|
|
Domnul Ionuţ-Marian Stroe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Domnule ministru George Vladimir Ivaşcu, Sub conducerea dumneavoastră, Ministerul Culturii se dovedeşte incapabil să-şi îndeplinească menirea sa, şi anume de a oferi sprijinul său artiştilor, oamenilor de litere din România, de a-şi proteja patrimoniul material şi imaterial şi de a organiza, cum se cuvine, evenimentele dedicate unui moment excepţional din istoria noastră, şi anume Centenarul Marii Uniri de la 1918. Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor constată situaţia gravă în care se află cultura naţională şi doreşte, prin această moţiune, să aducă în atenţie deficienţele grave din activitatea ministerului, care se răsfrâng asupra întreg domeniului cultural. În acest context, deputaţii opoziţiei consideră absolut necesară o dezbatere publică, având ca temă găsirea de soluţii pentru revigorarea culturii româneşti, măcar în anul în care celebrăm Centenarul Marii Uniri. Aţi promis că domeniul culturii va fi o prioritate. Dar ce constatăm este faptul că Guvernul ignoră cu bună ştiinţă importanţa strategică a culturii, aşa cum în orice ţară europeană este statuată şi, în acelaşi timp, uită faptul că îmbunătăţirea sistemului cultural este de datoria oricărui Guvern responsabil. Stimate domnule ministru Ivaşcu, Nu este posibil ca, în anul sărbătoririi Centenarului, Guvernul să-l dărâme pe Constantin Brâncuşi! În ultimele luni, de mai multe ori, capodoperele lui Constantin Brâncuşi - de o valoare inestimabilă pentru România şi patrimoniul mondial - erau aproape de fi distruse în totalitate din cauza inundaţiilor sau a prăbuşirii copacilor în Parcul Brâncuşi din Târgu Jiu. Pentru a nu ştiu câta oară, nu putem să nu remarcăm neimplicarea dumneavoastră, domnule George Ivaşcu, din cauza faptului că nu reuşiţi să luaţi nicio măsură pentru protejarea patrimoniului nostru naţional. Conform statisticilor, România are rata cea mai mare de distrugere şi neglijare a patrimoniului din Europa, putându-ne compara cu ţările care sunt în stare de război! Uimitor este faptul că Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, a redepus dosarul de candidatură al Ansamblului Brâncuşi pentru Lista UNESCO, în condiţiile în care operele sunt nerestaurate şi, din păcate, total disparate pe o Axă Brâncuşi care devine din ce în ce mai greu accesibilă şi circulabilă pietonal. Este evident că pentru actuala guvernare protecţia patrimoniului este doar declarativă. Pericolul de a fi distrus iremediabil Ansamblul "Constantin Brâncuşi" de la Târgu Jiu încă există, iar instituţiile statului parcă nu vor să îl păstreze pentru generaţiile viitoare. Este absolut revoltător că, din cauza unor politici culturale deficitare, România riscă să piardă aceste comori cu care cu toţii ne mândrim în lume! Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale ar trebui să fie un catalizator al sectorului cultural şi un reper în plan naţional pentru protejarea patrimoniului, pentru recunoaşterea şi promovarea valorilor culturale româneşti în lume. Facem apel, domnule ministru, să vă treziţi şi să luaţi toate măsurile pentru a fi salvată această moştenire culturală unică pentru generaţiile viitoare. Nu fiţi cinic! Când aţi fost chestionat în legătură cu starea monumentelor lui Constantin Brâncuşi, de la Târgu Jiu, răspunsul dumneavoastră, din păcate inexplicabil, la întrebarea "Ce aveţi de gând să faceţi?" a fost "Weekend plăcut"?! Domnule ministru, Alături de Guvernul din care faceţi parte aţi săpat groapa Roşiei Montane! În 2 iulie 2018, România a fost făcută de râs pe plan internaţional, pentru a nu ştiu câta oară, din cauza guvernanţilor actuali. Concret, din pricina eforturilor susţinute de Guvernul dumneavoastră, dosarul Roşia Montană nu a intrat în patrimoniul UNESCO. Pur şi simplu, Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO, care trebuia să decidă soarta dosarului Roşia Montană, în sensul includerii sau nu în lista patrimoniului mondial, a amânat votul, la solicitarea Guvernului dumneavoastră, şi, bineînţeles, a returnat dosarul. Practic, singurul stat care a dat veto asupra acestui proiect a fost chiar România, prin solicitarea dumneavoastră de amânare a votului pe Roşia Montană. Este evident faptul că România a fost umilită pe plan internaţional, din cauza acţiunilor, care se bat practic cap în cap, luate de unele dintre marionetele acestui Guvern. Dacă până la începerea sesiunii Comitetului, pe data de 1 iulie, România, printr-o scrisoare a ministrului culturii, solicita retragerea deciziei privind înscrierea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO, România are acum o solicitare de returnare a dosarului de nominalizare pentru mai multe clarificări. Deşi nominalizarea pentru înscrierea în patrimoniu a Roşiei Montane are în spate un dosar ştiinţific şi tehnic aproape ireproşabil, notat cu un calificativ de valoare universală excepţională, care trebuie înscris de urgenţă în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, reprezentanţii Guvernului au dinamitat practic această şansă. Din nefericire, domnule ministru Ivaşcu, nici măcar nu aţi avut curajul de a fi prezent la şedinţa Comitetului Patrimoniului Mondial de la Manama, preferând să trimiteţi un subordonat pentru a aranja pe ascuns trântirea dosarului Roşiei Montane. De fapt, este o cutumă a dumneavoastră, domnule ministru, fuga de orice responsabilitate şi fuga de la orice şedinţă, fie de la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor, unde aţi fost chemat de foarte multe ori, şi nu v-aţi prezentat decât o singură dată, şi atunci slab pregătit, fie de la Comisia pentru pregătirea Centenarului, unde aţi strălucit, de asemenea, prin absenţă. Este clar că această acţiune a guvernanţilor reprezintă un act de trădare naţională şi de îngropare, practic, a Roşiei Montane, pentru interese care nu sunt făcute publice. Trebuie să răspundeţi pentru acest gest, domnule ministru! Trebuie să adoptaţi o atitudine fermă şi să faceţi demersuri pentru ca Roşia Montană să fie inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, astfel încât să poată fi salvată această moştenire culturală unică pentru generaţiile viitoare. Domnule ministru, Dinamitaţi prin nepăsare, de asemenea, şi evenimentul "Timişoara - Capitală Culturală Europeană a anului 2021". Acest oraş a obţinut, în 2016, nominalizarea pentru a derula Programul major intitulat "Capitală Culturală Europeană a anului 2021", obţinută în urma evaluării proiectelor oraşelor candidate, care, în etapa finală, a cuprins capitala şi alte trei oraşe. Dosarul candidaturii, la care echipa Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 - ATCCE 2021 - a lucrat încă din anul 2010, anul în care practic s-a coagulat prima dată ideea ca Timişoara să devină Capitală Europeană a Culturii. Conform Regulamentului de procedură al competiţiei, Ministerul Culturii trebuie să acţioneze în calitate de autoritate de management, responsabilă pentru organizarea şi gestionarea acţiunii "Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021" în România. În schimb, în perioada 2017-2018, etapă în care s-a desfăşurat pregătirea Proiectului "Timişoara - Capitală Culturală Europeană", etapa numită "Start-Up", prin care asociaţia locală care a aplicat proiectul trebuia să deruleze programe însumând aproape 4 milioane de euro, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu a mobilizat resursele necesare pentru această etapă, iar autorităţile locale au reuşit doar o susţinere la limita minimă a programelor de pregătire, însumând abia câteva zeci de mii de euro. În aceste condiţii, programul de pregătire din anul curent se derulează doar prin cei câţiva angajaţi ai acestei asociaţii de susţinere a Timişoarei, prin participarea pro-bono a artiştilor, a experţilor, a operatorilor şi a organizatorilor culturali, şi prin parteneriate locale cu reprezentanţi ai mediului de afaceri. În rezumat, după nominalizarea oraşului, la finalul anului 2016, activităţile din perioada anilor 2017-2018, când ar fi trebuit să fie realizate pregătiri ale viitoarelor programe culturale, pentru care ar fi fost atât de necesare aceste finanţări multiple în valoare de 4 milioane de euro, s-a constatat o gravă absenţă a suportului financiar, mai ales din partea ministerului pe care îl conduceţi, primul responsabil pentru pregătirea acestui eveniment major de reprezentare europeană a României. Titlul de "Capitală Culturală Europeană în anul 2021" reprezintă o prioritate pentru România şi oferă garanţii pentru generarea de avantaje viitoare substanţiale în domeniile cultural, social şi economic, atât pe parcursul anului respectiv, cât şi ulterior. Până acum, Ministerul nu a avansat în etapele concrete de susţinere pentru pregătirea oraşului nominalizat, nu a deschis linia de finanţare pentru Programul 2018, nu îşi realizează rolul de prim responsabil şi comunicator naţional pentru orizontul anului 2021. