Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,57.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache şi de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Deschid prima parte a şedinţei noastre.

Din partea Grupului PSD, domnul Sorin Roman.

Vă rog.

De la PNL au depus: domnul Vasile Gudu, domnul Florin Roman, domnul Sorin-Ioan Bumb, domnul Pavel Popescu, doamna Antoneta Ioniţă, domnul Constantin Şovăială, domnul Romeo Nicoară, doamna Florica Cherecheş, doamna Raluca Turcan, domnul Găvrilă Ghilea, domnul Nicolae Neagu, doamna Angelica Fădor, domnul Bogdan Huţucă, domnul Robert Boroianu, domnul Corneliu Olar, domnul Ioan Balan, domnul Nicolae Giugea, domnul Dănuţ Bica, domnul Claudiu Răcuci, domnul Florin Stamatian, domnul George Şişcu, domnul Dumitru Oprea, domnul Mugurel Cozmanciuc, domnul Ionuţ Stroe.

Domnul Ioan Sorin Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Klaus Iohannis, un preşedinte iresponsabil!".

Preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, şi-a făcut un obicei din a dezinforma cetăţenii acestei ţări cu privire la evoluţia economiei româneşti. Deşi domnul Iohannis anunţă că avem o situaţie economică apocaliptică pe primul trimestru, Institutul Naţional de Statistică ne spune altceva.

Iată doar câteva dintre cifrele oficiale anunţate de INS. Venitul mediu din România a crescut cu 8,7% în martie 2018 faţă de februarie 2018. În aceeaşi perioadă, inflaţia a fost de 0,3%, rezultând astfel o creştere a puterii de cumpărare de 8,4%. Deşi nu-i convine domnului Iohannis, luna februarie a acestui an a fost luna cu cel mai redus şomaj din România - doar 3,94%.

Domnului Iohannis nu-i convine nici că salariile românilor au crescut. Indiferent dacă-i place sau nu domnului preşedinte, adevărul este că salariile au crescut şi vor mai creşte. Partidul Social Democrat nu mai doreşte ca România să fie considerată competitivă doar prin prisma faptului că dispune de o forţă de muncă ieftină. Munca românilor trebuie să fie apreciată la adevărata sa valoare!

Faptul că domnul preşedinte a intrat în campanie electorală, lucru evident pentru toţi oamenii de bună-credinţă, nu este totuşi o scuză pentru a dezinforma cetăţenii.

În opinia mea, un preşedinte care iese public şi minte în legătură cu situaţia economică a ţării sale este iresponsabil, deoarece nu face altceva decât să sperie investitorii.

De ce ar face Iohannis acest deserviciu României? Din păcate, răspunsul este mai mult decât evident - pentru a obţine un nou mandat de preşedinte. Cu alte cuvinte, pentru a-şi atinge un obiectiv politic personal, Klaus Werner Iohannis sacrifică exact ţara pe care doreşte să o conducă.

Pentru că dânsul ne-a obişnuit să tot facă apel la responsabilitatea liderilor politici, de această dată îl invit eu pe domnul preşedinte să ţină cont de propriul îndemn. Poate, în loc să solicite săptămânal demisia Guvernului României, ar trebui să-şi ajute ţara şi să îmbrace haina de preşedinte al tuturor românilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ioan Sorin Roman:

Sorin Ioan Roman, deputat al PSD.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule Roman.

Întreb dacă la Grupul PNL - am văzut 23 de declaraţii -, mai este cineva care să...?

Vă rog.

Vă rog, domnule deputat.

Că restul colegilor au depus scris.

Din partea Grupului PSD au depus: Neculai Iftimie, Claudiu Ilişanu, Eliza-Mădălina Ştefănescu, Florinel Stancu, Natalia Intotero, Angel Tîlvăr, Nicolae Velcea, Petru Marica, Mihai Weber, Cristina Dumitrache, Tudoriţa Boboc, Cornel Itu, Theodora Şotcan, Mihăiţă Găină, Dănuţ Păle, Cristina Burciu, Camelia Gavrilă, Nicolae Georgescu.

Grupul PNL şi urmează apoi... dacă la Grupul USR nu este nimeni, UDMR, domnul Márton Árpád.

Domnul Vasile Gudu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Pilonul II, între a fi şi a fi furat".

Pensia privată obligatorie a fost introdusă, în anul 2008, în mod obligatoriu pentru toate persoanele angajate care aveau la acel moment vârsta de până la 35 de ani şi în mod opţional pentru persoanele care aveau, în momentul respectiv, între 35 şi 45 de ani.

Românii s-au pus pe acumulat, adunând mai mult decât furnica, fie iarnă, fie vară, pentru o bătrâneţe uşoară. Dar ei nu ştiau pentru cine adună, fiindcă nimeni nu bănuia ce li se pregăteşte după 10 ani.

Astfel, greierele guvernamental, care a început să cânte melodia salariilor crescânde şi a pensiilor mărite încă din vara trecută, a pus ochii pe agoniseala celor ce au muncit şi muncesc. Acestuia i se părea că au acumulat prea mult şi le va fi prea uşor la bătrâneţe, şi, în lipsă de activitate, vor ieşi să protesteze ba pentru justiţie, ba pentru pensia "prea mare de la stat".

Şi, subtil, cum ne-au învăţat nu numai noaptea, ca hoţii, ci şi ziua, ca tâlharii, au modificat şi au substituit vreo 2,1 miliarde de lei de la poporul muncitor. Ei se jură că nu fură, dar "raţa" a apărut odată cu Programul de Convergenţă 2018-2021.

Şi, uşor, uşor, Autoritatea de Supraveghere Financiară vine cu o modificare, pentru ca haiducia Guvernului să fie evidentă prin iunie, când vor prelua întreg Pilonul II, pentru a ne face viaţa "mai uşoară".

Prin acest capitalism sălbatic - măsuri luate pe genunchi, modificări periodice la Legea pensiilor, a salariilor, a Codului fiscal şi având o creştere economică artificială, care nu susţine majorările, ne pierdem demnitatea de stat european.

Odată ajunşi la pensie, vom recita refrenul: "Cri, cri, cri, viaţă gri, nu credeam c-o să mai vii", ca urmare a cântecului greierului guvernamental din această vară - "pensia voastră-i tot a noastră".

Dragi colegi, vă invit să fim conştienţi de responsabilităţile pe care le avem şi să ne unim eforturile pentru a ajunge la bunăstarea reală a fiecărui cetăţean al acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Vasile Gudu.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Se pregăteşte domnul Paşcan.

Domnul Mihai Niţă, de la ALDE, a depus scris.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acum 90 de ani s-a născut Domokos Géza, preşedintele fondator al Uniunii Democrate Maghiare din România, director fondator al Editurii Kriterion, care a avut un rol important în publicarea literaturii în limba minorităţilor naţionale, inclusiv a celei universale, respectiv, a celei româneşti, în traduceri în aceste limbi. Persoană considerată a fi un politician maghiar moderat, în declaraţiile adversarilor politici, prea moderat, care însă în textul românesc al Wikipediei apare că "a fost un susţinător al autonomiei regionale".

Permiteţi-mi, în încheiere, să citez câteva rânduri din gândurile sale, scrise în amintirea lui Nichita Stănescu.

"În Cimitirul Bellu, în apropierea locului de odihnă al lui Eminescu, când ţărâna a început să cadă în mormânt, peste sicriul lui Nichita, m-am gândit la cele din urmă vorbe ale ultimei noastre întâlniri. Eram sub o poartă, unde ne-am refugiat din faţa unei ploi de toamnă, declanşate brusc. Acolo am început să dau glas mâhnirii cum nu am făcut-o niciodată:

• Ce frumos spui, Nichita: limba română este patria mea. Este un adevăr valabil pentru toţi oamenii şi toate limbile. Dar ştii, noi, ungurii ardeleni, după ce ne-am pierdut ţara istorică (...), mai nou suntem alungaţi şi din patria noastră de limbă (...). Ţi-a povestit cineva că de o vreme cenzorul taie din manuscrisele noastre termenul de limbă maternă?
• Nu am auzit până acum - mi-a răspuns (...).
• Dar tu, bătrâne, mai ţii minte ce ţi-am spus atunci, la prima noastră discuţie? Ţi-am spus că s-a isprăvit, finiş, nu mai poate trăi aici om care gândeşte.

De multe ori m-am gândit, în ultimii zece ani, îndeosebi în perioadele de exacerbare a xenofobiei, oare ce părere ar avea despre răcnetele instigatoare, «în numele limbii române şi a demnităţii naţionale», nepotul lui Hristea Stănescu, meşteşugarul iscusit prahovean, şi al lui Nikita Cereaciukin, nobilul cazac de pe Don".

Am şi eu o întrebare: oare ce părere ar avea domnul preşedinte despre discursurile exacerbate de astăzi?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Îl invit, în continuare, pe domnul Marius Paşcan, Grupul PMP.

Din partea colegilor neafiliaţi, doamna Oana Bîzgan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, distinşi colegi.

Declaraţia mea politică se intitulează "După cum arată şcoala astăzi, aşa va arăta societatea de mâine...".

În România există două domenii vitale supuse insistent şi consecvent unui proces de reformă - învăţământul şi sănătatea, care cu cât sunt mai abitir recalibrate demagogic şi politicianist, cu atât funcţionează mai defectuos şi anapoda. Adică, la modul concret, excesul de reforme în educaţie a condus către o situaţie precară a infrastructurii şcolare, politizarea managementului unităţilor de învăţământ, o arhitectură curriculară supradimensionată şi excesiv teoretizată, sporirea constantă a abandonului şcolar, iar procentele de reuşită la examenele naţionale nu trec de 50%, şi, din păcate, numărul studenţilor s-a redus la jumătate în ultimii ani.

"Viitorul unei naţiuni este hotărât de modul în care aceasta îşi pregăteşte tineretul", afirma încă din secolul al XVII-lea marele umanist olandez Erasmus. Cum pregătim însă tinerele generaţii, când la cârma educaţiei stau miniştri care se fac remarcaţi prin "cearta" cu cartea şi limba română?! Unul şi-a aflat renumele "genunche", iar celălalt "pamblică", vădind calitatea lor de corigenţi la limba română. I-a interesat oare pe aceşti "iluştri" PSD-işti şi politruci că Academia Română a elaborat un studiu, precum şi o proiecţie privitoare la evoluţia şi dezvoltarea învăţământului şi a educaţiei din România pentru următorii 20 de ani? Evident, nu!

În primul rând, constată Academia Română, nu a fost identificată şi conştientizată elementar imaginea marii grile de valori care trebuie să însoţească formarea viitorului cetăţean din România, a ţintei viitorului - nu e clar nici pentru părinţi, nici pentru profesori ce, cum şi cât vrem să ştie copiii noştri când vor ieşi din şcoală sau dintr-un ciclu de învăţare. Programa şcolară este percepută de toţi actorii implicaţi - elevi, profesori, părinţi - ca fiind supraîncărcată şi cu relevanţă scăzută pentru viaţa de adult şi piaţa muncii. În context, tendinţa de deprofesionalizare şi scădere a prestigiului şcolar şi social, în privinţa profesiei, au redus interesul pentru cariera didactică, iar subfinanţarea sistemului naţional de formare a personalului didactic este un factor cronicizat.

Nu există stimulente concrete pentru indivizi sau pentru angajatori, care să motiveze participarea la învăţare pe tot parcursul vieţii, deşi statul câştigă cu atât mai mult cu cât are o forţă de muncă mai educată şi mai pregătită pentru inserţia profesională. Rata de participare la educaţie pe tot parcursul vieţii ne situează pe ultima poziţie din Europa.

Vorbim, în concluzie, de lipsa de continuitate în luarea deciziilor şi subordonarea excesivă a acestora politicului. Asistăm la schimbarea continuă a factorilor de decizie şi inconsistenţa acţiunilor susţinute prin legi, care nu asigură continuitate şi consecvenţă, determinând apariţia fracturilor în sistemul de educaţie. În consecinţă, auzim vorbindu-se adesea de educaţie ca prioritate naţională şi care ar putea constitui un veritabil proiect de ţară în acest an Centenar, dar în realitate nu se schimbă nimic.

Din păcate, după cum arată şcoala astăzi, aşa va arăta societatea de mâine şi avem suficiente motive de îngrijorare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Oana Bîzgan.

În continuare, se pregăteşte colega mea, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

15 mai este Ziua Internaţională a Familiei, fapt pentru care vreau să aduc în atenţia dumneavoastră câteva cifre relevante. Sper că acestea ne vor determina pe toţi să conlucrăm la bunăstarea familiilor din România.

Conform ultimului recensământ, în ţara noastră sunt aproximativ 6 milioane de familii, mai precis, 5.818.513, dintre care în jur de 4 milioane au în îngrijire cel puţin un copil.

Noţiunea de familie nu se limitează la relaţiile ce izvorăsc din căsătorie, acest lucru fiind o realitate nu doar la nivel european, ci şi în societatea românească. Dovadă stau familiile monoparentale, cuplurile necăsătorite care au copii, familiile formate din bunici şi nepoţi, familiile formate din copii, oameni maturi şi animale de companie.

În 2011 numărul familiilor monoparentale era de aproximativ un milion, 752.400 de mame singure cu copii, respectiv 198.863 de taţi singuri cu copii. În plus, avem aproximativ 200.000 de cupluri necăsătorite care au cel puţin un copil. 37% dintre copiii născuţi astăzi, în România, sunt copii din cupluri necăsătorite.

Vreau să atrag atenţia asupra unei constatări îngrijorătoare, şi anume, faptul că pentru 96.723 de copii această zi nu este tocmai o sărbătoare, deoarece părinţii lor au fost nevoiţi să plece la muncă în străinătate. În iunie 2017, 74.405 familii au ales să emigreze pentru a obţine un venit mai mare. Este de înţeles - dacă ne uităm la tendinţele sociale şi economice prezentate de INS în 2016 - că venitul unei familii scade atunci când numărul de copii creşte. Astfel, dacă în gospodăriile cu un copil, venitul mediu pe persoană era de 880 de lei, acesta scade până la 327 de lei pentru gospodăriile cu 4 copii sau mai mulţi. Este adevărat că legislaţia actuală prevede acordarea de alocaţie pentru susţinerea familiei, dar sumele sunt insuficiente. Pentru familiile monoparentale, care realizează venituri mai mici de 200 de lei şi au un copil, alocaţia este de 107 lei.

Este de datoria noastră, dragi colege, dragi colegi, să sprijinim toate familiile, fără a împărţi părinţii şi copiii în categorii corespunzătoare sau inferioare. Contez pe sprijinul vostru pentru a proteja drepturile tuturor românilor şi mai ales al tuturor copiilor.

Vă mulţumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent, Bucureşti.

Domnul Florin Iordache:

În continuare, colega mea, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban.

Se pregăteşte domnul deputat Florin-Claudiu Roman.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Sărbătorim în data de 15 mai Ziua Internaţională a Familiei. Decizia prin care se consfinţeşte importanţa pe care comunităţile de pe întreaga planetă o dau acestui nucleu de bază al societăţii a fost luată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în 1993. Ulterior, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului şi cu sprijinul Patriarhiei, 15 mai a devenit şi Ziua Familiei Române.

Noi, ca popor, punem mare preţ pe familie, pe unitatea bazată pe înţelepciune, pe înţelegere, iubire şi comunicare. O societate nu poate avansa cultural, moral şi economic, nu poate rezista în timp, în lipsa acestei celule importante, cărămidă esenţială pusă la construcţia unui stat, a unui popor.

Noi, reprezentanţii Partidului Social Democrat, am militat întotdeauna pentru sprijinirea familiei. Ea reprezintă elementul primordial al devenirii acestui popor, rădăcina vie care l-a hrănit. Pentru noi, familia tradiţională nu este o sintagmă, un cuvânt, o metaforă, este un crez, o binecuvântare dată de Dumnezeu.

Prin politicile sociale şi economice, pe care PSD le promovează şi le pune în practică, demonstrăm că suntem preocupaţi în permanenţă de susţinerea familiei şi de rolul acesteia. Ne-am asumat misiunea politică de a asigura creşterea nivelului de trai şi menţinerea unui echilibru social, elemente care întăresc familia, o dezvoltă şi nu o descompun.

Ne-am propus să construim creşe, grădiniţe, şcoli, dispensare, spitale, să dezvoltăm economia şi să înfiinţăm locuri de muncă pentru tinerii care îşi întemeiază familii. În mare parte, am reuşit.

Am promovat soluţii de dezvoltare a serviciilor educaţionale şi a celor de îngrijire şi supraveghere de tip after school, care să-i sprijine pe părinţi şi pe copii, deopotrivă.

PSD a introdus Programul "Prima chirie", ca soluţie de susţinere a familiilor cu venituri sub 5.000 de lei pe lună. Subvenţionarea chiriei şi a utilităţilor reprezintă 75% din costuri pentru persoanele angajate care îşi găsesc un loc de muncă la o distanţă mai mare de 50 de km. faţă de localitatea de domiciliu. Am încurajat încheierea de contracte de muncă cu timp flexibil şi a telemuncii pentru părinţi.

Am amenajat centre pentru familie, care cuprind servicii dedicate şi personalizate, unde copiii pot fi lăsaţi în grijă specializată. Şi lista ar putea continua.

PSD pune preţ pe familie, pe rostul ei inegalabil de a creşte ca popor, de a ne dezvolta economic, social şi cultural. Prin iniţiativa de susţinere a Referendumului privind familia tradiţională românească, ne-am alăturat nu unei idei, ci unui fapt istoric, unei credinţe, unui crez spiritual şi religios. Ne-am alăturat normalităţii, care spune că familia este formată dintr-un bărbat şi o femeie.

Deputat al PSD, Holban Georgeta-Carmen.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, îl invit pe colegul meu, Florin-Claudiu Roman.

Se pregăteşte domnul Corneliu Bichineţ, Grupul PMP.

Au depus scris: de la Grupul PSD - Vasile Cîtea, Silviu Macovei, Stan Viorel şi Tudor Ciuhodaru.

Vă rog, domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Le felicit pe doamne pentru că văd că sărbătoresc această zi minunată la muncă şi astăzi. Să zic aşa, "au dovedit" colegii deputaţi din Parlament. Sunteţi mai serioase decât noi şi vă mulţumesc pentru seriozitatea dumneavoastră.

O să depun declaraţia politică, dar o să spun altceva. M-a inspirat domnul coleg de la UDMR, care, din păcate, nu mai este în sală.

Suntem în 16 mai şi nu avem încă semnat contractul pentru Monumentul Unirii de la Alba Iulia, deşi am primit nenumărate asigurări că totul este în regulă.

Şi m-am gândit că dacă nu suntem ascultaţi noi, parlamentarii, probabil vor fi ascultaţi oamenii de rând.

Şi o să vă rog, domnule preşedinte, pe timpul, de 3 minute, alocat mie, să-mi daţi voie să transmit un mesaj al unor credincioşi şi al părintelui Doru Gheaja, dintr-o biserică din Alba Iulia. Şi o să vă rog să-i ascultaţi. (Apropie telefonul mobil de microfon şi se aude următoarea înregistrare.)

"Un cântec istoric ne-aduce aminte,
Că fraţii în veci vor fi fraţi,
Un cântec de luptă bătrân ca Unirea,
Voi, compatrioţi, ascultaţi,
Un cântec de luptă bătrân ca Unirea
Voi, compatrioţi, ascultaţi.

Treceţi, batalioane române, Carpaţii,
La arme cu frunze şi flori,
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători,
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători.

Nimic în lume nu-i mai sfânt,
Şi mai frumos pe-acest pământ
Decât să mori ca luptător
Înfăşurat în tricolor.

Transilvanie măreaţă,
Pregăteşte-te, mireasă,
Îţi aducem peţitori, peţitori,
Steagul nostru tricolor.
Îţi aducem peţitor, peţitor,
Steagul nostru tricolor.

Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Oameni buni,

Avem marea sărbătoare a Unirii. Haideţi să ne apucăm de treabă!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, domnul Corneliu Bichineţ.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, se pregăteşte domnul Adrian Dohotaru.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Întotdeauna m-am simţit un privilegiat. Astăzi o să fac trimitere la un cuvânt - "grijă" - care, în urmă cu 50-60 de ani, a făcut carieră, prin filozofia existenţialistă, mai ales în Franţa, urcând până la rangul de concept.

Ca o reverberaţie, după atâţia ani, în România se constată o îngrijorare extraordinară şi a celor din Guvern, şi a ONG-urilor, dar mai ales a parlamentarilor.

Prima grijă, pe care o surprind eu aici, este cea faţă de deţinuţi. În serie, votăm, în fiecare săptămână, două-trei proiecte de lege care se referă la deţinuţi. De parcă am pregăti întreaga societate românească, întreaga populaţie să se ducă pe un stagiu mai mare sau mai mic la puşcărie.

Acum, domnule ministru Iordache, pentru că sunteţi dumneavoastră aici, şi eu vă consider un creator, aşa, o fiinţă ludică, sprinţară, mă gândesc că, atunci când aveţi un moment de inspiraţie divină, poate daţi un amendament, creaţi, daţi un decret, ceva, ca hoţul, dacă e dovedit şi este trimis la puşcărie, să nu mai trebuiască să stea acolo numai sâmbăta şi duminica, în weekend. Dacă se dovedeşte a fi alintat, eu ştiu, gingaş, claustrofob, mofturos, să poată trimite în locul lui - pentru că el are treabă multă acasă, mai ales noaptea - unul mai viguros, un şomer, eventual, ceva, care, dacă află că sunt 3 mese pe zi şi primeşte şi o indemnizaţie, merge bucuros acolo.

Am prezentat lucrurile aşa, domnule Iordache, pentru că societatea românească nu este o societate care să nu aibă probleme ce trebuie să ne îngrijoreze.

Partidul Mişcarea Populară... Personal, am fost de acord ca atunci când unui deţinut îi decedează cineva acasă să poată primi două-trei zile, pentru că aşa este creştineşte, să-l conduci pe ultimul drum pe cel din familia ta.

Însă trebuie să ştie şi cei certaţi cu legea că puşcăria nu este pension, nici cenaclu literar. Pentru că cel care n-a citit nicio carte în viaţa lui, pentru că era mai preocupat de cifre, şi ajunge, fără lecturi fundamentale, în detenţie, după 4-5 luni de zile se trezeşte "Eminescu" şi comite două, trei, mai multe, chiar, opere complete am văzut. De cele alese nu au avut timp. Şi a apărut, ce să vezi, literatura de pârnaie. Parcă nu aveam destule în ţara românească.

De aceea, aş invita colegii parlamentari, preocupaţi de lupi, de câini, de râşi, de cormorani, de broaştele nomade, de cocostârci, să ne ocupăm de copiii străzii, de cei din orfelinate, că tot am vorbit de familie, de cei care vor să muncească, pentru că ţara aceasta este o ţară a oamenilor care vor, doresc şi trebuie să muncească.

Corneliu Bichineţ, Grupul PMP, Vaslui.

Mulţumesc.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Meiroşu.

Doamnă Holban, aţi citit, da? Aţi terminat, da?

Doamna Marilena-Emilia Meiroşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Brăila - fenomen educaţional, un fenomen remarcabil!".

În ultima perioadă, spaţiul public a fost invadat de o serie de informaţii, cuprinse într-o analiză trunchiată, referitoare la procentul de promovabilitate înregistrat la examenele naţionale susţinute de către elevii din judeţul Brăila.

Consider că, în mod tendenţios, a fost prezentată opiniei publice o situaţie în care a fost realizată o paralelă între rezultatele remarcabile obţinute de elevii brăileni şi numărul mare al celor care nu s-au înscris în vederea susţinerii evaluărilor naţionale.

Pentru clarificarea situaţiei aş dori să fac unele precizări.

Metodologia privind evaluarea naţională şi metodologia privind admiterea în învăţământul liceal sau profesional oferă elevilor posibilitatea de a se înscrie în procedura de admitere, etapa a II-a sau a III-a, sau la şcolile profesionale, pe locurile neocupate, după distribuirea elevilor care au susţinut Evaluarea Naţională.

Însă, în şcoală există situaţii particulare, dar care sunt rezolvate, conform prevederilor legale, de către conducerea instituţiilor de învăţământ. Astfel, regăsim elevi, absolvenţi ai ciclului gimnazial, care au certificat de cerinţe educaţionale speciale, având libertatea de a participa sau nu la Evaluarea Naţională.

O altă categorie este reprezentată de către cei care susţin probele practice la şcolile profesionale şi sunt declaraţi admişi, drept urmare nu mai sunt interesaţi de susţinerea Evaluării Naţionale.

Totodată, există cazurile elevilor corigenţi, care au înregistrat o situaţie similară pe tot parcursul gimnaziului, care nu au dreptul de a se înscrie pentru susţinerea examenelor naţionale, neavând situaţia şcolară încheiată.

Şi, nu în ultimul rând, trebuie menţionaţi elevii a căror situaţie socio-familială conduce la abandonul şcolar, postgimnaziu - aceştia provin preponderent din mediul rural sau din comunităţile foarte sărace.

Date fiind cele de mai sus, putem concluziona faptul că statistica prezentată de un ONG a omis să ia în calcul, la raportarea procentului, şi numărul elevilor care au continuat studiile, după cea de-a treia etapă de admitere, motiv pentru care procentul de 36,5% abandon şcolar la clasa a VIII-a este unul eronat.

Un alt amănunt deosebit de important, pe care aş dori să-l menţionez, se referă la faptul că elevii de etnie romă beneficiază de locuri speciale în toate unităţile de învăţământ - liceal, profesional şi universitar -, drept pentru care putem vorbi de discriminare, însă despre o discriminare pozitivă. În acest caz particular, trebuie subliniat faptul că, de cele mai multe ori, şcoala întâmpină rezistenţă din partea părinţilor, în ceea ce priveşte integrarea şcolară a elevilor.

Având în vedere situaţia semnalată, care cu siguranţă nu se înregistrează doar la nivelul judeţului nostru, doresc să menţionez doar câteva aspecte, prin care statul român susţine continuarea studiilor în rândul elevilor cu risc de abandon...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, că aţi ieşit din timp!

Doamna Marilena-Emilia Meiroşu:

...subvenţionarea rechizitelor şcolare, burse "Bani de liceu", burse pentru elevii şcolilor profesionale, Programul "Euro 200" pentru achiziţionarea de calculatoare, bursele sociale, de studii, de merit, decontarea transportului.

În concluzie, Brăila este un fenomen, dar unul pozitiv!

În final, solicit Ministerului Educaţiei să prezinte public statisticile, care corespund realităţii, privind numărul elevilor absolvenţi de gimnaziu, care continuă studiile liceale sau profesionale, precum şi numărul celor care au abandonat şcoala la finalul clasei a VIII-a.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Emilia Meiroşu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule Bumb.

Încercaţi să vă încadraţi în trei minute, ca să ajungă timpul la toţi colegii!

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Cu Tudorel ministru, în curând o să avem nevoie de vize şi pentru UE".

Guvernul României a reuşit să stabilească un nou prag al penibilului, prin prestaţia jalnică a ministrului justiţiei Tudorel Toader, vajnicul apărător al corupţilor, care, mai nou, s-a apucat să reinterpreteze legile şi regulamentele europene, după cum îi dă bine lui Dragnea.

Ultimele declaraţii ale lui Tudorel Toader, referitoare la Raportul GRECO pe justiţie, ar fi hilare, dacă nu ar veni în pragul preluării preşedinţiei Consiliului Europei de către România.

În acest context, sunt însă de o gravitate extremă şi aduc atingere serioasă imaginii României în plan internaţional.

După ce Grupul Statelor împotriva Corupţiei din cadrul Consiliului Europei a făcut public raportul pe justiţie, referitor la România, în care făcea praf acţiunile PSD, spunând negru pe alb că modificările aduse legislaţiei duc la încălcarea gravă a standardelor anticorupţie, ministrul Tudorel Toader iese cu tupeu la rampă şi califică raportul ca fiind neprofesionist şi cu un caracter pur orientativ.

Faptul a generat nu doar îngrijorare în rândul Uniunii Europene, ci şi o reacţie rapidă a GRECO, care i-a răspuns clar că recomandările din raport sunt obligatorii şi România trebuie să renunţe la modificările făcute - "noaptea, ca hoţii", - legislaţiei, în materie de justiţie.

Iată cum slugărnicia faţă de Dragnea şi PSD afectează grav interesele naţionale ale României şi pun în pericol evoluţia viitoare a ţării noastre în plan internaţional.

După o serie de gafe monumentale ale PSD şi ale Guvernului Viorica Dăncilă, în plan internaţional, această ieşire a lui Tudorel Toader agravează şi mai tare lucrurile.

Rezultatul acestei politici iresponsabile nu-l va simţi însă Tudorel Toader şi nici Dragnea sau Guvernul Dăncilă. Oricum, Guvernul expiră în această vară. Rezultatul îl vor simţi cu toţii, în special prin creşteri de preţuri şi instabilitate economică.

Raportul GRECO şi reacţia lui Tudorel sunt semnale foarte proaste pe pieţele internaţionale, ce vor face ca moneda naţională să se devalorizeze, euro să crească şi, odată cu el, şi preţurile din România.

În acelaşi timp, încrederea investitorilor în România scade, iar acest lucru se traduce, pe de o parte, în mai puţine investiţii şi mai puţine locuri de muncă, iar pe de altă parte prin creşterea dobânzilor la care România se împrumută pe pieţele internaţionale pentru a plăti pensiile şi salariile.

Nu în ultimul rând, aceste acţiuni iresponsabile ne lasă din nou în afara spaţiului de liberă circulaţie Schengen, prelungind cu încă vreo câţiva ani statul la cozi, în vămi şi pe aeroporturi, precum şi obligativitatea vizelor pentru SUA.

Să sperăm doar că, în urma acestei guvernări dezastruoase, nu vom avea nevoie de vize şi pentru Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Deputat de Alba, Sorin-Ioan Bumb.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Şerban? Nu.

Domnul Dohotaru.

Vă rog.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Fără ambasadă în Ierusalim!".

Stimaţi colegi,

Politica externă nu a fost, în special în ultimii ani, un domeniu în care România s-a remarcat.

Am urmat, obedienţi, direcţia dată de marile puteri vestice, inclusiv în situaţii în care aceasta a însemnat intrarea în războaie violente, ale căror justificări n-au fost dintre cele mai solide, dar cu consecinţe dintre cele mai dramatice.

Zilele acestea, când SUA şi puterile europene merg în direcţii diferite cu privire la una dintre cele mai dificile teme, Guvernul ne dovedeşte încă o dată că este condus de oameni fără principii, care caută mai degrabă un câştig personal facil şi ieftin.

Mutarea ambasadei României în Ierusalim este o greşeală, precum este şi susţinerea acţiunii similare a Statelor Unite.

Care sunt principiile morale şi politice care să justifice încălcarea unei înţelegeri internaţionale de o asemenea amploare?

Cum vă imaginaţi, stimaţi colegi din Coaliţia de guvernare, că mutarea ambasadelor SUA şi a României în Ierusalim va aduce vreo schimbare pozitivă în conflictul dintre Israel şi Palestina?

Pe 15 mai, palestinienii au comemorat Nakba, 70 de ani de la exodul a peste 700 de mii de persoane forţate să-şi lase în urmă oraşele şi satele şi să caute refugiu în ţările vecine. În Gaza, de la finalul lunii martie şi până acum, au avut loc proteste săptămânale, la care autorităţile israeliene au răspuns violent şi disproporţionat, omorând peste o sută de persoane şi rănind alte câteva mii.

14 mai, ziua inaugurării ambasadei americane în Ierusalim, a fost punctul culminant, peste 60 de protestatari fiind ucişi, iar peste 2.700 răniţi.

România a recunoscut statul Israel în 1948, iar pe cel palestinian în 1988, asemenea majorităţii statelor lumii. Până acum, România a înţeles că orice soluţie în conflictul dintre cele două state trebuie să recunoască dreptul la existenţă pentru ambele popoare.

Este condamnabilă, aşadar, decizia reprezentanţilor români de a bloca o poziţionare clară a UE privind statutul Ierusalimului, care ar fi reprezentat şi o distanţare de decizia SUA de a-şi muta ambasada.

De asemenea, este condamnabilă încăpăţânarea Guvernului de a menţine subiectul relocării ambasadei României activ, în ciuda tuturor eforturilor diplomatice şi politice de a li se explica greşeala pe care o comit.

În fine, este condamnabil că în discursul public, inclusiv în cel al preşedintelui Iohannis, problema este văzută strict diplomatic, ignorându-se cinic criza umanitară - zeci de persoane au fost omorâte, iar mii rănite, deşi majoritatea protestau paşnic şi erau neînarmaţi.

Susţinerea acţiunilor unor lideri autoritari şi cu înclinaţii extremist naţionaliste, precum Donald Trump sau Benjamin Netanyahu, nu va duce la altceva decât la înrăutăţirea situaţiei palestinienilor şi îndepărtarea de orice soluţie paşnică.

De altfel, fiecare glonţ tras de către Israel şi fiecare viaţă palestiniană pierdută sunt muniţie de propagandă pentru Hamas,...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

...a căror violenţă şi ură sunt deopotrivă condamnabile şi nocive.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Termin acum.

Sper, stimaţi colegi aflaţi la guvernare, că veţi înţelege cât mai repede cât de dăunătoare şi periculoasă este poziţia pe care o aveţi în prezent.

Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat independent de Cluj.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Elvira Şarapatin.

Doamna Elvira Şarapatin:

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea politică se numeşte "Guvernul a adoptat Proiectul de Lege privind Strategia de dezvoltare economică şi socială pe termen lung «România 2040»".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

România are nevoie de o strategie bine fundamentată, corect conturată, care să aducă bunăstare şi dezvoltare pe termen lung. PSD, prin iniţiativa Guvernului, îşi asumă responsabilitatea acestui demers şi propune proiectul de lege corespunzător.

Pe această cale, fac un apel la opoziţie, să nu tergiverseze în comisiile parlamentare şi să voteze alături de noi Proiectul de Lege privind Strategia de Dezvoltare a României până în anul 2040, care cuprinde obiectivele propuse a fi realizate pe termen lung, liniile directoare cu privire la dezvoltarea economico-socială şi setul de politici publice strategice ce ar trebui implementate.

Obiectivul asumat este ca, în prima jumătate a anului 2019, România să aibă o strategie de dezvoltare în domenii prioritare, precum infrastructura, sănătatea, cercetarea, educaţia, agricultura, energia şi IT.

În acest scop, se prevede înfiinţarea Comisiei "România 2040" - organism consultativ, fără personalitate juridică -, ce va fi condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor. Coordonarea metodologică şi ştiinţifică a activităţii, precum şi a întregului proces de elaborare a strategiei vor fi realizate de Consiliul de Programare Economică şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Din comisie vor face parte reprezentanţi ai Guvernului României, ai Preşedinţiei României, ai partidelor parlamentare, reprezentanţi ai comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, reprezentanţi ai Academiei Române, ai Consiliului de Programare Economică şi ai Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

De asemenea, în componenţa comisiei vor fi incluse şi personalităţi ale ştiinţei din mediul academic şi universitar, desemnate de conducerea Comisiei "România 2040", la propunerea Consiliului de Programare Economică, astfel încât să asigurăm participarea întregii societăţi la construirea liniilor principale de acţiune pentru generaţiile viitoare.

Comisia îşi va desfăşura activitatea în perioada 1 iunie 2018 -1 iunie 2019, atât în cadrul unor reuniuni lunare în plen, cât şi în mod curent, prin realizare de lucrări de fundamentare şi sinteză.

Proiectul a fost aprobat în Guvern şi a fost transmis săptămâna trecută Parlamentului spre analiză,...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Doamna Elvira Şarapatin:

... îmbunătăţire, dacă este cazul, şi ulterior pentru adoptare.

Cel mai important este faptul că, la finalul activităţii Comisiei "România 2040", vor rezulta o serie de documente cu rol decisiv în strategia naţională de dezvoltare economică şi socială pentru următorii 20 de ani, şi anume: prognoze şi scenarii de dezvoltare, precum şi detalierea acestora sub forma unui raport de fundamentare,...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Elvira Şarapatin:

...dar şi propuneri de actualizare a strategiilor sectoriale şi principalelor politici publice.

Nu mai am timp, domnule preşedinte?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi depăşit un minut deja!

Doamna Elvira Şarapatin:

Închei.

Totodată, pentru eficientizarea cheltuielilor, guvernele învestite, potrivit prevederilor art. 103 din Constituţia României, republicată, vor continua programele şi proiectele de dezvoltare ce decurg din Strategia "România 2040".

Vă mulţumesc.

Deputat de Gorj, Elvira Şarapatin.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Ioniţă.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "La mulţi ani medicilor de familie!".

Pe 19 mai sărbătorim Ziua internaţională a medicului de familie, zi declarată oficial în anul 2010, cu ocazia Conferinţei internaţionale de la Cancun, de către organismul profesional internaţional al medicilor de familie. Scopul acestei zile este de a recunoaşte importanţa activităţii medicilor de familie, care, aşa cum sugerează şi numele, sunt cel mai aproape şi mai constant alături de pacienţi.

În România, din cei circa 40.000 de medici care lucrează în contract cu casele de asigurări de sănătate, circa 11.256 sunt medici de familie, ponderea cea mai mare a acestor cabinete fiind la oraş, iar media de vârstă a acestor medici fiind în jurul vârstei de 55 de ani.

Deşi 45% din populaţia României trăieşte la sate, sunt foarte puţine cabinete de medicină de familie în mediul rural, iar mii de oameni, care au nevoie de ajutor, merg uneori zeci de kilometri până la un medic pentru a fi consultaţi.

În acest moment, există circa 600 de localităţi în mediul rural în care nu mai există medici de familie, iar până în anul 2030, conform reprezentanţilor medicilor de familie, două treimi dintre români vor rămâne fără medic de familie, în condiţiile în care populaţia României îmbătrâneşte. Acest fapt va duce la creşterea incidenţei bolilor cardiovasculare, oncologice, respiratorii, ceea ce va crea poveri economice şi sociale extrem de importante.

În multe ţări, guvernele conştientizează valoarea acestei specialităţi, care reprezintă poarta de intrare în sistemul de sănătate şi medicina de prim contact, asigurând peste 70% din nevoile de servicii medicale uzuale ale populaţiei.

Principalele motive ale lipsei medicilor de familie la nivel naţional le constituie: lipsa atractivităţii faţă de această specialitate, finanţarea insuficientă, birocraţia care sufocă specialiştii şi legislaţia deficitară în vigoare. Medicii tineri nu mai aleg această specializare, iar mulţi dintre specialiştii din sistem părăsesc ţara.

Ca medic de familie, vă pot spune că munca noastră, care implică o mare responsabilitate, se desfăşoară de multe ori în condiţii dificile, iar resursele de care avem nevoie, de multe ori, nu sunt disponibile. Cu toate acestea, medicii sunt devotaţi şi practică această profesie cu dăruire şi maximă seriozitate. Ei sunt cei care le sunt alături pacienţilor şi familiilor acestora, încă din prima zi a vieţii lor, îi învaţă cum să prevină şi să trateze bolile şi au un rol foarte important în societate.

Relaţia pacient-medic de familie este şi va trebui să rămână o relaţie apropiată, bazată pe respect, însă pentru aceasta va trebui ca medicii de familie să fie văzuţi şi apreciaţi de actualii guvernanţi la adevărata lor valoare.

