Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,18.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 172 de deputaţi.

Ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor, din zilele de marţi, 13 şi miercuri, 14, precum şi programul de lucru au fost distribuite.

Potrivit programului de lucru, începem dezbaterile asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi, continuând dezbaterile cu iniţiativele pe care nu am apucat să le terminăm.

Respectiv, din ordinea de zi, este vorba de punctul 8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei; PL-x 542/2018.

Am înţeles că aveţi o intervenţie de făcut, la ordinea de zi.

Domnul Costel Lupaşcu:

Domnule preşedinte,

În urma consultării cu ceilalţi lideri de grup, vă propun mutarea punctului 43 pe poziţia 20¹. Este vorba de Pl-x 374/2018.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să votaţi.

Cu 132 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, ordinea de zi a fost modificată.

Continuăm dezbaterile la PL-x 542/2018, lege organică. E vorba de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018.

La finalul şedinţei de data trecută s-a epuizat timpul de dezbatere, de 10 minute, aprobat.

Intrăm în dezbaterea articolelor admise.

De la poziţia 1 la 10, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi.

Cu 85 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă, 4 abţineri, amendamentele au fost admise.

De la poziţia 11 la poziţia 20?

Supun votului dumneavoastră.

Cu 86 de voturi pentru, 61 de voturi contra, două abţineri, un coleg nu votează, amendamentele au fost admise.

De la poziţia 21 la poziţia 30?

Vă rog să votaţi.

92 de voturi pentru, 63 de voturi contra, o abţinere. Cu majoritate de voturi, amendamentele au fost aprobate.

De la poziţia 31 la poziţia 40?

89 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Cu majoritate de voturi, amendamentele au fost aprobate.

De la poziţia 41 la poziţia 50?

Vă rog să votaţi.

91 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Cu majoritate de voturi, amendamentele au fost adoptate.

De la poziţia 51 la poziţia 66?

Vă rog să votaţi.

88 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivă, două abţineri. Cu majoritate de voturi, amendamentele au fost adoptate.

În această situaţie, absolut toate amendamentele, de la poziţiile 1-64, amendamente admise, au fost adoptate.

Dacă există amendamente respinse care nu vizează amendamentele de care am vorbit? Nu există.

Pe cale de consecinţă, Proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanţei a fost adoptat, rămânând pentru votul final. (Vociferări.)

Da, păi, şi ce am spus? (Vociferări.)

A fost adoptat pe articole, rămânând pentru votul final. (Vociferări.) Ei, altă nuanţă, n-aţi auzit că am spus că rămâne pentru votul final?

Poziţia 9. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 453 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2018; PL-x 553/2017/2018.

Precizarea, referitor la acest număr, este că avem acelaşi număr şi în acest an, ţinând cont că legea şi-a reluat circuitul legislativ, fiind supusă a două decizii ale Curţii Constituţionale - una pe fond şi alta pe procedură -, fiind declarată neconstituţională, ca urmare a două sesizări, deci, inclusiv pe bicameralism, condiţie care a fost îndeplinită prin reluarea procesului legislativ şi prin trecerea celor două Camere.

Din partea comisiilor sesizate în fond?

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din ziua de 6 iunie 2018.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere un raport de adoptare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse sunt cuprinse în Anexa nr. 2.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Andronache, PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi din majoritatea parlamentară,

Vă adresez o întrebare, şi nu aştept niciun răspuns.

Întrebarea este: de ce oare ne obligaţi ca în fiecare săptămână să elaborăm sesizări la Curtea Constituţională, pentru că dumneavoastră nu respectaţi procedura parlamentară sau deciziile Curţii Constituţionale?

Repet, nu aştept niciun răspuns, pentru că eventual răspunsul ar fi: "Că aşa vrem noi!".

Dar lăsând lucrul acesta la o parte, vă citez din Constituţie. Art. 147 alin. (4) din Constituţie spune următorul lucru: "Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial". "De la data publicării", ele "sunt general obligatorii".

Şi, acum, mă voi duce la o decizie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 432/2018. Şi îmi permit să citez din această decizie, cu precizarea că propunerea legislativă la care ne referim acum a fost declarată neconstituţională în ansamblul său, printr-o decizie, Decizia nr. 561 din 2018.

Deci, în Decizia nr. 432/2018, Curtea vine şi spune următorul lucru: aşadar - "Procedura reexaminării" - cazul de faţă - "nu poate fi aplicată când în discuţie este un act normativ declarat neconstituţional în ansamblul său." Aşa cum a arătat Curtea în jurisprudenţa sa, în acest caz legiuitorul nu poate acoperi viciul de neconstituţionalitate constatat prin respectiva decizie de admitere, prin procedura reexaminării, urmând a constata încetarea procesului legislativ la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, fără însă a fi necesară o procedură parlamentară distinctă în acest sens. Aceasta deoarece însăşi decizia Curţii reprezintă, prin raportare la art. 147 alin. (4) din Constituţie, pe care vi l-am citat înainte, "temeiul pentru încetarea de drept" - spune Curtea - "a respectivului demers legislativ".

Mai departe, "este opţiunea legiuitorului" - spune aceeaşi Curte Constituţională - "dacă decide să mai legifereze în respectiva materie sau nu, iar dacă îşi menţine voinţa de reglementare, atunci trebuie să o facă ab initio în cadrul unui nou proces legislativ, cu parcurgerea tuturor etapelor sale specifice". Şi vine Curtea şi enumeră. Vă dau doar două elemente din această enumerare - "înregistrarea unei noi iniţiative legislative" sau "solicitarea şi obţinerea de noi avize necesare pentru acel proiect de lege".

Cu privire la această propunere legislativă, a intervenit o decizie a Curţii Constituţionale - Decizia nr. 561/2018, care spune, în finalul său, următorul lucru: "admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi constată că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate este neconstituţională". Cum, stimaţi colegi? În ansamblul ei.

A fost publicată în Monitorul Oficial, la data de 1 noiembrie 2018.

Pe cale de consecinţă, practic, Parlamentul trebuia să înceteze de drept procedura legislativă la data de 1 noiembrie 2018, lucru pe care, din păcate, nu l-a făcut. Propunerea legislativă pe care o dezbatem acum are acelaşi număr de înregistrare ca acela din 2017. Pe cale de consecinţă, avem de-a face cu o reexaminare, şi nu cu o reluare a procesului legislativ ab initio, aşa cum cere Curtea Constituţională.

Concluzia este simplă. Această reglementare, în măsura în care o veţi vota, este, în mod evident, din nou, neconstituţională şi, pe cale de consecinţă, Curtea va fi din nou sesizată, şi va da a treia decizie cu privire la această reglementare, care va fi, bineînţeles, tot de neconstituţionalitate.

Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestei propuneri legislative şi, în măsura în care o veţi adopta, o va ataca la Curtea Constituţională.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale?

Domnul Ion Stelian-Cristian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Interesul infractorilor nu coincide cu interesul României. Este o chestiune pe care va trebui să începeţi s-o învăţaţi şi s-o recunoaşteţi.

Ţineţi morţiş să adoptaţi o lege neconstituţională. V-a explicat colegul de la PNL, cu lux de amănunte juridice, foarte bine documentate, motivele pentru care această lege este neconstituţională.

Ţineţi morţiş să adoptaţi o astfel de lege într-o astfel de manieră. Pentru cine? Pentru ce infractori şi pentru ce considerente să faci din locuinţa proprie o închisoare sau să îi conferi posibilitatea unei persoane condamnate să-şi ispăşească pedeapsa acasă, pe propriul domeniu?

Este o chestiune pe care încercaţi s-o impuneţi cu forţa. Nu aţi învăţat lecţia pe care v-am dat-o cu ocazia adoptării Legii privind...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi că intervin.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... finanţarea partidelor politice.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule deputat, o secundă.

Rugămintea este să vă limitaţi la dezbateri generale, şi sfaturile să le păstraţi pentru colegii dumneavoastră.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Rugămintea mea este să nu mai îmi cenzuraţi mie cuvântul, domnule preşedinte. Nu acesta este rolul dumneavoastră.

