Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Liderii de grup să-şi invite colegii în sală!

Secretarii de şedinţă, la prezidiu. Domnul Buican şi domnul Drăghici!

Domnule Ştirbu, vă rog.

Numai un pic, domnule Ştirbu. Am uitat să fac formalitatea...

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 183.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor, din zilele de luni, 26, şi miercuri, 28 martie; programul de lucru pentru perioada 26-31 martie; lista rapoartelor depuse în perioada 19-26 martie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Programul dezbaterilor - până la ora 17,00, apoi primirea de răspunsuri şi prezentarea interpelărilor.

Vă rog!

Stimaţi colegi, am început şedinţa!

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

În conformitate cu prevederile art. 112 din Constituţia României şi ale art. 186-192 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă înaintăm moţiunea simplă "PSD calcă în picioare cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni - Centenarul Marii Uniri!", iniţiată de 108 deputaţi aparţinând Grupului Partidului Naţional Liberal, Grupului Partidului Uniunea Salvaţi România şi Grupului Partidului Mişcarea Populară.

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Mâine, 27 martie 2018, se împlinesc 100 de ani de când Sfatul Ţării din Basarabia, în unanimitate, a semnat Unirea cu Patria-Mumă!

Din cele 2.042 de proiecte depuse de autorităţile locale şi de autorităţile centrale la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, cel puţin 100 vizau aniversarea zilei de 27 martie 1918. Toate aceste proiecte au fost anulate abuziv prin decizia unilaterală a actualului ministru al culturii.

Suntem la sfârşitul primului trimestru din anul Centenar. Considerăm că, dacă nu este rea-voinţă în administrarea acestei mari sărbători a tuturor românilor, este un management defectuos.

Ca atare, domnule preşedinte, vă rugăm să primiţi această moţiune simplă semnată de 108 colegi deputaţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Intrăm în dezbateri.

2. Solicitarea Comisiei pentru buget cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 de zile la 60 de zile a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi - Pl-x 442/2017.

Dacă sunt obiecţii cu privire la această solicitare? Nu.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele!

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

165 de voturi pentru, 4 colegi care nu optează. Aprobat.

La punctul 3 nu a venit raportul.

4. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2017 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; procedură de urgenţă.

Vă rog, comisia. Doamna preşedinte Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul asupra Cererii de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2017 a fost analizat în Comisia pentru învăţământ.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului, în sensul introducerii contractului de activitate sportivă, care va fi încheiat între un sportiv de performanţă şi o structură sportivă şi care are ca obiect desfăşurarea unei activităţi cu caracter sportiv. Contractul se poate încheia pe perioade de timp determinate, va avea stipulată valoarea drepturilor băneşti. Sunt mai multe precizări în acest sens.

Totodată, prin hotărâre a autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale, se pot aloca sume din bugetul local pentru finanţarea activităţii structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflate în subordinea acestora.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis în parte Cererea de reexaminare şi a adoptat Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2017 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului.

Modificările adoptate de Senat se referă la sesizările prezentate de Preşedintele României în Cererea de reexaminare.

Succint, chestiunile semnalate de preşedinte se referă la normele introduse la art. 1 pct. 2, aflate la promulgare, se pot interpreta în sensul că se instituie o condiţionare pentru sportivii de performanţă care îşi vor putea desfăşură activitatea doar dacă sunt autorizaţi de federaţia sportivă naţională pe ramură de activitate şi doar dacă această federaţie înregistrează contractul de activitate sportivă.

De asemenea, din modul de redactare a acestor prevederi nu rezultă cu claritate care este scopul autorizaţiei emise de federaţia sportivă.

Un alt aspect se referă la art. I pct. 8 din Legea supusă reexaminării - art. 30 din Legea nr. 69/2000 - prin care se reglementează dreptul structurilor sportive de a primi, după caz, spre administrare sau în folosinţă gratuită, conform legislaţiei în vigoare, imobile care deservesc activitatea sportivă, baze şi instalaţii sportive. Întrucât Legea nu face distincţie între bunurile proprietate publică şi bunurile proprietate privată ale statului sau ale unităţilor administrativ- teritoriale, se consideră că prevederea este neclară.

Şi, în sfârşit, un al treilea punct se referă la dispoziţiile art. 18¹, referitoare la alocarea unor sume din bugetele locale. Aceste dispoziţii sunt introduse în conţinutul Titlului III - "Structurile administraţiei pentru sport", Capitolul I - "Ministerul Tineretului şi Sportului", şi se consideră că aceste dispoziţii ar trebui să facă obiectul unui capitol distinct.

Comisia a analizat atât cuprinsul Cererii de reexaminare, cât şi forma legii cu amendamente admise, adoptată de Senat.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 20 martie 2018, Comisia pentru învăţământ a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, aprobarea în parte a Cererii de reexaminare a legii şi adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2017 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Vă rog, domnule Romanescu.

Domnul Cristinel Romanescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL va vota pentru aprobarea Cererii de reexaminare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2017, aşa cum a fost adoptată de Senat.

Promulgarea acestei legi va asigura un cadru legal coerent şi predictibil pentru finanţarea şi organizarea sportului de performanţă, având în vedere că există o lipsă de conciliere între Legea sportului şi Legea finanţelor publice.

Astfel, se prevede posibilitatea ca autorităţile publice centrale să aprobe sume pentru finanţarea activităţii structurilor sportive aflate în subordinea lor, în condiţiile legii.

De asemenea, se creează un cadrul legal coerent, necesar administraţiei publice locale, cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare din domeniul ajutorului de stat, privind acordarea sumelor de la bugetul local pentru finanţarea programelor sportive ale cluburilor sportive.

În plus, se creează posibilitatea ca autorităţile administraţiei publice locale să aloce sume pentru finanţarea infrastructurii şi a activităţilor sportive, inclusiv pentru cluburile sportive şcolare şi universitare.

De asemenea, modificările legislative propuse favorizează revitalizarea sportului amator şi a celui de masă.

Grupul PNL va vota în favoarea adoptării, deoarece este o măsură bună pentru sportul românesc.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Cîtea.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci aşa cum a spus şi colegul nostru, domnul Romanescu, în sfârşit reuşim să ducem la bun sfârşit această ordonanţă de aprobare a Legii nr. 69. Se vor clarifica destul de multe lucruri care sunt aşteptate, pentru că sunt consilii locale în ţară care au sistat total finanţarea sportului. Sunt probleme cu echipele care sunt în pragul dezafilierii. Unele s-au şi închis, s-au dizolvat deja.

Şi cred că această lege pe care noi o vom aproba acum - sperăm să nu mai existe nici un fel de probleme - clarifică foarte multe lucruri pe care reprezentanţii administraţiilor publice locale le aşteaptă de foarte mult timp.

În acelaşi timp, în mod cert, va fi şi o revitalizare a sportului românesc, pentru că în ordonanţă sunt clarificate lucrurile referitoare la ce anume poate fi finanţat, pentru a nu mai avea acele - să le spunem supărări - din partea autorităţilor de control, care astăzi spuneau că este bine, data viitoare veneau... şi nu mai era bine, şi de multe ori oamenii au dat cu subsemnatul pe la instituţiile de specialitate, justificând de ce au făcut lucrurile care existau de fapt în fişa postului.

În mod cert, va fi un punct care se va simţi în sportul românesc şi pentru aceasta trebuie să le mulţumim tuturor colegilor care au lucrat la această ordonanţă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect de lege.

Este o lege normală, nu este o minune. Este o necesitate. Au fost foarte multe situaţii în care finanţatorii sportivi au ajuns sub incidenţa legii, pentru că asemenea prevederi nu existau.

Este un lucru bun, aşa cum spuneam.

Vom susţine acest proiect de lege care deja îşi produce efectele.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Evident şi Grupul parlamentar al UDMR susţine această iniţiativă legislativă. Din păcate avem nevoie, pentru că excesul de zel al Curţii de Conturi a blocat de multe ori astfel de finanţări. Or, sportul din România merită să fie susţinut.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt...

Doamna Iurişniţi.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Grupul parlamentar Uniunea Salvaţi România susţine acest proiect de lege.

Încurajarea sportului este absolut necesară în politicile educaţionale actuale. Bineînţeles că sunt şi multe puncte care ar merita o atenţie sporită în ceea ce priveşte alocarea sumelor de consiliile locale sportului, pentru că aici rămâne la latitudinea primăriilor, la latitudinea consiliilor locale, care doresc sau nu să aloce bani cluburilor sportive şcolare, sportului de bază care trebuie încurajat.

Sunt foarte localităţi, mai ales în mediul rural defavorizat, care nu au nici măcar un teren de fotbal şi au mari probleme. În contextul în care salariile s-au mărit, s-au dublat, la nivelul primăriilor, de unde vor mai avea bani să aloce sportului, mai ales în cazul localităţilor mici din mediul rural defavorizat?

Este o întrebare la care trebuie să răspundem cu toţii!

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot final.

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul Regiunilor; Acţiuni ale U.E. în vederea îmbunătăţirii conformării cu legislaţia de mediu şi a guvernanţei de mediu. COM (2018) 10.

Domnul Angel Tîlvăr, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Opinia noastră este în conformitate cu prevederile art. 170 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Comisia noastră, împreună cu Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate în vederea examinării, din punctul de vedere al fondului, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul Regiunilor - Acţiuni ale Uniunii Europene în vederea îmbunătăţirii conformării cu legislaţia de mediu şi a guvernanţei de mediu.

Opinia noastră s-a bazat pe proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, pe Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, pe Fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi pe analiza realizată în cadrul comisiei noastre.

În acest context, Comisia pentru afaceri europene atrage atenţia asupra faptului că orizontul de timp propus pentru programul de acţiune, şi anume 2018-2019, apare ca excesiv de optimist, având în vedere amploarea direcţiilor de acţiune şi recomandă o abordare graduală, cu un orizont de timp mai larg, sau o concentrare pe acţiunile-cheie, în special pe cele necesare, mai urgente, din raţiuni de convergenţă a statelor membre.

Totodată, comisia noastră subliniază că experienţa în domeniul supravegheat este necesară inspectorilor de mediu, pentru a asigura realismul şi fezabilitatea recomandărilor şi îndrumărilor în acţiunile de control, alături de competenţa profesională generală.

Comisia noastră, domnule preşedinte, subliniază că promovarea oportunităţilor de finanţare pentru asigurarea conformării cu legislaţia de mediu trebuie să includă politici în beneficiul tuturor şi participarea sectorului privat, pentru a se atinge obiectivele de dezvoltare durabilă.

