Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,11.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa.

Vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 132 de deputaţi.

Vă informez că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, marţi, şi miercuri - 19, 20, 21 noiembrie 2018; programul de lucru pentru perioada 19-24 noiembrie 2018; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile de specialitate.

Am primit două informări: din partea doamnei deputat Bogaciu Alexandra-Corina, care ne aduce la cunoştinţă că îşi încetează activitatea în cadrul Grupului PSD, cât şi domnul deputat Zamfira Constantin-Cătălin, care, de asemenea, îşi încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PSD, devenind deputaţi neafiliaţi.

La ora 18,00 avem primirea răspunsurilor la întrebări şi interpelări adresate membrilor Guvernului.

Domnul Roman şi apoi...

Dacă pe procedură, vizavi de ordinea de zi, aveţi intervenţii?

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În numele Grupului Partidului Naţional Liberal, vă solicit, domnule vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, să daţi dovadă de onoare, după ce săptămâna trecută aţi pângărit acest templu al democraţiei, arătând sălii, colegilor parlamentari şi unei întregi ţări acele gesturi obscene, fără să vă cereţi scuze. Astăzi am înţeles că aţi recidivat din nou, la Biroul permanent, şi aţi simţit nevoia din nou să înţelegeţi că n-aţi înţeles nimic.

Prin urmare, începând de astăzi, în fiecare zi, Partidul Naţional Liberal va cere de la tribună demisia dumneavoastră din funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi, poate, dacă vă gândiţi la această instituţie, veţi înţelege că aţi greşit, că trebuie să vă cereţi scuze şi că trebuie să reparaţi acest gest.

Dacă nu, veţi rămâne în istoria acestui Parlament, de mână cu un alt coleg, care a făcut un gest identic, nesancţionat la momentul respectiv. Veţi rămâne, domnule Iordache, din păcate, în istoria neagră a acestui Parlament.

Aşteptăm scuze publice din partea dumneavoastră şi aşteptăm un gest de onoare din partea unui om care, cu siguranţă, poate să aibă onoare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache (de la tribună):

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

1. Înţeleg să vă spun că regret un gest pe care l-am făcut săptămâna trecută, plecând de la tribună. (Aplauze.) Numai puţin! Şi regret, pentru că a fost un gest reflex pe care l-am avut, plecând de la tribună, fără să mă adresez niciunei părţi a sălii. Pur şi simplu, astăzi, în schimb, înţeleg că, în Biroul permanent, un coleg, în timp ce se desfăşura şedinţa de Birou permanent, a constatat că modul în care ţineam mâna era cumva ofensator. În niciun caz n-am urmărit... şi îmi pare rău că modul în care tratăm şi modul în care acum, spre exemplu, modul în care eu întind mâna, credeţi că am... În sfârşit! Vreau să închid acest subiect. Mi s-a părut...

Deci, dacă dumneavoastră consideraţi că săptămâna trecută - repet - modul în care eu m-am adresat la plecare, de aici, modul în care am considerat..., înţeleg să regret faptul că un gest pe care l-am avut, plecând de aici, a suscitat atâta dezbatere.

Iar astăzi, repet, în cadrul Biroului permanent, în niciun caz nu am avut niciun fel de gesturi care să aducă atingere colegilor mei, pentru că, repet, dacă am ceva de spus, vă spun, şi am o întreagă dezbatere.

Vă mulţumesc.

La revedere! (Revine le prezidiu.) (Aplauze.)

Mulţumesc, domnule Roman.

Orice solicitare, repet, dacă aveţi ceva, o discutăm în Biroul permanent.

Şi putem trece mai departe.

Domnul Korodi.

Dacă la program şi la ordinea de zi a plenului...

Domnul Korodi Attila:

Bună ziua!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am două propuneri cu privire la ordinea de zi.

Prima ar fi ca, de la punctul 26, să mutăm pe punctul 1 PL-x 574/2017 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României.) şi, totodată, să fie retrimis comisiei pentru două săptămâni.

Şi a doua...

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin, domnule Korodi!

Numai puţin!

Dau vot la fiecare şi...

Domnul Korodi Attila:

OK.

Domnul Florin Iordache:

Rămâneţi pe loc!

Rugămintea ar fi...

Deci, avem o solicitare din partea Grupului UDMR, de a fi adus pe poziţia 2 şi să fie retrimis comisiei.

Domnul Korodi Attila:

26!

Domnul Florin Iordache:

După 26, dar să fie adus pe poziţia 2 şi să fie retrimis. Termen, cât?

Domnul Korodi Attila:

Două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Două săptămâni.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

125 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă. S-a adoptat propunerea.

Următoarea solicitare.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc.

Şi a doua propunere este ca punctul 279, PL-x 232/2016 (Proiectul de Lege privind declararea zilei de 21 iulie - Ziua Banatului.), să fie adus la punctul 3 şi să fie retrimis comisiilor pentru două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 232?

Domnul Korodi Attila:

PL-x 232/2016.

Voci din sală:

Ce este?

Domnul Florin Iordache:

Vă spun eu. Este declararea zilei de 21 iulie - Ziua Banatului. Acesta, da?

Domnul Korodi Attila:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Tot două săptămâni.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru cultură.

Să înceapă votul. Două săptămâni.

90 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă, 4 abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul.

A fost adus şi trimis la cele două comisii două săptămâni.

Altă solicitare?

Vă rog.

Domnul Simonis, dar este şi...

Domnule Dobrovie, aveţi o solicitare?

Vă rog, domnul Matei Dobrovie.

Vă rog.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă anunţ că, începând de astăzi, activez ca deputat independent în cadrul Grupului Partidului Naţional Liberal - PNL. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule Simonis, înţeleg că, pe procedură, solicitaţi ceva?

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă solicit supunerea la vot a următoarei propuneri, şi anume PL-x 405/2018, poziţia 40 de pe ordinea de zi, să fie mutată pe poziţia 6.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Linişte, vă rog!

40? Este vorba de PL-x 45?

Voci din sală:

405!

Domnul Florin Iordache:

Da. Cu raport de la Comisia juridică şi Comisia pentru apărare, da?

Şi solicitaţi pe poziţia 5, da?

Voci din sală:

6!

Domnul Florin Iordache:

6. Bun.

Îl susţineţi dumneavoastră, da? Bun. OK.

Să înceapă votul.

96 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivă, o abţinere. A fost adoptat.

Alte intervenţii pe procedură?

Da, domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este chiar o chestiune de procedură. În sensul că domnul vicepreşedinte Nicolicea, săptămâna trecută, a venit şi a propus un alt mod de lucru. Atunci când introducem pe ordinea de zi proiecte noi sau când retrimitem comisiei, a stabilit o procedură care nouă ni s-a părut acceptabilă, în sensul în care era simplă şi clară. Astăzi dumneavoastră aţi aplicat o altă procedură.

Rugămintea noastră este încercaţi să unificaţi aceste modalităţi de lucru, astfel încât să ştim ce este pe ordinea de zi, ce nu este pe ordinea de zi, ce se trimite la comisie sau ce se elimină din proiectul ordinii de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Singura modificare este cea propusă de liderul Grupului PSD, este poziţia 6, acest PL-x 405/2018 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice.), care va fi pe poziţia 6, şi celelalte se decalează, domnule Andronache.

Dacă mai sunt pe procedură alte cereri? Nu. Bun.

7. Primul este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de stabilire a metodelor de calcul şi de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie; PL-x 562/2018; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Iulian-Robert Tudorache (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acest proiect de lege, România îndeplineşte cele două obligaţii importante pe care le are în calitate de stat membru al Uniunii Europene, respectiv prima obligaţie priveşte transpunerea completă a Directivei nr. 652/2015 privind calitatea benzinei şi a motorinei şi a Directivei nr. 1513 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

A doua obligaţie se referă la asigurarea unui cadru legal naţional, adecvat atingerii dezideratului naţional privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Având în vedere elementele menţionate, luând în calcul potenţialul agricol al ţării noastre, precum şi considerentele ce ţin de sănătatea populaţiei şi de protecţia mediului, prezenta problematică vizează interesul public şi constituie situaţie de urgenţă a cărei reglementare nu mai poate fi amânată.

Drept pentru care, Guvernul României, prin Ministerul Energiei, propune adoptarea prezentului proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru mediu sau Comisia pentru industrii.

Cine prezintă raportul?

Comisia pentru mediu.

Păi, cine prezintă raportul? Comisia pentru mediu.

Vă rog, domnule deputat.

E raport comun.

Domnul Lucian-Eduard Simion:

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere, în procedură de urgenţă, în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de stabilire a metodelor de calcul şi de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, trimis celor două comisii cu adresa PL-x 562/2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea conţinutului minim de biocarburanţi în amestecul de benzină şi motorină, obligativitatea furnizorilor de a afişa la pompă conţinutul de biocarburanţi din benzina şi din motorina comercializată, pentru conformarea cu prevederile art. 3 şi art. 4 din Directiva nr. 2009/30/CE, obligativitatea producătorilor şi importatorilor de autovehicule de a include în documentaţia tehnică pe care o pun la dispoziţia utilizatorilor, respectiv în cartea tehnică, informaţii privind conţinutul de biocarburanţi din benzină care poate fi utilizat.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi-au desfăşurat lucrările în şedinţa comună din data de 6 octombrie 2018.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri, domnul Ilişanu.

Se pregăteşte domnul Popescu, de la PNL.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege reglementează stabilirea conţinutului minim de biocarburanţi din amestecul de benzină. Aduce obligativitatea producătorilor şi importatorilor de autovehicule de a include în documentaţia tehnică pe care o pun la dispoziţie utilizatorilor, respectiv cartea tehnică, informaţii privind conţinutul de biocarburanţi din benzină care poate fi utilizat, stabilirea valorilor ţintă privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Grupul PSD din Camera Deputaţilor susţine acest proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Popescu, vă rog.

Grupul PNL.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă. Este, practic, o lege care pune în acord mai multe directive europene din 2009, 2012, 2015, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi, totodată, stabileşte un mod de introducere pe piaţa românească a biocombustibilului şi biolichidelor.

Partidul Naţional Liberal, repet, va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu.

Începem dezbaterea.