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a lansat un portal online, numit "capitalaculturala2021.ro", în care, din păcate, cea mai recentă informaţie este din anul 2017. Dincolo de promisiuni şi intenţii, aş spune bune, individuale, concretizarea asistenţei şi susţinerii instituţionale pe care Ministerul Culturii ar fi trebuit să o acorde oraşului nominalizat, în etapa de pregătire a anului 2021, ar fi însemnat un aport financiar absolut necesar, bugetul de două milioane de euro, componenta guvernamentală a finanţării necesare Asociaţiei TCCE2021, până la finalul anului 2018, fiind un plafon indispensabil pentru acoperirea curentă a costurilor, buget care, din păcate, nu a fost asigurat. Absenţa finanţării din partea Ministerului Culturii pentru etapa de pregătire a Programului cultural "Timişoara 2021", din anii 2017 şi 2018, arată clar lipsa de viziune şi neasumarea responsabilă a rolului de coordonare din partea decidenţilor din Ministerul Culturii, cu consecinţe grave şi foarte grave la nivelul impactului şi ecourilor europene pe care le va avea modul în care România pregăteşte, ca ţară, acest program cultural european al anului 2021. Domnule ministru al culturii, Chiar dumneavoastră consideraţi că instituţia pe care o conduceţi este "aculturală", pentru că în organigrama acesteia, spuneaţi, nu se regăsesc direcţii clar conturate. În declaraţiile pe care le-aţi susţinut la un post tv, aţi spus că "... Ministerul Culturii este poate cea mai aculturală instituţie pe care aţi întâlnit-o, pentru că aţi sperat să găsiţi «măcar o orizontală» şi că organigrama nu are direcţiile de linie...". Există ministrul culturii izolat undeva, acolo, iar dacă există această funcţie, dumneavoastră puteţi să realizaţi lucruri pe care le consideraţi a fi nelalocul lor în cadrul ministerului. Puteţi să înfiinţaţi direcţii, ca de exemplu Direcţia Muzeu-Patrimoniu, Direcţia Artele Spectacolului, care să coordoneze o strategie şi în subordinea cărora să existe teatrele naţionale, operele ş.a.m.d. Aţi observat în minister, când aţi intrat prima dată, spuneţi, "... un soi de lipsă de entuziasm, adică acel lucru care te duce către creativitate". Dacă spuneţi că nu vă gândiţi la un mandat ca la un fotoliu, faceţi acest lucru posibil şi remediaţi aceste probleme! Dispuneţi de toate pârghiile necesare, în funcţia pe care o deţineţi, pentru a realiza acest lucru! Domnule ministru, Asemenea colegilor din alte ministere, v-aţi prezentat bilanţul mandatului de şase luni, în calitate de ministru al culturii, cu un discurs citit de pe foi, încurcat de foarte multe ori în bâlbe şi gafe, şi aţi refuzat, totodată, la final, să discutaţi problemele din domeniu. Faceţi-o măcar acum, în acest moment! Stimate domnule ministru, Anul acesta, sărbătorim înfăptuirea Marii Uniri şi a României Mari, un vis care a fost îndeplinit prin stăruinţa şi jertfa înaintaşilor noştri. Împlinim, aşadar, 100 de ani de când a fost posibilă Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Ţara-Mamă. Una dintre obligaţiile noastre este să înţelegem această adevărată lecţie de istorie pe care ne-au dat-o întemeietorii României Mari şi, în acelaşi timp, trebuie să ne asigurăm de celebrarea cu demnitate a Centenarului Marii Uniri. Organizarea manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri ar fi trebuit să reprezinte principala direcţie strategică a mandatului dumneavoastră, însă este îndreptăţit să spunem că nu v-aţi ridicat la înălţimea aşteptărilor românilor şi aţi ratat o şansă enormă de a dovedi că aveţi capacitatea de a pregăti, aşa cum se cuvine, sărbătorirea unui asemenea eveniment, de o însemnătate excepţională pentru istoria noastră. Aţi dat dovadă de o totală lipsă de implicare, în ciuda promisiunilor făcute la învestirea dumneavoastră în funcţie, dar şi a măsurilor prevăzute în Programul de guvernare pe care coaliţia din care faceţi parte, domnule ministru, şi le-a asumat aici, în faţa noastră, în Parlamentul României! A venit, iată, momentul bilanţului, însă acest bilanţ este unul dezastruos pentru dumneavoastră şi pentru ministerul pe care îl conduceţi şi, din păcate, şi pentru România! Spunem asta pentru că nu prea aveţi cu ce să vă lăudaţi, domnule ministru! După cum bine ştiţi, majoritatea parlamentară, din care faceţi parte, a promis că va demara un amplu şi măreţ plan dedicat Centenarului, însă şi dumneavoastră, la fel ca predecesorul dumneavoastră, aţi lăsat mai mult impresia că puneţi beţe în roate proiectelor destinate Centenarului sau că nu vă pasă de celebrarea corespunzătoare a acestei mari sărbători a românilor. Este absolut ruşinos, domnule ministru, că Departamentul Centenar, structura responsabilă de coordonare, la nivel naţional, a pregătirii, organizării şi desfăşurării manifestărilor, a acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului, nu şi-a îndeplinit menirea pentru care a fost înfiinţat şi a devenit, din păcate, doar o destinaţie pentru clientela de partid în goana după un serviciu călduţ. Totodată, prin schimbările de personal operate de la momentul înfiinţării acestui departament, ca rezultat al războaielor interne din partidul dumneavoastră, dar şi prin schimbările autodeclanşate de Guvern, la ordinul liderului dumneavoastră, Liviu Dragnea, am ajuns în situaţia în care multe dintre proiectele destinate Centenarului au fost întârziate într-un mod nepermis de mult. Abia la sfârşitul primului trimestru al anului 2018 - şi asta după ce aţi solicitat retragerea celor 2.048 de proiecte deja selectate pe vremea ministrului Romaşcanu, întrucât ele erau, după cum singur aţi declarat, domnule ministru, "nişte idei" pentru "a finanţa, practic, nişte nevoi locale" - am putut şi noi să aflăm câte ceva despre proiectele pe care Ministerul Culturii, aflat sub comanda dumneavoastră, le-a aprobat pentru finanţare. Este clar, nu numai că nu a existat niciun fel de viziune în organizarea Centenarului, dar, la fel, este evident faptul că nici disponibilitate de implicare din partea dumneavoastră! Aţi arătat, astfel, că Guvernul PSD-ALDE, din care faceţi parte, a fost practic prins pe picior greşit şi pe această temă, fiind complet depăşit de importanţa acestui moment unic pentru ţara noastră. Este inacceptabil ca, la finalul anului 2018, să avem zeci de case memoriale în paragină. Este inacceptabil ca monumentele dedicate eroilor să fie în continuare nerestaurate, să nu avem un Muzeu al Centenarului sau să nu avem un Muzeu al rezistenţei anticomuniste. Mai putem spune ceva despre realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba-Iulia, care a ajuns să fie mult decalată din cauza finanţării întârziate, iar acum să avem cu toţii emoţii pentru finalizarea sa până la data de 1 decembrie 2018?! Vă spunem tot noi, domnule ministru! Nimeni nu a avut curajul să îi bată la uşă liderului dumneavoastră, domnului Dragnea, şi să îi ceară să scoată de la sertar, acolo unde a zăcut aproape doi ani, Propunerea legislativă prin care se prevedea finanţarea Monumentului Marii Uniri de la Alba lulia! Iar acest lucru a fost posibil doar în urma apelurilor disperate pe care le-am făcut noi, parlamentarii opoziţiei, dar şi autorităţile locale, care au atras atenţia constant că este pusă sub semnul întrebării aniversarea, în condiţii onorabile, a Centenarului Marii Uniri. Nu v-aţi arătat nici un moment îngrijorat de întârzierea acestui proiect, simbol pentru Alba Iulia şi pentru întreaga ţară! La fel, v-aţi arătat total dezinteresat că majoritatea parlamentară, din care faceţi parte, a respins un proiect de lege deosebit de important, prin care propuneam introducerea în curricula şcolară a disciplinei facultative "Istoria Marii Uniri", începând cu anul Centenarului. Ne-am fi aşteptat, domnule ministru, să găsim sprijin măcar de la dumneavoastră, pentru că, din poziţia dumneavoastră de ministru al culturii, ar fi trebuit să înţelegeţi că doar aşa noile generaţii vor putea cunoaşte mai bine istoria României. Ar