Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,04.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Georgian Pop şi Liviu-Ionuţ Moşteanu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa de astăzi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 182.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor pentru zilele de luni, 23 octombrie 2017, şi marţi, 24 octombrie 2017; programul de lucru pentru perioada 23-28 octombrie 2017; lista rapoartelor depuse în perioada 16-23 octombrie 2017; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Cameră şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

În continuare, potrivit art. 205 din Regulament şi a programului stabilit, la "Ora Guvernului" avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar liberal, cu tema "Split TVA - ameninţare la securitatea economică a României".

Din partea Guvernului, participă domnul ministru Ionuţ Mişa, ministrul finanţelor publice.

Pentru început, reprezentantul Grupului parlamentar al PNL are cinci minute pentru a prezenta tema dezbaterii; apoi domnul ministru are cinci minute pentru a răspunde; trei minute pentru lămuriri suplimentare; trei minute pentru fiecare grup parlamentar pentru a-şi exprima opinia, mai puţin grupul parlamentar majoritar care are cinci minute; reprezentantul deputaţilor neafiliaţi - un minut; iar reprezentantul Guvernului, respectiv domnul ministru, la final, încă cinci minute.

Pentru început, dau cuvântul reprezentantului Grupului PNL, domnul Lucian-Ovidiu Heiuş, pentru a prezenta tema dezbaterii de astăzi.

Aveţi cinci minute, domnule deputat.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru Ionuţ Mişa,

Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017 a creat panică în mediul de afaceri şi riscă, prin aplicarea ei, să blocheze economia României şi să împingă spre faliment câteva zeci de mii de societăţi comerciale, în special mici şi mijlocii.

Prin această ordonanţă, transferaţi practic incapacitatea Guvernului de a administra colectarea TVA în sarcina contribuabililor.

Felul pompieristic în care se încearcă impunerea forţată a unei măsuri cu impact major asupra economiei şi a funcţionării mediului de afaceri este inadmisibil într-o ţară democratică, cu o economie de piaţă în care, cel puţin teoretic, fiscul şi agenţii economici ar trebui să se afle într-o relaţie de parteneriat şi nu de subordonare.

În motivarea introducerii acestui mecanism de plată defalcată a TVA porniţi de la câteva premise, spunând că: se va reduce evaziunea fiscală în domeniul TVA; va creşte gradul de conformare voluntară la plată şi se va asigura un mediu concurenţial corect între agenţii economici.

Dacă aţi cunoaşte realităţile cu care se confruntă ANAF, aţi fi conştientizat că marii câştigătorii ai acestei ordonanţe sunt tocmai evazioniştii.

Cum bine ştiţi, în ANAF lucrează circa 4.000 de inspectori fiscali, din aceştia 60% sunt blocaţi cu rambursările de TVA, iar restul de 40% vor trebui ca în trei zile să verifice, să aprobe transferul sumelor din contul de TVA, în contul curent.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2018, aţi dat o veste bună evazioniştilor. ANAF nu va mai avea capacitatea să efectueze inspecţii fiscale generale.

Declaraţi că va creşte conformarea voluntară la plată.

Nimic mai fals, în condiţiile în care măsurile pe care le luaţi vor afecta lichidităţile firmelor, încălcând Constituţia, limitând dreptul la folosirea proprietăţii, prin blocarea unor sume de bani în conturi speciale.

Veţi spune că TVA aparţine statului.

Vă aduc aminte că sumele de plată sunt certe şi exigibile la data depunerii decontului de TVA, şi nu la data operaţiunilor taxabile.

Din cauza acestei ordonanţe, multe firme îşi vor înceta activitatea şi vor trimite angajaţii în şomaj.

Măsura pe care o propuneţi nu are un efect major asupra nivelului de încasări. Este, practic, un experiment nefast, care nu-şi justifică utilitatea, în condiţiile în care gradul de conformare voluntară la plată este de circa 82%, iar după emiterea somaţiei este de 93%. Deci, pentru 7% sume neîncasate, pedepsiţi toţi contribuabilii de bună-credinţă!

Spuneţi că Ordonanţa nr. 23 va asigura un mediu concurenţial.

Greşiţi! Prin acest act normativ, creaţi un dezavantaj pentru firmele româneşti, în raport cu firmele din celelalte state membre ale Uniunii Europene, deoarece le blocaţi 20% din lichidităţi. Practic, avantajaţi firmele străine cu care agenţii economici autohtoni intră în competiţie.

Domnule ministru,

Suntem mândri că suntem români, nu-i aşa?!

Iar Guvernul a ajuns să spună agenţilor economici privaţi ce să facă cu banii lor. Urmează să le spună şi ce afaceri au voie să facă şi ce nu!

Aşa cum aţi făcut cu impozitul pe gospodărie, cu impozitul pe cifra de afaceri sau cu taxa de solidaritate, astăzi ne veţi spune că renunţaţi parţial la Split TVA.

Noi, Partidul Naţional Liberal, vă cerem să anulaţi în totalitate această aberaţie fiscală şi să nu încercaţi să păcăliţi agenţii economici din România!

Incapacitatea administrativă a statului nu trebuie transferată în sarcina contribuabililor.

În această perioadă, în laboratoarele Partidului Social Democrat se pregăteşte o nouă lovitură - transferarea contribuţiilor de la angajator la angajat. Această măsură are o singură motivare, ascunderea minciunii din spatele Legii salarizării.

Aţi promis bugetarilor creşteri salariale pentru voturi, iar acum veţi creşte cuantumul contribuţiilor plătite de ei, reducându-le astfel salariile nete.

Domnule ministru,

De la 1 ianuarie veţi reintroduce timbrul de mediu, de data aceasta pentru toţi deţinătorii de maşini din România.

Doriţi reducerea impozitului pe venit la 10%, dar ce veţi face cu bugetele primăriilor, care vor scădea cu 30%, condamnând întreaga ţară la un blocaj investiţional?

Spuneţi-ne, când va înceta PSD-ul jongleriile cu taxele şi impozitele şi va recunoaşte greşelile făcute în aceste zece luni de guvernare?!

Domnule ministru,

Prin promovarea Ordonanţei nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA-ului şi prin toate celelalte măsuri fiscale adoptate de Guvern, demonstraţi că sunteţi defalcat de la realitatea economiei româneşti, sunteţi defalcat de la situaţia administrativă a fiscului, sunteţi defalcat de la nevoile firmelor şi sunteţi defalcat de la orice logică fiscală! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Îl invit, în continuare, la tribună pe domnul ministru al finanţelor, domnul Ionuţ Mişa.

