Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 20 iunie 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În continuare, dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei deputat Tudoriţa-Rodica Boboc.

Vă rog.

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc:

Declaraţie politică: "Donaţii în slujba vieţii".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ocupaţi prea mult cu certurile noastre politice pe tema justiţiei, riscăm să pierdem din vedere probleme mai comune, dar cu impact în viaţa oamenilor.

De mai mult timp, în mod repetat s-au lansat chemări de ajutor pentru viaţa semenilor noştri aflaţi în suferinţă. Una dintre acestea este adresată donatorilor de sânge. Aţi aflat şi dumneavoastră despre lipsa acestei surse vitale din spitalele româneşti.

Problema nu este una locală, românească, ci una mondială, din moment ce o zi din an, 14 iunie, este dedicată donatorilor de sânge din toată lumea. Ediţia 2018 a fost găzduită de Grecia şi are ca temă: "Donarea de sânge ca o acţiune de solidaritate", iar sloganul din acest an îi îndeamnă pe potenţialii donatori: "Fii acolo pentru altcineva. A da sânge = viaţă. Spune-le prietenilor!".

Scopul desemnării unei zile dedicate donatorului este de a promova donarea de sânge voluntară, neremunerată şi de a încuraja noile generaţii de donatori de sânge voluntari să menţină aprovizionarea cu sânge sigur şi, nu în ultimul rând, salvarea de vieţi.

Dar chiar şi celor care nu se califică a fi donatori direcţi le revine o parte de contribuţie. Să spună celor apropiaţi, să-i îndemne să facă acest nobil gest - donarea de sânge.

În acest sens, în acord cu chemarea Ministerului Sănătăţii, am conceput şi eu un mic discurs.

Stimaţi colegi şi prieteni, fiţi acolo pentru altcineva. Donând sânge donaţi viaţă. Iar dacă nu donaţi dumneavoastră, spuneţi-le prietenilor!

Datele statistice mondiale arată că mult mai mulţi donatori voluntari se înregistrează în statele mai bogate, ceea ce ne spune că în statele mai sărace există mai puţină solidaritate umană şi aceasta ar sta şi la baza situaţiei de sărăcie. Solidaritatea nu presupune un cost financiar mare, dar are beneficii umane imense.

În final, lansez invitaţia la mai multă solidaritate cu semenii noştri aflaţi în suferinţă, contribuind, în cazul acesta, la asigurarea unităţilor spitaliceşti cu sângele necesar.

Deputat de Vrancea, Rodica Boboc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică se referă la criza din învăţământul gimnazial, care are nevoie de ajutorul nostru.

Ştiu că PSD şi ALDE sunt foarte preocupaţi de suprimarea totală a justiţiei sau de noi planuri pentru suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis, pentru a pune România total sub control, dar trag un semnal de alarmă asupra învăţământului românesc.

Ieri s-au publicat rezultatele de la Evaluarea Naţională şi procentul celor care au luat note de 5 sau peste 5 este mai mic cu 3,4%, comparativ cu datele din 2017.

Mai grav, din 179.000 de elevi înscrişi în clasa a VIII-a, chiar potrivit datelor furnizate de Ministerul Educaţiei, aproximativ 30.000 nu s-au înscris la examenele Evaluării Naţionale din această sesiune. Cel mai probabil, o parte dintre aceşti elevi au abandonat şcoala din cauza situaţiei materiale precare sau pentru că provin din familii cu o situaţie dificilă.

Din păcate, aceste date nu sunt izolate. Nu ne referim doar la anul şcolar 2017-2018. Asociaţia Human Catalyst arată într-un studiu că în anul şcolar 2016-2017, la nivel naţional, au fost înscrişi la Evaluarea Naţională mai puţin de 30.449 de elevi de clasa a VIII-a, adică 18,7% din totalul absolvenţilor de gimnaziu nu s-au prezentat la acest examen de sfârşit de etapă.

Nici în anul 2018 nu vorbim despre câţiva copii, ci de nu mai puţin de circa 20% dintre elevii înscrişi în clasa a VIII-a, 20%, un procent enorm! În timp, această situaţie devine o problemă a întregii societăţi. Aceştia au probleme în a-şi continua studiile, iar posibilităţile lor de dezvoltare devin limitate.

Aceşti copii au nevoie de ajutorul nostru, pentru că, altfel, le va fi greu să recupereze pe termen lung.

Procentul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani, care se află în afara sistemului educaţional, dar şi fără o slujbă, este nepermis de ridicat pentru România. Mai exact, acesta este de 19,3%, ţara noastră clasându-se pe un ruşinos loc 5 în Uniunea Europeană, la acest capitol.

Pe această cale, solicit ministrului educaţiei naţionale să prezinte care sunt măsurile pe care le propune pentru a întinde o mână de ajutor acestor elevi, care nu au susţinut nici măcar examenul de încheiere al celor 8 ani de şcoală.

Potrivit unor date recente, oferite de Raportul Băncii Mondiale pentru Dezvoltare, mai mult de un sfert din copiii din mediul rural abandonează şcoala, înainte să termine clasa a VIII-a. Avem o rată a analfabetismului funcţional de 42%, suntem campioni, aşadar, la acest nivel, pe acest capitol, dar, cu toate acestea, educaţia preuniversitară nu beneficiază de atenţia de care are nevoie.

Indiferent care ar fi preocupările PSD-ALDE, ale domnului Dragnea, ale domnului Tăriceanu, trebuie să nu uităm să avem grijă de lucrurile cu adevărat importante - educaţia copiilor noştri!

Vă mulţumesc.

Deputat, Circumscripţia nr. 29, Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Mihai-Cătălin Botez.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De mai bine de un an şi jumătate, alături de obişnuitele dezbateri pe teme economice, facilitate în ultima vreme de tot felul de revoluţii fiscale şi fonduri suverane, asistăm la o dezbatere pe marginea reformei justiţiei. Legile justiţiei, Codul penal, Codul de procedură penală, toate sunt modificate sub pretextul unor reforme cerute de nimeni, dar bazate pe anumite pretexte, adeseori inventate.

Totuşi, astăzi nu vreau să vorbesc despre spiritul reformator al coaliţiei majoritare, ci despre o altă problemă şi anume, recuperarea prejudiciilor în cazul hotărârilor definitive.

Datele ne spun că există aproximativ un miliard de euro, bani ce trebuie recuperaţi ca urmare a deciziilor definitive ale instanţelor judecătoreşti, în total 990 de hotărâri judecătoreşti definitive trimise Ministerului Finanţelor de către ANAF, pentru a fi puse în aplicare.

Ca un fapt divers, un miliard de euro este valoarea Spitalului Republican, cuprins în Programul de guvernare sau contravaloarea a trei spitale regionale, la fel, menţionate în Programul de guvernare, şi despre care nu se mai ştie nimic.

Rolul unui sistem penal în cele mai multe state este, în primul rând, de pedepsire a unui infractor, de a proteja societatea de repetarea unor fapte ce ar putea să dăuneze societăţii, reeducarea celui care a săvârşit fapta, dar şi recuperarea eventualelor prejudicii aduse statului.

Deşi mai avem multe de învăţat, se pare că în ceea ce priveşte lupta anticorupţie, până acum suntem un exemplu bun.

Însă recentele schimbări legislative în ceea ce priveşte Legile justiţiei sau Codul de procedură penală par să ne îndepărteze de la a mai fi un exemplu pentru statele din jur. Însă aceasta este o altă discuţie.

Totuşi, de ce statul nu reuşeşte să recupereze prejudiciile? Nu se doreşte. Nu există capacitatea de a face acest lucru.

Există un adevărat paradox al statului român. În jur de 30% din numărul total de angajaţi lucrează la stat. Totuşi, dacă în anumite locuri aparatul funcţionarilor este supradimensionat, în alte locuri - poliţie, educaţie, sănătate - aparatul este subdimensionat. Iar specialiştii care au rămas pleacă din sistem, atunci când se iveşte oportunitatea.

Situaţia ANAF este similară cu cea a domeniilor enumerate mai devreme - un aparat subdimensionat, cu multe alte atribuţii, cu sisteme informatice ineficiente. Trebuie să pună în aplicare sentinţe judecătoreşti pentru care nu a fost pregătit.

Trebuie să înţelegem că recuperarea prejudiciilor este o parte integrantă a pedepsei.

Statul nu poate lăsa impresia că poţi fura milioane de euro, pentru ca mai apoi să petreci un an sau doi la închisoare, pentru ca în cele din urmă să te retragi liniştit la pensie, cu milioanele obţinute în mod fraudulos.

Ce lupte vrem să ducem? Cum vrem să modernizăm România? Ducând lupte crâncene împotriva unor abuzuri închipuite sau a unor state paralele inexistente? Sau creând un sistem public care funcţionează adecvat şi care oferă un exemplu pentru toată societatea?

Răspunsurile la întrebările acestea ne vor spune cum va arăta România peste câţiva ani.

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul Florică Ică Calotă.

Domnul Florică Ică Calotă:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică este intitulată "Acvacultura, o necesitate".

În cadrul dezbaterilor "Oceanul, sursă inepuizabilă de hrană", care au avut loc la Paris, a fost abordată şi problema acvaculturii.

După datele disponibile, producţia anuală de peşte obţinută prin acvacultură nu este semnificativă, faţă de 7.578 de milioane de tone de peşte prins anual. "Este momentul ca omul să treacă de la stadiul «culesului şi vânătorii... să se nască şi să crească «acvacultura». Se prevede că acvacultura va constitui în viitor una din principalele industrii alimentare".

Una dintre problemele deosebite cu care se confruntă Uniunea Europeană este acvacultura. Se importă 60% din peştele aflat pe piaţă, 32% provine din pescuit şi doar 8% din acvacultură.

Un studiu realizat de experţii europeni arată că trebuie să avem mai puţin peşte din pescuit şi mai mult din acvacultură.

În cadrul următorului buget pe termen lung al Uniunii Europene, pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană propune un fond mai simplu şi mai flexibil, în valoare de 6,14 miliarde euro, pentru sprijinirea sectorului european al pescuitului şi al economiei maritime. Noul Fond European pentru Pescuit si Afaceri Maritime va continua să ajute sectorul european al pescuitului, să adopte practici de pescuit mai durabile, punând accentul pe sprijinirea micilor pescari.

El va contribui, de asemenea, la valorificarea potenţialului unei economii albastre durabile, în scopul asigurării unui viitor mai prosper pentru comunităţile costiere. Acest fond va contribui pentru prima dată la consolidarea guvernanţei internaţionale a oceanelor, pentru ca mările şi oceanele să devină mai sigure, mai curate, mai securizate şi să fie gestionate într-un mod mai sustenabil.

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella, a declarat: "Sănătatea şi buna gestionare a oceanelor reprezintă o condiţie prealabilă pentru investiţiile pe termen lung şi crearea de locuri de muncă în sectorul pescuitului şi în economia albastră în general. Ca actor mondial în domeniul oceanelor şi al cincilea mare producător de peşte şi fructe de mare din lume, Uniunea Europeană este direct responsabilă de protejarea, conservarea şi utilizarea sustenabilă a oceanelor şi a resurselor lor. Fondul va permite statelor membre şi Comisiei să-şi onoreze această responsabilitate şi să investească în pescuitul sustenabil, în securitatea alimentară, într-o economie maritimă prosperă şi în mări şi oceane sănătoase şi productive".

Pescuitul constituie o sursă vitală de subzistenţă pentru multe dintre comunităţile costiere din Uniunea Europeană şi reprezintă un element important al patrimoniului lor cultural. Împreună cu acvacultura, acesta contribuie, de asemenea, la securitatea alimentară şi la alimentaţie.

De la reforma politicii comune în domeniul pescuitului din 2014, s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte refacerea stocurilor de peşte şi creşterea rentabilităţii industriei pescuitului din Uniunea Europeană.

Sper că şi România, în următorii ani, va pune accent pe dezvoltarea acvaculturii, prin acordarea de fonduri necesare în acest sens.

Vă mulţumesc.

Ică Florică Calotă, deputat al ALDE.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna deputat Ambrus Izabella-Agnes.

Doamna Ambrus Izabella-Agnes:

Declaraţia politică se intitulează "Prezumţia de nevinovăţie".

Suntem ţintele unor critici vehemente venite din mai multe direcţii: opoziţie, Uniunea Europeană. Şi totuşi trebuie să avem şi propriile noastre opinii. Şi asta, nu ca urmare a poziţiei pe care o ocupăm în băncile Parlamentului, ci aşa cum se cuvine, cu responsabilitatea unui cetăţean european şi a unui om politic.

Cunoşteam faptul că prevederile Directivei 343 privind prezumţia de nevinovăţie trebuiau transpuse până la data de 1 aprilie 2018 în legislaţia internă. Am discutat despre această necesitate, chiar grupul UDMR a avut la momentul apariţiei acesteia o propunere legislativă în acest sens, însă nu s-a întâmplat nimic.

Este îmbucurător faptul că, deşi după expirarea termenului prevăzut în acest sens, prevederea legală internă a fost adoptată, chiar dacă în cuprinsul modificărilor aduse Codului de procedură penală, care, la fel ca şi Directiva, aşteptau de o vreme să fie dezbătute, pentru simplul motiv, că de ani de zile, în ciuda faptului că instanţa constituţională s-a pronunţat de numeroase ori cu privire la neconstituţionalitatea unor prevederi din cuprinsul Codului, acestea nu au mai fost modificate, astfel născându-se, în unele speţe, sentinţe penale nu tocmai în ordine.

După lungi dezbateri, în ciuda criticilor primite, aceste modificări la Codul de procedură penală asigură o mai mare transparenţă şi o garanţie în plus la un proces echitabil şi corect.

Iar votul de luni, referitor la aceste modificări, ne-a arătat cine suntem de fapt cu adevărat: o profundă dezamăgire relativ la o parte a reprezentanţilor din Parlamentul României, care, nu de mult, au ocupat chiar funcţii înalte, şi care au înţeles să facă opoziţie prin ridicarea degetului mijlociu în plen.

Despre ce este bine nu se discută, nu se aminteşte. Faptul că am făcut ceea ce de ani de zile nu s-a făcut în Parlament, am adus modificări la prevederile declarate neconstituţionale, am transpus prevederile unei directive europene, am dezbătut şi, după algoritmul politic actual, au trecut sau nu anumite propuneri.

Iar sentimentul de dezamăgire rămâne. Nu mă aşteptam ca, la acest nivel, unii dintre noi să aibă un comportament de stradă.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, însuşi domnul Corneliu Bichineţ.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Cred că la dumneavoastră, sus, acolo, încă nu se simte, dar vă anunţ că a început lunga vară fierbinte. Ţara noastră parcă a luat foc, şi la propriu şi la figurat. Temperaturi nemiloase usucă dealurile, câmpiile, recoltele, pălesc speranţele.

Noroc că Dumnezeu a avut grijă, săptămâna trecută, şi a dat ploaie, ploaie bună. Chiar dacă în anumite locuri a mai făcut şi stricăciuni, măruntaiele pământului au fost răcorite şi există şanse să fie un an agricol bun, care dă o oarecare stabilitate economică ţării noastre.

Însă dacă între om şi natură s-ar părea că există o oarecare colaborare, natura, când se supără pe om, este nemiloasă, între oameni, în ţara aceasta, parcă nu mai este dialog. Ceea ce ridică foarte multe semne de întrebare.

În timp ce noi ne desfăşurăm activitatea aici, aţi văzut, despre acelaşi..., patru-cinci oameni vorbesc diferit. Sub acordurile celor de afară, care, invariant, strigă: "Hoţii! Hoţii! Hoţii!".

Acum, eu nu mă simt confortabil când aud sunetele acelea, poate justificate, din anumite unghiuri de vedere, şi nu mă simt deloc bine când, aici, în loc să existe un concert, încât lucrurile să fie puse în temeiul lor şi să dăm legi bune, există mai mult circ, preluat, copios, cu dexteritate şi abilitate, de presa centrală, care ştie foarte bine ce, cât, cum şi în ce fel să transmită.

Aţi văzut, procurorii au început să se devoreze şi să se toarne între ei. Judecătorii, care erau recunoscuţi prin discreţia lor, vin la televiziuni şi fac dezvăluiri, "ştiri-bombă", ca să mă exprim în limbajul care face carieră acum, mai des decât moderatorii.

De asemenea, profesorii, preoţii... profesorii se bat cu elevii; preoţii, cu enoriaşii.

Nu ştiu cum am ajuns noi în asemenea situaţie.

Şi, imperturbabil, în această vâlvătaie, cineva citeşte. Dar nu citeşte oricum, bine, temeinic. Este vorba despre preşedintele Iohannis, pe care eu l-am sprijinit şi cred în continuare că nu am făcut rău.

Domnule preşedinte, eu toată viaţa mea am citit, dar nu mi s-a părut niciodată aşa de greu. Terminaţi odată lectura aceea, că se termină... copiii au luat vacanţă, studenţii termină sesiunea, terminăm şi noi sesiunea. Şi să ştim pe ce coordonate evoluăm.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Corneliu Bichineţ, PMP Vaslui.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim foarte mult.

Dăm, în continuare, cuvântul, deputaţilor neafiliaţi, doamnei deputat Oana Bîzgan.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Inegalitatea şi discriminarea la care asistăm zi de zi ne costă prea mult. Femeile, copiii şi tinerii, seniorii, membrii comunităţii rome, persoanele cu dizabilităţi se numără printre grupurile din societatea noastră care au de înfruntat nepermis de multe obstacole în calea participării lor depline în societate.

Aceste inechităţi afectează profund dezvoltarea României.

Pentru a gestiona cu responsabilitate schimbările demografice alarmante care se derulează sub ochii noştri, trebuie să luăm măsuri urgente. Trebuie să îmbunătăţim participarea economică, a productivităţii muncii, a investiţiei durabile şi eficiente în oameni.

Costul discriminării pe bază de gen pe piaţa forţei de muncă este izbitor. Discriminarea femeilor în sectorul economic, împreună cu rata redusă a participării femeii pe piaţa muncii aduc anual României pierderi de 1,6% din PIB.

Consecinţele sociale şi economice ale violenţei domestice, costul acestor inechităţi şi violenţe a fost de 10 miliarde de euro, în 2016. Şi sunt convinsă că cifrele din 2017 şi chiar din acest an nu arată mai bine.

Imaginaţi-vă ce putem face anual cu 10 miliarde de euro! Imaginaţi-vă câte vieţi putem schimba! Imaginaţi-vă câte vieţi putem salva!

Crearea unor alternative viabile pentru echilibrarea vieţii profesionale cu viaţa de familie şi combaterea violenţei asupra femeilor, a hărţuirii şi discriminării se impun ca soluţii integrate pentru a reduce costurile asociate discriminării pe bază de gen.

Fără măsuri specifice de intervenţie, Forumul Economic Mondial estimează că disparităţile economice între femei şi bărbaţi se vor reduce abia peste 200 de ani.

Reducerea inechităţii are consecinţe economice clare. Doar prin reducerea disparităţilor economice dintre femei şi bărbaţi, prin asigurarea egalităţii de şanse, Franţa sau Germania, spre exemplu, au calculat că şi-ar putea creşte PIB-ul cu peste 300 de miliarde de euro anual.

Pentru a echilibra balanţa, trebuie să ne asigurăm că responsabilităţile familiale sunt distribuite echitabil, că presiunea asupra femeilor de a desfăşura muncă neplătită sau de a părăsi timpuriu şcoala sau piaţa muncii pentru îngrijirea membrilor familiei este contrabalansată prin servicii sociale şi de îngrijire adecvate.

Şi, mai ales, trebuie să punem capăt violenţei, hărţuirii şi intimidării femeilor, acasă, la locul de muncă şi în spaţiul public.

Este de datoria noastră, dragi colege şi dragi colegi, să sprijinim dezvoltarea durabilă a României prin asigurarea echităţii şi egalităţii de şanse între toţi cetăţenii săi.

Vă mulţumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ilie Toma.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc.

Declaraţia mea politică se intitulează "Plângerile penale nu ne sperie!".

Nu există zi fără scântei şi declanşări de discuţii aprinse pe orice ar întreprinde partidul de guvernământ, Partidul Social Democrat, prin reprezentanţii săi şi prin instituţiile abilitate să găsească soluţii la problemele sensibile şi a căror rezolvare este în competenţa lor. Unii sunt într-o permanentă campanie electorală, denigrând imaginea altora, chiar şi cu preţul decăderii României şi a cetăţenilor ei în ochii altor state membre ale Uniunii Europene. Din păcate, cu toţii avem de suferit.

Economia oricărei ţări este sensibilă într-un climat politic ostil, cu efecte imediate. Nu este normal ca, în România anilor 2018, politicianul aflat la guvernare să fie asaltat de plângeri penale, mărirea de salarii şi pensii să fie aspru criticate, deşi plângem că pleacă românii din ţară, că inaugurarea unui spital este de fapt o inaugurare cu repetiţie, că politica agricolă este la pământ, în timp ce s-au aprobat programe de finanţare şi susţinere a fermierilor din zonele defavorizate, şi nu numai.

Pensiile au fost majorate: pensia minimă cu 25,8%, pensia medie cu 12,1%, faţă de decembrie 2016. Salariile au fost majorate - salariul mediu net cu 11,5%, cel minim net cu 22%, comparativ cu decembrie 2016. Şomajul a înregistrat o scădere, sunt cu 92.000 de persoane mai puţin fără un loc de muncă, faţă de decembrie 2016. Investiţiile străine directe au crescut cu 57% în primul trimestru din 2018, comparativ cu primul trimestru din 2016. Oferta de locuri de muncă este în creştere. Şi, ce este cel mai important, numărul de persoane aflate în sărăcie, cu risc de excluziune socială, este cu 695.000 mai mic decât în 2016. Numărul de persoane aflate în deprivare materială severă are cea mai mare scădere din Uniunea Europeană în 2017, faţă de 2016, cu 876.000 de persoane mai puţin. Sunt autostrăzi în lucru - Arad - Deva, Sebeş - Turda.

Nu contează că au scăzut rata infracţionalităţii în şcoli, cu 2,3%, tâlhăriile, cu 3,1%, omorurile, cu 14%, contează că la Sineşti acţionau hoţii şi s-a dat amploare fenomenului, fără să se aprecieze măsurile luate prompt şi responsabilii au fost traşi la răspundere. Contează faptele concrete, nu exagerarea fără temei a unei situaţii până devine subiect de roman poliţist.

Exemplele pot continua. Acestea sunt fapte de necontestat, iar cifrele nu mint.

Cu toate acestea, contestatarii sporesc ca număr şi manipulează fără scrupule opinia publică. Ba mai mult, răutăţile lor se mută din sfera profesională în cea personală, ceea ce înseamnă că toate barierele bunului-simţ au căzut. Şi asta, din cauza lipsei de viziune pe termen lung a celor care doresc cu orice preţ ca România să bată pasul pe loc. În loc să ne vedem de treabă, consumăm timp preţios să contracarăm atacurile celor care doresc distrugerea imaginii ţării, atacuri care nu se rezumă doar la nivel profesional, ci le lansează şi personal. Subit, un politician aflat la putere trebuie să aibă mare grijă unde pune virgula într-un text, sau cum citeşte un text, în timp ce este bombardat cu zeci de întrebări şi distras constant de la ceea ce are de făcut.

Scenarii şi dezinformări, că nu sunt bani de pensii sau salarii, naţionalizări, mutări sau anulări ale Pilonului II de pensii, încălcări ale atribuţiilor în exercitarea funcţiei - oricare ar fi ea, de la prim-ministru până la simplul funcţionar public - au efecte imediate şi devastatoare pentru economia ţării. Nu putem privi, aprecia şi încuraja direcţia bună spre care se îndreaptă lucrurile, fără ca unii să-l bulverseze cu informaţii negative pe cetăţeanul României?

Programul de guvernare al Partidului Social Democrat este clar stabilit. Cu voia sau fără voia unora, el se va aplica, pentru că interesul primordial este cetăţeanul, bunăstarea materială şi viitorul lui.

Lucrurile merg pe un drum bun, clar...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

...stabilit, şi unii, cu preţul de a cădea în penibil, chiar dacă depun toate eforturile de a ridica bariere în calea dezvoltării tuturor, vor constata că efortul lor a fost în zadar.

Indiferent câte plângeri penale se vor îndrepta împotriva noastră, nu renunţăm şi nu ne lăsăm intimidaţi.

Încă nu este târziu să reflectăm cu toţii la acţiunile noastre şi să punem interesul ţării mai presus de orice orgoliu.

Cu deosebită consideraţie, Ilie Toma, deputat de Hunedoara.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Vasile-Cristian Achiţei.

Domnul Vasile-Cristian Achiţei:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

După un an şi jumătate de activitate în Camera Deputaţilor, în actualul mandat, constat cu îngrijorare şi cu neplăcere că, prin voinţa majorităţii parlamentare, cea care decide agenda de lucru, energiile noastre, ale tuturor membrilor forului legislativ al ţării, sunt consumate în cea mai mare parte în dispute pe marginea unor teme care nu au nimic de a face cu agenda reală a cetăţeanului şi cu nevoia de dezvoltare a ţării.

Reprezint în Parlamentul României judeţul Botoşani, judeţ în care situaţia socio-economică a populaţiei este de-a dreptul dezastruoasă.

În lipsa unor măsuri consistente şi coerente ale Guvernului României pentru dezvoltarea accelerată a acestei zone, 400.000 de botoşăneni sunt practic condamnaţi la sărăcie pentru zeci de ani de acum înainte.

Aşa cum am mai afirmat, de-a lungul timpului, în calitate de parlamentar, doar investiţii substanţiale şi urgente în infrastructura judeţului, de care majoritatea politicienilor îşi aminteşte doar atunci când îi omagiază pe Eminescu, Enescu, Iorga sau Luchian, pot schimba această stare de lucruri, dând o şansă românilor din acest colţ de ţară să aibă o viaţă normală, un trai decent la ei acasă, fără a mai lua calea pribegiei în vestul Europei.

La jumătatea mandatului actualei puteri guvernamentale, PSD-ALDE, realizările concrete în domeniul infrastructurii botoşănene sunt aproape nule. Oamenii au fost acoperiţi cu un noian de promisiuni privind cutare sau cutare obiectiv investiţional, însă extrem de puţine dintre acestea au fost realizate sau măcar au fost lansate spre transpunerea în practică. Chiar şi atunci când unele proiecte au obţinut finanţare pe hârtie, demararea lor trenează nepermis, ceea ce mă duce cu gândul spre o blocare intenţionată din partea puterii, astfel încât lucrul efectiv să înceapă în anii electorali, dintr-un calcul politic extrem de meschin.

Spre exemplu, modernizarea Drumului Naţional 28B Botoşani-Târgu Frumos, obiectiv pentru care m-am bătut tot anul trecut, a obţinut teoretic finanţarea necesară, ca urmare a amendamentului la Legea bugetului de stat pe 2018, pe care l-am susţinut personal în comisiile de specialitate. Cu toate acestea, la jumătatea anului, punerea în aplicare a proiectului trenează, cu riscul ca 2018 să fie efectiv pierdut pentru această investiţie, dacă nu va exista voinţa politică reală a puterii de a face efectiv această lucrare vitală pentru conexiunea judeţului Botoşani cu restul ţării.

Un alt exemplu este DN 29D Botoşani-Ştefaneşti, pentru care nici acum nu a apărut hotărârea de Guvern care să aprobe indicatorii tehnico-economici.

În situaţii similare se află, din păcate, majoritatea investiţiilor promise botoşănenilor, în ultimii doi ani.

Din toate aceste considerente, semnalându-vă încă o dată situaţia alarmantă în care se află judeţul Botoşani, vă solicit, stimaţi colegi care reprezentaţi puterea politică în acest mandat parlamentar, să sprijiniţi efectiv proiectele referitoare la dezvoltarea acestei zone, proiecte care nu trebuie să zacă prin fel de fel de sertare, ani în şir, înainte de a se trece efectiv la implementarea lor. Pur şi simplu, sutele...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Vasile-Cristian Achiţei:

...de mii de botoşăneni, direct interesaţi de realizarea lor, nu mai au acest timp.

Vă mulţumesc.

Cristian Achiţei, deputat al PNL de Botoşani.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Îi rog pe ceilalţi colegi, care vor urma la cuvânt, să încerce să se încadreze în cele trei minute, din respect pentru ceilalţi colegi.

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului Dumitru Lupescu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Lupescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică se numeşte "PSD, cu legea pe lege călcând".

Aşa cum am prezentat, încă de acum două luni, în interpelarea adresată doamnei ministru al muncii, Lia Olguţa Vasilescu, se constată o politică constantă, diabolică, de distrugere a sistemului naţional de apărare, prin atacarea militarilor sub toate formele şi în toate planurile.

Sunt cunoscute protestele şi încercările de a se face auziţi militarii, prin asociaţiile lor, deşi au fost cazuri când au fost împiedicaţi şi să asiste la lucrările Parlamentului. O parte dintre aceştia se vor afla astăzi la balcoane, la plen. Mulţi dintre ei, aproape jumătate din pensionarii militari, grupaţi într-un forum al structurilor asociative, au trimis scrisori către toţi factorii de decizie, de partid şi guvernamentali, cerând să li se respecte drepturile şi să fie eliminate nedreptăţile cuprinse în Ordonanţele nr. 57 din 2015 şi nr. 59 din 2017.

Degeaba, nimeni nu îi ia în seamă!

De fapt, Ordonanţa nr. 59/2017, prin art. VII, este plină de ilegalităţi.

Astfel, încalcă prevederile Deciziei nr. 20 din 2000 a Curţii Constituţionale; modifică o lege organică; este emisă cu încălcarea art. 5 şi art. 40 din Legea nr. 346/2006; nu există în această ordonanţă avizul şi nici punctul de vedere al M.Ap.N. Acest minister, de fapt, a omis să răspundă detaliat unui set de întrebări, puse de un rezervist, susţinut de 32 de asociaţii ale militarilor, privind implicarea Ministerului Apărării în emiterea acestei ordonanţe.

Militarii sunt discriminaţi faţă de civili. Militarii sunt discriminaţi şi prin faptul că indexarea cu rata inflaţiei - transformată abuziv în actualizare -, la militari se face "cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie", în timp ce la civili, conform Legii nr. 263, este vorba de "valoarea punctului de pensie, care se majorează anual cu 100% din rata medie...".

Se încalcă principiul egalităţii, stipulat în Legea nr. 223/2015.

Se încalcă însuşi principiul sacru al "recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari".

Şi, în final, dar nu în ultimul rând, ba poate chiar cel mai important lucru, este că nu ne putem pronunţa şi nu putem vota această Ordonanţă nr. 59/2017, deoarece se află pe masa Curţii Constituţionale.

Vă informez, stimaţi colegi, că în data de 6 februarie 2018, Tribunalul Suceava dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din O.U.G. nr. 59.

Oare chiar vrem să ne batem joc de tot ce am pretins cândva că respectăm şi apărăm?!

Eu, în dubla calitate de parlamentar şi militar în retragere, vă solicit, stimaţi colegi din arcul guvernamental, să vă aplecaţi urechea la drepturile "Mării Mute", să călcaţi în picioare drepturile propriilor pensii sau ale cui vreţi dumneavoastră, dar nu ale militarilor. Dacă veţi menţine art. VII din Ordonanţa nr. 59/2017, după ce veţi vota, să vă priviţi mâinile. Nu vor mai fi niciodată curate!

Solicit, aşadar, tuturor colegilor...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Dumitru Lupescu:

...care consideră că au încă mâinile curate, să voteze eliminarea art. VII din Ordonanţa nr. 59/2017.

Cu convingerea că veţi cumpăni cu mare atenţie asupra acestui subiect, vă rog, stimaţi colegi, să primiţi expresia deplinei mele consideraţii.

Dumitru Lupescu, deputat al USR de Dâmboviţa.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar ALDE, domnul Constantin Avram. Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Emil-Marius Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, distinşi colegi.

Declaraţia mea politică se intitulează "Epigonii statului paralel".

În urmă cu o sută de ani, după secole de luptă, trudă şi sacrificii supreme, după un război purtat pentru independenţa ţării, străbunii noştri săvârşeau Marea Unire şi făureau România. Adunau în aceeaşi matcă teritorială ţările româneşti, naţiunea română şi făureau statul român. Admirabil acest efort, excepţională consfinţire şi binecuvântare dumnezeiască a năzuinţelor de veacuri a atâtor români, care au scris, prin sângele şi jertfelnicia lor, istoria tumultoasă şi adeseori învolburată ori înnegurată a acestui popor atât de greu încercat de-a lungul veacurilor.

Iată, acum, la distanţă de un centenar, după ce străbunii noştri au consfinţit România ca stat unitar, suveran şi de sine stătător, unii dintre jalnicii politruci de azi s-au "învrednicit" să imagineze şi să creeze, la rândul lor, un stat - statul paralel. Ruşinos, aberant, incredibil.

În acest stat fabulos, ne întoarcem în lumea basmelor, a poveştilor, din păcate, cu dedicaţie pentru adulţi, cu "lupul cel rău", pe post de Soros, ori "multinaţionale" care ne cotropesc, cu Căpcăunul aflat la Parchetul General, cu Baba Cloanţa de la DNA, cu Zmeul-Zmeilor de prin serviciile secrete, şi-i aflăm pe Feţii-Frumoşi "ca lacrima", pe Dragnea şi Tăriceanu, cum luptă din răsputeri cu toţi aceşti răi bizari, fantastici, care ne copleşesc cu statul lor paralel cu tot.

Culmea este că cei doi lideri ai PSD şi ALDE, care acum deţin frâiele puterii statului autentic şi neparalel de drept, susţin că, de fapt, ne guvernează utopic celălalt stat, adică cel fantasmagoric şi paralel.

Am înţelege retorica, dacă Liviu Dragnea, Ghiţă, Ponta, Oprea, precum şi alţi acoliţi şi oportunişti de curioasă strânsură ai statului de "drepţi" nu ar fi stat, mai an, la câte un tenis informativ, şpriţuri, şorici şi niscai chiolhane pe la casele de protocol, prin tărâmurile secrete ale "statului paralel", ciocnind paharele şi reglând problemele statului, împreună cu Baba Cloanţa şi Zmeul Zmeilor. Şi nu era naraţiunea situată peste şapte mări şi şapte ţări, încât să se potcovească puricele cu nouăzeci şi nouă de oca de fier şi să sară până în slava cerului, ci era tocmai colea, adică la vilele de protocol ale "zmeimii", K1, K2, T14 şi altele identice.

Aşadar, vorba lui Nenea Iancu, "trădare, fie, dar s-o ştim şi noi!", că de atâta stat paralel ni s-au strepezit neuronii, iar manipularea face ca prostia să devină contagioasă şi cu atât mai periculoasă. Aşa că rămâne cum a concluzionat Mihai Eminescu, prin raportare la străbunii noştri, care ne-au creat un stat veritabil, de care să fim mândri, în timp ce unii contemporani l-au inventat propagandistic pe cel paralel.

"Iară noi? noi, epigonii?... Simţiri reci, harfe zdrobite,

Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte,

Măşti râzânde, puse bine pe-un caracter inimic;

Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază;

În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază..."

Ei credeau şi voi credeaţi în statul vostru... "în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!"

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Din partea parlamentarilor neafiliaţi, domnul Adrian Dohotaru.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

"Libertăţile civile trebuie să fie temă de consens, nu de dispută"

Declaraţie politică în sprijinul Cluj Pride, 23 iunie, platoul Sălii Sporturilor, ora 17,00.

"Mai întâi au venit să-i ia pe socialişti şi nu am spus nimic. Pentru că nu eram socialist. Apoi au venit după sindicalişti şi nu am spus nimic. Pentru că nu eram sindicalist. Apoi au venit după evrei şi nu am spus nimic. Pentru că nu eram evreu. Apoi au venit după mine şi nu mai era nimeni care să ia poziţie pentru mine", spunea pastorul protestant Martin Niemöller, care şi-a petrecut şapte ani în lagărele de concentrare naziste.

Putem include, azi, în această înşiruire, şi minorităţile LGBT, cea mai discriminată minoritate de la noi, arată un Eurobarometru.

Doar 36% dintre concetăţenii noştri consideră că persoanele LGBT ar trebui să aibă aceleaşi drepturi ca persoanele heterosexuale, iar 42% dintre români s-ar simţi total "neconfortabil" dacă ar lucra cu o persoană gay, lesbiană sau bisexuală. Şi dacă am avea majorităţi confortabile la aceste sondaje, noi trebuie să înţelegem un principiu liberal expus de John Stuart Mill: "Democraţia nu este «dictatura majorităţii»". Acest lucru ar trebui să îl înţeleagă şi Primăria Cluj, condusă de un primar presupus liberal.

Dacă manifestaţia mişcării Noua Dreaptă a fost acceptată în centrul Clujului, pentru Cluj Pride s-au depus, atât anul trecut, cât şi anul acesta, zeci de cereri de trasee prin centrul oraşului, toate refuzate pe motivul penibil că au loc peste tot în oraş lucrări de construcţii. S-a obţinut, ca anul trecut, un traseu marginal, semn că multiculturalismul municipalităţii este unul strict de paradă. Nu parada gay şi a susţinătorilor drepturilor şi libertăţilor civile, ci cealaltă paradă a organizaţiei neofasciste Noua Dreaptă. Această organizaţie de extremă dreapta, dar şi altele care se poziţionează pe "centru", de parcă leneşul simţ comun al centrului nu poate genera prejudecăţi extreme, se luptă pentru redefinirea familiei în Constituţie.

Dar Codul civil prevede clar, la art. 259: "Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie". Deci schimbarea Constituţiei, în sensul definirii familiei drept căsătorie între un bărbat şi o femeie nu are niciun sens şi doar riscă să radicalizeze discriminarea faţă de minoritatea gay.

Fac un apel către reprezentanţii liberali să îşi respecte principiile fondatoare şi să dea un semnal în stradă. Aşa cum într-o ţară mai conservatoare, ca Polonia, primarul din Gdansk este în fruntea Pride-ului, la fel poate să facă şi primarul Emil Boc.

Fac un apel şi către social-democraţi să se revendice din principiile lor progresiste. Dar PSD nu e de stânga.

Un partid atât de axat pe legile justiţiei şi nu pe justiţie socială nu este un partid de stânga. Aşa cum PSD nu apără drepturile sociale, nu apără nici libertăţile civile. La nivel european, familia din care face parte PSD îşi încuraja public membrii şi simpatizanţii să participe la Pride-uri. În România: tăcere. Cu mici excepţii doar, care întăresc regula.

Fac un apel şi către reprezentanţii noilor partide. Anul trecut în USR, preşedintele partidului şi-a dat demisia aparent pornind de la această temă, unde avea o majoritate împotrivă care cerea o exprimare univocă de poziţionare pe referendum. Dacă a fost chiar aşa, şi nu o măruntă luptă pentru putere, cum am avertizat, de ce nu a fost conducerea USR în stradă la Bucureşti Pride?

În fine, fac un apel către clujeni să iasă în stradă şi să trăim bucuria de a ne accepta împreună. Eu voi ieşi cu familia.

Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat independent de Cluj.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau cuvântul domnului deputat Ioan Dîrzu.

Domnul Ioan Dîrzu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

S-a creat deja un laitmotiv de a asocia Partidul Social Democrat cu "penalii" care "mutilează" Codul de procedură penală.

Fără să citească modificările aduse Codului de procedură penală şi expunerea de motive care le însoţeşte, opoziţia şi presa de propagandă a dreptei au reuşit să distorsioneze complet adevărul.

Iată, de fapt, la ce se referă aceste "mutilări" despre care tot vorbeşte propaganda.

Proiectul de modificare a Codului de procedură penală introduce o nouă condiţie, pentru care se poate cere revizuirea unei hotărâri definitive, respectiv atunci când hotărârea nu este redactată sau semnată de judecătorul care a luat decizia.

Proiectul de modificare a Codului de procedură penală prevede că, după 10 zile de la încetarea unui mandat de supraveghere tehnică, toţi cei interceptaţi, respectiv nu doar cei vizaţi de mandat, trebuie informaţi în scris, nu doar cei vizaţi de mandat, aşa cum am spus.

Probele constatate nule pe tot parcursului procesului vor fi eliminate, nu doar cele din etapa iniţială, de început, a procesului.

Nu mai pot fi utilizaţi martori acoperiţi în mai multe procese penale bazate exclusiv pe denunţuri ale respectivilor martori.

Nu mai pot fi dispuse condamnări exclusiv în baza unor declaraţii ale unor denunţători care beneficiază de reduceri de pedepse, ci trebuie aduse şi alte probe.

Nu mai poţi utiliza mandate de securitate naţională pentru a proba fapte care nu privesc securitatea naţională.

În materia punerii în acord a textului Codului de procedură penală cu deciziile CCR, amintesc că mai multe texte au fost declarate neconstituţionale, iar ieşirea lor din vigoare produce mai multă insecuritate juridică decât securitate şi predictibilitate juridică. Aici aş aminti mai multe decizii, printre care Decizia nr. 552/2015, şi, nu în ultimul rând, Decizia nr. 704/2016. În total au fost declarate neconstituţionale peste 60 de articole din Codul de procedură penală, adică peste 10% din conţinutul întregului cod. Aceasta demonstrează cât respect faţă de lege şi faţă de drepturile omului au avut cei care au trecut acest cod în Parlament, prin asumarea răspunderii, tot acei oameni care astăzi vin să facă pe marii apărători ai democraţiei.

Legea penală nu trebuie să fie un mijloc de persecuţie a omului, şi cu atât mai puţin a omului nevinovat. Moştenirea comunistă şi regimul macovist, instaurat în anul 2004, nu au făcut din România un stat mai puţin corupt sau cu risc infracţional, ci un stat al abuzurilor, în care unii erau condamnaţi politic şi alţii scăpaţi de politică. Această dublă măsură s-a realizat prin diverse articole şi prevederi în legea penală care au permis dubla măsură, multe dintre ele declarate neconstituţionale de către CCR.

Partidul Social Democrat doar a pus legislaţia penală în acord cu hotărârile CEDO, cu deciziile Uniunii Europene şi ale CCR, precum şi cu directivele şi regulamentele europene.

Nu ne mai dorim amenzi la CEDO, nu ne mai dorim achitări după 180 de zile de arestare preventivă, nu ne mai dorim politicieni PDL-PNL scăpaţi de închisoare doar pentru că sunt protejaţii lui Traian Băsescu şi ai vechii sale camarile.

PSD nu doreşte nici să apere penalii, nici să-i scoată din închisoare. Poate asta este ceea ce...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Ioan Dîrzu:

...vor cei de la PNL şi PDL.

Deputat de Alba, Ioan Dîrzu.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Victor Paul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Podul rutier de la Drajna, un alt obiectiv de infrastructură ratat de guvernarea PSD-ALDE".

Stimaţi colegi,

Mă adresez astăzi, de la tribuna Parlamentului, în special, conducerii Ministerului Transporturilor şi a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Investiţii care nu se implică suficient de mult în realizarea proiectului de pod rutier peste calea ferată de la Drajna.

Suntem la mijlocul anului 2018, iar acest obiectiv de investiţii atât de necesar pentru fluidizarea traficului în zonă şi pentru reducerea timpilor de aşteptare la trecerea de cale ferată de la Drajna încă nu are un calendar de implementare aprobat.

Încă se vorbeşte despre demararea studiului de fezabilitate, iar pentru finalizarea lucrărilor au fost anunţaţi doi ani, adică în anul 2020 ar trebui să se poată circula pe acest pod. Un termen extrem de optimist, aş putea spune nerealist, având în vedere faptul că în România proiectele de infrastructură sunt amânate şi nu se încadrează în termenele iniţiale asumate de către autorităţi.

Sper că la nivelul Ministerului Transporturilor este înţeleasă importanţa acestui obiectiv, pentru că, din analiza modului în care se acţionează, reiese contrariul.

Iar dacă responsabilii de aceste proiecte nu înţeleg importanţa realizării acestui pod rutier, îl invit pe domnul ministru al transporturilor să parcurgă traseul respectiv şi să simtă pe propria piele calvarul prin care trec zilnic cetăţenii care tranzitează zona şi care aşteaptă ore bune să treacă calea ferată.

Poate dacă domnul ministru va face acest exerciţiu, va urgenta demararea procedurilor şi, totodată, va avea ocazia să constate că realizarea acestui obiectiv se află în strânsă legătură cu demararea lucrărilor pentru reabilitarea DN 21 - Slobozia - Drajna - şi DN 3A, în zona localităţii Drajna.