Avem 23 de amendamente admise şi 10 anexe.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 1 până la 11 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 12 la 20 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 21 la 23 dacă sunt intervenţii? Nu.

Anexa I? Nu.

Anexa II? Nu.

Anexa III? IV? V? VI? VII? Anexa VIII? IX? X? Am finalizat.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Mai departe.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice; PL-x 405/2018. Caracter organic.

65 de amendamente admise.

Guvernul?

Domnul secretar de stat.

Apărarea?

Domnule secretar de stat?

Vă rog.

Sunteţi iniţiator.

Domnul Mihai Dan Chirică (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se urmăreşte consolidarea capacităţii operaţionale a structurilor cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice şi îmbunătăţirea reglementărilor, astfel încât să existe premise că activitatea poliţistului se realizează în siguranţă.

În considerarea celor anterior menţionate, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, în forma propusă de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin!

Comisia? Raport comun Comisia juridică şi Comisia pentru apărare, şi apoi facem din partea grupurilor dezbateri.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, în scopul adoptării unor măsuri care să conducă la creşterea capacităţii de intervenţie în acest domeniu, prin instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar şi a celor necesare asigurării unei protecţii juridice şi fizice a personalului angajat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru administraţie publică au avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, deputaţii prezenţi la şedinţa comună a celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, cu amendamentele admise din Anexa nr. 1 şi cu amendamentele respinse din Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc mult.

La dezbateri generale, Grupul Partidul Naţional Liberal.

Domnul Victor Paul Dobre.

Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Stimaţi colegi,

Avem pe ordinea de zi un proiect de lege foarte important şi cred că era obligaţia Parlamentului să asigure o dezbatere serioasă, cu argumente solide, astfel încât să legiferăm în interesul cetăţeanului şi pentru consolidarea capacităţii operaţionale a structurilor cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice.

Se modifică, într-un singur proiect, mai multe legi şi se impunea să primim explicaţii din partea iniţiatorului, în speţă, doamna ministru.

Din păcate, aşa cum am semnalat, încă de la dezbaterea acestui proiect, în şedinţa comisiilor, este inadmisibil ca reprezentanţii Guvernului să sfideze pur şi simplu Parlamentul şi să nu se prezinte pentru a-şi prezenta viziunea în acest domeniu şi resorturile care au stat la baza propunerii acestui act normativ.

Modul acesta de a dezbate pe repede-nainte un astfel de act normativ este unul abuziv şi nu face decât să sporească suspiciunile asupra intereselor ascunse care au stat la baza acestui demers, iar aceasta în condiţiile în care proiectul nu a avut parte de o dezbatere serioasă nici la Senat, acolo unde a fost adoptat tacit.

PNL are serioase semne de întrebare în privinţa oportunităţii adoptării acestui act normativ, în condiţiile în care Guvernul pare tot mai preocupat să înăbuşe vocea cetăţenilor paşnici care apelează la singura modalitate democratică pentru a-şi face cunoscut punctul de vedere.

Înăsprirea amenzilor, întărirea prerogativelor instituţiilor de forţă ale statului nu fac altceva decât să suprime dreptul cetăţenilor de a protesta paşnic şi să pună în umbră reglementările care chiar propun întărirea autorităţii poliţistului.

Ministerul ignoră cu bună ştiinţă că principala problemă cu care se confruntă Poliţia Română este finanţarea. Consider că poliţiştii au nevoie de un cadru legislativ care să le asigure îndeplinirea în condiţii prielnice a misiunilor, iar ministerul ar trebui să ştie că o protecţie reală a oamenilor legii nu se poate face decât printr-o finanţare adecvată.

În momentul de faţă avem de-a face cu un deficit de personal de aproximativ 30.000 de oameni în sistem, dar şi cu o incapacitate în asigurarea unei finanţări corespunzătoare pentru logistică. Am ajuns în situaţia în care aproape 40% din parcul auto este uzat, neexistând bani nici pentru cauciucuri de iarnă, benzină sau reparaţii auto. La nivelul ministerului se înregistrează o disfuncţionalitate managerială.

Nevoia de protecţie a poliţiştilor este una reală. Cu toate acestea, sunt necesare şi măsuri care să vizeze responsabilizarea forţelor de ordine, astfel încât să nu mai fie posibile abuzuri, şi nu doar întărirea autorităţii statului în raport cu cetăţenii.

Din aceste considerente, Partidul Naţional Liberal nu va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ion Stelian.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Din păcate, şi acest proiect de lege se înscrie pe aceeaşi traiectorie pe care ne-o propune PSD, de la începutul acestei legislaturi, şi anume aceea a întăririi autorităţii statului, a parcurgerii unui drum foarte, foarte precis către autoritarism, în România, în ciuda declaraţiilor că în centrul atenţiei lor se află cetăţeanul, drepturile şi interesele cetăţeanului.

Păi, cetăţeni ai României sunt - e adevărat - şi infractorii, în favoarea cărora se legiferează atât de mult în ultimul timp, dar cetăţeni ai României sunt şi cei care îndrăznesc să nu mai creadă în minciunile PSD şi ALDE. Aceşti cetăţeni, care îndrăznesc să nu mai creadă aceste minciuni, au dreptul să protesteze.

Împotriva acestor cetăţeni doamna ministru Carmen Dan, care a aplaudat la scenă deschisă intervenţia abuzivă, violentă a jandarmeriei din 10 august anul acesta, vine cu un proiect care dă şi mai multe puteri forţelor de ordine. Începând cu acest proiect de lege, dacă va fi votat în această formă, poliţiştii vor putea să se năpustească asupra protestatarilor doar pentru că aceştia nu se conformează tuturor solicitărilor acestora. Faptul de a nu te conforma solicitării unui poliţist, de a te prezenta la secţie sau de a merge la secţie împreună cu el va constitui un act de agresiune, deşi tu manifestezi absolut paşnic. Va putea poliţistul acela să folosească bastoanele împotriva acestor protestatari, fără să răspundă în faţa legii?

Mai mult decât atât, cei care îndrăznesc să nu mai creadă în minciunile acestui Guvern şi în minciunile acestei puteri şi îndrăznesc să protesteze împotriva puterii actuale vor putea fi consideraţi infractori doar pentru faptul că nu se conformează indicaţiilor poliţiştilor de a se prezenta, de a fi conduşi la secţii.

Ca atare, dacă va fi votat în această variantă acest proiect de lege, cu siguranţă vom vota împotrivă şi vom căuta toate argumentele pentru atac la Curtea Constituţională, însă până atunci avem o dezbatere de făcut în acest Parlament, şi în cazul în care ne veţi admite amendamentele pe care le-am făcut, putem vota chiar pentru acele prevederi care sunt pozitive şi care vin în sensul protecţiei poliţiştilor în faţa infractorilor.

Nu transformaţi protestatarii României, care nu sunt de acord cu puterea politică, în infractori. Pentru că, din păcate, o parte importantă a acestei legi asta face - îi transformă pe aceşti protestatari în victime ale forţelor de opresiune, pe care le condamnaţi dumneavoastră, dar, iată că legiferaţi în favoarea lor, şi îi vulnerabilizează şi îi transformă în infractori.

Să nu fii de acord cu puterea actuală, dar cu orice putere, într-o democraţie, nu înseamnă să fii infractor!

Domnul Florin Iordache:

Domnul Bacalbaaşa şi apoi doamna Tănăsescu.

Sunt cinci minute.

Vă rog.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

În sfârşit, o lege absolut necesară într-o ţară care este împinsă pe căi ilegale spre anarhie.

Eu, unul, am fost agresat la ieşirea din Parlament pentru ce am votat în Parlament. Chestiune de o gravitate extremă. Domnul vicepreşedinte a fost agresat acasă. Agresaţi, şi unul, şi celălalt, de o bandă - #rezist -, care s-a dovedit a fi agenţi plătiţi ai unor structuri din străinătate care au transferat, aşa cum cercetează organele de stat în acest moment, în trei ani, 14 milioane de dolari. 14 milioane de dolari nu se dau numai ca să agresezi un doctor bătrân şi un avocat!

Ca atare, se dau, de obicei, banii ăştia ca să dărâmi ordinea de stat.

Constat acum că o structură care strigă "Hoţii!" sunt hoţii. Sunt cei care, ca eurodeputaţi, au votat, ca trădători de neam, împotriva propriei ţări.

Iată o lege care, în sfârşit, apără structura de stat din România, pe care unii caută să o distrugă. Pentru că a protesta este una, a protesta cu încălcarea legii te transformă în infractor, şi în orice altă parte eşti pedepsit.

Apropo, ieri sau alaltăieri, în Franţa, la demonstraţii s-au folosit gaze toxice, a fost gazată populaţia, cum spuneau unii - un mort, 14 grav răniţi, 400 de răniţi şi 280 de arestaţi. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Doamnă Tănăsescu, mai aveţi două minute şi apoi domnul Popescu Pavel, de la PNL. Al doilea vorbitor.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Îi primul rând, s-au spus lucruri, de la acest microfon, care nu sunt adevărate. Amintesc colegilor din cele două comisii că Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat la aceste dezbateri care au durat cel puţin 5-6 ore şi a fost reprezentat prin domnul secretar de stat Mihai Chiriţă, prin domnul Geani Nica, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne, şi domnul Lucian Marin, de la IGPR.

Vă amintesc că toţi parlamentarii, de la toate partidele, au avut amendamente depuse şi au solicitat lămuriri de la reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne şi inclusiv membri şi parlamentari ai opoziţiei au fost de acord cu ceea ce dânşii ne-au prezentat.

Să nu uităm că acest proiect de lege este în principal pentru siguranţa cetăţeanului, pentru că o structură de stat puternică şi bine organizată asigură siguranţa cetăţeanului.

Prin acest proiect de lege, de fapt, nu a făcut altceva, Ministerul Afacerilor Interne, decât să ne aducă la normele europene şi să ne uităm ce înseamnă un aparat de stat în Franţa, în Belgia şi în alte ţări ale Uniunii Europene.

Partidul Social Democrat susţine acest proiect de lege pentru că ne interesează în primul rând siguranţa oamenilor şi a cetăţenilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Popescu.

Domnul Popescu Pavel, vă rog. Al doilea vorbitor de la Grupul PNL.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate coleg,

În spiritul Parlamentului şi în spiritul adevărului pe care trebuie să-l apărăm cu toţii, ca parlamentari, vă rog din suflet ca atunci când faceţi nişte afirmaţii de la acest pupitru, să le faceţi în spiritul adevărului.