Vă rog, domnule ministru, aveţi cinci minute.

Domnul Ionuţ Mişa (ministrul finanţelor publice):

Bună ziua, doamnelor şi domnilor.

Vreau să vă menţionez că, din studiile de specialitate, efectuate atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional, rezultă că România deţine un record negativ între statele membre în ceea ce priveşte diferenţa între TVA total, care ar trebui să fie colectată, şi valoarea TVA colectată.

La nivelul României această diferenţă reprezintă 37,89%, raportat la anul 2014.

Faţă de anii anteriori, reprezintă o creştere. În anul 2011 a fost 37,16%, în anul 2012 - 36,7%, în anul 2013 - 34,49%.

Dintre toate statele membre, singurele care mai înregistrează astăzi o diferenţă atât de mare, care depăşeşte 30% TVA neachitat, sunt Lituania şi Malta.

La polul opus, menţionez că se află Suedia, cu 1,24%, şi Luxemburg, cu 3,8%.

În termeni absoluţi, această diferenţă de TVA reprezintă în anul 2014, pentru România, 7 miliarde de euro.

Aş vrea să vă dau, cu titlu de exemplificare, ce s-ar putea realiza cu aceşti bani.

Şi am să menţionez că: Autostrada Piteşti-Craiova costă 900 de milioane de euro; un spital regional costă 150 de milioane de euro; totalul alocaţiilor de stat este de aproximativ 900 de milioane de euro; Autostrada Piteşti-Sibiu, atât de necesară, este 1,9 miliarde de euro; sau, dacă doriţi, aceşti 7 miliarde de euro reprezintă fondul de asigurări de sănătate, într-un an de zile, această diferenţă de TVA, reflectată atât între TVA-ul declarat şi neplătit de agenţii economici, cât şi o estimare a pierderii de venituri din TVA, ca urmare a fraudei şi evaziunii, falimentului, insolvenţei, optimizărilor fiscale, precum şi a unor calcule eronate.

La nivelul Uniunii Europene există un proces continuu de a simplifica TVA şi de a identifica cele mai bune măsuri de combatere a evaziunii fiscale şi de creştere a gradului de conformare a operatorilor economici, dar statele membre trebuie să implementeze şi la nivel naţional măsuri eficiente de limitare a fenomenului evazionist în domeniul TVA şi al îmbunătăţirii colectării.

În România, TVA reprezintă cea mai importantă sursă la venitul bugetului de stat, respectiv 24,4% în anul 2015, şi 23,1% în anul 2016.

Deşi România a implementat mai multe măsuri de combatere a fraudei fiscale în domeniul TVA - printre care amintesc taxarea inversă, anularea codului de înregistrare în scopuri de TVA - cu toate acestea, în România, ne confruntăm cu un nivel de neîncasare la nivelul TVA foarte ridicat, cel mai mare la nivel comunitar.

În ceea ce priveşte gradul de conformare la plata TVA, plătită la termen faţă de TVA-ul declarat în deconturile de TVA, depuse de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, situaţia se prezintă astfel.

În anul 2014 s-a încasat doar 81,78% din TVA-ul declarat. Practic, din 70,9 de miliarde, s-au încasat doar 58,044 de miliarde.

În anul 2015, 81,05% din TVA-ul declarat s-a încasat, respectiv din 73,8 de miliarde s-au încasat 59,8 de miliarde.

Iar în anul 2016, deci nu de foarte mult timp, 82,35% reprezintă TVA-ul încasat din cel declarat, respectiv din 64 de miliarde declarate s-au încasat doar 53 de miliarde.

În acest context, în situaţia în care există o diferenţă semnificativă între TVA-ul încasat la bugetul de stat şi TVA-ul declarat în deconturile de TVA depuse de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, este necesară implementarea unei măsuri de creştere a gradului de colectare a taxei de combatere a evaziunii TVA, inclusiv prin creşterea gradului de conformare voluntară la plata persoanelor impozabile.

Prin aplicarea mecanismului plăţilor defalcate de TVA, vor fi stopate fraudele, pe care astăzi unii agenţi economici le realizează, prin utilizarea în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, având în vedere că TVA nu reprezintă un venit al persoanei impozabile şi ar trebui să aibă doar destinaţia de a acoperi TVA-ul datorat furnizorilor sau prestatorilor, după caz, şi TVA de plată către bugetul de stat.

Volumul total al arieratelor nerecuperabile, reprezentând TVA-ul înregistrat pentru contribuabilii aflaţi în procedura de insolvenţă - şi menţionez aici că sunt 7.239 de contribuabili aflaţi în insolvenţă, 1.513 contribuabili aflaţi în reorganizare şi 20.968 contribuabili în faliment -, la data de 30 septembrie 2017 suma totalizând 7,1 miliarde lei. Din această sumă, 5,94 de miliarde reprezintă volumul arieratelor TVA aparţinând unor contribuabili care nu au active şi a căror valoare a creanţelor înscrise la masa credală sunt: pentru 3.779, aflaţi în insolvenţă, 1,95 de miliarde lei; pentru 737, aflaţi în procedură de reorganizare, 0,27 de miliarde lei; pentru 12.809, aflaţi în procedură de faliment, 3,72 de miliarde lei.

Prin recuperarea arieratelor, reprezentând TVA-ul aferent contribuabililor în insolvenţă, se au în vedere sumele de 7,1 miliarde lei, dar şi 0,26 miliarde lei TVA, din arieratele incerte, aparţinând contribuabililor aflaţi în perioada premergătoare declarării stării de insolvenţă, rezultând practic un total de 7,36 de miliarde lei.

Contribuabilii care în prezent îşi achită sumele datorate cu titlu de TVA la bugetul de stat vor fi astfel avantajaţi, prin eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenţei neloiale din partea celorlalţi contribuabili care nu îşi plătesc obligaţiile şi datoriile către stat şi utilizează resursele financiare din TVA pentru alte scopuri, fiind astfel într-o poziţie avantajoasă faţă de ceilalţi contribuabili care au un comportament fiscal corect.

Astfel, ca urmare a aplicării acestui mecanism, se va realiza, de fapt, o aducere pe picior de egalitate a contribuabililor, prin eliminarea concurenţei neloiale şi a avantajelor obţinute de unii dintre aceştia, prin folosirea incorectă a sumelor provenind din TVA.