Domnul Eugen Nicolicea:

Rolul meu este acela de a păstra dezbaterea parlamentară în cadrul parlamentar.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dar eu...

Domnul Eugen Nicolicea:

Proferarea unor insulte de la tribună este interzisă.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vreţi să vedeţi ce înseamnă insultă?

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, sfaturile respective vă rog să le ţineţi pentru colegii dumneavoastră.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu, lăsaţi.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, v-am atras atenţia. La următoarea abatere, am să vă retrag cuvântul. Amândouă se numesc sancţiuni pe care le dictează preşedintele de şedinţă.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să continuaţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... aţi mai încercat...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să continuaţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... să impuneţi sancţiuni, care s-au dovedit neconstituţionale, puteţi să faceţi şi de data asta un abuz.

Curtea Constituţională a spus că aţi propus nişte prevederi, acelea de a suspenda, pe durata de 30 de zile, dreptul de a...

Domnul Eugen Nicolicea:

Din nou nu sunteţi la obiect.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... ne exercita mandatul.

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu este cazul acesta.

Vă rog, reveniţi la subiect.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Păi, rugămintea mea este următoarea. Să nu vă aşteptaţi de la noi, de la opoziţie, să ascultaţi numai ceea ce vă convine, pentru că nu se va întâmpla lucrul acesta.

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu, dar noi aşteptăm să vă comportaţi ca nişte parlamentari, să nu jigniţi colegi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Foarte decent m-am comportat.

Şi eu explicam colegilor că...

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, vă rog să reveniţi. A treia oară vă rog să reveniţi la subiect, şi anume dezbateri...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Păi, asta fac.

Domnul Eugen Nicolicea:

... dezbateri generale.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Îmi daţi voie să iau cuvântul? Îmi daţi voie să iau cuvântul, dacă tot...?

Domnul Eugen Nicolicea:

Bine. Deci reveniţi la dezbateri generale. Dacă vă abateţi, am să vă tai microfonul.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Adoptarea acestei legi în această manieră este similară cu adoptarea Legii privind finanţarea partidelor politice, unde, şi în acel caz, Curtea Constituţională, ca şi în acest caz, a spus că odată declarată neconstituţională o lege în ansamblul său, trebuie reluat procesul legislativ de la zero, cu o nouă expunere de motive.

Deci, şi pentru această Lege privind executarea pedepselor trebuia o nouă expunere de motive.

Ce este păcat este faptul că existau în aceste legi nişte prevederi care ar fi putut să atragă un vot pozitiv din partea tuturor parlamentarilor. Mă refer la acele chestiuni legate de principii umanitare...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi, vorbiţi despre o altă...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... cum ar fi...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi, vorbiţi despre o altă lege. Reveniţi la subiect.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte,

Vorbesc despre această lege. Nici nu ştiţi despre ce vorbim.

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu, vorbeaţi despre...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Haideţi să luăm...

Domnul Eugen Nicolicea:

... vorbeaţi despre altă lege, cred că nu...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bine, v-am retras cuvântul.

Vă rog să-i tăiaţi microfonul.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În această lege...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să-i tăiaţi microfonul.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În această lege este vorba despre dreptul condam... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun. Vă rog să reveniţi la subiect, dacă doriţi să vorbiţi la subiect.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte,

În această lege - şi voi lua raportul, şi vă voi demonstra - este vorba inclusiv despre dreptul persoanelor condamnate de a participa la funeraliile rudelor. Deci e o chestiune pe care am fi acceptat-o cu toţii. Este o chestiune umanitară. Dar pentru că aţi lipit două iniţiative total diferite şi aţi legat de această iniţiativă şi cealaltă iniţiativă, care se referea la executarea pedepselor la domiciliu, o asemenea lege, în parte acceptabilă, nu poate fi primită.

Şi ne obligaţi, pe considerente procedurale, să atacăm întreaga lege la Curtea Constituţională.

Vă grăbiţi, le promiteţi - nu ştiu cui? - că veţi da astfel de legi.

Dar veţi vedea că va pica. Şi din vina dumneavoastră, nu din vina noastră va pica. Va declara neconstituţionalitatea, pentru a doua oară, Curtea Constituţională.

Şi eu vreau ca cineva dintre dumneavoastră să-şi asume răspunderea pentru toate aceste legi neconstituţionale, votate pe bandă rulantă în Parlamentul României. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

N-aţi invocat un articol de lege sau de regulament, cu privire la asumarea răspunderii, de care vorbiţi. Probabil vorbeaţi de răspunderea politică.

Mai sunt înscrieri la dezbateri generale?

Da, vă rog să indicaţi articolul la care faceţi referire.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Domnule preşedinte,

Îl ştim toţi. Este doar o simplă solicitare de retrimitere la comisie, motivată de cele spuse anterior.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bine. Supunem votului.

62 de voturi pentru, contra - 88, abţineri - două. Insuficiente voturi pentru ca propunerea să fie adoptată. (Coboară la tribună.)

Din partea Grupului PSD, la dezbateri generale.

Ceea ce se întâmplă în momentul de faţă este punerea în acord cu două decizii ale Curţii Constituţionale.

Una - punerea în acord pe fond, articol cu articol, ceea ce s-a întâmplat în ambele Camere - Senat şi Camera Deputaţilor.

Şi a doua decizie a Curţii Constituţionale - care se referă la neconstituţionalitatea în integralitate, din cauza încălcării principiului bicameralismului, adică adoptării unor amendamente introduse în Camera a doua.

Potrivit opiniei colegilor mei, începând cu cei de la Senat, această obligaţie - pe care a citit-o domnul Andronache -, în mod corect, se referă la declararea neconstituţională a unei legi în ansamblul ei, înainte de promulgare, pentru motive de fond.

Deci, în integralitate este declarată neconstituţională pentru conţinut. În momentul de faţă, ne aflăm la o neconstituţionalitate declarată ca urmare a nerespectării principiului bicameralismului, şi anume că anumite articole au fost adoptate în Camera decizională, adică la noi, fără să fie trecute prin Senat.

Această critică, acceptată de Curte, a fost de data aceasta respectată, ţinând cont că absolut toate articolele şi amendamentele au trecut prin Senat, şi în momentul de faţă sunt în dezbatere aici. Deci principiul bicameralismului nu mai este încălcat, de această dată.

Iar colegii mei de la Senat, care au început această procedură, s-au referit la faptul că, prin trecerea în ambele Camere, procedura aceasta a fost respectată.

Iar domnul Andronache nu a vorbit despre motivele pentru care o lege este declarată neconstituţională în ansamblul ei, lăsând să se înţeleagă că atât declararea neconstituţională în ansamblul ei, pe fond, cât şi pe procedură, ar fi acelaşi lucru. (Revine la prezidiu.)

Trecem la dezbaterea legii.

Da, domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Apăsasem pe buton - înainte de a spune dumneavoastră că trecem la dezbaterea legii pe articole - pentru a vă spune că eu nu m-am referit la motivele pentru care o lege este declarată în ansamblul său neconstituţională, pentru că aspectul acesta nu este relevant. Atât timp cât Curtea spune că o lege este declarată în ansamblul său neconstituţională, ea este neconstituţională, indiferent de motiv.

Dar lăsând lucrul acesta la o parte, prin această Decizie nr. 432 din 2018, practic, Curtea a venit şi a declarat, a doua oară, neconstituţională modificarea la Legea privind finanţarea partidelor politice, tot pe acelaşi motiv ca şi acum, adică pe chestiuni de natură extrinsecă, adică pe bicameralism şi mai erau şi alte motive, tot de natură extrinsecă.

Ca atare, Curtea deja a confirmat ceea ce vă spunem noi aici. Şi anume, că dacă pe motive care sunt de formă, legea este declarată neconstituţională în ansamblul său, indiferent că vorbim de bicameralism sau de alte motive de natură extrinsecă, cum ar fi nerespectarea principiului securităţii juridice, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie - reglementarea trebuie să îşi înceteze procedura legislativă.