Îmi pare foarte rău pentru ceea ce vi s-a întâmplat şi pentru agresivitatea cu care s-a acţionat asupra dumneavoastră şi asupra colegului nostru, dar, totuşi, acuzaţiile pe care le faceţi aici sunt acuzaţii extrem de grave, vizavi de agenţii plătiţi, vizavi de aceste grupări care urmăresc stricarea ordinii de stat în România.

Domnule coleg, sunteţi responsabil pentru fiecare afirmaţie pe care o faceţi şi gândiţi-vă că tot ceea ce spuneţi de aici se duce în media. Şi una dintre afirmaţiile mincinoase, sau făcute într-un mod tendenţios, este cea care ţine de proteste şi de gazarea populaţiei.

A veni în Parlamentul României şi a invoca că o acţiune ca cea din Franţa poate scuza o acţiune ca cea din România este complet greşit. Dumneavoastră şi noi suntem parlamentari ai României şi, da, este de datoria noastră, a tuturor grupurilor parlamentare, să facem inclusiv comisii de anchetă, atunci când apar acţiuni precum cea din 10 august.

Vă readuc aminte tuturor că 400 de oameni au fost călcaţi în picioare şi bătuţi, poate mai rău ca în Franţa sau la fel ca în Franţa, şi nu aceasta este metoda de măsurare a agresivităţii îndreptate către poporul român.

Treaba noastră, domnule deputat, este aici - să aflăm adevărul aspra datei de 10 august şi să luăm măsuri împotriva tuturor organelor de stat care au acţionat agresiv asupra cetăţenilor pe care-i reprezentăm aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Viziteu.

(Domnul deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa solicită să ia cuvântul.)

N-am drept la replică, domnule Bacalbaşa.

Vă rog.

Domnule Viziteu, mai aveţi două minute. Al doilea vorbitor de la Grupul USR.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulţumesc.

Am auzit la colega noastră de la Partidul Social Democrat o apologie a unui stat mai puternic, în contextul în care vorbim despre o lege care oferă drepturi sporite organelor de forţă, represive ale statului.

Îmi pare rău, dragi colegi, dar sunteţi într-o gravă eroare. Un stat cu adevărat mai puternic este un stat care are oameni puternici, în care se investeşte în educaţia lor, în mediul lor de trai, în infrastructură, în care statul protejează afacerile, nu le suprataxează, în care statul încurajează munca, nu o suprataxează.

Dumneavoastră aveţi o definiţie greşită a statului, încurajând forţa statului, încurajând un stat poliţienesc şi represiv.

Dacă aţi investi aceşti bani şi aceste resurse acolo unde trebuie, am avea cu toţii cetăţeni mai puternici şi asta ar face un stat mai puternic, nu drepturi mai mari pentru Poliţie. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Dacă mai sunt alţi vorbitori de la alte grupuri parlamentare? Nu mai sunt.

Stimaţi colegi,

Aveţi 65 de amendamente admise şi 6 respinse.

Dacă colegii vor să le susţină?

Mergem pe amendamente admise.

De la 1 la 10 dacă sunt intervenţii?

Voci din sală:

Respinse!

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin, că la respinse, primul este la art. 9.

Vreţi să interveniţi?

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Da.

Domnul Florin Iordache:

Păi, apăsaţi dacă vreţi!

Vreţi să interveniţi la art. 9, art. 9¹ sau unde?

Primul amendament respins se regăseşte la art. 9¹. Propuneţi dumneavoastră să se introducă un articol nou. Aici suntem. La art. 9¹ propuneţi eliminarea.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Articolul 9¹ din acest proiect practic incriminează o faptă care până de curând, ca şi în prezent, constituie contravenţie, fără să existe niciun studiu criminologic care să impună o astfel de necesitate.

Deci nu avem nicio motivare clară pentru ce motiv de acum încolo fapta persoanei care, după ce a fost avertizată, împiedică în mod nemijlocit organul de ordine publică de a-şi îndeplini în condiţiile legii obligaţiile de serviciu referitoare la legitimarea, controlului corporal al bagajelor sau vehiculului, sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei sau al unui organ de stat, să constituie infracţiune, iar această infracţiune urmează să fie pedepsită cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă.

Problema este că în prezent această faptă este considerată contravenţie şi că, pe viitor, dumneavoastră, dacă nu veţi vota amendamentul nostru de eliminare, adică de păstrare a acelei contravenţii, veţi considera că persoana care nu se supune indicaţiei poliţistului de a se prezenta la secţie, de a-l însoţi pe poliţist la secţie sau care face acel lanţ uman, paşnic, pe care l-am văzut în Piaţa Victoriei, spre exemplu, şi nu se supune acelei solicitări, va săvârşi o infracţiune. Repet, este vorba despre protestatari paşnici. Dacă există o problemă legată de acest lucru, trebuie conduşi la secţie. Dacă nu vor să o facă, trebuie ridicaţi şi duşi, pur şi simplu, pe braţe, la secţie, dacă este necesar. Dar nu-i transformăm în niciun caz în infractori, pentru că nici măcar în regimurile totalitare, în toate regimurile totalitare nu se întâmplă acest lucru.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Şi e foarte grav că facem comparaţie cu evenimente regretabile în care au decedat oameni şi care au ...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... fost încadrate cu astfel de ... (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Două minute!

Bun.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea USR de eliminare. Să înceapă votul.

Bun. 83 de voturi pentru, (Aplauze.) 76 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Propunerea de eliminare a fost adoptată.

Supun votului dumneavoastră ...

A fost adoptată.

Mergem mai departe. (Vociferări.)Asta-i viaţa!

Mergem mai departe.

Art. 31 alin. (1).

Dacă se susţine? Nu.

Art. 32¹ dacă se susţine?

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Da.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Acest articol este foarte important pentru că el instituie o prezumţie de agresivitate din partea unor persoane care pot fi paşnice.

Şi anume, dacă poliţistul vă solicită - iată, putem fi noi înşine într-o astfel de situaţie - să staţi cu faţa la perete, să vă culcaţi pe jos, cu mâinile lateral şi cu picioarele desfăcute şi nu faceţi lucrul acesta, în secunda imediat următoare se consideră că sunteţi agresivi faţă de organul de poliţie şi puteţi fi supuşi unui tratament de forţă, unor violenţe considerate legitime din partea forţelor de ordine.

Pe de altă parte, este nevoie de o schimbare, în sensul protecţiei poliţiştilor faţă de infractori periculoşi. Uneori este posibil să fie în faţa unor persoane care sunt înarmate sau au anumite elemente care duc la concluzia că ar putea fi agresive. Astfel încât, amendamentul nostru vine să corecteze acest exces şi să fie considerată o astfel de prezumţie numai în cazul în care există elemente concrete din care poliţistul poate trage concluzia că acea persoană în faţa căreia se află poate fi agresivă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Numai puţin!

Să citesc doar textul pe care-l propunem: "În cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că persoana care face obiectul legitimării poate deveni agresivă, poliţistul are dreptul să-i solicite acesteia să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele care pot fi folosite pentru un atac armat".

Deci acesta este textul. El înlătură posibilitatea de abuz din partea poliţistului, dar, pe de altă parte, îi şi conferă protecţie în faţa unor posibili agresori.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Stimate coleg,

Voi supune votului alin. (1) şi alin. (2). Deci supun votului amendamentul în integralitate. (Vociferări.)

Păi, e citit amendamentul! Aveţi două minute! V-am rugat să vă încadraţi în două minute.

Voi supune votului alin. (1) şi (2). Dacă se adoptă forma dumneavoastră... Păi, aici suntem.

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

15 secunde.

Domnul Florin Iordache:

15 secunde.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

"În cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că persoana care face obiectul controlului corporal poate deveni agresivă, poliţistul are dreptul să-i solicite acesteia să adopte o poziţie inofensivă care permite realizarea efectivă şi în siguranţă a acestui control."

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

"Prin poziţie inofensivă se înţelege..." Esenţa am citit-o deja.

Domnul Florin Iordache:

Restul textului e la fel.

Supun votului amendamentul USR de la art. 32¹. Să înceapă votul.

Nu, nu, staţi puţin! (Aplauze.)

Sunt 80...

Numai puţin, v-aţi bucurat degeaba! Matematica e simplă.

Deci, afişaţi, vă rog! Afişaţi!

Sunt 80 de voturi pentru, 79 de voturi împotrivă, 5 abţineri.

Deci amendamentul nu a întrunit numărul..., majoritate.

Supun votului dumneavoastră art. 32¹, în formularea comisiei. Să înceapă votul. Să înceapă votul!

Voci din sală:

N-a trecut!

Domnul Florin Iordache:

E egalitate. (Râsete. Aplauze.)

E egalitate. Deci amendamentul comisiei nu a întrunit numărul de voturi. Aici suntem.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Domnule preşedinte,

Solicităm retrimiterea la comisii a acestui proiect legislativ, pentru a vedea care este situaţia.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Din partea celor două comisii s-a solicitat retrimiterea la comisie. Să înceapă votul.

99 de voturi pentru, 75 de voturi împotrivă. A fost retrimis la comisii o săptămână. Cele două comisii, veniţi cu un nou raport către plen.

Voci din sală:

Cât timp?

Domnul Florin Iordache:

Mergem mai departe.

14. Reexaminarea Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 62 din 7 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.161 din 3 martie 2017 - PL-x 345/2014/2017.

Dacă iniţiatorii doresc? Nu.

Raport comun Comisia pentru buget şi Comisia juridică.

Vă rog, doamnă.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Domnule preşedinte,

Nu prea merge microfonul.

Sper să nu o retrimitem comisiei şi pe aceasta!

Raport comun asupra Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

În conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a hotărât trimiterea la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În data de 25 octombrie 2016 a fost formulată sesizare de neconstituţionalitate de către Guvernul României.

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 62/2017, a declarat neconstituţională legea în ansamblul său.

În conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale, când o lege este declarată neconstituţională în ansamblul său înainte de promulgare, aceasta îşi încheie procesul legislativ.

Senatul a respins legea, în calitate de primă Cameră sesizată.