Menţionez că proiectul nu vizează majorări de impozite şi taxe, nu stabileşte modificarea condiţiilor, a termenelor şi a procedurilor referitoare la obligaţiile de raportare.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Heiuş, Grupul PNL, pentru lămuriri.

Trei minute, vă rog.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Domnule ministru,

Mediul privat doreşte stabilitate, claritate şi simplitate fiscală.

Dumneavoastră, prin tot ceea ce faceţi, creaţi instabilitate, complicaţi Codul fiscal şi, mai mult, încurcaţi agenţii economici.

Ca să creşteţi încasările la buget, puneţi antifrauda să combată marea evaziune fiscală, nu să dea amenzi la vânzătorii de covrigi şi, mai nou, să umble după încasări la notari şi avocaţi.

ANAF-ul este subdimensionat şi slab finanţat. Ştiţi că nu mai au bani pentru efectuarea executărilor silite, iar directorii puşi politic de dumneavoastră sunt slab pregătiţi şi aserviţi?!

Aţi afirmat în şedinţa de Guvern că aveţi bani pentru pensii şi salarii. Atunci, de ce încercaţi să introduceţi impozite şi taxe noi?!

Oare azi aţi înţeles ce este cu taxa de solidaritate? Dar cu Pilonul II de pensii?

Faceţi liste cu datornicii către bugetul de stat. Vă propunem să faceţi o listă şi cu firmele care au bani de încasat de la bugetul de stat.

Prin modificările pe care doriţi să le aduceţi Ordonanţei nr. 23, încercaţi să păcăliţi agenţii economici, deoarece, prin normele de aplicare, va rezulta că 90% dintre firme vor fi obligate să aplice plata defalcată a TVA.

Dacă aveţi o problemă de colectare, de ce nu rezolvaţi problema, fără să-i afectaţi pe agenţii economici corecţi?

Nu mai sunteţi director la mari contribuabili, sunteţi ministru, şi ar trebui să fiţi atent la politicile fiscale pe care le promovaţi şi cum afectează mediul de afaceri, dacă puteţi înţelege aceasta?!

Dacă nu, domnule ministru, faceţi un bine României, daţi-vă demisia, mai ales că v-o cere şi domnul Teodorovici! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

În continuare, dau cuvântul Grupului PSD, cinci minute.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Deşi urmăresc cu mare atenţie comentariile opoziţiei pe teme economice, vă spun, cu sinceritate, că de această dată nu înţeleg care sunt, de fapt, obiecţiile colegilor noştri cu privire la această măsură.

Nu înţeleg ce anume criticaţi, stimaţi colegi din opoziţie! Faptul că Guvernul nu ţine cont de obiecţiile mediului de afaceri, cum spuneaţi în urmă cu câteva săptămâni, sau faptul că Guvernul modifică unele prevederi ale acestei măsuri, ca urmare a acestei consultări cu mediul de afaceri?!

Dacă nu ne consultăm, nu e bine! Dacă ne consultăm şi modificăm forma iniţială a unui proiect, iar nu e bine!

Vă spun sincer că nu înţeleg care este, de fapt, obiecţia.

Mai mult, tot opoziţia spune că Guvernul nu ia măsuri clare pentru combaterea evaziunii fiscale.

Tot opoziţia critică faptul că gradul de colectare, de încasare a taxelor, nu e cel care ar trebui să fie, iar atunci când Guvernul vine cu măsuri de reducere a evaziunii şi de creştere a gradului de colectare, acuzaţi că afectăm mediul de afaceri.

Acum, când s-a luat decizia politică ca mecanismul plăţii defalcate a TVA să nu fie obligatoriu pentru firmele şi antreprenorii corecţi, tot dumneavoastră susţineţi, stimaţi colegi din opoziţie, că Guvernul îşi schimbă proiectele iniţiale.

Hotărâţi-vă atunci, stimaţi colegi din opoziţie, şi rămâneţi consecvenţi cu propriile dumneavoastră declaraţii!

În opinia mea, Guvernul a făcut exact ce trebuia să facă un guvern responsabil. A identificat o măsură de combatere a evaziunii în zona TVA, o măsură recomandată şi de analizele Comisiei Europene.

Plata defalcată a TVA şi-a arătat deja eficienţa în Italia, chiar dacă este introdusă parţial.

Polonia şi Marea Britanie se gândesc să adopte această măsură şi am convingerea că, după ce efectele benefice vor fi reconfirmate, măsura va fi preluată de mai multe alte state dezvoltate.

Guvernul a identificat, deci, o măsură bună, iar apoi a realizat un proiect de ordonanţă, pe care l-a supus dezbaterii publice. Înainte de a fi adoptat, proiectul a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, iar cei interesaţi s-au putut pronunţa.

Eu personal am făcut, la nivelul judeţului, Botoşani, numeroase consultări în teritoriu cu mediul de afaceri şi cu asociaţiile reprezentative ale profesioniştilor în contabilitate.

Toate opiniile, criticile, obiecţiile şi propunerile au fost trimise şi centralizate la Ministerul Finanţelor Publice.

Înainte de adoptarea ordonanţei, în urma acestor consultări, s-au realizat mai multe modificări ale proiectului de lege.

În speţă, în urma consultărilor, au fost introduse facilităţi pentru cei care optează pentru TVA Split, şi anume, anularea unor penalităţi şi scutirea de 5% de la plata impozitului pe profit sau a impozitului pe venit, în cazul microîntreprinderilor.

Tot în urma consultărilor cu mediul de afaceri a fost extins, de la 3 zile la 7 zile, termenul pentru virare în contul de TVA a obligaţiilor aferente încasărilor cash sau prin card bancar.

Tot în urma consultărilor cu profesionişti în domeniul contabil, Trezoreria a găsit soluţii pentru implementarea plăţilor prin Internet pentru conturile de TVA create în Trezorerie şi, de asemenea, s-a acordat un termen pentru îndreptarea greşelilor, de şapte zile.

De asemenea, în urma consultărilor, a fost oferită facilitatea de a se obţine extrasul de cont în format electronic pentru contul de TVA, extras care poate fi accesat gratuit, prin Internet.

ANAF şi-a asumat un termen mai scurt decât termenul iniţial, de doar trei zile, pentru aprobarea transferurilor...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...din contul de TVA, în contul curent al firmei, tocmai pentru a se evita problemele...

Din sală:

Timpul!

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Concluzia finală, vă rog!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Ne spuneţi că nu suntem prietenoşi cu mediul de afaceri.

