Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,19.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Eugen Nicolicea:

Declar deschisă şedinţa de astăzi.

Vă anunţ că din totalul de 329 deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 213.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor, din zilele de luni, 17 septembrie, şi miercuri, 19 septembrie 2018; programul de lucru pentru perioada 17-22 septembrie 2018; lista rapoartelor depuse în perioada 12-17 septembrie, de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00 avem primirea răspunsurilor la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Trecem la dezbaterea iniţiativelor legislative.

Domnule Pambuccian, v-aş ruga să luaţi cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură, am două chestiuni.

Prima este o rugăminte din partea grupului nostru parlamentar, şi anume, este legată de PL-x 403/2016.

Vă rugăm să mutăm acest proiect de lege, de la poziţia 177, la poziţia 2, cu retrimitere la comisie, pentru o săptămână. Aceasta este prima chestiune.

A doua chestiune este legată de o bâlbă care a fost la validarea colegului nostru, reprezentantul comunităţii ruşilor lipoveni, domnul deputat Ampleev, faptul că a depus jurământul, după care s-a votat raportul Comisiei de validare, a doua oară, la votul final.

Vă întreb dacă nu este necesar să depună jurământul încă o dată, pentru a fi, din punct de vedere formal, conform cu tot ceea ce spune legislaţia în vigoare.

Acestea ar fi cele două chestiuni.

Pentru prima vă solicit un vot. Pentru a doua, nu ştiu, să luăm o decizie, cum este mai bine.

Părerea noastră ar fi că este bine să mai depună jurământul o dată, ca să fim foarte în regulă, din punct de vedere formal, cu toate lucrurile.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Ţinând cont că este un moment solemn şi frumos, invit colegul să depună jurământul încă o dată. (Discuţii în sală.)

Bine, după 10 minute, ca să fie aduse Constituţia şi Biblia.

Dacă tot s-a deschis discuţia aceasta... asta este, când ne abatem puţin de la norme... (Discuţii în sală.)

Nu era vina... decât faptul că aţi dorit să nu-l mai ţineţi să aştepte şi, bineînţeles, colegi care să vină să conteste, ca să strice un moment frumos, cărora nu le găsesc niciun fel de scuză.

Bun. Deci dacă la subiectul acesta mai avem ceva de zis? Nu mai avem nimic de zis.

Când... (Discuţii în sală.)

Am înţeles. Staţi, că mai sunt şi alţi colegi cu intervenţii. Poate că avem de votat mai multe odată, nu? Aşa.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Solicit şi eu supunerea la vot a următoarelor propuneri, şi anume, poziţia 15 de pe ordinea de zi - PL-x 269/2018 să fie adus pe poziţia 3 şi poziţia 20 - PL-x 266/2018 să fie adus pe poziţia 4 şi retrimise comisiei, termen două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt alte propuneri, în sensul introducerii sau schimbării pe ordinea de zi sau retrimiteri la comisie? Nu sunt.

Supun votului propunerea ca proiectul de lege de la poziţia 177 să ajungă pe poziţia 13 şi apoi să fie retrimis comisiei. Poziţia 178... Şi... să ajungă pe poziţia 13 şi după aceea să fie retrimis comisiei. (Discuţii în sală.)

Pe poziţia 2 aţi spus... şi să fie retrimis comisiei.

Eu am înţeles... cu două voturi. Dar, spre exemplu, dacă retrimiţi ceva comisiei, când reintroduci, nu este bine, atunci, la noua reintroducere, să spui că o vrei pe poziţia 3? Pentru că între timp votăm noi că va fi pe poziţia pe care ziceţi dumneavoastră. Şi când se întoarce de la comisie o să vedeţi că este altă ordine de zi. Dar, în fine.

Supun votului prima propunere, şi anume, proiectul de lege de la poziţia 178 să fie la poziţia 12. Cine este pentru?

Cu 155 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, a fost aprobată prima propunere a dumneavoastră.

Supun votului retrimiterea la comisie, termen - două săptămâni, fiind deja acum pe poziţia 2...

Deci a venit rândul să votăm acest lucru.

Cine este pentru retrimiterea la comisie?

165 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă. Deci, cu unanimitate, a fost adoptată retrimiterea la comisie.

Supun votului cele două propuneri.

Prima, de la poziţia 15 la poziţia 3. Cine este pentru?

Unanimitate. 169 de voturi pentru.

Poziţia 20 să fie pe poziţia 4.

Vă rugăm, vot.

162 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Nu, a ajuns pe poziţia 4. Discutăm despre retrimiteri la comisie când avem de dezbătut poziţia 4. Deocamdată suntem la 3. Aşa.

Deci invit colegul pentru a depune jurământul.

Sunteţi singurul care aveţi această onoare, să depuneţi de două ori jurământul, în Parlament. (Discuţii în sală.)

Domnul Andrian Ampleev:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Ampleev Andrian, deputat ales la nivel naţional,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Eugen Nicolicea:

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PH CD 57/2018.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Sunt obiecţii la titlu? Nu sunt.

Sunt obiecţii la articolul unic? Nu.

Rămâne pentru votul final.

3. La punctul 3 avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2018 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2016 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie; PL-x 269/2018.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului... iniţiatorului... dacă doreşte? Nu doreşte.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulament, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2018 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2016 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 23, în sensul clarificării criteriilor de selecţie a membrilor Consiliului de coordonare a Institutului Naţional de Administraţie, precum şi corelarea prevederilor referitoare la necesitatea avizării de către Consiliul de coordonare a tarifelor programelor de formare profesională şi nu aprobarea acestora, care se realizează prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulament, membrii comisiei au examinat proiectul de lege şi avizul Consiliului Legislativ, în şedinţa din 15 mai 2018 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege amintit, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul deputaţilor PNL va vota pentru adoptarea acestui Proiect de Lege care aprobă Ordonanţa nr. 21/2018 care modifică Ordonanţa nr. 23, în sensul că aceasta clarifică criteriile de selecţie a membrilor consiliilor de coordonare, adică pe ce competenţe pot fi funcţionari publici sau înalţi funcţionari publici şi unde nu.

De asemenea, reglementează şi modul în care Consiliul de coordonare avizează tarifele pentru programele de formare şi nu le aprobă, atribut care este al ministrului administraţiei şi dezvoltării regionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

La poziţia 4 avem... propunerea care a venit aici, a fost retrimisă de noi, acum câteva minute, de la poziţia 20, cu solicitarea să fie retrimisă comisiei, pentru două săptămâni.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 139, abţineri - una, un coleg nu votează. Cu majoritate de voturi, a fost retrimis comisiei, pentru două săptămâni.

Poziţia 3 din vechea ordine de zi era dezbaterea, sub rezerva primirii raportului. Nu s-a primit.

Poziţia 4, de asemenea, sub rezerva primirii raportului. Nu s-a primit.

Poziţia 5. Acelaşi lucru, nu s-a primit raportul.

Deci avem un număr de COM-uri, cum ziceţi dumneavoastră.

Poziţia 6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Inteligenţa artificială pentru Europa COM(2018) 237; PH CD 43/2018.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să-mi permiteţi să citesc opinia formulată de comisia noastră, privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - vizând inteligenţa artificială pentru Europa.

Am avut în vedere, domnule preşedinte, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii; proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informaţiilor; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, dar şi analiza realizată de comisia noastră.

Astfel, comisia noastră susţine iniţiativele Comisiei Europene, referitoare la creşterea capacităţii inteligenţei artificiale de a ajuta la rezolvarea provocărilor mondiale, pentru a fi dezbătute şi adoptate cât mai rapid, pentru a dezvolta un cadru programatic şi normativ adaptabil.

Totodată, comisia noastră subliniază că experienţa ţărilor din Europa, care utilizează inteligenţa artificială pentru a monitoriza mişcarea, temperatura şi consumul de hrană, ar fi util să fie cunoscută şi extinsă în cât mai multe regiuni ale Uniunii, care se bazează pe agricultură, în special în zonele mai puţin dezvoltate.

Atragem atenţia asupra necesităţii de a valida datele din cercetare şi din sectorul public, care pot fi utilizate pentru a alimenta sistemele de inteligenţă artificială, pentru a evita preluarea de date redundante, imprecise sau eronate.

Totodată, recomandăm analiza din timp, la nivelul Uniunii Europene, a economiilor statelor membre, pentru a se determina în ce măsură distribuţia teritorială a sectoarelor implicate în dezvoltarea de servicii şi produse care integrează tehnologii de inteligenţă artificială cunoaşte o repartiţie echilibrată pe teritoriul Uniunii şi a pregăti astfel din timp acţiuni în domeniul politicilor de convergenţă şi coeziune, dacă se dovedeşte necesar.

Vreau să vă spun că noi ne-am întrunit în şedinţa din 20 iunie 2018 şi am hotărât, cu unanimitate de voturi, să adoptăm prezentul proiect de opinie, transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Propunem informarea instituţiilor europene şi a Guvernului României asupra observaţiilor şi recomandărilor noastre, ca o contribuţie la procesul de formulare a unor politici eficiente în domeniul de referinţă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Următorul vorbitor, domnul Moldovan Sorin-Dan, PNL.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Progresul tehnologic este unul incredibil.

Să ne gândim, de exemplu, la telefonul mobil şi la evoluţia lui în ultimii 10-20 de ani.

Acelaşi progres tehnologic îl putem găsi în industrie, în medicină şi, în special, în cercetare.

Prezenta hotărâre, care este supusă aprobării, atrage atenţia asupra impactului social-economic pe care îl are acest progres tehnologic, aspectelor unde Uniunea Europeană trebuie să fie foarte atentă.

Inteligenţa artificială pune multe locuri de muncă în pericol, iar Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru a face faţă acestor schimbări pe care viitorul inevitabil le va aduce.

Partidul Naţional Liberal susţine adoptarea acestui proiect de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Socotar Gheorghe-Dinu.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform evaluărilor, estimărilor specialiştilor, ne aşteptăm ca, în următorii 20 de ani, inteligenţa artificială să revoluţioneze societatea în ansamblul ei.

