Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,09.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa şi vă anunţ că, în acest moment, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 160 de deputaţi.

În conformitate cu prevederile art. 94, au fost distribuite ordinea de zi pentru zilele de luni - 29, 30 şi 31 octombrie; lista rapoartelor depuse în perioada 24-29 octombrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare şi informarea cu privire la iniţiativele legislative care urmează să fie avizate.

Programul de lucru - până la ora 18,00, după care urmează răspunsurile la interpelările adresate membrilor Guvernului.

30. Vă anunţ că Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Regatul Spaniei pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor şi a Protocolului la Convenţie, semnat la Bucureşti, la 18 octombrie 2017 (PL-x 393/2018) - termenul de dezbare şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulament.

Dacă aveţi intervenţii pe procedură?

Domnul Lupaşcu, vă rog.

Domnul Costel Lupaşcu:

Domnule preşedinte,

409. Vă rog să supuneţi votului mutarea de pe poziţia 409 pe poziţia 21 - PL-x 428/2018 - şi retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Dar de ce nu pe poziţia 3, ca să-l retrimitem?

Da, bun. Supun votului PL-x... spuneţi, citiţi proiectul de lege, ca să ştie colegii ce supunem votului.

Domnul Costel Lupaşcu:

Poziţia 409 de pe ordinea de zi. (Discuţii în sală.)

Domnul Florin Iordache:

428.

Domnul Costel Lupaşcu:

Proiectul de Lege pentru completarea art. 33 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice - PL-x 428/2018.

Domnul Florin Iordache:

Da. Avem raport de respingere de la Comisia pentru muncă, da? Este vorba de PL-x 428/2018. Şi să-l aducem în faţă, să-l retrimitem la Comisia pentru muncă, termen - două săptămâni, da?

Corect, doamnă Violeta Răduţ? Corect. Bun.

Supun votului dumneavoastră PL-x 428/2018. Să înceapă votul.

105 voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, 5 abţineri. Deci PL-x 428 a fost adus în faţă şi retrimis la Comisia pentru muncă, două săptămâni.

Următoarea propunere.

Domnul Costel Lupaşcu:

Vă solicit mutarea PL-x 410/2018 (Proiectul de Lege pentru acceptarea Acordului de înfiinţare a Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură, încheiat la Beijing, la 29 iunie 2015 şi a Rezoluţiei nr. 40 privind admiterea României ca membru al Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură, la 12 mai 2017.) de pe poziţia 37 pe poziţia 18.

Domnul Florin Iordache:

Da, deci 37. Acesta este PL-x 410/2018, cu raport de la Comisia pentru buget, da?

Domnul Costel Lupaşcu:

Da. Proiectul de Lege pentru acceptarea Acordului de înfiinţare a Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură...

Domnul Florin Iordache:

... încheiat la Beijing... şi textul curge, da?

Deci îl aduceţi după 37 pe...?

Domnul Costel Lupaşcu:

Pe poziţia 18.

Domnul Florin Iordache:

... pe 18.

Domnul Costel Lupaşcu:

Şi ultima solicitare.

Domnul Florin Iordache:

Staţi puţin, staţi puţin, să supun votului această mutare de pe poziţia 37 pe poziţia 18; trece tacit în data de 2 noiembrie. Să înceapă votul.

Da. 150 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă. A fost adus pe poziţia 18. Rog stafful tehnic să actualizeze.

Mai departe. Următoarea propunere.

Domnul Costel Lupaşcu:

Mutarea de pe poziţia 88 pe poziţia 19 a PL-x 272/2018 - Proiectul de Lege pentru modificarea art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Domnul Florin Iordache:

Da. Tot aşa, cu raport de la Comisia pentru buget. Raport de adoptare, da? Bun. Să înceapă votul.

Da. 119 voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, o abţinere. S-a mutat şi acest PL-x 272/2018.

Da, domnul Andronache, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O problemă de procedură, în baza art. 151 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte,

Aţi anunţat că s-a depus la căsuţa electronică a deputatului, adică a fiecăruia dintre noi, lista cu propunerile legislative sau proiectele de lege care sunt în termen de sesizare la Curtea Constituţională.

Eu am verificat pe site-ul Camerei Deputaţilor; nu există nicio reglementare trecută ca fiind depusă la secretarul general al Camerei, pentru sesizare la Camera Deputaţilor. Am verificat la căsuţă să văd dacă am o listă de genul acesta, şi nu am.

Pe cale de consecinţă, fie ne comunicaţi acum această listă, fie, rugămintea mea, atunci când faceţi acest anunţ, să nu mai fie formal, ci să fie chiar însoţit de lista respectivă, sau măcar să fie încărcată pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Fără îndoială. Am rugat stafful tehnic să verifice această listă şi vă comunic. Fără îndoială, aveţi dreptate, domnule Andronache.

Acum se încarcă.

Domnule Andronache, în momentul în care eu am anunţat... Înţeleg că se încarcă pe site. O să verificaţi. Şi, la legile respective, dacă a fost procedură de urgenţă sau nu a fost procedură de urgenţă, puteţi sesiza Curtea Constituţională. Acum se încarcă pe site.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Cupă, vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ion Cupă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

3. Propun şi eu aducerea de pe poziţia 79 a Pl-x 273/2018 (Propunerea legislativă pentru modificarea art.10 alin.(14) din Legea nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".). De la Comisia pentru mediu are raport. Aducerea în faţă, pe poziţia 3. Şi termen - 3 săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Este vorba de Pl-x 273/2018, cu Biosfera "Delta Dunării", da? Deci dumneavoastră doriţi ca Pl-x 273/2018 să fie adus pe poziţia 3 şi să fie retrimis la Comisia dumneavoastră; termen de dezbatere - 3 săptămâni. Are raport de adoptare. Bănuiesc că aveţi anumite observaţii de făcut, da?

Mulţumesc.

Supun votului propunerea făcută de domnul preşedinte Cupă. Să înceapă votul.

Da. 173 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere. A fost adoptată şi această propunere.

Intervenţii? Nu mai sunt. Bun.

Revenim la ordinea de zi.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; este vorba de PH CD 73 /2018; a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu.

La preambul? Nu.

La articolul unic? Nu. Rămâne la votul final.

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Fondului european de apărare; este vorba de COM(2018) 476; PH CD 74 /2018.

Din partea comisiei, vă rog, domnul vicepreşedinte.

Vă rog, domnule Muşoiu, Comisia pentru afaceri europene.

Vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Proiectul de Hotărâre al Camerei Deputaţilor, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene, privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Fondului european de apărare COM(2018) 476.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie transmis de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut stabilirea priorităţilor Fondului, împreună cu statele membre, în cadrul programelor de lucru şi a subliniat importanţa dotării cu tehnică de luptă modernă a tuturor statelor membre, precum şi cu mijloace de răspuns adecvate avansului tehnologic înregistrat de războiul hibrid.

A recomandat sporirea eforturilor de atragere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a societăţilor comerciale nou- înfiinţate, în programul spaţial al Uniunii Europene, pentru a spori rezilienţa programelor de apărare comune.

A recomandat sprijinirea cercetării şi dezvoltării pe termen lung, care vizează impulsul tehnologic şi inovarea, în special cooperarea dintre entităţile din statele membre, în spiritul politicii de coeziune.

A propus flexibilizarea Programului-cadru pentru cercetare şi inovare al Uniunii Europene, Orizont Europa, pentru a atrage proiecte de cooperare ale întreprinderilor mici şi mijlocii în domeniul apărării.

A recomandat ca guvernanţa Fondului european de apărare să fie stabilită astfel încât statele membre şi reprezentanţii industriei să asigure respectarea deplină a liberei concurenţe.

A recomandat accelerarea eforturilor depuse în derularea programelor spaţiale ale Uniunii Europene, în special a programului Copernicus, pentru a oferi informaţii rapide, complexe şi de rezoluţie cât mai ridicată, utile şi în domeniul apărării, precum şi al producţiei şi utilizării dispozitivelor care recepţionează semnalele de poziţionare geografică ale sistemului de sateliţi Magellan.

Opinia, adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 23 octombrie 2018, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Intervenţii?

Intervenţii din partea grupurilor? Nu.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu.

La preambul. Obiecţii? Nu.

La articolul unic? Nu. Adoptat. Rămâne la votul final.

Următorul.

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European: Primul raport bienal privind progresele înregistrate în dezvoltarea uniunii vamale a UE şi guvernanţa acesteia; este vorba de COM(2018) 524; PH CD 75 /2018.

Tot domnul Muşoiu, domnul vicepreşedinte.

Vă rog, prezentaţi raportul Comisiei pentru afaceri europene.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Raport privind Proiectul de Hotărâre al Camerei Deputaţilor, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European: Primul raport bienal privind progresele înregistrate în dezvoltarea uniunii vamale a Uniunii Europene şi guvernanţa acesteia COM(2018)524.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut obiectivul derulării electronice complete a procedurilor vamale şi subliniază importanţa sistemelor online protejate împotriva atacurilor cibernetice şi accesibile pe o scară cât mai largă.

A recomandat sporirea eforturilor pe planul Uniunii, ce vizează informarea entităţilor comerciale cu privire la procedurile vamale şi la reglementările adiacente relevante.

A subliniat importanţa transparenţei şi clarităţii procedurilor vamale privind importul mărfurilor care se adresează unor pieţe de nişă sau mai puţin cunoscute pe plan european, celor care prezintă perisabilitate ridicată, a celor referitoare la produse inovative, precum şi celor necesare realizării de prototipuri.

A recomandat intensificarea eforturilor de combatere a contrafacerilor şi a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv pe calea acţiunii externe a Uniunii şi prin intermediul acordurilor comerciale.

A subliniat efortul sporit la derularea de operaţiuni vamale la graniţa de est a Uniunii Europene, având în vedere atât diferenţele sistemelor vamale, cât şi creşterea volumului operaţiunilor comerciale, ca urmare a sporirii prezenţei Uniunii pe piaţa globală.

A recomandat consultări periodice cu agenţii economici, astfel încât să fie identificate din timp şi înlăturate eventualele obstacole în calea derulării eficiente a procedurilor vamale.

Opinia, adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 23 octombrie 2018, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dacă sunt intervenţii? Nu, nu sunt.

Mergem mai departe. Rămâne...

Deci avem aşa.

La titlu, intervenţii? Nu.

La preambul, intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii? Nu. Rămâne la votul final.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare; PL-x 139/2018; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Cine? Da, domnul secretar de stat, vă rog.

Domnul Nicea Mergeani (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri fiscal-bugetare în scopul asigurării unui regim fiscal unitar aplicabil persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate acestora, în contextul intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi al aplicabilităţii Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Popescu Pavel, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Trebuie să vă mărturisim că noi, Grupul PNL, nu ne aşteptam ca să avem plăcerea de a vă spune "V-am zis noi!" atât de rapid, într-un timp atât de scurt.

Şi în Comisia pentru muncă, şi în Comisia pentru buget, finanţe s-au dus lupte mari pentru a discuta o lege, o ordonanţă care aduce cât de cât predictibilitate şi stabilitate.

Dar cu toţii ne-am obişnuit că această guvernare reprezintă cu totul altceva decât predictibilitate şi stabilitate.

Şi acum dumneavoastră veniţi şi modificaţi această lege a patra oară. Şi vor mai trece câteva luni de zile şi o să vedeţi că va trebui s-o modificaţi a cincea oară, a şasea oară. Pentru că atunci când faci legi pe genunchi, atunci când vii la Comisia pentru buget, finanţe fără ministru de finanţe şi trimiţi un secretar de stat care nu ştie el de unde vine, ies legi ca asta.

Şi noi nu v-am spus doar "V-am spus noi!", ci v-am şi spus cum să faceţi lucrurile, pentru că, alături de colegii mei, am încercat să venim cu amendamente care vă spuneau că se va întâmpla exact ce se întâmplă astăzi aici.