Vreau să vă reamintesc câteva avantaje:

• Adoptarea de Guvern a Proiectului de Lege a prevenirii, proiect care se află în dezbatere parlamentară;
• A fost trimis şi s-a aprobat de Comisia Europeană propunerea de înfiinţare a unei Bănci de Dezvoltare a României;
• A fost lansat cu succes Programul "Start-up Nation";
• A fost lansat Programul pentru sprijinirea internaţionalizării afacerilor din România;
• A fost modificată Legea RCA, care a scăzut substanţial costurile companiilor;
• A fost finalizat şi se află în dezbatere parlamentară Proiectul pentru Legea lobby-ului.

Prin urmare, stimaţi colegi, în afară de Dumnezeu, nimeni nu deţine adevărul absolut. Fiecare decizie majoră pentru mediul de afaceri va fi supusă dezbaterii publice.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL.

Domnule Cupşa, aveţi cinci minute.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă salut cu respect!

Domnule ministru,

Acest Split TVA, aşa cum este cunoscut sub numele de scenă, este una dintre neroziile fiscale, e doar una, din păcate, dintre neroziile fiscale, pe care acest Guvern PSD-ALDE le produce pe bandă rulantă. Este o nerozie fiscală pe care o susţineţi, chiar împotriva evidenţelor încălcării unor norme constituţionale.

Dacă ar fi doar vorba de o simplă nerozie, construită pe o oportunitate, poate aţi avea parte de înţelegere din partea noastră. Însă, atunci când, prin nerozia dumneavoastră fiscală, încălcaţi dreptul la proprietate privată, atunci când aduceţi atingere libertăţii economice, drepturi şi libertăţi fundamentale protejate, ocrotite, ca atare, regăsite în art. 44 şi art. 45 din Constituţia României, sunteţi de neiertat.

Domnule ministru,

Este evident că, susţinând această nerozie fiscală, susţinând această măsură care încalcă norme constituţionale, vă situaţi în afara legii.

O să fac o mică paranteză. În Constituanta din 1991, FSN, FDSN, cum s-o fi numind antecesorii dumneavoastră, cei care astăzi vă numiţi PSD, făceau afirmaţii în legătură cu răspunderea ministerială. Spuneau: "Vedeţi, suntem înţelegători! Răspunderea ministerială va fi aşa cum a fost ea reglementată în perioada interbelică, ne raportăm cu respect la Constituţia României din 1923".

Dacă acea Constituţie ar mai fi în vigoare, dacă Legea răspunderii ministeriale din acea perioadă ar mai fi în vigoare, dumneavoastră, domnule ministru, astăzi, aţi fi un infractor, pentru că, în exercitarea funcţiei dumneavoastră, aţi încălcat cu bună ştiinţă sau tindeţi să încălcaţi cu bună ştiinţă norme constituţionale care, cum subliniam, în perioada interbelică atrăgeau răspunderea penală.

Domnule ministru,

O să-mi permit să vă înmânez un proiect de buget pentru anul 2018, un proiect de buget pe care nu aţi fost în stare, deşi sunteţi de zece luni la guvernare, măcar să-l schiţaţi.

De asemenea, domnule ministru, o să vă întreb când va urma nerozia fiscală cu impozitarea coteţelor, cu impozitarea produselor agricole?

Aşteptăm, domnule ministru!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul USR.

Numai puţin, doamnă, mai are Grupul PNL două minute. Mai au o intervenţie.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iată, avem aici, în faţa noastră, o nouă mostră de atac la mediul privat şi la capitalul autohton, acest Split TVA.

Chiar săptămâna trecută, reprezentanţii dumneavoastră în dezbaterea de la Comisia economică au respins o propunere legislativă care viza transpunerea în legislaţia românească a Directivei nr. 1164/2016 a Comisiei Europene cu privire la oprirea mecanismelor de optimizare fiscală existente în economie.

Vreau să vă spun un lucru. Acolo, reprezentanţii dumneavoastră au spus că nu ar fi bine făcută şi alcătuită de colegii noştri de la PNL, această iniţiativă.

Eu vă spun ceva. Aceea ar trebui să fie o prioritate pentru dumneavoastră, oprirea scurgerilor de capital din România. Anual, între 8 şi 10 miliarde de euro se scurg din România, prin mijloace de optimizare fiscală, care trec prin paradisurile fiscale, iar nu acest Split TVA.

De asemenea, dacă tot dumneavoastră doriţi să faceţi rost de bani la bugetul public - pentru că aici este o problemă, problemă reală, pe care o cunoaştem cu toţii - ar trebui să vă gândiţi la o altă problemă, care întârzie de foarte mulţi ani. Şi mă refer la recalcularea nivelurilor redevenţelor la industria de petrol şi gaze, iar apoi, la industria de exploatare şi extracţie a resurselor minerale. Guvern după Guvern s-au ferit, s-au temut, şi nu au vrut să recalculeze aceste redevenţe.

Nouă, ca Partid Naţional Liberal, ni se pare absolut inadmisibil să avem în economia românească norme inechitabile, care împiedică libera competiţie, care creează grave deservicii capitalului autohton şi care, în realitate, duc la anumite jumătăţi de măsură care afectează grav economia naţională. Puteţi să recuperaţi zeci de miliarde, dar preferaţi să falimentaţi sute de mii de companii româneşti şi străine care aduc profit la bugetul naţional.

Din punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal, sunteţi demisionar, domnule ministru! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Grupul USR.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Stimaţi colegi,

Experimentul "Split TVA", despre care discutăm azi, este una dintre dovezile că Programul de guvernare cu care PSD a câştigat alegerile a fost o mare minciună.

Sloganul PSD a fost "Îndrăzneşte să crezi!", tocmai pentru că era imposibil de crezut că se pot mări cheltuielile cu salariile şi pensiile, fără să crească taxele şi fără să crească productivitatea economiei private, prin investiţii - în autostrăzi, în şcoli, în spitale - sau prin reducerea birocraţiei. De unde bani la buget?

Iată, Guvernul Tudose a ajuns în luna octombrie fără bani. Încasările la buget nu s-au materializat, deşi avem creştere economică. Split TVA, introdusă prin ordonanţă de urgenţă, este doar ultima dintr-o serie de măsuri disperate de a aduce bani la buget. Am văzut impozitul pe gospodărie, am văzut taxa de solidaritate, am văzut impozitul pe cifra de afaceri, suprataxarea contractelor part-time. Ce mai urmează? Nici nu ştim.