Viziunea actualilor guvernanţi, în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de transport din România, este una deficitară, iar cei care au de suferit de pe urma acestei lipse de strategie sunt toţi cetăţenii acestei ţări, efectele manifestându-se în cascadă asupra întregului mediu economic.

Subdimensionarea reţelei de transport şi inadecvarea ei la noile realităţi, astfel încât să ţină pasul cu dinamica fluxurilor de transport, reprezintă un atentat la siguranţa traficului. Faptul că autorităţile române rămân impasibile în faţa acestor realităţi ne demonstrează că agenda lor de lucru nu este sincronizată cu aşteptările României reale.

Constat că pe hârtie se fac planuri cincinale, în care se planifică realizarea a sute de kilometri de drumuri modernizate, şi de fiecare dată aceste planuri sunt infirmate de realitatea din teren, ceea ce demonstrează slaba capacitate administrativă a instituţiilor responsabile, în speţă Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Investiţii, de a executa proiectele majore de infrastructură.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Victor Paul Dobre:

Podul rutier de la Drajna trebuie să constituie o prioritate pentru regiunea de sud-est a ţării, la fel ca şi podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila.

Nu mai sunt suficiente declaraţiile triumfaliste şi angajamentele politicianiste, românii aşteaptă responsabilitate şi eficienţă în actul de guvernare, concretizate în proiecte finalizate de infrastructură de transport.

Victor Paul Dobre, deputat al PNL, Galaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Lavinia-Corina Cosma.

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă vorbesc astăzi despre Codul administrativ, care se află acum în dezbatere în Parlament, în comisia specială.

Din punctul meu de vedere, acest moment important pentru administraţia publică din România ar trebui să fie o oportunitate pentru noi, toţi, astfel încât să putem contribui la o administraţie publică modernă şi transparentă.

Din păcate, de aproape 30 de ani ne învârtim în acelaşi cerc vicios, cel al controlului politic, fără transparenţă şi fără performanţă.

Facem acelaşi lucru de 30 de ani şi aşteptăm rezultate diferite. Din păcate, nu le vom avea!

Am depus, în acest sens, amendamente care, din punctul meu de vedere, sunt necesare pentru modernizarea societăţii româneşti, şi ar fi doar un prim mic pas.

Primul amendament se referă la eliminarea funcţiei de viceprimar. Cred că ştim cu toţii că în majoritatea ţărilor această funcţie nu există, sau dacă ea există, nu este remunerată. Directorii şi şefii de servicii, care există în organigrama unei primării, sunt de ajuns ca să deservească un act administrativ de calitate. Şi primarii recunosc că, de fapt, nu avem nevoie de această funcţie. Dar, desigur, ei, când spun acest lucru, o fac neoficial, ca să nu supere partidul.

Ce am putea face cu aceşti bani pe care i-am economisi? Am putea oferi o masă caldă pentru fiecare copil care merge la şcoală. Atunci, într-adevăr, am cheltui banul public eficient şi în interesul cetăţenilor, şi nu răsplătind prin funcţii politice membrii de partid.

Al doilea amendament se referă la modificarea numărului de semnături necesare unei iniţiative cetăţeneşti. În momentul de faţă, procentul este de 5% din numărul cetăţenilor cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială.

Propunerea mea este ca acest procent să scadă la 1%, facilitând astfel accesul cetăţenilor de a se implica mai uşor în ceea ce înseamnă administraţia publică.

Toate aceste modificări, pe care le-am menţionat, ar duce la o administraţie bazată pe participare publică, pe transparenţă, eficienţă, bună-credinţă şi, în mod special, cheltuirea riguroasă a banului public.

Declarativ, nu am auzit niciun coleg parlamentar să spună că nu-şi doreşte aceste lucruri. Însă, din păcate, de la vorbă până la faptă este cale lungă. O cale lungă de aproape 30 de ani.

Îmi exprim speranţa, aici, în Parlamentul României, că nu va dura încă 30 de ani şi că nu vom vorbi şi peste 30 de ani de aceleaşi lucruri, fără să facem, în schimb, nimic. Ar fi trist şi vom plăti în fiecare zi pentru asta! Cu conştiinţa noastră şi cu viitorul copiilor noştri!

Lavinia Cosma, deputat al USR de Mureş.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Robert Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, din care fac parte, a dat ieri aviz pozitiv unui proiect de lege halucinant, iniţiat de viitorul şef al SIE, actualul deputat Gabriel Vlase. Este vorba despre un proiect prin care se înfiinţează instituţia pentru promovarea valorilor naţionale "Regele Mihai I", o instituţie sub control parlamentar şi bugetată cu sume colosale de statul român.

Directorul acestei autorităţi ar urma să fie numit de Parlament, la propunerea Custodelui Coroanei României, şi ar urma să îşi desfăşoare activitatea, alături de alţi 20 de angajaţi, în Palatul Elisabeta, care trece de la RAAPPS în administrarea instituţiei. Mai mult, statul român ar urma să aloce anual un buget de 860.000 de euro, pentru ca această autoritate să desfăşoare studii, cercetări, simpozioane, vizite şi tot felul de sindrofii.

În opinia mea, acest proiect este o ruşine! Repet, o ruşine! Nu are nimic de-a face cu cinstirea memoriei Regelui Mihai şi nu aduce niciun plus societăţii, pentru că activităţile acestei viitoare instituţii sunt deja desfăşurate, uneori chiar cu succes, de Academia Română, de Institutul Cultural Român, de Camera de Comerţ şi Industrie a României, de ministere şi aşa mai departe.

Acest proiect este o mită mascată. Un buget colosal, la care se adaugă transferul patrimonial al Palatului Elisabeta, pe care moştenitorii Regelui Mihai trebuiau să îl elibereze de câteva luni bune, dacă legea era respectată.

PSD încearcă, de fapt, să câştige bunăvoinţa a ceea ce a mai rămas din Casa Regală a României, respectiv cuplul Duda-Margareta, un cuplu cu evidente preferinţe politice, care nu s-a sfiit să se implice în campanii electorale, ori de câte ori a avut ocazia.

Stimaţi colegi,

Nu putem să ne batem joc anual de 860.000 de euro, ca să facem pe plac cuplului Duda-Margareta!

Când încă mai avem şcoli cu toaleta în fundul curţii, când încă ne mor oameni dragi din cauza condiţiilor proaste din spitalele româneşti, când avem o rată enormă a analfabetismului funcţional, când ne lipsesc atât de multe autostrăzi, a da aproape un milion de euro anual pe o instituţie-fantomă nu este o cinstire a memoriei Regelui, ci o bătaie de joc faţă de istorie şi de popor.

După ziua de ieri, nu pot decât să sper că plenul Camerei Deputaţilor va fi mult mai lucid decât a fost ieri Comisia pentru învăţământ şi va respinge acest mizerabil proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP, Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Peste câteva luni, România sărbătoreşte al 100-lea an de existenţă. Din păcate, interese obscure din afara puterii legitime, stabilite prin vot în 2016, ţin România captivă într-un scandal permanent, acum, în prag de Centenar. Dorinţa legitimă a reprezentanţilor statului român, de a da României, în an centenar, legile de care societatea are nevoie, se loveşte de interesele statului paralel care simte că zilele sale sunt numărate, dacă Legile justiţiei vor fi puse în aplicare în România.

Trebuie să găsim curajul de a merge până la capăt, curajul de a repune demnitatea persoanei în matca ei constituţională, care garantează libertatea individuală şi siguranţa fiecărui român. Suntem bombardaţi zilele acestea cu idei şi principii care vin pe căi de comunicare străine şi care se doresc a ne fi impuse, deşi tot Constituţia ne garantează libertatea gândirii şi a opiniei. Nu trebuie să cedăm!

Dragi colegi,

Sute de mii de oameni au venit în Capitală şi ne-au cerut să punem capăt abuzurilor justiţiei şi statului paralel. Un bilanţ arată că au fost peste 1.000 de condamnări ale României la CEDO, în ultimii zece ani, aproape o sută de achitări pronunţate de instanţele din România pe dosarele instrumentate de DNA; aproximativ 2.500 de mandate de interceptare pe siguranţă naţională, dublu faţă de SUA.

În această realitate evidentă, sute de mii de oameni ne-au cerut să fim curajoşi şi demni în faţa presiunii la care România este supusă în aceste zile.

Legile justiţiei au în spatele lor o puternică susţinere populară a românilor, care ştiu că suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită prin organele sale reprezentative şi că o persoană sau un grup nu poate exercita suveranitatea, în nume propriu.

Dragi colegi,

Este momentul ca românii să fie cu adevărat liberi, să nu mai trăiască cu teama că printr-o eroare judiciară viaţa lor şi a familiilor va fi distrusă. Este momentul ca românii să simtă că legile îi apără cu adevărat şi că toţi sunt egali în faţa legii.

România în Centenar trebuie să fie o Românie a libertăţii şi a demnităţii, nu una a fricii şi a dezbinării!

Vă mulţumesc.

Deputat Georgeta-Carmen Holban.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Ucraina nu-şi uită trecutul sovietic".

Zilele trecute uşile Centrului Cultural "Eudoxiu Hurmuzachi", centrul cultural românesc din Cernăuţi, au fost sparte de către securitatea ucraineană. Oare de ce?!

Cu două zile înainte avusese loc un simpozion ştiinţific internaţional, organizat de Centrul Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi şi de Institutul "Bucovina", al Academiei Române, cu privire la Anul Centenar şi la ceea ce a reprezentat, din perspectivă istorică, Unirea Bucovinei cu România, la 1918.

Iată, însă, că statul vecin vine cu o serie de măsuri care sunt total absurde şi halucinante, din perspectiva unei relaţii amicale, unei relaţii, aşa-zis parteneriale, între România şi Ucraina.

Nici mai mult, nici mai puţin, au fost reprezentanţii români de acolo, acuzaţi că, prin acţiunile lor, instigă la separatism teritorial şi la încălcarea integrităţii Ucrainei. Ba chiar, în urma acestei descinderi, au fost confiscate nişte hărţi, nişte hărţi istorice, cu o grafică foarte frumoasă şi care nu au nici cel mai mic element, nici măcar naţionalist, ca să spun aşa, sunt nişte hărţi comemorative. Am şi eu două hărţi de acest tip la biroul meu parlamentar din Otopeni şi doresc să fac un anunţ: aştept securitatea ucraineană să vină şi la mine la birou, să-mi spargă şi mie uşa şi să-mi confişte aceste hărţi!

Abuzurile au continuat. Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului Cultural "Eudoxiu Hurmuzachi", a fost reţinut temporar de autorităţile ucrainene, iar acest centru cultural a fost închis.

Bineînţeles, ca întotdeauna, când vine vorba de Ucraina, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni încep să tremure, încep să spună tot felul de poveşti în limbaj criptic diplomatic, zic... vom vedea, vom păţi, să sperăm că n-o fi aşa!

De ani de zile Ucraina încalcă drepturile fundamentale ale românilor din teritoriile ocupate abuziv prin Tratatul Ribbentrop- Molotov de regimul sovietic. Indiferent că vorbim de nordul Bucovinei, indiferent că vorbim de sudul Basarabiei sau de fostul judeţ Hotin, ori de alte zone, comunităţi româneşti, precum Transcarpatia, ori chiar Transnistria ucraineană, peste tot românii au devenit bătaia de joc a statului ucrainean şi nu doar ei! Iată cum vedem Legea educaţiei din Ucraina, care încalcă drepturile fundamentale ale tuturor reprezentanţilor minorităţilor din Ucraina.

Eu aş propune aşa, câteva măsuri.

În primul rând, România, care a şi asigurat securitatea cibernetică a Ucrainei, care a semnat un tratat al Ucrainei foarte binevoitor pentru statul vecin, în 1997, ar trebui să renunţe la orice formă de susţinere a parcursului european al acestui stat, până când aceste măsuri de represiune la adresa comunităţii româneşti nu sunt oprite.

România nu are nicio obligaţie să susţină Ucraina pe drumul integrării europene, atât timp cât Ucraina nu învaţă să trăiască civilizat şi se comportă într-un tip sovietic, într-un model brutal, specific Asiei şi nu Europei. Şi îmi pare rău că trebuie să spun, eu cred că şi acel tratat semnat în 1997, pe care mulţi români îl consideră o ruşine istorică, ar trebui rediscutat în aceste momente, când Ucraina îl încalcă, iar nu România care respectă deplin drepturile minorităţii...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...ucrainene în România.

Ca să nu mai spun că asupra României se fac astăzi o serie de presiuni internaţionale, ca să asigure şi securitatea energetică a Ucrainei, total în detrimentul...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...relaţiei cu Republica Moldova.

Aşadar, să nu-i uităm pe românii din Bucovina de nord şi din Ucraina!

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului deputat Dobrovie.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Politica externă a României a fost confiscată de Liviu Dragnea".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi mă simt obligat să trag un semnal de alarmă foarte serios, legat de schimbarea de paradigmă în politica externă a României. Cu îngrijorare constat faptul că Liviu Dragnea a privatizat politica externă a României şi încearcă să forţeze în momentul de faţă o alegere falsă, o alegere între Uniunea Europeană şi Statele Unite. Mai nou, România nu mai este văzută ca un partener predictibil de aliaţii şi partenerii noştri strategici, dat fiind că politica externă este condusă din Kiseleff, ocolind preşedintele, iar premierul Vasilica Dăncilă, pe lângă faptul că este doar o marionetă, nu reuşeşte, este total depăşită de rolul prea mare pe care-l are.

Sub bagheta domnului Liviu Dragnea, se întâmplă un lucru foarte grav. Cei doi piloni ai politicii externe româneşti şi anume, apartenenţa la Uniunea Europeană şi parteneriatul strategic cu Statele Unite, sunt puşi în antiteză. Este un lucru şi un joc foarte periculos, deoarece traversăm o perioadă de incertitudini şi de disensiuni majore între noua administraţie de la Washington şi ţările nucleului dur european - Franţa şi Germania.

În esenţă, Liviu Dragnea încearcă să ne convingă că avem de ales între Uniunea Europeană şi Statele Unite.

România nu poate să-şi permită o asemenea alegere. România ar fi putut să joace un rol de liant în această ecuaţie transatlantică atât de complicată. Ar fi putut să joace un liant între cele două părţi, având relaţii bune cu ambele.

Prin vizitele făcute la Washington, Berlin, Paris, de preşedintele Iohannis, România s-a poziţionat clar, alături de nucleul dur al Uniunii Europene, şi ca principalul partener al americanilor în regiune, având relaţii bune cu ambele părţi. Aceste roluri nu se exclud. Acest lucru a fost subliniat şi de preşedintele Iohannis.

Domnul Dragnea, însă, a aruncat în aer toate aceste parteneriate, toate oportunităţile pe care România le avea în momentul de faţă.

În actualul context, dominat de derapajele foarte bine cunoscute ale unor ţări, precum Polonia şi Ungaria, de la statul de drept, România era interlocutorul firesc în această regiune, era un interlocutor interesant pentru nucleul dur al Uniunii Europene şi era cel mai interesant partener, în contextul acestui iliberalism care mătură regiunea.

Ţara noastră putea cumva lua locul Poloniei în Europa de est, dar PSD a stricat totul, pe de o parte prin asaltul asupra statului de drept şi a independenţei justiţiei şi, pe de altă parte, prin măsurile populiste şi nesustenabile, care, iată, ne îndepărtează de zona euro. La fel, măsurile de atac asupra justiţiei şi de subjugare a acesteia ne îndepărtează de obiectivul fundamental de aderare la spaţiul Schengen.

Mai mult decât atât, am devenit impredictibili chiar şi în politica externă, predictibilitatea fiind una dintre puţinele caracteristici pozitive ale politicii externe româneşti, de-a lungul anilor.

Am ajuns ca după ce...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

...ani de zile am susţinut procesul de pace...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă rog să vă apropiaţi de concluzie.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

...israelo-palestinian şi soluţia celor două state, să devenim impredictibili, să boicotăm practic declaraţia Uniunii Europene de condamnare a mutării Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim şi, mai mult decât atât, să participăm la ceremonia de inaugurare.

Astfel, rolul României de honest broker, credibilitatea pe care am câştigat-o în atâţia ani, în relaţia cu statele arabe, a fost grav deteriorată.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Închei imediat!

Vă rog să-mi permiteţi o concluzie.

Din păcate, România devine imprevizibilă în politica externă, în acest context foarte complicat, în care relaţia transatlantică a fost afectată puternic de ieşirea SUA din acordul nuclear cu Iranul.

Sunt foarte multe probleme...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim tare mult.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Preşedintele Trump a crescut tarifele vamale pentru Europa, la exporturile către SUA.

Şi nu pot decât să trag o singură concluzie, că este absolut iresponsabil şi de o gravitate extremă faptul că Liviu Dragnea se foloseşte de acest context atât de complicat, pentru a forţa o alegere între Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Domnule deputat, vă întrerup microfonul!

Vă rog frumos să încheiaţi!

Vă mulţumesc.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulţumesc.

Deputat Matei Dobrovie, Circumscripţia nr. 42, Bucureşti.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnului Constantin Codreanu.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule de şedinţă.

Bună dimineaţa, distinşi colegi.

În prima parte a declaraţiei mele vreau să salut finalul fericit al unui demers legislativ pe care-l porneam acum un an.

Luni, 18 iunie, preşedintele României a promulgat Legea care prevede modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

În esenţă, vorbim despre o modificare care poate părea una mică, nesemnificativă, dar care va avea urmări, consecinţe extrem de importante, atât pentru cei care se află în diaspora noastră emergentă, cât şi pentru românii din ţară.

Paşapoartele simple electronice vor avea o valabilitate de 10 ani de acum încolo şi este un demers, aşa cum spuneam, pe care-l porneam în iunie 2017, alături de alţi peste 100 de colegi de la toate grupurile parlamentare, şi m-am bucurat să avem înţelegerea necesară din partea tuturor celor care vor binele cetăţenilor români.

Ulterior, din cauza unor anumite tergiversări, deşi acest proiect de lege a trecut, cu avize pozitive, în majoritatea comisiilor, s-a întâmplat ca proiectul să fie preluat de Guvern, s-a întâmplat ca proiectul să fie preluat de un coleg apropiat arcului de guvernare şi să treacă în forma respectivă, cu aceeaşi expunere de motive. Dar nu despre egoismul electoral vorbim acum, ci despre bucuria că s-a înţeles - putere şi opoziţie - că trebuie să facem lucruri concrete pentru a-i sprijini pe românii noştri, pentru că, în fond, acest demers legislativ a venit ca urmare a unor discuţii pe care le-am purtat inclusiv cu cei care gestionează la nivel local activitatea oficiilor care se ocupă de evidenţa şi de eliberarea paşapoartelor simple pentru populaţia României. Altfel spus, este un lucru pe care-l putem face, este unul dintre lucrurile pe care le putem face şi mai ales este foarte important ca acest lucru să se întâmple în anul Centenarului. Este un semnal pozitiv, un semnal pe care mă bucur să-l putem da din Parlamentul României, pentru românii noştri din afara graniţelor ţării, şi vreau ca acest tip de semnale să continue pe viitor.

În a doua parte a declaraţiei mele nu pot să nu reacţionez la ceea ce se întâmplă la Chişinău, în Republica Moldova, acolo unde ieri instanţa de judecată a decis să nu valideze rezultatele alegerilor locale pentru Primăria municipiului Chişinău.

Avem o dovadă crasă a faptului că justiţia din Republica Moldova suferă, este o justiţie controlată. Şi cu această ocazie reiterez un alt îndemn pe care l-am făcut de nenumărate ori, de la această tribună, ca în relaţia pe care noi, România, o avem cu Republica Moldova, să nu uităm să condiţionăm orice sprijin, fie că vorbim despre unul financiar, fie că vorbim despre orice alt demers de sprijin pentru cel de-al doilea stat românesc, să-l condiţionăm de situaţia justiţiei de acolo, să-l condiţionăm de reformele care ar trebui să aibă loc acolo şi să nu fim surzi şi orbi la derapajele care au loc acolo şi să susţinem Republica Moldova într-un singur mod, invitând-o să respecte standardele europene.

Vă mulţumesc.

Deputat Constantin Codreanu, Circumscripţia electorală nr. 43, diaspora, PMP.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Viorel Chiriac. Nu este.

Domnul Ştefan Muşoiu? Nu este.

Doamna Roxana Mînzatu?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Luni, Camera Deputaţilor a adoptat o lege extrem de importantă şi extrem de aşteptată în România. Este vorba despre modificări la Legea privind combaterea violenţei domestice, o lege care a fost iniţiată de Guvernul Viorica Dăncilă în luna februarie şi, în doar câteva luni, iată că avem adoptare în Parlamentul României şi avem o legislaţie gata să intre în vigoare.

Cu siguranţă, toţi cei care s-au luptat cu acest fenomen, care afectează sănătatea societăţii româneşti, violenţa în familie, violenţa împotriva femeii, apreciază conţinutul, dar şi determinarea pe care o găsim în prevederile acestei legi: obligativităţi pentru autorităţile locale cu privire la înfiinţarea, pentru prima dată în România, de locuinţe protejate, de centre de asistare a victimelor violenţei domestice, rezidenţiale, de linii de urgenţă, de centre de consiliere şi recuperare a agresorilor. Cu toţii, cu siguranţă, apreciază că pentru prima dată un proiect de lege se vede ordinul de protecţie provizoriu şi purtarea de dispozitive de monitorizare electronică pentru agresori, instrumente care au fost cerute de ani de zile, chiar dinainte, de când România a semnat Convenţia de la Istanbul, şi care, iată, acum sunt prevăzute în această lege. Cu toţii, cei care au luptat cu acest fenomen şi sunt multe organizaţii neguvernamentale care în judeţele României, din donaţii, din sponsorizări, uneori cu sprijinul primăriilor, au reuşit să înfiinţeze centre de sprijinire a victimelor, apreciază obligativitatea prevăzută de această lege, ca în doi ani de la intrarea în vigoare a legii, la nivel judeţean, măcar, dacă nu mai mult, în toată România autorităţile locale să înfiinţeze centre de adăpostire a victimelor violenţei domestice şi de consiliere, de diagnosticare medicală şi de sprijin.

Este o lege extrem de importantă! Poate noi, aici, în Parlament, nu am reuşit să-i dăm importanţa cuvenită, pe agenda noastră, cu foarte multe alte priorităţi, dar este un moment de cotitură şi Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse, pe care o felicit, vine şi cu finanţare pentru ca, până autorităţile locale reuşesc să susţină aceste centre din resurse proprii, prin proiecte naţionale, din fonduri norvegiene şi din fonduri europene, să se înfiinţeze la nivel regional aceste centre de asistenţă.

Statul, pentru prima dată, îşi face datoria, în această zonă în care nu recunoaştem că avem o problemă şi este bine să o spunem de aici, de la tribuna Parlamentului, că am dat o lege bună, o lege aşteptată, o lege care îi va ajuta pe toţi cei care au suferit în tăcere abuz fizic, emoţional, psihologic şi sunt femei, şi sunt, poate, şi bărbaţi, şi sunt persoane din toate categoriile socio-profesionale şi este important să spunem că, prin legea aceasta, îi vom ajuta.

La Braşov am organizat, în noiembrie 2017, o conferinţă pe această temă şi mă bucur, ca deputat, că astăzi pot să le spun că Parlamentul României, Guvernul, au iniţiat această legislaţie, PSD a susţinut proiect şi le dăm soluţia legislativă cerută.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă mulţumesc mult.

Doamna Roxana Mînzatu:

Eu vă mulţumesc.

Roxana Mînzatu, deputat al PSD de Braşov.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Florica Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Elevilor, mutaţi-vă la ţară, dacă vreţi privilegii guvernamentale!".

Din spusele ministrului educaţiei naţionale, aproximativ 200 de milioane de euro vor fi acordaţi sub formă de burse elevilor din mediul rural, cu prezenţă bună la şcoală, de peste 80%. Bursa nu este condiţionată de performanţele şcolare, ci doar de prezenţă. O sumă egală va fi alocată profesorilor de excelenţă pe care îi are România, profesorilor din şcolile de renume din oraşe, care vor primi ore în regim de plată cu ora în şcolile din mediul rural, cât şi pentru dotarea laboratoarelor din şcolile din mediul rural, inclusiv cu mobilier şi tehnică de calcul, asta în timp ce salariile profesorilor sunt plătite uneori cu întârziere sau incomplet.

Aceste măsuri, ni se spune, ar trebui să reducă abandonul şcolar şi să crească procentul de promovabilitate al examenului de bacalaureat. Atenţie, finanţarea de 400 de milioane de euro pentru aceste măsuri provine dintr-un credit pe care-l plătesc toţi românii! Adică vom plăti cu toţii ca să dăm burse copiilor, pentru simplul fapt că vin la şcoală! Cum încurajăm, astfel, performanţa, astfel încât elevii să fie competitivi şi să înveţe, ca să-şi facă un viitor? Este adevărat că mulţi copii abandonează şcoala, din motive de sărăcie a familiei, dar pentru aceasta sunt bursele sociale. Dându-le burse doar pentru că sunt săraci, dar vin la şcoală, nu-i ajută să se maturizeze în oameni responsabili şi independenţi, ci le instituie un statut de asistat social.

Partidul Naţional Liberal a oferit alternative, cum ar fi generalizarea Programelor "Masa la şcoală", "Şcoală după şcoală", reabilitarea şi dotarea şcolilor, pentru a le face mai atractive, creşterea calităţii actului educaţional, prin pregătirea superioară a dascălilor.

Tot pentru elevii din mediul rural, o decizie discutabilă a ministrului educaţiei naţionale prevede alocarea a 3.000 de locuri bugetate la facultăţi. Ministrul subliniază că doar elevii care au terminat un liceu aflat în zona rurală vor putea să aplice pentru aceste locuri, nu şi elevii care au domiciliul la ţară. "Este pentru prima dată în istorie când asigurăm pentru aceşti absolvenţi o admitere separată de ceilalţi, aşa cum facem o admitere separată pentru etnicii români şi pentru romi. Aceştia, practic, au un anumit număr de locuri dedicate la fiecare universitate, proporţional cu numărul de locuri istoric atribuit şi practic având o admitere separată, nu concurează decât între ei", a declarat ministrul educaţiei naţionale.

Mă întreb ce vor face aceşti tineri, odată deveniţi studenţi, cum se vor integra? Vor avea oare o sesiune specială, vor avea locuri de muncă speciale?

Facultatea nu este obligatorie şi acolo ar trebui să ajungă cei mai merituoşi absolvenţi, cei care doresc să se perfecţioneze într-un anumit domeniu. Este evident că şi această măsură este luată pentru a avantaja unităţile de învăţământ superior, prin mărirea numărului de locuri. În loc să urmărească cererea de pe piaţa muncii şi să adapteze tot sistemul de învăţământ la acest lucru, în loc să pună accent pe consilierea în carieră...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim foarte mult.

Doamna Florica Cherecheş:

...care l-ar ajuta pe fiecare elev să-şi aleagă parcursul, ministrul optează pentru cantitate, în defavoarea calităţii.

Stimaţi colegi,

Reflectaţi vă rog la aceste lucruri şi haideţi să ne aplecăm cu seriozitate asupra nevoilor reale ale tinerilor din România!

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau cuvântul domnului deputat Ionuţ Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică este intitulată "La omul sărac, nici boii nu-i trag!".

Nu este destul că noi, românii, ne dăm cu stângul în dreptul atunci când vine vorba de atragerea de fonduri europene. Conform zicalei "La omul sărac, nici boii nu-i trag", vedem că nici măcar la proiectele finanţate direct de la Bruxelles nu avem noroc.

Rata absorbţiei fondurilor europene la nivelul Programelor Operaţionale din România este undeva la 10% din exerciţiul bugetar 2014-2020. Noi riscăm să pierdem miliarde de euro, cu un Guvern deficitar şi cu un management deficitar. O sumă foarte importantă care ar putea fi alocată României se pierde. Mare ghinion!

Şi pentru că un ghinion nu vine niciodată singur, aflu zilele trecute, de la un primar din judeţul Bistriţa-Năsăud, că a primit o informare din partea Agenţiei Executive pentru Inovare şi Reţele a Comisiei Europene, care a decis, - citez - "cu părere de rău" să anuleze prima cerere de accesare a Programului WiFi4EU care a fost luat în considerare pentru finanţarea acestor programe, undeva la 15.000 de euro.

În urma unei investigaţii, agenţia subordonată Comisiei Europene a ajuns la concluzia că solicitanţii nu au avut timp real şi nu au fost condiţiile egale pentru a accesa acest proiect şi au decis ca proiectul să se reia în toamnă, în septembrie 2018.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Ionuţ Simionca:

Nu este clar, în acest caz, dacă ghinionul este contagios, dacă cei din Uniunea Europeană au ghinion din cauza noastră sau noi avem ghinion din cauza lor.

Am o singură solicitare, în încheiere.

Celor de la Bruxelles şi din România vreau să le solicit să nu se culce pe bani europeni, deoarece România are mare nevoie de aceste fonduri europene. Dacă nu accesăm fonduri europene, România va trebui să se împrumute, pentru a trăi în limitele veniturilor ei!

Deputat Ionuţ Simionca, de Bistriţa-Năsăud.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Înainte de încheierea şedinţei, daţi-mi voie să dau citire listei doamnelor şi domnilor deputaţi care au depus în scris declaraţiile politice şi intervenţiile.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Silviu Nicu Macovei, Camelia Gavrilă, Mirela Furtună, Ioan Spânu, Gabriel Nasra, Tudor Ciuhodaru, Tamara Ciofu, Mihaela Huncă, Răzvan-Ilie Rotaru, Marius Budăi, Anişoara Radu, Laurenţiu Nistor, Aida Căruceru, Florinel Stancu, Viorel Stan, Vasile Cîtea, Alina Teiş, Eliza Ştefănescu, Costel Lupaşcu, Alexandra Presură, Neculai Iftimie, Natalia Intotero, Daniela Oteşanu, Cornel Itu, Mihăiţă Găină, Alexandru Rotaru, Nicolae Georgescu, Ciprian-Constantin Şerban, Alina Tănăsescu, Claudiu Ilişanu, Cristina Burciu, Claudia Gilia.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Corneliu Olar, Vasile Gudu, Costel Alexe, Pavel Popescu, Raluca Turcan, Gavrilă Ghilea, Vasile Stamatian, Viorica Cherecheş, Bogdan Huţucă, Sorin Bumb, Florin Roman, Aurel-Robert Boroianu, Dumitru Oprea, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Dănuţ Bica, Claudiu-Vasile Răcuci, George Şişcu, Ionuţ Stroe, Marius Bode, Dumitru Mihalescul, Constantin Şovăială, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Din partea Grupului parlamentar al ALDE: domnul Constantin Avram şi domnul Mihai Niţă.

Din partea Grupului parlamentar al PMP: domnul Cornel Sămărtinean, domnul Eugen Tomac, domnul Cătălin Cristache, domnul Petru Movilă, domnul Adrian-Mihăiţă Todoran.

Încheiem aici şedinţa dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor din 20 iunie 2018.

Vă mulţumesc şi vă doresc o zi excepţională!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Costel Alexe:

"Şoseaua de Centură a Iaşiului, un proiect îngropat în birocraţie şi interese politice"

Duminică, 17 iunie, s-a desfăşurat, la Iaşi, Forumul de Mediu - "Investind în mediu, investim în viitor", un eveniment organizat de Filiala Iaşi a Partidului Naţional Liberal, în parteneriat cu Grupul Partidului Popularilor Europeni, PPE, din Parlamentul European, o iniţiativă apărută în urma eforturilor pe care personal le fac de peste 4 ani, atât în calitate de deputat, cât şi ca vicepreşedinte al Comisiei pentru mediu din Camera Deputaţilor, pe lângă autorităţile centrale şi locale, să implementeze soluţii viabile pentru reducerea poluării şi alinierea la cerinţele impuse de Uniunea Europeană.

Doresc să le mulţumesc tuturor celor care au răspuns pozitiv invitaţiei şi totodată provocării noastre de a dezbate un subiect cu implicaţii majore în viaţa noastră - protejarea mediului înconjurător şi combaterea poluării! Spun că are implicaţii majore pentru că, dincolo de efectele vizibile pe care le resimţim zi de zi, modul cum ne raportăm astăzi la problematica mediului va afecta generaţiile următoare.

Din păcate, o spun cu toate răspunderea, autorităţile locale şi centrale din România tratează de foarte multe ori superficial acest capitol. De la momentul aderării României la Uniunea Europeană şi până la finalul anului 2018 au fost deschise 56 de proceduri de infringement împotriva României, dintre care 19 vizează direct sau conex probleme de mediu. Fie că vorbim despre o transpunere greşită a directivelor UE în legislaţia românească sau despre încălcări grave ale legislaţiei în domeniu, este clar că se impune o dezbatere şi o analiză profundă a corelării legislaţiei autohtone cu legislaţia europeană.

Am purtat atât în mandatul trecut, cât şi în ultimii 2 ani o corespondenţă insistentă, uneori agasantă, cu Ministerul Mediului, în vederea găsirii unor soluţii pentru combaterea poluării din Iaşi. Totodată, le-am cerut insistent ultimilor patru prim-miniştri şi ultimilor cinci miniştri ai transporturilor şi dezvoltării regionale urgentarea alocării fondurilor pentru Centura Iaşiului, un proiect de investiţii strâns legat de combaterea poluării, căci ar prelua o parte semnificativă a traficului care tranzitează municipiul Iaşi.

Soluţiile sunt ştiute de autorităţi şi să ştiţi că sunt facile şi există chiar şi finanţare, dar se tergiversează politic şi birocratic implementarea lor, iar cu fiecare zi pierdută sunt tot mai convins că Iaşiul este pedepsit şi ţinut intenţionat într-o zonă gri, bolnăvicioasă din punct de vedere administrativ!

Alocarea fondurilor pentru finalizarea lucrărilor la Şoseaua de Centură a Iaşiului are acelaşi efect precum un transplant pulmonar. Imaginaţi-vă că acum efectiv suntem sufocaţi şi abia respirăm din cauza prafului, şantierelor, noxelor, a traficului transfrontalier din şi spre vămile cu Republica Moldova şi Ucraina! Toate acestea ar dispărea, dacă Iaşiul ar primi un plămân nou, funcţional, care să asigure un trai sănătos ieşenilor, un balon cu oxigen.

Sunt ieşean, deputat şi vicepreşedinte al Comisiei pentru mediu şi vă spun că nu mă voi opri până când acest deziderat nu va fi îndeplinit! Am umblat în ultimii ani pe la porţile ministerelor, fie că vorbim despre Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale sau despre Guvern şi, dacă este nevoie, mă vor şti de la paznic până la secretare şi directori şi toţi miniştrii care se vor perinda, căci şi asta este o mare problemă - o instabilitate incredibilă, pentru că miniştrii sunt devoraţi periodic şi toate acordurile şi discuţiile se resetează!

Am observat că mulţi colegi din Partidul Naţional Liberal şi din opoziţie s-au alăturat demersurilor mele de urgentare a lucrărilor la Centura Iaşiului, dar m-aş bucura să găsesc deschidere şi măcar în al douăsprezecelea ceas reprezentanţii Partidului Social Democrat să fie lăsaţi să îşi facă datoria faţă de ieşeni!

Este trist şi frustrant să fii parlamentar de Iaşi şi partidul să te ţină ca pe o unealtă şi să nu îţi permită să susţii proiecte locale, vitale pentru dezvoltarea şi însănătoşirea oraşului, judeţului pe care îl reprezinţi!

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"Modificări legislative esenţiale pentru diminuarea şi combaterea violenţei în familie"

Parlamentul României a reuşit în această săptămână adoptarea unei legi extrem de importante pentru însănătoşirea climatului familial şi social al ţării, prin votarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. În calitate de for decizional, Camera Deputaţilor a transformat în lege aceste demers extrem de necesar, în contextul actual al escaladării fenomenului violenţei domestice.

Noul act normativ vine la doi ani după adoptarea Legii nr. 30/2016, prin care România a ratificat Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, Convenţia de la Istanbul. Aceasta obliga statele semnatare la adoptarea unor decizii concrete de prevenire şi de protecţie a victimelor violenţei, fiind cel mai complex instrument de cooperare juridică internaţională în ceea priveşte prevenirea violenţei şi combaterea violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeilor.

În aceste condiţii, legea votată de Camera Deputaţilor aduce modificări exponenţiale referitoare la protejarea victimelor, urmărirea penală a autorilor şi alte măsuri concrete pentru stoparea acestui fenomen alarmant. În acest fel, prevederile Convenţiei de la Istanbul sunt transpuse acum în legislaţia internă, şi, de asemenea, se realizează unul dintre punctele vitale ale Programului de guvernare al PSD pentru perioada 2018-2020, respectiv, "Respect şi demnitate pentru femei", din Capitolul "Politici publice în domeniul muncii şi justiţiei sociale".

Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, România va avea cu adevărat mecanismele legislative adecvate care să permită atât protecţia victimelor, cât şi creşterea gradului de conştientizare a efectelor nefaste ale acestui fenomen, pentru ca violenţa să fie prevenită şi descurajată în formele incipiente. Actul normativ defineşte în mod clar calitatea de victimă a unor fapte de violenţă şi, de asemenea, permite pedepsirea unor practici tradiţionale, culturale sau religioase care, de-a lungul timpului, au prejudiciat viaţa de zi cu zi a româncelor: căsătoria forţată, hărţuirea, avortul forţat sau sterilizarea forţată.

Noua abordare legislativă este centrată pe victimă şi pe dezvoltarea unor măsuri de prevenire a faptelor de violenţă domestică: consiliere psihologică în cazurile de divorţ cu antecedente de violenţă domestică, monitorizarea ordinelor de protecţie, măsuri de prevenire a încălcării acestora. De asemenea, în aceeaşi măsură, noua lege va stipula intervenţiile în regim de urgenţă în caz de necesitate, respectiv prin introducerea ordinului de protecţie provizoriu în situaţii de risc imediat.

De asemenea, potrivit noii legi, autorităţile locale sunt obligate să deţină şi să menţină baze de date cu informaţii despre servicii, centre sau alte forme de sprijin pentru victimele violenţei domestice. În plus, se reglementează obligaţia autorităţilor centrale de a elabora şi a difuza materiale documentare privind prevenirea violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeilor.

Un fapt extrem de important este că, pentru prima dată în ţara noastră, vor fi incluse în materialul didactic probleme cum ar fi: egalitatea între femei şi bărbaţi, rolurile de gen ne-stereotipe, respectul reciproc, rezolvarea non-violentă a conflictelor în relaţiile interpersonale, adaptate capacităţii în evoluţie a elevilor, în curriculum-ul formal şi la toate nivelurile de educaţie.

Din păcate, au fost extrem de multe cazuri fatale, cu consecinţe dramatice pentru copiii rămaşi orfani în urma acestor orori, iar noile reglementări vor avea drept efect imediat reducerea numărului victimelor, pe de o parte, şi pedepsirea exemplară şi imediată a autorilor, pe de altă parte.

Îmi exprim încrederea că, în urma promulgării acestei legi, România va cunoaşte o diminuare semnificativă a fenomenului violenţei domestice în România. Le transmit româncelor să fie curajoase şi să apeleze de îndată la autorităţile abilitate atunci când sunt supuse oricărei forme de violenţă, deoarece astfel vor putea fi cu adevărat protejate şi salvate de la evenimente care pot avea consecinţe tragice!

Domnul Marius Bodea:

Iaşiul este printre cele mai poluate oraşe din România. Iaşiul, alături de Braşov şi Bucureşti, face obiectul procedurii de infrigement, declanşată de Uniunea Europeană din cauza nivelului de poluare ridicat.

Calitatea aerului, suprafaţa de spaţiu verde din municipiu şi politicile locale de monitorizare şi acţiune în domeniul mediului ne arată că în municipiul Iaşi avem o reală problemă în privinţa mediului.

Calitatea aerului în municipiului Iaşi începe să reprezinte o problemă de siguranţă locală. Doar în acest an, în primele trei luni au fost 65 de depăşiri la PM10, în condiţiile în care limita maximă anuală admisă prin lege este de 35 de depăşiri.

Iaşiul este deficitar la problema spaţiilor verzi. Iaşiul are o suprafaţă de spaţiu verde de maximum 10 mp/locuitor în zonele cu densitate mare de locuitori. Este o statistică alarmantă, în condiţiile în care Legea naţională prevede minimum 20 mp/locuitor, directivele europene prevăd 26 mp/locuitor, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii prevede 50 mp/locuitor. Suntem mult în urma marilor oraşe. La Cluj există o suprafaţă de 25,3 mp/locuitor, la Oradea de 25 mp/locuitor, la Craiova de 33 mp/locuitor, pentru a da numai câteva exemple. Vegetaţia "plămânii oraşelor" are capacitatea de a elimina praful şi gazele nocive, captând 50% din praful atmosferic, funcţionând ca o barieră biologică de epurare microbiană a aerului.

În acest moment, Iaşiul este singurul oraş mare din ţară care nu are în dezbatere un plan de calitate a aerului, spre deosebire de Bucureşti.

Toate acestea indică faptul că, în Iaşi, calitatea vieţii este la un nivel scăzut.

Soluţiile constau într-o multitudine de investiţii în domeniul parcărilor, la marginea oraşului şi în cartiere, implementarea transportului public la nivel local şi metropolitan, urbanism, spaţii verzi.

Totodată, trebuie avută în vedere obligativitatea dezvoltatorilor imobiliari de a respecta legea în privinţa realizării a 2 mp de spaţiu verde per apartament. Se impune, de asemenea, respectarea hotărârii consiliului local, şi a legii în privinţa locurilor de parcare, şi a regulamentului şantierelor de construcţie din Iaşi în privinţa normelor pentru protejarea mediului.

Administraţia locală trebuie să demareze investiţii rapide pentru tehnologizarea sistemului de curăţare a străzilor şi realizarea unor servicii de salubritate pe baze moderne.

Totodată, Guvernul central trebuie să demareze de urgenţă investiţiile pentru finalizarea proiectului şoselei de centură a municipiului Iaşi.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, un nou tun marca PSDragnea"

Parlamentul României a fost transformat într-o simplă unealtă supusă voinţei liderilor coaliţiei guvernamentale, totul doar pentru a le satisface interesele acestora de moment. Fără a ţine cont de propunerile opoziţiei, majoritatea parlamentară a decis să treacă pe repede ’nainte Legea prin care se înfiinţează Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, proiectul de suflet al liderului PSD Liviu Dragnea.

Astfel, se pun bazele unei structuri megalomanice, caracteristică statelor centralizate, în care principiile economice specifice unei pieţe libere reprezintă doar un simplu moft. Prin înfiinţarea acestui Fond, statul intervine în economie într-un mod brutal, controlând politic cele mai performante companii de stat. Companiile considerate adevăratele "perle" ale economiei româneşti sunt aduse astfel sub pulpana liderului suprem, care va deţine "pâinea şi cuţitul" şi va decide cum vor fi cheltuiţi banii acestor societăţi.

Putem spune că Loteria Română, Hidroelectrica, Poşta Română, Romgaz, Romsilva, Nuclearelectrica, OMV Petrom, CFR Călători, Metrorex, CEC Bank, OIL Terminal S.A., Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime şi multe altele vor intra în portofoliul PSD-ALDE, prin intermediul conducerii exclusiv politice a acestui fond de investiţii.

Având în vedere aceste considerente, PNL a luat decizia politică de a vota în Parlament împotriva înfiinţării Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Totodată, Grupul PNL din Camera Deputaţilor a depus la Curtea Constituţională a României o sesizare de neconstituţionalitate, asta pentru că majoritatea PSD-ALDE a adoptat această lege prin încălcarea mai multor prevederi constituţionale.

În viziunea noastră, actul normativ nu respectă principiul bicameralismului, existând diferenţe substanţiale între forma adoptată de Senat şi cea adoptată de Camera Deputaţilor. De asemenea, considerăm că transferul unor bunuri aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acţiuni, printr-un act de reglementare primară, reprezintă o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat şi o încălcare a deciziilor Curţii Constituţionale, care au statuat faptul că astfel de acte "nu ţin de competenţa de legiferare a Parlamentului, ci de cea de administrare a bunurilor proprietate publică/privată a statului, care aparţine, în mod exclusiv, Guvernului".

