Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,32.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa noastră consacrată declaraţiilor politice şi vă anunţ că, din partea Grupului PSD, au depus: Călin-Vasile-Andrei Matei, Mihăiţă Găină, Florinel Stancu, Neculai Iftimie, Răzvan-Ilie Rotaru, Elena Hărătău, Viorel Stan, Cristina Burciu, Oana-Silvia Vlăducă, Costel Lupaşcu.

De la PNL au depus în scris: Raluca Turcan, Gavrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Bogdan-Iulian Huţucă, Aurel-Robert Boroianu, Marius Bodea, Costel Alexe, Corneliu Olar. Aceştia au depus în scris.

De la Grupul ALDE, domnul deputat Olteanu Daniel citeşte, iar domnul Niţă şi domnul Calotă au depus în scris.

De la Grupul Partidului Mişcarea Populară: Constantin Codreanu, Eugen Tomac şi Cătălina Bozianu au depus în scris.

Pentru început, îi dau cuvântul doamnei deputat Maricela Cobuz.

Se pregăteşte doamna Florica Cherecheş, de la PNL.

Doamna Maricela Cobuz:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Anul 2018 - investiţii uriaşe pentru domeniul sănătăţii din România".

Ministerul Sănătăţii şi Guvernul PSD-ALDE a investit anul acesta în sistemul de sănătate, în modernizarea acestuia şi crearea unui sistem sanitar performant.

Una dintre principalele investiţii în domeniul sănătăţii a fost dotarea a 34 de spitale din ţară cu 14 Computer Tomograf, 24 aparate de Rezonanţă Magnetică Nucleară şi un sistem performant PACS - Sistem de Comunicare şi Arhivare imagistică, toate acestea în valoare totală de 19,8 milioane euro.

Spitalul Judeţean Suceava a primit în luna iunie un aparat RMN, pe care l-a dat în folosinţă începând cu data de 1 iulie 2018.

De asemenea, s-au achiziţionat echipamente medicale pentru secţiile de chirurgie generală şi mari arşi, dar şi echipamente medicale pentru sistemul de telemedicină pentru UPU în 102 spitale din România. Din fonduri europene nerambursabile s-a decis modernizarea cabinetelor din ambulatoriul spitalelor.

Ministerul Sănătăţii a implementat şapte programe de screening: screening pentru cancer de col uterin, cancer de sân, cancer colorectal, screening pentru hepatită, pentru bolile cardiovasculare, pentru diagnosticul precoce a tuberculozei, precum şi programe destinate gravidei şi copilului. Aceste programe beneficiază de finanţare europeană nerambursabilă, în valoare de 193 de milioane de euro.

La finalul lunii august, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat 8 unităţi mobile complet utilate şi dotate pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin în rândul femeilor din zonele defavorizate. Aceste unităţi mobile au ajuns în următoarele centre naţionale: Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Timişoara, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova, Institutul Regional Oncologic Iaşi - două aparate, Institutul Oncologic din Bucureşti, Institutul Naţional Pentru Sănătatea Mamei şi Copilului din Bucureşti.

Pe lângă investiţiile în infrastructura medicală şi programele naţionale de sănătate, au fost crescute salariile pentru personalul medical din spitalele publice, astfel aceştia sunt primii care au ajuns la ţintele salariale propuse pentru anul 2022, în Legea privind salarizarea unitară a bugetarilor.

Investiţiile uriaşe pentru domeniul sănătăţii din România au contribuit la scăderea exodului medicilor, obiectiv naţional care a fost menţionat în Programul de guvernare.

Mulţumesc.

Deputat de Suceava, PSD, doctor Maricela Cobuz.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

O invit pe doamna deputat Florica Cherecheş.

Se pregăteşte, de la Grupul USR, domnul deputat Mihai- Cătălin Botez.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Editura Didactică şi Pedagogică, o editură falimentară a unui minister neperformant".

În ultimele zile, în mod deloc surprinzător, în condiţiile date, agenţiile de presă ne-au prezentat şirul nesfârşit de greşeli din manualele produse, de proaspăt reînfiinţata Editură Didactică şi Pedagogică, cea care deţine monopolul pe piaţa manualelor.

Faptul că în manualul de geografie de clasa a VI-a, oraşul Turnu Măgurele apare pe hartă, în locul în care este Drobeta-Turnu Severin, că o mare are numele greşit şi că o ţară independentă nici nu există pe hartă, reprezintă exemplul perfect al incapacităţii şi lipsei de responsabilitate.

Şi nu doar manualul de geografie prezintă nereguli şi erori grosolane de exprimare în limba română. Manualul de istorie de-a VI-a este şi el greşit, iar specialiştii spun că şi manualul de limba română pentru clasa a VI-a este dezolant şi încărcat.

Aflăm acum că şi în manualul de biologie de clasa a VI-a găsim organe poziţionate greşit în imagini, termeni neadecvaţi şi neconcordanţe privind informaţiile prezentate, cu dezacorduri şi exprimări care batjocoresc limba română, un alt exemplu de incompetenţă şi indolenţă.

Ministerul Educaţiei a decis retipărirea celor 148.000 de exemplare de manuale de geografie pe cheltuiala Editurii Didactice şi Pedagogice.

Ce va decide în legătură cu celelalte manuale greşite?

Oare finanţarea Editurii Didactice şi Pedagogice nu este publică?

Această editură a recunoscut că a tipărit deja 1,6 milioane de manuale pentru clasa a VI-a şi speră ca "greşelile să nu fie recurente". Or, tocmai acest lucru devine din ce în ce mai evident în aceste zile şi atunci mă întreb cine va suporta costurile corectării şi retipăririi acestor manuale? Vom plăti cu toţii neputinţa şi incompetenţa unei edituri care deţine monopolul producerii de manuale? Chiar nu răspunde nimeni de aceste erori grave şi grosolane?

Pentru a preveni aceste consecinţe, Partidul Naţional Liberal a contestat atât modul de înfiinţare a acestei edituri, cât şi Legea manualului, ambele declarate neconstituţionale.

Ministerul Educaţiei nu a ţinut cont nici de Decizia Curţii Constituţionale şi nici de lipsa bazei legale, ci a decis să realizeze manualele şcolare pentru clasele I, a II-a şi a VI-a, prin unica editură din subordinea sa, care a semnat contracte direct cu autorii de manuale şi a evitat licitaţia publică pentru a le produce.

Ministerul Educaţiei Naţionale îşi dovedeşte cu vârf şi îndesat incompetenţa în a gestiona problema învăţământului în România.

Subfinanţarea cronică a sistemului aduce grave prejudicii calităţii actului educaţional şi demotivează cadrele didactice.

Miile de şcoli fără grup sanitar în clădire, cu o infrastructură veche, lipsa manualelor şi a dotărilor necesare, precum şi sărăcia traseelor educaţionale sunt câteva din explicaţiile pentru rezultatele dezastruoase la toate examenele de evaluare.

La acestea se adaugă lipsa orientării în carieră şi cea a corelării ofertei educaţionale cu cererea de pe piaţa muncii, care produc pierderi iremediabile, cuantificate în numărul mare de tineri care părăsesc ţara, pentru că nu-şi pot face un viitor acasă.

Demisia ministrului educaţiei şi chiar a premierului României sunt preţuri prea mici care ar trebui plătite pentru aceste grave atacuri la viitorul şi siguranţa României.

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Grupul USR, domnul deputat Mihai-Cătălin Botez.

Din partea Grupului UDMR, doamna deputat Benkö Erika.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Centura Bârladului - să fie oare final de drum?"

Dragi colegi,

Acum mai bine de un an şi jumătate intram în Parlamentul României, iar printre primele acte normative la dezbaterea căreia aveam să particip a fost Legea bugetului pentru anul 2017.

Ştiind întreaga luptă a bârlădenilor pentru a obţine construcţia unei şosele de centură, luptă dusă de-a lungul a peste 12 ani, am depus primul meu amendament, un amendament de finanţare a construcţiei şoselei de centură a Bârladului. În fine, în cele din urmă a fost respins, cu acelaşi vot a unor aşa-zişi reprezentanţi ai judeţului.

La peste un an şi jumătate, la finalul verii din anul 2018, bârlădenii au aflat vestea cea mare. Licitaţia are un câştigător, nu a fost contestată, iar firma se poate apuca de construcţia efectivă a şoselei.

Vreau să felicit Ministerul Transporturilor. Ludovic Orban, Radu Berceanu, Anca Boagiu, Alexandru Nazare, Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu, Ramona Mănescu, Dan Şova, Ioan Rus, Iulian Matache, Răzvan Cuc, Felix Stroe şi, în sfârşit, Lucian Şova, câţiva dintre foştii miniştri ai transporturilor şi a căror nume încă rezonează pe scena politică. 16 miniştri, în aproape 12 ani, a avut ministerul, nici unul dintre aceştia nereuşind să construiască o şosea de 7 kilometri. Aşteptăm cu nerăbdare şi construcţia efectivă a acesteia, alţi ani trebuind să treacă până când străzile Bârladului nu vor mai fi străbătute de autovehicule de mare tonaj, care afectează neîncetat structura de rezistenţă a clădirilor. Am depus mai multe întrebări către minister. Nepăsarea, lipsa de viziune şi poate chiar lipsa de chef a miniştrilor a făcut ca un important proiect dintr-o regiune adesea ignorată să fie pus pe pauză ani întregi. Colegi deputaţi din judeţul Vaslui s-au arătat interesaţi în trecut de acest proiect. Veneau la Bârlad şi îl anunţau cu mare fast în conferinţe de presă, alături de efemerii miniştri, dar faptul că sunt la putere nu a putut influenţa celeritatea implementării acestui proiect. Mă gândesc cu groază la modul în care Ministerul Transporturilor gestionează proiectul autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş. Dacă pentru 7 kilometri au fost necesari 12 ani, probabil un proiect de o asemenea anvergură se va adresa de fapt urmaşilor urmaşilor noştri. Voi rămâne interesat de acest proiect şi mă voi adresa ministerului atunci când vor exista neclarităţi privind acest proiect.

Să sperăm că este final de drum pentru perioada de "gândire" a acestui proiect şi va începe drumul pentru implementare.

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat USR de Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O invit, în continuare, pe doamna deputat Benkö Erika.

În continuare, se pregăteşte domnul deputat Cătălin Cristache, de la PMP.

Doamna Benkö Erika:

Bună dimineaţa!

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Optimizarea predării limbii române pentru copiii aparţinând minorităţilor naţionale".

Scopul comun al comunităţii maghiare şi al statului român este ca acei copii care au ca limbă maternă limba maghiară să-şi însuşească limba română la un nivel înalt. În momentul de faţă însă, din păcate, majoritatea copiilor de etnie maghiară vorbesc mai bine limba engleză decât limba română.

Există numeroase motive pentru care această situaţie subzistă, dar cel mai important este faptul că în momentul în care vine vorba de educaţia limbii române se impun mai degrabă considerente politice, şi nu profesionale. Cei mai mulţi elevi maghiari pot recita poeziile lui Eminescu foarte frumos, dar nu sunt capabili să explice lucruri elementare în limba română, deoarece educaţia nu se axează pe dezvoltarea competenţelor de comunicare, ci pe învăţarea pe de rost a textelor literare şi pe analize gramaticale.

Aş dori să vă aduc un exemplu despre ce înseamnă pentru un copil maghiar învăţarea unei limbi indo-europene. Există un clasament al limbilor în privinţa nivelului de dificultate pentru o persoană a cărei limbă maternă este engleza. În acest clasament, limba română are un nivel de dificultate de categoria 1, în timp ce limba maghiară un nivel de dificultate de categoria 4 plus.

Stimaţi colegi,

După cum reiese şi din acest clasament, pentru copiii maghiari este mult mai greu să treacă peste acea punte lingvistică, care să le uşureze comunicarea în limbile indo-europene, prin urmare şi în limba română. Sistemul de educaţie din România poate să pună piedici pe această punte lingvistică lungă şi îngustă, sau poate să ajute la îndepărtarea obstacolelor şi să faciliteze progresul copiilor maghiari în a-şi însuşi limba română.

Faptul că elevii maghiari învaţă limba engleză foarte uşor, în timp ce le este extrem de greu să-şi însuşească limba română, o limbă aproximativ de acelaşi nivel de dificultate, indică o problemă. Această situaţie rezultă din metodologia predării celor două limbi. La ora de limba engleză elevii sunt învăţaţi să converseze şi să poarte un dialog interpersonal, în timp ce la ora de limba română învaţă poezii şi expresii arhaice.

Apreciem eforturile ministrului educaţiei de a reforma sistemul de predare a limbii romane pentru copiii maghiari, dar suntem convinşi de faptul că pentru o reformă reală şi de succes trebuie consultate organizaţiile profesionale şi reprezentanţii comunităţii maghiare. Avem încrederea că se va găsi o soluţie adecvată pentru această problemă fundamentală.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Erika Benkö, UDMR.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit pe domnul deputat Cătălin Cristache şi se pregăteşte domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Cătălin Cristache:

Declaraţie politică: "Guvernul să înceapă urgent despăgubirile pentru cei afectaţi de pesta porcină africană!".

Stimaţi colegi,

Gestionarea crizei pestei porcine africane de către Guvernul PSD - ALDE este un amestec toxic de incompetenţă şi ticăloşie. Pe lângă faptul că nu este în stare să stopeze răspândirea molimei, Executivul condus de Viorica Dăncilă înrăutăţeşte situaţia. Pe de o parte, lipsa de comunicare publică generează tot felul de teorii ale conspiraţiei care îi fac pe românii din mediul rural să nu creadă în existenţa pestei porcine. Pe de altă parte, lipsa de soluţii concrete îi determină pe micii crescători de porci să-şi ascundă sau să-şi sacrifice animalele pentru a nu avea pierderi prea mari.

În judeţul Galaţi, pe care îl reprezint în Parlamentul României, Ignatul a venit anul acesta mai devreme. Ţăranii au început să-şi sacrifice singuri porcii de teamă ca nu cumva Direcţia Sanitar Veterinară să descindă peste ei şi să le asomeze animalele. Aceasta este o problemă foarte mare, pentru că reprezintă un pericol pentru sănătate şi nu stopează în niciun fel extinderea molimei. În mod evident, cauza acestei situaţii este neîncrederea în autorităţi. Şi asta pentru că în judeţul Galaţi, deşi există deja două focare identificate de analizele de laborator ale ANSVSA, nu s-a făcut nicio plată către păgubiţi. De altfel, seninătatea cu care ministrul Petre Daea ne anunţă că sunt depuse 1.603 dosare de pagubă şi sunt soluţionate doar 82 este vecină cu nebunia. Ce încredere poate să aibă micii crescători că îşi vor primi banii de la stat când văd că doar 1 din 20 de dosare a fost soluţionat?

Prin această declaraţie politică, solicit Guvernului ca, la rectificarea bugetară, să aloce fondurile necesare pentru plata urgentă a dosarelor de pagubă. De asemenea, la nivelul prefecturilor şi consiliilor judeţene, să se înfiinţeze echipe de lucru care să-i ajute pe locuitorii din mediul rural să întocmească respectivele dosare de pagubă pentru a-şi primi banii. În cazul în care aceste două criterii enunţate nu vor fi respectate, mai mult ca sigur epidemia de pestă porcină se va întinde, iar neîncrederea dintre români şi autorităţi va creşte şi mai mult.

Punerea în aplicare a celor două măsuri solicitate de mine este necesară şi pentru a arăta că statul, în ansamblul său, nu a intrat în disoluţie. Înţeleg că toată lumea s-a convins că instituţiile sunt conduse, la vârf, de incompetenţi cu carnet de partid, dar este foarte important ca acestea să funcţioneze măcar la nivel minimal. Altfel, oamenii vor alege să denunţe contractul social şi îşi vor face singuri dreptate.

Situaţia actuală impune acţiuni imediate. Nu putem aştepta să primim fonduri de la Comisia Europeană. Cel mult, cele două demersuri trebuie să meargă în paralel. Plăţile să fie făcute şi apoi eventual, să existe deconturi din partea Bruxelles-ului.

De asemenea, prin această declaraţie politică, solicit demisia ministrului Petre Daea. Toată lumea a râs de el cu glumiţele legate de oi şi alte asemenea prostii scoase pe gură, spunându-se că este un om de viaţă şi din popor. Iată că incompetenţa acestuia şi ruptura de realitate sunt plătite foarte scump acum.

Mai mult, cer demisia şefilor ANSVSA Central şi DSVSA din judeţele afectate pentru nerespectarea procedurilor şi incompetenţă crasă. La Galaţi, spre exemplu, cetăţenii au filmat echipele trimise în teren pentru dezinfecţie cum foloseau canistre goale, fără niciun pic de substanţă activă în ele. De altfel, există şi o problemă legată de un caz evident de corupţie, în care fosta şefă DSVSA Galaţi achiziţiona produsele de dezinfecţie de la firma condusă de soţul său. Şi nu există nicio investigaţie penală în acest caz, tocmai din cauza faptului că, prin acţiunile lor, PSD-ALDE au pus botniţă justiţiei.

Vă mulţumesc.

Cătălin Cristache, deputat de Galaţi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Ganţ.

Se pregăteşte, din partea Grupului ALDE, domnul deputat Daniel Olteanu.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În ultima perioadă, o serie de membri PSD au reluat atacurile mizerabile la adresa minorităţii germane şi a reprezentantului ei legitim în Parlament, Guvern şi relaţii internaţionale, Forumul Democrat al Germanilor din România.

Aceste calomnii ordinare au început în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2014 şi continuă până azi. Efectul lor se resimte în societatea românească, inducând o stare conflictuală, instigând populaţia la ură şi discriminare pe criterii etnice împotriva minorităţii germane. Totodată, ele compromit imaginea internaţională a ţării noastre şi relaţiile bilaterale cu Republica Federală Germania.

Ultimul care şi-a permis asemenea calomnii ocupă funcţia de consilier de stat şi se numeşte Vâlcov Darius Bogdan. Consider inadmisibil faptul că nu a fost demis imediat de către prim-ministrul României, Viorica-Vasilica Dăncilă, căreia îi solicit imperativ acest lucru. Totodată, cer prim-ministrului Dăncilă să ia atitudine faţă de membrii Executivului care au asemenea exprimări, cum ar fi, de exemplu, Vasilescu Olguţa Lia, ministrul muncii.

Totodată, cer public PSD, în primul rând preşedintelui acestui partid, Liviu Dragnea, să se delimiteze de declaraţiile unor asemenea membri, inclusiv de cele ale fostului ministru Pop Liviu. Sper că susţinerea arătată public numitului Vâlcov Darius Bogdan, în sensul că nu ar fi necesară demiterea acestuia, să fi fost o scăpare de moment a preşedintelui PSD, şi nu o susţinere morală a afirmaţiilor acestuia.

Acest gen de afirmaţii şi atacuri nu au nicio legătură cu social-democraţia europeană, fiind mai degrabă specifice unor partide de sorginte bolşevică. De aceea, îmi exprim speranţa că membri onorabili ai PSD vor condamna acest gen de afirmaţii ticăloase, contribuind astfel la o Românie democratică, caracterizată prin relaţii interetnice exemplare, aşa cum le consacră Constituţia ţării noastre şi cum au fost până de curând.

Vă mulţumesc.

Ovidiu Victor Ganţ, deputat al FDGR.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Daniel Olteanu.

Se pregăteşte doamna deputat Oana-Mioara Bîzgan, din partea colegilor neafiliaţi.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Apreciez iniţiativa acordării voucherelor de vacanţă, care reprezintă un stimulent consistent pentru consolidarea industriei naţionale a turismului, conform actorilor din acest sector.

"Sprijin al sectorului turistic", "o gură de oxigen pentru turismul românesc" sau "sprijin absolut esenţial pentru industria turismului românesc" sunt doar câteva dintre declaraţiile oficiale, şi am citat aici din domnul ministru Bogdan Trif şi din doamna Corina Martin, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România.

Marele câştig, pe lângă cel al antreprenorilor din domeniu, îl reprezintă apropierea românilor din nou de propria lor ţară, de frumuseţile şi de opţiunile de relaxare pe care România le oferă.

Ajuns în acest punct, consider, stimaţi colegi, că responsabilitatea unei bune guvernări trebuie să se întindă asupra tuturor. Există ministere cu bugete generoase, care şi-au permis acordarea voucherelor, şi există administraţii locale care nu şi-au permis acest lucru.

A beneficia de voucher de vacanţă un bugetar cu un venit de 10-20.000 lei şi a nu beneficia un bugetar sau un angajat în mediul privat cu salariu minim pe economie este profund nedrept.

Această abordare vine în contradicţie chiar cu ideile de bază ale programului: sprijinirea sectorului turistic naţional şi deschiderea României către toţi românii!

Vă rog, domnule ministru Bogdan Trif, să aveţi în vedere o soluţie de centralizare la nivel de Guvern a acordării acestor vouchere, iar acordarea să se facă gradual, în mod echitabil, atât salariaţilor din mediul bugetar, cât şi celor din mediul privat, până la un anumit plafon al venitului.

Sprijinirea sectorului turistic autohton, dacă e ancorată în bugetul public, trebuie să aibă drept cobeneficiari toţi românii, nu doar unii bugetari, de exemplu cu venituri mari sau foarte mari.

Suntem, în prezent, în situaţia ca un angajat în mediul privat, cu salariul minim pe economie, să contribuie, prin taxele şi impozitele sale, la acordarea unui voucher de vacanţă pentru un bugetar cu venit lunar de 10-20.000 lei, iar asta reprezintă, în opinia mea, nu o nedreptate, ci o mare nedreptate.

Acordarea centralizată a voucherelor de vacanţă, atât bugetarilor din instituţiile care nu au avut resurse pentru această facilitate, cât şi angajaţilor din mediul privat, este o dovadă de responsabilitate guvernamentală faţă de toţi românii, un model de creştere a coeziunii în societate, o deschidere a României turistice faţă de fiecare salariat român, indiferent de locul său de muncă.

Vă mulţumesc.

Daniel Olteanu, deputat ALDE de Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Oana Bîzgan.

Am finalizat un prim tur.

Se pregăteşte, din partea PSD, doamna preşedinte Camelia Gavrilă.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Dragi colege,

Dragi colegi,

Astăzi, 5 septembrie, este Ziua Internaţională a Carităţii, o oportunitate de a conştientiza rolul acţiunilor de binefacere în construirea unei societăţi incluzive, solidare, dar mai ales sustenabilă. Prin implicare, tradusă sub formă de voluntariat, filantropie sau prin alte mijloace, pot fi eliminate barierele sociale, economice, toate traduse printr-o barieră care stă în calea bunăstării tuturor cetăţenilor. Acţiunile ce au ca scop servirea unui interes general, colectiv sau al unor grupuri vulnerabile, contribuie la coeziunea socială şi ne determină să fim mai responsabili faţă de comunitatea în care trăim.

În România, aproximativ 39% dintre cetăţeni se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, 49% dintre aceştia fiind copii. Cele mai frecvente categorii cu un grad ridicat de vulnerabilitate sunt şomerii, seniorii, persoanele cu handicap, romii, familiile monoparentale, victimele violenţei, copiii, iar lista poate continua. În 2016, rata sărăciei relative în rândul familiilor monoparentale era de 41,4% şi de 32,4 procente în rândul persoanelor vârstnice, singure.

România a adoptat Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă. Agenda face apel la solidaritate cu privire la nevoile sociale a celor mai săraci şi mai vulnerabili. De asemenea, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, una dintre priorităţile actuale este Agenda Europa 2020. Aceasta prevede "creşterea favorabilă a incluziunii".

Putem îndeplini obiectivele asumate, pe de o parte, prin caritate, voluntariat, dar în ceea ce ne priveşte pe noi, parlamentarii, prin creşterea sentimentului de responsabilitate faţă de grupurile vulnerabile.

Pe de altă parte, există un sector slab dezvoltat, dar cu un real potenţial, şi anume cel al economiei sociale. Cred că merită explorat mult mai mult în România. Acest domeniu are nevoie de măsuri de sprijin concrete din partea statului român, întrucât el contribuie, prin intermediul întreprinderilor sociale, la reducerea sărăciei şi a riscului de excluziune socială.

Un nivel de trai decent este un drept fundamental, înţeles de mine ca un drept la demnitate umană. De acesta trebuie să se bucure fiecare cetăţean, fără discriminare, indiferent de oportunităţile de dezvoltare ivite sau nu de-a lungul vieţii sale. Contez pe sprijinul dumneavoastră, dragi colege şi dragi colegi, să susţineţi acest sector, care îşi propune asigurarea unui nivel de trai mai bun pentru fiecare om şi un nivel de demnitate pentru fiecare român.

Mulţumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Camelia Gavrilă, PSD.

Se pregăteşte Florin-Claudiu Roman, PNL.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Dacă este septembrie, este firească reflecţia asupra a ceea ce înseamnă şcoala, ca element esenţial, ca temei al fiinţei, a ceea ce înseamnă şcoala în anul Centenarului, cu toată valoarea simbolică, dar şi cu analiza lucidă pe care o explorare a acestui domeniu extrem de complex o presupune.

Declaraţia mea politică se referă la importanţa şi valoarea şcolii româneşti, la responsabilitatea societăţii faţă de educaţia copiilor şi a tinerilor, faţă de formarea lor completă şi relevantă, în vederea integrării în viaţa profesională, în societate, în vederea descoperirii propriilor vocaţii şi aspiraţii şi posibilităţii de realizare, şi la finalizarea studiilor, dar şi printr-o explorare a ceea ce conceptual numim lifelong learning, un concept de învăţare pe tot parcursul vieţii.

Sigur că analiza mea încearcă să fie cât se poate de lucidă şi de echilibrată, arătând şi lucrurile pozitive care se întâmplă în spaţiul şcolii, şi dificultăţi, şi discrepanţe, şi paradoxuri.

E greu să găseşti o definiţie universală pentru şcoală, care să arate şi experienţele de învăţare, şi traseele cognitive, şi traseele afective, şi zona morală, civică pe care o presupune învăţământul.

E greu să găseşti cuvintele care să exprime preţuirea pentru profesori dedicaţi, pentru valoarea acestora.

Ceea ce trebuie spus însă cu certitudine este că elementele de reper, de calitate ale şcolii româneşti, se află într-un conţinut curricular dens, într-o aplecare pe ideea de informaţie, de conţinut de calitate, de traseu, de multe ori individual, studiu individual în parcurgerea acestor aspecte.

Poate că pe zona de gândire critică, pe zona de lucru în echipă, pe zona de lucru pe proiecte trebuie mai multe lucruri făcute în viitor.

Apreciez însă ceea ce s-a întâmplat în anul acesta, legat de dezbaterile curriculare, de lansarea celor trei variante de planuri-cadru pentru liceu, care conţineau şi elemente esenţiale, elemente comune, de nucleu informaţional, dar şi abordări diferite, care să poată fi individualizate în fiecare şcoală, în fiecare colectiv de elevi.

De asemenea, apreciem şi strategiile de reconfigurare a învăţământului profesional şi tehnic, o nouă viziune şi interesante opţiuni pe care învăţământul dual le presupune, cât şi preocupările pentru formarea cadrelor didactice prin acest proiect amplu, cred, care va acoperi şi ideea de curriculum relevant, dar şi de formare profesională.

Tabloul complex al şcolii româneşti înseamnă şi examenele de evaluare naţională, parcurse cu un relativ succes. Sesiunea din vară a însemnat 74,7% procentaj de promovabilitate la examenul naţional de bacalaureat şi un scor bun şi gradat, pozitiv, într-un trend ascendent, pentru absolvenţii din promoţiile anterioare, ceea ce înseamnă o întoarcere spre şcoală, spre studiu şi o preocupare de a parcurge acest examen important.

La evaluarea naţională, un rezultat mediu, aş spune - 73,5%, dar destul de mulţi candidaţi s-au prezentat - 142.847.

Însă trebuie să constatăm de multe ori şi absenţa abilităţilor ştiinţifice fundamentale, comunicarea nu suficient de corectă şi coerentă în limba română, rezultate modeste, renunţarea la a susţine examenul de evaluare naţională, cât şi alte aspecte care ţin de absenteism, de abandon şcolar, de dificultăţi financiare.

Sigur că şcoala înseamnă şi mai multă consiliere psihopedagogică, înseamnă şi o relaţie complexă între părinţi şi profesori, dar, în acelaşi timp, înseamnă şi dotare, infrastructură.

Cred că Programul PNDL, care este în curs de desfăşurare, va schimba treptat faţa învăţământului românesc, mai ales în zona rurală. Este de apreciat că se derulează în foarte multe unităţi de învăţământ.

Sunt de apreciat creşterile salariale, scăderea impozitului pe venitul din salarii, modernizarea a 145 de unităţi de învăţământ, construirea unui număr de creşe şi grădiniţe, învăţământul dual, de care spuneam, programe sociale, "Şcoala pentru toţi".

Sigur, sunt multe lucruri de făcut. Ne deranjează şi aceste imperfecţiuni legate de manualele şcolare, ne deranjează fluctuaţia cadrelor didactice, faptul că nu este atât de atractiv domeniul educaţional pentru absolvenţii universităţilor.

Pe de altă parte însă, ca oameni politici, avem responsabilitatea de a deschide agenda noastră parlamentară, a acestei sesiuni, cu probleme ce ţin de educaţie, de formare, de salarizare adecvată.

Cred că dacă septembrie este o geneză perpetuă, repetată ritualic aproape în fiecare an, pentru elevi, pentru şcoală, la modul simbolic vorbind, ne-am dori să fie o geneză şi pentru zona parlamentară, politică, în care să ne aplecăm mult, cu multă responsabilitate şi să desăvârşim programele pe care şi Programul de guvernare şi Alianţa PSD-ALDE le-au deschis, dar care sigur că au nevoie de îmbunătăţire şi continuitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Camelia Gavrilă:

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Domnul Florin Iordache:

Haideţi să ne încadrăm totuşi în 3 minute. Sunt mulţi colegi.

Păi, erau multe, dar haideţi să concretizăm, doamnă, în 3 minute.

Dacă le cerem altora să fie riguroşi... Bun.

Vă rog, totuşi, să ne încadrăm, sunt mulţi colegi care trebuie să vorbească.

Îl invit pe domnul Claudiu Roman. Se pregăteşte domnul Biro Zsolt-Istvan.

Repet, de la Grupul PNL a vorbit prima oară doamna Florica Cherecheş. În ordinea înscrierii este domnul Roman, domnul Bumb şi aşa mai departe. Eu dau cuvântul în ordinea înscrierilor.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică - "Guvernul PSDragnea-Dăncilă trebuie să plece!"

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Guvernul PSDragnea-Dăncilă nu se mai împiedică de absolut nimic pentru a-şi pune în aplicare planul antijustiţie şi pro-penali!

Este deja limpede pentru o ţară întreagă că acest plan cuprinde mai multe etape de înlăturare a oamenilor cu funcţii de conducere din instituţiile importante, care nu le execută comenzile politice.

Mai nou, cu voia lui Dragnea, ultimul pe listă este procurorul general al României, Augustin Lazăr.

Augustin Lazăr este în aceste zile ţinta preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, pentru că acesta se opune vehement confiscării actului de justiţie de către actuala putere, devenită una toxică pentru democraţie şi, implicit, pentru stabilitatea politică şi economică a României.

În Alba Iulia, oraşul în care m-am născut şi trăiesc, şi în care s-a născut şi Augustin Lazăr, toată lumea se cunoaşte cu toată lumea, fiind un orăşel mai mic. Este un oraş cu oameni simpli şi politicoşi. La noi încă oamenii îşi mai dau bună ziua pe stradă, se salută şi sunt cuviincioşi unii cu alţii.

De 44 de ani, de când trăiesc în Alba Iulia şi de când îl cunosc pe acest om, eu nu am auzit o vorbă, dar măcar o vorbă rea despre acest om. Dimpotrivă, despre Augustin Lazăr, procurorul general al României, alba-iulienii spun că este un OM, cu majuscule, un profesor iubit de studenţi şi - spun cei din domeniu - un procuror integru şi competent, care aplică legea indiferent de nume sau de opţiuni politice. Mai pe înţelesul tuturor şi în limbaj popular - nu are mamă, nu are tată.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu toate acestea, din păcate, aprecierile de care se bucură procurorul Augustin Lazăr şi profesionalismul de care dă dovadă nu contează pentru actuala putere.

Îmi pare rău că un astfel de om, precum procurorul general al României, trebuie să treacă prin mizeriile inventate de un condamnat penal de două ori, domnul Liviu Dragnea, şi instrumentate cu mâna unui individ fără scrupule, profesorul Toader, care s-a compromis iremediabil în ochii colegilor şi ai studenţilor.

Consider că astfel de planuri odioase fac foarte mult rău României şi nu le putem permite să se mai transpună în realitate, sub nicio formă!

Este timpul ca actualul Guvern să părăsească Palatul Victoria şi să lase locul unor oameni competenţi şi integri, care să conducă ţara pe un drum european onorabil şi nu spre mlaştina corupţiei totale şi a dictaturii, spre care ne îndreaptă PSD.

Florin-Claudiu Roman, deputat al PNL de Alba.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Biro Istvan.

Se pregăteşte domnul deputat Corneliu Bichineţ.

Domnul Biro Zsolt-Istvan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În declaraţia politică de azi mă adresez domnului ministru al educaţiei, Valentin Pop, şi îi solicit să iniţieze abrogarea punctului 17 al Ordonanţei Guvernului nr. 9 din 23 august.

Prevederile acestui punct introduc un nou alineat la Legea învăţământului, la Capitolul privind învăţământul în limba minorităţilor naţionale. Astfel, la art. 263 apare un nou alineat, cu următorul cuprins: "În învăţământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, orele de Limba şi literatura română prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate".

Această modificare vine la propunerea domnului ministru Valentin Pop şi nu pot să consider această propunere decât un gest cinic după scandalul depunctărilor tezelor de limbă şi literatura română, din iunie, când, dovedit, elevii maghiari din judeţele Covasna şi Harghita au fost depunctaţi.

Nu aşa se rezolvă problema însuşirii limbii române de către elevii maghiari!

Stimaţi colegi,

Cetăţenii români aparţinând comunităţii maghiare sunt obligaţi să înveţe limba statului, lucru absolut normal. Şi, credeţi-mă, maghiarii din România au şi tot interesul să-şi însuşească această limbă.

Tocmai din aceste considerente trebuie să acordăm o importanţă deosebită metodologiei predării limbii române la clasele cu predare în limba maghiară.

De 5 ani avem un program special, care, după primele evaluări, se pare, dă rezultate bune. Trebuie continuat acest program şi la clasele gimnaziale şi liceale, nu să încercăm noi experimente la o nouă generaţie de sacrificiu.

Această prevedere a fost introdusă fără consultarea breslei. Nu am fost întrebaţi noi, cei vizaţi. Nu a fost întrebat niciun pedagog, nicio învăţătoare, nici Uniunea Pedagogilor Maghiari din România.