Şi acum le-aţi copiat, pe sistemul copy-paste, pentru că vă pricepeţi excelent la acest lucru.

Şi da, puteţi să ne mulţumiţi. Mulţumiţi PNL că repară şi cârpeşte ceea ce nu sunteţi voi în stare să faceţi.

Acum nu putem vota pentru această lege, în toată complexitatea ei, pentru că mai avem nevoie de câteva luni de zile să vedem adevărata... cum să spun, adevăratul dezastru al acestei legi.

Succes în a face legi! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Rog Comisia. Cine prezintă?

Vă rog, domnul preşedinte Budăi.

Raport comun - Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare introducerea unor măsuri în vederea eliminării disfuncţionalităţilor apărute în urma transferului sarcinii fiscale a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

Avem un singur amendament respins. Dacă se susţine? Nu se susţine.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final, miercuri, la ora 12,00; are caracter ordinar.

Următorul.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2018 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi pentru prorogarea unor termene; PL-x 453/2018.

Guvernul. Cine vorbeşte?

Domnul secretar de stat, vă rog.

Şi apoi, Comisia pentru administraţie.

Domnul Ciprian-Lucian Roşca (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În calitate de iniţiator, susţinem proiectul de lege, întrucât prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2018 se asigură extinderea valabilităţii planurilor urbanistice generale aflate în curs de actualizare, dar care nu pot fi finalizate anul acesta, precum şi prelungirea termenului până la care funcţionarii publici, care îndeplinesc atribuţii de arhitecţi-şefi, să-şi poată finaliza pregătirea profesională de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin. Comisia pentru administraţie, vă rog.

Vă rog, doamnă Simona Oprescu.

Domnule ministru, lăsaţi-o pe doamna deputat să prezinte raportul.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Notă asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2018 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi pentru prorogarea unor termene.

În conformitate cu art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată prin adresa PL-x 453/2018 din 11 septembrie 2018.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 3 septembrie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

S-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 350/2001, în sensul modificării termenului de valabilitate a Planului Urbanistic General, precum şi în sensul extinderii valabilităţii prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie a luat în discuţie actul normativ în data de 25 septembrie 2018.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi, din 23 de membri ai comisiei.

La dezbateri a participat domnul secretar de stat Ciprian Roşca.

În urma examinării iniţiativei legislative, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi - 11 voturi pentru şi 7 abţineri - adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2018.

Amendamentul respins se găseşte în Anexa prezentului raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Paşcan. Se pregăteşte domnul Roman.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună ziua, distinşi colegi.

Sigur, în principiu, nu poţi să ai nimic împotrivă în a prelungi un termen legat de Planul Urbanistic General. Este legitatea care practic gestionează tot ceea ce înseamnă proiecte de dezvoltare pe termen lung, la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale.

Eu vreau să vă spun însă că nu înţeleg de ce se ajunge mereu în asemenea situaţii-limită, câtă vreme pot să vă spun că în urmă cu patru sau cinci ani, exact pe aceleaşi argumentaţii, pe o expunere de motive similară, s-a făcut acelaşi lucru. Adică s-a prorogat termenul acesta.

Cât se va mai merge aşa, căutându-se continuu argumente, motivaţii şi scuze pentru a nu se transpune, de fapt, în practică necesara finalizare a respectivelor planuri urbanistice generale?

Acum se face acest lucru. Probabil, peste un an, peste doi, peste trei, se va veni cu o nouă reglementare în acelaşi sens. Şi este incredibil cât se poate continua în acest fel.

Tocmai de aceea, Partidul Mişcarea Populară se va abţine de la acest vot, noi considerăm că această prorogare şi revenire asupra ei, ciclică, nu face altceva decât să nu finalizeze acele planuri urbanistice generale, nepunând totuşi o limită clară, concisă, certă, în care acestea să poată fi finalizate şi să devină cu adevărat legi operabile şi, în acelaşi timp, platforme pentru asigurarea investiţiilor la nivelul comunităţilor locale.

Aşa, se tot adăugesc, se tot modifică, se tot completează la infinit, fără niciun fel de noimă, fără nicio finalitate concretă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

O să vă rog să aveţi îngăduinţă astăzi cu mine, pentru că vreau să vă citesc ce ne scrie un primar din România în legătură cu modul în care noi vom vota sau nu acest proiect de lege.

"Sunt primarul oraşului Haţeg, judeţul Hunedoara, Marcel Adrian Goia, şi vreau să vă spun birocraţia la care s-a ajuns pentru obţinerea unor avize în vederea realizării unor proiecte sau documentaţii necesare în administraţia publică locală".

Şi domnul primar ne face referire la modul în care încearcă, din 2011, să obţină un plan urbanistic general.

A început în 2011, când a încheiat un contract, conform legii, în valoare de 186.893 de lei, cu TVA inclus şi cu un termen de elaborare de 18 luni.

Ei, de aici începe calvarul acestui primar.

Şi vă rog, stimaţi colegi, să fiţi atenţi, pentru că nu cred că aţi auzit deseori cu ce se lovesc aceşti oameni.

A avut nevoie de 28 de avize pentru Planul Urbanistic General.

Recordul de aşteptare l-a înregistrat la Ministerul Culturii, unde, din momentul depunerii documentaţiei şi până la obţinerea avizului, vorbim de 2 ani şi 7 luni. Tot acolo i se cere suplimentar un studiu istoric şi de arheologie.

La Ministerul Dezvoltării Regionale, documentaţia a stat pentru avizare 22 de luni.

La Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului, 11 luni a stat bietul primar să-şi obţină avizul.

A ajuns la Consiliul Judeţean, în sfârşit, unde i-au mai cerut şi avizul de la Ariile Naţionale Protejate.

În concluzie. Suntem în 2018 şi, după 7 ani de zile de la pornirea licitaţiei, omul nu are plan urbanistic general. Costurile pentru documentaţiile suplimentare au crescut cu 55%, stimaţi colegi, 55%!

Mesajul acestui primar către domnii parlamentari este unul foarte simplu - "Oameni buni, dacă nu ne puteţi ajuta, vă rugăm măcar nu ne încurcaţi!".

Asta este România reală. Asta este modalitatea în care un primar îşi obţine planul urbanistic. Nu şi-l obţine nici după 7 ani, pentru că noi tot le dăm peste cap, şi peste cap, şi peste cap.

Nu, soluţia ar fi ca aceia care stau la această masă - miniştri, secretari de stat, funcţionari -, care ţin peste lege aceste documentaţii, să plătească. Aşa cum un primar greşeşte şi plăteşte, aşa şi aceşti oameni, la un moment dat, trebuie să înţeleagă că nu-şi mai pot bate joc de primari, de aleşii locali. Ei nu sunt numiţi, sunt aleşi de cetăţeni.

Şi cred că în momentul în care vom veni cu o lege şi îi vom obliga să plătească din propriul lor buzunar pentru orice zi de întârziere, atunci, cu siguranţă, nu vom mai bloca dezvoltarea României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Domnul Stanciu-Viziteu.

Vă rog.

Grupul USR.

Vă rog.

Am înţeles, aveţi treabă. Da.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Apreciez grija domnului Roman pentru soarta unor primari ai PNL. Să ştiţi că nu doar primarii PNL se plâng de cât de stufoasă este administraţia locală. Primarul Bacăului, de nenumărate ori, în cei doi ani de mandat, s-a plâns de acest lucru. Dar să ştiţi că nu-i obligă nimeni să stea acolo. Dacă nu pot face faţă hainei de primar, pot demisiona. Sunt alţii care aşteaptă. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles.

Totuşi, primarii se aleg în urma unor alegeri.

Mergem mai departe.

Avem un singur amendament respins.

Dacă se susţine? Nu se susţine.

Rămâne la votul final.

15. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul I al anului 2018.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Valentin Gabriel Boboc:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Îmi revine mie, ca vicepreşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, misiunea de a vă prezenta sintetic câteva informaţii, date şi concluzii ale activităţii comisiei din semestrul I al anului în curs.

Aş dori să vă informez că s-au adresat comisiei noastre 278 de petiţii, în perioada mai înainte menţionată, cetăţenii şi organizaţiile legal constituite sesizând aspecte considerate abuzive, din toate domeniile vieţii economice şi sociale.

În primul semestru al anului 2018, au fost adresate Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii un număr de 38 de memorii cu probleme ce vizează domeniul justiţiei.

Principalele aspecte invocate în memoriile petenţilor vizează abuzuri ce au fost comise de magistraţi sau condamnări netemeinice de către instanţele de judecată.

În aceeaşi perioadă, au fost adresate comisiei 23 de petiţii, cu sesizări vizând problemele din domeniul social. Cele mai multe reclamă modul în care s-au stabilit ori s-au recalculat pensiile petenţilor. O problemă care apare constant în petiţiile din sfera pensiilor publice este aceea a dificultăţilor întâmpinate de cei în drept în a obţine adeverinţele necesare completării dosarului de pensie, în cazul în care au fost angajaţi ai unor entităţi economice care s-au dizolvat sau care fac obiectul unor procese penale.

În semestrul I, s-au înregistrat în evidenţa noastră un număr 26 de petiţii privind domeniul administraţiei publice locale. În majoritatea cazurilor sesizările privesc nereguli în activitatea direcţiilor locale de taxe şi impozite locale, concretizate în emiterea unor decizii de impunere considerate nejustificate.

Continuă să fie adresate comisiei petiţii referitoare la conflicte personale, majoritatea problemelor sesizate de petenţi se referă la conflicte încadrate în sfera dreptului civil. Soluţionarea acestora este de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.

Altele reclamă supraaglomerarea camerelor de detenţie, prin nerespectarea suprafeţelor stabilite pentru fiecare persoană, asistenţa medicală precară şi lipsa tratamentului medicamentos prescris pentru afecţiunile de care suferă persoanele care execută o pedeapsă cu privare de libertate.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiţii, s-a constatat că există un număr de 64 de petiţii, la care nu s-a primit răspuns în termen de 30 de zile, prevăzut de normele legale şi de regulament.

Din totalul petiţiilor înregistrate de comisie în primul semestru al anului 2018, un număr de 19 mai sunt pe rol la această dată, urmând să se acţioneze pentru soluţionarea lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii din partea grupurilor? Nu sunt.

Mergem mai departe, stimaţi colegi.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2018 pentru adoptarea unei măsuri privind reducerea riscului de dezangajare a fondurilor europene; PL-x 417/2018.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prezentul Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2018 vizează preluarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a Programului Operaţional Regional pentru finanţarea IMM-urilor, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, în vederea implementării acestuia sub forma unei axe prioritare distincte în cadrul Programului Operaţional Regional. Cheltuielile deja rambursate de către Comisia Europeană pentru POIMM vor putea fi raportate ca şi cheltuieli pentru anul 2018, la nivelul Programului Operaţional Regional.

Vă rugăm să adoptaţi acest proiect de act normativ sub forma prezentată de Guvern şi comisia de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, Comisia pentru buget.

Domnule Budăi, vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2018 pentru adoptarea unei măsuri privind reducerea riscului de dezangajare a fondurilor europene.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare transferul Programului operaţional "Iniţiativa pentru IMM-uri" de la Ministerul Fondurilor Europene la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în scopul evitării riscului de dezangajare a unor fonduri europene acordate la nivelul Programului Operaţional Regional.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2018 pentru adoptarea unei măsuri privind reducerea riscului de dezangajare a fondurilor europene, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea colegilor?

Doamna deputat Roxana Mînzatu, PSD.

Şi se pregăteşte domnul Neagu, de la PNL.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu doresc să felicit echipa de la Ministerul Dezvoltării, ca şi pe cea de la Ministerul Fondurilor Europene, pentru tot ceea ce fac pentru ca, prin Programul Operaţional Regional, care este foarte important şi pentru întreprinderi, şi pentru autorităţile locale, pentru tot ceea ce fac ca banii alocaţi prin acest program să ajungă exact la nevoile cele mai stringente din cele două zone.