Impactul care este aşteptat este asemănător sau echivalentul unei noi revoluţii industriale, motiv pentru care este absolut logic ca şi Comisia Europeană, dar şi celelalte instituţii europene - pentru că o să vedem că şi Parlamentul European s-a aplecat asupra acestei probleme - să fie interesate de această temă, motiv pentru care a apărut această comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European.

Documentul statuează că Uniunea Europeană ar trebui să aibă o abordare coordonată, pentru a beneficia la maximum de oportunităţile oferite de inteligenţa artificială şi pentru a răspunde noilor provocări pe care aceasta le aduce. Şi, în principiu, stabileşte câteva direcţii pentru o iniţiativă europeană privind inteligenţa artificială, respectiv creşterea capacităţii tehnologice şi industriale a Uniunii Europene în utilizarea inteligenţei artificiale în întreaga economie, pregătirea pentru schimbările socio-economice şi asigurarea unui cadru etic şi legal adecvat.

Liderii europeni au plasat inteligenţa artificială în unul din domeniile de prioritate, printr-un document pe care l-au adoptat pe 10 aprilie.

Fac şi aici o precizare. Dacă aţi citit, Comunicarea Consiliului Europei face referire la 24 de state, printre care nu şi România. Dar doar din raţiuni birocratice a întârziat România. Ulterior, s-a asociat acestei iniţiative semnate pe data de 10 aprilie anul acesta.

Din punctul meu de vedere, dacă ar fi să fac o analiză personală a documentului, mă asociez opiniei formulate în Comisia pentru tehnologia informaţiei, pentru că este un document mare, amplu, dar vag, puţin. Şi o să vă spun de ce.

Deci cred că ar fi cazul să constatăm că documentul are în vedere două dimensiuni, una economică şi una de etică şi legalitate.

Sub dimensiunea economică, documentul subliniază un fapt îngrijorător, şi anume, investiţiile în cercetare, în domeniul inteligenţei artificiale, sunt undeva la nivelul a 3 miliarde de euro pe an, în Europa, comparativ cu 6,5-7 miliarde pe an, în Asia şi 12-15 miliarde de euro pe an, în Statele Unite.

În Europa, mai există şi fonduri publice, dar cu fonduri publice cu tot abia ajungem la 4-4,5 miliarde, ceea ce ne plasează la coada-coada acestui clasament, ceea ce nu este deloc bine.

Documentul, pe de altă parte, îşi propune - şi de aceea am avut, împreună cu colegii de la IT, aprecierea că este puţin vag - îşi propune ca până în 2020, care peste doi ani ar fi, Europa să ajungă la investiţii în cercetare în inteligenţa artificială la 20 de miliarde, fără a arăta neapărat o cale, cum vom realiza acest lucru. Şi acesta este un paradox. Pentru că, tot aşa, documentul subliniază faptul că în primele 100 cele mai prestigioase instituţii de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale, cele mai multe - respectiv 32 - sunt în Europa.

Spuneam că documentul se apleacă şi asupra problemelor de etică şi legalitate, pe care le ridică această nouă orientare, această nouă... nici nu ştiu cum să spun exact... acest nou val care vine peste noi, utilizarea la scară largă a inteligenţei artificiale.

Şi, dacă îmi daţi voie, am să citesc două dintre ideile pe care în mod corect documentul de opinie formulat şi prezentat de colegii noştri le cuprinde. Respectiv, atrage atenţia asupra impactului inegal al tehnologiilor de inteligenţă artificială asupra numărului de locuri de muncă şi în ceea ce priveşte organizarea la nivelul managementului întreprinderilor, în organizarea lucrului în echipă, precum şi în relaţiile cu clienţii şi altele asemenea; atrage atenţia asupra aspectelor sociale negative ale inteligenţei artificiale, printre care se numără şi descurajarea diversităţii, inclusiv a opiniilor, încurajarea părerilor preconcepute, sprijinirea ştirilor false şi restrângerea spaţiului privat - fenomene care au loc prin natura algoritmului utilizat.

Spuneam că documentul face trimitere şi la o Rezoluţie a Parlamentului European, 2103 din 2015, un document mai concret, care se referă la aspectele de ordin... de drept... pe care inteligenţa artificială le ridică. Se vorbeşte acolo de necesitatea organizării unei agenţii europene pentru robotică, în care toate dispozitivele de inteligenţă artificială să fie înregistrate, să aibă un cod de identificare, un fel de CNP, precum şi un identificator al nivelului de autonomie şi inteligenţă.

Dacă îmi permiteţi să închei într-o notă veselă, discutând cu colegii mei din domeniul IT, au zis că acest indicator al nivelului de inteligenţă şi de autonomie ar fi bine să fie folosit şi la actele persoanelor fizice, ca să zic aşa.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Barna Ilie Dan, Grupul USR.

Domnul Ilie Dan Barna:

Evident că susţinem, după cum este subliniat şi în proiectul final de opinie, necesitatea educaţiei în mediul digital, cuprinzând atât programele de adaptare a tinerilor la oportunităţile spectaculoase pe care le aduce mediul digital, cât şi educaţia în domeniul celălalt, al conduitei preventive, pentru a evita situaţiile dramatice pe care le vedem în alte ţări.

Dar, dincolo de susţinerea unor astfel de opinii cu care suntem cu toţii de acord, trebuie să privim foarte real la ceea ce facem noi concret, dincolo de poziţia europeană. Pentru că, în momentul de faţă, în România, oamenii stau ore întregi, dimineaţa, la cozi, de pe la 6,00-7,00 dimineaţa, să ia bonuri de ordine, să înregistreze sau să radieze o maşină sau să preia un apartament pe care l-au moştenit. Suntem departe de orice digitalizare.

Zilele trecute, discutam cu nişte tineri antreprenori din Cluj, care mi-au spus că şi-au făcut firmă în Estonia şi nu în România, în doar 10 minute, pe Internet. Pentru că, în Estonia, 98% din procesele de management al documentelor cu statul se fac digital. Şi iată că avem cetăţeni români care acum sunt contribuabili ai statului estonian, pentru că... digitalizare...

Cât timp noi nu investim la modul real în digitalizarea ANAF, în digitalizarea acestor instituţii de prim contact cu cetăţeanul, discuţia aceasta, de a susţine principial, nu are consistenţă.

Bineînţeles că USR va vota. Suntem de acord, opinia este consistentă şi relevantă.

Dar dacă nu avem investiţii reale, şi pe zona de cercetare, cum bine s-a menţionat, dar şi pe zona aceea, pragmatic rurală, de cetăţeni - rurală şi urbană, de fapt, de cetăţeni -, discutăm doar opinii, cum este şi opinia pe care o adoptăm.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule deputat Pambuccian, vă rog frumos.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Primul lucru care trebuie spus - deoarece cuvintele sunt folosite şi de multe ori ajung să creeze campanii de marketing vizavi de lucruri care arată altfel în realitate - este cum a apărut conceptul acesta.

El a apărut în 1956, într-un workshop care a avut loc la Dartmouth College. I s-a spus "inteligenţă artificială". În realitate, este o colecţie de algoritmi care, în cea mai mare parte a lor, pot să recunoască şabloane, foarte repede, şi pot să caute în volume de date mari, foarte repede.

Este un lucru bun, pentru că asemenea algoritmi nu fac nimic altceva decât să diminueze, la fel ca roboţii industriali, în industrie, nevoia de oameni, în locurile în care există foarte multe procese repetitive sau procese care se bazează pe reguli.

Acum, uitându-ne la documentul pe care îl pune Uniunea Europeană, pe mine cel mai mult m-a amuzat ideea unei organizaţii care să se ocupe de roboţi, după ce tocmai a plecat în China cel mai mare proiectant şi producător de fabrici robotizate.

Avea şi Uniunea Europeană un atu pe lumea asta, era KUKA. L-au cumpărat chinezii. După ce s-a protestat în Bundestag - KUKA era companie germană -, s-a protestat în Parlamentul European, dar nimeni nu a găsit bani să le dea acţionarilor care voiau să-şi vândă acţiunile. Şi, uite aşa, s-a mai dus una dintre tehnologiile mari şi promiţătoare, europene, către China.

Acum facem planuri, pentru 2020, pentru ce-o mai veni după aceea...

Este un document inofensiv. Nu va face nici bine, nici rău. Nu va face nimic. Asta este realitatea.

În ceea ce priveşte România, aici lucrurile ar trebui... şi după părerea mea ar trebui să luăm foarte în serios lucrul acesta.

Noi am dezvoltat o industrie de IT, nu aşa cum am avut-o în anii ’80, adică în perioada în care am fost o putere globală în domeniu, ci aşa cum am putut, în condiţiile în care România nu este o piaţă şi nu ştim să mergem pe pieţele mari, adică am dezvoltat-o în special ca o industrie de outsourcing, ca să nu zic lohn.

În următorii 10-15 ani, sistemele de inteligenţă artificială o să preia. Aşa cum roboţii industriali înlocuiesc muncitorii din fabrică, la fel, aceste sisteme vor înlocui muncitorul din fabrica de soft, care este programatorul.

India, care a înţeles lucrul acesta, fără orgoliu, fără "noi suntem cei mai tari", a înţeles lucrul acesta, a pornit, în aprilie, un program naţional de conversie a industriei lor de IT către industria de inteligenţă artificială.

Cred că trebuie să facem lucrul acesta.

Acum 15 ani, când am pornit tipul acesta de industrie, ştiam că o se ajungă aici. Am spus, şi atunci, lucrul acesta. Dar am făcut pentru că a fost bine că l-am făcut. Şi s-a şi văzut lucrul acesta, în lumea reală.

Acelaşi om care a pornit atunci lucrul acela vă spune acum că este nevoie să facem această conversie. Pentru că aici vorbim de oameni foarte bine pregătiţi şi trebuie să ne intereseze ce se va întâmpla cu ei şi peste 10-15 ani; pentru că vorbim de un aport important în PIB şi trebuie să ne gândim ce se întâmplă cu aportul acesta şi peste 10-15 ani; şi, în general, este bine să ne gândim şi la dezvoltare.