Eu însă întreb, domnule ministru:

Cu cine v-aţi consultat înainte să luaţi această decizie?

Întreb în continuare:

De ce cu 10 zile înaintea noului an şcolar?

V-aţi pus problema impactului bugetar în cazul salariilor a 800 de profesori şi de unde aceşti 800 de profesori?

De ce umiliţi învăţătorii care au diplome de absolvire a unor instituţii superioare şi au această specializare pe diplome?

De ce puneţi la îndoială profesionalismul lor?

Manualele scrise, redactate de aceşti învăţători vor solda acum ca material didactic pentru acei profesori care habar nu au de metodologia claselor primare?

Nu este şi aceasta o nouă formă de discriminare, domnule ministru?

Şi, în final, nu credeţi că ar trebui abrogat acest punct?

Noi aşa considerăm!

Biro Zsolt, deputat, judeţul Mureş.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Corneliu Bichineţ.

Se pregăteşte domnul deputat Adrian Dohotaru.

Domnul deputat Petru Movilă a depus scris.

Vă rog.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiind prima noastră întâlnire la declaraţii politice, vă urez tuturor să aveţi succes, să aduceţi în dezbatere subiectele cele mai interesante, mai importante, acute, din judeţele pe care le reprezentaţi!

Am sesizat aici că domnul Botez, colegul nostru de la USR, pe care îl salut, felicita în serie miniştrii transporturilor de acum 20 de ani încoace, care s-au ocupat de Şoseaua de centură a Bârladului.

Eu vreau să vă spun, domnule coleg, că eram de 10 ani, de când această centură tot se pune în dezbatere. Am ajuns la 60 de ani, 62 de ani. Şi cred că o să prindeţi şi dumneavoastră vârsta mea şi Şoseaua de centură a Bârladului încă va fi în stare de proiect.

Am sesizat, de asemenea, că, din nefericire, copiii maghiari învaţă mai uşor limba engleză decât limba română. Şi nu cred că este vina cuiva anume, ci vina tuturor.

Oricum, şcoala românească, cu toate lacunele ei, eu cred că este o şcoală bună.

Şi despre şcoală aş vrea să creionez câteva gânduri, acum, pentru că în câteva zile cohorte de copii vor merge spre şcolile generale, spre licee.

Am fost învăţător, am fost profesor şi am trăit ani la rând bucuria începerii unui nou an şcolar.

Le doresc şi copiilor, şi părinţilor, şi dascălilor, succes şi să fie bine pentru toată lumea! Pentru că totul porneşte de la şcoală, de la educaţie.

Şi pentru că eu cred în treaba aceasta, aş vrea să zăbovesc câteva secunde asupra acelor sute de mii de oameni care au abandonat în urmă - ei având 35, 38, 40 de ani, mai puţin - au abandonat şcoala şi au rămas cu 7, 5, 4 sau mai puţine clase, şi, ca să poată trăi, muncesc cu braţele.

Aţi vorbit, doamnă Gavrilă, despre a doua şansă - "Şcoala pentru toţi".

Eu cred că este foarte bine ca aceia care îşi duc traiul mânând o căruţă cu doi cai, foarte mulţi, pe care îi vedem şi în lumea satului şi îi vedem şi la oraş, trebuie să fie rechemaţi la şcoală, să înveţe despre circulaţie - pentru că se întâmplă atrocităţi pe drumurile judeţene şi naţionale -, să fie educaţi asupra limbajului pe care îl folosesc şi mai ales să fie învăţaţi să bea mai puţin, pentru că acela care are o căruţă şi doi cai poate să-şi ţină familia.

Acum, când alte naţii se gândesc să închirieze terenuri pe Marte şi pe Lună, eu mă gândesc că noi trebuie să ne ocupăm de ceea ce este în ţara aceasta frumoasă, România.

Vă mulţumesc.

Corneliu Bichineţ, PMP Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit, în continuare, pe domnul Dohotaru.

Din partea Grupului PSD se pregăteşte domnul deputat Vasile Cîtea.

Am rugămintea să ne încadrăm în 3 minute, să poată vorbi toţi colegii.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

"Stop exploatării!"

Stimaţi colegi,

Stop exploatării! Am întâlnit situaţii cu mii de angajaţi, în care pentru o firmă este mai rentabil să depăşească numărul de ore suplimentare legale şi să plătească amenda decât să respecte legea. Trebuie să respectăm sănătatea şi demnitatea angajaţilor!

Mitul este că românii sunt leneşi, dar realităţile statistice arată că productivitatea noastră este peste salariile pe care le luăm şi că muncim mai mult decât vesticii: "Viaţa familială devine o problemă. Practic, o ucide, o termină. Te duci şi obosit acasă şi supărat de stresul şi de nebuneala de aici" - îmi spune un muncitor intervievat în timpul unei cercetări de teren denumită "Orele suplimentare sau drumul către «burnout». Impactul orelor suplimentare asupra sănătăţii angajaţilor".

Am depus, în colaborare cu parlamentari ai puterii şi opoziţiei, un proiect legislativ care prevede amenzi mai mari pentru orele suplimentare ilegale. Este un proiect care provine dinspre societatea civilă, dinspre Coaliţia pentru muncă.

Amenda maximă din Codul muncii este între 1.500 şi 3.000 de lei. În legislaţia actuală, nu există o corelare a cuantumului amenzilor şi numărul de ore suplimentare efectuate şi numărul de salariaţi care au făcut ore suplimentare ilegale.

Concret, amendamentul depus prevede "amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară".

Conform datelor European Working Conditions Survey din 2016, peste 35% dintre angajaţii români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, situându-se pe locul 3 din Uniunea Europeană, după Republica Cehă şi Grecia, şi peste media europeană, de 23%. Angajaţii cu vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani sunt cei mai expuşi riscului de ore suplimentare, 39% dintre aceştia muncind mai mult de 40 de ore pe săptămână. Impactul muncii în exces asupra sănătăţii şi performanţei angajaţilor este negativ. 15% dintre angajaţii români au afirmat că munca le afectează negativ starea de sănătate.

Expunerea prelungită la orele de muncă suplimentare influenţează negativ angajaţii, prin acumularea oboselii şi epuizarea energiei, ceea ce poate influenţa atât sănătatea lor - probleme cardiace, depresie -, cât şi pe cea a colegilor de muncă - accidente: "M-am îmbolnăvit. Eram maistru la vopsitorie şi lucram non-stop, şi veneam duminică-seara. Trebuia să vii cu o echipă, cu oameni la lucru. Dacă veneau 2-3 oameni la lucru, eu trebuia să vin cu ei. N-aveai zi liberă în săptămână. Într-un an de zile, nu ştiu dacă am stat două duminici acasă. Non-stop. Am avut probleme cu inima. Oboseala asta te termină" - spune alt angajat intervievat în timpul acestei cercetări.

Şi - ca să închei - de aceea, consider că e necesară corelarea cuantumului amenzilor cu numărul de salariaţi care prestează ore suplimentare - atenţie - ilegale, pentru a asigura o proporţionalitate între amendă şi amploarea contravenţiei. Acest lucru va determina o descurajare a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală, cu consecinţe benefice atât pentru sănătatea angajaţilor, cât şi pentru productivitate.

Apelez la bunul-simţ al colegilor din Comisia pentru muncă, dar şi apoi, în plen, pentru a reglementa astfel de conflicte de muncă, amendând capitalismul sălbatic care s-a dezvoltat în România după 1989.

Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat independent de Cluj.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Vasile Cîtea.

Se pregăteşte domnul deputat Sorin-Ioan Bumb, Grupul PNL.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Partidul Social Democrat duce la îndeplinire Programul de guvernare!".

Dragi colegi,

Este de notorietate şi de netăgăduit nici măcar de opoziţie faptul că Partidul Social Democrat a fost singura forţă politică care s-a prezentat în anul electoral 2016 cu un program de guvernare pentru cetăţeni.

A fost greu, deoarece România, în anul 2016, venea după 3 ani de tranziţie în care s-au realizat "reparaţii" pentru dramele sociale, propagate de inconştienţii care au semnat, în istorie, epoca "odioaselor tăieri".

A mai fost greu şi din cauză că anul 2016 a reprezentat pentru România anul "Guvernului meu", coordonat de la Cotroceni şi care a frânat progresul ţării noastre în ultimii doi ani şi jumătate de atunci.

Partidul Social Democrat însă şi-a asumat calitatea de câştigător al alegerilor. Avem un an şi jumătate de guvernare cu rezultate bune, rezultate care sunt confirmate de cifrele Institutului Naţional de Statistică, cifre care nu pot fi manipulate şi care reprezintă proba supremă.

Dacă în trecut pensionarii protestau la porţile Palatului Cotroceni, după un an şi jumătate de guvernare social-democrată, aceştia se simt din nou respectaţi.

Astfel, faţă de decembrie 2016, punctul de pensie a crescut cu 26,2%, atingând cota de 1.100 de lei, în tandem cu creşterea pensiei minime cu 60%, în aceeaşi perioadă, până la un total de 640 de lei. Aceste măsuri au fost urmate de alte măsuri complementare deosebit de importante, şi anume, eliminarea plăţii CASS pentru pensionari şi scutirea de impozit a pensiilor de sub 2.000 RON.

Scopul acestor măsuri a fost creşterea puterii de cumpărare a pensionarilor, Institutul Naţional de Statistică confirmând faptul că această creştere s-a manifestat cu precădere în timpul guvernării social-democrate. Dacă în anii 2010, 2011 şi 2012 am asistat la o scădere a puterii de cumpărare, care ar fi fost drastică în cazul în care Curtea Constituţională nu ar fi oprit tăierea pensiilor, începând cu anul 2013 s-a trecut din nou la o balanţă pozitivă, culminând cu anul 2017, în care s-a înregistrat, la acest capitol, o creştere de 14,6%.

Evident, pentru a putea susţine măsurile sociale destinate pensionarilor, Guvernul României a încercat să crească veniturile şi puterea de cumpărare a salariaţilor.

Astfel, a crescut salariul minim pe economie, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, de la un net de 678 de lei la un net de 1.162 lei, proporţional cu scăderea impozitului pe venit şi cu scăderea contribuţiilor angajatorului, care a însemnat mai puţini bani plătiţi de angajator şi totuşi mai mulţi bani câştigaţi de salariat. Peste 4.800.000 de salariaţi au beneficiat de scăderea impozitului pe venit, de la 16% la 10% şi de scăderea cotei de contribuţii de la 39,25 la 37,25%, ceea ce a însemnat efectiv o creştere a câştigului minim salarial de 14,7%, precum şi creşterea puterii medii de cumpărare cu 9,3%.

Sistemul bugetar, considerat în mod greşit, în trecut, duşmanul mediului privat, şi-a recâştigat prestigiul, confirmându-se şi creşteri salariale pe perioada martie 2017 - martie 2018, de 17% în administraţie, 19% în educaţie şi 28% în domeniul sănătăţii.

Aceste cifre, dragi colegi, sunt reale şi confirmă faptul că România se află într-o direcţie bună şi cetăţenii României vor beneficia, în continuare, de toate măsurile Programului de guvernare pentru care au acordat votul lor de încredere.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Sorin-Ioan Bumb. Şi se pregăteşte domnul Turcescu, Grupul PMP.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Campania «Alege oaia!» înregistrează rezultate spectaculoase în urma epidemiei de pestă porcină".

Nu mare mi-ar fi mirarea să vedem titlul de mai sus în vreo campanie de presă a PSD, prezentând elogios măreţele realizări ale celui mai incompetent guvern din istoria României.

În urmă cu doar câteva zile, în plină epidemie de pestă porcină africană, ministrul agriculturii organizează o conferinţă de presă, având ca temă bilanţul Programului de guvernare. Bineînţeles, despre epidemia de pestă şi despre situaţia de criză din ţară, niciun cuvânt, că ar strica bilanţul.

Măsura se înscrie însă în linia generală adoptată de PSD -: ascunderea problemelor sub preş şi crearea unei stări de fapt iluzorii, bazată pe manipulare şi intoxicare media.

Lipsa de comunicare din partea autorităţilor, incompetenţa crasă a aceloraşi autorităţi şi lipsa măsurilor concrete de combatere a epidemiei reprezintă combinaţia fatală de factori, care a aruncat România în situaţia actuală de criză.

În loc să ia măsuri concrete şi să comunice cu crescătorii de porci şi cu populaţia despre pericolul pestei porcine şi despre măsurile care trebuiau luate, ANSVSA şi Ministerul Agriculturii au tăcut mâlc şi au ascuns gunoiul sub preş până ce mirosul cadavrelor de porci morţi de pestă nu a mai putut fi ignorat.

Încă din anul 2016, România a fost avertizată de specialiştii de la nivelul Uniunii Europene despre pericolul pestei porcine şi despre măsurile de prevenţie ce trebuie luate. Cu toate acestea, nu s-a făcut nimic şi domnul Daea ne spune nonşalant că în România nu există vreun specialist în problematica acestei boli.

În toiul acestei situaţii de criză, miniştrii Guvernului PSD vin cu nişte soluţii care mai de care mai fanteziste, îngrozind nu doar populaţia, ci şi autorităţile europene, pentru că România a ajuns să fie cea mai afectată ţară din Uniunea Europeană, iar proporţiile epidemiei riscă să afecteze şi restul Europei.

Astfel, ministrul apelor şi pădurilor spune că ar trebui să împuşcăm toţi mistreţii, lupii, toate păsările de pradă, aceasta, deşi autorităţile europene spun că vânătoarea nu este o soluţie.

Ministrul agriculturii spune că trebuie să ardem recoltele de porumb furajer.

Domnule Daea, să nu otrăvim oare şi fântânile?

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, deşi în mod normal se ocupă să numere morţii de prin incendii şi accidente de circulaţie, îşi dă cu părerea şi spune că singura soluţie este să interzicem creşterea porcilor în gospodăriile oamenilor.

Poate că prin Palestina oaia o fi mai gustată decât porcul, dar în România situaţia este diferită.

Urmează, probabil, în următoarele zile, să vedem la televizor şi o scrisoare a lui Jamie Oliver în care va fi crunt condamnată carnea de porc şi ni se va spune ce noroc fantastic a dat peste România cu această epidemie.

Culmea este că în tot acest vârtej halucinant al prostiei şi lipsei de acţiune, o fermă românească a reuşit să învingă pesta porcină. Este chiar ferma fiului lui Liviu Dragnea, care, moştenind probabil din geniul măreţului său tată, a intuit că vine pesta şi a vândut toţi cei 10.000 de porci din fermă, înainte ca primul anunţ oficial privind epidemia să apară public. Ori asta, ori s-a bazat pe informaţiile privilegiate venite de la şeful ANSVSA, care este partener de afaceri de mulţi ani cu naşul de cununie al lui Dragnea jr.

Acesta este, de fapt, adevăratul motiv pentru care PSD blochează comisia de anchetă cerută de PNL în privinţa falimentării industriei de creştere a porcilor din România - firul hoţiei şi corupţiei merge până la Dragnea!

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Robert Turcescu.

Domnule Turcescu...

Ascultă muzică.

Vă rog, v-am invitat.

Deci îl invit pe domnul deputat Robert Turcescu. Se pregăteşte doamna deputat Roxana Mînzatu, Grupul PSD.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Aţi aflat cu toţii despre harababura din manualele pe care copiii României le vor avea pe bănci la începutul anului şcolar.

Dacă aţi ratat subiectul, permiteţi-mi să vă fac un mic rezumat.

În cele două manuale de biologie pentru clasa a VI-a, inima şi ficatul sunt desenate pe partea greşită, rinichii stâng şi drept sunt numiţi invers, vasele de sânge au lungimi diferite, informaţiile despre anumite subiecte sunt prezentate cu date diferite la pagini diferite, iar dezacordurile şi greşelile gramaticale sunt la ordinea zilei.

Din manualul de geografie, elevii de clasa a VI-a vor învăţa că oraşul Turnu Măgurele este situat în locul unde de fapt se află municipiul Drobeta-Turnu Severin. Şi Marea Moartă a fost plasată greşit pe hartă, în locul Mării Roşii, iar autorii manualului au uitat să deseneze Sudanul de Sud, ţară independentă încă din 2011.

Tot copiii din clasa a VI-a, care, în acest context, pot fi consideraţi marii ghinionişti ai reformei educaţionale PSD-iste, vor avea parte şi de un manual de istorie plin de erori - nume şi definiţii greşite, hărţi inexistente, surse istorice citate greşit.

Şi în timp ce copiii din clasa VI-a sunt condamnaţi la manuale pline de erori, Ministerul Educaţiei Naţionale şi editura unică a ţării, Editura Didactică şi Pedagogică, aruncă acest cartof fierbinte de la unul la altul. Ministerul dă vina pe editură şi cere retipărirea manualelor, editura susţine că a tipărit materialul clientului - adică al ministerului - şi ţipă că va acţiona în judecată atât ministerul, cât şi pe autorii manualelor.

Între timp, unul dintre autorii unui manual cu greşeli a dezvăluit că nu a primit varianta finală pentru a-şi da bunul de tipar şi că editura este cea care a făcut toate aceste modificări.

Am cerut ieri în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, din care fac parte, ca atât ministrul Valentin Popa, cât şi directorul Editurii Didactice şi Pedagogice, Maria Mihaela Nistor, să fie invitaţi cât mai repede să dea explicaţii în forul menţionat, cu privire la această situaţie absolut halucinantă.

Am aflat, cu această ocazie, că domnul ministru şi-a programat o delegaţie externă, imediat după începerea anului şcolar, ca şi cum odată cu sunarea clopoţelului toate problemele din învăţământ au fost rezolvate. Aşa că i-a fost adresată invitaţia de a ne onora cu prezenţa sa la comisie peste două săptămâni. În schimb, directorul editurii unice a fost invitat peste o săptămână şi chiar sunt curios cu ce explicaţii va veni.

Până atunci, însă, clopoţelul va suna şi copiii din clasa a VI-a vor primi pe bănci manuale pline de greşeli. Iar noi, parlamentarii României, avem datoria să găsim vinovaţii pentru această situaţie. Ei trebuie să plătească din buzunarul lor aceste greşeli şi să înveţe că nu te poţi juca cu manualele din care învaţă copiii acestei ţări. Şi-au asumat o responsabilitate şi au promis numai minunăţii, până când proiectul cu editura unică a fost adoptat. Parcă mi-l şi aduc aminte pe domnul Pop cum ne spunea că va curge lapte şi miere, odată cu această iniţiativă. Acum trebuie să îşi facă treaba sau să plece acasă. Ţara nu trebuie să plătească greşelile unor incompetenţi! Demisia, aşadar!

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Roxana Mînzatu.

Se pregăteşte domnul Ovidiu Raeţchi.

Doamna Roxana Mînzatu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum ştim, una din piedicile cele mai importante pentru dezvoltarea IMM-urilor, în România, este şi a fost accesul dificil la finanţare.

Eu am lucrat ani de zile cu antreprenori sau tineri care aspirau să-şi lanseze propria activitate economică şi care de la stat primeau întotdeauna doar sfaturi, îndemnuri, eventual foarte multe cursuri gratuite.

În 2016, când am pornit în campania pentru alegerile parlamentare, am crezut deplin în componenta puternică şi curajoasă pentru antreprenoriat, din Programul de guvernare al PSD, o componentă finanţată, aşa cum promiteam acolo, cu sute de milioane de euro anual, o componentă care a fost puternic criticată şi, desigur, ironizată. Dar iată că astăzi, dacă nu statisticile, dacă nu poveştile de succes ne pot convinge că această componentă de antreprenoriat a Programului PSD reuşeşte, măcar le putem vorbi românilor despre varietatea oportunităţilor de finanţare nerambursabile pentru zona de afaceri şi antreprenori debutanţi.

Programul destinat microindustrializării micilor unităţi de producţie are anul acesta un buget de 75 de milioane de euro şi oferă fiecărui antreprenor interesat circa 450.000 de lei, pentru a-şi deschide o mică activitate productivă. 600 de companii au depus proiecte în luna august şi circa 170 vor fi finanţate.

Programul dedicat comerţului şi serviciilor de piaţă are un buget de 50 de milioane de lei, circa 200 de companii vor putea primi finanţare, în cadrul acestui program foarte căutat şi foarte aşteptat.

Programul Start-Up Nation, cel atât de intens mediatizat, accesat, dar şi criticat în anul 2017, îşi dovedeşte roadele şi deja avem firme lansate în piaţă şi funcţionale. Ediţia 2018 va fi lansată în octombrie, cu un buget, aşa cum ne-am asumat prin lege, de două miliarde de lei, circa 425 de milioane de euro, ca şi anul trecut.

Tot Guvernul pregăteşte o schemă extrem de importantă pentru mediul de afaceri, prin Ministerul Finanţelor Publice. Şi dacă domnul Iohannis va debloca în şedinţa CSAT, se va permite rectificarea bugetară, de luni, 10 septembrie, se va lansa schema de ajutor de stat, bugetată cu 145 de milioane de euro, prin care investitorii care fac investiţii majore în economie, majore însemnând investiţii mai mari de 3 milioane de euro, vor primi de la stat un ajutor de 50% din investiţia pe care şi-o propun. Iată un ajutor extrem de important pentru crearea de locuri de muncă în toate regiunile României.

Şi în ceea ce înseamnă fonduri europene lucrurile funcţionează bine şi feedbackul vine de la antreprenori. Ministerul Fondurilor Europene a oferit circa 460 de milioane de euro la nivel naţional către 172 de companii, care instruiesc şi finanţează viitori afacerişti cu granturi de 30-35 de mii de euro. Este vorba despre Start-Up Plus. Românii ştiu despre această componentă şi în 2019 vom vedea finanţate şi lansate aceste afaceri.

În mediul rural avem, de asemenea, peste 2.800 de mici afaceri, neagricole, finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Granturile accesate prin acest program variază între 50.000 şi 200.000 de euro şi 260 de miliarde de euro este suma pe care Ministerul Agriculturii a alocat-o finanţării unor astfel de activităţi, inclusiv pe zona de turism rural.

Lansăm în octombrie o nouă sesiune, prin Programul Operaţional Regional pentru IMM-uri, în finanţări care depăşesc un milion de euro, proiecte iarăşi importante, investiţii care depăşesc un milion de euro.

Vorbim, deci, despre realităţi, finanţări care ajung în mediul de afaceri şi dau rezultate, o politică antreprenorială curajoasă care se întâmplă. Cred că ceea ce ne uneşte trebuie să fie astfel de politici publice curajoase, pro antreprenoriat, pe care PSD le aplică pas cu pas. Acestea sunt mai puternice decât orice diferenţe care ne pot despărţi şi eu vă invit să credem în România "Start-Up Nation" şi niciodată într-o Românie a dezbinării.

Să fim o Românie a antreprenorilor şi acest lucru ne va putea duce, în an centenar, către un proiect care să ne reunească cu adevărat.

Roxana Mînzatu, deputat al PSD Braşov.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Revin. Vă rog, haideţi să ne încadrăm în trei minute, totuşi!

Ovidiu Raeţchi.

Sunt foarte mulţi colegi care mai au de vorbit.

Domnule Raeţchi, vă rog frumos, Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul Marius Paşcan.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Ne-am despărţit zilele trecute de senatorul John McCain, erou de război şi politician american marcant, un avocat şi un luptător pentru respectarea valorilor democratice şi a drepturilor omului, oriunde acestea erau ameninţate. Senatorul McCain a fost un prieten al României. Ne-a sprijinit necondiţionat în continuarea parcursului Nord-Atlantic şi ne-a încurajat să nu ne abatem de la respectarea independenţei justiţiei şi de la consolidarea statului de drept.

Preocuparea senatorului McCain pentru România s-a văzut şi în anul 2014, atunci când a efectuat o vizită oficială în ţara noastră, ocazie cu care a avut întâlniri cu preşedintele României, ministrul de externe şi preşedintele Camerei Deputaţilor, temele de discuţie vizând statul de drept şi legislaţia privind imunitatea parlamentarilor români.

Alături de senatorii americani Ron Johnson şi Christopher Murphy, McCain a oferit atunci un mesaj fără echivoc, valabil şi astăzi: "Dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să restricţioneze lupta anticorupţie, aceasta ne afectează relaţiile cu România".

Interesul senatorului McCain pentru situaţia României s-a observat şi în 2017, atunci când, în cadrul unei întâlniri, la Washington, cu ministrul de externe al României, acesta a apreciat decizia autorităţilor române de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli în domeniul apărării, precum şi contribuţia esenţială a României în cadrul NATO.

Cu ocazia Zilei naţionale a României, în 2017, senatorul John McCain transmitea un nou mesaj încurajator: "România a dat un exemplu în regiune şi în lume prin angajamentul pentru respectarea drepturilor omului şi eforturile sale privind consolidarea statului de drept, a bunei guvernări şi independenţei justiţiei, toate acestea fiind elemente care fac din România un aliat capabil de încredere".

În acest context şi luând în considerare eforturile constante ale senatorului McCain pentru sprijinirea României, cred că există premise pe a lansa o dezbatere privind posibilitatea de a oferi bazei de la Deveselu un mod onorific, în numele său. Ar fi o expresie extrem de adecvată a parteneriatului româno-american, pe care senatorul McCain l-a încurajat şi l-a reprezentat atât de bine şi îmi exprim convingerea că putem identifica o cale procedurală eficientă, în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Emil-Marius Paşcan, Grupul PMP.

Se pregăteşte domnul deputat Ştefan Muşoiu, de la PSD.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, distinşi colegi.

Declaraţia mea politică se intitulează "România faţă cu represiunea şi apocalipsa porcină".

Guvernul Dăncilă este toxic pentru România. Îndrăzneşte să crezi că iresponsabilitatea acestei guvernări, incompetenţa şi neputinţa au aruncat România în cea mai mare criză cu care agricultura românească s-a confruntat după cel de-al Doilea Război Mondial.

În cazul epidemiei de pestă porcină africană, nici Grindeanu, nici Tudose, nici Dăncilă, nici ANSVSA, aflată în subordinea directă a premierului, nici Daea, n-au făcut nimic în afară de a ridica habarnist din umeri. Toţi au dat dovadă că au şoriciul gros şi sunt părtaşi, de fapt, pe fondul apocalipsei porcine, la o afacere profitabilă de partid.

Guvernul României a fost avertizat încă din februarie 2017, printr-un raport scris al experţilor Comisiei Europene, că nu se respectă normele sanitar-veterinare pentru a fi prevenită pesta porcină africană.

Deşi primele informaţii cu privire la epidemia de pestă porcină africană erau cunoscute de autorităţile din România de aproape un an şi jumătate, statul nu a făcut nimic, până când fiul lui Liviu Dragnea a reuşit să-şi vândă porcii din propria fermă. Cei care au avut informaţii din timp, au vândut suinele şi şi-au salvat afacerea. În acest timp, firmele de casă PSD-iste vând statului dezinfectanţi, în valoare de zeci de milioane de euro pentru, chipurile, combaterea pestei porcine. Această criză este cea mai bună demonstraţie a faptului că Liviu Dragnea şi acoliţii săi guvernează România în interes personal, mai precis, folosesc guvernarea pentru propria lor protecţie penală şi finalmente pentru profit.

Aici nu mai poate fi vorba doar de incompetenţă, ci de o mare complicitate şi ticăloşie politică.

Dincolo de această situaţie halucinantă, constatăm că a trecut aproape o lună de când această guvernare iresponsabilă a României, care îi gazează şi îi bate pe români, ca pe vremea mineriadelor, în piaţa publică, nu dă socoteală pentru reprimarea violentă împotriva propriilor cetăţeni, participanţi la mitingul de protest din 10 august 2018.

Nu ştim nici acum de ce jandarmii aveau asupra lor, la respectiva manifestare, armament cu muniţie letală, adică erau pregătiţi chiar să tragă, la nevoie. În asigurarea măsurilor de ordine publică, la o astfel de manifestare publică, nu are ce căuta armament de război.

Dintr-o altă perspectivă sumbră, gândiţi-vă ce se putea întâmpla dacă pistolul pierdut în acţiune de jandarmi ar fi ajuns în mâinile unui sau unor posibili iresponsabili participanţi la miting. Dar dacă s-ar fi multiplicat astfel de situaţii?

Ne întrebăm legitim: cine a decis că jandarmii trebuie să poarte asupra lor, pe 10 august, armament şi muniţie letală? Cine se face responsabil de represiunea împotriva propriilor cetăţeni? De ce ministrul afacerilor interne, prefectul Capitalei şi şefii Jandarmeriei se contrazic flagrant în declaraţii? Cine a coordonat strategia de racolare a grupurilor violente şi de infiltrare a acestora în piaţă şi cine a dat ordinul de protejare a provocatorilor? De ce această guvernare continuă să-şi bată joc de proprii cetăţeni, într-un an cu excepţională semnificaţie centenară, când ar trebui să-i reunească pe români?

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ştefan Muşoiu. Vă rog să vă încadraţi în trei minute, pentru că mai sunt câţiva colegi care ar trebui să ia cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Pavel Popescu.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Să nu mai compromitem celebrarea Centenarului!".

Dragi colegi,

Îmi exprim speranţa ca noua sesiune parlamentară să nu se mai desfăşoare sub auspiciile deloc normale şi comode ale jignirilor sau al unor manifestări violente. Dacă în debutul sesiunii de primăvară făceam apel către toţi colegii să-şi cenzureze ieşirile verbale mai puţin decente, cât şi tirul de jigniri, după această vară, vă solicit să spuneţi un "nu" hotărât violenţelor de orice fel. Am fost trimişi de electorat în Parlament să le reprezentăm interesele, şi nu să ne agresăm verbal sau fizic. În acest fel evităm să ne transformăm în subiect de cancan internaţional, după cum au ajuns, în mai multe rânduri, parlamentarii din Ucraina sau alte state ex-sovietice.

Vă reamintesc că ne aflăm în anul sărbătoririi Centenarului şi că până acum acest fapt deosebit de important pentru noi, cei de la PSD, precum şi pentru toţi adevăraţii patrioţi ai României, a fost perturbat, în mai multe rânduri, în moduri deloc plăcute.

Anul Centenar nu trebuie să însemne jigniri, nu trebuie să însemne scindare, aşa cum încearcă unii să manipuleze masele cu vorbe goale. Noi avem rezultatele pozitive ale guvernării şi oricine cumpăneşte, chiar şi un singur minut, va realiza că eforturile PSD-ALDE s-au materializat, conform promisiunilor electorale.

De asemenea, ţin să subliniez că această sărbătoare a tuturor românilor, atât a celor aflaţi în ţară, precum şi a celor plecaţi în străinătate, nu înseamnă instigare la violenţă, ci un îndemn la înţelegere şi un pas către o conlucrare cât mai constructivă în comisiile de specialitate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Dragi colegi, dincolo de antipatii, nervi şi interese, trebuie să avem în vedere că vom da socoteală cu toţii în faţa generaţiilor viitoare, a copiilor şi nepoţilor noştri, pentru felul în care ne comportăm. Cei care acum îndeamnă la scindare, la dezbinare, care au înlocuit argumentele cu jignirile, proiectele cu plângerile penale, încercând să-şi facă lobby pentru propriile persoane sau interese electorale, şi nu pentru România şi pentru români, vor fi cu siguranţă judecaţi de generaţiile viitoare.

Totuşi, sper că vom reuşi aici, în Camera Deputaţilor, să nu derapăm în acel joc al urii şi să facem dovada că putem să cooperăm şi că România este o ţară puternică la cei 100 de ani ai săi, ca o naţiune care cinsteşte cu adevărat eforturile şi jertfele înaintaşilor.

Vă mulţumesc.

Deputat Ştefan Muşoiu.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu, PNL.

De la PMP, domnul deputat Ionuţ Simionca.

Domnul Pavel Popescu, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi nu are nume. Nu se intitulează nicicum. Stând în faţa unei noi sesiuni parlamentare, în ultimele luni ale acestui an al Centenarului pe care de fapt l-am ignorat total, aş dori să vă reamintesc câteva lucruri extrem de importante.

Cuvintele pe care le spunem zilnic de la acest pupitru nu sunt doar simple cuvinte, ci sunt cuvinte în care ar trebui să credem cu adevărat, întrebându-ne mereu cum de ele depind speranţele şi viitorul celor care ne-au votat în decembrie 2016, în faţa cărora fiecare dintre noi, toţi cei aflaţi în această sală, astăzi, aici, am jurat.

Ceea ce noi, cei din această sală, refuzăm să înţelegem este că unele principii transcend politica. Şi unele principii transcend chiar şi aceste cuvinte pe care noi le spunem de la acest pupitru. Pentru că unele valori şi principii sunt mai presus chiar şi decât ordinele de partid. Şi datoria fiecărui dintre noi este să ţinem cu dinţii de ele.

Constituţia, legile, normele, regulamentele acestei Camere, dar şi instituţiile acestei ţări, pe care le-am călcat în picioare şi le călcăm zilnic în picioare, au la bază aceste valori şi principii.

Şi toate aceste instituţii, pentru care încrederea în ochii românilor a scăzut din cauza noastră, au de fapt rolul de a ţine unită această naţiune care astăzi este mai scindată ca niciodată. Chiar şi atunci când părerile noastre nu coincid. Sau în special când părerile noastre nu coincid.

Stimaţi colegi ai coaliţiei,

Oricât de mult aţi închide ochii la evenimentele şi abuzurile colegilor dumneavoastră din Guvern, nu veţi putea ignora nicio secundă jurământul pe care l-aţi făcut românilor.

Şi, din acest motiv, în această sesiune parlamentară, aveţi datoria de a da curs fiecărei comisii de anchetă care ar face lumină acolo unde trebuie, fiecărei comisii de anchetă care face lumină în cazul abuzurilor care au fost făcute. Şi nu mă refer doar la data de 10 august 2018.

Dacă nu pentru principii, măcar pentru români.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Ionuţ Simionca, Grupul PMP.

De la Grupul PSD o invit pe doamna deputat Alina Teiş să se pregătească.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Actualii guvernanţi par mai preocupaţi de lingvistică decât de agricultură".

Noi, oamenii, nu avem o imagine foarte bună despre porci. Este adevărat, înainte de epidemia de pestă porcină africană, ne bucuram de preparatele făcute din carnea lor.

De altfel, foloseam şi continuăm să folosim tot felul de expresii care pun porcii într-o lumină nefavorabilă.

Prima problemă pe care vreau să o supun astăzi atenţiei actualilor guvernanţi este că aceştia par preocupaţi mai mult de lingvistică decât de agricultură.

Doamnelor şi domnilor deputaţi din PSD-ALDE,

Nu păreţi atât de îngrijoraţi că pesta porcină africană v-ar desfiinţa industria creşterii porcilor şi că porcii vor dispărea din gospodăriile de subzistenţă, cât de faptul că nu avem cu ce înlocui porcul în expresiile consacrate în limba română, precum: a face albie de porci, a îngrăşa porcul în ajun, a mânca ca un porc, a se purta ca un porc, când ar zbura porcul şi aşa mai departe, aceste expresii ar putea continua.