Şi cei care au depus iniţiativa au posibilitatea de a depune o nouă iniţiativă legislativă, cu o nouă expunere de motive, şi procedura de-abia atunci poate fi îndeplinită, cu privire la principiul bicameralismului.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Fără să intru în dialog cu dumneavoastră, vă spun că practic m-aţi confirmat. Respectarea principiului securităţii juridice nu se rezolvă prin trecerea în ambele Camere.

Mulţumesc.

Deci trecem la dezbaterea legii.

Domnul Ion Stelian-Cristian, vă rog. Mă scuzaţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În Anexa nr. 2 avem amendamente pe care le-am propus şi care au fost respinse. Vrem să le susţinem. Ele se referă la acea parte a legii care vizează eliberarea condiţionată şi executarea pedepsei la domiciliu, nu se referă la partea referitoare la dreptul condamnatului de a fi prezent la înhumarea rudelor.

Pot începe cu punctul 1?

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi, dezbaterea începe cu amendamentele aprobate de comisie. Dumneavoastră îmi vorbiţi de nişte...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La respinse.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, în regulă.

Avem 26 de amendamente admise.

De la poziţia 1 la poziţia 10, dacă există obiecţii sau comentarii? Nu există.

Supun votului dumneavoastră aceste amendamente de la poziţiile 1-10. Vă rog să votaţi.

Cu 87 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă, 4 abţineri, 2 colegi care n-au votat, deci cu majoritate de voturi, amendamentele au fost admise.

De la poziţia 11 la poziţia 20. Dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

O secundă. Deci, după ce se termină votul, puteţi să interveniţi.

86 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă, 5 abţineri, 2 colegi care nu votează. Cu majoritate de voturi, aceste amendamente au fost adoptate.

Vă rog să luaţi cuvântul, pe procedură, spunându-mi articolul pe care îl invocaţi.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

În articolul 110 se precizează că discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre texte.

Şi la alin. (2) se spune: "Supunerea la vot a amendamentelor se face în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte".

Deci trebuie să începeţi cu respinsele şi apoi să faceţi admisele.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulţumesc.

E o dezbatere aici, este vorba despre amendamentele care propun eliminarea. Şi aceste amendamente care propun eliminarea, la rândul lor, sunt adoptate de comisie. Deci se vorbeşte întâi despre cele care sunt adoptate. Şi am să vă spun şi motivul. Pot să existe mii de amendamente respinse şi unul singur aprobat de comisie.

Ar fi absurd să-mi spuneţi că tot ceea ce s-a respins, mii de amendamente respinse au prioritate faţă de votul care a fost dat în comisie. (Vociferări.)

Ei, lăsaţi, e interpretarea dumneavoastră.

Mulţumesc frumos pentru intervenţie.

Deci trecem la următoarele amendamente.

Poziţiile... o secundă...

De la poziţia 21 la poziţia 26?

Vă rog să votaţi.

89 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă, 5 abţineri, un coleg care n-a votat. Cu majoritate de voturi, şi aceste amendamente au fost adoptate.

Trecem acum la examinarea amendamentelor respinse, care nu s-au referit la articolele admise. Pentru că un vot admis nu se mai reia.

Deci vă rog să susţineţi amendamente respinse, dar să nu fie referire la aceste amendamente care deja au fost votate. (Vociferări.)

Ei, când există o soluţie adoptată, nu se mai supun votului opiniile contrare.

Vă rog, domnul Stelian Ion.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Punctul 1.

Şi, ca o paranteză, pe procedură, înainte de a susţine acest amendament.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă rog să faceţi intervenţia pe procedură, indicându-mi un articol la care faceţi referire.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Articolul 110 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Este...

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun. Mulţumesc, continuaţi, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... cât se poate de clar, domnule preşedinte...

Domnul Eugen Nicolicea:

Continuaţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... în sensul că...

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu, dar aşa este. Auziţi, aşa este regulamentar, să indicăm, să ştie toată lumea unde se uită.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Păi...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc frumos.

Aveţi cuvântul pe procedură.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Bun. Art. 110, spuneam, este cât se poate de clar, în sensul în care mai întâi se discută amendamentele care conţin propuneri de eliminare. Nu se face referire în textul Regulamentului că acest regulament se aplică doar dacă este vorba de un amendament, de 10 sau de 10.000 de amendamente, deci se aplică indiferent câte amendamente de eliminare sunt.

Şi pe mine mă miră foarte tare modalitatea dumneavoastră de interpretare, de astăzi. Pentru că până acum aţi avut o altă interpretare şi pentru că până acum în acest plen am procedat de fiecare dată altfel. Practic, răstălmăciţi şi modificaţi pe cale de interpretare un regulament cât se poate de clar. Şi lucrul acesta nu este de trecut cu vederea.

Şi le solicit şi colegilor să fie atenţi asupra acestor chestiuni. Pentru că dacă noi creăm aceste precedente, se vor răsfrânge inclusiv asupra dumneavoastră.

Măcar pe aceste chestiuni legate de procedură trebuie să avem nişte reguli clare şi să le aplicăm unitar. Pentru că altfel o să ne încurcăm şi ne va afecta activitatea, tuturor.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi.

Cred că domnul Márton Árpád are o intervenţie pe procedură.

După aceea reveniţi pe fond.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi din USR,

Observ că în aceşti doi ani n-aţi reuşit să vă daţi seama care este procedura de dezbatere în plen.

Pe mine m-a mirat faptul când domnul preşedinte - şi se poate verifica pe stenogramă - a solicitat, de la 1 la 10, dacă cineva are vreo observaţie, şi dumneavoastră n-aţi apăsat pe buton, să veniţi să spuneţi că doriţi să eliminaţi primul articol sau doriţi să faceţi o reformulare a textului iniţial.

Deci n-aţi avut niciun comentariu, aţi stat liniştit acolo, în bancă. V-am văzut, m-am uitat către dumneavoastră, aţi stat liniştit şi n-aţi intervenit, deşi trebuia să interveniţi pe fiecare articol, că propuneţi eliminarea. Pentru că în procedura legislativă, într-adevăr, există amendamente respinse pe care nu şi le mai susţin deputaţii. Şi atunci nu se supun discuţiei. Deci nu se supune discuţiei, automat, orice amendament respins, ci numai acelea care sunt susţinute în plen. Asta este procedura.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Eu vă mulţumesc.

Aţi făcut referire la art. 107.

Sper ca pe viitor se va înţelege, da? Bun.

Deci, vă rog, domnule Ion Stelian, să luaţi cuvântul, pe amendamente care nu fac referire la articole care au fost deja aprobate.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Bun. Pentru că s-a făcut o referire şi trebuie să lămurim chestiunea aceasta de procedură.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi, dacă avem probleme de lămurit, vă rog frumos, sesizaţi Comisia pentru regulament, unde aveţi reprezentanţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte,

Nu este cazul...

Domnul Eugen Nicolicea:

În momentul de faţă, a existat un alt coleg care a exprimat o opinie contrară, domnul Márton Árpád...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da...

Domnul Eugen Nicolicea:

... şi, prin urmare, nu are rost acum să...

Degeaba v-a învăţat multe lucruri.

Nu are rost să facem această chestiune şi să aştepte tot plenul până vă lămuriţi dumneavoastră.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Ironiile acestea...

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă aveţi vreo nelămurire de făcut, sesizaţi Comisia pentru regulament.

Deci v-aş ruga să treceţi pe fond. Şi vă indic să începeţi cu amendamentele dumneavoastră respinse, dar care nu fac discuţie la un amendament sau un articol deja adoptat. Pentru că nu există un motiv ca această Cameră să revină asupra unui vot dat deja.

Bun. Deci explicaţia domnului Márton Árpád a fost foarte clară. Prin urmare, nu mai avem ce clarifica cu privire la această situaţie.

Vă rog să interveniţi pe fond. Sau, dacă aveţi o problemă de regulament, să fie alta decât cea deja tranşată.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Deşi vorbim aceeaşi limbă, aproximativ aceeaşi limbă română, se pare că ne înţelegem separat şi diferit.