În consecinţă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a acestei legi, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 62/2017, care a declarat Legea neconstituţională în ansamblul său.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă.

Dacă sunt intervenţii?

Domnule Andronache, vă rog.

S-a propus respingerea.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc pentru precizare, domnule preşedinte de şedinţă.

Păi, tocmai lucrul acesta este problema pe care doresc să o pun în discuţia dumneavoastră. De ce pentru această lege se propune respingerea şi de ce pentru legea votată de dumneavoastră, majoritatea parlamentară, săptămâna trecută, aţi propus adoptarea? Situaţia este identică. Legea a fost declarată în totalitate, în ansamblul său, neconstituţională.

Ca atare, procedura corectă este cea pe care o propuneţi astăzi. Procedura incorectă, neconstituţională, a fost cea pe care aţi propus-o săptămâna trecută şi pe care, din păcate, aţi votat-o.

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, precizarea este că eu sunt obligat să anunţ raportul comisiei. Raportul în cazul acestui proiect de lege, de la cele două comisii, e raport de respingere.

Rămâne la votul final de miercuri, la ora 12.00.

Eu aici nu pot întoarce un raport de respingere într-unul de adoptare sau invers!

Mergem mai departe.

15. Proiectul de Lege privind desfiinţarea Universităţii Financiar-Bancare din municipiul Bucureşti; PL-x 67/2018; caracter ordinar.

Guvernul, dacă doreşte?

Domnul secretar de stat Petru Andea.

Vă rog, domnule profesor.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Universitatea Financiar-Bancară şi-a încetat de facto activitatea de mai mulţi ani, neavând studenţi.

Ca urmare, Guvernul propune desfiinţarea şi de jure a acestei universităţi, desigur, cu respectarea drepturilor celor care ar trebui să fie transferaţi la alte universităţi - la studenţi mă refer - pentru a-şi putea continua studiile.

Vreau să spun că Ministerul Educaţiei şi-a făcut datoria de monitorizare specială a acestei universităţi care în cei trei ani de supraveghere nu şi-a putut îndeplini obiectivele stabilite şi, ca urmare, se justifică adoptarea proiectului de lege privind desfiinţarea acestei universităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule profesor.

Comisia pentru învăţământ.

Cine prezintă?

Doamna deputat Alina Teiş.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Doamna Alina Teiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind desfiinţarea Universităţii Financiar-Bancare din municipiul Bucureşti; PL-x 67/2018.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 67 din 26 februarie 2018, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit, spre dezbatere în fond, Proiectul de Lege privind desfiinţarea Universităţii Financiar-Bancare din municipiul Bucureşti.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desfiinţarea Universităţii Financiar-Bancare din municipiul Bucureşti.

Din anul 2014-2015, universitatea a intrat în lichidare cu toate programele/specializările de studii de învăţământ universitar. În prezent, nu mai funcţionează nicio specializare/programe, la nici un an de studii, la nicio formă de învăţământ, la nici o locaţie din ţară sau străinătate.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectului de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din data de 21 februarie 2018.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 27 martie 2018, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt înscrieri la dezbateri generale? Nu.

Avem şase amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii?

2? 3? 4? 5? 6? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar. Miercuri la ora 12,00.

Următorul.

16. Proiectul de Lege privind desfiinţarea Universităţii "George Bariţiu" din Braşov; PL-x 66/2018; caracter ordinar.

Guvernul?

Domnul secretar de stat Petru Andea.

Vă rog, domnule profesor.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Argumentele pentru desfiinţarea acestei universităţi sunt similare celei anterioare, în sensul că universitatea şi-a încetat de facto activitatea, lichidându-şi toate programele. Nu a putut face faţă cerinţelor monitorizării speciale de a-şi redresa activitatea şi, în consecinţă, Guvernul este îndreptăţit să propună desfiinţarea prin lege a acestei universităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ.

Cine prezintă?

Vă rog, domnule deputat, prezentaţi dumneavoastră raportul.

Domnul Nicolae Georgescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 66 din 26 februarie 2018, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit, spre dezbatere în fond, Proiectul de Lege privind desfiinţarea Universităţii "George Bariţiu" din Braşov.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desfiinţarea Universităţii "George Bariţiu" din Braşov.

Din anul 2016-2017, universitatea a intrat în lichidare cu toate programele/specializările de studii de învăţământ universitar. În prezent, nu mai funcţionează nicio specializare, niciun program, la niciun an de studii, la nicio formă de învăţământ, la nicio locaţie din ţară sau străinătate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din data de 21 februarie 2018.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 27 martie 2018, comisia, cu unanimitate de voturi, propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Dacă la dezbateri generale sunt înscrieri? Nu.

Avem şase amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

2? 3? 4? 5? 6? Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

Următorul.

17. Proiectul de Lege privind desfiinţarea Universităţii "Mihai Eminescu" din municipiul Timişoara, judeţul Timiş; PL-x 65/2018.

Tot domnul profesor Andea.

Vă rog.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Universitatea "Mihai Eminescu" din Timişoara şi-a încetat de mulţi ani activitatea, nu mai are studenţi pe care-i să şcolarizeze şi, în consecinţă, Guvernul propune desfiinţarea prin lege a acestei universităţi, desigur, cu respectarea drepturilor studenţilor de a fi transferaţi la alte unităţi de învăţământ sau, mă rog, exmatriculaţi, după caz.

Vă rog să aprobaţi proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule profesor.

Comisia pentru învăţământ.

Vă rog, doamnă, prezentaţi dumneavoastră raportul.

Doamna Theodora Şotcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 65 din 26 februarie 2018, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit, spre dezbatere în fond, Proiectul de Lege privind desfiinţarea Universităţii "Mihai Eminescu" din municipiul Timişoara, judeţul Timiş.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare desfiinţarea universităţii sus-menţionate, din municipiul Timişoara, judeţul Timiş.

Din anii 2014-2015, prin Hotărârea Guvernului nr. 580 din 2014, universitatea a intrat în lichidare, cu toate programele, specializările de studii de învăţământ universitar. În prezent nu mai funcţionează nicio specializare/programe la niciun an de studiu, la nicio formă de învăţământ, la nicio locaţie din ţară sau străinătate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 21 februarie 2018.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 27 martie 2018, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem 6 amendamente.

Dacă la titlul legii, care vizează Universitatea "Mihai Eminescu", sunt intervenţii? Nu.

2? 3? 4? 5? 6? Rămâne la votul final.

Şi ultimul.

18. Proiectul de Lege privind desfiinţarea Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucureşti; PL-x 18/2018.

Guvernul?

Domnul profesor Andea, domnul secretar de stat. Vă rog.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucureşti şi-a încetat activitatea în anul 2009. Ultima admitere a avut loc în anul 2007. Ca urmare, la ora actuală, nu mai are nici studenţi şi nici cadre didactice, şi Guvernul consideră că este îndreptăţit să propună desfiinţarea de jure a acestei universităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Comisia?

Vă rog, domnule deputat, raportul comisiei, referitor la Institutul Teologic.

Domnul Viorel Stan:

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 18 din 12 februarie 2018, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Proiectul de Lege privind desfiinţarea Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucureşti.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desfiinţarea Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucureşti, instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ. Patrimoniul institutului, în conformitate cu prevederile art. 230 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, revine fondatorilor. Studenţii şi absolvenţii fără diplomă care au fost înmatriculaţi la specializările/programele de studii universitare din cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucureşti au dreptul să finalizeze studiile conform prevederilor art. 361 alin. (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 5 februarie 2018.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 27 martie 2018, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem 6 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

Până la 6 marginal, art. 5, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Votul final, miercuri, la 12,00; caracter ordinar.

Următorul.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 443/2002 privind înfiinţarea Universităţii "Spiru Haret" din Bucureşti; PL-x 294/2018.

Domnule profesor Andea, vă rog.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să subliniez faptul că în Legea de înfiinţare a Universităţii "Spiru Haret" era trecut şi sediul acestei instituţii. Întrucât în urmă cu câţiva ani acest sediu a fost modificat, este necesar să modificăm şi legea, în sensul de a prevedea în cuprinsul legii adresa noului sediu al acestei universităţi.

Ca urmare, vă solicităm să aprobaţi modificarea propusă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Comisia.

Vă rog, doamnă, raportul comisiei, referitor la Universitatea "Spiru Haret".

Doamna Theodora Şotcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 294 din 7 mai 2018, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 443/2002 privind înfiinţarea Universităţii "Spiru Haret" din Bucureşti.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 din Legea nr. 443/2002, în sensul schimbării sediului din clădirea Palatului Sportului şi Culturii, Parcul Tineretului, sector 4, în clădirea Fundaţiei "România de Mâine", str. Ion Ghica nr. 13, sector 3.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 3 mai 2018.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 30 mai 2018, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii?

Da, doamna Iurişniţi.

Vă rog, doamnă, la dezbateri generale.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ţin să atrag atenţia că, dacă astăzi este nevoie de o lege pentru o schimbare de sediu, de la Palatul Sporturilor şi Culturii, în clădirea Fundaţiei "România de Mâine", putem să ne punem întrebarea, ce face Universitatea "Spiru Haret" pentru studenţii de mâine?

Spiru Haret a fost un mare pedagog al României. Eu cred că această universitate ar trebui să ţină la renumele acestui mare pedagog. Dar noi ştim foarte bine că este printre ultimele universităţi la calitatea actului educaţional. Şi în general sistemul universitar are un nivel, o situare scăzută în grilele internaţionale.

Pot să vă spun că din 1.000 de poziţii, la nivel internaţional, Universitatea Bucureşti se află între primele 700, între 700 şi 750; Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" şi Universitatea "Babeş-Bolyai" - între 800 şi 1.000, deci acolo se situează cele două universităţi tradiţionale.

Care este problema? Este lipsa unei evaluări coerente, predictibile şi obiective. Avem nevoie de o depolitizare a ARACIS. Pentru că scăderea calităţii în sistemul educaţional preuniversitar şi subfinanţarea întregului sistem au dus la scăderea nivelului educaţional.

Ce soluţii putem avea?

Până nu vom interveni la nivelul resursei umane şi al infrastructurii, pentru modernizarea echipamentelor, care trebuie să fie aduse la nivelul european actual şi nu al celui din anii '50, nu vom putea avea un progres în învăţământ.