Comisia îşi manifestă reţinerea privind utilitatea unui document de orientare cu bune practici privind strategiile de combatere a infracţiunilor legate de mediu, în domeniul ocrotirii biodiversităţii, deoarece sunt prea diverse condiţiile de habitat ale speciilor şi diversitatea cauzelor şi a condiţiilor în care au loc asemenea infracţiuni, chiar şi pe teritoriul unui stat membru, recomandând, în schimb, ca bunele practici să fie discutate periodic de autorităţile naţionale, sub auspiciile Comisiei Europene.

Totodată, comisia noastră subliniază că utilitatea de informaţii geospaţiale pentru asigurarea conformării necesită cunoştinţe şi îndemânări de bază, ceea ce trebuie să se asigure prin sistemele de educaţie naţionale sau prin activităţi educative nonformale şi impune eforturi sporite din partea agenţiilor europene implicate, pentru a se asigura accesibilitatea datelor şi a instrumentelor de prelucrare.

Domnule preşedinte,

Comisia pentru afaceri europene, întrunită în şedinţa din 20 martie 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul Proiect de opinie care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Totodată, comisia noastră propune informarea instituţiilor Uniunii Europene şi Guvernului României asupra observaţiilor şi recomandărilor sale, ca o contribuţie la procesul de formulare a unor politici eficiente în domeniul de referinţă.

Propunem, în acelaşi timp, transmiterea observaţiilor sau recomandărilor noastre, Comisiei Europene, în cadrul dialogului politic informal propus de Comisia Europeană în Comunicarea numită "Furnizând rezultate pentru Europa, COM 211".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gudu.

Domnule Bârlădeanu, doriţi să luaţi cuvântul?

Domnul Vasile Gudu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezenta comunicare reprezintă un răspuns la complexele provocări întâmpinate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a legislaţiei de mediu.

Aceasta recomandă un plan de acţiune care are drept scop ameliorarea guvernanţei de mediu, dar şi creşterea punerii de acord a legislaţiei comunitare în acest domeniu, prin îndeplinirea de către industrie, de serviciile de utilităţi publice, de proprietarii de terenuri a obligaţiilor ce le incumbă.

Documentul supus dezbaterii vine în urma imperativelor de consolidare a mecanismelor de asigurare a conformării şi a unei guvernanţe îmbunătăţite la nivel naţional, regional şi local, pentru a preîntâmpina eventualele încălcări ale legislaţiei, în vederea îndeplinirii obiectivelor Uniunii Europene.

Având în vedere aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru aprobarea acestui proiect de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Cred că trebuie să felicităm cu toţii Comisia, pentru că iarăşi are un punct de vedere în care se regăseşte opinia acestei ţări, în care se regăsesc nişte observaţii, recomandări, izvorând din situaţia de fapt prezentă în ţara noastră.

Este adevărat că avem şi un păs mare - atunci când era vorba despre problema migraţiei, mai puţin a fost prezent interesul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

La titlu dacă sunt obiecţii? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Vot final.

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Un cadru de monitorizare pentru economia circulară COM (2018) 29.

Vă rog, domnule preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene.

Mai elaborat aşa... (I se adresează domnului deputat Angel Tîlvăr.)

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Opinia noastră are în vedere proiectul de opinie al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene.

Domnule preşedinte,

Comisia pentru afaceri europene apreciază cadrul de monitorizare, simplu şi eficace, care consolidează şi evaluează progresul spre o economie circulară, reducând, în acelaşi timp, sarcina administrativă, şi consideră că structura acestuia, aşa cum este încărcată pe site-ul de Internet al EUROSTAT, corespunde în mare parte acestui deziderat.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene recomandă ca pe pagina de Internet a indicatorilor economiei circulare să fie puse legături spre descrieri detaliate ale semnificaţiei acestora şi către ghiduri de interpretare existente, sau care ar putea fi elaborate în acest scop, pe calea unei iniţiative a Comisiei Europene, astfel încât să fie facilitată înţelegerea unitară a indicatorilor de către statele membre.

Comisia noastră consideră că raportarea indicatorului referitor la tehnologiile inovatoare, referitoare de economia circulară, reprezintă o ocazie pentru a analiza contribuţia lor la economia circulară, în comparaţie cu situaţiile similare din zonele unde acestea cunosc o dezvoltare accelerată.

Comisia noastră subliniază că timpul de răspuns al indicatorilor la schimbările intervenite în economia Uniunii şi pe piaţă diferă în funcţie de tipul acestora şi, din acest motiv, recomandă evaluarea frecvenţei de colectare a relevanţei datelor pe parcursul implementării sistemului de monitorizare a economiei circulare, în scopul evidenţierii caracteristicilor temporale ale răspunsului indicatorilor la măsurile de stimulare a economiei circulare.

Comisia noastră recomandă cuplarea monitorizării economiei circulare cu monitorizarea rezultatelor politicilor Uniunii de sprijinire a tehnologiilor avansate, cele privind energia regenerabilă şi cele spaţiale în special, cuplare posibilă prin reconfigurarea indicatorului privind inovarea sau prin preluarea indicatorilor economiei circulare în raportările privind politicile Uniunii în aceste domenii.

În aceste condiţii, domnule preşedinte, Comisia pentru afaceri europene, întrunită în şedinţa din 20 martie 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie, care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

Totodată, propunem informarea instituţiilor Uniunii Europene şi Guvernului României asupra observaţiilor şi recomandărilor noastre, ca o contribuţie la procesul de formulare a unor politici eficiente în domeniul de referinţă.

Propunem, în acelaşi timp, transmiterea observaţiilor sau recomandărilor noastre, Comisiei Europene, în cadrul dialogului politic informal propus de Comisia Europeană în Comunicarea numită

"Furnizând rezultate pentru Europa".

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Muşoiu.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tranziţia către economia circulară este o oportunitate excepţională de a transforma economia şi de a o face mai durabilă, de a contribui la realizarea obiectivelor privind clima şi de a conserva resursele lumii, de a crea locuri de muncă locale şi a genera avantaje concurenţiale pentru Europa, într-o lume aflată în profundă schimbare.

Importanţa economiei circulare pentru industria europeană a fost subliniată recent şi în Strategia reînnoită privind politica industrială a Uniunii Europene.

Tranziţia către economia circulară va contribui, de asemenea, la îndeplinirea obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă.

Comisia Europeană s-a angajat în Planul de acţiune pentru economia circulară să prezinte un cadru de monitorizare simplu, pentru a a urmări progresul către o economie circulară, într-un mod care cuprinde toate dimensiunile ciclului de viaţă al resurselor, al produselor şi al serviciilor. Indicatorii vor fi actualizaţi frecvent şi dezvoltaţi în continuare, iar dialogul cu statele membre şi cu părţile interesate va contribui la îmbunătăţirea cadrului bazat inclusiv pe statisticile disponibile la EUROSTAT.

Considerăm că datele disponibile din cadrul implementării sistemului de monitorizare a economiei circulare pot fi utilizate şi în scopul evidenţierii caracteristicilor temporale ale răspunsului economiei la măsurile de stimulare a acesteia.

Grupul PSD susţine adoptarea Opiniei referitoare la Comunicarea (2018) 29, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Zainea.

Domnul Cornel Zainea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Evident şi Grupul USR susţine această comunicare şi susţine principiile economiei circulare, dar trebuie să tragem un semnal de alarmă, deoarece ştim că doamna Firea pregăteşte construirea unor incineratoare de deşeuri în Capitală. Acestea nu respectă principiile economiei circulare, deoarece incinerarea este un proces care consumă foarte multă energie. Incineratoarele în sine sunt foarte scumpe şi evident că, dacă construim incineratoare, nu vom mai colecta selectiv şi nu vom mai recicla.

Aşadar, tragem un semnal de alarmă, să oprim construirea acestor incineratoare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gudu.

Domnul Vasile Gudu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Economia circulară constituie o alternativă şi o soluţie eficientă atât pentru reducerea amprentei de mediu a producţiei şi a consumului, cât şi pentru creşterea atât de necesară a aprovizionării cu materii prime, determinând astfel o dezvoltare durabilă a economiei.

Trecerea de la economia liniară, modelul clasic, către economia circulară constituie un răspuns la multiplele probleme de mediu, precum şi la protejarea resurselor neregenerabile.

Aşadar, din punct de vedere socio-economic şi ecologic, economia circulară are o influenţă benefică, generând şi consolidând avantaje în toate aceste domenii.

Prin această comunicare se expune un cadru de monitorizare, alături de o serie de indicatori relevanţi, cu rolul de a desfăşura noi acţiuni, în urma evaluării lor.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru aprobarea acestui proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Obiecţii la titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La Articolul unic? Adoptat.

Vot final.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul educaţiei şi sportului; Pl-x 463/2017.

Comisia pentru învăţământ.

Doamna Camelia Gavrilă:

Comisia pentru învăţământ a primit, cu nr. Pl-x 463, spre dezbatere în fond, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul educaţiei fizice şi sportului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale şi a Legii educaţiei fizice şi sportului, în sensul promovării unor modificări legislative cu privire la orele de educaţie fizică şi sport, pentru dezvoltarea sportului de masă şi pentru a atrage tinerii spre mişcare, creşterea numărului orelor de sport la toate nivelurile de învăţământ din România, modificări curriculare, introducerea la bacalaureat a disciplinei, fapt ce ar contribui şi la creşterea bazei de selecţie pentru sportul de performanţă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Potrivit art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii din şedinţele din 6, 13 şi 20 martie, comisia a propus respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 65 din Legea educaţiei naţionale, planurile-cadru, domeniile de studiu, modulele de pregătire obligatorii şi opţionale, precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora sunt aprobate de către instituţiile şi organismele abilitate din Ministerul Educaţiei Naţionale, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

Pe cale de consecinţă, prevederile respective reies din prerogativele elaborării, modificării, completării şi aprobării planurilor-cadru, şi acestea aparţin Ministerului Educaţiei.

Totodată, conform art. 77 alin. (5) din Legea menţionată, conţinuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educaţiei, se dau publicităţii la începutul primei clase de liceu. În condiţiile legii, calendarul, metodologia, modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei.

Măsurile propuse se referă la numărul de ore de educaţie fizică şi încadrarea şi titularizarea profesorilor de educaţie fizică.

Deci sunt implicaţii financiare, implicaţii care presupun şi precizări, şi fişe de calcul, conform prevederilor din Legea responsabilităţii fiscale nr. 69 şi din Legea nr. 24, care prevede fişă financiară şi metodologie de calcul, în sensul cheltuielilor bugetare.