Domnule preşedinte,

Aţi spus de la 1 la 10, amendamente admise. Aţi spus, la început, că discutăm mai întâi amendamentele admise. N-aţi spus: de la 1 la 10, haideţi să discutăm dacă aveţi propuneri de eliminare sau alte amendamente. Aşa încât am aşteptat să vedem, să discutăm, să se voteze amendamentele admise, după care am intervenit, atunci când a fost cazul.

Deci asta este explicaţia. Şi, dacă vreţi s-o înţelegeţi, bine, dacă nu, eu mi-am făcut datoria. Nu se poate impune...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc. Am înţeles foarte...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... nimănui cu forţa să înţeleagă un anumit lucru.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi, am înţeles foarte clar eroarea pe care o invocaţi dumneavoastră...

Cert este că o Cameră...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu e nicio eroare.

Domnul Eugen Nicolicea:

... nu poate reveni fără niciun motiv asupra votului dat.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Aţi văzut, atunci când am greşit, de fiecare dată am recunoscut greşeala. Pentru că se întâmplă acest lucru. Dar când lucrurile stau în alt fel, trebuie să le explicăm şi să convingem cu argumente. Şi acum revenim să...

Domnul Eugen Nicolicea:

Am încheiat discuţia. A explicat foarte bine domnul Márton Árpád.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Bine.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă doriţi să vă mai explice o dată şi dânsul are această... bunăvoinţă...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu, nu doresc, domnule preşedinte...

Domnul Eugen Nicolicea:

... va veni în bancă, lângă dumneavoastră.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... să îmi mai explice încă o dată.

Mulţumesc. A fost suficient.

La punctul 1 avem amendament de eliminare. Şi el se referă la posibilitatea ca judecătorul de supraveghere a privării de libertate să participe la şedinţele Comisiei pentru liberare condiţionată, ca simplu membru, şi nu în calitate de preşedinte, cum este în prezent în lege.

Noi considerăm că în continuare judecătorul de supraveghere a privării de libertate trebuie să-şi păstreze calitatea de preşedinte al acestei comisii. Ca atare, solicităm eliminarea acestui amendament.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă referiţi la art. 9 alin. (2) lit. e)?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da.

Domnul Eugen Nicolicea:

Acesta a fost... este la poziţia 3 admise şi a fost votat.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dar nu a fost niciun amendament, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Alt articol, vă rog frumos.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu a fost niciun amendament pe acest...

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci eu vă citesc de aici, la amendamente admise. Este vorba de "nemodificat, forma Senatului". Şi... deci a fost aprobată.

Vă rog să treceţi la următorul.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Uitaţi-vă cu atenţie şi vedeţi că este acelaşi amendament şi scrie "nemodificat". Nu e niciun amendament. Deci la punctul 3 marginal scrie "nemodificat". Nu a fost niciun amendament admis. Scrie "nemodificat, forma Senatului".

Deci în comisie, la Camera Deputaţilor, nu am avut niciun amendament. Haideţi să nu mai facem alba-neagra, îmi cer scuze de exprimare, dar asta se întâmplă aici...

Domnul Eugen Nicolicea:

Bine.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... cu intenţie sau fără intenţie.

Domnul Eugen Nicolicea:

Întrebare: ceea ce vine de la Senat se votează în Cameră, chiar dacă nu modifici nimic?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este un text integral, nu mai e vorba de amendamente.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bine. Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este vorba de un proiect...

Domnul Eugen Nicolicea:

Aveţi amendament la care nu s-a exprimat Camera, prin vot?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc frumos.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Ce nu e clar? Am spus...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să ocupaţi loc în bancă. Ţinând cont că nu aveţi un amendament pe care să-l susţineţi...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am spus că am...

Domnul Eugen Nicolicea:

... legea...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... şi v-am spus şi ce amendament.

Domnul Eugen Nicolicea:

Păi, vă rog frumos să-l spuneţi, care este, atunci?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Acesta este un amendament faţă de care nu a existat niciun alt amendament în Camera Deputaţilor.

Noi suntem la Camera Deputaţilor aici, nu mai suntem la Senat. Ce a fost la Senat, amendament, a trecut, a fost votat de Senat. Şi aici puteam face amendamente la varianta votată în Senat. (Vociferări.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, încă o dată, vorbind româneşte. Aveţi vreun articol pe care să-l susţineţi, să nu fi fost... să se fi pronunţat Camera prin vot?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Încă o dată, româneşte, vă spun: da.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bine. Vă mulţumesc frumos.

Ţinând cont că nu indicaţi niciun fel de articol asupra căruia să nu se fi pronunţat Camera prin vot, legea rămâne pentru votul final.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Faceţi intenţionat sau chiar nu pricepeţi nişte lucruri elementare, domnule preşedinte?

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, încă o dată...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... eu înţeleg...

Domnul Eugen Nicolicea:

... vă rog să vă verificaţi limbajul.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Păi, ce am spus?

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Bun.

Deci vă rog să vă ocupaţi locul în bancă.

Trecem la următorul punct pe ordinea de zi. (Vociferări.)

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Păi... dacă nu-mi dă cuvântul, ce să spun?

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să-i tăiaţi microfonul. (Vociferări.)

Punctul 10, reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară şi pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare; PL-x 493/2017/2018; lege ordinară; reexaminată la Senat.

Am primit raportul.

Vă rog să susţineţi raportul, din partea comisiei.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu reexaminarea Legii privind Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară şi pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, ca urmare a cererii de reexaminare a Preşedintelui României, formulată în temeiul dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

În data de 21 iunie 2018, Preşedintele României a transmis Parlamentului României, cererea de reexaminare a legii, formulată în temeiul dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Senatul a adoptat legea.

În conformitate cu dispoziţiile art. 61 şi art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a reexaminat legea în şedinţa din data de 13.11.2018.

La lucrările comisiei, deputaţii au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul Varga Vasile, PNL, vă rog.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La art. 35 alin. (9) din legea care a fost trimisă spre promulgare se prevedea, printre altele, că înscrierea sau "Toate înscrierile se vor face la sediul operatorului sau, după caz, al agentului din circumscripţia teritorială a unei curţi de apel". Adică, la sediul unui debitor, un executor judecătoresc de la Timişoara nu poate să facă o executare la Galaţi.

În acest sens, am invocat atunci o decizie a Curţii Constituţionale, Decizia nr. 348, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiei art. 650 din Codul de procedură civilă, care arată că egalitatea în drepturi este încălcată prin lăsarea la latitudinea creditorului a dreptului de a-şi alege instanţa prin alegerea unui executor judecătoresc din circumscripţia unei anumite judecătorii.

În urma Deciziei Curţii Constituţionale, enunţată mai sus, s-a modificat şi dispoziţia art. 650 alin. (1) din Codul de procedură, stabilindu-se că: "Instanţa de executare este judecătoria din circumscripţia în care se află la data sesizării domiciliul sau, după caz, sediul debitorului".

După cum ştiţi, aici, în plen, la data de 23 mai, am votat, cu toţii, în unanimitate, acest alin. (9) din art. 35.

Dar - ca o concluzie - având în vedere cererea de reexaminare a preşedintelui, am renunţat astăzi, în Comisia juridică, a mai susţine alin. (9) al art. 35 din legea care a fost trimisă la promulgare, şi vom vota şi noi, Partidul Naţional Liberal, acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai există alte intervenţii? Nu mai există.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse. Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.

Poziţiile 11-14 se dezbăteau sub rezerva primirii raportului. Nu s-au primit rapoarte.

Poziţiile 15-18, de asemenea, se dezbăteau numai sub rezerva primirii raportului. Nu s-a îndeplinit această condiţie.

Poziţia nr. 19, Proiectul de Lege privind declasificarea unor documente; PL-x 616/2018; este o lege ordinară, adoptată de Senat la 22.10.2018; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Ion-Stelian Cristian.

Îmi pare rău, nu sunteţi iniţiator.

Bun, nu doreşte nimeni din partea iniţiatorilor.

Reprezentantul comisiilor raportoare - Comisia juridică sau Comisia pentru apărare, vă rog să citiţi raportul.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care precizează că Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestui proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declasificarea Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi a tuturor documentelor care conţin informaţii clasificate având ca temei această hotărâre, prin derogare de la prevederile art. 24 din Legea nr. 182/2002.