Iată cum, doar pentru a îndeplini porunca lui Dragnea, parlamentarii majorităţii au ignorat prevederile constituţionale care atestă că înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni reprezintă o activitate care trebuia realizată printr-o reglementare secundară şi nu printr-un act care are forţa legii, emis de Parlament. Au reglementat, astfel, într-un domeniu care de fapt este de competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, nicidecum a Parlamentului. O astfel de lege este, aşadar, neconstituţională, fiind viciată în ansamblul său!

Consider ca fiind neoportună înfiinţarea acestui Fond de Investiţii, mai ales că experienţa de până acum ne-a demonstrat deja că managementul politic din cadrul companiilor de stat nu a avut randamentul scontat, ci doar le-a căpuşat pentru a satisface clientela de partid. Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii reprezintă de fapt un nou tun marca PSDragnea, care urmăreşte doar impunerea unei viziuni arbitrare şi discreţionare în managementul acestor companii.

Doamna Camelia Gavrilă:

"Dezvoltarea urbană - traficul aglomerat, poluare, riscuri, soluţii pentru un urbanism inteligent"

În contextul actual, observăm o dezvoltare urbană tot mai accentuată a marilor oraşe din ţara noastră, repere urbane autentice, aspect care ne bucură, dar în acelaşi timp aduce noi provocări din punctul de vedere al confortului urban, al unei vieţi sănătoase şi din perspectiva a ceea ce numim oraş modern sau smart city. Termenul "smart city" este utilizat pentru a desemna oraşele care apelează intensiv la tehnologiile noi, dedicate îmbunătăţirii serviciilor publice, creşterii nivelului de confort al cetăţenilor din localităţile urbane şi rurale, eficientizării consumurilor de resurse şi reducerii cheltuielilor pe termen mediu şi lung.

Declaraţia politică de astăzi doreşte să atragă atenţia asupra situaţiilor grave, la cote diferite, cu care se confruntă atât municipiul Iaşi, cât şi toate marile oraşe din România, probleme care ţin în special de aglomerarea traficului rutier şi afectarea mediului ambient, odată cu o alarmantă creştere a numărului de autovehicule.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, de la data de l februarie 2017 a fost eliminată taxa de timbru. Inevitabil, eliminarea acestei taxe ne îndeamnă la o analiză obiectivă legată de problema restituirii banilor, efectele poluării sau creşterea numărului de vehicule în fiecare judeţ. Doar în anul 2017, au fost înmatriculate 624.000 de autoturisme, dintre care 105.000 au fost maşini noi, în creştere cu 10,71% faţă de anul precedent, iar maşinile second-hand au ajuns la aproape 519.000, cu 74,55% mai mult faţă de 2016. Tendinţele se menţin şi pentru anul 2018. Spre exemplu, în ianuarie au fost înmatriculate 2.383 de autovehicule, dintre care doar 430 au fost noi.

Întrebarea firească, în situaţia actuală, este dacă Programul "Rabla", program care are ca scop eliminarea maşinilor vechi din România, cauzatoare de poluare excesivă, îşi mai are rostul. Este pusă sub semnul întrebării eficienţa acestui program, în contextul în care Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile declară o îmbătrânire accentuată a parcului auto.

În acest sens, declaraţia politică de astăzi abordează efectele acestui fenomen, care este resimţit intens în aglomerările urbane şi subliniază urgenţa unui cumul de soluţii.

Traficul îngreunat este primul efect vizibil şi din ce în ce mai dificil de gestionat. Capitala României se află pe primele poziţii la nivelul Uniunii Europene cu privire la traficul dificil, iar în Iaşi situaţia este asemănătoare, întrucât la orele de vârf există aceeaşi problemă, cu toate că au fost implementate sisteme inteligente de semaforizare.

Poluarea reprezintă un alt efect negativ în contextul dezvoltării oraşelor şi al creşterii numărului de autovehicule. Se constată o valoare ridicată a indicatorilor de poluare în oraşe precum Bucureşti, Iaşi, Cluj, Braşov, iar acest lucru are efecte imediate în privinţa sănătăţii cetăţenilor. Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella, afirma faptul că după unele estimări, 23.000 de decese au loc anual în România din cauza poluării aerului cu anumite particule nocive.

Evident, o provocare este legată de dezvoltarea durabilă a oraşului, de asigurarea unui echilibru între confort şi câştig economic, condiţii moderne, modernitate şi sănătate, decongestionarea reţelelor aglomerate, eliminarea poluării. Dincolo de dezvoltarea arhitecturală şi frumuseţea acestor oraşe, regăsim încă suficiente contraste care nu ne aproprie de ceea ce numim smart city sau oraş modern european.

Dezvoltarea infrastructurii rutiere este un demers logic şi normal pentru calitatea unei societăţi moderne. Cu toate acestea, se pare că România nu poate să treacă în fapt la implementarea unor demersuri clare şi punerea în practică a masterplanurilor asumate. Ziua în care se va circula pe Şoseaua de Centură a oraşului Iaşi pare să fie încă departe, deşi, atât factorii de decizie, cât şi ieşenii, în general, doresc soluţionarea acestei probleme în cel mai scurt timp. Iaşiul este un oraş universitar aglomerat, dar şi un oraş de frontieră, iar prezenţa autovehiculelor grele spre şi dinspre Vama Sculeni reprezintă un alt element care contribuie la aglomerarea şi la poluarea masivă. Trebuie precizat faptul că oraşele din România au la bază o infrastructură rutieră adecvată doar pentru un număr redus de autovehicule, un sistem corelat cu situaţia şi cu datele din perioada comunistă, în timp ce progresul tehnologic, evoluţia societăţii au generat un alte contexte şi alte dezvoltări urbane.

Decongestionarea traficului în zonele aglomerate, prin oferirea variantelor ocolitoare şi crearea unui sistem rutier inteligent pentru orele de vârf, este o soluţie reală, aplicată cu succes la nivelul marilor oraşe europene. Primăria municipiului Iaşi a interzis accesul vehiculelor grele în centrul oraşului, măsuri benefice, dar nu suficiente. Implementarea Sistemului de Management al Traficului în municipiul Iaşi este depăşit şi nu reprezintă o măsură suficientă pentru un oraş în plină dezvoltare, iar această situaţie se regăseşte la nivelul tuturor marilor oraşe din România. Există însă şi exemple de bune practici, implementarea vignetelor verzi, care nu permit autovehiculelor circulaţia în centrul oraşelor.

Prezenţa parcărilor în punctele cheie ale oraşului. Un număr mare de maşini, retrocedarea unor terenuri care ar fi putut susţine crearea de parcări, lipsa unor investiţii consistente în amenajarea unor noi locuri de parcare de reşedinţă în oraşele mari au făcut ca procesul găsirii unui loc de parcare să devină o adevărată aventură. Prezenţa acestora este necesară şi urgentă. Primăriile trebuie să prioritizeze realizarea unor spaţii destinate parcărilor cu sau fără taxă, iar efortul financiar trebuie susţinut prin proiecte europene, în colaborare cu ministerele de resort şi consiliile judeţene. Evident, de multe ori ne confruntăm cu lipsa spaţiilor pentru realizarea acestor parcări, dar observăm în ţările europene module de tip "smart-parking", pentru a rezolva problema locurilor de parcare de lângă blocuri sau parcările subterane/supraterane, evident, cu toate costurile aferente unor asemenea demersuri.

O altă soluţie este reprezentată de încurajarea folosirii transportului public în comun şi utilizarea mijloacelor de transport ecologice, precum bicicletele, transportul electric etc. Prezenţa campaniilor de informare în România este din ce în ce mai vizibilă, dar efectele nu sunt încă cele dorite. Mai mult decât atât, amenajarea pistelor pentru biciclete trebuie să fie luată în calcul la modul cel mai serios, dacă dorim ca bicicleta să devină cu adevărat un mijloc de transport cotidian, mai ales pentru elevi, studenţi sau tineri, aşa cum se întâmplă în Finlanda, Olanda sau chiar în Germania, acolo unde curţile liceelor şi campusurile universitare au amenajate locuri de parcare pentru sute de biciclete.

Amenajarea spaţiilor verzi şi a parcurilor/grădinilor orăşeneşti în concordanţă cu manualele de bune practici urbane, organizarea periodică a unor campanii de ecologizare în colaborare cu ONG-uri de profil sau asociaţii, precum şi educarea tinerei generaţii în spiritul conservării naturii, al respectului pentru mediu, al susţinerii unei dezvoltări durabile, sunt doar câteva aspecte simple, mai puţin costisitoare, care ar trebui să ne preocupe, corelate cu tema în discuţie, pentru că vizează probleme de mediu, calitatea vieţii şi educaţia, în spiritul acestor principii şi valori importante şi actuale.

Fred Kent, specialist american în dezvoltarea urbană a spaţiilor publice - străzi, parcuri, pieţe publice - afirma că "Dacă planifici oraşele pentru maşini şi trafic, vei obţine maşini şi trafic. Dacă le planifici pentru oameni şi locuri, vei obţine oameni şi locuri." Oraşele mari din România, inclusiv municipiul Iaşi, se confruntă cu probleme de mediu, iar în calitate de parlamentar al ieşenilor este de datoria mea să semnalez aceste aspecte şi să provocăm autorităţile şi guvernanţii la găsirea unor soluţii pentru rezolvarea lor, fără amânări, explicaţii şi finanţări sumare.

Este evident că, la ora actuală, niciunul dintre oraşele noastre nu reuşeşte să îndeplinească, simultan, toate aceste criterii de smart city - energie inteligentă, clădiri inteligente, tehnologie inteligentă, infrastructură inteligentă, administraţie inteligentă.

De aceea, această declaraţie politică nu are rolul de a oferi soluţii imediate şi miraculoase, ci constituie un semnal de alarmă, o definire a problemei, o atenţionare pentru viitor şi argumente pentru proiecte comune spre care Guvernul trebuie să se aplece cu mai multă responsabilitate.

Un prim pas înseamnă, în primul rând, educarea permanentă a locuitorilor marilor aglomerări urbane în spiritul conceptului smart city, iar soluţiile posibile pot prelua parţial şi etapizat modelele europene, dar şi o finanţare adecvată şi o preocupare evidentă a Guvernului, mai ales în sens integrator, transministerial - mediu, administraţie şi dezvoltare regională, transporturi, educaţie - fiecare domeniu are un rol, un sens, o responsabilitate în rezolvarea unei teme de actualitate, un subiect complex, grav, dificil.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ora exactă în neurochirurgie se dă acum la Iaşi"

Toţi pacienţii vor putea beneficia de noua aparatură ultraperformantă de la Spitalul Clinic de Urgenţe "Prof. dr. Nicolae Oblu."

Concret, medicii din spitalul nostru pot folosi acum în toate intervenţiile chirurgicale cea mai modernă sală de operaţii în domeniul neurochirurgiei şi chirurgiei spinale din sud-estul Europei. Blocul operator de la Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" din Iaşi dispune de:

• Cel mai avansat sistem de imagistică intraoperatorie la nivel mondial: O- Arm2;
• Un sistem de neuronavigaţie, care permite efectuarea intervenţiilor chirurgicale în modul 3D;
• Un sistem de monitorizare neurofuncţională intraoperatorie, NIM-Eclipse;
• masă de operaţie radiotransparentă din fibră de carbon.

Reţineţi!

Avem acum în Iaşi cea mai performantă aparatură şi cei mai buni specialişti, alături de Centrul de Neurochirurgie de la Viena.

Cu ajutorul Sistemului Imagistic O-Arm2 pot fi operaţi pacienţii cu traumatisme, infecţii ale vertebrelor şi discurilor sau tumori ale coloanei.

Operaţiile sunt efectuate în condiţii de maximă siguranţă, atât pentru pacient, cât şi pentru echipa medicală.

Costul pentru achiziţionarea aparaturii, un milion de euro, a fost suportat în mod egal de Spitalul Clinic de Urgenţă "prof. Dr. N. Oblu" şi de Consiliul Judeţean Iaşi. 80 de medici din România şi din străinătate au testat deja această aparatură.

Spitalul devine astfel un centru de pregătire europeană în această tehnologie.

Pentru binele tuturor pacienţilor din Iaşi şi din România, vreau ca aceste demersuri reuşite să nu se oprească aici!

Domnul Vasile Cîtea:

Astăzi voi prezenta declaraţia politică intitulată: "Curtea Constituţională, garantul respectării Constituţiei"

În ultima perioadă, opoziţia şi Palatul Cotroceni încearcă, în mod constant, să blocheze procesul legislativ din România, utilizând, spun Domniile Lor, mijloacele democratice care le sunt puse la dispoziţie într-un stat de drept. Mai exact, orice propunere legislativă importantă care ajunge la preşedintele României pentru promulgare este trimisă Parlamentului în vederea reexaminării, invocându-se motive care nu se susţin la o analiză atentă.

Apoi, se apelează, în tandem, opoziţie-preşedinţie, la controlul anterior de constituţionalitate, aclamându-se pe toate canalele media că acest gen de întârziere a procesului legislativ nu este un abuz de drept, ci, mai mult, un mijloc democratic de a controla, mai în amănunt, calitatea actelor normative.

Şi nu ar fi fost vreo problemă dacă opoziţia şi preşedintele României ar dovedi aceeaşi încredere în justeţea analizei Curţii Constituţionale şi în situaţiile în care Curtea le respinge sesizările. Oricum, respingerea sesizărilor venite de la Cotroceni a devenit un fapt constant şi de notorietate, ceea ce ar trebui să ridice mari semne de întrebare cu privire la justeţea demersurilor făcute de la Palatul Cotroceni.

Nu mai insistăm asupra revocării doamnei Kovesi, deoarece am aflat că preşedintele României încă mai citeşte considerentele Curţii, în ipoteza în care a cerut şi un timp rezonabil pentru a se gândi. Nu cunoaştem ca legislaţia din România să prevadă noţiunea de timp rezonabil pentru aplicarea unei hotărâri a Curţii Constituţionale, atât timp cât aceste hotărâri sunt obligatorii şi cu aplicare imediată, dar ne întrebăm, pe această cale, ce s-ar întâmpla dacă orice particular ar solicita un termen rezonabil pentru analiza hotărârilor Curţii? Oare acesta nu este totuşi un abuz de drept, profitându-se de poziţia dominantă a Preşedinţiei României?

Ca argument la cele spuse până acum, aduc analizei dumneavoastră şi faptul că sesizarea preşedintelui României cu privire la Legea referendumului a fost respinsă, de asemenea, de Curtea Constituţională, pe motiv de inadmisibilitate, în fond textul legal fiind atacat deja de două ori de opoziţie, pe aceleaşi motive invocate şi de preşedintele României. Oare această soluţie nu era previzibilă şi ea, în contextul în care Preşedinţia României a înaintat aceleaşi motive de atac, motive înaintate şi de opoziţie şi respinse de CCR deja de două ori?

Oare promovarea acestei căi de atac nu a avut ca scop final doar întârzierea procesului legislativ, în contextul în care de această modificare legislativă ar fi beneficiat poporul român care s-a exprimat deja pentru revizuirea Constituţiei în ceea ce priveşte redefinirea noţiunii de familie?

Şi, nu în ultimul rând, CCR a respins şi sesizarea opoziţiei cu privire la modificarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, afirmându-se în sesizarea Domniilor Lor că soluţiile legislative ale puterii sunt de o calitate foarte scăzută, neclare şi impredictibile, ceea ce înseamnă, per a contrario, după Hotărârea Curţii soluţiile legislative nu numai ca sunt de calitate, dar sunt şi în acord cu Constituţia ţării.

Înţelegem că scopul opoziţiei şi al Palatului Cotroceni este blocarea sau măcar întârzierea procesului legislativ şi prin aceasta supraaglomerarea Curţii Constituţionale cu fel de fel de cauze care conţin excepţii de neconstituţionalitate închipuite.

Însă, atunci când Curtea se pronunţă asupra unei excepţii, haideţi să şi respectăm decizia garantului respectării Constituţiei! Nu putem, domnilor din PNL şi USR şi domnule preşedinte, să fim clienţi fideli ai Curţii doar la depunerea sesizărilor şi apoi să solicităm timpi de gândire pentru aplicarea deciziilor acesteia.

Iar în contextul în care, plenul Curţii a hotărât, în unanimitate, sesizarea Comisiei de la Veneţia pentru presiuni care sunt exercitate asupra judecătorilor ei, este mai clar ca lumina zilei că timpii de gândire solicitaţi şi sesizările inadmisibile pe care le promovaţi nu constituie altceva, domnule preşedinte Iohannis şi domnule preşedinte al PNL, decât un abuz de drept care confirmă faptul ca nu aţi renunţat la vechile metehne cotroceniste din deceniul 2005-2014.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, PL-x 351/2018, şansa dezvoltării infrastructurii judeţului Timiş"

În calitate de deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 37 Timiş, am readus de zece ori până în prezent în atenţia Ministerului Transporturilor situaţia dezastruoasă a infrastructurii judeţului Timiş, referitoare la nedemararea procedurilor de finanţare şi execuţie a lucrărilor de finalizare a Centurii Sud a municipiului Timişoara,varianta de ocolire. Centurile ocolitoare reprezintă cheia modernizării infrastructurii rutiere din România. Menirea unor astfel de artere este legată fie de scoaterea traficului greu din localităţile respective, dar şi de imaginea mai largă asupra reţelei de transport dezvoltată la nivelul Uniunii Europene. Constatăm faptul că şi în anul 2018 judeţul Timiş este cvasiabsent din lista de investiţii ale Guvernului României în infrastructură, având în vedere că acest obiectiv nu este inclus în Programul de guvernare 2018-2020, Capitolul "Politici pentru infrastructura de transport", Subcapitolul "Măsuri Transport rutier".

Este dovedită incapacitatea CNAIR S.A. de a îşi atinge principalele obiective reprezentate de dezvoltarea reţelei de autostrăzi, construirea unei reţele de drumuri expres, realizarea de centuri şi variante ocolitoare pentru oraşele mari, conexiunea municipiilor reşedinţă de judeţ şi a localităţilor urbane limitrofe la autostrăzi şi drumuri expres, dar şi de a asigura implementarea proiectelor de infrastructură de transport transeuropene pe care le gestionează în prezent, aşa cum acestea sunt definite de legislaţia în vigoare.

Săptămâna trecută, în şedinţa din 12 iunie 2018, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil, cu unanimitate de voturi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, PL-x 351/2018. Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare transmiterea dreptului de proprietate asupra drumurilor de interes naţional care reprezintă variante de ocolire, a municipiilor reşedinţă de judeţ sau a municipiilor din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, la cererea autorităţilor publice locale.

Adoptarea acestui proiect legislativ, în plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, reprezintă şansa realizării Centurii-Sud a municipiului Timişoara, responsabilitatea realizării acestui obiectiv revenind în acest sens direct în sarcina administraţiei publice locale din judeţul Timiş. Astfel, administraţia publică locală din Timiş are posibilitatea legală de a prelua în administrare Centura-Sud a municipiului Timişoara, varianta de ocolire, asigurându-se cadrul legal pentru implicarea acestora în soluţionarea optimă, în interesul cetăţenilor, a problemelor legate de infrastructura rutieră a municipiului Timişoara.

Având în vedere situaţia dezastruoasă în care se află infrastructura rutieră din judeţul Timiş, trag un semnal de alarmă şi invit la unitate pe toţi parlamentarii din judeţul Timiş, indiferent de culoarea politică, solicitându-le să militeze şi să susţină acest demers legislativ. Judeţul Timiş şi municipiul Timişoara merită soluţii la înălţimea potenţialului lor!

Domnul Corneliu Olar:

"Mai aveţi curaj să mergeţi pe stradă?"

Vreau să vă aduc aminte numai câteva dintre vorbele spune în campania electorală de Liviu Dragnea: "Eu-s român ... eu-s născut şi crescut la ţară, crescut sănătos ... eu nu sunt făcut în eprubetă. Eu nu pot să-mi permit să vin cu Programul de guvernare pe care românii să-l voteze şi dup-aia să mai am curaj să merg pe stradă".

Nu cred că mai trebuie să mai demonstrăm în vreun fel că PSD-ALDE au înşelat populaţia în urmă cu aproape 2 ani. Una au promis şi alta au făcut. Aproape toţi munţii de cozonaci şi râurile de lapte şi miere au dispărut din agenda PSD-ALDE, dar au apărut, în schimb, lucruri pe care românii nu le-au votat şi vă enumăr numai câteva dintre ele: înăbuşirea luptei împotriva corupţiei, tăierile de salarii pentru angajaţii din sectorul privat cu acea prostie denumită "revoluţie fiscală", furtul banilor de la Pilonul II, scumpirea tuturor produselor de la raft, confiscarea majorării punctului de pensie pentru o jumătate de an şi lista poate continua.

L-aş întreba pe domnul Liviu Dragnea dacă, aşa cum spunea chiar Domnia Sa în anul 2016, astăzi are curajul să iasă pe stradă să dea ochi în ochi cu oamenii pe care i-a înşelat, cu oamenii simpli care plătesc factura unei guvernări incompetente. Domnia Sa iese în faţa oamenilor numai atunci când aceştia sunt aduşi cu forţa la nu ştiu ce mitinguri fără rost şi nu are curajul să meargă fără să fie însoţit de gărzi de corp. Aşadar, chiar nu mai are curaj să meargă singur pe stradă.

Domnul Dragnea nu este singurul lider PSD care nu mai are încredere în ochii cetăţenilor. S-a văzut săptămâna trecută, când, doamna Firea, cu gândul că va candida la preşedinţie, a încercat să se caţere pe gloria celei mai iubite copile românce din aceste zile, Simona Halep. Românii i-au dat doamnei Firea o lecţie usturătoare şi i-au arătat că dacă oamenii nu sunt aduşi cu de-a sila, atunci nu vor primi niciodată aplauze, ci doar huiduieli.

Am intervenit astăzi, deoarece consider extrem de jignitor şi extrem de periculos gesturile celor din PSD de a compromite imaginea numărului unu în lume la tenis, tot cu scopul de a mai câştiga voturi.

Domnule Dragnea, după mizeriile proferate la adresa Simonei Halep, nu veţi câştiga mai multe voturi, ci veţi pierde şi pe cele care le mai aveaţi. Vă solicit să nu vă mai agăţaţi de gloria şi de munca onestă a unor români şi de a pune amprentele murdare ale PSD peste aceştia! Încercaţi să compromiteţi tot ceea ce mai este frumos şi curat în România. Opriţi-vă, căci, aşa cum vă ştiu, mâine sau poimâine o să aflăm că şi Avram Iancu a fost membru al PSD.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Asistenţa socială, în România"

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la importanţa sistemului de asistenţă socială din România, un sistem format din totalitatea instituţiilor cu funcţii sociale, programele de natură socială, dar şi din ajutorul dat persoanelor aflate în dificultate.

Când vorbim despre asistenţa socială, ne referim la toate ramurile ei: cercetare, apărare, administrare, îngrijirea şi protecţia copilului, servicii pentru tineri, pentru persoanele cu handicap sau vârstnice. Deci, din orice unghi privim, rolul asistenţei sociale este acela de a ajuta oamenii aflaţi în dificultate.

În România, asistenţa socială este reglementată ca profesie şi are un statut propriu, prin care se pune, în primul rând, preţ pe respectarea drepturilor omului. În ultimul timp, un element foarte important îl constituie diminuarea discrepanţelor şi inegalităţilor dintre populaţia majoritară şi cea minoritară.

Importanţa acestei profesii se regăseşte în modul de rezolvare a problemelor cu care persoanele defavorizate se confruntă în viaţa de zi cu zi, în eforturile pe care asistenţii sociali le fac pentru ca aceşti oameni aflaţi în dificultate, de multe ori nu din vina lor, să fie reintegraţi în viaţa socială. Aici putem aminti de persoanele cu handicap, cele cu comportament antisocial, cu probleme psihice sau chiar cei care au probleme sociale. Activitatea desfăşurată de asistenţii sociali este una complexă, pentru că ei trebuie să facă o analiză amănunţită asupra stării de sănătate a celui pe care îl ajută, a cauzelor care au generat problema celui pe care îl are în îngrijire şi să colaboreze cu alte instituţii care au aceleaşi obiective, pentru a găsi soluţia cea mai bună în rezolvarea problemelor legate de viaţa lor personală sau de situaţia lor socială.

Cei care aleg să lucreze în asistenţa socială sunt cadre cu o foarte bună pregătire în domeniu, cu studii de specialitate, implicaţi profesional, dar şi afectiv, reuşind astfel să identifice problemele celor pe care îi ajută, iar în final să reuşească să restaureze armonia în cadrul mediului familial al acelor persoane.

Un astfel de domeniu trebuie să ne preocupe pe fiecare dintre noi, iar pentru acest lucru, începând cu 1 martie 2018, salariile de bază ale asistenţilor sociali au crescut la nivelul grilei stabilit pentru 2022, prin aprobarea O.U.G. nr. 91 din 2017 privind modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153 din 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ordonanţă care, înainte de a fi votată în plen, a fost dezbătută în Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, unde au fost acceptate mai multe amendamente, unul dintre ele referindu-se la acest domeniu extrem de important şi de complex.

Guvernarea PSD-ALDE dovedeşte, astfel, un interes major pentru acest domeniu de activitate şi va rămâne, în permanenţă, atentă la problemele cu care se confruntă asistenţa socială în România.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Cresc investiţiile în economia naţională şi se măreşte puterea de cumpărare"

Angajamentul PSD de a face din investiţii, motor al creşterii economice în 2018, începe să producă efecte. Datele statistice pe primul trimestru consemnează clar că investiţiile din intervalul ianuarie-martie 2018 sunt consistent mai mari, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

15,7 miliarde de lei, adică peste 3,3 miliarde de euro, reprezintă nivelul investiţiilor în economia ţării în primul trimestru al acestui an. Este o creştere cu 14,3% faţă de anul precedent.

Până la finalul anului 2018, investiţiile publice vor reprezenta 3,8% din PIB. Practic, în primul trimestru, s-a dat startul politicii de susţinere a creşterii economice prin investiţii consistente.

Distinct de resursele bugetare alocate investiţiilor, alte trei componente esenţiale ale dezvoltării vor începe să producă efecte benefice: parteneriatele public-private care s-au aprobat recent prin O.U.G. ce modifică legislaţia care stimulează iniţierea şi dezvoltarea de proiecte de mare anvergură în acest tip de colaborare; înfiinţarea FSDI, care s-a votat în Parlament şi prin care statul român va avea la dispoziţie un instrument modern, un fond de investiţii, după modelul celor consacrate în alte state, care va contribui la reindustrializarea României; simplificarea şi eficientizarea procedurilor de achiziţie publică modificate prin O.U.G., care vor permite o mai rapidă absorbţie a fondurilor europene, dar şi a resurselor naţionale pentru orice tip de proiect.

În acelaşi timp, România menţine un ritm de creştere economică robustă, iar puterea de cumpărare a românilor va creşte până la 70% din media U.E. în 2020.

Aceste rezultate sunt certificate şi recunoscute de Banca Mondială, FMI şi Comisia Europeană, care au revizuit în creştere prognozele privind creşterea economică a României, pentru acest an: Banca Mondială -prognoză revizuită - de la 4,5% în ianuarie la 5,1 % în luna iunie; creştere economică a României în 2018, plus îmbunătăţirea perspectivelor pentru 2019; Fondul Monetar Internaţional - prognoză revizuită - de la 4,4% la 5,1%; o menţiune - România va avea şi în acest an cea mai mare creştere economică din Europa; Comisia Europeană - prognoză - "România creştere economică robustă - 4,5%!", menţiune specială pentru creşterea investiţiilor la 7% şi rată de creştere a PIB potenţial de 4,8%, mult peste celelalte ţări din U.E. - Cehia - 3,1%, Polonia - 3,6%, Ungaria -3,2%, Franţa - 1,2%, Austria - 2%, Germania -1,9%.

România confirmă deci perspectivele de creştere anticipate, mult peste media europeană de 1,7%. Această evoluţie începe să reducă decalajele dintre veniturile românilor şi cele din Uniunea Europeană. Deja puterea de cumpărare a românilor a ajuns la 62% şi a depăşit pentru prima dată nivelul de 60%, comparativ cu media din U.E.

În contextul evoluţiei proiecţiilor de creştere economică ale BM, FMI şi CE, românii vor ajunge în 2020 la o putere de cumpărare de aproape 70% din media puterii de cumpărare din U.E. Astfel, se îndeplineşte consistent obiectivul strategic al PSD, acela de a avea "mai mulţi români în clasa de mijloc".

Doamna Cristina Burciu:

"România îndeplineşte toate condiţiile pentru aderarea la spaţiul Schengen!"

Amânarea deciziei privind aderarea României la spaţiul Schengen este cel puţin curioasă, dacă nu chiar deplasată, în contextul în care marea majoritate a statelor din Uniunea Europeană remarcă faptul că ţara noastră şi-a îndeplinit obiectivele asumate prin acest proces. Mai mult, însuşi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi alţi oficiali europeni de prim rang, au recunoscut public, şi nu doar o dată, că România merită din plin să adere la spaţiul Schengen.

În aceste condiţii, dincolo de întrebările legitime care sunt puse de români, trebuie să vedem de ce totuşi ni se refuză accesul în această zonă de circulaţie liberă a Europei, care cuprinde şi ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Statele care s-au opus, convenind în repetate rânduri amânarea deciziei privind aderarea României si Bulgariei "până la o dată ulterioară nedefinită", mai exact Germania, Olanda şi Finlanda, au condiţionat iniţial intrarea noastră în Schengen tocmai de realizarea unor progrese substanţiale în ceea ce priveşte securitatea frontierelor şi armonizarea sistemelor de protecţie la standardele europene.

După ce am realizat şi aceste solicitări, se pare că numai Olanda a rămas să se opună făţiş aderării României la Schengen. În ciuda eforturilor diplomatice ale României, atitudinea Olandei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen nu s-a modificat aproape deloc în ultimii zece ani. Este un paradox, din moment ce am cheltuit din banii europeni şi din bani publici peste 1,3 miliarde de euro pentru a ne securiza frontierele şi îndeplinim absolut toate condiţiile tehnice de aderare.

În aceste condiţii, diplomaţia română are misiunea, deloc uşoară, să intensifice mijloacele diplomatice şi de lobby avute la dispoziţie, pentru a reuşi în cel mai scurt timp convingerea Ţării Lalelelor să renunţe la această opoziţie nejustificată! Ar fi păcat ca anul viitor, când România va asigura Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, mandat a cărui pregătire reprezintă o prioritate naţională, să nu ne putem bucura şi de succesul aşteptat şi meritat al aderării la spaţiul Schengen!

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

"Proiectul de completare a Legii violenţei în familie reprezintă o victorie uriaşă pentru femeile din România. Violenţa psihologică este acum considerată o formă de manifestare a violenţei în familie"

În ultimul an şi jumătate, am adus de mai multe ori în atenţia dumneavoastră subiectul violenţei în familie şi al violenţei împotriva femeilor, în general. Este o problemă serioasă, cu consecinţe grave, care necesită atenţie şi soluţii.

În acest context, Guvernul PSD, condus de o femeie, a iniţiat un proiect de lege care permite o luptă reală şi eficientă împotriva acestui tip de violenţe, iar luni, plenul Camerei Deputaţilor, cu votul majorităţii PSD-ALDE, a adoptat actul normativ.

Este o victorie uriaşă pentru femeile din România, care acum se pot bucura de elementele de protecţie instituite de Convenţia de la Istanbul, pentru combaterea şi prevenirea violenţei în familie şi a violenţei împotriva femeilor. Am prezentat plenului raportul Comisiei juridice privind proiect de lege, un motiv în plus de a convinge colegii deputaţi de importanţa modificărilor aduse cadrului legislativ ce guvernează violenţa în familie.

Din punctul meu de vedere, cea mai importantă victorie este că violenţa psihologică a fost definită în lege ca fiind o formă de manifestare a violenţei în familie. Numărul femeilor care sunt agresate fizic este unul destul de mare, dar numărul femeilor care sunt terorizate, hărţuite, ameninţate şi a căror viaţă este făcută un calvar de partenerul lor este mult, mult mai mare. Până acum, presiunile psihice la care erau supuse aceste femei nu intrau sub incidenţa legii, ceea ce era profund greşit. De luni, violenţa psihologică este considerată tot o formă de violenţă şi este definită ca fiind "impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau prin orice modalitate, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângeri de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere". Este un uriaş pas înainte. Practic, hărţuirea împotriva femeilor, gelozia, terorizarea prin telefon devin acum fapte incriminabile. Femeile din toată România trebuie să ştie că nu motive să îndure teroarea psihologică a partenerilor şi acum au şi instrumentele juridice pentru a lua măsuri.

La fel de importantă este şi definirea violenţei sociale ca fiind "impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, pentru că este cunoscut faptul că o metodă a agresorilor este să izoleze femeia de familia ei, de sistemul ei de sprijin, pentru a o ţine ostatic într-o perpetuă stare de tensiune şi violenţă. Legea defineşte şi violenţa spirituală ca fiind acea manifestare care diminuează sau ridiculizează aspiraţiile membrilor familiei. Adică partenerul nu are dreptul să râdă sau să minimizeze dorinţele femeii de a-şi întemeia o carieră, de a-şi urma sau continua studiile şi de a-şi căuta fericirea în viaţă. Cu alte cuvinte, nimeni nu mai poate să râdă de ceea ce un membru al familiei consideră că este important pentru el sau pentru ea.

Mai trebuie subliniat, cât de des posibil, că aşa-zisa onoare nu poate fi considerată drept justificare pentru orice fel de acte de violenţă împotriva femeilor sau bărbaţilor. Este o prevedere care permite României să intre în lumea modernă, civilizată, progresistă, în ceea ce priveşte protecţia cetăţenilor ei.

Această lege esenţială pentru femeile din România redefineşte conceptele de violenţă domestică, violenţă împotriva femeilor, reglementează obligaţia autorităţilor locale de a menţine baze de date cu informaţii despre servicii, centre sau alte forme de sprijin pentru victimele violenţei domestice, includerea în materialul didactic din sistemul de educaţie a unor probleme precum egalitatea între femei şi bărbaţi, rolurile de gen şi a respectului reciproc. Toate acestea sunt de natură să ducă la creşterea calităţii convieţuirii în România.

În ceea ce priveşte ordinul de protecţie, legea votată de plenul Camerei Deputaţilor reglementează ordinul de protecţie provizoriu ca fiind o formă specifică de protecţie a victimelor unor fapte grave de violenţă domestică şi impune măsuri de monitorizare a respectării ordinului de protecţie care pot fi dispuse de organele de poliţie, precum şi reglementarea unui sistem electronic de supraveghere care să permită verificarea respectării agresorului în cazul ordinului de protecţie provizoriu şi a ordinului de protecţie. Cu alte cuvinte, toate aceste prevederi fac ca ordinul de protecţie să fie un instrument real şi eficient pentru siguranţa femeilor din România.

Este unul dintre cei mai fermi paşi pentru transformarea şi modernizarea României şi pentru asigurarea unui climat familial demn şi sigur pentru femeile din această ţară şi sunt mândră că un Guvern social democrat a iniţiat această lege.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Creşterea accesului şi participarea la educaţie a copiilor cu dizabilităţi şi cerinţe educaţionale speciale"

Având în vedere că au trecut 13 ani din momentul în care s-a început implementarea măsurii de includere a copiilor cu dizabilităţi şi cerinţe educaţionale speciale în învăţământul de masă, consider că este momentul oportun să analizăm aspectele problematice care trebuie soluţionate pentru realizarea şi susţinerea acestei politici educaţionale.

Monitorizarea accesului la educaţie a persoanelor cu dizabilităţi şi CES reprezintă încă un punct vulnerabil la nivelul practicilor din România. Analiza studiilor în domeniu evidenţiază faptul că nu există un sistem coerent şi unitar de monitorizare a acestui aspect.

La nivel naţional, nu există o singură instituţie care să colecteze şi să pună la dispoziţia interesului public informaţii statistice referitoare la aceşti copii, în particular informaţii referitoare la accesul acestora la servicii de educaţie.

În contextul redefinirii politicilor educaţionale bazate pe evidenţe, se impune ca necesitate implementarea unor instrumente de colectare unitară a datelor privind accesul la educaţie a copiilor cu dizabilităţi şi CES atât în învăţământul special, cât mai ales în cel de masă.

Măsurile de susţinere a abordărilor integrate şi incluzive în sistemul educaţional românesc au determinat o creştere a numărului unităţilor de învăţământ de masă care şcolarizează elevi cu dizabilităţi şi CES, concomitent cu scăderea treptată a reţelei de învăţământ special.

Studii în domeniul educaţiei apreciază că participarea acestei categorii este foarte scăzută, nefiind considerată prioritate nici către politicile educaţionale în domeniu, nici de instituţiile de învăţământ superior din România.

Rata abandonului şcolar în învăţământul special este un alt indicator care oferă date despre eficienţa acestei rute de formare. În comparaţie cu rata abandonului şcolar la nivelul întregului sistem de învăţământ, se evidenţiază niveluri mai mari ale abandonului şcolar în învăţământul liceal special şi niveluri mai reduse în învăţământul profesional special.

În urma prezentării acestor aspecte, apreciez că se impun o serie de modificări în acest domeniu.

Astfel, este nevoie de revizuirea metodologiei de normare a activităţii profesorului de sprijin şi a consilierului şcolar, precum şi a responsabilităţilor şi atribuţiilor acestora, în acord cu nevoile reale de sprijin ale copiilor cu dizabilităţi şi CES din şcolile de masă.

În acelaşi timp, se impune o corelare a criteriilor de definire şi colectare a informaţiilor între instituţiile care culeg date privind copiii cu dizabilităţi şi CES, prin dezvoltarea unui sistem coerent, unitar, standardizat, informatizat, de monitorizare a acestei categorii, în special pentru identificarea situaţiilor de încălcare a dreptului copiilor cu dizabilităţi şi CES de acces în învăţământul de masă şi prevenirea abandonului prin introducerea unui sistem de supraveghere şi avertizare timpurie asupra acestui risc.

Totodată, ar fi nevoie de introducerea, în formarea iniţială a tuturor cadrelor didactice, a unor discipline, domenii de pregătire teoretică şi practică obligatorie, cu relevanţă pentru educaţia incluzivă. Dezvoltarea unor programe de formare continuă la nivel naţional, care să promoveze principiile educaţiei incluzive şi modele de bune practici în activitatea didactică cu copiii cu dizabilităţi şi CES, ar fi un alt aspect important care trebuie avut în vedere.

În opinia mea, se impune redefinirea rolului şcolilor speciale, ca şi centre de resurse pentru şcolarizarea copiilor cu dizabilităţi şi CES în şcolile de masă, prin dezvoltarea serviciilor de orientare si consiliere personalizate pentru stimularea continuării studiilor post-obligatorii pentru aceşti copii.

Consider că este nevoie şi de elaborarea şi promovarea de auxiliare didactice - ghiduri, fişe de lucru, materiale didactice etc. - destinate activităţii cu diferite categorii de copii cu dizabilităţi şi CES. Promovarea unor modalităţi şi practici flexibile de evaluare a rezultatelor şcolare ale copiilor cu dizabilităţi şi CES din şcolile de masă ar conduce la raportarea progresului individual şi a evitării situaţiilor de repetenţie. Simplificarea metodologiilor care reglementează participarea copiilor cu dizabilităţi şi CES la evaluările şi examenele naţionale va facilita şi va creşte ponderea de înscriere şi participare, în condiţii favorabile.

Cred că se impun în acelaşi timp şi instituirea unor proceduri de responsabilizare a părinţilor în a iniţia procedurile de certificare a dizabilităţii propriilor copii, în situaţia în care cadrele didactice şi alţi actori şcolari consideră necesar acest lucru. În acest sens, consider că este nevoie de elaborarea unei platforme electronice, sub coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale, care să faciliteze realizarea unor comunităţi de practici pentru susţinerea integrării în învăţământul de masă a copiilor cu dizabilităţi şi CES, odată cu dezvoltarea de materiale de informare şi programe de formare destinate părinţilor, în vederea pregătirii acestora pentru cunoaşterea specificului dezvoltării propriului copil şi pentru oferirea de sprijin adecvat.

Domnul Mihăiţă Găină:

"Transformăm mediul rural în zone de atracţie!"

Guvernul Dăncilă reuşeşte, pentru prima dată după Revoluţie, să dinamizeze mediul rural! Guvernarea PSD-ALDE a implementat o serie de măsuri menite să stopeze migraţia populaţiei din zonele rurale. O parte dintre noile politici lansate pentru sectorul agricol au devenit, deja, unul dintre principalele motoare de creştere economică. Ţintele prognozate de Executiv urmăresc, pe de o parte, dinamizarea agriculturii şi transformarea acesteia într-o resursă care generează noi locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, garantând veniturile agricultorilor şi rămânerea acestora la vatră. Pe de altă parte, Guvernul şi-a propus creşterea absorbţiei fondurilor europene destinate agriculturii, în special prin stimularea tinerilor fermieri să-şi dezvolte afaceri în zona rurală.

În afară de asigurarea condiţiilor necesare unui trai decent pentru agricultori, Guvernul îşi propune prin creditarea agriculturii ca prioritate naţională, alături de sănătate şi învăţământ, să le asigure românilor o hrană cât mai sănătoasă, precum şi recâştigarea pieţei interne, reducerea importurilor şi creşterea exporturilor de produse agroalimentare.

Dovadă că Guvernul României şi-a fixat ca prioritate naţională dezvoltarea agriculturii şi a zonei rurale stau măsurile luate până acum şi rezultatele pozitive ale acestora. Micii fermieri sunt la zi cu primirea subvenţiilor, iar proiectele europene în derulare sunt în măsură să încurajeze înfiinţarea de noi exploataţii agricole şi investiţii profitabile. Mai mult, fermierii vor primi finanţare extinsă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, iar conceptul de eliminare a birocraţiei din sistem va duce la extinderea exploataţiilor existente.

Progrese însemnate s-au înregistrat şi în ceea ce priveşte aplicarea Programului de irigaţii la nivel naţional. Astfel, au fost aprobate 46 de obiective noi de irigaţii, iar în acest an numărul contractelor de irigaţii încheiate deja în primul trimestru acoperă o suprafaţă de peste 800.000 de hectare, mai mult decât dublu faţă de 2017.

De asemenea, continuă cu succes şi Programul de colectare a lânii, cu o valorificare suplimentară faţă de primul trimestru al anului trecut, de 68,5%.

Mă declar convins că procesul de modernizare a agriculturii româneşti, demarat de PSD şi susţinut prin noi măsuri de optimizare a acestui domeniu, va avea consecinţă principală transformarea din nou a României în grânarul Europei.

Doamna Claudia Gilia:

"Migraţia politică, un fenomen nociv clasei politice româneşti!"

Problema migraţiei politice trebuie să fie reglementată prin interzicerea categorică a acestui fenomen!

Consider că este datoria întregii clase politice să rezolve aspectele dăunătoare bunei funcţionări a puterii legislative, care au atras antipatia românilor de-a lungul timpului faţă de clasa politică în ansamblul ei, iar migraţia parlamentară constituie unul dintre principalele motive ale neîncrederii românilor în politică şi Parlament.

Fenomenul migraţiei politice trebuie eradicat, dacă ne dorim cu adevărat, şi nu doar declarativ, însănătoşirea clasei politice româneşti. Trebuie să găsim formele adecvate pentru interzicerea parlamentarilor şi a altor demnitari aleşi de a trece la o altă formaţiune politică în timpul mandatului! Este incorect şi imoral ca un parlamentar să fie votat de susţinătorii unui anumit partid politic, iar apoi, după ce s-a văzut în Parlament, să întoarcă spatele acelui partid şi votanţilor lui, să plece la altă formaţiune, fără importanţă din ce raţiuni.

Indiferent sub ce formă este analizată, cu sau fără circumstanţe atenuante, migraţia politică are ca efect direct înşelarea electoratului. Oamenii îţi dau încrederea şi votul pentru a-i reprezenta, pe ei şi o anumită structură politică, iar apoi, după ce alesul pleacă la alt partid, votanţii respectivi rămân, pe bună dreptate, cu sentimentul de aversiune faţă de întreaga clasă politică.