De ziua noastră, a medicilor de familie, urez un sincer la mulţi ani şi multe împliniri tuturor colegilor care au ales să practice această meserie frumoasă.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamna Paraschiv.

Doamna Rodica Paraschiv:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe data de 14 mai a fiecărui an, în baza Legii nr. 177/2013, se celebrează Ziua dreptului internaţional umanitar. Momentul a fost ales, referitor la data la care România a devenit parte la Convenţiile umanitare de la Geneva, şi este folosit pentru a evidenţia răspunderile ce revin statului nostru, de la nivel central până la cel individual, cu privire la îndeplinirea obligaţiilor de asigurare a cunoaşterii şi aplicării normelor de drept umanitar.

Convenţiile se constituie într-un adevărat tezaur juridic al omenirii şi asigură protecţia fiinţei umane şi a bunurilor cu caracter civil, în situaţii în care se declanşează violenţele.

Aniversarea, ajunsă la cea de-a cincea ediţie, este plasată în contextul în care România marchează Centenarul Marii Uniri. De aceea, tema aleasă de Asociaţia Română de Drept Umanitar, filiala Prahova, este "Patrimoniul, tradiţiile şi valorile culturale naţionale" şi a fost aleasă ca urmare a semnificaţiei pe care aceste elemente le au pentru configurarea identităţii naţionale. Cu toţii avem obligaţia "hrănirii" spiritului românesc, pe care trebuie să-l păstram intact pentru noi şi pentru generaţiile ce vin.

Problematica afirmării specificului naţional este favorizată în acest an şi de faptul că 2018 este declarat drept anul European al Patrimoniului Cultural, lucru care se va materializa sub forma unor ample manifestări menite să asigure cunoaşterea reciprocă şi apropierea dintre popoare.

14 mai, Ziua dreptului internaţional umanitar, este o zi care vizează instituţiile cu răspunderi de la nivel naţional, dar care, din nefericire, insuficient cunoscută şi promovată, are consecinţe directe asupra punerii în aplicare a obligaţiilor asumate prin Convenţiile umanitare.

Semnificaţia evenimentelor menţionate ne oferă prilejul de a face un apel la solidaritatea românilor de pretutindeni, pentru a demonstra lumii frumuseţile şi comorile spirituale ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Doar aşa vom demonstra perenitatea şi consistenţa valorilor şi tradiţiilor poporului român, formate de-a lungul unei istorii care se pierde în negura timpului.

Ar fi o mare bucurie dacă această zi ar deveni un prilej de a promova pacea, toleranţa şi înţelegerea, printr-o mai bună cunoaştere şi înţelegere a specificului cultural al popoarelor, la nivel european.

Drept pentru care, mă adresez, cu speranţă, tuturor românilor, din toate colţurile lumii, şi-i rog să se unească în jurul valorilor noastre comune, care au făcut posibilă, în urmă cu un veac, formarea statului naţional român.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Rodica Paraschiv, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nicoară?

Domnul Romeo Florin Nicoară:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se numeşte "România se prăbuşeşte şi liderii PSD-ALDE sunt complici".

Stimaţi colegi,

Am de la început o întrebare pentru cei care ocupă scaunele puterii astăzi: cum vă simţiţi, fiind părtaşi la prăbuşirea economică a României şi la haosul din toate sistemele cheie?

Poate îi este greu oricărui om politic, care se izolează într-un turn, să vadă realitatea, dar ar trebui să faceţi, mai mult ca oricând, un efort să înţelegeţi prin ce puneţi ţara şi pe români să treacă, pentru că punctajele de la partid, de la PSD şi ALDE, nu scad inflaţia, care a ajuns la 5,2%; produsele alimentare de bază sunt mult mai scumpe; mesajele de la televizor, spuse cu tupeu şi aroganţă, nu ţin loc de salarii crescute, minciuna se vede în portofel când vine leafa; atacurile aiuristice la Soros nu le cresc salariile celor din sistemul de sănătate -ele tot tăiate rămân.

Minciunile despre statistici nu ascund faptul că ANAF aleargă după oameni să le ia banii de acum 5-6 ani, fără explicaţii. Şi tot are probleme cu încasările.

Alba-neagra pe care o face ministrul muncii la telejurnale nu poate să ascundă furtul banilor din Pilonul II de pensii, pe care îl pregătiţi. Luaţi banii de drept ai tinerilor, banii corect investiţi, ca să vă astupaţi incompetenţa bugetară. Le distrugeţi viitorul.

Pozele penibile ale şefului dumneavoastră suprem, domnul Dragnea, făcute într-o maşină de peste 100.000 de euro, nu vor asfalta niciodată drumurile României şi nici nu îi vor face pe români să uite că nu au autostrăzi care să îi lege de Europa. Nu aţi alocat aproape niciun leu la investiţii.

Joaca de-a statul paralel, unde liderii dumneavoastră de la PSD au fost mereu fruntaşi, nu le va întregi profesorilor salariile pe care acum încep să le primească tăiate. Şi e abia luna mai!

Naţionalismul ieftin şi stupid, pe care îl afişează domnul Dragnea, nu o să scoată economia din recesiunea spre care merge. Creşterea economică, pe care aţi moştenit-o de la alţii, este făcută praf acum, şi România este aproape de criză. Sunt cheltuieli tot mai mari şi aberante de la buget, iar economia este în genunchi, fondurile europene sunt distruse şi mediul de afaceri este atacat permanent.

Stimaţi colegi,

Dacă nimic din toate acestea nu vă atinge şi aveţi un singur scop - să subordonaţi justiţia, prin orice mijloc -, uitaţi-vă pe un sondaj real de opinie. Oamenii nu vă mai suportă! Aţi scăzut la 30% în doar câteva luni şi abia dacă mai sunt 2.000.000 de oameni care vă susţin. În schimb, v-aţi apucat să vă războiţi inutil cu Preşedintele României, Klaus Iohannis, cel mai popular şi legitim lider, de departe, doar pentru că are domnul Dragnea ambiţia să candideze.

Domnilor de la PSD şi ALDE,

Ieşiţi pe stradă, deghizaţi-vă, dacă vă este teamă de oameni, dar mergeţi şi ascultaţi ce spun românii despre cel mai incompetent Guvern şi lider pe care l-a avut România de 20 de ani! Şi poate vă vine mintea de pe urmă!

Romeo Nicoară, deputat, Satu Mare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Huncă.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice: "Promisiuni îndeplinite de Coaliţia PSD-ALDE în primele luni din anul 2018".

Realitatea contrazice din nou propaganda opoziţiei şi lista de dezinformări a domnului preşedinte Klaus Iohannis.

În pofida inflaţiei şi a creşterii preţurilor generate de factori externi, în general, salariaţii români pot cumpăra mai mult decât anul trecut.

Institutul Naţional de Statistică confirmă creşterea nivelului de trai al românilor. În martie 2018, puterea de cumpărare a salariaţilor a fost mai mare cu 10,1%, faţă de martie 2017.

În acelaşi timp, un nou angajament important, asumat de PSD - asigurarea voucherele de vacanţă -, a devenit realitate.

Acordarea şi utilizarea voucherelor de vacanţă reprezintă un sprijin extraordinar pentru turismul românesc, dar şi un beneficiu pentru milioane de angajaţi. Valoarea totală a voucherelor de vacanţă pentru 2018, care pot fi în format tipărit, electronic sau pe un card special, este de 400 de milioane de euro.

În cifre, Programul "vouchere de vacanţă" înseamnă: beneficiari direcţi - 1.200.000 de angajaţi din sistemul de stat; beneficiari afiliaţi - peste 10.000 de locaţii şi unităţi turistice din toată ţara - hoteluri, restaurante, unităţi de tratament balnear, pensiuni, chiar şi persoane fizice autorizate care s-au înregistrat ca prestatori de servicii turistice şi s-au afiliat.

Valoarea brută a unui voucher, care are valabilitate un an, este în valoare de 1.450 lei brut. Voucherele de vacanţă nu pot fi tranzacţionate şi nici nu pot fi vândute. Acestea sunt nominale, pentru că reprezintă un beneficiu pentru fiecare angajat. Fiecare voucher de vacanţă se impozitează doar cu 10%, aşa cum se impozitează orice tip de venit. Acesta reprezintă un beneficiu în plus şi este normal să fie impozabil. La valoarea voucherului de vacanţă nu se aplică contribuţii sociale. Pentru fiecare angajat care-l primeşte este ca o bonificaţie specială, menită să-i permită şi să îi faciliteze un sejur turistic în România.

Voucherele de vacanţă reprezintă o măsură care conturează poziţia PSD faţă de salariaţi, nu doar prin majorări de salarii, ci şi prin îmbunătăţirea, în general, a vieţii celor care muncesc şi contribuie la dezvoltarea ţării.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Botoşani, Mihaela Huncă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai am şapte minute.

Doamna Cobuz, domnul Şovăială şi cu doamna Ciofu. Şi încheiem aici, ca să ştiţi.

Doamna Maricela Cobuz:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea se intitulează "Lipsa identităţii îngrădeşte accesul la educaţie şi servicii medicale".

Anual, în România, sunt abandonaţi în maternităţi sau spitale de pediatrie copii care nu au identitate. Conform datelor unui studiu efectuat de către UNICEF, aproximativ 60% din nou-născuţii abandonaţi în maternitate nu aveau identitate. Există, de asemenea, un procent de 10% dintre minorii aflaţi în centrele de plasament care nu au un certificat de naştere.

În prezent, conform statisticilor, în România sunt peste 7.300 de persoane care nu au CNP; cei mai mulţi sunt copii cu vârsta cuprinsă între 30 de zile şi un an. Peste 160 de mii de români nu au carte de identitate, aceştia având un certificat de naştere şi CNP, dar nu au mers să-şi facă şi acest document.

Principala cauză care a generat această situaţie o reprezintă lipsa identităţii părinţilor sau a mamei. Există numeroase cazuri în ţară în care copiii nu pot primi o identitate, din cauza faptului că mamele care nasc nu au, la rândul lor, documente de identitate. În România trăiesc mii de adulţi care nu sunt înregistraţi în registrele evidenţei populaţiei.

România este semnatară a Convenţiei Drepturilor Copilului, prin care se stipulează, la art. 7, că "Orice copil trebuie înregistrat imediat după naştere".

De asemenea, în Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului este menţionat faptul că dacă un copil este lipsit, în mod ilegal, de elemente constitutive ale identităţii sale, instituţiile şi autorităţile publice sunt obligate să ia de urgenţă toate măsurile necesare, în vederea stabilirii identităţii acestora.

Neidentificarea copiilor şi creşterea acestora în comunităţi aflate fără acte de identitate duce la creşterea nivelului de sărăcie, la analfabetism, expunerea la abuz, violenţă, trafic de persoane.

În prezent, în Parlamentul României se lucrează la o propunere legislativă care să vină în sprijinul persoanelor aflate fără acte de identitate, pentru a-i integra cât mai rapid în societate. Prin această lege se va asigura obligativitatea accesului la serviciile medicale şi la cele educative.

Constituţia României garantează egalitatea şi universalitatea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, dreptul la ocrotirea sănătăţii şi la o educaţie gratuită şi obligatorie.

Ca medic pediatru şi membru în Comisia pentru sănătate şi familie, voi acorda o atenţie specială acestor aspecte, astfel în România, ţară membră a Uniunii Europene, să nu mai existe persoane fără acte de identitate.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Suceava, doctor Cobuz Maricela.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Şovăială.

Domnul Constantin Şovăială:

Declaraţia politică poartă denumirea "Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cred că românii sunt cobaii lor!".

Sistemul informatic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru care de la bugetul de stat s-au plătit în total peste 180 de milioane de euro, pică din ce în ce mai des, afectând viaţa pacienţilor şi punându-i în mare dificultate pe medici.

Care sunt motivele pentru care ne confruntăm cu aceste probleme?

Contractele pentru mentenanţa bazelor de date "Oracle" ale componentelor PIAS au expirat, iar CNAS nu a reuşit să se organizeze de aşa natură încât noi contracte să intre cât mai repede în vigoare.

Totodată, cei care au onorat vechile contracte refuză să lucreze în continuare fără să fie plătiţi şi pentru că CNAS are unele restanţe de plată către furnizori. Amuzant este faptul că în ziua în care s-a inaugurat acest sistem, compania care implementase cardurile dăduse deja faliment.

Reprezentanţii CNAS trebuie să plătească, având în vedere că de 10 zile afirmă că lucrurile merg foarte bine, când de fapt totul este pe invers. Ce fac aceştia?!

Ne mint fără vreo jenă, iar ministrul sănătăţii nu ia nicio măsură pentru a opri această batjocoră la adresa bolnavilor.

În momentul de faţă este pusă sub semnul întrebării corectitudinea informaţiilor stocate în sistem; nu este sigur că, odată introdus cardul, datele care apar sunt cele reale.

Trebuie luate urgent cele mai bune soluţii, pentru că fiecare zi de amânare a implementării unor măsuri înseamnă pierderea în ritm accelerat a datelor.

Sincopele şi incidentele s-au înmulţit, iar rezolvarea lor s-a încercat cu ajutorul unor IT-işti din afara Casei, în lipsa unui contract cu o firmă specializată, lucru ce dăunează grav sistemului de sănătate.

Intervenţia a degradat sistemul, în loc să-l optimizeze, aşa cum sperau cei de la CNAS, iar în acest moment există riscul să se piardă toate datele, însă nimeni nu spune despre acest lucru. Ascundem mizeria sub preş pentru a nu afla opinia publică de incompetenţa Guvernului.

Deşi nu există mentenanţa sistemului, iar datele din sistem sunt incoerente, în acest moment nu există încă un anunţ pentru licitaţie, iar procedura până la atribuire, la care să se ia în calcul şi eventualele contestaţii, nu se ştie cât poate să dureze. După calculele specialiştilor, poate dura şi 8-9 luni. Asta înseamnă că vor suferi atât furnizorii de servicii medicale, care vor trebui să deconteze erorile sistemului, cât şi pacienţii, care au nevoie de consultaţii şi medicamente.

Mulţumesc.

Constantin Şovăială, deputat al PNL.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Ciofu şi încheiem.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice: "Politica preşedintelui Iohannis, orientată spre conflict şi dezbinare, este în contradicţie cu dorinţa românilor care au votat în 2016 pentru un program de guvernare orientat spre cetăţean".

Fac apel la domnul preşedinte Klaus Iohannis să adopte o conduită decentă în dezbaterea publică a problemelor de politică internă şi externă, mai ales în acest an, când toţi românii sărbătoresc Centenarul Marii Uniri.

Românii care îşi doresc schimbarea clasei politice au votat în decembrie 2016 exact împotriva acestui comportament necivilizat, arogant şi agresiv pe care l-a manifestat preşedintele faţă de PSD şi actuala Coaliţie de guvernare, atunci când a certat premierul pentru vizita din Israel şi i-a solicitat demisia. La toate aceste provocări violente şi jignitoare, noi, cei de la PSD, nu vom răspunde. Cred că această politică a domnului Iohannis, orientată spre conflict şi dezbinare, mai degrabă nu face bine ţării noastre.

În acest moment avem nevoie să fim deschişi la problemele cetăţenilor şi la soluţionarea lucrurilor care îi interesează în mare parte pe români: creşterea nivelului veniturilor, realizarea de investiţii, reducerea birocraţiei şi poziţionarea ţării noastre în rândul celor mai dezvoltate state din Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte vizita premierului în Israel, vreau să vă spun că România are parteneriate strategice atât cu Israel, cât şi cu Statele Unite. Ambele state au făcut paşi importanţi în această direcţie şi este important ca România să-şi respecte angajamentele faţă de partenerii strategici. Este greu de înţeles poziţia preşedintelui Iohannis, care se poziţionează în opoziţie cu Statele Unite ale Americii şi cu Israelul.

Nimeni nu contestă prerogativele preşedintelui în politica externă, dar nici preşedintele nu ar trebui să conteste competenţa Guvernului în privinţa mutării sediului unei ambasade. Premierul a dorit dialog, dar preşedintele, prin atitudinea sa nervoasă şi jignitoare, a temporizat această întrevedere.

Doamna prim-ministru Viorica Dăncilă a avut întotdeauna deschidere în relaţia cu preşedintele României şi a dovedit constant acest lucru, deplină disponibilitate pentru dialog şi cooperare instituţională. S-a întâlnit cu preşedintele ori de câte ori a fost necesar, cu toată buna-credinţă. Faptele arată, însă, că la buna-credinţă a premierului, preşedintele a răspuns cu manevre joase, politicianiste.

Dincolo de informarea directă, este o evidenţă, toată lumea a aflat din mass-media că prim-ministrul român urmează să facă o vizită oficială în Israel, ca răspuns la invitaţia premierului Netanyahu.

Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă nu s-au dus în Israel să se întâlnească cu evreii, ci cu israelienii. În afară de evrei, în Israel trăiesc, cu cetăţenia ţării respective, 1,7 milioane de arabi israelieni şi 300.000 de creştini, printre care sunt şi foarte mulţi cetăţeni de origine română.

Guvernul a arătat însă că înţelege acest lucru, complexitatea şi implicaţiile unei astfel de decizii şi a demarat procesul de consultări cu toţi factorii responsabili. A spune că tu eşti preşedintele republicii şi că tu decizi, cum vrei, în această problemă, dovedeşte, încă odată, viziunea îngustă, de politică externă, a preşedintelui Iohannis.

Tamara Ciofu, deputat al PSD de Botoşani.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Încheiem şedinţa consacrată declaraţiilor.

În cinci minute începem şedinţa de dezbateri.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Angelica Fădor:

Astăzi voi expune problemele cu care se confruntă personalul din sistemul de probaţiune.

Consilierul de probaţiune necesită o pregătire multidisciplinară exclusiv universitară şi criteriile de selecţie a consilierilor de probaţiune sunt subsecvente unei singure categorii profesionale din sistem, aceea a magistraţilor. În raport cu celelalte categorii de personal din Ministerul Justiţiei, consilierul de probaţiune are un contact direct cu persoane inculpate sau condamnate penal, precum şi cu instituţiile din comunitate implicate în executarea sancţiunilor neprivative. Raportat la problematica interacţiunii sociale, sunt de subliniat riscurile pe care aceste interacţiuni/contacte directe de tipul faţă în faţă, fie la sediul serviciului de probaţiune, fie la locuinţa persoanei supravegheate, le presupun atât în ceea ce priveşte sănătatea fizică şi psihică, cât şi în ceea ce priveşte integritatea corporală, ştiut fiind faptul că în evidenţa consilierilor de probaţiune se află persoane diagnosticate cu tuberculoză, hepatita B, hepatita C sau alte boli infecto-contagioase, persoane dependente de alcool/droguri ori persoane cu potenţial crescut de agresivitate.

Ca atare, în absenţa sistemului de probaţiune şi a eforturilor susţinute întreprinse de consilierii de probaţiune, pentru a gestiona şi supraveghea un număr atât de mare de cazuri, multe dintre cele 90.546 de persoane supravegheate ar fi ajuns în mediul penitenciar, sporind astfel aglomerarea din unităţile de detenţie şi grevând bugetul de stat.

De asemenea, este de precizat că un număr semnificativ dintre persoanele supravegheate de consilierii de probaţiune sunt orientaţi sau motivaţi de aceştia din urmă să îşi consolideze inclusiv situaţia profesională, fiind astfel integraţi în muncă, una dintre consecinţele astfel generate fiind impactul pozitiv în ceea ce priveşte plata contribuţiilor la stat - impozite, taxe, cotizaţii la sistemul de pensii, sănătate, asigurări sociale etc.

Astfel, sistemul de probaţiune a fost înfiinţat ca alternativă la pedeapsa închisorii cu executare efectivă şi este de menţionat aportul său în ceea ce priveşte reducerea costurilor sociale legate de cheltuielile efectuate cu încarcerarea persoanelor condamnate penal. Raportat la atribuţiile şi la responsabilităţile de serviciu, personalul de probaţiune este expus unei supraîncărcări de sarcini, având în vedere orientarea instanţelor de judecată către sancţionarea cu măsuri alternative închisorii a persoanelor care au săvârşit infracţiuni, cea mai mare parte a acestora fiind dată în competenţa consilierilor de probaţiune care supraveghează minori şi majori faţă de care instanţa de judecată a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei închisorii, amânarea aplicării pedepsei închisorii, măsuri educative neprivative de libertate sau liberarea condiţionată din penitenciar.

De menţionat este faptul că, în urma noilor atribuţii conferite de legislaţia penală, Noul Cod penal - Legea nr. 286/2009, Legea nr. 253/2013, Legea nr. 252/2013 -, sistemul de probaţiune funcţionează în deficit de resurse umane şi materiale - spaţii insuficiente, neiluminate, inadecvat poziţionate, lipsa asigurării pazei etc. - şi va funcţiona în acest mod şi în perioada următoare, chiar şi cu noile ajustări de personal, 187 de posturi fiind scoase la concurs naţional anul trecut.

Astfel, multitudinea responsabilităţilor şi volumul mare de muncă au creat o presiune foarte mare asupra consilierilor de probaţiune, generând o uzură fizică şi psihică accentuată, resimţită tot mai mult în sistem, cu implicaţii nefaste în plan personal, dar şi asupra rolului important pe care aceştia îl au în sistemul de justiţie. În aceste condiţii, sistemul de probaţiune se vede aşezat pe o poziţie de inferioritate în sistemul de justiţie, în totală contradicţie cu aportul său la eficienţa sancţiunii penale neprivative de libertate şi cu poziţia pe care această activitate o are în viziunea justiţiei europene.

Având în vedere problemele expuse cu care se confruntă consilierii de probaţiune, este absolut necesară implicarea Ministerului de Justiţie în promovarea sistemului de probaţiune si a măsurilor alternative pe care acest sistem le gestionează/ supraveghează, astfel: prin creşterea numărului personalului raportat la complexitatea atribuţiilor şi la numărul mare de persoane aflate în evidentă, respectiv angajarea de noi consilieri; crearea unor condiţii adecvate de muncă - spaţii insuficiente, neiluminate, inadecvat poziţionate, lipsa pazei etc.; adoptarea unui nou statut al consilierilor de probaţiune, în acord cu poziţia în sistemul penal de justiţie şi cu atribuţiile sporite conferite.

Domnul Bende Sándor:

Accesul la energie electrică şi la cel puţin o sursă de încălzire a locuinţei pentru absolut fiecare cetăţean al României ar putea face parte din drepturile fundamentale, dacă este să interpretăm în aceşti termeni prevederile alin. (1) al art. 47 din Constituţie referitor la nivelul de trai - "(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent".

Şi ce ar trebui să facă statul?

Programul de guvernare din ianuarie 2017 prevede la Capitolul "Politici în domeniul energiei" înfiinţarea de sisteme noi de distribuţie de gaze şi de energie electrică în localităţile care nu dispun de alimentare cu astfel de utilităţi, suma estimată pentru astfel de investiţii fiind stabilită la 50 milioane de euro anual.

În Programul de guvernare revizuit în ianuarie 2018, este revizuit şi acest obiectiv, suma dispare, la fel şi energia electrică, rămâne în mod expres doar ca în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare a Reţelelor de Distribuţie de gaze naturale populaţia şi agenţii economici să fie conectaţi, cu noutatea descentralizării deciziei şi competenţei concesionării, de la minister la autorităţile publice locale. De asemenea, în contextul asigurării securităţii energetice naţionale, se afirmă faptul că autorităţilor publice locale le revine un rol cheie în procesul de tranziţie al sectorului energetic, precum şi cel de redesenare a politicilor energetice la nivel naţional.

Şi totuşi, când se pune problema punerii în practică a acestor obiective, apar controversele. Uniunea Europeană deja pune problema altfel. Dezbaterile la nivelul decizional se axează pe noţiuni cum ar fi descentralizarea pieţei energiei, transformarea consumatorului în producător, astfel încât acesta nu numai că devine autonom din punctul de vedere al asigurării consumului propriu, ci introduce în sistem energie, devenind producător-vânzător. În acest peisaj de interconexiune, dezbaterile din ţară sunt anacronice, defazate atât tehnologic - vorbim despre cârpirea reţelelor construite în anii ’60 şi ’70 - cât şi conceptual. De ce pare mereu că despre ce vrea Europa şi vorbeşte, noi aflăm după un cincinal şi implementăm după un deceniu, când societatea şi aşteptările ei, tehnologia şi peisajul economic s-au transformat iarăşi total?

Poate ar fi cazul să ne redesenăm reţelele naţionale, să regândim modul în care acestea, în urma unei cooperări pe baze sănătoase, ajung să hrănească economia şi să dezvolte comunităţile în contextul mai larg al pieţei unice europene. Ca variantă, am putea să luăm în calcul înfiinţarea de reţele regionale şi locale, ca blocuri de bază ale construcţiei sistemului naţional. Scopul primordial este să asigurăm prosperitate şi, implicit, respectarea art. 47 din Constituţie, ceea ce înseamnă proiectarea şi implementarea unei pieţe în care toţi actorii joacă după aceleaşi reguli de transparenţă, echitate şi competenţă. Poate astfel vor putea fi mulţumiţi şi consumatorul, atât cel casnic, cât şi cel industrial, dar şi agenţii economici din sistemul energetic.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"PNL propune abrogarea Legii privind plata defalcată a TVA"

Am iniţiat şi am depus recent în Parlament, spre dezbatere şi adoptare, împreună cu mai mulţi colegi parlamentari liberali, Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 275 din 27 decembrie 2017 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA.

Considerăm acest demers absolut necesar şi foarte justificat, având în vedere faptul că efectele pozitive pe care Guvernul PSD-ALDE le-a invocat atunci când a iniţiat această controversată ordonanţă nu au avut rezultatul scontat, ci, dimpotrivă, plata defalcată a TVA nu a făcut altceva decât să bulverseze întreg mediul de afaceri, şi aşa destul de greu încercat de toate celelalte modificări ale Codului Fiscal întreprinse în ultima perioadă de guvernanţii PSD-ALDE.

Demersul PNL este cu atât mai mult unul justificat, cu cât, după cum arată datele statistice oficiale, măsura de plată defalcată a TVA nu a condus la o creştere vizibilă a gradului de colectare a TVA şi nici la o mai mare eficienţă în privinţa combaterii evaziunii determinate de existenţa unor diferenţe semnificative între TVA încasată la bugetul de stat şi cea declarată în conturi.

Astfel, după implementarea acestui sistem, începând cu 1 ianuarie 2018, situaţia nu s-a modificat în mod semnificativ cu privire la creşterea remarcabilă a numărului persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA. Adică persoanele impozabile înrolate automat în sistem sunt la fel de puţine, aproximativ 18.000, din care, din păcate, circa 12.000 sunt agenţi economici aflaţi în insolvenţă.

Mai mult decât atât, impactul bugetar al acestei măsuri inventate de guvernarea PSD-ALDE nu este unul relevant, creşterea promisă în acest sens a încasărilor din TVA nefiind una semnificativă, care să aducă beneficii reale bugetului. După primele două luni ale anului curent, statistica ne demonstrează că veniturile din TVA au crescut cu numai 7,8% faţă de perioada similară a anului 2017 şi nu cu peste 16%, aşa cum a preconizat Guvernul domnului Dragnea atunci când a încercat să justifice luarea unei astfel de măsuri greoaie din multe puncte de vedere.

PNL consideră că prin astfel de măsuri, cum este plata defalcată a TVA, se amplifică în mod excesiv birocraţia şi afectează în mod nejustificat costurile agenţilor economici de bună-credinţă, dar şi activitatea ANAF, care suferă oricum de un deficit important de personal.

Având în vedere toate aceste considerente, PNL propune abrogarea Legii nr. 275/2017 pentru aprobarea O.G. nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA şi îi invită pe toţi colegii parlamentari, şi pe cei din opoziţie şi pe cei de la putere, să voteze această propunere, având în vedere că mediul privat, adică motorul economiei româneşti, are nevoie ca de aer de stimulente importante şi facilităţi fiscale reale, precum şi de predictibilitate pe termen mediu şi lung, pentru a avea rezultate din ce în ce mai bune, care să fie în măsură să susţină într-adevăr economia.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Guvernul a soluţionat criza salariilor din sănătate şi a majorat veniturile medicilor şi profesorilor"

În urma Acordului semnat între Guvern şi sindicate, niciun salariat din sistemul de sănătate nu va avea venituri nete mai mici decât cele din luna februarie 2018. Practic toţi salariaţii din sănătate vor avea venituri nete mai mari decât cele din momentul venirii PSD la guvernare.

În urma negocierilor cu sindicatele, actuala coaliţie PSD-ALDE a identificat soluţii, astfel încât toţi angajaţii din sănătate să încaseze aceleaşi sume de bani în fiecare lună, cel puţin la nivelul anterior lunii martie 2018 şi în mod cert mai mari faţă de luna ianuarie 2017.

Gărzile medicilor nu vor mai intra în calculul pentru stabilirea plafonului pentru sporuri de 30% din cheltuielile totale de personal.

Nu va scădea niciun prag minim de sporuri prevăzut în Regulamentul de sporuri pentru toate categoriile de personal.

Totodată, s-a prevăzut posibilitatea ca pentru spitalele de mono-specialitate şi ambulanţă să se poată depăşi plafonul de sporuri de 30%.

Modificările stabilite cu sindicatele nu intervin asupra grilei de coeficienţi şi în ierarhia funcţiilor stabilite în Legea salarizării unitare. Aceste aspecte nu sunt negociabile, iar sindicatele au înţeles acest lucru. Toate prevederile agreate între sindicate şi Guvern se vor aplica asupra veniturilor salariale care se vor acorda începând cu luna mai 2018.

Salariile din sănătate şi din educaţie au avut cea mai mare creştere din sectorul bugetar. Banii pentru aceste creşteri nu trebuie consideraţi ca fiind cheltuieli exagerate, aşa cum a declarat preşedintele Iohannis, ci investiţii în oameni.

Cele mai mari creşteri din sectorul bugetar au avut loc în sectorul de sănătate, unde salariile din luna martie 2018 sunt mai mari cu 22,3% faţă de luna februarie 2018. Pe locul doi s-au situat salariile din educaţie, unde creşterea a fost cu 18,4%. Aceste date raportate de Institutul Naţional de Statistică arată că PSD şi-a respectat una dintre cele mai importante promisiuni din campania electorală, respectiv creşterea salariilor din România şi tratarea sănătăţii şi a educaţiei, ca domenii prioritare.

Majorările de salarii din domeniul Sănătăţii şi din cel al educaţiei nu pot fi catalogate ca fiind cheltuieli populiste, aşa cum le-au catalogat colegii de la PNL. Aceste majorări erau necesare şi au un impact direct în ocrotirea vieţii şi a sănătăţii şi pentru formarea generaţiilor viitoare.

Doamna Cristina Burciu:

"Realităţile economice demonstrează eficienţa guvernamentală în folosul românilor!"

Programul de guvernare al PSD-ALDE este în parametri normali, iar atât datele economice, cât şi cele legate de nivelul de trai al românilor demonstrează acest lucru. Guvernul nostru îşi va respecta Programul de guvernare, iar efectele benefice de până acum sunt incontestabile. România are o creştere economică serioasă, fapt elogiat şi de experţii financiari europeni, iar colectarea veniturilor la buget, de asemenea, este în creştere.

Dincolo de anumite ieşiri publice politicianiste şi populiste, faptele vorbesc mai elocvent decât orice altceva, iar informaţiile referitoare la starea economiei naţionale după primul trimestru din acest an sunt categorice.

Veniturile totale ale bugetului au crescut cu 11,5 % faţă de anul trecut. Cele mai mari creşteri provin din rata absorbţiei fondurilor europene, unde înregistrăm un plus de 43,7%. În primele trei luni ale acestui an, în România au intrat efectiv 4,2 miliarde de lei, aproximativ 900 de milioane de euro, plăţi de la Uniunea Europeană. De asemenea, impozitele pe venit, profitul şi câştigurile din capital au crescut cu 52%, iar contribuţiile la asigurări au crescut cu 31,1%. Cheltuielile totale sunt mai mari cu 22% faţă de anul trecut, un rezultat firesc al creşterilor de salarii, dar şi al investiţiilor. Deficitul bugetar este de 0,18% din PIB, după primele trei luni ale anului, ţinta de deficit fiind de 3% la finalul lui 2018.

Până acum, România a avut cea mai mare creştere a producţiei industriale din Uniunea Europeană, cu o majorare de 14,2%. Exporturile au fost mai mari cu 11,6% şi au ajuns la 11 miliarde de euro, în primele trei luni, iar investiţiile au crescut cu 288% în primul trimestru, până la 4,9 miliarde de lei, de la 1,7 miliarde de euro anul trecut. Datoria externă guvernamentală a scăzut la 34,2% din PIB, România fiind în topul primelor cinci state din Uniune cu cea mai mică datorie guvernamentală. Puterea reală de cumpărare a crescut cu 5% în primele trei luni ale anului, iar şomajul a ajuns la cel mai redus nivel din 1990 încoace, fiind 3,94%. Nu în ultimul rând, numărul salariaţilor a ajuns la un nivel record, peste 6,3 milioane înregistraţi oficial.

V-am prezentat doar o parte a realităţilor economiei româneşti, bazate pe cifre şi pe adevăr! Desigur, aceste realizări sunt deranjante pentru anumite persoane aflate în scădere galopantă de popularitate politică, însă ceea ce contează pentru Guvernul nostru este, în principal, punerea în aplicare a Programului de guvernare, în folosul bunăstării românilor.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"«PSD-izarea» instituţiilor statului român"

La aproape doi ani de la preluarea puterii de PSD-ALDE, România se află într-un dezastru economic şi social cu repercusiuni grave asupra viitorului său. Instituţiile democratice trebuie să garanteze funcţionarea normală a statului de drept şi de aceea consider că asigurarea fără drept de apel a stabilităţii şi democraţiei este o chestiune fundamentală pentru România şi pentru fiecare cetăţean şi nu poate fi pusă în pericol din raţiuni şi ambiţii politice. Pe zi ce trece, în ritm accelerat, guvernarea PSD-ALDE distruge echilibrul dintre mecanismele de funcţionare ale instituţiilor statului printr-un proces foarte bine pus la punct, un proces de PSD-izare. Încă de la preluarea guvernării în decembrie 2016, Guvernul PSD-ALDE a încercat şi, în unele cazuri a şi reuşit PSD-izarea unor instituţii democratice - ASF, CNA, SRTV, SRR, Curtea de Conturi - instituţii care ar fi trebuit să rămână independente şi imparţiale, pentru că de ele depinde funcţionarea statului de drept. Aceste instituţii au fiecare o miză importantă. De exemplu, BNR are un rol important în plan financiar, Curtea de Conturi controlează cheltuirea banilor publici, iar SRR şi SRTV asigură mediatizarea politică în perioada campaniilor electorale.

Constatăm din nou în aceste zile că PSD-izarea instituţiilor de stat subordonate Parlamentului României a devenit un nou prilej pentru întărirea controlului exercitat de PSD şi aliaţii săi, deoarece la capitolul nerealizări se înscrie încă Banca Naţională a României, fapt confirmat de modalitatea în care, în prezent, PSD-ALDE comunică şi relaţionează cu BNR. Din păcate, pentru prima dată după foarte mulţi ani, pentru a nu mai crea sensibilităţi actualei guvernări, BNR a comis o greşeală, prin scoaterea din comunicatul dat iniţial, a pasajului referitor la impactul politicii fiscal-bugetare asupra nivelului preţurilor. În comunicatul prezentat public ulterior, nu se mai găseşte un cuvânt despre impactul fiscal. Orice economist ştie că politica fiscal-bugetară nu este neutră într-o economie. Din contră, are efecte directe asupra condiţiilor din economie şi a preţurilor. Guvernul PSD-ALDE a decis să ceară unei instituţii independente, cum este Banca Naţională a României, să ascundă realitatea. A decis să intervină politic în politica monetară a statului român, intervenţie brutală care ne îndepărtează de statutul de ţară membră a Uniunii Europene şi, implicit, de zona euro.

Pentru că nu are noţiuni economice de bază, Guvernul Dăncilă nu ştie că acesta este unul dintre rolurile unei bănci centrale independente şi anume, acela de a avertiza asupra pericolelor pe care le observă în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor. Scrisoarea adresată Băncii Naţionale a României este dovada principală a intervenţiei directe a politicului în politica monetară a statului român, fiind pentru prima dată în istoria post-decembristă a României când politicul intervine direct, ameninţând astfel independenţa politicii monetare.

Strategia economică a Guvernului Dăncilă este caracterizată de lipsa de expertiză în înţelegerea problemelor şi nevoilor economiei reale, de o politică fiscală haotică, incoerentă, lipsită de orice minimă predictibilitate, ostilă mediului de afaceri şi economiei în general. Aplicarea în continuare a politicii de supraimpozitare şi de tăiere a investiţiilor va împinge România cu siguranţă spre un dezastru economic şi bugetar, cu consecinţe grave asupra mediului de afaceri şi asupra nivelului de trai al românilor. Actuala coaliţie aflată la guvernare nu are un plan de acţiune privind dezvoltarea României, pentru redresarea economiei şi pentru crearea de locuri de muncă.

Guvernul PSD-ALDE nu pare deloc îngrijorat de degradarea continuă a mediului economic şi social din România, de scăderea dramatică a investiţiilor şi diminuarea semnificativă a puterii de cumpărare. Astăzi, România aleargă cu viteză din ce în ce mai mare spre etatism veritabil. Drumul pe care ne duce această guvernare este un drum către servitute. Este un drum spre o economie cu inflaţie galopantă, dobânzi mari, falimente ale companiilor mici şi mijlocii, şomaj şi aparat public supradimensionat. Iar pentru a putea menţine acest aparat supradimensionat, guvernanţii au suprareglementat economia, au crescut taxele, impozitele, accizele, amenzile şi vor face tot posibilul pentru a stoarce şi ultimul leu de la sectorul privat.

Guvernarea PSD-ALDE nu se lasă până nu ne arată în fiecare zi cât sunt de nepregătiţi profesional. Zilnic guvernarea PSD-ALDE ne demonstrează că economia de piaţă este un concept paralel pentru ei. Mai nou, ne arată că şi politica monetară este o noţiune străină pentru ei, deşi de 28 de ani votează rapoarte anuale ale Băncii Naţionale a României prezentate în Parlamentul României.

Programul de guvernare al PSD-ALDE a afectat grav economia României, cu efecte pe termen mediu şi lung. Fără un plan economic coerent şi cu politici fiscale greşite, coaliţia PSD-ALDE duce România în sărăcie. Populismul lor costă scump, iar românii, fiind prea săraci, s-au săturat să plătească preţul acestei guvernări. Românii nu vor să trăiască şi în următorii ani în cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. Coaliţia PSD-ALDE trebuie să-şi asume eşecul acestei guvernări, să-şi achite nota de plată şi să plece de la guvernare.

Domnul Corneliu Olar:

"Tinerii români continuă să plece din ţară!"

Guvernul PSD-ALDE nu dă vreun motiv tinerilor români să rămână în ţară! Dacă până acum peste 4 milioane de tineri au părăsit deja ţara ca să muncească peste hotare şi să contribuie la prosperitatea altor ţări, guvernarea defectuoasă PSD-ALDE nu le dă vreo speranţă că lucrurile se vor schimba în bine. Astăzi, în mai 2018, unul din doi tineri care termină o şcoală în România îşi face bagajele să plece în străinătate.

Haideţi să vedem ce au adus Guvernele domnului Dragnea pentru tânărul român!