De asemenea, se propune ca, de la data intrării în vigoare a legii, declasificarea să opereze de drept, fără nicio altă procedură, iar informaţiile să fie de interes public.

Totodată, persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute, să poată, în termen de 6 luni, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise, prevăzute în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr. 2.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Bănuiesc că din partea grupurilor s-au înscris domnul Ion Stelian-Cristian, domnul Andronache Gabriel şi domnul Roman Ioan Sorin.

Vă rog, domnul Ion Stelian-Cristian, USR.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Această lege nu se referă atât la declasificarea unor documente, cât se referă mai degrabă la posibilitatea de redeschidere a unor dosare judecate definitiv de instanţele judecătoreşti din România. Aceasta este marea miză pe care au vizat-o iniţiatorii legii.

Aceasta, în condiţiile în care România astăzi tocmai a fost mustrată foarte vehement de organismele europene, în sensul în care s-a constatat, în Parlamentul European, că am luat-o pe contrasens în ceea ce priveşte statul de drept, că promovăm legi care afectează justiţia, statul de drept şi lupta împotriva corupţiei.

Declasificarea. Se vorbeşte de protocoale, de foarte mult timp. Vreau să vă spun, celor care nu ştiţi acest lucru, că părintele protocoalelor, pe care atât de mult le demonizaţi, este Călin Popescu-Tăriceanu. În 2005, în calitate de premier al României, a semnat Hotărârea de Guvern nr. 231, care reglementa strategia naţională de luptă împotriva corupţiei, şi care, la Anexa nr. 2, pct. 4.5, stabilea foarte clar obligativitatea încheierii unor astfel de protocoale între SRI, DNA, Înalta Curte şi toate celelalte instituţii care erau implicate în lupta împotriva corupţiei. Pentru că s-a considerat că aceasta este o chestiune care ţine de buna colaborare între instituţii; s-a considerat că această colaborare trebuie să aibă o formă care să fie consfinţită printr-un înscris, prin nişte reguli scrise; aceasta neînsemnând că se adaugă la lege. Cum nici noi, aici, dacă avem o înţelegere între grupurile parlamentare, nu înseamnă că adăugăm la Constituţie sau adăugăm la Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Mai departe. Aţi avut, doamnelor, domnilor din conducerea Camerei Deputaţilor, din Parlamentul României, aţi avut în permanenţă reprezentanţi în comisiile de control asupra activităţii SRI şi aţi ştiut în fiecare moment despre conţinutul acestor protocoale.

De altfel, domnul Ţuţuianu, pe care, de curând, colegii din PSD l-au exclus din partid, afirma, în 2017, că aceste protocoale erau o modalitate firească de colaborare între instituţii.

Ceea ce trebuie spus este că legalitatea unor protocoale nu se stabileşte în şedinţe de partid. Legalitatea unor articole - din protocoale sau din alte acte normative - se stabileşte doar de către un judecător.

Ca atare, nu domnul Liviu Dragnea, nu alţi lideri ai partidelor care conduc astăzi România stabilesc legalitatea sau nelegalitatea, ci doar judecătorii, astfel încât, această lege, din start, încalcă principiul separaţiei puterilor în stat.

Ceea ce urmăriţi este să consideraţi că toate probele administrate în această perioadă au fost nelegale, să redeschideţi toate dosarele din 2005 şi până la intrarea în vigoare a acestei legi şi acest lucru este - îmi pare rău să vă dau această veste - este imposibil din punct de vedere juridic, pentru că o revizuire, aşa cum vă doriţi dumneavoastră, nu poate fi introdusă prin această lege. Probabil că vă doriţi foarte mult...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitaţi expunerea. Vă reamintesc că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

30 de secunde.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, aveţi 30 de secunde.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Probabil că foarte mult vă doriţi acest lucru, dar juriştii care au elaborat acest text nu au ţinut cont de Constituţie, în momentul în care l-au elaborat.

Aşa încât, deja avem pregătită, împreună cu colegii din PNL, o contestare la Curtea Constituţională, deja în modificarea Codului de procedură aţi primit o asemenea soluţie, în sensul că nu poţi introduce o cauză nouă de revizuire. Nu rămâne decât să constatăm, cu regret, că nu renunţaţi, sub nicio formă, la aceste încercări de subminare a autorităţii judecătoreşti.

Domnul Eugen Nicolicea:

E în regulă.

Vă mulţumim.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dosarele se rezolvă...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog frumos să încheiaţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... în instanţă, şi nu în Parlamentul României. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Andronache Gabriel, PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege.

Am constat, de-a lungul ultimelor luni, cum aţi încercat cu disperare să introduceţi normele acestea în Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 6, cum aţi încercat să faceţi acelaşi lucru cu Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 18/2016. V-aţi dat seama că veţi avea probleme mari de constituţionalitate şi atunci aţi recurs la o iniţiativă legislativă separată care, bineînţeles, a trecut de Senat, a ajuns la Camera Deputaţilor. Însă, ce să vezi? Aţi constatat că s-ar putea să nu aveţi numărul de voturi necesare pentru adoptarea acestei reglementări. Şi, atunci, deşi legea, la fiecare articol, în mod evident, are caracter organic, i-aţi conferit reglementării caracter ordinar.

Pe cale de consecinţă, nu avem cum să susţinem o astfel de încălcare a procedurii şi vom vota împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád-Francisc, UDMR.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am trăit 35 de ani într-un stat poliţienesc, unde Securitatea asculta pe toată lumea şi te luau, şi te condamnau judecătorii, aşa cum vroiau ei, cei de la Securitate.

În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, pe la ora 9,00, când am ieşit în stradă, am ieşit cu speranţa să avem un altfel de stat în această ţară. Şi a trebuit să mă trezesc, la un moment dat, că, încet-încetişor, am ajuns în acelaşi sistem, din care am sperat să scap. Este mult mai trist că există tineri în această ţară cărora li se pare normală această modalitate de activitate a serviciilor secrete care judecă în locul judecătorilor, care ascultă nelegal pe toată lumea şi justiţia activează pe baza unor protocoale.

Ei, bine, noi nu suntem de acord cu un astfel de sistem, căci, din punctul nostru de vedere, aceasta nu este justiţie. Şi dacă nu suntem de acord, nu suntem de acord pentru că foarte mulţi cetăţeni ai acestei ţări, de la cetăţeni simpli, e adevărat, până la demnitari, au pătimit din cauza unor astfel de acţiuni, în ultimii ani.

Numai săptămâna trecută, la Comisia pentru drepturile omului, au fost prezente rude, avocaţi ai unor persoane condamnate pe baza unor astfel de ascultări, pe o procedură monstruoasă.

Ei, bine, noi credem că atunci când s-au dat decizii în instanţă, prin încălcarea legii, pe baza unor astfel de protocoale secrete, este normal să fie revizuită acea procedură şi toate aceste ascultări ilegale să dispară din România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Drăghici Mircea-Gheorghe, PSD.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vorbesc şi în numele Grupului parlamentar al PSD, dar şi ca iniţiator la această iniţiativă legislativă.

Şi vreau să vă spun, din start, că această lege prevede declasificare, în primul rând, pentru că plecăm de la Hotărârea CSAT nr. 17/2005, în baza căreia s-au semnat protocoalele.

Dragi colegi de la USR,

Protocoalele le-au adăugat la lege, de aceea le declasificăm, de aceea le desecretizăm, ca să vedem ce conţin ele. Vă aduceţi aminte de bilanţul la care a participat şeful Serviciului Român de Informaţii cu Direcţia Naţională Anticorupţie, în care se vorbea de peste 300 de echipe operative mixte, care au conlucrat pentru "înfăptuirea" justiţiei, prin dosarele pe care le-au construit? De ce vă temeţi să ne uităm la aceste protocoale? De ce vă este frică? Haideţi să le vedem!

Spuneţi că este vulnerabilă din punct de vedere constituţional?

Spuneţi că ar fi trebuit să facă emitenţii această declasificare?