Prin ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale sunt reglementate etapele elaborării planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor şcolare, precum şi condiţiile promovării disciplinelor opţionale.

Propunerea legislativă nu respectă unele norme de tehnică legislativă în ceea ce priveşte redactarea textului şi corelarea cu legislaţia în vigoare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Doamna Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Partidul Naţional Liberal va vota pentru respingerea acestui proiect legislativ, pentru motivul care a fost invocat şi de doamna preşedinte, anume planurile-cadru nu se modifică prin modificarea legii, nu se modifică prin lege, ci prin ordin de ministru.

Şi nu punem la îndoială faptul că elevii ar fi bine să facă mai multe ore de sport, dar nu aceasta este modalitatea prin care putem influenţa acest lucru.

De asemenea, în propunerea legislativă nu s-a efectuat niciun fel de studiu de impact privind estimarea numărului de beneficiari şi a eventualului efort bugetar pe care l-ar presupune implementarea acestei iniţiative.

Şi mai este un motiv foarte important, şi anume infrastructura actuală a sistemului de învăţământ nu permite creşterea numărului de ore de sport, de educaţie fizică.

În consecinţă, Partidul Naţional Liberal va vota pentru respingerea acestui proiect legislativ.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt. Vot final.

8. Nu are raport.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; în procedură de urgenţă.

Vă rog, Comisia pentru mediu, domnul Simion.

Domnul Lucian-Eduard Simion:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 196/2005, în vederea asigurării îndeplinirii atribuţiilor Administraţiei Fondului pentru mediu în ceea ce priveşte activitatea de administrare a creanţelor fiscale, respectiv evidenţa, stabilirea controlului şi colectarea veniturilor la Fondul pentru mediu.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege, membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale, domnul Moldovan.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă de urgenţă emisă de Guvernul României în anul 2016 vine în completarea măsurilor pe care România trebuie să le ia pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor în materie de deşeuri şi politici de mediu ale Uniunii Europene.

Actul normativ pe care îl dezbatem vine să reglementeze, în esenţă, zona echipamentelor electrice şi electronice. Adică operatorii economici care pun în piaţă echipamente electrice şi electronice trebuie să îndeplinească o rată de colectare a deşeurilor.

De asemenea, se instituie şi o contribuţie pe care aceştia o datorează doar în situaţia în care nu se îndeplineşte rata de colectare şi reciclare a deşeurilor.

Pentru a veni în acord cu directivele europene şi pentru a preveni procedura de infringement, era nevoie să se găsească noi modalităţi pentru stimularea îndeplinirii obiectivelor anuale de valorificare a deşeurilor de ambalaje.

Prin completarea atribuţiilor Administraţiei Fondului pentru mediu se dă astfel posibilitatea gestionării şi realizării eficiente a proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal votează pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Zainea.

Domnul Cornel Zainea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al USR susţine această ordonanţă de urgenţă. Ea implementează sistemul "Pay as you throw" - plăteşte pentru cât arunci. Şi, precum ştim, în 2020, România trebuie să ajungă la o ţintă de reciclare de 50%; în acest moment, suntem undeva la 5-10%.

Din păcate, mare parte din această ordonanţă a fost suprascrisă de O.U.G. nr. 48, dată anul trecut de doamna Graţiela Gavrilescu.

Tot prin acel O.U.G. a fost scoasă şi taxa la groapă, care era unul din instrumentele foarte importante pentru a stimula reciclarea şi colectarea selectivă.

Aşadar, USR va vota pentru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ilişanu.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, doresc să punctez faptul că această iniţiativă legislativă, susţinută de Guvernul României, este necesară şi prioritară, reglementând asigurările îndeplinirii atribuţiei Administraţiei Fondului pentru mediu, în ceea ce priveşte activitatea de administrare a creanţelor fiscale, respectiv evidenţa, stabilirea, controlul şi colectarea veniturilor la Fondul pentru mediu.

Grupul PSD susţine spre adoptare prezenta iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt.

Nefiind amendamente, merge la votul final.

10. Proiectul Legii manualului şcolar; în procedură de urgenţă.

Vă rog, Comisia.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectul Legii manualului şcolar; PL-x 86 din 2018.

Comisia a dezbătut, în fond, Proiectul Legii manualului şcolar.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare regimul manualului şcolar de bază în învăţământul preuniversitar.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 20 martie, comisia a propus, cu 13 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi două abţineri, adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise şi respinse.

Dincolo de raport, pentru colegii care poate nu s-au aplecat cu suficientă atenţie asupra conţinutului acestuia, trebuie precizat faptul că în comisie s-a lucrat foarte aplicat, am completat, am nuanţat, în aşa fel încât să nu vorbim de manual unic, ci să vorbim de minimum două, maximum trei variante de manual; s-au făcut clarificări conceptuale; s-au făcut referiri şi precizări legate şi de manualele pentru minorităţi, unele mai greu de realizat; şi, de asemenea, pentru elevii cu dizabilităţi, diferite grade şi tipuri de dizabilităţi.

De asemenea, în virtutea principiului eficienţei şi pentru a asigura calitatea educaţiei, s-a mers pe această idee, de a face o ordine în dezordinea manualelor, dar fără a abandona principiul selecţiei, al analizei, al individualizării demersului curricular, prin cele două sau trei variante care se pot lua în calcul şi care pot deveni manuale şcolare de bază.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Turcan, dezbateri generale.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Poate că mulţi dintre dumneavoastră ar fi tentaţi să creadă că această Lege a manualului unic e un lucru bun şi că va putea conduce la stoparea crizei manualelor, care a fost prezentă an de an, la începutul fiecărui an şcolar, şi, din păcate, aceeaşi generaţie a căzut victimă fiecărei crize a manualului.

Din păcate, acesta este raportul pe legea propusă de majoritatea guvernamentală.

Dacă ne uităm pe acest raport - pentru că dumneavoastră, cu toţii, votaţi un text de lege, nu nişte declaraţii sau nişte principii -, veţi vedea că această Lege a manualului reprezintă de fapt un copy/paste din Legea educaţiei naţionale şi câteva deziderate care sună bine, dar n-au nicio legătură cu realitatea.

Vă dau exemplu de un deziderat care sună bună, dar n-are nicio legătură cu realitatea: principiul eficienţei cheltuirii banului public, principiul avantajului către beneficiar - excepţional! -; principiul prin care manualele se asigură cu cel puţin 3 luni înainte de începerea anului şcolar, în suficiente opţiuni.

Sună bine. Ştiţi când începe anul şcolar? În septembrie. Ştiţi ce-ar însemna finalizarea manualelor astfel încât această lege, pe care dumneavoastră o votaţi astăzi, să fie aplicabilă? Probabil în maximum o lună de zile.

Din păcate, acest vot, astăzi, prin această lege, acoperă o uriaşă maşinaţiune financiară.

Şi vă rog să reţineţi. Practic au fost două lovituri date. Legea monopolului Editurii Didactice şi Pedagogice şi Legea manualului unic.

Printr-una se dă un monopol unei instituţii în tipărirea manualelor şcolare, dar care are capacitate de doar 4% din toate manualele şcolare existente în momentul de faţă.

Şi, prin cealaltă lege, se vine cu o Lege a manualului unic, prin care aceeaşi instituţie trebuie să facă un manual.

Evident că în această lege scrie, la un articol, minimum două manuale, maximum 3. Dar, ce să vedeţi? La 3 articole mai încolo, dacă nu se poate, să fie unul. Cu alte cuvinte, se va face să fie unul.

Şi, în felul acesta, o piaţă de 1,5 milioane de euro intră într-un monopol al statului, unde toate operaţiunile se fac într-un mod netransparent, la limita legii, ca să nu spunem în afara legii, centralizat, astfel încât o singură industrie intră într-o singură direcţie, şi aceea a majorităţii guvernamentale.

Pe fond, această lege, în afară de lovitura financiară pe care o dă, şi veţi vedea că, cel mai probabil, vor fi nenumărate contestaţii, pentru că a început deja contestaţia cu privire la selecţia manuscriselor. Probabil că vom primi manuscrisul în plic pentru manualul care trebuie să fie cel mai bun şi acceptat.

Această lege este, de asemenea, expresia ineficienţei celor care s-au perindat la guvernare. Pentru că am fi putut avea şi o economie de piaţă funcţională. Am fi putut avea şi manuale de calitate, selectate într-un mod transparent, şi editori şi edituri care să contribuie la manuale de calitate, pentru o informaţie corectă şi de calitate dată copiilor noştri.

Dar ce s-a întâmplat? În fiecare an, de 5 ani de zile încoace, manualele au fost terminate cu maximă întârziere. Când apare întârzierea, evident că procedura licitaţiilor începe mai târziu, apar contestaţiile, şi, uite aşa, din cauza ineficienţei şi incapacităţii Guvernului, de fapt, nu au avut copiii manuale pe masă.

Închei, spunându-vă că, din păcate, nu doar copiii de clasa a VI-a, anul acesta, nu vor avea manuale şcolare, ci şi elevii din clasa pregătitoare, până în clasa a V-a. Pentru că, în acest moment, ministerul a luat decizia - atenţie, este o noutate absolută - a luat decizia să retipărească inclusiv manualele noi, tipărite în anii precedenţi. De ce? Pentru că editura, aşa cum am spus, nu are capacitate să asigure decât tipărirea a 4% din manuale. Şi atunci, retipăresc manualele vechi, în felul acesta obţinând bani să retehnologizeze Editura Didactică şi Pedagogică.

Este o maşinaţiune înfiorătoare. Este un dispreţ profund adresat...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionaţi, doamnă deputat.

Doamna Raluca Turcan:

... beneficiarului, în special, copiilor.

Iar dacă intenţionaţi să veniţi cu o Lege a manualului, atunci această lege trebuia să vorbească despre curriculă, despre adaptarea la cerinţele pieţei, despre cum să fie impulsionaţi profesorii să predea mai bine şi mai diversificat şi să fie mai aproape de ceea ce aşteaptă şi copiii şi profesorii.

Dacă vreţi, într-adevăr, şcoală de calitate, lăsaţi tunurile imobiliare, tunurile financiare...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

... şi opriţi-vă spre ceea ce se întâmplă cu adevărat...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

... în sistemul de educaţie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Cu alte cuvinte, Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestei legi, aşa cum va contesta, la Curtea Constituţională, Legea Editurii Didactice şi Pedagogice. O lege care, de fapt, defineşte sau definitivează acest ricoşeu pe care dumneavoastră aţi reuşit să-l daţi sistemului de educaţie românesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea proiectului de lege.