PSD-ALDE a adus rate mai mari la dobânzile bancare, adică stingerea speranţelor că tinerii ar putea să-şi mai cumpere un apartament sau o casă modestă. PSD-ALDE a adus salarii mai mari doar pe hârtie şi numai unor bugetari, însă, în acelaşi timp, PSD-ALDE a adus preţuri şi mai mari la facturi şi la produsele de bază. Să nu ne mirăm că atunci când vin românii în ţară, prin vacanţe, se sperie de cât de scumpă este viaţa în România, comparativ cu statele dezvoltate din Uniunea Europeană. Locuri de muncă noi nu s-au creat mai deloc în economia reală, ci doar prin administraţiile publice locale foarte bogate, care au avut bani să mai angajeze funcţionari. Îmi pare rău că, atunci când vorbeşte despre piaţa muncii, doamna Vasilescu se laudă că Domnia Sa a creat 100.000 de locuri de muncă, fără să spună că numărul mai mare de contracte de muncă nu înseamnă mai mulţi oameni angajaţi. Apoi, contractele noi de muncă înregistrate în ultimii ani s-au încheiat pe la oraş, prin zonele dezvoltate. În zonele defavorizate, prin Munţii Apuseni, prin zonele miniere sau în lumea rurală, tinerii nu au unde să muncească, chiar dacă ar vrea.

Lumea rurală din România suferă de o boală grea. Lucian Blaga spunea că "veşnicia s-a născut la sat". Din păcate, în satul românesc au rămas doar bătrânii, pentru că lor le este greu să mai plece din ţară. Mergeţi, vă rog, în satele româneşti şi întrebaţi-i pe cei care cunosc cel mai bine situaţia din comunitatea rurală. Întrebaţi-l pe preotul satului şi, cu siguranţă, va răspunde că la zece mormântări poate că a mai avut şi câte o nuntă şi foarte rar un botez. Sunt sate în care preoţii nu mai ştiu cum se face un botez, pentru că nu se mai nasc copii. Spusele mele se văd şi în datele INS de săptămâna trecută, când statistica ne-a spus că în luna martie s-au născut 13.685 de copii şi s-au înregistrat 25.239 de decese.

Eu ştiu că şi domnul Dragnea are copii şi ar dori să fie cât mai curând bunic. Oare nu se gândeşte la faptul că nu toţi tinerii din România sunt aşa de norocoşi cum sunt copiii săi? Ce a făcut PSD-ALDE să ţină tinerii acasă, în ţara lor? Tineri nu au nevoie de vorbe şi de promisiuni electorale, ci au nevoie de o casă, de o slujbă bine plătită, să-şi poată întreţine familia, au nevoie de şcoli bune pentru copiii lor şi de medici care să le îngrijească sănătatea.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Ce face PNL când se plictiseşte? Moţiuni!"

Departe de mine gândul de a critica faptul că un partid aflat în opoziţie depune o moţiune împotriva unui ministru sau chiar moţiune de cenzură împotriva Guvernului. Este un exerciţiu absolut necesar într-o societate democratică şi pe care fiecare partid, la un moment dat, l-a folosit.

Dar când o moţiune vine să critice un ministru care, deşi aflat în funcţie de 3 luni, reuşeşte să mişte lucrurile în sistemul de sănătate mai mult decât alţi miniştri în mandate întregi, te întrebi dacă cei care au depus-o ştiu măcar ce spun.

Mă refer, desigur, la ultima moţiune simplă pe sănătate, depusă de PNL.

Surprinzător este faptul că cei de la PNL sunt supăraţi că salariile medicilor şi ale asistenţilor medicali au crescut, în condiţiile în care multe voci din acest partid se arătau, nu demult, îngrijorate de faptul că ne pleacă medicii din ţară, pentru că sunt prost plătiţi.

Probabil că supărarea colegilor de la PNL este determinată de faptul că Guvernul PSD-ALDE a reuşit să schimbe acest lucru, asigurându-se astfel că în spitalele din România vor rămâne medici care să ne trateze.

Pentru că, stimaţi liberali, ar trebui să ştiţi că cei mai mulţi dintre români nu îşi pot permite să se trateze în străinătate şi atunci avem nevoie de servicii medicale de calitate aici, în România. Şi medicii nu tratează doar pacienţi ai PSD.

Surprinzător este faptul că, în respectiva moţiune, PNL îi reproşează doamnei ministru modul în care a rezolvat o problemă de aprovizionare a pieţei cu medicamente, apărută, după cum ştiţi, pe vremea când la conducerea Ministerului Sănătăţii se afla un ministru tehnocrat, susţinut de PNL.

Da, ministrul Sorina Pintea a rezolvat problema imunoglobulinei într-un timp foarte scurt de la instalarea la Ministerul Sănătăţii şi astăzi pacienţii au acest produs pentru a se trata.

Vă amintiţi de tratamentul pentru bolnavii de hepatita C? Nu-i vorbă, şi pe ei i-au uitat cei din Guvernul tehnocrat, care nu au considerat necesar să asigure continuitatea tratamentelor fără interferon, dar PNL nu a fost deranjat de acest lucru, nu a depus vreo moţiune.

Indiferenţa unui Guvern ostil românilor - şi mă refer la cel tehnocrat - a fost motivul pentru care, timp de 8 luni de la încheierea contractelor cost-volum-rezultat, încheiate tot de un Guvern PSD, pentru a asigura în România terapii de ultimă generaţie, pacienţii nu au avut acces la tratament. Abia după ce guvernarea tehnocrată s-a încheiat, guvernul PSD-ALDE a reluat programul.

Cam aşa stau lucrurile, stimaţi colegi din opoziţie! Cine a pus pacientul pe ultimul loc?

Cât priveşte Legea vaccinării, vă reamintesc faptul că un prim draft al acestui proiect a fost depus la Guvern tot de un ministru PSD, în anul 2015, după care, timp de un an, cât a durat guvernarea tehnocrată, nu s-a mai auzit nimic despre el, a fost neinteresant pentru ei!

Abia anul trecut acest proiect a fost adoptat de un Guvern PSD-ALDE şi trimis în Parlament.

Stimaţi colegi, sănătatea oamenilor este extrem de preţioasă ca să facem din ea o armă politică. Depuneţi câte moţiuni vreţi atunci când lucrurile nu merg în direcţia dorită, dar bazaţi-le pe realitate, curăţaţi-le de minciuni.

Şi încă un lucru, extrem de important. Atunci când sunteţi la guvernare, conduceţi ţara în interesul oamenilor, realizaţi lucruri bune pentru ei, astfel încât următorul Guvern să nu piardă timp preţios îndreptând greşelile pe care le faceţi, fie din nepricepere, fie din interes.

Domnul Ioan Dîrzu:

"Începe perioada de acordare a voucherelor de vacanţă"

Un nou angajament important asumat de PSD devine realitate - voucherele de vacanţă. Acordarea şi utilizarea lor înseamnă un sprijin extraordinar pentru turismul românesc, dar şi un beneficiu pentru milioane de angajaţi din sistemul public care, prin munca pe care o desfăşoară zilnic pentru buna funcţionare a serviciilor publice, merită acest beneficiu.

În cifre, Programul "vouchere de vacanţă" înseamnă:

• Beneficiari direcţi - 1.200.000 de angajaţi de la stat;
• Valoarea totală a voucherelor de vacanţă acordate în 2018 este aproximativ 400 de milioane de euro;
• Beneficiari afiliaţi - peste 10.000 de locaţii/unităţi turistice din toată ţara - hoteluri, restaurante, unităţi de tratament balnear, pensiuni, chiar şi persoane fizice autorizate care s-au înregistrat ca prestatori de servicii turistice şi s-au afiliat;
• Valoarea brută a voucherelor - 1.450 lei/brut, având valabilitate un an;
• Voucherele de vacanţă pot fi în format print sau electronic, pe un card dedicat.

Voucherele nu pot fi tranzacţionate şi nu pot fi vândute. Sunt nominale, pentru că reprezintă un beneficiu pentru fiecare angajat în parte.

Fiecare voucher de vacanţă se impozitează doar cu 10%, aşa cum se impozitează orice tip de venit; reprezintă un beneficiu şi este normal să fie impozabil.

La valoarea voucherului de vacanţă nu se aplică contribuţii sociale. Pentru fiecare angajat care-l primeşte este ca o bonificaţie specială, menită să-i permită un sejur turistic în România.

Domnul Dumitru Oprea:

"Mania grandorii şi puterii de care suferă liderii PSD-ALDE"

După ce a pus în operă un pachet de măsuri fiscale care a bulversat economia, în numele unui sacrosant Program de guvernare, acum, Liviu Dragnea, cuprins de o puternică vocaţie a ctitoriei, doreşte să îşi lase amprenta asupra ţării printr-un document intitulat "Strategia de dezvoltare economică şi socială pe termen lung «România 2040»". Un asemenea demers, menit să marcheze destinele românilor pentru mulţi ani de acum încolo, nu putea fi lăsat pe mâna oricui, aşa încât va fi condus de însuşi liderul PSD. Toţi experţii par să fi dat bir cu fugiţii din ţară, iar viitorul naţiunii riscă să depindă de un singur om.

În lipsa oricăror rezultate în actul guvernării, coaliţia PSD-ALDE şi-a stabilit ca prioritate să genereze, fără întrerupere, maculatură şi grafice colorate, prin care să arate cât de bine o va duce românul peste două decenii.

Însă, după cum se ştie deja, majoritatea promisiunilor din documentele oficiale ale guvernării nu se regăsesc în realitate, aşa cum este cazul şcolilor, spitalelor, autostrăzilor, veniturilor crescute ale românilor. Numai atacurile legislative vizând slăbirea sistemului de justiţie se concretizează în fiecare zi de guvernare.

Iar dacă cineva are curaj să le arate liderilor PSD-ALDE cum este România reală, au grijă să găsească vinovaţii - de la simplii cetăţeni, care manifestă împotriva Guvernului, şi până la americani.

Totuşi, motivele eşecurilor pe bandă rulantă în actul guvernării sunt mai mult decât evidente: nepriceperea crasă, lipsa de pregătire a celor care ne conduc, exercitarea discreţionară a puterii de o singură persoană, aplicarea consecventă a modelului susţinerii baronilor locali ş.a.

Oricâtă propagandă ar face actualii guvernanţi, adevărul îi va ajunge întotdeauna din urmă, iar cifrele privind colectarea veniturilor la bugetul de stat sunt doar o frântură din tabloul general.

Există o speranţă. Mania grandorii şi a puterii, de care suferă liderii PSD-ALDE, va fi curmată mai repede decât aceştia se aşteaptă. Românii o vor face în mod paşnic, la vot. Însă vor trece ani buni pentru a repara tot răul făcut sistematic de această guvernare toxică.

Doamna Florica Cherecheş:

"Familia - punte cu trecutul şi pod spre viitorul nostru"

La 15 mai se sărbătoreşte Ziua internaţională a familiei, o recunoaştere a rolului esenţial pe care îl are familia în societate, căreia îi asigură perpetuarea şi stabilitatea. Familia alcătuită dintr-un bărbat şi o femeie constituie cel mai propice mediu pentru dezvoltarea psihosomatică a copiilor. Dragostea şi grija pe care un copil le primeşte de la părinţii săi îi vor da stabilitatea emoţională, identitatea şi echilibrul de care are nevoie în viaţă, îi vor asigura viitorul social şi spiritual.

Copilul învaţă prin imitaţie, astfel că modul în care părinţii se vor raporta la el îi va fi model pentru modul în care el însuşi se va raporta la societate. Cel mai mare dar pe care părinţii pot să îl ofere copiilor lor este buna înţelegere, armonia şi dragostea dintre ei, iar societatea trebuie să asigure sprijinul de care aceştia au nevoie în diferite etape din viaţă.

Pentru noi, românii, familia nu este un stil de viaţă, ci este legată fundamental de rolul de părinţi. Dacă acest rol esenţial nu mai este luat în considerare, familia se reduce la o simplă recunoaştere guvernamentală a afecţiunii dintre doi sau dintre mai mulţi cetăţeni, iar conceptul de familie este diluat până acolo că nu mai poate fi recunoscut, devenind lipsit de sens.

Această familie este singura relaţie interumană care asigură mediul propice naşterii, creşterii şi educaţiei generaţiilor viitoare, care asigură continuitatea poporului român, aflat într-o criză demografică fără precedent. Familia este locul în care valorile şi tradiţiile româneşti sunt transferate noilor generaţii şi se bazează pe două criterii: căsătorie şi descendenţă.

În urmă cu peste doi ani, 3 milioane de oameni au semnat pentru demararea procedurilor de revizuire a Constituţiei României, mai exact, pentru modificarea art. 48 alin. (1) din Constituţia României. Iniţiativa cetăţenească doreşte înlocuirea sintagmei "soţi" din definiţia familiei, astfel încât aceasta să devină - "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor."

Iniţiativa celor 3 milioane de cetăţeni nu are scopul de a lupta împotriva cuiva, ci de a afirma ceea ce este adevărat şi firesc, faptul că familia se constituie prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, adevăr confirmat şi de credinţa creştină. Proiectul de modificare a Constituţiei are ca scop protejarea unei valori importante pentru milioane de oameni. Iar în acest caz nu este vorba despre o credinţă oarecare, ci despre crezul că familia are un rol important în societate, rol în care nu poate fi substituită, acela de a creşte generaţia de mâine.

Cetăţenii au aşteptat răbdători de prea multă vreme. Este momentul ca şi Senatul să-şi dea votul pentru Legea de organizare a referendumului, dând românilor ocazia de a-şi exprima susţinerea pentru valorile familiei.

Haideţi să susţinem cu toţii familiile din România, să construim poduri spre viitor!

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Stop violenţei de orice fel!"

Perioadele de tranziţie sau dificultate economică sunt de obicei asociate cu multe alte fenomene negative şi deloc plăcute, fenomene care nu ne fac deloc mândri. Şi vreau să aduc în faţa dumneavoastră creşterea alarmantă a violenţei, indiferent dacă vorbim despre violenţa domestică, cea din şcoli, cea din trafic, de pe stradă, de la locul de muncă sau cea pe care o vedem peste tot în jurul nostru.

Oricât de mult am încerca să găsim explicaţii asupra întârzierii aderării ţării noastre la spaţiul Schengen, cred cu putere că pierdem din vedere şi unele aspecte care pun sub semnul întrebării eficienţa instituţiilor noastre: ineficienţă în relaţia cu cetăţeanul - om politic, cu cetăţeanul - mamă sau fiică, cu elevul din şcolile româneşti, cu cetăţeanul din trafic, dar şi cu activităţile de crimă organizată.

Nu în ultimul rând, aduc în faţa dumneavoastră şi multele infracţiuni de tâlhărie apărute în ultimele luni pe şoselele din România, prin marile şi micile oraşe. Filiere de furt, de trafic de persoane, tinere sau copii, trafic de stupefiante sau arme reprezintă obiectul de activitate a acestor grupuri infracţionale, care în faţa neputinţei justiţiei s-au consolidat şi mai mult, mai ales după eliberarea din puşcării, eliberare prin acordarea de zile compensatorii dată de stimabilul domn ministru Tudorel Toader.

Violenţa a existat dintotdeauna nu numai la noi, ci peste tot în lume, dar parcă niciodată la aşa intensitate ca cea din ultimii ani, iar astăzi această violenţă se manifestă şi la nivelul clasei politice.

Violenţa domestică este şi rămâne o problemă socială extrem de gravă, care afectează atât victima, cât şi familia, la fiecare 30 de secunde o româncă este bătută. Este un fenomen pe care îl întâlnim la tot pasul în România, un fenomen cu care nu ne mândrim şi pe care în ultima perioadă autorităţile nu îl mai ignoră, căutând soluţii pentru a-l reduce.

În România, violenţa în şcoli continuă să fie un fenomen negativ accentuat, chiar dacă s-a încercat şi încă se încearcă prin mai multe metode şi acţiuni să se înlăture cauzele, dar şi efectele sale. Avem o strategie antiviolenţă la nivelul şcolilor? Ce face Ministerul Educaţiei Naţionale în acest sens?

Accidentele produse în cadrul traficului rutier figurează printre primele cauze de deces de pe întreg globul pământesc. România se află printre primele ţări cu cele mai mari rate de accidente mortale din Uniunea Europeană, alături de Letonia, Lituania, Slovacia. Cum putem stopa acest fenomen?

Comportamentul participanţilor la trafic reprezintă principala cauza a mortalităţii. De asemenea, infrastructura de calitate îndoielnică face ca aproape jumătate din numărul românilor să nu se simtă în siguranţă în trafic, la care contribuie şi educaţia rutieră deficitară a şoferilor. Ce este de făcut?

Cum pot românii să se simtă în siguranţă, într-o ţară în care infractorii fac legea, în care Ministerul Afacerilor Interne nu se trezeşte să vadă realităţile existente? Românii erau oameni paşnici, veseli şi uniţi, iar astăzi, după 28 de ani de democraţie, în anul marelui Centenar, să reflectăm puţin şi să devenim uniţi şi mai buni!

Domnul Florinel Stancu:

"Poluarea râurilor pune în pericol siguranţa energetică naţională"

Aruncarea deşeurilor în cursurile de apă, mai ales în cele unde există centrale hidroenergetice, reprezintă una din cele mai importante probleme pentru Sistemul Energetic Naţional. După ce am citit, în ultima perioadă, un comunicat emis de Hidroelectrica, în care se sublinia că "Topirea zăpezilor şi ploile din această primăvară au antrenat deşeurile aruncate de riverani şi de turişti pe malurile râului Bistriţa şi a afluenţilor acestora, iar compania face eforturi uriaşe pentru ecologizarea lacului şi pentru reducerea cantităţilor de deşeuri plutitoare al căror impact este semnificativ atât pentru mediu, cât şi pentru randamentul hidroagregatelor şi pentru care s-au cheltuit sume fabuloase de bani...", îmi dau seama că unii cetăţeni din această ţară pun în pericol, inconştient, siguranţa naţională, fără să păţească nimic.

Situaţia în cauză nu se întâlneşte doar pe malurile Râului Bistriţa, ci în mai toate lacurile de acumulare de pe teritoriul României. Acestea sunt invadate de resturi din gospodăriile populaţiei, deşeuri de la exploatările forestiere, PET-uri, anvelope uzate, pungi de plastic. Toate sunt aduse de afluenţi în zona camerelor de încărcare şi a prizelor de apă ale hidrocentralelor pe care, în cel mai bun caz, le înfundă. Restabilirea lor suportă sume importante de bani, pe care statul român le-ar putea cheltui pentru investiţii sau orice altceva mai important.

Solicit public Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi Gărzii Naţionale de Mediu să-şi exercite prerogativele legale, pentru a determina poluatorii să se conformeze legislaţiei de mediu în vigoare şi pentru a-i obliga să repare efectele poluării produse. Este necesar ca Administraţia Naţională "Apele Române" să sporească controalele şi să amendeze drastic, eventual în mod repetat, pe toţi cei care nu înţeleg că a trăi într-o comunitate înseamnă să respecţi nişte reguli şi să te comporţi responsabil.

Mă adresez cetăţenilor acestei ţări, cu mesajul că a venit timpul să demonstrăm că iubim România, nu doar să declarăm că ne place sau nu ne place de ea. A venit timpul să demonstrăm că suntem în stare să o preţuim, nu doar să o populăm. Comportamentul iresponsabil loveşte, în primul rând, în noi. Trebuie să fim îngrijoraţi de impactul plasticului asupra mediului şi asupra sănătăţii. Masele plastice ajung în râuri, în mări şi în oceane. În consecinţă, mor păsări, cantităţi uriaşe de peşti consumă pungi de plastic şi mor.

Deşeurile aruncate unde nu trebuie ajung în apa pe care o bem, în mâncarea pe care o consumăm şi, fără exagerare, chiar în corpurile noastre. Toate aceste lucruri nu sunt suficiente să ne facă mai responsabili? Dacă nu sunt suficiente înseamnă că fiecare român care aruncă deşeurile pe care le produce la întâmplare împiedică bunul mers al economiei româneşti şi îşi sabotează propria existenţă în această ţară.

Domnul Mihăiţă Găină:

"Exporturile continuă să crească susţinut"

Economia naţională performează sustenabil. Exporturile continuă să crească susţinut, în special în relaţia cu Uniunea Europeană. Importurile sunt făcute preponderent pentru susţinerea producţiei şi investiţiilor, deci deficitul comercial este acoperit din surse calitative. În strânsă legătură cu schimbul de mărfuri se dezvoltă şi producţia industrială, care îşi continuă creşterea.

Exporturile României au atins valoarea de 16,9 miliarde de euro, în primele trei luni ale anului, cu un plus de 9,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 76% din exporturile ţării sunt orientate spre Uniunea Europeană. Cea mai mare parte a acestora, respectiv un procent de 80%, o reprezintă maşinile, echipamentele şi produsele manufacturate, adică mărfuri care conţin plus-valoare, forţă de muncă şi procese tehnologice, toţi indicatori cerţi ai economiilor performante. Şi importurile au crescut, ajungând la 19,7 miliarde de euro, cu 10,8% mai mult decât anul trecut. Peste 2/3 dintre acestea constau în maşini, echipamente şi produse destinate utilizării în procese de producţie, confirmând faptul că reprezintă diverse tipuri de investiţii. Prin urmare deficitul comercial de 2,8 miliarde de euro este justificat şi deplin sustenabil, pentru că este în totalitate acoperit de investiţii de calitate.

Pe de altă parte, dar în strânsă legătură cu exporturile, industria continuă să performeze, fapt care anticipează o dezvoltare economică solidă, continuă şi sustenabilă şi în acest an. Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 13,7% în primul trimestru al anului. Cele mai consistente creşteri sunt înregistrate în industria prelucrătoare, +11,5%, şi în cea extractivă, +9,4%. De asemenea, comenzile noi în industrie sunt mai mari cu 15,8% în primul trimestru al anului, faţă de 2017.

În concluzie, politica fiscal-economică a guvernării PSD îşi dovedeşte succesul în toate ramurile de activitate, prin rezultatele concrete care nu pot fi puse la îndoială de nimeni!

Doamna Camelia Gavrilă:

"Criza resurselor umane înalt calificate - cauze, vulnerabilităţi şi soluţii"

Ne întrebăm firesc şi cu îngrijorare ce este mai grav la nivel macrosocial - o criză financiară sau o criză a resurselor umane? În acelaşi sens, revine preocuparea pentru soluţii posibile şi interogaţia asupra rolului pe care îl joacă sistemul educaţional în formarea resurselor umane bine pregătite, dar şi consiliate adecvat, orientate spre o piaţă a muncii fluidă şi imprevizibilă. În consecinţă, dincolo de constatări, analize şi preocupări, se impun şi măsuri, strategii în asumarea unor soluţii, adaptări, intervenţii în relaţie cu subiectul supus analizei.

Dacă până nu demult se vorbea despre criza financiară şi despre efectele sale dramatice pe toate planurile, iată că acum, în România, suntem în faţa unei crize pentru care nu am fost pregătiţi şi pe care am anticipat-o într-o prea mică măsură. Este vorba despre criza resursei umane, în general, fie că vorbim de resursa umană înalt calificată, fie că vorbim despre resursa umană cu studii medii.

Prezenta declaraţie politică semnalează o problemă pe care mediul economic, domenii de activitate diverse, antreprenorii din România o resimt din ce în ce mai acut şi anume, incapacitatea de a identifica în piaţă resursa umană necesară.

De asemenea, doresc să atrag atenţia asupra faptului că problema cu care ne confruntăm este cauzată mai ales de fenomenul migraţiei, întrucât România are posibilitatea şi resursele instituţionale să îşi pregătească specialiştii de care are nevoie, dar nu a găsit până acum mijloacele de a-i motiva pe cetăţenii săi să muncească şi să se realizeze profesional în România.

Ar fi de semnalat, în spiritul obiectivităţii analizelor făcute, faptul că astăzi se conturează pârghiile de intervenţie şi de corectare a disfuncţiilor prin măsurile luate de PSD, de Guvernul actual, astfel încât tinerii să obţină salarii motivante, să aibă la dispoziţie grădiniţe şi şcoli bune pentru copiii lor şi să beneficieze de un sistem de asigurări de sănătate mai stabil, competent şi la standarde de calitate comparabile cu cele din spaţiul european.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, insist asupra faptului că educaţia reprezintă un element fundamental în formarea resursei umane, iar prin toate măsurile pe care le propunem noi, parlamentarii, avem datoria de a susţine permanent sistemul educaţional, căutând cele mai bune modalităţi de modernizare a acestuia şi de adaptare la o societate în permanentă schimbare.

Astfel, cred că este momentul să acordăm o atenţie sporită dezvoltării învăţământului dual, demersului de convingere a elevilor şi familiilor acestora în legătură cu alegerile rutelor profesionale, ale ofertelor din învăţământul liceal tehnologic, modificând treptat opiniile şi rezistenţa mentală resimţite în raport cu acest domeniu.

Observăm exemple de bune practici în contextul ţărilor dezvoltate economic, în Germania şi în Austria, dar şi modelele educaţionale din ţările nordice, susţinute prin parteneriate public-private solide în relaţia stat-învăţământ de stat şi agenţii economici, demers bine fundamentat, după cum există şi o politică socială echilibrată, de susţinere şi de încurajare a tuturor categoriilor de persoane, cu o componentă incluzivă importantă, cu o dezvoltare echilibrată a instituţiilor de educaţie şi de formare profesională pentru meserii, profesii, cursuri de calificare solicitate de piaţă, de contextul socio-economic specific.

Prin toate politicile economice şi sociale pe care le promovăm, trebuie să avem în vedere asigurarea unui învăţământ de calitate, adaptat la cerinţele pieţei muncii, dar şi implementarea unor măsuri sociale adiacente care să-i susţină pe tineri în efortul de a găsi un loc de muncă şi de a întemeia o familie, iar salariile acestora să le asigure un trai decent, care să nu-i determine să opteze pentru stabilirea în alte ţări. La momentul actual, forţa de muncă românească este prezentă şi apreciată în mai multe ţări, nu doar europene, iar preocuparea noastră trebuie să se îndrepte spre modul în care putem să-i determinăm pe români să revină acasă, iar pe cei aflaţi pe traseul pregătirii profesionale, la nivel liceal, universitar sau postuniversitar să-i convingem să nu mai părăsească România.

Cu certitudine, în ţara noastră, criza de pe piaţa forţei de muncă s-a amplificat în ultimii ani, iar angajatorii întâmpină dificultăţi, provocarea constând în fidelizarea actualilor angajaţi.

Este necesar să fie precizate aşteptările pe care le are un salariat în ziua de astăzi. Acesta este motivat nu doar de salariu, ci şi de avantajele pe care companiile le oferă, de oportunităţi de dezvoltare, de atmosferă, cultura instituţională şi susţinerea resursei umane. Studiile arată faptul că aceştia consideră ca fiind avantaje principale nu doar pachetul salarial, ci şi soliditatea firmei, serviciile suplimentare oferite - traininguri, cursuri, participări la evenimente etc. -, urmate de flexibilitatea programului la locul de muncă şi implicit posibilitatea de dezvoltare şi promovare profesională. Acestea sunt criterii de care angajatorii trebuie să ţină cont şi pe care trebuie să le îndeplinească, pentru ca împreună, într-un demers politic, economic, social, să depăşim acest moment de criză.

O altă măsură absolut necesară vine din schimbarea mentalităţii la nivelul angajatorilor, care trebuie să îşi trateze angajaţii cu respect, să pună în practică prevederile contractelor de muncă şi să acorde salarii corecte, decente şi la timp. Din perspectiva politicilor de dezvoltare a resurselor umane, succesul unei companii vine atunci când angajaţilor li se arată că sunt preţuiţi şi eforturile lor sunt apreciate, fiind parte integrantă din strategiile firmei şi din performanţele acesteia.

Dintre domeniile prioritare, din fericire pentru România, domeniul IT va continua să reprezinte cea mai dinamică şi efervescentă zonă pe piaţă a resurselor umane, dar să nu uităm de domenii deficitare care cuprind domeniul tehnic şi al ingineriilor de specialitate, zona medicală, dar şi domeniul ştiinţelor social-umaniste.

Însumate, problemele cu care ne confruntăm astăzi pot să fie sintetizate în câteva teme majore:

1. "Exodul creierelor". Neagu Djuvara afirma la un moment dat că "dintre intelectualii tineri care prind o bursă Fullbright nu se mai întorc în România decât 1%. E o tragedie. Nu putem să ieşim din bârlog, dacă această fugă a creierelor continuă."

Uniunea Europeană a consemnat acest fenomen în mai multe studii prezentate de Comisia Europeană, cu scopul de a găsi strategii de control al acestuia. Datele preluate pentru perioada 2013-2014 de la Global Competitiveness Report arată faptul că România se află pe locul 138 în clasamentul ţărilor cu capacitate de păstrare între graniţele statului a generaţiilor de intelectuali.

2. Problema învăţământului profesional şi dual. Dificultăţile pe care le parcurge învăţământul profesional din România afectează procesul de formare a noilor generaţii de tineri. Insist aici pe importanţa stabilirii unor parteneriate solide şi a unor politici strategice pe termen mediu şi lung pentru susţinerea învăţământului profesional şi tehnic, în sistem dual, dar şi prin alte forme de colaborare şi parteneriat cu mediul privat, cu operatorii economici.

3. Implementarea unor politici economice, sociale şi fiscale care să-i determine pe tineri să rămână în ţară. Partidul Social Democrat a încercat de-a lungul timpului să creeze un cadru mai favorabil dezvoltării tinerilor din România, având ca scop final reechilibrarea situaţiei socio-economice a statului român. În acest sens, în ultimii ani s-au efectuat următoarele demersuri: adoptarea unor pachete legislative salariale de majorare a salariului minim brut la 1.900 de lei în anul 2018, dar şi a salariilor din sectorul bugetar; adoptarea unei hotărâri prin care tinerii cu vârsta sub 26 de ani pot beneficia de un credit fără dobândă; plata adecvată a stagiilor de practică pentru absolvenţii din învăţământ superior; încurajarea uceniciei la locul de muncă; măsuri sociale pentru tineri; acordarea mai multor burse de studii, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional; programe de tip Start-Up pentru tinerii cu proiecte inovatoare şi care doresc să investească în România.

4. Stabilirea unui climat de respect reciproc între angajat şi angajator, odată cu respectarea, de ambele părţi, a prevederilor contractelor de muncă.

Putem soluţiona o problemă, dacă o identificăm cu exactitate, dacă recunoaştem vulnerabilităţile, deficienţele sociale, legislative, aspectele financiare etc. Există, însă, şi soluţii adecvate, fie că vorbim despre îmbunătăţiri ale măsurilor concrete pe care le luăm, fie că vorbim despre schimbări de mentalitate, absolut necesare în secolul XXI, într-o Românie conectată la atitudini, demersuri şi valori europene.

În schimb, din nefericire, nu putem ridica pretenţia de a găsi o soluţie miraculoasă, rapidă, la această problemă acută şi gravă a societăţii contemporane, în general. Analiza lucidă şi obiectivă, prezenţa unor programe, proiecte şi idei inovative care să diminueze acest fenomen şi consecinţele implicite, pe termen scurt, iar pe termen lung să îl transforme într-o etapă dificilă, depăşită - sunt demersuri raţionale, necesare şi urgente.

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Cu o floare nu se face primăvară fiscală..."

Mai mult de o treime din cele peste 1.200.000 de companii active aflate în evidenţele operative ale Registrului Comerţului realizau, la finele anului trecut, o cifră de afaceri mai mică de un milion de euro, calificându-se practic, începând din 2018, pentru aplicarea regimului fiscal al impozitului pe cifra de afaceri.

Aceasta pentru că, prin dispoziţiile introduse de O.U.G. nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru încadrarea unui operator economic la regimul fiscal al microîntreprinderilor, limita maximă a veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent s-a majorat de la 500.000 la 1.000.000 euro.

Din păcate, acest artificiu legislativ nu a modificat corespunzător toate prevederile incidente în speţă ale Codului fiscal, cum ar fi art. 25, care la alin (4) lit. i) exclude în continuare de la deductibilitate cheltuielile de sponsorizare şi/sau de mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii, în cazul societăţilor comerciale plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, deci ale celor cu cifre de afaceri sub un milion de euro.

În condiţiile în care obţinerea unei sponsorizări este, de cele mai multe ori, singura cale pentru realizarea unor activităţi nonprofit, această formă de finanţare a entităţilor de tip ONG va tinde să devină exclusiv apanajul companiilor cu cifre de afaceri considerabile, supuse regimului fiscal al impozitului pe profit, mai preocupate însă de îmbunătăţirea imaginii publice şi, implicit, de obţinerea unor beneficii economice directe şi imediate din aceste activităţi, decât de exercitarea misiunii de responsabilitate socială pe care fiecare agent economic ar trebui să şi-o asume.

Prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr. 25/2018, prin cosmetizarea art. 56 din Codul fiscal, Guvernul a încercat să dreagă busuiocul, admiţând ca microîntreprinderile care efectuează sponsorizări, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994, cu modificările şi completările ulterioare, pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, potrivit legii, să poată scădea sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.

Cu toate acestea, modificarea legislativă enunţată nu rezolvă problema în ansamblul ei, rezumându-se doar la încadrarea ca deductibile a cheltuielilor efectuate de microîntreprinderi cu sponsorizarea doar a anumitor entităţi nonprofit, şi anume, a celor care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat.

Asistăm, practic, la un tratament discriminatoriu aplicat entităţilor nonprofit, accesul marii majorităţi a acestora la o importantă sursă de finanţare fiind mai departe îngrădit, ceea ce va conduce, în cele din urmă, la imposibilitatea desfăşurării activităţii.

Este o stare de lucruri care trebuie să reintre în normalitate, prin modificarea şi completarea corespunzătoare a art. 56 din Codul fiscal pentru extinderea deductibilităţii cheltuielilor microîntreprinderilor cu sponsorizarea oricăror organizaţii nonprofit, adică orice asociaţii, fundaţii sau federaţii înfiinţate în România, potrivit legislaţiei în vigoare, care utilizează veniturile şi activele proprii pentru o activitate de interes general, comunitar sau nonpatrimonial.

Domnul Neculai Iftimie:

"Gestionarea deşeurilor, în România, motiv de îngrijorare"

România produce anual 750.000 tone de deşeuri, prin introducerea pe piaţă a circa 1,3 milioane tone de ambalaje.

România reciclează anual circa 5% din deşeurile municipale, ocupând ultimul loc în Uniunea Europeană.

În România, nici măcar ameninţarea procedurii de infringement nu constituie pentru operatorii economici în domeniu un motiv de îngrijorare.

România trebuie ca până în 2020 să recicleze 50% din masa totală de deşeuri, un obiectiv care, în condiţiile de astăzi, este greu de realizat.

Germania recuperează anual 65% din materia primă reciclabilă, restul gunoiului fiind incinerat pentru producerea de energie. Până şi Croaţia, care a aderat la Uniunea Europeană abia în 2013, stă de cinci ori mai bine decât România, potrivit Agenţiei Europene de Mediu.

Deşi la gropile de gunoi de la marginea oraşelor şi la ghenele blocurilor pot fi văzute zeci de persoane sărace care caută deşeuri ce pot fi vândute firmelor de recuperare, activitatea acestora nu ajută decât într-o măsură neglijabilă la creşterea activităţii de reciclare în România.

Hipermarketul reprezintă, în acest moment, un debuşeu oarecum la îndemână de care dispune cetăţeanul dornic să recicleze. Lanţuri importante din domeniu au instalat aparate pentru preluat PET-uri, doze de aluminiu şi sticlă, dar şi frigidere, calculatoare şi televizoare.

În România cantitatea totală de deşeuri municipale este de circa 5.000.000 de tone pe an. Proporţia de biodeşeuri se ridică la 61,6% din cantitatea totală de deşeuri, ceea ce înseamnă circa 3.800.000 de tone pe an.

În momentul de faţă, în România, sunt construite staţii de compostare şi staţii de tratare mecano-biologice care pot procesa circa 1.500.000 de tone pe an, însă nici acestea nu funcţionează la capacitatea maximă.

Faţă de cele prevăzute, sugerez:

• Detalierea, de către instituţiile statului în domeniu, a măsurilor avute în vedere în cadrul Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor pentru tratarea restului de deşeuri biodegradabile provenite din deşeurile municipale;
• Prezentarea metodelor utilizate pentru estimarea cantităţilor reale de deşeuri;
• Îmbunătăţirea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, prin prezentarea măsurilor concrete avute în vedere pentru a stimula atât populaţia, instituţiile publice, cât şi operatorii economici să utilizeze instrumente bazate pe principiul "plăteşti pentru cât arunci".

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"De ce este important să ne informăm asupra bolii celiace?"

De ce a devenit important să ne informăm asupra acestei boli? Deşi studiile recente arată că între 1:300 până la aproximativ 1:100 din populaţie are această boală, frecvent boala celiacă rămâne nediagnosticată. Astfel, în 85% dintre cazuri, oamenii trăiesc cu boala celiacă fără ca măcar să ştie de existenţa acesteia.

Boala celiacă sau intoleranţa la gluten este o afecţiune autoimună declanşată de ingestia de gluten - proteina din grâu, secară şi orz - la persoanele cu predispoziţie genetică care afectează circa 1% din populaţie şi poate debuta la orice vârstă, începând cu perioada copilăriei. Netratată sau incorect tratată, această boală poate avea consecinţe de sănătate importante, cum ar fi osteoporoza, infertilitatea, avorturile repetate, anemia prin deficit de fier şi anumite forme de cancer. Totuşi, spre deosebire de persoanele care au alte boli autoimune, pacienţii cu boala celiacă sunt suficient de norocoşi să ştie ceea ce a provocat organismului lor o astfel de reacţie, şi anume, glutenul.

Glutenul, la persoanele predispuse genetic, stimulează sistemul imun într-un mod anormal, ceea ce conduce la distrugerea mucoasei intestinale. Aceasta duce la malabsorbţia substanţelor nutritive din alimente şi în special a fierului, calciului şi acidului folic.

Cu prilejul Zilei bolii celiace, simbolic marcată la data de 16 mai, Asociaţia Română pentru Intoleranţă la Gluten, cu aprobarea conducerii Camerei Deputaţilor, cu sprijinul preşedintelui Comisiei pentru sănătate şi familie, conf. univ. dr. Florin Buicu, deputat al Grupului Parlamentar al PSD, şi cu susţinerea mea, am organizat în incinta Palatului Parlamentului o campanie gratuită de informare şi conştientizare asupra cauzelor şi efectelor acestei boli.

Toate acţiunile întreprinse de diversele asociaţii, OUG-uri, specialişti au ca scop sensibilizarea populaţiei şi autorităţilor cu privire la incidenţa crescută a bolii celiace şi asupra subdiagnosticării, în special la copii, care pot fi feriţi de efectele acestei boli prin o informare şi alimentaţie corecte.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Egalitatea de şanse - un principiu european fundamental pe care România îl promovează cu succes"

Săptămâna trecută am marcat două zile importante care ne arată apartenenţa la valorile europene. La 8 mai am marcat Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, iar la 9 mai, România împreună cu celelalte state comunitare, a celebrat, ca în fiecare an, Ziua Uniunii Europene. Ambele momente ne fac să reflectăm asupra a ceea ce înseamnă acest principiu al egalităţii de şanse, un principiu fundamental al culturii legislative europene.