În rest, niciodată n-am înţeles de ce votăm comunicări ale Uniunii Europene. Iar documentul este unul mediocru.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă nu sunt, practic, obiecţii, rămâne la votul final.

Până la următorul proiect, avem de făcut un anunţ, şi anume: Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 175/2015 privind ratificarea celui de-al treilea Protocol adiţional între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chişinău la 10 decembrie 2013, la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010 - PL-x 300/2018; lege ordinară - i s-a împlinit termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final, la 13 septembrie 2018.

Prin urmare, a fost anunţat pentru că termenul fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

9. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O agendă europeană reînnoită pentru cercetare şi inovare - şansa Europei de a-şi modela viitorul - Contribuţia Comisiei Europene la reuniunea informală a liderilor UE de la Sofia din data de 16 mai 2018; COM(2018) 306; PH CD 44/2018.

Dacă există intervenţii?

Vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc.

Am avut în vedere fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană, a Camerei Deputaţilor; analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene şi nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe.

Comisia noastră subliniază că educaţia pentru cercetare şi inovare este o necesitate pentru realizarea personală în societatea digitală şi în condiţiile progresului tehnic rapid şi, în consecinţă, ar fi recomandabil să fie considerată o temă orizontală a politicilor Uniunii, ca parte din stilul de viaţă al omului modern şi în vederea asigurării capitalului uman necesar consolidării şi diversificării pieţei unice.

Recomandăm o cât mai mare deschidere a Fondului "InvestEU" către microîntreprinderi inovatoare, în special din zonele Uniunii unde capitalul de investiţii este mai puţin disponibil.

Ne manifestăm interesul de a fi informaţi cu privire la procentul din planul de investiţii strategice alocat întreprinderilor la început de drum şi microîntreprinderilor, precum şi dacă există o analiză a eventualelor obstacole întâmpinate de ele la accesarea acestei resurse.

Împărtăşim îngrijorarea Comisiei Europene cu privire la faptul că investiţiile private scăzute în domeniul inovării constituie o deficienţă persistentă în Europa.

Împărtăşim îngrijorarea Comisiei Europene cu privire la faptul că deficienţa europeană specifică este disponibilitatea redusă a capitalului de risc, care reprezintă o sursă esenţială de finanţare pentru întreprinderile inovatoare nou înfiinţate.

Considerăm că ar fi utilă o iniţiativă la nivelul Uniunii, pentru a susţine o mai mare flexibilitate şi autonomie a universităţilor, în vederea identificării unor măsuri de încurajare a educaţiei pe termen scurt în domenii cu înaltă relevanţă tehnologică sau bazate pe cercetare ştiinţifică şi pentru a se asigura o distribuţie echitabilă a capacităţii de cercetare private pe teritoriul Uniunii.

Recomandăm analiza eficienţei investiţiilor publice în cercetare, sub aspectul impactului economic şi social, precum şi comparativ cu investiţiile private în cercetare, pentru a identifica atât mijlocele de creştere a eficienţei utilizării fondurilor publice, cât şi posibilitatea de a înlocui sau completa ţintele bugetare procentuale cu un indicator potrivit.

Astfel, domnule preşedinte, Comisia pentru afaceri europene s-a întrunit în şedinţa din 20 iunie 2018 şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie, transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Gudu Vasile, PNL.

Domnul Vasile Gudu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Documentul european, supus astăzi spre dezbatere şi aprobare, face parte din Strategia preşedintelui Consiliului European, privind impunerea unei agende comune a regiunilor, a statelor membre şi a Comisiei Europene, referitoare la stimularea cercetării şi inovării.

Structurat pe două mari capitole - "Şansa Europei de a investi în viitor", respectiv "O agendă reînnoită pentru un ecosistem european de cercetare şi inovare mai puternic" -, documentul conţine o serie de măsuri concrete, menite să stimuleze agenda Uniunii Europene, în domeniul cercetării şi inovării.

Mai mult decât atât, în actualul climat politic european, marcat de divergenţele de opinie în materie de relaţie comercială cu Statele Unite ale Americii, materializarea măsurilor cuprinse în prezentul document va conferi Uniunii Europene instrumentele necesare pentru a stimula noul val de inovare şi a stabili un standard pentru concurenţa mondială.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Manole Petre-Florin, PSD.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumesc.

Societatea poate să avanseze doar în ritmul în care inovează. Şi poate să ofere o prosperitate durabilă doar dacă valorifică la maximum cunoştinţele, spiritul antreprenorial şi productivitatea cetăţenilor săi. Şi arată că orice economie îşi poate devansa concurenţii doar prin cercetare şi inovare de vârf.

Pentru a contribui la încurajarea inovaţiilor revoluţionare majore în Europa, Comisia Europeană propune crearea unui Consiliu European pentru Inovare. Acesta va sprijini traiectoria comercială a ideilor promiţătoare, de la cercetare la industrie, care se va realiza prin intermediul întreprinderilor nou înfiinţate şi al transferurilor către industrie.

Educaţia pentru cercetare şi inovare este o necesitate pentru realizarea personală în societatea digitală şi în condiţiile progresului tehnic rapid. În consecinţă, ar fi recomandabil să fie considerată o temă orizontală a politicilor Uniunii Europene.

Maximizarea investiţiilor în cercetare este legată de rezultatul acestora, de eficienţa lor, precum şi de capacitatea pieţei unice de a integra diversificarea şi potenţialul de noi sectoare de piaţă generate.

În consecinţă, Partidul Social Democrat susţine adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea 306, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Doamna Gavrilă Camelia, PSD.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Documentul lansat în discuţie merită atenţia noastră şi din perspectiva profesorilor, a dascălilor, a reprezentanţilor, în general, ai societăţii interesate de viitor şi cu privirea spre secolul XXI, care trebuie să fie al cercetării, al inovării.

Observăm că orizontul Comisiei spre următorul exerciţiu financiar transferă sau asigură o continuitate de la acel Consiliu European al Cercetării spre un Consiliu European al Inovării.

Cred că, din perspectiva noastră, dincolo de frumuseţea cuvintelor şi de seducţia acestor concepte, trebuie să creăm o cultură a cercetării şi a inovării, din anii universitari, de studenţie, dar şi mai devreme, chiar din zona învăţământului liceal, atunci când o predare şi o stimulare a gândirii critice, a sistemului asociativ, comparativ, a puterii de a formula opinii şi judecăţi de valoare, a realizării de microproiecte de cercetare.

Se pot realiza toate acestea, ca un fel de anticameră, înainte de marea cercetare pe care o realizezi fie în anii de studenţie, în anii de doctorat şi în anii de profesie, mai departe.

De remarcat ar fi că poate şi investiţia privată în cercetare ar trebui să fie mai mare. Şi, de asemenea, poate că - tot se apropie un moment în care vom realiza un nou proiect bugetar - fondurile alocate pentru cercetare trebuie să aibă consistenţa necesară, aşa cum şi documentele europene sugerează.

De altfel, şi alte ţări au deficienţe, prin analiza alocărilor din PIB pentru cercetare. Dar, pentru că Europa este în preajma unor competiţii mari la nivel global şi pentru că forţa şi inteligenţa europeană sunt probate, cred că acest lucru trebuie să se regăsească şi în investiţii şi în cultura aceasta, de care vorbeam, a inovării şi a cercetării, ca strategii guvernamentale şi ca strategii educaţionale, încă din anii liceali, cum spuneam, universitari, dar şi în cultivarea respectului pentru cercetător, în selecţia cercetătorilor şi în crearea unei cariere şi a unor investiţii care să fie atractive, pentru ca produsele care, de multe ori, sunt foarte valoroase, să poată să intre pe această piaţă concurenţială.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, nefiind obiecţii sau comentarii, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

10. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Finalizarea unei pieţe unice digitale de încredere pentru toţi. Contribuţia Comisiei la reuniunea informală a liderilor UE privind protecţia datelor şi piaţa unică digitală, desfăşurată la Sofia, la 16 mai 2018; COM(2018) 320. Este Proiectul de Hotărâre nr. 45.

Vă rog.

Dacă îmi permiteţi, o să vă întrerup o secundă, înainte de a începe.

Aş vrea să supun votului prelungirea programului de lucru, cu 15 minute, având în vedere că din motive temeinice s-a întârziat începerea, cu 15 minute. Bun.

Vot, vă rog.

118 voturi pentru, două voturi contra, nicio abţinere. Cu majoritate de voturi, s-a prelungit programul, cu 15 minute.

Vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am avut în vedere, la elaborarea acestei opinii, proiectul de opinie al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană, a Camerei Deputaţilor; precum şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene.

Comisia noastră salută progresele Comisiei Europene în asigurarea protecţiei depline a vieţii private şi a datelor cu caracter personal ale cetăţenilor şi susţine accelerarea finalizării în 2018 a pieţei unice digitale.

Considerăm că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a identifica şi proteja legal noile informaţii cu caracter personal rezultate din prelucrarea datelor personale pentru care persoana în cauză şi-a dat acordul, dar despre a căror posibilitate de a fi generate ca rezultat al aplicării unor algoritmi sau pe alte căi nu avea cunoştinţă la momentul acordării consimţământului.

Recomandăm ca măsurile care se preconizează la nivelul Uniunii, referitoare la protecţia datelor personale, să ia în considerare relevanţa metadatelor şi să includă un cadru de protecţie a acestora, dacă se va demonstra a fi necesar.

Totodată, recomandăm ca măsurile de sprijinire diferenţiate între statele membre să fie făcute în aşa fel încât să reflecte inegalităţile zonale şi sociale dintre nivelurile de conştientizare ale cetăţenilor, cu privire la faptul că datele lor ar putea fi utilizate în mod abuziv, dacă nu sunt protejate corespunzător.