Cea de-a doua problemă pe care vreau să o aduc în discuţie este una din spectrul marketingului.

Aş vrea să faceţi un exerciţiu de imaginaţie şi să spuneţi ce se va întâmpla în iarnă, înainte de Sărbători, când copiii din România nu vor mai avea unde să vadă porci reali şi vor cere părinţilor să le cumpere porci precum cei de pe Animal Planet.

Din calculele mele, românii vor putea cumpăra un porc, de Sărbători, din Ungaria sau Bulgaria, la aproximativ 1.000 de euro bucata.

Copiii ar putea avea de ales, eventual, între un porc tradiţional şi un smartphone de ultimă generaţie.

Iar temerea mea este că România ar putea deveni o ţară în care porcii nu se vor mai creşte decât în ferme online.

O să închei declaraţia mea politică cu o epigramă pe care am găsit-o online, cu dedicaţie specială pentru actualii guvernanţi:

"Norocul porcului

În altă viaţă ai fost porc

Şi-n asta grohăi de noroc.

Te crezi puternic emanat,

Dar uiţi că vine şi-un Ignat".

Mulţumesc.

Ionuţ Simionca, deputat de Bistriţa-Năsăud.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Alina Teiş, PSD.

Se pregăteşte domnul Andrei Daniel Gheorghe, de la PNL.

Vă rog, doamnă deputat...

Doamna Alina Teiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este: "Modernizăm România şi continuăm Programul de guvernare".

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa unui nou capitol, un capitol care deja a început şi în care noi toţi vom fi nevoiţi să muncim, pentru a duce la bun sfârşit proiectele cuprinse în Programul nostru de guvernare.

În intervenţia mea de astăzi voi vorbi despre planurile pe care noi suntem nevoiţi să le facem. Nu le pot înşirui însă pe toate, aşa că voi puncta proiectele pe care eu le consider a fi primordiale. Şi pentru că, în calitate de deputat, reprezint judeţul Mehedinţi, mă voi raporta la acele proiecte care vizează şi acest loc şi care, odată puse în aplicare, sunt sigură că vor ajuta la dezvoltarea întregii regiuni.

În primul rând vreau să fac referire la un plan care vizează infrastructura. Este vorba despre Autostrada Sudului, o autostradă care va avea nu mai puţin de 550 de kilometri şi va asigura conexiunea între Bucureşti şi graniţele de sud, cu Bulgaria, respectiv Serbia. Autostrada Sudului urmează să pornească de la Lugoj, din Autostrada A1, spre Caransebeş, Băile Herculane, Orşova, Drobeta-Turnu-Severin, Craiova şi Calafat, acolo unde va trece Dunărea spre Bulgaria, pe Podul Calafat-Vidin.

Ce beneficii ne-ar aduce o asemenea autostradă? În primul rând, maşinile ar putea ajunge în zonele cu un potenţial turistic încă nevalorificat. Şi mă refer aici la Defileul Dunării sau Parcul Naţional Domogled din Munţii Cernei.

Un alt obiectiv despre care vreau să vă vorbesc este operarea de servicii în parteneriat public-privat în spitalele CFR. Mă bucură faptul că în program va fi inclus şi Spitalul Clinic Căi Ferate Drobeta-Turnu Severin. Practic, această unitate medicală va fi complet modernizată şi utilată după ultimele standarde din lumea medicală.

Domeniul despre care vreau să mai spun câteva cuvinte şi care, cred eu, va aduce mulţi vizitatori în toate oraşele este turismul. Unul dintre proiectele de guvernare prevede ca turismul să beneficieze de cea mai mică cotă de TVA din toate sectoarele economiei, respectiv 5%, atât pentru cazare, cât şi pentru serviciile de restaurant, dar şi pentru închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Pe lângă turism, important este faptul că şi tinerii vor fi sprijiniţi.

Şi pentru ca tinerii, şi nu numai ei, ci şi persoanele trecute de prima tinereţe, să fie încurajate să facă sport, în Programul de guvernare mai există un proiect în acest sens. Este vorba despre Legea descentralizării în domeniul tineretului şi sportului, o lege care va crea cadrul juridic prin care se transferă competenţe administraţiei publice locale. Vor fi reorganizate direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, casele de cultură pentru studenţi, dar şi cluburile sportive. Acestea vor deveni instituţii subordonate administraţiei publice locale. În acest mod, vor fi impulsionate investiţiile în infrastructura care să ne ajute să evoluăm în domeniul sportului.

La elaborarea tuturor acestor proiecte despre care v-am vorbit ştiu sigur că s-au luat în calcul şi dorinţele cetăţenilor acestei ţări, binele comun al tuturor românilor.

Aşadar, putere de muncă vă doresc!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Mehedinţi, Alina Teiş.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Grupul PNL, domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică este intitulată "Resursele naturale, prioritatea României".

Chiar zilele acestea am văzut un studiu care arăta că în cursul anului trecut, spre exemplu, ceea ce înseamnă exploatarea gazului natural, la o exploatare totală în valoare de 2,5 miliarde de euro, România a încasat redevenţe de umila sumă de aproximativ 200 de milioane de euro în total - 175 pe ţărm, pe uscat, şi 25 pe mare. Iată o cifră derizorie, care ţine undeva nivelul real al redevenţelor în România la 7%.

A fost Legea offshore. Prima variantă a Legii offshore a fost una dezastruoasă; varianta finală a fost încă una defavorabilă statului român, dar nu la fel de proastă precum prima.

Şi aş vrea să fac aici câteva consideraţii.

Am văzut că s-au făcut nişte presiuni foarte mari. A venit doamna ministru de externe din Austria să facă presiuni, probabil în interesul OMV, companie unde statul austriac are interese clare. Unii spun că ar avea interese acolo şi Gazprom din Rusia. Încă nu ştim sigur cât este de adevărat, dar cert este că acest lucru se vorbeşte în mass-media şi spaţiul public.

Şi a venit să facă presiuni cu privire la Legea offshore, care încă este una defavorabilă statului român.

Atât timp cât nu vom creşte redevenţele la exploatarea gazului şi petrolului, proporţional cu interesele strategice ale României şi cu dreptul suveran al statului român, nu vom reuşi să obţinem decât câteva firimituri şi pur şi simplu să ne bucurăm că încasăm şi noi un mărunţiş.

Şi a fost această lege. Acolo, ştim cu toţii, sunt trei companii străine, sunt interese din mai multe părţi. Şi foarte interesant este aspectul că respectiva doamnă ministru, după ce a făcut vizita în România, s-a şi căsătorit. Doamne ajută, să-i fie bine! Nu asta e problema.

Dar la nunta dumneaei a venit domnul Putin. Domnul Vladimir Putin, ştiţi, cel care ştiţi, tot aşa, este liderul, şeful gazului din Rusia şi, bineînţeles, preşedintele acestei ţări, care, după aceea, a şi decorat pe cineva, unul dintre directorii generali ai Companiei OMV.

Aşadar, cred că ar trebui să ne regândim foarte bine felul în care gândim strategia noastră cu privire la exploatarea petrolului şi a gazelor şi să începem, în primul rând, cu creşterea redevenţelor la un nivel decent, la un nivel civilizat, nu la un nivel de ţară din lumea a patra, cum se întâmplă acum.

De asemenea, să reintroducem un principiu existent pe vremea Brătienilor şi a PNL-ului istoric, în Legea minelor, în Legea gazului şi petrolului, actual, un principiu constituţional, legitim şi legal, încălcat foarte des de guvernanţii noştri în 28 de ani de la Revoluţie, acela că resursele naturale - petrol, gaze şi minerale - sunt proprietatea statului român, care are datoria să le exploateze în folosul românilor. O chestiune clară, existentă în Constituţie - resursele subsolului aparţin poporului român, o chestiune care se încalcă frecvent, pornind de la privatizarea Petrom şi mergând până astăzi!

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor, doamna deputat Elena Hărătău, de la PSD.

Doamna Elena Hărătău:

Distinse domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Regiunea Moldovei şi capitala ţării, interconectate printr-un drum expres".

Dragi colegi,

Începutul sesiunii parlamentare de toamnă, iată, vine şi cu o veste bună pentru locuitorii regiunii Moldova.

Comisia Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunţat câştigătorul pentru elaborarea documentaţiei necesare pentru ultimul tronson al drumului expres Ploieşti - Paşcani.

Compartimentat în patru loturi, drumul de mare viteză urmăreşte să unească, în fapt, capitala ţării de graniţa de nord a României, conferind municipiului Bacău rol de nod rutier, alături de cel câştigat deja, de nod feroviar. Astfel, Bacăul urmează a asigura tranzitul şi către municipiul Iaşi, dar şi către graniţa de nord a ţării, la punctul Siret, existând, în perspectivă, şi o viziune clară pentru lucrarea de infrastructură rutieră Braşov - Bacău - Paşcani - Iaşi.

În acest fel, regiunea Moldovei va dispune de o infrastructură rutieră adecvată care să îi permită mult mai uşor atragerea investiţiilor private străine, asigurându-se prin aceasta şi un "culoar european" pentru Republica Moldova.

Revenind la proiectul de infrastructură menţionat, din totalul celor patru loturi mai existau incertitudini doar asupra lotului de 110 km - Focşani - Bacău, celelalte trei loturi având deja câştigătorii definitivi pentru elaborarea documentaţiei tehnice, fără să se fi depus contestaţii în termenul legal.

Elaborarea proiectului tehnic şi a studiului de fezabilitate va fi urmată de scoaterea la licitaţie directă a contractelor de execuţie pentru acest drum de mare viteză.

Guvernul României şi de această dată demonstrează faptul că nu a rămas indiferent la problemele regiunii Moldova şi că pe agenda sa se află proiecte de mare anvergură pentru această zonă a ţării, astfel încât să se creeze premisele necesare recuperării decalajelor de dezvoltare între această regiune a ţării şi celelalte regiuni mai dezvoltate şi mai agreate de investitori.

Încă o dată se confirmă faptul că municipiul Bacău are o poziţie strategică de mare importanţă, construirea acestor căi de rulare moderne şi de mare viteză putând constitui şi pentru municipiul Paşcani o oportunitate de atragere a unor investiţii străine care să poată constitui, în speţă, un "boom economic" şi pentru acest municipiu.

Nu în ultimul rând, voi fi foarte atentă la investiţiile pe care Guvernul României le va pune la dispoziţie pentru modernizarea infrastructurii feroviare, atât timp cât există obligaţia, pentru România, de modernizare a ramurii sudice şi nordice a Coridorului IV.

Deputat al PSD Bacău, Hărătău Elena.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Am încheiat prima parte a şedinţei noastre.

Restul colegilor au depus în scris.

Pauză - 5 minute şi începem partea a doua a şedinţei noastre.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Mitingul din 10 august a fost folosit de PSD nu numai pentru a demoniza o mişcare civică perfect îndreptăţită în a protesta împotriva abuzurilor acestei majorităţi politice, ci şi pentru reglări de conturi politice interne!"

Bastoanele jandarmilor date pe spatele protestatarilor sunt acum folosite în lupta internă dintre Gabriela Firea şi Liviu Dragnea, iar această dispută a scos în evidenţă posibile ilegalităţi referitoare la decizia de evacuare a Pieţei Victoriei. Altfel spus, prefectul Capitalei, doamna Speranţa Clişeru, omul Gabrielei Firea, a susţinut că a semnat ordinul de evacuare după ora 12 noaptea, ulterior intervenţiei jandarmilor. Declaraţia prefectului a venit în condiţiile în care procedura de evacuare a Pieţei Victoria a fost declanşată la ora 23,11, potrivit purtătorului de cuvânt al Jandarmeriei, domnul Marius Militaru.

Cred că aceste contraziceri flagrante arată că suprimarea protestului din data de 10 august a.c. este una care ridică mari semne de întrebare în privinţa legalităţii deciziei de intervenţie. Mai mult, Jandarmeria a anunţat că a mai fost un ordin de intervenţie dat chiar din interiorul Jandarmeriei, ceea ce ne arată că a fost vorba de un lanţ decizional viciat.

În scurt timp, se împlineşte deja o lună de la protestul românilor din 10 august şi încă nu avem vreun vinovat pentru abuzurile autorităţilor responsabile!

PNL a făcut toate demersurile parlamentare necesare pentru a face lumină în acest caz, inclusiv a solicitat o sesiune extraordinară a Camerei Deputaţilor, însă Liviu Dragnea a refuzat convocarea acesteia.

La începutul sesiunii parlamentare ordinare, noi, liberalii, împreună cu colegii de la USR, am depus o solicitare de înfiinţare a unei Comisii de anchetă privind reprimarea protestului paşnic antiguvernamental desfăşurat în Bucureşti, Piaţa Victoriei, în data de 10 august a.c. Majoritatea parlamentară a PSDragnea va trebui, astăzi, să voteze pentru înfiinţarea acestui demers de aflare a adevărului! În caz contrar, va reieşi că se tem de faptul că abuzurile comise de domnul Dragnea şi de doamna Carmen Dan vor fi scoase la iveală de sub preşul pus de PSD peste atrocităţile la care au fost supuşi protestatarii în data de 10 august.

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Solicit demisia celor responsabili de răspândirea pestei porcine africane!"

România se confruntă cu o catastrofă zootehnică cu efecte grave şi greu de controlat!

Este limpede faptul că autorităţile direct implicate, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ANSVSA, nu au luat măsuri eficiente pentru prevenirea şi stoparea apariţiei acestei maladii, deşi Comisia Europeană a notificat Bucureştiul, în trecut, în nenumărate rânduri cu privire la pericolul iminent al pestei porcine africane.

Astăzi, în 11 judeţe sunt confirmate peste 800 de focare, iar această boală este în plină evoluţie agresivă.

Măsurile luate de autorităţi sunt unele superficiale, iar acestea, deşi au fost mult trâmbiţate pe canalele media, nu au vreo legătură cu realitatea din teren. Zi de zi, flagelul pestei porcine îşi arată adevărata dimensiune în faţa incompetenţei Guvernului PSD-ALDE!

Ca urmare, solicit demisia ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, domnul Petre Daea, pentru catastrofa în care a târât România! De asemenea, îi solicit premierului Vasilica-Viorica Dăncilă să nu mai fugă de responsabilităţi şi să comunice public soluţiile luate de Guvern pe termen scurt, mediu şi lung, atât pentru crescătorii particulari de porci, cât şi pentru producătorii din industrie, care astăzi sunt obligaţi să îşi închidă fermele şi să disponibilizeze angajaţii.

Veţi rămâne, doamnă prim-ministru Viorica Dăncilă, şi dumneavoastră, domnule ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea, în istoria României ca aceia care au distrus zootehnia în România din cauza incompetenţei şi a lipsei de asumare a responsabilităţii. Ruşine!

PSD şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, nu au făcut decât să blocheze solicitarea PNL de convocare a unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor, care avea ca scop şi constituirea unei comisii de anchetă privitoare la efectele pestei porcine africane. Cu toate acestea, PNL nu a renunţat în a încerca să găsească cauzele care au condus la apariţia focarelor de pestă porcină africană în România, iar în acest sens, recent, a înregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor solicitarea de înfiinţare a unei Comisii parlamentare de anchetă privind verificarea modului prin care autorităţile statului român au pus în aplicare prevederile Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane.

Haosul economic determinat de proasta gestionare de către Guvernul PSDragnea-Dăncilă a pestei porcine este încă un exemplu al incompetenţei actualei guvernări a PSD-ALDE şi încă un exemplu clar care ne arată că actuala coaliţie de guvernare trebuie să facă un pas înapoi şi să renunţe în a mai conduce ţara.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Noua Lege a pensiilor va urmări îndeplinirea a patru principii fundamentale: contributivitate, egalitate, imprescriptibilitate şi solidaritate socială"

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, dar şi de fost director executiv al Casei Judeţene de Pensii Botoşani am obligaţia faţă de cetăţeni să îi informez şi să le spun adevărul despre Proiectul noii Legi a pensiilor, care va ajunge în curând în Parlament, pentru dezbatere şi adoptare.

Atât eu, cât şi colegii mei de la PSD ŞI ALDE din celelalte comisii parlamentare şi din Guvern ne dorim o consultare publică cât mai consistentă, astfel încât oamenii să înţeleagă exact care vor fi drepturile, opţiunile şi beneficiile lor în legătură cu pensiile.

Este un act normativ major care ne interesează pe toţi, atât pe cei ieşiţi la pensie, care vor cunoaşte majorări de venituri, cât şi pentru noi ceilalţi care suntem încă în câmpul muncii şi ne vom pensiona pe noua legislaţie. Deci toţi oamenii politici şi cetăţenii interesaţi sunt invitaţi să participe la desfăşurarea lucrărilor care vor avea loc în comisii, unde vor primi informaţii detaliate şi vor putea adresa întrebări şi propuneri pe acest subiect.

În judeţul Botoşani, pe care îl reprezint în Parlamentul României, am organizat deja consultări şi dezbateri cu privire la noua Lege a pensiilor şi am constatat că şi în alte zone din ţară colegii mei s-au întâlnit cu cetăţenii pentru a le explica noile prevederi în legătură cu pensiile. Aşadar, există din partea coaliţiei de guvernare o transparenţă şi o deschidere totală în ceea ce priveşte acest act normativ.

Noua Lege a pensiilor se bazează pe mai multe principii fundamentale, dintre care aş vrea sa le amintesc pe cele mai importante: contributivitate, adică primeşti în funcţie de cât ai cotizat; egalitate, adică pensionari care au aceeaşi vechime, dar care au ieşit la pensie în momente diferite primesc aceeaşi sumă de bani; solidaritate socială, generaţiile în activitate susţin, prin plata contribuţiilor lor, generaţiile de pensionari şi, în viitor, vor fi susţinute la rândul lor; şi imprescriptibilitate, adică dreptul la pensie nu se poate prescrie.

Vreau să precizez câteva aspecte foarte importante, întrucât au fost realizate o serie de interpretări în spaţiul public: vârsta standard de pensionare nu se modifică, nici stagiul minim şi nici cel complet, dar au fost corectate inechităţile care duceau la situaţia în care femei şi bărbaţi cu aceeaşi vechime şi acelaşi număr de puncte aveau pensii diferite.

Un aspect important care a fost prevăzut de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale pentru această lege se referă la introducerea masteratului şi doctoratului, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, la capitolul perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare.

Legea prevede totodată şi debirocratizarea şi accesul online la informaţiile despre propriile contribuţii. Astfel, ANAF va transmite Casei Naţionale de Pensii Publice sumele datorate şi plătite pentru fiecare salariat. Cetăţenii se vor putea informa, astfel, de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obţinut de ei şi sumele achitate drept contribuţii.

În acelaşi timp se menţine contractul de asigurare facultativă, care va avea, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive, pentru a totaliza cinci ani.

Noua lege prevede tot patru categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură. În cazul pensiei pentru limită de vârstă, trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vârstă standard de pensionare. La pensia anticipată se menţin prevederile de la actuala pensie anticipată parţială. Pentru pensia de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale independente, în paralel. În ceea ce priveşte pensia de urmaş, apare o nouă prestaţie şi anume, ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie. Celelalte reglementări din legea veche se păstrează. La pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.

Închei această prezentare a Proiectului privind noua Lege a pensiilor, cu o precizare foarte importantă. În acest act normativ se menţionează că nicio pensie nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată.

Aşadar, ne-am ţinut de cuvânt şi în acest domeniu extrem de sensibil şi important pentru fiecare român şi am majorat anual punctul de pensie de la 871 lei, în decembrie 2016, la 1.100 lei în iulie 2018, am eliminat plata contribuţiei pentru asigurările sociale de stat pentru toţi pensionarii, indiferent de nivelul pensiilor, am eliminat impozitul pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 lei, am crescut valoarea pensiei minime garantate de la 400 lei la 640 lei, iar acum vom îndrepta toate inechităţile din sistemul de pensii, care duceau la situaţia în care persoane cu aceeaşi vechime şi acelaşi număr de puncte aveau pensii diferite.

Doamna Cristina Burciu:

"Priorităţile legislative ale PSD respectă angajamentele luate în faţa românilor!"

Priorităţile legislative ale Grupurilor parlamentare ale PSD din Camera Deputaţilor şi Senat, pentru cea de-a doua sesiune parlamentară ordinară a anului, sunt dezbaterea şi adoptarea noii Legi a pensiilor, reexaminarea Legii offshore şi modificările la Legile justiţiei.

Un alt punct de interes în această toamnă parlamentară îl constituie rediscutarea unor legi adoptate, în urma sesizării Curţii Constituţionale sau a cererilor de reexaminare, precum Legea privind Codul administrativ şi Legea privind unele masuri necesare pentru implementarea operaţiunilor de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore.

Tot Legislativul urmează să se ocupe şi de procedurile necesare organizării referendumului pentru definirea familiei ca "uniunea dintre un bărbat şi o femeie", care va fi organizat în 7 octombrie.

PSD mai are în intenţie modificarea şi modernizarea legislaţiei privind securitatea naţională, având în vedere vechimea legilor aflate în prezent în vigoare.

În mod special pentru judeţul Cluj, Parlamentul urmează să legifereze anumite proiecte guvernamentale care vor fi emise în această toamnă. Spre exemplu, va fi lansat un studiu de fundamentare privind iniţierea unui parteneriat public-privat pentru operarea a 15 spitale din reţeaua CFR, între care şi Spitalul Clinic Căi Ferate Cluj-Napoca.

De asemenea, Spitalul Municipal Turda trebuie să beneficieze de un proiect major de modernizare a infrastructurii sanitare existente. În acest sens, voi contribui la demersurile administraţiei locale, în vederea obţinerii sprijinului financiar din partea Ministerul Sănătăţii pentru asigurarea fondurilor necesare demarării investiţiilor de la bugetul de stat.

Înfiinţarea unei şcoli de învăţământ special în zona municipiului Turda este un alt subiect prioritar. Voi susţine suplimentarea corespunzătoare a bugetului Consiliului judeţean, deoarece este o condiţie esenţială pentru asigurarea şcolarizării copiilor cu nevoi speciale. În arealul municipiului Turda există cel puţin 100 de copii cu nevoi speciale, care sunt nevoiţi să facă naveta la Cluj-Napoca, pentru că în zonă nu se poate asigura educarea lor într-o şcoală specială.

Nu în ultimul rând, după cum am mai anunţat, adoptarea noii Legi a pensiilor va rezolva şi solicitarea Asociaţiei Pensionarilor şi Persoanelor Vârstnice "Dr. Ioan Raţiu" din municipiul Turda privind includerea acordului global în calculul pensiilor, cerere pe care am prezentat-o conducerii Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Aşa cum am făcut de la începutul acestui mandat, îi voi reprezenta în continuare pe locuitorii municipiului Turda şi ai judeţului Cluj, precum şi autorităţile locale, indiferent de simpatiile politice. Voi încerca şi în această sesiune să rezolv sesizările oamenilor care apelează la mine, contribuind, în limitele prerogativelor funcţiei de deputat, la reuşita proiectelor legate de modernizarea localităţilor din judeţ şi la bunăstarea populaţiei.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Ziua internaţională a carităţii"

În semn de recunoaştere a eforturilor organizaţiilor de caritate şi a persoanelor, inclusiv a activităţii Maicii Tereza, în atenuarea crizelor umanitare şi a suferinţei umane în cadrul şi între naţiuni, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia/RES/67/105, a desemnat data de 5 septembrie ca Ziua internaţională a carităţii. Această zi a fost aleasă pentru a comemora trecerea în nefiinţă a Maicii Tereza.

Maica Tereza este cea care a înfiinţat centre pentru femei victime ale violenţei, orfelinate pentru copii săraci şi case pentru bolnavii de SIDA.

Organizaţia Naţiunilor Unite invită toate statele membre şi toate organizaţiile internaţionale şi regionale, precum şi societatea civilă, inclusiv organizaţiile şi persoanele nonguvernamentale, pentru a marca Ziua internaţională a carităţii într-un mod adecvat, prin încurajarea actelor de caritate, inclusiv prin educaţie şi activităţi de sensibilizare a opiniei publice.

În această zi este promovat gestul nobil de a oferi sau a dona benevol lucruri şi bunuri celor nevoiaşi sau de a petrece o parte din timpul nostru pentru a-i ajuta pe alţii, fără a cere recompense.

Caritatea reprezintă o formă de satisfacţie personală. Indiferent de gestul filantropic pe care îl adopţi, fie că este vorba de o donaţie sau de un sprijin moral, cel mai important este să poţi schimba ceva în bine în viaţa unei persoane care în acel moment are o anumită nevoie.

Acţiunile de caritate, cum ar fi voluntariatul şi filantropia, contribuie la crearea unei societăţi incluzive şi mai rezistente.

Caritatea este cea care poate atenua efectele celor mai grave crize umanitare, asigură, de asemenea, suplimentarea serviciilor publice în sănătate, educaţie şi protecţia copilului. De asemenea, promovează drepturile celor marginalizaţi şi defavorizaţi şi face cunoscut mesajul oamenilor în situaţii de conflict.

În opinia mea adevărata caritate este dorinţa de a îi ajuta pe cei care au nevoie de sprijin la un moment dat, fără a avea gândul de a primi o recompensă.

De aceea, cred că trebuie să fim interesaţi de ceea ce se întâmplă cu cei din jurul nostru, să ne implicăm dacă ceilalţi au nevoie de sprijin, întrucât, aşa cum afirma Mircea Eliade "cea dintâi şi singura datorie esenţială a omului este caritatea, adică o neobosită justificare a bucuriei existenţei."

Domnul Corneliu Olar:

"Primăriile trimise de PSD să se împrumute «pe caiet»"

Pe vremuri, când PSD nu era condus de Liviu Dragnea, acest partid se fălea că este un partid al primarilor. Astăzi, prin politicile păguboase pe care le promovează, PSD demonstrează că este un partid care îi umileşte pe primari, deşi PSD continuă să fie partidul care are cei mai mulţi primari, cel puţin până la următoarele alegeri.

La sfârşitul anului trecut, atunci când s-a aprobat bugetul pentru anul 2018 şi păguboasa revoluţie fiscală, toţi liderii şi miniştrii PSD şi ALDE s-au bătut în piept şi au promis că toate administraţiile publice locale din ţară vor primi cel puţin aceiaşi bani ca anul trecut. Eu, personal, am cerut garanţii pentru compensarea miliardelor care s-au luat din bugetele primăriilor, fie prin diminuarea impozitului pe venit, fie prin reducerea alocărilor pentru primarii chibzuiţi care au înregistrat excedente bugetare.

Astăzi, când am trecut de jumătatea anului, banii pe care i-au pierdut primăriile nu au venit nici la timp, nici suficienţi sau nu au venit deloc. După ani de zile în care politicienii i-au minţit pe primari cu descentralizarea financiară, Guvernele PSD-ALDE ne-au întors înapoi cu mulţi ani, în epoca dependenţei primarului de banii de la Bucureşti şi de partidul care conduce ţara.

Stimaţi parlamentari de la putere,

Ştim că banii la buget sunt puţini şi că ţara este condusă prost. Se vede cu ochiul liber că, în plină creştere economică, primăriile primesc mai puţini bani. Cu toate acestea, nu ştiu câte guverne i-au umilit pe primari, trimiţându-i să ia bani cu împrumut din trezorerie pentru a reabilita un trotuar sau a renova o şcoală. Este trist că cele mai multe dintre primării şi-au sistat proiectele de investiţii şi trăiesc acum, precum săracul satului, împrumutându-se! Aşa vreţi voi ca satele româneşti să nu fie abandonate de tineri? Eu cred, dimpotrivă, că nu vă pasă de soarta celor mai mulţi dintre românii care trăiesc în mediul rural şi care se luptă în continuare cu străzi nepietruite, cu absenţa celor mai elementare utilităţi şi cu lipsa locurilor de muncă pentru tineri.

Ar fi bine ca domnul Dragnea să se ocupe mai puţin de protocoale secrete, de state paralele şi să-şi facă timp şi de problemele reale ale României. Românii au înţeles deja că actualii lideri ai PSD şi ALDE au venit la putere doar să-şi rezolve problemele lor personale, însă cred că mai au o ultimă ocazie să îşi pot spăla ruşinea, ocupându-se de finanţarea corectă a primăriilor, de oprirea pestei porcine şi de demararea investiţiilor.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Realizările în domeniul sănătăţii, la un an şi jumătate de guvernare PSD-ALDE"

De curând, s-a împlinit un an şi jumătate de guvernare PSD-ALDE, timp în care Guvernul a implementat măsurile prevăzute în Programul de guvernare, măsuri care au adus creştere economică şi bunăstare în rândul cetăţenilor.

În plan intern, obiectivul Guvernului a constat în fundamentarea unei creşteri economice inteligente şi sustenabile, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic şi a unei societăţi echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă.

Calitatea resursei umane a fost primordială şi am privit educaţia ca un factor strategic de dezvoltare.

Aş vrea, însă, de această dată, să mă opresc asupra sistemului de sănătate, unde viziunea principală a Programului Guvernului este construită în jurul cetăţeanului, scopul final fiind acela ca serviciile de sănătate să fie cât mai aproape de oameni.

De la început trebuie spus că politicile promovate de actuala guvernare în domeniul sănătăţii s-au axat mult pe pacient, personalul medical, modernizarea infrastructurii medicale, pe alinierea cu politicile europene a legislaţiei în vigoare, iar anul 2017 a fost începutul acestor măsuri.

S-au alocat 770 de milioane de lei pentru achiziţia vaccinurilor pentru copii pe bugete multianuale, s-au alocat bani pentru toate programele de sănătate publică, inclusiv pentru bolile rare, s-a extins Programul Hepatita C pentru gradul de fibroză F3 şi au fost înfiinţate noi programe de screening.

Ministerul Sănătăţii împreună cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale au semnat Ordinul de modificare şi completare a Ordinului nr. 1306/2016, prin care s-au redat indemnizaţiile însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi în grad de handicap - cu sindromul Down, cu ADHD, cu dislexie sau autism.

Au fost eliminate comisiile de specialitate de la nivelul Caselor Judeţene de Sănătate şi de la Casa Naţională de Sănătate, această măsură venind în sprijinul pacienţilor care au putut accesa mai rapid tratamentul adecvat.

A fost actualizată lista cu medicamentele compensate şi au fost eliminate plăţile contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile obţinute din investiţii. A fost creat cadrul legal pentru înfiinţarea, la nivel local, a unor centre comunitare integrate, care să ofere atât servicii medicale, cât şi servicii sociale.

Suplimentarea alocaţiei bugetare pentru sănătate a permis ca, în primele şase luni ale anului 2017, Ministerul Sănătăţii să realizeze investiţii în valoare de aproximativ 12 milioane de euro, astfel că 68 de spitale regionale, strategice, institute medicale, spitale judeţene şi spitale de pediatrie au primit echipamente medicale destinate unităţilor de primiri urgenţe.

Anul 2018 a început cu semnarea unor contracte în valoare de 19,8 milioane de euro, în vederea dotării a 34 de spitale din ţară şi din Capitală, spitale care vor fi dotate cu echipamente de imagistică de tip Computer Tomograf (14), RMN (24) şi 21 de sisteme informatice PACS, listă pe care s-a aflat şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu.

O măsură importantă a Guvernului, în domeniul sănătăţii, este Subprogramul naţional pentru tratarea copiilor cu diabet zaharat, care face parte din Programul Naţional pentru Diabet Zaharat, în cadrul căruia copiii pot beneficia de senzori pentru monitorizarea continuă a glicemiei, precum şi de pompe de insulină prevăzute cu sistem integrat de monitorizare.

Nu în ultimul rând, trebuie să amintim de creşterile salariale legiferate prin adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care au contribuit semnificativ la scăderea exodului medicilor.

Este vorba despre cea mai mare creştere de venituri din sistemul public. Începând din 2018, salariile medicilor români s-au raportat la salariile omologilor din UE, asigurându-se un nivel de 70% din salariile încasate de medicii europeni.

Salariile medicilor şi asistenţilor medicali au crescut, începând cu 1 martie 2018, la nivelul salariilor de bază stabilite pentru anul 2022, crescând faţă de luna ianuarie cu procente cuprinse între 70% şi chiar 172%.

Acestea sunt doar unele dintre măsurile pe care Guvernul le-a implementat în acest an şi jumătate de guvernare în domeniul sănătăţii. Deşi mai sunt multe de făcut, sunt convinsă că, în acest ritm, vom ajunge la finalul mandatului şi-i vom putea privi în faţă pe români, fără să ne plecăm privirea!

Iar în calitate de medic ştiu foarte bine ce înseamnă toate aceste măsuri!

Domnul Dumitru Oprea:

"Pentru masacrarea justiţiei, PSD-iştii nu şi-au permis mai mult de «ziua cuţitelor scurte»"

Baronii locali şi liderii centrali ai PSD au acces, prin bunăvoinţa lui Liviu Dragnea, exclusiv la "zile ale cuţitelor scurte". Recentul Comitet Executiv Naţional, deşi mai animat decât şedinţele precedente, în urma cărora consensul era absolut "până la victoria finală" sau "până la capăt", adică punerea sub control politic a justiţiei, a lăsat dizidenţa să fie ceva mai consistentă faţă de "famiglia" Teleorman de la vârful social-democraţilor.

Şedinţa CExN a fost mai importantă decât orice altă şedinţă de guvern prezidată, de faţadă, de Viorica Dăncilă. Aceasta a avut rolul de a pregăti asaltul final din această toamnă şi de a-l momi pe liderul ALDE cu fantoma candidaturii comune la alegerile prezidenţiale de peste un an. Vioricăi Dăncilă i s-a ordonat să pună pe ordinea de zi a Executivului, în cel mai scurt timp, Ordonanţa de urgenţă privind amnistia şi graţierea. Numărul actelor normative care urmează să intre în dezbatere parlamentară sau pe drumul scurt al OUG-urilor pare ameţitor şi amestecă subiecte extrem de variate: de la serviciile de informaţii, securitatea naţională şi până la legea lobby-ului ş.a.m.d.

În faţa rebeliunii publice, adevărat solitare, a Gabrielei Firea, spectaculoasă pentru media ca intensitate şi savoare, riscăm să trecem cu vederea că transformarea statului român după chipul şi asemănarea baronetului PSD continuă cu paşi repezi. Ba mai mult, prin "ţipetele" din spatele uşilor închise ale CExN PSD, Liviu Dragnea este somat să îşi folosească mai departe toată influenţa asupra celor puşi în funcţii guvernamentale, pentru ca aceştia să lucreze, dacă se poate, de 10 ori mai repede pentru îngenuncherea statului de drept. "Marea prăduială naţională" încă mai este împiedicată de câteva legi şi câteva instituţii care încearcă să îşi respecte independenţa, fapt de netolerat pentru baronii unui partid care deja i-a tolerat prea multe lui Liviu Dragnea, doar pentru că a apucat să le promită multe speranţe deşarte.