Parlamentarul are o obligaţie politică şi morală faţă de alegătorii săi care l-au ales, bazându-se pe principiile, pe ideile, pe programul susţinut de acesta în campania electorală. Este greu de înţeles pentru alegător cum este posibil ca parlamentarul, căruia i-a dat votul şi în care şi-a pus speranţele pentru îndeplinirea unor obiective importante pentru viaţa sa, poate o perioadă de timp să activeze în cadrul grupului partidului de unde provine, iar peste un timp să treacă la grupul parlamentar şi să se alăture parlamentarilor împotriva cărora a luptat în campania electorală. Este greu pentru cetăţeanul care, poate, l-a susţinut în campania electorală şi care i-a acordat şi votul, să înţeleagă dispreţul, dezinteresul cu care este tratat de cel pe care el l-a ales şi care, din diferite raţiuni, migrează la cel mai puternic adversar politic din campania electorală.

În contextul constituţional românesc, care valorifică fără limite mandatul reprezentativ, singura posibilitate pe care o are partidul sau alegătorii nemulţumiţi de activitatea unui parlamentar este să nu îl mai realeagă. Teoria mandatului reprezentativ pare greu conciliabilă cu principiul pluralismului politic, precum şi cu ideea constituirii grupurilor parlamentare.

Îmi exprim încrederea că, la o viitoare revizuire a Legii fundamentale, vom identifica soluţiile adecvate, astfel încât acest fenomen să înceteze, iar românii să îşi poată recăpăta încrederea în democraţia parlamentară autohtonă, legitimată de votul acordat de fiecare cetăţean cu drept de vot!

Doamna Mihaela Huncă:

"Perfecţionarea standardelor de învăţare ale noului curriculum şi îmbunătăţirea sistemelor de evaluare şi examinare"

Sistemul de învăţământ din România a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, consolidându-şi instituţiile şi îmbunătăţind rezultatele învăţării la nivelul elevilor. Cu toate că oferă unora dintre elevi şansa de a excela, mulţi alţii nu stăpânesc competenţele de bază şi aproape o cincime renunţă la şcoală înainte de a absolvi învăţământul liceal.

De aceea, consider că este nevoie de un proces de modernizare şi adaptare a sistemului de învăţământ, prin stabilirea unor standarde clare, la nivel naţional, referitoare la ce se aşteaptă din partea elevilor, cadrelor didactice şi a şcolilor, introducerea unui sistem de colectare a datelor şi informaţiilor în legătură cu performanţele elevilor şi implementarea unui cadru solid şi adecvat de evaluare şi examinare.

În prezent, România implementează un nou curriculum centrat pe învăţarea ghidată de elevi şi dezvoltarea competenţelor cheie. Consolidarea sistemului de evaluare şi examinare, în sensul stabilirii unor aşteptări ridicate pentru toţi elevii şi a unor practici formative care să contribuie la dezvoltarea elevilor, a profesorilor şi a şcolilor, va juca un rol esenţial în realizarea acestei transformări şi în crearea unui sistem de învăţământ mai echitabil, în care toţi elevii au acces la educaţie de calitate.

Studiile realizate în ţara noastră de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi UNICEF au arătat că sistemul educaţional trebuie să perfecţioneze standardele de învăţare ale curriculumului şi să încurajeze schimbările de la nivelul procesului de învăţare şi predare la care aspiră acesta. De aceea, apreciez că standardele de învăţare ar trebui formulate mai clar şi însoţite de exemple de lucrări ale şcolarilor, astfel încât profesorii să poată aprecia nivelul de învăţare al elevilor în baza lor.

În recomandările analizelor realizate, în România, de cele două organisme internaţionale, în primul rând, ar trebui să se îmbunătăţească calitatea şi imparţialitatea evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a, ţinând cont de miza importantă a acestuia pentru studiile viitoare ale elevilor. Astfel, în viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile şcolare şi certificarea de la nivelul învăţământului secundar.

În opinia mea, profesorii români au nevoie de mai multă susţinere pentru a putea evalua corect performanţele elevilor şi pentru a oferi feedback-ul şi sprijinul de care au nevoie aceştia. În plus, este nevoie de un cadru care să le permită să îşi exercite propriul raţionament.

De aceea, va fi important să se actualizeze formarea teoretică şi practică a noilor cadre didactice în domeniul evaluării elevilor şi să se asigure o dezvoltare profesională care să vizeze prioritar îmbunătăţirea practicii de evaluare, mai ales prin metode formative. Revizuirea evaluărilor naţionale, care să permită redactarea unor teste ghidate de profesori, cu sprijinul autorităţilor centrale, va contribui la dezvoltarea progresivă a competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice.

Studiile OCDE şi UNICEF arată că, în România, cadrele didactice sunt supuse unui număr mare de evaluări pe parcursul carierei lor. Totuşi, cred că prin adoptarea unui program de furnizare de informaţii şcolilor, referitoare la profilul lor statistic şi rezultatele învăţării elevilor, pentru a-şi putea analiza propriile date şi a înţelege modul în care mediul lor şcolar influenţează rezultatele învăţării în comparaţie cu alte unităţi de învăţământ, sistemul ar putea fi mai eficient în ceea ce priveşte identificarea candidaţilor competenţi, recunoaşterea şi aprecierea competenţelor esenţiale în practica pedagogică sau acordarea de sprijin profesorilor, pentru a putea progresa şi a se dezvolta.

Fundamentarea evaluării personalului didactic prin introducerea de standarde profesionale comune va permite evaluarea profesorilor în baza competenţelor necesare unei activităţi didactice eficiente. Apelând mai des la directori şi profesori experimentaţi în rolul de evaluatori şi creând un cadru mai generos pentru observaţii, feedback şi discuţii la clasă, evaluările vor putea viza efectiv practica pedagogică şi vor oferi cadrelor didactice sfaturi utile pentru a evolua.

Consolidarea instrumentelor de monitorizare a rezultatelor învăţării şi a echităţii, printr-o evaluare standardizată şi colectarea mai multor informaţii contextuale referitoare la elevi şi mediul lor educaţional, va permite urmărirea cu mai mare acurateţe a progreselor înregistrate de România, în raport cu provocările naţionale şi elaborarea unor politici mai informate.

Nu în ultimul rând, este crucial ca ţara noastră să investească în capacitatea sa analitică, pentru a putea folosi informaţiile adunate, să înţeleagă unde şi cum se pot face îmbunătăţiri în sprijinul reformei de la nivelul sistemului de educaţie.

Domnul Neculai Iftimie:

"Trebuie toleranţă şi comunicare în viaţa socială şi în politica românească!"

Se spune - şi confirmă şi istoricul şi filosoful Michael Walzer din Nurnberg - că toleranţa s-ar putea să se fi născut în America, acolo unde s-ar fi născut şi "modelul ideal" al democraţiei. După ce s-au bătut "aprig", nordul şi sudul, americanii au înţeles primii că războiului îi este de preferat coexistenţa paşnică între nord şi sud, între diferite grupuri religioase şi culturale, între albi şi negri, şi între cei veniţi şi cei preexistenţi de când nu se cunoştea America.

Americanii, chiar dacă nu se iubesc între ei, se tolerează, chiar dacă nu se cunosc îşi dau bună ziua şi nu contenesc să dialogheze, să facă afaceri şi să strângă contacte ca pe nişte averi preţioase. Americanii, şi nu numai ei au învăţat bine din singura lecţie pe care istoria le-a dat-o, aceea că "toleranţa este condiţia pentru coexistenţa paşnică".

Principiul este acum universal valabil şi se referă atât la relaţiile interumane, cât şi la cele interstatale.

Odată ce toleranţa ar putea fi acceptată de membrii societăţii şi de politicieni, se pun următoarele întrebări:

Ce ne aduce toleranţa?

Până unde poate fi acceptată toleranţa?

Deşi pentru majoritatea membrilor sociali ai României "toleranţa" este un cuvânt "de împrumut", care nu se potriveşte neamului românesc, totuşi însuşirea toleranţei ca fenomen specific unui comportament uman civilizat ar putea aduce omului politic anumite avantaje şi anume:

1. Toleranţa obligă individul la comunicare;
2. Toleranţa obligă individul la o susţinută acţiune de a învăţa, de a acumula cunoştinţe, de a şti, pentru că i-o cere necesitatea de comunicare impusă de comportament. Asta nu înseamnă că fiecare individ trebuie să devină un savant. Nu. El trebuie să înveţe atât cât trebuie pentru a se înţelege cu toată lumea;
3. Toleranţa, în numeroase cazuri, creează bună dispoziţie şi impune individului disponibilitatea de a fi amabil, comunicativ, deschis spre dialog şi de a fi ceva mai modest.

Şi fireşte, este bine să precizez că, din punct de vedere anatomic, specia umană dispune de componentele necesare realizării comportamentelor mai sus menţionate.

Paradoxal, citim informaţii despre cum părinţii şi fiii nu numai că nu se tolerează, dimpotrivă, se maltratează, mergând până la a se ucide unii pe alţii. Maltrataţi sunt şi copiii, bătrânii şi toţi cei lipsiţi de apărare, de putere. Vecinii se urăsc, se bat, se ucid. Politicienii se sfâşie între ei.

Este momentul ca în jurul nostru să creăm o atmosferă respirabilă, astfel încât fiecare individ să se simtă bine, dar mai ales să se simtă sigur, să aibă un comportament tolerant, civilizat şi amabil şi să dispară din noi comportamentul uman agresiv şi netolerant.

Toleranţa, care are nişte limite, este o condiţie pentru coexistenţa paşnică, pentru înţelegere, bună stare şi trebuie să fie reciprocă, liber consimţită şi creatoare.

În concluzie, vom reuşi oare să aşezăm toleranţa dintre noi pe principii corecte, creştineşti sau vom continua politica minciunii, diversiunii şi a învrăjbirii?

Vom putea rezolva pozitiv această dilemă?

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei - moment de bilanţ privind protejarea ecosistemelor şi gestionarea durabilă a resurselor mediului pentru prevenirea schimbărilor climatice şi a dezechilibrelor ecologice"

De Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei, care a fost marcată pe 17 iunie, trebuie să aducem în discuţie importanţa păstrării echilibrului ecologic, prin gestionarea conştientă şi durabilă a terenurilor şi a tuturor resurselor naturale.

Odată cu adoptarea în 1994 a Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite trăgea un semnal de alarmă cu privire la două probleme globale: deşertificarea şi seceta, care în vremurile noastre devin din ce în ce mai acute, nu doar în Africa, ci şi în unele zone ale Europei.

Combaterea deşertificării este un obiectiv important al politicii europene. Încă de la începutul anului 2018 gestionarea acţiunilor împotriva deşertificării şi eficienţa acestora a intrat şi în atenţia Curţii de Conturi Europene care a demarat un audit cu privire la cadrul strategic al Uniunii Europene pentru combaterea deşertificării, urmând ca raportul rezultat în urma auditului să fie publicat la sfârşitul anului. Suntem cu toţii conştienţi că efectele deşertificării afectează ecosistemele, productivitatea solului, dar şi condiţiile de viaţă ale persoanelor din zonele de risc. Ca atare, o analiză a eficacităţii proiectelor europene în acest sens este bine-venită, întrucât fenomenul deşertificării este prezent în aproximativ 13 state membre ale Uniunii Europene, printre care şi ţara noastră.

În contextul importanţei majore privind combaterea acestui fenomen, Curtea de Conturi Europeană a publicat la data de 15 iunie 2018 o notă de informare privind fenomenul deşertificării în Uniunea Europeană. Nota oferă suport informativ tuturor celor interesaţi de programele de combatere a deşertificării, aceasta fiind cu atât mai importantă cu cât publicarea s-a făcut în apropierea marcării Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei. Preocuparea, la nivelul Uniunii Europene, cu această problemă globală, trebuie să se bucure în continuare de aceeaşi abordare serioasă. Statele europene au nevoie de o politică solidă de combatere a fenomenului deşertificării şi a schimbărilor climatice. Trebuie să reducem aceste fenomene prin utilizarea resurselor naturale în mod conştient şi prin stabilirea unor obiective strategice pentru anii viitori.

Şi în România există zone cu un risc crescut de accentuare a fenomenului deşertificării. Trebuie să acţionăm printr-un management eficient în aceste zone aride ale ţării noastre, în vederea menţinerii echilibrului ecologic şi a reducerii activităţilor care au ca efect accelerarea procesului de deşertificare.

Una dintre măsurile necesare este cu siguranţă refacerea resurselor forestiere ale României. O preocupare serioasă în acest sens va avea cu siguranţă efecte durabile. Să nu uităm că România, prin actuala coaliţie, promovează o politică de regenerare a resurselor naturale, un proiect demn de amintit fiind "Luna Plantării Arborilor", care reprezintă o măsură cu efecte pozitive în dezvoltarea unei politici de combatere a deşertificării şi de prevenire a schimbărilor climatice şi a dezechilibrelor ecologice.

Domnul Costel Lupaşcu:

"Facilitarea accesului tinerilor, care studiază în străinătate, pe piaţa muncii din România’’

În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre ceea ce eu cred că reprezintă un lucru esenţial pentru dezvoltarea României. De aceea, voi vorbi despre importanţa locurilor de muncă pentru tineri.

Prioritatea actualei legislaturi europene este crearea de locuri de muncă pentru tineri. Toate ţările Uniunii Europene, fie ele mai mult sau mai puţin dezvoltate, se confruntă cu problema şomajului în rândul absolvenţilor de studii superioare. Nevoia unor măsuri în forţă, curajoase, pentru a ataca această problemă, se face din ce în ce mai simţită şi în ţara noastră. În momentul actual, există atât norme legislative, cât şi executive, care conturează planul pentru stimularea angajării tinerilor absolvenţi. Reglementarea uceniciei, posibilitatea angajării part-time în timpul vacanţelor şcolare, practica pe care elevii şi studenţii o pot face în timpul şcolii, programele pentru tinerii antreprenori, cât şi parteneriatele dintre Ministerul Educaţiei Naţionale şi companii pentru angajarea elevilor şcolilor profesionale sunt câteva dintre modalităţile prin care autorităţile combat şomajul în rândul tinerilor.

Cu toate acestea, în acest moment nu există un plan structurat pentru aducerea în ţară a tinerilor români care studiază în străinătate. Potrivit unui sondaj realizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate, 29% dintre tinerii care studiază în alte ţări vor să se întoarcă în România, pe când 39% dintre aceştia au declarat că nu vor să muncească în ţară. Mai mult, dintre cei care aleg să se întoarcă în ţară, majoritatea alege calea antreprenoriatului.

De aceea, consider că în perioada următoare Parlamentul României ar trebui să pregătească un set de măsuri legislative dedicate studenţilor români care studiază în alte ţări. Climatul economic, cât şi semnele revigorării pieţei muncii pot constitui un punct de plecare pentru un set de măsuri fiscale prin care angajatorii români să fie stimulaţi să angajeze tineri cu studii în străinătate. Sunt ferm convins că la baza acestui plan nu poate sta constrângerea ca tinerii să se întoarcă în România, ci crearea unui mediu competitiv, stimulant şi atractiv atât pentru angajatori, cât şi pentru viitorii angajaţi sau tineri antreprenori.

Tinerii români care învaţă şi se formează în marile centre universitare ale lumii trebuie să se întoarcă acasă, să deschidă afaceri, să conducă companii, să preia conducerea instituţiilor publice!

De aceea, în calitate de deputat în Parlamentului României, voi depune toate eforturile necesare pentru susţinerea acestor măsuri care vor conduce implicit şi la dezvoltarea principiilor unei societăţi echilibrate, în care fiecare tânăr să îşi poate exprima liber opinia, oferindu-i-se şansa de a contribui în mod activ şi continuu la bunul mers al comunităţii.

Doamna Anişoara Radu:

"PSD susţine mediul de afaceri"

Săptămâna trecută, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat o propunere legislativă prin care se urmăreşte simplificarea modului în care se distribuie dividende către acţionari.

Această modificare are scopul de a stimula economia românească, prin favorizarea obţinerii de către agenţii economici de profit, în mod curent.

Prezint principalele aspecte legate de această lege, deoarece mă număr printre iniţiatori şi ştiu că este o reglementare aşteptată cu interes de mediul economic din România.

Prin prezenta lege va fi posibilă acordarea de dividende trimestrial, nu doar o dată, după aprobarea situaţiilor financiare anuale, cum este în prezent. În acest sens, repartizarea trimestrială a profitului către acţionari sau asociaţi se poate efectua opţional, în limita profitului contabil net realizat trimestrial, pe baza situaţiilor financiare interimare aprobate de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, după caz.

Subliniez că prin adoptarea acestei legi va exista un impact favorabil asupra mediului de afaceri, prin faptul că vor fi simplificate procedurile de repartizare a profitului şi vor fi instituite reguli clare şi permisive privind repartizarea profitului şi la intervale mai mici de timp, ceea ce va stimula creşterea economică şi va contribui la iniţiativa comercială şi la derularea în mod corespunzător a activităţii operatorilor economici.

De asemenea, impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung, va fi unul pozitiv. Odată cu distribuirea trimestrială a profitului societar sub forma dividendelor cuvenite asociaţilor, se vor vărsa tot trimestrial şi impozitele aferente la bugetul general consolidat, astfel încât se vor crea disponibilităţi băneşti şi rezerve bugetare în timpul anului fiscal, iar odată cu regularizarea conturilor de profit, prin depunerea situaţiilor financiare anuale, contribuabilii vor vărsa diferenţele de impozit/contribuţii la bugetul general consolidat.

Vreau să subliniez că propunerea a fost iniţiată de un grup de parlamentari ai PSD, printre care mă număr şi eu, iar voturile pentru adoptarea legii au venit din partea PSD, ALDE, UDMR şi minorităţi. De aceea, mi-am intitulat declaraţia politică "PSD susţine mediul de afaceri", ţinând cont şi de toate celelalte măsuri economice luate de coaliţia PSD-ALDE pentru stimularea economiei româneşti.

În acest moment legea se află la promulgare şi îi cer pe această cale domnului preşedinte Iohannis să promulge cât mai repede legea, pentru ca economia românească să devină din ce în ce mai competitivă.

Domnul Alexandru Rotaru:

"Garanţii pentru tineri privind dezvoltarea personală şi profesională şi oprirea exodului acestora prin implementarea Programului «Investeşte în tine» - împrumuturi fără dobândă garantate de stat".

Programul "Investeşte în tine" vine în sprijinul şi susţinerea unui număr de circa 8 milioane de cetăţeni din România, prin care statul va acorda credite preferenţiale, cu dobândă zero, persoanelor care vor să investească fie în dezvoltare personală, acoperind cheltuieli din domeniul educaţiei, al sănătăţii, al culturii sau al sportului, fie în achiziţionarea sau construirea unei locuinţe sau în amenajarea celei în care beneficiarul locuieşte împreună cu familia sa.

Este un program care se adresează în primul rând tinerilor cu vârsta între 16-26 de ani, dar şi persoanelor cu vârsta între 26-55 de ani, eligibili dacă urmează o formă de învăţământ sau cursuri de reconversie profesională. Creditul poate avea o valoare iniţială de 40.000 de lei pentru tinerii cu vârsta până în 26 de ani şi este garantat de stat în proporţie de 80%, cu 100% subvenţionarea dobânzii, iar în cazul persoanelor cu vârsta între 26-55 de ani, valoarea creditului este de 35.000 de lei.

Se ştie că există dificultăţi mari pentru tinerii care provin din medii rurale în a-şi finaliza studiile, şi aceasta din cauza veniturilor reduse ale familiilor din care fac parte. De asemenea, persoanelor apropiate de vârsta de 55 de ani le este greu să-şi găsească un loc de muncă şi să se reintegreze pe piaţa muncii.

Practic, prin acest program se doreşte combaterea şomajului în rândul tinerilor şi nu numai, creşterea ocupării şi mobilităţii forţei de muncă, îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală spre locul de muncă, susţinerea potenţialului de creştere economică prin creşterea nivelului de calificare, stimularea cetăţenilor pentru a investi în propria dezvoltare sau a familiei lor, sprijinirea persoanelor care urmează o anumită formă de învăţământ sau de formare profesională. România are nevoie de astfel de programe care să vină în ajutorul tinerilor printr-un set de stimulente financiare, dar şi în vederea revenirii acestora înapoi în ţară.

Aşadar, Programul de creditare cu dobândă zero - "Investeşte în tine" reprezintă o prioritate şi însumează una dintre măsurile promise prin Programul de guvernare al PSD-ALDE, şi anume: garanţia unor soluţii prompte şi eficiente pentru tineret, pentru dezvoltarea personală şi profesională, dar şi pentru formarea de forţă de muncă bine calificată şi integrarea acesteia pe piaţa muncii.

Prin urmare, vedem cum, încă o dată, Guvernul PSD-ALDE a venit cu măsuri concrete pentru a opri exodul tinerilor din ţară şi pentru a le oferi şansa însuşirii sau dezvoltării unei profesii. Acest program este unul bine-venit pentru cei care ar putea fi eligibili în obţinerea unui astfel de sprijin.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Motivarea Curţii Constituţionale a României respinge toate manipulările propagandei opoziţiei"

Niciuna dintre manipulările din ultimele zile nu a fost "iertată" de motivarea deciziei Curţii Constituţionale privind revocarea Procurorului-şef al DNA.

Manipularea 1. Preşedintele este scos din procedura de revocare. El va trebui să semneze ca primarul.

Preşedintele României nu îşi asumă vreo răspundere politică, ci doar juridică în sensul legalităţii desfăşurării procedurii care se finalizează cu decretul de numire.

În cazul revocării, ministrul justiţiei are o marjă de apreciere minimă, din moment ce limitările impuse de lege sunt extrem de stricte şi, în aceste condiţii, preşedintele României îi poate opune numai dreptul său de a verifica legalitatea propunerii, putând-o refuza doar în cazul în care propunerea nu respectă condiţiile legii, caz în care procedura încetează.

Manipularea 2. Este afectată independenţa magistraţilor.

Motivarea CCR - Curtea constată că Ministerul Public nu face parte din puterea judecătorească, ci din autoritatea judecătorească, concepte diferite în esenţa lor.

Procurorii nu pot invoca o poziţie de independenţă, asemenea judecătorilor, cu privire la care art. 124 alin. (3) prevede expres că "judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii", din moment ce activitatea acestora se desfăşoară sub control ierarhic şi sub autoritatea ministrului justiţiei. În acest sens, Comisia de la Veneţia a subliniat că politica judiciară - penală sau civilă - a unui stat este determinată, într-un context democratic, de Guvern, emanaţie a majorităţii parlamentare.

Manipularea 3. Este afectată independenţa procurorilor şi lupta anticorupţie.

Motivarea CCR - Controlul ministrului justiţiei constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmării penale şi soluţiile penale.

Noţiunea de autoritate are o semnificaţie foarte puternică, ea fiind definită ca fiind puterea de a da dispoziţii sau de a impune cuiva ascultare, însă, în contextul constituţional dat, acesta se referă la o puterea de decizie în privinţa gestionării carierei procurorilor şi a modului de realizare a politicii penale generale a statului.

Activitatea judiciară pe care un procuror o desfăşoară concret, într-o anumită cauză penală, nu are legătură cu autoritatea ministrului justiţiei, acestea fiind două probleme distincte.

Prin urmare, Curtea subliniază că actele procurorului în situaţii individuale/concrete ale activităţii sale judiciare nu sunt supuse niciunui control al ministrului justiţiei, ci procurorului ierarhic superior sau instanţei judecătoreşti competente, după caz, tocmai pentru că autoritatea ministrului nu vizează şi se delimitează de această ipoteză.

Manipularea 4. Doar în România se întâmplă astfel de lucruri groaznice.

Motivarea CCR - O situaţie similară se regăseşte şi în Franţa, unde magistraţii din cadrul parchetului sunt plasaţi sub îndrumarea şi controlul şefilor ierarhici şi sub autoritatea ministrului justiţiei.

În Germania, ministrul federal de justiţie deţine dreptul de a-l superviza şi a-l îndruma pe procurorul general federal, dar şi pe procurorii federali, iar membrii Parchetului trebuie să se conformeze îndrumărilor oficiale.

Manipularea 5. Curtea Constituţională adaugă noi prevederi Constituţiei.

Motivarea CCR - Constituţia a fost revizuită o singură dată, însă în textul analizat, cel referitor la funcţionarea procurorilor sub autoritatea ministrului justiţiei, CCR trebuie să identifice voinţa constituantului originar, împreună cu motivaţiile care au stat la baza acesteia, apelând, astfel, la metoda istorică de interpretare.

În sensul celor prezentate, este de observat că, în proiectul de Constituţie, statutul procurorilor era reglementat după cum urmează: "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea administrativă a ministrului justiţiei". Comisia de redactare a proiectului Constituţiei României a admis un amendament la acest text şi a eliminat termenul "administrativ", cu următoarea motivare: "Pentru a se asigura răspunderea ministrului justiţiei cu privire la întreaga activitate a Ministerului Public, este necesar ca autoritatea sa să nu fie limitată la aspectul pur administrativ. Altminteri, reducându-se această autoritate exclusiv la aspectele sale administrative, implicit se micşorează răspunderea ministrului faţă de Parlament şi Guvern pentru activitatea procurorilor."

Manipularea 6. Ministrul justiţiei îi va putea revoca pe procurorii-şefi după bunul plac.

Motivarea CCR - Autoritatea ministrului justiţiei poate fi supusă, sub aspectul revocării procurorilor din funcţii de conducere, unor condiţii legale, pentru ca ea în sine să nu se manifeste în mod nemărginit, arbitrar, exclusiv la libera sa apreciere. În motivarea Deciziei CCR, sunt citate cele trei puncte ale art. 51 din Legea nr. 303/2004, care pot constitui motive de revocare a procurorilor-şefi.

Prin urmare, ministrul justiţiei poate propune, numai în aceste trei ipoteze, revocarea din funcţia de conducere a Procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a Procurorului general al DNA, a adjuncţilor acestuia, a procurorilor - şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi a a procurorului-şef al DIICOT şi a adjuncţilor acestuia.

În cazul revocării, ministrul justiţiei are o marjă de apreciere minimă, din moment ce limitările impuse de lege sunt extrem de stricte.

Manipularea 7. Este abuzivă decizia în cazul revocării, pentru că, în cazul numirii, preşedintele poate refuza o singură dată.

Motivarea CCR - Nu se poate aplica teza prevăzută la art. 77 din Constituţie, în sensul că preşedintele ar putea refuza o singură dată propunerea de revocare, acest principiu general recunoscut putând viza numai situaţia numirilor în funcţie.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

"Prin politica de reactivare a sistemelor de irigaţie, România va avea rezultate pozitive în domeniul agricol şi în combaterea deşertificării şi a secetei"

În fiecare an, la 17 iunie, este marcată Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei, pentru a arăta necesitatea stopării acestor fenomene care afectează atât natura, cât şi pe oameni. Cu o tradiţie de 24 de ani la nivel internaţional, respectiv de 21 de ani la nivel naţional, Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei ne face să aducem în atenţia tuturor factorilor politici şi sociali importanţa unei acţiuni eficiente împotriva acestor fenomene.

România are un potenţial agricol extraordinar, cu aproximativ 14,8 milioane de hectare de teren agricol, dintre care 8,7 milioane de hectare reprezintă teren arabil. Întrucât condiţiile climatice sunt din ce în ce mai schimbătoare, iar deşertificarea şi seceta sunt fenomene prezente de ani buni în anumite regiuni ale ţării noastre, sistemul agricol românesc are nevoie de sustenabilitate, iar această sustenabilitate vine odată cu reactivarea sistemului de irigaţii.

Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România este cu siguranţă unul de succes, întrucât aplicabilitatea sa este necesară adaptării agriculturii la schimbările climatice. Reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii existente este, în perioada de programare financiară europeană 2014-2020, unul dintre obiectivele ce aduc un plus producţiei agricole naţionale. Reactivarea acestor sisteme de irigaţii va reduce efectele negative pe care schimbările climatice le au în ceea ce priveşte stabilitatea producţiei agricole a ţării noastre. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale gestionează extrem de eficient această problemă, fiind conştient de faptul că repunerea în funcţiune a acestei infrastructuri va duce, pe termen lung, la creşterea potenţialului din agricultură.

În urma fenomenelor climatice din ultimii ani, dar şi pe baza încălzirii globale, devine previzibil faptul că şi ţara noastră, ca şi alte state europene, se va confrunta pe viitor cu o creştere semnificativă a temperaturilor anuale şi, în consecinţă, cu o scădere a precipitaţiilor, respectiv cu prezenţa unei clime extreme. Reactivările sau reamenajările de irigații sunt foarte importante pentru a reduce variabilitatea producţiei agricole. Seriozitatea cu care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale tratează această problemă va conduce cu siguranţă la îndeplinirea obiectivului general al programului şi anume, creşterea suprafeţei funcţionale din suprafaţa pentru irigaţii, la 70%, în anul 2020, şi 90%, în anul 2030.

Coaliţia îşi îndeplineşte cu succes măsurile asumate, de a face România mai competitivă în toate domeniile de dezvoltare, iar agricultura este în mod cert domeniul care, prin investiţii în infrastructură şi prin continuitate în aplicarea unor strategii eficiente, va genera o permanentă creştere a economiei naţionale.

Doamna Eliza-Mădălina Ştefănescu:

"Importanţa încurajării donării de sânge în România"

Donarea de sânge este gestul prin care orice persoană poate oferi un ajutor pe cât de mic, pe atât de important şi de valoros. Pe 14 iunie, în fiecare an, din 2004 încoace, este marcată Ziua mondială a donatorului de sânge, pentru a trage un semnal de alarmă asupra nevoii donării de sânge, cât şi pentru a le mulţumi celor care, periodic, calcă pragul unui centru de transfuzii şi nu numai. Aceste persoane au o contribuţie cât se poate de masivă faţă de semenii lor, aflaţi nu de puţine ori în lupta pentru viaţă.

În România, conform statisticilor, aproximativ 2% dintre cetăţeni merg periodic să doneze sânge. Indicatorul este însă destul de mic faţă de alte state din Europa, dar asta nu trebuie să ne descurajeze. Mereu este loc de mai bine, mai ales având în vedere scopul final - o persoană care donează sânge din trei în trei luni poate salva, într-un an, 15 vieţi.

Criza de sânge din România este un subiect delicat şi mereu de actualitate şi, de multe ori, motivele pentru care cetăţenii aleg să nu doneze sunt legate de condiţiile din spaţiile de donare. Partidul Social Democrat şi-a asumat, prin Programul de guvernare, investiţii masive în infrastructura de sănătate, însă cred cu tărie că la fel de importantă este şi atitudinea pe care o avem, ca naţiune, faţă de acest gest.

Donarea de sânge înseamnă altruism şi o iubire fără egal faţă de semeni. Când ne gândim că viaţa unui om poate depinde de câteva sute de mililitri de sânge şi că noi putem oferi acest mic cadou, asta ne dă o putere pe care trebuie să o tratăm cu foarte mare seriozitate. Dincolo de beneficiile acordate donatorului de sânge, de iniţiativele publice sau private de a susţine donatorii de sânge, aceştia din urmă trebuie să se gândească şi la faptul că undeva, pe un pat de spital, inima unei persoane continuă să bată graţie lor. Iar acesta este un motiv de a dona, mai mult decât important, pentru oricare dintre persoanele care, până acum, nu au ales să facă asta.

Ediţia din acest an a Zilei mondiale a donatorului de sânge este găzduită de Grecia, desfăşurându-se sub sloganul "Fii acolo pentru cineva. Donează sânge. Împarte viaţa". Dincolo de a face noi înşine acest gest, important este să vorbim şi cu cei din jur despre cât de important este. Conştientizând necesitatea donării şi cât de mult poate însemna ea pe termen lung, doar aşa îi putem convinge, la rândul nostru, pe ceilalţi, să nu rămână indiferenţi, mai ales în contextul grupelor rare de sânge, unde este nevoie de o promovare şi mai intensă a donării de sânge. Nu în ultimul rând, donarea de sânge într-un număr cât mai mare va duce şi la scăderea numărului de abuzuri legate de traficul de sânge.

În concluzie, doresc să îmi manifest întreg sprijinul faţă de orice persoană sau instituţie care încurajează donarea de sânge. Doar dacă vom lua toţi măsuri, ca indivizi, vom putea ajuta din ce în ce mai mulţi semeni aflaţi în nevoie în societatea noastră.

La mulţi ani donatorilor de pretutindeni şi echipelor medicale care fac posibil acest act!

Domnul Angel Tîlvăr:

În anul 2000, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decis să dedice ziua de 20 iunie refugiaţilor, ca expresie a solidarităţii cu oamenii trecuţi prin experienţa amară a dezrădăcinării, fiind nevoiţi să-şi părăsească propriile case din cauza războiului, conflictelor şi sărăciei, pornind pe drumurile pribegiei, în căutarea protecţiei pe care nu o pot primi în ţara lor de origine.

Cele mai recente cifre ale Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, UNHCR, arată că aproximativ 65 de milioane de persoane, unul din 113, au fost strămutate forţat din ţările lor, în afara graniţelor. În timp ce Siria rămâne cea mai mare sursă de refugiaţi din lume, Sudanul de Sud prezintă cea mai rapidă creştere a situaţiilor de urgenţă, cu 1,4 milioane de refugiaţi şi 1,9 milioane de persoane strămutate intern, majoritatea sub 18 ani.

Anul trecut, 62.753 de oameni au ajuns în Uniunea Europeană prin traversarea Mării Mediterane, dintre care 5.022 dintre aceştia au dispărut.

În spatele acestor statistici se află povestiri individuale despre greutăţi, separare şi pierdere; despre călătorii care pun în pericol viaţa, în căutarea siguranţei; despre lupte pentru a reconstrui vieţi în împrejurări dificile. Este îngrozitor să vedem că frontierele sunt închise, că oamenii care se află în tranzit, refugiaţii şi migranţii, sunt evitaţi, încălcându-se drepturile omului şi dreptul internaţional. Costul uman este imens: milioane de locuri de muncă s-au pierdut, milioane de copii au ieşit din şcoală şi trăiesc bântuiţi de traumă, nesiguranţă şi intoleranţă.

Refugiaţii sunt printre cei mai vulnerabili oameni din lume. Convenţia din 1951 privind refugiaţii şi Protocolul din 1967 ne ajută să le oferim protecţie. Acestea sunt singurele instrumente juridice globale care acoperă în mod explicit cele mai importante aspecte ale vieţii unui refugiat.

Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au garantat protecţie pentru 538.000 de persoane care au solicitat azil în anul 2017, cu aproape 25% mai puţin faţă de anul 2016.

La nivel european, România ocupă locul 16 din punctul de vedere al numărului de refugiaţi care au primit o decizie favorabilă de şedere. Din datele Eurostat, în anul 2017, au fost înregistrate 4.820 de cereri de azil, 1.330 de cetăţeni primind aviz favorabil de şedere în ţară. Cei mai mulţi dintre refugiaţii care s-au bucurat de măsurile de protecţie au fost cetăţenii sirieni, irakieni şi cei de naţionalitate afgană.

În fiecare minut, în lume, 20 de persoane îşi lasă viaţa în urmă, pentru a scăpa de război, persecuţie sau teroare, din cauza rasei, religiei, naţionalităţii, apartenenţei la o anumită grupare socială sau chiar pentru a fugi de efectele dezastrelor naturale sau a celor provocate de om.

Când ne referim la primirea în ţările noastre a refugiaţilor, nu trebuie să vorbim ca despre împărţirea unei poveri, ci despre împărtăşirea unei responsabilităţi globale, bazată nu numai pe ideea generală a umanităţii noastre comune, ci şi pe obligaţiile foarte specifice ale dreptului internaţional. Refugiaţii sunt printre primele victime ale terorismului; problemele radicale sunt războiul şi ura, nu oamenii care fug din calea acestora.

Într-o lume în care violenţa forţează mii de familii să fugă zilnic pentru viaţa lor, este momentul să demonstrăm concret, faptic, sprijinul şi suportul nostru familiilor forţate să fugă pentru a se salva!

Domnul Dumitru Oprea:

"PSD-ALDE vrea o altă ţară. Se va numi «România în genunchi»!"

Suntem nu atât la o răscruce în privinţa regimului democratic din România, dar asistăm şi la finalul unei epoci. Sunt puse în discuţie chiar fundamentele constituţionale ale ţării. Indiferent care va fi deznodământul luptei care se dă în aceste zile, ţara noastră nu va mai arăta la fel. Astfel, o parte a ţării va merge spre calea prosperităţii, a independenţei justiţiei şi a spiritului european. Cealaltă o ia spre Răsărit şi presupune subordonarea justiţiei de către politic, sărăcirea accentuată a populaţiei în favoarea "noilor oligarhi" de la Teleorman.

Alegerea pe care o avem de făcut pare simplă, la prima vedere. Dar, ne întrebăm, ce pondere din clasa politică îşi doreşte cu adevărat calea prosperităţii întregii naţiuni şi continuarea reformelor? Blatul politic, negocierile pe sub masă şi interesele individuale meschine, indiferent de apartenenţa la o familie politică sau alta, ne vor costa enorm, dacă nu ne decidem acum unde vrem să ajungem.

Fără un consens larg în rândurile opoziţiei parlamentare, vom eşua în faţa tăvălugului iniţiat de Liviu Dragnea şi PSD-ALDE. Faptul că a apărut un politician pornit să pună în operă un plan perfid, prin care să garanteze că niciun demnitar nu va risca o anchetă a parchetului anticorupţie, nu ţine de normalitate democratică, de constituţionalitate, ci de banditism politic. Are şi justiţia corupţii săi, are şi justiţia derapajele sale? Perfect condamnabil, iar toţi cei care mânjesc munca unui întreg sistem trebuie pedepsiţi exemplar! Dar a arunca la coş independenţa tuturor procurorilor din această ţară, din cauza unor uscături, înseamnă a fura şansa întregii ţări la dreptate. Căci, pentru PSD-ALDE "dreptate până la capăt" înseamnă ca nicio faptă de corupţie din România să nu mai poată fi vreodată pedepsită! Niciun funcţionar sau vreun oficial ales al statului român nu va mai putea fi lovit cu o floare!

Dacă astăzi justiţia este îngenuncheată, iar noi vom tăcea, mâine vor închide presa liberă şi vor încerca să îi aresteze pe toţi cei care exprimă păreri contrare puterii. Vor fi în stare să folosească forţa pentru a înăbuşi orice formă de protest spontan. Pentru câteva avantaje personale mărunte, se vor găsi destui care să închidă acum ochii sau să se uite în altă parte.

Să nu ne mai amăgim! Îngenuncherea României democratice va însemna, mai devreme sau mai târziu, îngenuncherea fiecăruia dintre noi!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PSD Alba a pus «lupul» paznic la Fabrica de Arme - Cugir S.A"

Aş vrea să vă semnalez un caz revoltător de sinecuri politice, marca PSD, care mi-a fost adus la cunoştinţă de Grupul de Iniţiativă locală Cugir, cu privire la directorul general al Fabricii de Arme - Cugir, Nicolae Mihăilesc, instalat şi susţinut în această funcţie de PSD Alba.

Spun revoltător, deoarece, de un personaj incult şi agramat, căruia îi pasă exclusiv de interesele sale personale şi eventual de cele ale PSD, fără niciun fel de calităţi manageriale, depinde atât economia zonei respective, cât şi destinele a peste 900 de angajaţi!

Domnul Nicolae Mihăilesc, în prezent director general la Fabrica de Arme - Cugir S.A., a devenit recent unul dintre personajele principale ale unor articole defăimătoare, apărute în presă şi la TV, care au prezentat modul în care a fost căpuşată fabrica respectivă în ultimii ani.

Mai mult decât atât, domnul Nicolae Mihăilesc a administrat una dintre aceste SRL-uri aflate pe lista firmelor tip căpuşă şi anume, SC Mecanik Work SRL! Dar, culmea tupeului, acesta susţine că nici usturoi n-a mâncat, ci că el însuşi a curăţat fabrica de căpuşeli, deşi dovezile sunt altele...

Un exemplu concludent în acest sens constă în faptul că, prin SC Mecanik Work SRL, actualul director general al Fabricii de Arme - Cugir S.A. nu numai că a parazitat la greu această fabrică a statului român, ci i-a mai dat şi "ţepe" de rămas bun, adică înainte de rezilierea contractului. Astfel, în momentul în care a fost reziliat contractul de colaborare dintre Fabrica de Arme - Cugir şi SC Mecanik Work SRL - păstorită de deontologul Nicolae Mihăilesc, acesta, de comun acord cu conducerea societăţii de stat de la vremea respectivă, a mai dat un ultim tun, adică a mai emis două facturi consistente, iar acestea au fost acceptate de conducerea de atunci, dar neplătite. Ulterior, firma domnului Nicolae Mihăilesc a acţionat fabrica în instanţă şi a câştigat procesul ca urmare a noncombatului impus de conducerea Fabricii de Arme - Cugir S.A. cu care, evident, se înţelesese.

În schimb, trebuie precizat că nici fosta conducere, nici actualul director general, domnul Nicolae Mihăilesc - care pentru buzunarele lui a ştiut să se lupte până şi le-a umplut -, nu au făcut nimic pentru a moderniza şi retehnologiza această fabrică cu tradiţie în domeniul fabricării armelor! Niciunul nu a făcut ceva, astfel încât cei peste 900 de salariaţi să aibă în halele de producţie condiţii decente de muncă, să nu mai fie nevoiţi să lucreze iarna în frig, iar vara la temperaturi insuportabile şi în condiţii precare de igienă!

Prin acest semnal de alarmă, vreau să le atrag atenţia responsabililor din PSD Alba că dezvoltarea economiei judeţului, pe care cu mândrie îl reprezint şi eu în Parlamentul României, precum şi destinele cugirenilor, trebuie să primeze în faţa oricăror altor socoteli obscure de partid sau a unor înţelegeri conjuncturale!

Domnul Florinel Stancu:

"Românii care au avut de suferit în urma inundaţiilor trebuie sprijiniţi de Guvern!"

România a fost lovită de un val puternic de inundaţii în ultimele săptămâni. Zeci de localităţi, din şase judeţe, s-au aflat sub ape. Ploile torenţiale au afectat 44 de localităţi din 16 judeţe ale ţării. Peste 120 de pompieri au intervenit de urgenţă, iar Administraţia Bazinală "Apele Române" a monitorizat, în timp real, pe toată perioada, situaţia bazinelor hidrologice.

Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cel mai afectat este judeţul Teleorman, unde au fost inundate peste 150 de gospodării, la nivelul judeţului fiind inundate, de asemenea, peste 1000 de hectare de teren arabil, aproape 100 de fântâni şi 13 poduri sau podeţe. Într-o situaţie asemănătoare se află şi judeţele Olt, Vâlcea, Galaţi.

Guvernul trebuie să fie solidar cu populaţia afectată şi trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ca viaţa românilor afectaţi să revină la normal cât mai curând posibil. În zonele inundate vom avea nevoie de reconstrucţii. Cunoaştem toţi că românii din zonele rurale nu dispun de fonduri suficiente pentru a-şi asigura locuinţele, de aceea trebuie să găsim căi legale pentru a le veni în ajutor.

În zonele inundate, Guvernul şi administraţia locală vor realiza o evaluare exactă a pagubelor produse. Priorităţile noastre în acest moment sunt: viaţa şi sănătatea persoanelor afectate de ape, asigurarea unor condiţii de trai decente până când trece pericolul, refacerea infrastructurii şi sprijin concret pentru reconstruirea caselor. Nu-i putem abandona pe aceşti bieţi oameni care nu au avut bani să-şi plătească o asigurare destul de costisitoare şi pentru o persoană bine plătită.

În continuare, îndemn autorităţile, dar şi îi îndemn şi pe cetăţenii acestor localităţi, să participe la refacerea infrastructurii, precum şi la decolmatarea şi curăţirea albiilor râurilor şi zonelor locuite care au fost afectate. Pericolul încă nu a trecut, iar până vor cădea noi precipitaţii trebuie curăţate şanţurile şi rigolele de scurgere.

Am înaintat o întrebare pe acest subiect Guvernului, iar până vom primi un răspuns despre acţiunile ce le preconizează, vom căuta soluţii legale să-i ajutăm. Acum putem să dovedim, din nou, că suntem solidari cu românii loviţi de necazuri şi nenorociri. Toată România trebuie să o dovedească!

Domnul Nicolae Georgescu:

"26 iunie - Ziua internaţională împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri"

În data de 7 decembrie 1987, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis ca ziua de 26 iunie să fie celebrată ca Ziua internaţională de luptă împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri, ca o expresie a consolidării acţiunilor şi cooperării în vederea eradicării consumului abuziv de droguri.