fi fost şi un omagiu, mai mult decât meritat, pentru realizările făuritorilor Unirii! Este păcat, domnule ministru, că nu aţi înţeles nici măcar acum, pe final de an, că Centenarul Marii Uniri nu înseamnă doar ziua de 1 decembrie 2018! Ar fi trebuit să vă vedem în acţiune tot anul, ar fi trebuit să vă vedem implicat direct în pregătirea şi organizarea Centenarului, şi mai puţin să ne prezentaţi pe hârtie presupusele dumneavoastră realizări. Ne-aţi obişnuit, din păcate, doar cu exerciţii de imagine, dar fără fapte concrete! Înaintaşii noştri au reuşit să înfăptuiască Marea Unire cu jertfe enorme, iar anul 2018 ar fi trebuit să reprezinte anul maturităţii noastre ca popor. Faptul că noi, acum, la o sută de ani, ne poticnim chiar şi să celebrăm acest "dor de veacuri al neamului nostru", cum a declarat Regele Ferdinand I la încoronarea de la Alba Iulia, faptul că nu avem un proiect esenţial care să marcheze acest eveniment cu profunde semnificaţii simbolice, proiect de care să ne aducem aminte în viitor, este, din păcate, ruşinos şi descalificant faţă de generaţia Marii Uniri. Stimaţi colegi de la PSD şi ALDE, Este revoltător că din cauza unor politici culturale deficitare, România ar putea rata un moment politic de o situaţie extremă, acela de integrare a propriei istorii în marea istorie europeană. Deputaţii Partidului Naţional Liberal, semnatari ai acestei moţiuni, îşi arată îngrijorarea profundă faţă de incapacitatea Guvernului de a administra buna desfăşurare a sărbătorii Centenarului de la 1 decembrie, îngrijorare pe care o împărtăşesc şi profesionişti din domeniul muzeal, asociaţiile din domeniu, istoricii şi ceilalţi oameni de cultură. Domnule ministru, Luaţi de urgenţă acele decizii care pot salva sărbătoarea Centenarului! Prima pe care v-o recomandăm este aceea de a părăsi Ministerul Culturii! Vă mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul George Vladimir Ivaşcu (ministrul culturii şi identităţii naţionale): Domnule preşedinte Doamnelor şi domnilor parlamentari, Onorată asistenţă, Mărturisesc din start că, citind şi recitind cu toată atenţia şi consideraţia textul moţiunii depuse de dumneavoastră, parlamentarii opoziţiei, am avut sentimente şi gânduri contradictorii, în principal, în 3 direcţii: ca român, ca om de cultură, profesionist în una dintre ariile acestui domeniu, dar şi ca ministru al culturii şi identităţii naţionale, am deplina şi profunda credinţă că acest domeniu al culturii este unul fundamental şi vital pentru destinul naţiunii române. Am convingerea că sunt în asentimentul tuturor atunci când consider cultura ca fiind "cel mai solid, profund şi esenţial liant şi coagulant al spiritului unei naţiuni în care ne regăsim valorile, identitatea naţională, stabilitatea, echilibrul şi demnitatea ca popor. Orice dezbatere pe tema culturii, ca şi cea de astăzi, o văd ca pe un prilej atât pentru a vă prezenta dumneavoastră, aleşii poporului, dar şi opiniei publice principalele aspecte ale activităţii Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cât şi oportunitatea de a crea o tribună de dezbatere a problemelor reale, adevărate şi de fond în acest domeniu. Respect orice demers democratic, mai ales când acesta se face din casa ţării, Parlamentul României. Dar, ca majoritatea românilor şi cetăţenilor acestei ţări, îmi doresc ca aceste demersuri să fie obiective, consistente, de substanţă, pe fondul real al problemelor, şi să conţină idei, viziuni pragmatice, constructive şi pozitive. Din păcate, şi o spun cu mâhnire şi tristeţe, dar şi cu o uşoară indignare, în textul moţiunii depuse am constatat că, într-un mod destul de nedrept, incorect, introduceţi multe informaţii denaturate, relatări şi acuze nefondate, superficiale, care denotă rea-credinţă. Stimaţi parlamentari ai opoziţiei, iniţiatori şi semnatari ai moţiunii, Nu înseamnă că numai prin enunţarea unor perdele de fum patriotarde, simulări de preocupări reale şi aşa-zisa dragoste de ţară spuneţi adevărul şi sunteţi credibili! Cu tot respectul, vă reamintesc vorbele marelui învăţat român, Titu Maiorescu, care susţinea că "forma fără fond trebuie înlăturată şi numai astfel se reconstruieşte cultura română, începând cu fundamentul ei...". Aşa cum afirmam încă de la preluarea mandatului, trebuie să fim cinstiţi cu noi înşine şi să recunoaştem, deşi cu multă amărăciune, că, de foarte mult timp, în ciuda numeroaselor declaraţii politice, cultura a fost una dintre cenuşăresele politicii de stat. Cauzele sunt multiple şi argumentele în acest sens sunt numeroase, iar mulţi dintre dumneavoastră le cunoaşteţi. Îmi permit doar să enumăr câteva: - lipsa unei strategii şi viziuni culturale pe termen lung;
- inexistenţa sau nefinalizarea de politici, strategii, programe, planuri de măsuri, priorităţi cu obiective concrete;
- o drastică şi permanentă subfinanţare a întregului sistem;
- o infrastructură precară a culturii, sub cerinţele şi standardele lumii moderne şi civilizate;
- o gravă şi constantă lipsă de mecanisme, de legislaţie, de protecţie şi valorificare a patrimoniului naţional, material şi imaterial, cu frecvente şi dureroase degradări, distrugeri şi pierderi, unele dintre ele fiind irecuperabile.
Conştient de această situaţie şi responsabil faţă de menirea şi obligaţiile pe care le are faţă de societatea românească partidul pe care îl reprezint în Guvernul României, PSD şi coaliţia de guvernare, PSD-ALDE, în toate acţiunile şi activităţile desfăşurate în politicile publice şi în Programul de guvernare, acordă şi demonstrează zi de zi, în mod indubitabil, că domeniul culturii are o importanţă strategică esenţială, este o prioritate absolută, ca în orice ţară civilizată, fiind vector şi forţe motrice pentru dezvoltarea şi viitorul ţării şi, în ultimă instanţă, a destinului românesc pe plan universal. Din aceste considerente, mă simt obligat şi dator, în cel mai curat spirit al transparenţei şi consideraţiei pe care v-o port, răspunzând moţiunii depuse de dumneavoastră. Vă rog să-mi permiteţi să vă prezint şi alte aspecte şi informaţii privind activitatea desfăşurată la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, pentru ca dumneavoastră, parlamentarii României, să aveţi o imagine cât mai corectă, completă şi obiectivă. Pentru prima dată în ultimii 28 de ani, actualul Guvern al Coaliţiei PSD-ALDE are politici în domeniul cultural clare, concrete, de consistenţă, care pun baze solide şi creează premise reale pentru revigorarea cu adevărat a culturii româneşti, pentru dezvoltarea şi progresul acesteia, cu perspective şi viziuni europene şi universale. În sprijinul acestor afirmaţii, doresc să vă prezint următoarele. Activităţile desfăşurate pentru aniversarea şi omagierea Centenarului Marii Uniri. Activitatea este următoarea: - Elaborarea şi adoptarea documentului programatic privind aniversarea Centenarului, în cadrul Comitetului Interministerial, document ce conţine: concept, principii, teme, tipuri de acţiuni.
- Elaborarea şi emiterea Ordonanţei de urgenţă nr. 22 din 21 martie 2018, de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă nr. 5, prin care s-au adus îmbunătăţiri şi modificări, şi s-a creat cadrul legal adecvat, mai ales din punctul de vedere al mecanismelor de finanţare pentru buna desfăşurare a proiectelor şi a manifestărilor.
Principalele prevederi ale ordonanţei sunt: - Extinderea perioadei de aniversare până în anul 2020, conform adevărului istoric;
- Clarificarea mecanismului special de bugetare şi de finanţare, cu crearea posibilităţii reportării sumelor neutilizate; repararea, de asemenea, a unei nedreptăţi, prin deschiderea posibilităţii ca beneficiarii fondurilor alocate aniversării Centenarului să fie şi organisme neguvernamentale din societatea civilă;
- Modificarea statutului Comitetului Interministerial;
- Reorganizarea Departamentului Centenar;
- Obţinerea Certificatului OSIM de marcă înregistrată pentru Ghidul de identitate vizuală a Centenarului, astfel încât toate instituţiile locale şi centrale, dar şi entităţile private să poată realiza şi dezvolta o cât mai largă implementare a acestuia;
- Elaborarea, implementarea şi înştiinţarea tuturor depunătorilor de proiecte a grilei de criterii. S-a realizat modelul fişei tehnice însoţitoare;
- Elaborarea Ghidului de aplicare pentru proiectele ONG-urilor. S-a efectuat selecţia finală a proiectelor eligibile şi sustenabile, care au fost supuse dezbaterii şi aprobării Comitetului Interministerial.