Ceea ce am votat astăzi, această mutare sau transferul acesta la Ministerul Dezvoltării care gestionează POR a celor 100 de milioane pe Programul Operaţional "Iniţiativa pentru IMM-uri", este foarte important pentru că este vorba de bani care vor garanta credite şi instrumente financiare facile de care vor beneficia şi beneficiază întreprinderi mici şi mijlocii din România, accesul la credit fiind foarte dificil, din câte ştim, pentru companiile mici.

Eu felicit ministerul şi pentru tot ceea ce face, ca strategie de maximizare a banilor europeni pe POR, pentru modul în care aduce banii pe drumuri judeţene, inclusiv prin apelurile pe proiecte nefinalizate, pentru modul în care aduce banii pe toate cheltuielile din zona de infrastructură spitalicească care sunt, de asemenea, decontaţi din POR, din fonduri europene, şi respectă, astfel, un principiu foarte important pe care noi îl avem în vedere, ca stat membru, - adiţionalitatea. Şi ne gândim aici la faptul că orice investiţie pe care o autoritate publică o face pentru un drum judeţean sau pentru un spital, un ambulatoriu, e bine să încercăm s-o decontăm din bani europeni.

Iar ceea ce Ministerul Dezvoltării face, prin toate apelurile şi modul în care a gestionat banii pe POR anul acesta, degrevează bugetul României, degrevează bugetul autorităţilor locale şi maximizează folosirea banilor exact în domeniile în care avem mai mare nevoie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Neagu, Grupul PNL.

Vă rog.

Grupul PSD, mai aveţi două minute.

Vă rog, domnule Neagu. Aveţi cinci minute.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să vă spun, Grupul Partidului Naţional Liberal susţine acest proiect de lege. Dar - există întotdeauna câte un dar - noi înţelegem o motivaţie corectă, normală. Nu am reuşit să ne ajustăm, să facem deconturile la timp pe Programul Operaţional Întreprinderi Mici şi Mijlocii, care au fost alocate către fonduri europene, le transferăm în cadrul Programului POR pe POIMM către dezvoltare regională, în sensul în care probabil e ceva, se poate închide ceva mai rapid în acest an. Foarte bine şi îl acceptăm! Problema e alta. Problema, pe fond, când facem astfel de discuţii, ar fi bine, în context, să spunem: "Domnule, în acest an, pe Programul Operaţional Întreprinderi Mici şi Mijlocii am avut proiecte depuse în decont de atâta, în principal pe această axă, în următoarea categorie de lucrări, suntem în situaţia la care am decontat sau vom deconta atât şi, din motive tehnice, pentru a aduce un surplus şi bugetului de stat, şi celor care au îndrăznit să facă solicitările, îl mutăm într-un alt sector, unde decontările sunt mai rapide".

Motiv pentru care, rugămintea noastră este, la Comisia pentru buget, finanţe, dacă nu în altă parte, să ni se prezinte de către autorităţi situaţia exactă asupra decontărilor şi cât ar rămâne de decontat.

Şi o ultimă rugăminte a noastră, pentru că discutăm în principiu de programele operaţionale, să nu le uităm pe cele mari. Şi pentru că înainte, antevorbitoarea lăuda cu cât sârg acţionăm noi, Guvernul României, încât să aducem fondurile europene, haideţi să rezolvăm într-un pact inteligent, încât ce vom face pe parteneriatele public-private, vom face pe parteneriate public-private când le-om avea şi când avem şi fondurile, să investim de acolo.

Dar, în schimb, dacă Bruxelles-ul are banii pentru proiecte mari de infrastructură, haideţi să închidem povestea şi cel puţin infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, infrastructura energetică, infrastructura spitalicească s-o rezolvăm din fondurile europene, şi nu din parteneriate public-private.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Încă două minute domnul preşedinte Budăi.

Vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că un subiect atât de important, cel al atragerii fondurilor europene, nu putea fi ratat şi să fim criticaţi încă o dată. Dar haideţi să înţelegem cine ne critică. Cei care în 2012, când am preluat guvernarea, aveau grad de absorbţie a fondurilor europene 7%. Cei care în 2016 au preluat gradul de atragere a fondurilor europene la 52% şi ni l-au predat în 2017 tot la 52%. Şi astăzi suntem la absorbţie, la gradul de absorbţie, la peste 90%. Cam astea-s cifrele!

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Nu sunt amendamente.

Rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

Următorul.

19. Proiectul de Lege pentru acceptarea Acordului de înfiinţare a Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură, încheiat la Beijing, la 29 iunie 2015, şi a Rezoluţiei nr. 40 privind admiterea României ca membru al Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură, la 12 mai 2017. Este vorba de PL-x 410/2018. Caracter ordinar.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Şi apoi domnul Budăi, prezentaţi raportul Comisiei pentru buget.

Domnul Florin Horaţiu Iura (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ are ca scop acceptarea de către România a Acordului de înfiinţare a Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură şi a condiţiilor stabilite în Rezoluţia nr. 40 din 12 mai 2017 a Consiliului Guvernatorilor.

Această bancă este o instituţie financiară internaţională, cu sediul la Beijing, având ca obiectiv promovarea interconectării şi integrării economice în regiunea Asiei, concentrându-se pe dezvoltarea infrastructurii şi a altor sectoare productive, inclusiv energie, transport, telecomunicaţii, infrastructură rurală şi dezvoltarea agriculturii, alimentarea cu apă şi canalizare, protecţia mediului, dezvoltare urbană şi logistică.

În acest sens, s-a agreat subscrierea de către România a 1.530 de acţiuni, reprezentând o valoare totală a capitalului de 153 de milioane de dolari, din care 30,6 milioane de dolari va fi capital vărsat din bugetul MFP, plătibil în cinci tranşe anuale egale.

Susţinem adoptarea acestui act normativ.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru buget.

Domnule Budăi, vă rog, prezentaţi raportul fără amendamente.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru acceptarea Acordului de înfiinţare a Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură, încheiat la Beijing, la 29 iunie 2015, şi a Rezoluţiei nr. 40 privind admiterea României ca membru al Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură, la 12 mai 2017.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare acceptarea Acordului de înfiinţare a Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură, încheiat la Beijing, la 29 iunie 2015, şi a Rezoluţiei nr. 40 privind admiterea României ca membru al Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură, la 12 mai 2017. Valoarea capitalului subscris de România este de 153 de milioane de dolari SUA, din care valoarea capitalului subscris şi vărsat este de 30,6 milioane de dolari SUA.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru acceptarea Acordului de înfiinţare a Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură, încheiat la Beijing, la 29 iunie 2015, şi a Rezoluţiei nr. 40 privind admiterea României ca membru al Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură, la 12 mai 2017, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii?

Domnule Neagu, vă rog.

Grupul PNL.

Domnul Nicolae Neagu:

Eu aş vrea să vă reamintesc că acest acord sau această intenţie de a legifera un acord din 2015 vine, bănuiesc, în spatele unei vizite a oficialilor români de la acea vreme în China. Şi parcă era o poveste că vom încerca să facem un metrou de la Aeroportul Otopeni către stadioane, că vom încerca să mai facem nişte linii de metrou în Bucureşti, pe investiţii, pe infrastructură chinezească, că poate vom reuşi să-i aducem să facă şi infrastructură mare, că vom încerca să aducem, să facem şi trenuri de mare viteză, că poate facem nişte poduri, într-adevăr, de mare gabarit şi extrem de sigure.

Deci, cu siguranţă, discuţii au existat. Problema e alta. Problema este că, a participa la o bancă de investiţii în Beijing, ar trebui, într-un fel sau altul, să avem nişte garanţii. O garanţie ar fi nişte proiecte posibile pentru România.

Dar ne punem o problemă sau eu cel puţin îmi pun o problemă: cât de oportun ar putea fi în acest moment, ştiind, spre exemplu, şi ceea ce s-a întâmplat cu cealaltă bancă pe care am finanţat-o, tot de investiţii, din fostul CAER, cu sediul la Moscova? Sau dacă, cumva, cum vom fi trataţi şi priviţi de către europeni, de către Bruxelles. Numai ce discutam chiar înainte ce important ar fi să cădem de acord ca proiecte de infrastructură mare să le facem exclusiv pe fonduri europene, atâta timp cât Comisia Europeană, voci autorizate de la Bruxelles ne spun: "Domnule, daţi drumul la proiecte, că vi le finanţăm!".

Din acest motiv, ne vom abţine de a fi de acord cu acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Alţi vorbitori? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final.

Nu are amendamente.

Următorul.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 272/2018.

Iniţiatorii doresc? Nu doresc.

Guvernul? Nu.

Staţi pe loc!

Domnule Budăi, prezentaţi raportul. (Vociferări.)

Poftim raportul! A fost adus de pe poziţia 90, pe poziţia 19, la solicitarea unui grup parlamentar.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Are trei amendamente admise şi unul respins.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

PL-x 272/2018, Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 25 aprilie 2018.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentul admis prezentat în Anexa nr. 1.

Amendamentul respins se regăseşte în Anexa nr. 2

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Avem trei amendamente admise şi unul respins.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii? Nu.

La art. 453 lit. b) s-a reformulat. Intervenţii? Nu.

Este un amendament respins. Se susţine? Nu se susţine.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Următorul.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin; PL-x 451/2018; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În esenţă, prin proiectul de act normativ supus dezbaterii, se transpune Directiva nr. 2017/845 a Comisiei din 17 mai 2017, de modificare a Directivei nr. 2008/56/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte listele orientative ale elementelor ce trebuie luate în considerare în vederea pregătirii strategiilor maritime, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 125 din data de 18 mai 2017.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să daţi un vot favorabil raportului de adoptare al comisiei sesizate în fond.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru mediu?

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Cupă.

Avem cinci amendamente admise şi anexa.

Domnul Ion Cupă:

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin, transmis cu adresa PL-x 451din 11 septembrie 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2010, în vederea transpunerii Directivei UE 2017/845 a Comisiei din 17 mai 2017, de modificare a Directivei 2008/56/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte listele orientative ale elementelor ce trebuie luate în considerare în vederea pregătirii strategiilor marine.

În urma examinării proiectului de lege, a punctelor de vedere transmise de Consiliul Legislativ, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Anexei nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin, cu amendamente admise redate în anexă.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Ilişanu, Grupul PSD.

Şi apoi doamna deputat Lungu.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta lege urmăreşte completarea legislaţiei interne privind protecţia mediului marin, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin, în vederea atingerii stării ecologice bune, asigurând îndeplinirea obligaţiei României, ca stat membru al Uniunii Europene.

Grupul PSD din Camera Deputaţilor susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Lungu, Grupul PNL.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Tudoriţa Lungu:

Stimaţi colegi,

România transpunea în legislaţia naţională, în urmă cu opt ani, Directiva-cadru 2008/56 "Strategia pentru mediul marin", care avea ca obiectiv principal atingerea stării ecologice bune în toate regiunile marine ale Uniunii Europene, până în anul 2020.

Astfel, România a elaborat propria strategie pentru apele sale marine, ţinând seama de cadrul regional, aducând plus de valoare legislaţiei naţionale care nu avea suficiente elemente pentru protecţia şi conservarea diversităţii ecologice a apelor marine şi costiere.

Actualul proiect de lege doreşte să transpună Directiva Uniunii Europene 2017/845, care modifică directiva mai sus amintită, cu scopul de a pregăti cel de-al doilea ciclu de implementare, stabilindu-se în acest sens elementele ce trebuie luate în considerare pentru definitivarea strategiilor marine.

Se introduc, de asemenea, două articole importante - art. 2 şi art. 3 -, prin care se precizează termene clare, respectiv de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru elaborarea ordinului conducătorului autorităţii publice centrale în domeniul apelor, cu privire la Programul naţional de monitorizare, în vederea evaluării permanente a stării ecologice a apelor marine.