Consumul şi traficul ilicit de droguri reprezintă una din problemele majore ale societăţii şi continuă să creeze enorme prejudicii pentru sănătatea şi bunăstarea oamenilor.

Combaterea acestui fenomen deosebit de nociv pentru sănătatea umană trebuie să ne preocupe pe toţi, mai ales că România nu mai reprezintă doar o ţară de tranzit, ea devenind loc de destinaţie pentru multe dintre aceste substanţe menite să otrăvească trupul şi mintea. În anul 2015, în ţara noastră, au fost depistate nu mai puţin de 10.053 cazuri de încălcare a legilor privind consumul de droguri, cele mai multe fiind asociate celui de heroină.

Este foarte important să acţionăm împreună pentru diminuarea numărului celor care consumă sau trafichează substanţe psihoactive pe teritoriul României, cu un pronunţat accent pe populaţia de vârstă şcolară. Este imperios necesar să se desfăşoare o luptă intensă pentru scoaterea definitivă a narcoticelor din şcoală şi ţinerea acestora cât mai departe posibil de copii şi tineri. Conform Raportului Agenţiei Naţionale Antidrog pe 2017, cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani, iar media vârstei de debut este 21,3 ani.

Cunoscând efectele devastatoare ale acestui flagel al lumii contemporane, nu putem să asistăm impasibili la modul în care este ruinată sănătatea şi viitorul semenilor noştri, tineri în cele mai multe cazuri, pe seama exploatării inocenţei acestora. Trebuie să ţinem cont de faptul că drogurile nu afectează doar consumatorii, ci acestea provoacă familiilor şi celor dragi dificultăţi enorme şi suferinţă.

Ca dascăl şi părinte, dar şi ca om politic responsabil fac apel la toate autorităţile statului cu responsabilităţi în acest domeniu, la cadrele didactice din şcoala românească şi, nu în ultimul rând, la părinţi, pentru a-şi intensifica efortul de a combate acest rău aproape ireversibil pe care consumul de substanţe psihoactive îl reprezintă.

Conform datelor oficiale, aproximativ 200.000 de oameni mor, în lume, în fiecare an, din cauza drogurilor ilegale. Se estimează că, în 2015, în Europa - UE-28, Turcia şi Norvegia - s-au produs 8.441 de decese prin supradoză, asociate în principal consumului de heroină şi de alte opioide, ceea ce înseamnă o creştere cu 6%. La nivel naţional, în lipsa datelor de la 11 instituţii medico-legale judeţene, în anul 2016, au fost declarate 19 cazuri de decese asociate în mod direct consumului de droguri şi 12 cazuri de decese indirect asociate consumului de droguri.

Pe măsură ce fenomenul drogurilor continuă să evolueze, răspunsurile Europei şi ale României, la această problemă, trebuie să evolueze la rândul lor. Primul pas către atingerea acestui scop constă în înţelegerea provocărilor cu care ne confruntăm. Spre exemplu, la sfârşitul anului 2016, erau monitorizate peste 620 de noi substanţe psihoactive, comparativ cu aproximativ 350 în 2013.

În acest sens, România a adoptat gradual, alături de statele membre ale Uniunii Europene, un ansamblu de măsuri legislative destinate construcţiei şi consolidării continue a cadrului legal şi instituţional naţional, în scopul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri. Astfel, ţara noastră a înregistrat progrese importante în lupta împotriva fenomenului drogurilor, având în prezent reglementări naţionale unitare şi coerente, conforme cu standardele europene şi internaţionale actuale.

Efortul susţinut împotriva drogurilor ilicite necesită o abordare echilibrată, cooperantă şi integrată, care se adresează atât reducerii cererii de droguri, cât şi reducerii ofertei de droguri şi include măsuri comprehensive, axate pe prevenire, tratament, reabilitare, protecţie socială şi coeziune.

Consider că prin efortul nostru, al tuturor, la un moment dat, sper cât mai curând, se vor găsi mijloacele optime de a proteja generaţiile tinere în faţa agresivităţii tot mai mari a acestei tentaţii ucigătoare.

Domnul Găvrilă Ghilea:

"DN 76 rămâne pavat doar cu bune intenţii"

Nu mai puţin de 14 titulari s-au perindat pe la şefia Ministerului Transporturilor în ultimii şase ani, dar niciunul dintre aceştia nu a fost în măsură să-şi înscrie în palmares tăierea panglicii Drumului Naţional 76 modernizat.

Deşi s-au bucurat până acum de un buget de aproape un miliard de lei, lucrările de reabilitare a celor peste 170 de kilometri care leagă Oradea de Deva, împărţite în şase loturi, s-au opintit de nenumărate ori în şicane birocratice, chichiţe administrative, lacune de proiectare ori mostre de incompetenţă, aparţinând, deopotrivă, atât antreprenorilor, cât şi administratorilor şi ordonatorilor principali de credite.

Cel mai recent exemplu l-am avut după rezilierea contractului de execuţie cu antreprenorul desemnat, când lucrările pe Lotul 4 al DN 76, Vârfurile - Ştei, între km 69+350 - 102+660, au rămas încremenite în proiect timp de mai multe luni, finalizarea acestora devenind tot mai incertă pe zi ce trece.

Această stare de fapt pare de neînţeles. În timp ce 75% din valoarea investiţiei este finanţată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, POIM, elaborat tocmai pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere se dovedeşte incapabilă să selecteze un executant competent care să finalizeze lucrările începute cu peste 7 ani în urmă.

Să ne amintim doar că, după abandonarea şantierului, în primăvara acestui an, o alunecare masivă de teren survenită la kilometrul 80+500 a blocat circulaţia pe ambele sensuri, autorităţile fiind nevoite să ia măsuri de deviere a traficului pe rute ocolitoare, iar acest fenomen se poate repeta oricând.

Din aceste considerente, procedura de selectare a unui nou antreprenor care să continue lucrările de reabilitare la acest tronson rutier trebuie să fie prioritară, cu atât mai mult cu cât CNAIR riscă penalităţi uriaşe pentru neutilizarea corespunzătoare a finanţării asigurate prin POIM pentru derularea acestei investiţii.

Într-un comunicat de presă, postat pe site-ul CNAIR, conducerea companiei susţine că implementarea proiectului de modernizare a DN 76 va contribui la "îmbunătăţirea condiţiilor generale de transport pentru bunuri şi călători, la îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei municipiilor Deva şi Oradea, prin dezvoltarea economică a zonei, precum şi la decongestionarea traficului urban".

În realitate, însă, reabilitarea acestui tronson rutier s-a dovedit un eşec lamentabil şi răsunător al guvernărilor din ultimii şase ani, iar cei 170 de kilometri dintre Oradea şi Deva, asemenea drumului spre infern, nu au fost pavaţi decât cu bunele intenţii ale celor 14 miniştri ai transporturilor care au ratat şansa de a-şi înscrie în palmares tăierea panglicii inaugurale a DN 76.

Domnul Ioan Balan:

"Suspendarea preşedintelui este parte a Programului de guvernare al PSD-ALDE"

În primul rând, vreau să clarific un lucru. Preşedintele Klaus Iohannis nu este singur, aşa cum se iluzionează cei din PSD-ALDE. Alături de preşedinte a fost şi va rămâne Partidul Naţional Liberal, nu numai la bine, dar mai ales la greu. Aş mai adăuga faptul că preşedintele Klaus Iohannis este candidatul nostru, al PNL, la următoarele alegeri prezidenţiale şi vă garantez că nu vom lăsa PSD şi ALDE să cucerească şi ultima redută de apărare a democraţiei şi statului de drept din România.

Aşadar, domnule preşedinte, să faceţi tot ce-i bine pentru români şi pentru ţară, căci PNL este alături de dumneavoastră.

În al doilea rând, nu pot să nu constat că în spaţiul public se rostogoleşte tot mai puternic tema suspendării preşedintelui Iohannis de către Parlamentul personal al lui Liviu Dragnea, pentru ca, pe perioada suspendării, PSD-ALDE să o demită pe Laura Codruţa Kovesi, poate chiar şi pe Augustin Lazăr, Procurorul General al României şi să promulge toate legile prin care se rup picioarele justiţiei independente.

Cei mai mulţi vor spune că nu se va ajunge aici, pentru că Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu chiar nu vor da foc la ţară pentru interesele lor personale! Din păcate, celor care le-a mai rămas vreo urmă de încredere în liderii aflaţi la guvernare, le dau o veste proastă. Principalul scop al majorităţii PSD şi ALDE nu a fost bunăstarea populaţiei, majorarea reală a salariilor şi a pensiilor, realizarea de investiţii prin care să se modernizeze România. Principalul scop al celor care sunt deja la al treilea guvern este acela de a amputa independenţa justiţiei şi de a promova acte normative prin care să-şi salveze pielea de dosarele penale aflate în pronunţarea instanţelor de judecată. Toată lumea ştie că principiul legii penale mai favorabile presupune că o lege care l-ar putea scăpa pe Dragnea nu trebuie să apară în Monitorul Oficial decât pentru un minut, pentru a putea să fie invocată în faţa judecătorilor.

Nu am comentat vreodată deciziile din justiţie, indiferent dacă, personal, m-au nemulţumit sau poate mi-au dat o relativă satisfacţie. Nu voi comenta nici decizia Curţii Constituţionale, prin care aceasta l-a obligat pe preşedintele României să facă ceva ce nu-i prevăzut în Constituţie. Aş putea doar să spun că singurul lucru care îl poate obliga pe preşedintele României să facă sau să nu facă ceva este părerea celor peste 6,3 milioane de români care i-au acordat încrederea şi l-au votat ca preşedinte al României.

De aceea, vă spun că am toată încrederea că preşedintele Iohannis va lua cea mai înţeleaptă decizie, în acord cu litera şi cu spiritul Constituţiei, pe care le-a respectat tot timpul cu sfinţenie.

În ceea ce priveşte liderii monstruoasei coaliţii de guvernare PSD-ALDE, vreau să remarc faptul că nimeni nu poate avea încredere în ei! Una spun şi alta fac! Au spus că măresc salariile tuturor bugetarilor cu 25%, dar nu au spus că vor lua înapoi, prin "harababura fiscală", 22-23%! Au spus că nu se ating de banii de pensie economisiţi de 7 milioane de români la Pilonul II de pensii, dar au luat deja din ei, prin diminuarea contribuţiilor de la 6% la 3,7%. Au promis că nu îşi bat joc de economia naţională, dar au creat Fondul Suveran la dispoziţia lui Dragnea, girând un mare jaf naţional. Cine mai poate avea încredere în PSD-ALDE? Cine mai crede că ameninţările şi presiunile la adresa preşedintelui nu devoalează de fapt planul lor principal, suspendarea preşedintelui şi rezolvarea intereselor personale.

Nu aş încheia înainte de a-i avertiza pe liderii PSD-ALDE că românii nu au votat ceea ce fac ei acum. Aşa cum Gabrielei Firea bucureştenii i-au arătat cât se poate de clar ce poate păţi un lider PSD când vorbeşte în faţa unei mulţimi care nu a fost adusă cu japca, tot aşa, românii le vor demonstra, sancţionându-i, la alegerile următoare, că epoca minciunii PSD-ALDE a ajuns la capăt. Oamenii s-au săturat să fim arătaţi cu degetul pentru faptul că liderii lor nu îşi urmăresc decât interesele lor personale, iar problemele celor mulţi sunt uitate! Românii uită şi iartă multe, însă minciunile şi înşelătoriile orchestrate de Liviu Dragnea nu vor fi prea curând uitate şi iertate.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Construirea democraţiei sau războiul contra corupţiei?"

Mă adresez astăzi Domniilor Voastre, pentru a aduce în atenţie o dilemă oarecum filosofică, dar care ţine direct de principiile pe care dorim să ne clădim societatea românească în viitor. Această dilemă se rezumă la o întrebare cu termeni care, aparent, nu sunt în antiteză: construim democraţie sau facem război contra corupţiei?

Vă veţi întreba, de ce antiteza logică este dată de o variantă sau de alta? De ce nu putem face şi democraţie şi război? Răspunsul ţine chiar de natura belicoasă a termenului de "război". Într-o conflagraţie, există victime, agresor, instrumente de forţă şi, cel mai trist, victime colaterale. Dar se mai întâmplă, nu-i aşa?

De partea cealaltă, democraţia se construieşte în baza unor principii de bază, esenţiale: libertatea de exprimare, muncă, sănătate şi circulaţie; dreptul de a alege şi de a fi ales; dreptul de a beneficia de o justiţie imparţială şi, poate cel mai important, separaţia puterilor în stat.

Aş vorbi un pic despre acest ultim punct, care are la bază un principiu simplu - nicio putere a statului nu trebuie să fie deasupra celeilalte! Nici Guvernul peste Parlament, nici Preşedintele peste Guvern, nici instituţiile care susţin actul justiţiei peste oricare alta. Singurul drept suveran este cel al cetăţeanului liber.

Atunci când apare un dezechilibru în societate, în guvernanţă sau administrare, este rolul celorlalte puteri să regăsească acest echilibru. De aceea, suveran este poporul, prin reprezentanţii săi în Parlament.

Ne aflăm în aceste zile într-o situaţie tensionată, dată de încercarea reprezentanţilor aleşi democratic ai românilor de a corecta unele aspecte procedurale care pot duce la abuz contra cetăţeanului. Nu ştiu dacă din necunoaştere, informare incorectă sau prea selectivă, mulţi români protestează contra unor măsuri menite să îndrepte nedreptăţi.

Nu avem pretenţia să fim perfecţi, însă atunci când dorim să construim o democraţie trebuie să ne gândim la prevenirea unor abuzuri, indiferent din ce parte ar veni! Însă, atunci când declanşăm un război, ne aşteptăm inclusiv la victime colaterale. Însă, în acest caz, nu mai vorbim despre democraţie, stat de drept şi nici despre justiţie dreaptă. Vorbim doar despre înfrângerea adversarului indiferent de costuri!

Nu cred că avem nevoie de învinşi în societatea românească. Cred în democraţie, cred în actul justiţiei înfăptuit de judecători şi cred în imparţialitatea şi profesionalismul lor, la fel cum cred în prezumpţia de nevinovăţie şi în drepturile individului. Dacă ai greşit, plăteşti. Dar până nu eşti judecat drept pe baza unor dovezi clare şi fără echivoc, eşti nevinovat şi ai drepturi ca oricare alt cetăţean.

Doamnelor, domnilor, România nu are nevoie de un război, ci de o democraţie pentru toţi, egală şi dreaptă!

Domnul Mihai Niţă:

"Ziua mondială a refugiaţilor"

Ziua de 20 iunie este marcată în toată lumea ca "Ziua mondială a refugiaţilor", la iniţiativa ONU, începând din anul 2001. În acel an, ziua a coincis cu sărbătorirea a 50 de ani de la semnarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

Numărul impresionant de migranţi, care a atins punctul culminant în anul 2015, pune presiune pe toate ţările Uniunii Europene, inclusiv pe România. Chestiunea cea mai importantă pentru o gestionare eficientă a fenomenului o constituie resursa financiară, ceea ce a determinat o mai strânsă colaborare între UE şi statele din care provin migrantii, precum şi cu ţările de tranzit, încheindu-se acorduri de colaborare cu Turcia şi Africa, ceea ce presupune fonduri europene consistente pentru eliminarea cauzelor migraţiei, dar şi pentru crearea de centre pentru refugiaţi în ţările de origine sau de tranzit.

România se află printre ţările care au votat împotriva impunerii cotelor de refugiaţi, argumentând că nu poate administra numărul propus de Comisie, ceea ce pare să fie o atitudine realistă. Autorităţile de la Bucureşti au explicat că, în schimb, România contribuie la atenuarea crizei refugiaţilor şi migranţilor prin implicarea în securizarea graniţelor Uniunii, în special prin participarea consistentă în operaţiunile Frontex, destinate căutării şi salvării. Ca să susţină Agenda pentru Migraţie, Uniunea a alocat fonduri suplimentare pentru operaţiunile FRONTEX, pentru relocarea legală şi în siguranţă a imigranţilor în Europa.

La fel de adevărat este şi faptul că România are o altfel de problemă cu fenomenul emigrării, situându-se pe locul al doilea, după Siria, ca număr de persoane care au părăsit ţara pentru a munci în ţările occidentale, unde nivelul de salarizare este net superior. Această situaţie a creat un grav deficit pe piaţa muncii de la noi. În privinţa asimilării migranţilor, ar trebui să vedem şi partea plină a paharului, Comisia argumentând că Europa îmbătrâneşte tot mai mult din punct de vedere demografic.

Anul 2015 a marcat apogeul fuxului migrator. Au fost dislocate în acest an 12,4 milioane de persoane, 54% dintre refugiaţi provenind din doar trei ţări: Siria, Afganistan şi Somalia, iar jumătate dintre aceşti oameni au vârste sub 18 ani.

Există însă o problemă conexă. Comisariatul ONU pentru Refugiaţi arată că s-a înregistrat cel mai mare flux migrator începând de la al Doilea Război Mondial şi că aceasta a dus la ascensiunea grupărilor de extremă dreapta şi la aplicarea unor politici antiimigraţie. "Cei care fac invers, care aţâţă opinia publică împotriva refugiaţilor şi migranţilor, sunt responsabili de crearea unui climat de xenofobie, care a devenit îngrijorător în Europa de azi".

Ţara noastră are obligaţia, ca orice stat care primeşte refugiaţi, să le ofere protecţie împotriva returnării în ţara de origine, acces efectiv şi neîngrădit la procedura de azil, precum şi o serie de măsuri de asistenţă socială, materială, medicală. România consemnează în trecutul său momente când a oferit adăpost unor populaţii străine, care emigrau din cauza persecuţiilor politice, rasiste, religioase, sau care se refugiau din calea războiului.

Românii, la rândul lor, s-au bucurat de ospitalitatea altor ţări, atunci când fugeau din ţară din cauza regimului despotic de inspiraţie bolşevică. Nu putem uita, nici măcar pentru o clipă, că refugiaţii n-au vină pentru situaţia în care au ajuns şi că suntem datori, ca oameni, locuitori ai planetei comune, să le acordăm şansa la care au dreptul. Aşadar, motivele umanitare sunt cele de natură a ne determina să privim cu atentă cumpănire la problema migraţiei, care nu poate fi disociată de drepturile omului şi care, în ultimii ani, a căpătat dimensiuni globale.

Domnul Dumitru Mihalescul:

"PSD-ALDE compromite dezvoltarea României pe fonduri europene"

Dacă ne-am fi luat după promisiunile PSD-ALDE, în anii 2017-2018, în visteria României ar fi trebuit să intre peste 11 miliarde de euro, adică peste 50 de miliarde de lei din fondurile europene nerambursabile la care avem dreptul, altele decât cele care vin pentru plăţile directe din agricultură!

Banii gratuiţi, pe care nu ar fi trebuit să îi dăm înapoi, ar fi trebuit să finanţeze drumuri moderne care să lege provinciile istorice ale României, în anul bucuriei naţionale al Centenarului Marii Uniri, ar fi trebuit să susţină construcţia spitalelor regionale şi judeţene, ar fi trebuit să meargă în modernizarea a peste 2.000 de şcoli care continuă să funcţioneze cu toalete din scândură.

Din păcate însă, se pare că Guvernele PSD-ALDE au făcut tot posibilul să împiedice ca aceste fonduri să vină în România, fie prin incompetenţa miniştrilor care au condus domeniile de resort, fie prin pasivitate şi neştiinţă, fie chiar prin dorinţa de a direcţiona unele proiecte care se puteau face pe bani gratuiţi, către bugetul naţional. Motivul este simplu: cele din fonduri europene sunt controlate asupra corectitudinii folosirii banilor şi calităţii lucrărilor, în vreme ce fondurile naţionale au fost tot timpul supuse batjocurii guvernanţilor.

Guvernul Dăncilă-Dragnea dă demonstraţii tot mai clare că nu îi pasă nicidecum de banii de la Uniunea Europeană, promovând acte normative care mai de care mai în ciuda recomandărilor şi uzanţelor Uniunii.

De exemplu, prin modul în care au reglementat Codul administrativ, România riscă să piardă mai bine de 500 de milioane de euro din fondurile europene disponibile pentru întărirea capacităţii administrative a ţării. La critica formulată de Comisia Europeană, care ne spune că funcţionarii şi înalţii funcţionari nu trebuie puşi sub comandă politică, doamna Plumb a găsit de cuviinţă să certe şi chiar să ameninţe oficialităţile de la Bruxelles.

De asemenea, prin constituirea Fondului Suveran de Investiţii, Liviu Dragnea ne anunţă că nu va mai construi autostrăzi şi spitale care au deja proiecte depuse la Uniunea Europeană, ci că le va face din banii românilor, luaţi din bugetul şi din portofoliul celor mai profitabile companii de stat.

Nu în ultimul rând, legea prin care se modifică statutul Curţii de Conturi şi al Autorităţii de audit va fi de fapt cea care ne va conduce la sistarea tuturor plăţilor din fonduri europene, deoarece PSD şi ALDE vor utiliza şi această instituţie ca un instrument politic de control arbitrar al fondurilor publice.

Să ne ferească Dumnezeu şi de o posibilă suspendare a preşedintelui României, plan care prinde contur tot mai puternic pe buzele liderilor PSD-ALDE, căci atunci chiar putem spune că România, în loc să se apropie şi mai mult de prosperitatea europeană, a ales calea către subdezvoltare, populism şi sărăcie. Este trist, însă mai este puţin şi se fac 2 ani de când PSD-ALDE îi păcăleau pe români cu tot felul de promisiuni, pentru ca, în final, populaţia să aibă o viaţă mai scumpă, iar din toată creşterea economică să nu se construiască nimic durabil, pentru copiii şi nepoţii noştri, în toată ţara.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Domnule ministru al transporturilor, nu credeţi că este cazul să demisionaţi?"

Cred că mulţi dintre voi aţi fost, ca şi mine, stupefiaţi de declaraţia recentă a ministrului transporturilor, domnul Lucian Şova, prin care încerca să explice de ce ţara noastră nu are autostrăzi.

Despre ce declaraţie este vorba? "Când o să avem autostrăzi, o să avem salarii mari şi multinaţionalele vor pleca către alte zone fără autostrăzi, dar cu salarii mici!"

Stimate domnule ministru, Lucian Şova, consider că este cazul să vă prezentaţi demisia de onoare, în cel mai scurt timp, pentru că acest mod de gândire trădează faptul că nu aveţi ce să căutaţi la conducerea Ministerului Transporturilor.

Mulţi cetăţeni din zona Moldovei şi-au pus speranţa în dumneavoastră, crezând că veţi face tot ce este posibil să demaraţi construcţia autostrăzii Moldovei, având în vedere că sunteţi din această zonă. Le-aţi spulberat orice speranţă. Şi nu doar lor, ci unei ţări întregi. România are nevoie de o infrastructură rutieră adecvată, tocmai pentru a atrage noi investitori străini. Şi prin noile investiţii românii vor avea mai multe şanse să îşi găsească noi locuri de muncă, deci să le crească şansele pentru o viaţă mai bună.

Domnule ministru al transporturilor, consider că această declaraţie ar trebui să fie un motiv suficient să demisionaţi şi să lăsaţi pe altcineva care chiar îşi doreşte să facă ceva pentru infrastructura României, să construiască autostrăzi.

Domnul Nicolae Giugea:

"Pensiile scad, preţurile cresc. Fiţi recunoscători PSD-ALDE!"

Pentru că Guvernul PSD-ALDE se face că nu înţelege atunci când citeşte Legea pensiilor, mă simt dator să vă dau citire din articolul care prevede cum se majorează pensiile în România, în fiecare an, de la începutul anului şi nu de când vrea Guvernul: "Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat."

Domnii şi doamnele din PSD-ALDE care ştiu foarte bine să citească şi să modifice Codul penal şi Legile justiţiei, astfel încât să-şi scape şeful de o vacanţă prelungită în Brazilia, s-au împiedicat exact în interpretarea celui mai important articol din Legea pensiilor, cel care priveşte majorarea anuală a pensiilor, adică de la începutul anului. Acum ne apare mult mai clar de ce Liviu Dragnea şi Olguţa Vasilescu vor să desfiinţeze pensiile private! Îşi doresc ca toţi pensionarii să depindă de mofturile lor şi de când au ei chef să aplice legea! Confirmă acest lucru chiar Olguţa Vasilescu, care spune cu seninătate că: "O persoană care cotizează doar la Pilonul I va ieşi cu o pensie care de multe ori e crescută artificial din pixul guvernanţilor aşa cum s-a întâmplat şi de când suntem noi la guvernare (...)"

Între timp, duşmanul cel mai mare pentru buzunarele pensionarilor, inflaţia, adică galopul în care a fost antrenată creşterea preţurilor, a scos deja din buzunarele pensionarilor peste 5,41% în ultimul an. Pentru produse de bază, cum ar fi legumele sau fructele, creşterile de preţuri au fost şi de peste 18%. De exemplu, nimeni nu mai poate păcăli un român care se duce cu sacoşa la cumpărături că acesta o duce mai bine, atâta vreme cât preţul legumelor a crescut cu peste 13%, iar la fructe proaspete cu peste 18%. Cum românul nostru sărac dă cea mai mare parte a veniturilor pe mâncare, este uşor de înţeles cât de puternic a fost lovit la buzunar!

Deşi Institutul Naţional de Statistică a trecut direct sub pantoful Guvernului, încă mai există în interiorul acestei instituţii prestigioase, nu ştim pentru câtă vreme, oameni care-şi fac datoria ştiinţifică într-un mod conştiincios. De pildă, săptămâna trecută, experţii INS nu au putut să ascundă adevărul crunt şi ne-au confirmat ceea ce noi ştiam cu toţii. Pensia medie lunară a scăzut în România cu 0,9% faţă de trimestrul precedent, iar indicele pensiei medii reale, faţă de trimestrul precedent, a fost de 98,1%. "Mai pe româneşte", cum ar spune Olguţa Vasilescu, puterea de cumpărare a pensionarului a înregistrat o scădere de aproape 2%, în numai 3 luni.

Potrivit datelor furnizate de Casa Naţională de Pensii, din cei peste 5 milioane de pensionari care sunt astăzi în România, 4,68 de milioane de pensionari au pensii mai mici de 2.000 de lei, iar, dintre aceştia, 2,77 de milioane de pensionari au pensii mai mici de 1.000 de lei. Vă rog să vă imaginaţi cum pot să trăiască mai mult de jumătate dintre pensionari cu aceste pensii, din care să plătească medicamente, facturile la utilităţi şi să mai meargă şi la piaţă?

Toţi aceşti oameni au fost înşelaţi de Liviu Dragnea şi Olguţa Vasilescu, că atunci când vor veni la guvernare vor elimina pensiile speciale şi vor elimina toate inechităţile din sistemul de pensii.

După cum vedeţi cu ochii dumneavoastră, PSD şi ALDE fac exact pe invers faţă de ceea ce au promis oamenilor: extind numărul şmecherilor care profită de pensii speciale, le măresc ori de câte ori pot, ignoră inechităţile şi discriminările dintre pensionarii aflaţi în plată şi majorează punctul de pensii nu atunci când scrie în lege, ci când vor ei. De ce? Ca să citez: "Pentru că pot!"

Aţi observat cu toţii că nu am adus nicio critică la adresa doamnei Viorica Dăncilă, pentru că Domnia Sa nu este altceva decât un interpus al lui Liviu Dragnea, în funcţia de prim-ministru. Am speranţa că parlamentarii PSD-ALDE care se ruşinează de situaţia în care au dus ţara şi de incompetenţa Guvernului lor, să voteze moţiunea de cenzură depusă de PNL - "Opriţi Guvernul marionetă!"

Doamna Alexandra Presură:

"Subvenţii consistente pentru firmele care angajează şomeri şi beneficiari de ajutor social"

Guvernul PSD şi majoritatea parlamentară îşi respectă cu seriozitate promisiunile făcute românilor, prevederile cuprinse în Programul de guvernare fiind realizate cu seriozitate, în scopul creşterii calităţii vieţii şi a bunăstării românilor.

În acest sens, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a elaborat un act normativ care vizează sprijinirea firmelor care vor angaja şomeri, beneficiari de ajutor social şi persoane defavorizate. Proiectul de Ordonanţă de urgenţă vizează, pe de o parte, întărirea mediului de afaceri autohton şi, pe de altă parte, susţinerea persoanelor care doresc să muncească, dar şi descurajarea celor care nu doresc acest lucru.

Potrivit iniţiativei legislative, statul va plăti lunar câte 2.250 de lei, echivalentul a 500 de euro, angajatorilor care încadrează şomeri şi beneficiari de ajutor social, pentru fiecare dintre aceste persoane, pentru o perioadă de până la cinci ani, în funcţie de categoria din care viitorii angajaţi fac parte.

Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat că vor fi acordaţi bani de la stat şi pentru angajarea tinerilor absolvenţi, de orice formă de educaţie, şcoală profesională, liceu, facultate, tineri greu angajabili, marginalizaţi, ucenici, indiferent de vârstă şi stagiari, persoane cu handicap şi persoane aflate în apropierea vârstei de pensionare care îşi găsesc mai anevoios locuri de muncă.

Acest stimulent al angajatorilor constituie un alt punct realizat, prevăzut în Programul de guvernare al PSD, adăugându-se Programului guvernamental "Investeşte în tine", prin care peste 8 milioane de români pot beneficia de credite cu dobândă 0% pentru diferite necesităţi curente.

România este corect guvernată, în scopul creşterii calităţii vieţii fiecărui român şi a dezvoltării generale a ţării! Scopul nostru bine definit este de a elimina cât mai curând diferenţele dintre noi şi celelalte ţări europene, de a determina tinerii plecaţi să se reîntoarcă pentru totdeauna acasă, de a-i încuraja pe cei care doresc să muncească şi de asemenea de a sprijini mediul privat!

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"PSD-ALDE - minus 23 de kilometri de autostradă"

Aţi uitat oare cum se juca Dan Şova, ministrul "marilor proiecte" de investiţii, mâzgălind harta României cu tot felul de carioci colorate şi promiţând mii de kilometri noi de autostradă?

Aţi uitat cum se lăuda Victor Ponta că este doctor în autostrăzi şi că dacă până în anul 2016 autostrada Comarnic-Braşov nu va fi gata, el nu va mai candida vreodată pentru o funcţie de parlamentar?

Aţi uitat cum Victor Ponta a pus în circulaţie 13 kilometri de autostradă şi a închis circulaţiei, la numai câteva luni distanţă, 22 de kilometri construiţi prost care s-au fărâmat? Aţi uitat că Guvernele PSD conduse de Ponta au avut marea performanţă prin care au lăsat după ele minus 9 kilometri de autostradă?

Aţi uitat cum toată Strategia europeană de transporturi era bulversată de decizia unor impostori, care, în loc să dea drumul lucrărilor de construire la Coridorul pan-european nr. VI, îi promiteau lui Liviu Dragnea că vor face o autostradă de la Bombonica, din Teleorman, care să se lege de Bucureşti?

Aţi uitat oare, voi cei care susţineţi cel de-al treilea şi cel mai incompetent Guvern al lui Dragnea, câte mii de kilometri de autostradă aţi propus în programul mincinos electoral, kilometri care au dispărut cu totul şi din Programul de guvernare, şi din alocările bugetare naţionale şi sunt pe cale să dispară şi din alocările care vin gratuit de la Uniunea Europeană? Aţi uitat că în locul incompetentului Răzvan Cuc l-aţi pus pe atotnepriceputul Lucian Şova care a ajuns la minus 14 kilometri de autostradă? Mai precis, pe A10, autostrada Sebeş-Turda, au fost inauguraţi cu fast, în anul 2017, 15 kilometri de autostradă şi, pe aceeaşi autostradă, Sebeş-Turda, stau în continuare închişi 29 de kilometri, deşi sunt finalizaţi, dar pe care nu se poate circula, pentru că au fost construiţi extrem de prost!

Aţi uitat cum se lăuda Mihai Tudose că va face autostrada Comarnic-Braşov printr-un proiect cu Banca Mondială, pe care Lucian Şova tocmai l-a aruncat la coşul de gunoi? Şova este sau nu ministrul vostru? Am ajuns să ne fie frică dacă îl demiteţi, căci cine ştie ce alt incompetent veţi mai pune!

Aţi uitat de câte ori v-a arătat obrazul chiar colega voastră, Corina Creţu, comisar european pentru dezvoltare, pentru că miliarde de euro stau necheltuiţi în sertarele Uniunii Europene, iar voi nu vă ocupaţi decât de războaie cu "state paralele" şi alţi inamici închipuiţi?

V-a păsat vreodată câţi investitori străini au vrut să construiască fabrici moderne în România, dar au fugit mâncând pământul, văzând că de la Bucureşti şi până la vama vestică mărfurile circulă cu o viteză medie orară de sub 50 de kilometri/oră? V-a păsat, măcar puţin, de pierderea a mii de locuri de muncă, determinată de faptul că aceşti investitori şi-au întemeiat afacerile prin statele vecine care le-au pus la dispoziţie infrastructură rapidă şi modernă?

V-a păsat vreodată de faptul că mii de oameni mor anual, în situaţii care mai de care mai stupide, pentru că sunt nevoiţi să circule pe drumuri naţionale înguste, sufocate de trafic şi pline de gropi?

Dacă aţi uitat, sunteţi vinovaţi pentru subdezvoltarea României şi pentru pierderea a miliarde de euro care ar fi contribuit la modernizarea ţării noastre!

Dacă nu aţi uitat şi tăceţi doar din frică să nu îl supăraţi pe Liviu Dragnea şi pe gaşca de impostori care-şi spun miniştri, atunci sunteţi complici cu ei!

Şi, ca să înţelegeţi ce au însemnat guvernările PSD din anul 2012 şi până astăzi, o să vă spun cu cifre că aţi împrumutat România şi românii cu peste 110 miliarde de lei, că am plătit pentru datoriile făcute de Guvernele voastre peste 70 de miliarde dobânzi în sarcina datoriei publice şi, deşi suntem peste cap datori, PSD a construit în ultimii 6 ani minus 23 de kilometri de autostradă: minus 9 kilometri de la Ponta, cu minus 14 kilometri de la Dragnea.

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Viziunea PSD în domeniul infrastructurii de transport este tributară unor mentalităţi învechite"

Sub patronajul PSD-ALDE, România este condamnată la subdezvoltare pe toate palierele, situaţia fiind jalnică şi în ceea ce priveşte infrastructura de transport. Spun asta pentru că, din păcate, niciunul din marile obiective de investiţii pe care guvernanţii şi le-au asumat prin Programul de guvernare nu va deveni realitate sub mandatul actualului ministru al transporturilor. Chiar domnul Lucian Şova a ţinut morţiş să ne demonstreze acest lucru la o dezbatere a Comisiei de transporturi din cadrul Camerei Deputaţilor de săptămâna trecută.

Astfel, într-un exerciţiu de sinceritate, acesta a dat cărţile pe faţă şi ne-a explicat, cu subiect şi predicat, de ce România nu ar trebui să îşi extindă reţeaua de autostrăzi. Potrivit Domniei Sale, multinaţionalele vor pleca din România în momentul în care "o să avem autostrăzi", şi asta pentru că, în acest caz, "o să avem salarii mai mari".

Să fie oare acesta semnalul că actualul Guvern este total nepreocupat de dezvoltarea infrastructurii rutiere din România?! Sau să fie doar o scuză anticipată pentru incapacitatea Ministerului Transporturilor şi a CNAIR de a realiza obiective cum sunt autostrada Sibiu-Piteşti sau autostrada Comarnic-Braşov?!

Însă, dacă ministrul chiar se ghidează după acest principiu în activitatea sa, este foarte clar că trebuie să îşi caute o altă meserie! O astfel de viziune, aşa cum ne-a fost dat să vedem, este una simplistă şi învechită, tributară unor vremuri demult apuse, iar un astfel de politician nu are ce căuta într-o funcţie atât de importantă, esenţială pentru dezvoltarea României.

Este lesne de înţeles, în aceste condiţii, de ce asistăm în România la un blocaj total al investiţiilor în infrastructura de transport, autorităţile fiind incapabile să atragă cele 5,1 miliarde de euro alocate ţării noastre prin POIM 2014-2020. Este o bătaie de joc la adresa românilor şi o sfidare a intereselor economice ale României, care riscă să piardă alocările din fondurile europene aferente actualului exerciţiu financiar.

Vedem cu toţii că această guvernare nu s-a remarcat prin nimic bun pentru cetăţenii acestei ţări, iar jocul de-a guvernarea face imposibilă modernizarea infrastructurii rutiere. După ce Guvernul Tudose ne anunţa anul trecut, cu mult aplomb, că proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov va fi gestionat de o unitate de proiect formată din experţi români care vor lucra în parteneriat cu experţi de la Banca Mondială, acum ministrul Şova ne-a comunicat că, de fapt, această autostradă se va realiza în parteneriat public-privat.

Slavă Domnului, nu ducem lipsă de variante de lucru, problema este însă că, prin acest joc de-a alba-neagra, Guvernul PSD-ALDE nu face ceva concret, autostrada Comarnic-Braşov rămânând în continuare la stadiul de promisiune neîndeplinită.

Vedem cum PSD-ALDE condamnă de fapt românii la sărăcie, înlăturând orice urmă de speranţă că le va creşte standardul de viaţă şi nivelul de trai. Este ruşinos ca din Guvernul României să facă parte astfel de lideri pentru care profesionalismul nu face parte din cartea lor de vizită. PSD trebuie să îl schimbe urgent din funcţia de ministru al transporturilor pe domnul Lucian Şova, pentru că acesta s-a arătat preocupat doar de asigurarea de locuri călduţe pentru clientela de partid în structurile din subordinea sa şi nicidecum să performeze în această funcţie şi să facă lucruri concrete, benefice României şi cetăţenilor ei!

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"PSD transformă România într-un paradis al infractorilor"

Atacul PSD la adresa justiţiei şi a statului de drept a devenit unul total, având drept obiectiv subordonarea politică a tuturor instituţiilor de control. Pentru a-şi atinge acest scop suprem şi pentru a modela o democraţie cu accente sud-americane, pe placul domnului Dragnea, PSD foloseşte toate mijloacele avute la îndemână. După ce a generat o ameninţare voalată, scoţând în stradă circa o sută de mii de asistaţi social, să arate astfel băţul, PSD scoate acum şi zăhărelul din cămara statului, adică diverse beneficii şi compensaţii materiale, acordate celor aflaţi prin funcţii importante.

Încet, încet, PSD transformă România într-un paradis al infractorilor, scoţând-o, totodată, de pe orbita ţărilor europene, democratice şi întorcând-o în timp pe vremea altui mare infractor - Adrian Năstase - care cred că şi el priveşte cu uimire şi invidie la tupeul cu care Dragnea şi ai lui fac ce vor din ţara asta.

După diverse superimunităţi, după majorări astronomice de pensii şi salarii, şefii principalelor instituţii de control, în frunte cu Valer Dorneanu, primesc acum şi case gratis de la RAPPS, cu toate cheltuielile achitate de stat. Întâmplător sau nu, măsura a fost anunţată exact după ce Curtea Constituţională, patronată de Valer Dorneanu şi PSD, a decis că preşedintele României trebuie să se subordoneze unui ministru şi chiar cu o zi înainte ca Înalta Curte de Justiţie - a cărei şefă se află şi ea pe această listă - să îl achite pe Sebastian Ghiţă şi să-i anuleze şi mandatul de arestare.

Poate că decizia privitoare la Ghiţă nu este definitivă, dar este executorie şi face din acesta un om liber. Liber, eventual, chiar să mai încheie ceva contracte de informatizare cu statul - desigur prin încredinţare directă - doar să fie gata actele şi să se poată semna până are loc recursul...

Aceste mişcări sunt atent gândite şi fac parte dintr-un plan odios al PSD de a acapara total România şi de a-l scăpa pe Dragnea şi pe acoliţii săi de orice neplăceri cu legea. Pentru PSD nu mai contează nimic când este vorba de a-şi atinge acest ţel, nici măcar avertismentele tot mai dure venite de la Bruxelles, prin care se arată că România a deraiat total de la parcursul european şi în curând fondurile europene vor fi oprite. PSD s-a asigurat deja că vor fi bani pentru plata asistaţilor sociali, din vânzarea economiei naţionale, prin proaspătul înfiinţat Fond Suveran. În fond, aceşti oameni, pe care i-am văzut cu toţii manifestând în faţa domnului Dragnea, dependenţi total de PSD, nu au nevoie de autostrăzi şi nici de locuri de muncă, ci doar de un venit de subzistenţă, pe care PSD îl va acorda pe voturi.

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Prea mulţi copii-părinţi!"

Ca medic ginecolog, aduc azi în discuţie o problemă care se pare că nu are soluţii de rezolvare sau ameliorare. Şi aici mă refer la numărul mare de sarcini nedorite, mai ales în rândul minorelor. Îngrijorată de acest lucru se pare că este şi actualul ministru al sănătăţii, care este decisă să facă ceva pentru a combate acest fenomen, prin elaborarea unui cod cu privire la sănătate, un cod care să aibă ca şi componentă importantă prevenţia.

De la vorbe până la fapte drumul este destul de lung şi anevoios, stimată doamnă ministru!

Prea puţine campanii de prevenire a sarcinilor nedorite, prea puţine soluţii pentru a reduce numărul copiilor abandonaţi! Educaţia precară în şcoli şi lipsa informării, dar şi proasta comunicare dintre şcoală, părinţi şi copii nu fac altceva decât să crească alarmant numărul mamelor minore, dar şi al avorturilor.

România deţine locul I în Uniunea Europeană la numărul de naşteri înregistrate la categoria mame minore, mame care provin de cele mai multe ori din rândul familiilor dezorganizate, care trăiesc în mediul rural, dar şi din rândul minorităţii rome.

Sute de copii sunt abandonaţi în spitalele din România în fiecare an, iar ca medic nu mai vreau ca aceste statistici negative care privesc soarta acestor copii să ne facă campionii Europei. Nu îmi doresc decât ca venirea pe lume a unui nou-născut să fie bucurie pentru părinţi.

Nu mai vreau ca România să fie cunoscută în afara graniţelor ţării ca ţara cu mame pe băncile şcolii, ca ţara cu copii abandonaţi în spitale. Oare vă cer aşa de mult?

Cum se implică autorităţile din România şi ce fac în acest sens pentru mamele minore, dar şi pentru cei nou născuţi care ajung în grija statului şi care nu beneficiază de o educaţie corespunzătoare?

Prea mulţi copii-părinţi, stimaţi guvernaţi! Nu trebuie să neglijaţi faptul că acest fenomen al copiilor cu copii este unul social, cu efecte pe termen mediu si lung .

Politicile în acest sens şi soluţiile pentru a ameliora acest fenomen sunt în mâinile dumneavoastră! Analizaţi, gândiţi, elaboraţi şi decideţi!

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

"Mizele personale ale lui Liviu Dragnea riscă să izoleze România"

Cel mai important proiect de ţară pentru România postcomunistă a fost integrarea în structurile europene şi transatlantice. Am privit către modelul ţărilor din Vest şi am decis că asta ne dorim. Ne-am regăsit pe noi înşine în ideile occidentale, am ştiut că cea mai bună Românie este cea aliniată la standardele şi exigenţele statelor care au o experienţă democratică mai îndelungată decât a noastră. Ne-am dorit o justiţie independentă, o societate civilă puternică şi vigilentă, echilibrul între puterile statului, am cerut să avem instituţii puternice şi profesionişti care înţeleg demnitatea funcţiei cu care au fost învestiţi. Nu instituţiile europene şi nu partenerii transatlantici ne-au impus aceste standarde, ci noi înşine, pentru că ele sunt cele care ne dau şansa de a fi respectaţi de propriul stat, precum britanicii, şi prosperi, precum germanii.

Acţiunile şi declaraţiile celor aflaţi astăzi la putere sunt deosebit de periculoase. Nu doar pentru că erodează economia şi amanetează viitorul ţării pentru a petici bugetul de stat pe termen scurt, ci şi pentru că pun sub semnul întrebării ambiţiile europene ale României, singurul proiect de ţară pe care întreaga noastră societate post-decembristă s-a pus de acord până în prezent.