Aş dori să menţionez un fapt special, pe care l-am spus şi la comisie. Menţionez că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu este organizator de evenimente, neavând nici pârghiile legale şi nici structurile aferente pentru aceasta. Singurele instituţii care au aceste componente sunt instituţiile subordonate, respectiv, opere, teatre, muzee, care organizează şi derulează finanţarea, în calitate de ordonatori de credite direct responsabili, în baza proiectelor pe care le-au propus şi au primit aprobarea. În acest sens, prin decizia Comitetului Interministerial, suma alocată întregului buget de aniversare a Centenarului, de 150 de milioane RON, a fost segmentată astfel: 50 de milioane RON pentru instituţiile centrale - ministere, Academia Română, ICR; 50 de milioane RON - UAT-uri; 50 de milioane RON - pentru ONG-uri. Situaţia este următoarea. Au fost aprobate 643 de proiecte. Instituţiile centrale - 167 de proiecte, în valoare de 50 de milioane RON; UAT-uri - 362 de proiecte, în valoare de 50 de milioane RON; ONG-uri - 114. Şi, pentru a avea o imagine completă şi exactă, o să vi le descriu pe tipuri de evenimente: 111 spectacole, 93 de festivaluri, 90 de expoziţii, 85 de monumente de for public; 51 de editări şi lansări de carte, 48 de simpozioane, 25 de conferinţe, 24 de editări de albume, 23 de ceremonii civile şi militare, 22 de proiecte digitale, 21 de investiţii, 18 turnee, 16 concerte, 9 proiecte cinematografice şi 6 realizări de plachete comemorative. - Proiecte interne şi internaţionale cu relevanţă internaţională, în cooperare cu alte instituţii - în număr de 109, în valoare de 53 de milioane RON, cu o largă arie de adresabilitate, vizând ţări ca: Italia, Austria, Franţa, Germania, Belgia, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Vatican, Republica Moldova, Ungaria şi aşa mai departe.
- S-a realizat site-ul www.centenar.gov;
- S-a întocmit o listă de 100 de proiecte reprezentative, pentru a facilita întocmirea agendei proprii de participare la diverse manifestări interne şi internaţionale.
- În vederea amplificării mesajului aniversării Centenarului şi răspândirii pe o scară cât mai largă a acestuia, s-au încheiat numeroase contracte de licenţiere siglă.
- Acţiuni întreprinse pentru realizarea monumentelor dedicate Marii Uniri - este unul dintre obiectivele pe care le-am tratat cu maximă seriozitate, având în vedere importanţa acestor două monumente.
La preluarea mandatului, nu exista niciun contract între Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi câştigătorul concursului, sculptorul Mihai Buculei, aşa cum în mod fals a fost dezinformată opinia publică. Astfel încât s-a reconstituit întreaga documentaţie, pentru a se încheia un contract în condiţii de deplină legalitate şi care prevede data limită de realizare a monumentului - 25 noiembrie 2018; s-a realizat proiectul tehnico-artistic, până la detalii de execuţie, iar în prezent lucrările se desfăşoară în condiţii optime şi se află în termenii graficului de execuţie, lucrându-se concomitent în trei locaţii diferite. În cazul Monumentului Marii Uniri de la Arad, la preluarea mandatului, am constatat o situaţie extrem de complicată. Astfel încât s-a realizat o evaluare complexă a întregii situaţii, în toate dimensiunile ei - tehnice, juridice, administrative, de patrimoniu for public, economice şi urbanistice. Astfel: s-a stabilit noul amplasament; s-a obţinut avizul de la ORDA, pentru ca Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în calitate de proprietar al monumentului, să poată, conform legislaţiei, să amplaseze monumentul fără acordul expres al autorului; s-a realizat studiul geotehnic, descărcarea arheologică, rezolvarea situaţiei juridice a terenului de amplasare, care este domeniu privat al Primăriei Arad; s-a obţinut certificatul de urbanism; s-a elaborat proiectul tehnic de fundaţii şi structură de rezistenţă, cu detalii de execuţie, pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie şi demararea efectivă a lucrărilor pentru finalizarea monumentului. Situaţia aceasta este astăzi. Aşadar... Stimaţi parlamentari iniţiatori şi semnatari ai moţiunii, Guvernul PSD-ALDE chiar munceşte serios şi cu dăruire, pentru a sărbători aniversarea Centenarului aşa cum se cuvine, cu demnitate şi mândrie. Manifestările ce vor avea loc nu reprezintă idei sau iniţiative ale ministrului culturii. Deşi sunt un om de scenă şi un profesionist al spectacolului, nu am intervenit cu nimic în proiectele propuse. Ele sunt ale românilor, aşa cum şi le-au dorit şi cum s-au organizat ca să le realizeze. Nu mi-am dorit un Centenar de stânga sau de dreapta, al unora sau al altora, cu atât mai puţin un Centenar al meu, personal, ci o aniversare a Centenarului prin cooptarea tuturor românilor. Doamnelor şi domnilor parlamentari, V-aţi gândit măcar o clipă că prin textul moţiunii dumneavoastră ignoraţi munca de zi cu zi a mii de oameni, profesionişti în domeniul muzeal, istorici, oameni de cultură, asociaţii, care se dedică cu abnegaţie şi modestie pentru susţinerea şi dezvoltarea culturii româneşti? De aceea îndrăznesc să vă spun cu vorbele unui om de acum 100 de ani: "Sunteţi, domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său, şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiţi pe cât de modeşti pentru persoana dumneavoastră, dar nu fiţi niciodată modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi" - sunt vorbele care au fost rostite de la această înaltă tribună de către marele liberal, om de stat, Ion I.C. Brătianu. Contrar afirmaţiilor dumneavoastră din titlul moţiunii, dar şi din conţinutul ei, cu numeroase denaturări şi mistificări ale adevărului, Guvernul Coaliţiei PSD-ALDE a întreprins măsuri remarcabile, cu un mare ecou şi reacţii pozitive în lumea oamenilor şi iubitorilor de cultură şi a societăţii româneşti în ansamblu, din care vă menţionez: - Emiterea Ordonanţei de urgenţă pentru Programul de investiţii, inclusiv în infrastructura din domeniul cultural. Este un pas esenţial care vine în contextul aniversării Centenarului Marii Uniri, întărind poziţionarea culturii, ca important pilon al dezvoltării durabile. Beneficiarii programului sunt: autorităţile Administraţiei Publice Centrale, inclusiv Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi instituţiile subordonate acestuia, dar şi autorităţile Administraţiei Publice Locale;
- Emiterea Hotărârii de Guvern pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice din România şi a oricărei alte producţii audiovizuale, inclusiv pentru atragerea finanţărilor şi a producţiilor străine. Considerăm că această măsură va avea un impact multiplu, nu numai asupra dezvoltării producţiei industriei cinematografice româneşti, cât şi a dimensiunilor dezvoltării sociale, economice şi turistice din ţara noastră;
- Realizarea de contracte pentru programe de finanţare din fonduri europene nerambursabile, dintre care aş dori să remarc:
Programul Ro-Cultura, în valoare de 29 de milioane de euro nerambursabili. Este cel mai important program de finanţare a sectorului cultural din România, prin aceste granturi norvegiene. Astfel, se creează posibilitatea realizării şi restaurarea, valorificarea culturală, economică a şapte clădiri-monument istoric; restaurarea a cel puţin 160 de obiective de patrimoniu; susţinerea a peste 150 de spectacole de artă contemporană; crearea a peste 160 de locuri de muncă; formarea a 100 de experţi şi specialişti activi în domeniul culturii şi patrimoniului. Alt program cu finanţare nerambursabilă, în valoare de 12 milioane de euro, de data aceasta - programul "e-cultura: Biblioteca digitală a României", cu un buget total de 54 de milioane RON, finanţat în cadrul Programului Operaţional Competitivitate. Proiectul va implica 29 de instituţii din România, 19 muzee, 5 biblioteci, Arhiva Naţională de Filme, Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune, Institutul Naţional al Patrimoniului şi aşa mai departe. Alt program finanţat în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă, în valoare de 3 milioane RON, cu două obiective principale, respectiv: elaborarea Codului patrimoniului şi realizarea Strategiei naţionale privind protejarea monumentelor istorice. De aceea, în acest context al preocupării permanente şi constante pentru valorile de nepreţuit ale patrimoniului naţional, evident că şi capodoperele lui Constantin Brâncuşi, mai ales cele cuprinse în Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, sunt în centrul atenţiei şi preocupărilor noastre. Aş vrea să vă povestesc despre Ansamblu. Deşi dumneavoastră vă menţineţi în aceeaşi notă, a denaturărilor şi dezinformărilor, doresc să vă prezint datele reale şi obiective ale acestei probleme. Starea de conservare a constituit o preocupare permanentă atât a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cât şi a autorităţilor locale. În acest sens, vorbim de restaurarea din anul 2000 a Coloanei fără Sfârşit, prin colaborarea dintre Ministerul Culturii, World Monuments Found şi The World Bank; restaurarea celorlalte - Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Scaunele -, finanţată tot de Ministerul Culturii, înfiinţarea de Primăria municipiului Târgu Jiu, care este administrator al ansamblului, a Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare "Constantin Brâncuşi", cu atribuţii în protejarea, conservarea şi punerea în valoare a ansamblului. În 2015, Centrul a încheiat un acord de parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Optoelectronică, pentru perioada 2015-2019, privind monitorizarea parametrilor fizico-chimici ai componentelor Ansamblului, prin metode ştiinţifice de cercetare. Astfel încât, în mai 2018, Centrul a