Totodată, în acelaşi termen de 90 de zile, urmează să se aprobe, prin Hotărâre de Guvern, Programul naţional de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune în regiunea marină Marea Neagră, până în anul 2020.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Alte intervenţii din partea colegilor mei? Nu mai sunt.

Bun. Trecem la dezbateri.

Avem cinci amendamente.

Dacă la titlul legii, intervenţii? Nu.

Dacă la art. I, intervenţii? Nu.

2, 3, 4 marginal? Nu.

La Anexa nr. 3 dacă sunt intervenţii? Nu.

A fost adoptat. Caracter ordinar.

Rămâne la votul final de miercuri.

22. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere; PL-x 717/2015.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru agricultură?

Domnul preşedinte Alexandru Stănescu.

Vă rog, prezentaţi raportul comun.

Domnul Alexandru Stănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra cererii de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere.

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere a fost trimisă spre reexaminare, în fond, Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Legea are ca obiect crearea cadrului legal privind înfiinţarea Gărzilor forestiere şi reglementează regimul juridic al acestor instituţii publice, aflate în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, precum şi statutul personalului din cadrul acestora.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Comisiile au reexaminat legea în şedinţe separate.

În legătură cu obiecţiile formulate în cererea de reexaminare şi în urma reanalizării textului legii transmis de Senat, membrii comisiilor au formulat următoarele observaţii:

• articolul unic al legii de aprobare prevede că se aprobă ordonanţa de urgenţă cu modificările ulterioare. Întrucât dispoziţiile art. 4 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, alte menţiuni nu mai sunt necesare. Efectele art. 4 s-au produs la momentul aplicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015, succesiunea în timp a aplicării fiind foarte clară. Articolul 4 s-a aplicat în perioada 30 iunie 2015 - 30 iunie 2017. De la data de 1 iulie 2017 art. 4 nu mai există, salarizarea personalului din cadrul Gărzilor forestiere făcându-se în temeiul Legii nr. 153/2017.
• în ceea ce priveşte completarea art. 10 din O.U.G. nr. 32/2015, s-a considerat că această intervenţie legislativă, adoptată în cadrul procedurii de reexaminare a legii ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale, nu poate face obiectul reexaminării legii, textul fiind eliminat.

Astfel, în temeiul art. 137 alin. (3), membrii comisiilor au acceptat solicitările formulate de Preşedintele României şi au aprobat parţial cererea de reexaminare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun de aprobare parţială a cererii de reexaminare şi adoptarea legii cu amendamente. Acestea se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Tinel Gheorghe, dezbateri generale, Grupul PNL.

Avem 15 amendamente admise.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Analizăm astăzi un proiect de lege care a ridicat de la început numeroase semne de întrebare. Ordonanţa nr. 32 din 2015 şi amendamentele care au fost făcute au venit să rezolve o problemă foarte importantă privind personalul care activează în cadrul comisariatelor de regim silvic şi cinegetic. Era vorba de salarizare.

Atunci, soluţia găsită de noi în comisia de specialitate nu a fost agreată de Guvern şi a fost contestată la nivelul anului 2015 la Curtea Constituţională.

Curtea Constituţională a dat dreptate Guvernului şi, pe bună dreptate, legea s-a reîntors la Parlament, în analiză la Senat şi la Camera Deputaţilor.

În plenul comisiei s-au adus modificări textului de lege, aşa cum fusese el adoptat în Senat şi în Camera Deputaţilor, care excedau dispoziţiilor analizate de Curtea Constituţională.

Pe bună dreptate, când legea a ajuns la promulgare, la preşedinte, preşedintele a întors-o înapoi, pentru că apăruse o funcţie publică corespunzătoare angajaţilor la comisariatele de regim silvic şi cinegetic, respectiv funcţie publică de stat, şi legea s-a reîntors la comisie.

Acum analizăm un text de lege care excede analize făcute pe textul de constituţionalitate şi pe cererea de reexaminare. De ce vă spun acest lucru? Pentru că în textul propus apar modificări la articolele noi - 5, 6 şi 7 - care privesc cariera funcţionarilor publici de la comisariatele de regim silvic şi cinegetic, care stabilesc condiţiile de integritate, altele decât cele stabilite prin Legea nr. 188/1999, care este Legea funcţionarilor publici.

Legea nr. 188/1999 este lege organică. Criteriile sunt stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotărâre de Guvern.

În actualul proiect de lege ni se propun criterii de integritate stabilite prin ordin de ministru.

Să mă ierte Dumnezeu, care vor fi criteriile opozabile funcţiei publice corespunzătoare funcţionarilor publici de la comisariate? Cele adoptate prin Legea nr. 188/1999, care este lege organică, sau cele care vor fi stabilite de conducătorul autorităţii publice centrale pentru silvicultură, prin ordin de ministru, şi care este lege ordinară? Păi, vă spun eu: vor fi cele stabilite prin Legea nr. 188/1999, adică prin lege organică. Ele vor fi opozabile. Şi atunci avem o dublă reglementare, dar o dublă reglementare care este în defavoarea funcţionarilor publici de la comisariatele de regim silvic şi cinegetic.

Şi ca o scurtă istorie, în două fraze, actualele comisariate de regim silvic şi cinegetic sunt urmaşele, ca să le spun aşa, ale inspectoratelor de regim silvic şi cinegetic înfiinţate acum 20 de ani, adică în 1999. Prin varii tertipuri juridice şi legislative li s-a tot modificat titulatura, pentru a crea cadrul necesar permutărilor politice în interior.

Ceea ce se întâmplă prin textele adoptate sau supuse aprobării noastre la art. 5, 6 şi 7 creăm sau deschidem Cutia Pandorei pentru o decizie eminamente politică de epurare pe criterii care n-au nicio legătură cu funcţia publică, aşa cum a fost ea stabilită şi legiferată prin Legea funcţionarilor publici.

Vă propun, domnule preşedinte de şedinţă, să supuneţi la vot reîntoarcerea la comisie pentru o săptămână, pentru a pune în acord textul de lege propus în varianta de aprobare a Ordonanţei nr. 32/2015 cu textul Legii funcţionarilor publici nr. 188/1999. Altfel, vă spun, nu va fi aplicabilă această lege în forma propusă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Voi supune votului reîntoarcerea la comisie.

Să înceapă votul.

44 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă, două abţineri.

Nu a întrunit numărul de voturi.

Alte intervenţii dacă sunt?

Domnule Popescu, doriţi să interveniţi? Mai aveţi 20 de secunde. Nu.

Bun.

Avem 15 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La articolul unic? Nu.

De la 3 până la 10, intervenţii? Nu.

De la 11 la 15, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

23. Proiectul de Lege pentru completarea menţiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative; PL-x 475/2018; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Şi apoi domnul preşedinte Solomon. A, doamna Violeta Răduţ! Am înţeles.

Vă rog.

Microfonul!

Domnul Nicea Mergeani:

Mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru completarea menţiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative are ca obiect completarea Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare, intervenţia legislativă fiind argumentată în expunerea de motive, prin faptul că declaraţia de transpunere actuală din cadrul Legii nr. 204/2006 trebuie completată pentru a asigura transpunerea acesteia pentru pensiile facultative pe care le reglementează.

Vă mulţumesc.

Domnul Tinel Gheorghe (din sală):

Are amendamente! Am luat fiecare amendament?

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg,

Nu aţi fost atent.

Am spus: "A avut 15 amendamente admise". Am luat fiecare amendament.

Păi, am spus: "Titlul legii?". N-aţi urmărit! Uitaţi-vă, domnule coleg! Urmăriţi! Fiţi mai atent, vă rog!

Mulţumesc.

Rog Comisia pentru muncă, doamna deputat Violeta Răduţ.

Vă rog, prezentaţi raportul comisiei.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 204/2006, intervenţia legislativă vizând completarea declaraţiei de transpunere a prevederilor Directivei 2014/50/UE privind cerinţele minime de creştere a mobilităţii lucrătorilor între statele membre, prin îmbunătăţirea dobândirii şi a păstrării drepturilor la pensie suplimentară.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2018.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat, întrucât se menţin dispoziţiile mai favorabile existente în legislaţia naţională faţă de cele ale actului juridic european.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea colegilor? Nu sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final, miercuri.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2018 privind desfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti din subordinea Ministerului Transporturilor; PL-x 455/2018.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Raport comun - Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru transporturi.

Domnul Ionel Minea (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti, pe scurt AMTB, instituţie publică cu personalitate juridică din subordinea Ministerului Transporturilor.

De la data desfiinţării AMTB, atribuţiile referitoare la înfiinţarea, autorizarea, exploatarea, gestionarea şi controlul funcţionării serviciilor de transport public rutier local de călători pe raza administrativ-teritorială a municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov se exercită cu respectarea principiului autonomiei locale de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi a Consiliului Judeţean Ilfov, prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti - Ilfov.

De asemenea, de la data desfiinţării AMTB se realizează şi preluarea personalului angajat în cadrul AMTB de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti - Ilfov.

Proiectul mai prevede finalizarea Proiectului CISMOB, proiect pe fonduri europene, în care este prezent AMTB, ca partener, care se va realiza tot de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti - Ilfov.

Vă rugăm, doamnelor şi domnilor deputaţi, să acordaţi un vot pozitiv acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Raport comun.

Vă rog, domnule Roman.

Raport comun - Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru transporturi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii sesizate în fond pentru dezbatere şi avizare cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2018 privind desfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti din subordinea Ministerului Transporturilor; PL-x 455/2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru industrii şi servicii a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti care funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor. Totodată, se propune ca de la data desfiinţării acestei autorităţi atribuţiile referitoare la înfiinţarea, autorizarea, exploatarea, gestionarea şi controlul funcţionării serviciilor de transport public rutier de călători pe raza administrativ-teritorială a Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov să fie exercitate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi de Consiliul Judeţean Ilfov, direct sau prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară.

De asemenea, se propune preluarea patrimoniului autorităţii de către Ministerul Transportului, preluarea personalului de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti - Ilfov şi finalizarea proiectului european amintit.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege amintit.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Bode.

Vă rog, domnule preşedinte.

Grupul PNL, la dezbateri generale.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota acest act normativ, care rezolvă o problemă punctuală în ceea ce priveşte transportul rutier de persoane în zona Bucureşti - Ilfov. Acest serviciu de interes public va fi gestionat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti - Ilfov. Sigur, aceasta ca urmare a desfiinţării Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti.

Există însă două mari probleme pe care Guvernul României va trebui să le rezolve urgent, în caz contrar se întrevede o criză fără precedent pe piaţa de transport rutier persoane din România.

Transportul rutier de persoane la nivel local şi judeţean trebuie să urmeze calea descentralizării, ca urmare a aplicării Regulamentului Uniunii Europene 1.370/2007, iar în acest caz Legea pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor de transport public local, Legea nr. 92/2007, va trebui urgent adoptată de către Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, pentru ca apoi să fie elaborate normele de aplicare de către minister şi ANRSC.

Aşadar, mecanismele de organizare a serviciilor de transport persoane, serviciul rutier de transport persoane la nivel local şi judeţean trebuie transferate urgent către consiliile judeţene, ADI-uri şi UAT-uri.

În al doilea rând, în ceea ce priveşte transportul interjudeţean, noi solicităm Ministerului Transporturilor definitivarea modificărilor aduse Ordinului nr. 980/2011, prin care să fie liberalizat acest serviciu, iar criteriile de acces la piaţă să fie clar stabilite, pentru a avea o competiţie corectă în piaţă.

Suntem în al doisprezecelea ceas, iar fără a cunoaşte noile criterii de acces la piaţa de transport rutier de persoane de către operatori, aceştia vor fi puşi în imposibilitatea de a se conforma noilor condiţii, ceea ce va echivala cu dispariţia firmelor româneşti ce activează pe această piaţă.

Închei. Toate aceste demersuri trebuie să aibă în centrul preocupărilor cetăţeanul, în calitate de beneficiar al acestui serviciu de transport public.