Valorile europene sunt esenţiale pentru noi românii şi pentru dezvoltarea societăţii noastre. În cadrul european, s-au adoptat, în ultimii ani, numeroase acte normative şi strategii pentru implementarea principiului egalităţii de şanse în societate şi pe piaţa muncii, cum ar fi: Strategia-cadru - "Nediscriminare şi şanse egale pentru toţi"; Strategia privind egalitatea între bărbaţi şi femei 2010-2015; Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere.

Prin adoptarea de Guvernul României, prin Hotărârea nr. 1.050 din 18 noiembrie 2014, a Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017, ţara noastră a făcut progrese în promovarea egalităţii de şanse prin extinderea unei legislaţii deja existente şi a unor mecanisme instituţionale care pun în aplicare şi veghează asupra reglementării acestui principiu deosebit de important pentru crearea unei societăţi civile puternice.

Egalitatea de şanse este una dintre valorile fundamentale care situează societatea românească între acele state care îşi respectă cetăţenii, cărora le acordă şanse egale pe piaţa muncii şi în cadrul existenţei sociale. Coaliţia acordă o atenţie deosebită acestui principiu, încurajând buna aplicare şi promovare în continuare a acestor valori europene, în toate sferele societăţii. România se află pe un drum favorabil în acest sens, atât legislaţia, cât şi cadrul practic dovedind faptul că atât bărbaţii, cât şi femeile se bucură de tratament egal în aspiraţiile şi nevoile lor în cadrul societăţii. Indiferent că vorbim despre procesul de recrutare a forţei de muncă sau despre tratamentul acordat la locul de muncă, situaţiile de discriminare sunt din ce în ce mai puţine. De la adoptarea proiectului legislativ de Camera Deputaţilor, la 11 februarie 2015, de marcare a Zilei egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi la data de 8 mai, acest principiu a devenit mult mai prezent în discursul public, ceea ce cu siguranţă confirmă faptul că societatea românească se află pe drumul maturităţii în ceea ce priveşte egalitatea socială, lucru care trebuie să ne aducă satisfacţie.

Conceptul de egalitate de şanse este clar vizibil în România şi prin prisma faptului că în ţara noastră, în poziţii şi în structuri importante ale societăţii, se află atât bărbaţi, cât şi femei. România, ca stat cu valori fundamentale şi principii europene, exclude orice tendinţă care vine în contradicţie cu normele comunitare privind dezvoltarea unei cariere profesionale atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. O bună parte din forţa de muncă feminină ocupă posturi în sistemul administrativ de stat şi în mediul privat, beneficiind de aceeaşi formare şi perfecţionare profesională, precum şi de aceleaşi şanse de promovare ca şi colegii lor de gen masculin.

Dorinţa noastră este să facem acest concept cât mai prezent în societatea românească. Principiile europene pe care ţara noastră le promovează exclud orice discriminare cu privire la originea etnică, la sex, la religie, la vârstă sau dizabilităţi. Consensul european iniţiat în contextul Strategiei Europa 2020 îşi propune o extindere a ratei participării femeilor pe piaţa muncii. România are o motivaţie bine fundamentată în a aprofunda mai departe în societate principiul egalităţii de şanse şi a contribui la îndeplinirea obiectivelor comunitare care să îndepărteze orice lipsă de echitate din societate şi care să ofere cadrul optim pentru participarea tuturor la viaţa socială.

Domnul Ioan Balan:

"Despre falsa reformă din administraţia publică, marca Dragnea"

Guvernul României s-a angajat ca până la sfârşitul anului 2018 să elaboreze un act normativ care să grupeze toată legislaţia aferentă funcţionării administraţiei publice din România, fie sub aspectul organizării, fie sub cel al competenţelor şi asigurării unei finanţări adecvate. La fel cum s-a procedat în cazul adoptării Legii salarizări, adică s-a pus carul înaintea boilor, şi în cazul Codului administrativ, PSD-ALDE a avut în vedere, mai întâi, interesul preşedintelui partidului de guvernare, apoi interesele unei birocraţii slab performante şi, abia la final, la capitolul cu cea mai puţină importanţă, interesul cetăţeanului plătitor de taxe şi necesitatea comunităţilor locale de a se dezvolta.

Administraţia publică locală şi centrală există pentru că cetăţenii au agreat să finanţeze structuri administrative care să le furnizeze bunuri şi servicii publice de calitate. Administraţia publică trebuie să fie un servant al cetăţeanului şi nu invers, cetăţeanul să fie pus în slujba acesteia. Din păcate, nu vreau să cred că cei care au elaborat proiectul de act normativ, care va intra în dezbaterea Comisiei speciale zilele acestea, nu cunosc aceste lucruri.

De asemenea, nu vreau să cred că şi într-o chestiune atât de importantă şi complexă, cum este adoptarea unui Cod administrativ al ţării, cei care îşi asumă adoptarea unui asemenea act normativ nu ştiu ce înseamnă descentralizare, autonomie financiară, subsidiaritate, interesul superior al cetăţeanului. Personal, încă din anul 2013, de când domnul Dragnea s-a folosit într-un mod mişelesc de termenul descentralizare pentru a feudaliza cea mai mare parte a patrimoniului din România, nu mai am încredere în niciun demers la care ia parte PSD. Amintiţi-vă că, în anul 2013, ca urmare a unei sesizări a opoziţiei parlamentare, Curtea Constituţională a constatat că acea lege era în integralitate neconstituţională şi că descentralizarea şi stabilitatea statului român chiar ar fi fost puse în pericol de un asemenea act normativ.

Coaliţia de partide care conduce astăzi România, PSD-ALDE-UDMR şi minorităţile naţionale, are aproape trei sferturi dintre parlamentari şi tot atâtea voturi în Parlament, în vreme ce opoziţia abia dacă ajunge la un sfert. Aşadar, dacă Dragnea şi Tăriceanu şi-ar propune să adopte o lege bună, reformatoare pentru administraţia publică, nu ar avea nicio piedică să o facă, pentru că maşinăria de vot obedientă le votează orice proiect pe care l-au visat cu o noapte înainte.

Dacă Dragnea şi Tăriceanu chiar ar fi dorit să facă reformă în zona administrativă, atunci ar fi trebuit să înceapă, în mod firesc, cu începutul, nu cu sfârşitul. Ar fi trebuit ca, în anul şi jumătate care s-a scurs de când stăpânesc România, ca pe propria moşie să evalueze, împreună cu asociaţiile de primari, dacă se impune o reorganizare teritorială a administraţiei publice locale, astfel încât actul administrativ să crească în calitate. Apoi, ar fi trebuit să evalueze dacă actuala împărţire a României pe regiuni de dezvoltare a produs efectele dorite şi cum s-ar putea beneficia mai bine de fondurile gratuite de la Uniunea Europeană. Ştim cu toţii că Regiunea Nord-Est a României continuă să rămână cea mai săracă din Uniunea Europeană, în vreme ce Regiunea Bucureşti-Ilfov este cu mult peste media europeană.

Apoi, le-aş fi recomandat să scuture de praf standardele de cost din administraţie, elaborate de Emil Boc în anul 2010, dar îngropate de PSD, care ar conduce la economii bugetare şi la respect pentru cheltuirea banilor publici, colectaţi din buzunarele cetăţenilor. Nu în cele din urmă, aş fi pus-o pe doamna Dăncilă să numere sutele de secretari de stat care populează administraţia publică centrală, sutele şi miile de directori, plătiţi regeşte, cu secretare şi şoferi personali, care stau mai mult prin excursii, denumite "delegaţii", sutele de agenţii guvernamentale care toacă bani buni de la buget şi nu fac absolut nimic pentru cetăţean.

Pentru că PSD are în denumire şi cuvântul "democrat", m-aş fi aşteptat de la Liviu Dragnea să arate că nu urăşte democraţia, adică puterea poporului, şi să deblocheze discuţiile pe marginea proiectului PNL privind alegerile primarilor în două tururi de scrutin. Am urmărit cu atenţie şi am constatat că domnul Dragnea se consideră foarte apreciat şi iubit de români. Foarte bine! Dacă este chiar aşa, de ce se teme atunci de votul cetăţenilor? De ce se opune ca alesul local să fie cel mai legitimat de votul popular? Votul cetăţeanului este barometrul cel mai sigur şi mai clar despre cât de respectat este un politician sau despre câtă încredere au cetăţenii într-un partid politic.

De asemenea, constat că reprezentanţii PSD-ALDE se laudă cu beneficiile aduse de Programul lor de guvernare. De ce nu lăsaţi cetăţenii să aprecieze dacă ceea ce aţi promis este totuna cu ceea ce aţi făcut?

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

"«Proiectul drumului Craiova-Piteşti e încă necopt», avertizează comisarul Corina Creţu"

Scrisoarea transmisă Guvernului României, de Corina Creţu, Comisarul european pentru politică regională, este un semnal de alarmă foarte puternic. Prin acest document, Comisia Europeană avertizează autorităţile de la Bucureşti asupra riscului major de a pierde fonduri europene substanţiale, pur şi simplu din cauza incapacităţii noastre de a scrie proiecte serioase.

"Faptul că pregătirea proiectelor este foarte slabă şi, prin urmare, concentrată pe un număr limitat de investiţii, înseamnă că întârzierile înregistrate în implementarea acestor proiecte ar putea conduce la dezangajări imediate în anul respectiv, periclitând astfel nu numai axele prioritare pe transport din cadrul POIM - ţinând cont de aşteptările din sfera acestor proiecte şi sumele aflate în joc - cât şi politica de coeziune în România în general", se arată în scrisoarea Corinei Creţu.

Pentru regiunea Oltenia, documentul ridică o problemă foarte serioasă, pentru că avertizează asupra faptului că proiectul drumului expres Craiova-Piteşti este foarte slab: "Recent, autorităţile române au anunţat o listă de proiecte majore de transport, pe care doresc să le înainteze Comisiei în 2018, printre care [...] eventual, Craiova-Piteşti. Salut faptul că noi proiecte sunt în curs de pregătire spre a fi înaintate Comisiei, dar în acelaşi timp îmi exprim îngrijorarea faţă de nivelul scăzut de maturitate al acestora".

Scrisoarea comisarului Corina Creţu ne dă o imagine mult mai clară asupra haosului şi lipsei de profesionalism care domnesc în ministerele conduse de Lucian Şova şi Rovana Plumb. Guvernul nostru nu este în stare să îşi îndeplinească promisiunea de a construi acest drum vital pentru dezvoltarea economică a regiunii Oltenia. Am aflat cu acest prilej care este situaţia reală a drumului Craiova-Piteşti. Nu suntem nici măcar în faza de proiect - suntem în faza în care Guvernul se gândeşte dacă să facă un proiect.

Atrag atenţia că, în anul Centenarului, proiectul prioritar al administraţiei centrale ar trebui să fie conectarea tuturor regiunilor ţării prin drumuri moderne, potrivite nevoilor secolului XXI. Avem nevoie de un proiect de substanţă, de o investiţie majoră în viitorul ţării noastre!

Domnul Costel Lupaşcu:

"Obezitatea, o problemă gravă în România"

Bătrânii noştri considerau că un copil grăsuţ este sănătos, deoarece însemna că are ce să mănânce şi că asimilează. O astfel de gândire era valabilă în vremurile când hrana nu era îndestulătoare, când medicina nu era accesibilă tuturor. Astăzi, când aceste probleme majore au fost depăşite, gândirea că un copil grăsuţ este sănătos nu mai este valabilă în totalitate, dar mulţi părinţi nu o pot depăşi. Dimpotrivă, un copil grăsuţ ar trebui să-i alerteze, pentru că obezitatea în rândul copiilor este deja un fenomen care îngrijorează comunitatea medicală din întreaga lume civilizată.

Conform unui studiu realizat de International Obesity Task Force, România se află pe locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte incidenţa obezităţii. Studiul relevă faptul că 34% din populaţia României este supraponderală, iar 20% suferă deja de obezitate. Aceleaşi date arată că peste 56% dintre bărbaţii români sunt supraponderali şi obezi, în timp ce 48% dintre femei se confruntă cu această afecţiune. Nici tinerii români nu au scăpat de această afecţiune, 18% dintre cei cu vârste între 15 şi 24 de ani fiind supraponderali. În România, un copil din doi are probleme cu greutatea corporală. Obezitatea infantilă este la proporţii alarmante în Uniunea Europeană. Conform statisticilor, 14 milioane de copii sunt supraponderali şi numărul lor creşte anual cu 400.000.

Pentru a evita ca viaţa acestor copii să fie pusă în pericol, trebuie luate măsuri urgente, deoarece copiii supraponderali sunt în pericol să rămână obezi ca adolescenţi. Obezitatea în copilărie sau în adolescenţă măreşte riscul unei sănătăţi precare la maturitate, indiferent dacă adultul este sau nu obez. Astfel, cel mai mare risc pe termen lung pentru obezitatea din copilărie este continuarea sa şi la maturitate, asociată cu numeroase riscuri asupra sănătăţii şi calităţii vieţii.

Dacă vrem să avem copii sănătoşi, atunci trebuie să fie educaţi atât ei, cât şi părinţii lor, iar mesajele radio-tv privind consumul excesiv de sare, zahăr şi grăsimi nu sunt suficiente. Părinţii şi copiii trebuie educaţi să mănânce sănătos şi să facă mişcare, dar pentru asta România are nevoie de programe integrate elaborate, împreună, de Ministerul Sănătăţii şi de Ministerul Educaţiei Naţionale. Dacă nu vom interveni rapid şi nu vom lua măsuri concrete, obezitatea va deveni una dintre cele mai mari probleme ale acestui secol. Mulţi români consideră obezitatea o problemă estetică, însă aceasta este una dintre cele mai însemnate probleme de sănătate publică din lume şi va fi boala secolului XXI, dacă nu începem să luptăm cu ea de astăzi!

Totodată, în calitatea mea de specialist în domeniul sănătăţii, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru dezvoltarea unor programe integrate elaborate, împreună, de Ministerul Sănătăţii şi de cel al Educaţiei, în vederea promovării unui stil de viaţă sănătos.

Domnul Petru-Sorin Marica:

"Parteneriatele public-private pot susţine o dezvoltare locală durabilă"

Am fost primar şi cunosc foarte bine limitările bugetare şi dificultăţile financiare cu care se confruntă comunităţile locale mici.

Poţi să ai o mie de idei şi o sută de proiecte, cel mai important aspect rămâne susţinerea financiară a investiţiilor pe care doreşti să le faci în infrastructura localităţii sau în servicii de utilitate publică.

O soluţie punctuală ar fi putut fi realizarea unor parteneriate public-private, dar am putut constata, din propria experienţă, cât de ineficace a fost legislaţia de până acum şi cât de multe blocaje au rezultat din tentativele administraţiilor locale de a o pune în practică.

Aş face o scurtă referire la Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010. Aceasta reglementa modul de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat care avea ca obiectiv proiectarea, finanţarea, construcţia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreţinerea, dezvoltarea şi transferul unui bun sau serviciu public, după caz.

Din păcate, specialişti în domeniu mi-au demonstrat că legea aceasta a fost un eşec total. În perioada în care a fost în vigoare, nu s-a încheiat vreun proiect de parteneriat public-privat. Legea nr. 178/2010 s-a dovedit de asemenea inaplicabilă şi din cauza faptului că nu a fost foarte clar formulată. În plus, actul normativ a instituit un paralelism legislativ, în sensul că se aplica doar atunci când nu se aplica legislaţia concesiunilor şi a achiziţiilor publice. O altă dificultate a fost la momentul respectiv şi lipsa interfeţei din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, SEAP, necesară pentru publicarea anunţurilor de selecţie, ceea ce nu au permis dezvoltarea unor proiecte în parteneriat public-privat şi atragerea de finanţare privată, aşa cum se preconiza. De abia în ianuarie 2013 SEAP a adăugat această funcţionalitate, făcând astfel posibilă publicarea anunţurilor de selecţie şi a anunţurilor de atribuire a contractelor de acest tip.

De aceea, apreciez că intervenţia Guvernului în acest domeniu era absolut necesară şi urgentă. Toate reglementările prevăzute în noul act normativ au un scop final foarte pragmatic - simplificarea procedurilor legale de încheiere a unui contract de parteneriat public-privat. Comprimarea termenelor de atribuire a contractelor pe baza unui studiu de fundamentare, eliminarea tuturor avizelor ex-ante, renunţarea la normele de aplicare a legii, introducerea posibilităţii de a încheia astfel de parteneriate şi pentru operarea de servicii - toate acestea sunt prevederi care, cu certitudine, vor facilita constituirea de parteneriate public-private. Alte elemente importante ale noului cadru normativ au în vedere posibilitatea ca partenerul privat nu numai să îşi recupereze investiţia, dar să şi poată realiza un profit rezonabil.

Văd şi un alt avantaj al acestui tip de cooperări. În mod natural se produce pe perioada derulării contractului şi un transfer de management dinspre sectorul privat spre sectorul de stat, care poate ameliora deficienţele manageriale ale sectorului public. Respectarea principiilor de economicitate şi eficienţă, valabile în sectorul privat, pot influenţa pozitiv maniera în care sunt utilizate fondurile publice.

În final, scopul comun rămâne prestarea unor servicii publice de calitate.

Dar orice parteneriat public-privat poate fi privit nu numai din perspectiva dimensiunii operaţionale. La fel de importantă este şi dimensiunea lui politică. Cele două obiective majore, într-un astfel de demers economico-administrativ, rămân ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea locală, în scopul asigurării coeziunii economice şi sociale. Şi când vine vorba despre coeziune socială, aspectul cel mai dramatic este dat de discrepanţele sociale provocate de o dezvoltare inegală a societăţii în ultimii 25 de ani. Contractele bazate pe parteneriatele public-private pot reprezenta una dintre soluţiile cele mai bune pentru recuperarea dezechilibrelor de ordin economic, social şi cultural dintre diferitele judeţe ale României si pot susţine o dezvoltare locală durabilă.

Domnul Marius Bodea:

"Dragnea, unicul purtător de cuvânt al României. Un «ilustru» corijent!"

Liviu Dragnea oricât ar deturna discuţia, realitatea este simplă: cheltuielile bugetare sunt cu 22,1% mai mari decât în primul trimestru din 2017, care, la rândul lor, erau oricum mai mari decât cele din 2016. Asta înseamnă un singur lucru - România se îndreaptă cu viteză spre zid.

Oamenii din ţară încep să-şi dea seama, încep să înţeleagă că am reintrat într-o bulă creată artificial, iar românii au mai trecut prin aşa ceva şi simt pericolul, ştiu că bucuria va ţine puţin şi deja începe să le fie frică pentru ceea ce va urma.

Mă refer în primul rând la Liviu Dragnea, pentru că el este singurul care are voie să vorbească în acest Guvern. El taie şi spânzură în tot ceea ce înseamnă politică, economie şi fiscalitate, toţi ceilalţi miniştri şi secretari de stat tac complice şi se bucură de beneficiile puterii, neasumându-şi vreo răspundere. Suntem sub o guvernare absolutistă, nimeni nu-l mai contrazice pe Liviu Dragnea, pentru că a doua zi dispare.

Iar România este lăsată la mâna unui singur om care se afundă în ascunderea propriilor minciuni din 2016 şi pentru care nu mai există cale de întoarcere. Liviu Dragnea se agaţă ca un înecat de succesul economic al programului său, o manipulare pe care o întreţine cu costuri enorme care vor fi achitate în anii următori, de o altă generaţie.

Da, statul a colectat în primul trimestru cu 7 miliarde de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2017, dar a cheltuit cu 17 miliarde de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă. Sunt cheltuieli bugetare, din care cele cu salariile sunt cu peste 18% mai mari decât anul trecut. Execuţia pe primul trimestru este cu 10% mai mică decât cea bugetată, aceasta înseamnă o scădere brutală a investiţiilor din infrastructură. Au tăiat de la autostrăzi, de la şcoli şi spitale noi şi plătesc populaţia inactivă. Sacrifici viitorul pentru o iluzie întreţinută cu împrumuturi cu efect pe termen scurt, pentru că aşteptările tale de creştere a veniturilor erau total nerealiste.

10 miliarde de lei pierdere între venituri şi cheltuieli înseamnă enorm pentru un singur trimestru. Guvernul lui Dragnea taie orice şansă de dezvoltare şi se împrumută pentru a finanţa deficitul, miliarde de euro pe care românii îi vor plăti ani de zile de-acum înainte, pentru a valida pe moment promisiunile total iresponsabile ale lui Dragnea şi ale Guvernului de la Teleorman. Este ca şi cum o familie se îndatorează prea mult, bucurându-se pe moment de o nouă achiziţie, până când vin primele rate pe care nu le poate plăti, iar extazul care a ţinut doar o clipă se transformă într-un coşmar pe termen lung, distrugându-le viaţa. Este exact ce face Liviu Dragnea cu România.

Ratele cresc spectaculos, cu 100 de euro de la un an la altul, mâncarea, hainele se scumpesc peste noapte, pentru că nu există altă pedeapsă pentru o guvernare iresponsabilă decât inflaţia.

PSD face cu România un experiment periculos - o mică parte de privilegiaţi se bucură pe termen scurt, iar marea masă a românilor suportă costurile acestei aventuri.

Deficitul uriaş, în condiţii de creştere economică, tăierea aproape în totalitate a investiţiilor, arată, pentru al doilea an consecutiv, că această guvernare merge în pierdere, că prăpastia este tot mai mare şi că drumul ales nu duce decât spre dezastru.

PSD amână toate proiectele mari, le va împinge până la termene din ce în ce mai îndepărtate, apoi le va uita, îşi va mitui electoratul pentru a rezista încă un an, doi la guvernare şi va pleca, lăsând în urmă un dezastru. Toată distracţia de acum ne va costa zeci de miliarde de euro. Pregătiţi-vă banii, când îl vedeţi pe Dragnea rânjind la televizor, minţind la fel cum respiră, gândiţi-vă că tot spectacolul este plătit din portofelul dumneavoastră!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Autostrada Moldovei, un proiect care nu trebuie abandonat"

Pe marginea proiectului autostrăzii Moldovei s-a vorbit mult, dar s-au făcut prea puţine. După o serie de probleme, realizarea acestui proiect părea o cauză pierdută. Mai mult chiar, unul dintre fosţii miniştri ai transporturilor declara în urmă cu câteva luni că de fapt nu ar mai exista un astfel de proiect.

"Proiectul de autostradă Braşov - Bacău - Paşcani - Iaşi - Ungheni. În conformitate cu MasterPlanul General al României, proiectul are o lungime de 336,5 kilometri şi un cost pe investiţie estimat la 3,08 miliarde de euro. Proiectul este compus din mai multe sectoare de autostradă, astfel: sectorul Braşov-Bacău, autostrada A5, cu o lungime de 160 de kilometri, cu un cost de investiţie de 1,84 miliarde de euro, sectorul Bacău-Paşcani, cu o lungime de 81,2 de kilometri, cu un cost de investiţie de 485,5 milioane de euro şi sectorul Paşcani-Iaşi-Ungheni, cu o lungime de 95,2 de kilometri", anunţa ministrul Felix Stroe.

În acest nou proiect era cuprins şi judeţul Neamţ, inclus iniţial în autostrada Moldovei. Prin această decizie, judeţul Neamţ ar fi obligat la stagnare, pentru că s-a demonstrat de nenumărate ori că o infrastructură rutieră adecvată reprezintă o şansă de dezvoltare economică.

În urma mai multor interpelări adresate ministrului transporturilor, cu insistenţe, am primit un răspuns, care ne arată că este posibil să se revină asupra deciziei.

"În această perioadă se află în curs de pregătire documentaţia aferentă procedurii de achiziţie publică a contractului de servicii "Completare/Revizuire Studiu de Fezabilitate şi elaborare Proiect Tehnic de Execuţie Autostrada Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, tronsonul Iaşi-Ungheni - realizarea conexiunii peste râul Prut, care urmează a fi lansată în curând".

Realizarea autostrăzii care va lega Moldova de Ardeal ar trebui să fie o prioritate, în adevăratul sens al cuvântului şi al faptelor. Orice tărăgănare a acestui proiect condamnă regiunea Moldovei să fie în continuare una dintre cele mai sărace regiuni din România şi din Uniunea Europeană.

Revin cu rugămintea să depunem toate eforturile necesare, pentru ca autostrada Moldovei să devină realitate.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Am scos sute de mii de români din zona sărăciei"

Eurostat confirmă progresele alianţei de guvernare şi demonstrează că încă unul dintre angajamentele politice esenţiale asumate de PSD se îndeplineşte. Sute de mii de români au ieşit din zona de sărăcie şi sărăcie severă, după primul an de guvernare PSD-ALDE, potrivit datelor furnizate de statisticile europene. Concret, direcţia bună a politicii economice şi sociale a guvernării aduce mai mulţi români în clasa de mijloc şi reduce sărăcia. Potrivit Eurostat, pentru 695.000 de români a fost eliminat riscul de sărăcie şi excluziune socială, iar alţi 876.000 de români au ieşit din zona de sărăcie severă.

Altfel spus, nu doar că guvernarea PSD a adus mai mulţi români în clasa de mijloc, dar Eurostat consemnează şi faptul că ţara noastră a înregistrat încă un succes clar în lupta cu efectele pauperizării.

De asemenea, vreau să aduc în prim-plan mult disputatul subiect potrivit căruia clasa de mijloc din România este aproape inexistentă şi că se urmăreşte o polarizare socială. Nimic mai fals! În afară de scoaterea din sărăcie a cât mai multor români, noi, cei de la PSD, am urmărit constant să susţinem coagularea acestei pături sociale.

Cifrele oferite de INS arată o alocare suplimentară, în 2017, de 50 de miliarde de lei din partea Guvernului pentru creşterea salarială, comparativ cu 2016. Alte 36 de miliarde de lei vor fi alocate în plus, în acest an. Practic, în primii doi ani de guvernare, suma adăugată per total la salariile românilor va depăşi 18 miliarde de euro!

O veste şi mai bună pentru toţi românii este că Guvernul nu se va opri aici în privinţa majorărilor salariale. Acest proces va continua până în 2022.

Însă, pe lângă cifrele îmbucurătoare provenite de la Eurostat şi INS, trebuie să vă mai amintesc şi de faptul că puterea de cumpărare a crescut cu 10,1%, după momentul accederii PSD la guvernare. În pofida inflaţiei şi a creşterii anumitor preţuri, salariaţii români pot cumpăra mai mult decât anul trecut.

În acelaşi timp, în medie, salariile nete au ajuns în martie 2018 să fie cu 15,5% mai mari decât în aceeaşi lună a anului trecut.

Domnul Nicolae Giugea:

"Fermierul român, prăduit şi astăzi prin impozitarea subvenţiilor"

Sunt puţini cei care au uitat sumedenia de promisiuni mincinoase făcute de PSD-ALDE înainte de a prelua guvernarea: scutiri peste scutiri de taxe şi de impozite pentru terenurile agricole lucrate, scutiri de impozit pentru parcul de tractoare şi utilaje agricole, zero TVA pentru materiile prime din sectorul agricol, depozite noi de cereale, sisteme de irigaţii şi multe altele. Din păcate pentru cei care "au îndrăznit să creadă" că PSD s-a schimbat şi nu mai păcăleşte populaţia, Guvernele domnului Dragnea au demonstrat contrariul. Au rescris în continuu Programele de guvernare şi au eliminat, una câte una, promisiunile mincinoase făcute pentru a-i înşela pe oameni, sperând că populaţia va uita tot ceea ce i s-a promis în urmă cu doi ani.

Vă întrebaţi dacă agricultura românească a avut, în toată această perioadă, destinele conduse de vreun ministru. Desigur că a avut! Mai mult decât atât, acest ministru este chiar preferatul şefului PSD, pe care l-a şi catalogat ca fiind cel mai performant ministru din toate Guvernele. Chiar dacă pe actualul ministru al agriculturii l-a ocolit remanierea şi deţine funcţia de mai bine de 16 luni, neîntrerupt, dacă ar fi să evaluăm activitatea, vom ajunge la acelaşi rezultat, zero.

Domnul Daea nu a reuşit să rezolve nici măcar probleme simple, minimale, care afectează sute de mii de fermieri români. Una dintre ele este legată de impozitarea sprijinului financiar venit de la Uniunea Europeană. Altfel spus, fermierul român a rămas singurul fermier din Uniunea Europeană care plăteşte impozit pe subvenţie. Da, românului i se dă cu o mână şi i se ia pe partea cealaltă, cu două mâini.

Atunci când a fost întrebat de ce tolerează o asemenea situaţie, domnul Daea a răspuns sec, pe acelaşi ton batjocoritor, că el este ministrul agriculturii, nu cel al finanţelor. Fermierii, care şi-au pierdut definitiv încrederea în ministrul agriculturii, s-au adresat ministrului finanţelor publice.

Răspunsul a fost la fel de umilitor. Oamenii au fost trimişi să citească cu atenţie Codul fiscal adoptat de Ponta şi să vadă cu ochii lor că subvenţiile nu ar trebui impozitate, să vadă că la art. 62 se scrie negru pe alb că între veniturile neimpozabile se regăsesc ajutoarele primite din fonduri externe nerambursabile, adică subvenţiile. Cu toate acestea, ANAF are cu totul altă părere şi anume, că subvenţiile sunt venituri, iar veniturile trebuie impozitate.

Uite aşa se aruncă responsabilitatea de la un ministru la altul, de la o autoritate la alta, şi, în acest timp, fermierului român i se ia o parte din drepturile sale financiare acordate de Uniunea Europeană. De ce se face acest lucru? Pentru că Guvernul nu are bani să onoreze promisiunile electorale uriaşe, motiv pentru care aplică următoarea tactică sinistră - ia din buzunarul unora şi se face că dă altora. De exemplu, ca să înţelegem proporţiile acestei nedreptăţi, din circa 3,3 miliarde euro, cât se laudă Guvernul că a acordat subvenţii din bani europeni în anul 2017, 528 de milioane de euro au ajuns în bugetul de stat şi nu în buzunarul fermierului. Guvernul a ajuns, astfel, să fie cel mai de temut hoţ, care ia cât poate de mult, de la oricine apucă.

Impozitarea subvenţiilor nu reprezintă doar o problemă de echitate fiscală sau de bâlbâială guvernamentală. Impozitarea subvenţiilor sterilizează câştigurile fermierilor români care, deşi muncesc mult, atunci când trag linie, constată că din munca lor nu au obţinut nici măcar venituri de subzistenţă.

Ştiţi foarte bine că Guvernul nu a făcut, până acum, nimic din ceea ce se impunea pentru a preîntâmpina o eventuală sistare a plăţii subvenţiilor din anul 2020. Dimpotrivă, din câte am aflat, Guvernul ascunde sub covor mai multe nereguli care ne pot arunca în situaţia penibilă de a da bani înapoi pentru subvenţii alocate în dezacord cu legislaţia comunitară.

Cât priveşte eliminarea impozitului pe subvenţii, îi avertizez pe fermieri să-şi ia gândul că o asemenea măsură ar putea fi luată de un Guvern PSD-ALDE sau atâta vreme cât domnul Daea conduce Ministerul Agriculturii.

"Impozitul pe subvenţiile agricole va fi eliminat anul viitor. În acest an nu este posibil, pentru că a fost stabilită deja toată infrastructura financiară." Atenţie! Nu sunt afirmaţiile mele, ci ale ministrului agriculturii, făcute anul trecut. Ştim bine că pomul se cunoaşte după roadele lui, iar omul după fapte. Dacă ar fi să mergem în această logică, ceea ce a făcut până acum domnul Daea nu valorează nici cât o ceapă degerată pentru agricultura românească.

Domnul Nicolae Neagu:

"Absorbţia banilor comunitari, singura şansă a autostrăzii Piteşti-Sibiu!"

Rata absorbţiei aferentă programării bugetare 2014-2020 a fost la sfârşitul anului 2017 de doar 10,1%, ceea ce a condus la un dezastru al investiţiilor publice.

PSD-ALDE, susţinătorul Guvernului Dăncilă, ar trebui să rezolve rapid situaţia Programelor Operaţionale Sectoriale, afectate cel mai mult de incompetenţa conducerii de la Ministerul Fondurilor Europene!

Şi cel mai grav din punctul meu de vedere este gradul scăzut de absorbţie pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, unde din cele peste 9,5 miliarde de euro, am absorbit doar 858 de milioane de euro, reprezentând 9,11%.

Autostrada Piteşti-Sibiu ar fi fost miza Centenarului Marii Uniri, dacă Guvernele PSD, începând cu Guvernul Ponta în anul 2012, ar fi dorit-o cu adevărat. Şi se putea absorbi, slavă Domnului, în cei 6 ani, cei aproximativ 1,5 miliarde de euro, bani necesari finalizării acestui tronson de autostradă!

Am fi avut după 100 de ani, o unire în modernitate şi normalitate, între Muntenia şi Transilvania, şi o atractivitate investiţională şi turistică demnă de aniversarea Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Dar pentru aceasta, ar fi trebuit seriozitate şi sentimente de adâncă şi profundă demnitate naţională, dar şi respect pentru România şi români!

PSD-ALDE a ales însă să sărbătorim momentul Centenarului fără autostrada Sibiu-Piteşti, fără un spital republican modern, fără căi ferate de mare viteză, fără o universitate românească în primele 100 universităţi ale lumii, dar cu foarte multe, cu sute de momente aniversare în toată ţara, cu mici şi bere. Dureros şi ruşinos!

Ne putem imagina momentul 1 decembrie 2018 inaugurând autostrada peste Carpaţi?

Înţelege PSD-ALDE cât de mult câştigă România, dacă ar fi fost finalizată această autostradă, în anul Centenarului Marii Uniri şi la începutul anului 2019, atunci când România va deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene?

Se poate ca prim-ministrul, doamna Viorica Dăncilă şi ministrul fondurilor europene, doamna Rovana Plumb, să mărească ritmul absorbţiei sau cel puţin, dacă au ratat construirea autostrăzii Sibiu-Piteşti în an de aniversare centenară a României moderne, să ştim şi noi când se va da această autostradă în funcţiune?

Sau rămâne valabilă afirmaţia domnului Lucian Şova, ministrul transporturilor care, ironic sau nu, spunea că vom circula pe autostradă când aceasta va fi gata!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"În România, familia este pusă în pericol de sărăcie şi lipsa educaţiei!"

În anul 1993, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite proclama data de 15 mai ca Ziua Internaţională a familiei, eveniment menit să aducă în atenţia oamenilor importanţa familiei şi problemele ei.

La nivel mondial, se înregistrează o scădere a numărului căsătoriilor, concomitent cu creşterea vârstei la care oamenii aleg să îşi unească destinele. Motivele pentru acest fenomen sunt multiple şi complexe, ţinând de la globalizare şi accesul extins la informaţie şi până la centrarea pe carieră şi lipsa reperelor tradiţionale.

Însă situaţia care ne priveşte direct, ca aleşi ai românilor, este cea a ţării noastre. Înregistrăm şi noi o scădere a numărului căsătoriilor. În anul 1990 s-au încheiat aproape 200.000 de căsătorii, în timp ce în anul 2016 au fost 134.000. Vârsta la care românii se căsătoresc pentru prima dată a crescut şi ea. În 1990 media era de 25 ani la bărbaţi, iar în 2016 a ajuns la 31 ani.

Cauzele sunt similare celor din Uniunea Europeană, mai ales în mediul urban, însă avem şi o condiţie specifică ţării noastre, lipsa unei locuinţe. Înainte de a fi căsătoriţi, peste 60% dintre tinerii din România trăiesc în continuare cu părinţii. Cauzele sunt legate de piaţa muncii, mai precis, lipsa locurilor de muncă plătite suficient de bine astfel încât un tânăr să îşi poată permite o chirie. De aceea, în acest sens, este vitală pentru tinerele familii menţinerea Programului "Prima Casă".

Din păcate, rata divorţurilor în ţara noastră s-a menţinut constantă de-a lungul anilor, în jurul a 25.000-30.000 de divorţuri anual.

Înregistrăm şi în cazul divorţurilor o cauză specifică României, un fenomen îngrijorător şi care trebuie să ne sensibilizeze - emigrarea şi plecarea la muncă în străinătate. Sunt uluitor de multe cazurile în care unul dintre soţi, câteodată ambii, pleacă la muncă în străinătate pe perioade foarte lungi de timp. Absenţa din căminul conjugal şi distanţa foarte mare duce cel mai adesea la divorţ. Chiar dacă în mod legal acest lucru nu este considerat abandon, emoţional, impactul pentru celălalt soţ şi mai ales pentru copilul rămas acasă este devastator. Să nu uităm, în România, la această oră sunt peste 250.000 de copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi în străinătate.

O altă problemă foarte dureroasă pentru ţara noastră este legată de alcoolism. Consumul exagerat de alcool ne plasează pe locul III în Uniunea Europeană. Datele statistice arată că avem pe teritoriul nostru nu mai puţin de 3 milioane de consumatori înrăiţi de alcool. Consumul exagerat de băuturi alcoolice este principala cauză a declanşării violenţei în familie, cei mai afectaţi fiind copiii şi soţiile. Peste 75% din cazurile raportate de violenţă sunt cauzate de consumul de alcool.

Astăzi, de Ziua internaţională a familiei, vă îndemn să luaţi în considerare toate aceste fenomene care pun în pericol familia în România: emigraţia, alcoolismul, violenţa în familie. Sunt reacţii generate de sărăcie şi de lipsa educaţiei. Însă, noi, ca demnitari aleşi ai poporului român, avem datoria să ne implicăm activ în diminuarea tuturor acestor cauze care afectează şi chiar distrug ideea de familie în România!

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Klaus Iohannis, în realitatea paralelă - o voce izolată"

Aflat în plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2019, preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, în lipsa unor realizări notabile ale acestui mandat, atacă pe nedrept actualul Guvern prezentând cifre care nu au vreo legătură cu realitatea economică. Mai mult, de la înălţimea funcţiei sale, preşedintele Iohannis îşi permite nu numai să solicite obsesiv demisia premierului Viorica Dăncilă, dar şi ameninţă, că "ar face bine să facă ce i se spune". Prin aceste ieşiri iresponsabile, antidemocratice, Klaus Iohannis riscă să pună în pericol nu numai credibilitatea instituţiei preşedintelui României, ci însăşi credibilitatea politică în plan internaţional.

Guvernul României, susţinut de coaliţia PSD-ALDE, îşi exercită mandatul primit de la Parlament în condiţiile câştigării alegerilor parlamentare din 2016 cu un vot de încredere covârşitor din partea românilor care s-au prezentat la urne. În aceste condiţii, preşedintelui Iohannis nu mai trebuie să-i explice nimeni de ce Guvernul Viorica Dăncilă este unul legitim! De asemenea, chiar şi în urma unei lecturi superficiale a Legii fundamentale, nu trebuie să te numeşti specialist în drept constituţional să înţelegi că legitimitatea şi mandatul exercitat de Guvern pot fi retrase doar de Parlament, forul legislativ suprem al ţării.

Guvernul României, prin măsurile luate, şi-a demonstrat eficienţa, fapt resimţit de majoritatea românilor, chiar dacă de la tribuna conferinţelor de presă de la Palatul Cotroceni lucrurile sunt prezentate într-o realitate paralelă.

Potrivit execuţiei bugetare la patru luni, realitate ignorată de preşedintele Iohannis, veniturile românilor au crescut în 2017 cu 12,5% faţă de anul în care România a fost condusă de "Guvernul Meu", an în care veniturile au scăzut cu 4,4% faţă de 2015.