Considerăm că gestionarea transformării digitale într-o abordare cu adevărat europeană, bazată pe valorile fundamentale comune, în scopul consolidării pieţei unice digitale şi al protecţiei datelor personale, necesită o acţiune armonizată la nivelul Uniunii, care să extindă şi să aprofundeze ceea ce s-a realizat până în prezent în domeniul pregătirii noii generaţii pentru societatea digitală, inclusiv prin atragerea agenţiilor europene relevante, precum şi prin antrenarea resurselor educative extracurriculare în domeniul tehnologiei informaţiei, al pedagogiei integrate, al ştiinţelor şi ingineriei.

Atragem atenţia asupra relevanţei pentru reducerea proliferării practicii ştirilor false a unui cadru concurenţial puternic, a unei pieţe diversificate şi cu un risc redus de monopol, în ceea ce priveşte motoarele de căutare pe Internet, programele de conectare la Internet, platformele de ştiri online, programele de analiză a datelor, bazele de date de volum mare şi alte asemenea servicii digitale.

Totodată, considerăm că este necesară o acţiune rapidă la nivelul Uniunii, diferenţiată în funcţie de gradul de alfabetizare digitală din regiunile Uniunii şi din statele membre, pentru a reduce pe cât posibil diferenţele de alfabetizare digitală dintre cetăţeni.

Comisia noastră s-a întrunit în 20 iunie şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie, transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulţumesc.

Domnul Muşoiu Ştefan.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Normele Uniunii Europene privind protecţia datelor permit libera circulaţie a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii, din care poate fi generată masa critică de date esenţiale pentru o economie puternică bazată pe date.

Digitizarea este esenţială pentru menţinerea şi crearea, în viitor, de locuri de muncă în Uniunea Europeană.

Recomandarea Comisiei Europene privind măsurile de combatere eficace a conţinutului ilegal online vizează adoptarea de măsuri specifice adresate platformelor şi statelor membre, pentru a îmbunătăţi detectarea, eliminarea şi prevenirea conţinutului ilegal.

Datele vor stimula inovarea digitală, cu condiţia ca în paralel să se realizeze investiţii în capacităţile digitale necesare pentru a prelucra cantităţi mari de date care cresc exponenţial.

Recentul pachet privind datele va debloca potenţialul datelor publice şi al datelor ştiinţifice şi va permite reutilizarea acestora de către întreprinderile europene nou înfiinţate.

Posibilitatea reutilizării datelor este esenţială în activităţile de analiză a volumelor mari de date şi va stimula creşterea economică, va contribui la inovare şi la abordarea principalelor provocări sociale, precum asistenţa medicală sau mijloacele de transport în comun.

Avansul rapid al Internetului lucrurilor, al roboticii de automatizare a proceselor şi altor asemenea tehnici necesită un cadru legislativ flexibil la nivelul Uniunii, care să poată fi modificat rapid, pentru a asigura în aceste condiţii funcţionarea pieţei libere, a liberei concurenţe şi a drepturilor cetăţenilor.

Grupul PSD susţine adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea COM(2018) 320, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Gudu Vasile.

Domnul Vasile Gudu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Finalizarea Agendei unice digitale este unul dintre obiectivele asumate de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Ca urmare a acestui fapt, prin intermediul documentului analizat astăzi, Comisia Europeană invită Consiliul European să impulsioneze soluţionarea chestiunilor restante legate de protejarea şi utilizarea datelor, astfel încât Uniunea să poată valorifica întregul potenţial al economiei bazate pe date.

Mai mult decât atât, în opinia instituţiei europene, viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020 trebuie să conţină măsuri concrete, menite să sprijine cercetarea şi inovarea, politica de coeziune şi mecanismul în conectarea Europei.

Scopul final al documentului este acela de a transforma Uniunea Europeană într-un actor competitiv în economia mondială bazată pe date.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Seidler Cristian-Gabriel.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Nu ştiu dacă aţi reuşit să citiţi textul acestui COM. V-aş atrage atenţia asupra punctului 1. Şi o să vă citesc: "Camera Deputaţilor salută progresele Comisiei Europene în asigurarea protecţiei depline a vieţii private şi a datelor cu caracter personal ale cetăţenilor...". Şi textul curge mai departe.

Ar fi de dorit ca această Cameră să poată saluta progresele nu doar ale Comisiei Europene, ci mai ales ale Guvernului României, în materie.

Din păcate, însă, avem un consilier al doamnei prim-ministru, care, în ciuda a ceea ce vom vota, foarte probabil, în acest text, publică date cu caracter personal, date medicale cu caracter personal, ale oponenţilor politici.

Vedeţi dumneavoastră, aceeaşi metodă...

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci...

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

... a mai fost utilizată...

Domnul Eugen Nicolicea:

... v-aş ruga să reveniţi la subiect.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Da. Cred că pot să-mi exprim părerea, de la microfonul Camerei Deputaţilor, fără să fiu cenzurat politic.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Încă o dată, vă atrag atenţia că nu sunteţi la subiect.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Iar eu vă atrag atenţia...

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci dacă-mi veţi spune...

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

... că vorbesc la subiect.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă îmi veţi spune unde se vorbeşte în COM-ul respectiv despre anumite persoane... (Vociferări.)

Deci, dacă vă faceţi că nu înţelegeţi, este un alt subiect, da?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră vă faceţi că nu înţelegeţi...

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci... vă...

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

La punctul 1...

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci... vă rog...

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Eu vă citesc din textul Hotărârii...

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci... vă rog să încetaţi, pentru că am să cer sancţionarea dumneavoastră, în caz contrar.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Chiar vă rog. (Vociferări. Rumoare.)

Domnule preşedinte,

La punctul 1... la punctul 1 al proiectului de hotărâre - vă citesc, poate nu eraţi atent - se spune: "Camera Deputaţilor...

Domnul Eugen Nicolicea:

Invit următorul deputat, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

... salută progresele...

Chiar vă invit să nu-mi tăiaţi microfonul, în timp ce vă citesc din textul hotărârii pe care o supuneţi votului...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumim frumos.

L-am citit. Eu vă spun să reveniţi la subiect.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

"Camera Deputaţilor salută progresele...

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci vă somez...

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

... Comisiei Europene..."

Domnul Eugen Nicolicea:

... să reveniţi la subiect.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Eu vă somez să nu mă somaţi în timp ce tocmai citesc...

Domnul Eugen Nicolicea:

Închidem şedinţa de astăzi...

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

... proiectul hotărârii pe care...

Domnul Eugen Nicolicea:

... având în vedere tulburarea.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

... o supunem votului... (I se întrerupe microfonul.)

După pauză

Domnul Eugen Nicolicea:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, din 17 septembrie 2018, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Astăzi, următorii deputaţi au de primit răspunsuri la întrebările pe care le-au pus: domnul Codreanu Constantin, domnul Cozmanciuc Corneliu-Mugurel şi domnul Popescu Pavel.

Din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, domnul Şaramet Veaceslav adresează răspunsul domnului Codreanu Constantin, de la Grupul PMP.

Domnul Veaceslav Şaramet (secretar de stat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea nr. 5.050A din 2018, adresată de domnul deputat Constantin Codreanu, vă comunicăm următoarele.

Programul de Tabere "ARC-2018" include organizarea unor tabere de vară în perioada iulie-august, cât şi a unor tabere de iarnă, în luna noiembrie.

Anul acesta numărul locurilor alocate de Guvern participanţilor la taberele ARC a crescut cu 50%, de la 2.000 la 3.000 de locuri. Activităţile organizate în cadrul programului sunt diverse şi toate au fost dedicate anului Centenar. De altfel, şi ediţia de anul acesta a fost sub egida Centenarului.

În privinţa selecţiei participanţilor, este realizată de către asociaţia din ţările unde se regăsesc comunităţi de români, în limita locurilor alocate de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Criteriile de selecţie ale participanţilor sunt următoarele: sunt români de pretutindeni; se recomandă, în acelaşi timp, o vârstă între 8 şi 18 ani; participă pentru prima dată la Programul ARC; au cunoştinţe de bază a limbii români; sunt câştigători ai olimpiadelor, concursurilor naţionale şi internaţionale sau au rezultate bune la învăţătură, pentru că susţinem meritocraţia; au rezultate şi aptitudini deosebite în sport, muzică, arte plastice etc. sau au rezultate remarcabile în promovarea identităţii româneşti. Şi, în acelaşi timp, să îndeplinească toate cerinţele pentru deplasarea în România, fie că este vorba de paşaport, viză, aviz epidemiologic etc.

În cadrul taberelor de vară, desfăşurate la Sulina, în judeţul Tulcea, între 26 iunie şi 28 august - în total nouă serii - şi la Oglinzi, Neamţ, între 25 iunie şi 31 iulie - în total 5 serii -, au fost alocate, cum spuneam mai devreme, 2.700 de locuri, fiind ocupate de un număr de 2.599 de participanţi.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a alocat participanţilor din Serbia un număr de 281 de locuri. Pentru Serbia de Răsărit au fost alocate 134 de locuri, iar pentru Voivodina un număr de 147 de locuri.

Invitaţia de a participa a fost comunicată asociaţiilor româneşti din Serbia, prin intermediul Ambasadei de la Belgrad, precum şi prin Consulatul General de la Vârşeţ şi Zaicear.

Repartizarea participanţilor, în cadrul taberelor de vară, prin Programul de Tabere ARC, incluzând 14 serii, între 25 iunie şi 28 august, a fost următoarea: Republica Moldova - 1.146 de locuri; Ucraina - 473 de locuri; Ungaria - 146 de locuri; Serbia - 281 de locuri; Bulgaria - 50 de locuri; Albania - 25 de locuri; Macedonia - 20 de locuri; Grecia - 129 de locuri; Croaţia - 20 de locuri; Diaspora de mobilitate - 285 de locuri; voluntari - 109.