La câteva zile după aprobarea Split TVA, domnule ministru, aţi declarat că mii de firme au anunţat că vor aplica această măsură. Ei, bine, doar câteva sute au aplicat această măsură, până în momentul acesta.

De la intrarea în vigoare a ordonanţei, nu numai că mediul de afaceri a respins aproape în unanimitate măsura split TVA, dar nici măcar membrii Guvernului care sunt acţionari în firme nu au optat pentru ea. De ce nu au făcut asta? Nici premierul Tudose, nici vicepremierul Ciolacu, şi nici alţi nouă colegi de Cabinet.

Prin introducerea obligaţiei de plată a TVA defalcat, activitatea a peste 300.000 de firme plătitoare de TVA va fi bulversată şi blocată.

Am avertizat că aceste prevederi de Split TVA vor duce la un blocaj total în economie. Contul de TVA va fi o birocraţie în plus care va îngreuna şi mai mult mediul de afaceri din România, care, oricum, nu o duce foarte bine din punctul de vedere al birocraţiei.

Recent, premierul Tudose a declarat că măsura va fi modificată, astfel încât să se aplice doar firmelor de stat sau doar firmelor în insolvenţă sau în faliment. Nici nu mai ştim ce să credem. Premierul spune una, Partidul spune alta. Ne-am săturat de minciuni, de haos, de ameţeli şi de ţopăieli.

Cerem Guvernului să renunţe la Split TVA, să rămână opţional doar pentru societăţile care îşi doresc un astfel de sistem.

Şi mai ales cerem coaliţiei de guvernare să oprească experimentul Mişa, la care este supusă economia României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul UDMR.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Timpul acordat este prea scurt ca să-mi permit să fac o analiză completă a Ordonanţei Guvernului nr. 23 din 2017, dar totuşi este suficient să vin cu următoarea propunere: retrageţi Ordonanţa! Ştim că în România colectarea TVA lasă mult de dorit. Suntem convinşi că trebuie luate măsuri pentru a elimina această sincopă, dar nu printr-o măsură care are consecinţe nefaste, cum ar fi:

- IMM-urile vor fi împovărate. Pentru sume mici vor suporta costuri exorbitante de administrare a conturilor şi de efectuare a plăţilor, nemaivorbind de penalităţi, în caz de eroare şi de sume însemnate blocate;

- Costuri indirecte foarte ridicate - actualizarea softurilor contabile, cheltuieli suplimentare cu forţa de muncă, costuri de deplasare, timp pierdut;

- Corectarea anevoioasă a posibilelor erori; afectarea negativă a contribuabililor corecţi;

Pe de altă parte, organizarea actuală a Trezoreriei face imposibilă preluarea sarcinilor care decurg din aplicarea actului normativ.

Atâta vreme cât Trezoreria nu este capabilă să adopte metode moderne de plată şi un orar civilizat, adaptat nevoilor întreprinzătorilor, este greu de înţeles cum vor fi operativ soluţionate milioanele de OP-uri, transferuri şi regularizări săptămânale.

Nici ANAF nu pare pregătită să administreze problemele apărute în urma intrării în vigoare a ordonanţei, cel mai grăitor exemplu fiind legislaţia secundară deficitară, deja apărută.

Ştim din istoria recentă a ANAF că reorganizarea sa a fost un coşmar pentru foarte mulţi contribuabili mici şi mijlocii, reorganizare care a stabilit paliere birocratice şi administrative suplimentare între decidenţi şi contribuabili. Iar această disfuncţionalitate încă nu a fost eliminată. Peste toate aceste deficienţe apare mecanismul plăţii TVA, al plăţii defalcate a TVA.

Sunt curios cum va soluţiona ANAF-ul o eroare nevinovată şi cum, şi mai ales, când va rambursa sumele de plată către contribuabil?

Având în vedere faptul că plata defalcată a TVA creează mai multe probleme decât oferă soluţii, UDMR-ul este în asentimentul mediului de afaceri când solicită renunţarea la acest mecanism.

Iar dacă Proiectul va fi în continuare promovat, UDMR va vota împotriva Legii de aprobare a Ordonanţei.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Grupul parlamentar al ALDE?

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Poate că aceia care au prezentat această solicitare şi-au dat seama că de data asta au sărit la cap fără minge, pentru că această solicitare a fost făcută înainte ca în urma consultărilor să se propună o nouă formulare.

Şi de fapt mi-am dat seama de acest lucru, în timp ce Grupul parlamentar al PNL a venit cu comentarii la cele spuse de domnul ministru Mişa, a venit cu nişte comentarii scrise, pe care e limpede că n-avea cum să le redacteze în timp ce domnul Mişa vorbea, şi erau tot pregătite de acasă.

Ar fi bine ca discuţiile pe care le purtăm aici să fie un dialog, şi nu doar o dorinţă ca fiecare să folosească această tribună.

Stimaţi colegi, stimaţi colegi din toate partidele,

Dragi români,

Avem o problemă reală pe care nu putem să o tratăm nici cu dispute politice sterile, nici cu băşcălie. În ce priveşte veniturile fiscale, România se apropie dramatic de pragul de 25%. Media europeană este de 40%, iar ţările din vârful piramidei au colectări de aproape 50%: Franţa - aproape 48%, Danemarca, Finlanda, Suedia, Belgia - peste 45%; până şi Bulgaria are peste 30%; iar România se apropie de 25%.

Sigur că putem face băşcălie. Sigur că putem să folosim această tribună pentru a cere demisii. Chestiunea însă nu aparţine doar unui singur Guvern. Este o tendinţă care vine mai de demult şi ea trebuie rezolvată prin dialog politic şi prin efortul tuturor.

Aşadar, această încercare făcută de Guvernul Tudose vine pe fundalul unei situaţii dramatice în care se află România. Aici nu este vorba numai de TVA, pentru că invocarea splitării TVA pentru rău-platnici se referă şi la neplata contribuţiilor, şi la plata celorlalte impozite.

E greşit să se spună că soluţia trebuie căutată numai în paradisuri fiscale. Există cel puţin trei cauze: prima este evaziunea fiscală, a doua este faptul că relaţiile economice de piaţă nu se extind asupra întregii economii şi a treia este optimizarea fiscală. Una dintre ele nu o exclude pe cealaltă.