Valoarea investiţiilor s-a dublat în primele patru luni ale anului 2018. Astfel, de la 2,9 miliarde de lei alocate în lunile ianuarie-aprilie 2017, valoarea investiţiilor din primele patru luni ale acestui an ajunge la aproape 6 miliarde de lei.

Valoarea fondurilor europene atrase de ţara noastră a crescut în primele luni ale acestui an cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 5 miliarde de lei. La acest capitol trebuie să subliniem faptul că, în 2016, au fost atraşi cei mai puţini bani europeni din 2013 încoace.

PIB-ul României l-a depăşit pe cel al Greciei în primul an de Guvernare PSD-ALDE, depăşind valoarea de 187 de miliarde de euro, fapt ce poziţionează ţara noastră pe poziţia a 16-a în topul economiilor din Uniunea Europeană. Aşa cum este stabilit în Programul de guvernare, până în 2020, România va depăşi alte două economii importante, ale Cehiei şi Portugaliei.

Şomajul a scăzut la 3,81%, cel mai mic procent de după 1989, iar producţia industrială a crescut cu peste zece procente în luna martie faţă de luna februarie. Comenzile noi în industrie sunt mai mari cu 15,8% în primul trimestru al anului faţă de 2017, iar cifra de afaceri din industrie a crescut cu 13,7% în primul trimestru al anului.

Şi atunci, de unde toată această panică sădită de preşedinte?

România nu-şi pune în joc statutul de membru al Uniunii Europene, aşa cum insinuează Klaus Iohannis, ci îşi consolidează poziţia atât din punct de vedere economic, cât şi politic. Şi o va face în continuare, fără ezitare!

Mai mult, indiferent de strategia electorală a lui Klaus Iohannis, în ciuda atacurilor şi ameninţărilor lansate, cu toate sperietorile confecţionate în curtea Cotroceniului, Guvernul PSD-ALDE îşi continuă Programul de guvernare votat de români.

Domnul Mihai Niţă:

"Ziua internaţională a familiei"

Printr-o Rezoluţie din anul 1993, ziua de 15 mai a fost declarată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite ca fiind Ziua internaţională a familiei. În România, această zi este marcată în fiecare an în duminica cea mai apropiată de 15 mai.

Evoluţia generală a societăţii moderne a fost marcată de numeroase transformări care, la un moment dat, au pervertit comportamente şi conştiinţe, un mic segment al populaţiei abdicând de la valorile fundamentale ale moralei creştine, proprie şi românilor, referitoare la familia tradiţională. Astfel de provocări au apărut şi în ţara noastră, unele entităţi sociale punând sub semnul îndoielii noţiunea de familie, care, de altfel, constituie nucleul oricărei societăţi. În această privinţă, regretatul Mitropolit Bartolomeu Anania, primul Mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, spunea: "Presiunile sunt făcute de vicioşi, de suprasaturaţi, de cei care nu mai cunosc alt idol decât trupul şi plăcerile lui. Problema gravă este că prin aceasta se legiferează egalitatea dintre bine şi rău, faptul că homosexualitatea poate să fie o alternativă la familie. Până la urmă este un atentat la familia însăşi, la această instituţie fundamentală a oricărei societăţi."

Tot în această idee, cităm din învăţăturile duhovniceşti ale Părintelui Dumitru Stăniloae: "Omul întreg este bărbat şi femeie. Bărbatul singur nu este om întreg; femeia singură nu este om întreg; numai împreună sunt omul întreg".

S-a ajuns până acolo încât controversele create de persoane foarte incisive şi intolerante cu morala creştină, propovăduiesc oficial, prin sloganul egalităţii de şanse, necesitatea alternativei la familie, o alternativă care, în mod natural, nu poate exista. Este necesară şi bine-venită, aşadar, reacţia autorităţilor române, care, printr-un referendum naţional, vor să clarifice lucrurile, să înlăture prin lege orice ambiguitate care ar atenta la existenţa familiei, formată din soţ, soţie, copii şi părinţi. Se înţelege de la sine că "soţ şi soţie" nu poate însemna altceva decât "bărbat şi femeie", singurul cuplu care poate procrea firesc. Altcumva, orice naţiune ar fi supusă extincţiei, împotriva voinţei Marelui Creator al Vieţii în Univers. Mergând mai departe cu aberaţiile, noul curent, care pretinde să fie legalizat în România dreptul întemeierii familiilor homosexuale, consideră ca fiind rezonabil şi dreptul acestor familii neconvenţionale să adopte copii, proveniţi, evident, prin relaţia naturală dintre o femeie şi un bărbat. Păi... "...cum vine asta, coane Fănică?..." - ar fi zis acum nenea Iancu. S-or fi gândit dumnealor, cei pe care nimeni nu-i condamnă pentru preferinţele sexuale, acestea ţinând de intimitatea persoanei, la ce exemplu vor oferi urmaşilor prin propriul comportament? Încotro s-ar îndrepta o naţiune ca a noastră, şi aşa bulversată de probleme existenţiale?

Despre influenţa nefastă a noului curent care neagă însăşi existenţa familiei şi, prin extensie analogică, a unei naţiuni, putem lua aminte şi la cuvintele Papei Ioan Paul al II-lea: "Aşa cum merge familia, aşa merge naţiunea şi aşa merge toată lumea în care trăim."

Dacă Legea familiei ar fi modificată conform cerinţelor formulate de cuplurile moderne la care ne referim, ar putea crede cineva că ADN-ul nostru naţional este nesănătos şi trebuie modificat prin lege. Asta ar fi culmea aberaţiei, motiv pentru care poporul român are dreptul să se pronunţe intransigent, chiar dacă prin educaţie şi spirit creştin suntem un model de toleranţă. Toleranţa noastră trebuie apreciată just, iar nu confundată cu obedienţa prostească, după cum ne percep unii indivizi străini de valorile noastre religioase, culturale şi tradiţionale, prin care ne-am impus, până acum, în istoria umanităţii.

Domnul Dănuţ Păle:

Ieri, 15 mai, s-au sărbătorit 157 de ani de la înfiinţarea Şcolii de Medicină Veterinară în cadrul Şcolii de Medicină şi Farmacie, printr-un decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. De atunci, data de 15 mai a devenit una de referinţă în istoria medicinei veterinare româneşti. Reprezintă ziua din 1871, când 14 medici veterinari au semnat o "Declaraţiune" care a stat la baza înfiinţării Societăţii de Medicină Veterinară, dar şi ziua în care această societate, în 1971, şi-a reluat activitatea după ce i-a fost suspendată, împreună cu cea a Asociaţiei Generale a Medicilor Veterinari din România, în 1949.

În 1994, la cel de-al VI-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară, a fost instituită Ziua naţională a medicului veterinar. Este o zi în care îi sărbătorim şi ne arătăm aprecierea faţă de toţi cei care îşi dedică întreaga carieră unui domeniu cu impact considerabil în privinţa tuturor ramurilor care au ca ocupaţie sănătatea animalelor, a oamenilor şi a mediului.

Este, de asemenea, şi un moment potrivit să ne îndreptăm atenţia asupra viitorului medicinei veterinare, care este strâns legat de cel al progresului celorlalte tipuri de medicină, progresul tehnologic şi cel al comunicaţiilor. Un exemplu foarte bun despre ceea ce consider că înseamnă viitorul în profesia de medic veterinar este nevoia tot mai mare de a aplica principiile Iniţiativei Mondiale "One Health". Aceasta îşi propune să încorporeze medici, asistenţi, veterinari şi reprezentanţi ai altor discipline din sănătate, ştiinţe şi mediu, care pot colabora şi comunica interdisciplinar în toate aspectele legate de sănătatea oamenilor, animalelor şi mediului.

Pentru a ilustra acest concept, voi utiliza ca exemplu prezentarea academicianul Nicolae Manolescu la o Conferinţă Naţională găzduită de UMF Târgu Mureş: "...Alerta pe care un chirurg trebuie să o dea specialiştilor după consultarea unui pacient muşcat de o căpuşă, astfel încât o echipă specializată să se deplaseze la locul de unde pacientul a contactat căpuşa, să culeagă probe pentru a se stabili dacă aceasta este sau nu vector de transmitere a unor boli. În acest fel, (...) dacă se constată că acele căpuşe nu sunt vectori de transmitere a vreunei boli, pacientul nu va mai fi supus inutil unui tratament cu antibiotice, aşa cum se întâmplă în prezent."

Acest flux global de lucru depinde de circulaţia informaţiei, de colaborarea între pacient, medic şi restul instituţiilor care au atribuţii în domeniul sănătăţii. Doar aşa vom avea o evidenţă clară a stării de sănătate a populaţiei, a pericolelor la care se expun, a posibilelor epidemii care pot izbucni în diverse medii, pe care să le putem preveni înainte ca acestea să se transforme în adevărate catastrofe.

Le transmit cu această ocazie tuturor colegilor mei veterinari sănătate şi succes pe toate planurile şi să se bucure de tot respectul pe care îl aduce cu sine aplicarea cuvintelor celebre ale lui Louis Pasteur, mai actuale ca niciodată: "Medicul uman salvează omul, medicul veterinar salvează omenirea".

Domnul Pavel Popescu:

"Cei de la PSD-ALDE nu se lasă până nu fug toţi românii din ţară. Prin măsurile lor, girează un viitor cu români din ce în ce mai săraci şi oprimaţi!"

Nu trece o săptămână fără să auzim o veste proastă, care de fapt este o consecinţă a unei măsuri pusă deja în aplicare de alianţa PSD-ALDE. Zici că trăim într-o producţie dramatică, unde actorii nu mai au şanse de scăpare. După ce s-au mărit ratele, Institutul Naţional de Statistică anunţă o nouă tragedie: "Rata anuală a inflaţiei a urcat în aprilie la 5,2%, cel mai mare nivel din ultimii cinci ani."

Iar cifrele se transformă în realităţi triste. Românii au plătit pentru mărfurile alimentare cu 4% mai mult decât acum un an, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 7,2%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 2,83%. Tot Institutul Naţional de Statistică mai anunţă că, faţă de decembrie 2017, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în aprilie, la fructe proaspete - 13,91% - la citrice - 11,32% - şi gaze naturale - 10,19%.

Cei care v-au acordat votul pentru a le reprezenta cât mai bine interesele, dar şi restul românilor suferă acum, pentru că le-a scăzut puterea de cumpărare. Scot aceeaşi sumă de bani din buzunar, dar la schimb primesc mult mai puţine.

Creşterea ratei inflaţiei ne demonstrează că actul guvernamental girat de PSD-ALDE este unul ratat şi cu efecte devastatoare pentru toţi românii. Dacă situaţia va continua, din ce în ce mai mulţi români vor alege, pentru supravieţuire, să plece unde vor vedea cu ochii. Aşa că fac un apel la colegii parlamentari de la PSD-ALDE, să încerce să oprească tragedia iminentă spre care se îndreaptă ţara noastră!

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Nu, modificările la Codul penal nu sunt pentru Dragnea şi pentru Tăriceanu, ci pentru preacuraţii decidenţi politici!"

Cine insinuează cumva că Florin Iordache, Nicolae Şerban şi alţi lideri de seamă ai PSD asudă de zor ca să exonereze de răspundere penală grupul infracţional organizat şi mărturia mincinoasă, ar trebui să fie considerat mincinos! Nu este adevărat! Nu pentru Dragnea şi nu pentru Tăriceanu sunt aceste modificări ale Codului penal. Aşa ni se pare nouă, răutăcioşilor, care credem, pe baza evidenţelor, că domnul Dragnea a delapidat un judeţ întreg printr-o caracatiţă economico-financiară, iar despre domnul Tăriceanu am fi înţeles, în mod eronat, că minte la fel de des cum respiră.

Eu am participat în campania electorală şi ştiu bine că adversarii politici din judeţul meu, Alba, nu au promis cetăţenilor că vor mutila Codul penal, ca să-şi scape şefii de puşcărie. Promiteau, pe atunci, salarii triple, pensii duble, preţuri pe jumătate, şcoli moderne, drumuri rapide şi fără găuri, spitale noi şi multe, multe alte trăsnăi, greu de crezut, poate şi de cel mai naiv alegător din ţara noastră. Din păcate, nici nu s-a uscat cerneala pe decretul de numire al primului Guvern Dragnea şi planul antipuşcărie a fost pus în aplicare.

Este extrem de trist că un profesionist, recunoscut şi respectat la un moment dat, s-a făcut preş în faţa lui Dragnea şi Tăriceanu şi a acceptat să fie ministrul justiţiei. De când a fost învestit, domnul Tudorel Toader numai prostii a făcut. Eu am copii şi îl rog pe Dumnezeu să mă binecuvânteze şi cu nepoţi. Ca părinte sau bunic, nu poţi sta liniştit atâta vreme cât domnul Tudorel Toader a rupt lacătul puşcăriilor şi a pus pe liber violatori, pedofili, tâlhari şi alţi infractori recidivişti, care nu au aşteptat nici 48 de ore să se bucure de viaţa liberă şi s-au întors la vechile lor obiceiuri. Ştie, oare, domnul Tudorel Toader câte infracţiuni comise în ultima vreme sunt rezultatul deciziei sale? Cât obraz să mai ai să te duci la catedră, ca profesor cu state vechi şi fost rector al primei universităţi din România, întemeiată de Alexandru Ioan Cuza la 1861, şi să le spui studenţilor că tu ştii cu se împarte dreptatea şi vrei să-i înveţi şi pe ei?

Dragi colegi parlamentari din PSD şi ALDE, aţi fraudat încrederea oamenilor care v-au ales! Aţi promis una şi aţi făcut ceea ce vă dictează Dragnea şi Tăriceanu! Aş vrea să văd unul dintre voi ruşinat de înşelarea dascălilor cu salarii triple, de faptul că aţi discriminat medicii între ei, de faptul că aţi confiscat jumătate din creşterea punctului de pensie care se cuvenea pensionarilor. Aveţi demnitatea să faceţi acest gest? Nu o să sper la un astfel de gest de demnitate, pentru că în tot parcursul partidelor dumneavoastră, nu am întâlnit vreun politician onest cu el însuşi, în primul rând, şi cu alegătorii, în al doilea rând. Nu sunt jurist de profesie, însă vasta mea experienţă din sectorul privat îmi dă dreptul să vă spun câteva vorbe despre dezincriminarea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat şi mărturie mincinoasă.

În legătură cu grupurile infracţionale organizate, cei mai mulţi dintre noi ştiu că acestea sunt cele care au furat România sistematic, de 28 de ani, în continuu. Da, fabrici, uzine, căi ferate, sisteme de irigaţii, aproape orice activ cu valoare a fost furat de aceste grupuri! Nu-l lăsaţi pe Dragnea să fie premiantul furturilor tranziţiei din România! Despre minciună, în vechea tradiţie românească existau sancţiuni extrem de dure. În dreptul roman, precum şi în dreptul contemporan, minciuna este cea mai odioasă piedică împotriva înfăptuirii justiţiei. Domnul Călin mai poate să mintă câte neveste vrea, însă declaraţia în faţa unui judecător este o declaraţie făcută cu mâna pe Cartea sfântă. Despre acest tip de oameni cred că nu ne judecă nimeni dacă spunem că nu au Dumnezeu atunci când mint în faţa unui judecător!

Doamna Raluca Turcan:

"După primul trimestru din 2018, economia a stagnat!"

Produsul Intern Brut, PIB, este principalul indicator macroeconomic al contabilităţii naţionale, reprezentând rezultatul final al activităţii de producţie a agenţilor economici din România, în decursul unui trimestru sau an.

INS ne spune că PIB pe primul trimestru din 2018 a stagnat, rămânând la aceeaşi valoare din ultimele trei luni ale anului 2017. Consumul a obosit, exporturile nu ţin ritmul cu importurile, iar investiţiile sunt la cote minime istorice.

Rezultatele prezentate de INS sunt încă provizorii. Să sperăm că INS nu va revizui datele despre PIB în scădere, aşa cum a procedat tot ieri în legătură cu datele din a doua parte a anului 2017. Sper să nu aflăm că, de fapt, economia nu a stagnat, ci a intrat, din 2018, în recesiune economică. De exemplu, INS a revizuit în scădere rezultatele trimestrului III din anul 2017, comparativ cu trimestrul II din anul 2017, de la 102,4% la 102,2% şi rezultatele trimestrului IV din anul 2017, comparativ cu trimestrul III din anul 2017, de la 100,5% la 100,3%.

Nu putem să nu fim îngrijoraţi, atâta vreme cât Guvernul a estimat pentru anul 2018 o creştere economică foarte mare, de 5,5%, şi a dimensionat bugetul de stat la un PIB foarte mare care, potrivit datelor INS pentru primul trimestru, nu se va realiza.

Consecinţele vor fi deosebit de grave pentru România. Cheltuielile programate nu vor putea fi finanţate, ne vom împrumuta şi mai tare, iar banii pentru investiţii vor fi iarăşi tăiaţi pentru a se finanţa cheltuielile curente.

Modelul economic implementat de PSD-ALDE în ultimele 16 luni a sufocat economia românească. Iluzia economică a stimulării la nesfârşit a consumului pe care a creat-o domnul Dragnea a ajuns la final.

Cine va deconta efectele? PSD? ALDE? Evident că românii vor fi victimele directe ale guvernării defectuoase Dragnea-Vâlcov-Tăriceanu!

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"PNL spune nu desfiinţării Pilonului II de pensii!"

PNL a început o campanie de informare şi conştientizare a contribuabililor, referitoare la ce se întâmplă cu Pilonul II de pensii şi spune un nu hotărât asaltului Guvernului PSDragnea III asupra fondurilor de pensii administrate privat prin acest Pilon!

Trebuie spus foarte limpede ceea ce Guvernele domnului Dragnea nu vor să recunoască. Guvernul Dăncilă a decis întâi reducerea contribuţiei şi intenţionează în continuare să meargă mai departe, până la naţionalizarea Pilonului II de pensii, deoarece acest Pilon a acumulat deja, timp de 10 ani, o sumă uriaşă, de aproximativ 9 miliarde de euro.

Trebuie, de asemenea, spus faptul că, dacă românii care lucrează şi cotizează la Pilonul I o fac nu pentru ei înşişi, în mod direct, ci, în primul rând, pentru cei care sunt deja la pensie, cei care cotizează şi la Pilonul II vor beneficia sigur de acei bani la pensia lor şi, mai mult decât atât, pe aceştia îi pot lăsa şi moştenire urmaşilor lor, în cazul unor evenimente tragice.

Este foarte important ca cetăţenii contribuabili să ştie exact care este diferenţa între fondurile de pensii publice, care se află într-un deficit major, şi cele administrate privat care au şi randament, adică sistemul de pensii publice nu are randament, pe când la Pilonul II există un randament al investiţiilor. Astfel, banii cotizaţi la Pilonul II sunt investiţi în titluri de stat, în piaţa de capital şi în alte instrumente financiare, astfel încât se obţine un randament al fondurilor colectate la Pilonul II.

În aceste condiţii, cum poate explica PSDragnea acest demers incalificabil, prin care atacă tot mai furibund speranţa românilor din generaţiile mai tinere la un viitor mai bun şi mai sigur?!

De ce economiile românilor din conturile personale de pensii au fost reduse fără ca aceştia să-şi dea acordul pentru un astfel de demers abuziv?!

De ce intenţionează Guvernul Dăncilă să elimine de tot Pilonul II de pensii, care a fost întâi redus în mod substanţial, procentul contribuţiei ajungând de la începutul acestui an de la 5,1% la 3.75%?!

Ce se va întâmpla cu aceste fonduri acumulate în conturile românilor care au contribuit la Pilonul II de pensii şi care sunt deja substanţiale? Aceste fonduri reprezintă, nici mai mult, nici mai puţin, decât proprietatea privată exclusivă a acestor contribuabili!

Din păcate, de când PSD s-a întors la guvernare, în loc să guverneze în folosul ţării şi al cetăţenilor săi, acesta atacă tot ce funcţionează bine în ţara aceasta! Atacă mediul privat, împotriva căruia PSDragnea a pornit un asalt fără precedent, ale cărui efecte nefaste se răsfrâng în mod indubitabil asupra întregii economii, dar atacă şi şansele de dezvoltare a României, deci, implicit, şi viitorul tuturor românilor!

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Preşedintele Iohannis a atacat la CCR programele pentru realizarea fermelor de porci şi păsări şi a subminat interesele crescătorilor români, în dauna celor din străinătate"

Preşedintele Klaus Iohannis subminează premeditat interesele crescătorilor români de porci şi păsări, favorizând marii producători din afara ţării. Pierd inevitabil şi consumatorii români, care cumpără carne venită din import, congelată de ani de zile şi la preţuri mai mari.

650 de milioane de euro este valoarea totală a programelor de sprijin a crescătorilor români de porci şi de păsări, finalizate de Guvernul PSD-ALDE şi blocate de preşedintele României prin refuzul de promulgare a legilor respective şi sesizarea nejustificată a Curţii Constituţionale.

Sunt lovite interesele celor peste 12.000 de ferme de porci şi peste 1.000 de ferme de producţie şi reproducţie avicolă.

Este întârziat un program bun, cu o finanţare de 359 de milioane de euro, pentru înfiinţarea în următorii 4 ani a peste 300 de ferme noi de reproducţie a porcilor.

Tergiversarea lui Iohannis favorizează în continuare importurile şi interesele marilor producători din afara ţării, în defavoarea pieţei interne şi a producătorilor români. În prezent, România importă anual 260.000 de tone de carne de porc, din care cea mai mare parte este congelată de ani de zile.

În cazul fermelor de păsări, resursa alocată prin proiectul de lege este de 200 de milioane de euro.

Pretextul lui Iohannis pentru blocarea celor două proiecte, prin sesizarea lor la Curtea Constituţională, este - avizul invocat de preşedinte în sesizarea la CCR nu poate fi acordat de Comisia Europeană decât după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial.

Pentru ambele proiecte de lege, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a făcut toate demersurile legale şi procedurale necesare, inclusiv în relaţia cu Comisia Europeană. Din această perspectivă, sesizarea de neconstituţionalitate este total nejustificată.

PSD nu contestă dreptul instituţional al preşedintelui ţării de a solicita Curţii Constituţionale verificări de constituţionalitate ale proiectelor de lege. Este însă evident că acest drept legitim s-a transformat într-un instrument abuziv, de obstrucţionare a actului de guvernare, folosit ca armă de gherilă politică în perspectiva viitoarelor alegeri.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

"De Ziua internaţională a familiei, 15 mai, să dăm dovadă de spirit etic şi să încurajăm familia tradiţională din România!"

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "De Ziua Internaţională a Familiei, 15 mai, să dăm dovadă de spirit etic şi să încurajăm familia tradiţională din România!".

Prin Rezoluţia 47/237 din 20 septembrie 1993, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite declara ziua de 15 mai ca Ziua internaţională a familiei. Dreptul la familie este menţionat şi susţinut de numeroase structuri europene şi internaţionale, precum şi de art. 16 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de art. 23 al Convenţiei Internaţionale pentru Drept Civil şi Politic, şi de art. 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Menţionarea dreptului la familie în toate aceste convenţii arată importanţa majoră a familiei în susţinerea şi în evoluţia societăţii. În legislaţia internă, familia este definită în art. 48 alin. (1) din Constituţia României, respectiv în art. 258 alin. (1) din Codul civil.

O bună parte a societăţii civile din România a venit încă din 2015 cu iniţiativa de redefinire a familiei, pe baza aspectelor tradiţionale şi de iniţiere a unui proiect de lege constituţională în acest sens. Coaliţia de guvernare susţine România tradiţională cu toate valorile ei şi este conştientă de faptul că familia reprezintă fundamentul moralităţii şi al durabilităţii societăţii. Cele 3 milioane de semnături pentru propunerea de revizuire a Constituţiei privind definirea familiei şi modificarea art. 48 alin. (1) fac necesar un discurs permanent pentru susţinerea acestei cauze. Propunerea de revizuire a fost avizată pozitiv de Camera Deputaţilor pe 27 martie 2017.

România este un stat care îşi respectă valorile moştenite de la înaintaşi, un stat care îşi doreşte modernitate continuă, dar care nu îşi abandonează fundamentele morale, etice şi religioase. Familia este unul dintre principiile care condiţionează existenţa şi dezvoltarea unui popor. În familie învăţăm noţiuni elementare de viaţă şi conduită. Pentru ca urmaşii noştri să se bucure de o familie sănătoasă, cu principii etice, cu respect şi cu valori, trebuie să susţinem acest demers pentru familia tradiţională. Acest demers se fundamentează pe un cert consens civic.

România este o ţară care îşi iubeşte şi îşi respectă tradiţia, tradiţie bazată pe valorile familiei clasice, adică pe legătura dintre un bărbat şi o femeie. Încă din timpuri ancestrale, familia a reprezentat unul dintre principiile de funcţionare şi de evoluţie a societăţii. Ea creează stabilitate şi durabilitate în societate, impune respect între membrii săi şi promovează dorinţa şi posibilitatea de formare şi dezvoltare permanentă a acestora. Existenţa unei familii sănătoase aduce cu sine continuitatea prezenţei valorilor şi principiilor antice precum unitatea, afecţiunea, respectul, armonia, prietenia.

Haideţi să facem ceva durabil în anul Centenarului, ceva care să ne facă mândri că suntem un popor cu tradiţie. Să sprijinim şi să promovăm acest demers de solidaritate cu istoria şi tradiţia bunei funcţionări a unei societăţi bazate pe principii etice solide, demers care, cu siguranţă, va avea un impact pozitiv asupra evoluţiei demografice şi sociale a ţării noastre!

Doamna Theodora Şotcan:

"Partidul Social Democrat se ocupă, încă din 2002, de alimentaţia elevilor români"

În declaraţia politică pe care o prezint astăzi, voi vorbi despre Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv preşcolarilor şi elevilor din clasele I-IV din învăţământul de stat şi confesional, PL-x 146/2018, pe care, împreună cu ai mei colegi din grupul parlamentar al Partidului Social Democrat l-am iniţiat şi îl susţinem spre adoptare.

Cu 16 ani în urmă, în 2002, Guvernul condus, pe atunci, de prim-ministrul Adrian Năstase, demara programul care a rămas cunoscut drept "Cornul şi laptele", prin care se oferea un supliment alimentar elevilor din clasele primare. În acel moment, această măsură a oferit un sprijin pe care nicio analiză contabilă a experţilor din partidele de dreapta nu o va putea cuantifica vreodată, dar a şi contribuit la reducerea abandonului şcolar, prin faptul că aceste suplimente se acordau sub rezerva frecventării cursurilor.

Câţiva ani mai târziu, începând cu anul şcolar 2009-2010, Programul "Cornul şi laptele" a fost completat cu distribuirea de fructe proaspete în şcoli, demers aflat în conformitate şi cu legislaţia unională în domeniu. Graţie acestui program, elevii care frecventează cursurile şcolilor la care sunt înscrişi beneficiază, din partea acestora, de mere, ceea ce este benefic atât sănătăţii lor, cât şi micilor fermieri români.

Astăzi dorim să extindem aceste eforturi printr-un program de distribuire a mierii în şcoli. Studiile contemporane au demonstrat faptul că mierea este o importantă sursă de energie, prin conţinutul său de fructoză şi glucoză, de minerale - calciu, fier, potasiu - şi de vitamine, ceea ce face din aceasta un produs recomandabil în mod deosebit copiilor. Din aceste motive, acordarea unui supliment alimentar în limita a 350 de grame de miere lunar, pe care o dorim prin acest proiect de lege, ar putea fi un ajutor important în special pentru copiii proveniţi din familii modeste, pentru care consumul curent de miere nu este posibil.

În ceea ce priveşte fondurile necesare desfăşurării acestui program, ele vor fi asigurate din bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar intenţionăm să permitem şi Consiliilor judeţene şi Consiliilor locale să achiziţioneze şi să distribuie mierea în unităţile de învăţământ, acolo unde există această posibilitate. În plus, prin acelaşi proiect de lege, susţinem achiziţionarea mierii necesare acestui program de la producătorii autorizaţi din lanţul scurt de aprovizionare, desigur, după efectuarea tuturor verificărilor sanitare necesare asigurării calităţii produsului furnizat.

Practic, acest lucru înseamnă că proiectul de lege nu va permite instituirea de monopoluri regionale sau naţionale asupra furnizării de miere, ci va favoriza micii producători locali, pe cât de importanţi, pe atât de vulnerabili.

În domeniul apiculturii, regiunea din care provin, Moldova, şi judeţul pe care cu onoare îl reprezint, Bacău, are o tradiţie seculară în producţia de miere. Actualmente, în judeţul Bacău activează între 100 şi 1100 de producători, care totalizează nu mai puţin de 55000 familii de albine. Rezultatele muncii lor au urcat judeţul Bacău, în anul 2016, pe locul al doilea în topul judeţelor ţării, după numărul familiilor de albine. Apicultorii băcăuani beneficiază şi de fonduri europene, graţie eforturilor pe care guvernarea PSD le-a depus pentru deblocarea absorbţiei acestora. Spre exemplu, 68 de apicultori, cu 4.000 familii de albine sunt înscrişi în Programul Bio cu un număr de 4.000 de familii de albine. De asemenea, 13 apicultori au accesat submăsura 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri -, încasând sume care au totalizat 360.000 de euro - 1.640.760 lei -, iar 53 de apicultori au accesat submăsura 6.3 - Dezvoltarea fermelor mici. După demararea noului Program Miere în şcoli, apicultorii băcăuani şi-ar putea, astfel, desface produsele spre şcolile din judeţ, deservind un număr important de elevi.

Astăzi însă folosirea excesivă a pesticidelor şi schimbările climatice îi pun la grea încercare pe apicultorii români. În contextul pierderilor de efective apicole şi a concurenţei generate de importatori, posibilitatea de a contribui, cu produsul activităţii lor, la acest program, ar putea face diferenţa dintre continuarea sau încetarea activităţii. În ceea ce ne priveşte, vom face tot posibilul ca acest proiect de lege să fie adoptat, pentru ca, începând din anul următor, apicultorii să poată începe să le ofere micul lor desert dulce copiilor noştri, ceea ce ar avea efecte benefice atât pentru unul dintre cele mai vulnerabile sectoare economice, cât şi pentru sănătatea şcolarilor şi preşcolarilor. Şi trebuie să înţelegem acest lucru, cei mai mulţi apicultori nu sunt producători de anvergură, ci oameni obişnuiţi care muncesc din greu pentru a asigura cele necesare familiilor lor şi pentru care un astfel de ajutor poate însemna chiar posibilitatea de a-şi trimite copiii la şcolile pe care doresc să le urmeze, ceea ce ne motivează să facem tot ce este posibil ca distribuirea de miere în şcoli să devină realitate.

Dragi elevi, părinţi, profesori, apicultori şi nu numai, Partidul Social Democrat are o viziune coerentă, legată de alimentaţia sănătoasă a elevilor, de ajutorare a copiilor proveniţi din familiile lipsite de posibilităţi, de reducere a abandonului şcolar şi de sprijinire a micilor producători români. De aceea, am demarat Programul "Cornul şi laptele".

De aceea, am sprijinit oferirea fructelor proaspete în şcoli, am votat recent continuarea Programului-pilot de oferire a unei mese calde elevilor şi dorim, actualmente, ca şi Programul "Miere în şcoli" să devină realitate - toate acestea pentru că, dincolo de cifre, ne pasă de elevi, de părinţi, de profesori, de micii agricultori şi de toţi cei care trebuie să depună un efort important pentru a avea ceea ce altora li se pare garantat. Vom fi mereu preocupaţi să îi sprijinim, avem o strategie pentru aceasta şi o urmărim cu toată consecvenţa care ne caracterizează.

Doamna Eliza-Mădălina Ştefănescu:

"Ariile protejate, o prioritate a statului român şi pentru fiecare dintre noi!"

Locurile încărcate de istorie şi peisajele naturale care îţi taie răsuflarea fac din România una dintre cele mai frumoase ţări europene. Pentru a păstra aceste locuri de basm, trebuie însă să luăm măsuri urgente pentru protejarea ariilor din ţara noastră.

Am avizat pozitiv, în cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2018 pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecţiei mediului. Actul, iniţiat de Guvernul României, se află în procedură de urgenţă, tocmai datorită importanţei implementării sale.

Delta Dunării, Munţii Apuseni, Vulcanii Noroioşi, peşterile, rezervaţiile şi toate celelalte arii protejate adăpostesc specii şi sunt, ele însele, obiective care trebuie protejate. În momentul de faţă, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate nu are resursele umane necesare pentru a se dedica aşa cum trebuie fiecărei arii în parte, mai ales având în vedere că peste jumătate dintre ariile protejate din România nu au planuri de management, iar realizarea acestora intră în atribuţiile ANANP.

Sunt de părere că astfel de locuri importante pentru România nu pot fi studiate şi îngrijite dintr-un birou. Pentru ele, este nevoie de specialişti care să se deplaseze la faţa locului, în vederea identificării problemelor şi nevoilor, dar şi a aspectelor pozitive ale fiecărei arii, pentru o mai bună promovare. Cum altfel ne putem aştepta ca turiştii să dorească să ne treacă pragul, pentru a cunoaşte aceste locuri de poveste?

Împreună, autorităţile competente vor găsi soluţii la probleme găsite, aducând, totodată, în faţa întregului public, informaţii proaspete şi de interes pentru toţi cei care doresc să viziteze aceste zone.

Prin proiectul de lege amintit mai sus, structura organizatorică a ANANP va fi modificată, astfel încât să întâlnească cerinţele de la faţa locului a tuturor ariilor protejate. Scopul cel mare este ca fiecare dintre ele să beneficieze de un sistem de management bine pus la punct, pentru a atinge cerinţele impuse la nivel internaţional, dar mai ales de Uniunea Europeană.

Din toate aceste motive, îmi doresc cu adevărat ca această lege să intre în vigoare cât mai repede, mai ales în contextul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Cred cu tărie în faptul că fiecare dintre noi îşi doreşte ca frumuseţea locurilor din România, ca habitatele, speciile şi toate moştenirile pe care le-a lăsat timpul să nu se strice şi să fie cu adevărat ocrotite!

Domnul Angel Tîlvăr:

"Copiii noştri şi dependenţa de tehnologie"

Românii sunt printre cei mai dependenţi de tehnologie din Uniunea Europeană. Potrivit unui studiu dat publicităţii luni, 7 mai 2018, de Oficiul European de Statistică, Eurostat, europenii petrec zilnic între două şi trei ore în faţa unui ecran, în afara serviciului. Pe primul loc se află grecii, urmaţi de finlandezi, polonezi şi români. Cel mai redus procent este în rândul francezilor, italienilor şi austriecilor. Studiul acoperă grupa de vârstă de la 20 la 74 de ani. Se estimează că numărul persoanelor care au devenit dependente de mediul digital a crescut cu 30% în ultimii trei ani.

Trăim în era dependenţei comportamentale, obsedaţi de e-mailuri, de aprecierile de pe Instagram şi de fluxul de noutăţi de pe Facebook. Exagerăm cu vizionarea de episoade din seriale TV şi de videoclipuri pe Youtube. Lucrăm din ce în ce mai mult şi petrecem o medie de trei ore pe zi butonând telefoanele inteligente, chiar şi când ne aflăm în trafic.

Acest studiu recent m-a dus imediat cu gândul la copiii noştri, care cresc şi se dezvoltă cu noi, lângă noi, precum şi la alte date statistice îngrijorătoare, care arată că, în România, un minor din zece este dependent de internet. Specialiştii din domeniu atrag atenţia părinţilor care le permit copiilor accesul la dispozitivele digitale, că îi expun pe aceştia unui pericol major, cu repercusiuni grave, care le afectează dezvoltarea.

Medicii din Marea Britanie, SUA sau China trag un semnal de alarmă. Copiii afectaţi de dependenţa de tehnologie se confruntă cu aceleaşi simptome de sevraj cu care se confruntă şi dependenţii de droguri sau de alcool. Medicii chinezi consideră că acest fenomen reprezintă o boală clinică şi au înfiinţat deja centre de reabilitare.

Tehnologia reprezintă un substitut deficitar pentru interacţiunile personale. Nu este de mirare că psihologii şi cercetătorii din domeniu au botezat iPad-urile şi smartphone-urile "heroina electronică" sau "digitală".

În România, studiile sistematice privind corelaţiile dintre calitatea vieţii şi dependenţa de tehnologie în rândul copiilor sunt foarte puţine. Atunci, ce putem face pentru a canaliza spre bine aceste produse tehnologice care dau dependenţă, pentru a pune graniţele potrivite între studiu şi joacă? Cum putem să găsim soluţii prin care să combatem efectele nocive ale acestora asupra bunăstării, sănătăţii şi fericirii noastre şi ale copiilor noştri?

La toate aceste întrebări, care ţin de factorii de risc şi nocivitatea noilor tehnologii asupra copiilor noştri, trebuie să răspundă nu numai părinţii, ci şi profesorii din sistemul de învăţământ, medicii specialişti în sănătatea mintală a copilului, serviciile de sănătate publică, psihologii şi psihiatrii.

De aceea, lansez un apel către toţi factorii potenţial interesaţi: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, asociaţiile nonguvernamentale, mediul academic - comunităţile ştiinţifice, medicale şi generale - de a contribui cu toate mijloacele şi resursele de care dispun, la realizarea unei evaluări complexe a fenomenului, cu scopul de a dezvolta activităţi concrete, în vederea creşterii gradului de implicare a părinţilor, a specialiştilor, în prevenirea şi identificarea precoce a dependenţei de tehnologie a copiilor.

Fără dovezi suficiente, fără studii sistematice şi fără o evidentă cercetare a caracteristicilor acestui fenomen, nu se poate vorbi despre o asistenţă de calitate în privinţa dependenţei copiilor de tehnologie. Beneficiarii direcţi ai unui astfel de proiect sunt numeroşi: părinţii, copiii, pedagogii, medicii psihiatri, medicii de familie, sociologii, psihologii.

Având o încadrare şi direcţionare ţintită a intervenţiilor de prevenţie primară, putem concepe o strategie eficientă cu aplicabilitate în mediul familial, în mediul şcolar, în cadrul comunităţii.

Putem face oricând un test. La o simplă căutare pe Google - "computer addiction" - vom găsi aproape 6 milioane de rezultate, iar pentru "copii - dependenţa de calculator" - peste 100.000 de rezultate. Acest test vine să sublinieze gravitatea problemei.

Tehnologia va rămâne parte integrantă a vieţii noastre, acesta este un adevăr de necontestat. Sunt un susţinător al noului, al inovaţiei şi al progresului, conştient că lumea digitală ne oferă tuturor, copii sau adulţi, avantajele comunicării, jocului, învăţării mai atractive şi interactive, informaţiei, planificării, uşurinţei îndeplinirii multor task-uri zilnice.

Din păcate, există reversul medaliei şi, pentru a preveni efectele negative asupra formării şi dezvoltării copiilor noştri, consider că este necesară o campanie de informare şi educare, care va spori interesul părinţilor şi al formatorilor, şi va permite un contact social activ.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Centrul Regional de Neuroexcelenţă, la Spitalul Clinic de Urgenţe «Nicolae Oblu»"

Niciun pacient nu va mai fi nevoit să plece în străinătate pentru a fi tratat aşa cum se cuvine. Va fi primul spital din România care va oferi o nouă facilitate medicală pentru toţi pacienţii din Iaşi, din Moldova. Centrul de Neuroexcelenţă, unic în România, va funcţiona la Spitalul Clinic de Urgenţe, "Nicolae Oblu" din Iaşi. Se poate face medicină de înaltă performanţă şi la noi.