De exemplu, şeful PSD a declarat public că NATO şi UE "au încurajat şi parţial au finanţat acest stat paralel şi acest sistem odios". Aşadar, în viziunea PSD, atunci când instituţiile europene şi partenerii transatlantici insistă asupra faptului că justiţia trebuie să fie ferită de influenţe politice, ele nu fac decât să încurajeze "statul paralel". Atunci când granturile europene sprijină organizaţii nonguvernamentale care scot la lumină abuzurile celor de la putere, PSD se simte persecutat de "statul paralel".

Excesele retorice şi acuzele fantasmagorice despre presupusa implicare a partenerilor noştri internaţionali în acţiuni subversive reprezintă un derapaj grav. Drumul pe care s-au angajat cei din arcul guvernamental este unul foarte periculos pentru România, ameninţând exact acele valori care fac posibilă o societate democratică.

Domnul Constantin Şovăială:

"Guvernul PSD-ALDE promovează incompetenţi în funcţii cheie!"

Gafele domnului Lucian Şova sunt la fel de ridicole precum cele ale doamnei Dăncilă. Cum să afirmi că "...veţi circula pe Centura de sud a Bucureştiului pe două benzi pe sens, atunci când va fi gata, aşteptaţi şi aveţi răbdare...!"

Întrebarea mea este când o să fie gata, pentru că de mai bine de 6 ani tot se vorbeşte despre asta. Ne spune domnul ministru că, dacă este şantier, înseamnă că se lucrează şi că nu trebuie să ne facem griji, că totul este sub control. Totuşi, Lucian Şova uită că se trage chiulul la capitolul infrastructură şi nimeni până acum nu a fost tras la răspundere pentru acest lucru sau pentru toate neregulile de la finalizarea unor drumuri sau autostrăzi. Îmi pare rău că suntem minţiţi în fiecare zi de actualii guvernanţi.

O altă afirmaţie falsă este faptul că pe centura Sucevei deja s-a contractat execuţia lucrărilor. În realitate, proiectul este abandonat în proporţie de 85%, de peste trei ani, fără constructor şi cu finanţare zero pe 2018. Pentru această afirmaţie, îi solicit domnului Şova demiterea directorului companiei de drumuri CNAIR, Ştefan Ioniţă, pentru că îşi neglijează responsabilităţile de serviciu. Din octombrie 2017 trebuia să înceapă licitaţia, însă nici până azi nu a fost publicată în SEAP, astfel încât proiectul nu a fost prevăzut în bugetul de stat. Este inadmisibil faptul că lucrările la Centura Sucevei, pe teren, au început în 2008 şi nici acum nu s-au finalizat. Subliniez că şoseaua de Centură a Sucevei nu este vreo autostradă sau drum expres, ci un simplu drum.

Dacă niciun drum nu putem să realizăm, atunci ce pretenţii să avem să construim autostrăzi?! Totodată, am fost deranjat de minciunile ministrului Şova, care a declarat că a notificat Banca Mondială privind deciziile pe care le-a luat de capul lui. În replică, Banca Mondială a spus că nu a primit vreo notificare oficială din partea Ministerului Transporturilor privind colaborarea pentru autostrada Ploieşti-Braşov. De ce renunţă?! Pentru că nu sunt în stare să realizeze o documentaţie! Aşa de greu le este celor din Guvern, incompetenţilor care ne guvernează!

Oricum, ne şochează de fiecare dată cu declaraţiile sale domnul Şova. Să spui că este bine că nu avem autostrăzi, deoarece ar creşte rapid salariile şi multinaţionalele ar pleca din România în căutarea unei forţe de muncă mai ieftine, este de-a dreptul jalnic şi fals!

Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere a României trebuie să rămână o prioritate majoră de dezvoltare şi este esenţială pentru atragerea investiţiilor şi stimularea competitivităţii ţării.

Doamna Alina Teiş:

"Programul «Start-Up Nation» - un pilon esenţial al creşterii economice"

Astăzi vreau să vorbesc despre investiţii, despre investiţiile pe care le facem pentru a-i susţine pe cei care vor să pornească o afacere în România, pe toţi cei care au idei, ştiu cum să le pună în practică, sunt pregătiţi, dar mai ales perseverenţi, pe toţi cei care vor să-şi transforme visul într-o afacere de succes.

Mai exact, astăzi vreau să vorbesc despre Programul "Start-Up Nation", program care, spun eu, este o adevărată reuşită a celor care se ocupă de el.

Anul acesta, guvernarea PSD alocă două miliarde de lei pentru Programul "Start-Up Nation II", bani suficienţi pentru a finanţa 10.000 de noi proiecte de afaceri. Astfel, se vor acorda câte 200.000 de lei pentru susţinerea companiilor nou înfiinţate.

"Start-Up Nation II" este prevăzut să înceapă la finalul lunii iulie sau începutul lunii august, adică imediat ce vor fi finalizate plăţile aferente ediţiei de anul trecut, ediţie care cred că a fost un real succes, mai ales că, prin Programul "Start-Up Nation I", au fost finanţate până acum 1.300 de proiecte. Ce înseamnă acest lucru? Că 1.300 de români au primit motivul necesar pentru a rămâne în ţară şi pentru a-şi începe aici afaceri care se vor dezvolta şi vor contribui, mai apoi, şi la dezvoltarea economiei româneşti.

Toţi cei care au cereri de plată în aşteptare sau care nu le-au depus sunt contactaţi de personalul agenţiilor regionale, pentru a fi îndrumaţi. Aşadar, oamenilor de afaceri aflaţi la început de drum li se oferă tot sprijinul. Ultima zi de depunere a cererilor de plată pentru Start-Up Naţion I este 29 septembrie 2018. Aşa că toţi cei care au obţinut finanţare sunt aşteptaţi să-şi ridice banii, care se află în conturile celor trei bănci partenere şi ale agenţiilor.

Vreau să vă reamintesc că şi bugetul pe anul 2017 al Programului "Start-up Nation" a fost unul consistent, de 1,7 miliarde de lei, din care 500 milioane lei pentru acoperirea plăţilor directe la partea de fonduri europene, iar restul de 1,2 miliarde de lei au fost credite de angajament, pentru partea de fonduri naţionale a programului. Anul trecut, circa 8.400 de firme mici şi mijlocii şi microîntreprinderi, înfiinţate după 30 ianuarie 2017, s-au calificat la finanţare, pentru a primi fonduri nerambursabile de maximum 200.000 de lei fiecare, de la stat, pentru investiţii.

Programul "Start-Up Nation" a fost, aşadar, o provocare căreia Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a reuşit să-i facă faţă. Şi cu siguranţă şi anul acesta Programul "Start-Up Nation" se va dovedi a fi unul de succes.

Doamna Viorica Cherecheş:

"Admiterea în liceu, o problemă pentru elevi"

Admiterea în liceu prin sistemul electronic de repartizare poate influenţa destinul absolvenţilor.

Din cauza unei cifre greşite la transcrierea codului de identificare al unităţii de învăţământ sau al unei note mai mici, elevul poate fi repartizat la un liceu pe care nu şi-l doreşte.

Zeci de ani a funcţionat ireproşabil sistemul clasic de admitere în liceu, prin examen la fiecare şcoală în parte. În funcţie de profilul ales, viitorul licean mai susţinea şi probele de aptitudine la muzică, educaţie fizică, pedagogie, desen sau limbi străine. Acum, elevii susţin testele naţionale şi apoi trăiesc cu speranţa să nu fie repartizaţi la un liceu pentru care nu au aptitudini.

Anual, viitorul a peste 100.000 de elevi din întreaga ţară este decis de un computer care are drept criteriu de selecţie doar nota obţinută.

Elevii care termină gimnaziul au doar 14 sau 15 ani, o perioadă critică pentru adolescenţi, şi mulţi dintre ei până la această vârstă nu s-a confruntat cu un examen real. Putem vorbi despre elevi care au probleme emoţionale şi care, chiar dacă sunt foarte bine pregătiţi la materiile de examen, se pot confrunta cu un blocaj temporar. Vorbim despre emoţii pe care unii dintre ei nu le pot gestiona eficient, iar consecinţele se transpun într-o lucrare mai slabă şi, implicit, o notă mai mică.

Media de admitere în liceu este media ponderată între media generală obţinută la Evaluarea Naţională, cu o pondere de 80%, şi media generală de absolvire a claselor din gimnaziu, cu o pondere de 20%. Media generală de absolvire a claselor de gimnaziu poate să fie sensibil influenţată şi de şcoala de unde provine elevul. Cursurile se fac la fel şi în şcolile de elită din marile oraşe, dar şi în şcolile din cătunele unde sunt doar câţiva elevi în clasă. Diferă însă modul de notare a elevilor, care poate să fie uşor influenţabil în comunităţile restrânse. Procentul de 20% la media de admitere poate să facă diferenţa între "admis" şi "respins".

Viitorul unui adolescent, care încă nu este decis ce va alege în viaţă, va fi decis de un calculator. În acest moment modalitatea de admitere în liceu este laborioasă şi în detrimentul elevului care susţine examenele.

Dacă întreg sistemul de învăţământ din România este bulversat, guvernanţii ar trebui să se aplece mai mult în sprijinirea formării absolvenţilor de gimnaziu.

Domnul Cătălin Cristache:

"Încă o zi neagră în istoria României"

Ziua de luni, 18 iunie, va rămâne în istoria României ca ziua în care Codul de procedură penală a fost măcelărit şi astfel s-a mai bătut un cui în sicriul democraţiei din ţara noastră.

De luni mă tot gândesc la momentul în care s-a dat startul preluării justiţiei de către PSD. Vă amintiţi oare declaraţia lui Dan Voiculescu care spunea "nu avem toată puterea până nu punem mâna şi pe justiţie"? La butoane era tot PSD. Iată că, după 6 ani, au reuşit!

PSD a aranjat Codul de procedură penală, aşa încât penalii PSD-işti să poată scăpa de dosarele pe care le au. Miza numărul 1 este însuşi el lidero maximo, Liviu Dragnea, care nu s-a lăsat până nu şi-a făcut propria lege referitoare la justiţie, în speranţa că va scăpa de cătuşe.

Ştiu, veţi spune că sunt răutăcios în mod gratuit, dar pentru cine este oare prevederea conform căreia fostele soţii/concubine nu mai pot fi audiate în calitate de martori în dosarele foştilor parteneri de viaţă? Nu cumva este cu dedicaţie pentru Liviu Dragnea şi Bombonica, fosta sa soţie, ambii fiind implicaţi în dosarul angajărilor fictive în care liderul PSD îşi aşteaptă temător sentinţa?

Iar prevederea potrivit căreia este interzisă în timpul urmăririi penale comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii, aşa încât cetăţenii nu vor mai afla dacă aleşii lor sunt suspectaţi de corupţie, oare pentru cine o fi? Cărui partid 600.000 de români i-au strigat în Piaţa Victoriei că este penal?

Stimaţi colegi din PSD şi ALDE, ulciorul nu merge de multe ori la apă. Într-o zi, toate nenorocirile pe care le faceţi acum se vor întoarce fix împotriva voastră. Trist este că, până la momentul în care veţi ajunge să regretaţi măcelărirea Codului de procedură penală, democraţia românească ar putea deveni o simplă amintire.

Domnul Eugen Tomac:

Constat cu amărăciune că diplomaţia românească eşuează din nou. Presiunile exercitate de autorităţile ucrainene asupra comunităţii româneşti din statul vecin sunt în continuare la ordinea zilei, ba chiar mai acerbe, iar reacţia Bucureştiului întârzie, ca de fiecare dată, de altfel.

În ultimul an, procesul de denaţionalizare a comunităţii româneşti din Ucraina a atins cote inimaginabile, situaţia fiind de o gravitate deosebită.

După ce, în septembrie anul trecut, Parlamentul de la Kiev a adoptat o lege a educaţiei care privează minorităţile etnice (români, maghiari, ruşi, bulgari, polonezi etc.) de acces la şcolarizare în limba maternă, săptămâna trecută, angajaţii Serviciului de Securitate al Ucrainei au descins la sediul Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi, în căutarea unor materiale care conţin "apeluri la încălcarea integrităţii teritoriale a statului". Anchetatorii ar fi constatat că membrii societăţii au distribuit literatură în care se face apel la restabilirea "adevărului istoric", prin anularea unor documente internaţionale, Pactul Ribbentrop-Molotov, şi readucerea nordului Bucovinei, Basarabiei de Nord şi Basarabiei de Sud în componenţa României.

Potrivit preşedintelui Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi", Vasile Tărâţeanu, în timpul percheziţiilor au fost ridicate toate hărţile României anului 1918, revistele "Glasul Bucovinei", ziarul "Neamul Românesc" şi unele cărţi de istorie.

Am intrat pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe. Mă aşteptam să găsesc o reacţie fermă a ministrului Meleşcanu cu privire la situaţia dificilă în care se află românii noştri din statul vecin. Spre marea mea surprindere, nu am găsit nici măcar un comunicat de presă.

Presiunea la care sunt supuşi românii din Ucraina este mai apăsătoare pe zi ce trece. Lupta acestora pentru păstrarea identităţii şi culturii româneşti este răsplătită de autorităţile statului vecin prin percheziţii şi dosare penale. În atare condiţii, tăcerea Bucureştiului este cu atât mai revoltătoare.

Îmi exprim speranţa ca, măcar în al doisprezecelea ceas, autorităţile de la Bucureşti să reacţioneze şi să acţioneze ferm pentru apărarea românilor din Ucraina.

Domnul Petru Movilă:

"Soluţia pentru autostrada Iaşi-Târgu Mureş este în România!"

Din 2012, de când a preluat puterea, PSD a promis că face autostrada Iaşi-Târgu Mureş. În primii patru ani, liderii partidului s-au înghesuit cu promisiuni, tăieri de panglici, studii de fezabilitate şi declaraţii fanteziste. Însă, de când preşedintele Liviu Dragnea a intrat în scenă, subiectul autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş a devenit tabu. Nu se mai aude nimic, totul este trecut la capitolul secret, nicio instituţie nu mai oferă soluţii concrete, doar amânări vagi, fără nicio urmă de adevăr.

În tot acest timp, societatea civilă caută răspunsuri. Neputinţa şi lipsa de interes a autorităţilor i-au dus până la Bruxelles, la Comisia Europeană. Tot aici, la începutul anului, am căutat şi eu răspunsuri. Soluţia mi-a oferit-o doamna comisar Corina Creţu, colega dumneavoastră de partid. Şi este una simplă - Guvernul României trebuie să-şi facă treaba.

Autostrada Iaşi-Târgu Mureş poate fi făcută doar de autorităţile din România, nu de cele de la Bruxelles, nu de cele de la Iaşi, ci doar de Guvernul României. Atât timp cât Comisia Europeană, prin vocea doamnei comisar Creţu, a anunţat că este dispusă să plătească construirea tronsoanelor Iaşi - Ditrău - Târgu Mureş este cât se poate de clar că această autostradă este necesară pentru Uniunea Europeană.

Bunicii noştri au o vorbă - Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi băgă-n traistă. Cam aşa suntem şi noi cu această autostradă. Comisia Europeană are banii necesari şi este dispusă să finanţeze acest proiect, însă Guvernul României, prin instituţiile sale, trebuie să ceară banii. Nimeni nu ne va face autostrăzi cu forţa. Nimeni nu ne va spune că, fără efort, se va face toată documentaţia.

Nu înţeleg de ce există atâta reticenţă şi rea-voinţă la nivelul Guvernului pentru demararea autostrăzii unirii. Conform logicii PSD, dacă în România se vor construi autostrăzi, multinaţionalele vor pleca din ţară. Nu mai este niciun secret că acest partid nu iubeşte aceste companii. În aceste condiţii, România ar trebui să aibă toate drumurile judeţene şi naţionale transformate în autostrăzi.

Demagogia şi tupeul unor PSD-işti, discursurile explozive şi cu o pseudotentă naţionalistă nu fac altceva decât să ascundă lenea, prostia, făţărnicia şi interesul pentru buzunarul propriu.

Ne-a auzit o Europă întreagă că nu suntem capabili să facem nişte proiecte ca să primim banii puşi deoparte pentru România. Să vă fie ruşine!

Soluţia pentru autostrada Iaşi-Târgu Mureş este în România. Doar în România!

Domnul Ion Spânu:

"Deportarea în Bărăgan - pribegia satului românesc"

Astăzi, comemorăm 67 de ani de la începutul celui mai teribil exod intranaţional al românilor, deportarea în Bărăgan. în 18/19 iunie 1951, trei judeţe ale României, 12.791 de familii, 40.230 de persoane, 2.656 de vagoane de tren şi 6.211 de autocamioane au pornit având ca destinaţie câmpia stearpă a Bărăganului. Acestea sunt coordonatele celei mai cumplite pribegii a satului românesc.

Iugoslavia anului 1948, transformată - după "teoria" lui Gheorghe Gheorghiu-Dej - de fascistul Tito într-o "semicolonie a imperialismului anglo-american", nu putea sta în calea sovietizării fireşti a României. Marea schismă dintre losif Tito şi losif Stalin însemna curăţarea oricăror urme de "titoism" din ţară. Dar pe teren, când orgoliile ideologiilor stabilesc destine, matematica nu mai funcţionează ca în fotoliile Kremlinului. Ascunsă de eufemismele limbii de lemn, soarta a 40.230 de persoane începea să fie scrisă de Plenara CC al PMR din 3-5 martie 1949, consacrată procesului de transformare socialistă a agriculturii. Gheorghe Gheorghiu-Dej reclama detaşat necesitatea "îngrădirii şi lichidării elementelor capitaliste din agricultură, a rezolvării problemei ţărăniste, ca sarcină a dictaturii proletariatului".

Într-un an şi jumătate, era deja finalizat "recensământul" fermierilor, proprietarilor de pământ, industriaşilor, hangiilor, refugiaţilor basarabeni sau aromâni, foştilor membri în forţele armate germane, cetăţenilor străini, simpatizanţilor lui Tito, cadrelor militare, oficialităţilor demise sau contra-revoluţionarilor care puteau pune în pericol socialismul românesc. La 26 octombrie 1950, prin HCM 1154/1950, era aprobat planul de deportare sau internare în domiciliu obligatoriu a tuturor acestor "elemente duşmănoase cu factor ridicat de risc" - elemente, aşa li se spunea oamenilor - totul, pentru curăţarea zonei de influenţă cu Iugoslavia titoistă.

Forma legală, verdictul, fără noimă ori judecată, a venit, scurt şi tăios, abia la 15 martie 1951, prin modificarea art. 6 al HCM 1154/1950. Acest text nu mai poate lăsa loc de comentarii: "Ministrul Afacerilor Interne va putea pe cale de decizie să dispună mutarea din centrele aglomerate a oricăror persoane care nu-şi justifică prezenţa în aceste centre, precum şi mutarea din orice localitate a persoanelor care, prin manifestările faţă de poporul muncitor, dăunează construirii socialismului în Republica Populară Română. Celor mutaţi li se va stabili domiciliu obligator în orice localitate". Această decizie, coroborată cu Hotărârea Consiliului de miniştri nr. 2 din 13 ianuarie 1950 şi Decretul nr. 6 din 1950 privitoare la înfiinţarea "unităţilor de muncă", cu scopul "reeducării elementelor duşmănoase", precum şi a numeroaselor hotărâri şi decrete privitoare la colectivizarea agriculturii, la confiscarea proprietăţilor etc., deschideau calea spre realizarea planului de distrugere a elitei satelor româneşti din regiunile cele mai dezvoltate şi mai animate de spiritul libertăţii.

Au fost deportate acele persoane considerate "periculoase" pentru regimul comunist, persoane care ar fi reprezentat un factor de revoltă atât în eventualitatea unui război cu Iugoslavia lui Tito, cât şi în procesul de colectivizare a agriculturii. Conform listelor elaborate de autorităţile comuniste, deportarea a vizat următoarele persoane: "chiaburi şi cârciumari, basarabeni, macedoneni, persoane care colaboraseră cu armata germană în timpul războiului, cetăţeni străini, persoane cu rude care fugiseră în străinătate, titoişti, duşmani ai regimului socialist, persoane care trăiau în afara zonei de frontieră, persoane care ajutaseră rezistenţa anticomunistă, criminali deţinuţi, germani, foşti moşieri şi industriaşi".

Inventarul agricol şi bunurile persoanelor menţionate mai sus au fost fie confiscate, fie răscumpărate la preţurile "stabilite de comisiuni numite", pământurile au fost preluate de autorităţi prin Gospodăriile Agricole de Stat GAS, în timp ce casele au fost fie confiscate, fie întreţinute şi repartizate "după nevoile locale". Deportaţii aveau voie să ia cu ei, conform deciziilor autorităţilor locale, de cele mai multe ori nerespectate în graba acţiunii şi a proastei organizări, "doi purcei, doi cai sau o pereche de boi de muncă, una vacă, două oi şi o căruţă".

Doresc să vă readuc în vedere importanţa actelor normative pe care le elaborăm împreună şi uriaşa responsabilitate de care trebuie să dăm dovadă pe tot parcursul mandatului nostru. Este vital să nu uităm vreodată că "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării". Ce înseamnă acest lucru? Deciziile pe care noi le luăm influenţează nu doar viaţa celor ce trăiesc în România, ci şi generaţiile viitoare sau, cum spunea un mare voievod român "copiii copiilor noştri".

Domnul Laurenţiu Nistor:

"PSD are responsabilitatea guvernării"

În ultima perioadă, preşedintele Klaus lohannis încearcă blocarea Guvernului, prin plângerile lui Ludovic Orban, dar şi a Parlamentului, prin contestarea legilor la CCR. De asemenea, afectează funcţionarea DNA, pentru că orice act, orice document, orice decizie care poartă semnătura Laurei Codruţa Koveşi, începând cu 7 iunie, momentul motivării CCR, este contestabilă atât in instanţele de contencios-administrativ, cât şi în cele penale.

Fiecare zi de întârziere a emiterii de revocare a şefei DNA, revocare obligatorie după ce CCR şi-a motivat, în data de 7 iunie, aduce noi probleme şi blocaje pentru activitatea DNA. lohannis trebuie să emită imediat decretul de revocare, iar apoi nu are decât să aprofundeze cât doreşte, până înţelege de ce CCR a considerat că şi-a depăşit limitele constituţionale.

Dincolo de mizele politice, PSD are însă şi responsabilitatea guvernării, care este mult mai importantă decât jocurile de culise ale preşedintelui.

De aceea, PSD trebuie să aleagă soluţia care va afecta cel mai puţin actul de guvernare, o guvernare pentru români şi pentru România. Pentru că aşa cum arată datele instituţiilor de profil, ţara noastră continuă să fie în topul clasamentelor economice europene. România a avut, în aprilie, a doua cea mai mare creştere a producţiei industriale din Uniunea Europeană, cu +6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Eurostat.

Practic, ţara noastră continuă să fie campioană europeană, cu cel mai semnificativ ritm de creştere a numărului de locuri de muncă. Pe scurt, s-a ajuns ca, în România condusă de PSD, doar cine nu vrea nu munceşte. Aşadar, trebuie să continuăm ce am început, aplicarea unui Program de guvernare menit să ofere românilor o ţară aşa cum ne dorim cu toţii.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Campania naţională «Informare acasă! Siguranţă în lume!» - aproape de final"

În afara graniţelor României trăiesc în prezent aproximativ 10 milioane de români. Sunt trei distincţii principale: românii din jurul graniţelor ţării, care au fost, la un moment dat, parte a statului român; românii din jurul României care nu au beneficiat de acest statut şi comunităţile din diaspora.

Pentru toţi românii din afara ţării, în ansamblul lor, trebuie elaborate proiecte diferite şi adecvate în funcţie de specificul şi nevoile respectivelor comunităţi. Datoria noastră este să identificăm corect toate aceste nevoi si să venim în întâmpinarea aşteptărilor conaţionalilor noştri.

Campania Naţională "Informare acasă! Siguranţă în lume!", care se apropie de final, a venit ca răspuns al realităţii cu care ne confruntăm, români care pleacă la muncă în străinătate fără să se informeze şi care se supun astfel diverselor forme de abuz.

Am iniţiat această campanie, ca urmare a identificării unor situaţii vulnerabile în care se găsesc concetăţenii noştri şi în urma numeroaselor probleme care mi-au fost prezentate în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanţii comunităţilor româneşti de peste hotare.

Considerăm că un cetăţean informat este un cetăţean câştigat, întrucât are la dispoziţie instrumentele necesare pentru a face faţă situaţiilor dificile şi pentru că este echipat cu informaţia care îi poate salva viaţa în caz de necesitate, prin solicitarea sprijinului autorităţilor competente din România şi din ţara de rezidenţă.

Această etapă a campaniei, care s-a adresat tinerilor, se va încheia la sfârşitul lunii iunie, urmând ca în perioada septembrie-octombrie să avem o a doua etapă care se va adresa persoanelor adulte.

Campania Naţională "Informare acasă! Siguranţă în lume!" a beneficiat de sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ministerului Tineretului şi Sportului, Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţii şi Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane. Totodată, ni s-au alăturat şi misiunile diplomatice.

Numai printr-un efort conjugat putem fi aproape de românii noştri. Vă mulţumesc tuturor pentru implicare! Îmi doresc mult ca cetăţenii României să fie în siguranţă oriunde s-ar afla. Şi mai ales îmi doresc să ştie că noi nu i-am uitat!

Domnul Cornel Itu:

"20 iunie, Ziua mondiala a refugiaţilor"

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat, prin Rezoluţia 55/76 din 4 decembrie 2000, marcarea Zilei mondiale a refugiaţilor în fiecare an la 20 iunie.

Cu acest prilej, aduc în atenţia colegilor mei necesitatea adoptării unor măsuri pentru combaterea discriminării refugiaţilor din România.

Din datele Eurostat, în anul 2017, în România, au primit azil 655 de sirieni, reprezentând 49% din totalul celor care au solicitat măsuri de protecţie. Pe cel de-al doilea loc se află grupul cetăţenilor irakieni, cu un număr de 460 de persoane, reprezentând 34%, urmat de grupul cetăţenilor de naţionalitate afgană, cu un număr de 65 de persoane. La nivel european, România ocupă locul 16 din punctul de vedere al numărului de refugiaţi care au primit o decizie favorabilă de şedere.

În perioada 2018-2019, România va primi un număr de 109 refugiaţi de origine siriană, aflaţi provizoriu în Turcia. Această hotărâre este luată conform cotei de relocare stabilită prin deciziile Comitetului pentru relocarea refugiaţilor din România.

Cu toate că legislaţia din ţara noastră este mai flexibilă în ceea ce priveşte recunoaşterea statutului de refugiat pentru aplicanţi şi obţinerea cetăţeniei române, se pare că prejudecăţile şi discriminarea la adresa refugiaţilor sunt fenomene în continuă creştere în România. Sunt raportate tot mai multe situaţii de discriminare - hărţuire pe stradă, refuzul de angajare, refuzul de închiriere a locuinţelor, reticenţa din partea organelor administraţiei publice locale etc. -, iar rolul nostru ca reprezentanţi ai cetăţenilor, dar şi ca parte a societăţii este de a încuraja acţiuni de combatere a discriminării prin diverse mijloace - campanii de informare, încurajarea antreprenorilor de a accepta angajaţi cu statut de refugiat.

Responsabilitatea noastră faţă de persoanele cu statut de refugiat nu trebuie rezumată doar la respectarea cadrului legal pentru integrarea acestora, ci şi la responsabilizarea restului societăţii pentru acceptarea acestora.

Doamna Raluca Turcan:

"Consecinţele votului PSD-ALDE pentru modificarea Codului de procedură penală vor fi de o gravitate deosebită în toată România"

Toţi hoţii şi corupţii au astăzi motiv de sărbătoare după ce, luni, majoritatea PSD-ALDE a schimbat în Parlament Codul de procedură penală, o nouă sfidare fără margini comandată de Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu, o sfidare a românilor care îşi doresc o ţară europeană, nu una în care viitorul copiilor lor să fie decis de condamnaţi şi de cei cu probleme penale.

Consecinţele votului PSD-ALDE vor fi de o gravitate deosebită în toată România. Astfel, cei care vor provoca accidente rutiere grave şi vor fugi de la faţa locului, violatorii, pedofilii sau bătăuşii care vor încerca să influenţeze martorii, dar pentru care nu vor exista "probe sau indicii temeinice" vor continua să circule pe străzi, să săvârşească alte infracţiuni.

PSD şi complicele ALDE au decis şi că instanţele superioare trebuie să fie mai blânde cu infractorii. Dacă prima instanţă va da o soluţie de achitare, instanţa de apel nu va putea da o altă soluţie în cazul în care nu apar probe noi. Astfel, infractorii vor avea un avantaj în faţa victimelor şi a păgubiţilor.

Iar ca să fie siguri cei din PSD-ALDE că toţi aceşti infractori vor scăpa, au limitat timpul pe care procurorii îl au pentru strângerea de probe necesare trimiterii în judecată la un an. Dar dacă dovezile incriminatoare sunt descoperite după mai mult timp?

Românii vor o ţară normală, o ţară în care oamenii cinstiţi şi muncitorii să fie în siguranţă pe stradă şi în casele lor, nu o ţară în care majoritatea să guverneze pentru hoţi, iar infractorii să se plimbe liniştiţi şi să fure viitorul copiilor noştri.

Domnul Vasile Gudu:

"România are nevoie să fie guvernată!"

Care este forma de guvernământ a României? Pentru cei care ştiu, răspunsul este simplu. Dar mai crede oare cineva că aşa este? În ultimul an, încercările celor care deţin puterea, de a reduce prerogativele preşedintelui, sunt evidente. Unii se pot întreba dacă am devenit republică parlamentară. Asta nu cred eu, pentru că parlamentarii ALDE-PSD doar ridică mâna fără să ştie de ce.

La 100 de ani de la Marea Unire, am ajuns să nu ştim cine suntem şi ce formă de guvernământ avem, asta pentru că un grup de băieţi de la PSD şi ALDE au confiscat toate instituţiile şi preiau abuziv prerogativele prezidenţiale.

De fapt, asistăm zilnic la manifestările celor care se fac a guverna împotriva a ceva ce nu există decât în mintea lor ocupată cu furtul banului public. Sunt la putere şi se consideră abuzaţi. Dar a aduce o parte a electoratului tău de voie sau de nevoie pentru un sandvici, o bere şi un tricou într-o zi de caniculă cum se cheamă? Un mare abuz.

Şi totul doar pentru a arăta că acţiunile împotriva statului de drept sunt susţinute. Este pentru prima dată în istoria acestei ţări când cei de la putere se simt abuzaţi şi mai fac şi miting pentru asta, prostia fiind adusă la nivel de artă şi demagogia fiind susţinută prin manipularea electoratului de partid.

Urmează o săptămână de foc şi vom vedea cum ALDE şi PSD vor să îngroape democraţia în România şi asta chiar în anul Centenarului. Mulţi dintre cei aduşi cu "binele" la miting se plâng că au venit ca să nu-şi piardă locul de muncă.

Aveau ce pierde cei care au înfăptuit Unirea acum o sută de ani? Dar cei care au ieşit în stradă în 1989? Chiar viaţa. Unde este simţul răspunderii şi dragostea de ţară? Noi, astăzi, la o sută de ani de la Marea Unire şi la aproape 30 de ani de la Revoluţie, ce facem? Asistăm la îngroparea democraţiei şi confiscarea statului sau vom susţine acţiunile preşedintelui de a proteja instituţiile statului şi de a menţine democraţia?

Cine poate compara pierderea serviciului cu cea a vieţii? Nimeni, dar unii mai bine se vaită şi le merge bine, pentru că restul nu contează.

Dragi guvernanţi, lăsaţi demagogia şi manipularea! O viaţă mai bună nu înseamnă un sandvici, o bere şi un tricou. România are nevoie să fie guvernată, nu abuzată!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Opoziţiei nu-i mai ajunge demagogia nici de-o moţiune!"

Am asistat, în ultima vreme, la fel şi fel de tentative ale opoziţiei, de manipulare a opiniei publice, prin prezentarea de scenarii alarmiste şi mincinoase. În ciuda eforturilor concertate, mitingul nostru din Piaţa Victoriei a demonstrat încă o dată că poporul român este un popor inteligent, care nu acceptă zvonistica menită să conducă la destabilizarea păcii sociale din ţară şi la alungarea investitorilor.

Din lipsa rezultatelor palpabile în urma încercărilor repetate de defăimare a Guvernului şi fără niciun mesaj specific unei opoziţii sănătoase, colegii din afara arcului puterii au decis, pe finalul sesiunii parlamentare, să-şi încerce norocul cu o moţiune de cenzură.

Mă văd obligat să nu pot afirma că se face uz de posibilitatea legislativă de a iniţia o moţiune de cenzură pe fiecare sesiune parlamentară pentru că, până acum, am auzit doar de ştirea care se doreşte o adevărată "ameninţare" la adresa Guvernului Dăncilă, cum că PNL va depune moţiunea. Nimeni n-a făcut nimic altceva decât o ştire şi, probabil, că aşa va şi rămâne, din cauză că nu va avea finalitate. Cică se adună "muniţie" de către "cavalerii" liberali, astfel încât să poată fi atacată o doamnă, prima femeie premier, în persoana distinsei noastre colege, Viorica Dăncilă.

Abordarea unor asemenea strategii nu face altceva decât să deruteze şi, cel mult, să inducă în eroare populaţia! Este dreptul dumneavoastră constituţional să iniţiaţi moţiuni de cenzură, însă se ştie dinainte că acest demers nu va avea niciun fel de reuşită, aşa cum s-a întâmplat şi anterior în această legislatură! Nu convingeţi pe nimeni că purtaţi discuţii cu colegii mei de la PSD şi ALDE, ca să trişeze vreunul la vot! Asemenea afirmaţii denotă nu doar o demagogie copilărească, ci şi disperarea care se generalizează în rândurile dumneavoastră!

Declaraţia "eu nu sunt Mafalda", a liderului dumneavoastră, profeţeşte în mod sincer insuccesul demersului opoziţiei!

Astfel de strategii nu aduc profit nimănui, nici dumneavoastră, nici celorlalţi români, pentru că pur şi simplu distrageţi Guvernul de la activitatea lui curentă şi performantă!

Am vorbit în declaraţiile mele anterioare despre succesele Cabinetului Dăncilă şi nu vreau să vă mai repet ceva ce ştiţi la fel de bine ca şi noi, cei de la PSD şi ALDE, ci doar să vă reamintesc că performanţa guvernamentală este confirmată de datele furnizate atât de instituţiile româneşti, INS spre exemplu, cât şi de cele internaţionale, printre care şi Eurostat.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Vă rog să luaţi loc, să putem începe partea a doua a şedinţei noastre!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii să ia loc în bănci.

Vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 157.

Programul de lucru - până la ora 11,30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 11,30-12,00 - pauză; la ora 12,00 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor; apoi, la ora 13,00, până la epuizarea ordinii de zi - şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Înainte de chestiuni procedurale, vreau să vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 47 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, adoptată în procedură de urgenţă.

Termen pentru sesizare - două zile de la data depunerii, de astăzi.

Procedură, domnul Sitterli.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că, prin cererea înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, îmi încetez activitatea ca deputat neafiliat şi voi activa în continuare ca deputat afiliat al Grupului Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Bun.

Domnule Suciu, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am câteva propuneri pentru a modifica ordinea de zi, şi anume.

Iniţiativa legislativă de la poziţia 55, aşa cum figurează ea pe ordinea de zi, respectiv, Pl-x 46/2018, să o mutăm pe poziţia 29.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Rămâneţi pe loc, să supun...

Să fie pe poziţia 20 şi...?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pl-x 46/2018, de la poziţia 55...

Domnul Florin Iordache:

Deci este vorba despre statutul cadrelor militare... la poziţia 55, Pl-x 46/2018...

Pe ce poziţie vreţi să o mutăm?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe poziţia 29.

Domnul Florin Iordache:

Pe poziţia 29.

Să înceapă votul.

84 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, 15 abţineri. Adoptată.

Mai departe. Alte intervenţii?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ca urmare a discuţiilor cu toţi liderii de grup, am convenit ca Pl-x 76/2018, chiar dacă nu figurează pe ordinea de zi, să fie introdusă şi să figureze pe poziţia 30.

Domnul Florin Iordache:

Vot pentru introducerea pe poziţia 30.

142 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptată.

Mai departe.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ca urmare a discuţiilor de săptămâna trecută şi din cauza situaţiei de infringement în care se află România, PL-x 110/2017 - la fel, nu există pe ordinea de zi - să fie introdus pe poziţia 31.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 110/2017 să fie introdus pe poziţia 31.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai aveţi?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

PL-x 159/2018, de la poziţia 43 a ordinii de zi, să fie mutat pe poziţia 35.

Domnul Florin Iordache:

Deci de la poziţia 43... PL-x 159/2018, da?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

90 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, 18 abţineri. Adoptată.

Mai departe.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

PL-x 6/2018 - Proiectul de Lege privind internshipul - să fie mutat pe poziţia 36.

Domnul Florin Iordache:

Deci Proiectul de Lege privind internshipul să fie mutat pe poziţia 36.

Să înceapă votul.

141 de voturi, o abţinere. Adoptată.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi PL-x 284/2018 să fie mutat pe poziţia 39.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 284/2018 să fie mutat mai în faţă.

Vă rog, să înceapă votul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule lider, mă urmăriţi?

Programul de lucru este până la finalizarea acestor proiecte, astăzi.

Vă rog.

Până la ora 11,30...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Până la ora 11,30, dar până la dezbaterea ultimului proiect de lege pe care l-am mutat...

Domnul Florin Iordache:

Bun. La 11,30, dacă nu am terminat, stăm de vorbă...

Alte intervenţii?

Domnul Cucşa.

Vă rog.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog ca PL-x 192/2018, de la poziţia 103, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, să fie adus pe poziţia 33.

Domnul Florin Iordache:

Da. Pe poziţia 33 avem mai multe proiecte, şi de respingere, în concordanţă cu PL-x 192.

Să înceapă votul.

102 voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, două abţineri. Adoptată.

Mai departe.

Domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba despre PL-x 384/2018 - Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.

Luni, Biroul permanent a votat, pentru acest proiect, procedură de urgenţă. A trecut de Senat, cu unanimitate de voturi.

Şi vă rog să-l punem astăzi pe poziţia 28. Vă voi spune de ce. Este un proiect de lege foarte scurt, ne ia cam 5 minute să-l votăm.

Şi de ce este important să-l votăm astăzi?

Este important să-l votăm astăzi, în mod simbolic, pentru că în luna iunie se împlinesc 80 de ani de când a fost adoptată legislaţia antisemită în România şi în mod simbolic ar fi ca o măsură reparatorie pentru ceea ce s-a întâmplat atunci, pentru că în ultimul timp numărul de devastări de cimitire evreieşti, de inscripţionări cu texte antievreieşti, în sinagogile existente în România, anul trecut, cel puţin, a crescut îngrijorător, şi considerăm că pe fundalul tuturor lucrurilor care se petrec astăzi în Europa este bine să avem adoptată această legislaţie, cât mai repede.

Deci, propunerea mea este să fie mutat pe poziţia 28 a ordinii de zi. Ar fi primul proiect pe care l-am discuta. Durează 5-6 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Varujan Pambuccian.

Să înceapă votul.

138 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă. Adoptată.

Şi, ultima intervenţie, domnul Suciu. Apoi, vom intra în ordinea de zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşa este când sunt multe... mai uităm câte una!

Ca urmare a înţelegerii cu toţi liderii de grup, PL-x 318/2018 - ciclul nuclear integrat - vă rog să fiţi de acord să figureze pe ordinea de zi, la poziţia 31. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Poziţia 31?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe poziţia 32.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi se mută celelalte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A, se mută celelalte mai jos.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Să înceapă votul.

Rog stafful tehnic că le rearanjeze.

Mulţumesc.

145 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu şi-a exprimat votul. Adoptată.

Avem ordinea de zi.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 - PL-x 165/2018; caracter organic; are propunere de respingere.

Domnul Cupă sau domnul Stănescu?

Cine prezintă raportul de respingere?

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu, raportul de respingere?

Vă rog. Haideţi, domnule vicepreşedinte!

Prezentaţi raportul de respingere.

Domnul Dănuţ Păle:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic - raport de respingere.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 lit. a)-d) şi a art. 42 lit. o) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii unor excepţii referitoare la faptele care constituie acţiunea de vânătoare şi la cele care constituie infracţiunea de braconaj, ca urmare a completării Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, întrucât modificările propuse prin prezentul proiect de lege vor fi cuprinse ca amendamente în raportul comun, la PL-x 126/2018.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; caracter organic.

Următorul.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (3) şi alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată - PL-x 227/2017; caracter ordinar.

Dacă iniţiatorii doresc? Nu doresc.

Comisia pentru buget? Cine prezintă raportul?

Vă rog.

Avem 6 amendamente admise.

Domnul Vasile Cocoş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 1 alin.(3) şi alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 alin.(3) şi alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare includerea în categoria persoanelor juridice care realizează anual o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 50.000 de euro şi care au obligaţia de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit, a persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi a celor care desfăşoară activităţi de prestări servicii.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice şi ai Băncii Naţionale a României.

În urma examinării Proiectului de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (3) şi alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Heiuş.

Vă rog frumos!

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Evaziunea fiscală este un flagel care afectează grav economia României, cu efecte nocive asupra veniturilor bugetare şi asupra existenţei unui mediu concurenţial onest.

Unul dintre mijloacele de reducere a evaziunii fiscale este limitarea circulaţiei monetare şi introducerea de instrumente electronice moderne de plată.

Guvernul a înţeles acest lucru şi, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 193/2002, a făcut un pas important în acest sens.

Astăzi Partidul Social Democrat doreşte să renunţe la drumul început şi să revină la plăţile făcute în numerar.

Partidul Naţional Liberal doreşte modernizarea României şi reducerea evaziunii fiscale, lucru care, prin acest proiect de lege, nu se întâmplă.

Din acest motiv, nu susţinem această modificare legislativă.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Năsui.

Grupul USR, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mi se întâmplă destul de rar să vin la această tribună şi să laud un proiect iniţiat de un membru al Partidului Social Democrat. Dar de data aceasta o voi face. Este un proiect pe care l-am semnat alături de domnul Marius Budăi, pe care-l felicit pentru acest proiect, dar şi alături de alţi colegi din USR.

Este un proiect care spune, pe scurt, că evaziunea fiscală nu se combate prin a plăti o rentă unor bănci şi a obliga micii antreprenori din România să achiziţioneze servicii de care nu au nevoie. Prin această lege, se îndreaptă o injustiţie şi anume, faptul că întreprinderi foarte mici, care nu sunt capabile probabil nici să plătească măcar un salariu minim, erau obligate să plătească peste 600 de lei pe an băncilor, ceea ce nu este normal.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Al doilea vorbitor de la PNL, domnul Pavel Popescu.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin această lege s-a promovat foarte mult conceptul de digitalizare. Şi îmi aduc aminte că, la comisie, am avut nişte discuţii cu toţi actorii mari din piaţă, privind plăţile electronice.

Evident, punctul de vedere al Guvernului, cel referitor la plafonul de 10.000 de lei, a fost încurajat şi susţinut de PNL şi era una dintre acele comisii în care eram foarte bucuroşi pentru că am avut un dialog cum rar avem între opoziţie şi coaliţie. Şi toată lumea căzuse de acord. Cei cu sistemele de plată au venit cu diferite metode de plată. Una dintre metode - şi îmi permit aici să îl contrazic pe colegul meu de la USR, care a vorbit înainte - avea o valoare de un euro pe lună, adică poţi să intri într-o prăvălie şi să plăteşti cu telefonul, în timp ce acea prăvălie plăteşte un singur euro pe lună.

Deci variante există, variante pentru modernizare, pentru digitalizare, pentru procesul de educare a cetăţeanului în raport cu plăţile pe care le face. Şi acolo trebuie să tindem cu toţii, spre modernizare.

Ei, totul a fost bine până când a sunat telefonul unui coleg de-al nostru, pe ecranul căruia scria Darius Vâlcov. Noi ne-am obişnuit cu astfel de practici şi dintr-o dată s-a întâmplat ceea ce se întâmplă în mod clasic - un vot care pleca într-o direcţie s-a schimbat.

Aceasta este situaţia! Noi ne-am obişnuit cu ea, dar vom vota împotriva acestei legi.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Mulţumesc.

Trecem la dezbateri.

Avem 6 amendamente admise.

La titlul legii, observaţii, intervenţii? Nu.