Partidul Naţional Liberal consideră că prin descentralizare şi liberalizare piaţa de transport rutier persoane în România va intra într-o nouă etapă de dezvoltare, iar calitatea serviciilor prestate trebuie să constituie obiectivul principal al construcţiei noului cadru normativ referitor la acest domeniu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt intervenţii.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2018 privind prorogarea termenului reglementat de alin. (4) al art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil; PL-x 476/2018.

Raport fără amendamente.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Şi Comisia pentru industrii, vă rog, să prezinte raportul.

Domnul Constantin Ivan (secretar de stat, Ministerul Economiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Ministerul Economiei susţine această iniţiativă care este foarte importantă pentru menţinerea gradului de siguranţă în funcţionarea instalaţiilor de presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil.

Necesitatea promovării acestui act normativ rezultă din faptul că este necesară menţinerea gradului de siguranţă asupra acestor verificări, până cel puţin la data de 1 august 2019, timp în care legislativul va lua o decizie cu privire la reglementarea domeniului acestor instalaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Comisia pentru industrii?

Doamna deputat Roxana Mînzatu.

Vă rog. prezentaţi raportul.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2018 privind prorogarea termenului reglementat la alin. (4) al art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil; PL-x 476/2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul.

Consiliul Economic şi Social, de asemenea.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 17 septembrie 2018.

Ordonanţa supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut la art. II alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010, termen până la care urma să se aprobe, prin ordin al ministrului economiei, prescripţia tehnică pentru stabilirea condiţiilor şi cerinţelor tehnice de autorizare a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice ce efectuează verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificării tehnice în utilizare la instalaţiile şi echipamentele prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008.

În prezent, singura entitate care efectuează aceste verificări tehnice în condiţii de siguranţă este Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul în data de 16 octombrie şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului adoptarea proiectului.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 15 deputaţi din totalul de 20.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Cameră decizională pentru acest proiect este Camera Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Prună.

Se pregăteşte domnul deputat Popescu.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vi se cere astăzi un vot pe prorogarea unui termen. Probabil că vi se pare că nu este nimic neobişnuit. Însă aş vrea să ne uităm un pic mai în detaliu la ce înseamnă prorogarea acestui termen.

De fapt, se cere ca o companie de stat, CNCIR, care a fost înfiinţată în anul 2010 şi care în prezent efectuează verificările tehnice pentru tot ce înseamnă instalaţii sub presiune, de ridicat şi aparate consumatoare de combustibil, această companie, practic, să fie în continuare un monopol de stat, pentru că nu au fost scoase prescripţiile tehnice.

Aşa cum am spus, această companie a fost înfiinţată în 2010. Astăzi suntem în 2018 şi nu avem aceste prescripţii.

Şi ce ni se spune în expunerea de motive? Faptul că această companie este una profitabilă şi a fost inclusă în FSDI. Da, FSDI, fondul acela care a fost respins de Curtea Constituţională, după ce a fost atacat de USR, de PMP şi de alţi deputaţi ai opoziţiei, şi acel fond care încă este blocat la minister, şi nu are avizul Ministerului Justiţiei şi Ministerului Energiei.

Deci, practic, în expunerea de motive, această companie este consfinţită ca fiind monopol de stat, pentru că este profitabilă şi pentru că este o vacă de muls în FSDI.

Şi... normal că este profitabilă, pentru că este un monopol de stat.

USR nu va vota şi nu va gira prin votul său acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Popescu, Grupul PNL.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

PNL va susţine această prorogare de termen. Numai că trebuie să vă atragem atenţia că prorogarea nu rezolvă problema. Nu rezolvă problema liberalizării preţului şi nu rezolvă problema ministrului economiei, care trebuie să rezolve, cu acel ordin de liberalizare a pieţei respective.

Faptul că încă în România n-am liberalizat această piaţă nu este un lucru bun. Faptul că trebuie să se mai gândească ministrul economiei putem să acceptăm, dar nu poate să invoce la nesfârşit motive de siguranţă naţională, motive de funcţionare în siguranţă a anumitor instalaţii care sunt componentă a securităţii energetice a ţării, cum sunt cele de la Cernavodă, tocmai pentru a evita această liberalizare.

Vom vota, repet, această prorogare. Dar este ultima.

Şi somăm Guvernul şi Ministerul Economiei să-şi facă treaba.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt. Nu sunt amendamente. Rămâne la votul final, miercuri.

Următorul.

26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 395/2018; lege organică; procedură de urgenţă.

Guvernul. Cine vorbeşte?

Da, domnul secretar de stat.

Se pregătesc comisiile. Comisia pentru industrii sau Comisia pentru apărare, să prezentaţi raportul.

Domnul Constantin Ivan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Legea nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative reglementează organizarea şi funcţionarea industriei naţionale de apărare şi activităţile necesare realizării de produse militare sensibile şi strategice, astfel încât aceasta să asigure protecţia intereselor naţionale de apărare a României, inclusiv a intereselor esenţiale ale siguranţei naţionale.

Raportat la aspectele semnalate şi la prevederile Legii nr. 232 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, ce reglementează autorizarea operatorilor economici din industria naţională de apărare, precum şi protecţia personalului care îşi desfăşoară activitatea în această ramură a industriei.

Şi se impune adecvarea în regim de urgenţă a acestor prevederi în actul normativ indicat, în sensul asigurării unei continuităţi activităţii în acest domeniu pentru operatorii care erau autorizaţi şi îşi desfăşoară activitatea conform cadrului normativ incident până la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 232.

Ce este important? Că se impune, în vederea asigurării unei continuităţi a activităţii în domeniu, să se procedeze la simplificarea procedurii de autorizare şi înscriere în registru a operatorilor economici care au capacităţile pentru apărare în industrie, care sunt destinate realizării de produse militare sensibile, strategice şi să presteze servicii în legătură cu acestea, şi care sunt cuprinse în Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, conform Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, şi pentru care aceşti operatori au obligaţia de a efectua activităţi de întreţinere, conservare, reparaţii şi pază a capacităţilor de producţie, conform prevederilor legii.

Este necesar şi susţinem, Ministerul Economiei, acest proiect de lege, conform raportului comun al celor două comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Comisiile? Comisia pentru apărare.

Doamna Mînzatu, vă rog. Comisia pentru apărare şi Comisia pentru industrii, raport comun.

Doamna Roxana Mînzatu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele două comisii, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest Proiect de Lege vizând aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 40/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 232/2016 vizând industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, cu observaţii şi propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul, în şedinţa din 20 iunie 2018.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil proiectul de act normativ, în 3 aprilie 2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 6 alin. (5) din Legea nr. 232/2016, cu referire la atribuţiile ministerului de resort în ceea ce priveşte coordonarea şi evidenţa activităţilor operatorilor economici din industria naţională de apărare, scopul fiind simplificarea procedurii de autorizare şi înscriere în registru a operatorilor economici care au capacităţile pentru apărare în industrie, care sunt destinate realizării de produse militare sensibile, strategice şi/sau să presteze servicii în legătură cu acestea şi sunt cuprinse în Planul de mobilizare a economiei naţionale de apărare şi pentru care aceşti operatori au obligaţii de a efectua activităţi de întreţinere, conservare, reparaţii şi pază a capacităţilor de producţie, potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 232/2016.

Prin urmare, pentru operatorii economici indicaţi se impune autorizarea şi înscrierea în registru, fără avizul prealabil din partea instituţiilor cu atribuţii din domeniul securităţii naţionale, urmând însă ca verificarea modului în care aceşti operatori respectă şi aplică prevederile prezentei legi să se realizeze în condiţiile art. 31, în termen de 15 zile de la data înscrierii în registru.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat proiectul de lege în şedinţa din 26.09.2018, iar Comisia pentru industrii a examinat proiectul în 3 octombrie 2018.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei adoptarea proiectului cu amendamente admise prevăzute în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Victor Paul Dobre, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat, la dezbateri generale.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc.

Partidul Naţional Liberal susţine adoptarea acestui proiect de lege care aduce modificări benefice pentru activitatea operatorilor economici din industria naţională de apărare.

În contextul geopolitic actual, ţara noastră trebuie să fie pregătită să facă faţă riscurilor de securitate.

De aceea, consider că este de datoria noastră să luăm măsuri, astfel încât să asigurăm protecţia intereselor naţionale de apărare a României.

Prin acest proiect de lege se creează cadrul legal necesar pentru dezvoltarea capacităţilor industriei de apărare, dar şi pentru a putea satisface cerinţele de aprovizionare şi înzestrare ale armatei române.

Se impune, aşadar, adecvarea de urgenţă a prevederilor prin care este reglementată autorizarea operatorilor economici din industria naţională de apărare, astfel încât aceşti operatori să poată conserva şi securiza capacităţile de producţie pentru apărare.

Există riscul, în lipsa acestor reglementări, ca aceşti operatori să ajungă în imposibilitatea de a-şi îndeplini rolul strategic de a realiza şi livra produse militare vitale pentru apărarea securităţii României.

Din toate aceste considerente, Grupul PNL va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea altor colegi? Nu sunt.

Avem 13 amendamente admise.

Dacă la titlul legii? Intervenţii? Nu.

De la 2 la 10?

De la 11 la 13?

Rămâne la votul final.

Mai sunt 20 de minute.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 314/2018.

Doamna Gavrilă.

Vă rog, doamnă preşedinte, raportul Comisiei pentru învăţământ.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

PL-x 314 - referitor la completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1.

Obiectul de reglementare se referă la modificarea art. 63 şi completarea art. 104 din Legea educaţiei naţionale, în sensul asigurării accesului elevilor la învăţământ, în zonele rurale, prin crearea de noi formaţiuni, precum şi asigurarea finanţării de la bugetul de stat a cheltuielilor cu salariile conducătorilor microbuzelor şcolare, a celor privind funcţionarea microbuzelor şcolare, inclusiv cele referitoare la combustibil, cheltuielile cu bursele şi transportul elevilor, precum şi cheltuielile referitoare la naveta cadrelor didactice.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Comisia pentru învăţământ a dezbătut în 26 iunie propunerea legislativă şi a respins-o, din următoarele considerente:

• Nu poate fi introdusă menţiunea referitoare la mediul rural, la art. 63, ca fiind o excepţie de la prevederile referitoare la numărul minim de elevi, întrucât în tot cuprinsul Legii educaţiei nu se face o distincţie între mediul urban şi mediul rural. O asemenea reglementare distinctă ar constitui discriminare, aşa cum este definită aceasta în Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare în acest sens;
• De asemenea, există prevederi legale care se referă la faptul că, în situaţii excepţionale, formaţiunile de preşcolari sau de elevi pot funcţiona sub efectivul minim sau sub efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, pe baza unor justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii respective;
• De asemenea, sunt modificări propuse în această iniţiativă, legate de structura finanţării învăţământului preuniversitar, prin trecerea unor categorii de cheltuieli de la finanţarea complementară la finanţarea de bază, aspecte care sunt considerate inoportune, nemotivate, chiar hazardate uneori, deoarece ar schimba întru totul filosofia bugetară în domeniul educaţiei, ar presupune o reconfigurare a structurii bugetului destinat învăţământului;
• Şi, evident, iniţiatorii nu au indicat sursa de finanţare necesară implementării soluţiilor legislative, în condiţiile în care există implicaţii financiare şi ar trebui aplicate dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 500/2002.

În acest sens a fost respinsă propunerea, la nivelul comisiei.

Domnule preşedinte,

Vreau să precizez că termenul pentru dezbatere şi vot este 30.10.2018, deci ar trebui astăzi sau mâine, cel târziu, să fie supusă votului Camerei Deputaţilor, pentru a nu ne confrunta cu o aprobare tacită, în condiţiile în care raportul comisiei a fost depus din luna iunie.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Din păcate, şedinţa de vot final va fi miercuri. Aşa că acest proiect şi celălalt vor trece tacit, votul final fiind miercuri.

Mulţumesc.