Avem nevoie de o infrastructură modernă şi de bugete de formare continuă pentru profesori. Fără aceste lucruri, degeaba ne dorim un învăţământ performant, pentru că nu se întâmplă în realitate.

Iar ARACIS ar trebui să-şi facă treaba. Aceasta este regula într-un învăţământ care se doreşte european şi performant.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dacă mai sunt...?

A, domnul Szabó Ödön!

Vă rog. Grupul UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să votăm această iniţiativă legislativă. Dar am venit să vă aduc aminte de o întâmplare, cu privire la o altă instituţie de învăţământ pe care am înfiinţat-o aici, în cadrul Parlamentului, cu un vot, şi a fost ulterior atacată la Curtea Constituţională şi declarată neconstituţională, spunând că se referă doar la o singură instituţie.

Curtea Constituţională a spus că nu se poate da o lege pentru o instituţie.

Şi, doi, există o prerogativă de partajare a prerogativelor la nivelul instituţiilor publice.

Art. 32 din Constituţia României se referă la învăţământ. Nicăieri nu spune că, dacă Parlamentul doreşte să înfiinţeze o instituţie de învăţământ, fie ea preuniversitară sau universitară, nu o poate realiza.

În acest context, o să votăm această lege.

Şi sunt curios, cei care au atacat, la momentul respectiv, iniţiativa noastră de înfiinţare a unei şcoli, o vor ataca şi pe aceasta sau nu? Pentru că în Constituţie nu scrie nimic. Uitaţi-vă în art. 32!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii?

Nu mai sunt intervenţii. Rămâne la votul final, neavând amendamente admise sau respinse; are caracter ordinar.

Următorul.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore - este vorba despre PL-x 508/2017; caracter ordinar; 8 amendamente admise.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Constantin Gheorghe (preşedintele Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Pentru că este prima dată când am onoarea să vin în faţa dumneavoastră, permiteţi-mi să mă prezint.

Mă numesc Constantin Gheorghe şi sunt preşedintele Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră.

Proiectul de lege cu care vin astăzi în faţa dumneavoastră este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, proiect care a fost adoptat de Senat, în 27 noiembrie 2017.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Da. Numai puţin. Întâi, raportul comisiei. Raport comun, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru industrii.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Cine?

Păi, dumneavoastră, vă rog.

Şi apoi...

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Toma.

Domnul Ilie Toma:

Da. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, transmis cu adresa PL-x 508.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 27 noiembrie 2017.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 653 din 2017, avizează favorabil proiectul de ordonanţă, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, în sensul luării unor măsuri referitoare la asigurarea finanţării Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră în anul 2017, la funcţionarea în cadrul acestei autorităţi a unui consiliu de administraţie, precum şi la salarizarea personalului.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege, în şedinţa din 13 februarie 2018.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2017, cu amendamentele admise.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, doamna Prună, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul Bode, Grupul PNL.

Vă rog, doamnă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi,

Ceea ce ar fi trebuit să fie o lege care să vină să repare anumite inechităţi în ceea ce priveşte salarizarea personalului care lucrează în cadrul acestei autorităţi, s-a transformat, de fapt, într-o oportunitate, pentru Guvernul României, să facă numiri politice la conducerea acestei instituţii.

După cum, dacă aveţi curiozitatea să citiţi textul acestei ordonanţe, veţi vedea că vor fi şi 2 vicepreşedinţi. De ce avem nevoie de 2 vicepreşedinţi? Am întrebat lucrul acesta în comisie; n-a ştiut nimeni să răspundă la această întrebare.

Deci - încă o instituţie pe care doriţi să o controlaţi politic, în loc să încurajaţi specialiştii care vor supraveghea cu adevărat aceste operaţiuni offshore din Marea Neagră şi faptul că ele se vor desfăşura în siguranţă.

Vă mulţumesc.

USR nu va susţine acest proiect de lege. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Bode, Grupul PNL.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Vorbesc şi în calitate de iniţiator al Legii nr. 165/2016, prin care înfiinţam ACROPO - Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră.

Atunci am considerat noi - şi aşa ar trebui să fie - că această instituţie este una fundamentală în arhitectura statului român, din perspectiva derulării operaţiunilor de exploatare a resurselor naturale din Marea Neagră.

Mai mult, România îndeplinea astfel şi o obligaţie de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene.

Ce a făcut Guvernul, din 2017 până azi? Spre exemplu, aşa cum discutăm astăzi, un Proiect de Lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 11/2017 care modifică Legea nr. 165.

Această ordonanţă nu îmbunătăţeşte Legea nr. 165/2017, în sensul operaţionalizării activităţii ACROPO, ci doar înfiinţează sinecuri de partid.

Consiliul de administraţie - membrii Consiliului de administraţie sunt numiţi pentru un mandat de 5 ani şi sunt remuneraţi la un nivel ce stârneşte invidia chiar şi în rândul bugetarilor de lux.

Apropo, nivelul mediu de salarizare a celor peste 20 de angajaţi ai ACROPO depăşeşte 33.000 de lei pe lună.

Ce este şi mai interesant? Majoritatea acestor angajaţi îşi desfăşoară activitatea undeva în Bucureşti, nu în Constanţa, de exemplu, cum ar fi normal.

Uite aşa, Guvernul a reuşit să facă din Bucureşti port la Marea Neagră.

Uite aşa, Guvernul României plăteşte zeci de angajaţi, cu zeci de mii de lei, lunar, pentru a se uita la Marea Neagră de aici, din Bucureşti, fără să facă nimic pentru activitatea offshore.

Să nu mai spun de faptul că managementul ACROPO a fost acaparat de reprezentanţii a două companii cu interese majore în zona de foraj petrolier. Soţul doamnei Clişeru ştie ce spun şi domnul Gheorghe, prezent aici, ştie la ce mă refer.

V-aţi bătut joc şi de această instituţie a statului român.

PNL va vota împotriva acestui proiect de lege. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Avem 8 amendamente admise.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

Articolul unic, intervenţii?

3 marginal, la titlul ordonanţei?

4? 5? 6? 7? 8? Rămâne la votul final; caracter ordinar.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene; PL-x 37/2018; raport fără amendamente.

Guvernul?

Doamna secretar de stat, Sirma Caraman. Vă rog. Sau cine? Dumneavoastră prezentaţi.

Vă rog.

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de act normativ a fost elaborat ca urmare a constatării necesităţii completării prevederilor legale în vigoare, în ceea ce priveşte stabilirea situaţiilor în care se utilizează surse alternative de finanţare, respectiv veniturile încasate din dobânzile acumulate aferente Fondului ex-ISPA şi PHARE, pentru achitarea notelor de debit emise de Comisia Europeană.

Vă rugăm a adopta acest proiect de act normativ, în forma adoptată de comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Comisia pentru buget.

Vă rog, domnule vicepreşedinte, prezentaţi.

Domnul Sorin Lazăr.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În raport cu acest proiect de lege, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege, în şedinţa din 14 februarie 2018.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare utilizarea veniturilor încasate din dobânzi acumulate în conturile proiectelor ex-ISPA pentru fondurile transferate de Comisia Europeană pentru compensarea cheltuielilor neeligibile stabilite prin acte emise de autoritatea de management ex-ISPA, aferente fondurilor ex-ISPA şi care revin în sarcina beneficiarilor proiectelor respective.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dacă sunt...?

Domnul Heiuş.

Da, vă rog, domnul deputat.

Grupul PNL.

La dezbateri generale, domnul Heiuş. Vă rog.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege, deoarece pentru noi atragerea de fonduri europene este importantă. Şi este important ca ele să fie folosite cu eficienţă şi eficacitate.

Dar, în acelaşi timp, trebuie să avem grijă ca penalităţile pe care le plătim pentru sumele pe care nu le putem recupera să fie cât mai mici.

Deci vom vota pentru aceste modificări.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Neavând amendamente, rămâne la votul final - miercuri, la ora 12,00.

22. Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii în zona montană; PL-x 105/2018; caracter ordinar; avem 13 amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte? Nu doreşte.

Din partea iniţiatorului, nu doreşte nimeni.

Din partea Comisiei pentru agricultură, domnul preşedinte Stănescu. Vă rog.

Domnul Alexandru Stănescu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii în zona montană.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii în zona montană.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii în zona montană.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii în zona montană.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Giugea, Grupul PNL.

Domnul Nicolae Giugea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vremelnicului întâi stătător al agriculturii româneşti, contemporanul nostru, Petre Daea, probabil i-a şoptit vreun specialist în retrologie agrară că problemele agriculturii sunt aceleaşi cu cele de acum 100 de ani - că tot suntem în anul Centenarului.

Acum 100 de ani, Constantin Garoflid, ministrul agriculturii, de la acea vreme, îi transmitea Regelui un mesaj: "Majestate, să facem tot ce este posibil ca să exportăm cereale învelite în piele de animale!".

Domnul Daea a sustras ideea şi a realizat că trebuie să lanseze Programul "Zootehnizarea României", un concept extraordinar de sănătos, dar nu a fost sănătoasă implementarea acestui concept.

A lansat Programul "Porcul românesc", care este pe punctul de a intra în istorie. Şi vreau să vă spun, un subprogram al acestuia, respectiv, "Mangaliţa", la nivelul judeţului Dolj, au fost 3.500 de cereri, solicitări de purcei, pe acest program, din care s-au achitat 12 - deci 12 purcei, la 3.500 de solicitări.

Oaia, în conceptul domnului Daea, a devenit monument. Spre deosebire de Ministerul Culturii, care administrează o anumită tipologie de monumente, monumentul acesta, al domnului Daea, trebuie tuns periodic. Şi atunci se pune problema, ce facem cu lâna?

A propus, la nivel naţional, o reţea de colectare şi prelucrare a lânii, care i-a reuşit, ca toate celelalte programe. În Oltenia, nu există niciun centru de colectare, iar ciobanii de la Gruia, din Mehedinţi, de la Beţa, din Dolj, trebuie să meargă cu lâna la un turc, la Sibiu, care le dă un leu pe kilogramul de lână adusă la Sibiu, sute de kilometri. O mare realizare!

Acest proiect de lege este un proiect utopic, în ceea ce priveşte sursa de finanţare, nu spune nimeni de unde vin banii, întrucât se constituie ca un ajutor, dacă avem aprobarea Comisiei pentru ajutorul de stat.