Sigur că sunt foarte multe argumente. Aş vrea să vă dau un exemplu. Sperăm să fie mult mai bine. Cu asta vom începe.

În anul şcolar 2015-2016, pentru 90% din minorităţile naţionale - subliniez, pentru 90%, deci un lucru foarte important, ceea ce vreau să vă spun acum - au fost scoase la licitaţie 4 manuale pentru 4 ani şcolari, adică câte un manual pentru fiecare an şcolar.

Vă rog să verificaţi aceste lucruri. Iată cât este de greu.

Un al doilea lucru pe care vreau să-l subliniez este faptul că amendamentele membrilor Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale au fost votate de majoritatea membrilor Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor.

Iar eu cred că cel mai important dintre argumente este faptul că Legea manualului şcolar este un obiectiv de securitate naţională. Subliniez, un obiectiv de securitate naţională, în contextul dezvoltării durabile, care va diminua "unul dintre riscurile identificate în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, şi anume cel al deficienţelor din sistemul naţional de educaţie".

Acesta este argumentul fundamental al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, adăugând cele ce s-au spus anterior de preşedintele comisiei noastre. Fapt pentru care, încă o dată subliniez, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vom vota această lege. Vom vota datorită faptului că această lege aduce anumite clarificări în acest hăţiş, şi nicidecum nu încurcă lucrurile.

Daţi-mi voie să vă citesc din raport doar două amendamente care au rezolvat temerile societăţii civile, care, la un moment dat, au fost ridicate în ceea ce priveşte câte manuale de bază vor fi.

Pagina 5 a raportului spune în felul următor: "În spiritul acestui principiu se aprobă minimum două variante, maximum 3 variante de manual şcolar de bază".

Şi ce spunea doamna antevorbitoare nu este real, întrucât pe pagina 7 spune aşa: "În situaţia în care se înregistrează o singură ofertă de manual şcolar, variantă ce întruneşte condiţiile de calitate, doar atunci va rămâne acesta".

Hai să o traducem, dacă nu ne înţelegem foarte clar.

În cazul în care există doar o singură ofertă, acea ofertă este mai bună decât un manual inexistent.

Deci, dacă doar un singur manual va ajunge să fie evaluat, este mult mai bine să ajungă acel singur manual propus, pe masa elevului, decât niciunul, în momentul de faţă.

A doua chestiune foarte importantă. Da, pot fi argumente pentru a nu discuta de monopolul editurii. Dar nu putem să spunem că în momentul de faţă se îngustează concurenţa manualelor şi a celor care concep manuale. Se realizează doar un singur lucru - se elimină intermediarul. În momentul de faţă se elimină intermediarul. Editura, în momentul de faţă, este un intermediar între cei care scriu manuale şi cel care foloseşte acel manual în unitatea de învăţământ.

Da, intermediar, în acest caz, este statul, care are obligaţia, conform Constituţiei, să asigure educaţia copiilor în România.

Şi, da, statul, prin Constituţie, are obligaţia să facă acest lucru gratuit, şi prin lege, în învăţământul obligatoriu, să ofere şi manuale. Ceea ce, până în momentul de faţă, pe baza legislaţiei în vigoare şi pe baza concurenţei care se tot clamează, nu s-a realizat.

Deci, în momentul de faţă, dacă o luăm de la capăt, această lege poate aduce o îmbunătăţire, foarte clar. Legea actuală este ineficientă pentru minorităţi, dar şi pentru majoritate.

Vom vota cu toată fermitatea această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Iurişniţi.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Suntem din nou în aceeaşi situaţie, de la editura unică, la Legea manualului. Totul se vrea unic, totul se vrea controlat.

În educaţie trebuie să avem diversitate, trebuie să avem posibilitatea selecţiei unui manual. Ştim foarte bine că de la manualul unic de bază - unul, da, unicitate -, am ajuns la minimum două, maximum 3.

Toate amendamentele opoziţiei au fost respinse.

Prin urmare, atragem atenţia că accesul la diversitate, la educaţie de calitate nu se face prin unicitatea informaţiei care ajunge în şcoli şi este susţinută financiar de stat.

De asemenea, profesorul nu are dreptul să-şi aleagă manualul adaptat competenţelor pe care doreşte să le dezvolte la nivelul grupului de elevi, la nivelul clasei.

Deci sunt multe probleme care nu sunt rezolvate.

Această lege nu va fi votată de Uniunea Salvaţi România. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Şotcan.

Doamna Theodora Şotcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu mai aduc în discuţie manualul unic sau editura unică şi aşa mai departe, pentru că toate aceste lucruri cred că au fost foarte clar explicate, pentru cei care sunt de bună-credinţă şi chiar au urechi să asculte şi minte să înţeleagă, de către preşedintele comisiei şi de către reprezentanţii minorităţilor, atât cea maghiară, cât şi de către domnul Zisopol.

În schimb, ce vreau să aduc în discuţie este atitudinea colegilor noştri din opoziţie. Pentru că, sincer să vă spun, am încercat, de când am discutat în comisie acest proiect legislativ, am încercat să înţeleg atitudinea lor. Mă refer la parlamentarii USR care continuă opoziţia de scenă cu care ne-a obişnuit.

Stimaţi colegi de la USR, puteţi să explicaţi ce aţi urmărit atunci când, la dezbaterile purtate în cadrul Comisiei pentru învăţământ, aţi pretins că aduceţi amendamente proiectului de lege, şi, în realitate, amendamentele dumneavoastră reproduceau în mod identic conţinutul articolelor din proiectul nostru?

Practic, ceea ce aţi făcut dumneavoastră se numeşte iniţiativă legislativă prin metoda copy/paste. Şi nu e prima dată când faceţi acest lucru.

Permiteţi-mi să vă amintesc că şi la dezbaterile privind Bugetul aţi avut o atitudine similară. Ar fi aproape amuzant, dar dumneavoastră fiind cei care repetaţi că plagiatul este o faptă reprobabilă şi plagiatorii trebuie condamnaţi, este doar ipocrit.

Sigur, înţelegem ce urmăriţi. Înţelegem că nu v-aţi obişnuit cu activitatea parlamentară, şi obiectul activităţii dumneavoastră nu este să reprezentaţi cetăţenii, ci să obţineţi like-uri pe Facebook.

Înţelegem că proiectul nostru vi se pare corect, din moment ce nu aţi găsit nimic de adăugat.

Am încercat, de asemenea, să înţeleg de ce apără PNL cu atâta înverşunare interesele editorilor de manuale. Ne-am întrebat şi noi, de ce sunt atât de hotărâţi să sacrifice interesele copiilor pe altarul profitului? Şi, după o scurtă documentare, am descoperit şi interesul concret, chiar dacă era deghizat, sub acoperire doctrinară.

Oare să fie legat de casa de avocatură care reprezintă interesele asociaţilor editurilor?

PNL mimează opoziţia, dar ştie exact ce face. Urmăreşte interesul financiar în orice situaţie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dar, mai ales, dragi elevi, stimaţi părinţi şi profesori,

Noi nu ne simţim obligaţi să apărăm interese comerciale. Nu pentru asta ne-au trimis oamenii aici, în Parlament. Noi suntem obligaţi să reprezentăm interesele dumneavoastră, ale beneficiarilor şi actorilor procesului educaţional.

Dorim ca anul şcolar să înceapă cu manuale pe bancă, manuale corecte şi complete, care nu mai necesită ajutorul unor materiale auxiliare.

Dorim ca educaţia să fie cu adevărat gratuită, adică părinţii să nu mai fie nevoiţi să achiziţioneze tot felul de suporturi care vin în ajutorul manualelor tipărite - ca să vezi, coincidenţă - de aceleaşi edituri.

Şi dorim, nu în ultimul rând, să realizăm economii la bugetul educaţiei care să ne permită să investim în condiţii mai bune pentru elevi şi profesori.

De aceea, noi vom susţine Legea manualului şcolar, indiferent câte amendamente identice vom fi nevoiţi să respingem şi prin hăţişul căror interese mercantile va trebui să ne croim drum. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Domnule Popescu, a vorbit doamna Turcan.

Domnule Popescu, a vorbit doamna Turcan.

Nu, a vorbit doamna Turcan, îmi pare rău.

Intervenţii la articole dacă sunt?

Doamnă Iurişniţi, la articole aveţi intervenţii?

Doamnă Iurişniţi... haideţi, terminaţi conversaţia cu colega dumneavoastră, şi noi aşteptăm.

Drept la replică? Nu, eu sunt la articole, doamnă deputat.

Mulţumesc.

Dacă la articole aveţi intervenţii? Aveţi?

Vă rog, daţi drumul microfonului.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

I-am dat. OK.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveţi intervenţii la articole?

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Da. La art. 4. Vreau să spun că amendamentele pe care le-am depus la comisie nu sunt copy/paste. Într-adevăr, s-au strecurat, din partea unui alt coleg, de la o altă comisie, şi a fost o eroare materială.

Dar amendamentele pe care eu le-am depus, ca membru al Comisiei pentru învăţământ, eram plecată într-o delegaţie şi n-am putut, la comisie, să le susţin personal, le-au susţinut colegii, nu sunt copy-paste. Asta voiam să spun. Şi priveau lucruri de bun-simţ: profesorii să-şi aleagă, din acele variante, să-şi aleagă singuri varianta de manual...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

... să se facă un calendar cu un an înainte, nu să ajungem în situaţia ca, din nou, toamna, să nu avem manuale pe băncile copiilor...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

... ceea ce se va întâmpla...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

... la clasa a VI-a, anul şcolar viitor. Acesta este adevărul.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dacă sunt intervenţii la articole? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

Încheiem şedinţa de dezbateri.

Continuăm cu şedinţa de răspunsuri la interpelări.

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bună ziua!

Continuăm partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 26 martie 2018, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Aşadar, pentru început, întreb dacă este în sală domnul Codreanu Constantin, din partea PMP?

Vă rog, doamnă secretar de stat Laczikó Enikő Katalin, să daţi răspunsul din partea Secretariatului General al Guvernului.

Vă rog să deschideţi microfonul.

Doamna Laczikó Enikő Katalin (secretar de stat, Guvernul României - Departamentul pentru Relaţii Interetnice):

Bună ziua!

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

În legătură cu întrebarea formulată de domnul deputat Constantin Codreanu, vă adresăm următorul răspuns.

Având în vedere că răspunsul se întinde pe mai multe pagini, o să vă înmânez după şedinţă forma scrisă a acestui răspuns.

Deocamdată, vă voi prezenta doar succint detaliile prezentate în acest răspuns.