La articolul unic, observaţii, intervenţii? Nu.

3 marginal? 4? 5? 6?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Următoarea.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 - Pl-x 169/2018; caracter organic.

Dacă doreşte cineva din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisia pentru învăţământ?

Doamnă preşedinte Gavrilă, vă rog, prezentaţi raportul.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pl-x 169/2018 - completări la Legea educaţiei naţionale.

Comisia noastră a primit spre dezbatere, în fond, propunerea legislativă respectivă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii educaţiei naţionale, în sensul introducerii obligaţiei Ministerului Educaţiei Naţionale de a da publicităţii şi de a prezenta, anual, Parlamentului, raportul privind starea învăţământului preuniversitar din România, până la data de 15 septembrie, împreună cu direcţiile şi priorităţile aferente domeniului preuniversitar, precum şi de a publica anual un raport privind starea învăţământului universitar, până la data de 1 octombrie, împreună cu direcţiile şi priorităţile de dezvoltare ale învăţământului superior.

Este o propunere legislativă din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Dezbaterile au adus câteva amendamente şi au formulat câteva aspecte importante referitoare la modificarea cu un termen de 3 luni de la încheierea anului şcolar, respectiv a anului universitar, pentru prezentarea raportului, în aşa fel încât datele să fie prelucrate, iar analizele să fie contextualizate cu multă rigoare.

De asemenea, un alt amendament a precizat anumite condiţii în care se organizează şi funcţionează formaţiuni de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale şi lingvistice, urmărind astfel egalitatea de şanse şi dreptul egal la educaţie al minorităţilor, fie naţionale, fie lingvistice.

Comisia, cu majoritate de voturi, 13 voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi o abţinere, a adoptat propunerea legislativă, cu amendamentele admise din anexă.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale.

Doamna Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

În ultimii ani, Parlamentul a devenit o anexă a Guvernului. Ştim cu toţii asta şi constatăm că miniştrii refuză să vină în faţa Parlamentului pentru a prezenta strategiile şi priorităţile legislative.

Dar ceea ce este mai grav este că miniştrii educaţiei au încălcat Legea educaţiei naţionale, prin refuzul constant de a da publicităţii şi a prezenta în Parlament raportul anual privind starea învăţământului.

Majoritatea miniştrilor au ignorat prevederile Legii educaţiei naţionale, deoarece au dorit să ascundă sub preş eşecul politicilor susţinute de Guvernele din care au făcut parte.

Dacă ar fi fost prezentate aceste rapoarte anuale pentru învăţământul preuniversitar şi universitar, am fi putut avea un diagnostic corect al stării de fapt a educaţiei, am fi putut propune şi vota iniţiative legislative în funcţie de nişte date măsurabile.

Să fie foarte clar! Atât timp cât nu există un diagnostic, nici Legiuitorul, nici Executivul şi nici partenerii sociali nu pot veni cu propuneri legislative concrete şi viabile.

Dragi colegi,

Trebuie să ştiţi că la dezbaterea în cadrul Comisiei pentru învăţământ, UDMR a venit cu o serie de amendamente care nu ţineau de obiectul iniţial al acestui proiect de lege. Au propus ca în localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limbile minorităţilor, să se poată crea grupe de preşcolari şi clase din învăţământul primar şi gimnazial cu 3 copii, iar la cel liceal cu 4 elevi.

Iniţiatorul a renunţat apoi la aceste prevederi, prin care grupele şi clasele se puteau forma cu un sfert din numărul minim prevăzut de lege, dar a păstrat şi o serie de amendamente care nu au ce căuta în Legea educaţiei naţionale, pentru că acestea sunt prevederi care ţin de legislaţia secundară.

În aceste condiţii, partidul Naţional Liberal nu este de acord cu amendamentele introduse în comisia de specialitate şi, ca atare, noi ne vom abţine la acest vot.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă.

Sunt 5 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii? Nu.

La art. 63 alin. (2), intervenţii? Nu.

La art. 94 alin. (2), intervenţii? Nu.

La art. 216 alin. (2), intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; caracter organic.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal - PL-x 364/2018; procedură de urgenţă; caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Comisia pentru buget? Cine prezintă raportul?

Vă rog.

Domnul Vasile Cocoş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare extinderea sferei operaţiunilor pentru care se aplică cota redusă a taxei pe valoarea adăugată. Astfel, cota redusă de 9% urmează să se aplice şi serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în forma adoptată de Senat.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii?

Domnule Neagu, vă rog.

Grupul PNL.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Chiar dacă nu suntem fanii şi adepţii unor modificări dese pe Codul fiscal, acolo unde este bine, Partidul Naţional Liberal susţine. A veni cu 9% pe serviciile de apă şi canalizare este un lucru pozitiv.

Vom susţine această iniţiativă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Neavând amendamente, rămâne la votul final; are caracter ordinar.

Următoarea.

Am ajuns la poziţia 29, să puteţi să urmăriţi ordinea de zi.

Este vorba despre Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare - Pl-x 46/2018.

Iniţiatorii? Nu.

Domnule Bejinariu, vă rog, prezentaţi raportul.

Comisia pentru apărare.

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulţumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 80/1995, în sensul menţinerii în activitate a medicilor militari şi a subofiţerilor sanitari, după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la împlinirea vârstei de pensionare stabilite pentru medicii/asistenţii medicali civili.

Comisia a avut în vedere, la întocmirea prezentului raport: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru drepturile omului, al Comisiei pentru sănătate şi familie, al Comisiei pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi, al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

De asemenea, punctul de vedere al Guvernului este unul favorabil, transmis prin Adresa nr. 3765 din 4 aprilie 2018.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 30 mai 2018, cu unanimitate de voturi pentru, membrii comisiei au hotărât adoptarea iniţiativei legislative, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii dacă sunt? Nu sunt intervenţii.

Avem 4 amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenţii...?

(Domnul deputat Victor Paul Dobre solicită să ia cuvântul.)

A... păi, vă răzgândiţi... iar...

Da, domnule Dobre!

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurt.

Având în vedere deficitul de cadre medicale atât cu pregătire superioară, cât şi cu pregătire medie, inclusiv în zona armatei, sprijinim acest proiect de lege şi îl vom vota.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Intervenţii? Nu mai sunt.

Sunt 4 amendamente admise, stimaţi colegi.

La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu.

Art. I? Art. II? III? Adoptate.

Rămâne la votul final.

Următoarea.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ; Pl-x 76/2018; caracter organic.

Are 54 de amendamente admise, 11 respinse.

Dacă iniţiatorii doresc? Nu doresc.

Comisia juridică, vă rog.

Vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Dunava, domnul vicepreşedinte.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 554/2004, cu amendamentele admise cuprinse în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse redate în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii?

Domnul Andronache, vă rog.

Şi domnul Stelian Ion se pregăteşte.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi spune de la început că Partidul Naţional Liberal nu va vota această propunere legislativă şi vă voi explica motivele.

Din punctul nostru de vedere, contenciosul administrativ ar trebui să fie parte integrantă a Propunerii legislative privind Codul administrativ.

Este anormal să reglementezi funcţionarea administraţiei în România, iar partea contencioasă, cea care priveşte apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în raport cu abuzul autorităţilor publice, să figureze în continuare într-un act normativ separat.

De asemenea, credem că această modificare propusă de iniţiatori nu satisface exigenţele pe care Grupul Partidului Naţional Liberal le are în vedere pentru ca această activitate de contencios administrativ să fie una rezonabilă, în sensul apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Însă vom vota amendamentele propuse de colegii de la USR, pentru că le considerăm amendamente care totuşi mai îmbunătăţesc această iniţiativă legislativă.

La votul final însă ne vom exprima împotriva acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR, domnul Ion Stelian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Grupul USR se va abţine de la adoptarea acestui proiect de lege pentru că, deşi conţine unele prevederi bune, nu suntem de acord cu multe dintre propunerile invocate, propuse în acest proiect.

Printre ele - scoaterea din sfera contenciosului administrativ a părţii care este legată de executarea tuturor contractelor administrative. Noi o considerăm cel puţin neinspirată.

Nu poţi să priveşti un contract administrativ separat de momentul încheierii sale.

Executarea contractului administrativ e strâns legată de încheierea contractului administrativ.

Sunt foarte importante aceste contracte administrative. E foarte important să le supunem contenciosului administrativ.

Contenciosul administrativ judecă, are ca obiect aceste contracte care ţin de modul de cheltuire a banului public, de achiziţiile publice.

Şi trebuie ca aceşti judecători, care sunt specializaţi pe contencios administrativ, să judece în continuare şi chestiunile care ţin de executarea contractului administrativ.

Pe de altă parte, se modifică substanţial nişte norme legate de competenţă, astfel încât pe viitor mai puţine cauze vor ajunge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce va însemna că va fi în România o practică neunitară pe aceste probleme foarte importante.

De aceea, ne vom abţine de la vot şi vom susţine amendamentele pe care considerăm că le-am propus întemeiat, argumentat şi care îmbunătăţesc acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Sigur. Vă voi da cuvântul când ajungem la amendamentele respinse.

Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Iniţial n-aş fi dorit să intervin la acest proiect de lege, pentru că, parţial, şi eu, din start, eram convins că nu e o soluţie bună să scoatem din competenţa specializată a instanţei tocmai executarea contractelor.

Dar am intervenit pentru că avem nişte colegi din două partide - Partidul Naţional Liberal şi USR - care mai tot timpul ne atacă, că nu luăm în considerare punctul de vedere al specialiştilor.

Şi în cazul acesta n-am auzit nimic de la ei.

Ce au spus specialiştii în legătură cu această lege.

Păi, vă spun eu, ca să aflaţi.

Legea a fost modificată la solicitarea specialiştilor. Şi, de fapt, ei au fost cei care pe mine m-au convins să votez.

Deci, stimaţi colegi, să nu mai aplecaţi dubla măsură. Dacă în anumite cazuri enunţaţi ce au spus specialiştii în domeniu, nu evitaţi în alte cazuri să faceţi aidoma.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ion Stelian, vă rog.

Dar, punctual, nu...

Vreţi drept la replică sau...? (Vociferări.)

Păi, vă rog, aveţi la amendamente, când ajungem la amendament.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Foarte scurt, un drept la replică, domnului deputat Márton Árpád.

Să ştiţi, domnule deputat, că ne-am consultat şi noi cu specialişti. La comisie au venit specialişti, dar nu cei pe care i-am invitat noi. Am ţinut cont şi de părerea Domniilor Lor, dar am ţinut cont şi de părerea celor cu care am intrat în legătură şi care judecă de zeci de ani de zile în acest domeniu al contenciosului administrativ.

Nu întotdeauna specialiştii sunt la unison şi au aceleaşi opinii cu privire la aceste chestiuni.

Şi, dacă îmi permiteţi pe amendamente.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, haideţi, ca să rămâneţi pe loc, că ajungem imediat la amendamentele respinse.

Sunt 54 de amendamente admise şi 11 respinse.

Până la art. 2. Dacă sunt intervenţii?

La art. 2 aveţi dumneavoastră un amendament respins.

Vreţi să-l susţineţi?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Avem amendament la art. 2. Este vorba de eliminarea acestei propuneri legislative în care în definiţia actului administrativ se inserează în final sintagma: "litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt de competenţa de soluţionare a instanţelor de drept comun".

Pentru acest motiv, cu care am explicat deja că noi nu suntem de acord, solicităm eliminarea acestui amendament.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Este o propunere de eliminare.

Supun votului propunerea de eliminare.

Cine este pentru? Să înceapă votul.

79 de voturi împotrivă, 58 de voturi pentru, 14 abţineri. Nu a întrunit numărul de voturi pentru eliminare.

Supun votului dumneavoastră art. 2 în forma propusă de comisie. Să înceapă votul.

89 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă, două abţineri. Art. 2 a fost adoptat.

Până la art. 7. Dacă sunt intervenţii? Nu.

La art. 7 vreţi să interveniţi? Nu. Adoptat.

La art. 8 vreţi să interveniţi?

Vă rog.

Aveţi o propunere de eliminare la art. 8.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Avem propunerea de eliminare a modificării potrivit căreia pe viitor litigiile legate de interpretarea, modificarea, executarea şi încetarea contractului administrativ nu vor mai fi de competenţa contenciosului administrativ.

Este foarte important ca şi pe viitor aceste litigii legate de executarea contractelor administrative să rămână în competenţa contenciosului administrativ. Motiv pentru care vă solicităm eliminarea propunerii de la art. 8 alin. (2).

Domnul Florin Iordache:

Bun. Supun votului propunerea de eliminare a art. 8. Să înceapă votul.

80 de voturi împotrivă, 60 de voturi pentru. Propunerea de eliminare nu a întrunit numărul de voturi.

Supun votului dumneavoastră art. 8 în propunerea din iniţiativă. Să înceapă votul.

94 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Adoptat.

La art. 10 vreţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Avem, de asemenea, propunere de eliminare a modificărilor de la art. 10, care ţin de competenţa materială a instanţelor de contencios administrativ.

Considerăm că modificarea limitei, de la un milion de lei la 3 milioane de lei, raportat la stabilirea competenţei instanţelor de contencios administrativ nu este oportună.

Aceasta ar însemna ca pe viitor mai puţine litigii să ajungă sub controlul instanţei supreme, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi aceasta va conduce la o practică neunitară.

De altfel, o parte a specialiştilor a spus acest lucru. Şi cred că trebuie să fim de acord cu această opinie.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Supun votului dumneavoastră art. 10, la care se propune eliminarea. Să înceapă votul.

91 de voturi împotrivă, 58 de voturi pentru, două abţineri. Nu a întrunit numărul de voturi.

Supun votului dumneavoastră art. 10 în propunerea comisiei. Să înceapă votul.

98 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă, două abţineri. Adoptat.

Ce amendament vreţi să mai susţineţi, domnule coleg?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La 6 marginal.

Domnul Florin Iordache:

Da. Este vorba de eliminarea alin. (1¹) al art. 10, da?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Propunerea de eliminare.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este vorba de eliminarea acestui articol.

Argumentul este legat de faptul că aceste litigii, care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, au o anumită caracteristică, şi legiuitorul le-a conferit, la momentul adoptării acestui text, o importanţă deosebită.

De aceea, ar trebui să se menţină competenţa judecării acestor litigii în sarcina curţilor de apel, şi nu în sarcina tribunalelor, în primă instanţă.

E foarte important să avem şi aici o practică unitară.

Solicităm eliminarea acestei propuneri.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului propunerea de eliminare. Să înceapă votul.

59 de voturi pentru, 97 de voturi împotrivă, o abţinere, un coleg nu şi-a exprimat votul. Nu a întrunit numărul de voturi.

Supun votului propunerea comisiei. Să înceapă votul.

98 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă, două abţineri. A fost adoptată propunerea comisiei.

Unde vreţi să mai interveniţi? La 14?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La 10, nr. crt. 10.

Domnul Florin Iordache:

Marginal 10, la art. 20. La "Recurs", da?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da, la "Recurs".

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am depus un amendament prin care am făcut o adăugire, în sensul de a preciza ca pe viitor recursul să nu fie limitat la motivele de casare prevăzute în Codul de procedură civilă.

Acest recurs este singura cale de atac în contenciosul administrativ. Şi fiind singura cale de atac, este absolut normal ca această cale de atac să poată prevedea sau să poată îngloba toate motivele care pot fi invocate pentru atacarea actului administrativ.

Deci amendamentul nostru permite ca pe viitor să poată fi atacate aceste hotărâri judecătoreşti, sub toate aspectele, nu doar pentru motivele de casare, limitativ prevăzute de Codul de procedură civilă.

Şi este o prevedere în folosul justiţiabililor.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul. Propunerea USR, de modificare a art. 20 alin. (1).

62 de voturi pentru, 88 de voturi împotrivă, 14 abţineri. Nu a întrunit numărul de voturi.

Rămâne forma din lege.

Nu e... n-am ce supune, că iniţiativa nu modifică.

Mai aveţi un singur... este vorba de 11 - "Dispoziţiile prezentei legi se aplică", şi textul curge.

De la 11, da? Amendamentul respins.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da. Vă solicităm adoptarea acestui amendament.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

El este unul care se referă la aplicarea pe viitor, este o dispoziţie tranzitorie. Trebuie specificat foarte clar în lege căror litigii se aplică aceste modificări.

Iar amendamentul nostru precizează că dispoziţiile prezentei legi se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.

Altfel, vor fi mari probleme de aplicare în practică a acestor dispoziţii legale.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 11, respins. Să înceapă votul.

59 de voturi pentru, 90 de voturi împotrivă, 11 abţineri. Nu a întrunit numărul de voturi.

Proiectul de lege cu cele 54 de amendamente admise şi 11 respinse merge la votul final; caracter organic.

Următorul.

31. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 110/2017.

Comisia pentru industrii, domnul preşedinte Iulian Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Cu proiectul de lege a fost sesizată comisia, spre dezbatere în fond.

Proiectul a fost adoptat de Senat; avizat de Comisia pentru transporturi şi Comisia juridică; a fost discutat în plenul Camerei; la solicitarea plenului, reexaminat.

În urma reexaminării, membrii comisiei propun plenului adoptarea proiectului în forma adoptată de Senat.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Bumb, dezbateri generale.

Domnule Bumb, vă rog, v-aţi înscris.

Şi doamna Prună, din partea USR, la dezbateri generale.

Nu avem amendamente.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

PNL va vota împotriva acestui proiect de lege, pentru că nu este normal, şi poate vă aduceţi bine aminte, anul trecut, pe 1 aprilie, când a intrat în vigoare această ordonanţă, peste noapte, preţul de producţie s-a scumpit la gazul metan cu 23%, deşi erau promisiuni că va creşte cu maximum 7%.

Trebuie să ne gândim la ceea ce se întâmplă în România. Trebuie să ne gândim, în primul rând, la consumatorii şi la beneficiarii care nu pot să suporte acest preţ. Şi ne dăm seama că nu numai cei particulari, ci şi industria a avut de suferit în acest an.

Deci votul nostru va fi împotrivă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Prună, vă rog, Grupul USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi,

Iată că după aproape un an şi jumătate avem, în sfârşit, în plenul Camerei Deputaţilor, Ordonanţa nr. 64. Un act legislativ care a deblocat piaţa gazelor în România şi a înlăturat un posibil infringement din partea Comisiei Europene.

Această ordonanţă a adus trei schimbări majore pe piaţa gazelor.

În primul rând, a fost eliminat preţul fix, stabilit de stat, la producţia internă de gaze destinate consumului casnic, de care ani la rând au profitat nişte grupuri de interese. Ştim foarte bine Raportul Curţii de Conturi, care a arătat că preţul acesta, reglementat, şi mic, al gazelor, a făcut ca anumiţi consumatori industriali să profite tocmai de gazul care trebuia să meargă la acei consumatori casnici săraci.

În al doilea rând, această ordonanţă a impus un procent de minimum 30% pentru tranzacţionarea gazelor naturale pe pieţele centralizate, în ideea de a avea transparenţă.

Şi nu în ultimul rând, O.U.G. nr. 64 a stabilit acel climat legislativ care să pună în concordanţă legislaţia românească cu cerinţele Comisiei Europene.

Şi, graţie acestei ordonanţe, Transgaz a primit un grant de 180 de milioane de euro pentru a contribui la construcţia secţiunii româneşti a gazoductului BRUA.

Ei, bine, această ordonanţă nu a fost atât de uşor de trecut prin Camera Deputaţilor, pentru că timp de un an de zile, cât au tot ţinut dezbaterile - au început chiar în februarie 2017-, s-a prevestit în mod alarmist că această ordonanţă va duce la creşterea enormă a preţului la gaze pentru populaţie.

În realitate, în locul acestei creşteri care se prevestea a fi de 33%, în 2017 faţă de 2016, INS a arătat că creşterea a fost de doar 1,41%, adică sub nivelul inflaţiei.

Şi, pe lângă informaţiile false, s-a încercat în două rânduri adoptarea unor amendamente care ar fi naţionalizat piaţa de gaze.

Se dorea ca OPCOM să fie singura piaţă centralizată pe care să se tranzacţioneze gazele şi să fie eliminat concurentul privat de pe piaţă.

Şi, totodată, s-a dorit să se tranzacţioneze întreaga cantitate de gaze pe piaţa centralizată, ceea ce ar fi dus la un blocaj al pieţei, pentru că producătorii aveau, bineînţeles, tot interesul să încheie şi contracte bilaterale pe termen lung.

Şi dacă nu a mers nici aşa, atunci s-a creat Comisia de anchetă A.N.R.E., unde timp de câteva luni de zile a fost demonizată această ordonanţă.

Şi, până la urmă, chiar şi o companie furnizoare a ameninţat faptul că nu va mai furniza gaze populaţiei în iarna anului 2017.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Şi de ce toate acestea? O să concluzionez imediat. Pentru că majoritatea PSD-ALDE a dorit eliminarea mecanismelor de piaţă.

Şi pentru că, domnilor din majoritate, nu vă place concurenţa absolut deloc.

Şi pentru că vă este mult mai uşor, ca atunci când statul decidea din pix la ce preţ şi unde să fie direcţionat gazul, acest lucru întâmplându-se chiar pe seama cetăţenilor. Acei cetăţeni săraci, vulnerabili, care nu reuşesc să-şi plătească factura la gaze.

USR va vota pentru acest act normativ în formă iniţială, aşa cum a fost trimis de la Guvern, în anul 2016, pentru că noi susţinem mecanismele pieţei libere şi totodată susţinem mediul concurenţial pe piaţa gazelor.

Şi trebuie să-mi exprim cumva surprinderea pentru faptul că PNL va vota împotriva acestei ordonanţe, aşa cum a spus domnul Bumb, de la această tribună. În condiţiile în care votul dumnealor a fost unul "pentru" în Comisia pentru industrii şi servicii, acum două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Iulian Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Avem o probă, o demonstraţie a ce înseamnă decizie extrem de periculoasă la nivelul cel mai înalt în statul român, când un Guvern, care nu este împuternicit legal şi democratic, ajungând să decidă, decide împotriva acestei ţări.

Aceasta este ordonanţa în forma ei iniţială, pe care noi, dacă n-am fi corectat-o prin Proiectul de Lege de modificare a Legii nr. 123 a energiei electrice şi a gazelor naturale, de săptămâna trecută, am fi trăit o tragedie în continuare, pentru că - şi am să vă fac o demonstraţie în câteva secunde, despre înşiruirea de date false şi manipulatorii.

Ordonanţa a fost concepută pentru a debloca aşa-zisa barieră la export, deşi ea n-a existat, dar, în realitate, menirea i-a fost să liberalizeze cu 4 ani mai repede piaţa gazelor.

Şi în loc să ne regăsim într-o creştere graduală a preţului până în 2021, inclusiv astăzi se spune că au beneficiat consumatorii industriali de preţul mic pentru populaţie.

Fals. Consumatorii industriali au avut piaţa liberalizată de ani de zile înainte. Nu erau vizaţi consumatorii industriali. Vizată a fost doar populaţia, pentru că noi am spus, în Legea noastră, în 2012, gazele se asigură cu prioritate populaţiei României.

Aceasta a fost temerea, şi pentru acest lucru am fost atacaţi. Pentru că am spus că asigurăm cu prioritate populaţiei. Ce era aici atât de grav?

Doi. S-a spus aici că noi, de fapt, împiedicăm concurenţa între burse.

Stimaţi colegi,

Citez din Decizia Curţii Constituţionale: "Într-o bursă a energiei şi a gazelor naturale concurenţa se formează prin numărul de participanţi la piaţă", nu în concurenţa burselor. Pentru că dacă ai mai mulţi participanţi, îţi formezi un preţ de referinţă, şi abia atunci consumatorul este câştigat.

Şi trei.

Stimaţi colegi,

Dacă noi nu am fi intervenit să corectăm acest act normativ, nu am fi putut beneficia astăzi, cu adevărat, de o transparentizare a tranzacţionării. Ne-am bătut pentru ca gazele, în această ţară, să fie comercializate transparent, nediscriminatoriu şi concurenţial.

Ce nu s-a dorit aici? Să nu introducem cumva 50%, adică măcar jumătate din ce se produce în ţara aceasta să o vadă şi consumatorul român. Nu! S-a dorit să nu vadă consumatorul român, dimpotrivă, cantităţile de gaze să fie preluate şi trimise direct la export, şi industria noastră, consumatorul român, să meargă către gazele din import din Rusia şi să creăm dependenţă gazelor din Rusia. Cine se bate pentru creşterea securităţii, în condiţiile acestea?

Acesta este adevărul şi am vrut să-l subliniez. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Procedură de urgenţă - un singur vorbitor!

Mergem mai departe.

Rămâne la votul final.

28. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului; caracter organic; procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Comisia juridică.

Vă rog.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Domnule Vexler, vă rog. La dezbateri generale. Şi iniţiator, sigur!

Vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Voi fi foarte scurt.

Într-adevăr, anul acesta se împlinesc 80 de ani de la introducerea legilor rasiale şi antievreieşti din România.

Aş putea detalia acest subiect, dar nu este acum momentul.

Aş vrea doar să vă împărtăşesc o experienţă personală, scurtă, care a fost unul din motivele şi exemplele pentru necesitatea acestei legi.

În trecut, în copilărie, şi ulterior, am fost bătut, scuipat, ameninţat, pentru că sunt evreu, pentru că l-am omorât pe Iisus şi o listă lungă de astfel asemenea lucruri.

Nu am fost singurul membru al comunităţilor evreieşti care a trecut prin toate acestea. Totuşi, subliniez faptul că, în comparaţie cu ţările din jurul României, noi suntem o oază de linişte. Rolul acestei legi este a asigura faptul că această linişte şi colaborare impecabilă între minorităţile şi cultele din România continuă să trăiască.

Profit de ocazie pentru a le mulţumi, în primul rând, colegilor care au fost de acord să fie coiniţiatori ai acestui proiect de lege şi tuturor grupurilor parlamentare care l-au susţinut până acum în Senat şi în mod special domnului Suciu şi domnului Varujan, colegul meu, pentru înţelegerea pe care au arătat-o pentru proiect. Recunosc că am fost un pic prea agitat pe acest subiect, dar sper că mă înţelegeţi. Şi nu în ultimul rând, dumneavoastră, domnule preşedinte şi colegului meu, domnul Cupşa, care, într-un moment sensibil, mi-a fost alături.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Vă rog să-l susţineţi.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul UDMR.

Vă rog, domnul Csoma Botond.

Domnul Csoma Botond:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că, plecând de la experienţa teribilă a Holocaustului european, acest proiect de lege este pe deplin justificat.

Vreau să vă spun că la Cluj, cu câţiva ani în urmă, cu sprijinul financiar al consiliului local, a fost construit un monument al Holocaustului. N-a existat la Cluj, până la acea vreme, acest monument. Toate partidele politice din Cluj au sprijinit acest monument şi toate partidele politice participă, în fiecare an, la comemorarea Holocaustului.

Cred că a fost o idee foarte bună şi mai avem - sigur, o lege nu schimbă o atitudine de pe o zi pe alta - mai avem de lucru şi la mentalităţi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR.

Domnul Seidler, vă rog.

Şi din partea Grupului PNL, domnul Dobre.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

Antisemitismul instituţionalizat în toată Europa a avut un precursor propagandistic. Printre altele, s-a folosit imaginea evreului bătrân, care prin tranzacţii financiare ascunse cumpără influenţă. Aceeaşi imagine este folosită în contemporaneitate de către partide politice şi de către reprezentanţi de-ai lor în Parlamentul României.

Din momentul în care acest text devine lege, va deveni infracţiune - şi mă uit acum în ochii celor care urlă pe aici "Soros! Soros!" - să propagi asemenea lucruri în spaţiul public românesc şi ruşine să propagi asemenea lucruri, mai ales aici, în Parlamentul României.

Va fi sfârşitul minciunilor sorosite; veţi rămâne doar cu minciunile statului paralel! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnule Dobre, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal, în lunga sa istorie, a fost consecvent şi rămânem în continuare consecvenţi în ceea ce înseamnă combaterea antisemitismului şi sprijinim acest proiect de lege şi îl salutăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Rămâne la votul final.

33. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. (Vociferări.)

Şi avem şi trei...

Linişte, linişte, vă rog frumos! (Vociferări.)

Avem şi trei propuneri de respingere, în concordanţă. Este vorba de Pl-x 521/2017 (Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (7) al art. 15 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat); Pl-x 532/2017 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat) şi Pl-x 114/2017 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat).

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva?

Comisia pentru muncă.

Vă rog, doamna Violeta.

Vă rog.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresele nr. PL-x 192/2018 din 10 aprilie 2018, Pl-x 521/2017, Pl-x 532/2017 şi Pl-x 114/2018, cu dezbaterea în fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, a Propunerii legislative pentru modificarea alin. (7) al art. 15 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat şi, respectiv, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Cele patru iniţiative legislative au ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001, în sensul instituirii unor măsuri de responsabilizare a persoanelor asistate social, prin implicarea în activităţi în folosul comunităţii, oferind astfel primarilor resurse umane pentru desfăşurarea acestor activităţi.

Se preconizează ca, pentru sumele acordate ca ajutor social, persoanele apte de muncă din familiile beneficiare să aibă obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, muncă pentru acţiuni sau lucrări de interes local, respectiv în interesul unor beneficiari de lucrări care au nevoie de forţă de muncă şi funcţionează pe raza unităţii administrativ-teritoriale, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii.

Iniţiativele legislative fac parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de Lege cu nr. PL-x 192/2018 a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 3 aprilie 2018.

Propunerile legislative nr. Pl-x 521/2017, Pl-x 532/2017 şi Pl-x 114/2018 au fost respinse de Senat în şedinţele din 27 noiembrie 2017, respectiv 5 martie 2018.

Pentru toate cele patru iniţiative legislative Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea, cu amendamente, a Proiectului de Lege nr. PL-x 192/2018 şi respingerea Propunerilor legislative nr. Pl-x 521/2017, Pl-x 532/2017 şi Pl-x 114/2018.

Amendamentele se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule Băişanu, dezbateri generale.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege, pe care l-am iniţiat, are o istorie mai lungă şi trebuie să precizez câteva aspecte.

Dar, până în momentul de faţă, în toate comisiile, a primit vot pozitiv.

Dar vreau să vă spun că şi Partidul Naţional Liberal, prin domnul Florin Roman, a depus un proiect similar.

Vreau să vă spun că şi PMP, prin domnul Petru Movilă, a depus un proiect similar.

Şi vreau să vă mai spun că dacă nu ar fi fost forţa şi sprijinul colegilor de la PSD, şi de la PNL, şi de la PMP, şi cred, şi de la USR, acest proiect nu ar fi ajuns în această fază.

Vă mulţumesc din suflet pentru munca pe care aţi depus-o. Consider că România, care munceşte, se află în spatele acestei legi, România, care plăteşte taxe şi impozite, susţine în continuare această lege.

Şi vă doresc din tot sufletul să vă dea Dumnezeu gândul cel bun şi să-l votăm cu toţii, împreună.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dohotaru.

Se pregăteşte doamna deputat Calista, vă rog.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Voiam să vă spun că se creează o imagine falsă cu privire la beneficiarii de venit minim garantat, transformaţi în ţapi ispăşitori pentru problemele pieţei muncii şi, de aceea, cred că este foarte important să venim cu date, în momentul în care venim cu astfel de iniţiative legislative şi o să venim cu ceva date chiar de la Ministerul Muncii, ca să vă arăt că sunt probleme de sistem, până la urmă, cu aceşti oameni care nu vor să muncească.

Aşadar, beneficiarii de VMG în România sunt în scădere.

În martie 2011 sunt 216.000, iar ponderea bugetului de ajutoare sociale pentru VMG-işti este de sub 6% - 169 de milioane.

În 2017 - foarte important - doar 0,76% au refuzat un loc de muncă sau un curs de recalificare şi doar 350 de beneficiari au refuzat de trei ori şi li s-a sistat, astfel, venitul minim garantat. Aceasta înseamnă 0,11%.

Când apare în media sau din partea unor politicieni că sunt nişte putori care refuză să muncească, pur şi simplu este un fals grosolan.

În 2017, doar sub 5% au fost încadraţi în muncă.

Un alt fals grosolan este faptul că oamenii preferă să ia VMG şi de aceea refuză un loc de muncă. Pentru două persoane se dau în momentul de faţă 255 de lei.

Deci este un eşec de sistem, nu este o vină a acestor oameni, care ar refuza să muncească.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu.

Doamna deputat Mara Calista, vă rog. Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul Seidler.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Aşa cum a precizat deja domnul Băişanu, într-adevăr, Partidul Naţional Liberal, prin iniţiator, domnul Florin Roman, a avut un proiect depus încă de anul trecut, în care, de asemenea, şi noi, ca PNL, încurajam munca. Într-adevăr, s-a decis - toate având acelaşi obiect - să fie comasate sub forma unui singur proiect, unde domnul Băişanu a fost iniţiator, iar cea mai importantă modificare pe care, de altfel, PNL a susţinut-o, este aceea că atât timp cât o persoană va refuza un loc de muncă sau va refuza un curs de simulare a forţei de muncă, acest ajutor social să fie sistat.

Ce dorim prin lucrul acesta, atât noi, cât şi iniţiatorul - mă gândesc - este încurajarea muncii, şi nu statul acasă al persoanelor care sunt apte de muncă şi care ar putea să producă pentru societatea românească taxe, impozite şi aşa mai departe.

Clar, Partidul Naţional Liberal va vota cu două mâini, dacă vreţi, acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Seidler, vă rog.

Se pregăteşte domnul Movilă Petru.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege vine să rezolve o problemă destul de mică, aşa cum spunea şi un antevorbitor, dar o rezolvă, şi acest lucru este bun.

Ce nu rezolvă acest proiect de lege este asistenţa socială reală de care au nevoie anumite persoane, într-adevăr.

Nu există creşe suficiente în mediul rural, nu există învăţământ de calitate în mediul rural şi nu se vorbeşte niciodată în acest Parlament, nu se stă niciodată până la ora 10 seara să se rezolve asemenea probleme.

O altă mare problemă politică, pe care nu o rezolvă acest proiect de lege, este folosirea ajutoarelor sociale, în mod repetat şi în timp îndelungat, în scopuri politice, mai ales în momentele electorale, şi nu doar în momentele electorale, ci chiar şi atunci când este nevoie ca 150.000 de persoane să fie aduse, plătite, în Piaţa Victoriei, pentru a preaslăvi conducătorul unic iubit.

Ruşinos să foloseşti nişte persoane, aflate la riscul excluziunii sociale, pentru propagandă politică!

Domnul Florin Iordache:

Domnul Petru Movilă.

Aşa înţeleg colegii dezbaterea. (Vociferări.)

Vă rog, domnule Petru Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să-i felicit pe colegii care au iniţiat acest proiect de lege, sigur, şi pe cei care au avut idei asemănătoare, dar au fost toate compilate la un loc şi s-a ales această soluţie.

Aş vrea să-i invit şi pe colegii care mai vin la microfon să vorbească despre un proiect de lege, să citească proiectul de lege despre care vin să vorbească la microfon, pentru că este important ca oamenii să înţeleagă, atunci când se poate, ce se întâmplă în Parlament.

Acest proiect de lege este foarte important, pentru că reglementează anumite condiţii, în care cei care beneficiază de ajutor social pot beneficia de el în continuare, dar reglementează faptul că cei care sunt buni de muncă ar trebui să se ducă la muncă.

România are o problemă majoră cu forţa de muncă. Societăţi comerciale, oameni de afaceri, mediul privat au nevoie de forţă de muncă din ce în ce mai multă, şi nu avem pentru că foarte mulţi s-au refugiat în dosare făcute de primari pentru ajutorul social.

Administraţiile locale, da, au nevoie de forţă de muncă şi în proiectul propus de Partidul Mişcarea Populară noi am spus că toţi membrii familiei care beneficiază de ajutor social să facă prestaţiile sociale, am spus că lucrările care se fac în cadrul activităţii de ajutor social, de prestare servicii, să fie făcut cu program, cu deviz de lucrări şi recepţie de lucrări. De abia atunci oamenii vor înţelege foarte clar că cei care prestează activităţi sociale nu muncesc prin curtea primarilor sau cei care guvernează pe plan local, indiferent de culoarea politică, şi lucrările, muncile lor, sunt munci recepţionate de comunitate, pentru că şi ei, cei de la ajutoarele sociale, care muncesc şi-şi respectă regulile, trebuie respectaţi de comunitate.

Proiectul de lege este bun, nu este complet. Partidul Mişcarea Populară îl va susţine şi ne vom consulta cu ceilalţi iniţiatori şi cu domnul coleg Băişanu, şi cu domnul Roman, să venim şi cu alte completări la această lege, pentru că, într-adevăr, încă este nevoie de reglementare în domeniu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Câte un vorbitor la fiecare grup.

În continuare, Grupul UDMR, doamna Éva Csép.

Se pregăteşte domnul Ovidiu Ganţ.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Percepţia generală despre ajutor social este una negativă şi ştim foarte bine, deoarece avem în jurul nostru comunităţi care beneficiază de acest ajutor social, în ciuda faptului că sunt oameni înstăriţi, sunt oameni capabili de muncă. Noi, ca observatori de dinafară, aceste lucruri le observăm.

Pe de altă parte, nu ne aplecăm destul asupra comunităţilor marginalizate, unde chiar sunt familii în sărăcie, unde chiar este o problemă, pentru că sunt persoane cu dizabilităţi sau bolnave în familiile acestea, în care sunt mulţi copii şi sunt crescuţi mulţi copii de bunici, pentru că părinţii au plecat în străinătate, poate.

Totuşi, trebuie să avem o responsabilitate socială pentru aceşti oameni, dar omul care este capabil să lucreze şi poate să prindă chiar o scândură şi s-o ducă mai departe trebuie să presteze aceste servicii, să primească un venit binemeritat, să plătească impozitele la stat şi să nu trăiască în viaţa de zi cu zi din ajutor social.

Pe de altă parte, trebuie să delimităm ajutorul social de serviciile sociale şi să nu comasăm aceste două lucruri, pentru că de multe ori facem această greşeală. Avem nevoie de serviciile sociale, avem nevoie de ajutor social pentru persoanele care chiar sunt nevoiaşe şi pentru care, cum a zis colegul, UDMR nu a pregătit un proiect de lege separat pentru acesta, dar în cadrul Comisiei pentru muncă am lucrat împreună la el, şi UDMR va sprijini această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor, domnul Ovidiu Ganţ, din partea minorităţilor naţionale.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Şi grupul nostru parlamentar va vota în favoarea acestei iniţiative, care, totuşi, aşa cum s-a spus aici, este foarte bună, dar rezolvă o chestiune mai degrabă minoră, pentru că problema de fond persistă. Sunt regiuni întregi, ale României, care sunt printre cele mai sărace din Uniunea Europeană, din considerente care nu ţin de oamenii care locuiesc neapărat acolo, ci de eşecul unor politici publice din ultimii 28 de ani.

Lipsa infrastructurii rutiere este o problemă fundamentală, pentru că atât timp cât nu vom avea această infrastructură, care să determine marii investitori să meargă în aceste regiuni să investească şi să creeze locuri de muncă - preponderent, evident, investitori străini care ar avea aceste posibilităţi - şi nu vom duce locuri de muncă în aceste regiuni, problema nu va fi rezolvată. Pentru că, pe de o parte, sigur, poţi să-l sancţionezi că refuză un loc de muncă, dar trebuie să i-l şi oferi, or statul nu poate să o facă. Este clar că această ofertă trebuie să vină din mediul privat.

În consecinţă, construcţia de autostrăzi nu va speria investitorii străini, cum afirma recent un ilustru politician, ci, din contră, îi va încuraja să meargă către aceste regiuni sărace ale României.

Mai mult, faptul că există aceste regiuni subdezvoltate în România, determină o migraţie de forţă de muncă în interiorul ţării. Veţi putea observa - sociologii vă pot spune acest lucru - că există grupuri mari de oameni din ţară care îşi părăsesc regiunea natală pentru a-şi găsi o şansă mai bună în alte regiuni ale ţării, unde deja există deficit de forţă de muncă. Deci este un fenomen complex, extrem de mare şi care nu găseşte soluţii doar de această manieră punctuală.

În plus, lipsa forţei de muncă calificate, în România, este accentuată şi de faptul că nu am reuşit încă să generalizăm învăţământul profesional dual în această ţară. Este singura soluţie pentru asigurarea forţei de muncă calificate, dar şi o ofertă către oamenii care nu au nicio perspectivă şi care sunt expuşi acestui eşec social şi necesităţii de a primi ajutoare de la stat.

Dincolo de mari discursuri, să nu uităm că suntem statul din Uniunea Europeană care are, de departe, cea mai mare populaţie care trăieşte din agricultura de subzistenţă, şi aceasta este o tragedie pentru România.

Din toate aceste motive, cu siguranţă, vom vota în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Imediat, domnule Suciu, să termin şi apoi vă dau cuvântul.

Avem 19 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 19 sunt intervenţii? Nu.

Celelalte, Pl-x 521/2017, Pl-x 532/2017 şi Pl-x 114/2018 au rapoarte de respingere.

Rămâne la votul final.

Domnul Suciu, prelungirea programului.

Vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Chiar dacă am stabilit la începutul şedinţei de astăzi că vom prelungi programul până la PL-x 318/2018, ca să rămână şi pe stenogramă, vă rog să supuneţi la vot prelungirea programului de lucru până la dezbaterea PL-x 318/2018, adică încă patru proiecte de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului prelungirea programului de lucru pentru încă patru Pl-x-uri.

Să înceapă votul.

144 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 2 colegi nu şi-au exprimat votul.

Prelungim programul. Mai avem patru Pl-x-uri.

Următorul.

35. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale.

Guvernul, dacă doreşte să intervină? Nu.

Vă rog, doamnă Răduţ, raportul Comisiei pentru muncă.

Raportul foarte sintetic, doamnă!

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, respectiv a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Şi aş vrea să mai fac o menţiune, o corectură de tehnică legislativă.

La nr. crt. 251 punctul 27 din legea de aprobare, corectarea amendamentului de la alin. (20) al art. 110, pentru corelare cu toate celelalte dispoziţii din Legea nr. 263/2010, astfel cum au fost modificate prin ordonanţa de urgenţă.

Textul alin. (20), nou introdus, se completează cu sintagma "şi a prestaţiilor", astfel încât textul final să se refere la "contravaloarea serviciilor medicale şi a prestaţiilor acordate asiguraţilor", iar textul curge.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Cu această chestiune de tehnică legislativă, dezbateri generale.

Grupul PNL, doamna deputat Mara Calista.

Vă rog.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Nu ştiu dacă foarte mulţi dintre dumneavoastră ştiu cam care a fost ordinea cronologică şi ce s-a întâmplat cu aceste ordonanţe.

Una dintre ele, respectiv Ordonanţa nr. 103, pe care o discutăm astăzi, a fost emisă anul trecut, undeva, cred că pe 20 decembrie - sper să nu mă înşel -, în care Guvernul României spunea foarte clar că se interzice cumulul de pensii publice, de serviciu sau indemnizaţii pentru limită de vârstă.

Zece zile mai târziu, o altă ordonanţă de urgenţă, nr. 116, pe care sunt sigură că o vom avea - n-am văzut-o astăzi pe ordinea de zi -, vine şi modifică complet prevederile lui 103 şi spune: "Nu este adevărat, se pot cumula şi pensiile de serviciu, şi pensiile speciale, şi indemnizaţiile de vârstă".

Am avut şi Ordonanţa nr. 116 în Comisia pentru muncă, dar ce să vedeţi?

La Ordonanţa nr. 103, cea pe care chiar astăzi o discutăm, coaliţia de guvernare a decis să facă o nouă modificare, în sensul în care se pot cumula pensiile de serviciu sau pensiile din sistemul public cu indemnizaţiile pentru limită de vârstă.

Evident, am avut două întrebări, la momentul acela, în comisie. Nu am primit un răspuns nici din partea Guvernului, nici din partea coaliţiei de guvernare.

Şi mă gândeam ce s-a întâmplat, oare, în 10 zile, astfel încât Guvernul să emită, repet, două ordonanţe de urgenţă pentru a-şi modifica propriile decizii?

Mai mult decât atât. Nu a existat niciun impact financiar care să fie prezentat comisiei, în ceea ce priveşte sumele pe care, de altfel, nu le avem prevăzute în bugetul de stat pe subiectul acesta, şi ce presiune va exista pe bugetul pe care îl avem adoptat deja.