Dacă sunt...?

A, doamna Iurişniţi, vă rog, la dezbateri generale. E propunere de respingere.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Această iniţiativă legislativă, până la urmă, vine să atragă atenţia asupra faptului că în România educaţia este subfinanţată cronic. Avem 2,98% acordat educaţiei. Este imposibil să aloci un astfel de procent, care te situează la coada Europei.

De ani de zile avem aceeaşi situaţie. Copiii din mediul rural, defavorizat, nu au acces la educaţie. Iar ceea ce stipulează Constituţia - art. 32, dreptul la educaţie - nu este respectat.

Prin urmare, nu putem să fim de acord cu cele spuse anterior. Toţi copiii au dreptul la educaţie, iar educaţia trebuie să fie echitabilă, incluzivă şi de calitate.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

28. Propunerea legislativă privind înfiinţarea instituţiei pentru promovarea valorilor naţionale "Regele MIHAI I"; Pl-x 315/2018.

Comisia juridică.

Vă rog, domnul Bălănescu, raportul Comisiei juridice, vă rog.

Domnul Alexandru Bălănescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vă anunţ de la început că este un proiect care iese din canoanele proiectelor obişnuite, adică nu este nici o lege socială, nici una economică, este un proiect care are în vedere valorile naţiunii, valorile poporului român.

De aceea, eu salut această promovare.

Şi vă informez, cu privire la această lege, ceea ce trebuie să facem.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind înfiinţarea instituţiei pentru promovarea valorilor naţionale "Regele MIHAI I".

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţie şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă.

Guvernul României nu a transmis un punct de vedere până la momentul dezbaterii, ceea ce ridică un semn de întrebare, fiindcă o asemenea lege nu se face uzual, ci apare în anumite etape şi pentru anumite considerente.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea instituţiei pentru promovarea valorilor naţionale "Regele MIHAI I", ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată de la bugetul de stat şi din venituri proprii.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Şi acum permiteţi-mi să spun următoarele.

În ceea ce priveşte acest act normativ, el vine să creeze posibilitatea, sub controlul parlamentar, a unei instituţii care să aducă în conţinutul său valorificarea tuturor celor care contribuie efectiv la propăşirea neamului românesc, ca autorităţi culturale, educative, ştiinţifice etc.

De aceea, consider că nu este cu conţinut politic această propunere. Este una care interesează sau ar trebui să intereseze întregul conţinut al Camerei Deputaţilor.

De aceea, eu felicit iniţiatorii. Şi cred că această lege va trece fără niciun fel de probleme în plenul Camerei Deputaţilor, fiind una din legile importante pe care în această sesiune noi le avem în vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

A, domnul Paşcan.

Domnul Paşcan, vă rog frumos.

Şi domnul Daniel Gheorghe, Grupul PNL.

Da, domnule Paşcan, ia, spuneţi dumneavoastră.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Sigur, este un proiect interesant din punct de vedere simbolic, emoţional.

Nu înţelegem, în schimb, cu tot respectul pe care îl avem pentru monarhie, pentru memoria şi ce a însemnat Regele Mihai I pentru România. Din păcate, astăzi avem parte doar de epigoni ai Casei Regale, care mai mult se sfâşie între ei, în loc măcar să păstreze, în temeiul absolut al verticalităţii necesare, memoria Regelui Mihai.

În schimb, nu înţelegem de unde s-a inventat această sumă -860.000 de euro pe an - alocată acestei instituţii create din pix. La fel cum Parlamentul României a mai creat una, acel Institut de studiere a Culturii Levantului, despre care n-am mai auzit nimic de la înfiinţarea sa. Cred că se impunea ca măcar pentru respectiva instituţie fantastică pe care noi am votat-o şi pentru care a pledat un fost preşedinte al României, Emil Constantinescu, se cuvenea să avem o dare de seamă a activităţii de până acum. Nu există. De altfel, a fost chemat, a fost invitat în faţa unei comisii parlamentare, să prezinte respectivele roade ale muncii acelui institut. Nu s-a prezentat nimeni, evident.

Eu vă reamintesc, stimaţi colegi, cu toată bunăvoinţa, se cuvine să păstrăm o anume decenţă în raport cu nevoile acestei ţări. Noi avem şcoli cu WC-urile încă în curte, vai de mama lor, avem tot felul de instituţii de cultură, nu suntem în stare să cumpărăm nişte case memoriale, se prăbuşeşte Casa lui Brâncuşi, şi noi inventăm din pix o nouă instituţie, în Palatul Elisabeta. Mie mi se pare absolut sfidător, revoltător.

Şi, evident, Partidul Mişcarea Populară nu are cum să voteze un asemenea proiect. Cu atât mai mult cu cât, vedeţi, pentru orice sumă derizorie alocată, să zicem, unei case memoriale, oricărei activităţi, se cere explicit un deviz, un studiu, ceva. Nimic, inventăm o sumă, aproape un milion de euro, să mai înfiinţăm o instituţie iluzorie. Pentru ce? Pentru existenţa unor epigoni care nu mai demonstrează nimic prin faptele lor, măcar faţă de memoria unui înaintaş de care noi am fost mândri şi putem fi în continuare, dar nu şi de urmaşii săi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe, Grupul PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acum suntem la 100 de ani de la Marea Unire, o realizare esenţială a noastră, ca neam, sub Coroana Română, sub Regele Ferdinand şi Regina Maria.

Cred că fix acest an al Centenarului, care ne-a găsit mai dezbinaţi, mai rupţi şi parcă ne-a învrăjbit mai mult ca niciodată, ar trebui să fie o lecţie pentru noi toţi. O lecţie pentru ceea ce am făcut timp de 28 de ani, când am neglijat faptul că era alături de noi în viaţă suveranul legitim al României, Regele Mihai I. Şi timp de 28 de ani noi am avut un rege, dar ne-am bătut între noi. N-am înţeles că deasupra politicului sunt lucruri care pot fi puse şi lucruri care au o simbolistică mult mai înaltă.

Coroana României nu trebuie să fie nici a dreptei, nici a stângii, nici a puterii, nici a opoziţiei. Coroana României trebuie să fie aşezată odată, nu ştim peste câţi ani şi în ce context istoric, pe coroana unui rege. Pentru că toate, toate realizările mari ale acestei naţiuni - independenţa de stat, modernizarea României, realizarea reformelor democratice de la sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX, Marea Unire de la 1918 - au fost reuşite sub monarhie. Monarhia şi regalitatea, două concepte care sunt complementare, dar care de multe ori pot să însemne lucruri diferite.

Aşadar, dincolo de disputele pe această lege, pe care nu o să insist şi în care nu o să intru, o lege poate fi perfectibilă, poate fi mai bună sau poate fi mai puţin eficientă, sunt chestiuni tehnice în acest context, cred că ar trebui să conştientizăm cu toţii că suntem români. Iar apelul la unitate este foarte greu de făcut în asemenea vremuri de dezbinare istorică.

Regele Mihai I al României, timp de 28 de ani de la Revoluţie a fost aici, alături de noi. Noi nu am avut abilitatea politică şi caracterul de a-i pune coroana pe cap, aşa cum ar fi fost firesc.

Eu, personal, dincolo de această instituţie, eu militez pentru altceva. Militez pentru restauraţie monarhică. Sunt monarhist şi cred că România trebuie să revină pe drumul firesc, drum întrerupt barbar şi abuziv de regimul sovietic, la 30 decembrie 1947.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul Seidler, Grupul USR. Se pregăteşte domnul Bacalbaşa.

La ora 18,00 oprim...

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Comuniştii au avut ideea "măreaţă" - între ghilimele, evident -, de a modifica istoria, de a o politiza, de a spune minciuni. Şi şi-au menţinut aceste idei chiar şi după 1989. Este regretabil ceea ce statul român a reuşit, prin reprezentanţii săi politici de atunci, să facă faţă de memoria, faţă de istoria României, faţă de memoria Regelui Mihai.

Ce facem noi astăzi prin această lege este, din păcate, o continuare în contemporaneitate a acelor demersuri. Să politizezi Coroana Română, subordonând-o unei instituţii politice precum Senatul şi punând-o alături, aşa cum s-a spus aici, de Institutul pentru cercetarea Levantului, o ruşine instituţionalizată - şi o spun aici, de la microfonul Camerei Deputaţilor, să mergi să aloci o sumă fixă de bani, în lege, în timp ce s-a alocat 6% pentru educaţie şi nici în ziua de azi nu este respectat acest lucru, de ani de zile!

Păi, domnilor, dacă vreţi să respectaţi memoria Regelui Mihai, faceţi bine şi alocaţi într-adevăr 6% pentru educaţie. Ar fi mult mai potrivit decât să punem o sumă de bani fixă într-un proiect de lege şi să politizăm în mod nepermis istoria recentă a României.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Bacalbaşa, vă rog.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Ceea ce vreau să spun nu vreau să spun din punctul de vedere al unui deputat al PSD, ci din punct de vedere personal.

Domnul Gheorghe este istoric. Eu sunt doctor anestezist reanimator. Dar mai am o calitate, aceea de român. Şi mi-a plăcut istoria acestui neam.

Vreau să spun, în ceea ce priveşte lunga expunere a domnului Gheorghe, că nu a existat în istoria României figură mai odioasă decât Regele Carol al II-lea.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Am finalizat.

Avem 31 de amendamente admise.

De la 1 la 10. Intervenţii? Nu.

11-20? Nu.

21-31? Nu.

Anexa?

Rămâne la votul final.

Şi ultimul. Mai avem 3 minute. Avem un proiect de respingere.

Este vorba de...

29. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române; Pl-x 313/2018.

Comisia pentru apărare, vă rog, raport de respingere.

Foarte repede, că la ora 18,00 oprim şi începem răspunsurile la interpelări.

Domnul Mitică-Marius Mărgărit:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, trimisă cu adresa Pl-x 313 din 13 iunie 2018.

Consiliul Legislativ, conform avizului cu nr. 548/8.06.2018, a avizat negativ această propunere legislativă.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 9 iulie 2018, cu unanimitate de voturi, membrii comisiei au hotărât respingerea propunerii legislative.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final, pentru miercuri, la ora 12,00.

Pauză - 5 minute şi vor urma răspunsurile la interpelările adresate membrilor Guvernului.

După o scurtă pauză

Domnul Florin Iordache:

Începem partea a doua, dedicată răspunsurilor la interpelările colegilor mei.

Domnul Daniel Gheorghe are o interpelare adresată Ministerului Afacerilor Externe.

Doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore este prezentă. Nu este... Este?

Vă rog, prezentaţi pe scurt. Aţi înaintat...

Aţi primit?

Da, Ministerul Afacerilor Externe. (Vociferări.)

Da. Nu, este la Externe doamna.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Da, am o interpelare la Ministerul Afacerilor Externe, cu privire la situaţia generată de agresarea cetăţeanului român George Simion, la Chişinău.

Domnul Florin Iordache:

Ştiu, domnule deputat. Haideţi, să ne prezinte răspunsul doamna. Şi în funcţie de răspuns... pe care vi l-a şi distribuit...

Vă rog, doamnă deputat. Doamnă secretar de stat, viitoare deputat, vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Cu privire la incidentul în care a fost implicat cetăţeanul român George Simion, pe teritoriul Republicii Moldova, în ziua de 1 octombrie 2018, Ambasada României la Chişinău s-a autosesizat cu privire la situaţia menţionată şi a întreprins în acest sens demersuri pe lângă instituţiile competente din Republica Moldova, cărora le-au fost solicitate informaţii suplimentare.

Totodată, facem precizarea că pe telefonul de urgenţă al ambasadei, disponibil 24 de ore, 7 zile din 7, nu a fost recepţionată o cerere de asistenţă consulară cu privire la această situaţie, nici din partea cetăţeanului român menţionat şi nici a altei persoane.