Pentru noi, românii, care încă mai sperăm în revenirea la o normalitate democratică şi instalarea unei puteri care să nu mai îndepărteze România de domnia legii, urmează o toamnă neagră. Ţine doar de vigilenţa şi determinarea noastră de a merge şi noi "până la capăt" în protejarea ţării de coaliţia PSD-ALDE, una care, prin faptele sale, îşi pierde legitimitatea puterii cu fiecare oră care trece.

Domnul Florinel Stancu:

"Programul pentru relansarea staţiunilor balneare va majora contribuţia turismului balneogeriatric la PIB-ul ţării"

Dezvoltarea turismului balnear, prin investiţii în infrastructura rutieră şi crearea bazelor de tratament, este următorul obiectiv major pe care actuala guvernare a României şi-a propus să-l pună în practică. Vom acţiona conform Programului de guvernare, unde, la Capitolul "Turism", viziunea noastră integrată vine să răspundă provocării de a dezvolta infrastructura în acest domeniu, într-un mod coerent. Până în prezent am dezbătut şi am adoptat Legea privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, prima de acest fel în ţara noastră, am acordat tichete de vacanţă angajaţilor din sistemul public şi am asigurat fonduri pentru finalizarea investiţiilor începute cu fonduri europene care reprezentau certitudini pentru dezvoltarea turismului în cele mai atractive zone.

În sesiunea aceasta, după cum a anunţat Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, vom lansa Programul Naţional pentru revitalizarea staţiunilor balneare. Măsura va dispune de o finanţare de cel puţin un miliard de euro în următorii zece ani, beneficiarii fiind administraţiile publice locale şi agenţii economici care operează în cele 31 de staţiuni balneare din ţara noastră.

România dispune de ape minerale cu un conţinut foarte variat în elemente chimice, prezentând o complexitate fizico-chimică, minerologică şi termică deosebită. Cadrul natural unde sunt situate principalele staţiuni balneare din ţară este unul potrivit şi cu un potenţial economic foarte mare.

Institutul Naţional de Statistică a confirmat, la finalul anului 2015, că staţiunile balneare au fost pe primul loc în ceea ce priveşte indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune. Conform aceluiaşi studiu, din totalul de înnoptări în staţiunile balneare, 5,1% (14,6076) au fost ale turiştilor străini, iar restul de 2,867 milioane ale turiştilor români. Majoritatea turiştilor români şi străini au ales cazarea în hoteluri, unde numărul de înnoptări a depăşit 2,668 milioane. Noi credem că, dacă vor creşte investiţiile din partea statului în aceste obiective, va creşte şi interesul investitorilor privaţi, iar rezultatul va consta în condiţii şi servicii mai bune pentru turişti.

Lansarea Programului de finanţare va ajuta zone precum Băile Herculane, Căciulata, Covasna, Călimăneşti, Tuşnad, Vatra Dornei şi altele, să se transforme în bine. Prin acest program va fi dezvoltat şi promovat turismul balnear românesc, vom îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor, precum şi starea clădirilor de patrimoniu din aceste zone. În concluzie, turismul balneogeriatric îşi va spori contribuţia la produsul intern brut al ţării.

Domnul Mihăiţă Găină:

"Noua sesiune parlamentară, fidelă agendei cetăţeanului"

PSD a stabilit noi priorităţi legislative pentru sesiunea de toamnă-iarnă, care reconfirmă preocuparea noastră, a social- democraţilor, faţă de interesele cetăţeanului, precum şi realismul şi promptitudinea cu care tratăm toate problemele care ne sunt semnalate. Pentru fiecare dintre sectoarele strategice, Programul de guvernare are proiecte ambiţioase, fie că vorbim despre infrastructura de transport, despre sănătate, despre reforme în domeniul social, despre agricultură sau fonduri europene. Toate aceste teme deosebit de importante pentru România vor fi puse în aplicare prin adoptarea unor noi acte normative.

Înfiinţarea Centrului de Excelenţă în Studii în sud-estul Europei în Balcani, proiect prin care România devine Centrul Regional de Cercetare şi Inovaţie, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii sau Fondul Naţional de Dezvoltare, Legea pensiilor, înfiinţarea Agenţiei Române pentru Investiţii Strategice şi Exporturi, ARISE, dinamizarea şi dezvoltarea turismului, îmbunătăţirea legislaţiei pentru asigurarea unor servicii de informaţii în conformitate cu cerinţele statului de drept, înfiinţarea societăţilor de lobby, simplificarea accesului public la procesul de legiferare şi la cel decizional - sunt principalele noastre obiective legislative.

România va avea de câştigat imens de mult, atât în plan intern, cât şi în plan extern, prin înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Interceptări. Doar în acest fel vor fi scoase serviciile de informaţii şi ofiţerii din justiţie şi politică. Ca orice proiect al PSD-ALDE de până acum, şi adaptarea prevederilor din Legile siguranţei naţionale, la nivelul celor din ţările puternic dezvoltate în acest domeniu, este un proiect deosebit de ambiţios, tocmai pentru că atinge anumite zone sensibile. Însă doar aşa vom reuşi să reaşezăm activitatea serviciilor de informaţii în matca lor constituţională.

De asemenea, înfiinţarea Registrului de lobby şi de reprezentare a intereselor, cât şi legiferarea profesiei de lobbyist cresc transparenţa în procesul de legiferare şi în cel decizional. Acest nou act normativ va statua şi va permite interacţiunea mediului de afaceri cu decidenţii politici printr-o reglementare eficientă. Mai mult, va fi permisă implicarea societăţii civile în procesul decizional, atât la nivel legislativ, cât şi la nivel executiv.

Nu în ultimul rând, o serie de legi importante precum Codul civil, Legea CSM, Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Codul penal, Codul de procedură penală, Codul administrativ, Legea offshore, Legea guvernanţei corporative şi Legea de funcţionare a TVR urmează să fie adoptate după reexaminare.

Sunt conştient că mai sunt multe lucruri de făcut, dar trebuie să subliniez faptul că a existat şi există, în continuare, toată răspunderea şi susţinerea pentru ca proiectele să fie duse la bun sfârşit.

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Mistreţul nu este singurul ţap ispăşitor al proliferării pestei porcine africane!"

Conform "Analizei calitative a riscului de pătrundere a pestei porcine africane în România", elaborată în urmă cu aproape 15 ani sub egida Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare, endemizarea acestei epizootii în ţările din imediata vecinătate a Federaţiei Ruse era previzibilă şi iminentă încă de la finele anului 2012.

"Ucraina, Republica Moldova, Kazahstan şi Letonia sunt cele mai vulnerabile la introducerea pestei porcine africane în exploataţii şi la endemizarea bolii, în mod particular pentru că aceste ţări au sisteme de biosecuritate slabe în exploataţiile lor non-profesionale" - se menţiona în documentul citat, care sesiza şi că densitatea mare de animale receptive din ţările limitrofe acestora "ridică gradul riscului referitor la propagarea bolii în zonă, ceea ce trebuie să determine un grad permanent de alertă a autorităţilor responsabile cu prevenirea şi controlul bolilor din statele învecinate".

Printre factorii de risc al introducerii virusului pestei africane în ţara noastră, identificaţi încă din 2013, se numărau camioanele care se întorceau în comunitate din zonele infectate din Rusia şi Ucraina - pericolul de intrare reprezentându-l toate PIF-urile şi punctele de trecere cu Ucraina şi Republica Moldova - dar şi traficul ilicit peste graniţă cu porci proveniţi din statele terţe vecine din zona de Nord-Est a României, ori alimentele introduse fraudulos la frontieră de pasageri/turişti veniţi din Federaţia Rusă, Belarus şi Ucraina, doar printre ultimele ameninţări menţionate de documentul citat regăsindu-se "porcii mistreţi din statele terţe vecine României în zonele de Nord-Est, care puteau trece graniţa în migraţia lor de căutare a unor biotopuri favorabile".

Deci porcul mistreţ nu este chiar singurul ţap ispăşitor al proliferării acestei epizootii!

Concluzia de mai sus aparţine autorilor "Analizei calitative a riscului de pătrundere a pestei porcine africane în România", diseminată, repet, în luna decembrie 2013, (!) de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care sesiza faptul că "La niciunul dintre PIF-urile sau punctele de trecere a frontierei de pe graniţele de Est, România nu are amenajate dezinfectoare rutiere şi nici alte mijloace de dezinfecţie, ceea ce creşte simţitor posibilitatea de pătrundere a bolii în ţară. ANSVSA trebuie să decidă oportunitatea amenajării unor facilităţi de dezinfecţie pe aceste graniţe. Ele ar servi, deopotrivă, protejării împotriva tuturor bolilor majore la animale (febra aftoasă, influenţa aviară etc.), zonă în care, de multe ori, situaţia epidemiologică este obscură".

La 15 ani de la acţionarea acestui semnal de alarmă, pentru că autorităţile abilitate nu au dispus la timpul potrivit, dar nici măcar în prezent, aceste măsuri preventive, ţara noastră se află în plină epizootie de pestă porcină africană, investigaţia epidemiologică identificând în doar o lună de zile peste 800 de focare pe raza a 11 judeţe, numărul animalelor sacrificate depăşind deja 120.000 de capete şi crescând de la o zi la alta.

În istoria noastră recentă a existat un singur precedent, în anul 1984, când peste un milion de porci au fost sacrificaţi pentru limitarea unei epizootii de pestă porcină clasică. Au urmat câţiva ani grei pentru români, marcaţi de o criză alimentară generalizată, la finele cărora regimul politic comunist s-a prăbuşit.

În prezent, evoluţia explozivă a epizootiei de pestă porcină africană are consecinţe încă greu de apreciat din punct de vedere sanitar-veterinar, dar şi social-economic. Şi cu atât mai puţin politic...

Doamna Claudia Gilia:

"De ce se opune Preşedintele bunului mers al României?"

Suspendarea şedinţei de ieri a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este un act fără precedent în istoria României post-decembriste. Decizia Preşedintelui este cel puţin îndoielnică, întrucât ea afectează însăşi funcţionarea statului. Evident, gestul şefului statului, de a suspenda şedinţa fără a acorda avizul CSAT necesar declanşării procedurilor de rectificare bugetară, nu are motivaţie legală.

Derapajul vremelnicului "chiriaş" de la Cotroceni se înscrie în seria bizară a acţiunilor sale publice din ultima perioadă, prin care, după bunul său plac, şi-a schimbat funcţia de Preşedinte cu cea de viitor candidat la preşedinţie.

Este regretabil faptul că domnul Klaus Iohannis ignoră în mod deliberat nevoile bunei funcţionări a instituţiilor statului, împiedicând eliberarea avizului pentru operaţionalizarea rectificării. Prin această amânare, şeful statului se opune făţiş bunului mers al economiei naţionale, deci, implicit, blochează dezvoltarea României, ceea ce este inadmisibil!

Este bine ştiut faptul că întârzierea efectuării rectificării bugetare poate avea consecinţe negative, atât în plan economic, cât şi social şi instituţional. Faptul că Preşedintele trage de timp, prin aceste subterfugii ieftine, ar putea să coste foarte mult România pe termen scurt, atât prin blocarea investiţiilor la nivel central şi local, în infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, cât şi printr-o posibilă întârziere a plăţii salariilor angajaţilor statului pentru luna septembrie. Mai mult, proiectul de rectificare bugetară al Guvernului prevede alocarea de fonduri pentru sprijinirea financiară a românilor ale căror animale au fost afectate de pesta porcină, oameni care nu îşi pot recupera banii din cauza preşedintelui Iohannis!

Consider că Preşedintele trebuie să fie al tuturor românilor. Domnia Sa nu ar trebui niciodată să gândească împotriva propriului popor, cu atât mai mult să acţioneze ca atare. Blocarea rectificării bugetare dovedeşte însă că lucrurile nu sunt în regulă din punctul de vedere al exercitării prerogativelor constituţionale, fapt regretabil şi condamnabil, deopotrivă.

Îmi exprim speranţa că Preşedintele României va reveni cât mai repede cu picioarele pe pământ, deoarece astfel de iniţiative îndreptate împotriva ţării şi a românilor nu-i fac cinste şi s-ar putea să se întoarcă împotriva Domniei Sale, ca un bumerang.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Preşedintele aruncă România în faliment!"

După cei zece ani nefaşti ai regimului Traian Băsescu, mulţi români şi-au imaginat că vor avea un alt tip de preşedinte în persoana fostului primar al Sibiului. Din nefericire, noul şef al statului nu pare să îşi înţeleagă la adevărata valoare responsabilitatea funcţiei şi asumarea serviciului său în slujba naţiunii române. El ar trebui să fie garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării, să asigure un echilibru constructiv între puterile statului, prin rolul său de mediator între legislativ şi executiv. Preşedintele României trebuie să dea dovadă de demnitate şi profesionalism, să aibă un rol de garant al bunei funcţionări a instituţiilor statului, să fie preocupat de rezolvarea problemelor românilor. Poate cel mai important, preşedintele trebuie să fie cu adevărat un bun român!

Din nefericire, decizia lui Klaus Iohannis de a suspenda şedinţa de luni a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, absolut nemotivat şi chiar cinic, nu demonstrează deloc că şeful statului îşi respectă atribuţiile prezidenţiale şi că se comportă ca un român responsabil. Prin blocarea aplicării rectificării bugetare a Guvernului, Preşedintele riscă să arunce întreaga ţară în haos, iar România este în pericol iminent de a intra în incapacitate de plată.

Consecinţele măsurii luate de Iohannis sunt extrem de grave pentru buna funcţionare a ţării şi a instituţiilor statului în perioada imediat următoare, de la posibile întârzieri ale plăţii salariilor şi a pensiilor, la afectarea tratamentelor românilor bolnavi, până la blocarea investiţiilor în infrastructură, sănătate şi învăţământ.

Nu în ultimul rând, acest act samavolnic al preşedintelui, decis în mod sigur dintr-o ranchiună personală, în urma limitării cheltuielilor pentru deplasările sale inutile, va amâna nejustificat despăgubirile ce vor fi acordate proprietarilor de animale, păgubiţi în urma ravagiilor pestei porcine!

Iată o serie de efecte dureroase pentru România şi pentru români, de care se face vinovat preşedintele ţării! După ce până în 2014 am avut parte de preşedinte jucător, excentric, derapant, observăm acum că preşedintele Klaus Iohannis merge apăsat pe urmele predecesorului său şi îşi încalcă în mod flagrant atribuţiile constituţionale.

Am avea, în consecinţă, suficiente motive de a întreba românii ce opinie au despre declanşarea procedurilor de suspendare din funcţia de preşedinte al lui Klaus Iohannis. Cel mai solid dintre acestea ar fi faptul că preşedintele acţionează cu bună ştiinţă împotriva cetăţenilor acestei ţări!

Domnul Ioan Balan:

"Guvernată de PSD-ALDE, România trece în urma Bulgariei, pe ultimul loc în Uniunea Europeană"

Incompetenţa celor trei Guverne impuse de Liviu Dragnea au dus România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. În ultimii ani, ori de câte ori se făceau evaluări ale performanţelor României, Guvernele găseau un element de comparaţie, spunând că nu suntem chiar ultimii din UE, ci că, sub noi, mai slab dezvoltaţi, sunt bulgarii. Din nefericire, contraperformanţele celor trei Guverne PSD-ALDE din ultimii doi ani ne-au îndreptat încet şi sigur spre ultimul loc din Uniunea Europeană.

De exemplu, la sfârşitul anului 2016, România era pregătită să intre în mecanismele de adoptare a monedei euro, iar acum nu mai îndeplineşte aproape niciun criteriu: preţurile cresc fără oprire, deficitul bugetar va trece de 3% din PIB în acest an, iar stocul de datorie publică a crescut cu zeci de miliarde de lei numai în ultimii doi ani. În schimb, Bulgaria, care are o inflaţie scăzută, o datorie publică foarte mică şi înregistrează excedent bugetar, îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, iar de anul viitor va intra, mai mult ca sigur, în a doua etapă de adoptare a monedei unice.

Şi în privinţa aderării la spaţiul Schengen, Bulgaria ne-a luat-o înainte! Din cauza atacurilor PSD-ALDE la adresa justiţiei, din cauza haosului creat de aceştia în jurul luptei anticorupţie, semnalele care vin de la Bruxelles sunt că Bulgaria va primi undă verde, că bulgarii vor circula liber în spaţiul UE, în vreme ce România va mai trebui să aştepte câţiva ani. Aşadar, camioanele româneşti cu marfă şi românii care trec frontierele de Vest ale ţării vor fi condamnaţi în continuare să aştepte la cozi interminabile.

Deşi bulgarii nu au avut o creştere economică la fel de mare ca a României, vecinii noştri au reuşit să construiască mai mulţi kilometri de autostradă decât are România, au reuşit să stimuleze mediul economic şi să facă investiţii în şcoli şi spitale. În tot acest timp, în România, al treilea Guvern PSD-ALDE se ocupă cu luptele în partid, cu protocoale secrete, cu amnistii sau graţieri, iar de români şi de problemele lor au uitat complet!

Nu le pasă că pesta porcină a nimicit zootehnia românească, a trimis mii de oameni în şomaj şi va lăsa sute de mii de români fără porcul de Crăciun! Nu le pasă că tinerii continuă să plece din ţară şi că bătrânii mai trebuie să aştepte nu ştiu câţi ani o lege justă a pensiilor. Poate cel mai grav lucru este faptul că, deşi PSD şi ALDE ne-au îndatorat cu zeci de miliarde, nu au fost în stare să demareze vreun proiect major pentru România. Nu au reuşit măcar să finalizeze proiectele începute, cum este de pildă Şoseaua de centură a Sucevei, începută în urmă cu zece ani.

Domnul Costel Lupaşcu:

"Ministerul Sănătăţii realizează cea mai mare investiţie în aparatura medicală de înaltă performanţă din judeţul Botoşani, aproximativ 1,3 milioane de euro"

În Programul de guvernare al PSD sănătatea reprezintă un obiectiv de interes naţional. În acest sens, în urma demersurilor făcute alături de colegii din PSD, s-a îndeplinit un vis al medicilor botoşăneni, dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţă cu aparate de imagistică medicală de înaltă performanţă, această investiţie ridicându-se la aproximativ 1,3 milioane de euro. În acest mod se oferă încă o dovadă de respectare a Programul de guvernare al PSD.

Sunt bucuros să anunţ faptul că cele două aparate de ultimă generaţie, care au intrat în posesia Spitalului Judeţean Mavromati în urma achiziţiei efectuate de Ministerul Sănătăţii, au fost puse în funcţiune. Darea în utilizare a acestor aparate de imagistică medicală aduce plus valoare Spitalului Judeţean, deoarece vor fi deserviţi un număr mai mare de pacienţi, dar va fi înregistrată şi o reducere a timpului de aşteptare pentru pacienţi. Până acum, pacienţii spitalului erau nevoiţi să se înscrie pe o listă de aşteptare pentru a beneficia de această analiză, timpul de aşteptare fiind chiar şi de câteva săptămâni.

Totodată, prin punerea în funcţiune a Computerului Tomograf şi a RMN-ului, medicii vor avea posibilitatea de a îşi exercita profesia în conformitate cu standardele europene şi vor putea pune un diagnostic precis, ceea ce înseamnă servicii medicale de calitate.

Totodată, în calitatea mea de specialist în domeniul sănătăţii, consider că siguranţa pacienţilor este vitală pentru menţinerea şi dezvoltarea sistemului medical. Fără asigurarea unei îngrijiri corespunzătoare fiecărui pacient, pericolele asociate răspândirii şi agravării bolilor depistate vor creşte semnificativ.

De aceea, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru asigurarea unor condiţii cât mai bune pentru toţi pacienţii şi pentru achiziţionarea de echipamente medicale de înaltă performanţă pentru spitale.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Instituţiile cu tradiţie, ale statului român, sunt afectate de persoanele care le manageriază"

Vara aceasta am fost martorii unor evenimente nedorite, care au scos în evidenţă managementul defectuos pe care unele persoane, vremelnic trecătoare în anumite funcţii de conducere, au înţeles să-l desfăşoare.

Mitingul diasporei, din data de 10 august a.c., a lăsat un gust amar şi o imagine dezolantă pentru istoria României, ţară intrată într-un lung drum al tăcerii şi al suferinţei, atât la propriu, cât şi la figurat. Protagoniştii au fost poporul român şi una dintre instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

La 168 de ani de la înfiinţare, 3 aprilie 1850, oamenii din primul eşalon al Jandarmeriei Române, instituţie de prestigiu pentru România şi aliaţii săi, au pătat, prin acţiunile lor, imaginea profesionalismului unei structuri de elită a ţării. Managementul defectuos, ordinele reprobabile date subordonaţilor, bâlbâielile şi contradicţiile din comunicatele de presă au scos în evidenţă mecanismele defectuoase din cadrul Jandarmeriei Române.

Consider că Jandarmeria Română nu înseamnă oamenii care trec pe la conducerea instituţiei. Cred că Jandarmeria Română înseamnă profesionalism, instruire şi educaţie, astfel încât jandarmii să fie furnizori, garanţi şi apărători ai liniştii, ordinii de drept şi acumulări democratice, şi nu invers.

Dezavuez acţiunile protestatarilor violenţi care au lovit jandarmi, la fel cum dezavuez şi acţiunile violente ale Jandarmeriei Române. Jandarmeria Română este o instituţie militarizată a statului român, unde ordinele venite pe filieră ierarhică sunt respectate cu stricteţe, astfel spus sunt foarte rare cazurile în care un subordonat să nu respecte ceea ce îi transmite un superior. Cei din conducerea Jandarmeriei sunt responsabili pentru situaţia creată.

În acest sens, acele persoane care ştiu că prin acţiunile lor au afectat 163 de ani de istorie a Jandarmeriei să se delimiteze de aceasta. Încrederea unei instituţii în popor se câştigă de-a lungul anilor, prin patriotism, onoare şi respectul faţă de cetăţenii pe care ar trebui să-i apere.

Domnul Nicolae Giugea:

"Cine va răspunde pentru subminarea economiei naţionale?"

Sunt câţiva miniştri care au supravieţuit tuturor schimbărilor de Guvern PSD. Domnul Daea este unul dintre ei. Prezenţa sa în fruntea Ministerului Agriculturii, de la începutul guvernării PSD, îşi arată acum roadele - zootehnia din România trece prin cea mai gravă criză de la revoluţie. Incompetenţa lui Daea nu este egalată decât de reaua sa intenţie, prin protejarea intereselor de grup ale familiei Dragnea şi ale apropiaţilor săi.

La început, doar prostia şi incompetenţa au făcut ca Daea să ignore avertismentele Comisiei Europene. Apoi, când epidemia i-a lovit din plin pe crescătorii de animale, prostia a fost înlocuită de interes. Pentru a proteja afacerea lui Dragnea jr., Daea a tăcut şi nu a informat fermierii şi populaţia, pentru ca Dragnea jr. să îşi rezolve problema. Abia după ce el a vândut toţi porcii, informaţia despre boală a fost făcută publică. Mai mult decât atât, pentru că din orice nenorocire a ţării PSD trebuie să scoată profit, contractul pentru substanţele cu care se face dezinsecţia a fost dat, fără licitaţie, naşului lui Dragnea jr., un contract de peste 28 de milioane de euro. Deja nu mai vorbim despre incompetenţă, ci despre ticăloşie. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat înainte de ’89, când Daea îşi începea cariera în agricultură, ar fi intrat sub incidenţa art. 165 din Codul penal, pentru subminarea economiei naţionale. Atunci ar fi fost foarte fericit să scape numai cu demiterea. Aşa, domnul Daea îşi permite acum să apară la televizor şi să indice soluţii dintre cele mai fanteziste de a scăpa de pesta porcină africană, sfătuindu-i pe proprietarii de ferme să are în jurul ei sau să ardă lanurile de porumb. Cam atât poate gândi Daea.

Într-un stat normal, Daea ar fi fost acum anchetat, iar Guvernul ar fi demisionat. La noi, Daea apare la televizor, iar Dragnea ne dă lecţii de democraţie, după ce şi-a umplut buzunarele cu bani făcuţi din nenorocirea românilor. În momentul de faţă sunt anunţate oficial de către ANSVSA nu mai puţin de 10 judeţe, în 165 de localităţi, cu un număr total de 781 de focare. Practic, autorităţile au recunoscut că situaţia a scăpat de sub control şi că în momentul de faţă asistăm la cea mai gravă acţiune de distrugere a sectorului zootehnic din România ultimilor 28 de ani.

Iată cum arată cronologia unui dezastru. La 1 martie 2017, Comisarul european pentru agricultură avertizează România despre riscul apariţiei pestei porcine africane. Guvernul Grindeanu adoptă o ordonanţă de urgenţă prin care prelungeşte perioada de vânătoare la mistreţi. Mai mulţi vânători atrag atenţia că vânătoarea nu trebuie să se facă prin hăituire, pentru că asta înseamnă că turmele de porci mistreţi sunt goniţi pe arii extinse. Avertismentul nu este luat în serios. În luna mai 2017, şeful ANSVA anunţă triumfalist că România a scăpat de cele 6 boli restrictive care împiedică exportul de carne. În acest timp, pesta porcină se instala în ţară.

Deşi există avertismentul Comisiei Europene şi al medicilor din teritoriu, târgurile de animale nu sunt interzise, ceea ce va facilita răspândirea pestei porcine. Mai mult, autorităţile locale şi cetăţenii nu sunt informaţi. Practic ANSVA nu face nimic, deşi boala se răspândeşte cu repeziciune.

În iulie 2017, sunt semnalate două focare la Satu Mare şi în Tulcea. Informaţia este ţinută la secret, deşi era un atentat la siguranţa alimentară a cetăţenilor.

În lunile ianuarie-februarie 2018, deja sunt semnalate mai multe focare de pestă porcină în ţară. În aceste condiţii, şeful ANSVSA emite un ordin prin care suspendă inspecţiile medicilor sanitar veterinari în gospodăriile oamenilor. Colegiul Medicilor Veterinari atrage atenţia asupra erorii acestei decizii, în condiţiile existenţei unor focare de pestă porcină. ANSVSA nu renunţă la decizie. În aceste condiţii, ceea ce era de aşteptat să se întâmple, se întâmplă - în vara lui 2018, pesta porcină izbucneşte cu putere. Autorităţile reacţionează tardiv şi fără prea multă convingere. Cadavre de porci mistreţi infestaţi sunt descoperite în Dunăre, dar nimeni nu ia vreo măsură.

În timp ce autorităţile ascundeau proporţiile dezastrului, fiul lui Dragnea vindea majoritatea porcilor din fermă, evitând dezastrul care îi afecta pe restul crescătorilor de porci din ţară.

În a doua jumătate a anului 2018, pesta porcină se răspândeşte cu repeziciune şi scapă de sub control, un control care nu a existat niciodată. Filtrele sunt practic inexistente sau de formă. Oricine care a fost la mare în luna august şi nu a ales Autostrada Soarelui a putut vedea că prin comunele afectate de virus nu exista vreun filtru de control. În alte părţi, unde există filtre, angajaţii se fac că pulverizează substanţe, dar nu dau cu nimic, asta în condiţiile în care exclusivitatea pentru aprovizionarea cu substanţe dezinfectante aparţine firmei Farmavet, deţinută de naşul lui Dragnea jr. Dezinfectanţii folosiţi nu au fost testaţi şi nimeni nu poate garanta eficacitatea lor. Cum achiziţia s-a făcut fără licitaţie, scenariul este similar cu scandalul HexiPharma.

În acest timp, o altă boală îşi face apariţia, iar Ministerul Agriculturii nu reacţionează. La sfârşitul lunii noiembrie 2017, au fost semnalate mai multe cazuri de scrapie. Ca şi în cazul pestei porcine africane şi aici, turmele în care se semnalează boala trebuie sacrificate în întregime. În timp ce Daea lansa Campania "Alege oaia", boala este lăsată să se răspândească. În scurt timp crescătorii de oi vor avea soarta crescătorilor de porci. Pentru că Daea, în calitatea lui de ministru al agriculturii, nu a făcut nimic şi, prin asta, a distrus zootehnia din România el trebuie nu doar să fie demis, dar şi să răspundă penal.

Domnul Mihai Niţă:

"Opoziţia, între civism şi cinism"

Constatăm, de ceva timp, că parlamentarismul se transformă dintr-o activitate politică, menită să creeze legi sănătoase pentru ţară, într-un soi de bălăcăreală, ca la piaţă, respectul pentru sine şi pentru colegi extrapolându-se în ură şi dispreţ, exprimate prin cea mai abjectă atitudine. Partidele politice aflate în opoziţie şi-au abandonat rolul pe care l-au primit, cu încredere şi speranţă, din partea unui segment al populaţiei şi au uitat de ce şi cum au ajuns în Parlament, preferând coalizarea, până la identificare, cu unele ONG-uri care propagă anarhia şi violenţa de orice fel. Şi toate acestea se întâmplă sub girul acordat cu o halucinantă nonşalanţă de chiar şeful statului, cel desemnat de români să le reprezinte interesele şi să garanteze respectarea Constituţiei, precum şi echilibrul puterilor în stat. Acest comportament cinic se pretinde a fi o manifestare a civismului, provocând, în realitate, grave prejudicii imaginii României.

Alianţa aflată la putere, ca urmare a votului democratic exprimat liber de majoritatea românilor, se străduieşte, cu toată forţa, să repună lucrurile în ordinea firească şi legală. Materializarea programului politic consacrat dezvoltării României a devenit, însă, o ţintă pentru aşa-zişii adversari politici, cărora nu le convine emanciparea ţării, preferând s-o transforme într-o colonie aservită oricăreia dintre puterile care nu iubesc România, ci doar resursele naturale ale acesteia. Asemenea lucruri s-au mai întâmplat doar în vremurile când Ţările Române se aflau sub ocupaţie străină. Să se fi întors România la aceeaşi stare, când străinii ne deposedau de bunurile cele mai preţioase, cu sprijinul boierilor vicleni şi trădători de ţară?

Aşa ceva nu putem tolera şi nici majoritatea covârşitoare a populaţiei nu doreşte să renunţe la suveranitatea naţională, la libertate şi la democraţie, câştigate prin vărsare de sânge. Asta o spunem noi, cu toată convingerea, ca reprezentanţi ai forului suprem al statului, prin voia poporului, a poporului cel adevărat, nu a celui imaginar, reprezentat doar prin câteva haite de provocatori, care se erijează în reprezentanţi ai mulţimii.

De curând, grupurile de presiune susţinute de opoziţie au încercat să-i discrediteze pe compatrioţii noştri aflaţi în străinătate, organizând în numele lor acţiuni de stradă violente, dedicate răsturnării ordinii de drept, adepţi ai haosului, după cum înşişi capii şi adepţii lor declarau public, prin intermediul reţelelor de socializare, conştienţi sau nu de pericolul la care expun ţara.

În această situaţie, este imperativ ca statul român, prin instituţiile sale, să ia măsurile adecvate pentru reinstaurarea normelor legale ale funcţionării instituţiilor, adecvate oricărei societăţi democratice, Parlamentul trebuie să redevină forul fundamental al democraţiei, caracterizat nu prin băşcălie degradantă, ci prin înţelepciune şi decenţă, ca semn obligatoriu respect faţă de poporul român.

Doamna Alexandra Presură:

"Demersuri legislative concrete pentru dezvoltarea educaţiei naţionale"

Educaţia împreună cu sănătatea sunt domeniile vitale ale dezvoltării României, finanţarea corespunzătoare a acestora fiind în măsură să ne confere premisele unui popor educat şi sănătos, precum şi menţinerea tinerilor în ţară. În acest sens, am susţinut şi am votat o serie de legi importante, care să crească calitatea învăţământului românesc. Cea mai importantă dintre acestea este Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care a permis majorarea consistentă a salariilor profesorilor, care sunt în prezent cu 40% mai mari faţă de decembrie 2017.

Majoritatea parlamentară PSD a reuşit până acum să finalizeze multe alte iniţiative legislative benefice pentru standardizarea europeană a educaţiei româneşti. Una dintre acestea este Legea nr. 176/2018 privind internshipul, prin stabilirea modalităţii de efectuare a programelor de internship pentru persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani. Scopul acestei legi, intrate recent în vigoare, este dezvoltarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor din domeniul în care se organizează Programul de internship, al dobândirii de experienţă profesională şi al facilitării tranziţiei de la sistemul de educaţie la piaţa muncii.

Un alt act normativ important pentru educaţie este adoptarea Programului guvernamental "Investeşte în tine", care permite tinerilor să acceseze credite cu dobândă zero pentru a investi în educaţie, respectiv pentru a primi banii necesari achitării studiilor şi a celorlalte cheltuieli aferente.

Altă reglementare concretă adoptată de Parlament a fost aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi. Este o lege extrem de benefică pentru unităţile de învăţământ, deoarece s-a stabilit că în urma experimentelor efectuate anii trecuţi, în şcolile din program participarea elevilor la cursuri a crescut cu 42% faţă de perioada anterioară. În acest fel, va scădea considerabil rata abandonului şcolar, iar elevii din mediul rural şi cei proveniţi din familii cu dificultăţi materiale vor avea şanse sporite de a absolvi învăţământul obligatoriu şi a se integra ulterior în câmpul muncii.

O altă iniţiativă legislativă, care a fost semnată şi de mine, se referă la accesul la educaţie al copiilor care nu au acte de identitate sau CNP. Se urmăreşte astfel completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, iar dacă propunerea va deveni lege, aceşti copii vor putea fi înscrişi în sistemul de învăţământ general obligatoriu.

Priorităţile guvernamentale se regăsesc în Programul Naţional de Dezvoltare Locală, PNDL, prin care se vor construi în acest an zeci de creşe şi grădiniţe noi şi, de asemenea, vor fi modernizate sute de unităţi de învăţământ, investiţii aflate deja în desfăşurare în toată ţara.

Ministerul Educaţiei Naţionale are în derulare o serie de alte iniţiative benefice pentru dezvoltarea sistemului educaţional. Una dintre acestea este implementarea Proiectului privind învăţământul secundar în România, care vizează asigurarea unei educaţii de calitate pentru toţi copiii. Acest proiect va finanţa acţiuni concrete pentru reducerea abandonului în învăţământul secundar şi terţiar, dar şi în scopul creşterii ratei de promovare a examenului de bacalaureat. Totodată, MEN are în intenţie includerea mai multor universităţi din România în Programul-pilot de constituire a unor reţele de universităţi europene de excelenţă, finanţat prin Programul Erasmus. Acestea ar urma să aibă programe de studiu aliniate, astfel încât studenţii să poată să urmeze semestre în mai multe universităţi din străinătate.

Nu în ultimul rând, Guvernul a lansat în acest an Programul de cercetare "Performanţă Instituţională", care vizează dezvoltarea instituţională pentru creşterea performanţei institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare şi a universităţilor de stat, cu un buget previzionat de 500 de milioane de lei, până în anul 2021.