Aduceţi-vă aminte că doamna prim-ministru Viorica Dăncilă a ieşit şi a spus public că Hotărârea nr. 866/2015, de declasificare, trebuie iniţiată de toţi emitenţii. Din acel moment, din care le-a cerut public să facă acest lucru, nimeni, niciun emitent nu a făcut niciun pas în această direcţie.

Şi atunci, noi, Parlamentul, ce să facem? Să stăm, să privim indiferenţi la ceea ce se întâmplă? Poliţia politică să se desfăşoare în continuare cu... peste 500.000 de cetăţeni care au fost afectaţi de astfel de probe neaduse în instanţă pe care inculpaţii nu au avut şansa să le vadă, nu au avut şansa echilibrului de arme? Magistraţii nu au avut valoarea fundamentală de independenţă, nu au avut şansa ca procurorii să stea departe de pupitru, în timpul în care procurorii deja aduceau acele mape galbene, cu probe aşa-zise făurite de echipele operative mixte şi pe baza cărora judecătorii luau decizii care afectau familii şi destine. Vreţi, în continuare, să mergem în acest fel?

Eu însumi am avut şi am la apel un dosar de peste 300.000 de file, în care ar fi trebuit să fie probe.

Un coleg de-al dumneavoastră, de aici - ştie dumnealui cine - a venit aici, la tribună, şi a spus: "Mircea Drăghici nu are calitatea să vorbească, pentru că este urmărit penal şi urmează să fie în puşcărie opt ani şi jumătate, pentru că aşa cer procurorii".

Între timp, s-a demonstrat că acele probe nemaipomenite erau doar nişte interceptări, transcrise greşit, interpretate greşit, pe siguranţă naţională, şi Înalta Curte de Justiţie a decis achitarea tuturor inculpaţilor, inculpaţii fiind tot volumul de PSD-işti din judeţul Argeş care trebuia să meargă la puşcărie. De ce? Pentru că aşa gândise cineva. Vi se pare că aşa este normal? Să vă spunem câţi dintre inculpaţi au murit între timp? Să vă spunem câtă durere a fost în sufletele familiilor noastre?

De aceea am iniţiat această lege, pentru că eu sunt parlamentar, sunt ales de către cetăţeni şi nu am dreptul, în faţa lor, după ce mi-au dat votul, să stau în bancă şi să fiu indiferent la ceea ce se întâmplă. Nu pot să fiu indiferent la ceea ce se întâmplă. Am trecut şi în programul nostru de guvernare "dreptate până la capăt"!

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Stanciu Viziteu.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să încerc să minimizez declaraţiile politice, pentru că sunt îngrijorat de lucrurile care s-au spus, mai ales din partea colegului de la UDMR. Să invoci ilegalităţi ale unor documente emise între instituţiile statului, fără niciun fel de probă, rămâne o pură declaraţie politică. Şi aş aminti colegilor dinainte că aceste protocoale au fost atacate în contencios administrativ şi nu s-a dovedit a fi nimic ilegal în ele.

Dar nu este vorba de acest lucru. Uniunea Salvaţi România a militat tot timpul pentru oprirea oricărui abuz, de oriunde ar veni el. Dar acest proiect de lege face cu mult mai mult de atât.

Şi v-aş atrage atenţia asupra art. 5, care spune că: "Se deschid revizuirii orice cauze în care s-au pronunţat sentinţe definitive, dacă au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale". Aici nu ne referim doar la cazuri de corupţie, să ştiţi, ci la toate cazurile în care instituţiile statului român au conlucrat pentru a opri infracţiuni. Şi nu doar infracţiuni de corupţie, ci infracţiuni grave şi extrem de grave.

Ca să fie foarte scurt. Domnul Omar Hayssam, condamnat pentru acte de terorism la 24 de ani, va beneficia de revizuire în acest caz, la fel ca alţi mulţi violatori, criminali, bande de crimă organizată şi de trafic de oameni.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Viziteu, vă rog să încheiaţi. Am crezut că aveţi o intervenţie pe procedură.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Toţi aceştia...

Domnul Eugen Nicolicea:

Sunteţi al doilea vorbitor...

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

OK. Închei! O frază...

Domnul Eugen Nicolicea:

... şi nici nu sunteţi măcar la subiect. Vă rog frumos să încheiaţi.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Apreciez că mi-aţi lăsat dreptul să vorbesc.

O frază şi am încheiat.

Deci, dacă vreţi să avem serios o discuţie despre ce abuzuri au fost făcute, să le luăm punctual, nu să blamăm instituţii întregi şi nu în această tendinţă de a scăpa,...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă aţi observat, nu era vorba de vreo blamare, ...

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

... să ajungem la cazuri de terorism sau alte lucruri.

Domnul Eugen Nicolicea:

... ci pur şi simplu de un proiect legislativ.

Vă rog să încheiaţi.

Bun.

Din partea Grupului ALDE, domnul Cucşa Marian-Gheorghe.

Domnul Bacalbaşa ar fi al doilea de la PSD. Îl rog să renunţe la cuvânt.

Mulţumesc.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ascult anumite discursuri de la tribuna Parlamentului, ale unor colegi la fel de tineri ca şi mine.

Sunt născut în preajma anilor '90 şi îmi amintesc părinţii şi cunoscuţii, cei mai în vârstă, despre practicile dinainte de '90.

Nu mi-aş dori ca şi eu să povestesc copiilor mei despre practici ale acestor vremuri. Suntem ţara în care avem 6 milioane de români ascultaţi, iar anumite partide condamnă,... (Vociferări.)

Domnule deputat,

Ştiţi bine la ce mă refer! Dumneavoastră! (Se adresează domnului deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu.)

... în timp ce Uniunea Europeană ne critică şi vine şi ne spune că avem o problemă cu corupţia.

Şi cine vine să ne spună? Olanda, Germania, ţări care nu au protocoale secrete.

Am fost în vizită în aceste ţări cu Comisia de control asupra activităţii SRI. Întrebându-i despre practicile, cum funcţionează serviciile de informaţii în ţările lor, au spus că în baza legii, nu în baza unor protocoale secrete. La fel vă propun să funcţioneze şi la noi în ţară lucrurile, în baza legii, nu a protocoalelor secrete. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Paşcan Emil-Marius, Grupul PMP.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să spun, din capul locului, că ceea ce este curios în România zilelor noastre este că se contestă modul de obţinere a probelor, respectiv aceste protocoale care se utilizează în acest sens, şi nu faptele în sine.

De altfel, nu văd de ce este nevoie de această lege, câtă vreme, dacă parcurgem punctele de vedere exprimate de către Consiliul Legislativ, care arată inechivoc că atributul acesta al declasificării unor documente considerate secret de stat aparţine Guvernului. Acelaşi lucru îl stabileşte şi o decizie a Curţii Constituţionale a României, arătând, la fel de inechivoc, că o astfel de acţiune ţine de competenţa administrativă a Guvernului.

Pe de altă parte, dacă citim chiar punctul de vedere exprimat de Guvernul României, prin semnătura premierului Viorica Dăncilă, aceasta spune că o astfel de lege poate fi, din capul locului, acuzată de încălcarea Constituţiei şi că trimite în zona de neconstituţionalitate, prin încălcarea principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat.

Aşadar, cred că ar trebui să gândim, în temeiul acestor argumente cât se pate de justificate, de logice, de pe lege, ale Guvernului şi ale Consiliului Legislativ.

Aşadar, stimaţi colegi, vă spun foarte clar, Partidul Mişcarea Populară nu poate vota acest proiect legislativ.

Este cu atât mai mult curios cu cât doi dintre iniţiatorii acestui proiect au serioase probleme penale. Unul este condamnat, celălalt este cu un dosar pe rol şi poate că ar trebui alţii să se ocupe de aceste protocoale şi de abuzurile la care sunt supuşi, nu chiar cei condamnaţi deja penal.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei, vă rog să propuneţi timpul afectat dezbaterii, fiind în procedură de urgenţă.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Zece minute pentru dezbateri.

Îmi cer scuze! Cinci. (Vociferări.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun.

Supun votului propunerea.

Vă rog, votaţi.

Cu 67 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă, propunerea de cinci minute a fost adoptată, la sugestia opoziţiei.

Cu privire la titlu, dacă există obiecţii? Nu există. Se consideră adoptat.