achiziţionat, de asemenea, servicii pentru elaborarea Proiectului-cadru de urmărire în timp, mentenanţă, stabilirea prevederilor pentru activităţile de urmărire în timp, mentenanţă şi intervenţii la Ansamblul Monumental "Calea Eroilor", situat în Târgu Jiu. Piesele Ansamblului nu prezintă avarii grave, structurale sau de altă natură, în afara celor datorate în mod curent trecerii timpului, expunerii în aer liber şi atingerii oamenilor. Asupra acestora se intervine prin tratamente de biocidare, care se efectuează conform planului de urmărire şi control în timp. Precizăm că întreţinerea şi conservarea componentelor ansamblului nu au fost incluse între problemele semnalate de Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor - ICOMOS, organism consultativ de specialitate al UNESCO. Contrar afirmaţiilor din textul moţiunii simple, în preţuirea pe care o are Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale faţă de valoarea operelor marelui Constantin Brâncuşi, considerăm că este firească, necesară şi obligatorie repunerea dosarului de nominalizare pentru lista patrimoniului UNESCO. Reluarea dosarului de către Institutul Naţional al Patrimoniului, în acord cu Primăria Târgu Jiu, în perioada 2016-2017, prin refacerea fundamentării ştiinţifice, cu asigurarea atât a competenţelor profesionale necesare, inclusiv prin cooptarea de experţi internaţionali, cât şi a resurselor bugetare suficiente. Dosarul este depus. Este, în acelaşi timp, şi rezultatul consultărilor ICOMOS. În baza acordului menţionat, Institutul Naţional al Patrimoniului, Primăria municipiului Târgu Jiu monitorizează şi intervine asupra tuturor problemelor legate de proiectele în curs care au potenţial de a afecta autenticitatea şi integritatea ansamblului, ca: reţele de infrastructură, amenajarea celor două parcuri, autorizări de intervenţii de construcţii improprii în zona de protecţie, în vederea remedierii acestora, înaintea evaluării dosarului de către ICOMOS. Programe strategice. Una din marile preocupări în activitatea ministerului, care presupune un enorm volum de lucru, de mare amploare, diversificat, şi impune un grad de profesionalism şi responsabilitate este realizarea şi implementarea programelor strategice de mare impact, rezonanţă internă şi internaţională. Aş vrea să menţionez câteva: - Programul "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii". Este unul din programele cărora le acordăm o atenţie deosebită, având în vedere importanţa strategică pentru valorificarea culturii române în spaţiul european. Programul a devenit una dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate acţiuni ale Uniunii Europene. După marele succes din 2007, când acest rol i-a revenit Sibiului, acum, după cum ştim, i-a venit rândul oraşului Timişoara. Ţin să vă asigur că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale îl priveşte cu mare seriozitate şi responsabilitate. M-am dus personal la Timişoara, unde am avut întâlniri de lucru concrete cu reprezentanţi semnificativi, direct implicaţi în acest program - ai Primăriei, ai Consiliului Judeţean, ai Prefecturii şi ai societăţii civile. Cu acest prilej, am avut întâlniri cu experţii - 12, dintre care 10 sunt numiţi de instituţiile europene - Comisia Europeană, Consiliul European şi Comitetul Regiunilor, iar doi - experţi naţionali, independenţi, numiţi de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Au realizat şi s-a prezentat Raportul nr. 2 de monitorizare şi evaluare, urmând ca în 2019 şi 2020 să se facă Raportul nr. 3 şi Raportul nr. 4. Vă informez, potrivit procedurilor din Decizia nr. 445 din 2014 a Uniunii Europene, a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, pentru anii 2020-2033 şi conform Dosarului de candidatură, responsabilitatea implementării Programului Cultural Multianual pentru Timişoara 2021 şi gestionarea bugetului cheltuielilor operaţionale revine exclusiv Asociaţiei "Timişoara - Capitală Culturală Europeană". În acest context, rolul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale nu este de coordonare a implementării Programului "Timişoara - Capitală Culturală Europeană", spre deosebire de modelul "Sibiu - Capitală Europeană a Culturii 2007", când procedurile stabilite de Comisia Europeană erau diferite, şi care au fost schimbate, aşa cum am menţionat anterior, în 2014. În cazul Programului "Timişoara - Capitală Culturală Europeană", suma estimată - repet, doar estimată - de Asociaţia "Timişoara - Capitală Culturală Europeană", care ar reveni Guvernului României, prin Ministerul Culturii, ar fi de circa 12 milioane de euro, ceea ce reprezintă sub 25% din totalul bugetului. Având în vedere această pondere, afirmaţia din textul moţiunii - "Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale este primul responsabil pentru pregătirea acestui eveniment major" - nu se susţine şi este neadevărată, finanţarea revenind altor entităţi, precum: Municipalitatea, cu ponderea cea mai mare, de aproape 50%, Consiliului Judeţean, circa 5 milioane de euro şi altei entităţi din sectorul public, circa 4 milioane de euro; sectorului privat, 4,5 milioane de euro şi Uniunii Europene, 3 milioane de euro. La recomandările Comisiei Europene, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a declarat proiectul "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii". De asemenea, Ministerul Culturii lucrează la crearea bazelor legale pentru finalizarea deciziei oficiale luate la nivelul Guvernului României, pentru investiţia generală şi planul contribuţiei financiare din partea acestuia. Este în formă de finalizare şi pe circuitul de aprobare memorandumul în acest sens. Ulterior, memorandumul va fi ajustabil sau completat. Odată finalizat acest act normativ şi aprobat de Guvernul României, obiectiv prevăzut a fi realizat până la finalul anului 2018, se statuează cadrul legal distinct pentru asigurarea finanţării în toate dimensiunile ei: - Valoarea globală a sprijinului financiar;
- Planificarea contribuţiei financiare multianuale pe toată perioada 2018-2021;
- Procedurile de alocare financiară;
- Modalităţile de decontare;
- Criteriile de selecţie a proiectelor;
- Cheltuielile eligibile;
- Procedurile de achiziţie.
Astfel, se va crea o linie bugetară separată, de tipul unui program cultural prioritar, ale cărui prevederi trebuie să se regăsească în toate proiecţiile bugetare viitoare. Alt program - Programul Strategic "Oraşe Europene". Ministerul Culturii a lansat Programul "Oraşe Europene", dedicat oraşelor care au candidat în ambele etape ale competiţiei pentru titlul de "Capitală Europeană a Culturii în România", care cuprinde un număr de 13 oraşe, ca: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Târgu Mureş. Acest program are, în mod evident, avantajele de necontestat ale enormului impact de dezvoltare economică, educativă, culturală şi socială a diverselor zone ale ţării şi este în deplină concordanţă cu viziunea Consiliului miniştrilor culturii din Uniunea Europeană, care trasează priorităţi esenţiale ale cooperării europene în sfera politicilor culturale, respectiv: cultura accesibilă şi incluzivă, patrimoniul cultural, sectoarele culturale şi creative, economia creativă şi inovarea, promovarea diversităţii culturale, a culturii în relaţia cu Uniunea Europeană, a mobilităţii. De asemenea, Ministerul Culturii participă la Sezonul Româno-Francez, unde sunt cuprinse peste 300 de activităţi artistice, atât la Bucureşti, cât şi la Paris. La preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, punctul de maximă importanţă şi vârful politicii româneşti externe este perioada exercitării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru prima dată, de România. Europalia - alt eveniment. Prezenţa României, cu statut de invitat de onoare la această manifestare culturală de mare anvergură şi notorietate internaţională. Prin acest proiect se generează şi atrage un important capital de imagine pentru România, în continuarea exercitării, cum spuneam, a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Evenimente şi acţiuni culturale interne şi internaţionale de anvergură. Sunt cinci programe principale: - Programul de susţinere şi promovare a creaţiei şi artei interpretative;
- Programul de susţinere şi promovare a culturii scrise;
- Programul de susţinere şi promovare a culturii minorităţilor naţionale;
- Programul de susţinere şi promovare a patrimoniului cultural, a artelor vizuale şi a arhitecturii contemporane;
- Programul de nevoi culturale de urgenţă. Dacă îmi permiteţi, aici o să enumăr, foarte rapid: Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig, Târgul de Carte de la Madrid, Bienala de la Veneţia, Festivalul Naţional de Teatru de la Sibiu, Concursul şi Festivalul Internaţional "George Enescu", Expoziţia "Aurul şi argintul antic al României" de la Szeged, Festivalul Internaţional "Shakespeare" de la Craiova şi multe altele.
Participări, colaborări şi parteneriate internaţionale Doresc să vă prezint principalele acţiuni întreprinse în acest sens: - Întrunirea anuală a miniştrilor culturii din ţările europene de la Bruxelles, la nivelul Consiliului Uniunii Europene, în data de 23 mai;
- Participarea la prima reuniune interguvernamentală româno-polonă;
- Întâlniri oficiale şi de lucru, cu scopul dezvoltării colaborării şi cooperării în domeniul cultural, cu reprezentanţi ai Corpului Diplomatic acreditat în România, ai Primăriei municipiului Chişinău, cu delegaţia Universal Studios, dar şi întâlnire cu o delegaţie Google;
- Participarea la Summitul Cultural Internaţional de la Edinburgh, eveniment care aduce laolaltă toţi miniştrii culturii, artişti, operatori şi manageri culturali de top din întreaga lume.