Astfel, numărul total de locuri alocate a fost de 2.700, ocupate 2.599. Locurile rămase neocupate - că au existat şi anumite locuri neocupate - au fost redistribuite către Republica Moldova - 145; Ucraina - 53; Bulgaria - 24 şi Albania - 4.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a invitat în fiecare an participanţi din Serbia de Răsărit şi a asigurat prezenţa în taberele ARC a tuturor celor care şi-au manifestat dorinţa de a participa.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Ministerul Afacerilor Externe. Maria Magdalena Grigore, secretar de stat, răspunde domnului Codreanu Constantin, PMP.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat, Constantin Codreanu, urmare a solicitării interpelării dumneavoastră din data de 4 septembrie 2018, prin care ne-aţi adresat o solicitare referitoare la lista instituţiilor de învăţământ preşcolar din Republica Moldova construite, renovate sau dotate cu sprijinul financiar al României, vă prezint în continuare o serie de elemente de interes.

1. Până în prezent, România a acordat 26 de milioane de euro pentru reabilitarea instituţiilor şcolare din Republica Moldova, alocate astfel: 20 de milioane de euro în prima tranşă şi 3 milioane de euro în tranşa a doua - ambele în 2014 -, respectiv 3 milioane de euro, tranşa a treia, în 2016.

Menţionăm că tranşele RO1 şi RO3 au fost finanţate prin acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României, prin implementarea Programului de asistenţă tehnică şi financiară, în baza unui ajutor financiar nerambursabil, în valoare de 100 de milioane de euro, acordat de către România Republicii Moldova, iar tranşa a doua, prin Mecanismul asistenţei oficiale pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe.

A doua problematică. Listele complete ale instituţiilor de învăţământ preşcolar din Republica Moldova construite, renovate sau dotate cu sprijinul financiar al României, inclusiv sumele acordate în cazul fiecărei instituţii, pot fi consultate în anexele la prezenta interpelare. Precizăm că sumele aferente tranşelor I şi III sunt exprimate în euro şi în lei moldoveneşti, iar cele din tranşa a II-a doar în lei moldoveneşti.

Precizăm că principiul promovat permanent de partea română, în dialogul cu autorităţile Republicii Moldova, în vederea întocmirii listelor instituţiilor preşcolare, este distribuţia cât mai extinsă a comunităţilor beneficiare, indiferent de etnia, limba vorbită sau confesiunea acestora sau de opţiunea politică a autorităţilor din cele două comunităţi.

Totodată, ca urmare a fluctuaţiei cursului valutar, la prima tranşă au apărut economii în valoare de 780.000 de euro, direcţionate către Liceul cu predare în limba română "Mihai Eminescu" din oraşul Comrat, ca urmare a schimbului de scrisori între Republica Moldova şi România.

Potrivit Fondului de Investiţii Sociale din Republica Moldova, instituţia responsabilă de implementarea Programului de reabilitare a instituţiilor şcolare, la toate grădiniţele care au beneficiat de sprijin financiar din partea României vor fi instalate plăci informative care specifică faptul că instituţia respectivă a fost renovată sau dotată cu sprijinul financiar al României.

Conform detaliilor oferite de instituţia din Republica Moldova, mai sus menţionată, până în prezent au fost instalate astfel de plăcuţe la peste 90% din instituţiile preşcolare, incluse în cele trei tranşe de finanţare.

Subliniem că, în conformitate cu prevederile art. 5 din acordul de 100 de milioane de euro, autorităţile de coordonare, naţionale, pentru implementarea acordului menţionat sunt: în România - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar pentru Republica Moldova - Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

Cu deosebită consideraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnul Mihai Valeriu, subsecretar de stat, răspunde domnului Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, PNL.

Domnul Mihai Valeriu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Clarificări cu privire la protestul diasporei din data de 10 august", precizez faptul că am prezentat public informaţiile în ceea ce priveşte evenimentul în discuţie, atât cu ocazia celor două declaraţii de presă pe care le-am susţinut, cât şi în luarea de cuvânt în plenul Camerei Deputaţilor din data de 11 septembrie 2018.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne a întocmit o informare privind manifestaţia de protest desfăşurată în data de 10 august, care a fost pusă la dispoziţia Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care are în instrumentare o cauză penală referitoare la modul de acţiune a structurilor specializate ale Jandarmeriei Române pe timpul evenimentului din data de 10 august.

Aşadar, aspectele la care faceţi referire fac obiectul unei anchete penale, astfel că, având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale, instituţia noastră nu poate oferi alte informaţii privitoare la subiectul în discuţie.

Vă mulţumesc.

Semnează doamna ministru al afacerilor interne, Carmen Daniela Dan.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Tot din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnul subsecretar de stat Mihai Valeriu răspunde domnului Codreanu Constantin.

Domnul Mihai Valeriu:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Numărul actualizat al cetăţenilor români deţinători ai paşapoartelor de tip CRDS - Cetăţenei Români cu Domiciliul în Străinătate -", facem următoarele precizări.

Din informaţiile puse la dispoziţie de către Direcţia Generală de Paşapoarte reiese faptul că numărul actualizat al cetăţenilor români deţinători de paşapoarte cu menţiunea statutului de domiciliu, valabile sau expirate, este de 782.641. Dintre aceştia, 465.596 deţineau paşapoarte valabile la data de 12 septembrie 2018.

De asemenea, precizăm faptul că Direcţia de Paşapoarte nu deţine date cu privire la cetăţenii români care au reşedinţa în străinătate, dar care nu şi-au formalizat şederea într-un alt stat.

În acest context, vă înaintăm alăturat, defalcat pe ţări, tabelul privind numărul actualizat al cetăţenilor români deţinători de paşapoarte cu menţionarea statului de domiciliu, valabile sau expirate, precum şi numărul deţinătorilor de paşapoarte cu menţionarea statului de domiciliu, valabile la data de 12 septembrie 2018.

Referitor la solicitările dumneavoastră de la punctele 3 şi 4, precizăm faptul că Ministerul Afacerilor Interne, prin structura de specialitate, nu are competenţe legale în sensul celor menţionate în cuprinsul celor două solicitări. Atribuţiile instituţiei noastre rezumându-se, conform Legii nr. 208, la comunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a datelor care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător.

De asemenea, menţionăm faptul că Autoritatea Electorală Permanentă este instituţia administrativă cu competenţă generală în materie electorală care are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumului, precum şi de a elabora şi propune îmbunătăţirea sistemului electoral, context în care apreciem că informaţiile cu privire la problematica enunţată de dumneavoastră în întrebare vă pot fi puse la dispoziţie de către această instituţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Ministerul Sănătăţii solicită amânare cu privire la răspunsurile pe care trebuie să le adreseze domnului Popescu Pavel, respectiv problemele ridicate în întrebările cu nr. 4.962 A şi 4.965 A.

Lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări în şedinţa din 17 septembrie 2018: Daniel Olteanu, ALDE - o interpelare; Silviu Deheleanu, USR - două interpelări; Vasile-Cristian Achiţei, PNL - o interpelare; Pavel Popescu, PNL - o interpelare; Iulian Bulai, USR - o interpelare; Liviu-Ionuţ Moşteanu, USR - două interpelări; Oana-Mioara Bîzgan-Gayral, neafiliat - o interpelare, Varujan Vosganian, ALDE - o interpelare; Dumitru Lovin, ALDE - două interpelări; Tinel Gheorghe, PNL - o interpelare; Ilie Toma, PSD - două interpelări; Elvira Şarapatin, PSD - o interpelare; Tamara-Dorina Ciofu, PSD - o interpelare; Maricela Cobuz, PSD - două interpelări; Vlad-Emanuel Duruş, USR - o interpelare; Matei-Adrian Dobrovie, USR - o interpelare; Cristina-Mădălina Prună, USR - o interpelare; Sergiu Cosmin Vlad, USR - o interpelare; Vasile Axinte, PSD - o interpelare; Emanuel Ungureanu, USR - o interpelare; Constantin Codreanu, PMP - o interpelare; Camelia Gavrilă, PSD - o interpelare, Marius Paşcan, PMP - o interpelare; Eugen Tomac, PMP - o interpelare.

Toţi cei 24 din această listă, cu excepţia domnului Tinel, au depus interpelările în scris.

Ar trebui să facem o verificare, să vedem dacă nu cumva se confundă întrebările cu interpelările, că prea sunt numai interpelări aici. Este o deosebire foarte mare între o întrebare şi o interpelare. Adică, sunt convins că multe dintre ele sunt întrebări.

Domnul Tinel Gheorghe are o interpelare pe care vrea să o facă. Îl invit la microfon.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnului ministru Petre Daea, şi are ca obiect «Aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 228/2018, Programul "Tomate"».

Pe scurt, Programul "Tomate" s-a blocat şi la nivel naţional, şi în judeţul Ialomiţa, şi doresc să aflu informaţii şi detalii despre ce se întâmplă cu acest program şi când va fi deblocat, sumele care sunt alocate anul acesta şi care sunt măsurile compensatorii pentru fermierii care au depus cereri de solicitare pentru finanţare pe Programul "Tomate"? De azi n-au mai primit banii corespunzători.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă colegii care au depus interpelările respective se află în sală şi doresc să le susţină personal? O secundă.

Citesc lista şi cum vă auziţi strigaţi, apăsaţi pe buton ca să vă înscrieţi la vorbitor: Daniel Olteanu, Silviu Dehelean, Vasile-Cristian Achiţei, Pavel Popescu, Iulian Bulai, Liviu-Ionuţ Moşteanu,Oana-Mioara Bîzgan, Varujan Vosganian, Dumitru Lovin, Tinel Gheorghe, Ilie Toma, Elvira Şarapatin, Tamara-Dorina Ciofu, Maricela Cobuz, Vlad-Emanuel Duruş, Matei-Adrian Dobrovie, Cristina-Mădălina Prună, Sergiu Cosmin Vlad, Vasile Axinte, Emanuel Ungureanu, Constantin Codreanu, Camelia Gavrilă, Marius Paşcan, Eugen Tomac.

Bun. O luăm în ordine.

Domnul Toma Ilie?

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea face referire la reluarea transportului de călători pe linia ferată între staţiile Simeria şi Hunedoara.