Dacă de la poziţiile 1-7 există intervenţii sau obiecţii?

Domnul Ion Stelian-Cristian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La art. 1 alin. (1) am propus eliminarea acestui alineat, deoarece chiar şi propriul Guvern, în care încă îndrăzniţi să aveţi încredere, a spus că această declasificare a unui act făcut, elaborat, întocmit de CSAT, nu poate fi făcută prin lege, ci tot printr-un alt act al CSAT.

Vă rog să verificaţi punctul de vedere al Guvernului.

Pe de altă parte, aceste acte nu au adăugat la lege, pentru că ele nu au avut putere de act normativ, adică putere de acte care să genereze obligaţii şi drepturi pentru toţi subiecţii de drept. Ele au stabilit nişte raporturi doar între instituţiile statului, nu şi faţă de acuzaţi, spre exemplu.

Şi s-a spus, mai devreme, că un coleg de-al nostru a obţinut achitare. Da, aţi obţinut achitare pe textele în vigoare acum, ceea ce înseamnă că legea funcţionează, ceea ce înseamnă că legea dă posibilitatea celor care îşi pot dovedi nevinovăţia să obţină achitări şi să obţină soluţii favorabile. Nu este nevoie de o astfel de modificare. Astfel încât, noi vă solicităm să admiteţi acest amendament şi să nu mai fiţi îngrijoraţi atât de mult de acele ascultări pe care, chipurile, SRI le face faţă de toţi cetăţenii României. Fiţi, vă rugăm, mai îngrijoraţi de ascultările pe care vi le faceţi între dumneavoastră! (Vociferări.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Supun la vot propunerea de eliminare propusă de domnul deputat Stelian Ion.

Votaţi.

41 de voturi pentru, 68 de voturi contra, două abţineri, doi colegi care nu votează.

Insuficiente voturi pentru a fi adoptată propunerea de eliminare.

Pe cale de consecinţă, fiind o opinie contrară la amendamentul trecut, acesta este considerat adoptat.

Dacă în intervalul 2-7 există propuneri şi comentarii?

Domnul deputat Ion Stelian-Cristian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Avem propunere de eliminare a art. 5 din proiectul de lege, acela care dă posibilitatea revizuirii "a tuturor hotărârilor, a hotărârilor definitive în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a acestei legi".

Nu se spune în acest alineat că este vorba despre hotărârile care au avut la bază probe încheiate în baza protocoalelor, ci se face referire la un interval de timp, astfel încât, din 2005 şi până când va intra în vigoare legea, înseamnă că, potrivit acestui text, vor putea fi revizuite toate cauzele, exact cum a spus colegul meu, Lucian Viziteu, toate cauzele, indiferent de obiectul lor: infracţiuni de terorism, infracţiuni de spălare de bani, infracţiuni contra vieţii şi aşa mai departe.

Dacă aceasta aţi avut în intenţie, este cu atât mai grav. Dar noi vă solicităm să reveniţi asupra acestei chestiuni, să votaţi amendamentul, pentru efectiv că deschideţi o cutie a Pandorei pe care e posibil ca nici dumneavoastră să nu vă fi dorit s-o deschideţi la acest mod.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Constat că amendamentul respins de la poziţia 2, art. 3 nu a fost susţinut, s-a sărit direct la poziţia 3.

Pe cale de consecinţă, art. 3 alin. (1) se consideră adoptat.

Supun la vot amendamentul respins de la poziţia 3, amendament de respingere, eliminarea art. 5, propus de Grupul USR.

Vă rog să votaţi.

40 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivă, 3 abţineri, doi colegi care nu votează. Insuficiente voturi pentru a fi adoptată propunerea de eliminare.

Pentru celelalte amendamente nu există...

(Domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu solicită să ia cuvântul.)

Aveţi o intervenţie pe procedură?

Vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu permisiunea unuia dintre iniţiatori, am vrea să facem un amendament, acum, în plen, de corelare.

La art. 6: "Lucrătorii din Serviciul Român de Informaţii, precum şi cei din toate instituţiile ... etc".

Şi v-aş ruga să vă spun reformularea.

"Lucrătorii din Serviciul Român de Informaţii, precum şi cei din toate instituţii emitente, care pun la dispoziţia conducerii instituţiei, la solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului..." şi se continuă aşa articolul iniţial.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, corelare cu ce, vă rog?

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Corelare cu... nu ştiu, să fie tehnică legislativă. Puteţi să-l numiţi cum vreţi. Pentru clarificarea acestui amendament.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi! Amendamente de clarificare se fac la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Se pot face şi în plen.

Domnul Eugen Nicolicea:

De corelare, şi mi-aţi spus că nu ştiţi cu ce se face corelarea.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Sau de tehnică legislativă.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc frumos.

E suficient!

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

De tehnică legislativă!

Domnul Eugen Nicolicea:

Am încheiat, vă rog frumos! (Vociferări.)

Reformulaţi încă o dată, să vedem care e treaba.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Deci art. 6 se reformulează şi va avea următorul cuprins: "Lucrătorii din Serviciul Român de Informaţii, precum şi cei din toate instituţii emitente, care pun la dispoziţia conducerii instituţiilor din care fac parte, la solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr. 17/2005 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens."

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun. Am înţeles că amendamentul este în regulă; susţinerea a fost deficitară, neindicând corelarea.

Supunem votului propunerea de modificare. Vă rog să votaţi.

78 de voturi pentru, un vot împotrivă, 36 de abţineri. Cu majoritate de voturi, amendamentul a fost admis.

Supun votului dumneavoastră amendamentele de la poziţiile 2-7, la care nu s-au formulat obiecţii. Vă rog să votaţi.

69 de voturi pentru, voturi contra - 39, 3 abţineri, un coleg care nu votează. Cu majoritate de voturi, amendamentele admise de la poziţiile 1-7 au fost aprobate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 20, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2018 privind achiziţia centralizată de elicoptere şi simulatoare de zbor aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; PL-x 549/2018; lege ordinară, adoptată de Senat.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei, să susţină raportul.

Domnul Dumitru Lupescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 15 octombrie 2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desemnarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă ca unitate de achiziţii centralizată pentru achiziţia elicopterelor uşoare, medii/grele, precum şi a simulatoarelor de zbor pentru IGSU al Ministerului Afacerilor Interne, destinate executării misiunilor în situaţii de urgenţă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Prin obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor din şedinţa din 30 octombrie 2018, cu unanimitate de voturi, membrii comisiei au hotărât adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Reprezentantul Guvernului României.

Domnul Mihai Dan Chirică (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 68/2018 se desemnează Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă ca unitate de achiziţii centralizată pentru achiziţia centralizată de elicoptere uşoare, medii/grele, precum şi de simulatoare de zbor, pentru Inspectoratul General de Aviaţie al MAI.

Bunurile achiziţionate vor intra în proprietatea privată a statului şi în dotarea Inspectoratului General pentru Aviaţie.

În considerarea celor anterior menţionate, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2018.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte. Nu doreşte nimeni.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse. Nefiind, rămâne pentru şedinţa de vot final.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 26¹ din Legea audiovizualului nr. 504/2002; Pl-x 374/2018.

Este vorba de poziţia 20¹, mutată de pe poziţia 43, prin votul dumneavoastră.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Vă rog să mă scuzaţi, domnul Pop Rareş Tudor.

Domnul Tudor Rareş Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenta propunere legislativă introduce în Legea audiovizualului nr. 504/2002 obligaţia pentru radiodifuzori de a face distincţia clară între opinii şi fapte, de a încuraja argumentele medicale bazate pe dovezi şi de a include în program perspectiva unui medic specialist cu experienţă în tema abordată.

Practic, e un proiect de lege care vorbeşte despre un drept - dreptul pacientului de a fi corect informat, informaţii care pot face şi fac de multe ori diferenţa dintre viaţă şi moarte.

Avem, după cum bine ştiţi, 59 de copii morţi de rujeolă. Sunt multe cauze în joc, dar una dintre ele este, cu siguranţă, dezinformarea, lipsa unui cadru echilibrat de dezbatere, lipsa educaţiei în sănătate, manipularea şi folosirea unor platforme media drept tribună pentru impostori şi şamani care pretind că ştiu ce e mai bine pentru sănătatea noastră.