Sunt convinsă că angajaţii din învăţământ apreciază eforturile guvernamentale şi parlamentare ale PSD de a le oferi condiţii optime pentru dezvoltarea unui act educaţional de calitate, iar în noua sesiune parlamentară vom continua adoptarea unor legi pozitive pentru profesori, elevi şi părinţi!

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Sprijinul de la stat pentru investiţii majore, amânat din cauza preşedintelui Iohannis care se află în campanie electorală cu PNL"

Preşedintele Iohannis a preferat să încalce Constituţia şi să participe la o şedinţă a PNL, dar nu a fost interesat ce se întâmplă cu persoanele care depind de alocarea la timp a resurselor financiare - copii, mame, pensionari, salariaţi sau instituţii ale statului român.

Atitudinea lui Klaus Iohannis faţă de aceste persoane este dispreţuitoare şi nu este cea pe care ar trebui să o arate un preşedinte de ţară.

Stimularea investiţiilor este afectată din cauza preşedintelui Iohannis care a amânat convocarea CSAT, astfel că a întârziat avizul asupra proiectului rectificării bugetare şi implicit aprobarea şi intrarea în vigoare a acestuia.

Prin comportamentul său, preşedintele Iohannis aruncă ţara în haos şi în blocaj instituţional. Rolul preşedintelui nu este de a intra în conflict cu cei care conduc celelalte instituţii din stat, ci de a asigura buna funcţionare şi colaborare instituţională.

Potrivit angajamentului asumat de guvernarea PSD-ALDE, investiţiile rămân o prioritate, pilon de dezvoltare şi creştere economică. Dovada în acest sens se regăseşte în schema de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie, care este finalizată şi gata de aplicare. Însă totul a fost amânat din cauza agendei preşedintelui Klaus Iohannis care nu are timp de lucruri vitale pentru ţară, respectiv rectificarea bugetară, dar îşi face loc în program pentru a merge în campanie electorală şi a participa la o şedinţă oficială a PNL. Prin acest comportament, preşedintele Iohannis continuă să facă dovada neconstituţională a partizanatului său politic cu PNL pe care doreşte prin orice mijloace nedemocratice să îl aducă la guvernare.

În tot acest timp, coaliţia PSD-ALDE se ocupă de guvernare.

Ministerul Finanţelor Publice a prevăzut, la Capitolul "Acţiuni generale", banii necesari, dar schema de ajutor devine funcţională doar după aprobarea primei rectificări a bugetului pentru 2018.

Prin atitudinea sa obstrucţionistă, preşedintele Iohannis subminează inclusiv interesele investitorilor, în special al acelor români care contau pe sprijinul statului pentru investiţii şi dezvoltare.

În noua formulă, schema de ajutor de stat aduce efect multiplicator în economie, asigură dezvoltarea regională prin sprijinirea realizării investiţiilor de mare anvergură, cu importante efecte în economie, orientate spre sectoarele de activitate de vârf. Valoarea minimă a investiţiei este de 13,5 milioane lei, fapt care face programul mult mai accesibil şi util investitorilor români.

PSD îşi respectă angajamentul de a sprijini firmele româneşti, iar în privinţa ajutorului de stat acest sprijin s-a concretizat în coborârea plafoanelor investiţiilor de la care o companie are acelaşi ajutor de stat. Acum, nivelul minim al investiţiei trebuie să fie 3 milioane de euro, faţă de 10 milioane cât era înainte. Accesul la ajutor de stat este permanent. După noul mecanism, cererile de finanţare se depun în sesiune continuă. În egală măsură s-a simplificat procesul birocratic. Faţă de perioada anterioară, acum este suficient pentru aprobarea ajutorului de stat un plan de investiţii simplificat aferent proiectului. Bugetul mediu anual al schemei de ajutor este de 638 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 145 milioane euro.

Domnul Viorel Stan:

"Colegiul «Calistrat Hogaş» din Piatra Neamţ face performanţă"

Declaraţia de astăzi face referire la una dintre unităţile şcolare din România, care reuşeşte să facă performanţă. Şi reuşeşte acest lucru chiar în ciuda nevoilor din sistemul de învăţământ, care uneori există, şi chiar în ciuda faptului că nu este amplasată într-un oraş foarte mare.

Şcoala la care fac referire se află în municipiul Piatra Neamţ şi poartă numele unui mare prozator român, Calistrat Hogaş. Colegiul "Calistrat Hogaş" reuşeşte, pentru a treia oară consecutiv, să se ridice la standarde europene.

Ce vreau să spun mai exact? Unitatea de învăţământ a participat anul acesta la competiţia care i-a adus titlul de şcoală europeană pentru următorii trei ani. Concursul a fost unul strâns, însă Colegiul a reuşit să acumuleze 176 de puncte şi să se claseze pe locul VII în ierarhia naţională.

În urma câştigării acestui titlu, Ministerul Educaţiei Naţionale a oferit şcolii şi un premiu simbolic. Însă nu acest premiu este important, ci recunoaşterea meritelor, atât ale profesorilor, cât şi ale elevilor. Asta pentru că, în fiecare an şcolar, Colegiul "Calistrat Hogaş" reuşeşte să aibă performanţe remarcabile şi să se implice într-o mulţime de proiecte europene. În plus, felul în care se predă aici este demn de toată lauda. Profesorii sunt implicaţi şi reuşesc să-i facă pe elevi să iubească şcoala. Aşa că nu-i de mirare că, după ce ies de pe băncile colegiului, mulţi tineri ajung la universităţi de renume şi reuşesc, mai apoi, să se descurce în viaţă şi să aibă cariere de succes.

Doresc ca prin intermediul acestei declaraţii să-i felicit pe toţi cei care au contribuit la obţinerea acestei performanţe şi să le transmit că munca lor trebuie să continue, pentru că doar prin intermediul unor astfel de oameni putem reforma sistemul de învăţământ românesc şi îl putem aduce la standarde cu adevărat europene!

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"Alfabetizarea, încotro?"

Instituită în 1966 de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură UNESCO, Ziua internaţională a alfabetizării, International Literacy Day, este celebrată pe data de 8 septembrie a fiecărui an.

Alfabetizarea este strâns legată de dezvoltarea unei societăţi omeneşti durabile, în care întreaga populaţie să aibă un acces deplin şi nediscriminatoriu la educaţie şi, odată cu aceasta, la ştiinţă şi cultură.

Din nefericire, în prezent, statisticile ONU şi UNESCO indică faptul că există aproape un miliard de persoane, mai precis aproape 950 de milioane de persoane din cele circa 8,5 miliarde existente în momentul de faţă, care nu ştiu să scrie şi să citească.

De remarcat este că, din totalul populaţiei analfabete a lumii, circa 2/3 reprezintă femei, expresie directă şi deosebit de gravă a problemelor majore în privinţa discriminării şi blocării accesului la cultură, cu care se confruntă populaţia feminină din multe societăţi contemporane, cu precădere din statele cele mai sărace ale lumii, mai ales cele situate pe continentul african.

Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul pentru Statistică al UNESCO, procentul populaţiei analfabete la nivel mondial depăşeşte 50% în peste 14 ţări, situate, cu precădere, în Africa, în Niger depăşindu-se chiar pragul de 80%. În acelaşi timp, din totalul populaţiei analfabete, procentul reprezentat de tineri reprezintă mai mult de 16%, adică 1/6 indivizi la scară globală, ceea ce este deosebit de îngrijorător pentru perspectivele de dezvoltare ale ţării respective.

Din păcate, România deţine, la rândul ei, un nedorit loc codaş în statisticile mondiale în domeniu. Astfel, potrivit EUROSTAT, instituţia specializată în materie a UE, ţara noastră se situează pe primele locuri în UE, în ceea ce priveşte procentul populaţiei analfabete, cu circa 6% populaţie analfabetă, îndeosebi prin nivelul extrem de ridicat al abandonului şcolar, cu precădere în rândul persoanelor aparţinând comunităţii rome.

Programul de guvernare al PSD, acoperind perioada 2017-2020, acordă o importanţă deosebită educaţiei şi accesului îngrădit al populaţiei la educaţie, ştiinţă şi cultură, fiind stipulate şi măsuri concrete, în curs de implementare, vizând atragerea largă a populaţiei de vârstă şcolară şi adultă, inclusiv prin lansarea unor proiecte beneficiind de finanţare europeană, în programele naţionale în domeniu.

Menţionez, în acest sens, aspectele referitoare la "Politicile publice în domeniul educaţiei", cu accent deosebit pus pe "implementarea principiului egalităţii de şanse în educaţie, îmbunătăţirea performanţelor educaţionale, abilităţilor şi competenţelor tuturor copiilor şi tinerilor, prin accesul la un sistem de educaţie de calitate, relevant şi incluziv", precum şi prin componentele relevante ale Programului referitoare la "Pachetul social garantat pentru educaţie";"Dezvoltarea sistemului de educaţie timpurie"; "Programe de antreprenoriat de la şcoala primară până la universităţi"; "Profesori motivaţi şi bine pregătiţi"; "Cadre didactice şi cercetători de vârf";"Cetăţeni activi pe piaţa muncii"; "Infrastructură modernă, mijloace didactice adecvate, care utilizează tehnologiile informării şi comunicării"; "Creşterea participării la educaţie de calitate, de la creşă, până la absolvirea unei forme de învăţământ care să asigure acces pe piaţa muncii sau tranziţia către învăţământul universitar"; "Întărirea prestigiului internaţional al universităţilor româneşti"; "Excelenţa în educaţie"; "Învăţarea pe tot parcursul vieţii", respectiv "Valorificarea potenţialului absolvenţilor de învăţământ superior şi cercetătorilor din diaspora.

În lumea contemporană, educaţia semnifică ceva mai mult decât simpla deţinere de către o persoană a posibilităţii de a scrie şi de a citi, adăugându-se, în egală măsură, capacitatea individului de a avea acces la calculator, mobil, tabletă, INTERNET, adică la tot ceea ce înseamnă tehnologiile informatice moderne, recunoscându-se, în acest fel, rolul relevant al acestora în diseminarea informaţiei şi în formarea generală a individului.

În acelaşi timp, educaţia, alături de ştiinţă şi cultură, în general, reprezintă vectori relevanţi în promovarea păcii şi bunei înţelegeri între popoare, reprezentând, în acest fel, factori importanţi în eradicarea altor racile ale societăţilor umane contemporane, precum sărăcia, foametea, intoleranţa, extremismul de orice fel, precum şi în ceea ce priveşte egalitatea şanselor şi dezvoltarea durabilă, obiective de prim rang ale ONU - "Millenium Development Goals", devenită, din 2016, "Sustainable Development Goals" şi ale UNESCO.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"«Maneaua lui Bădălău», insulta PSD-istă căreia românii îi vor răspunde politicos, la urne"

În nebunia colectivă care a cuprins România în această vară, avem o victimă sigură - românul, românul din ţară şi românul din afara graniţelor ţării. Am văzut români insultaţi şi loviţi de alţi români, pe fondul creşterii tensiunii politice la cote alarmante. Principalul responsabil pentru această stare de fapt îngrozitoare este, fără îndoială, partidul de guvernământ, PSD, prin acţiunile sale de subordonare totală a statului şi de sfidare a opiniei publice.

Săptămâna trecută, o înregistrare video de la un botez la care participa senatorul PSD de Giurgiu, Niculae Bădălău, în care erau insultaţi românii din diaspora, făcea, pe reţelele sociale, un rating comparabil cu "Cerbul de aur". Se cânta o manea dedicată domnului Bădălău, un fel de baladă eroică în care, pe lângă glorificarea greţoasă a puterii PSD-iste, românii din diaspora erau descrişi ca duşmanul pe care cei prezenţi la petrecere erau îndemnaţi să micţioneze, totul, spre încântarea domnului Bădălău şi a colegilor săi de partid prezenţi la cinstita (?) adunare.

Domnul senator Bădălău nu este un oarecare. Este unul dintre cei mai importanţi lideri ai actualului PSD, aflat la al patrulea mandat de parlamentar. Într-o ţară normală, în care politicienii manifestă un minimum de respect faţă de oamenii care-i plătesc, un senator şi un lider important al guvernării ar fi întrerupt dezgustătoarea prestaţie a lăutarilor, i-ar fi dat afară şi, de la microfon, şi-ar fi cerut scuze românilor din diaspora.

Din păcate, noi nu trăim într-o ţară normală. Noi trăim într-o ţară pe care Liviu Dragnea şi oamenii săi aproape că au luat-o ostatică, o ţară în care oameni precum domnul Bădălău chiar se închipuie stăpâni absoluţi, cu dreptul de a insulta oricum, oricând, pe oricine, mai ales pe acei români care nu le recunosc dreptul de stăpânire absolută asupra ţării, pe acei români care se opun PSD-izării României.

Prinşi în obsesia lor de a dobândi cu orice preţ puterea absolută, domnii Dragnea şi Bădălău uită că aroganţa şi dispreţul faţă de oameni se plătesc scump. Nu acum, nu imediat, ci la momentul oportun, atunci când oamenii au ocazia să-şi manifeste adevărata putere, votul. Insultelor din maneaua dedicată domnului Bădălău, românii insultaţi, din diaspora sau din ţară, le vor răspunde politicos, la urne, cu un vot care îi va împiedica pe aceşti domni să transforme toată România în feudă a PSD.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Etichetarea înşelătoare"

La jumătatea lunii iunie a.c, Organizaţia Europeană a Consumatorilor, BEUC, a acuzat anumiţi producători de produse alimentare că folosesc pe etichete în mod incorect termeni si cuvinte care fac trimitere la tradiţie-tradiţional.

Organizaţia europeană avertizează că, de multe ori, asistăm la adevărate campanii de marketing "artizanal", în care se utilizează fraze care ar putea fi definite ca "practici înşelătoare". Astfel, BEUC solicită o reglementare mai strictă, la nivelul Uniunii Europene, cât şi în legislaţia naţională a statelor membre ale UE, în încercarea de a elimina unele practici care se desfăşoară în prezent în întreaga Europă.

Organismul european a remarcat faptul că acestea nu sunt altceva decât produse industriale etichetate în mod înşelător ca fiind tradiţionale, fiind identificate mai multe grupe de alimente: pâine, produse lactate cu fructe şi din carne, paste etc.

Consider că lipsa normelor UE, care să definească modul în care producătorii pot folosi astfel de termeni, este un factor negativ, astfel că anumiţi procesatori profită de această zonă gri din legislaţia Uniunii Europene.

Modul în care consumatorii interpretează produsele şi vizualizează ingredientele are de-a face, în principal, cu eticheta, existând numeroase campanii de publicitate în care se atrage atenţia şi se pune accent asupra producţiei autentice, tradiţionale, naturale, însă de cele mai multe ori folosindu-se abuziv aceşti termeni.

În raportul BEUC se mai afirmă: "În cadrul vocabularului de marketing, direcţionarea anumitor tipuri de cereri înseamnă că alături de cuvinte precum «fără», «natural», «organic» şi «sănătos» au fost adăugate formulări precum «conţinut scăzut de grăsimi», «fermă», în încercarea de a determina consumatorii să devină loiali unei mărci, unui produs sau unui anumit procesator.

O altă problemă identificată este prezentarea de către o mare companie ca fiind un mic procesator, acest lucru fiind mult mai convenabil şi atractiv pentru consumator.

Sondajele arată că anumiţi consumatori din ţările europene nu mai au încredere în etichetele produselor alimentare, iar acest raport dovedeşte că au motive întemeiate să creadă aşa. Ca urmare, presiunea din partea organizaţiilor trebuie să determine pe unii producători să-şi facă ambalajul şi eticheta mai cinstite. Cu toate acestea, producătorii au profitat de avantajele zonelor gri din legislaţia UE, pentru a face ca produsele lor să pară mai bune decât sunt. Ca atare, este urgent ca instituţiile Uniunii Europene să prezinte o soluţie, pentru a pune capăt acestor practici înşelătoare, iar statele membre trebuie să se asigure că producătorii de alimente respectă aceste reguli".

Este necesar a se elabora reguli la nivelul Uniunii Europene privind conţinutul minim pentru produsele care evidenţiază în partea din faţă a ambalajului anumite ingrediente, respectiv carnea, fructele etc., definiţii pentru termenii folosiţi în mod obişnuit pe etichete, pentru a pune în discuţie aspecte legate de calitate, cum ar fi "tradiţional" sau "artizanal", precum şi afişarea procentului de ingrediente publicate pe partea frontală a ambalajului.

Domnul Neculai Iftimie:

"«Ferma de lângă casă» - proiect de un real folos"

Studiind în ultimele zile Proiectul "Ferma de lângă casă" al Asociaţiei Gospodarilor din România ESTAR, am ajuns la concluzia că acesta poate fi de un real folos atât gospodăriilor ţărăneşti, cât şi economiei naţionale.

Constat că România este printre puţinele ţări în care 47% din populaţie trăieşte în mediul rural. Viaţa în acest mediu, vrem nu vrem, este indisolubil legată de creşterea animalelor.

În momentul de faţă, în România există 2.247.000 de gospodării ţărăneşti care se pretează la organizarea fermelor de lângă casă bazate pe producţia zootehnică, ţinând însă cont de legislaţia protecţiei mediului.

În agricultura României, gospodăria ţărănească poate fi o întreprindere individuală, având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară şi comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole.

Gospodăria ţărănească ar putea să funcţioneze oriunde există o bucată de pământ, pentru că oamenii o asociază cu produsele naturale, mai bune decât cele din magazine şi o caută.

Gospodăria ţărănească are însă câteva caracteristici remarcabile şi anume, membrii săi nu ies la pensie, este o formă simplistă de economie circulară, în cadrul ei totul este folosit, nimic nu se pierde.

Caracteristica gospodăriei ţărăneşti reiese din complementaritatea sa faţă de marea exploataţie. Cea dintâi, spre deosebire de marea exploataţie, nu produce pentru piaţă. Totuşi, fiecare dintre noi doreşte să cumpere acele produse care se regăsesc în gospodăria ţărănească.

Gospodăria ţărănească are o tradiţie istorică, din epoca în care totul se făcea în casă şi în gospodărie.

Având în vedere structura proprietăţii şi a gospodăriilor, dar şi alţi factori precum dezindustrializarea, migraţia tinerilor, lipsa dorinţei de asociere pentru producere, procesare şi comercializarea produselor, pe fondul îmbătrânirii populaţiei şi a creşterii numărului de pensionari şi asistaţi social, gospodăria ţărănească este ameninţată ca existenţă, multe sate fiind în curs de depopulare.

În acelaşi timp, invazia agresivă a produselor alimentare din import reduce considerabil comercializarea produselor agricole ale micilor agricultori.

Sunt sigur că dezvoltarea şi consolidarea gospodăriei ţărăneşti vor constitui preocupări pentru salvarea satului românesc, pentru a-l transforma într-o unitate lucrativă a familiei de ţărani care să-şi asigure existenţa, cât şi continuitatea unui neam pe acest teritoriu.

Astăzi, gospodăria ţărănească ar putea deveni o fermă familială prin implementarea proiectelor tip cu ajutor financiar naţional şi european, cultivând în tânăra generaţie înclinaţia pentru noile standarde ale tradiţionalului în producţia gospodăriei.

În fapt, avem de reaşezat în matca tradiţională pe ţăranul navetist sau pe cel suspendat între oraş şi sat.

În final, cred că nu este o problemă cum să facem, nici cu ce să facem să renască forţa creativă a gospodăriei ţărăneşti şi a ţăranului gospodar.

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei:

Camera Deputaţilor a aprobat modificări în ceea ce priveşte Legea pensiilor, prin care se reduce stagiul de cotizare, dar şi vârsta standard de pensionare cu 13 ani, pentru mai multe categorii de pensionari care au muncit în condiţii speciale, precum: aviaţia civilă, siderurgie, subteran şi altele.

Modificările vizează reducerea stagiului complet de cotizare de la 30 la 25 de ani pentru personalul artistic, care a realizat cel puţin 20 de ani în locurile de muncă respective. Totodată, toate pensiile recalculate vor beneficia de recalculare, utilizându-se stagiile de cotizare restabilite la data înscrierii pensiei sau hotărârilor judecătoreşti.

Nu pot fi altfel decât subiectiv în ceea ce îi priveşte pe maramureşenii mei, odată cu aceste modificări aduse Legii nr. 263/2010. Maramureşul a fost dintotdeauna o zonă cu activitate economică în minerit, aceasta fiind ocupaţia de bază a locuitorilor municipiului Baia Mare, încă din cele mai vechi timpuri. Oamenii au muncit o viaţă întreagă, şi-au riscat viaţa în fiecare moment petrecut sub pământ şi merită o bătrâneţe liniştită. Este timpul să li se acorde drepturile cuvenite şi să se rezolve inechităţile care trenează de atât timp.

Aşadar, problemele pensionarilor sunt trecute în agendele parlamentarilor, iar prin aceste modificări aduse Legii pensiilor sperăm să depăşim problemele generate de vechea legislaţie. Aşa cum era firesc, nu puteam rămâne indiferenţi faţă de acest subiect de interes major, iar prin realizarea scopului propus li se va face dreptate celor care au lucrat în condiţii deosebite până la vârsta pensionării.

Doamna Raluca Turcan:

"Priorităţile legislative ale Grupului parlamentar al PNL"

PNL a urmărit proiecte legislative care au venit în sprijinul economiei româneşti, al oamenilor care muncesc, al educaţiei, al sistemului de sănătate şi al autorităţilor publice locale.

În ultima sesiune parlamentară, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor a reuşit să contribuie decisiv la îmbunătăţirea politicilor publice în câteva domenii cheie, respectiv, să blocheze intenţii ale actualei coaliţii guvernamentale de a modifica, în sensul propriilor interese, cadrul legal în domenii precum justiţia, economia, administraţia, educaţia etc.

Priorităţile noastre pentru următoarea sesiune parlamentară se vor baza pe trei domenii foarte importante pentru România:

1. Economie;

• a. Transparentizarea în înregistrarea companiilor în scop de TVA, urmând ca aceasta să se facă prin Hotărâre a Guvernului şi nu după bunul plac al preşedintelui ANAF, prin Ordin;
• b. Un salariu în plus pentru angajaţi, prin posibilitatea companiilor de a deduce din impozit acest salariu;
• c. Scutirea impozitării profitului reinvestit pentru mijloacele de transport auto noi;
• d. Interzicerea societăţilor cu acţiuni la purtător de a mai participa la proceduri de achiziţie publică şi interzicerea societăţilor comerciale acţiuni la purtător.

2. Educaţie;

• a) Întărirea învăţământului profesional dual;
• b) Implementarea Proiectului After School, prin susţinerea unui cost minimal lunar de către stat;
• c) Înlocuirea Programului "Cornul şi Laptele" cu unul vizând acordarea unui pachet alimentar diversificat, inclusiv masă caldă, în funcţie de posibilităţile logistice;

3. Administraţie publică locală;

• a. Impozitul pe venit, inclusiv cel din pensii, să rămână integral la nivelul autorităţilor publice locale;
• b. 80% din fiecare redevenţă minieră să se transfere la bugetul autorităţii locale pe al cărui teritoriu administrativ se desfăşoară exploatarea, 55% la judeţ şi 25% la bugetelor locale.

În plus, în câţiva ani de la venirea PNL la guvernare obiectivul prioritar va fi ca regiunile istorice ale ţării să fie unite printr-o reţea de autostrăzi. Este un obiectiv asumat de întregul partid şi care va fi implementat, pentru că ştim cum se face şi avem şi determinarea să-1 ducem la bun sfârşit.

Toate aceste măsuri sunt în interes public. Vom lupta pentru aceste probleme din opoziţie, iar în momentul în care vom ajunge la guvernare, ele vor fi implementate în secunda 2.

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Invit colegii să ia loc în bancă, să putem începe şedinţa de plen.

Îl invit şi pe domnul secretar Buican.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 328 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa un număr de 142.

Vă informez că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de miercuri, 5 septembrie; programul de lucru pentru perioada 4-8 septembrie 2018; lista rapoartelor depuse în perioada 25 iulie - 5 septembrie; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Programul de lucru pe care Biroul permanent vi-l propune este: astăzi, până la 11,30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză, până la ora 12,00; la ora 12,00 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final avem şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Intervenţii pe procedură dacă sunt?

Da, domnul Zisopol, vă rog.

La ordinea de zi, înţeleg.

Vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să aveţi amabilitatea să suplimentăm ordinea de zi cu problema legată de vacantarea locului de deputat, ca urmare a trecerii la cele veşnice a colegului nostru, a bunului nostru coleg, domnul Miron Ignat, deputatul comunităţii ruşilor lipoveni şi membru în Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, să fie primul pe ordinea de zi, da?

Supun votului completarea ordinii de zi cu acest proiect.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

111 voturi pentru, un coleg nu şi-a exprimat votul. A fost adoptată.

Altă propunere procedurală dacă mai există? Nu mai există.

Intrăm în ordinea de zi.

Primul punct al ordinii de zi. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Avem proiectul de hotărâre.

Articolul unic. Dacă sunt intervenţii?

Domnul Nicolicea, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Având în vedere încetarea mandatului de deputat al domnului Miron Ignat, ca urmare a decesului, deputat ales la nivel naţional, începând cu data de 14 august 2018, data înscrisă în certificatul de deces, în baza prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 7 alin (1) lit. b) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi a senatorilor, republicată, precum şi ale art. 235 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Miron Ignat, deputat ales la nivel naţional.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

Dacă la titlul hotărârii sunt intervenţii? Nu.

La preambul. Intervenţii? Nu.

La articolul unic. Dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la şedinţa de vot final, de la ora 12,00.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Avem 13 amendamente admise, 9 amendamente respinse.

Din partea comisiei sesizate, Comisia pentru regulament?

Domnul Nicolicea.

Vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Eugen Nicolicea:

Am să fac o prezentare scurtă.

Raportul de modificare a Regulamentului este ca urmare a punerii în acord a Regulamentului Camerei Deputaţilor cu Statutul, cu Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, respectiv Codul de conduită al deputaţilor şi al senatorilor.

Modificările sunt în concordanţă cu Regulamentul Parlamentului European, de unde au fost majoritatea copiate.

A fost adoptat raportul, cu 4 voturi pentru, unul împotrivă, din totalul de 5 deputaţi prezenţi. Fapt pentru care vă propun votarea raportului cu amendamentele admise. Şi am înţeles că mai există un amendament de corelare.

Domnul Florin Iordache:

Da. Să-l prezentaţi pe cel de corelare, dacă... că sunt şi amendamente...

Sau îl prezintă domnul Márton Árpád? Da. Bun.

La dezbateri generale, domnul Ion Stelian, vă rog, Grupul USR. Şi apoi, domnul Andronache.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am apăsat...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

USR e categoric împotriva acestei propuneri a domnului Nicolicea, care este iniţiatorul propunerii de modificare a Regulamentului.

Este un regulament de o duritate extremă aş putea spune, mai ales în condiţiile celor întâmplate în ultimele luni şi în ultima perioadă, în Parlamentul României şi în România, în general.

Care este esenţa acestei schimbări? Vă spun eu.

Esenţa este aceea de a da o aparenţă de legalitate politicii pumnului în gură pus opoziţiei.

Am văzut care e atitudinea regimului actual. Aceea de a introduce un sistem autoritarist în România.

Acest lucru trebuie să îmbrace şi o formă legală, şi o formă regulamentară, în Parlamentul acesta.

Vă deranjează foarte tare, dragi colegi, aş spune, de la PSD, de la ALDE, faptul că spunem lucrurilor pe nume. Că spunem răspicat, că cerem dreptul la cuvânt, că ne susţinem toate proiectele, în ciuda faptului că ne luaţi dreptul la cuvânt de foarte multe ori.

Vă deranjează foarte tare că reacţionăm şi că protestăm uneori cu forme mai puţin tipice, să zic aşa.

Vreau să vă spun că de fiecare dată toate aceste forme ale noastre de protest împotriva abuzurilor dumneavoastră au fost eminamente paşnice. Eminamente paşnice!

Întotdeauna am promovat această idee, a unei confruntări paşnice cu o putere abuzivă.

Ce faceţi dumneavoastră este să provocaţi în continuu. Să blocaţi orice posibilitate de dialog şi orice posibilitate de găsire a unor soluţii bune.

V-a deranjat foarte tare că am adus la un moment dat anumite mesaje în Parlament.

Sunt mesajele ţării, să ştiţi, nu sunt ale noastre personal, nu le-am adus de acasă, sunt ale românilor.

Dacă vă deranjează ce gândesc românii e o altă problemă.

Ne îndreptăm cu paşi repezi, dar siguri, spre dictatură.

Ce vreţi să faceţi dumneavoastră este profund nedrept, profund neconstituţional.

Printre altele, ştiu că aţi copiat, aşa cum s-a exprimat domnul Nicolicea, din Regulamentul de procedură al Parlamentului European. Dar dumneavoastră luaţi de unde vă convine ce vă convine. De unde vă convine ce vă convine. Din toată legislaţia lumii, luaţi numai articolele care vă convin.

Păi, adoptaţi tot Regulamentul de procedură al Parlamentului European, nu adoptaţi doar pe bucăţi ceea ce vă convine.

Vreţi să puneţi... aţi mers până într-acolo încât dincolo de posibilitatea de a scoate cu forţa, pe braţe, cu ajutorul Departamentului afacerilor interne, al acestor oameni angajaţi la Parlament, parlamentarii care vă deranjează şi veţi considera că tulbură şedinţele. Deci vreţi să ne luaţi pe braţe, pe sus din comisii, şi probabil şi din plen.

Dar vreţi - cel mai grav - să ne puneţi şi o interdicţie, de cel mult 30 de zile, de a participa la lucrările Parlamentului.

Ştiţi că dreptul acesta nu ni l-aţi dat dumneavoastră. Derivă direct din Constituţie. Avem dreptul de a depune moţiuni, de a semna moţiuni, de a semna iniţiative legislative, de a avea activitate în comisii. Lucrurile acestea sunt reglementate de Constituţie.

Ceea ce cereţi dumneavoastră este neconstituţional.

USR categoric va ataca la Curtea Constituţională acest regulament, care este un regres.

Vă plângeţi că există o atmosferă în Parlament, dar nu vedeţi jignirile dumneavoastră către opoziţie. Jignirile de ordin uneori xenofob, uneori de ordin... de gen, da?

Toate acele ieşiri misogine ale dumneavoastră - de cele mai multe ori au fost ale dumneavoastră -, pe acelea nu le-aţi văzut.

Pentru dumneavoastră nu e important că preşedintele Camerei Deputaţilor a încălcat art. 66 din Constituţie şi nu a convocat sesiunea extraordinară a Parlamentului, deşi aveam numărul suficient de semnături. Lucrul acesta nu e important. E important cum te prezinţi, cum eşti îmbrăcat şi să fii politicos.

OK, suntem politicoşi. Noi vrem să fim politicoşi şi cu dumneavoastră şi cu toată lumea. Dar haideţi, respectul să fie reciproc. Nu ne puneţi pumnul în gură, nu faceţi abuzuri incredibile şi după aceea ne spuneţi: aţi încălcat nu ştiu ce reguli de curtoazie, vă interzicem dreptul de a mai fi deputaţi. Exagerez, nu de a fi deputaţi...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... de a participa la lucrările...

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da, închei...

Domnul Florin Iordache:

Sunt cinci minute, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Închei. Închei. De a participa la lucrările acestui Parlament o perioadă de 30 de zile.

Cu ce drept faceţi acest lucru şi ce credeţi că veţi obţine?

Adică dacă n-aţi învăţat încă faptul că aceste abuzuri pe care le faceţi, faptul că introduceţi numai interdicţii şi veniţi cu acest stil opresiv naşte exact reacţia adversă înseamnă că nu vă doriţi să avem o linişte socială şi să avem o linişte inclusiv în Parlamentul României.

Nu veţi reuşi, nu veţi reuşi să opriţi opoziţia să se exprime prin aceste schimbări de regulament. Dimpotrivă! Poate vom avea sancţiuni, sper să nu fie cazul. Dar, în orice caz, prin aceste acţiuni absolut abuzive şi ieşite din limitele normalului, nu veţi reuşi să ne puneţi pumnul în gură. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Andronache, Grupul PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Îmi place jocul acesta - fiecare sesiune cu multe încălcări de Constituţie - pe care îl practicaţi dumneavoastră, majoritatea parlamentară.

Se pare că este un concurs pe care îl iniţiaţi de la prima şedinţă a acestei sesiuni parlamentare.

Şi doriţi efectiv ca în această sesiune parlamentară să încălcaţi de mai multe ori Constituţia, faţă de sesiunea precedentă.

M-aş fi aşteptat de la dumneavoastră să veniţi să propuneţi punerea în acord a Regulamentului cu ultima decizie a Curţii. Astfel încât să corectaţi monstruozitatea pe care aţi introdus-o în Regulament, stabilind dumneavoastră, în numele opoziţiei sau al altor grupuri parlamentare, cine să fie preşedintele unei comisii repartizate unui grup parlamentar din opoziţie.

Dar nu. Surpriză! Veniţi cu o propunere de regulament care în mod evident continuă politica pe care aţi iniţiat-o în sesiunea trecută, aceea de a ne închide gura, nouă, celor din opoziţie.

Jocul e foarte interesant, mai ales că introduceţi prevederi neconstituţionale.

Şi am aici o decizie a Curţii Constituţionale - nr. 81/2013 - care vine şi arată că ceea ce reintroduceţi dumneavoastră sau de fapt introduceţi acum în Regulament a fost declarat neconstituţional în 2013, când se regăsea o chestiune de aceeaşi factură în Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Mă refer la interdicţia pe care o instituiţi la punctul 5. Aceea de a interzice parlamentarului să participe, pe o perioadă temporară, de două până la 30 de zile lucrătoare, de a participa la activităţile Parlamentului.

Şi daţi-mi voie să vă citesc din această decizie. Poate vă dă Dumnezeu mintea cea de pe urmă şi retrimiteţi la comisie, pentru a corecta acest proiect de hotărâre.

Ce spunea Curtea în 2013? Curtea reţine că reprezentativitatea mandatului parlamentar, aşa cum este stabilită de dispoziţiile din legea fundamentală, are importante consecinţe juridice. Una dintre acestea se referă la îndatoririle parlamentarului - atenţie! - care se exercită în mod continuu.

Pe cale de consecinţă, stimaţi colegi, nu aveţi cum să introduceţi o interdicţie de suspendare de participare la activitatea parlamentară, pentru că onor Curtea a venit şi v-a spus în 2013 că această activitate se exercită în mod continuu, din momentul la care acesta intră în exerciţiul mandatului, până la data încetării calităţii de deputat sau senator, legiuitorul trebuind ca prin reglementările pe care le adoptă să nu împiedice îndeplinirea acestora.

Faptul că menţionaţi dumneavoastră la acest punct 5 că nu va afecta mandatul este apă de ploaie. O asemenea menţiune nu vine în niciun caz să înlăture ceea ce Curtea Constituţională v-a spus prin această Decizie nr. 81/2013.