Centrul Regional de Neuroexcelenţă:

1. Peste 6 milioane de pacienţi vor putea beneficia de această nouă facilitate medicală.
2. Va avea două săli de operaţii cu aparatură de top.
3. Şase noi cabinete medicale.
4. Cabinete de fizioterapie dotate cu cele necesare acestor activităţi.
5. Radioterapie pentru pacienţii neurooncologici.
6. Chiar şi o piscină pentru pacienţii care necesită recuperare neuromotorie.
7. O clădire nouă de 2.500 de metri pătraţi.
8. Aparatură ultraperformantă de 1,5 milioane de euro.

Vă reamintesc că din 2017 Iaşiul are şi cea mai modernă sală de operaţii în domeniul neurochirurgiei şi chirurgiei spinale din sud-estul Europei. Blocul operator inaugurat anul trecut la Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" din Iaşi dispune de:

1. Cel mai avansat sistem de imagistică intraoperatorie la nivel mondial - O- Arm2;
2. Un sistem de monitorizare neurofuncţională intraoperatorie NIM-Eclipse;
3. O masă de operaţie radiotransparentă din fibră de carbon.

Dotarea unităţii medicale cu un astfel de sistem de ultimă generaţie reprezintă încă un pas în demersul unei întregi echipe de transformare a Spitalului de Clinic de Urgenţe "Prof. Dr. N. Oblu" din Iaşi într-un centru de referinţă pentru urgenţele neurologice şi neurochirurgicale şi nu numai, precum şi de pregătire în domeniul medical.

Domnul Vasile Cîtea:

"Familia, celula de bază a societăţii româneşti"

La data de 15 mai a fiecărui an se sărbătoreşte Ziua internaţională a familiei, prilej cu care, în majoritatea statelor lumii şi, desigur, şi în România, se desfăşoară anumite evenimente care să marcheze importanţa familiei pentru dezvoltarea societăţii umane civilizate.

Anul acesta, 15 mai vine în contextul în care România este măcinată de dispute pro şi contra revizuirii Legii fundamentale a României, pe de o parte fiind cei peste 3 milioane de români care au semnat iniţiativa de revizuire a Constituţiei, în spatele acestora stând probabil peste 99% din populaţia ţării, în cealaltă tabără fiind organizaţiile LGBT care promovează o puternică formă de lobby pentru recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.

Această dispută nu poate fi încheiată decât dacă apelăm din nou la istorie - şi aici mă adresez şi celor care nu susţin revizuirea Legii fundamentale. Vedeţi dumneavoastră, poporul român, ca urmare a poziţiei geostrategice a teritoriului naţional, a avut de suferit foarte multe provocări de-a lungul istoriei, principala armă care a asigurat statornicia acestui popor pe aceste teritorii fiind familia, familia înţeleasă ca uniune firească între un bărbat şi o femeie. În aceeaşi ordine de idei, nu trebuie să uităm faptul că România este una dintre cele mai importante ţări creştin ortodoxe din Europa şi că de la capitolul morală creştină românii nu au fost vreodată de acord să abdice. Avem exemple de dată recentă cu încercările unor cetăţeni ai României de a scoate din programele şcolare disciplina de studiu religie.

Nu suntem de acord, sub nicio formă, cu declaraţiile iresponsabile ale unor politicieni români care au văzut în iniţiativa celor peste 3 milioane de români un motiv de inflamare a spiritelor. Care spirite, domnilor colegi? Sau, de ce nu, acest motiv de inflamare a spiritelor să fie tocmai indiferenţa cu care unii tratează această solicitare a unei parţi importante a poporului român?

De ce să nu lăsăm în mâna poporului nostru, singurul titular al suveranităţii naţionale, dreptul de a hotărî asupra redefinirii, în Constituţia României, a instituţiei căsătoriei? Sau de ce să nu considerăm, de exemplu, că motivul principal de tulburare a liniştii societăţii este chiar propaganda foarte agresiva a unor lideri LGBT pe chestiuni care nu sunt specifice poporului român şi care sunt incompatibile cu felul nostru de a fi şi cu normele creştine în care am fost educaţi?

Din punctul de vedere al iniţiatorilor revizuirii Legii fundamentale, familia întemeiată pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie este singura relaţie interumană care asigură un mediu propice naşterii, creşterii şi educaţiei generaţiilor viitoare.

Familia a rămas celula de bază a societăţii româneşti şi, ca atare, ea trebuie protejată, având în vedere şi interesul primordial al generaţiilor viitoare, născute sau nenăscute.

Aceasta trebuie să fie moştenirea spirituală pe care o lăsăm copiilor noştri!

Domnul Nicolae Velcea:

"Familia, nucleul de bază al societăţii din toate timpurile"

Charles Colson spunea că "Familia este cea mai elementară formă de organizare. Fiind prima comunitate de care se ataşează un individ, cât şi prima autoritate sub care acesta învaţă să trăiască, familia este cea care stabileşte valorile cele mai fundamentale ale unei societăţi."

Începând cu anul 1995, la data de 15 mai, sărbătorim pe întreaga planetă Ziua internaţională a familiei, cu scopul de a sensibiliza opinia publică şi de a sublinia importanţa familiei, fără discriminare în societate, în condiţiile în care oamenii au început să se îndepărteze de instituţia numită "familie".

La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susţinută şi de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial şi Ziua familiei române.

Confruntată cu probleme de ordin material şi social, de multe ori fiindu-i contestat chiar dreptul la existenţă, familia creştină rezistă din ce în ce mai greu provocărilor lumii contemporane.

Familia reprezintă nucleul de bază al societăţii - ne naştem în familie, iar cei mai importanţi ani în dezvoltarea noastră sunt petrecuţi în căminele noastre. Ca instituţie de care depind binele fiecăruia dintre noi şi prosperitatea naţiunii, familia are nevoie de sprijin şi preocupare permanentă.

În acest context, este esenţial să ne reamintim valorile care o definesc, precum toleranţa, respectul, combaterea tuturor formelor de violenţă în familie. Este important să ne reamintim, de asemenea, că politicile şi programele naţionale actuale contribuie la bunăstarea financiară, socială, fizică şi emoţională a familiilor.

Domnul Viorel Stan:

"Abandonul şcolar, cel mai mare duşman al învăţământului românesc"

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă învăţământul românesc este cea a abandonului şcolar. Acest fenomen a luat amploare în ultimul deceniu şi apare frecvent în rândul adolescenţilor din ciclul liceal. Din păcate, cei mai mulţi elevi care recurg la abandonul şcolar provin din mediul rural, din familii numeroase, defavorizate, care nu realizează venituri. Aceştia sunt preponderent elevi ai unor licee industriale, agricole sau tehnologice, deşi victime ale acestui fenomen alarmant sunt înregistrate şi în licee teoretice sau colegii naţionale, pedagogice, cu specific umanist sau realist.

Motivele care duc la abandonul şcolar ţin, în proporţie de 75%, de situaţia financiară a familiei de provenienţă. Cazul tipic al familiei numeroase, în care copiii sunt de ajutor în gospodărie, iar veniturile sunt atât de mici, încât şcoala devine un privilegiu, este tot mai prezent în societatea românească. Preponderent în mediul rural, familiile care se întreţin din indemnizaţiile de la stat ajung în situaţia în care nu îşi mai permit să îşi trimită copiii la şcoală. Nu le mai pot asigura strictul necesar - îmbrăcăminte şi încălţăminte, rechizite şcolare, transport, hrană - sau cheltuieli suplimentare - culegeri, auxiliare şi consumabile.

În mediul urban, un alt factor de risc pentru potenţialii abandonatori ai şcolii îl constituie anturajul. Grupul de prieteni care, ales corect, poate fi foarte benefic, are un impact deosebit asupra adolescentului în plin curs de formare personală şi profesională.

O altă categorie a tinerilor care abandonează şcoala o constituie cea a adolescentelor care rămân însărcinate în timpul celor patru ani de liceu. Acestea, deşi primesc toată susţinerea care se impune într-un astfel de caz, decid să abandoneze şcoala. În acest fel se pot feri de criticile şi condamnarea societăţii, de privirile întrebătoare ale colegilor şi profesorilor.

O altă modalitate, tot mai utilizată în judeţele din regiunea Moldovei, prin care se doreşte scăderea efectivă a cazurilor de abandon şcolar, este aceea a evitării repetenţiei. În acest sens, se adoptă un orar strategic, cu ore solicitante la mijlocul programului, se pune accent pe materiile la care se susţine examen scris şi oral, se stabilesc intervale orare destinate consultaţiilor şi meditaţiilor gratuite. În ultimii ani, s-a încercat creşterea ratei de promovabilitate la examenul de capacitate şi la cel de bacalaureat; subiecte care se pretează pe cunoştinţele de bază, pe exprimare liberă şi pe aptitudini foarte comune ale elevilor - scriere şi interpretare, formule fundamentele de calcul. De asemenea, profesorii au cooperat cu inspectoratele şcolare în vederea obţinerii unui cadru mai puţin rigid în timpul orelor de curs, fără însă a fi prea permisivi, fără a se ajunge la lipsă de respect reciproc.

Statisticile anului 2017 arată că aceste acţiuni îşi ating treptat scopurile. Rata abandonului şcolar a scăzut procentual, în paralel desfăşurându-se acţiuni de reabilitare a celor care doresc reluarea studiilor. S-a intervenit şi în activitatea didactică desfăşurată în instituţiile de învăţământ cu frecvenţă redusă, astfel încât finalizarea studiilor să fie un obiectiv mai uşor de atins.

În judeţul Neamţ, situaţia abandonului şcolar este îndeaproape monitorizată şi se fac investiţii substanţiale în acest sens.

Astfel, printre problemele de anvergură ale învăţământului românesc este şi aceasta a abandonului şcolar. Măsurile de combatere ale acestui fenomen alarmant sunt imperios necesare şi nu suportă amânare, întrucât efectele sunt tot mai prezente în rândul populaţiei. De aceea, ieri, 15 mai, în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, domnul ministru Valentin Popa a prezentat punctele de vedere şi Strategia Ministerului Educaţiei Naţionale în legătură cu abandonul şcolar-evoluţii şi soluţii.

Doamna Viorica Cherecheş:

"Integrarea categoriilor defavorizate - bani cheltuiţi, problemă nerezolvată"

Anual, în România se cheltuiesc sume foarte mari pentru integrarea categoriilor defavorizate, dar problema nu este nici pe departe rezolvată. Conform ţintei asumate de România în vederea îndeplinirii obiectivelor "Strategiei Europa 2020", se are în vedere incluziunea socială a grupurilor vulnerabile şi reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu 580.000, până în anul 2020, faţă de anul 2008.

O categorie specială de persoane defavorizate sunt romii, pentru care România a primit zeci de milioane de euro de la Uniunea Europeană, dar şi de la diverse ONG-uri şi Guverne din lume. În lipsa unei strategii unitare, banii au fost cheltuiţi fără niciun fel de logică, doar pentru a achita excursii, cursuri, consiliere, alimente şi îmbrăcăminte. Au rămas însă managerii de proiecte cu indemnizaţii mai mult decât generoase pentru efortul de a se plimba, a vorbi şi a arăta fotografii frumoase realizate în timpul acestor acţiuni. Statisticile arată că un manager de proiect poate încasa lunar până la 15.000 de lei.

Direcţia este una greşită, deoarece categoriile defavorizate, de cele mai multe ori au nevoie, pe lângă educaţie, şi de asistenţă sanitară, de locuinţe. Majoritatea trăiesc în condiţii greu de imaginat, în cartiere improvizate la marginile oraşelor importante sau în locuinţe sociale puse la dispoziţie de autorităţi, numai că şi acestea au caracter temporar.

Am asistat recent la o tragedie care a zguduit comunitatea băimăreană, comunitate din care fac şi eu parte. O fetiţă de numai 5 ani din comunitatea romă a fost batjocorită şi ucisă la câţiva paşi de locuinţă. Evenimentul a readus în atenţie problema categoriilor de persoane defavorizate şi problemele cu care se confruntă. Nevoile lor reale sunt simple. Au nevoie de locuinţe şi locuri de muncă, pentru a se putea întreţine.

Pentru ca efortul de integrare depus de comunităţi să fie cu adevărat eficient, banii care vin de la Uniunea Europeană trebuie dirijaţi spre programe locative pentru romi, nu spre excursii în străinătate, activităţi şi acţiuni făcute doar de dragul de a fi făcute. Înţeleg că este mult mai uşor să faci un eveniment artistic decât să construieşti o casă, numai că rezultatul final este cel care face diferenţa.

Trebuie să stopăm obiceiul unora de a băga bani în buzunar fără să construiască nimic durabil în beneficiul celor pentru care au fost plătiţi să lucreze.

Integrarea categoriilor defavorizate înseamnă în acest moment bani cheltuiţi, multă vorbărie şi totuşi rămâne o problemă nerezolvată.

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"Ziua internaţională a muzeelor, prilej de colaborare şi provocare la cunoaştere"

Muzeul este locul care păstrează o parte importantă a mărturiilor trecutului, piese de o inestimabilă valoare din ramuri ale artei, culturii şi ştiinţei, precum şi rezultatele impresionante ale activităţii depuse de oameni care şi-au dedicat viaţa cercetării migăloase şi scoaterii la lumină a unor preţioase obiecte care ne ajută să cunoaştem şi să înţelegem mai bine lumea înconjurătoare.

În fiecare an, în jurul datei de 18 mai, este aniversată Ziua internaţională a muzeelor, fiind organizate, cu acest prilej, manifestări la care participă un număr important de muzee din întreaga lume şi care reunesc mulţi doritori să vadă sau să revadă colecţii din diferite domenii. Aceştia reuşesc să interacţioneze, astfel, cu trecutul, relevat de fiecare obiect expus, unele dintre acestea fiind de o vechime impresionantă şi de o valoare imposibil de cuantificat.

Consiliul Internaţional al Muzeelor (International Museum Day - IMD) a instituit Ziua internaţională a muzeelor, în anul 1977, în cadrul celei de-a 12-a Adunări generale, în ideea de a sensibiliza opinia publică cu privire la rolul muzeelor în cunoaşterea trecutului şi în dezvoltarea societăţii.

În fiecare an, manifestările organizate cu prilejul Zilei internaţionale a muzeelor au în centrul atenţiei câte o temă care vizează promovarea instituţiilor în societate, temele alese an de an amintind de faptul că muzeele sunt instituţii vii, care permit formarea unor legături trainice între vizitatori, generaţiile şi culturile din întreaga lume, conexiunea fiind creată chiar de artefactele care vin din vremuri demult trecute şi din ţări diferite.

De asemenea, de Ziua internaţională a muzeelor se derulează un program bogat, ce include expoziţii, ateliere pentru copii, concerte, proiecţii de filme şi spectacole, stabilindu-se astfel conexiunea între mai multe segmente ale universului cultural. În acest context este organizată şi "Noaptea Muzeelor", care reuneşte tot mai mulţi doritori de a afla cât mai multe informaţii din istorie, ştiinţă, tehnică sau cultură şi de a vedea colecţii expuse în cadre menite să le evidenţieze importanţa.

Ziua internaţională a muzeelor constituie un eveniment menit să consolideze relaţiile de colaborare dintre cei care lucrează în cadrul muzeelor, organizaţii culturale şi să sublinieze importanţa lor în schimburile culturale şi în cunoaşterea culturii mondiale.

Muzeele reuşesc să pună în lumină diferite culturi, să transmită informaţii preţioase despre aşezări, unele dintre acestea străvechi, despre oameni şi obiceiuri, să vorbescă despre cultură şi ştiinţă, constituindu-se în locul care permite înţelegerea aprofundată a mesajelor purtate de fiecare exponat în parte.

Şi muzeele se confruntă în mod constant cu schimbările şi cu provocările lumii actuale, care le obligă să găsească noi modalităţi de a-şi atrage vizitatorii sau de a ajunge la vizitatori. Nu este o misiune uşoară, într-o lume aflată într-o continuă mişcare şi în plin avânt al erei informaţiei, când mulţi oameni preferă să obţină datele care îi interesează, accesând internetul. Nu toate datele obţinute în acest fel păstrează acurateţea istorică, de aceea muzeul rămâne locul unde informaţia este trecută prin filtrul cercetării ştiinţifice. În plus, muzeul ne oferă şansa de a admira exponate care poartă un strop din personalitatea celui sau celor care l-au creat, ducând mai departe o părticică de suflet desprinsă dintr-o filă de istorie.

Prin obiectele care vorbesc despre patrimonial nostru natural, ştiinţific, cultural şi istoric şi pe care le păstrează, muzeele adună povestiri pe care le transmit generaţiilor care le vizitează. Foarte multe dintre ele fac faţă cu greu trecerii timpului şi au nevoie să fie conservate şi păstrate cu o atenţie deosebită, aici evidenţiindu-se contribuţia celor care, cu migală şi dedicare, fac ca aceste piese extrem de valoroase să-şi spună povestea mult timp de-acum încolo.

Şi muzeele din România păstrează vestigii ale istoriei, valori ale tradiţiei şi rezultate ale cercetării ştiinţifice, prin care ni se deschid pagini de istorie care le oferă românilor, dar şi vizitatorilor veniţi din alte colţuri ale lumii, repere importante despre oameni, locuri şi întâmplări consemnate de istorie.

Lista muzeelor este amplă, fiecare muzeu având, pe lângă exponatele valoroase, şi bagajul extrem de consistent de informaţii din domeniul pe care îl ilustrează şi un farmec aparte, care pe mulţi vizitatori îi convinge să le calce pragul de mai multe ori.

Totodată, muzeele, mai ales cele de artă şi de istorie, găzduiesc expoziţii itinerante, permiţând oamenilor din mai multe locuri ale ţării să admire obiecte rare, extrem de valoroase şi să-şi cunoască mai bine trecutul.

Nu cu multe luni în urmă, dâmboviţenii, dar şi turiştii veniţi din ţară sau din străinătate, au avut ocazia să vadă la Muzeul de Istorie din Târgovişte expoziţia "Aurul şi argintul antic al României", care a reunit peste o mie de piese arheologice reprezentative, lucrate din aur şi argint, care au fost descoperite pe teritoriul ţării.

Acest eveniment a reprezentat o şansă unică pentru mulţi de a admira obiecte de patrimoniu care fac parte din categoria Tezaur, cuprinse într-o singură expoziţie.

Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu multe astfel de muzee de profil din întreaga ţară, printre care s-a aflat şi Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească" din Târgovişte, a demarat acest proiect expoziţional, care a subliniat, o dată în plus, cât de importantă este colaborarea şi care le-a oferit copiilor, tinerilor şi celor maturi şansa de a vedea piese de o deosebită valoare istorică.

Fiecare muzeu înseamnă şi o carte de vizită a locului în care se află, toate aceste lăcaşuri fiind îmbogăţite şi de elemente de identificare pline de mesaje şi culoare. Şi fiecare este înnobilat de pasiunea şi munca celor care fac posibilă, prin activitatea lor de conservare a exponatelor, cunoaşterea trecutului de către generaţii întregi.

Pentru toată activitatea de până acum, dar şi pentru ceea ce vor face în folosul păstrării acestor izvoare vii ale trecutului, le transmit cele mai bune gânduri, alături de speranţa că muzeele vor fi, în continuare, însufleţite locuri ale cunoaşterii, care aduc laolaltă oameni de diferite naţionalităţi care se înţeleg şi comunică prin limbajul universal al culturii.

Domnul Mihai Weber:

"PSD vine cu un proiect important în vederea îmbunătăţirii parteneriatelor dintre stat şi mediul privat"

Partidul Social Democrat este preocupat permanent în a încuraja mediul de afaceri din România pentru a deveni un partener real al statului şi de a investi în domenii de interes naţional, precum sănătatea, educaţia sau infrastructura.

De aceea, săptămâna trecută, în şedinţa de joi a Guvernului, a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă care reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat.

Aşa cum bine ştiţi, cu toate că exista o legislaţie în domeniu, prevederile acesteia erau extrem de dificil de aplicat, condiţiile restrictive impuse ducând la pierderea a miliarde de euro, care altminteri ar fi fost investite în proiecte importante pentru români.

Noile reglementări au eliminat procedurile birocratice, adoptându-se o serie de proceduri simple care să comprime termenele. Era nevoie de o lege clară, care să nu mai dea naştere la interpretări şi care să ofere siguranţă şi autorităţii publice, şi investitorului privat, şi funcţionarilor care vor fi implicaţi în aceste proceduri.

Nu în ultimul rând, PSD încurajează mediul privat să se alăture statului român în realizarea unei investiţii, permiţând partenerului privat, prin noile reglementări, să îşi recupereze investiţia, dar şi să realizeze un profit rezonabil.

PSD dovedeşte astfel că îşi respectă promisiunile electorale, de modernizare a cadrului legislativ, dar şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii românilor. Ultimele cifre date publicităţii de către Institutul Naţional de Statistică, privitoare la creşterea economică şi a salariilor, dar şi a volumului investiţiilor, demonstrează că Guvernul PSD creează premisele pentru ca toate ţintele fixate în Programul de guvernare să fie îndeplinite.

Domnul Mircea Marius Banias:

După 5 ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, cetăţenii Europei au sărbătorit, an de an, pe data de 9 mai, momentul în care ministrul francez al afacerilor externe a rostit Declaraţia Schuman. Săptămâna trecută am celebrat 68 de ani de la momentul citirii uneia din cele mai importante declaraţii din istoria a ceea ce urma să devină Uniunea Europeană.

Scopul fundamental al uniunii, trasate în Declaraţia Schuman, era, desigur, împiedicarea repetării unui război între ţările europene, unind în aşa fel economia, încât un nou război să fie "nu doar de neconceput, dar şi imposibil de purtat". Rezultatul direct a fost crearea, în aprilie 1951, a Comunităţii Europene a Oţelului şi Cărbunelui, urmată apoi de Comunitatea Economică Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în 1957.

Pentru poporul român, ziua de 9 mai are dublă semnificaţie. Pe lângă Ziua Europei, sărbătorim Ziua Independenţei, proclamată în 1877. Nu ar trebui neglijate asemănările dintre cele două sărbători. Dacă, pe de o parte, sărbătorim scăparea de sub dominaţie străină şi dreptul naţiunii noastre de a se dezvolta pe propriul făgaş, pe de altă parte, sărbătorim garanţia dezvoltării ţării noastre alături de partenerii noştri europeni, într-un cadru ce garantează şi veghează asupra respectării drepturilor omului şi al statului de drept, valori indispensabile într-o lume în continuă radicalizare.

Cu ajutorul celor 6 state fondatoare, ce încă de la Tratatul de la Paris au declarat că această uniune este una deschisă şi îşi doresc ca şi alte state să se alăture, am ajuns să fim astăzi 28 în total, iar împreună, cu siguranţă, reuşim să aniversăm an de an pacea şi unitatea în Europa.

La mulţi ani! "Uniţi în diversitate!"

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc:

"Dialogul politic este preferabil certurilor interminabile"

Celebrarea Zilei Europei pe 9 mai, anul acesta, la Cotroceni, a fost, cu toate inadvertenţele de protocol, un prilej pentru a demonstra că dialogul instituţional este preferabil certurilor politicianiste. Se adevereşte că oamenii politici, oricât ar fi de diferiţi ca doctrină, program şi interese, pot găsi evenimente şi teme asupra cărora să se informeze reciproc şi, la rândul lor, să informeze cetăţenii cu date şi informaţii reale.

Mi-am propus ca în declaraţia prezentă să fac o pledoarie pentru dialogul politic civilizat, deoarece vedem, pe zi ce trece, dezbaterea şi comunicarea publică din ultimul timp sunt deficitare, atât sub aspectul conţinutului, cât şi din punctul de vedere al formelor prin care se exprimă.

Pornesc de la constatarea că în societatea românească şi pe un plan mai general, european şi internaţional, sunt destule probleme reale şi de interes pentru cetăţenii români, pe care să le tratăm în discuţiile noastre instituţionale, formale şi informale, să nu dezinformăm sau să inventăm probleme artificiale. Problema reformei Legilor justiţiei este o astfel de problemă reală, internă, care ne afectează şi în legătură cu care trebuie să purtăm discuţii politice. A pleca cu ea distorsionată în Europa şi pe mapamond nu cred că ne ajută să căutăm şi să aplicăm cele mai bune soluţii în domeniu. Una este documentarea, studiul comparativ într-o reglementare în materie penală, demersuri necesare, şi alta este să mergi cu pâra pe la diverse porţi, cu speranţa că cineva te va lua în considerare şi totodată vei lovi electoral adversarul politic. Alegătorii noştri sunt oameni inteligenţi şi nu pot fi uşor păcăliţi cu informaţii false. Situaţia şi mersul economiei şi a finanţelor publice este o altă problemă care face obiectul dezbaterii publice. Dar şi aici se cere măcar bună-credinţă şi onestitate. Răstălmăcirea adevărului la care apelează uneori competitorii noştri din politica românească nu va conduce la îmbunătăţirea dialogului şi a climatului politic din ţară.

În acelaşi sens îmi exprim opinia că dialogul politic şi instituţional, fiind o acţiune firească, o datorie a celor care se ocupă de politicile publice, comunicarea între instituţii vine ca un demers de la sine înţeles şi nu trebuie inventate motive sau conflicte artificiale pentru ca aceasta să se desfăşoare. Instituţii precum Preşedintele, Guvernul, Banca Naţională se pot întâlni şi pot discuta oricând vor considera că este necesar, chiar să discute în mod curent, să se lămurească în privinţa evoluţiilor prezente şi a acţiunilor viitoare. De ce ar trebui inventat un conflict pentru a crea oportunitatea unei consultări sau discuţii normale? De ce să dăm tenta de ceartă unor situaţii şi comunicări fireşti?

Recursul la intermediari, atunci când se poate discuta direct, este o altă modalitate care poate conduce la distorsionarea mesajului. Avem instituţii viabile, democratice, credibile, iar cei care le conduc sunt datori cu o colaborare loială. Pentru aceasta, este necesar să comunice direct, fără să mai ocolească pe la Bruxelles, Veneţia şi alte porţi.

În final, le solicit tuturor actorilor politici să dovedească probitate şi responsabilitate în comunicarea obligatorie dintre instituţiile pe care le conduc şi să informeze corect şi prompt cetăţenii cu problemele reale care fac obiectul sau ar trebui incluse în dezbaterea publică internă şi internaţională. Sesizez o nevoie acută a cetăţenilor români de a cunoaşte situaţiile reale din ţară şi din lume, iar noi ar trebui să ne străduim să dăm satisfacţie acestei nevoi, prin felul în care comunicăm între noi. Este şi aceasta o latură a democraţiei noastre politice, pe care vrem s-o slujim cu simţ de răspundere. Întreţinerea unui climat de bună comunicare şi dialog, nu de permanentă ceartă, presupune o conduită de respect reciproc al actorilor. În caz contrar, prin desconsiderarea sau jignirea celorlalte părţi, a preopinentului, se poate ajunge la blocaje atât în comunicare, cât şi în funcţionarea instituţională, cu urmări nedorite pentru progresul şi sănătatea publică.

Domnul Cornel Itu:

"Urgentarea lucrărilor la autostrada Sebeş-Turda"

Al0 este autostrada care va face legătura dintre Autostrada Al şi Autostrada A3, pe traseul Sebeş - Turda.

În luna iulie 2013 a fost anunţată organizarea unei licitaţii pentru porţiunea Sebeş-Turda, iar rezultatele acesteia au fost anunţate în decembrie 2013. Lucrările ar urma să fie finalizate din fonduri europene (85%), iar diferenţa de la bugetul de stat.

Autostrada Sebeş-Turda va avea o lungime totală de 70 de kilometri şi va traversa parţial judeţele Alba şi Cluj, fiind împărţită în patru loturi. Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul trei, care are 12,5 km, se întinde de la intrarea în Aiud până la Decea. Ultimul lot are 16,3 km şi se termină în Turda.

Autostrada Sebeş - Turda ar fi trebuit finalizată în anul 2016, însă iată că suntem la doi ani după acest termen şi nu a fost recepţionat niciunul dintre cele 4 loturi!

Chiar dacă promisiunile din ultima perioadă, venite din partea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, sunt optimiste, realitatea din teren este total diferită. Mobilizarea constructorului este foarte lentă. Într-adevăr, pe anumite porţiuni este cunoscută situaţia în care există exproprieri suplimentare, încă nerealizate, sau utilităţi nerelocate, însă nici în locurile în care lucrările pot fi demarate sau continuate nu există activitate.

Mai mult de atât, este cunoscut la nivel naţional numărul mare de accidente produse pe tronsonul de 30 de km din DN1, dintre Turda şi Aiud. Porţiunea dintre Turda şi Aiud este una dintre cele mai periculoase ale acestui drum naţional. Loturile 3 şi 4 ale Autostrăzii A10 Sebeş-Turda pot prelua traficul rutier, dar nu sunt date în circulaţie pentru că autorităţile tergiversează recepţia, în timp ce şoferii îşi riscă în continuare viaţa. Finalizarea autostrăzii nu mai suportă amânare! Autorităţile competente, alături de constructorii care au câştigat licitaţiile, trebuie să îşi asume responsabilitatea acestei sarcini şi să conştientizeze gravitatea situaţiei în care se află infrastructura rutieră actuală.

Domnul George Şişcu:

Comisarul european, Corina Creţu, i-a transmis, pe 25 aprilie, premierului Viorica Dăncilă, miniştrilor Lucian Şova şi Rovana Plumb, o scrisoare în care îşi exprima îngrijorarea cu privire la riscul dezangajării fondurilor UE, scrisoare în care sunt demascate incompetenţa şi modul iresponsabil în care guvernează PSD şi ALDE.

Îngrijorarea majoră vizează slaba capacitate a celor două ministere şi a Guvernului României, în ansamblul său, de a atrage finanţarea pusă la dispoziţia ţării noastre, prin POIM 2014-2020. Vorbim despre 5,1 miliarde de euro alocate României pentru sectorul transporturi, prin Fondul de Coeziune şi prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Este evident că vom pierde bani europeni pe infrastructură, pentru că avem doar patru proiecte majore, iar altele noi, mature, care să fie lansate în execuţie, nu există. Prezentarea şi înaintarea către Bruxelles a unor proiecte noi, precum Podul peste Dunăre de la Brăila, Sibiu-Piteşti loturile 1 şi 5; autostrada Craiova-Piteşti sunt mult întârziate şi ele nu au un grad de maturitate suficient de mare pentru a fi finanţate. Ne aflăm la mijlocul exerciţiului financiar 2014-2020, va fi o evaluare intermediară în anul 2018, iar faptul că pregătirea proiectelor este foarte slabă ar putea conduce la dezangajări imediate, periclitând astfel însuşi politica de coeziune în România.

Iată că am ajuns în situaţia de a pierde bani, pentru că autorităţile nu sunt capabile să pregătească proiecte la cheie, iar procedura de licitaţie ar trebui să înceapă după evaluarea impactului asupra mediului. Exemplu în acest sens avem Autostrada Sibiu-Piteşti.

Mai mult, singurul interes al guvernanţilor este să rezolve politica de cadre şi de numiri pe funcţii a găştii politice, decât de a construi politici de transport eficiente şi sustenabile!

De la Bruxelles se cere implicare mai mare din partea celor doi miniştri în procesul de implementare a proiectelor de infrastructură, se cere pregătirea unui portofoliu de proiecte mature care să se califice pentru a primi finanţare europeană şi totodată se cere responsabilitate şi instituţii funcţionale, pentru că ne aflăm la jumătatea perioadei de programare 2014-2020, iar cartea noastră de vizită cu care ne vom prezenta la negocieri pentru următorul exerciţiu financiar european are multe lacune şi ne creează mari dezavantaje.

România pierde enorm din cauza acestei inacţiuni guvernamentale, din cauza incompetenţei manifestate în actul de guvernare în domeniul infrastructurii de transport. Pierde din punct de vedere economic, pierde investitori, pierde bani europeni ieftini, pierde credibilitate externă şi devine o ţară nefrecventabilă din acest punct de vedere pentru potenţiali parteneri strategici de investiţii.

În aceste condiţii, PNL îi cere doamnei Viorica Dăncilă să îşi depună mandatul din fruntea Executivului, iar odată cu ea să plece şi cei doi miniştri Rovana Plumb şi Lucian Şova. Eşecul guvernării PSD-ALDE la acest capitol nu mai poate fi tolerat!

Domnul Constantin Codreanu:

"Ziua familiei române - prilej de reflecţie. Să deblocăm iniţiativa populară şi referendumul constituţional privind definirea familiei ca element natural şi fundamental al societăţii, formată dintr-un bărbat şi o femeie!"

Ieri, 15 mai, am marcat Ziua familiei române, sărbătoare oficială în ţara noastră, instituită la propunerea Institutului Român pentru Drepturilor Omului, cu susţinerea Patriarhiei Române. Ziua familiei române este marcată concomitent cu Ziua internaţională a familiei, instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în anul 1993.

Astfel, societatea românească, în acord cu întreaga comunitate internaţională, doreşte să sublinieze importanţa deosebită a familiei şi să sensibilizeze opinia publică asupra riscurilor şi pericolelor la care este supusă această instituţie naturală şi fundamentală a societăţii. Acest moment ne oferă prilejul să ne gândim din nou la rosturile familiei, aşa cum este definită aceasta de instrumentele juridice internaţionale.

Bunăoară, articolul 12 - "Dreptul la căsătorie" al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, document al Consiliului Europei, ratificat de către România şi aplicabil cu preeminenţă în raport cu legislaţia naţională, spune că: "Începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie, conform legislaţiei naţionale ce reglementează exercitarea acestui drept".

Totodată, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de asemenea ratificată de România, spune, prin articolul său 16: "Cu începere de la împlinirea vârstei legale, bărbatul şi femeia, fără nicio restricţie în ce priveşte rasa, naţionalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei şi la desfacerea ei. Căsătoria nu poate fi încheiată decât cu consimţământul liber şi deplin al viitorilor soţi. Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului".

Vârstă legală, bărbat şi femeie, familie, căsătorie, element natural şi fundamental al societăţii - aceştia sunt termenii care conturează, în dreptul internaţional şi universal, ideea de familie.

Cunoaştem cu toţii că articolul 48 din Constituţia României vine, din păcate, în răspăr cu cele două instrumente juridice internaţionale citate - unul regional şi altul universal - şi defineşte familia ca fiind întemeiată "pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor".

Oprindu-ne la litera legii supreme a ţării noastre, să facem un exerciţiu de logică şi de gramatică, pentru a vedea care este aria semantică a acestui termen, pe cât de buclucaş, pe atât de riscant şi periculos - "soţi".

Pluralul nedefinit "soţi" din Constituţia noastră reprezintă un termen lipsit de precizie şi acurateţe semantică, pretându-se la diverse interpretări, inclusiv la interpretări adverse noţiunii de familie. Observăm că "bărbat şi femeie în căsătorie" înseamnă "soţi", pe când "soţi" nu înseamnă neapărat "bărbat şi femeie în căsătorie" şi nici "un singur bărbat şi o singură femeie în căsătorie". Acest plural, "soţi", este unul incert, nedefinit şi, astfel, infinit. El atentează la monogamie şi presupune poligamia. El mai atentează la monoandrie şi presupune poliandria.

Astfel, pluralul neglijent "soţi" admite poligamia de tip harem (de exemplu, musulman sau mormon), în opoziţie cu familia monogamă, după cum admite şi poliandria, de tipul celeia care se mai întâlneşte la unele triburi primitive sau la unii budişti săraci din Tibet.

Totodată, pluralul nedefinit şi/sau infinit "soţi" lasă loc pentru falsa interpretare cum că familie ar putea fi şi s-ar putea numi, în accepţie constituţională, şi orice cuplu format din persoane de acelaşi gen, adică doi sau mai mulţi bărbaţi şi două sau mai multe femei.

De asemenea, pluralul imprecis şi neglijent "soţi" lasă loc pentru interpretarea că ar fi şi s-ar putea numi familii cuplurile mixte 2+, adică doi sau mai mulţi bărbaţi plus una sau mai multe femei, două sau mai multe femei plus unul sau mai mulţi bărbaţi.

Revenind însă la ceea ce avem de făcut noi, ca popor, în această situaţie, nu putem trece cu vederea iniţiativa cetăţenească pentru convocarea unui referendum de modificare a Constituţiei, în sensul definirii familiei din România, cu maximă acurateţe şi fără ambiguităţi, în acord cu instrumentele regionale şi universale în materie, la care ţara noastră a aderat.

Peste 3 milioane de cetăţeni români cu drept de vot au iniţiat un Proiect de Lege de revizuire a Constituţiei României, în sensul definirii clare a familiei în Constituţia ţării, ca fiind întemeiată "pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". Am doar cuvinte de laudă pentru această iniţiativă legislativă cetăţenească perfect democratică. Biserica Ortodoxă Română şi toate celelalte culte recunoscute din România susţin iniţiativa celor peste 3 milioane de români cu drept de vot.

Proiectul a fost votat în Camera Deputaţilor, la 9 mai 2017, însă nu a fost votat şi de Senat, ca să poată fi decisă de către Camerele reunite ale Parlamentului convocarea referendumului de modificare a Constituţiei.

Totuşi, constatăm cu regret că proiectul de lege iniţiat de cetăţenii noştri este blocat şi din cauza neînţelegerilor legate de noua Lege a referendumului (pragul de prezenţă de 30%, în loc de 50%).

La 4 aprilie anul curent, Camera Deputaţilor, în calitatea sa de for decizional, a votat Legea referendumului trimisă la reexaminare de către preşedintele României, care a calificat în mod injust iniţiativa legislativă cetăţenească de modificare a Constituţiei - articolul 48 - drept mostră de "fanatism religios". "E greşit să mergem pe calea fanatismului religios". Voi aminti că, în Cameră, Legea referendumului a întrunit 195 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă şi 6 abţineri şi prevede un prag de prezenţă de 30%.

S-a cerut din nou, pentru a patra oară, opinia Curţii Constituţionale pe Legea referendumului. Înţelegem cu toţii că la mijloc este o nouă tragere de timp, menită să blocheze organizarea referendumului pentru aprobarea Proiectului de Lege pentru modificarea articolului 48 din Constituţia României, iniţiat de cei peste 3 milioane de cetăţeni cu drept de vot.

În calitatea mea de parlamentar originar din Republica Moldova şi ales în Circumscripţia electorală specială nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor ţării, doresc să amintesc că în cel de-al doilea stat românesc Constituţia dă, în aceeaşi materie despre care discutăm aici, următoarea definiţie euroconformă:

"(1) Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.

(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor".

Am adus în atenţie această prevedere constituţională euroconformă de la Chişinău deloc întâmplător. Trebuie să înţelegem că blocarea la Bucureşti a proiectului legislativ iniţiat de peste 3 milioane de cetăţeni români cu drept de vot pentru modificarea articolului 48 din Constituţia României îi serveşte un pretext ideal propagandei din stânga Prutului ca să agite stindardul ponosit al românofobiei. Asta, în condiţiile în care peste 3 milioane de români din Basarabia, unde familia este definită euroconform şi univoc, au ochii aţintiţi spre Bucureşti.

Aşadar, iniţiativa celor peste 3 milioane de cetăţeni români pentru definirea clară şi corectă a familiei în Constituţie nu constituie doar un test de autenticitate a democraţiei din România, ea are multiple valenţe, inclusiv geopolitice, şi vizează viitorul nostru ca naţiune, ca familie naţională reîntregită.