De aceea, Partidul Naţional Liberal se va abţine la acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule Simionca, vă rog. Grupul PMP.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aceste centre de colectare şi spălare a lânii sunt foarte necesare.

Eu sunt foarte curios să ştiu, câţi dintre dumneavoastră cunoaşteţi aceste probleme ale agricultorilor, ale ciobanilor, care primesc un leu pe kilogramul de lână de oaie şi îi costă vreo 5-6 lei pentru ca o oaie să fie tunsă? Adică, vânzând lâna nici măcar nu-şi permit să plătească manopera.

Ce facem noi cu...? Vorbim numai despre zona montană. Noi avem oi în toată ţara, şi în Moldova, şi în Banat. Nu putem să facem aceste centre de colectare doar în zona montană.

Sunt necesare, dar cum spunea şi antevorbitorul de la PNL, de unde sunt banii? Pentru că noi nu ştim exact cum finanţăm şi de unde vin aceste finanţări.

Sunt programe guvernamentale, într-adevăr, dar nu au fost fonduri alocate.

Deci, dacă venim şi le promitem agriculturilor români, oamenilor, crescătorilor de animale - domnilor, vă dăm, pentru lâna de oaie, vă facem centre de colectare -, de unde?

Eu mi-aş dori foarte mult, pentru că în zona de unde vin eu, din Bistriţa, sunt foarte mulţi crescători de ovine şi au nevoie de aceste centre.

Mulţi au ajuns să bage lâna pe foc, nu au ce face cu ea. Ca să o ducă să fie ridicată de cei care colectează deşeuri, îi costă undeva la 200-300 de lei - tona - sau ceva de genul acesta.

Deci nu merită să mai creştem animale în ţara asta. Aceasta e o problemă majoră.

Carnea de oaie costă.... e plătită acum, vie, 2 lei. (Vociferări.)

Domnul meu, dumneavoastră nu ştiţi cât de mult munceşte un om să crească un miel. Nu mai faceţi gălăgie aşa, de pomană, aici. Vă spun eu, că eu sunt un fiu de agricultor şi ştiu cât de mult munceşte tatăl meu şi cât de mult muncesc agricultorii.

Nu vă mai bateţi joc de români!

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Stanciu-Viziteu.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mă bucur că domnul Simionca a adus acest subiect. Şi se întâmplă că am mai multă experienţă, cred, decât oricine de aici, ţinând cont că am deschis prima fabrică de izolaţii termice din lână de oaie din România.

Şi problema fermierilor români, şi în special a crescătorilor de oi, nu este pentru că statul nu a investit până acum, este deoarece calitatea lânii din România este foarte scăzută şi greu de folosit în industria textilă. (Vociferări.)

Şi există alte state care au aceste industrii mult mai bine dezvoltate ca noi, în care nu există aceleaşi restricţii de mediu. Pentru că procesul de spălare a lânii implică fabrici care au foarte mari părţi de epurare şi respectând aceste lucruri.

Din punctul meu de vedere, această iniţiativă de a aloca bani din bugetul statului pentru aceste centre de colectare este un lucru, din punct de vedere economic, greşit, pentru că finanţează o industrie care nu poate avea succes în România, în condiţiile lânii pe care o avem şi a condiţiilor de mediu pe care le impunem.

Toate aceste milioane de euro, care sunt alocate prin această lege, ar putea merge spre alte zone unde România poate excela şi poate fi competitivă la nivel european şi global.

Din acest motiv, eu aş vota, personal, împotriva acestei legi.

Şi vă recomand să vă gândiţi atunci când alocaţi discreţionar bani în sectoare economice nefiabile, într-un scop populist.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii. Avem 13 amendamente admise, 7 respinse.

Dacă la titlul legii? Intervenţii? Nu.

Dacă la art. 1 sunt intervenţii? Nu.

La articolul 2? 3? 4? 5? 6? 7? 8? 9?

Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană; PL-x 106/2018.

Guvernul, dacă are punct de vedere? Nu.

Domnul preşedinte Stănescu, Comisia pentru agricultură.

Domnul Alexandru Stănescu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fiindcă este tot un program de investiţii în zona montană, vreau să le aduc aminte colegilor mei că împreună, şi, de fapt, şi în Camera Deputaţilor, am votat Legea muntelui, prin care alocăm acel miliard de euro, pentru 10 ani.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană.

Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană - PL-x 106 din 12 martie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere următoarele: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană.

La finalul dezbaterilor, membrii comisiei sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană, cu amendamente admise şi amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alexandru Stănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale?

Domnule Simionca, vă rog.

V-am văzut, vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Da, cum am spus şi în intervenţia anterioară, noi, PMP, o să susţinem acest proiect legislativ. Eu vin din zonă montană. Sunt necesare aceste centre de sacrificare. Cred că şi de procesare ar fi utile, dacă s-ar putea procesa materia primă, să se aducă un produs finit, nu ştiu, un cârnăcior, o pastramă de oaie, orice, sau de porc sau de vită, să poată cei din zona montană să valorifice mai bine producţia proprie.

Mulţumesc.

Noi vom susţine.

Domnul Florin Iordache:

Da. Dacă mai sunt alte intervenţii?

Dacă nu mai sunt, avem 13 amendamente admise, 3 respinse.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

Articolul 2? 3? 4? Până la 9 dacă sunt intervenţii? Nu. Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Mai avem până la ora 18,00. Vă propun să dezbatem încă un proiect.

24. Este vorba despre Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane; PL-x 107/2018.

Comisia pentru agricultură.

Vă rog, domnul preşedinte Stănescu.

Domnul Alexandru Stănescu:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată cu dezbaterea în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane, pentru perioada 2018-2020, care beneficiază de o politică specifică, distinctă, definită conform principiilor dezvoltării durabile, şi care să vizeze reducerea dezechilibrului între zonele mai favorizate şi cele montane, în valoare totală de 7 milioane de euro.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane, cu amendamente admise şi amendamente respinse.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă din partea colegilor, la dezbateri generale, sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Avem 13 amendamente admise, 3 respinse.

La titlul legii. Dacă sunt intervenţii? Nu.

Articolul 1? 2? 3? 4? 5? 6? Până la 9, dacă sunt intervenţii? Nu. Rămâne la votul final; caracter ordinar.

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2017 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului; PL-x 376/2017.

Guvernul.

Vă rog, doamna secretar de stat Ştefania Bîrlibescu.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se reglementează acordarea în continuare a bursei de rezidenţiat la nivelul acordat pentru luna iunie a anului 2017, ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor Legii-cadru nr. 153 din 2017.

Schimbările preconizate nu implică majorarea fondurilor bugetare aprobate şi alocate cu destinaţia burse pentru rezidenţi, acestea fiind deja prevăzute la data iniţierii proiectului de act normativ.

Având în vedere cele prezentate, susţinem proiectul de act normativ supus dezbaterii şi implicit raportul elaborat de comisia sesizată în fond.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Solomon, raport comun, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru acordarea bursei de rezidenţiat pe perioada menţinerii cuantumului salariilor de bază prevăzut de Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, atât pentru rezidenţii încadraţi în direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în alte unităţi cu personalitate juridică din subordinea Ministerului Sănătăţii, din unităţi sanitare de stat, cât şi pentru rezidenţii din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

De asemenea, se precizează că plata lunară a bursei de rezidenţiat se realizează din bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii, pentru unităţile sanitare de stat din subordinea sa şi pentru unităţile sanitare de stat din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale.

Prin sintagma "unităţi sanitare de stat" se au în vedere unităţile sanitare aparţinând atât ministerelor, cât şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în 17 octombrie 2017; face parte din categoria legilor ordinare; Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia pentru muncă a dezbătut proiectul de lege, în şedinţa din 1 noiembrie 2017; Comisia pentru sănătate, în şedinţa din 25 aprilie 2018.

Cele două comisii propun adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, doamna deputat Ioniţă Antoneta, Grupul PNL.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Deputaţii Partidului Naţional Liberal vor vota pentru adoptarea acestui Proiect de Lege care va modifica Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, în sensul acordării bursei de rezidenţiat, ca urmare a faptului că această prevedere a fost abrogată prin Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Partidul Naţional Liberal susţine reglementarea cadrului legislativ pentru acordarea bursei de rezidenţiat pe perioada menţinerii cuantumului salariilor de bază prevăzut de Legea nr. 153/2017, atât pentru rezidenţii încadraţi în direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în alte unităţi cu personalitate juridică din subordinea Ministerului Sănătăţii, din unităţi sanitare de stat, cât şi pentru rezidenţii din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

Întrucât la lit. a) alin. (2) al art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu se reglementează şi menţinerea în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, a bursei de rezidenţiat, şi ţinând cont că prin acelaşi act normativ se dispune abrogarea art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, măsură care are ca efect neacordarea bursei de rezidenţiat începând cu data de 1 iulie 2017, considerăm oportună promovarea prezentului proiect de act normativ, în sensul acordării în continuare a cuantumului bursei de rezidenţiat la nivelul lunii iunie 2017.

Din aceste motive, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă.

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu.

A, da, domnul Movilă.

Vă rog. Grupul PMP.

Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi noi vom vota acest proiect de lege. Este o măsură bună, pozitivă, pentru încurajarea rezidenţilor de a activa în sistemul de sănătate.

Au fost foarte multe dezbateri, măsuri propuse, în ultimii ani, dar odată cu Legea salarizării în sistemul de sănătate - şi trebuie să recunosc că au fost şi părţi bune ale acestei legi, una se referă la rezidenţi - au fost soluţionate pentru aceştia lucrurile într-un mod favorabil.

Proiectul de lege prevede foarte clar că rezidenţii care au venituri sub 7.100 de lei pot beneficia şi de bursă. Ambele venituri sunt plătite din bugetul de stat, prin instituţiile cu care aceştia încheie contract de colaborare.

Dar, pe lângă acest lucru, vreau să adresez o rugăminte Ministerului Sănătăţii şi mai ales Ministerului Educaţiei Naţionale. Să aibă grijă ca, dincolo de satisfacţia materială, rezidenţii să fie implicaţi activ în actul medical, în managementul din sistemul de sănătate, pentru că cei mai mulţi dintre ei sunt oameni buni, oameni serioşi, care, în timpul cel mai scurt, vor prelua frâiele deciziilor în sistemul de sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, neavând amendamente.