Digitalizarea în cultură şi barometrul cultural. În spiritul tendinţelor europene, a creşterii accesului populaţiei la diverse şi variate forme de cultură, Ministerul Culturii a introdus pe agenda de lucru prezentă şi viitoare această nouă dimensiune - a culturii digitale. În acest sens, alături de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, s-a organizat prima conferinţă din România dedicată exclusiv culturii digitale. Se lucrează la elaborarea unor proiecte, precum: Proiectul "Culturalia.ro" - portalul informatic destinat culturii române; inclusiv crearea Centrului Naţional de Imagini Digitale, centre de mediateci ale viitorului şi recensământul şi harta naţională a tuturor instituţiilor de cultură. Intrat deja în conştiinţa publică, şi anul acesta, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a lansat "Barometrul de consum cultural", document programatic pentru fundamentarea politicilor şi strategiilor în domeniul culturii, care are menirea ca prin măsurători sociologice complexe să ofere o imagine obiectivă asupra atitudinilor culturale ale românilor, preferinţe şi înclinaţii spre o anumită formă de cultură. Mecanisme consultative. Un element esenţial pentru analiza şi evaluarea situaţiei din cultura română, şi pentru a-i da consistenţă şi perspectivă, este extinderea unui dialog şi a unei colaborări constructive şi pozitive cu cât mai mulţi dintre participanţi. În acest sens, doresc să vă aduc la cunoştinţă realizarea multiplelor întâlniri şi discuţii cu diverse entităţi ca: Academia Română, uniunile de creaţie, societatea civilă; întâlniri cu reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale; întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor locale; conlucrarea şi colaborarea cât mai concretă şi eficientă cu instituţii centrale, ca: Televiziunea Română, Radiodifuziunea, ICR; întâlniri multiple cu diverse personalităţi ale vieţii culturale române şi internaţionale din diverse domenii de activitate, în spiritul celui mai deschis, pozitiv şi constructiv dialog. Probleme specifice şi particulare; diverse aspecte ale activităţii curente. Având o permanentă preocupare pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea activităţii în domeniul cultural, dar şi pentru remedierea numeroaselor aspecte negative pe care le-am găsit la preluarea mandatului, multe apărute, şi generate, şi dezvoltate în ani, cu, din păcate, o bogată istorie negativă, am întreprins acţiuni, din care aş vrea să enunţ doar câteva: evaluarea anuală a managerilor; organizarea şi pregătirea concursului de management pentru instituţii; finalizarea procesului de stabilire a noilor componenţe ale comisiilor: Comisia Naţională de Arheologie, Comisia Zonală, Comisia Naţională de Monumente Istorice, Comisia Naţională a Bibliotecilor; şi reluarea, după nouă ani de întrerupere, numirea Consiliului de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei; elaborarea şi supunerea în consultare publică a Ghidului solicitantului pentru apelul de proiecte; susţinerea expoziţiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate. Multiplele litigii de natură generală şi referitoare la probleme de patrimoniu - clădiri, terenuri, obiecte de artă - şi a avizărilor şi autorizaţiilor pe care trebuie să le emită Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Probleme particulare ca: - Problema "Cuminţenia Pământului" - presupune două aspecte. Primul fiind returnarea donaţiilor în condiţii de deplină legalitate şi cu un mecanism de finanţare coerent, în urma eşecului evident şi masiv al acţiunii întreprinse în timpul Guvernului tehnocrat. Iar al doilea aspect - condiţiile de legalitate a încheierii contractului de cumpărare de către statul român a acestei sculpturi şi reluarea negocierilor cu moştenitorii legali, până la stabilirea termenilor finali asupra răscumpărării. Situaţia Muzeului şi Castelului Peleş, în care trebuie renegociat contractul prezent sau în alte condiţii care se stabilesc între Casa Regală şi Guvernul României; Problema Muzeului Bran, care este evacuat de către proprietari, şi pe care în sfârşit am reuşit să-l relocăm. Probleme grave, cu un puternic impact financiar şi economic, privind situaţiile de insolvenţă în care se află RADEF, cinematografele, şi Coresi, şi care trebuie corect şi legal administrate, în interesul statului român. În acest context se încadrează şi mult disputatul subiect Roşia Montană. Introducerea acestui subiect şi datele prezentate în moţiunea simplă conţin numeroase denaturări şi dezinformări ale situaţiei reale, probabil generate de unii dintre semnatarii moţiunii simple, cunoscuţi prin atitudini discutabile. În aceste circumstanţe, mă simt obligat şi dator să vă prezint succint situaţia reală. Comitetul Patrimoniului Mondial a decis, luni, 2 iulie 2018, la Manama, că propunerea Guvernului României de a amâna înscrierea Peisajului Cultural Minier de la Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial UNESCO este una întemeiată şi raţională, având în vedere interesele statului român. Potrivit deciziei adoptate, în unanimitate şi în consens, a celor 21 de membri ai Comitetului, după prezentarea motivelor pentru care Guvernul României solicită amânarea dosarului, din cauza arbitrajului internaţional în curs, până la finalizarea procesului. Precizăm - pentru cei care nu cunosc - că din 2015 există această cauză, în care Gold Corporation solicită statului român despăgubiri în valoare de 4,37 de miliarde de dolari. Litigiul este în plină desfăşurare, până în noiembrie 2019. În aceste condiţii, în vederea protejării patrimoniului naţional, dar şi a intereselor financiare ale statului român, în conformitate cu Strategia de Siguranţă Naţională, prin dezbatere în şedinţa CSAT, Guvernul României a solicitat, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, amânarea - deci nu retragerea - includerii Peisajului Cultural Minier de la Roşia Montană. Menţionăm că în cadrul Comitetului Patrimoniului Mondial, de la Manama, din iulie 2018, singurul stat care s-a opus, într-o primă fază, solicitării de amânare nu a fost, cum s-a indus aici, România. Tratând cu toată seriozitatea şi patriotismul, pe coordonatele priorităţilor de securitate naţională şi a intereselor statului român, cu mâhnire, opinia publică a constatat că, în mod grav, foşti demnitari ai statului român au preferat, fiind prezenţi la Manama, să facă lobby pe lângă alte state, împotriva intereselor României. Probabil tot dumnealor sunt autorii introducerii în moţiune a sintagmei "trădare naţională". Desigur, se poate genera o întreagă polemică asupra acestui subiect şi dacă nu cumva neamânarea ar putea fi considerată... pentru că pierderea litigiului are, pe cale de consecinţă, plata a 4,2 miliarde de dolari, din buzunarul cetăţenilor români. Nu lipsit de importanţă este că, din punctul de vedere al valorii patrimoniale, conform legislaţiei româneşti, există o protecţie a acestui patrimoniu. Dar înscrierea de pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, este adevărat, ar conferi şi ar garanta un grad mai înalt şi mai sigur de protecţie. Aceasta totuşi neimplicând o interdicţie a priori faţă de un tip de activitate, inclusiv mineritul. O precizare, deşi de o importanţă minoră şi secundară, dar asupra căreia se face referire în moţiunea simplă, este nivelul de reprezentare la şedinţa Comitetului Patrimoniului Mondial. În acest sens, aş vrea să remarc faptul că majoritatea ţărilor au fost reprezentate la nivel de ambasador UNESCO sau alţi reprezentanţi şi nu au participat miniştrii. Pentru ca dumneavoastră să aveţi o imagine completă, pentru a emite propriile dumneavoastră judecăţi, aş dori să vă informez asupra a două aspecte, respectiv: depunerea dosarului, de România, la UNESCO, s-a făcut pe 4 ianuarie 2017, prin decizia exclusivă a ministrului culturii de atunci, în ultima zi de mandat. (Vociferări.); la depunerea dosarului a fost prezentat în mod superficial şi voalat, practic dezinformând cu toate acestea Comitetul UNESCO. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Sper că am reuşit să fac o imagine cât mai completă a principalelor preocupări şi activităţi ale Guvernului României, respectiv, ale Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
|
|
|
|
|