Un scurt preambul de zece secunde. Această circulaţie a fost oprită. Această rută nu mai funcţionează de aproximativ opt luni, deci este probabil singurul municipiu, Hunedoara, din ţară care nu mai are legătură pe linia ferată şi transportul de călători.

Am mai făcut o interpelare, sau chiar două, la Ministerul Transporturilor. Mi s-a dat un răspuns că se realizează o licitaţie pentru înscriere şi se arată că:

"În conformitate cu prevederile legale, secţiile de circulaţie au fost scoase la licitaţie prin Bursa Română de Mărfuri, însă la licitaţiile publice organizate lunar, începând din anul 2016 şi până în prezent, nu s-a prezentat niciun ofertant pentru închirierea secţiei Simeria-Hunedoara, respectiv grupul din care fac parte Simeria-Peştiş şi Simeria-Hunedoara, neinteroperabile. Legislaţia prevede reluarea procedurii de licitaţie a infrastructurii feroviare, în vederea închirierii până la adjudecare şi încheierea unui contract, în condiţiile legii.

Totodată, conform art. 10 din Anexa 1 la H.G. nr. 643/2011 pentru aprobarea condiţiilor de închiriere de către Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. a unor părţi ale infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum şi gestionarea acestora, pentru secţiile aparţinând infrastructurii feroviare neinteroperabile pe care se desfăşoară şi transport de călători, se va proceda astfel:

CNCF CFR S.A. va continua să asigure administrarea secţiilor respective şi va relua procedura de licitaţie, în condiţiile legii.

Am făcut un tabel cu preţuri, prin care se încearcă a se scoate la licitaţie linia de cale ferată Simeria-Hunedoara. Nu este chiar un preţ rentabil. Am făcut un tabel; nu vi-l mai citesc, că nu are rost.

Menţionez că relieful pe ruta Simeria-Peştiş-Hunedoara nu este muntos, nu sunt tuneluri, există doar trei podeţe şi o pantă cu o înclinaţie de sub 2 la mie.

În prezent, serviciul de transport călători pe ruta Simeria-Peştiş şi Simeria-Hunedoara este sistat.

Prin urmare, domnule ministru, pentru a veni în sprijinul locuitorilor municipiului Hunedoara, vă rog să îmi comunicaţi care sunt indicatorii pe baza cărora s-a stabilit preţul minim de pornire per secţie 2018 - lei/an fără TVA - şi de ce preţul de închiriere pentru grupul 1 Simeria-Peştiş şi Simeria-Hunedoara are o asemenea valoare şi când CFR Călători S.A. va asigura serviciile de transport public de călători pe ruta Simeria-Peştiş şi Simeria-Hunedoara, prevăzut în pachetul minim social? Care sunt paşii de urmat în acest sens?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Cu deosebit respect, deputat al PSD de Hunedoara, Ilie Toma.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Ungureanu Emanuel-Dumitru.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Interpelarea mea are ca obiect "Situaţia achiziţiilor suspecte efectuate de conducerea Spitalului judeţean de urgenţă Cluj, în intervalul 2016-2018, şi alte probleme foarte grave din cadrul aceluiaşi spital" şi se adresează doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătăţii.

Stimată doamnă ministru al sănătăţii, Sorina Pintea,

Vă solicit să trimiteţi în regim de urgenţă Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii pentru a verifica achiziţiile efectuate de către conducerea Spitalului clinic judeţean de urgenţă Cluj-Napoca între anii 2016-2018.

Doamnă ministru Sorina Pintea,

Pacienţii, care se adresează secţiei de ortopedie din cadrul SCJ Cluj, se plâng foarte des de lipsa protezelor ortopedice, iar cei de pe secţia ORL, de lipsa implanturilor cohleare şi a altor dispozitive medicale care asigură recuperarea unor deficienţe organice sau funcţionale. Aceleaşi probleme apar şi pe alte secţii ale aceluiaşi spital.

Ca exemplu, la Spitalul judeţean Cluj au fost achiziţionate numai în anul 2018 proteze ortopedice de aproape 15 milioane de lei, cu preţuri ce par a fi supraevaluate.

De asemenea, preţurile la alte echipamente medicale şi materiale sanitare achiziţionate au valori care depăşesc media valorilor existente în SEAP.

Ca urmare a achiziţiei la preţuri supraevaluate, pacienţii nu primesc, de regulă, dispozitivele de care au nevoie sau, mai rău, sunt obligaţi să le procure cu resurse proprii, cu toate că statul român este obligat, prin Constituţie, să le asigure, în baza calităţii de asigurat pe care o au aceşti bolnavi.

Având în vedere aceste informaţii, primite de la pacienţii afectaţi de aceste abuzuri, vă rog să dispuneţi o verificare a achiziţiilor publice care s-au efectuat la SCJU, în vederea stabilirii legalităţii acestora. De asemenea, dacă materialele sanitare şi medicamentele achiziţionate sunt în concordanţă cu nevoile imediate ale secţiilor care fac parte din acelaşi spital.

Vă reamintesc, doamnă ministru, şi de gravele probleme sesizate Ministerului Sănătăţii în luna iunie a acestui an, prin adresa din 28 iunie 2018 cu nr. de înregistrare 32.346, prin care vă rugam să mobilizaţi Direcţia de sănătate publică Cluj şi Inspecţia sanitară pentru a lua măsuri cu privire la problemele sesizate în privinţa transportului şi depozitării hranei pentru pacienţii îngrijiţi pe secţiile aceluiaşi spital, situaţia dramatică a condiţiilor de muncă a personalului serviciului de anatomopatologie, situaţia camerei de gazare din cadrul farmaciei spitalului etc.

Vă rog să acţionaţi cu toate resursele instituţionale pentru a remedia gravele probleme sesizate.

Aştept din partea dumneavoastră acţiuni ferme şi rapide în beneficiul bolnavilor care sunt îngrijiţi în acest spital, dar şi în sprijinul personalului care lucrează în condiţii infernale.

Aştept un răspuns scris la această interpelare.

Emanuel Ungureanu, deputat al USR, Circumscripţia Cluj.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

În mod normal epuizăm timpul la 18,15, pentru că a fost decalat cu un sfert de oră, vom sta aici până când toţi colegii prezenţi în sală îşi vor putea susţine întrebările şi interpelările.

Totodată, v-aş ruga să vă încadraţi în termenul de trei minute.

Mulţumesc.

Urmează doamna Ciofu Tamara-Dorina.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, ministrul sănătăţii, iar obiectul interpelării este "Includerea copiilor cu autism printre beneficiarii îngrijirii paliative, pediatrice, astfel încât să fie eliberat certificat de încadrare în grad de handicap, valabil până la vârsta de 18 ani".

Având în vedere emiterea, în prima parte a acestui an, a Ordinului ministrului sănătăţii nr. 253/2018, cu anexele aferente pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcţionare şi autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative, vă rog să-mi comunicaţi dacă sunteţi de acord cu modificarea acestuia, astfel încât şi minorii diagnosticaţi de medicul specialist cu autism să beneficieze de certificat de încadrare în grad de handicap, valabil până la vârsta de 18 ani.

În prezent, deşi pentru copiii cu handicap, a căror afecţiune necesită îngrijiri medicale paliative certificate de medicul de specialitate, Comisia pentru protecţia copilului stabileşte un termen de valabilitate a certificatului valabil până la vârsta de 18 ani, în Anexa nr. 3 a Ordinului nr. 253/2018 minorii cu autism nu se regăsesc printre beneficiarii serviciilor de îngrijiri paliative.

În acest sens, consider că trebuie corectată o astfel de situaţie, pentru a nu exista niciun fel de discriminare între copiii care suferă de diferite afecţiuni grave ce le afectează modul de viaţă, aşa cum este, de exemplu, autismul, care presupune o tulburare de dezvoltare, considerată drept una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei.

Cred cu tărie că efectele autismului şi ale tulburărilor de dezvoltare care împiedică socializarea pot fi diminuate, acolo unde se poate, atâta timp cât există toleranţă, deschidere şi apropiere.

În cele din urmă, cred că toţi putem fi de acord că scopul nu trebuie să fie instituţionalizarea şi izolarea de societate, ci integrarea şi participarea, pe cât posibil, la viaţa socială.

Solicit răspuns în scris.

Tamara Ciofu, deputat al PSD, Botoşani.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Duruş Vlad-Emanuel.

Se pregăteşte domnul Achiţei Vasile-Cristian, PNL.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Dănuţ Andruşcă, ministrul economiei.

Stimate domnule ministru,

Am fost acum aproximativ trei săptămâni în localitatea Băiuţ, la galeria minei Brainer, acolo unde a avut loc accidentul ecologic soldat cu poluarea întregii zone.

Am constatat, cu neplăcută surprindere, faptul că entităţile juridice, aflate în portofoliul ministerului pe care-l conduceţi şi în subordinea Ministerului Mediului, îşi fac treaba cu mult neprofesionalism. Mă refer la Compania Remin şi la Comisariatul Judeţean Maramureş al Gărzii Naţionale de Mediu.

În urma acelui nefericit eveniment, anterior menţionat, Garda de Mediu a impus companiei Remin şi firmei Conversmin - cea care a făcut lucrările de închidere şi ecologizare ale respectivului perimetru -, unele măsuri de conformare şi de anulare a pericolului pe care îl reprezintă deversările necontrolate de ape de mină.

Unele dintre măsuri trebuiau îndeplinite până la finalul lunii mai, iar cea mai importantă sarcină - construirea unei staţii de epurare a apelor de mină - ar trebui realizată până în iunie 2019.

După cum spuneam, am fost pe teren şi am văzut lucrările. Este greu să le caracterizez. De altfel, mi-e dificil să găsesc cuvintele potrivite pentru atâta dezinteres arătat de instituţiile anterior menţionate.

Stimate domnule ministru,

Aveţi responsabilitatea pentru sănătatea şi siguranţa maramureşenilor. Este de datoria ministerului şi vă solicit să acordaţi de urgenţă sume pentru a pune în siguranţă aceste perimetre nocive.