Conform prevederilor art. 62 alin. (2) din Constituţia României: "Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentanţi numai de o singură organizaţie".

În concluzie, reprezentarea parlamentară nu este asigurată din oficiu, aşa cum este greşit indicat în întrebarea dumneavoastră, având în vedere faptul că prevederile constituţionale, coroborate cu cele ale Legii nr. 208 din 2015, stabilesc condiţiile pe care organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să le îndeplinească pentru a obţine un mandat de reprezentare în Camera Deputaţilor.

Pe cale de consecinţă, minoritatea respectivă, dacă nu este reprezentată în Parlament, nu este nici în Consiliul minorităţilor naţionale.

O minoritate naţională este reprezentată în Parlamentul României numai dacă participă la alegeri, în condiţiile reglementate de legislaţia electorală.

2. Legile bugetare şi hotărârile Guvernului, anual, reglementează cadrul juridic conform căruia minorităţilor naţionale li se alocă sume de la bugetul de stat, dar şi drepturile şi obligaţiile care revin în sarcina organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în procesul de utilizare a acestor sume.

Astfel, este creat mecanismul de alocare, utilizare, raportare şi monitorizare a sumelor alocate cu titlu de sprijin parţial organizaţiilor minorităţilor naţionale.

De asemenea, sunt reglementate drepturile şi obligaţiile care revin atât organizaţiilor, cât şi instituţiilor publice, în cadrul acestui proces.

Statul alocă anual, prin legile bugetare, sume de bani acestor organizaţii, care sunt reprezentate în Parlamentul României, şi care au calitatea de membru al Consiliului minorităţilor naţionale.

În 2017, categoriile de cheltuieli prevăzute de Legea bugetului de stat, pentru anul 2017, au fost prevăzute de legea anterior menţionată.

Modul de repartizare şi de utilizare a acestor sume a fost reglementat prin hotărâre de Guvern. Hotărârea Guvernului nr. 209 din anul 2017 pentru aprobarea modului de repartizare şi utilizare a sumelor prevăzute la lit. a) şi b) din Anexa nr. 3/13/02a la bugetul SGG, aprobat prin Legea bugetului de stat nr. 6 din 2017, reglementează o serie de obligaţii care cad în sarcina organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în procesul de utilizare a sumelor alocate anual.

Organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale le revin, potrivit acestui act normativ, răspunderea pentru legalitatea, oportunitatea, necesitatea sumelor solicitate, utilizarea şi justificarea acestora, în limita şi în destinaţiile cuprinse în prevederile legale.

Organizaţiile au obligaţia de a respecta principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea sumelor alocate.

Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale raportează Departamentului pentru Relaţii Interetnice, lunar, modul de utilizare a fondurilor alocate.

Asociaţiei Liga Albanezilor din România i s-a alocat de la bugetul de stat, în anul 2017, suma de 2.128.900 lei. Suma cheltuită de asociaţie este de 1.791.656 lei.

Departamentul pentru Relaţii Interetnice respectă principiul transparenţei instituţionale, desfăşurându-şi activitatea într-o manieră deschisă faţă de cetăţeni. Accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public constituie o regulă în activitatea departamentului.

În aplicarea principiului transparenţei, DRI publică pe pagina sa de web o serie de informaţii relevante despre modul în care organizaţiile utilizează sumele de bani alocate anual.

Pentru a completa răspunsul formulat la întrebarea dumneavoastră, vă recomandăm să consultaţi pagina de Internet a departamentului, rubrica "Interes public", secţiunea "Fişă de monitorizare".

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă secretar de stat.

Dacă domnul deputat vrea vreo intervenţie?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bineînţeles, vreau, în primul rând, să mă uit peste răspunsul detaliat pe care mi l-a promis doamna secretar de stat.

Şi, în al doilea rând, mi se pare oarecum inoportun să mi se răspundă printr-o trimitere la consultarea unui site.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Tot din partea domnului Codreanu. Cere un punct de vedere de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Aşadar, dau cuvântul doamnei secretar de stat Lilla Debelka.

Poftiţi, doamnă...

Doamna Lilla Boglarka Debelka (secretar de stat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni):

Bună ziua!

Stimate domnule preşedinte Constantin Codreanu,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, nr. 3085A din data de 26 februarie 2018, vă comunic următoarele.

Până la această dată nu s-a înregistrat niciun eveniment care să pună în pericol viaţa şi siguranţa elevilor de etnie română sau care să vizeze distrugerea unei unităţi de învăţământ frecventate de aceştia în vreo regiune a Ucrainei.

Autorităţile ucrainene s-au referit, în anunţul făcut public, la o tentativă dejucată, de incendiere a unor şcoli româneşti din Regiunea Cernăuţi.

Autorităţile ucrainene au precizat faptul că anchetează cazul. Prin atribuţiile stabilite de Legea nr. 299 din 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni monitorizează situaţia comunităţilor româneşti din Ucraina, indiferent de modul în care acestea sunt denumite de autorităţile acestei ţări, respectarea drepturilor omului, a drepturilor minorităţilor, asigurarea educaţiei în limba maternă, precum şi siguranţei şi securităţii individului fiind permanent în atenţia noastră.

Situaţia comunităţii româneşti din Regiunea Cernăuţi s-a regăsit pe agenda ultimelor contacte dintre reprezentanţii Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi autorităţile ucrainene.

Astfel, menţionăm vizita de lucru a ministrului pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, la Cernăuţi, în perioada 2-3 martie 2018, precum şi primirea la Bucureşti de către domnul ministru a Excelenţei Sale Oleksandr Banko, ambasadorul Ucrainei în România, în data de 14 martie 2018.

Referitor la aspectele făcute publice de autorităţile ucrainene, aşteptăm concluziile anchetei anunţate.

Precizez că din motive ce ţin de asemănarea solicitărilor formulate, acelaşi răspuns i-a fost adresat domnului deputat Ilie Dan Barna, la întrebarea acestuia înregistrată sub nr. 3176A din 5.03.2018.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim.

Domnul deputat? Nu.

Tot din partea domnului deputat Codreanu, din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, aceeaşi doamnă secretar de stat.

Vă rog să daţi răspunsul.

Mulţumesc.

Doamna Lilla Boglarka Debelka:

Stimate domnule preşedinte Constantin Codreanu,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, nr. 3166A din data de 1 martie 2018, cu privire la situaţia finanţărilor pentru programele cultură, educaţie, societate civilă, spiritualitate şi tradiţie din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani în perioada 2015-2017, vă comunicăm faptul că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are ca prioritate promovarea şi consolidarea legăturilor statului român cu românii din afara frontierelor României, vizând în acest sens păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt, prin demersuri specifice.

Astfel, pentru anul 2017, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a finanţat 3 domenii de finanţare, respectiv în cadrul Programului cultură - "Constantin Brâncuşi" au fost finanţate 9 organizaţii, fiind alocată suma de 138.772,068 lei; pentru anul 2016 au fost finanţate 5 organizaţii, suma alocată fiind de 68.450 lei, iar pentru anul 2015 au fost finanţate 5 organizaţii, suma alocată fiind de 133.250 lei.

În cadrul Programului educaţie - "Nicolae Iorga" au fost finanţate 8 organizaţii, fiind alocată suma de 295.297,081 lei şi în cadrul Programului societate civilă - "Dimitrie Gusti" au fost finanţate 4 organizaţii, fiind alocată suma de 120.027,032 de lei.

Pentru anul 2016 au fost finanţate 8 organizaţii, suma alocată fiind de 235.929,019 lei, iar pentru anul 2015 au fost finanţate 9 organizaţii, suma alocată fiind de 233.598,010 lei.

În cadrul Programului "Dimitrie Gusti" au fost finanţate 4 organizaţii, fiind alocată suma de 120.027,032 de lei. Pentru anul 2016 au fost finanţate 3 organizaţii, suma alocată fiind de 81.732 de lei, iar pentru anul 2015 au fost finanţate 5 organizaţii, suma alocată fiind de 172.446 lei.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni se preocupă constant de problemele comunităţilor româneşti de peste hotare, atât de cele ale diasporei de mobilitate, cât şi de cele ale minorităţilor din jurul graniţelor, încurajând creşterea coeziunii în rândul acestora, concomitent cu dezvoltarea şi consolidarea dialogului cu toţi actorii instituţionali implicaţi în vederea construirii de iniţiative durabile şi credibile.

Menţionez că susţinerea organelor reprezentative ale românilor de pretutindeni, precum şi sprijinirea şi promovarea iniţiativelor dedicate păstrării identităţii româneşti reprezintă priorităţi constante aflate pe agenda ministerială.

Folosesc acest prilej pentru a vă mulţumi pentru interesul acordat acestei problematici, asigurându-vă de întreaga deschidere în vederea continuării dialogului instituţional.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă secretar de stat.

Domnul deputat?

Vă rog.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc, doamnă secretar de stat pentru răspunsul parţial.

Revin totuşi pentru a preciza alte câteva întrebări la care nu am primit răspuns.

Mai exact. Denumirea instituţiei de presă pe care am menţionat-o în întreaga interpelare, adică pentru regiunile respective? Care a fost scopul concret pentru care s-a acordat finanţarea nerambursabilă? Şi cuantumul cheltuielilor de funcţionare, distinct faţă de cele de personal?

Sper că aceste răspunsuri le voi regăsi în varianta scrisă a răspunsului pe care îl oferiţi.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Tot pentru domnul deputat Codreanu Constantin, tot din partea Ministerului Românilor de Pretutindeni, vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Lilla Boglarka Debelka:

Vă mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte Constantin Codreanu,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată cu nr. 3177A din data de 5 martie 2018, cu privire la situaţia finanţărilor pentru mass-media românească din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani în perioada 2015-2017, vă comunicăm faptul că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are ca prioritate promovarea şi consolidarea legăturilor statului român cu românii din afara frontierelor României, vizând în acest sens păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni se preocupă constant de problemele comunităţilor istorice, cât şi de cele ale diasporei de mobilitate, încurajând creşterea coeziunii în rândul acestora, concomitent cu dezvoltarea şi consolidarea dialogului cu toţi actorii instituţionali implicaţi în vederea construirii de iniţiative durabile şi credibile.

În acest sens, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a susţinut mass-media de limba română prin acordarea de finanţări nerambursabile, conform anexei.

Dat fiind faptul că răspunsul complet cuprinde 19 pagini, vă voi prezenta datele esenţiale ale finanţărilor pe ultimii 3 ani invocaţi, detaliile aferente regăsindu-se în răspunsul formulat în scris.