Şi tot dumneavoastră, la televizor, şi aici, în plenul Camerei Deputaţilor, spuneţi tot timpul că respectaţi deciziile Curţii Constituţionale.

Pe cale de consecinţă, faceţi bine şi respectaţi Decizia nr. 81/ 2013 şi eventual retrimiteţi la comisie acest proiect de hotărâre.

Altfel, bineînţeles, ne vedem la Curte.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Paşcan, Grupul PMP.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Eu înţeleg că pe unii, raportându-se la istoria filiaţiei lor politice, îi bântuie accesele totalitare, îi bântuie acţiunile represive.

Mai rămâne doar să mutăm acţiunile represive din 10 august în Parlamentul României şi să îi vedem pe unii colegi care se manifestă atipic luaţi pe sus, cu forţele de ordine, poate şi gazaţi. Poate mai apoi duceţi acest regulament la new level, aduceţi şi tonfa, şi pulanul, şi ne puneţi pe toţi la punct.

Este incredibil, stimaţi colegi, că puteţi consimţi măcar ideatic, teoretic, moral la asemenea acţiuni.

Adică dacă aduceţi manifestările represive în Parlamentul României, la ce să se mai aştepte cetăţenii români ai acestei ţări, simplii cetăţeni, pe care îi bateţi şi îi gazaţi în piaţa publică?!

Mutaţi represiunea în Parlament. Daţi tonul, de aici, ţării. Îi învăţaţi cum trebuie trataţi parlamentarii României. Că oricum suntem trataţi şi priviţi cum suntem priviţi.

Stimaţi colegi, nu generaţi această situaţie de aici! Nu deschideţi această Cutie a Pandorei! Nu bălăcăriţi această calitate, această demnitate publică înaltă a statului român!

Nu trimiteţi spre manifestări de acest gen, câtă vreme... oricum s-ar fi manifestat unii dintre colegii noştri, aici!

Este o ţară democratică, suntem liberi să ne manifestăm cum credem de cuviinţă pentru a-l reprezenta pe cetăţeanul care ne-a votat şi ne-a trimis aici. Lui îi dăm, în primul rând, socoteală.

Şi eu n-am observat să fie atât de tare afectate manifestările noastre, şedinţele, încât să nu se poată ţine. Încât să nu avem dezbateri, să nu se ajungă la vot.

Aş fi înţeles, într-o atare situaţie, un asemenea gest extrem.

Dar acum este absolut ieşit din comun, inacceptabil.

Şi, la rândul nostru, Partidul Mişcarea Populară se va solidariza demersului, în cazul în care veţi adopta totuşi această modificare a Regulamentului, de a sesiza Curtea Constituţională a României.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Suciu, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am văzut pledoarii pro domo, de aici, de la microfon, pentru manifestări care nu au ce căuta în Parlamentul României.

Am ascultat cu foarte mare atenţie, şi pe colegii de la PNL, şi de la PMP, şi de la USR, şi tot timpul ni s-a invocat nevoia de dialog.

Pentru dialog, stimaţi colegi, e nevoie întotdeauna de două părţi.

Şi, într-adevăr, nesimţirea şi lipsa celor şapte ani de acasă nu au leac.

De ce vă deranjează, stimaţi colegi, că reguli care funcţionează perfect în Parlamentul European le aducem să funcţioneze şi în Parlamentul României?

Vă readuc aminte, stimaţi colegi, că aici nu suntem pe maidan şi, oricât ne-aţi spune şi ne-aţi invoca democraţia, să nu uităm că Parlamentul României este totuşi Parlamentul României şi nu tribuna de manifestare cu dormit în plen, cu refuzul de a pleca de la acest microfon.

Ce leac să găsim unui coleg care nu vrea să părăsească acest microfon?

Se întâmplă asemenea lucruri în alte parlamente naţionale, chiar şi în Parlamentul European?

Se mai întâmplă undeva să se vină cu morişti, cu fluiere, cu muzică pusă la boxe în comisii?

Şi ne spuneţi că aceste lucruri sunt normale?

Aceste lucruri nu sunt normale, stimaţi colegi.

Şi dacă PSD şi ALDE şi-au asumat să aducă un regulament din Parlamentul European în Parlamentul României, de ce vă deranjează?

Refuzăm şi respingem categoric manifestările, mai ales care au avut loc în ultimele şapte luni, de aici, din Parlament.

Aţi făcut tot ceea ce nu se face într-un parlament.

Şi acum, când noi vrem să reglementăm acest lucru, inclusiv cum vorbim şi cum ne purtăm în Parlament, vă deranjează?

Ei, uite că pe noi nu ne deranjează.

Şi dacă ne-am asumat o conduită, să ştiţi că toată lumea trebuie să o respecte. Absolut toată lumea!

Sunteţi liberi să faceţi şi să aduceţi în Parlament toate manifestările de pe stradă, dar noi vă spunem că manifestarea de pe stradă nu se pupă cu ceea ce este în Parlament. Înţelegeţi odată acest lucru!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Drulă.

Mai doriţi?

Procedură, vă rog.

Doamnă...

Vă rog, dacă doriţi, vă dau cuvântul.

Vă rog, procedură.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc, aş vrea să propun retrimiterea la comisie a acestui proiect de hotărâre a Camerei Deputaţilor, cu un termen de patru săptămâni.

Vă rog să spuneţi votului.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Era şi solicitarea Grupului PNL.

Am vrut să treacă toate intervenţiile, după care, înainte de dezbatere voi supune votului retrimiterea.

Mai sunt două intervenţii, după care voi propune acest lucru.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Pau Radu-Adrian.

Vă rog, domnule deputat.

Şi procedură şi domnul Movilă. Înţeleg că aveţi procedură.

Da, fără probleme.

Şi apoi supun votului propunerea de retrimitere la comisie.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Adrian Pau:

Stimaţi colegi,

Auzeam mai devreme de la tribuna Parlamentului că ne bântuie. Da, într-adevăr, mă bântuie cei şapte ani de acasă. Mă bântuie cei şapte ani de acasă prin care părinţii mei m-au învăţat că trebuie să-i respect pe cei din jurul meu. Şi mă bântuie câteva întâmplări petrecute aici, în Parlament, eminamente paşnice. Un gest făcut de un coleg de-al nostru către toţi parlamentarii, o jignire adusă tuturor colegilor noştri, făcându-i hoţi, şi chiar atacul, care nu a fost un atac, a fost o chestiune prietenească, o corecţie în stil, dacă vreţi, prietenesc, aplicată domnului Bacalbaşa, pe stradă.

Toate aceste manifestări, dragii mei, ar trebui să se oprească.

Eu am convingerea că toţi, toţi colegii noştri sunt oameni cu responsabilitate, care au venit aici să construiască.

Ei, în acest sens, regulamentul ne este aplicabil şi nouă.

De ce vă e frică? Aveţi de gând să întreprindeţi alte acţiuni de acest gen?

Eu cred că ar trebui să ne oprim.

Nu trebuie să ne comportăm, dragii mei, ca în Parlamentul din Cipru sau, ştiu eu, din alte ţări. Să ajungem să ne luăm la bătaie.

Trebuie să funcţionăm după reguli.

Nu văd de ce ne deranjează regulile.

Dăm exemplu de fiecare dată Uniunea Europeană şi statele civilizate.

Haideţi să ne aliniem şi noi cu aceste state! Haideţi să fim oameni demni!

Nu văd de ce o regulă, dacă nu avem de gând să o încălcăm, ne-ar deranja.

Ei, aici, vă rog frumos să analizaţi fiecare dintre dumneavoastră.

Şi am convingerea că Regulamentul cu cât este mai bine, mai clar şi mai explicit o să ne ajute în buna funcţionare a lucrărilor Parlamentului.

Vă mulţumesc şi mă bazez încă o dată pe cei şapte ani de acasă şi pe civilizaţia pe care fiecare dintre noi cred că am dobândit-o, atât acasă, cât şi în şcoală.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Petru Movilă, vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Sper să avem o toamnă rodnică, nu foarte liniştită, dar măcar rodnică să fie.

Primul lucru. Vreau să vă anunţ că Partidul Mişcarea Populară, grupul parlamentar, nominalizează un nou vicelider - pe Adrian Todoran. Dintr-o eroare, nu a fost anunţat la începutul sesiunii.

Aceasta era partea liniştită. Trecem la partea a doua.

Cred că sunt colegi din PSD, dacă au fost în PSD şi în perioada trecută, să-şi amintească... (Vociferări.)

Daţi-mi voie, vă rog, nu v-am întrerupt.

Să-şi amintească cum venea o armată de parlamentari PSD, tăia microfonul, se aşeza aici, în faţă, şi bloca accesul la microfon altor colegi parlamentari.

Trebuie să vă amintiţi toate aceste lucruri, şi dumneavoastră, şi noi toţi să ni le amintim, pentru că baza unui comportament civilizat, normal şi adecvat, aşa cum vor românii, o constituie criteriile de integritate pe care le-aţi avut în vedere atunci când v-aţi pus oamenii pe listă. Oameni pe listă care, unii dintre ei, au venit şi au învăţat limba română în Parlament. Unii dintre ei care nici nu au venit pe la Parlament.

Cred că aceasta este baza, este începutul unei normalităţi pentru Parlamentul român.

Putem face câte regulamente vreţi dumneavoastră, câte modificări. Cine a învăţat acasă şi la şcoală, şi nu numai, că trebuie să fie un om normal, decent şi să vină îmbrăcat corespunzător într-o instituţie în care spune că slujeşte românii, Parlamentul României, se va comporta ca atare. Restul, sigur că putem - încă o dată spun - face câte regulamente vreţi, nu putem educa oamenii care au candidat, nu ne putem educa colegii cu regulamente.

Vreau să vă mai aduc aminte, tot raportându-ne la reguli scrise, adoptate de noi, că în sesiunea trecută, când s-a constituit Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, pe acelaşi regulament despre care discutăm astăzi, Partidul Mişcarea Populară ar fi avut dreptul la un reprezentant în Biroul permanent, însă viaţa bate filmul, prin votul dumneavoastră din plen, împotriva Regulamentului - şi v-am solicitat să-l modificaţi în sensul votului, măcar să fie aceeaşi regulă - deci nu a fost respectat Regulamentul.

Partidul Mişcarea Populară susţine retrimiterea la comisie, dar pe viitor nu mai minţiţi românii cu criterii de integritate, deontologie profesională şi aşa mai departe, pentru că aţi avut criterii şi aţi spus că niciun coleg care este condamnat definitiv, cercetat penal - şi mă refer nu la PMP, sigur - nu va fi pe listele de candidaţi şi aţi umplut listele de candidaţi cu colegi care sunt cercetaţi penal şi cu un gust amar spun că avem colegi parlamentari condamnaţi definitiv care votează legi pentru români. Dar ar trebui să vă întrebaţi în legătură cu aceste lucruri şi să nu veniţi să muşcaţi din microfon de dragul românilor, pentru că noi între noi trebuie să facem regulile aşa cum trebuie, după care să ieşim în stradă şi să nu fim victimele unui gest regretabil, ce a păţit colegul nostru Bacalbaşa, care a fost agresat. Nimeni nu este de acord cu aceste practici.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Eugen Nicolicea solicită să ia cuvântul.)

Imediat, domnule Nicolicea.

Fără îndoială, Regulamentul, odată adoptat, va fi aplicabil tuturor colegilor, indiferent de grupurile parlamentare.

Domnul Oprea, înţeleg, şi ultima intervenţie, domnul Nicolicea, şi voi supune votului, stimaţi colegi, propunerea de retrimitere.

Tot procedură, domnule Oprea, da? Vă rog.

Domnul Dumitru Oprea:

Aţi greşit faţă de colegii mei care n-au avut privilegiul de a fi membri ai Parlamentului European. Am fost ales. Prima formulă de parlamentari aleşi.

Iar ce invocaţi aici, în sală, este un neadevăr cras. Vă pot aminti scene penibile - este adevărat -, dar reale din Parlamentul European, când un grup de protestanţi au venit cu bannere foarte obraznice, ziceam noi. Primul rând de bannere au fost luate. Au mai scos încă un rând de bannere, în Parlamentul European, fără nicio altă variantă. Au mai scos un rând de bannere şi din nou Parlamentul s-a sesizat şi a chemat chestorii şi i-a invitat afară din sală. Deci aceasta este o formulă din Parlamentul European. Nu invocaţi aici că în Parlamentul European se face! Spuneţi-mi şi mie... Am citit regulamentul acela de zeci de ori! Când veniţi cu formule de bau-bau, că aşa este în Parlamentul European - şi colegi de-ai mei au spus-o mai devreme - nu luaţi ce vă convine. Luaţi tot Regulamentul din Parlamentul European, că altfel dezinformăm colegii şi nu este corect.

Domnul Florin Iordache:

Ultimul vorbitor, domnul Nicolicea. Aveţi două minute.

Domnul Eugen Nicolicea:

Colegul meu care invoca o decizie a Curţii Constituţionale n-a înţeles decizia şi ce modificări avem noi aici. Acea suspendare era pentru conflict de interese.

În mod vitejesc, Grupul PD, care era împotriva conflictului de interese, a atacat la Curte, şi Curtea a spus că nu poţi să suspenzi, ca o sancţiune disciplinară, pentru aşa ceva, mandatul unui parlamentar. Dar, în momentul de faţă, dacă aţi fi citit modificarea, această sancţiune se aplică doar pentru blocarea activităţii parlamentare, deci blocarea unei şedinţe. Dacă acest lucru nu s-a întâmplat până acum şi nu se va întâmpla pe viitor, nu are rost să vorbim de această suspendare.

Acum, dacă n-ai dreptul să suspenzi activitatea unui deputat pentru o zi, două, maximum 30 de zile, cum vă imaginaţi că va spune Curtea că unul, doi, zece deputaţi pot să blocheze activitatea tuturor deputaţilor? Deci între blocarea activităţii tuturor deputaţilor şi blocarea activităţii unui turbulent, ce credeţi că va decide Curtea Constituţională? Nu are nicio legătură cu decizia respectivă şi aşteptăm să vedem ce va spune Curtea. Că poate să existe unul, doi, care nu lasă Parlamentul să lucreze. Extraordinar!

Cu privire la Regulamentul Parlamentului European. Dacă v-am spus că este copy-paste, este copy-paste, inclusiv cu această sancţiune.

Cine a fost prin Parlamentul European şi invocă doar o încălcare de Regulament, nu şi faptul că ceea ce am spus este corect, că este copiat din Parlamentul European, cred că nu a înţeles pe unde a fost.

Şi acum, până la şedinţa de vot final îi voi arăta aceste modificări copiate din Parlamentul European şi să aibă buna-cuviinţă să vină la Parlament şi să spună că el v-a dezinformat.

Şi acum să vă mai explic. Dacă la a doua somaţie au plecat, nu s-a mai ajuns la manu militari ulterior. Nu aveaţi de unde să ştiţi dacă se aplica sau nu se aplica. Şi ce argument este acesta? S-a încălcat un regulament, haideţi să nu-l mai facem, că s-a încălcat o dată şi acolo.

Deci chiar nu cred că aveaţi ce căuta pe acolo, dacă un regulament nu-l înţelegeţi!

Domnul Florin Iordache:

Domnul Seidler. Înţeleg că procedură?

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Cineva spunea, de aici, de la microfon, că filmul bate realitatea. Dar ipocrizia? Dar maximul de ipocrizie?

Când s-a întâmplat, domnilor, să fie blocată activitatea Parlamentului României? (Vociferări.)

Serios? N-aţi adoptat vreo lege? S-a întâmplat să se blocheze activitatea Parlamentului sau invocaţi ceea ce credeţi că s-a întâmplat?

Invocaţi faptul că domnul Bacalbaşa a fost agresat în mod absolut regretabil şi condamnabil, pe stradă, pentru a modifica Regulamentul Parlamentului României?

Ce aţi făcut, domnilor, atunci când USR a depus un apel împotriva violenţei în politică? L-aţi blocat cumva în Birourile permanente?

Iată, despre acest gen de ipocrizie ar fi bine să veniţi să vorbiţi aici, de la tribuna Parlamentului, dacă într-adevăr aveţi intenţiile pe care spuneţi că le aveţi.

Pe de altă parte, dacă vorbim despre Parlamentul European, mai spuneţi-mi, vă rog, câţi preşedinţi ai Parlamentului European sunt dublu condamnaţi penal?! (Aplauze.)

Spuneţi-mi, vă rog, câţi membri ai Parlamentului European au condamnări penale?!

De câte ori în Parlamentul European s-a tăiat microfonul în timpul regulamentar?!

De câte ori în Parlamentul European s-a scos butonul de la vorbitor?!

Haideţi, dacă aveţi, într-adevăr, intenţii onorabile, europene, vorbiţi despre toate aceste lucruri, chiar dacă nu vă sunt convenabile, pentru că vi s-ar vedea ipocrizia...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

... vi se vede de la distanţă!

Faceţi primii paşi, deja, dincolo de ...

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

... linia roşie. Şi să nu spuneţi că nu v-am avertizat.

Democraţia, în România, se sfârşeşte cu mâinile voastre mizerabile! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Suciu.

Îmi pare rău, voi fi obligat, de aici încolo să sistez dezbaterile.

Domnul Suciu şi...

Vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Drept la replică.

Stimate coleg, am rugămintea să vă întoarceţi la acest microfon şi să vă cereţi scuze tuturor parlamentarilor cărora le-aţi spus că avem mâinile mizerabile. (Vociferări. Aplauze.)

Dacă tot faceţi apel la bunul-simţ, respectaţi acest bun-simţ pe care se pare că nu-l aveţi absolut deloc.

Ne faceţi apel la nonviolenţă, când sunteţi exact apostolii violenţei în Parlament. Nu aţi făcut absolut nimic decât să forţaţi limitele, şi ale Regulamentului, şi ale bunului-simţ, şi a tot ceea ce s-a întâmplat parlamentarism bun în România.

Vă rog să vă cereţi scuze! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin! (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Vă propun să sistăm dezbaterile.

Aveţi o intervenţie, domnule Seidler? Vă rog.

Şi sistăm! Sistăm! Îmi pare rău!

Vă rog, domnule Seidler. Şi ultima intervenţie... Voi supune... Îmi pare rău!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Sigur că da, cred că ar fi normal să acordaţi şi domnului Bacalbaşa dreptul la replică. Numele dânsului a fost invocat de mai mulţi colegi. Era o sugestie, domnule Bejinariu, nu trebuie să mai vociferaţi dumneavoastră de fiecare dată.

Apropo de ceea ce afirmasem aici. Dacă dumneavoastră consideraţi aceasta jignitor, dacă dumneavoastră nu consideraţi, în schimb, jignitor să adoptaţi pedepse colective, lucru care s-a mai întâmplat pe vremea naziştilor şi a comuniştilor, lucruri aflate mult dincolo de limita democraţiei, tocmai de aceea am invocat acest gen de comportament pe care-l aveţi...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

...şi îmi menţin, din păcate pentru onoarea Parlamentului României, afirmaţia.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră sistarea dezbaterilor şi supun votului propunerea de retrimitere la comisie.

Să înceapă votul. Primul vot este de retrimitere.

77 de voturi pentru, 99 de voturi împotrivă.

Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Propun sistarea dezbaterilor.

Să înceapă votul.

97 de voturi pentru, 69 de voturi împotrivă, 13 abţineri. Au fost sistate dezbaterile.

Începem dezbaterea pe proiectul de lege. Avem 13 amendamente admise.

Dacă la titlul hotărârii sunt intervenţii? Nu.

La art. I? Vom discuta pe articole, ca să ştiţi, stimaţi colegi, dacă vreţi să interveniţi.

Dacă la art. 151 alin. (1)-(5) sunt intervenţii? Nu.

La art. 153 dacă sunt intervenţii?

Da. Domnul Stelian, vă rog. Dumneavoastră aveţi la art. 154.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Aveam la amendamente respinse, dar putem solicita şi respingerea unor amendamente admise. Şi este vorba de punctul 5...

Domnul Florin Iordache:

Alineatul (2) de la art. 153, da?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Alineatul (3), introducerea alin. (3) la art. 153, potrivit căruia "În dezbaterile parlamentare, deputaţii nu adoptă comportamente şi limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe". Până aici este varianta în vigoare şi acum. Şi a mai fost adăugată de ALDE următoarea sintagmă: "şi nici nu desfăşoară pancarte sau bannere".

Această adăugire considerăm că este deplasată, pentru că este o formă de exprimare a unor opţiuni, poate fi o formă de exprimare a unor opţiuni politice, este eminamente nonviolentă. S-a întâmplat rar în acest Parlament, s-a întâmplat la Ordonanţa nr. 13, s-a întâmplat la adoptarea Codurilor penale, modificărilor la legislaţia penală. Aveţi de gând să promovaţi în fiecare zi astfel de legi care să ne forţeze să ne exprimăm în această modalitate, care nu vă convine, dar care nu este atât de nocivă precum încercaţi să o zugrăviţi dumneavoastră? Sperăm că nu! Sperăm că veţi înceta acest atac la justiţie şi aceste presiuni.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Supun votului, stimaţi colegi, propunerea comisiei privind alin. (3), de introducere a alin. (3) la art. 153.

Să înceapă votul.

111 voturi pentru, 66 de voturi împotrivă.

A fost adoptat în propunerea comisiei.

Dacă la art. 154 aveţi intervenţii?

Vă rog. Şi apoi domnul Márton Árpád.

Domnule Stelian, vă rog. Aveţi dumneavoastră, la art. 154, o propunere de eliminare. Corect? Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Avem propunere de eliminare.

Este la punctul 6 marginal, de la amendamente admise, o variantă, şi la amendamente respinse este ...

Domnul Florin Iordache:

La poziţia 2.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Spun articolul. Art. 154 din Regulament. 6 marginal, la amendamente admise. Solicităm respingerea acestuia. Se face referire la faptul că pot fi ridicaţi colegii noşti cu forţa de către Direcţia de afaceri interne din Camera Deputaţilor. O asemenea măsură vă spun că nu a fost, nu este şi nu va fi necesară decât dacă dumneavoastră veţi proceda asemenea jandarmilor din Piaţa Victoriei şi veţi forţa... (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

De ce aveţi atitudini din acestea lipsite de curtoazie, cum scrie în Regulamentul dumneavoastră? N-am ţipat la dumneavoastră, n-am jignit, nu v-am apostrofat în niciun fel. Mai mult decât atât, de la această tribună vreau să spun ce i-am spus domnului Bacalbaşa în mod direct - şi poate confirma acest lucru - mi-am exprimat regretul pentru ce s-a întâmplat în stradă, pentru că este absolut anormal să i se întâmple oricui din acest Parlament, dar nu numai, o asemenea faptă, să fie bruscat, să fie îmbrâncit. Dar vă rog să vă amintiţi, în acelaşi timp, şi să procedaţi corect. Colegul nostru Iulian Bulai, la începutul sesiunii de anul trecut a fost şi insultat, a fost şi îmbrâncit de senatorul Brăiloiu. Nimeni dintre dumneavoastră nu a luat atitudine şi nu a condamnat aceste ieşiri.

De asemenea, jignirile domnului Şerban Nicolae. Nu vi le mai amintiţi? Nu pot rosti acele vorbe de la tribuna aceasta!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă rog să vă amintiţi şi să nu aplicaţi dubla măsură.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád. Vă rog.

Aveţi o corelare, domnule Árpád? Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

De fapt, poate aţi observat, grupul nostru parlamentar a votat pentru retrimiterea la comisie, tocmai pentru a corecta această greşeală, zic eu, a raportului. Nici nu ştiu dacă este chiar un amendament de corelare sau, de fapt, este o greşeală, care trebuie să fie corectată, a acelor persoane care au întocmit acest raport.

Vă rog să observaţi că la acest articol, la alin. (5) scrie: "Text nemodificat".

Ce ne spune acest text nemodificat? Că sancţiunea se va aplica după votul plenului.

Avem, mai la vale, amendamentele domnului deputat Eugen Nicolicea, votate, tot în acest raport, care ne spun, la poziţia 9, respectiv poziţia 11, că aceste sancţiuni, după propunerea Comisiei juridice, se iau de către ... "sancţiunile aplicate se afişează în mod vizibil pe site-ul Camerei Deputaţilor, după ce Biroul permanent a luat această decizie".

Deci ori, ori! Ori Biroul permanent ia decizia de sancţionare, ori plenul ia decizia!

Deci dacă - şi aşa s-a votat în comisie - în raport, la poziţiile 9 şi 11 avem prevederea de a se lua sancţiunea de către Biroul permanent, atunci nu putem avea text nemodificat la alin. (5), la poziţia 6, pentru că nu o mai trimitem plenului şi nu ia decizia plenul, pentru că a luat-o Biroul permanent.

Ca atare, textul corect ar fi, la acest alin. (5), ca să se pună punct după următoarea parte a ultimei fraze: "Decizia Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi este notificată deputatului şi transmisă Biroului permanent". N-o mai punem pe ordinea de zi a plenului, nu mai dă votul plenul, ci Biroul permanent ia decizia de sancţionare, că aşa prevăd poziţiile 9 şi 11.

Dacă decideţi să rămână aşa, atunci trebuie să respingeţi ceea ce este la poziţiile 9 şi 11, că este o contradicţie între cele trei texte.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Nicolicea, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Márton Árpád are dreptate. Putem să-i spunem că este un amendament de corelare, pentru că este în contradicţie cu punctele 9 şi 11, respectiv art. 243 alin. (2) şi art. 248 alin. (1), unde se spune că sancţiunea este decisă de către Birou. Şi putem spune că este şi un amendament de corectare, întrucât acest text nu mai trebuia să fie aici, este dintr-o eroare de copy-paste, bănuiesc. Evident că decizia de sancţionare n-o ia plenul, ci o ia Biroul permanent, pentru că trebuie să ai şi o cale de atac. Împotriva deciziei Biroului permanent calea de atac - şi ea este prevăzută în Regulament - este plenul Camerei Deputaţilor.

Deci Camera Deputaţilor se va pronunţa doar dacă cineva face o contestaţie la sancţiunea dispusă de către Biroul permanent.

Pe cale de consecinţă, susţin ce a spus domnul Márton Árpád, şi anume, textul rămâne... Ultima propoziţie va fi: "Decizia Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi este notificată deputatului şi transmisă Biroului permanent". Restul procedurii îl avem în Regulament. Acolo Biroul permanent ia decizia de sancţionare şi după aceea, dacă deputatului nu-i convine această decizie de sancţionare, se adresează plenului.

Mulţumesc, domnule Márton Árpád, pentru observaţie.

Domnul Florin Iordache:

Voi supune prima dată propunerea de...

Da, domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte,

Aceasta nu este un amendament de corelare. În mod evident se schimbă structura textului respectiv. În mod evident avem de-a face cu un text care a fost propus şi a fost lăsat nemodificat de comisie.

Ca atare, nu vorbim de un amendament sau de altceva. Eliminarea faptului că sancţiunea se aplică de către plen, pentru a face legătură cu alte texte intervenite pe cale de amendament în proiectul de hotărâre, schimbă structura, conţinutul acestui proiect de hotărâre.

Ca atare, el trebuie retrimis la comisie, altfel încălcaţi Regulamentul.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Nicolicea, vă rog.

Precizaţi... În comisie, acest amendament înţeleg că a apărut dintr-un copy-paste sau cum?

Domnul Eugen Nicolicea:

A fost o versiune mai veche şi când a fost prezentată... Acum, dacă a fost distribuită, puteam să trecem sub tăcere şi să spunem noi, aşa, că acest lucru nu exista?

Trebuia adus la cunoştinţa Camerei Deputaţilor, să decidem. Este un amendament de corelare, pentru că o să vedeţi că există două amendamente mai târziu admise. V-am spus, la poziţia 9 şi la poziţia 11. Avem dreptul, în Cameră, să facem atât îndreptarea unor erori, cât şi amendamente de corelare.

Ne încadrăm în Regulament. Nu am înţeles de ce ne opunem.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Stelian. Vă rog.

Şi apoi voi supune votului propunerea, întâi de eliminare şi apoi de corelare.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Eu spun că nu aveţi ce supune votului. Pe de o parte, pentru că sunt şi eu de aceeaşi părere, că nu avem de-a face cu o corelare.

Pe de altă parte, dacă aţi considera că este corelare, nu este respectat Regulamentul, şi anume art. 108 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care permite, într-adevăr, efectuarea unor corecturi de genul acesta, dar cu condiţia, la teza a II-a, ca amendamentele să fie depuse în scris la preşedintele de şedinţă. Deci nu puteţi face verbal asemenea corectări, trebuie să fie depuse în scris şi nu am văzut nicăieri un asemenea înscris, pentru a fi luat în considerare.

Haideţi să respectăm Regulamentul. Nu pe vorbe facem votul în plen, ci pe documente scrise, pentru că toate aceste amendamente au fost trecute într-un raport. În mod simetric, şi amendamentele, fie ele şi de corelare sau de tehnică legislativă, ar trebui depuse tot în scris. Altfel, nu este decât o încălcare flagrantă a Regulamentului.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule coleg, amendamentul domnului Márton Árpád este depus în scris. Ceea ce a propus dânsul, practic la amendamentul pe care-l aveţi dumneavoastră ... Cu dumneavoastră vorbeam! ... este "finalul amendamentului de la art. 5 se elimină". Deci amendamentul este depus în scris. Corect!

Bun. Încep cu propunerea de eliminare a art. 154, amendamentul domnului Ion Stelian.

Să înceapă votul.

65 de voturi pentru, 106 voturi împotrivă.

Amendamentul dumneavoastră de eliminare nu a fost adoptat.

Supun votului, stimaţi colegi, propunerea comisiei, cu amendamentul domnului Márton Árpád, care se referă la alin. (5), deci art. 154 în integralitate.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

108 voturi pentru, 68 de voturi împotrivă.

A fost adoptat.

Dacă până la art. 232... Da, domnule Stelian. Bănuiesc că la art. 231 aveţi un amendament dumneavoastră, da? Art. 231¹. Corect, da?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Articolul 231¹. Credem cu tărie că adoptarea acestui amendament ar fi scutit România de toate problemele pe care le avem acum şi, dacă ar fi existat acest text de la începutul acestei legislaturi, nu ne-am fi aflat cu toţii în aceeaşi situaţie. Unii dintre dumneavoastră, colegi de la PSD, şi-au dat seama de acest lucru şi veţi vedea imediat despre ce este vorba.

Amendamentul sună în felul următor: "Deputaţii şi senatorii condamnaţi prin hotărâri judecătoreşti definitive pentru săvârşirea cu intenţie a unor infracţiuni nu pot ocupa nicio funcţie în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, în cadrul comisiilor Camerei Deputaţilor şi nu pot avea calitatea de lideri sau vicelideri ai grupurilor parlamentare până la reabilitarea de drept sau judecătorească, până la intervenirea amnistiei, până la dezincriminarea faptei. La rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare deputaţii îşi pierd de drept funcţia deţinută în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau în cadrul comisiilor Camerei Deputaţilor şi/sau calitatea de lideri sau vicelideri ai grupurilor parlamentare. La încetarea interdicţiei aceştia vor putea fi aleşi în funcţia deţinută înaintea condamnării sau vor putea redobândi calitatea de lider sau vicelider, urmându-se procedura prevăzută în prezentul regulament".

Dacă preşedintele dumneavoastră, domnul Liviu Dragnea, nu ar fi fost astăzi şef al Camerei Deputaţilor şi nu ar fi exercitat toate prerogativele acestei funcţii, cu siguranţă nu ne-am fi aflat în această situaţie.

Şi mai este o chestiune de ordin moral.

Şi întotdeauna în normele de drept...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Aveţi câte două minute.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Numai o secundă.

Normele de drept trebuie să transpună şi chestiunile acestea, de ordin moral.

Nu este corect. Constituţia, acum, deocamdată, până la adoptarea propunerii noastre, "Fără penali în funcţii publice!", permite persoanelor condamnate penal să deţină o astfel de funcţie.

Cu toate acestea, dacă tot a fost votat de români, în calitate de deputat, măcar nu îi conferiţi unei astfel de persoane - şi nu vorbesc doar de o anumită persoană, oricărei persoane - această calitate de lider.

Nu poate fi lider, din punct de vedere...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... moral, o persoană condamnată penal definitiv.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles.

Mulţumesc.

Supun votului amendamentul la art. 231, al domnului Stelian.

Să înceapă votul.

70 de voturi pentru, 95 de voturi împotrivă, 12 abţineri. Amendamentul nu a fost adoptat.

La art. 232 avem o propunere de eliminare. Supun votului, stimaţi colegi, propunerea de eliminare a art. 232.

Să înceapă votul.

43 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 3 abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul. Propunerea de eliminare nu a fost adoptată.

Supun votului art. 232... numai puţin... supun... suntem în procedură de vot. Art. 232 în formularea comisiei.

Să înceapă votul.

105 voturi pentru, 74 de voturi împotrivă, o abţinere. A fost adoptat art. 232.

Intervenţii? Nu.

Vă rog.

A fost respins amendamentul dumneavoastră.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La art. 242 s-a propus introducerea a două alte litere. Pentru a constitui abatere disciplinară perturbarea activităţii parlamentare prin nerespectarea normelor de conduită, de curtoazie şi de disciplină parlamentară. Iar la lit. g) blocarea activităţii parlamentare.

Păi, nu este definit foarte clar ce înseamnă o normă de curtoazie parlamentară.

Dacă unui coleg i se pare că a fost privit, nu ştiu, cu o lipsă de curtoazie, gata, dăm drumul la plângeri disciplinare între noi? Adică până unde o să se ajungă şi cine va stabili aceste lucruri? Biroul permanent.

Aşa cum s-a spus mai devreme, se deschide o Cutie a Pandorei.

Şi, dacă vreţi, şi doar pentru că puteţi, veţi folosi - şi n-am nicio îndoială că se va întâmpla aşa - acest text în mod abuziv şi veţi sancţiona doar pentru că nu v-a plăcut cum v-a privit un coleg.

Ce înseamnă nerespectarea normelor de curtoazie? Înţeleg ce înseamnă insultă, înţeleg ce înseamnă alte fapte, agresivitate, dar ce înseamnă nerespectarea normelor de curtoazie? (Vociferări.)

Pe de altă parte, blocarea activităţii parlamentare. S-a spus şi repet şi eu, nu s-a întâmplat în niciun moment să fie blocată activitatea. Ca atare, nu există necesitatea acestui text.

Da, au fost forme atipice de exprimare a unor opinii politice, dar niciodată nu s-a blocat activitatea.

Aşa încât vă solicit să respingeţi acest amendament.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Supun propunerea de eliminare, a dumneavoastră, propunerea de eliminare a art. 242, lit. f) şi g).

Să înceapă votul.

69 de voturi pentru, 111 voturi împotrivă. Propunerea a fost respinsă.

Supun votului art. 242 în formularea comisiei.

Să înceapă votul.

109 voturi pentru, 73 de voturi împotrivă, o abţinere. A fost adoptat art. 242.