Subliniem că orice decizie administrativă privind îndepărtarea de pe teritoriul Republicii Moldova aparţine exclusiv autorităţilor acestui stat, în virtutea exercitării suveranităţii naţionale, misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova neavând un rol în cadrul acestei proceduri sau competenţa de a contesta aceste măsuri. Aceste decizii pot fi atacate pe cale judecătorească, în faţa instanţelor din Republica Moldova, de către persoana în cauză.

Totodată, România acordă o importanţă deosebită libertăţii de circulaţie a cetăţenilor români, în spiritul dialogului şi al cooperării ce caracterizează relaţia de parteneriat strategic între România şi Republica Moldova.

Acest aspect a fost reiterat constant în ultima perioadă, inclusiv în dialogul bilateral recent dintre România şi Republica Moldova.

Vă mulţumesc, domnule parlamentar.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vreţi să completaţi?

Da, vă rog, domnul deputat.

Domnul Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc pentru răspuns, doamnă secretar de stat.

Acum, situaţia de acolo este regretabilă şi dintr-o perspectivă, să-i spunem aşa, de demnitate. Demnitatea unui cetăţean român, nu contează cum se numeşte şi nu contează cine este el, până la urmă.

Mai important este faptul că România, o ţară care este, să spunem, sora mai mare a Republicii Moldova - că, dincolo de orice, suntem cu toţii români şi trebuie să recunoaştem des lucrul acesta - nu reuşeşte să aibă în Republica Moldova, în autorităţile de acolo de natură judiciară şi în Ministerul de Externe de acolo, un partener prin care astfel de situaţii să nu mai apară. Pentru că, din câte am văzut în presă, la momentul respectiv, respectiva evacuare a cetăţeanului mai sus menţionat a îmbrăcat nişte forme destul de agresive, care nu au nimic în comun cu ceea ce înseamnă o relaţie civilizată, nu mai spunem între doi parteneri strategici, ci între doi fraţi, pentru că vorbim de România şi Republica Moldova.

Eu mi-aş dori ca Ministerul Afacerilor Externe să fie mult mai ferm, pentru că o să ne aşteptăm mâine-poimâne, la fel cum s-a întâmplat cu ceva timp, inclusiv cu un coleg parlamentar, Constantin Codreanu, care a fost bruscat de forţele de ordine la Chişinău. O să ne aşteptăm şi noi, când mergem în delegaţie oficială acolo şi eventual ne permitem să vorbim de tema Unirii, o temă legitimă şi o temă firească pentru România şi Republica Moldova, că poate o să fim luaţi pe sus, o să fim bruscaţi, o să fim alergaţi de jandarmi şi aşa mai departe.

Şi spun acest lucru deoarece astfel de măsuri restrictive, măsuri dure, pe care organele judiciare şi instituţiile respective din ţara vecină, ţara-soră, subliniez din nou acest aspect, le pot lua, intervin doar în cazuri speciale, cum ar fi acela de persoane urmărite pentru infracţiuni grave, persoane condamnate penal sau persoane care au comis un delict major la momentul respectiv - lucruri care nu sunt valabile în această situaţie.

Şi cred că Ministerul Afacerilor Externe are în primul rând datoria să-i protejeze pe români, pentru că...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Finalizaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Bine. Păi, aţi depăşit, două minute v-am... Păi... Bun. Păi, hai să ne încadrăm în regulament.

Următoarea interpelare, tot din partea domnului deputat Daniel Gheorghe, adresată Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Românilor de Pretutindeni.

Care doriţi să vă răspundă? Sunt şi cei doi reprezentanţi.

Staţi puţin, discutăm despre Casa Memorială "Aron Pumnul".

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Da, interpelarea cu privire la Casa Memorială "Aron Pumnul". Şi dacă mai este vreo altă interpelare, cu mare plăcere, dezbatem aici...

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... în plen, că de aceea suntem aici.

Domnul Florin Iordache:

Nu. Deci, din respect pentru Parlament, sunt veniţi şi reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe şi reprezentantul Ministerului Românilor de Pretutindeni. O doamnă... O singură... Pe scurt, da, mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Da. Cine doreşte, din partea Guvernului...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... nu pot să le impun eu.

Domnul Florin Iordache:

Da, da, da. Bun.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (29) al Hotărârii nr. 16 din 2017, Ministerul Afacerilor Externe contribuie la elaborarea politicii statului român în domeniul relaţiilor cu comunităţile româneşti. Demersurile noastre de sprijinire a românilor de pretutindeni, complementare celor derulate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, sunt întreprinse în spiritul dialogului constructiv şi al promovării diversităţii culturale.

Proiectul renovării Casei "Aron Pumnul" din Cernăuţi şi înfiinţării în incinta acesteia a unui muzeu dedicat lui Mihai Eminescu şi lui Aron Pumnul reprezintă o prioritate a Guvernului României, explicit asumată în Programul de guvernare 2018-2020.

În acest sens, restaurarea şi conservarea acestui obiectiv au constituit un subiect în atenţie pe agenda întâlnirilor bilaterale româno-ucrainene, iar prin intermediul Ambasadei României la Kiev şi a Oficiului Consular Român de la Cernăuţi a fost acordat în permanenţă sprijin Ministerului Românilor de Pretutindeni, în demersurile sale de găsire a unor soluţii optime pentru concretizarea acestui demers.

Concret, în acest moment, atât terenul cât şi imobilul se află în proprietatea statului ucrainean. În urma demersurilor întreprinse de statul român, autorităţile ucrainene au acordat, în 2015, pentru o perioadă de 5 ani, până în 2020, dreptul de folosinţă asupra terenului şi imobilului din str. Aron Pumnul nr. 19, în oraşul Cernăuţi, Fundaţiei Culturale "Casa Limbii Române" din Cernăuţi.

Restaurarea imobilului ar putea fi posibilă, într-adevăr, printr-o finanţare nerambursabilă acordată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, dar demersul este, din păcate, blocat, având în vedere perioada scurtă rămasă până la expirarea celor 5 ani. Adică din momentul în care s-ar aloca aceste fonduri ar trebui să avem 5 ani de folosinţă. Practic, din 2018 până în 2020 mai avem 2 ani de zile, termen minim prevăzut de normele Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, care a rămas până la expirarea dreptului de folosinţă.

O prelungire a acestui drept nu a putut fi însă obţinută până în prezent. Se află în continuare pe agenda bilaterală dintre România şi Ucraina.

De asemenea, MAE putem spune că sprijină demersurile MRP pentru identificarea unor soluţii privind regimul juridic al terenului şi al imobilului, care să permită realizarea proiectului de renovare a clădirii şi, desigur, amenajarea muzeului.

Vă mulţumesc pentru interesul acordat.

Pe scurt, sper că am reuşit să...

Domnul Florin Iordache:

Şi noi vă mulţumim, doamnă secretar de stat, pentru precizări.

Domnul deputat, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc şi eu pentru răspuns.

Cred că aici ar trebui Guvernul României să se mobilizeze rapid şi să permită atât acea alocare bugetară care să ducă la restaurarea Casei lui Aron Pumnul şi alcătuirea Muzeului "Mihai Eminescu" de la Cernăuţi şi e foarte important ca acel termen care e de 5 ani să nu fie depăşit.

Şi, de aceea, chiar vă rog să faceţi toate eforturile posibile ca aceste lucruri să fie realizate rapid. Vine şi bugetul pe anul următor, care se va dezbate în curând în Parlament, şi cred că aţi putea să aduceţi câteva îmbunătăţiri care să permită realizarea acestui obiectiv de importanţă naţională.

Şi să nu-i uităm pe fraţii noştri din Bucovina de Nord, care, din păcate, au mare nevoie de noi şi de tot sprijinul nostru.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Fără îndoială, Guvernul se mobilizează şi va rezolva problemele ridicate.

Mergem mai departe.

Din partea domnului deputat Codreanu avem o interpelare adresată Ministerului Românilor de Pretutindeni. Domnul secretar de stat este prezent; din păcate, colegul meu - este ora înaintată şi a plecat acasă.

Mergem mai departe.

La fel şi în cazul interpelării adresate Ministerului Transporturilor de către domnul deputat Nistor Laurenţiu. Domnul secretar de stat Biban este prezent, dar nu este colegul meu, aşa că mergem mai departe.

La Ministerul Energiei, din partea domnului deputat Toma Ilie. Este domnul secretar de stat Tudorache.

Domnul Tudorache, vă rog, pe scurt. Sau...

Vă rog, prezentaţi, pentru ca domnul Toma Ilie să poată interveni.

Domnul Iulian Robert Tudorache (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Furnizarea agentului termic Valea Jiului", vă comunic următoarele.

Sucursala Electrocentrale Paroşeni, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, deţine capacităţi de producere de transport al energiei termice care pot asigura alimentarea cu agent termic în toate localităţile din Valea Jiului, iar conducerea societăţii şi-a exprimat disponibilitatea pentru continuarea acestei activităţi prin livrarea agentului termic consumatorilor, la un tarif aprobat de ANRE, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Pentru continuarea furnizării şi menţinerea în funcţiune a sistemului, magistrala de termoficare trebuie redimensionată şi adaptată cerinţelor actuale ale sistemului de termoficare şi numărului de consumatori racordaţi.

Considerăm că, în contextul prezentat, repararea, redimensionarea şi modernizarea întregului sistem de transport şi distribuţie a agentului termic trebuie organizată ca un tot unitar, pe baza unui program coordonat de Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară Termoficare Valea Jiului, existând astfel şanse reale de accesare a fondurilor nerambursabile, în vederea atingerii acestui deziderat.

Prin urmare, autorităţile locale ale municipiilor Petroşani şi Vulcan au obligaţia să asigure un sistem eficient de termoficare, inclusiv prin alocări de la bugetul local şi/

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Iulian Robert Tudorache:

... sau alte surse.

Domnul Florin Iordache:

Domnul...

Domnul Iulian Robert Tudorache:

Cu deosebită consideraţie...

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnule Toma, vă rog, aveţi o intervenţie, două minute.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Sunt în măsură să vă dau nişte veşti bune. Deşi sâmbătă şi duminică au fost zile nelucrătoare, în Valea Jiului s-au luat măsurile necesare pentru a se umple instalaţiile şi agentul termic a fi efectiv la uşa celor care aşteaptă încălzirea, că vine o iarnă, se pare, destul de grea.

Mulţumesc foarte mult colaborării între... Ministerul Energiei, domnului Anton Anton şi colegilor dânsului, domnii secretari de stat.

Sunt în măsură să vă dau veştile bune. Astăzi, prefectul judeţului Hunedoara s-a întâlnit cu lichidatorul judiciar, au pus la punct toate treburile. Mai rămâne ca Primăria municipiului Petroşani - care se pare că în ultima vreme a pus toate piedicile necesare, astfel încât locuitorii Văii Jiului să nu aibă căldură -, să facă toate demersurile necesare şi, începând cu săptămâna viitoare, agentul termic să intre în casele celor care îl aşteaptă.

Domnului ministru, Ministerului Energiei, mulţumesc foarte mult pentru colaborare. Şi le mulţumesc în numele celor aproape 130.000 de locuitori ai Văii Jiului.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Avem o interpelare din partea domnului Vlad Sergiu Cosmin, adresată Ministerului Transporturilor. Nu e prezent. Domnul secretar de stat Biban este prezent.

Mergem mai departe.

Tot la Ministerul Energiei, din partea domnului Vişan. Este prezent? Nu este colegul meu, domnul Vişan, prezent. Domnul secretar de stat Tudorache e prezent. Şi vă rog să lăsaţi la secretariat răspunsul.

Tot... din partea doamnei deputat Prună, de la USR, este o interpelare adresată Ministerului Energiei, care vizează "Stadiul Programului de iarnă în domeniul energetic".

Domnul secretar de stat Tudorache, vă rog, pe scurt, prezentaţi răspunsul.

Domnul Iulian Robert Tudorache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat Cristina-Mădălina Prună,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Stadiul Programului de iarnă în domeniul energetic", vă comunic punctual următoarele.

1. Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Economiei şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de coiniţiatori, au finalizat deja Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionarea sistemului electroenergetic naţional, precum şi măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranţă ale sistemului electroenergetic naţional, în ceea ce priveşte combustibilii şi volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2018 - 31 martie 2019.

Cu privire la sumele necesare constituirii stocurilor, precum şi cele aferente lucrărilor de reparaţii, respectiv a programelor de mentenanţă, vă informăm că acestea nu sunt estimări ale Ministerului Energiei, ci reprezintă valorile cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale fiecărui operator economic.

Modul în care s-a prevăzut efectuarea lucrărilor de mentenanţă, precum şi stabilirea sumelor necesare aferente este atributul conducerii executive a fiecărui operator economic.

Cu privire la punctele 3 şi 4 din interpelarea dumneavoastră. Informaţiile solicitate se regăsesc în mod explicit în Proiectul de HG, acesta aflându-se pe pagina de web a Ministerului Energiei, la secţiunea "Transparenţă decizională".

Pentru punctele 5 şi 6. Pentru a evita problemele ce pot apărea în aprovizionarea cu combustibil a termocentralelor în perioada de iarnă, Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de lignit din ţară, a demarat deja demersurile privind realizarea stocurilor de cărbune.

În funcţie de particularităţile fiecărei termocentrale, privind alimentarea cu cărbune, care poate fi atât pe benzi transportoare, direct din carieră, cât şi pe calea ferată, până la sfârşitul vârfului de iarnă, stocurile de cărbune vor suferi modificări minore, dar cărbunele necesar producerii energiei electrice şi termice va fi asigurat din producţia de cărbune a acestei companii.

Pentru realizarea şi menţinerea acestor stocuri de cărbune, compania a luat toate măsurile tehnice şi organizatorice, respectiv, menţinerea programului de producţie pentru exploatarea cărbunelui, la 7 zile din 7 pe săptămână, creşterea fluxului de transport feroviar al cărbunelui către cele 3 termocentrale, precum şi activarea depozitului de cărbune de la cariera Roşia.

Totodată, în vederea avansului excavatoarelor cu rotor în prima treaptă de lucru, compania va urgenta eliberarea terenurilor din faţa fronturilor de lucru prin procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică.

În măsura în care vă sunt necesare informaţii suplimentare din sfera de competenţă a instituţiei noastre, vă asigurăm, stimată doamnă deputat, de întreaga noastră disponibilitate.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă mulţumesc frumos pentru răspuns, domnule secretar de stat.

Am citit răspunsul interpelării, pe care v-am adresat-o încă de la începutul lunii septembrie, şi aş mai avea nevoie de câteva clarificări. Acesta este şi motivul pentru care, astăzi, v-am cerut să fiţi prezent în plenul Camerei Deputaţilor.

În primul rând, în anul 2017, în planul de iarnă, aveam stocurile de cărbune exprimate şi în mii tone atât pentru lignit, cât şi pentru huilă.

În anul 2018 avem o estimare globală de 2.639.365 de megawaţi oră, iar rugămintea mea, la dumneavoastră, este să ne precizaţi stocurile defalcate în mii tone pe fiecare tip de cărbune.

În ceea ce priveşte gazele naturale, în anul 2016 stocurile au fost estimate la 2,3 miliarde de metri cubi, în anul 2017 la 2,2 miliarde de metri cubi. În anul 2018, conform Deciziei ANRE, acestea au fost estimate la 2,013 miliarde de metri cubi.

După cum ştiţi, stocurile descresc şi ne aduc de multe ori într-o situaţie delicată, în primăvară, aşa cum a fost şi în cazul acestei primăveri, când depozitele s-au golit şi au fost, practic, necesare importuri destul de importante, la un preţ foarte mare.

Aş vrea să ne spuneţi cum explicaţi scăderea stocului de gaze naturale pentru iarna 2018-2019, cu aproape 10%, în condiţiile în care dispecerul energetic naţional a estimat o creştere a consumului de energie cu 2%.

Dacă puteţi să precizaţi şi care este prognoza meteo care a fost luată în calcul pentru iarna 2018-2019, cât gaz natural estimaţi, pe această cale, că vom importa în această iarnă şi dacă consideraţi că o scădere a valorilor stocurilor minime obligatorii, aşa cum am spus, cu 10%, coroborată cu o situaţie similară celei pe care am avut-o în primăvara aceasta, pot duce la o nouă scumpire a preţului gazelor naturale, aşa cum s-a întâmplat în primăvara aceasta, datorată importului de gaze.

Anul acesta, vă reamintesc, am avut două scumpiri ale preţului gazelor naturale, prima dată în ianuarie, pe vârf de consum, cu 8%, şi o altă scumpire, în luna iulie, cu 6%.

Vă rog, dacă puteţi, să-mi transmiteţi în scris aceste noi cereri de clarificări?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Fără îndoială, domnul secretar de stat vă va trimite toate clarificările de care aveţi nevoie.

Mergem mai departe.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

De la Ministerul Educaţiei, pentru domnul deputat Daniel Gheorghe, este prezent domnul deputat Petru Andea.

Foarte pe scurt, domnule secretar de stat.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea se referă la o activitate desfăşurată la Liceul de Arte "Doctor Palló Imre" din Odorheiu Secuiesc şi aş vrea să spun că, urmare a celor sesizate, Corpul de control al ministerului a făcut deplasarea şi a verificat, şi a constatat că cele semnalate sunt reale.

În consecinţă, dat fiind faptul că s-au încălcat prevederile art. 7 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale, care printre altele prevede că sunt interzise activităţile de natură politică, s-au stabilit o serie de măsuri, în sensul următor.

La evaluarea anuală a activităţii manageriale a doamnei director Porsche Eva şi a domnului director adjunct Jakab Zoltan, Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita a decis diminuarea calificativului anual al acestora.

De asemenea, Consiliul de administraţie al Liceului de Artă din Odorheiu Secuiesc a efectuat cercetarea disciplinară a profesorilor implicaţi în respectiva activitate. E vorba de Tar Lorand, Biro Mihaly şi Mathe Lorand-Pal care, de asemenea, au participat la activităţile menţionate.

Subliniez că Ministerul Educaţiei urmăreşte să responsabilizeze atât conducerile şcolilor, cât şi inspectoratele şcolare judeţene în legătură cu modul în care trebuie respectat cu stricteţe prevederile art. 7 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Vreţi să interveniţi?

Vă rog.

Pe scurt, domnule Daniel Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Mă bucur că Ministerul Educaţiei Naţionale s-a sesizat în privinţa acestui scandal. Mi se pare inadmisibil ca într-o şcoală de pe teritoriul României să aibă loc acţiuni de propagandă antiromânească şi iredentistă. Sunt lucruri care nu pot fi tolerate şi sper că şi pe viitor astfel de comportamente nu vor scăpa atenţiei ministerului, iar şcolile româneşti nu vor fi supuse niciunui fel de campanie de îndoctrinare de natură revizionistă, ideologică ori de alt tip, pe care anumiţi profesori rătăciţi şi fără niciun fel de responsabilitate îşi permit să o aducă pe băncile elevilor şi procedează la astfel de acţiuni de manipulare şi de provocare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Am finalizat.

Trecem acum la interpelările depuse de domnul deputat Lovin.

Prima este adresată Ministerului Agriculturii. Este prezent domnul secretar de stat Mareş.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Este vorba de situaţia staţiunii vitivinicole Drăgăşani.

Vă rog.

Domnul Claudiu Sorin Roşu Mareş (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Situaţia staţiunii de cercetare-dezvoltare vitivinicole Drăgăşani", vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009, unităţile de cercetare dezvoltare din subordinea ASAS, inclusiv staţiunea Drăgăşani, se reorganizează prin hotărâri ale Guvernului, la propunerea ASAS, în instituţii de drept public organizate ca instituţii publice cu personalitate juridică, finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.

Prin legile de adoptare a bugetului de stat, finanţarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol a fost condiţionată de reorganizarea acestora, conform noilor prevederi legale.

În anul 2017, reorganizarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol a fost deblocată, astfel că au fost reorganizate până în prezent un număr de 39 de unităţi de cercetare-dezvoltare, dintr-un total de 53, rămânând a se reorganiza încă 14 unităţi, inclusiv staţiunea de la Drăgăşani.

Motivele cele mai importante, care au dus la întârzierea promovării acestor acte normative, au fost: lipsa extraselor de carte funciară solicitate de către ministerele avizatoare a proiectelor de hotărâri ale Guvernului; nedispunerea de fonduri pentru activităţi de cadastru, urmând ca intabularea suprafeţelor de teren administrate de unităţi să se facă prin Programul naţional de cadastru şi Carte funciară 2015-2023.

Proiectul de hotărâre al Guvernului privind reorganizarea staţiunii de cercetare-dezvoltare vitivinicolă Drăgăşani se află în stadiul de avizare externă, reorganizarea staţiunii având impact deosebit asupra implementării principalelor obiective ale cercetării desfăşurate de această unitate de cercetare-dezvoltare cu domeniul specific al acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Lovin, vă rog. Comentarii la răspunsul primit de. domnul secretar de stat?

Domnul Dumitru Lovin:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc frumos pentru faptul că îmi daţi dreptul să răspund.

Aş vrea să-l întreb pe domnul secretar care este termenul-limită când putem acţiona, pentru că dacă întârziem foarte mult se alege praful de această staţiune. E într-un grad mare de degradare şi cred că ar fi necesar să intervină Ministerul Agriculturii, pentru a face ceva pentru această staţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Fără îndoială, vă răspunde domnul secretar de stat.

Mergem mai departe.

Tot dumneavoastră aveţi pentru Ministerul Apelor două interpelări. Prima vizează renaturarea albiei răului Olăneşti. Este prezent domnul subsecretar de stat Deleanu.

Pe scurt, domnule subsecretar de stat.

Vă rog.

Pe scurt şi îi înaintaţi răspunsul domnului deputat.

Domnul Constantin-Dan Deleanu (subsecretar de stat, Ministerul Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Având în vedere interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Renaturarea albiei râului Olăneşti", vă aducem la cunoştinţă următoarele.

Până în prezent, la Administraţia Bazinală de Apă Olt nu a fost depusă o propunere de proiect privind renaturarea albiei râului Olăneşti, râu pe raza municipiului Râmnicu Vâlcea. Pe o lungime de circa 2,5 km. această albie este îndiguită pe ambele maluri.

Potrivit Legii apelor nr. 107/1996, cu completările şi modificările ulterioare, la art. 49 se precizează:

Alineatul (1): "Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore şi în zonele de protecţie precizate la art. 40 de noi obiective economice şi sociale, inclusiv de noi locuinţe sau anexe ale acestora".

Iar la alin. (2): "Se exceptează de la prevederile alin. (1) obiectivele care au prevăzute lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi lucrările de supratraversare şi subtraversare a cursurilor de apă, dimensionate corelat cu prevederile Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii".

Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor se execută numai pe baza avizului de gospodărire a apelor.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Aţi înaintat răspunsul domnului deputat.

Vreţi să interveniţi, domnule deputat? Nu.

Vă înaintează răspunsul.

Şi următorul răspuns, domnule subsecretar de stat, vizează valorificarea râului Lotru.

Tot domnul deputat Lovin are o interpelare.

Vă rog.

Domnul Constantin-Dan Deleanu:

E un răspuns mai complex, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu, vă rog să-l înaintaţi domnului deputat,...

Domnul Constantin-Dan Deleanu:

Îl înaintez.

Domnul Florin Iordache:

...astfel încât domnul deputat să...

Domnul Constantin-Dan Deleanu:

Dacă-mi permiteţi?

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Domnule Lovin, doriţi să interveniţi? Nu.

Mulţumesc.

Am înţeles. Bine.

Am încheiat aici şedinţa noastră, o declar închisă.

Ne vedem mâine după-amiază la ora 16,00, la dezbaterea moţiunii simple pe justiţie.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,32.