Astfel, pentru anul 2017, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în cadrul Programului mass-media "Mihai Eminescu", a finanţat 21 de instituţii mass-media, cu un cuantum total în sumă de 1.021.457 lei.

În anul 2016, Departamentul "Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni", din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a finanţat 25 de instituţii mass-media, cu o sumă totală de 848.278,013 lei.

În 2015, în cadrul Programului mass-media "Mihai Eminescu", Departamentul "Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni", din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a finanţat 37 de instituţii mass-media cu o sumă totală de 1.206.669,013 lei.

Menţionez că susţinerea organelor reprezentative ale românilor de pretutindeni, precum şi sprijinirea şi promovarea iniţiativelor dedicate păstrării identităţii româneşti reprezintă priorităţi constante aflate pe agenda ministerială.

Folosesc acest prilej pentru a vă mulţumi pentru interesul acordat acestei problematici, asigurându-vă de întreaga deschidere în vederea continuării dialogului instituţional.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă secretar de stat.

Dacă domnul deputat are...? Nu are.

Din partea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, tot pentru domnul Codreanu Constantin, la întrebarea legată de expoziţia de la Chişinău.

Vă rog, domnul secretar de stat Alexandru Pugna.

Vă rog.

Domnul Alexandru Pugna (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, domnule preşedinte,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect organizarea Expoziţiei "Ioan Papazoglu", din Bucureşti, Chişinău şi Comrat, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, vă comunicăm următoarele.

Un instrument de finanţare menit să susţină acţiunile şi proiectele culturale propuse de organizaţii nonguvernamentale, asociaţii şi fundaţii, în contextul Centenarului Primului Război Mondial şi al Marii Uniri, este Ghidul de finanţare Centenar care va fi publicat în perioada următoare.

Informaţii privind normele metodologice de înscriere a propunerilor de proiecte, precum şi alte detalii vor fi accesibile pe site-ul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

În ceea ce priveşte posibilitatea identificării manuscrisului romanului autobiografic aparţinând condeiului maestrului Ioan Papazoglu şi posibilitatea publicării acestei lucrări, vă aducem la cunoştinţă că instituţia noastră nu are atribuţii în îngrijirea de ediţii literare şi nici publicarea acestora.

În acest scop, un specialist independent în domeniu ar trebui să se ocupe de identificarea manuscrisului, să identifice titularii drepturilor de autor, dacă există aceştia, şi să identifice o editură interesată de publicare.

Menţionăm că industria cărţii din România funcţionează pe principiul pieţei libere, iar Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu poate influenţa planul editorial al editurilor.

Încheiem prin a vă asigura în continuare de întreaga noastră disponibilitate, sperând totodată că cele precizate sunt de natură să conducă la clarificarea aspectelor semnalate de dumneavoastră.

Mulţumim.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Codreanu:

O întrebare complementară celor expuse în întrebarea mea parlamentară. Şi anume: care este perioada pe care a menţionat-o reprezentantul ministerului, perioada următoare, când - dacă ne poate da o perioadă cât de cât aproximativă - va fi publicat acel Ghid de finanţare?

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Întreb dacă este în sală domnul deputat Ovidiu Raeţchi? Nu este în sală.

Vă rog, domnule secretar de stat Alexandru Pugna, să-i daţi în scris răspunsul. În scris, pentru că nu este în sală.

Domnul Petru Movilă? Nu este în sală. Acelaşi secretar de stat, domnul Alexandru Pugna, vă rog să-i daţi în scris răspunsul, da?

Tot domnul Movilă, care nu este în sală, din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, Excelenţa Sa, domnul secretar de stat Petru Andea, în scris, răspunsul.

Domnul Ovidiu Raeţchi? Nu este în sală. Tot din partea Ministerului Educaţiei, îi daţi răspunsul în scris.

Domnul Petru Movilă nu este în sală. Din partea Ministerului Sănătăţii, vă rog, domnule secretar de stat Dan Dumitrescu, să-i daţi răspunsul în scris.

Domnul Petru Movilă nu este în sală. Tot din partea Ministerului Sănătăţii, domnule secretar de stat Dan Dumitrescu, daţi răspunsul în scris.

Tot domnul Petru Movilă, care nu este în sală, solicită încă un răspuns din partea Ministerului Sănătăţii. Daţi răspunsul în scris, domnule secretar de stat.

Doamna deputat Ioniţă Antoneta este în sală. Aşadar, domnule secretar de stat Dan Dumitrescu, din partea Ministerului Sănătăţii, vă rog să daţi răspunsul întrebării cu nr. 3219A.

Vă rog.

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, privind Titlul IX din Proiectul de Lege privind exercitarea profesiilor din sistemul de sănătate, afişat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, vă comunicăm următoarele.

În urma postării, pentru transparenţă decizională, a Proiectului de Lege privind exercitarea profesiilor din sistemul de sănătate şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200 din 2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, au fost înregistrate numeroase propuneri şi observaţii, inclusiv din partea Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România.

Propunerile şi observaţiile înregistrate sunt încă în fază de analiză, urmând a fi implementate, în măsura în care sunt considerate pertinente şi îndeplinesc condiţiile legale.

Vă mulţumim.

Cu înaltă consideraţie, Dan Dumitrescu.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Dacă doamna deputat...? Aveţi o intervenţie? Nu aveţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Movilă nu este în sală. Din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, vă rog, în scris.

Acelaşi domn Petru Movilă, care nu este în sală, din partea Ministerului Tineretului şi Sportului, vă rog, domnule secretar de stat Cosmin-Răzvan Butuza, în scris, răspuns.

Domnul Codreanu Constantin, care este în sală. Din partea Ministerului Afacerilor Externe, se solicită o amânare pentru acest răspuns.

Domnul deputat Nistor Laurenţiu? Nu este în sală.

Aşadar, vă rog, în scris, din partea ministerului. Deşi se solicită o amânare.

Şi am terminat cu lista pentru întrebări.

Trecem la lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări în şedinţa din 26 martie 2018.

Din partea minorităţilor, domnul deputat Giureci-Slobodan Ghera? Nu este.

Aşadar, se depun în scris 3 interpelări.

Din partea PNL, domnul deputat Constantin Şovăială? Nu este. O interpelare depusă.

Tot din partea PNL, domnul deputat Florin-Claudiu Roman? Patru interpelări depuse.

Din partea USR, doamna deputat Lavinia-Corina Cosma? Nu este. O interpelare.

Domnul deputat Sergiu Cosmin Vlad, din partea USR?

Vă rog, domnule deputat.

În sfârşit avem o interpelare.

Vă rog.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Interpelarea este adresată ministrului afacerilor interne, doamnei ministru Carmen Daniela Dan.

Obiectul interpelării - "Organizarea alegerilor parţiale."

Stimată doamnă ministru,

Având în vedere existenţa unor unităţi administrativ-teritoriale unde postul de primar este vacant în prezent, vă rog să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Câte unităţi administrativ-teritoriale se găsesc în această situaţie, având funcţia de primar vacantă, şi care sunt acestea?

2. Dacă ministerul pe care îl conduceţi are în vederea organizarea de alegeri parţiale în aceste localităţi?

3. Dacă da, la ce dată estimaţi că vor fi organizate aceste alegeri parţiale?

Vă rog să dispuneţi ca răspunsul dumneavoastră să fie trimis în scris.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea USR, domnul deputat Cornel Zainea? Nu este. Trei interpelări depuse.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Victor-Viorel Ponta? Interpelarea este semnată împreună cu domnul deputat Alin Vasile Văcaru. Nu sunt în sală. Interpelarea este depusă în scris.

Din partea PMP, domnul deputat Constantin Codreanu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătăţii.

Obiectul interpelării - "Facilitarea accesului medicilor basarabeni în câmpul muncii din România."

Stimată doamnă ministru,

Dorim să vă aducem la cunoştinţă situaţia care a fost semnalată Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării de către medicii basarabeni care doresc să se angajeze în câmpul muncii, în România, dar întâmpină dificultăţi pe parcursul procesului de obţinere a dreptului de exercitare a practicii medicale pe teritoriul României.

Conform normelor de recunoaştere a diplomelor, a certificatelor şi a titlurilor de medic specialist prevăzute de Nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1508/2008, titlurile oficiale de calificare ca medic specialist, eliberate de statele terţe, altele decât Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii, sunt recunoscute drept certificate de medic specialist, eliberate de Ministerul Sănătăţii pentru specialitatea respectivă, în vederea facilitării dreptului de exercitare a practicii medicale pe o perioadă nedeterminată sau a practicii medicale temporare sau ocazionale, pe teritoriul României, a titularilor acestora.

În măsura în care acestea îndeplinesc condiţiile enumerate în art. 1 lit. a) şi lit. c), în art. 3¹ alin. (1) lit. a), în cadrul Articolului unic al H.G. nr. 764 din 11 octombrie 2017, ei continuă totuşi să se confrunte cu o serie de probleme de ordin birocratic, cum ar fi perioada foarte îndelungată de recunoaştere a titlului, de 90 de zile de la data înregistrării dosarului complet la Ministerul Sănătăţii.

Ţinând cont de cele menţionate mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteţi următoarele:

1. Care este numărul medicilor basarabeni care au aplicat, iar dintre aceştia care este numărul celor care au trecut de procedura de recunoaştere a diplomelor, a certificatelor şi a titlurilor de medic specialist, în urma facilitării acestei proceduri prevăzute de H.G. nr. 764, de la data intrării în vigoare a normelor?

2. Care sunt motivele introducerii unui termen atât de îndelungat, de 90 de zile, pentru soluţionarea cererii de recunoaştere a titlului, conform art. 5 alin. (1), dat fiind faptul că decizia este luată în baza depunerii dosarului complet, cu documentele necesare enumerate în art. 1 lit. a) şi lit. c)?

Vă rog să transmiteţi răspunsul în scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, doamna deputat Oana Bîzgan? Nu este. O interpelare depusă.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat George Ionescu? Nu este. O interpelare depusă.

Din partea Grupului PMP, domnul deputat Emil-Marius Paşcan.

Vă rog, domnule deputat.

Menţionez că sunt 5 interpelări, veţi citi o interpelare.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună seara!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei prim-ministru Vasilica-Viorica Dăncilă şi se intitulează "Declaraţii contradictorii sau mincinoase, la nivel înalt, din partea reprezentanţilor României şi Ungariei."

Doamnă prim-ministru,

În spaţiul public au apărut mai multe declaraţii controversate, în urma vizitei la Bucureşti, din 5 februarie 2018, a ministrului de externe ungar, Szijjarto Peter, privind exploatarea gazului natural din Marea Neagră şi, ulterior, exportul acestuia exclusiv către Ungaria.