În legătură cu colectarea TVA, într-adevăr, suntem în urma tuturor celorlalte ţări din Uniunea Europeană. Trebuie să avem o soluţie. Dar, vă repet - şi o spun şi colegilor care sugerau idioţenii de tipul impozitării coteţelor - nu se va face acest lucru prin introducerea unor taxe şi impozite sau mărirea unor taxe şi impozite, pentru că ele nu vor face decât să apese tot asupra celor care îşi fac datoria faţă de stat.

Deci ALDE nu este de acord cu sporirea unor taxe sau introducerea unor taxe, ca dovadă că ALDE nu a fost de acord cu o succesiune întreagă de propuneri, şi până la urmă poziţia ALDE a învins. Chiar şi la învestirea Guvernului Tudose, noi am spus răspicat că nu suntem de acord cu unele propuneri din Programul de guvernare, şi până la urmă a fost aşa cum am solicitat noi.

Şi în legătură cu TVA, noi am dorit o anumită nuanţare. Şi, în prezent, proiectul, aşa cum se propune Camerei Deputaţilor, are în vedere două categorii: are în vedere pe cei care folosesc instituţia insolvenţei pentru a nu-şi plăti obligaţiile fiscale - şi asta este o temă reală - şi a doua, are în vedere rău-platnicii, pentru a-i disciplina.

Dacă colegii de la PNL vor să se facă apărătorii celor care folosesc anumite instituţii ale economiei de piaţă pentru a nu plăti sau ai celor rău-platnici, pentru a fi protejaţi de lege, n-au decât.

Noi, ALDE, vrem să-i sprijinim şi să-i respectăm pe cei care plătesc corect, să facem o competiţie corectă între agenţii economici şi să nu-i protejăm pe cei care nu plătesc taxele, pentru a avea un avantaj incorect.

Asta este poziţia ALDE. Sigur că dumneavoastră faceţi...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Varujan Vosganian:

... aşa cum doriţi.

În încheiere, aş vrea să adaug ceva. S-a vorbit aici de nerozia privind impozitarea coteţelor. Nu e nerozie, e idioţenie.

Îi propun domnului deputat care... domnului Cupşa, următoarea prinsoare.

Domnule deputat, pentru că mi s-a pus mie în spinare, eu vă propun ceva. Dacă eu am vorbit de impozitarea coteţelor, eu vă dau dumneavoastră o sumă de bani. Şi, dacă n-am vorbit, atunci dumneavoastră îmi daţi de 20 de ori mai puţin. Hai să facem noi doi prinsoare, dacă doriţi!

Aşadar, dacă eu am spus asta, vă ofer o sumă de 20 de ori mai mare decât dumneavoastră. De pildă, eu vă ofer 1.000 de lei, dacă n-am spus, iar eu vă dau 20.000 de lei, dacă am spus acest lucru.

Veniţi şi spuneţi aici, la microfon, că sunteţi de acord cu acest pariu, ca să terminăm comedia asta, cu născocirile unora şi ale altora, în ce ne priveşte. Bine?

Bine.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Cupşa, drept la replică.

Aveţi un minut, domnule deputat.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat Vosganian, nu v-am pomenit numele şi nu cred că sunteţi autorul respectivei nerozii. Am dat doar un exemplu de posibilă nerozie fiscală care "ar şade bine", cum zice omul aşezat de la ţară, "ar şade bine", alături de celelalte nerozii fiscale pe care acest Guvern le susţine. Şi nu vreau să le enumăr aici, au fost alţii înaintea mea.

Încă o dată subliniez acest lucru. Nu cred că dumneavoastră aţi făcut vreodată această afirmaţie, că se impune să impozităm ouăle din coteţul ţăranilor noştri. Este simplu.

Dar aş vrea totuşi să fac, dacă tot am venit la acest microfon, aş vrea să fac totuşi o afirmaţie legată de o susţinere a unui antevorbitor din Partidul Social Democrat, care, cu surle şi trâmbiţe aproape - nu le-am auzit, dar le simţeam -, cu surle şi trâmbiţe ne anunţa că Botoşaniul este o adevărată... e o regiune, un judeţ, mai precis, care a luat în braţe acest Split TVA, pe care îl aplică deja, bănuiesc, sunt convins că nenumărate firme din judeţul respectiv au făcut acest lucru.

Dacă doriţi să reveniţi să la microfon, să ne spuneţi câte firme din...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Cupşa:

Concluzionez.

Deci, revin, încă o dată. Inclusiv, dacă vreţi - că poate se va discuta şi despre această nerozie, dacă doriţi şi o definiţie a neroziei, în sensul în care eu am înţeles-o. Este o definiţie din DEX, care spune că "fără să te gândeşti prea mult, acţionezi". Exact asta s-a întâmplat. Nu am dorit să jignim pe nimeni, am făcut doar o afirmaţie care este perfect acoperită de realitate.

Şi, încă o dată, aş vrea să ştiu, în Botoşani câte firme au optat pentru plata acestui Split TVA?

Şi, de asemenea, reiterez întrebarea pusă de reprezentanta USR. Aş vrea să ştiu, dintre cei 11 miniştri care deţin părţi sociale sau acţiuni în societăţi comerciale şi pe care le controlează într-un fel sau altul, câte dintre acele societăţi comerciale au aplicat pentru acest Split TVA care ne aduce...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ioan Cupşa:

Vă mulţumesc şi eu. (Aplauze.)

Domnul Varujan Vosganian:

Un singur lucru vreau să spun.

Stimate domnule deputat, dacă eu n-am spus asta, legat de coteţe, şi vă mulţumesc pentru confirmare, şi dacă nimeni altcineva n-a spus-o, din mediul politic, vă rog eu, nu mai repetaţi la tribună, pentru că agresarea acestei idei făcută prin mass-media creează o stare de nelinişte în rândul celor care se tem de impozite noi.

Deci mesajul care trebuie dat, şi vă mulţumesc că l-aţi dat şi dumneavoastră, este că economia naturală nu se impozitează. Şi asta ştim de la Adam Smith şi David Ricardo.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Grupul PMP?

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Am venit aici, în faţa dumneavoastră, după ce am lecturat această lucrare pe care PSD-ul o prezenta în campania electorală drept "Biblia PSD". E vorba de Programul dumneavoastră de guvernare, pe care l-aţi prezentat aici, în Parlament.

Şi colegii, care astăzi spun că l-au modificat între timp, l-au votat şi ei.

Şi o iau pe rând.