Mai avem un proiect.

26. Este vorba despre Proiectul de Lege pentru completarea Anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope; PL-x 19/2018.

Guvernul.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Şi apoi, Comisia pentru sănătate să prezinte raportul.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Organismul internaţional pentru controlul stupefiantelor al Organizaţiei Naţiunilor Unite solicită statelor-părţi completarea corespunzătoare a legislaţiilor naţionale, în scopul punerii sub control a acestora atunci când se aduc modificări tabelelor din Convenţia Naţiunilor Unite asupra substanţelor stupefiante, din 1961, precum şi a celei asupra substanţelor psihotrope, din 1971.

În esenţă, prin proiectul de act normativ se reglementează introducerea, la secţiunile "Stupefiante" şi "Psihotrope", de noi substanţe, în tabelele 1-3 din Anexa Legii nr. 339 din 2005.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil proiectului de act normativ supus dezbaterii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vreau şi eu din partea...

Vă rog, doamnă doctor.

Comisia pentru sănătate.

Vă rog.

Doamna Lucreţia Roşca:

În temeiul dispoziţiilor art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere în fond pentru întocmirea unui raport de înlocuire asupra Proiectului de Lege pentru completarea Anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope.

Prezentul raport înlocuieşte raportul Comisiei pentru sănătate, înregistrat în 4 martie 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulament, Camera Deputaţilor este decizională.

La întocmirea prezentului raport s-a avut în vedere avizul favorabil, cu observaţii, al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, în sensul introducerii unor noi substanţe stupefiante şi psihotrope, ca urmare a completării tabelelor Convenţiei Naţiunilor Unite asupra substanţelor stupefiante din 1961 şi cele asupra substanţelor psihotrope din 1971 către Comisia pentru stupefiante a ONU.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât să propună plenului adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu amendamentele de redactare formulate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Să vă prezint raportul. Are 6 amendamente admise.

La titlul legii?

La articolul unic, intervenţii?

La tabelul 1 - modificarea propusă de Comisia pentru sănătate?

4 marginal? 5? 6 marginal?

Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

Încheiem aici.

La ora 18,00, începe sesiunea dedicată răspunsurilor la întrebări şi prezentării interpelărilor.

După o scurtă pauză

Domnul Florin Iordache:

Da, pentru că este ora 18,00, vă propun să începem întâi cu şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări.

Din partea domnului Petreţchi, este o întrebare adresată Ministerului Muncii.

Este prezent domnul secretar de stat. Domnul coleg este plecat.

Vă rog, transmiteţi-i răspunsul domnului Petreţchi.

Tot Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Domnul deputat Neagu are o... intervenţie. Nu este dumnealui aici.

Vă rog să-i răspundeţi. Trimiteţi-i scris.

Domnul Nicolae Andrei are o întrebare adresată domnului Petru Andea - Ministerul Educaţiei Naţionale. Este domnul secretar de stat.

Vă rog, domnule secretar de stat...

Păi, nu, staţi puţin, nu este prezent domnul deputat, aşa că, vă rog, îi daţi şi dumneavoastră răspunsul.

Mergem mai departe.

Domnul Codreanu are o întrebare adresată Ministerului Românilor de Pretutindeni.

Domnul secretar de stat Şaramet este prezent.

Vă rog, domnule secretar de stat, să-i transmiteţi răspunsul.

Tot dumneavoastră, aveţi o întrebare din partea domnului deputat Petru Movilă. Dumnealui este.

Vi-l transmite, domnule Movilă, da? Da.

Deci, domnule Şaramet, vă rog să-i daţi. Domnul deputat este prezent în sală, vă rog să-i daţi răspunsul la întrebare.

Mergem mai departe.

La Ministerul Energiei - doamna Prună. Nu mai este. Este domnul Tudorache.

Domnule secretar de stat Tudorache, vă rog să-i daţi răspunsul.

Da, vă mulţumesc.

Domnul Neagu Nicolae de la PNL are o întrebare adresată domnului secretar de stat Tudorache, de la Ministerul Energiei.

Domnul Tudorache este prezent.

Vă rog să-i daţi răspunsul.

Mergem mai departe.

De la Ministerul Transporturilor, este prezent domnul Biban. Este o întrebare de la domnul deputat Bota.

Vă rog, domnule secretar de stat, să-i daţi domnului Bota răspunsul la întrebarea care vizează prognoze la autostrăzi.

Tot domnul Bota are o întrebare care vizează productivitatea la CNAIR. Vă rog să-i daţi răspunsul.

Doamna deputat Dobrică, de la PSD, are o întrebare adresată tot Ministerului Transporturilor.

Vă rog, domnule secretar de stat, să-i daţi doamnei Dobrică răspunsul.

Domnul Movilă este prezent. Are o întrebare adresată Ministerului Tineretului şi Sportului.

Vă rog, doamnă secretar de stat, să-i prezentaţi răspunsul domnului Petru Movilă.

Tot în cazul domnului Movilă, Ministerul Sănătăţii propune amânarea răspunsurilor la întrebările adresate de domnul Movilă, cât şi de domnul Pavel Popescu.

Deci, pentru toate răspunsurile din partea Ministerului Sănătăţii se propune amânarea.

Am finalizat aici.

Acum, colegii care doresc să-şi prezinte o interpelare.

Începem cu domnul Tudorache.

Deci, vă rog, colegii care doresc să-şi prezinte una dintre interpelări, să-mi semnaleze prezenţa.

Domnul Todoran - 3 interpelări.

Domnul Seidler - 4 interpelări.

Doamna Turcan - o interpelare.

Domnul Codreanu...

V-am văzut, domnule Toma.

Domnul Codreanu...

Domnul Bumb - o interpelare.

Domnul Varga - o interpelare.

Domnul Popescu Virgil, PNL - două interpelări.

Doamna Hărătău - o interpelare.

Domnule Toma, vă rog, pe scurt.

Vă rog, aveţi o interpelare.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este vorba despre aplicarea Programului "Investeşte în tine". Şi n-am să citesc, am să fac un scurt rezumat, să fiu cât mai concret.

Acei bani se dau după perioada în care titularul ar avea mare nevoie. Şi titularul este nevoit, pentru a-şi asigura fondul bănesc, până strânge toate documentaţia, până strânge tot ce-i trebuie, să ia un împrumut, pentru un alt împrumut, să poată să-şi ducă mai departe investiţiile de care are nevoie. Şi fac o referire la simplificare.

Prin urmare, pentru o informare corectă pe acest subiect, vă rog să-mi comunicaţi:

Care este procedura de decontare a cheltuielilor cu taxele de studii pentru anul 2018-2019 pentru beneficiarii Programului "Investeşte în tine"?

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc dumneavoastră.

Mergem mai departe.

Domnul Vîrză - o interpelare.

Doamna Bianca Gavriliţă - două interpelări.

Georgescu Nicolae - o interpelare.

Daniel Olteanu, ALDE...

A, vă rog.

Vă rog, domnule Vîrză.

Domnul Mihăiţă Vîrză:

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dar v-am rugat să apăsaţi, să vă pot vedea.

Domnul Mihăiţă Vîrză:

A, scuzaţi!

Domnul Florin Iordache:

Nicio problemă.

Domnul Vîrză. Vă rog.

Domnul Mihăiţă Vîrză:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Foarte pe scurt.

Domnul Mihăiţă Vîrză:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al finanţelor publice şi subiectul este referitor la Strategia naţională de ocupare a forţei de muncă.

Cele 3 priorităţi ale Strategiei Europa 2020 vizează: creşterea inteligentă prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare, creşterea durabilă prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice şi mai competitive, creşterea favorabilă incluziunii prin promovarea unei economii cu un grad înalt de ocupare a forţei de muncă care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Mihăiţă Vîrză:

Prin Strategia naţională de ocupare a forţei de muncă, România şi-a asumat ca obiectiv general atingerea unui nivel sustenabil de ocupare a forţei de muncă, susţinut de competitivitate economică, coeziune socială şi dezvoltare durabilă, având ca ţintă-cheie pentru anul 2020 o rată de ocupare de 70% a forţei de muncă pentru grupa de vârstă 20-64 de ani.

Îndeplinirea acestei ţinte va reprezenta contribuţia României la realizarea dezideratului european în materie de ocupare, stabilit prin Strategia Europa 2020.

Având în vedere importanţa implementării Strategiei naţionale de ocupare a forţei de muncă şi atingerea obiectivelor propuse până în anul 2020, vă rugăm să ne transmiteţi în scris un răspuns la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul implementării Strategiei, specific instituţiei pe care o reprezentaţi, din perspectiva realizării cadrului de reglementare şi a măsurilor complexe de reglare a pieţei muncii?

2. Cum evaluaţi până în prezent dinamica direcţiilor de acţiune specifice Strategiei, la nivelul instituţiei pe care o reprezentaţi?

3. Care sunt eventualele progrese limitate constatate în implementarea Strategiei în perioada 2015-2017?

4. Care sunt rezultatele proceselor de monitorizare şi evaluare reflectate în cadrul ultimului raport anual de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Daniel Olteanu - 3 interpelări;

Domnul Marius Paşcan.

Domnule Marius Paşcan, aveţi 3 interpelări. Vreţi să susţineţi una?

Vă rog.

Vă rog, domnule deputat, aveţi două minute.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună seara, distinşi colegi.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Una dintre interpelările pe care le-am adresat în această zi este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, viitorul ministru al Ministerului Educaţiei Naţionale.

Am pornit de la realitatea că va îndeplini cel de-al patrulea mandat de ministru al educaţiei, iar acest domeniu este unul încă în suferinţă, din păcate, în România. Pe de o parte, din cauza faptului că este subfinanţat; pe de altă parte, din cauza felului în care sunt în continuare concepute programele şcolare, ariile curriculare. Este o supraîncărcare cu materii, a elevilor, şi în general se mizează în continuare pe suprateoretizări, pe nestimularea, din păcate, a creativităţii şi a gândirii productive.

În acest sens, am adresat această interpelare noului ministru al educaţiei, solicitându-i, pe baza experienţei, şi de cadru didactic universitar, să mă informeze, cum are de gând să contribuie la o reformă reală a educaţiei şi a învăţământului în România?