Pe această temă, am adresat o interpelare ministrului de externe, Teodor-Viorel Meleşcanu, solicitându-i să explice ce înţelegeri s-au parafat cu ocazia vizitei respective, privitoare la exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră.

În răspunsul la interpelarea mea, ministrul de externe, Teodor Meleşcanu, mă informează următoarele: "(...) Vizita ministrului ungar de externe la Bucureşti a prilejuit doar o trecere în revistă al stadiului actual al cooperării bilaterale, fără elemente majore de noutate sau asumarea de noi angajamente, subiectele discutate fiind cele abordate în mod tradiţional, respectiv, relaţii economice sectoriale, securitate energetică, dezvoltarea proiectelor de infrastructură, precum şi Legea educaţiei din Ucraina, subiect ridicat de partea ungară (...)." "Discuţiile" - atenţie! - "au avut loc în cadrul unui dejun de lucru, fără formatul clasic al unei vizite la acest nivel."

Curios, însă, că ministrul de externe ungar, Szijjarto Peter, s-a aflat în data de 22 martie 2018 într-o vizită diplomatică la Târgu Mureş şi l-a contrazis, fără rezerve, pe ministrul Teodor Meleşcanu, afirmând că în intervalul de timp 2022-2037, dacă vor începe exploatările de gaz la Platforma din Marea Neagră, Ungaria are primă opţiune de a prelua producţia, Transgaz şi FGSZ din Ungaria au anunţat o ofertă pentru realizarea unui interconector de gaz româno-maghiar, dinspre România spre Ungaria, pentru perioada 2022-2037. Această licitaţie a fost anunţată, bazându-se pe calculul potrivit căruia terenul gazifer din Marea Neagră va fi exploatat de Consorţiul americano-austriac Exxon Mobil şi OMV. Două companii ungare s-au plasat deja pe primele locuri în această oferă şi au angajat întreaga capacitate a interconectorului care, anual, reprezintă 4,4 milioane de metri cubi de gaz. Aceasta înseamnă că, dacă exploatarea începe în 2022, aşa cum este planificat, iar dacă producţia este livrată la nord de Ungaria, întreaga capacitate ar urma să fie rezervată de companiile ungureşti.

Este cu atât mai curios cu cât, la două zile după întâlnirea din 5 februarie dintre miniştrii de externe român şi ungar, cu participarea lui Liviu Dragnea şi a lui Călin Popescu-Tăriceanu, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a negat existenţa vreunei înţelegeri semnate în acest sens, invocând directivele europene care împiedică clauzele de destinaţie.

Însă, în data de 9 februarie, premierul maghiar, Viktor Orbán, a întărit spusele ministrului de externe de la Budapesta, afirmând că Ungaria îşi va spori securitatea energetică cu gaz românesc extras din Marea Neagră, punând capăt monopolului gazului rusesc.

Aşadar, doamnă prim-ministru, consider că este cazul să ne lămuriţi care dintre cele două părţi, română şi maghiară, minte mai bine sau ascunde adevărul în privinţa exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, şi cum explicaţi aceste declaraţii contradictorii şi controversate?

Totodată, vă solicit să mă informaţi care este strategia oficială a României în privinţa exploatării şi valorificării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns oral şi în scris.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cătălin Cristache, PMP? Nu este.

Domnul deputat Ionuţ Simionca, PMP?

Vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Lucian Şova, ministrul transportului.

Obiectul interpelării - "Stadiul derulării Proiectului varianta ocolitoare a municipiului Bistriţa."

Stimate domnule ministru,

În conformitate cu art. 112 din Constituţia României, "Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori."

De asemenea, potrivit art. 170 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, răspunsurile la întrebările scrise adresate membrilor Guvernului se transmit deputatului în cel mult 15 zile.

În prealabil, precizez că în anul 2009, CNADNR, instituţie aflată în subordinea dumneavoastră, a încheiat cu Proiectantul IPTANA S.A. contractul POST/2009/2/1/001/002, având ca obiect "Asistenţa tehnică pentru elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic, a detaliilor de execuţie şi a documentaţiei de atribuire pentru variantele de ocolire Bistriţa, Gheorgheni şi Miercurea Ciuc."

Proiectantul a întocmit studii de traseu pentru două variante alternative de ocolire a municipiului Bistriţa şi anume, Varianta Sud şi Varianta Nord.

Consultantul a realizat şi a înaintat la CNADNR Nota de fundamentare a celor două alternative de traseu, iar în urma acestora CTE CNADNR a avizat Varianta Sud.

Prin prezenta interpelare, vă solicit să îmi comunicaţi, în copie, Notele de fundamentare emise de Proiectantul IPTANA S.A. pentru ambele variante de traseu şi avizul motivat emis de CNADNR, prin care s-a avizat Varianta Sud a traseului de ocolire a municipiului Bistriţa.

Să reiteraţi, în răspunsul pe care mi-l veţi transmite, conţinutul exact al acestor documente.

Vă rog să îmi transmiteţi răspunsul şi documentele solicitate la Biroul Parlamentar, deputat Ionuţ Simionca, Strada Gheorghe Şincai nr. 2, municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, dar şi oral.

Cu deosebită stimă, deputat Ionuţ Simionca, Bistriţa-Năsăud.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea PSD, domnul deputat Nicolae Georgescu? Nu este.

Din partea PSD, doamna deputat Camelia Gavrilă? Nu este. O interpelare.

Doamna deputat Beatrice Tudor, din partea PSD? Nu este. Două interpelări.

Doamna deputat Luminiţa-Maria Jivan? O interpelare. Nu este.

Domnul deputat Cristian Buican, din partea PNL? Două interpelări. Nu este.

Domnul deputat Ioan Cupşa, din partea PNL? Nu este.

Din partea minorităţilor, doamna deputat Mariana-Venera Popescu? O interpelare.

Vă rog.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Interpelarea este adresată doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării - "Transpunerea reglementărilor specifice profesiei de fizioterapeut, la nivelul Legii nr. 153/2017."

Stimată doamnă prim-ministru,

Cu autoritatea de care dispuneţi, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul cu privire la următoarele întrebări.

Care au fost considerentele pentru care, la nivelul Legii nr. 153/2017, nu a fost utilizată denumirea unică de fizioterapeut şi nu au fost introduse în aceeaşi grilă de salarizare toate specializările prevăzute la art. 11 din Legea nr. 229/2016?

Care au fost motivele pentru care, la nivelul Legii nr. 153/2017, nu a fost încadrată profesia de fizioterapeut pe grila de salarizare pentru personalul de specialitate medico-sanitar, respectiv, Anexa nr. 2, Capitolul I pct. 2 lit. a), salarii de bază pentru personalul de specialitate medico-sanitar?

Care sunt măsurile care se au în vedere a fi adoptate de Ministerul Sănătăţii, în scopul susţinerii şi sprijinirii exercitării profesiei de fizioterapeut, în cadrul sistemului sanitar naţional?

Vă solicit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul, în continuare, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului deputat Sorin-Dan Moldovan. Nu este.

Din partea PMP, domnul deputat Eugen Tomac? Nu este. Patru interpelări depuse.

Din partea ALDE, domnul deputat Dumitru Lovin?

Vă rog, domnule deputat. Aveţi şase interpelări. Vă rog, citiţi una dintre ele.

Domnul Dumitru Lovin:

Interpelarea este adresată doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, prim-ministrul României.

Deputat Dumitru Lovin, ALDE, Vâlcea.

Obiectul interpelării - "Reducerea termenelor de rezolvare a contestaţiilor."

Doamnă prim-ministru,

În ultimii ani, pentru firmele care participă la licitaţii publice a devenit o obişnuinţă să conteste rezultatele procedurilor, în situaţia în care alţi ofertanţi câştigă. Astfel, foarte multe investiţii în infrastructură s-au blocat sau chiar s-a ajuns în situaţia să se fazeze proiecte sau să se piardă sume importante de la Uniunea Europeană.

În aceste condiţii, am salutat anunţul făcut de dumneavoastră recent şi anume că, în ceea ce priveşte achiziţiile publice, una dintre primele măsuri pe care le veţi lua va viza reducerea termenelor de rezolvare a contestaţiilor. Numai că, în cazul în cazul în care astfel de litigii ajung şi se tranşează în instanţă, nici chiar Guvernul României nu poate să mai intervină.

În acest context, vă rog să îmi comunicaţi care sunt măsurile concrete la care vă gândiţi, pentru a reduce termenele de rezolvare a contestaţiilor, şi când ar urma să intre în vigoare, în aşa fel încât pe viitor, investiţii importante pentru ţara noastră să nu se mai blocheze din aceste motive, aşa cum s-a întâmplat până acum.

De asemenea, vă rog să îmi comunicaţi ce schimbări legislative ar fi necesare pentru ca lucrurile să intre în normalitate.

Stimată doamnă prim-ministru, vă rog să precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare.

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Adrian-Claudiu Prisnel? Nu este. O interpelare.

Domnul deputat Năsui, tot din partea USR? Nu este. Şase interpelări depuse.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu? Trei interpelări depuse. Nu este.

Domnul deputat Barna, USR, o interpelare depusă. Nu este.

Domnul deputat Dan-Răzvan Rădulescu, din partea USR, două interpelări depuse.

Tot din partea USR, domnul deputat Silviu Dehelean? Două interpelări depuse. Nu este.

Din partea PNL, domnul deputat Romeo Florin Nicoară, o interpelare. Nu este.

Din partea ALDE, domnul deputat Ştefan-Alexandru Băişanu? Nu este. A depus trei interpelări.

Din partea PSD, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban, o interpelare. Nu este.

Doamna deputat Andreea Cosma, din partea Grupului PSD, o interpelare. Nu este.

Tot fin partea PSD, domnul deputat Neculai Iftimie, două interpelări. Nu este.

Din partea PSD, domnul deputat Marius Sorin-Ovidiu Bota, o interpelare depusă. Nu este.

Domnul deputat Laurenţiu Nistor, din partea PSD, o interpelare. Nu este.

Domnul deputat Corneliu Ştefan, din partea PSD, o interpelare. Nu este.

Doamna deputat Mihaela Huncă, din partea PSD, o interpelare.

Vă rog, doamnă deputat, vă aşteptăm.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Valentin Popa, ministrul educaţiei naţionale.

Obiectul interpelării - "Introducerea la examenul de bacalaureat a probei practice la disciplina Educaţie fizică şi sport, pentru liceele vocaţionale, respectiv, liceele cu program sportiv".