Una dintre măsurile obligatorii este construirea unei staţii de epurare.

De asemenea, vă rog, domnule ministru, să-mi spuneţi câţi bani aţi cuprins în rectificarea bugetară din acest an, pentru începerea lucrărilor la acest obiectiv care, vă reamintesc, trebuie să fie gata până anul viitor, în luna iunie.

Ce sume veţi aloca din bugetul pe 2019?

Şi vă rog să-mi răspundeţi, domnule ministru, care au fost sumele cheltuite până în acest moment pentru închiderea şi ecologizarea Minei Brainer şi dacă în planul de închidere era prevăzută construirea unei staţii de epurare?

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Achiţei Vasile-Cristian, PNL. Se pregăteşte domnul Vlad Sergiu Cosmin, USR.

Domnul Vasile-Cristian Achiţei:

Domnule preşedinte,

Interpelarea este adresată domnului Lucian Şova, ministrul transporturilor - privitor la modernizarea Drumului Naţional 29D Botoşani-Ştefăneşti, km 2 + 800 - 18 + 500 şi km 21 + 800 - 48 + 146.

Stimate domnule ministru,

Drumul Naţional DN 29D Botoşani-Ştefăneşti este o axă rutieră extrem de importantă pentru judeţul Botoşani, legând partea de est a judeţului, cu o populaţie de aproximativ 100.000 de locuitori, cu municipiul reşedinţă de judeţ şi deservind, în acelaşi timp, punctul vamal şi de trecere a frontierei cu Republica Moldova, de la Stânca-Costeşti.

În consecinţă, modernizarea DN 29D reprezintă o urgenţă majoră, cu impact social şi economic major.

Vă rugăm, deci, să ne comunicaţi:

1. În ce stadiu se află la această dată proiectul de investiţii "Modernizare DN 29D Botoşani-Ştefăneşti"?

2. Când estimaţi că vor fi aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai proiectului, care să permită emiterea unei hotărâri de Guvern referitoare la acest obiectiv de investiţii?

3. Cum vă raportaţi la următoarea declaraţie a senatorului PSD, Federovici Doina, datată 1 iulie 2018, referitoare la garanţiile pe care dumneavoastră, personal, le-aţi dat, privind termenele de implementare a proiectului de modernizare a DN 29D: "Din discuţiile pe care le-am avut cu domnul ministru Şova şi cu directorul general de la CNAIR, proiectul a trecut de CTE-ul mic cu privire la siguranţa circulaţiei. Săptămâna viitoare va intra în CTE-ul mare şi urmează promovarea hotărârii de Guvern. Am primit toate garanţiile, astfel încât până la rectificarea bugetară, dacă sunt făcuţi aceşti paşi, să promovăm şi hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici".

Menţionez că rectificarea bugetară în vigoare din data de 7 septembrie nu cuprinde nicio referire la proiectul ce constituie subiectul prezentei interpelări şi că nici hotărârea de Guvern referitoare la modernizarea DN 29D nu a fost emisă până la această dată.

În atare condiţii,

4. Putem considera că v-aţi încălcat angajamentele ferme pe care declară senatorul Federovici că vi le-aţi luat, neonorând "toate garanţiile în privinţa proiectului de investiţii de modernizare a Drumului Naţional 29D Botoşani-Ştefăneşti"?

5. Când începe repararea sectorului de pe DN 29D, cuprins între km 18 + 500 - 21 + 800, exceptat din cadrul proiectului de modernizare la care m-am referit anterior?

Vă mulţumesc.

Cristian Achiţei, deputat de Botoşani.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Domnul deputat Vlad Sergiu Cosmin. Se pregăteşte domnul Codreanu Constantin. Când spun "se pregăteşte", îl rog să vină mai în faţă, să nu mai...

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Interpelare adresată domnului Dănuţ Andruşcă, ministrul economiei.

Obiectul interpelării: "Situaţia de la Sanevit SA".

Stimate domnule ministru,

Deşi nu mai are activitate de producţie din aprilie 2013, Sanevit S.A. nu este în vreo formă de organizare juridică - insolvenţă, faliment -, iar fabrica pare să nu aibă nici conducere şi pare să fie şi părăsită.

Din anul 2010 au fost investitori interesaţi să cumpere fabrica şi să relanseze producţia, dar, din păcate, a fost scoasă la vânzare foarte târziu şi la un preţ foarte mare.

În prezent, fabrica este într-o stare de degradare continuă - plouă prin acoperiş şi se deteriorează atât clădirea, cât şi utilajele; nu s-a făcut nicio conservare a clădirii şi a utilajelor; puţinii angajaţi se ocupă doar de pază.

Fabrica are datorii către bugetul de stat şi bugetul local, cât şi către salariaţi.

Nu s-au mai făcut plăţi salariale din anul 2013; sunt restanţe salariale către actualii şi către foştii salariaţi.

Toţi angajaţii care au de primit drepturi salariale au acţionat fabrica în judecată, au câştigat procesele, iar un executor judecătoresc a instituit sechestru pe o parte din utilaje, urmând să le scoată la vânzare.

Vă rog să-mi comunicaţi care este poziţia Ministerului Economiei, referitor la fabrica de seringi din Arad, Sanevit SA, care este statutul juridic al firmei şi care sunt intenţiile viitoare ale ministerului, referitoare la această firmă.

Vă rog să-mi răspundeţi oral, cât şi să trimiteţi răspunsul pe mail.

Vă mulţumesc.

Vlad Sergiu Cosmin, deputat al USR de Arad.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Teodor-Viorel Meleşcanu, ministrul afacerilor externe.

Obiectul interpelării este următorul: "Stadiul negocierilor româno-ruse privind restituirea de către Federaţia Rusă a Tezaurului Băncii Naţionale a României, evacuat la Moscova".

Mult stimate domnule ministru,

Tezaurul Băncii Naţionale a României, evacuat la Moscova, începând cu luna decembrie 1916 şi depozitat în Sala Armelor de la Kremlin, în compartimentul rezervat Sucursalei moscovite a Băncii de Stat a Rusiei, a fost practic confiscat de Rusia sovietică.

Această problemă a marcat negativ relaţiile româno-sovietice şi, după 1991, româno-ruse, în pofida faptului că în anii 1935 şi 1956 au avut loc restituiri care au vizat alte bunuri decât aurul Băncii Naţionale a României, depozitat la Moscova.

Aşa cum se cunoaşte, statul român şi Banca Naţională a României nu au renunţat niciodată la Tezaurul BNR şi au întreprins constant demersuri pentru recuperarea acestuia.

La 4 iulie 2003 a fost semnat Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de colaborare dintre România şi Federaţia Rusă, ocazie cu care problema Tezaurului BNR la Moscova a fost readusă în discuţiile oficiale româno-ruse.

Această chestiune a făcut obiectul Declaraţiei comune a miniştrilor afacerilor externe ai României şi Federaţiei Ruse, care au agreat înfiinţarea unei Comisii mixte pentru studierea problemelor izvorâte din istoria complicată a relaţiilor bilaterale româno-ruse, inclusiv problema Tezaurului BNR depus la Moscova şi confiscat de Rusia.

Comisia mixtă româno-rusă a avut patru sesiuni între anii 2003 şi 2016, reprezentanţii statului român prezentând documentele originale care atestă predarea Tezaurului BNR reprezentanţilor statului rus, fapt acceptat de componenţa rusă a Comisiei mixte.

În această situaţie, ţinând cont de cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicaţi:

Care este stadiul negocierilor româno-ruse privind restituirea de către Federaţia Rusă a Tezaurului BNR evacuat la Moscova?

Orice informaţii suplimentare tangente cu aceste subiecte sunt bine-venite.

Deputat de diaspora PMP, Constantin Codreanu.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Axinte Vasile, PSD. Se pregăteşte doamna Cobuz Maricela, PSD.

Domnul Vasile Axinte:

Interpelare adresată Ministerului Sănătăţii, doamnei ministru Sorina Pintea.

Spitalul Municipal de Urgenţă tratează anual 70.000 de pacienţi, la Compartimentul de urgenţe, care este insuficient pentru tratarea tuturor urgenţelor majore sau cu risc vital.

Menţionez faptul că municipiul Paşcani se află la confluenţa a trei judeţe - Iaşi, Suceava, Neamţ - şi la o distanţă de aproximativ 70 de km faţă de cele trei reşedinţe ale judeţelor. Heliportul din incinta spitalului este funcţional deja de cinci ani.

A fost depus un studiu de fezabilitate, la sediul Ministerului Sănătăţii, care prevede construirea unui corp de clădire UPU, nou, alăturat clădirii existente a Spitalului Municipal de Urgenţă, care să aibă ca scop asigurarea tratării urgenţelor majore sau cu risc vital.

La interpelarea din 4.04.2017, am primit răspunsul nr. 3345, prin care eram înştiinţat că sursa de finanţare pentru proiectare şi execuţie UPU Paşcani va fi asigurată de la bugetul de stat, iar 10% va fi contribuţia Consiliului Local, dar fără să fie prevăzut un termen anume.

Având în vedere cele menţionate, vă rog să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Putem considera răspunsul la interpelare unul asumat şi serios de către minister?

2. Când se poate semna un contract de finanţare pentru proiectare şi execuţie UPU Paşcani?

Solicităm răspuns în scris, pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat al PSD Iaşi, Vasile Axinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna Cobuz Maricela.

Doamna Maricela Cobuz:

Interpelare adresată domnului Petru Bogdan Cojocaru, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale.

Obiectul interpelării: "Românii care folosesc cartele PrePay de la operatorii de telefonie mobilă din ţară sunt nevoiţi să plătească suplimentar pentru taxele de roaming".

Stimate domnule ministru,

În România sunt foarte mulţi cetăţeni care folosesc cartelele reîncărcabile PrePay de la operatorii de telefonie mobilă. Aceştia aduc un venit substanţial operatorilor, datorită reîncărcărilor periodice, lunare, pentru activarea unor oferte naţionale, cât şi internaţionale. Foarte mulţi dintre aceştia călătoresc în afara ţării, în statele membre UE, fie că vorbim de concedii, vacanţe sau călătorii în interes de serviciu.