Doamna Beatrice Tudor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Prin moţiunea depusă astăzi, PNL se face vinovat de mai multe lucruri, care variază, de la minciună la plagiere, de la manipulare la mimarea interesului, totul, sub tentativa de a folosi politic Centenarul, pentru a mai dezbina puţin românii. Să le luăm pe rând, pentru a putea înţelege de ce Grupul PSD din Camera Deputaţilor nu poate susţine această moţiune şi de ce niciun alt deputat de bună-credinţă nu o poate susţine. Deputaţii PNL îl acuză pe ministrul culturii de faptul că se prăbuşesc copacii din Parcul Brâncuşi din Târgu Jiu, peste operele marelui sculptor, şi că Axa Brâncuşi este din ce în ce mai greu circulabilă pietonal. Pentru cine crede că este o glumă îi asigur că aşa scrie, cu exactitate, negru pe alb, în paginile 2 şi 3 din moţiune. Ce nu scrie în moţiune însă este că primarul municipiului Târgu Jiu este coleg cu deputaţii liberali, fiind tot un membru al PNL, în persoana domnului Marcel Romanescu. Şi atunci, în loc să-l îndemne pe ministrul Ivaşcu să pună mâna pe drujbă şi lopată şi să rezolve situaţia copacilor care stau să cadă şi pe cea a aleilor abia circulabile, nu ar fi trebuit ca deputaţii liberali să aibă întâi şi întâi o discuţie cu primarul liberal al Târgu Jiului? Or fi monumentele lui Brâncuşi în patrimoniul administrat de Ministerul Culturii, dar copacii şi aleile, precum şi decizia de a spăla sau nu, cu mopul, faimoasele sculpturi, tot în sarcina primăriei rămân. Stimaţi colegi, Cred, sincer, că puţine lucruri sunt mai regretabile decât folosirea unor simboluri naţionale în lupta politică. Pentru că, odată intrate în această luptă, ele nu mai aparţin cetăţenilor, ci politicienilor. Liberalii încearcă să-l folosească pe Brâncuşi, în 2018, ca subiect de dezbinare, să asmută românii împotriva românilor, aşa cum au încercat să-l folosească tehnocraţii pe Brâncuşi, în 2016, ca element de recuzită pentru spectacolul lor politic. Cred că marele sculptor s-ar întoarce în mormânt dacă ar vedea cum numele său şi operele sale sunt folosite pe post de muniţie politică. Este profund regretabil că, din ură politică, se depăşesc toate limitele bunului-simţ şi ale decenţei. Este şi mai regretabil că acest lucru se întâmplă în anul 2018, anul în care ar trebui să sărbătorim Centenarul Marii Uniri, precum şi lucrurile care ne unesc, ca români. Înţeleg goana după voturi şi înţeleg nevoia de a câştiga atenţie în presă sau în faţa alegătorilor, cu subiecte care prind. Dar mai ştiu că totul are o limită. Doamnelor şi domnilor, Textul moţiunii face referire la subiectul Roşia Montană. Dar, exact ca în bancurile cu Radio Erevan, în care nu se dădea, ci se lua, semnatarii îl acuză pe George Ivaşcu că sapă groapa Roşiei Montane, o altă găselniţă de comunicare care caută să atragă un titlu în presă. Dacă s-ar preocupa mai mult de verificarea faptelor decât de găsirea de expresii politice mediocre, liberalii ar face câteva descoperiri uluitoare. Prima ar fi că, prin acţiunea sa din luna iulie, ministrul Ivaşcu a încercat să facă în aşa fel încât România să nu piardă automat 4,3 miliarde de dolari. Poate pentru lobby-ul liberal aceştia nu sunt mulţi bani, dar pentru România cred că este o sumă importantă. Iată faptele. Ţinând cont de aspectele patrimoniale sensibile, unde România poate pierde suma de 4,37 miliarde de dolari, Guvernul României a solicitat amânarea analizării dosarului depus la UNESCO, până la soluţionarea litigiului de la Curtea de Arbitraj de la Washington, în vederea protejării patrimoniului naţional şi a intereselor financiare ale statului român. Nu suntem dispuşi să plătim din buzunarul cetăţeanului cele 4 miliarde de dolari, care se pot pierde în urma litigiului mai sus menţionat. Aşadar, Guvernul României nu solicită retragerea dosarului, ci amânarea acestuia, până la soluţionarea litigiului în dosarul de arbitraj, pentru care, în data de 22 februarie 2018, Casa de Avocatură care reprezintă statul român a depus apărarea la Curtea de Arbitraj de la Washington. Iată ce zice textul liberal pe care îl dezbatem astăzi. Citez fără jocurile de cuvinte ale consilierilor - "Concret, din pricina eforturilor susţine de către Guvern, dosarul Roşia Montană nu a intrat în patrimoniul UNESCO. Pur şi simplu, Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO, care trebuia să decidă soarta dosarului Roşia Montană, în sensul includerii sau nu în lista patrimoniului mondial, a amânat votul la solicitarea Guvernului nostru şi a returnat dosarul". Vedeţi, deci, de ce moţiunea aceasta este o glumă! PNL ar fi vrut ca România să plătească din buzunar 4,3 miliarde de dolari, pentru ca apoi să facă o moţiune împotriva ministrului Teodorovici, probabil, prin care să întrebe, de unde banii? Şi, culmea, tot PNL vorbeşte despre trădare naţională. Aceasta este cea mai mare şi mai grosolană manipulare din textul acestei moţiuni. Iată şi un citat din liberalul Crin Antonescu, din anul 2013, acelaşi Crin Antonescu pe care PNL se pregăteşte să-l reşapeze drept europarlamentar - "Păi, dacă sunt despăgubiri, atunci prim-ministrul ar trebui să fie campionul acestui proiect, venind în Parlament, pledând pentru el şi explicând cât ne costă dacă nu-l facem şi cum am ajuns în situaţia asta...". Cum rămâne, stimaţi colegi liberali? Crin Antonescu nu părea dispus să plătească daunele de miliarde, dar noul PNL vedem că ar vrea să dăm 4 miliarde de dolari pe Apa Sâmbetei. Ce s-a schimbat şi de ce? Şi mai aveţi curajul să vorbiţi de interese! Doamnelor şi domnilor, Ajungem şi la subiectul Centenarului, din care ne convingem de faptul că liberalii nu prea vorbesc ei între ei. Pentru că, pe de o parte, avem textul în care ministrul Ivaşcu este amplu criticat şi, pe de altă parte, avem declaraţiile publice ale unor parlamentari ai PNL extrem de vizibili, care tocmai ce spuneau, nu mai departe de acum una-două săptămâni, că nu au ce să-i reproşeze lui George Ivaşcu, referitor la activitatea privind monumentul de la Alba Iulia. Păi, până se lămuresc liberalii între ei, rămân faptele. Vă rog să reţineţi un număr - 145.524.133 de lei. Aceasta este suma alocată pentru toate proiectele dedicate Centenarului. Este o sumă impresionantă şi este meritul ministrului Ivaşcu, pentru că a alocat responsabil aceşti bani, găsind un raport optim între judeţele care au contribuit la Unirea din 1918 şi nevoia tuturor românilor de a aniversa Centenarul. Judeţele Iaşi şi Alba au primit cele mai importante fonduri, pentru că sunt şi judeţele care au şi cel mai mult de oferit, din perspectiva contribuţiei istorice. Dar deputaţii PNL ştiu bine acest lucru, pentru că ministrul Ivaşcu a venit la Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor şi a prezentat public, transparent, aceste situaţii. Tot cu acest prilej, deputaţii PNL s-ar fi putut lămuri şi de faptul că monumentul de la Alba Iulia este în grafic. Şi l-ar fi putut auzi pe colegul lor din Alba, care spunea că ministrul Ivaşcu şi-a dat interesul în privinţa acestui monument şi că el, personal, nu are ce-i reproşa. Este greu de spus dacă liberalii chiar nu vorbesc între ei, din cauza luptelor interne de partid şi chiar nu ştiu toate aceste date sau dacă le-au aflat, dar le-au ignorat cu bună-ştiinţă, doar ca să mai facă un gest politic precum această moţiune. Cert este un lucru. George Ivaşcu a reuşit să deblocheze activităţi dedicate Centenarului, a reuşit să asigure finanţarea a aproape 650 de proiecte, în toată România şi a reuşit să recupereze terenul şi timpul pierdut. Nu mă aşteptam ca PNL să aducă laude unui ministru PSD, dar nici nu mă aşteptam ca liberalii să folosească Centenarul cu atât cinism şi sânge rece, politic. Stimaţi colegi, Despre critica pe care o încearcă PNL, atunci când face comentarii asupra modului în care George Ivaşcu şi-a prezentat bilanţul, nu pot să spun decât că este deosebit de ironic că PNL îi critică pe cei care citesc discursurile de pe foi, când ei l-au inventat pe Klaus Iohannis, cititorul, prin excelenţă, al politicii româneşti. Măcar George Ivaşcu şi-a susţinut bilanţul printr-o declaraţie de presă; Preşedintele României l-a susţinut pe Facebook. Cât despre subiectul "Timişoara - Capitală Culturală Europeană", pot să spun că, dacă modul de gestionare a acestui proiect este similar cu modul în care primarul liberal Robu a gestionat marcajele în intersecţia care a lăsat Europa cu gura căscată, atunci e clar cum stăm. La fel de clar cum este şi tentativa PNL de a arunca incompetenţa primarilor lor de mari oraşe - Timişoara şi Târgu Jiu - pe seama miniştrilor PSD. Este clar şi ce se întâmplă cu politica bunului-simţ pe care o declarau liberalii. Ce mai vreau să menţionez este faptul că şi această moţiune, ca şi cea de săptămâna trecută, împotriva ministrului economiei, conţine cel puţin un pasaj copiat identic din textul moţiunii din martie. Este clar cât interes real au liberalii faţă de acest subiect, dacă au decis că mai este nevoie să copieze paragrafe care să sune bine în mintea lor sau ajută ca textul să fie mai lung, chipurile, mai serios. Suntem în faţa unei farse politice, asta este sigur. Stimaţi colegi, Din toate motivele descrise mai sus, Grupul PSD va vota împotriva acestei moţiuni. Eu îmi reiau apelul, de a nu folosi Centenarul şi simbolurile naţionale ca temă de divizare a societăţii româneşti, în speranţa că vom înţelege cu toţii că, dacă devalorizăm simbolurile, le pierdem pentru totdeauna. Mulţumesc. (Aplauze.)