Avem "Politici macroeconomice, fiscalitate şi buget". Şi vorbiţi aici, domnule ministru, despre simplificare, deschidere faţă de mediul de afaceri, transparenţă, stabilitate, predictibilitate, prevenţie şi respect.

Din păcate, nimic din ceea ce v-aţi propus nu se pune în aplicare.

Mai mult decât atât, orice român îşi dă seama, la ora actuală, că atunci când le-aţi jurat românilor că doriţi să-i salvaţi, să-i urcaţi practic pe Arca lui Noe, aproape orice cetăţean al acestei ţări îşi dă seama că de fapt i-aţi îmbarcat pe Titanic.

Şi de ce spun acest lucru? Pentru că, printre toate măsurile pe care vi le-aţi asumat, măsuri cu care aţi speriat mediul de afaceri, aţi băgat în ceaţă populaţia, i-aţi îngrozit pe investitori. O parte din ele, totuşi, pentru că v-aţi dat seama în ceasul al 12-lea că nu sunt realiste, sunt astăzi ignorate chiar de dumneavoastră. Şi aţi renunţat pentru că sunt măsuri nerealiste. Mă refer aici la impozitul pe cifra de afaceri, impozitul pe venitul global, taxa suplimentară pe produse al căror consum are un impact negativ major asupra sănătăţii populaţiei, desfiinţarea Pilonului II de pensii sau suprataxarea multinaţionalelor.

Din disperare cu privire la situaţia colectării la buget, aţi inventat noi biruri, care riscă să pună România pe butuci, să alunge investitorii din ţară, cea mai mare invenţie a PSD în acest domeniu fiind Split TVA.

Domnule ministru, românii vor reţine de la această Guvernare că şi-a dorit un singur lucru - să se plimbe prin ţară, să caute prin coteţele românilor ouăle şi să le impoziteze.

Nu aveţi un program economic bine pus la punct, nu aveţi o viziune pentru economia românească. Ceea ce vă interesează este să puneţi noi şi noi biruri pe spatele românilor şi să vă îmbogăţiţi clientela politică.

Un asemenea program economic nu este de susţinut, motiv pentru care vă cerem, în această sală, demisia din funcţia de ministru. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Reprezentantul minorităţilor naţionale? Dacă doreşte cineva? Nu doreşte.

Deputaţi neafiliaţi?

Domnul Borza.

Aveţi un minut.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Sigur, înţeleg îngrijorarea Executivului în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale. Este o realitate şi probabil nimeni nu o contestă, din sală. Avem cea mai mare evaziune fiscală din Europa, la colectarea TVA-ului, undeva la 37%. Din 19 miliarde de euro, anul trecut, am colectat undeva la 11,3 miliarde de euro, un rest de colectat, de 7,3 miliarde de euro.

Deci, din punctul acesta de vedere, orice preocupare a Guvernului este cât se poate de bine-venită, în sensul de a creşte gradul de colectare a veniturilor bugetare şi în special pe zona de TVA. Doar că această măsură este în spiritul celorlalte, pe care antevorbitorii mei deja le-au enumerat, şi care arată o anumită slăbiciune sau chiar disperare de cauză, în ceea ce priveşte construcţia bugetară.

Sigur, Legea bugetului de stat... noi am votat-o, pe venituri de 254 de miliarde de lei şi 278 de miliarde de lei, cheltuieli. Numai că, din păcate, la şase luni de zile - iarăşi, o realitate statistică - Guvernul şi în special ANAF - şi de fapt aici este problema, domnule ministru, la această instituţie încă anacronică, nereformată, şi neeficientizată, şi superbirocratizată - a reuşit "performanţa" să aducă în vistieria ţării doar 117 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, în semestrul II, ar trebui să creşteţi colectarea cu 17%, ceea ce, evident, este imposibil.

Această măsură, cum aţi spus chiar şi dumneavoastră - ştiţi, este o vorbă la români: "Gura păcătosului adevăr grăieşte!" - 82% din firmele din România - şi vorbim de vreo 700.000 de firme înscrise la Registrul Comerţului - declară şi plătesc TVA-ul...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule...

Domnul Remus-Adrian Borza:

Asta înseamnă, undeva, vreo 500.000 de firme de bună-credinţă care şi declară. Noi lovim tocmai în acele vreo 300.000 de IMM-uri care generează vreo 2,5 milioane de locuri de muncă şi 44% din cifra de afaceri, care, trebuie iarăşi să recunoaştem, folosesc banii statului.

Exigibilitatea TVA-ului născut, să spunem, la 1 octombrie, devine 25 noiembrie. Iată că, 55 de zile, acele...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Dau şi două recomandări. Sigur că şi statul păgubeşte, că avem, iarăşi, miliarde de lei nerambursate de stat, firmelor. De aceea avem un deficit de doar... pe cont curent... de 6,3 miliarde...

Domnule ministru, cele două recomandări. Avem o ordonanţă pe care tot Guvernul PSD a dat-o, în 2014. Şi aici mă refer la Ordonanţa nr. 91/2014, care nu face altceva decât să completeze o ordonanţă şi mai veche - Ordonanţa nr. 28/1999, prin care se instituie obligativitatea conectării caselor de marcat cu registre electronice la serverele ANAF. De ce nu se implementează această măsură? A fost de trei ori amânată. De două ori, de Ioana Petrescu, ministru al PSD, de două ori de ministrul tehnocrat, Anca Dragu...

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat...

Domnul Remus-Adrian Borza:

Îmi daţi voie să închei?

Domnul Florin Iordache:

V-am înţeles.

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Asta asigură, domnule ministru, trasabilitatea fiecărui bănuţ pe care orice contribuabil îl datorează bugetului de stat. În timp real, la secundă, veţi avea inclusiv TVA-ul datorat.

A doua măsură. Sigur că noi suntem foarte voluntari când e vorba de dat. Şi dăm 2% din PIB pentru apărare, dăm resursele ţării, dăm la toată lumea. Doar că suntem foarte timizi când e vorba de a cere. De ce nu se implementează acea Directivă europeană nr. 1164, prin care să se impoziteze multinaţionalele în ţara unde se generează cifra de afaceri?

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Remus-Adrian Borza:

... să pierdem câteva miliarde de euro în fiecare an? Sigur că sunt măsuri de bun-simţ, care ar trebui să fie luate, în primul rând, la nivelul ANAF, că aici e problema, de colectare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

În încheiere, domnul ministru.

Vă rog. Aveţi cinci minute.