La art. 243 ni se propune eliminarea alin. (2) şi alin. (3). Deci sunt amendamentele dumneavoastră, supun votului propunerile de eliminare.

Vă rog, la art. 243.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La art. 243 s-a introdus o nouă literă - g), cu următorul cuprins: "Fără a aduce atingere dreptului de vot în şedinţa de plen şi sub rezerva respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării deputatului la o parte sau la toate activităţile Parlamentului, pentru o perioadă cuprinsă între două şi 30 de zile lucrătoare".

Asta ce înseamnă? Că pe o perioadă de maxim 30 de zile se poate interzice unui parlamentar ales dreptul de a participa la şedinţele comisiei, de a lua cuvântul în plen, de a semna iniţiative legislative - pentru că este o activitate parlamentară -, de a semna moţiuni. Lucrul acesta este imposibil din punct de vedere constituţional.

Eu înţeleg că aţi luat modelul copy-paste, că e foarte la îndemână, şi v-a adus şi un argument aici, la tribună, dar pentru noi, acum, acest model este neconstituţional. Nu puteţi interzice un asemenea drept. Acela de a-şi exercita mandatul pentru care a fost ales.

Vă rog să respingeţi...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... acest amendament şi să aduceţi în parametrii constituţionali propunerea iniţială.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului propunerea de eliminare a art. 243.

Să înceapă votul.

87 de voturi pentru, 93 de voturi împotrivă. A fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră art. 243 în formularea comisiei.

Să înceapă votul.

96 de voturi pentru, 86 de voturi împotrivă. A fost adoptat.

Avem o propunere a unui alineat nou, 2¹. De introducere a unor sancţiuni. Deci este un amendament al domnului Stelian Ion.

Supun votului amendamentul 2¹.

Să înceapă votul.

65 de voturi pentru, 117 voturi împotrivă, două abţineri. A fost respins.

La art. 248 ni se propune eliminarea.

Să înceapă votul.

69 de voturi pentru, 112 voturi împotrivă, o abţinere. Propunerea de eliminare nu a întrunit numărul de voturi.

Supun votului art. 248 în formularea comisiei.

Să înceapă votul.

110 voturi pentru, 68 de voturi împotrivă. A fost adoptat.

Şi ultimul amendament respins. La art. 249 ni se propune să eliminăm art. 249.

Să înceapă votul.

71 de voturi pentru, 110 voturi împotrivă. Propunerea de eliminare a fost respinsă.

Vă supun votului art. 249 în formularea comisiei.

Să înceapă votul.

109 voturi pentru, 69 de voturi împotrivă. A fost adoptat. Rămâne la votul final.

Da, domnul Nicolicea, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Cei de la Departamentul Juridic ne-au transmis că ar fi nevoie de o republicare a Regulamentului, fapt pentru care vă propun să acceptaţi amendamentul, să scriem la sfârşit acest amendament, că Regulamentul se republică.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte,

Noi... (Vociferări.) Noi...

Da, mulţumesc.

Noi suntem de acord, în principiu, cu republicarea. Însă este absurd să republicăm acest Regulament, fără a-l pune în acord cu deciziile Curţii Constituţionale.

Pe cale de consecinţă, veniţi cu proiectul de hotărâre prin care puneţi în acord Regulamentul cu ultima decizie referitoare la regulament. Aceea, v-am spus, prin care Curtea a declarat neconstituţională propunerea dumneavoastră - ca preşedinţii de comisii să fie votaţi de majoritate, aşa cum doreşte - şi de-abia după aceea să facem republicarea.

Nu republicăm acum Regulamentul şi peste o săptămână îl punem de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Domnul Eugen Nicolicea:

De acord cu dumneavoastră. Mai trebuie făcute nişte modificări şi...

Domnul Florin Iordache:

Sigur.

Domnul Eugen Nicolicea:

... să-l republicăm atunci.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Mai departe.

Am finalizat. Rămâne la votul final.

4. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei Comisii parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor privind verificarea modului prin care autorităţile statului român au pus în aplicare prevederile Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane.

Din partea grupurilor PNL şi PMP...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Stimaţi colegi,

Harta evoluţiei pestei porcine africane în Europa ne arată că România este ţara cea mai afectată de această epidemie şi că incompetenţa şi interesele de la vârful Guvernului pun în pericol siguranţa şi securitatea alimentară a românilor.

Dezinteresul, ignoranţa, lipsa asumării de responsabilităţi, bâlbâiala autorităţilor, indecizia, tardivitatea aplicării unor măsuri, blocarea luării unor măsuri, ascunderea probelor, dezinformări ale opiniei publice, neimplicarea unor factori instituţionali, care aveau obligaţii legale în gestionarea acestei crize au condus la haos, au condus la neîncrederea populaţiei, a crescătorilor, a fermierilor şi a tuturor celor afectaţi în autorităţi şi în măsurile luate de aceştia.

Toate aceste fapte au dus la răspândirea fulgerătoare a epidemiei, astfel încât în vreme ce în alte ţări, unde autorităţile şi-au făcut treaba, boala a fost stăpânită, apărând câteva zeci de focare în doi ani, în ţara noastră, în doar două luni, s-au înregistrat peste 800 de focare. Iar din cauza pericolului iminent al afectării exploataţiilor industriale, Comisia Europeană a introdus toate judeţele afectate direct în zona roşie şi de carantină, pentru că autorităţile române nu au putut prezenta garanţii privind măsurile luate.

Dacă se continuă în acest mod, stimaţi colegi, există pericolul ca Uniunea Europeană să introducă în zona de restricţie întreaga ţară, cu repercusiuni economice devastatoare.

Sunt multe întrebări la care trebuie date răspunsuri.

De ce la conducerea ANSVSA au fost promovaţi indivizi aparţinând unor grupuri de interese sau companii a căror activitate este reglementată şi se află în sfera de control al ANSVSA?

De ce în anul 2017 a fost distrusă cu bună ştiinţă Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară, prin emiterea Ordonanţei de urgenţă nr. 70, care modifică Legea de exercitare şi organizare a profesiei de medic veterinar, dar şi Ordonanţa nr. 71, care a descentralizat punctele de inspecţie în frontieră, fundamentând mincinos că acest act normativ ar fi singura soluţie pentru prevenirea şi combaterea pestei porcine africane?

De ce la presiunea ministrului Daea şi a preşedintelui ANSVSA, Brănescu, au fost făcute derogări nepermise privind gradul de biosecuritate, facilitând astfel difuzia virusului pestei porcine africane?

De ce este menţinut în continuare domnul Daea, care nu înţelege absolut nimic din aceste lucruri?

De ce nu s-a restricţionat circulaţia animalelor încă din 2017, când a fost diagnosticat primul focar de boală? Mai mult, la presiunea domnului Daea, s-au deschis şi târgurile care erau închise.

De ce nu s-au activat în regim permanent măsurile de control la frontieră? Abia zilele trecute.

De ce nu s-au aplicat măsuri de biosecurizare a fermelor comerciale?

Fermierii au fost lăsaţi singuri cu situaţiile de criză şi am asistat la situaţii aberante, de sechestru, în depozite şi ferme animalele ajungând să se canibalizeze.

De ce preşedintele ANSVSA a dispus interzicerea inspecţiilor în exploataţii, aşa cum se întâmplă în toată Uniunea Europeană şi cum se întâmpla şi în România, până în acest an?

De ce ANSVSA nu a deblocat sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, baza de date neputând fi utilizată pentru punerea în aplicare şi verificare a restricţiilor de circulaţie a animalelor?

De ce Guvernul a modificat abia la finele lunii august legislaţia cu privire la vânătoarea mistreţilor, deşi când are alte interese emite ordonanţe de urgenţă săptămânal?

De ce Centrul Naţional de Combatere a Bolilor s-a convocat abia în 28 iunie, deşi primul focar de pestă porcină africană în Tulcea a apărut în 10 iunie?

De ce nu s-au procurat din timp mijloace de incinerare, utilaje de dezinfecţie, dezinsecţie şi nu s-au stabilit locuri de îngropare predeterminate pentru eliminarea alternativă a cadavrelor, pentru a preveni contaminarea postepidemică, contaminarea pânzei freatice şi dezgroparea cadavrelor?

De ce nu s-au dotat din timp laboratoarele de virusologie veterinară?

Astăzi se lucrează cu personal insuficient, nu sunt kituri de diagnostic, nu sunt plătite orele de lucru suplimentar şi, culmea ironiei, sporurile de periclitate sunt acordate personalului auxiliar, nu celor care lucrează în laboratoare şi în focarele de boală?

De ce nici până astăzi nu se cunoaşte care este exact cuantumul despăgubirilor?

S-a emis legislaţie, anul acesta, care este în contradicţie cu legislaţia privind identificarea şi înregistrarea animalelor, astfel că peste 70% din cele 1.600 de dosare sunt incomplete, fiind imposibil legal de dispus la plată.

De ce nu s-a făcut de la început o informare corectă a proprietarilor de porcine, a celor din industria de profil, a întregii populaţii, privind măsurile care se impun, obligaţiile care le revin, precum şi gravitatea consecinţelor nerespectării acestor măsuri?

De ce, dragi colegi, apropiaţi ai domnului Dragnea au avut acces la informaţii privilegiate? Trebuie să ştim acest lucru, dacă au avut sau dacă nu. Şi au speculat acest dezastru, unii vânzându-şi la timp animalele, iar alţii făcând bani frumoşi din gestionarea acestei epidemii.

Acestea sunt nişte întrebări la care Guvernul trebuie să dea răspunsuri. Sunt întrebări la care românii au dreptul să afle răspunsuri.

Sunt întrebări care trebuie puse de instituţiile statului, vinovaţii identificaţi.

Şi vinovaţii trebuie să plătească, pentru că s-a compromis pentru mulţi ani de aici înainte creşterea porcului şi industria de profil în România şi s-a atentat la siguranţa şi securitatea alimentară naţională a României.

De aceea, dragi colegi, este nevoie de înfiinţarea acestei Comisii privind gestionarea evoluţiei pestei porcine africane în România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule Oros.

Din partea Grupului PMP, domnul Simionca.

Vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pesta porcină africană a făcut deja ravagii în ţara noastră, fiind sacrificaţi peste 140.000 de porci, iar autorităţile statului sunt incapabile să limiteze extinderea acestei epidemii care până la sfârşitul anului poate să depăşească peste 500.000 de porci sacrificaţi.

PMP consideră că se impune constituirea unei Comisii parlamentare de anchetă cu privire la criza pestei porcine, în care să găsim răspunsuri la întrebările grele, cum ar fi:

1. De ce autorităţile statului nu au luat măsuri timp de aproape un an şi jumătate pentru a preveni epidemia?

Întreb acest lucru în contextul în care Guvernul României a fost avertizat încă din februarie 2017, printr-un raport scris, al experţilor Comisiei Europene, că nu se respectă normele sanitar-veterinare pentru a preveni pesta porcină africană.

2. Cum este posibil ca epidemia să fie transformată într-o afacere de familie şi de partid?

Întrebarea mea are legătură cu faptul că autorităţile nu au declarat pesta porcină africană până Dragnea jr. nu a reuşit să-şi vândă porcii şi să-şi salveze afacerea, precum şi faptul că naşul acestuia, prieten cu şeful ANSVSA, vinde dezinfectanţi instituţiilor statului, pentru a combate epidemia de pestă porcină africană.

3. De ce reprezentanţii actualei puteri contribuie la propagarea unor teorii ale conspiraţiei care zdruncină din temelii încrederea oamenilor în instituţiile statului?

Am auzit, de exemplu, că pesta porcină africană a fost adusă în România pentru a-l sabota pe Liviu Dragnea. Că UE vrea să ucidă animalele ţăranilor, pentru ca românii să cumpere carnea din import. Sau că pesta porcină africană e o armă de război hibrid folosită de Rusia împotriva României, porcii infestaţi venind în ţara noastră cu dedicaţie specială de la Vladimir Putin via Ucraina.

Sau 4. De ce cei mai mulţi specialişti români în domeniul pestei porcine nu au fost cooptaţi de autorităţi în celula de criză?

5. Ce vor face românii la iarnă, de Sărbători, pentru a păstra tradiţiile româneşti? Vor cumpăra porcii din Ungaria sau Bulgaria, la 1.000 de euro bucata?

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pesta porcină africană este un fenomen pe care Guvernul Dăncilă încearcă să-l ascundă sub preş. Este cea mai mare catastrofă care s-a abătut asupra României, asupra agriculturii româneşti, după cel de-al Doilea Război Mondial.

Vă cer să fiţi de acord cu constituirea acestei comisii de anchetă şi să nu contribuiţi, prin refuzul de a vă implica în dezbateri pe această temă, nu doar la falimentul industriei, chiar la falimentul agriculturii de subzistenţă din România.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR, domnul Barna.

Vă rog.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am şi eu o listă de "de ce-uri", de ce s-a ajuns aici, dar nu o să mai repet, pentru că au fost deja menţionate în mare parte.

Problema este însă mult mai dramatică, pentru că ceea ce se întâmplă acum în România este o criză socială fără precedent. Şi asta nu mai ţine de politica şi de luptele noastre din Parlament, ţine de faptul că o jumătate de Românie pentru care cultura porcului este unul din elementele încă definitorii - şi nu zic că e bine sau rău, este o realitate - este distrusă în această perioadă.

De ce am ajuns aici, ştim foarte bine. Corupţie, clientelism, incompetenţă sunt elemente despre care discutăm cu alte ocazii.

Numai că dacă noi, acum, ca Parlament al României, refuzăm să facem o comisie de anchetă pe această dramă a societăţii, înseamnă că suntem un Parlament surd şi iresponsabil, pentru că nu putem ţine Parlamentul României captiv în problemele penale ale domnului Dragnea.

Problema pestei porcinei, această ciumă a porcilor, care afectează întreaga societate, de orice culoare politică, trebuie să fie asumată ca problemă conştientizată de Parlament.

De aceea vă cer să votăm această comisie de anchetă, pentru că este o minimă responsabilitate a noastră, ca parlamentari ai României, ca oameni trimişi de români, indiferent de culoarea lor politică, să-i reprezinte.

Este, repet, o conştientizare a noastră şi o asumare a faptului că înţelegem această dramă în realitatea ei completă.

Pentru că românii chiar aşteaptă şi de la Parlament nişte răspunsuri despre anii care vor urma şi despre de ce am ajuns pe bune în această situaţie, ca localităţi întregi şi judeţe întregi să omoare toţi porcii.

Pentru că despre asta vorbim. Este o dramă reală a cetăţeanului, nu mai este o miză personală a cuiva.

Vă cer să votaţi această comisie.

USR va vota această comisie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Lupaşcu.

Numai puţin, domnule Steriu.

Domnul Lupaşcu, chestiune de procedură.

Domnul Costel Lupaşcu:

Domnule preşedinte,

Solicit prelungirea programului de lucru până la punctul 4, inclusiv.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Supun votului, stimaţi colegi, prelungirea programului de lucru până finalizăm cele două comisii de anchetă.

Să înceapă votul.

169 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere. A fost prelungit programul de lucru până finalizăm cele două.

Grupul PSD, domnul Steriu.

Vă rog.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

În anul 2007, în "The New York Times" citeam un articol care spunea aşa: 67.000 de porci au murit sau au fost sacrificaţi în România, la fermieri din judeţul Timiş. Aceşti porci au murit de pestă porcină clasică, o boală apropiată de pesta porcină africană, pe care o discutăm astăzi.

Dar aş vrea să întăresc un lucru. În 2007, ministrul agriculturii în Guvernul Partidului Naţional Liberal era Dacian Cioloş. 67.000 de porci au murit în judeţul Timiş. Nu au fost plătite despăgubiri niciodată, pentru că nu a existat legislaţie, pentru că nimeni nu s-a preocupat, paguba a rămas în dreptul fermierilor.

Putem spune că aceasta a fost, într-adevăr, o catastrofă la nivel local. Şi doar o mobilizare şi o încurajare a antreprenorilor locali să reia acest proces de creştere a porcilor a fost într-adevăr gestionat în anii următori.

Eradicarea pestei porcine africane nu se face prin comisii de anchetă, dragi colegi. Ea se face în teritoriu, se face de oameni specializaţi, nu de politicieni.

Eradicarea se face prin tot felul de substanţe pentru dezinfectare, prin tot ce înseamnă asomare, din păcate, prin sacrificarea porcilor, şi se face cu foarte mulţi bani.

Aceşti bani trebuie să vină de la Guvern, prin bugetul Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare, buget blocat astăzi de preşedintele Klaus Iohannis, care arată iresponsabilitate prin ceea ce face, nelăsând fermierii să-şi primească banii pentru dosarele depuse.

Doar 80 de dosare au putut fi acoperite din banii prevăzuţi la începutul anului în buget, un buget care nu avea cum să creadă că poate veni o astfel de situaţie peste România.

Autorităţile şi-au făcut datoria. Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară, alături de Ministerul Sănătăţii, de Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului şi mai ales alături de Ministerul Agriculturii sunt permanent în teritoriu.

Un fermier vizitează de-a lungul unui an de şase ori o fermă, fie că este gospodăria populaţiei, fie că vorbim de ferme mai mari.

Această boală a afectat în clipa de faţă nu doar Europa, ci întreaga planetă. Vă amintesc, la 1 august, China, care este cel mai mare producător de porci, cu peste 400 de milioane de porci, a avut primul caz. Astăzi deja consemnăm opt focare în China.

În Estonia, în urmă cu patru ani, din 900 de ferme specializate, cu tot ceea ce înseamnă biosecuritate, au rămas 100 de ferme, din 900.

Deci este într-adevăr o problemă. O problemă naţională, o problemă europeană. Şi nu cu isterii, nu cu alarmarea populaţiei, ci cu informarea corectă o vom depăşi. Este o problemă la care toţi cei care sunt în politică trebuie să aibă consens.

Astfel a reuşit România, într-adevăr, între 2007 şi 2015, să elimine pesta porcină clasică şi să devină, din 2015, un exportator şi un furnizor pe piaţa intracomunitară de porc.

În timpul vacanţei parlamentare, colegii din Comisia pentru agricultură s-au întâlnit de mai multe ori. Alţii erau preocupaţi... şi am văzut vorbitori foarte bine bronzaţi, înaintea mea.

Nu, noi n-am fost în vacanţă şi am avut aceste discuţii, am căutat soluţii, am propus variante, am propus suplimentarea bugetului Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare, blocată, repet, pentru că se pare că acele cheltuieli de la Administraţia Prezidenţială sunt mai importante decât fermierii români.

Însă sunt convins că banii care vor ajunge la buget în scurtă vreme vor reuşi să despăgubească, în aşa fel încât alături de un program de comunicare coerent, să începem să stopăm, să eradicăm această boală.

România are nevoie să stopeze. Şi o va face.

Vă informez că, în România, Autoritatea Sanitar Veterinară a reuşit, într-adevăr, să asigure sănătatea populaţiei într-o perioadă în care, în Marea Britanie, Boala vacii nebune a omorât oameni, în Germania, castraveţii suspecţi din Spania, care au dărâmat economia spaniolă, au omorât peste 30 de oameni, gripa aviară a omorât în Europa oameni.

Iată că toate aceste probleme nu s-au regăsit în România. Veterinarii noştri au fost la datorie şi au reuşit, într-adevăr, să stopeze orice fel de risc pentru populaţie.

Tocmai de aceea informarea corectă a populaţiei, prin faptul că pesta porcină africană nu pune în primejdie viaţa consumatorului român, prin faptul că avem o carne de porc sănătoasă - şi chiar trebuie încurajat un consum de carne de porc românească în perioada următoare -, toate acestea mă fac să cred că propunerile de aici sunt strict politicianiste.

Avem o comisie în cadrul Camerei Deputaţilor, o Comisie pentru agricultură foarte activă. Poate reglementa din plin, poate găsi răspunsuri şi soluţii. Acolo, într-adevăr, ne întâlnim, şi veterinari, şi oameni cu expertiză în agricultură, care pot... şi alături de Ministerul Agriculturii şi de ministrul Daea, care este zilnic în teritoriu.

Aş vrea să-l văd şi eu pe preşedintele României mergând la o fermă de porci pentru a empatiza ceea ce se întâmplă, cu drama acestor oameni, pentru a fi solidar cu ei, nu de a da mesaje de îngrijorare de la Palatul Cotroceni.

De aceea consider că acest demers trebuie respins. Ştim ce avem de făcut în Comisia pentru agricultură, şi, în consecinţă, propun să avem acolo toată activitatea.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da.

Grupul UDMR, domnul Szabó Ödön.

Fiecare grup a vorbit mai mult... (Vociferări.)

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că această problemă trebuie tratată cu foarte, foarte multă seriozitate.

În Bihor, din păcate, avem o experienţă tristă, când această pestă porcină africană a dus acolo încât, în trei localităţi, au fost exterminaţi din toate gospodăriile porcii.

Eu cred că cea mai mare problemă este informaţia. Şi aici trebuie să spun foarte clar că Guvernul a luat o decizie greşită atunci când a interzis, de exemplu, în aceste trei localităţi, ca primarii să poată să informeze populaţia. Deci de la nivelul Prefecturii şi de la nivelul altor instituţii s-a spus că doar prefectul şi doar ANSVSA-ul, la nivel naţional, pot să dea informaţii prin birourile de presă. Nu cred că acest lucru este un lucru bun şi nu cred că acest lucru este benefic. Poate că a fost o informaţie greşită, dar primarilor din aceste localităţi li s-a interzis să aibă declaraţii cu privire la pesta porcină africană şi toate aceste chestiuni care urmau să se ia, decizii care urmau să fie luate.

A doua chestiune foarte importantă, despre care trebuie să vorbim, şi UDMR, ca soluţie, va iniţia modificarea Legii vânătorilor. Legea vânătorilor, legea care prevede ca pentru porcii mistreţi să existe o cotă stabilită. Eu cred că această cotă trebuie eliminată şi vom propune eliminarea acestei cote, dintr-un motiv foarte simplu. Nu este în concordanţă populaţia reală a porcilor mistreţi în teritoriu şi populaţia raportată la minister. În acest context, la populaţia raportată se realizează cota pentru asociaţiile de vânători, iar în teren, deşi este stabilit că pentru un km², adică pentru 0,5 km² poate să existe un porc mistreţ, pe un anumit teritoriu, efectivele sunt mult, mult mai mari şi peste această cotă stabilită. Trebuie să existe urgent o intervenţie legislativă, în acest sens.

A doua chestiune importantă. Eu cred că nu ar trebui politizat acest subiect, pentru că este un subiect care necesită nişte decizii foarte clare. Gospodăriile oamenilor, unde avem o cotă de circa 28-30% din efectivele porcine, trebuie protejate, în acest moment, dar trebuie să vedem pe termen lung cum vom putea să protejăm aceste gospodării, în aşa fel încât să nu afecteze nici fermele importante. Dar eu cred că această decizie poate fi luată doar în consensualitate, şi nu politizând acest subiect.

În consecinţă, eu cred că această chestiune trebuie tratată cu foarte, foarte multă atenţie de către Guvern, trebuie mult mai multă informare decât se face în momentul de faţă, pentru că oamenii, în general, iau contact cu problema doar în momentul în care deja intră jandarmii peste ei şi sunt luaţi pe nepregătite, de pe o zi pe alta, în această chestiune.

Eu vă rog şi rog Guvernul să gândească o informare mult mai puternică în zonele afectate. Trebuie să recunoaştem că Europa a mai trecut printr-o experienţă similară în anii postbelici, deci după al Doilea Război Mondial, când pesta porcină africană a apărut în Portugalia şi doar după 33 de ani a fost posibilă stoparea acestui flagel. Deci trebuie o mult mai multă atenţie şi o colaborare loială între instituţiile statului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Procedură, domnul Roman. Fiecare grup parlamentar a vorbit câte cinci minute. (Vociferări.) Nu, cinci minute!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În luna decembrie a anului trecut, de la acest microfon atrăgeam atenţia că, mai nou, tunurile se dau prin legi votate în Parlament. Şi, apropo de grija unui coleg care vorbea adineauri şi le purta grija medicilor veterinari, amintiţi-vă că prin acea lege i-aţi dat la o parte şi aţi dus o companie privată, Farmavet, care cred că vă este extrem de cunoscută ca fiind cel mai mare distribuitor de produse farmaceutice din România.

Spuneam atunci că ANSVSA-ul a devenit o instituţie de casă a PSD-ului, în a cărei conducere se regăsesc foşti angajaţi ai acestei firme. Atrăgeam atenţia că şi în comisiile de specialitate ale Parlamentului sunt colegi care au fost angajaţi ai acestei firme.

Spuneam atunci, în decembrie, că este un atentat la siguranţa naţională şi alimentară a României.

Spuneam - uitaţi-vă pe stenogramă - că politizarea acestei instituţii, până în măduva oaselor, va duce imense prejudicii României.

La momentul respectiv n-a vrut nimeni să asculte. Acum aceşti oameni generează pierderi de miliarde pentru România, iar oamenii aceştia, la un moment dat, vor plăti, pentru că pentru lucrurile acestea, mai repede sau mai târziu, vine nota de plată la fiecare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt intervenţii? Nu.

La preambul, intervenţii? Nu.

La art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 intervenţii?

La anexă? Nu.

Mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Rămâne la votul final.

Şi ultimul.

5. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei Comisii de anchetă privind reprimarea protestului paşnic antiguvernamental desfăşurat în Bucureşti, Piaţa Victoriei, în data de 10 august 2018.

Iniţiatori: PNL şi USR.

Cine prezintă?

Vă rog. Doamna Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

Partidul Naţional Liberal a propus înfiinţarea unei comisii de anchetă privind reprimarea unui protest paşnic, antiguvernamental, desfăşurat în Bucureşti, în Piaţa Victoriei, în data de 10 august. Facem acest demers cu toată credinţa şi cu buna intenţie de a oferi pentru milioane de oameni, care au văzut ce s-a întâmplat în Piaţa Victoriei, adevărul.

Realitatea este că, în România, ne îndreptăm, pe zi ce trece, spre o dictatură a fărădelegii. Şi de ce spunem lucrul acesta?

Curtea Constituţională a decis, în anul 2017, prin Decizia nr. 611, că este posibil să se iniţieze comisii de anchetă, chiar dacă există o anchetă a Parchetului. Oameni din jurul lui Liviu Dragnea şi din conducerea care a acaparat PSD şi ALDE spun că nu este posibilă înfiinţarea unei astfel de comisii.

Regulamentul Camerei Deputaţilor spune foarte clar că o treime dintre deputaţi pot convoca o sesiune extraordinară.

Liviu Dragnea şi acoliţii lui, fără niciun fel de argument legal, au respins organizarea unei sesiuni extraordinare pentru a înfiinţa această comisie, în afara legii.

Milioane de oameni au văzut ce s-a întâmplat în Piaţa Victoriei, au văzut acţiunile brutale ale jandarmilor şi în continuare oameni din jurul lui Liviu Dragnea susţin că nu s-a întâmplat nimic şi nimeni, din nicio instituţie a statului român, nu a încălcat legea. (Vociferări.)

Ilegalitatea evidentă din spatele acestor evenimente vă determină să încercaţi acoperirea urmelor.

Partidul Naţional Liberal solicită o comisie de anchetă, pentru că a fost un flagrant ceea ce s-a întâmplat în Piaţa Victoriei. Toată ţara a văzut femei cu copii în braţe care au primit gaze lacrimogene. Milioane de oameni au văzut români paşnici care au fost loviţi cu bastoanele jandarmilor, au văzut cum turişti străini din Uniunea Europeană şi din alte ţări au fost călcaţi în picioare şi bătuţi cu brutalitate.

Fac o afirmaţie, cu maximă responsabilitate. În conducerea instituţiilor statului român, în Guvernul României sunt oameni care au mâinile murdare de sânge şi este o realitate, şi lucrul acesta nu o să-l puteţi niciodată acoperi, nu o să-l puteţi trece cu vederea.

Refuzul unei condamnări a brutalităţilor, care s-au întâmplat în Piaţa Victoriei, arată un profil nedemocratic şi eu nu cred şi noi nu credem că în PSD toţi colegii deputaţi au un profil nedemocratic şi eu nu cred şi noi nu credem că în PSD toţi colegii deputaţi au un profil nedemocratic, ci doar domnul Dragnea, care a ales să se înconjoare de nişte marionete, care au acest comportament în afara legii, un comportament de tip infracţional.

Nu puteţi ascunde ceea ce s-a întâmplat, pentru că totul s-a întâmplat, oricât aţi nega realitatea, în Piaţa Victoriei, sub ochii tuturor.

În Parlament, dacă vin miniştri, trebuie să ştiţi că se află sub incidenţa Legii răspunderii ministeriale, iar dacă nu oferă răspunsuri sau dacă dau răspunsuri mincinoase, atunci se constituie infracţiune.

Probabil că acesta este un motiv pentru care dumneavoastră refuzaţi, cu obstinaţie, toate demersurile pe care noi le-am iniţiat pentru aflarea adevărului: audierea prim-ministrului la "Ora Guvernului", aici, de la această tribună, să spună adevărul şi să răspundă întrebărilor; organizarea unei sesiuni extraordinare. Iar acum vă propunem o comisie de anchetă, pentru că sunt întrebări care nu au primit răspunsuri şi vrem să aflăm de ce forţele de ordine au dispersat protestatarii în Piaţa Victoriei, înainte de miezul nopţii.

Prefectul Capitalei a spus că a dat ordinul la ora 24,00, însă o lume întreagă a văzut că începând cu ora 16,30 protestatari paşnici au primit gaze lacrimogene şi au început să fie dispersaţi de forţele de ordine până la ora 22,00.

La ce oră a dat doamna Carmen Dan ordinul de dispersare?

Sunt atâtea suspiciuni care planează asupra activităţii doamnei Dan, încât singura soluţie şi pentru dumneavoastră, dragi colegi din PSD şi ALDE, ar fi fost demiterea imediată a doamnei Carmen Dan.

Sunt foarte multe indicii care conduc către concluzia că doamna Carmen Dan împinge întreaga instituţie a jandarmeriei în afara legii. Or, lucrul acesta nu avem voie să-l permitem într-o ţară democratică şi europeană.

Dacă sunt oameni în PSD şi în ALDE, şi în UDMR care consideră că milioane de oameni, care au văzut ce s-a întâmplat în Piaţa Victoriei, merită adevărul, atunci vă rugăm să votaţi această comisie de anchetă.

Într-o ţară normală, cum ne-am dori foarte mulţi dintre noi să fie România, şi doamna Dan, şi doamna Viorica Dăncilă, şi cel care le-a comandat ce să facă acestor două doamne ar fi clienţii poliţiştilor, şi nu ar fi în situaţia de a pune poliţiştii să bată românii paşnici. Iar într-o ţară normală justiţia ar trebui, cu celeritate, să dea verdictul şi acuzaţii să răspundă. (Vociferări.)

Printr-o comisie de anchetă noi vă chemăm să-i facem măcar să răspundă politic, pentru că au ocazia să răspundă politic pentru încălcarea legii, pentru violenţe împotriva semenilor noştri, au ocazia să plece cât încă nu s-au afundat cu totul în mocirla nedemocratică în care conduc România în ultima perioadă.

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii ...

Grupurile parlamentare?

Domnule Barna, fiecare grup parlamentar, cinci minute.

Imediat, domnule Nicolicea.

Domnul Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, aş vrea, la început, un foarte scurt drept la replică pentru domnul Steriu.

Dacă se referea la bronz, este bronz de fără penal din întreaga Românie, din campania de adunat semnături, inclusiv din satele în care oamenii rămân fără porci, acum, din cauza acestei peste porcine. (Aplauze. Vociferări.)

Revenind acum la această comisie. Blocarea, ieri, în Comisia pentru apărare din Senat, a dezbaterilor, de către domnul senator Şerban Nicolae, transmite un mesaj foarte clar referitor la poziţia pe care PSD şi ALDE o au, în realitate, faţă de ceea ce s-a întâmplat pe 10 august.

Ascunderea adevărului şi muşamalizarea lui pare să devină o prioritate pentru dumneavoastră, pentru că, în realitate - şi aceasta a văzut o lume întreagă - suntem în faţa unui atentat deliberat la siguranţa şi viaţa propriilor cetăţeni, pentru că aceasta s-a întâmplat. Între 11,00 şi 12,00, pe străzile din jurul Pieţei Victoriei au fost bătuţi, la ordin, cetăţeni perfect paşnici, în timp ce derbedei organizau foc în capul străzii, şi nimeni nu i-a deranjat.

Scuzele de doi bani ridicate de domnul Şerban Nicolae arată disperarea dumneavoastră de a muşamaliza aceste abuzuri care s-au întâmplat. Vă este teamă că lacheii pe care i-aţi pus să bată cetăţenii vor începe să vorbească, şi au început să o facă.

Pentru USR, una dintre priorităţile acestei sesiuni parlamentare este exact aflarea adevărului, aşa cum este el, crud şi urât, pentru ceea ce s-a întâmplat în data de 10 august.

Am cerut justiţiei desecretizarea raportului MAI, am făcut plângeri împotriva jandarmilor, cei care au fost identificaţi, care au gazat, rănit şi bătut protestatarii. Vom lupta în Parlament pentru ca această comisie să aibă loc.

O comisie parlamentară de anchetă este un lucru, din nou, necesar şi obligatoriu pentru noi, ca Parlament. Nu putem lăsa!

După ce s-a întâmplat la Revoluţie, după mineriadă, considerăm că România a evoluat, ca ţară, pe toate palierele, inclusiv politic! Nu putem lăsa, ca ţară, o astfel de situaţie, cum a fost cea din 10 august, în care, repet, cetăţeni paşnici au fost bătuţi de forţele de ordine ale statului român. Nu putem să trecem cu vederea această situaţie şi este obligatoriu să aflăm acest adevăr! Ni-l datorăm nouă, ca societate, pentru a putea merge mai departe! Vinovaţii chiar trebuie să plătească, inclusiv în interiorul partidului dumneavoastră, domnilor din PSD şi ALDE, în special cei din PSD! Aveţi tot mai multe voci care recunosc (Vociferări.), cu voce mai joasă sau pe la colţuri, că adevăraţii responsabili sunt Liviu Dragnea şi Carmen Dan, că ei au orchestrat în mod organizat această realitate.

Dacă nu aveţi nimic de ascuns, haideţi să facem această comisie de anchetă! Haideţi să votăm pentru ea şi să vedem adevărul care va ieşi, cu siguranţă, de acolo! Este foarte simplu! Spuneţi că vă pasă de cetăţenii României? Votaţi pentru pestă porcină, votaţi pentru a afla ce s-a întâmplat în 10 august! Haideţi să le spunem oamenilor cum stă treaba, nu să ne ascundem sub proceduri şi sub diverse scuze, că nu este de competenţa noastră. Cetăţenii ne-au pus aici ca să fim competenţi pentru ei.