|
|
|
|
|
Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor colegi, Înainte de toate, mă bucur că am aflat şi eu astăzi, de la antevorbitorul meu, că o moţiune simplă înseamnă dezbinare naţională. Dar când v-aţi dat două Guverne jos, nu ştiu ce Dumnezeu a mai fost. Bun. (Aplauze.) Domnule ministru, Dragi colegi, Este un act constituţional şi foarte îndreptăţit. Această moţiune simplă, astăzi, este un act îndreptăţit. Şi am să vă spun de ce, domnule ministru. Începând de la titlul acestui act, al acestei moţiuni - "PSD îngroapă cultura românească în anul Centenarului" - este mai mult de un titlu, este un adevăr crud, un adevăr care doare, un adevăr pe care ar trebui să-l vadă şi colegii dumneavoastră, chiar dacă sunt obligaţi să vină aici, să vă ţină spatele şi să vă susţină trena. Vă aduc aminte, domnule ministru, că partidul pe care dumneavoastră îl reprezentaţi astăzi aici - şi în Guvern, bineînţeles -, în 2016, în campanie electorală, a venit în faţa naţiunii, cu acel Program de guvernare, plin de steroizi, în care se spunea că veţi face investiţii în cetăţile dacice, veţi face investiţii în infrastructura pentru cultură, veţi adopta Legea meşteşugarilor, veţi construi un centru multifuncţional cultural în capitală... la prietena dumneavoastră... veţi veni în faţa cetăţenilor... naţiunii... cetăţenilor României, cu acea vestită autostradă culturală care va uni oraşele care au avut un rol istoric în desfăşurarea evenimentelor de la 1 Decembrie 2018. Numai în hârtiile dumneavoastră există aceste lucruri. Ceilalţi, toţi, nu le-am văzut, numai dumneavoastră le ştiţi. Aţi venit şi aţi spus, domnule ministru, în campania electorală - nu dumneavoastră, colegii dumneavoastră - că veţi mări, în fiecare an, cu 50%, bugetul Ministerului Culturii. În fiecare an, domnule ministru, atât dumneavoastră, cât şi predecesorii dumneavoastră, n-aţi scos un cuvinţel când vi s-a tăiat, la fiecare rectificare, din bugetul Ministerului Culturii, al instituţiei pe care dumneavoastră o conduceţi. Eu, unul, nu am sesizat, nu am văzut, în spaţiul public, o ieşire a dumneavoastră în care să luaţi atitudine faţă de acest act de o gravitate colosală pentru dumneavoastră, ca om de cultură. Nu am sesizat aceste lucruri, domnule ministru. Spunea cineva aici... de fapt, antevorbitorul meu... că venim şi facem moţiuni simple adresate miniştrilor, bunilor miniştri din Guvernul Viorica-Vasilica Dăncilă, să abatem atenţia de la luptele interne din PNL. Nu vorbiţi de funie în casa spânzuratului, vă rog eu frumos! Nu vorbiţi de asta, că îl supăraţi pe şefu! În altă ordine de idei... Domnule ministru, Şi am să vorbesc, mai puţin, şi la sfârşit, despre Centenar, pentru că nu mai există subiectul. Aţi reuşit să-l îngropaţi. Mai sunt 45 de zile până la 1 Decembrie 2018, 45 de zile! V-am atras atenţia, atât eu, cât şi colegii noştri din comisie, atunci când aţi venit la audieri în faţa comisiei, că este cel mai important lucru, cea mai importantă direcţie a strategiei ministerului în acest an, şi anume, Centenarul Marii Uniri. Mai sunt 45 de zile, domnule ministru! Vreau să vorbim despre Capitală Culturală Europeană. Şi, aşa cum îi stă bine unui om informat, lucrăm cu materialul clientului. Spuneaţi mai devreme dumneavoastră, domnule George Ivaşcu, că, conform Deciziei nr. 445 din 2014, Ministerul Culturii nu are niciun fel de atribuţiune sau nu este principalul "vinovat" de situaţia de la Timişoara - apropo de "Timişoara - Capitală Culturală Europeană 2021". Păi, daţi-mi voie să vă citesc de pe site-ul Ministerului Culturii. Nu citesc din altă parte. Site-ul Ministerului Culturii, "Proiecte strategice" - "Capitală Europeană a Culturii", paragraful 4... să nu căutaţi mult. "Conform Regulamentului de procedură al competiţiei, Ministerul Culturii acţionează în calitate de autoritate de management responsabilă de organizarea şi gestionarea acţiunii "Capitale Culturale Europene" pentru anul 2021 în Timişoara. Titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 reprezintă o prioritate pentru România şi generează avantaje substanţiale în domeniile cultural, social şi economic, atât pe parcursul anului respectiv cât şi ulterior" - site-ul Ministerului Culturii, domnule ministru! Bun. Spuneaţi mai devreme că n-aveţi niciun fel de atribuţiune. Timp de doi ani de zile - timp de doi ani de zile - 2017-2018, adică jumătate din perioada în care trebuia să vă implicaţi acolo, atât dumneavoastră, cât şi toţi ceilalţi parteneri ai Ministerului Culturii, nu aţi investit niciun leu, domnule ministru! Spuneaţi mai devreme că Ministerul Culturii trebuie să investească undeva la 12,5 milioane de euro, adică sub 25% din valoarea totală. Dar timp de doi ani de zile aţi investit vreun leu? Ştiţi că acei oameni, de acolo, autoritatea locală, asociaţia respectivă, care se ocupă de managementul acestui mare proiect, funcţionează, ţine legătura şi utilizează foarte mulţi voluntari, oameni din zona culturală, oameni din zona asociaţiilor culturale, oameni din zona privată, fără ca Ministerul Culturii să înţeleagă că a pierdut doi ani? Şi, în definitiv, în această situaţie, domnule ministru, cel mai important duşman al dumneavoastră nu este Partidul Naţional Liberal sau partenerii lui din opoziţie. Este timpul, domnule ministru, este timpul, exact cum v-am spus, la depunerea jurământului. În şedinţa la care aţi venit pentru audieri, v-am spus că sunteţi într-o luptă contra cronometru! În altă ordine de idei. V-am întrebat, în cadrul comisiei - când aţi binevoit, după nu ştiu câte invitaţii, să veniţi la audieri în cadrul comisiei, pe aceeaşi temă, extrem de actuală şi de fierbinte, cea a Centenarului Marii Uniri - v-am întrebat, domnule ministru, nu numai de Statuia Marii Uniri de la Alba Iulia, v-am întrebat şi de Statuia Marii Uniri de la Arad, şi ne-aţi spus, conform stenogramelor, că până pe 25 noiembrie - adică aproape peste 40 de zile, o lună de zile - va fi pe noul amplasament. Păi, domnule ministru, dacă nici n-aţi alocat banii pentru fundaţie? Şi acum o să vă rog să spuneţi aici, în faţa colegilor dumneavoastră, că poate dânşii spun că noi suntem subiectivi. Dar să spuneţi tuturor, implicit în faţa colegilor dumneavoastră de partid sau de guvernare, dacă la 25 noiembrie Statuia Marii Uniri de la Arad va fi pe amplasament, în situaţia în care nu s-au alocat banii pentru fundaţie - monumentul având 100 de tone, să ne înţelegem! Acolo este o lucrare de artă, o lucrare extrem de greoaie. Nu cred că în 28 de zile sau 30 de zile, în situaţia în care 30 de zile probabil numai betonul trebuie să stea să se întărească, puteţi să puneţi pe amplasamentul respectiv acea statuie, acel monument. Şi, ca atare, în situaţia în care ieşiţi din termen şi la 25 noiembrie nu v-aţi respectat angajamentul, domnule ministru, vă mai vedem în calitatea de ministru, la 1 decembrie? Şi, în ultimă instanţă, pentru că văd că timpul se apropie de sfârşit... Domnule ministru, Vă spun eu care este sloganul pe care îl vântură toţi cei care participă la "nenumăratele" manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri. Vă spun care este şi ar trebui să-l... nu ştiu, să-l înregistraţi şi pe acesta la OSIM - "Luaţi micul cu muştar, să uitaţi de Centenar!". Acesta este sloganul care este vehiculat, la ora actuală, domnule ministru, în toată România. (Aplauze.) Aţi umplut România de mici şi de bere! (Aplauze.) Iar în ultimă instanţă... Domnule George Vladimir Ivaşcu, Vreau să vă mai spun un lucru. Dacă ar fi să vă dăm... am fi spectatorii dumneavoastră, iar ministerul ar fi o scenă, la sfârşitul prestaţiei dumneavoastră, domnule ministru, vă garantez nu veţi lua nici măcar un "bis" şi nici măcar câteva aplauze răzleţe, în fundul sălii. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
|
|