De aceea, suntem obligaţi, putere şi opoziţie, Parlament şi Preşedinţie, să acţionăm înţelept, responsabil şi consensual ca să deblocăm această iniţiativă perfect democratică a milioanelor de români privind elementul natural şi fundamental al societăţii - familia.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"Inflaţia de 5,2%, preţul plătit de români pentru strategia electorală a lui Liviu Dragnea"

Pentru români, cea mai importantă ştire a săptămânii nu are ca subiect nici războiul politic dintre Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea, şi nici dezvăluirile despre instituţiile de forţă. Cea mai importantă ştire a săptămânii, a lunii şi a anului este, pentru români, creşterea ratei inflaţiei în perioada aprilie 2017-aprilie 2018 la 5,2 la sută, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

Este o inflaţie record, fără precedent în ultimii cinci ani. Este, în acelaşi timp, o ştire pe care cei mai mulţi dintre români au aflat-o, în ultimele luni, la fiecare drum prin magazine. Este, în fine, cea mai dură sentinţă dată incompetenţei economice a guvernării PSD. Cu atât mai dură, cu cât această sentinţă o pronunţă un judecător imposibil de combătut - economia reală.

5,2% inflaţie reprezintă consecinţa politicii bugetare iresponsabile a multiplelor guverne Dragnea. 5,2% inflaţie este rezultatul mituirii de către PSD a aparatului bugetar cu salarii mărite în pripă, fără a ţine cont de impactul asupra economiei reale. Suntem, cred, cu toţii de acord că funcţionarii publici, medicii sau profesorii trebuie plătiţi cât mai bine, pentru ca randamentul lor în funcţia publică să fie cât mai bun. În acelaşi timp, orice politician sau decident responsabil, competent şi de bună-credinţă realizează că aceste majorări salariale nu trebuie operate cu preţul destabilizării economiei.

Din păcate pentru ţară, PSD dovedeşte că nu are decidenţi responsabili, competenţi şi, mai ales, de bună-credinţă. Prin creşterea exorbitantă a preţurilor unor produse de bază, precum energia electrică sau alimentele, ca efect al majorărilor salariale pentru bugetari, Liviu Dragnea şi PSD impun, practic, un bir indirect asupra celorlalţi membri ai societăţii. Salariile majorate ale unor bugetari sunt suportate, astfel, indirect, de mediul privat şi de pensionari. Adică, de oamenii care produc plus-valoare reală în România, precum şi de oamenii cărora statul le-a garantat, fie şi declarativ, o bătrâneţe cât mai liniştită.

Îi rog pe colegii de la PSD să-i transmită domnului Dragnea o informaţie la fel de adevărată ca realitatea economică. Românii sunt conştienţi că fiecare ban pe care-l scot din buzunar astăzi, din cauza inflaţiei lui Liviu Dragnea, este un mic furt din care se finanţează strategia electorală a lui Liviu Dragnea. Românii plătesc, acum, prin inflaţie, dar Liviu Dragnea şi PSD vor plăti anul viitor, la urne.

Domnul Petru Movilă:

"Practicile furnizorilor de energie şi gaz, hoţie demonstrată de Consiliul Concurenţei"

În luna ianuarie, atunci când domnul Anton Anton a fost audiat pentru funcţia de ministru al energiei, acesta a declarat că a fost o viaţă întreagă profesor şi că înţelege importanţa energiei în viaţa fiecărui român.

Dacă tot a precizat acest lucru, îl rog pe domnul ministru să ne explice, aşa cum un profesor explică elevilor, ce se întâmplă cu facturile la gaz şi energie ale românilor, de ce plătim lună de lună facturi umflate şi,mai important, cine dă oamenilor banii înapoi. Aici fac referire cu precădere la raportul Consiliului Concurenţei, care a demonstrat negru pe alb că ani de zile s-au plătit facturi exagerate, păgubind românii. Documentul, pe care sunt convins că l-a citit, mai precizează şi faptul că în următoarea perioadă preţurile facturilor ar trebui să scadă, întrucât ANRE şi Consiliul Concurenţei şi-au propus să recupereze prejudiciul creat clienţilor acestor companii. Ţin să readuc în atenţia voastră, că principala concluzie a raportului a fost că mai multe companii din energie s-au înţeles între ele, cauzând prejudicii grave consumatorilor.

Tot referitor la modalitatea în care suntem obligaţi să plătim lună de lună facturi umflate şi nerealiste, îl rog pe domnul ministru să ne clarifice şi modul în care sunt calculate facturile de regularizare. Am să evit cuvântul "hoţie", dar modalitatea greoaie de explicare a estimării acestor facturi ridică foarte multe semne de întrebare.

Pe lângă toate aceste aspecte, doresc şi ca Ministerul Energiei să aducă o serie de clarificări referitoare la obligarea persoanelor fizice şi juridice de a investi în extinderea reţelelor de electricitate şi gaz, ca mai apoi, aceştia, să fie siliţi să le treacă în patrimoniul privat al companiilor în cauză.

Domnul Eugen Tomac:

"Contribuţiile sociale au fost oprite din salariile brute ale profesorilor, însă nu au fost virate la Casa de Asigurări de Sănătate, la fondul de pensii sau de şomaj"

Pentru că sistemul educaţional ar trebui să reprezinte o prioritate pentru România, dar nu este, aşa cum se întâmplă şi cu domeniul sănătăţii, o nouă problemă se alătură celor deja existente şi suficient de grave. A izbucnit în aceste zile o nouă criză extrem de serioasă, un nou semnal de alarmă cu privire la direcţia extrem de greşită în care merg lucrurile.

În urma adoptării Ordonanţei de urgenţă nr. 90/2017 din 6 decembrie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, au fost aduse modificări în ceea ce priveşte finanţarea şcolilor. Înaintea acestei O.U.G., salariile erau plătite de către primării, în sumele cerute de către directorii de şcoli. În urma adoptării O.U.G. nr. 90/2017, finanţarea salariilor personalului din şcoli vine direct de la Ministerul Educaţiei.

În acest context şi în urma modificărilor recente vizând creşterea salariilor şi deopotrivă transferul contribuţiilor, finanţarea nu mai este suficientă pentru a menţine acelaşi număr de dascăli. Există, în prezent, numeroase şcoli care nu au plătit asigurările sociale care au fost reţinute de la profesori. Cu alte cuvinte, contribuţiile sociale au fost oprite din salariile brute ale profesorilor, însă nu au fost virate la Casa de Asigurări de Sănătate, la fondul de pensii sau de şomaj. În luna martie, contribuţiile au fost achitate în proporţie de 70%, în timp ce luna aprilie scoate la iveală o situaţie încă şi mai gravă, în care nici măcar 50% din acestea nu au fost plătite.

Situaţia de faţă anunţă o criză fără precedent. În condiţiile în care există tot mai multe voci care acuză nereguli în acest sens, se impune o reacţie fără nicio întârziere de la nivelul Ministerului Educaţiei, care să clarifice aceste informaţii apărute în spaţiul public. În plus, ministrul educaţiei trebuie să prezinte urgent soluţiile propuse, în vederea rectificării imediate a situaţiei dramatice cu care sistemul de educaţie se confruntă.

Este absolut revoltător cum subiecte atât de grave sunt ignorate şi cum domeniul educaţiei pare să reprezinte un câmp opţional, care se regăseşte oriunde, numai nu în fruntea agendei de priorităţi stabilite. Gravitatea situaţiei impune, fără nicio întârziere în plus, o strategie extrem de bine pusă la punct, care să asigure gestionarea în mod corect şi rezolvarea acestei crize.

Altele sunt subiectele arzătoare în România, în funcţie de interesele pe care le au diverşi. Între timp, România se scufundă! Ne trezim şi noi, măcar în al treisprezecelea ceas?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Interesul României, mai presus de discursurile politicianiste"

România face progrese remarcabile, atât din punct de vedere economic, cât şi social. Chiar dacă procesul de dezvoltare a societăţii nu poate fi parcurs de pe-o zi pe alta, românii au deja motive serioase pentru a nu mai părăsi ţara în care s-au născut.

Categoriile sociale încep să se bucure de salarii pe măsura muncii şi a pregătirii, competitive pe piaţa europeană a muncii. Eforturile Guvernului sunt vizibile, prin măsurile sociale şi economice care, indiferent cât de tăioase sunt criticile adversarilor politici, contribuie la bunăstarea românilor.

Un preşedinte responsabil ar trebui să genereze echilibru, nu să incite la ură. Pentru români, anul 2018 are o însemnătate aparte, iar ura şi dezbinarea nu-şi au locul nici în inimile noastre, nici în pieţele publice.

Respect şi apăr dreptul fiecărui român de a protesta şi de a critica acţiunile Guvernului, dar, în aceeaşi măsură, respect dreptul României de a avea un viitor aşa cum l-au gândit înaintaşii noştri: independenţi, cu drepturi egale, în raport cu partenerii internaţionali, şi corecţi faţă de proprii cetăţeni, indiferent unde s-ar afla.

Eforturile disperate ale actualului preşedinte al României, Klaus Iohannis, şi sale susţinătorilor săi, de a critica Guvernul, folosind informaţii care nu au nicio legătură cu realitatea, incitând la ură şi dezbinare, sunt condamnabile, cu atât mai mult cu cât acestea au un singur scop, personal şi electoral, care vizează viitorul politic al lui Klaus Iohannis, nicidecum al României.

Domnul Ilie Dan Barna:

"Nu ne puteţi scoate afară din Europa, indiferent cât de mult vă doriţi!"

Politica anti-UE a domnului Liviu Dragnea este deja o constantă a ultimilor ani, mai ales de când instituţiile europene "şi-au permis" să atragă atenţia, frecvent şi din ce în ce mai apăsat, asupra neregulilor şi derapajelor grave pe care guvernele PSD-ALDE le-au comis şi le comit în domeniul justiţiei, în economie ş.a.m.d.

În ultima vreme, însă, se observă din ce în ce mai clar cum politica domnului Dragnea a devenit nu doar politica oficială a PSD, dar şi a Guvernului României şi a întregii majorităţi parlamentare. Prin absolut fiecare ieşire publică pe tema Uniunii Europene şi în fiecare decizie de politică externă luată în ultima perioadă de guvernanţii României şi de parlamentarii PSD-ALDE, constanta este poziţionarea împotriva Uniunii Europene, împotriva deciziilor europene şi, poate mai grav, alături de state ale căror derapaje eurosceptice, naţionaliste şi chiar pro-ruse sunt deja binecunoscute, aşa cum sunt Cehia sau Ungaria.

Mai nou, pentru oamenii lui Liviu Dragnea nici măcar ordinea constituţională, rigorile diplomatice ori legislaţia internă nu mai au nicio valoare în faţa interesului personal al "găştii" preşedintelui PSD. Dacă am ajuns, în 2018, să contestăm autoritatea preşedintelui României în politica externă şi să considerăm că postura României în relaţiile cu aliaţii din UE şi NATO poate fi făcută după ureche şi după dispoziţia domnului Dragnea, înseamnă că suntem încă departe de a atinge o democraţie reală în România.

Ultimele săptămâni au aruncat în mod efectiv în aer întreaga noastră credibilitate în plan extern, mai ales în Uniunea Europeană, transmiţând semnalul că România nu doar că nu este consecventă în plan extern, nu doar că nu îşi bazează conduita externă pe o dezbatere serioasă în plan intern şi pe negocieri cu toţi partenerii noştri, dar şi că statul român nu mai respectă normele diplomatice şi chiar legislaţia internă. În această direcţie, nu m-ar mira să căpătăm imaginea unui stat incapabil de guvernare, un fel de "stat eşuat" în interiorul Uniunii Europene. Iar dacă ne uităm pe cifrele economice, la dezastrul tot mai evident din sănătate şi educaţie, ori către semnalele foarte grave privind creşterea infracţionalităţii în România, pe fondul disponibilizărilor masive efectuate în Ministerul de Interne, am putea realiza cu stupoare că un astfel de scenariu ilustrează o realitate în devenire.

Săptămâna trecută am aniversat ultima Zi a Europei înainte de preluarea de către România a Preşedinţiei Consiliului UE. Guvernul PSD-ALDE şi reprezentanţii lor din Parlament - pentru că, realist vorbind, în niciun caz nu sunt reprezentanţii cetăţenilor - încearcă în continuare să transmită imaginea că sunt stăpâni pe situaţie şi în acest proiect imens pentru România în UE. În realitate, însă, nu doar că pregătirile pentru acest moment crucial pentru România post-aderare sunt întârziate, pe anumite paliere acestea nu există deloc. Mă tot întreb de ceva timp ce se va întâmpla cu dimensiunea parlamentară a Preşedinţiei române la Consiliul UE. Cine şi cu ce resurse se va ocupa de această parte? Senzaţia tot mai evidentă şi probată de toate dezbaterile la care am asistat, mai ales cu parteneri externi veniţi să împărtăşească experienţa proprie, este că şi acest proiect este deja unul eşuat. Probabil că şi în acest caz, pregătirile sunt încurcate de dorinţa lui Liviu Dragnea de a-l prelua "pe persoană fizică" şi că îl foloseşte doar ca pe un alt instrument pentru preamărire personală sau, de ce nu, ca element de negociere individuală în plan naţional şi european.

Este ruşinos să ne aflăm, în Anul Centenarului, cu mai puţin de un an înainte de preluarea Preşedinţiei României a Consiliului UE - dacă se va mai întâmpla, în mod efectiv, acest lucru -, iar reprezentanţii statului român să dea semne tot mai evidente de îndepărtare de UE, de abandon al instituţiilor europene şi chiar a propriei ordini constituţionale. Cazul blocării unui text la nivelul Serviciului European de Acţiune Externă este doar punctul culminant al ultimelor săptămâni, însă mă aştept să primim tot mai multe astfel de "surprize" din partea a ceea ce se dovedeşte a fi cel mai slab şi corupt guvern din istoria post-decembristă a României.

Ceea ce nu înţeleg, însă, "domnii şi doamnele" de la PSD şi ALDE este că direcţia unei ţări, mai ales într-un secol al maturităţii societăţii, este dată înainte de toate de cetăţenii săi. Iar dacă prezenţa redusă la vot nu atrage atenţia asupra neîncrederii totale pe care românii o au în politica din România ultimilor 28 de ani, cred că o face spiritul civic, pro-european şi democratic al românilor care au ieşit în stradă pe tot parcursul anului trecut, în apărarea valorilor în care cred. Emulaţia civică din 2017 a demonstrat cât se poate de clar că românii sunt europeni, că înţeleg şi îşi asumă valorile europene şi democratice şi că sunt pregătiţi să iasă în stradă în apărarea lor.

Cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană pare tot mai pregătită să depăşească momentele de criză cu care s-a confruntat pe parcursul ultimilor ani şi să meargă mai departe întărită şi deplin adaptată la context, România, ca şi toate statele membre, trebuie să ţină pasul şi să evite orice fel de derapaje. Iar dacă ţinem cont de propunerea recentă a Comisiei Europene de instituire a unui mecanism, prin care statele care încalcă respectarea statului de drept să rămână fără fonduri europene, ne putem da seama cam cât de mult ne pot costa derapajele evidente ale PSD-ALDE.

O să închei printr-un mesaj pe care l-am transmis de câte ori am avut ocazia. România europeană s-a clădit prin eforturi şi sacrificii de sânge ale multor generaţii dinaintea noastră, iar locul nostru este în mod evident alături de familia europeană, în lumea occidentală, în UE şi NATO. Acest drum ne-a adus astăzi unde suntem, cu beneficii economice, sociale şi de securitate fără precedent în întreaga noastră istorie. Acest parcurs nu trebuie abandonat, indiferent de ce fac oamenii politici aflaţi vremelnic "la butoane". Dacă PSD şi ALDE nu înţeleg acest lucru, atunci ne revine nouă, celor cu adevărat curaţi din politica românească, şi, mai ales, societăţii româneşti, ca întreg, rolul de apărător al democraţiei şi al parcursului nostru european şi euro-atlantic. În definitiv, cred că depinde de fiecare dintre noi măsura în care ne păstrăm alături de familia europeană şi gradul nostru de integrare. Indiferent de poziţiile sau de conduita oamenilor politici, românii pot demonstra prin ei înşişi ireversibilitatea europenizării noastre.

USR rămâne alături de acest parcurs şi alături de toţi românii care înţeleg şi apără europenismul şi democraţia noastră. Suntem aici alături de voi şi nu vom renunţa la luptă, indiferent cât timp şi câtă energie ne vor consuma derapajele PSD-ALDE şi ale penalilor aflaţi la conducerea lor.

Domnul Nicolae Georgescu:

"18 mai - Ziua internaţională a muzeelor. Rolul muzeelor în cadrul societăţii contemporane"

Stabilită în anul 1977, la iniţiativa Consiliului Internaţional al Muzeelor, Ziua internaţională a muzeelor, pe data de 18 mai, are ca obiectiv promovarea şi aducerea la cunoştinţa publicului a rolului acestor instituţii de cultură în dezvoltarea societăţii. În fiecare an este aleasă o temă diferită pentru desfăşurarea evenimentului, ce poate aborda subiecte precum globalizarea, populaţiile indigene, reducerea decalajelor culturale, grija pentru mediul înconjurător. Tema ediţiei din acest an este "Hyperconnected museums: New approaches, new publics".

Manifestările organizate anual, cu acest prilej, au ca scop consolidarea relaţiilor de cooperare dintre muzee, profesioniştii acestora şi public. Muzeele, ca instituţii de cultură, au un potenţial unic în abordarea diferitelor culturi, constituindu-se într-un spaţiu comun pentru înţelegerea şi cunoaşterea aprofundată a acestora, într-o manieră interdisciplinară, dar şi o importanţă deosebită în ceea ce priveşte sensibilizarea oamenilor iubitori de cultură din întreaga lume.

Muzeele au fost întotdeauna puncte centrale în promovarea relaţiilor între oameni, prin rolul activ, uneori fundamental, în abordarea, prin medierea şi prin expunerea mai multor puncte de vedere, a momentelor istorice tensionate.

Un muzeu nu reprezintă o îngrămădire de obiecte, expuse într-un spaţiu vizitabil, ci se bazează pe o serie de principii logice, ştiinţifice, care pun în evidenţă particularităţile locale, zonale, regionale, specificităţile perimetrului geografic, spiritual, cultural sau artistic. Un muzeu, prin exponatele sale, reprezintă un fragment de viaţă - socială, istorică, religioasă, ştiinţifică, instructiv-educativă, de bio-diversitate, de mediu etc.

Funcţia educativă a muzeului este considerată astăzi, într-o societate în care multitudinea informaţională este o realitate, ca una din funcţiile sale principale. Unii specialiști consideră că a apărut o nouă ştiinţă - "pedagogia muzeală", anume educaţia "în şi prin muzeu", care introduce principii noi, moderne, de educaţie, bazate pe stabilirea unor noi tipuri de comunicare, precum instruirea diferenţiată pe categorii de vârstă, nivel de pregătire, diversitate etnică, ce promovează tipul de educaţie multiculturală şi care, în esenţă, se bazează pe ideea că pentru ca ceva să poată fi considerat valoros, trebuie mai întâi înţeles.

Fiecare muzeu, prin activitatea pe care o desfăşoară - ateliere, programe de formare, programe de parteneriat şi de promovare reciprocă, evenimente cu tematică diversă, publicaţii specifice, prin atribuţiile sale principale - ocrotirea, studierea şi valorificarea complexă a patrimoniului - trebuie să conserve şi să asigure continuitatea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural mondial, actual şi viitor, material şi imaterial.

Fiecare stat trebuie să fie permanent preocupat pentru a ocroti şi pune în valoare bunurile de importanţă naţională, prin alocarea fondurilor bugetare necesare, prin formarea de specialişti în domeniile de bază ale activităţilor muzeale - muzeografi, conservatori, gestionari-custozi, gestionari de patrimoniu ş.a. - după cele mai noi standarde internaţionale.

Un muzeu are menirea de a prezenta publicului rădăcinile civilizaţiei, viaţa în toată complexitatea ei. Ca entitate culturală şi ştiinţifică, muzeul are un rol însemnat în contemporaneitate, prin oportunitatea pe care ne-o oferă fiecăruia dintre noi de a cunoaşte trecutul, de a înţelege mai profund lumea, cu tainele ei. De aceea, muzeele, indiferent de profilul lor, pot fi considerate "temple" comemorative ale temporalităţii, ce transmit episoade din experienţa umană.

Instituţia muzeală reprezintă una dintre valoroasele surse de educaţie din toate timpurile şi un izvor de cunoştinţe de la o epocă la alta, indispensabil şi unic pentru progresul umanităţii.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Continuăm lucrările de astăzi.

Vă informez că şi-au înregistrat prezenţa 152 de colegi până la această oră.

Avem dezbateri, vot final la ora 12,00, Birou permanent la încheierea şedinţei de vot final.

Aveţi intervenţii?

Domnul Cucşa.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Bună ziua!

Solicit trimiterea poziţiei 4, PHCD 27/2018 (Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul european, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul regiunilor O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară COM(2018)28), pe poziţia 20, poziţia 5, PHCD 28/2018 (Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor cu privire la punerea în aplicare a pachetului de măsuri privind economia circulară: opţiuni pentru abordarea interfeţei dintre legile privind substanţele chimice, produsele şi deşeurile COM(2018)32), pe poziţia 21 şi poziţia 72, Pl-x 428/2017 (Propunerea legislativă privind transmiterea unui bun imobil - teren din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului "Regele Mihai I al României" din municipiul Timişoara în domeniul privat al statului şi în proprietatea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului "Regele Mihai I al României" din municipiul Timişoara, judeţul Timiş), pe poziţia 17.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

17?

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

17, da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Primul vot.

Vă rog.

94 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă.

Aprobat.

Punctul 5.

Vot.

101 voturi pentru, 13 voturi împotrivă.

Şi 72 la 17.

Vot.

Domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi propunerea ca PL-x 488/2017 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind personalul navigant), poziţia 32 de pe ordinea de zi, să fie mutat pe poziţia 16.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

110 voturi pentru, 9 voturi împotrivă.

Aprobat.

Ale intervenţii? Nu mai sunt.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Comentarii de ordin general?

La articole.

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic. Adoptat.

Vot final.

5. Proiectul de Lege privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice; în procedură de urgenţă.

Comisia?

Comisia pentru IT?

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a fost sesizată Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice, PL-x 280 din 2 mai 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 25 aprilie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri, conform avizului nr. 273/29 martie 2018.

Proiectul de lege stabileşte cadrul juridic şi instituţional, măsurile şi mecanismele necesare în vederea asigurării unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice şi a stimulării cooperării în domeniu, asigurând transpunerea Directivei 2016/1.148/UE a Parlamentului European - este cunoscută ca Directiva NIS - şi a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din data de 8 şi 9 mai 2018.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 9 deputaţi, din totalul de 16 membri, iar la lucrările comisiei din data de 9 mai 2018 au fost prezenţi 9 deputaţi, din totalul de 16 membri.

În conformitate cu prevederile art. 55 şi art. 56 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au fost prezenţi la dezbateri reprezentanţii Ministerului Comunicaţiilor, Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO şi reprezentanţii ANCOM-ului.

În urma dezbaterilor proiectului de lege, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au hotărât, cu majoritate de voturi - 5 voturi pentru şi 4 abţineri -, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice, cu amendamentele admise redactate în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse redactate în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Popescu Pavel.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu privire la acest proiect, care este de o importanţă vitală pentru securitatea informatică a României, aş vrea să vă spun că punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal, în cadrul comisiei, a fost să ne abţinem. Şi motivul pentru care am decis să ne abţinem şi de această dată, pe o lege importantă, este procedura în care se desfăşoară o astfel de implementare a unei directive de importanţă majoră.

Comisia de IT de multe ori se confruntă cu următorul lucru.

Aveţi doi ani la dispoziţie, ca să fiu mai exact, un an şi jumătate de când sunteţi la guvernare, să transpuneţi o directivă europeană de o importanţă majoră.

Este inadmisibil ca acest proiect de lege să ajungă la Comisia pentru IT cu 5-6 zile înainte de a fi transpus.

Este inadmisibil ca în ziua în care acest proiect de lege intră în dezbatere să nu ai un tabel comparativ, astfel încât să poţi să citeşti corect ceea ce s-a schimbat sau ceea ce vrea să schimbe Guvernul.

Este inadmisibil ca reprezentanţii Guvernului, aşa-numiţi specialişti, să vină în Comisia pentru IT şi să spună că nu avem documentele, noi le-am trimis, dar nu mai ştim dacă le-am trimis.

Este inadmisibil să ne jucăm, într-un context european, cu astfel de proiecte.

Fac un apel, din nou, la majoritatea parlamentară, să-şi verifice incompetenţa din unele ministere.

Este inadmisibil ca un ministru al comunicaţiilor să vină la o audiere, în cadrul comisiei, şi să nu poată răspunde la nicio întrebare, după şase luni de mandat.

Vă fac din nou un apel şi vă rog ca, cu legi de o astfel de importanţă, să vă comportaţi matur, ţinând cont de impactul pe care o astfel de lege poate să-l aibă asupra ţării şi asupra cetăţenilor acestei ţări.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

La articole, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Vot final.

6. Proiectul de Lege privind pieţele de instrumente financiare. În procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, domnul Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Raport asupra Proiectului de Lege privind pieţele de instrumente financiare.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind pieţele de instrumente financiare din România, prin asigurarea transpunerii integrale a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE, a Directivei 2001/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 aprilie 2001 privind reorganizarea şi lichidarea instituţiilor de credit, precum şi a art. 2 alin. (4) paragraful l din Directiva delegată (UE) 2017/593 a Comisiei din 7 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte protejarea instrumentelor financiare şi a fondurilor care aparţin clienţilor, obligaţiile de guvernanţă a produsului şi normele aplicabile la acordarea sau primirea de onorarii, comisioane sau alte tipuri de beneficii pecuniare sau nepecuniare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind pieţele de instrumente financiare, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Neagu.

Domnul Nicolae Neagu:

Ne aflăm în momentul în care una dintre problematicile importante în gestiunea şi definirea noastră, ca şi parcurs european, este cel în care va trebui să avem puncte de vedere şi poziţii atunci când reglementăm cadrele legale, bugetar-fiscale unitare, şi ne apropiem de acel moment istoric.

Este posibil ca în exerciţiul bugetar viitor să discutăm de o singură formulă, unitară, pe un cadru bugetar fiscal.

În acest sens, a veni şi a introduce directive care reglementează instrumente sau pieţe de instrumente financiare, este obligatoriu.

Eu sper ca acest lucru chiar să se întâmple şi chiar dacă încă există o anumită necesitate de armonizare între SSIF şi ASF, lucrurile să fie derulate corespunzător.

Grupul Partidului Naţional Liberal va susţine acest proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Cosette.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Bună dimineaţa, dragi colegi.

Această lege este, în mare parte, o transpunere a directivelor europene. Este o reformă bună în domeniul pieţelor de capital şi este una din cele patru legi pe care le aşteptăm. Prima a fost adoptată anul trecut, pe a doua o adoptăm astăzi şi mai aşteptăm încă două. O văd ca pe o reformă absolut necesară a pieţelor de capital şi sper că va îmbunătăţi mersul lucrurilor în pieţele de capital din România.

Grupul parlamentar al USR va susţine acest proiect.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii, dacă mai sunt?

La articole dacă sunt? Nu.

Vot final.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Comisii?

Comisia pentru apărare, domnul Bejinariu Eugen.

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate în comun pentru dezbaterea pe fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 535/2004, în sensul actualizării conceptului de terorism, al responsabilizării statului român pentru acoperirea eventualelor prejudicii cauzate de măsurile întreprinse de autorităţile publice ce au responsabilităţi în gestionarea crizei teroriste, al incriminării anumitor fapte/acţiuni care au legătură cu terorismul, precum şi al actualizării cadrului normativ privitor la organizarea şi executarea intervenţiei contrateroriste de natură tactică.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să îşi însuşească raportul preliminar al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi să aprobe un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise, cuprinse în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse din Anexa nr. 2 ale prezentului raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) şi art. 117 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

UDMR-ul este convins că lupta împotriva terorismului, mai ales în formele sale actuale, este una foarte importantă.

Totodată, noi suntem convinşi şi am militat întotdeauna pentru ca toate directivele din această Uniune Europeană să fie preluate în legislaţia românească, pe cât posibil, conform textelor directivei.

Din păcate, noi avem nişte obiceiuri - zicem noi - nu prea bune. Una este că multe din astfel de directive nu sunt preluate repede, conform prevederilor directivei, iar cealaltă problemă, că mai inventăm, mai transcriem, le facem mai româneşti şi devin cu totul altceva decât este textul directivei.

Ne aflăm în această situaţie, exact în această situaţie, şi în aplicarea acestei directive despre care vorbim astăzi.

Punctul meu de vedere este că, atât textul actual în vigoare al art. 1, cât şi textul directivei sunt mai clare şi mai concrete faţă de ceea ce a reuşit iniţiatorul român să scrie pe hârtie.

Dau citire doar acestui art. 1 care defineşte terorismul. Încercaţi să-l înţelegeţi. "Terorismul reprezintă acele acţiuni, inacţiuni, precum şi ameninţări cu privire la acestea..." - ameninţare cu privire la inacţiune - "... care prezintă pericol public, afectează viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, ansamblul relaţiilor sociale, factorii materiali, relaţiile internaţionale ale statelor, securitatea naţională sau internaţională sunt motivate politic, religios sau ideologic şi sunt săvârşite în unul din următoarele scopuri..." - şi urmează, într-adevăr, scopurile care sunt preluate din directivă.

Încă o dată spun, am avut amendamente - ori menţinem textul actual din lege ori preluăm integral textul definiţiei din directivă. Din păcate, în comisie nu s-a votat niciunul dintre aceste amendamente.

O să susţin amendamentul respins, care face această preluare a textului directivei.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi, cei din PMP, susţinem lupta împotriva corupţiei şi susţinem şi lupta împotriva terorismului. Dar transpunerea unei directive europene nu înseamnă traducerea ei. Aşa cum spunea şi colegul de la UDMR, dacă chiar facem câteva modificări, să le facem în beneficiul românilor, pentru că vedem de multe ori că, dezbatem o lege, de exemplu, la o comisie, la noi, la Comisia pentru agricultură, şi întotdeauna încercăm să aducem modificări, dar nu în interesul românilor. Deci haideţi să le facem viaţa mai uşoară şi toate modificările pe care le aducem să fie în beneficiul românilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Korodi.

Domnul Korodi Attila:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Pentru că ceea ce a spus domnul Márton Árpád-Francisc, colegul nostru, se referă la o abordare foarte minuţioasă şi corectă a unei problematici - pentru că s-a văzut, pe alte domenii, că excesele pot să derive, din păcate, tocmai din netranspunerea corespunzătoare, - eu propun să retrimitem comisiei, pentru o analiză a acestui text care a fost menţionat de domnul Márton Árpád-Francisc.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot pentru retrimitere la comisie.

21 de voturi pentru, 103 voturi împotrivă, 5 abţineri. Propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă.

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu.

La articole? Nu.

Vot final.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare...

(Domnul deputat Márton Árpád-Francisc solicită să ia cuvântul.)

Am întrebat, domnule Márton Árpád, şi am stat fix un minut şi m-am uitat la ceasul acesta.

Păi, verificaţi stenograma. Mă întorc, nu este o problemă, dar am întrebat!

Vă rog, la articole, domnul Márton Árpád-Francisc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Cu scuzele de rigoare, domnule preşedinte, nu am apăsat la timp butonul, dar am anunţat din start că voi avea un amendament, tocmai la art. 1 pct. 1, respins. Îmi susţin amendamentul, ca în locul articolului pe care l-am citat - nu vreau să trag de timp - să fie preluat art. 1 din directivă, definiţia din directivă, care are un text introductiv - "... sunt infracţiuni de terorism următoarele acte săvârşite cu intenţie, într-unul dintre scopurile enumerate la alin. (2)..." - care într-adevăr a fost preluat în textul definiţiei - şi urmează enumerarea concretă a faptelor care constituie infracţiuni de terorism, de la a) până la j). Deci acesta este amendamentul respins.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Amendament respins.

Vot, vă rog.

13 voturi pentru, 125 de voturi împotrivă, 3 abţineri, un coleg care nu optează. Amendamentul rămâne respins.

Supun votului textul iniţial.

Vot.

131 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 3 abţineri. Rămâne adoptat textul iniţial.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 şi pentru abrogarea alin. (2) al art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2013 privind modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru modificarea literei e) a alineatului (6) al articolului 3 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie

Comisii?

Comisia juridică?

Domnul Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexa la prezentul raport.

Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Dîrzu.

Domnul Ioan Dîrzu:

Domnule preşedinte,

Pentru Departamentul legislativ, la marginal 9 din raport s-a strecurat o greşeală de redactare - în loc de art. 29¹ se va trece art. 29³, întrucât art. 29¹ s-a abrogat.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu.

La articole? Nu.

Vot final.

9. Proiectul de Lege privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului judeţului Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău

Iniţiatori? Nu.

Comisia?

Domnul Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului judeţului Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău, trimis cu adresa PL-x 219/2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Floroiu.

Domnul Ionel Floroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Este vorba despre trecerea din domeniul public al statului în domeniul public al judeţului Bacău al sediului administrativ al judeţului Bacău, în care funcţionează la momentul acesta Prefectura şi Consiliul Judeţean.

Proiectul de lege este necesar deoarece acest sediu administrativ este construit în anul 1886 şi se află într-o stare avansată de degradare. Încă din anul 1977 nu s-au mai făcut investiţii la acest sediu şi actualmente este într-un stadiu avansat de degradare. Trebuie modernizat şi reabilitat urgent.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu.

La articole? Nu. Adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

Comisia?

Comisia juridică?

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise şi amendamentele respinse cuprinse în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Stelian Ion.

Domnule Nicolicea, veniţi puţin?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulţumesc.

Voi citi un pasaj relevant din raportul MCV al Comisiei Europene cu privire la aceste modificări referitoare la incompatibilităţi.

"Parlamentul ar trebui să asigure transparenţă totală şi să ţină seama, în mod corespunzător, de consultările cu autorităţile relevante şi cu părţile interesate în cadrul procesului decizional şi în activitatea legislativă legată de legile din categoria integrităţii..." - şi mă refer la incompatibilităţi, la conflicte de interese.

Aşadar, în momentul în care adoptăm legi cu privire la incompatibilităţi, la conflicte de interese ar trebui să ne consultăm şi cu ANI, şi cu alte organisme care sunt actori în acest domeniu. Nu s-a făcut acest lucru nici de această dată. De la începutul acestui mandat s-au promovat - şi multe dintre ele au devenit deja legi - un număr de 5 proiecte - Pl-x 482/2017, care se referea la încetarea, şa ştergerea de drept a unor interdicţii; Pl-x 597/2017, care se referea la prescripţia răspunderii privind aceste fapte de incompatibilitate şi conflicte de interese; avem Pl-x 529/2017, care a fost deja declarat neconstituţional de Curte, cu puţin timp înainte, nu avem încă o motivare a Curţii; Pl-x 242/2018, pe care îl discutăm acum.

Ce se vrea prin această lege? Primarii, viceprimarii - în primul rând cu privire la ei este o problemă - să poată desfăşura orice activităţi în domeniul privat care, chipurile, nu au o legătură directă cu activitatea lor. Cum, chipurile? Păi, chipurile, pentru că dacă spuneţi "...o legătură directă...", se presupune, per a contrario, că ar putea avea o legătură indirectă cu activitatea lor.

În altă ordine de idei, primarii, viceprimarii trebuie să desfăşoare activitatea pentru care au fost aleşi şi pentru care sunt remuneraţi. La consilierii locali este altă problemă, pentru că remuneraţiile sunt foarte mici şi ar trebui să-şi câştige existenţa din ceva. Dar la primari, cel puţin, şi la viceprimari, la doamna Firea, la ceilalţi primari din toată ţara ar trebui să existe această limită şi să nu desfăşoare activităţi comerciale în ce domeniu doresc dumnealor, pentru că se interferează la un moment dat cu o activitate. Şi măcar că nu au timp să-şi vadă şi de afaceri şi să aibă grijă şi de urbea care i-a ales.

De aceea, vom vota, categoric, împotriva acestui proiect, cu menţiunea că urmează şi un alt proiect. Deci avem o multitudine, o avalanşă de astfel de proiecte în materie de integrităţi şi de incompatibilităţi. Aveţi dorinţa, pe care v-o exprimaţi tot mai des, de a şterge aceste incompatibilităţi şi de a face, în România, fiecare ce doreşte. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am solicitat cuvântul în calitate de preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică din Camera Deputaţilor. Nu vreau să intru în polemică cu absolut nimeni, însă vreau să avem o administraţie europeană. Şi vreau să spun aici un lucru pe care, poate, puţini colegi îl cunosc, sau cei care nu au avut tangenţe cu zona administraţiei publice.

Le-am povestit colegilor din Comisia pentru administraţie o mică întâmplare, de acum câţiva ani, când eram vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Alba şi m-am întâlnit cu vicepreşedintele Regiunii Lyon din Franţa, care este a doua regiune, din punct de vedere economic, după Île-de-France.

În cadrul discuţiilor cu acest reprezentant al administraţiei publice, am aflat următoarele. Dânsul ocupa trei funcţii, cumulate - era primarul unei comune, era vicepreşedinte al Regiunii Lyon şi era preşedintele unei autorităţi a statului francez, Autoritate aeronautică.

Dânsul m-a întrebat cât câştig ca vicepreşedinte, un fel de omolog al Domniei Sale în administraţia din România. Câştigam la momentul respectiv 3.200 de lei şi eram ordonator de credite pe trei mii de miliarde. Mi-a fost ruşine să-i spun că salariul meu este echivalentul a o mie de dolari şi i-am spus că undeva spre o mie de euro... m-am uitat la partea de brut. Şi primul lui comentariu - "Nu este în regulă. Eu câştig 16.000 de euro şi cred că dacă aş câştiga 1.000 de euro aş fi predispus la fapte de corupţie..."

Eu cred că vremea clişeelor în administraţie trebuie să treacă şi trebuie să înţelegem cu toţii că, dacă vrem oameni pregătiţi, dacă vrem oameni incoruptibili, dacă vrem oameni care să aducă bani europeni pe proiecte, trebuie să-i plătim şi trebuie să avem curajul să spunem treaba asta.

De ce v-am dat acest exemplu? Pentru că domnul respectiv avea, pe lângă cele trei funcţii, şi un business, avea o mică fermă de produse lactate, unde se producea brânză şi alte chestiuni de genul acesta. Şi l-am întrebat - "...Domnule, păi, la noi, dacă ar fi aşa, ne-ar urca pe garduri! Cum aveţi dreptul, dumneavoastră, să aveţi trei funcţii şi să lucraţi şi în domeniul privat?..." Şi a spus foarte simplu - "... Suntem oameni care trăim în democraţie, asta spune legea, şi pentru treaba asta muncim, să avem o viaţă demnă, să nu fim corupţi şi să nu stăm niciodată la mila statului..."

Vă rog din suflet, stimaţi colegi, în calitate de preşedinte, vă repet acest lucru până vor înţelege toţi! Nu vă mai uitaţi la aleşii locali ca la infractori. Sunt oameni legitimaţi prin votul cetăţenilor!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Prin această lege, practic, s-a făcut egalitate între cei care sunt supuşi Legii ANI. Prefecţii au această posibilitate. Or, dacă prefecţii au această posibilitate, este evident că şi aleşii locali trebuie să aibă această posibilitate.