Acest proiect de lege este, în primul rând, dacă vreţi, un semnal de alarmă, un gest de prevenţie, dacă vreţi, pe fondul unor derapaje care ne-au costat şi ne costă vieţi inocente.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Ciuhodaru Tudor, PSD.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem pe un teren minat. Sindromul Olivia deja a făcut mult prea multe victime. Lipsa de informare şi părerile pseudospecialiştilor fac ca mii de vieţi să se piardă în fiecare zi în România.

Avem o problemă de sănătate publică. Şi acel consimţământ informat, despre care vorbesc de 25 de ani, de când practic medicina, este esenţial. Pacientul poate să decidă, dar să decidă în cunoştinţă de cauză, care sunt beneficiile, care sunt riscurile, care sunt avantajele oricărei proceduri medicale şi ale oricărui tratament.

Evident că este un prim demers. Şi o părere avizată ar trebui să fie auzită de fiecare dată.

Dar cred în continuare că această lege trebuie completată cu cea a introducerii educaţiei pentru sănătate, ca materie obligatorie de studiu, în toate unităţile de învăţământ.

Pentru a fi cu adevărat eficiente aceste cunoştinţe, trebuie cunoscute la fel ca alfabetul şi ca tabla înmulţirii.

Dar deja astăzi s-a făcut un prim pas.

Vreau să-i felicit pe toţi cei din Comisia pentru sănătate, iniţiatorii - şi sunt coiniţiator la acest proiect de lege - care au susţinut acest demers.

Şi sper ca toate aceste lucruri care sunt esenţiale să fie realizate odată şi odată. Pentru că de poveşti m-am cam săturat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Sunt 4 amendamente admise. Nu constat a exista amendamente respinse, fapt pentru care vă întreb dacă există obiecţii la amendamentele admise, poziţiile 1-4? Nu există. Se consideră adoptată. Rămâne pentru votul final.

Suntem la poziţia 22.

22. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil; PL-x 507/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond dacă...?

Vă rog.

Domnul Florinel Stancu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil.

Consiliul Economic şi Social avizează nefavorabil actul normativ.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 3 octombrie 2018.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 30 octombrie 2018 şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Este necesară o îndreptare a unei erori materiale, respectiv, la titlul legii se va citi: "Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil şi privind modificarea altor acte normative".

Necesitatea promovării acestui act normativ rezultă din faptul că este vitală menţinerea gradului de siguranţă în funcţionarea acestor instalaţii şi continuitatea controlului statului asupra verificărilor din domeniul instalaţiilor sub presiune şi al instalaţiilor de ridicat.

La acest proiect de lege şi-au adus aportul, în strânsă legătură, Ministerul Economiei, Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, ISCIR - în calitate de autoritate şi reglementator, CNCIR - compania desemnată, în numele statului român, să efectueze verificările tehnice ale instalaţiilor şi echipamentelor ce prezintă un grad ridicat de periculozitate, precum şi asociaţia de profil din acest domeniu - ASPIR, prin amendamentele depuse la comisia de specialitate de la Senat.

Menţionăm faptul că CNCIR SA efectuează verificări tehnice în utilizare şi verificări tehnice în vederea autorizării/funcţionării pentru aproximativ 20% din echipamentele din domeniul instalaţiilor sub presiune şi al instalaţiilor de ridicat.

Aproximativ 20% din echipamentele din domeniu sunt cele cu un grad ridicat de pericol în funcţionare, iar efectuarea unor verificări tehnice neconforme ar fi de natură să pericliteze siguranţa, viaţa cetăţenilor şi mediul înconjurător.

În funcţie de locul amplasării acestor instalaţii/echipamente, consecinţele pot fi de o gravitate deosebită.

De aceea, le mulţumesc tuturor, în special colegilor de la Comisia pentru industrii şi servicii, pentru susţinere şi implicare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Practic, prin acest proiect de lege, ce faceţi este că stabiliţi atribuţiile unei companii de stat, şi anume, CNCIR, prin lege. Companie care a fost înfiinţată prin hotărâre de Guvern, în 2010.

Această lege este profund neconstituţională, pentru că modificaţi o normă secundară prin legislaţie primară. Acest argument a fost adus şi în comisie, însă colegii n-au dorit să-l asculte.

Şi ceea ce mai faceţi astăzi este că modificaţi acest SA prin lege. Şi ca să înţelegeţi mai bine ce înseamnă asta - e ca şi când Parlamentul României ar stabili prin lege ca, eu ştiu, McDonald's să dea servicii de catering atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat. Deci acest lucru nu puteţi să-l faceţi prin lege - aţi fi putut cel mult să-l faceţi printr-un HG -, ceea ce o face profund neconstituţională.

Înrădăcinaţi monopolul de stat pe anumite activităţi şi totodată daţi liber la numirile politice în această companie.

Am întrebat, în cadrul comisiei, dacă a fost cineva recrutat prin OUG care stabileşte regulile guvernanţei corporative. Răspunsul a fost negativ.

Şi de ce faceţi acest lucru? Pentru că CNCIR este inclusă în Fondul Suveran. Acel Fond Suveran care a fost respins de Curtea Constituţională şi pe care acum vă chinuiţi să-l înfiinţaţi prin HG şi nu reuşiţi. Însă, dacă veţi reuşi, veţi avea o companie foarte profitabilă, o adevărată vacă de muls în acest Fond Suveran.

USR va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Aveţi amendamente? Ca să ştim, să nu... Nu.

Domnul Popescu Virgil-Daniel, PNL.

Se pregăteşte domnul Dobrovici-Bacalbaşa.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Partidul Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege.

Este un proiect de lege care aduce clarificări în acest domeniu şi stabileşte o dată pentru totdeauna care sunt activităţile monopolului de stat, monopol în domeniul siguranţei naţionale, acolo unde statul îşi exercită acest monopol prin Compania Naţională CNCIR.

De aceea, PNL susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Dobrovici-Bacalbaşa.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Pe lumea asta există multe vaci, cum spune doamna, s-ar putea să fie şi vaci de muls.

Însă întrucât eu nu sunt bou şi, ca vechi doctor de urgenţă, aş vrea să explic ce înseamnă ceea ce ni s-a propus să votăm acum cu ISCIR.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi, domnule Dobrovici, nu sunteţi la obiect.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Nu, nu... cu ISCIR.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Cu...

Domnul Eugen Nicolicea:

Reveniţi la subiect.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Este de fapt o asigurare că atunci când ne suim în lift nu ne prăbuşim, pentru că sunt diverse companii care îl întreţin şi care n-au responsabilitate.

Deci centralizarea controlului şi răspunderii pentru nişte instalaţii industriale cu risc este o faptă de interes naţional major şi care necesită un monopol bine controlat.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulţumesc.

În urma acestor clarificări, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Am înţeles, din partea iniţiatorului sau a reprezentantului comisiei, că s-a propus o modificare a titlului. Vă rog să o recitiţi, ca să ştie toţi colegii ce votează.

Domnul Florinel Stancu:

Deci, am spus, este necesară o îndreptare a unei erori materiale, respectiv, la titlul legii se va citi: "Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil şi privind modificarea altor acte normative".

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră această modificare.

61 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 35 de abţineri. Cu majoritate de voturi, titlul modificat a fost aprobat.

Există 23 de amendamente admise, nu există amendamente respinse.

Supun votului dumneavoastră amendamentele admise de la poziţiile 1-11.

79 de voturi pentru, un vot împotrivă, 18 abţineri. Cu majoritate de voturi, amendamentele de la poziţiile 1-11 au fost aprobate.

Supun votului dumneavoastră amendamentele de la poziţia 12 până la poziţia 23, inclusiv. Vă rog să votaţi.

80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 22 de abţineri, un coleg care nu votează.

Cu majoritate de voturi, au fost adoptate amendamentele pe care le-am enumerat. Rămâne pentru şedinţa de vot final.

Bun. Ţinând cont de ora înaintată, declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,58.