Domnul Ionuţ Mişa:

Vreau să vă menţionez că, având în vedere discuţiile la nivelul Grupurilor de lucru din interiorul Ministerului Finanţelor Publice, care sunt cele mai largi grupuri de lucru existente, de la înfiinţarea ANAF şi a Ministerului Finanţelor Publice, până în prezent - practic, pentru fiecare categorie de impozit există un grup de lucru - având în vedere discuţiile avute cu mediul economic, cu mediul de business, întâlnirile atât cu sindicatele, cât şi cu patronatele, discuţiile avute la Comisiile de dialog social, se are în vedere aplicarea opţională a Split TVA pentru toţi agenţii economici, mai puţin agenţii economici aflaţi în procedura de insolvenţă, conform prevederilor Legii nr. 85, şi pentru agenţii economici care nu îşi îndeplinesc obligaţiile fiscale reprezentând TVA pentru o perioadă mai mare de timp.

De asemenea, se dă posibilitatea extinderii posibilităţii de a opta pentru aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA şi dincolo de data de 31 decembrie 2017, pentru agenţii economici care nu au aplicat deja.

După cum vedeţi, am ţinut cont de solicitările mediului de afaceri, de solicitările mediului de business şi de partenerii sociali.

S-a ridicat problema Directivei nr. 1164 privind impozitarea profiturilor. Vreau să vă spun că este o prioritate pentru noi şi vom transpune directiva în legislaţia românească, într-un termen foarte scurt.

De asemenea, acordăm o atenţie deosebită combaterii evaziunii fiscale şi în special a marii evaziuni fiscale. Cred că sunt deja arhicunoscute exemple concrete în care s-au stabilit sume suplimentare de ordinul sutelor de milioane de lei.

Vreau să vă amintesc doar câteva dintre măsuri, care au fost implementate în cursul acestui an, măsuri benefice mediului de afaceri şi care au avut rezultate pozitive.

Am să menţionez modificarea uneia dintre condiţiile ce trebuie îndeplinite de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiţia microîntreprinderii, în sensul majorării limitei veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, de la 100.000 de euro la 500.000 de euro;

De asemenea, stabilirea unei cote de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi;

De asemenea, neimpozitarea veniturilor din pensiile sub 2.000 de lei;

De asemenea, neimpozitarea tranzacţiilor privind transferul proprietăţii imobiliare din patrimoniul personal cu o valoare mai mică de 450.000 de lei şi impozitarea venitului cu cota de 3% pentru valoarea ce depăşeşte această sumă de 450.000 de lei;

Menţionez, de asemenea, extinderea scutirii de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor pentru angajaţii care desfăşoară activităţi în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării, pentru toate activităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare, în condiţiile prevăzute de Codul fiscal;

Menţionez, de asemenea, eliminarea plăţii CAS, pentru veniturile obţinute din investiţii şi din alte surse, în cazul persoanelor care au calitatea de salariaţi, pensionari sau a celor care desfăşoară activităţi independente;

De asemenea, o altă măsură - în domeniul procedurii fiscale - elemente care au îmbunătăţit relaţia cu contribuabilul şi au uşurat foarte mult relaţia contribuabilului cu administraţia fiscală.

Au fost flexibilizate regulile privind plata în rate a bunurilor sechestrate de ANAF şi valorificate, astfel: s-a creat posibilitatea plăţii în rate a bunurilor adjudecate, nu numai în cazul imobilelor, cum este în prezent, ci şi pentru bunuri mobile; a fost crescut termenul de la un an la doi ani pentru plata în rate a bunurilor mobile; s-a limitat posibilitatea plăţii în rate, în cazul bunurilor adjudecate pentru care diferenţa de preţ este mai mică de 5.000 de lei, faţă de avansul plătit din preţul de adjudecare în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal;

De asemenea, s-au flexibilizat regulile aplicabile în domeniul eşalonării la plată, atât de necesare mediului economic. Astfel, s-a dispus amânarea la plată a tuturor penalităţilor de întârziere datorate de debitor, în vederea anulării acestora dacă eşalonarea se finalizează cu succes. Astfel, în situaţia în care un contribuabil înregistrează obligaţii restante care reprezintă doar penalităţi de întârziere şi dobânzi, acesta poate obţine practic anularea penalităţilor de întârziere, dacă achită eşalonat dobânzile;

Crearea posibilităţii stabilirii de rate variabile. Au fost foarte mulţi agenţi economici care s-au plâns că activitatea lor este sezonieră, fluctuează, nu pot fi rate fixe care să fie achitate în fiecare lună. Pentru aceasta, pe parcursul unui an, în funcţie de posibilităţile reale de achitare ale acestora, având în vedere faptul că unii contribuabili plătitori, cum este cazul celor care au activităţi agricole, de exemplu, sau al celor din domeniul construcţiilor, al celor care au producţie sezonieră sau în anumite perioade din an au activitatea productivă întreruptă;

De asemenea, s-a creat posibilitatea debitorului care a pierdut o eşalonare la plată de a solicita menţinerea acesteia, nu o singură dată, pe perioada eşalonării, ci în fiecare an de eşalonare, tocmai pentru a veni în sprijinul contribuabililor care, din diferite motive, nu îndeplinesc condiţiile de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată, cu consecinţa pierderii înlesnirii la plată acordate;

De asemenea, amânarea la plată, în vederea anulării, a unui procent de 50% din dobânzile datorate de contribuabilii cu risc fiscal mic, pe lângă penalităţile de întârziere care erau deja anulate, în scopul creării unei pârghii prin care debitorii cu risc fiscal mic să achite într-un termen cât mai scurt obligaţiile fiscale datorate;

De asemenea, crearea posibilităţii debitorului de a solicita organului fiscal executarea parţială a scrisorii de garanţie sau poliţei de asigurare de garanţie, în vederea stingerii ratelor de eşalonare;

Şi am să închei, pentru că sunt extrem de multe măsuri benefice care au fost luate pentru mediul economic, cu extinderea, începând cu 1 ianuarie 2018, a Serviciului de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă - denumit SPV - dezvoltat la nivelul Ministerului Finanţelor Publice - ANAF şi prin alte instituţii şi autorităţi publice, în scopul comunicării actelor emise de contribuabili către diverse instituţii publice, cât şi în scopul depunerii de cereri, înscrisuri sau orice alte documente de contribuabili la aceste instituţii publice.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile politice.

Declar şedinţa Camerei Deputaţilor, închisă.

Ne vedem mâine dimineaţă, la 08,30.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,04.