Aberaţiile susţinute aici le-am auzit şi la comisie. Se insista: consilierii locali să nu aibă voie să desfăşoare vreo activitate. Cel care vorbea habar nu avea. Consilierul local nu trăieşte din indemnizaţia de consiliu şi este evident că nu are vreo restricţie de a lucra în domeniul privat şi aşa mai departe.

Dar văd că nu a mai vorbit despre consilierii locali, a vorbit despre primari.

Vreau să vă spun că, în domeniul rural, fiecare are şi el un loc, are animale pe care le creşte. Imaginaţi-vă că ar trebui să mai vândă din surplusul de produse şi este pus în starea de incompatibilitate, pentru că aşa vor gândi unii sau aşa gândesc unii, aşa cum l-aţi auzit pe vorbitorul dinaintea mea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Radu Nicolaie.

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu i-aş ruga pe colegii de la USR să meargă un pic în comunele patriei, să vadă că s-a ajuns la situaţii aberante. Acolo unde primari care, înainte de a obţine mandatul, au avut diverse forme de exercitare a actelor de comerţ - persoane fizice autorizate, spre exemplu. Avem chiar în judeţul nostru un primar, care, înainte de a ocupa această funcţie, a încheiat un contract de finanţare cu fonduri europene, pe PFA, apoi a devenit primar, având obligaţia, pe de o parte, să-şi respecte proiectul încheiat înainte de a ajunge în această funcţie, iar pe de altă parte, de a respecta această lege a ANI, a incompatibilităţilor.

Cred că nu trebuie să fim ipocriţi şi trebuie să înţelegem că, pentru a aduce oameni profesionişti în administraţia publică locală, trebuie să le dăm voie să-şi desfăşoare activităţile pe care le-au desfăşurat înainte de a ajunge în aceste funcţii, mai ales dacă nu au afaceri cu statul. Cum veţi aduce plusvaloare în administraţie, dacă nu veţi da voie acestor oameni să câştige sumele pe care le merită pentru munca pe care o prestează? Să nu uităm că motivaţia universală a muncii este câştigul.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Benga.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Bună ziua, dragi colegi!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În mod normal, nu aş fi intervenit în discuţia aceasta, dar se întâmplă că ieri, în Comisia pentru administraţie, am stat şi am dezbătut proiectul acesta de lege cred că aproape o oră din două, cât a durat întreaga şedinţă, şi problema este în felul următor. Este o lungă listă - mai ales Comisia pentru administraţie fiind o comisie în care sunt mulţi membri cu o experienţă îndelungată în administraţia locală - este o lungă listă de jelanii, despre cum în România, regimul legal al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese este mai aspru decât în toată Europa - aceasta pe de o parte.

Pe de altă parte, discutăm despre cum ne aşteptăm noi să obţinem performanţă din administraţie, dacă unii nu sunt plătiţi. Şi ţin să vă reamintesc că în cursul anului trecut aţi dat liber la mărirea salariilor în primării, pe acelaşi argument. Vă readuc aminte că avem un sistem şi o administraţie publică supradimensionate. Eu nu am ceva împotriva ideii de a răsplăti corect performanţa. Dar, dacă vrem să facem performanţă, haideţi să digitalizăm administraţia publică, haideţi să o dimensionăm, pentru că ceea ce ţinem în momentul de faţă este o administraţie uriaşă care nu produce performanţă. Acesta este un aspect.

Pe partea cealaltă, însă, legat de argumentul unora de mai devreme - Doamne, ce regim fantastic, strict, comparativ cu celelalte ţări europene... şi cum la Parma şi la Lyon şi în diferite alte părţi ale Europei aleşii locali au dreptul să aibă business-uri.

Problema este în felul următor. În aceste ţări occidentale şi civilizate, nu s-a furat ca în codru, aşa cum s-a furat în România în ultimii 25 de ani. Pe lângă lucrul acesta, există o grămadă de exemple de aleşi locali care au avut activitate privată dedicată spolierii resurselor statului, de la firme de borduri, la firme de asfaltare, la firme de tot soiul de lucruri care aveau relaţie directă cu extragerea banului public.

Deci din punctul acesta de vedere, legat de această permanentă jelanie despre regimul atât de strict, realitatea este că România are o situaţie foarte specială. S-a furat ca în codru şi, dacă vrem să stopăm chestiunea aceasta, avem nevoie să ţinem aceste măsuri.

Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

După cum ştiţi mulţi dintre dumneavoastră, în mediul rural se aleg primari dintre bunii gospodari. Nu se alege partidul, ci se alege omul, pentru că fiecare cunoaşte pe fiecare.

Şi atunci, dumneavoastră sunteţi de părere că, după ce este aleasă primar o persoană care are nişte terenuri, care, pentru a primi fondurile date pentru acea suprafaţă de teren, trimise de la Uniunea Europeană, să renunţe la ele, să-şi vândă eventual terenul, sau să nu fie persoană fizică autorizată înregistrată, pentru că altfel nu poate primi acele sume de bani care îi revin. Adică să nu aibă dreptul de a avea animale, pentru care să primească aceiaşi sumă trimisă de Europa, pentru că noi avem această specificitate, de a dori să fie aleşi doar oamenii fără avere, care nu au avut vreo activitate, iar singura lor activitate să fie cea de primar? Adică nu vrem să-i ţinem pe bunii gospodari, ci oamenii care nu sunt cunoscuţi pentru aşa ceva?

Eu cred că este o ideea greşită şi poate unii dintre ei tocmai de aceea găsesc alte mijloace de a ajunge la anumite sume de bani. Este mai corect să le dăm posibilitatea să fie în continuare buni gospodari.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Eu cred că abordăm mai mult filosofic decât realist acest subiect. Pentru că, atunci când candidează, un primar ştie la ce se înhamă. Dacă este un om de afaceri de succes, ştie că va trebui să se ocupe prioritar - şi s-ar cuveni exclusiv - de managementul administraţiei publice locale. Un bun primar, vă asigur, nu va avea timp să se ocupe de afaceri personale şi de alte lucruri de acest gen, pentru că proiectele pe care se cuvine să le desfăşoare în beneficiul comunităţii şi problemele multe pe care le are în gestiune, de la naşterea unui om şi până la mormântarea sa, sunt o grămadă de servicii, cele sociale, cele patrimoniale - toate ţin de primărie şi sunt indisolubil legate, iar primarul asigură managementul lor. Este cel care le manageriază.

Ei bine, puneţi greşit problema, dacă o judecaţi în acest fel. A câştigat nişte proiecte, ştia la ce se înhamă, a devenit primar şi trebuie să renunţe la ele. Cine îl pune să candideze?

Eu cred că şi în calitatea aceasta, a administraţiei publice locale, trebuie să profesionalizăm oameni. Şi, într-adevăr, să avem buni manageri.

Dar, ia, gândiţi-vă, cum îl vulnerabilizaţi pe un primar pe care îl lăsaţi să vândă zarzavaturi, să facă comerţ şi, indirect, el va fi interesat, are şi poziţia prin care poate dicta, încât firmele, sigur, firmele lui nu fac afaceri cu primăria, dar indirect, cele care sunt în legătură cu primăria vor ajunge să-i acorde diverse bonificaţii. Şi îl vulnerabilizaţi, îl faceţi culpabil pe acest primar.

Că va avea pârghiile puterii la îndemână şi, sigur, va avea toate posibilităţile, într-un fel sau altul, să-i stimuleze pe cei care fac afaceri cu el, adică în mod indirect să-şi ajute propria firmă.

Aşadar, stimaţi colegi, eu cred că ar trebui, cu toţii, să acceptăm, o activitate didactică presupune altceva, o activitate literară este, la rândul ei, meritorie. Dar să-l transformăm pe edil în comerciant sau să-i dăm posibilitatea să desfăşoare activităţi în paralel este mult prea mult.

Şi aici nu ţine doar de incompatibilităţi. Ţine de un fel onest, demn, de a privi funcţia publică.

Şi, dacă te-ai înhămat la acea funcţie, lasă deoparte afacerile, până ce o închei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Rădulescu.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aud de la microfonul acestui Parlament că trebuie să fie oneşti.

Domnule coleg, oneşti, ca să spuneţi primarilor să fie oneşti, începeţi cu dumneavoastră.

Dacă parlamentarul nu intră în conflict de interese şi plăteşte 10% când ajunge în conflict de interese, şi primarul trebuie să fie la fel. Nu mai faceţi diferenţe între unii şi alţii. Acesta e primul lucru.

Al doilea lucru. Aşteptăm această lege, şi o aşteaptă toată lumea, de peste 3-4 ani de zile. Am ajuns să o discutăm şi, sper eu, astăzi să o trecem.

Şi le mulţumesc colegilor liberali, dacă şi cred că o vor susţine, şi vom putea astăzi să reparăm ceva care toţi primarii aşteaptă să fie reparat de mulţi ani de zile.

Aud, iarăşi, dintr-o altă parte a sălii, că primarii n-au voie să facă alte activităţi.

Adică dumneavoastră credeţi că un primar care creşte oi sau care produce miere are vreo problemă cu activitatea primăriei? Sau că el în timpul liber pe care îl are, pe care dumneavoastră credeţi că nu-l are, nu poate să facă aceste activităţi, că trebuie să intre într-un conflict de interese?

Eu cred că este o aberaţie.

Şi această lege, în esenţa ei, de la început a creat numai abuzuri şi numai aberaţii.

Şi eu sper ca astăzi, măcar pentru cei care sunt în procese, stimaţi colegi, adică peste 580 de primari, astăzi să facem o reparaţie morală.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Încheiem dezbaterile generale.

Dacă la articole sunt intervenţii?

La amendamente? Da.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Amendament respins la pct. 1 din raport. Se referă exact la acest articol care dă posibilitatea primarilor să desfăşoare funcţii şi în alte domenii de activitate din sectorul privat.

Propunem eliminarea acestui amendament, cu următoarele precizări.

E foarte important ce s-a spus de la această tribună, dar ce am susţinut noi, în esenţă, sunt următoarele idei.

1. Nu s-a făcut o dezbatere inclusiv cu Agenţia Naţională de Integritate, pentru a aduce argumente suficiente în sprijinul promovării unei astfel de idei.

2. De curând, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un proiect asemănător cu acesta. Şi am rugat, la Comisia juridică, să aşteptăm să vedem motivarea. Era vorba de eliminarea unei incompatibilităţi între funcţiile, inclusiv acestea, de primar, viceprimar, prefect, chiar şi parlamentar, şi calitatea de persoană fizică autorizată, de comerciant.

Curtea Constituţională a spus că este neconstituţional un astfel de articol. Şi trebuia să vedem motivarea, pentru a nu promova o altă lege neconstituţională.

În al treilea rând. Cine doreşte să facă afaceri poate face afaceri, e liber să o facă. Dar, înainte să candidezi, ştiai foarte bine care sunt criteriile şi care sunt limitele pe care ţi le oferă acea funcţie.

Sunt avocat, am îmbrăcat roba, dar, vă spun sincer, deşi legea nu-mi interzice, pot intra în anumite procese, nu am timpul necesar să fac acest lucru. Nu poţi să faci bine şi un lucru şi altul.

Da, consilierii locali, primarii trebuie să fie bine plătiţi. Dar ei trebuie să fie bine plătiţi de stat, de comunitatea care i-a ales, pentru că în slujba acestora îşi desfăşoară activitatea.

Nu ne-am opus unei indemnizaţii decente, pentru că, într-adevăr, oamenii aceştia trebuie să aibă din ce să trăiască şi să aibă trai decent.

Acestea sunt argumentele principale pe care le folosim în sprijinul acestui amendament de eliminare.

Sperăm să ne fi făcut înţeleşi şi să votaţi în consecinţă.

Mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Amendament respins, deci la nr. crt. 1, domnule Stelian? 1, da?

Amendament respins, vot, vă rog.

41 de voturi pentru, 96 de voturi împotrivă, o abţinere. Respins.

Supun votului dumneavoastră forma iniţială a textului. Vot.

98 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, 3 abţineri. (Vociferări.)

Domnule Solomon şi domnule Floroiu, vă pot invita pe hol, că se aude de aici. Inclusiv ce vorbiţi se aude.

Alte intervenţii la articole? Nu.

Mulţumesc.

Vot final.

11. Proiectul de Lege pentru completarea art. 386 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Comisia? Domnul Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru drepturile omului, al Comisiei pentru muncă, al Comisiei pentru egalitate de şanse, punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii, punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare introducerea în sarcina Caselor de Asigurări de Sănătate de a încheia un contract cu medicul specialist, în baza căruia acesta să poată elibera certificate de concediu medical, bilete de trimitere pentru consultaţii şi investigaţii paraclinice gratuite, precum şi reţete gratuite sau compensate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi - o abţinere -, adoptarea proiectului, cu amendamentele admise, care fac parte din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Doamna Roşca.

Doamna Lucreţia Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege pe care Grupul PSD din Comisia pentru sănătate l-a susţinut este un proiect bun, care vine să crească accesibilitatea pacienţilor către serviciile medicale, fără să coste Casa de Sănătate nimic în plus.

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că, la ora actuală, în România, medicii specialişti cu liberă practică pot funcţiona în relaţie cu Casa de Sănătate sau, de sine stătător, organizaţi în cabinete particulare.

Dacă un pacient are o problemă şi are cabinetul specialistului fără contract cu Casa lângă bloc, lângă locuinţă, el merge acum la medicul specialist, care îl consultă şi care, pentru că nu are relaţie cu Casa, nu-i poate elibera nici reţetă compensată, nici investigaţii suplimentare, drepturi pe care pacientul, asiguratul le are.

Şi, în situaţia actuală, el trebuie să plece cu o recomandare de la medicul specialist fără contract, înapoi, la medicul de familie sau la un alt specialist, cu relaţie cu Casa de Sănătate.

Lucrurile sunt foarte simple. În Legea-cadru, în Contractul-cadru şi în Normele de funcţionare ale Casei de Sănătate nu este permis ca acelaşi medic specialist să funcţioneze în două relaţii cu Casa de Sănătate.

Prin proiectul de lege, medicul specialist care face contract, face doar pentru dreptul de a elibera ce drept are asiguratul - reţetă şi bilet de trimitere. Pentru a nu mai pune pe drum asiguraţii şi, spuneam, socotind bine, Casa de Sănătate nu ar avea costuri suplimentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, alte intervenţii dacă mai sunt?

La articole? Nu.

Vot final.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

Comisia?

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru industrii, Comisia pentru administraţie?

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, republicat, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 21 februarie.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Guvernul susţine adoptarea Proiectului de Lege care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 5 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, în sensul stabilirii unor prevederi derogatorii de la legislaţia în vigoare privind regimul forestier şi al unor zone protejate.

Totodată, se propune şi abrogarea unor prevederi referitoare la: sistemul indicatorilor de performanţă ai serviciilor publice; obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a iniţia procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii cu cel puţin 6 luni înainte de încetarea contractelor în curs; aprobarea de către autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale a prelungirii, în condiţiile legii, a unor contracte de delegare a gestiunii, prin act adiţional încheiat între operatori şi unităţile administrativ-teritoriale, precum şi între operatorii regionali şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei, republicat, comisiile au examinat proiectul de lege mai sus menţionat, în şedinţe separate.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat proiectul în 13 martie 2018, fiind prezenţi 23 de deputaţi, din totalul de 24.

Comisia pentru industrii - 6 martie, 13 martie şi 24 aprilie, cu 15 deputaţi prezenţi din totalul de 20.

Comisia pentru agricultură - în 15 mai.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, comisiile au hotărât, cu majoritate de voturi, două împotrivă şi 3 abţineri, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Pentru colegii care nu au fost atenţi, e vorba de Proiectul domnului senator Bădălău.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

La articole? Nu.

Vot final.

13. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 252 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018; procedură de urgenţă.

Comisia specială, domnul Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Comisia specială a fost sesizată cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 252.

Ţinând cont de această decizie, am pus în concordanţă acele articole care au fost declarate neconstituţionale. În principiu, eroarea judiciară; am redefinit-o.

Face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat Parlament,

Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestei iniţiative legislative, astfel cum a fost modificată ca urmare a reexaminării.

Cu tristeţe trebuie să constatăm un lucru. Calitatea actului de legiferare în Parlamentul României scade de la un an la altul.

Iniţiativa legislativă de modificare a Legii privitoare la statutul magistraţilor, în repetate rânduri, a fost declarată neconstituţională, în considerarea, de Curtea Constituţională, a calităţii precare a textului normativ.

S-a vorbit despre neclarităţi, despre texte improprii, despre imposibilitatea practică de a aplica aceste texte normative, ca urmare a impredictibilităţii de care dă dovadă un astfel de text.

S-a vorbit, de asemenea, în deciziile Curţii - sunt două, cel puţin, care privesc această iniţiativă legislativă şi probabil vor mai fi, cel puţin încă una. S-a vorbit, de asemenea, despre necorelarea textelor normative - necorelarea textelor normative din această iniţiativă legislativă -, precum şi necorelarea acestor texte cu alte texte, care se regăsesc în alte legi.

Toate aceste aprecieri ale Curţii Constituţionale, pe care cu toţii trebuie să le respectăm, cu putere de lege, vedeţi ghilimelele de rigoare, vădesc un singur lucru - calitatea actului de legiferare în Parlamentul României scade de la un an la altul.

Fac un apel la dumneavoastră. Chiar şi acum, după reexaminare, dacă, în parte, din cele 6 articole care au fost declarate neconstituţionale, dacă în parte, ca urmare a reexaminării, unele dintre aceste articole au fost modificate aşa cum Curtea ne-o cere, cum ne arată în motive, altele păcătuiesc, la fel, prin neclaritatea textului şi, drept urmare, vor fi imposibil de aplicat.

Pe de altă parte, în această procedură de reexaminare am modificat texte normative care n-au fost vizate nici de sesizarea de neconstituţionalitate, aşa cum n-au fost vizate nici de dispoziţiile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 252/2018, încălcând astfel Legea nr. 47/1992 şi, de asemenea, practica unitară a Curţii Constituţionale a României, care a declarat neconstituţională orice intervenţie care se face ulterior admiterii unei sesizări de neconstituţionalitate, dacă textul n-a fost vizat de critica de neconstituţionalitate, n-a fost desfiinţat ca urmare a dispoziţiilor şi dacă nu este necesară o modificare, ca urmare a corelării cu alte texte normative.

Încă o dată, exprimându-mi regretul pentru - subliniez acest lucru - felul în care se degradează, de la un an la altul, calitatea actului de legiferare în Parlamentul României, arătând că nu putem vota, pentru că... considerăm că este neconstituţională şi această formă pe care ne-o propuneţi astăzi, pentru a fi adoptată prin vot, Partidul Naţional Liberal este obligat să voteze împotrivă.

Vă mulţumesc tuturor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii, dacă mai sunt, la dezbateri generale? Nu.

La arti...?

Domnul Stelian Ion, da.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Pe 9 mai se publica în Monitorul Oficial Decizia Curţii Constituţionale referitoare la această lege.

Pe 9 mai am lucrat până spre seară în Comisia specială pentru modificarea Codului penal. Ştiţi foarte bine toate aceste discuţii.

Pe 10 mai am fost convocaţi pentru a pune în acord aceste texte cu decizia Curţii Constituţionale, în condiţiile în care această decizie are vreo 82 de pagini, vreo 32 de pagini relevante.

Colegii noştri din PSD au recunoscut, ne-au spus că au lucrat în stil PSD, noaptea.

Nu e OK ceea ce faceţi. Nu aşa se legiferează.

Curtea Constituţională doar că nu a spus, cu subiect şi predicat, Parlamentul României este incompetent.

Instituiţi o dictatură a incompetenţei.

Şi am solicitat foarte clar preşedintelui acestei comisii speciale să îşi asume răspunderea pentru acest eşec continuu care nu se mai termină.

E foarte grav ceea ce se întâmplă, pentru că luăm aşa, la comun, cu toţii, o palmă peste ochi, de la Curtea Constituţională.

Şi Curtea n-a spus foarte clar. Nu aşa se fac textele de lege. Nu luaţi copy-paste din deciziile noastre, pentru că noi vă dăm doar liniile directoare. Dumneavoastră, în Parlament, în calitate de legiuitor, luaţi aceste idei şi transpuneţi-le în texte de lege, nu luaţi copy-paste. Nu adoptaţi texte prin care să creaţi vid legislativ sau să fie texte contradictorii.

Şi v-am spus de atâtea ori, în această comisie, vedeţi, că dacă abrogaţi acel articol, creaţi un vid legislativ.

Nu aţi ascultat. Faceţi lucrurile de mântuială.

Pentru că aveţi puse în funcţii cheie persoane care nu se pricep, care nu înţeleg despre ce e vorba, care - atunci când le explicăm - frunzăresc alte hârtii şi umblă pe telefon, aşteptând indicaţii preţioase de undeva, de mai sus.

Nu e corect ceea ce se întâmplă, pentru că întreg Parlamentul este etichetat drept incompetent, doar pentru motivul că în aceste poziţii cheie sunt puse persoane care nu se pricep.

Asumaţi-vă, asumaţi-vă răspunderea şi înlăturaţi aceste persoane care, fie au facultăţi făcute prin corespondenţă, fie au doctorate luate cum... nu se ştie. Şi ajungem la această situaţie.

Şi ticăloşia poate fi făcută cu cap, chirurgical. Înlături textul care te interesează şi îl înlocuieşti cu ceea ce vrei, dar nu faci varză întreaga legislaţie penală, nu toci mărunt întreaga legislaţie privind justiţia, pentru că vrei să faci nişte modificări în două-trei poziţii care te interesează pe tine şi, în rest, laşi incompetenţii să umble dezlegaţi pe câmpii.

Deci aveţi foarte mare grijă cu privire la aceste chestiuni. Pentru că aveţi în partid oameni competenţi, aveţi şi oameni competenţi.

Dictatura, dictatura incompetenţei, asta e ceea ce faceţi dumneavoastră.

Evident, textele sunt neclare.

Şi vom ataca din nou la Curte.

Şi, dacă va fi corectă Curtea, textele trecute de Senat vor fi acestea, adoptate la Camera Deputaţilor, suntem încredinţaţi că vom câştiga a treia oară la Curte. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Se impun câteva precizări de făcut.

Noi am cerut, de fiecare dată, în comisie, tuturor care au ceva de spus, să spună, cu subiect şi predicat.

Că avem colegi care nu pot lectura 3 pagini de motivare, argumentând că a fost târziu şi a fost seară, acesta nu e un motiv să stăm pe loc.

Noi, Decizia Curţii, repet, am pus-o în concordanţă, ne asumăm.

Noi, în campania electorală, am spus foarte clar că ne dorim o răspundere reală a magistraţilor.

Pentru ca să existe răspunderea reală a magistraţilor, trebuie definită eroarea, reaua-credinţă şi eroarea judiciară.

În aceste condiţii, atâta timp cât noi, şi o parte din asociaţiile profesionale, cu colegii de la UDMR şi colegii de la ALDE, am dat dovadă tot timpul de bună-credinţă şi am modificat această lege în concordanţă cu ceea ce am promis: să avem o răspundere reală şi să reglementăm foarte clar statutul judecătorilor şi procurorilor. Asta am făcut.

Că avem colegi care blochează, că avem colegi melomani, care în Parlament ascultă muzică, că avem colegi care - atunci când ar trebui să lucrăm efectiv, şi le cerem texte - nu vin cu niciun fel de text şi doar combat şi fac declaraţii politice...

Parlamentul nu poate sta pe loc, până când vom avea, de la un grup parlamentar sau altul, nişte propuneri concrete.

Repet, aşa cum este textul, ne-am asumat. Ne-am asumat că avem nevoie de o răspundere a magistraţilor. Ne-am asumat că avem nevoie de o separare a carierelor judecătorilor şi procurorilor, că avem nevoie de o secţie specială, că avem nevoie de o independenţă a inspecţiei judiciare. Toate aceste lucruri ni le-am asumat şi le vom face.

Cu toată opoziţia dumneavoastră, cu toate atacurile la Curtea Constituţională, aceste legi vor intra în vigoare.

Sunt lucruri pe care ni le-am asumat şi pe care le vom face.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu.

La articole? Nu. Vot final.

Domnul lider Suciu Vasile-Daniel.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă solicit să fiţi de acord să prelungim programul de lucru până la epuizarea dezbaterilor la punctele 16 şi 17 de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai aveam 6 minute, dar sunt de acord. Vot.

109 voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Aprobat.

16... Deci vorbim de 16, mutat de pe poziţia 32.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind personalul navigant; procedură de urgenţă.

Comisiile?

Domnul Solomon Adrian.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea Directivei Uniunii Europene 2015/1794 a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 octombrie 2015 de modificare a Directivelor 2008/94/CE, 2009/38/CE şi 2002/14/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Directivelor 98/59/CE şi 2001/23/CE ale Consiliului, în ceea ce priveşte navigatorii, urmărind eliminarea unor prevederi din legislaţia internă care exclud anumite categorii de navigatori din domeniul de aplicare.

Comisiile au dezbătut în şedinţe separate.

Comisia pentru muncă - în 15 ianuarie 2018, Comisia pentru transporturi - în 24 aprilie 2018.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind personalul navigant, în forma prezentată de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu.

Fără amendamente.

Legea merge la votul final.

Şi 17, venită de pe poziţia 72.

Propunerea legislativă privind transmiterea unui bun imobil - teren din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului "Regele Mihai I al României" din municipiul Timişoara în domeniul privat al statului şi în proprietatea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului "Regele Mihai I al României" din municipiul Timişoara, judeţul Timiş.

Comisiile?

Comisia juridică.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au fost sesizate spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă.

În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative cu amendamente admise şi amendament respins, cuprinse în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu.

Articole? Nu.

Aţi prelungit degeaba, am terminat la 11,29.

Vot final la...? 12,00.

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă. Vom face un vot test, într-un minut.

Vot test.

223. Suntem în cvorum. Începem.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de...

(Doamna deputat Ana Adriana Săftoiu solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Doamna Săftoiu.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Doamnelor şi domnilor,

Am să vă rog să păstrăm un moment de reculegere pentru cel care a fost unul dintre cei mari comentatori sportivi ai României, Cristian Ţopescu, şi, în acelaşi timp, parlamentar, în perioada 2008-2012.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Vot.

256 de voturi pentru, 2 colegi care nu optează. Adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.

Comisia pentru tehnologia informaţiei propune adoptarea.

Vă rog, vot.

253 de voturi pentru, 5 abţineri, un coleg care nu optează. Adoptat.

3...

Domnul Popescu.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Naţional Liberal a votat pentru această directivă de o importanţă majoră.

Dar motivul pentru care am venit să iau cuvântul este să vă spun din nou că nu va trebui să implementăm directive, în modul în care am implementat această directivă.

Ne opunem acestui comportament, de a veni la comisie cu două zile înainte, când ai avut un an şi jumătate la dispoziţie, fără un tabel comparativ, cu amendamente căzute din cer, care iscă conflicte între instituţii care sunt în subordinea Guvernului pe care îl conduceţi.

Dragi colegi,

aceste legi sunt legi de importanţă majoră pentru această ţară, pentru copiii voştri, pentru viitorul copiilor voştri, pentru voi, pentru noi.

Realizaţi că legile acestea trebuie făcute nu pe genunchi!

Aţi avut un an şi jumătate la dispoziţie să implementaţi această directivă; nu 3 zile, şi nu în 30 de minute, în comisia de specialitate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

3. Proiectul de Lege pentru completarea art. 386 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea.

Vot.

261 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu optează. Adoptat.

Legi organice. Adoptări.

4. Proiectul de Lege privind pieţele de instrumente financiare.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Vot, vă rog.

253 de voturi pentru, 7 abţineri. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Comisia juridică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea.

Vot, vă rog.

241 de voturi pentru, 18 împotrivă, 7 abţineri. Adoptat.

Domnul Márton Árpád, explicarea votului.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul nostru parlamentar a votat împotriva acestei legi, din cauza definiţiei neclare, confuze, a terorismului; care nu este nici clară şi nici în acord cu prevederile din directivă.

Va putea fi folosit acest articol pentru alte abuzuri pe care le cunoaştem.

Şi ar fi bine, spunem noi, ca autorităţile competente să caute teroriştii nu în sânul comunităţii noastre, ci în sânul acelor comunităţi care comit astfel de acte în întreaga Europă şi în SUA.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 şi pentru abrogarea alin. (2) al art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2013 privind modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru modificarea lit. e) a alin. (6) al art. 3 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Comisia juridică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea.

Vă rog, vot.

194 de voturi pentru, 70 de abţineri, un coleg care nu optează. Adoptat.

Domnul Vass Levente, explicarea votului.

Domnul Sitterli, la sfârşitul şedinţei. (Vociferări.)

Domnul Vass Levente:

Domnule preşedinte...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

E neafiliat...

Domnul Vass Levente:

...nu m-aţi observat, la marginal 3, la modificarea Legii nr. 95. De aceea, am apăsat acum butonul. Cer permisiunea să pot să explic votul respectiv.

Deci prin abordarea şi prin aprobarea acestei modificări legislative acordăm posibilitatea pacienţilor ca să primească reţete compensate, reţete gratuite, bilete de trimitere... (Vociferări.) Dar să ştiţi că am explicat... Să primească reţete compensate, bilete de trimitere...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Vass...

Domnule Vass...

Domnul Vass Levente:

Dar permiteţi-mi, domnule preşedinte...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Numai vreau să vă atrag atenţia, respectuos, că noi vorbim aici de ceva cu fondul funciar.

Domnul Vass Levente:

Ştiu, domnule preşedinte.

Dar am apăsat butonul şi atunci nu aţi observat. Am ridicat mâna, nu aţi observat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Când?

Domnul Vass Levente:

Atunci, la marginal 3.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

A, e în regulă, explicaţi votul de la 3.

Domnul Vass Levente:

Deci încă o dată...

Mulţumesc.

Încă o dată. Să ştiţi, creăm posibilitatea legală ca fiecare asigurat să primească de acum încolo, şi la privat, dacă se duce după ora 15,00-16,00, când medicul de familie nu mai este la serviciu, să primească reţetă compensată, bilete gratuite de trimitere, reţete gratuite şi concedii medicale.

E un lucru foarte important, pentru că acel pacient care după-amiază se duce pentru propria boală sau duce copilul la medic, la privat, şi din buzunar scoate 100 de lei, 150 de lei, pentru consultaţie, şi este asigurat, nemaivorbind de copil, de acum încolo, dacă legea, modificarea legislativă o să şi apară în Monitorul Oficial, o să aibă posibilitatea să primească aceste drepturi.

Dacă un medic tânăr, astăzi, îşi termină specialitatea, să ştiţi, are, în principiu, 3 posibilităţi: pleacă din ţară; în a doua zi - şi nu prea se întâmplă acest lucru - se angajează la un spital sau 3 - rămâne fără serviciu.

Prin această modificare, o să aibă posibilitatea să se gândească să-şi deschidă în cartiere cabinete particulare, până când îşi găsesc un loc în sistemul nostru sanitar, şi să deservească pacienţii, de la diagnostic până la tratament şi la controale. Astfel, asigurând pacientului asigurat toate posibilităţile care îi revin, conform legii.

Vă mulţumesc foarte mult pentru susţinere tuturor grupurilor parlamentare.

Şi, pentru mine, să ştiţi, dacă îmi permiteţi, e un lucru foarte important pentru că este prima mea propunere legislativă.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Sitterli.

Rog stafful tehnic să ia cunoştinţă de schimbarea doctrinară a domnului Sitterli, pentru că la mine apare neafiliat. De aceea am făcut gafa... tragică, de dinainte.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne-am abţinut de la votarea acestui proiect de lege, pentru că, aşa cum am susţinut şi în Comisia pentru industrii, acest text de lege, în forma prevăzută, este inaplicabil.

De ce? Pentru că el conţine o prevedere care încalcă dispoziţiile constituţionale. Respectiv, la art. 27 se prevede în mod expres: "Infrastructura secundară de irigaţii, inclusiv terenul aferent, care nu sunt înscrise în evidenţele de Cadastru şi Carte Funciară aflate în administrarea Agenţiei şi situate pe teritoriul unei organizaţii se transmit în proprietatea organizaţiei, în baza extraselor pe inventarul bunurilor respective, identificându-se prin orice modalitate prevăzută de lege" - şi aici vin şi arăt - "prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale".

Vechiul text de lege prevedea "prin hotărâre de Guvern".

Potrivit dispoziţiilor legale, respectiv Legea nr. 213/1998 privind regimul proprietăţii publice, reţelele de irigaţii şi magistralele de irigaţii sunt în domeniul public al statului.

Or, un bun - potrivit aceleiaşi legi - nu poate trece din domeniul public al statului în domeniul privat, respectiv, în domeniul... şi în proprietatea publică a unor particulari, a unor organizaţii, aşa cum prevede textul de lege, decât prin hotărâre de Guvern.

De ce spun că este neconstituţional? Pentru că aici suntem în prezenţa unei legi organice, votată astăzi, iar Legea nr. 213 care ne obligă pe noi ca prin hotărâre de Guvern să facem trecerea din domeniul public în domeniul privat, indiferent, unitate administrativ-teritorială şi aşa mai departe, ne obligă la hotărâre de Guvern. Şi Legea nr. 213 este lege organică.

Iată, aşadar, că printr-o lege ordinară, inferioară ca forţă juridică unei legi organice, modificăm regimul juridic al proprietăţii publice şi permitem ministrului să treacă un bun din domeniul public al statului în domeniul privat al unor organizaţii. Lucru care este profund neconstituţional şi îl plasează pe ministru, chiar respectând legea - pentru că nimeni nu poate invoca necunoaşterea Constituţiei şi a legilor ţării -, îl plasează pe tărâm penal, pentru că îmbogăţeşte, în contradicţie cu dispoziţiile legale, nişte organizaţii private.

În consecinţă, acest text de lege, votat de noi, astăzi, este inaplicabil şi neconstituţional.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Pentru rigoare. Domnul...

Dumnealui apare neafiliat..., pentru că n-aţi făcut anunţul în plen. Deci stafful nu avea de unde să ştie.

Regulamentar, hârtie la Biroul permanent, şi anunţ în plen, da?

Mulţumesc.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului Judeţul Bacău, în domeniul public al Judeţului Bacău.

Comisia juridică propune adoptarea.

Vă rog, vot.

178 de voturi pentru, 67 de voturi împotrivă, 16 abţineri. Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Comisia juridică propune adoptarea.

Vă rog, vot.

196 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă, 4 abţineri, un coleg care nu optează. Adoptat.

Doamna Turcan, explicarea votului.

Doamna Raluca Turcan:

Partidul Naţional Liberal a votat împotriva acestei propuneri legislative, din mai multe motive.

O dată. Există o decizie a Curţii Constituţionale, de acum o lună de zile, prin care o lege care permitea activităţi comerciale sub formă de PFA, desfăşurate de primari, a fost declarată neconstituţională.

Ca atare, o reglementare cu acelaşi conţinut nu poate fi decât neconstituţională.

2. În privinţa termenului de prescripţie.

Există deja, dragi colegi, un termen de prescripţie general, de 3 ani de zile.

Ca atare, instituirea unei noi norme care reprezintă de fapt o dublă reglementare încalcă Legea privind tehnica legislativă şi duce, evident, într-o dilemă sau dificultate în interpretarea legii, exact pe cei vizaţi.

3. Prin această lege se creează un cadru normativ impredictibil care de fapt îi pune în pericol pe primari. Şi riscaţi, sub pretextul de bunăvoinţă, care, de fapt, are la bază atragerea de voturi şi mobilizarea primarilor în campaniile electorale, să-i puneţi în pericol şi să le creaţi dificultăţi cu legea.

Vreţi să-i sprijiniţi cu adevărat pe primari? Orice partid care are primari doreşte să-i sprijine, pentru că îşi fac treaba în comunităţile lor şi servesc comunităţile.

Atunci, dacă îi sprijiniţi pe primari, daţi-le bani pentru investiţii!

Creaţi-le, într-adevăr, descentralizare şi reorganizare, însoţite de resurse!

Lăsaţi-le impozitul pe venit în administrarea autorităţilor locale!

Lăsaţi-le redevenţele de pe resursele naturale de pe teritoriul localităţilor lor la dispoziţie, astfel încât să poată să investească!

Nu-i mai bruiaţi cu Legea salarizării, haotică, să nu ştie cum să vă servească dumneavoastră unui scop pe care n-aţi ştiut să-l gestionaţi!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, concluzii.

Doamna Raluca Turcan:

Aşadar, sub pretextul că ajutaţi primarii, de fapt îi puneţi în dificultate.

Nu le mai creaţi falsa iluzie că-i apăraţi de posibile probleme în justiţie!

De posibile probleme în justiţie vă apăraţi dumneavoastră, cei care decid de fapt pentru dumneavoastră.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Creaţi-le un cadru legal predictibil, transparent!

Daţi-le bani să-şi servească comunităţile!

Ajutaţi-i să facă investiţii şi să creeze locuri de muncă!

Şi atunci...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

... într-adevăr vă faceţi datoria...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

... faţă de ei.

Vă mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

9...

Domnul Rădulescu.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, doamnă Turcan, colegul dumneavoastră tocmai lăuda această iniţiativă legislativă. Văd că acum dumneavoastră spuneţi altfel. Dar nu mai contează.

Eu vreau să mulţumesc tuturor colegilor care au semnat această iniţiativă şi care au şi votat-o, inclusiv colegului de la minorităţi, domnul Iusein Ibram, colegilor de la Comisia juridică.

Şi vreau să vă spun că este o zi istorică pentru primarii din România. Pentru toţi, inclusiv pentru primarii din PNL şi din alte partide. Pentru că, într-adevăr, dacă pentru ceilalţi, care şi-au pierdut mandatele, n-am putut să mai facem mare lucru, pentru cei peste 500 de primari care sunt în procese, astăzi eu cred că am făcut o reparaţie, atât legală, cât şi morală.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Continuăm.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea.

Vă rog să votaţi.

187 de voturi pentru, 67 de voturi împotrivă, 9 abţineri. Adoptat.

10. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 252 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei propune adoptarea legii cu amendamente.

Vot, vă rog.

181 de voturi pentru, 74 de voturi împotrivă, 5 abţineri, 2 colegi care nu optează. Adoptată.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind personalul navigant.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea.

Vot.

Unanimitate. Adoptat.

12. Propunerea legislativă privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului "Regele Mihai I al României" din municipiul Timişoara, judeţul Timiş, în domeniul privat al statului şi în administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului "Regele Mihai I al României" din municipiul Timişoara, judeţul Timiş, precum şi transmiterea, cu titlu gratuit, a acestora din domeniul privat al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului "Regele Mihai I al României" din municipiul Timişoara, judeţul Timiş, în proprietatea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului "Regele Mihai I al României" din municipiul Timişoara, judeţul Timiş şi în administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului "Regele Mihai I al României" din municipiul Timişoara, judeţul Timiş.

Comisia juridică, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru învăţământ - comisiile, cele 3 - propun adoptarea.

Vă rog, vot.

242 de voturi pentru, 19 abţineri, un vot împotrivă. Adoptată.

Mulţumesc.

Biroul permanent, la Sala de Birou permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,29.