Aş face şi o completare tehnică, ca o modificare tehnică, dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte.

La poziţiile 60-61, unde au fost două amendamente, printre altele, eu, personal, şi cred că încă un coleg, am votat împotrivă, şi nu apare totuşi această modificare în raportul pe care îl avem astăzi aici.

Aş vrea să rămână înregistrat pe stenogramă...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Doamna Mara-Daniela Calista:

... că au existat voturi împotrivă, iar raportul nu cuprinde aceste informaţii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles. Fără probleme, rămâne şi această informaţie.

Grupul USR, domnul Cristian Seidler, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Informaţia relevantă a acestor zile, atunci când discutăm despre pensii, este că, spre deosebire de sfârşitul anului 2017, pensia medie a scăzut în valoare reală cu 2%.

Stimaţi guvernanţi, la interval de 10 zile, emiteţi ordonanţe de urgenţă contradictorii, pe care mai apoi le şi modificaţi prin legi, în Parlament.

Întrebaţi pensionarii, dintre care o parte se află astăzi acolo, sus, la ce se aşteaptă la vârsta pensionării? Şi vă vor spune că la stabilitate.

Speranţa medie de viaţă în România, după vârsta pensionării, este de 10 ani - 120 de luni de pensie.

Şi dumneavoastră vă jucaţi cu pensiile acestor oameni şi vă jucaţi cu sănătatea lor.

Halal, Partid Social Democrat! (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Am terminat dezbaterile generale.

Avem 255 de amendamente admise, cu observaţiile de tehnică legislativă.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 1 până la 50. Dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 51 la 100. Intervenţii? Nu.

De la 101 la 150. Intervenţii? Nu.

De la 151 la 200? Nu.

De la 201 la 255. Intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; caracter organic.

Următorul.

36. Proiectul de Lege privind internshipul; PL-x 6/2018.

Tot Comisia pentru muncă, vă rog.

Ultimul, domnule Iulian Iancu, am zis ultimul, PL-x 318. La solicitarea liderului de grup, PL-x 318 e ultimul.

Internshipul, vă rog.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea modalităţii de efectuare a programelor de internship pentru persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani, în scopul dezvoltării aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor din domeniul în care se organizează programul de internship, al dobândirii de experienţă profesională şi al facilitării tranzacţiei de la sistemul de educaţie la piaţa muncii.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1, amendamentele respinse, în Anexa nr. 2; fac parte integrantă din prezentul raport.

Iar pentru corectură de tehnică legislativă, la nr. crt. 33, la art. 26 alin. (1) lit. d), în loc de "art. 17 şi art. 17" se va corecta a doua trimitere ca fiind făcută la "art. 18". Motivarea - ca urmare a renumerotării articolului, art. 16 devine art. 17 şi art. 17 devine art. 18.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale, doamna Mara Calista, Grupul PNL.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Nu pot să încep fără a face o observaţie, că Partidul Naţional Liberal a avut un proiect depus, în ceea ce priveşte internshipul, încă de acum doi ani de zile.

Din păcate, în cadrul Comisiei pentru muncă nu s-a discutat acest proiect.

Pot însă să fac observaţia că a existat deschidere în cadrul Comisiei pentru muncă, cu reprezentanţi ai tuturor partidelor politice, cu reprezentanţi ai patronatelor şi cu reprezentanţi ai studenţilor, să reuşim să ne aşezăm la masă şi să facem din proiectul iniţiat de Guvernul României un proiect care să fie bun, aplicabil şi agreat de toate partidele.

Este un proiect la care s-a lucrat intens, au fost cel puţin două-trei întâlniri ale grupului de lucru.

Mulţumesc foarte mult colegilor care au participat.

Proiectul răspunde tuturor nevoilor, tocmai pentru că am avut răbdarea şi dorinţa de a ne aşeza toţi şi a discuta toate detaliile importante.

Din punctul meu de vedere şi din punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal reprezintă un proiect foarte bun, motiv pentru care PNL va vota pentru.

Şi aş face doar o singură distincţie, tocmai pentru că au existat câteva interpretări.

Acest proiect se referă la internship, iar practica studentului este cu totul alt subiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Seidler, Grupul USR. (Vociferări.)

Doamna Bîzgan, vă rog.

V-am dat cuvântul, domnule Seidler.

Vă rog frumos, v-am dat cuvântul.

V-am dat cuvântul.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Îmi cer scuze, doamna Gavrilă era anunţată înaintea mea. Nicio problemă.

Da, o să vă miraţi de ceea ce urmează să vă spun acum, dar am reuşit să scoatem o lege bună.

Este unul dintre acele puţine exemple când puterea acceptă că totuşi şi opoziţia ar putea avea o contribuţie la dezvoltarea de legi bune.

Iese, în sfârşit, internshipul din ilegalitate.

Dacă vă vine să credeţi, Guvernul României şi Parlamentul României desfăşoară programe de internship de ani de zile, în totală ilegalitate.

Abia aştept promovarea acestei legi, ca programul de internship, în general, să intre în legalitate.

Există, evident, ca totdeauna, un element ciudat în această lege.

Veţi dori - pentru că scrie în această lege - să desfăşuraţi majoritatea activităţilor care ţin de preşedinţia Uniunii Europene, cu ajutorul internilor.

Sunt mai multe derogări prin care Guvernul României poate derula în mod special programe de internship, ca să acopere lipsa de competenţă ce domneşte în structurile guvernamentale româneşti.

Mult succes!

Domnul Florin Iordache:

Am anunţat-o pe doamna Bîzgan. Şi apoi, doamna Gavrilă.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În ţara noastră, peste 15% din tinerii între 15 şi 24 de ani se încadrează în aşa-numita categorie NEET, adică persoane care nu sunt încadrate în piaţa muncii, nu studiază niciunde şi nici nu urmează un curs de specializare.

Studiile europene arată că foarte mulţi dintre ei se simt descurajaţi în plan economic, iar întrebaţi unde îşi văd viitorul, unul din doi tineri din România spune că în cel mult cinci ani de-acum încolo va pleca din ţară.

România se confruntă cu un deficit de forţă de muncă, iar potenţialii angajatori au nevoie de oameni care deţin nu doar noţiuni teoretice, ci şi competenţe şi abilităţi practice.

Prezentul proiect de lege ajută la integrarea persoanelor pe piaţa muncii, prin crearea unor oportunităţi de pregătire profesională de care tinerii duc lipsă, în toate mediile, mai ales în cel academic.

Mai mult decât atât, aceste stagii de internship vor fi remunerate, asigurând astfel o stabilitate financiară pentru tinerii care se pregătesc să intre în piaţa muncii.

Prin aceste oportunităţi de internship, ajutăm tinerii să-şi consolideze competenţele şi abilităţile dobândite şi le putem face o punte de trecere de la mediul academic la mediul de lucru.

Personal, am trei, chiar patru voluntari, şi abia aşteptam această lege, să pot să-i transform în interni.

Şi vă sfătuiesc pe toţi, dragi colegi, să luaţi aceşti tineri în cabinetele dumneavoastră, pentru a putea într-adevăr să pregătim următoarea generaţie de politicieni.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Gavrilă.

Se pregăteşte domnul Petru Movilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Dincolo de presiunea timpului, de faptul că trebuie să ne încadrăm într-un termen rezonabil de timp, nu se poate să nu semnalăm importanţa acestei legi care, în sfârşit, va fi votată, pentru tineri, pentru accesul pe piaţa muncii şi pentru ruperea unui cerc vicios care înseamnă, pe de o parte, solicitare de experienţă în muncă din partea angajatorilor, pe de altă parte, imposibilitatea de a o obţine, din partea tinerilor.

În felul acesta, se creează o relaţie firească între absolventul, fie de studii superioare, fie de învăţământ de nivel mediu, se creează oportunitatea unei experienţe practice în care teoria din anii de facultate sau din anii de studiu liceal se poate completa cu demersul practic.

Cred că şi acea salarizare, acea formă de primă de internship este foarte importantă, de asemenea, certificatul de internship, care creează suportul unui CV pentru evoluţia ulterioară a tânărului, sunt demersuri importante.

Rata NEET este puţin mai mică decât o semnala doamna deputat, anterior. Trebuie să semnalăm fenomenul, dar, în acelaşi timp, nu trebuie să-l dramatizăm. Există şi oportunităţi de muncă pe piaţa muncii, însă, în acelaşi timp, atenţia unei societăţi responsabile trebuie să se îndrepte spre absolvenţii de învăţământ şi spre inserţia firească a acestora pe piaţa muncii.

Domnul Florin Iordache:

Da. Cel mai important era că Guvernul a iniţiat acest proiect de lege. Bun.

Domnul Movilă, vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Sigur că Guvernul a iniţiat acest proiect de lege. Este un proiect de lege bun.

Însă colega mea de la PNL a precizat că acum doi ani de zile, împreună cu colegul Costel Alexe, deputat al PNL, am avut o lege asemănătoare, care nu a ajuns în dezbatere. Aceasta, vorbind de proceduri şi de respectul pentru Parlament.

Însă revenind la proiectul de lege, Partidul Mişcarea Populară îl va susţine. Este un proiect de lege bun. Nu este perfect, dacă ne referim doar la faptul că la internship pot participa maximum 5 tineri pentru internship. Nu cred că ar fi trebuit să avem o limită, ci angajatorul sau organizatorul - gazda - să stabilească capacitatea de a organiza internship, un lucru extraordinar.

Proiectul de lege vine şi reglementează drepturi şi atribuţii şi pentru tânărul care face internship şi pentru gazdă.

De asemenea, foarte important şi este o problemă generală în România, inclusiv pentru cei care preferă să rămână cu ajutorul social. Este aceea că internshipul vine şi ordonează, disciplinează tinerii pentru un program de lucru. Este cea mai mare problemă cu care se confruntă tinerii care vin pe piaţa muncii - aceea de a respecta un program.

E o lege bună. Sperăm să se aplice bine şi rezultatele să se vadă, atât în pregătirea profesională, în pregătirea pentru viaţă a tinerilor, dar şi în beneficiile angajatorilor sau, cum se spune, a gazdelor pentru internship.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul UDMR, ultimul vorbitor, doamna Éva Csép.

Doamna Csép Éva-Andrea:

În sfârşit, putem să spunem că internshipul a devenit legal. Pentru că din moment ce veneau studenţii - şi bine a zis colega mea - trebuia să separăm ce înseamnă internship şi ce înseamnă practică.

Pe de altă parte, cred că familiarizarea acestor tineri cu un loc de muncă bine organizat, dobândirea experienţelor într-un mediu în care au poate nişte modele chiar de urmat în aceste organizaţii-gazdă va fi şi în beneficiul tinerilor, dar şi al angajatorilor.

Pentru că morala muncii este foarte important să fie dobândită din timp, într-un mediu amiabil pentru aceşti tineri.

Pe de altă parte, noutăţile aduse şi în special ceea ce ne-a preocupat este numărul de ore pe care pot aceşti tineri să le lucreze în cadrul internshipului. Pentru că mulţi dintre ei pot fi studenţi, care, după orele de la facultate, intră într-o organizaţie-gazdă şi acolo învaţă mai departe meseria pe care şi-au ales-o, profesia.

Pe de altă parte, am dat posibilitatea, am oferit posibilitatea, prin această lege, ca şi tinerii de la 15 ani, cu acordul părinţilor, să poată să participe la aceste programe de internship.

Cred că s-a adeverit că din moment ce este o tematică importantă se poate lucra în echilibru. Pentru că grupul de lucru care s-a organizat în cadrul Comisiei pentru muncă a lucrat destul de mult pentru această lege, să o îmbunătăţească.

Şi se pare că totuşi putem să dăm dovadă de seriozitate şi să aducem în faţa dumneavoastră o lege de care suntem convinşi că este bună, va fi funcţională şi va veni în sprijinul tinerilor care chiar vor să rămână aici, acasă, în România, şi să-şi stabilească o familie, aici, acasă, în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Am terminat dezbaterile generale.

Avem 38 de amendamente admise, 24 de amendamente respinse.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 1 până la 15. Dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 16 până la 30. Dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 31 la 38. Intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; caracter organic.

Nu, domnule Iancu, staţi puţin, până la dumneavoastră mai avem un proiect de lege.

Este vorba de...

39. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol; PL-x 284/2018.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru industrii.

Comisia pentru agricultură.

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Dănuţ Păle:

Raport comun.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol; PL-x 284/2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, în vederea introducerii unei perioade de tranziţie până la 30 iulie 2018, în care atestatele de producător şi carnetele de comercializare a produselor din sectorul agricol - tipărite şi aflate pe stoc - să poată fi utilizate.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Dănuţ Păle:

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Avem 4 amendamente...

Da, domnul Giugea, vă rog.

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal va susţine acest proiect de lege, întrucât iniţiatorii amendamentului care a fost aprobat în comisie şi la care comisia a subscris, în unanimitate, aparţine membrilor Partidului Naţional Liberal, care fac parte din Comisia pentru agricultură.

Eu zic că este un lucru bun ce se întâmplă, întrucât erau stocuri foarte mari de atestate de producător şi carnete de comerciant la primării. Înseamnă eliminarea unor cheltuieli suplimentare care înseamnă destul de mult pentru unele primării.

E un lucru bun care se întâmplă.

Să dea Dumnezeu să se mai întâmple astfel de lucruri!

Chiar dacă noi venim cu... domnul ministru nu prea mai are timp, în momentul de faţă, să se ocupe şi de lucruri serioase, întrucât inventează nişte funcţii. Am înţeles că mai nou a inventat funcţia de "pompă" în România, care...

Vreau să-i aduc aminte, pe această cale, că nu există funcţia de "pompă".

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Simionca, Grupul PMP.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi Grupul PMP va susţine şi va vota această propunere legislativă. Nu facem altceva decât să îi lăsăm pe aceşti oameni să folosească acele carnete de producător şi atestate, până la perioada în care expiră, după care va intra noua reglementare, pe 7 ani în vigoare.

Deci noi o să votăm pentru acest proiect legislativ.

Domnul Florin Iordache:

E procedură de urgenţă, un singur vorbitor.

Mulţumesc.

Avem 4 amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu.

2 marginal?

3 marginal?

4 marginal?

Rămâne la votul final.

Şi ultimul proiect, este vorba de PL-x 318.

32. Proiectul de Lege pentru asigurarea strategiei naţionale a României privind menţinerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării unităţilor de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă.

Domnul preşedinte Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem în dezbatere în fond proiectul de lege menţionat.

Aş vrea să vă spun că a fost adoptat de Senat; este, de asemenea avizat de Comisia pentru apărare.

Este un proiect de lege extrem de important pentru că el se adresează, pe de o parte, strategiei energetice a României, dar şi securităţii energetice a ţării şi vizează menţinerea ciclului nuclear integrat prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării unităţilor de la Cernavodă, respectiv Centrala Nucleară de la Cernavodă.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Bumb, Grupul PNL.

Se pregăteşte doamna Cristina Prună, USR.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În vederea menţinerii ciclului integrat de fabricare a combustibilului nuclear în România, necesar funcţionării reactoarelor nucleare 1 şi 2 de la Cernavodă şi produs de Compania Naţională a Uraniului, în scopul asigurării securităţii energetice şi independenţei energetice a României, Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă poate achiziţiona acest combustibil nuclear prin procedură competitivă, la preţuri reglementate şi cu obligaţia Companiei Naţionale a Uraniului de a notifica, în primele 3 luni ale anului, cantităţile disponibile şi perioadele de timp în care pot fi livrate.

PNL va vota pentru acest proiect de lege având în vedere asigurarea securităţii şi independenţei energetice a României.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Prună Cristina, USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege este unul care s-ar dori a fi salvator, doar că intenţia este un pic departe de a oferi un răspuns concret la această mare problemă.

Concret. Se doreşte ca furnizarea materiei prime pentru combustibilul nuclear pentru reactoarele de la Cernavodă să fie asigurate din exploatările naţionale de uraniu.

Acest lucru cert este un lucru bun, doar că el maschează multă neputinţă. Pentru că în prezent este nevoie de investiţii la CNU, importante pentru deschiderea de noi mine de uraniu, şi, totodată, pentru noi instalaţii, pentru Uzina de Rafinare a Uraniului de la Feldioara, din judeţul Braşov.

Însă compania a fost abandonată şi este la un pas de desfiinţare în prezent, deşi încă din 2014 există un proiect de preluare a CNU de către Nuclearelectrica.

Ministerul Energiei trebuia să vină cu un plan de eficientizare, de restructurare, să păstreze activele sănătoase de la această companie, însă nu a făcut acest lucru.

Şi cumva era previzibil să se întâmple acest lucru, pentru că asta se întâmplă când bunurile statului ajung să fie gestionate de nişte oameni care nu au pic de viziune şi interes faţă de România.

Ar mai fi şi alte aspecte de menţionat.

Am întrebat ieri, cum ne asigurăm de faptul că o companie cum este Nuclearelectrica, care este listată la bursă, poate să preia o companie precum CNU, care are o situaţie financiară precară, cine e de vină că astăzi Nuclearelectrica nu are o soluţie alternativă pentru contractul cu canadienii de la Cameco şi de ce vorbim de 4 ani de zile de interes naţional şi de patriotism, dar am lăsat să se aleagă praful de ciclul nuclear integrat.

USR se va abţine, însă vom face o cerere la Comisia pentru industrii şi servicii, pentru a avea reprezentanţii Ministerului Energiei în comisie. Şi să ne dea aceste răspunsuri şi soluţii viabile pentru CNU, nu doar strategii peste strategii şi proiecte care nu au întotdeauna legătură cu realitatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Avem 4 amendamente admise.

La titlul legii. Intervenţii? Nu.

La art. 1. Intervenţii? Nu.

Art. 2. Intervenţii? Nu.

Art. 3. Intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Şi, înainte de a anunţa votul final, pe procedură, domnul Drulă, vă rog.

Vom face pauză 5 minute, pentru a pregăti şedinţa de vot final.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Anunţăm depunerea moţiunii simple "Ministerul Transporturilor sub PSD este Ministerul Anti-Autostrăzi", semnată de deputaţi ai USR, PMP şi neafiliaţi.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Daţi-o, pentru...

Mulţumesc. (Aplauze.)

Pauză, 5 minute; începem şedinţa de vot final.

După o scurtă pauză

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii să ia loc, să putem începe şedinţa de vot final.

Vom face un vot test pentru a verifica prezenţa. Să înceapă votul.

246 de colegi. Suntem în cvorum.

Dacă liderii de grup doresc să-i ridice de la stafful tehnic prezenţa? Nu.

Bun. Putem începe, da?

Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată; PL-x 227/2017.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

226 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă. Adoptat.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 364/2018.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

279 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 110/2017.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Să înceapă votul.

271 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 3 abţineri. Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2018...

Explicarea votului, da, doamnă Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

USR a votat pentru acest proiect legislativ.

Am votat pentru un proiect care vine în sprijinul pieţei gazelor naturale, elimină preţul fix la producţie al gazului natural la consumatorii casnici, adică la gospodării, urmând ca abia din 2022 acest preţ să fie eliminat de tot.

Vă reamintesc că România şi Comisia Europeană au negociat în 2012 un grafic de creştere a preţului la producţie, deoarece acesta era subvenţionat de stat, mult sub ce se tranzacţiona pe piaţa liberă.

Dacă se respecta acest calendar, am fi ajuns ca astăzi să avem preţuri mai mari decât cel al gazului rusesc, adică undeva la 84 de lei/MWh, însă Ordonanţa nr. 64 a venit tocmai să preîntâmpine acest lucru. Şi puteţi vedea, acum pe piaţa centralizată se tranzacţionează undeva în jurul valorii de 75 de lei/MWh.

S-au spus în spaţiul public, dar şi de la această tribună, nişte neadevăruri, cum că a explodat preţul la gaze.

Chiar preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii a spus că preţul a crescut cu 33% în octombrie, apoi, cu 25% în noiembrie, apoi s-a răzgândit, şi în luna noiembrie a spus 50%.

Şi o să citez exact ce a spus dumnealui: "Ce ţară pe această planetă şi cum ar putea România pentru consumatorul ei casnic să suporte o creştere de 50%, fără să-şi asume riscuri extraordinar de mari?".

În martie, apoi s-a răzgândit şi a spus... a acestui an... a spus că a crescut cu 48%, ca săptămâna trecută, de la această tribună, să vehiculeze o altă cifră, la fel de fantasmagorică, de 56%.

L-aş întreba pe domnul Iancu dacă voia ca... colegii dumnealui de partid să joace aceste cifre la loto? Sau nu ştiu exact ce a dorit să facă spunând aceste creşteri care sunt total neadevărate şi care n-au făcut decât să creeze panică în piaţă, de anul trecut, din aprilie 2017, când această ordonanţă a intrat...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, doamnă...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... în vigoare, aceste creşteri de preţuri care au fost vehiculate au fost nişte minciuni.

USR a votat pentru această ordonanţă, pentru că susţinem piaţa liberă şi susţinem mediul concurenţial în România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Vorbeam de o anumită categorie specială de surzenie, adică a acelor oameni care aud doar ceea ce spun ei.

De data aceasta însă lucrurile sunt mult mai grave. Sunt mult mai grave!

Şi mă bucur că doamna deputat mi-a dat posibilitatea să facem împreună o analiză a felului în care s-au luat deciziile în această ţară, privind liberalizarea preţului la gaze.

A menţionat 2012. Vă reamintesc că domnul premier Boc şi cu domnul prim-ministru Ungureanu au stabilit acel calendar care a fost invocat astăzi aici.

Cum l-au stabilit? Din burtă, stimaţi colegi. Din burtă. N-au avut absolut niciun studiu, nicio referinţă. Absolut din burtă.

Dar din burta lor? Nu! Au fost sugerate aceste cifre, de companii. Pentru că s-au dus cu limitele la valoarea cea mai mare posibilă, pe care niciodată piaţa n-ar fi atins-o.

Ce-a făcut domnul Cioloş în 2016, în iunie? A vrut să liberalizeze preţul, în iunie, pentru că se ajunsese la 60 de lei, adică cu 15 lei mai puţin decât era trecut în graficul acela de creştere a preţurilor.

Şi atunci s-a ajuns la concluzia că, gata, scad preţurile şi s-a liberalizat piaţa - iunie, 2016.

Pentru că nu am fost de acord atunci şi personal am fost la Domnia Sa în birou şi i-am spus: puteţi garanta că şi în toamnă vor scădea preţurile? Poate cineva pe planetă să vă garanteze că în iarna viitoare preţurile vor avea trend de scădere, şi nu de creştere?

Şi atunci n-a mai liberalizat în iunie. Dar ce a făcut? A făcut o ordonanţă de urgenţă şi a liberalizat din martie, anul viitor, când el oricum nu mai era la guvernare şi oricum nu-şi mai asuma în niciun fel responsabilitatea impactului.

Ce spune doamna aici, demonstrându-ne că este foarte periculos să te pronunţi într-un domeniu despre care nu ştii nimic şi faci confuzii de termeni.

Da, stimată colegă, da, am ţinut şi am precizat acele creşteri de preţuri. Şi vi le reamintesc. Am spus 46 şi a fost 52% creştere, în anul în care aţi declanşat liberalizarea. Dar e vorba de creşterea la producător, şi nu la consumator. Vă rog să faceţi o distincţie clară între aceşti termeni. Producătorul a fost liberalizat, la el a fost creşterea de 50%.

A, dumneavoastră îmi spuneţi că nu o regăsim imediat.

Nu o regăsim, pentru că reglementările spun aşa: creşterea de la producător se duce la furnizor, furnizorul o suportă un an de zile, se duce la reglementator şi cere recunoaşterea, şi recunoaşterea o face reglementatorul, în ce procent crede el că e suportabil pentru consumator.

De aceea n-aţi văzut la consumator imediat creşterea. Şi n-o s-o vedem acum. Dar aţi găsit-o în industrie, aţi găsit-o în producţia de energie electrică.

Uitaţi-vă ce ne spune, ne-a trimis astăzi scrisoare, de la Zalău, producătorul, şi ne spune că avem creştere de 40%, de la o lună la alta. Nu s-a mai întâlnit acest lucru. În factură. Şi ne cere să intervenim.

Cum să intervenim dacă avem oameni între noi care nu înţeleg noţiuni conceptuale de bază? Şi ne spun în continuare că aceste creşteri nu sunt reale şi că sunt fantasmagorice.

Uitaţi-vă la creşterile din trimestrul I, din semestrul viitor! 126 de lei.

De la ce preţ am plecat noi, în martie, când ne-am bătut aici şi ne-am dus la Bruxelles, şi am spus: oameni buni, nu se poate o astfel de liberalizare într-o ţară producătoare de gaze! 126 de lei, de la 60 de lei, e peste 100%? Avem în 2 ani de zile peste 100%?

Cât am spus eu? 46, da? E peste 100%.

Să nu veniţi acum să spuneţi că la consumatorul final nu va fi peste 100%. E la producător. Şi de la producător se duce în industrie, în producţia de energie, se duce în toate produsele acestei ţări.

Dar pentru că nu avem capacitatea să înţelegem întregul, vedem secvenţa. Suntem interesaţi în a transmite un mesaj manipulatoriu.

Şi, după aceea, noi, toţi, ceilalţi, de aici, încercăm să ne luptăm cu Bruxelles-ul, să explicăm de ce nu putem angaja ce a spus Guvernul Cioloş.

Şi Bruxelles-ul ne spune: păi, e tot Guvernul României. Nu ne interesează cum se numeşte, e Guvernul României. Aţi angajat, respectaţi ce aţi angajat.

Şi ne-am trezit cu spatele la zid.

Şi de atunci încercăm să corectăm.

Prin ce am corectat?

Am corectat prin modificarea Legii nr. 123, acum o săptămână. După un an de zile, în care... unde aţi mai întâlnit dumneavoastră, în istoria relaţiilor cu Comisia Europeană, ca un comisar european să transmită o scrisoare preşedintelui Comisiei pentru industrii din Parlamentul României? Căruia îi spune că e bine, domnule, să nu avem transparenţă în comercializarea gazelor şi să nu punem 50% pe platformă. De ce?

Adică, pe de o parte, transparenţă, nediscriminare, concurenţă.

Pe cealaltă parte, ne face scrisoare, că nu, că e bine aşa, să rămână doar 30% şi 70% - bilateral. Să nu vedem gazele, să nu vedem preţurile şi să plece afară din România.

Ce...? Despre ce...? Despre ce solidaritate vorbim?

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Iulian Iancu:

Şi despre ce susţinere a competitivităţii economiei româneşti? (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Domnul Popescu.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Nu am drept la replică, nu s-a pronunţat niciun nume.

Domnul Popescu, vă rog.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Dragi colegi,

PNL a votat pentru aprobarea acestei Ordonanţe nr. 64 şi eu sunt surprins de ce aud de la acest microfon. Pentru că toţi am votat-o. Din ce am văzut, au fost vreo trei voturi împotrivă.

Ori e bună ori nu e bună, dragi colegi?

PNL a cerut de două ori, în cursul anului trecut, întoarcerea la comisii, pentru că era într-o formă în care România rămânea în infringement.

Da, s-a mărit preţul la producător. S-a liberalizat, de fapt, preţul la producător, care a dus la o creştere a preţului.

Dar eu îmi aduc aminte, anul trecut, de o măsură a Guvernului PSD, prin care a luat 90% din dividendele companiilor din energie.

Atunci au fost buni banii aceştia, dragi colegi de la majoritate? Atunci au fost buni. (Aplauze.)

Păi, vorbim cu două măsuri?

Deci ori lăsăm companiile să meargă pe piaţa liberă, să-şi vândă produsul, respectiv gazul, să facă profit, pe care să-l luaţi dumneavoastră, la bugetul de stat, sau Guvernele care vor veni, ori ţinem totul sub control.

Preţul la consumator este în continuare reglementat. Este în continuare, până în 2021, reglementat de ANRE.

M-am uitat şi eu în factura de gaze, pe care am plătit-o acum câteva zile, în Bucureşti. Şi am văzut că a crescut. Şi m-am interesat.

A crescut pentru că a crescut tariful de distribuţie. Şi mă întreb, de ce?

De ce un distribuitor din Bucureşti trebuie să aibă tarif mai mare? Are vreo legătură cu preţul gazului? (Vociferări.) Stau să mă întreb.

În fine, a crescut tariful de distribuţie, OK. Dar de aici, ca să spunem că este 120, preţul, când pe bursă m-am uitat alaltăieri şi am văzut că se vinde cu 89, e mult.

Eu cred că această lege - ca să închidem subiectul - este bine-venită. Este bine că s-a aprobat.

În sfârşit, cred că, cu ocazia aceasta, putem închide procedura de infringement. România iese din infringement, sper, după această lege.

Şi nu cred că obligarea tranzacţionărilor, cum aţi spus, 50% pe bursă şi 50% prin contracte bilaterale, va ajuta exploatarea gazelor din Marea Neagră. Pentru că acolo trebuie să avem contracte bilaterale pe termen lung.

Or, dacă noi îi obligăm pe cei care vin să investească miliarde să se ducă cu gazele pe bursă şi vor vedea ei ce vor vinde, atunci nu vom mai avea niciodată exploatări din Marea Neagră.

Şi aceasta înseamnă că rezervele onshore vor... de pe pământ, ca să înţelegeţi mai bine - adică rezervele onshore vor scădea. Aceasta înseamnă dependenţă de gazul rusesc.

Şi vă întreb, de aici, de la tribuna Parlamentului, asta vrem?

Eu nu cred că asta vrea nici Parlamentul României şi nici poporul român.

Deci, dragi colegi... (Aplauze.) haideţi să spunem lucrurile cum trebuie.

Să dăm drumul la exploatările din Marea Neagră, pentru că le ţinem blocate, în Comisia pentru industrii, pe nişte lucruri, nu ştiu de ce, încă.

Şi haideţi să terminăm odată, să ne punem pe treabă!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Gerea, vă rog.

Domnul Gerea.

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul.)

Numai puţin, numai puţin, i-am dat cuvântul domnului Gerea. (Vociferări.)

Nu, nu avem... numai puţin...

Domnul Cătălin Drulă:

Pe procedură. Art. 151 alin. (4), domnule preşedinte, spune că în momentul... se dă dreptul la replică imediat când la adresa unui deputat - asta nu înseamnă că trebuie să-i pronunţe numele. Dacă eu spun că omul Rusiei conduce Comisia pentru industrii este clar despre cine este vorba, şi domnul respectiv... (Aplauze.) are dreptul la drept la replică.

Aceasta este o interpretare abuzivă, că trebuie să se pronunţe numele. (Vociferări.) Se pot profera afirmaţii la adresa cuiva - domnul cu mustaţă, condamnat penal, care conduce Camera Deputaţilor şi aşa mai departe (Vociferări. Rumoare.) - şi totuşi este clar despre cine e vorba. Nu trebuie să i se pronunţe numele. Există dreptul la replică. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Gerea, vă rog.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stau şi mă întreb cine se simte atunci când vorbim despre proşti, de aici, de la tribuna Parlamentului. (Vociferări. Aplauze.)

Dar, sigur, lucrurile pot evolua foarte mult. Şi ascult şi aud multe enormităţi pronunţate de la această tribună.

Dar aş vrea să fac două remarci aici.

Legat de liberalizarea preţului la gaze. Aş vrea să vă împrospătez eventual memoria sau să vă dau ocazia să aflaţi că în negocierile pe care le-am purtat cu Banca Mondială, Fondul Monetar, Comisia Europeană, am acceptat, am agreat, la un moment dat, ca acel calendar de liberalizare a preţului la gaze să cuprindă o clauză. Şi anume, dacă ceea ce noi am negociat este peste preţul pieţei, să luăm în considerare preţul pieţei.

Adică, stimată domnişoară expertă în energie - şi nu numai, probabil - (Vociferări.)... aşa sunt ei, multivalenţi, la USR... (Vociferări.) România era protejată de orice evoluţie nefavorabilă a preţului.

Dar, aşa cum ştim foarte bine, domnul Cioloş... "Cuminţenia Pământului", mai bine zis, s-a grăbit, cu basca în mână, să zică: da, şefu’, aşa este, facem cum vreţi dumneavoastră, liberalizăm, nu contează ce consecinţe vom avea.

Acestea au fost evoluţiile. Sunt opera dumneavoastră, Guvernul tehnocrat de tristă amintire.

În ceea ce priveşte îngrijorările pe care le avem de, eu ştiu, năvălire a gazului rusesc în piaţa românească, eu spun că ar fi mai bine să fim îngrijoraţi şi să ridicăm şi noi nişte probleme. Şi măcar nişte întrebări să punem, să vedem unde este ameninţarea.

Ameninţarea vine din faptul că încercăm, cu eforturi, să promovăm tot ceea ce înseamnă gaz românesc, investiţii, BRUA şi aşa mai departe, sau vine din construcţia unor conducte, să zicem, North Stream, care nu fac altceva decât să aducă gazul rusesc în mijlocul Europei.

Este o dezbatere şi o întrebare de pus.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2018...

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Îmi pare rău... (Vociferări.) Îmi pare rău...

... pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol; PL-x 284/2018.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea.

Să înceapă votul.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Numai puţin. Eram în procedură de vot, doamnă.

267 de voturi pentru. Unanimitate.

Vă rog, vă rog.

Hai să respectăm Regulamentul!

Eram în procedură de vot.

Aveţi o problemă de procedură?

Vă rog.

Dacă nu aveţi procedură, vă opresc microfonul.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte,

Nu mi-aţi dat cuvântul la proiectul legislativ anterior, deşi era dreptul meu şi v-a fost invocat de la această tribună articolul în numele căruia am dreptul să mă exprim, în calitate de ales al poporului român. (Vociferări. Rumoare.)

Aş dori să... aş dori să-mi daţi drept la replică şi să mă exprim vizavi de cele ce au fost spuse pe proiectul anterior.

Şi vreau să fie clar acest lucru şi să nu-mi închideţi microfonul. (Vociferări. Rumoare.)

Am acest drept, domnule Iordache, sau mă cenzuraţi?

Domnul Florin Iordache:

Dar văd că... aveţi...

Vorbiţi, doamnă, vă rog.

Aveţi o...?

V-am spus... (Vociferări. Rumoare.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

În primul rând, aş vrea să vă spun că nu o să mă refer la lucrurile care au fost spuse aici despre mine, pentru că aveţi o vârstă, şi dumneavoastră, domnule Iancu, şi dumneavoastră, domnule Gerea, şi ştiu că este foarte greu să vă schimbaţi la vârsta aceasta.

Ştiu că este foarte greu să acceptaţi că oameni capabili au fost aleşi, au fost trimişi de poporul român în Parlamentul României pentru a reprezenta interesele consumatorilor români şi nu pentru a reprezenta interesele unor grupuri. Unor grupuri infracţionale care fac legea de un an de zile în acest Parlament.

Iar securitatea energetică a României, pentru că s-a discutat despre acest lucru, înseamnă şi interconectare. Nu înseamnă doar nişte legi stabilite în spatele unor uşi închise care apără nişte interese.

Da, acest calendar de liberalizare a dus preţul gazelor la un nivel mai mic decât preţul gazului rusesc. Şi ştiu că e greu să acceptaţi acest lucru, dar este adevărul.

Încă o dată...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... USR a votat pentru acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Şi sper să nu ne mai cenzuraţi în halul acesta, pentru că suntem deputaţi în...

Domnul Florin Iordache:

Citiţi Regulamentul...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... Parlamentul României...

Domnul Florin Iordache:

... doamnă.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Am fost aleşi de poporul român, să venim aici...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... şi să-l reprezentăm. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Petru Movilă.

(Domnul deputat Iulian Iancu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Florin Iordache:

Domnule Iulian Iancu, mai multă înţelepciune.

Vă rog, explicarea votului la PL-x 284, da?

Domnul Petru Movilă:

Da.

Partidul Mişcarea Populară a votat Ordonanţa de urgenţă pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

Dacă vă amintiţi, această ordonanţă vine şi prorogă un termen prin care se prelungeşte folosirea atestatelor de producător şi a carnetelor de comercializare.

E de râsul curcilor că venim şi dăm ordonanţă pentru faptul că nişte instituţii ale statului român - fie că sunt direcţii agricole sau primării - care ar trebui să colaboreze, nu reuşesc ca în 10 aprilie să elibereze nişte documente pentru certificate de producător. Şi noi dăm ordonanţă de urgenţă. Este ruşinos şi jenant.

Eu mă aşteptam ca Guvernul să ia măsuri ca aceste lucruri să nu se întâmple, nu să vină cu ordonanţă de urgenţă.

Şi, pe viitor, le recomand membrilor Cabinetului Dăncilă - faceţi instituţiile să funcţioneze, nu daţi ordonanţă pentru orice lucru care nu funcţionează corect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Următorul.

5. Proiectul de Lege pentru asigurarea strategiei naţionale a României privind menţinerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării unităţilor de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă; PL-x 318/2018.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Să înceapă votul.

255 de voturi pentru, 26 de abţineri. Adoptat.

Legi organice. Adoptări.

Domnul Popescu, vă rog, explicarea votului.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Partidul Naţional Liberal a votat pentru aprobarea acestui proiect legislativ.

Cred că era momentul să punem ordine în strategia naţională privind energia nucleară, astfel încât să avem un ciclu integrat nuclear.

Şi sunt bucuros datorită faptului că... colegii mei din Comisia pentru industrii au fost de acord cu un amendament depus de mine ieri, în care apa grea de la Drobeta Turnu-Severin, din Centrul Naţional de Management, este inclusă în acest proiect legislativ. Astfel încât nu se va mai pune vreodată problema ca stocul de apă grea să nu fie folosit pentru reactoarele de la Cernavodă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Băişanu, Grupul...

Domnule Iancu, marcaţi...

Domnule Băişanu, v-am dat cuvântul, vă rog.

Şi apoi, domnul Iancu.

Păi, butonul...

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Ca parlamentar ALDE de Suceava, acolo unde industria mineritului încă supravieţuieşte, salut această hotărâre pe care aţi propus-o şi care a fost votată sau va fi votată astăzi.

Este important să dăm o gură de oxigen minerilor din judeţul Suceava, din zona CNU.

Sprijinim în totalitate.

Şi sper ca actualul ministru al energiei, ministrul ALDE, domnul Anton Anton, să ducă până la capăt toate proiectele prin care CNU şi mineritul de uraniu să fie salvat.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Iancu, Grupul PSD.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să încep prin a vă spune că este foarte greu să-ţi stăpâneşti emoţia în anumite momente, atunci când vezi că se continuă de la microfon, cu seninătate, manipulare şi diversiune.

Acest act normativ pe care îl discutăm acum este o iniţiativă legislativă a noastră, care a plecat din necesitatea salvării ciclului nuclear, pentru că Guvernul Cioloş, în decembrie, introduce într-un mod absolut abuziv condiţia ca unei companii naţionale care a fost concepută, realizată pentru a avea un singur beneficiar, respectiv Centrala Nucleară, să i se introducă un concurent, concurent care a intrat într-un preţ şi într-o politică de dumping, obligând practic scoaterea din piaţă a Companiei Naţionale a Uraniului.

Cum am început noi guvernarea în ianuarie? Cu toţi minerii cerându-ne în mod disperat să încercăm să introducem în buget resursa necesară să putem lua la rezervele statului producţia lor, pentru că a rămas nevândută.

Cine a dat lovitura de graţie Companiei Naţionale a Uraniului? Ce companie era în discuţie? Cameco. Cine este această companie? Intraţi, vă rog, pe Internet, şi o să vedeţi că în Statele Unite s-a declanşat un scandal monstru de corupţie în care sunt vizaţi, la nivelul cel mai înalt, funcţionari din Statele Unite şi Canada, descoperindu-se că în spatele Companiei Cameco este şi acţionariat rusesc. Şi deşi Cameco n-avea voie să iasă la export, cu toate acestea, printr-o semnătură dată în mod cu totul şi cu totul surprinzător, iese la export şi intră pe piaţa românească şi scoate Compania Naţională a Uraniului.

Cine este cu ruşii?

Şi apropo de ruşi. Să ştiţi că rezolvăm problema aceasta în mod definitiv şi poate că uşor, uşor, începem să înţelegem de ce atunci când luăm explicit apărarea României, pe probleme de energie, persoana respectivă e transformată în omul ruşilor.

În momentul de faţă, domnul preşedinte Ludovic Orban este acţionat în instanţă, de mine, pentru că a făcut afirmaţia că sunt omul ruşilor.

Şi pentru că eu îl cred, fiind lider de partid, un om foarte bine informat, îl rog să demonstreze în faţa ţării cum anume sunt eu omul ruşilor.

Şi aşa sper că vom lămuri cine reprezintă interesele Rusiei în această ţară.

Pentru că, iată, de la acest microfon, puţin mai înainte, colegii noştri - nu-i mai nominalizez - au venit şi au spus aşa: a, cum adică, din Marea Neagră noi să introducem condiţionalitatea tranzacţionării gazelor pe Platformă, în loc să fie contract bilateral?

Păi, atunci, dacă punem această condiţie, gazele ruseşti vor intra în piaţa românească.

Este exact pe dos, stimaţi colegi. Pentru că atunci când ai contract bilateral exclusiv, fără să vinzi gazele pe Platforma românească, consumatorul român nu le mai vede, nu le mai poate cumpăra.

Contractul bilateral ce înseamnă? Ai luat gazele pe un contract pe care nu-l văd decât părţile, l-ai dus la export şi nu-l văd piaţa românească şi consumatorul român.

Dacă ai scos un metru cub din ţară, îl duci la export, de unde îl iei? Din import. De unde îl luăm? De la ruşi.

Şi atunci cui facem jocul? Ruşilor.

Cine vine şi ne vinde aici altfel de teză, în mod manipulatoriu, crezând că am putea să ne lăsăm păcăliţi?

De aceea ne-am bătut ca tranzacţionarea să fie 50% pe Platformă, să fie transparentă şi s-o vadă şi consumatorul român.

Acesta este adevărul.

Iar cei care de la acest microfon continuă să facă altfel de jocuri sunt cu adevărat cei care sunt folosiţi - poate nici măcar nu-şi dau seama, pentru că nu au această capacitate - împotriva interesului statului român. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Grupul USR, doamna Prună. (Vociferări.)

Explicarea... nu e replică, este explicarea votului.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Explicarea votului, stimaţi colegi, poate mai puneţi mâna pe Regulament şi mai învăţaţi şi dumneavoastră care... (Vociferări. Rumoare.) cum funcţionează Parlamentul României.

Într-adevăr, astăzi am văzut foarte multe emoţii în Camera Deputaţilor. Dar dacă emoţiile sunt în favoarea poporului român atunci nici n-avem de ce să ne scuzăm de la această tribună.

USR s-a abţinut la acest proiect legislativ, pentru că am cerut ieri în Comisia pentru industrii şi servicii să avem reprezentanţi de la Ministerul Energiei, care să vină să ne prezinte un plan de restructurare a Companiei Naţionale a Uraniului, să vedem şi noi care sunt planurile pe viitor, mai ales în cadrul acestui ciclu integrat.

Acest proiect de lege se numeşte strategie. Au fost ani în România când am avut un număr de strategii mai mare decât numărul de zile calendaristice.

Deci haideţi să nu mai minţim poporul cu încă o nouă strategie, haideţi să venim cu soluţii reale, haideţi să încurajăm economia românească şi haideţi să nu mai spunem de la această tribună că Soros, că ruşii, că, mai ştiu eu, Cioloş, că în continuare Guvernul Cioloş este de vină pentru toate problemele României, inclusiv la doi ani după guvernare. Aţi avut doi ani de mandat în care nu aţi făcut nimic, v-aţi dat legi, aţi modificat legile justiţiei, aţi modificat Codul penal, v-aţi dat legi în interes propriu, însă economia României, pe aceasta aţi ignorat-o în continuare şi aţi dat legi care să nu fie în interesul naţional, deşi vă daţi cu toţii mari patrioţi, de aici, din Parlamentul României. (Aplauze. Rumoare.)

Domnul Florin Iordache:

Legi organice. Adoptări.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea.

Să înceapă votul.

188 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 89 de abţineri. Adoptată.

Următoarea.

7. Propunerea legislativă pentru completarea unor acte normative.

Comisia pentru apărare propune adoptarea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

278 de voturi pentru, o abţinere. Adoptată.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ şi a altor acte normative.

Comisia juridică propune adoptarea.