Vă cer să votaţi pentru această comisie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Paşcan. Numai puţin! Domnul Paşcan.

Domnule Roman, s-a vorbit şapte minute de la dumneavoastră!

Domnul Paşcan şi apoi domnul Nicolicea.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu cred că, indiferent din ce formaţiune politică am face parte, nu putem să nu fim îngrijoraţi şi preocupaţi de ce s-a întâmplat în data de 10 august, în Piaţa Victoriei. Pentru că, între altele, sunt 400 de oameni care au primit îngrijiri medicale, care au fost răniţi. Sunt peste 700 care au depus plângeri penale. Sunt cetăţeni ai României, mulţi din diaspora, care au fost bătuţi de forţele de ordine. S-a văzut, cu mâinile ridicate, arătând că nu sunt agresivi, loviţi cu tonfa în cap.

Măi, oameni buni, o asemenea lovitură poate omorî un om! Şi forţele acestea represive reprezintă astăzi statul român, sunt continuatoarele glorioase ale mineriadelor şi a ce s-a întâmplat în România după 1989? Daţi-mi voie să mă îndoiesc!

În primul rând, fiecare dintre noi trebuie să-şi pună întrebarea cum se ajunge la vârful unor instituţii de vârf ale statului român, să se mintă? Pentru că cineva minte! Ori minte ministrul afacerilor interne Carmen Dan, care se contrazice cu prefectul, sau mint şefii jandarmeriei?!

Pe de altă parte, dincolo de ce au spus antevorbitorii, aş vrea să vă atrag atenţia asupra unui lucru foarte, foarte grav. Militarii, jandarmii care au participat la restabilirea ordinii publice în Piaţa Victoriei aveau asupra lor armament cu muniţie de război, cu muniţie letală.

Nici într-un caz, în nici un stat civilizat nu se permite acest lucru, pentru că în situaţii în care sunt capturaţi sau îşi "pierd", cum s-a întâmplat în cazul nostru, arma, aceasta poate ajunge pe mâna unei persoane iresponsabile care se apucă să tragă în mulţime sau te mai miri ce!

Vă readuc aminte un caz absolut real petrecut pe vremea lui Miron Cozma, când o întreagă companie de jandarmi a fost capturată de către mineri. Puteau fi dezarmaţi, dacă aveau armament cu muniţie letală asupra lor! Se putea întâmpla un dezastru, cum este şi cazul acestui eveniment nefericit din Piaţa Victoriei.

De aceea, eu cred că se cuvine să se răspundă la întrebări absolut justificate, şi dumneavoastră, cu toţii, ar trebui să fiţi interesaţi să vedeţi cine a dispus ca jandarmii să fie prezenţi în piaţă, să intervină, având asupra lor armament cu muniţie letală, cu muniţie de război. Erau, probabil, pregătiţi să tragă şi probabil aşteptau şi o provocare în acest sens. Nu se poate să rămâneţi insensibili sau să nu fiţi preocupaţi de a se stabili adevărul, realitatea! Îşi vor face datoria, neîndoielnic, Parchetul Militar şi cei care anchetează desfăşurarea acestor evenimente, dar avem şi noi o datorie şi avem şi calea necesară, printr-o anchetă parlamentară, să stabilim responsabilitatea şi cum au acţionat şefii acestor instituţii publice de vârf ale statului român, dacă nu vrem să le compromitem definitiv.

Care ar fi responsabilitatea noastră? Doar să mutăm violenţele, conform Regulamentului, şi intervenţiile represive în Parlament sau să căutăm să asigurăm stabilitatea democratică şi echilibrul în statul român? Aceasta este întrebarea legitimă fundamentală.

De aceea, este datoria noastră, a tuturor, să consfinţiţi şi dumneavoastră, cei care compuneţi majoritatea actualei puteri politice, că este cazul să aflăm că nu trebuie pusă pătura pe ţambal şi avem şi noi o responsabilitate în faţa celor care ne-au votat. Nu înseamnă că o astfel de comisie trebuie să tragă anumite concluzii, într-o anumită direcţie, ci pentru a stabili, cu adevărat, nişte responsabilităţi şi cei care se face responsabili de intervenţia represivă împotriva poporului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Nicolicea.

Fiecare grup are cinci minute, domnule Roman!

Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

În primul rând, o anchetă parlamentară trebuie să clarifice cauzele şi împrejurările în care au avut loc acţiunile cu efecte negative, să stabilească concluziile, răspunderile şi măsurile ce se impun. Acest lucru l-aţi scris şi dumneavoastră în preambul. Doar atâta lucru, că în loc să aveţi o temă, dumneavoastră aţi dat un verdict. Comisia se numeşte "Comisia de anchetă privind reprimarea protestului paşnic antiguvernamental". Din start aţi stabilit că este vorba de o reprimare, că protestul este paşnic şi aşa mai departe.

Chiar din luările dumneavoastră de poziţie se vede că deja aţi stabilit chiar şi vinovaţii, ceea ce este contrar unei comisii de anchetă parlamentară.

Prin acest lucru, se doreşte, evident, influenţarea anchetei penale. Adică, dacă Parlamentul spune că mitingul a fost paşnic şi forţele au fost excesive şi disproporţionate, se influenţează această anchetă, evident că se afectează imparţialitatea procurorilor de caz, nu independenţa sistemului judiciar, cum ziceau unii, dar fie cum zic chiar şi ei.

De asemenea, se acreditează ideea că mitingul a fost paşnic. Or, toată lumea a văzut că n-a fost niciun miting paşnic. Prin votul pe acest titlu noi certificăm asemenea minciună.

De asemenea, unii lideri de partide încearcă, prin acest lucru, să scape de acuzaţia că au instigat ei personal la violenţe.

Cu privire la anchetă, prin vocea europarlamentarului Nica, PSD a dorit să facă anchetă parlamentară, dar PNL-ul, făcând un joc de glezne, l-a scos la înaintare pe domnul Raeţchi, care a spus că o comisie de anchetă nu face decât să blocheze alte cercetări şi să o scape pe doamna Carmen Dan. Aceasta s-a întâmplat duminică. Luni, împreună cu domnul Ludovic Orban, cereau ei comisie de anchetă, care de data aceasta nu o mai scăpa şi nu mai tărăgăna această anchetă. Culmea este că respectivul mai este şi semnatar pe comisia de anchetă la poziţia 40. Este evident faptul că una spui şi peste nici 24 de ore o suceşti de altă manieră.

Deci, dacă - v-am spus şi la Biroul permanent - nu puteţi să aveţi o temă care să fie un verdict, să fie o concluzie, puteaţi să schimbaţi şi să spuneţi pur şi simplu: "verificarea evenimentelor din data de 10" sau altă chestiune, dar să nu fie o concluzie, un verdict. N-aţi vrut să faceţi!

Acest lucru nu poate fi votat. Dacă vom iniţia noi o comisie de anchetă, nu vom porni din start cu concluzii preconcepute şi cu verdicte, aşa cum trebuie să facă o comisie parlamentară.

Dacă vă aduceţi aminte, şi la comisia de anchetă, pe care am avut-o, chiar am precizat că nu influenţăm cu nimic activitatea Parchetului, că nu ne amestecăm şi aşa mai departe.

Cu privire la Decizia nr. 611/2017, uite, ne-am găsit un punct de vedere comun. Abia aşteptăm să ne sprijiniţi să modificăm Regulamentul ca să punem în acord cu Decizia nr. 611/2017, care dă Parlamentului puteri sporite în ceea ce priveşte comisia de anchetă.

Pentru cele expuse, este evident că grupul nostru nu poate să voteze o astfel de iniţiere de comisie de anchetă, pe care aţi făcut-o dumneavoastră.

PSD se gândeşte să iniţieze o comisie de anchetă parlamentară corectă, aşa cum trebuie să fie făcută, şi nu cu concluzii gata scrise, cu parti-pris-uri şi cu mult politicianism ieftin.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Da, Grupul ALDE.

Fiecare grup parlamentar a vorbit cinci minute.

Domnul Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Despre aceste proteste şi nu numai despre cele din 10 august s-a vorbit foarte mult.

Opinia mea este că aceste proteste sunt un fenomen mai complex decât poate părea la prima vedere, de la tribuna parlamentară.

Aceste proteste, în primul rând, sunt eterogene. La ele participă oameni foarte diferiţi - de la oameni care pur socializează până la oameni agresivi, dar şi oameni de bună-credinţă, care în acest fel îşi manifestă nemulţumirea faţă de rezultatele ultimilor 30 de ani.

De aceea, în opinia mea, o abordare exclusiv politică a acestor proteste nu va duce nicăieri.

Am văzut aici că spun colegi că populaţia a fost agresată şi putem să acceptăm acest lucru dacă socotim câte plângeri s-au făcut şi câte persoane au necesitat îngrijiri.

În acelaşi timp, mă surprinde că aceia care vorbesc despre persoanele care au fost agresate nu-i evocă şi pe jandarmii care au fost agresaţi.

Şi atunci când vorbesc de plângerile penale nu evocă şi plângerile pe care le-au făcut jandarmii.

În acest context, orice abordare partinică nu va duce la un rezultat scontat. Fiecare va încerca să exagereze, să accentueze dimensiunea care-i convine şi nu vom face decât să adâncim nedumerirea, patimile sau fanatismele din rândul populaţiei.

Ieri am spus, în Biroul permanent, şi repet astăzi: noi nici măcar nu suntem pregătiţi, în Parlament, să purcedem la o astfel de dezbatere.

A spus preşedintele României, "Românii au fost gazaţi!". Au spus liderii PNL, "Românii au fost gazaţi!"; chiar şi colegul nostru de la USR a folosit acum termenul acesta, "Românii au fost gazaţi!".

În clipa în care intrăm cu un astfel de bagaj lingvistic într-o asemenea dezbatere e limpede că nu suntem pregătiţi să o facem şi nu vom face decât să agravăm şi mai mult nedumeririle.

Vă rog să-mi permiteţi să vă citesc din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române ce înseamnă a gaza, atunci când vorbim despre oameni: 1. a lansa gaze toxice într-o zonă, în timp de război, pentru a distruge în masă; şi 2. a expune o persoană sau un grup de persoane acţiunii gazelor toxice într-o încăpere închisă, pentru a le ucide.

Aşadar, în ambele situaţii, e vorba de acţiunea premeditată de a ucide. În primul caz, folosind armament de nimicire în masă. Şi, în al doilea rând, folosind un mecanism pe care istoria ni-l aminteşte, în spaţii închise, în care persoanele respective n-au nicio şansă.

Dacă ceea ce s-a întâmplat în Piaţa Victoriei seamănă cu armamentul de nimicire în masă de la Verdun sau cu spaţiile de gazare din lagărele de concentrare, vă las pe dumneavoastră să evaluaţi.

De aceea, eu spun aşa. Ca lucrurile să se lămurească, trebuie să lăsăm instituţiile abilitate, care au, totuşi, o anumită neutralitate şi o anumită expertiză, şi un alt bagaj de informaţii, să lămurească lucrurile acestea; noi să preluăm concluziile şi să încercăm în spaţiul public să conciliem, să abordăm acest fenomen complex în toată amplitudinea lui şi să nu încercăm fiecare să tragem foloase politicianiste, pentru că asta nu va lămuri nimic, ci, dimpotrivă, va agrava faliile din societate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Timpul a fost epuizat.

Da, pe procedură.

Da, domnule..., vă rog.

Pe procedură. Dacă îmi spuneţi care e problema de procedură. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Invoc, desigur, art. 151 alin. (5) - chestiuni ce ţin de probleme personale.

Şi sunt problemele personale, pentru că sunt unul dintre cetăţenii români care a fost afectat în mod direct, nu de gazare, domnule Vosganian, pentru că definiţia dumneavoastră, chiar dacă este corectă... (Vociferări.)... acele acţiuni din piaţă au provocat nişte pagube.

Şi nu ştiu cum arată... am văzut cum arată definiţia în dicţionar, dar să ştiţi că există un cetăţean care a murit după ce a plecat de la protest. (Vociferări.) A plecat la spital şi a murit.

Acum, că a fost în încăpere închisă (Vociferări.)... sau n-a fost în încăpere închisă vor decide instituţiile.

Colegi...

Stimaţi colegi,

Înainte... (Vociferări.)

Voi fi foarte scurt dacă îl calmaţi pe domnul Bacalbaşa.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog... (Vociferări.)

Domnul Pavel Popescu:

Domnule preşedinte...

Domnul Florin Iordache:

Procedura? Aţi solicitat procedură...

Domnul Pavel Popescu:

Spuneam că...

Domnul Florin Iordache:

... domnule coleg, haideţi!

Domnul Pavel Popescu:

... lăsând la o parte tot ceea ce se spune de la acest pupitru, lăsând la o parte toate declaraţiile politice care se fac pe o speţă ca aceasta, există nişte principii şi nişte valori care transcend aceste declaraţii de aici.

Şi întrebarea mea este dacă nu este cazul să ne întoarcem la aceste principii şi valori?

Pentru că nu vorbim aici despre argumentul meu contra argumentului tău. Pentru că la asta se rezumă în fiecare zi această bătălie politică. Dar, totuşi, am jurat să apărăm nişte principii, în faţa unor cetăţeni, aici. Există Constituţia ţării, există regulamente, Regulamentul Camerei Deputaţilor, există legi pe care pur şi simplu noi le încălcăm zilnic. Şi mai există principiile moralităţii şi adevărului. Principiul adevărului.

De ce nu-i dai şansa unui cetăţean să afle de la o comisie de anchetă adevărul? Aşa cum în acest Parlament se înfiinţează comisii de anchetă în scopuri personale. Şi nu o puteţi nega.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionaţi, domnule coleg.

Domnul Pavel Popescu:

De ce atunci când primiţi ordine de partid faceţi o comisie de anchetă pentru un singur om, care este preşedintele vostru de partid? Şi când 100.000 de oameni cer o comisie de anchetă, prin vocile deputaţilor care au fost votaţi de ei, nu au dreptul la acea comisie.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Da, domnule Roman, tot procedură, înţeleg.

Vă rog.

Nu e nevoie de Regulament, v-am dat cuvântul, vă rog.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Art. 73 - comisii de anchetă ale Camerei Deputaţilor.

"În condiţiile în care se consideră necesare clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor ce se impun, Camera Deputaţilor poate hotărî iniţierea unei anchete parlamentare".

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mă aşteptam ca, astăzi, colegii din majoritatea care susţine Guvernul să fi venit şi să fi spus: domnule - măcar printr-o voce -, ne cerem scuze pentru ceea ce s-a întâmplat în data de 10 august.

M-aş fi aşteptat ca astăzi să discutăm, poate, cu toţii, despre 10 august, o lege prin care ziua de 10 august să fie declarată Ziua diasporei.

Şi cred că era bine să fi făcut, cu toţii, în semn de respect faţă de diaspora, o lege care să semnaleze ceea ce s-a întâmplat în data de 10 august.

În decembrie 1989, Ceauşescu, armata, miliţia, securitatea s-au luptat. Şi la momentul respectiv armata a fraternizat cu poporul.

La mineriadă, miliţia a fraternizat cu dictatorul.

La jandarmeriadă, din păcate, sub comanda lui Cucoş, Paraschiv, Sindile, o parte din jandarmerie a fraternizat cu un condamnat penal.

Domnul Florin Iordache:

Concluzia, domnule coleg.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimaţi colegi,

Au fost bătuţi români. Au fost bătuţi fraţi, surori, neamuri, prieteni - toţi, români.

Aceia care au bătut oameni nevinovaţi, cu mâinile ridicate, fără să ameninţe pe nimeni, acei oameni trebuie să plătească. Nu pentru că au bătut liberali, PSD-işti, de la ALDE, sau mai ştiu eu de unde. Pentru că au bătut români.

Noi trebuie şi avem obligaţia morală să spunem celor care au abuzat de forţă şi care au bătut români cu mâinile ridicate, că sunt nişte bestii şi sunt nişte călăi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Indiferent că au bătut jandarmi sau că au bătut protestatari.

Iar pe toţi cei care au făcut astfel de lucruri nu-i mai ascundeţi! Nu-i mai ascundeţi! Astăzi i-au bătut pe români, în stradă. Mâine o să bată rude, prieteni, cunoştinţe ale dumneavoastră.

Aceşti oameni au un singur drum - spre puşcărie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da, domnul Barna.

Din păcate, n-aţi... (Vociferări.)... n-aţi reuşit să lămuriţi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Doar un drept la replică, la ceea ce a spus domnul Vosganian.

O să le transmit sutelor de oameni cu probleme respiratorii, unii dintre ei internaţi în spital, cum e şi tatăl meu, acum, pentru probleme respiratorii de la ce s-a întâmplat atunci. O să le transmit că domnul Vosganian le-a rezolvat problema şi zilele de spitalizare. Afecţiunile lor nu sunt acoperite de DEX, e în regulă.

Domnul Florin Iordache:

La proiectul de hotărâre.

La titlu. Dacă sunt intervenţii?

În preambul. Intervenţii? Nu.

De la art. 1 până la art. 10. Dacă sunt intervenţii?

La anexă. Intervenţii? Nu.

Mulţumesc.

Pauză...

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Da, vă rog.

Pauză - 5 minute şi vom începe votul final.

Vă rog.

Vă rog, o procedură, înţeleg, da.

Vă rog.

Vă rog, doamnă.

Doamna Raluca Turcan:

Un argument în plus pentru a susţine această comisie de anchetă.

Aşa cum bine cunoaşteţi, inclusiv în propunerile de comisii de anchetă pe care le-aţi propus dumneavoastră, sunt câteva prevederi care sunt bine-venite, dacă dorim aflarea adevărului. Şi anume: lucrările trebuie să se desfăşoare şi nu pot fi absenţi, iar grupurile parlamentare trebuie să desemneze înlocuitori.

Aşadar, cum aţi procedat în Comisia parlamentară permanentă prin care aţi evitat audierea prefectului Capitalei, ministrului Carmen Dan şi a altor persoane care urmau să fie audiate, pentru că n-a fost cvorum sau o majoritate a propus scoaterea de pe ordinea de zi, într-o comisie de anchetă sunteţi obligaţi să funcţionaţi şi să aveţi majoritate şi cvorum.

Doi. Într-o comisie parlamentară de anchetă, cine minte răspunde conform legii.

Aşadar, cred că este mai greu să vii cu o listă de minciuni sau cu o listă de declaraţii făcute de unii care vor să muşamalizeze adevărul.

Şi într-o comisie parlamentară de anchetă există incidenţa legii penale, dacă se oferă informaţii false sau nu se răspunde la întrebări.

Şi, de asemenea, într-o comisie parlamentară de anchetă poate fi citată orice persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului.

Şi într-o comisie de anchetă ar putea fi audiat domnul Liviu Dragnea, să spună dacă într-adevăr el a dat ordinul şi a coordonat acţiunea ministrului Carmen Dan, care a fost la pupitrul de comandă.

Într-o comisie de anchetă, Liviu Dragnea ar trebui să participe şi să spună adevărul.

Domnul Florin Iordache:

Pauză - 5 minute.

Invit liderii de grup să-şi convoace colegii, să putem începe şedinţa.

Repet, la 12,20 începem şedinţa.

După o scurtă pauză

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii să ia loc, să putem începe sesiunea de vot final.

Domnule Raeţchi, aveţi o chestiune de procedură, înainte de votul final?

Da, vă rog, domnul Raeţchi.

Rog colegii...

Rog colegii să ia loc.

Liderii de grup, vă rog, invitaţi-vă colegii să ia loc. Înţeleg că e o chestiune de procedură.

Vă rog, domnul Raeţchi.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

Domnule preşedinte,

Vă anunţ că Partidul Naţional Liberal depune moţiunea simplă "Bastoanele PSD peste obrazul democraţiei româneşti", la adresa ministrului de interne Carmen Dan, care a coordonat represiunea din 10 august.

Considerăm incredibil faptul că ministrul Dan nu a demisionat încă, deşi e evident că am văzut o intervenţie a unor jandarmi cu indicative ascunse care au folosit lovituri interzise asupra unei majorităţi paşnice de protestatari, fără să existe un ordin semnat legal, la acel moment, chiar după declaraţiile unor reprezentanţi PSD; un cumul de ilegalităţi, altfel spus.

Considerăm incredibil că generaţia noastră a mai trăit un soi de mineriadă, cu cetăţeni nevinovaţi loviţi în cap de jandarmi şi nimeni nu e dispus încă să răspundă pentru asta.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Daţi-mi... şi vom discuta în primul Birou permanent.

Revin. Rog colegii să ia loc, să putem începe. (Domnul deputat Ovidiu Alexandru Raeţchi îi înmânează domnului deputat Florin Iordache, preşedintele de şedinţă, textul moţiunii.)

Da. Mulţumesc.

Vom discuta în Biroul permanent.

Deci moţiunea o vom discuta în Biroul permanent care va avea loc imediat după finalizarea...

1. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală):

Domnule preşedinte,

Vot de control.

Domnul Florin Iordache:

Da, vom face un vot de control, aveţi dreptate.

Să înceapă votul. Şi apoi rog liderii de grup să-şi verifice prezenţa.

Să înceapă votul.

257 de voturi pentru. Suntem în cvorum.

Mulţumesc.

Începem.

Primul. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

A, doriţi să verificaţi prezenţa, vă rog.

După o scurtă pauză

Domnul Florin Iordache:

Întreb liderii de grup...

Imediat, domnule...

Întreb liderii de grup, dacă sunt probleme cu colegii? Nu.

Da. Întreb liderii, dacă sunt probleme? Nu.

Putem începe şedinţa de vot final?

Grupul PSD? Da.

Grupul PNL? Da.

USR? Da.

ALDE? Da.

PMP? Şi UDMR? Da.

Bun.

1. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat; PH CD 53/2018.

Să înceapă votul.

267 de voturi pentru, un coleg nu şi-a exprimat votul. Adoptat.

Următorul.

2. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei Comisii parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor privind verificarea modului prin care autorităţile statului român au pus în aplicare prevederile Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane; PH CD 51/2018.

Să înceapă votul.

123 de voturi pentru, 137 de voturi împotrivă, două abţineri. Nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat.

Explicarea votului.

Da, domnule coleg, vă rog.

Grupul PNL, domnul Giugea.

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Când PSD a venit la guvernare, guristul de serviciu la agricultura României spunea atunci că vom zootehniza România. Insista pe Programul "Porcul românesc".

Şi i-a reuşit. În momentul de faţă, a intrat în istorie porcul românesc, fiindcă în realitate nu mai există.

Dacă ar fi să mă iau după spusele unui coleg, din cei 140.000 de porci care au fost omorâţi la nivel naţional până acum, 67.000 de fapt au fost omorâţi acum 10 ani, în judeţul Timiş. Nu ştiu cât e de adevărat.

Dar dacă poporul român a avut neşansa de a trece prin toate tipurile de dictaturi, de ce nu am trece şi prin dictatura ghinionului? Fiindcă domnul Daea iese şi spune că: domnule, am avut ghinion, ca şi multe alte ţări din Europa. (Vociferări.)

Dar să nu uităm că în datele statistice care ne sunt prezentate, cum vrea fiecare - extrage ceea ce vrea şi ce îl favorizează, în Polonia, în doi ani, au apărut 99 de focare de infecţie de pestă porcină africană. În România, în două luni, au apărut 800 de focare.

De asemenea... (Vociferări.) ... s-au deschis toate târgurile şi oboarele, fiindcă avem un ministru al târgurilor, oboarelor şi tot ce înseamnă iarmaroace.

Trebuia să-şi deschidă culoare, altfel nu putea să-şi manifeste învăţăturile pe care şi le-a însuşit la "Ştefan Gheorghiu"!

Fiindcă de la Zăroni încoace, cel mai mare, cel mai tare ministru al agriculturii e Petre Daea. Singura diferenţă între ei - Zăroni era semianalfabet, iar Petre Daea şi-a însuşit foarte bine învăţăturile de la "Ştefan Gheorghiu". Le pune în aplicare în continuare.

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule coleg, două minute.

Domnul Nicolae Giugea:

Imediat... am terminat.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Giugea:

Şi n-au făcut nimic altceva din Ministerul Agriculturii decât un minister... (Vociferări.) al agriculturii şi turismului rural.

Domnule coleg, când o să mă cunoşti, o să regreţi că ai afirmat aşa ceva. (Vociferări. Rumoare.)

Iar... mare atenţie, stimaţi colegi, pe ce a pus Petre Daea ochii s-a ales praful.

A lansat Programul "Alege oaia!". Vă spun că nici ciobanii nu se simt prea bine în momentul de faţă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Giugea:

Mare atenţie!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul USR, domnul Stanciu-Viziteu.

Vă rog, aveţi două minute.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Uniunea Salvaţi România a votat pentru înfiinţarea acestei comisii. Cu un scop simplu - românii trebuie să ştie adevărul. Românii trebuie să ştie de ce vor rămâne fără porcul din bătătură, înainte de Crăciun.

Şi mai ales de ce nu au avut norocul fiului preşedintelui PSD, să scape de ei înainte de pesta porcină. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Bacalbaşa, vă rog.

V-aţi...

Nu mai...?

Vă rog.

V-aţi înscris.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Este foarte trist că... catastrofe medicale - chiar dacă sunt veterinare - naţionale sunt utilizate în scopuri politice, de persoane imorale.

Nu ştiu cum a fost acţiunea "Porcul românesc". În tot cazul, compătimesc pe cei care suferă că acţiunea "Porcul politic" a eşuat.

În ceea ce mă priveşte, eu, unul, am asistat cu dezgust la atacurile la persoană împotriva unui om de înaltă competenţă şi înalt devotament în profesia lui, domnul Petre Daea.

În această situaţie, am luat cuvântul, ca din partea doctorului Nicolae Bacalbaşa, să-l felicit pe domnul inginer Petre Daea, pentru ce face pentru România. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Simionca.

Deputaţii neafiliaţi, doamnă Meiroşu, la finalul...

Puteţi exprima la final de tot.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi am votat pentru a se face această comisie de anchetă.

Votul dumneavoastră împotrivă nu face decât să ne confirme sau să ne arate că suspiciunile noastre au fost juste.

Voi nu vreţi ca românii să ştie adevărul şi aveţi lucruri de ascuns.

Din păcate, de Crăciun, domnilor din PSD-ALDE, vă rog să le explicaţi românilor de ce nu au porci, să păstreze obiceiul. (Vociferări.)

Nu o să vin la dumneavoastră, stimate coleg.

Dumneavoastră o să daţi seamă cetăţenilor care v-au votat şi care v-au susţinut, pentru lucrurile pe care le faceţi astăzi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Am finalizat. Din partea fiecărui grup parlamentar a vorbit câte cineva.

Mergem mai departe.

3. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei Comisii de anchetă privind reprimarea protestului paşnic antiguvernamental desfăşurat în Bucureşti, Piaţa Victoriei, în data de 10 august 2018; PH CD 52/2018.

Să înceapă votul.

119 voturi pentru, 137 de voturi împotrivă, două abţineri, doi colegi nu au votat. Nu a întrunit numărul de voturi.

Explicarea votului, doamna Turcan.

Vă rog, aveţi două minute, doamnă.

Doamna Raluca Turcan:

Un vot pe care îl anticipam, pentru că eram convinşi că astăzi va ieşi la iveală premeditarea. Premeditarea reprimării protestului şi evidenţierea faptului că adevăratul obiectiv pe care, din nefericire, Dragnea şi acoliţii au reuşit să-l imprime actualei majorităţi parlamentare, este oprirea oricărei forme de opoziţie - opoziţia civilă, prin reprimarea mitingului; opoziţia parlamentară, prin modificările la Regulament pe care le faceţi aproape cu obstinaţie; şi, de ce nu, opoziţia internă, pentru că începeţi să vă decimaţi singuri, în interior.

Gabriela Firea, primarul Capitalei, voce marcantă în PSD, spunea că au fost ilegalităţi cu privire la reprimarea acestui protest.

Vom merge în sectoarele Bucureştiului, în judeţele ţării, şi vom arăta care sunt reprezentanţii PSD şi ALDE care nu vor să se afle adevărul şi care girează, prin tăcere sau prin vot împotrivă, gaze lacrimogene pentru femei şi copii, bastoane pentru oameni nevinovaţi, bătăi pentru turişti care veneau să vadă România noastră.

Ultraşii care au bătut jandarmii nu vreţi să-i scoateţi în evidenţă, pentru că ei sunt aceiaşi cu interlopii care erau cu Dragnea pe treptele Parchetului.

Acesta este adevărul care ar fi reieşit cu simplitate şi imediat dacă am fi înfiinţat această comisie de anchetă.

Practic, dumneavoastră, prin votul de astăzi, încercaţi să menţineţi complicitatea...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

... şi ilegalitatea în instituţiile statului...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă.

Doamna Raluca Turcan:

... ceea ce este profund nedemocratic, antiromânesc şi antieuropean. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Grupul USR, domnul Dobrovie.. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Este o zi tristă pentru România. E clar că PSD nu vrea să aflăm adevărul.

Este foarte regretabil că domnul Dragnea a transformat România într-un stat capturat, într-un stat în care vrea să controleze şi justiţia, într-un stat în care încearcă să-l schimbe şi pe procurorul general, pentru ca să închidă acest dosar atât de important şi să nu aflăm niciodată ce s-a întâmplat în legătură cu această represiune.

Domnul Dragnea se inspiră direct din modelul Erdogan, din "verticala puterii" lui Putin şi din modelul Vlad Plahotniuc din Republica Moldova.

Este un model pe care nu putem să-l acceptăm, un model antidemocratic.

România, în momentul de faţă este cotată ca float democracy.

În curând vom avea o democraţie hibridă, în care opoziţia nu se va mai putea exprima, în care avem deja proteste reprimate violent. Şi este un lucru de o gravitate extremă.

Nu putem să acceptăm ca Liviu Dragnea să confişte absolut totul şi, pentru interesele sale, penale, personale, să confişte un stat întreg - politică externă, economie, gaze şi aşa mai departe.

Am văzut... tot ce s-a întâmplat în ultima perioadă confirmă că România alunecă spre autoritarism.

Nu vom accepta acest lucru şi vom lupta până la capăt. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Tomac. Şi apoi, domnul prim-ministru Tudose, vă rog, PSD.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am văzut cu toţii, pe 11 august 2018, cum ministrul de interne ne minţea. Ne anunţa că prefectul a semnat ordinul la ora 20,00. Mai târziu, într-o altă conferinţă de presă, un maior de la jandarmerie ne anunţa că prefectul a semnat ordinul la ora 23,11. Doamna prefect ne anunţa, cu sinceritate, că a semnat ordinul pe 11 august, deci după ora 24,00.

Toate aceste minciuni, toată această insistenţă a dumneavoastră de a aduce în spaţiul public tot felul de minciuni şi tot felul de teme false nu fac decât să arate cât de putred este totul în actualul Guvern.

Partidul Mişcarea Populară a pregătit moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă. Am transmis-o către toate partidele de opoziţie; îi aşteptăm şi pe parlamentarii din PSD care vor să scape de Dragnea, să vină cu curaj, să susţină acest demers. Trebuie să scăpăm România de această guvernare care vă chinuieşte în primul rând pe dumneavoastră şi pe noi toţi ceilalţi români.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Tudose, vă rog. Grupul PSD.

Domnul Mihai Tudose:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu mare plăcere îndemnul la legalitate şi la respectarea legii a unor colegi din opoziţie.

Nu vreţi să începem prin a respecta şi Regulamentul? Regulamentul interzice o anchetă parlamentară care să se suprapună pe un demers penal, de anchetă penală. Atâta timp cât acest demers este început şi sunt audieri la Parchet, nu vreţi să respectăm, totuşi, legea şi să terminăm cu această demagogie absolut demenţială? (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Repet. Deputaţii neafiliaţi, la finalul şedinţei de vot final.

Şi ultimul... Nu mai sunt intervenţii...

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul.

166 de voturi pentru, 100 de voturi împotrivă, un coleg care nu şi-a exprimat votul. A fost adoptat.

Intervenţii? Da.

Domnul Stelian.

Am finalizat votul... A fost adoptat.

Domnul Stelian, vă rog. Şi apoi domnul Andronache.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este regretabil că aţi votat aşa ceva, dar vă spun un lucru. Nu veţi reuşi să ne puneţi astfel pumnul în gură. În această modalitate nu reuşiţi decât să creaţi tensiuni suplimentare şi nu de aceasta are nevoie România.

Dacă dumneavoastră vreţi să ne luaţi pe sus cu organele de ordine, aşa cum aţi procedat în Piaţa Victoriei să procedaţi şi Parlament şi să folosiţi forţa brută împotriva argumentelor şi a încercărilor noastre de a face opoziţie, vă înşelaţi amarnic şi veţi simţi pe propria piele, la momentul alegerilor viitoare, că românii nu tolerează asemenea abuzuri abominabile.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi din majoritate, v-a plăcut să încălcaţi Decizia Curţii Constituţionale nr. 81/2013? (Vociferări.) Se pare că da, pentru că această decizie spune clar: "Participarea la şedinţele Camerei Deputaţilor sau Senatului, din care fac parte deputatul sau senatorul, constituie o îndatorire de esenţa mandatului parlamentar, aşa cum rezultă din Constituţie."

Nu contează pentru dumneavoastră, se pare, nici Curtea Constituţională. Bineînţeles că vom ataca la Curte această hotărâre.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii?

Înţeleg că doamna Huncă doreşte să aibă o intervenţie. Explicarea votului? Procedură?

Da, doamnă Meiroşu, vă rog. Potrivit Regulamentului, doamnă, explicarea votului aşa este, la final. Vă rog.

Doamna Marilena-Emilia Meiroşu:

Am înţeles, domnule preşedinte. Întotdeauna cei din urmă vor fi cei dintâi şi am remarcat lucrul acesta după un sfert de oră de la votul pe care trebuia să-l explic.

Am votat pentru constituirea comisiei, pentru că cetăţenii celui mai afectat judeţ din România, Brăila, merită adevărul despre ceea ce înseamnă pesta porcină.

Din păcate, aici, în Camera Deputaţilor, n-am înţeles că această boală nu neapărat implică pe Dragnea, Daea sau pe oricare dintre noi, însă cetăţenii - despre ei este vorba - meritau adevărul.

Îmi pare rău că lucrurile acestea nu s-au înţeles şi nu sunt afectaţi doar cetăţenii din judeţul Brăila, ci şi din toate celelalte judeţe.

Să vedem bugetul şi să vedem banii pentru despăgubirea cetăţenilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Huncă, vă rog.

Doamna Mihaela Huncă:

Stimaţi colegi,

Conform procedurii, vă anunţ că începând de astăzi, 5 septembrie 2018, am demisionat din Grupul parlamentar al PSD şi aparţin Grupului neafiliaţilor. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Am finalizat şedinţa de astăzi. Invit colegii membri ai Biroului permanent la şedinţa de Birou permanent.

Vă doresc succes în comisii şi vă vom anunţa programul pentru săptămâna viitoare.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,45.