Consumatorii care folosesc cartelele reîncărcabile PrePay sunt nevoiţi să plătească suplimentar pentru activarea serviciilor de roaming. Astfel, banii cetăţenilor ajung în buzunarele marilor operatori de telefonie mobilă, cum ar fi Orange, Vodafone, Telekom şi alţii.

În ultima perioadă, am primit la cabinetul parlamentar, din partea cetăţenilor din Suceava, numeroase solicitări în privinţa eliminării acestor taxe suplimentare şi a posibilităţii de a utiliza în statele membre UE ofertele naţionale deja active.

Un caz concret. Un cetăţean care foloseşte cartela reîncărcabilă PrePay de la un operator de telefonie mobilă şi îşi activează o opţiune lunară pentru a beneficia de serviciile de telefonie mobilă, în momentul în care acesta doreşte să călătorească spre o ţară membră UE, este nevoit să plătească suplimentar o taxă de 8-10 euro, în funcţie de operatorul de telefonie mobilă, pentru a putea beneficia de serviciile de roaming. Mai mult decât atât, opţiunea naţională deja activă îi va fi dezactivată, pentru a putea fi activă opţiunea de roaming.

Acesta este un furt din buzunarul cetăţenilor şi un câştig enorm pentru marii operatori de telefonie mobilă din România.

Sunt cazuri în care românii au activat opţiunea naţională doar de câteva zile şi sunt nevoiţi să-şi anuleze opţiunea, pentru activarea alteia, în vederea beneficierii de serviciile de roaming în statele membre ale Uniunii Europene.

Începând cu 15 iunie 2017, au fost eliminate taxele de roaming pentru consumatorii europeni. Conform politicilor UE, consumatorii pot să efectueze apeluri, să primească SMS-uri sau să navigheze pe Internet de pe dispozitivele mobile, la acelaşi preţ ca în ţările de origine.

În acest context, doresc să vă adresez, domnule ministru, întrebarea: Dacă este posibil ca cetăţenii să nu mai plătească suplimentar aceste tarife pentru activarea opţiunii de roaming şi să beneficieze, ca şi în cazul consumatorilor abonaţi, de serviciile naţionale, şi în statele membre UE?

Vă mulţumesc.

Cu stimă, deputat al PSD Suceava, doctor Maricela Cobuz.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Lovin Dumitru, ALDE.

Urmează doamna Şarapatin Elvira.

(Doamna deputat Camelia Gavrilă solicită să ia cuvântul.)

Sigur, poftiţi. Dar aceasta era ordinea de pe ecran. (Discuţii în sală.)

Nu. Deci am rugat să se înscrie...

Treceţi şi vorbiţi. Deci... între timp vă explic.

Am rugat ca aceia care sunt în sală să apese pe buton. Şi am luat ordinea apăsării pe buton. Dânsul a fost mai iute de mână.

Doamna Camelia Gavrilă:

Cu scuze, cu mulţumiri, o să fiu succintă.

Interpelarea mea se adresează domnului Valentin Popa, ministrul educaţiei naţionale, şi se referă la programele implementate, la strategia eventuală pe termen mediu şi lung, realizată de Ministerul Educaţiei Naţionale, în raport cu capacitatea şi calitatea locurilor disponibile în cadrul internatelor şcolare din România, ţinând cont de starea precară a acestora, de importanţa şi de rolul educaţional, şi de faptul că mulţi elevi solicită un loc de cazare.

Conform datelor statistice, raportându-ne la 2016, 52,5% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani aveau domiciliul în mediul rural. Majoritatea liceelor, a liceelor tehnologice, a şcolilor profesionale importante, bine dotate, se află în zona urbană. Fie că se face naveta, fie că se solicită locuri de cazare, e importantă realizarea unor internate care au o semnificaţie educaţională extrem de importantă, care sunt, de multe ori, într-un grad de degradare avansată, fie că ne referim la calitatea infrastructurii, la dotare, la mobilier sau la fonduri reduse şi implicare uneori deficitară din partea autorităţilor locale.

Câteva situaţii din judeţul Iaşi, câteva exemple edificatoare - Liceul Tehnologic "Dimitre Leonida", Şcoala Postliceală Sanitară "Grigore Ghica Vodă", Colegiul Pedagogic "Vasile Lupu".

Dar situaţiile acestea se regăsesc într-o măsură sau alta în toate judeţele.

Din această perspectivă, considerăm că e nevoie de câteva clarificări din partea ministerului, legate de capacitatea de cazare prezentă în internatele şcolare din România - nu mă refer la cele studenţeşti - situaţia celor aflate în curs de reabilitare, de modernizare; programe de finanţare care au fost derulate în anii 2012-2018.

Subliniez, de asemenea, nevoia unei strategii pe termen mediu şi lung pentru reabilitarea internatelor şi, de asemenea, prinderea unor sume, alocarea unor sume adecvate pentru anul 2019. Pentru că problema este importantă, necesitatea şi responsabilitatea unităţilor şcolare, şi aceasta este importantă, şi, de asemenea, implicarea şi la nivel de strategie politică, educaţională, de nivel guvernamental.

Mulţumesc.

Camelia Gavrilă, deputat al PSD de Iaşi.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Lovin Dumitru.

Domnul Dumitru Lovin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare.

Domnului viceprim-ministru Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Deputat Dumitru Lovin, Circumscripţia electorală nr. 40 Vâlcea.

Obiectul interpelării: "Situaţia proiectului privind crearea unui sistem de management al deşeurilor din judeţul Vâlcea".

Domnule viceprim-ministru,

În urmă cu mai puţin de un deceniu, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Consiliul Judeţean Vâlcea semnau contractul de finanţare pentru crearea unui sistem de management al deşeurilor, care presupunea, printre altele, şi realizarea unei staţii de tratare mecano-biologică, la Roeşti.

Din păcate, însă proiectul a fost implementat doar parţial, principala sa componentă - staţia de la Roeşti - nefiind realizată nici la ora actuală. Iar asta, în condiţiile în care pentru Vâlcea a devenit o mare problemă depozitarea gunoiului.

În ultimii ani, proiectul a fost modificat, fazat, iar în 2017 a fost semnat un nou contract de finanţare, în valoare de 32 de milioane de euro, acesta încadrându-se în exerciţiul financiar 2014-2020.

Din nefericire, nici acest proiect vital pentru judeţul Vâlcea nu a fost demarat concret şi există temeri că nu va fi realizat la termen.

În aceste condiţii, vă rog să-mi prezentaţi o situaţie detaliată a acestui proiect, dacă este în grafic, până când trebuie finalizat pentru a nu primi corecţii financiare şi ce trebuie făcut pentru a-l implementa în bune condiţii.

În concluzie, domnule viceprim-ministru, vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare.

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie, deputat Dumitru Lovin.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulţumesc.

Nu mai sunt vorbitori...

Vă rog.

Doamna Elvira Şarapatin:

Interpelare adresată doamnei ministru Carmen Dan.

Vă rog să mă scuzaţi, sunt foarte răcită, asta e.

Interpelare adresată doamnei ministru Carmen Dan şi domnului ministru Tudorel Toader.

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

Violenţa împotriva femeilor a fost recunoscută, ca şi concept, în legislaţia din România, prin ratificarea Convenţiei de la Istanbul, intrată în vigoare în septembrie 2016.

În acord cu legislaţia în vigoare, este interzis orice comportament necorespunzător care are loc într-o perioadă, este repetitiv sau sistematic şi implică o atitudine, un limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenţionate care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea psihologică a unei persoane, atât în public, cât şi în privat.

În urma cercetărilor sociale realizate în ultima perioadă în România, s-a evaluat că în fiecare zi aproape 3.000 de femei sunt agresate.

Cu toate acestea, numărul extrem de redus de acte de violenţă verbală raportate la autorităţile statului demonstrează lipsa cunoaşterii legislaţiei în domeniu şi a drepturilor pe care le au victimele acestui tip de agresiune.

Violenţa verbală presupune utilizarea unui comportament agresiv, gesturi şi alte acte intenţionate care afectează personalitatea, demnitatea sau integritatea psihologică a unei persoane.

Violenţa verbală este un abuz cu efecte psihologice importante. Chiar dacă urmele acesteia nu sunt fizic vizibile, ea reprezintă o formă de violenţă de care trebuie să ne protejăm.

Aşadar, pentru a putea creşte nivelul de conştientizare a violenţei verbale, precum şi efectele pe care le generează la nivelul psihologic al fiecărei femei, consider că este nevoie de o campanie publică pentru prevenirea şi combaterea acestei violenţe împotriva femeilor.

În urma aspectelor prezentate, vă rog să-mi comunicaţi ce măsuri aţi adoptat în urma intrării în vigoare a Legii nr. 232 din 2 august 2018 care completează Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevede interzicerea şi pedepsirea hărţuirii psihologice, atât în public, cât şi în privat.

Mulţumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, Elvira Şarapatin, deputat de Gorj.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Am epuizat lista cu toţi vorbitorii, ne-am încadrat şi în timp.

Voiam să rog colegii, cei puţini, cei care au rămas, să citească Regulamentul, să vadă diferenţa între întrebare şi interpelare. E o mare diferenţă. Şi majoritatea din ceea ce am auzit astăzi s-a încadrat la categoria întrebări, şi nu...

Stafful tehnic a scris, din copy-paste, "interpelare", la toată lumea.

Bun.

Şedinţa este închisă.

Aş dori să se consemneze în stenogramă chemarea la ordine pe care am adresat-o domnului Seidler, de la Grupul USR, urmând a înştiinţa Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru a propune o sancţiune, dacă este cazul, împotriva Domniei Sale.

Eu înţeleg că este foarte greu să te dezobişnuieşti de încălcarea Regulamentului, dar orice învăţ are şi dezvăţ.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,09.