Stimate domnule ministru,

Având în vedere că în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, la art. 77, privind susţinerea examenului naţional de bacalaureat pentru filiera vocaţională, se prevede probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării, vă întreb de ce la liceele cu program sportiv nu se organizează proba de educaţie fizică şi sport?

Vă rog să îmi comunicaţi dacă aveţi în vedere să modificaţi metodologia de organizare a probelor de bacalaureat pentru filiera vocaţională, pentru liceele cu program sportiv, astfel încât disciplina Educaţie fizică şi sport să devină probă practică, specifică profilului ori specializării.

În opinia mea, nu este corect, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori, să se pregătească timp de 4 ani la Educaţie fizică şi sport, astfel încât să atingă un anumit nivel de performanţă, dar să nu poată susţine proba practică la Educaţie fizică şi sport sau proba scrisă la disciplina Pregătire sportivă teoretică, la examenul de bacalaureat.

În urma aspectelor prezentate, vă solicit să-mi prezentaţi punctul dumneavoastră de vedere referitor la această problemă, precum şi termenul la care preconizaţi că veţi modifica metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat pentru liceele vocaţionale, respectiv, pentru liceele cu program sportiv, astfel încât elevii să susţină la examenul de bacalaureat proba de Educaţie fizică şi sport.

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă deputat.

Din partea PSD, doamna deputat Tamara-Dorina Ciofu?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, doamnei Lia Olguţa Vasilescu, ministrul muncii şi justiţiei sociale, şi domnului Valentin Popa, ministrul educaţiei naţionale.

Obiectul interpelării - "Înfiinţarea şi amenajarea de after-school-uri locale pentru obţinerea unei calificări profesionale de copiii cu probleme sociale şi de persoanele cu dizabilităţi."

La nivel naţional sunt cel puţin 37.000 de copii cu dizabilităţi intelectuale şi psihice, dintre care cel puţin jumătate sunt înscrişi în învăţământul special, iar restul sunt şcolarizaţi în învăţământul de bază, în sistemul privat, acasă, ori nu sunt incluşi în nicio formă de educaţie.

Totodată, peste 20% din copiii din mediul rural nu termină nici 8 clase şi abandonează şcoala, de cele mai multe ori la solicitarea părinţilor sau reprezentanţilor legali.

Având în vedere cele două aspecte prezentate, vă propun, pe de o parte, să colaborăm pentru identificarea şi pentru alocarea fondurilor în scopul amenajării şi construirii de unităţi de învăţământ de tip after-school, în care să se asigure ore practice pentru învăţarea unei meserii. Astfel, vor fi mai uşor integraţi copiii care provin din comunităţi vulnerabile, iar într-o perioadă scurtă pot obţine o calificare şi vor putea activa pe piaţa muncii şi nu vor deveni asistaţi social.

Pe de altă parte, consider că este important să includem şi persoanele cu dizabilităţi minore, care pot desfăşura diferite activităţi în centre de tip şcoală de meserii, dedicate fiecărui tip de handicap.

În acest fel, vom creşte nivelul de accesibilitate a acestor oameni pe piaţa muncii şi îi vom introduce în viaţa socială şi în circuitul economic pe plan local.

De aceea, apreciez că trebuie adoptată o viziune care să depăşească nivelul de excludere socială a copiilor care abandonează şcoala, precum şi a persoanelor cu dizabilităţi de orice formă, în ceea ce priveşte dezvoltarea profesională. Aceşti cetăţeni trebuie să devină activi din punct de vedere social şi economic.

Rolul acestor centre de tip after-school pentru deprinderea unei calificări este acela de integrare în comunitate a fiecărei persoane, indiferent de natura problemelor sociale sau medicale pe care le întâmpină.

În acest sens, sprijinul autorităţilor centrale şi locale trebuie orientat spre crearea unui cadrul legal, care să le dea posibilitatea de a apela la astfel de centre locale, în care să beneficieze de asistenţă şi de orientare şi de formare profesională, în funcţie de aptitudinile şi de calificările pe care le au, şi de necesarul de forţă de muncă din fiecare regiune.

Solicit răspuns scris.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Mihalescul? Nu este. O interpelare.

Doamna deputat Tudoriţa Lungu, din partea PNL? Nu este. O interpelare.

Doamna deputat Antoneta Ioniţă, din partea PNL? O interpelare.

Vă rog.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanţelor publice.

Subiectul interpelării - "Demersuri iniţiate pentru finanţarea Spitalului Regional în zona Brăila-Galaţi."

Stimate domnule ministru,

În Programul de guvernare al PSD, în zona Brăila-Galaţi este prevăzut a se construi un spital regional de urgenţă.

Având în vedere faptul că în data de 13 martie 2018 am primit un răspuns din partea Ministerului Sănătăţii care apreciază necesitatea identificării, în regim de urgenţă, a unor soluţii de finanţare pentru construcţia acestui obiectiv, astfel încât să fie asigurat cadrul legal necesar îndeplinirii măsurii în termenul asumat în Programul de guvernare, doresc să vă întreb ce demersuri aţi iniţiat, până în prezent, în vederea asigurării finanţării acestui spital regional?

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă deputat.

Dau cuvântul, în continuare, cuvântul, din partea PSD, doamnei deputat Simona Bucura-Oprescu. Nu este.

Din partea PNL, domnul Andrei Daniel Gheorghe?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am vreo cinci interpelări, către cercetare, către sănătate, dar acum voi da citire unei interpelări adresate doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne, o interpelare care a fost de actualitate acum două săptămâni şi poate reveni oricând, în forţă, în actualitate. Este vorba de o gravă încălcare a legii respectiv, municipiul Sfântu Gheorghe a fost pavoazat cu steagurile Ungariei.

Doamnă ministru, municipiul Sfântu Gheorghe a fost pavoazat, în cursul zilei de marţi, 13 martie 2018, cu steaguri roşu-alb şi verzi, în după-amiaza aceleiaşi zile urmând să aibă loc vernisajul unei expoziţii comemorative, organizate de Institutul Balassi - Centrul Cultural Maghiar.

Solicit respectarea prevederilor Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de autorităţile şi instituţiile publice!

Potrivit art. 7 din legea nr. 75/1994, "Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi".

Doamnă ministru,

Vă rog să somaţi conducerea Primăriei Sfântu Gheorghe, să respecte legea! Acum şi pe viitor sunt convins că există riscul apariţiei unor astfel de abuzuri din partea acestei instituţii.

Îmi doresc ca pe viitor să luaţi toate măsurile necesare pentru ca astfel de incidente să nu se mai repete pe teritoriul României.

Solicit răspuns verbal şi scris.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea PNL, domnul deputat Sorin-Ioan Bumb, o interpelare. Nu este.

Domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, din partea PNL, o interpelare. Nu este.

Domnul deputat Gigel Ştirbu, PNL, o interpelare. Nu este.

Doamna deputat Florica Cherecheş, din partea PNL, o interpelare. Nu este.

Domnul deputat Tudor-Vlad Benga, din partea USR? Nu este. O interpelare.

Domnul deputat Tudor Rareş Pop, din partea USR, trei interpelări. Nu este.

Domnul deputat Vlad-Emanuel Duruş, din partea USR.

Vă rog, domnule deputat. Vă ascultăm cu mare interes!

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Graţiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului.

Stimată doamnă ministru,

Supun atenţiei dumneavoastră situaţia de la Barajul Runcu, judeţul Maramureş, judeţ pe care îl reprezint în Parlament. Acest baraj reprezintă o investiţie extrem de importantă în ceea ce priveşte satisfacerea necesarului de apă potabilă în zona de nord a judeţului, pentru toate localităţile din aval, şi acoperirea unor cerinţe suplimentare de apă pentru zona Baia Mare - Baia Sprie.

În privinţa municipiului Baia Mare, situat la confluenţa râului Firiza cu râul Săsar, cerinţele de apă potabilă şi industrială au fost şi sunt în prezent asigurate din resursele de apă ale râului Firiza, regularizat prin acumulări şi derivaţii, lucrări care fac parte din Planul general de amenajare pentru folosinţa complexă a bazinelor Firiza-Săsar.

Planul cuprindea lucrări la sistemul hidrotehnic Baia Mare, dat în exploatare în anul 1965, şi sistemul hidrotehnic Runcu-Firiza, al cărui scop era suplimentarea cerinţelor de apă potabilă din zonă, prin regularizarea şi derivarea debitelor râului Mara în acumularea Firiza.

În etapa a doua, sistemul avea prevăzută construirea barajului Runcu, pe râul Mara, investiţie care ar trebui să fie finalizată în anul 2020.

La momentul actual, gradul de execuţie a proiectului barajul Runcu este de 75%, valoarea acumulată a investiţiei, până la sfârşitul anului 2017, fiind de 304.262.000 lei, cu TVA inclus, iar necesarul de finanţare pentru terminarea proiectului la termenul propus ar fi de aproximativ 155 de milioane de lei, adică o medie de peste 50 de milioane de lei în intervalul 2018-2020.

Or, doamnă ministru, în ultimii 7 ani, ministerul a alocat 70,4 milioane de lei. Rezultă, la un calcul, că în ritmul acesta lucrările vor fi finalizate în 16 ani.

Consecinţa continuării politicii de subfinanţare anuală a investiţiei ar duce la deteriorarea lucrărilor executate şi la creşterea costurilor de execuţie. Administraţia Naţională "Apele Române", Administraţia Bazinală "Someş-Tisa" au cerut alocarea, pentru 2018, a sumei de 50 de milioane de lei. Însă până la această dată nu se cunosc fondurile cuprinde în alocaţia bugetară pe 2018.

Având în vedere cele expuse, vă rog, doamnă ministru, să priviţi cu maximă seriozitate către această investiţie şi să alocaţi în 2018 sumele cuprinse în fundamentarea bugetară.

Vă solicit, doamnă ministru, să-mi prezentaţi Planul Multianual de finanţare a Lucrărilor de la barajul Runcu şi strategia prin care veţi recupera întârzierile la lucrări, acumulate în ultimii 7 ani.

De asemenea, vă rog să îmi prezentaţi în linii mari care este programul Guvernului de limitare a pierderilor de apă potabilă în industrie, în agricultură şi în consumul casnic?

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea USR, doamna deputat Cristina-Mădălina Prună? Nu este. Două interpelări.

Din partea PMP, domnul deputat Adrian-Mihăiţă Todoran, o interpelare. Nu este.

Aşadar, acestea fiind spuse, încheiem aici şedinţa dedicată interpelărilor şi întrebărilor, din data de 26 martie 2018.

Vă doresc o seară excepţională!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,57.