Şi luând în calcul faptul că degeaba se insistă în maniera veche, pe o încărcare a elevilor cu teme de casă în exces, cu materii care servesc, înainte de toate, interesul cadrelor didactice şi nu răspund nevoii de pragmatism de care au astăzi nevoie elevii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Simionca Ionuţ - o interpelare.

Doamna Iurişniţi Cristina - două interpelări.

Domnul Drulă Cătălin - o interpelare.

Domnul Popescu Nicolae - o interpelare.

Domnul Bodea Marius - o interpelare.

Domnul Lovin Dumitru.

Domnule deputat, vreţi să interveniţi? Nu.

Mergem mai departe.

Domnul Lovin Dumitru - 3 interpelări.

Domnul Macovei Silviu Nicu - o interpelare.

Doamna Prună Cristina - o interpelare.

Domnul Vlad Sergiu Cosmin.

Vreţi să interveniţi? Da.

Vă rog, domnule deputat, aveţi o interpelare, prezentaţi-o, două minute.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună seara!

Interpelarea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Lucian Şova.

Obiectul interpelării - "Traficul auto pe DN 7, în zona comunei Păuliş, un pericol pentru oameni şi clădiri".

Stimate domnule ministru,

În comuna Păuliş, judeţul Arad, DN 7/E 68 traversează localităţile Sâmbăteni, Păuliş şi Baraţca de la un capăt la altul, pe care le desparte în două. Limita maximă de viteză în aceste localităţi este de 70 km/h, excepţie făcând localitatea Păuliş, unde, pe o distanţă de aproximativ 1,5 km, limita maximă de viteză este de 50km/h. În restul localităţii Păuliş limita maximă de viteză este de 70 km/h. Locuitorii acestor localităţi sunt în prezent afectaţi de traficul auto intens, în special de autovehiculele de transport marfă, care se deplasează cu viteze superioare limitei legale, fapt care a condus în fiecare an la accidente grave, cu victime. În aceste localităţi, la o distanţă de aproximativ 100 m faţă de DN 7 se află şcolile generale, dar şi grădiniţele din localităţile respective.

Totodată, la o distanţă mai mică de 50 m, în unele locuri sub 10 m faţă de DN 7, se află şi locuinţe familiale, cărora, pe termen lung, structura de rezistenţă le este afectată, apărând crăpături în pereţii caselor, dar şi alte probleme de rezistenţă.

Potrivit CNADNR - "În mod special dorim să evidenţiem faptul, demonstrat de experienţa naţională şi internaţională, că măsurile cele mai eficiente de siguranţă a circulaţiei implică restricţii fizice sau de reglementare a circulaţiei, care afectează uneori mobilitatea şi fluenţa traficului, deoarece, în conformitate cu conceptele din UE, viaţa omului este valoarea cea mai importantă din societate".

Pentru controlul vitezei de deplasare şi implicit pentru diminuarea riscului de producere a accidentelor şi de deteriorare a imobilelor din apropierea drumului se impune, pe raza localităţilor Sâmbăteni, Păuliş şi Baraţca, reducerea limitei maxime de viteză de la 70 la 50 de kilometri pe oră.

În concluzie, datorită traficului intens care se desfăşoară pe sectoarele de drum menţionate anterior, pentru prevenirea unor evenimente neplăcute, pentru protejarea numărului mare de copii care intră în contact cu DN 7, dar şi pentru siguranţa şoferilor, a cetăţenilor şi a imobilelor din apropierea drumului din localităţile menţionate anterior, vă propun unele modificări pe aceste sectoare de drum naţional...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule coleg.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Vă rog să-mi răspundeţi dacă instituţia dumneavoastră, în calitate de administrator al drumului public menţionat, agreează şi se va implica în implementarea propunerilor enunţate mai jos.

1. Pe raza localităţilor Sâmbăteni, Păuliş şi Baraţca reducerea limitei de viteză de la 70 la 50 de km/h.

2. Amplasarea pe raza localităţii Sâmbăteni a unor treceri de pietoni suplimentare pe DN 7.

Şi 3: Amplasarea pe DN 7, la aproximativ 200 de metri, înainte de intrarea în localitatea Sâmbăteni, a unor panouri de atenţionare rutieră de tip "punct negru" - Zonă cu risc ridicat de accidente.

Vă rog să dispuneţi ca răspunsul dumneavoastră să îmi fie trimis oral şi în scris la adresele de e-mail.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule Duruş Vlad, doriţi să interveniţi?

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Nu.

Domnul Florin Iordache:

Nu.

Mulţumesc.

Aţi depus o interpelare.

Domnul Roman Florin - o interpelare.

Domnule Antal István, doriţi?

Da, vă rog.

Vă rog, domnule coleg, aveţi două minute.

Domnul Antal István-János:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este către domnul ministrul al pădurilor, despre situaţia hergheliilor naţionale.

Ca să fiu mai scurt, o să prezint doar succint.

De mai multe ori am atras atenţia că aceste herghelii au trecut în anul 2002 la RNP Romsilva. Problema noastră, a specialiştilor, este că... conducerea acestor herghelii, Direcţia de creştere a calului este condusă de personal silvic. La cele mai multe unităţi directorii sau şefii de herghelii sunt în mare parte pădurari şi dialogul cu aceşti oameni este aproape imposibil.

Armăsari de montă publică - peste 600 - ţinuţi cu bani de la stat, de ani de zile nu ies în staţiuni de montă publică.

Cu ocazia vizitei prinţului Charles la Herghelia Sâmbăta, cei de acolo au adus cai lipiţani de la privaţi ca să-i prezinte prinţului Charles, pe când Herghelia Sâmbăta are cel mai mare efectiv de cai lipiţani din Europa.

Recent a avut loc un accident tragic la Herghelia Mangalia. Un armăsar tânăr, insuficient pregătit, pentru că, în loc de şase luni, pregătirea pentru probele de calificare se face în câteva săptămâni. Calul nepregătit a intrat într-o bară de fier şi a murit. Am pierdut un animal valoros.

Şi putem continua aceste...

Doi colegi au iniţiat, sunt pe rol în procesul legislativ două legi care vor să rezolve această situaţie: una ca să transfere hergheliile de la RNP Romsilva către ANSVSA; şi încă o propunere legislativă pentru a schimba statutul juridic, tot pentru nemulţumiri.

Am depus textul.

Aş dori răspuns de la domnul ministru.

Ce măsuri se pot lua pentru a rezolva aceste probleme?

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Antal István-János:

Deputat Antal István, de la Constanţa.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Gheorghe Andrei Daniel are trei interpelări.

Doriţi să prezentaţi una din ele, domnule coleg?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Are cuvântul colegul nostru, Andrei Daniel Gheorghe.

Aveţi două minute să prezentaţi succint una dintre ele, domnule coleg.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte succint.

Din cele trei interpelări pe care le-am depus la mai multe ministere, voi prezenta o interpelare pe care am adresat-o Ministerului de Externe, prim-ministrului şi Ministerului Justiţiei.

Mai precis, obiectul interpelării îl reprezintă propunerea mea de refuzare a semnării Pactului ONU pentru migraţie, aşa-numitul Tratat de la Marrakesh.

Domnule ministru de externe,

După cum bine ştiţi, ONU a elaborat un pact mondial cu privire la migraţie, pact care nu are un caracter obligatoriu, fiind mai mult o strategie comună de a crea un climat benefic pentru cei peste 300 de milioane de migranţi şi refugiaţi globali, care să "avantajeze" şi ţările gazdă. Acesta vizează chestiuni precum modul în care pot fi protejate persoanele care migrează, cum pot fi integrate în noile ţări şi cum pot fi trimise înapoi în ţările de origine. Cu toate acestea, SUA şi numeroase ţări din Uniunea Europeană, precum Cehia, Bulgaria, Austria, Ungaria şi alte ţări au refuzat Pactul ONU.

De asemenea, spre exemplu Viena, îşi justifică decizia de refuz prin "importanţa apărării suveranităţii naţionale a Austriei", potrivit unui comunicat al Guvernului.

Mai mult de atât, Bulgaria, care se află pe una din principalele rute migratorii dinspre Orientul Mijlociu spre Europa de Vest, spune că ia măsuri pentru a opri migraţia ilegală şi pentru a proteja graniţele externe ale UE.

Domnule ministru,

Credeţi că România ar avea nevoie de imigranţi? Oare nu avem nevoie de românii noştri plecaţi în ţări străine pentru un trai mai bun, ca ei să se întoarcă acasă? Oare nu lor trebuie să le oferim un motiv în plus de a se întoarce acasă, şi anume, pacea?

Semnarea acestui pact nu ne garantează că nu vom avea parte de atacuri teroriste, de impunerea altor religii decât cele care îşi au rădăcini la noi în ţară şi de denaturarea neamului nostru românesc, prin ştergerea identităţii sale.

Vă mulţumesc.

Menţionez că solicit răspuns.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Velcea - o interpelare. A depus-o în scris.

Domnul Barna - o interpelare depusă în scris.

O invit pe doamna doctor Tamara Ciofu.

Dumneavoastră aţi depus o interpelare.

Vă rog, doamnă doctor, aveţi două minute să o şi prezentaţi.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru al sănătăţii, Sorina Pintea, şi vizează acordarea gratuită a anticoncepţionalelor şi trusourilor pentru nou-născuţi şi organizarea de campanii de informare despre sănătatea reproducerii în zonele rurale din comunităţile defavorizate.

Având în vedere că în câteva zile urmează să se aprobe bugetul de stat pentru anul viitor şi, conform statisticilor, UNICEF România şi "Salvaţi copiii" România înregistrează cea mai mare rată a mortalităţii materno-infantile dintre statele membre ale Uniunii Europene, vă rog să-mi comunicaţi măsurile pe care le aveţi în vedere pentru a reduce sarcinile la adolescentele din comunităţile defavorizate.

Care este termenul la care veţi relua, prin cabinetele medicilor de familie, programul pentru acordarea gratuită a anticoncepţionalelor pentru femeile din comunităţile defavorizate?

De asemenea, aş vrea să-mi transmiteţi dacă aveţi în vedere şi acordarea trusoului pentru nou-născuţi, care va fi un real sprijin pentru familiile vulnerabile, asigurându-le un minimum necesar creşterii şi îngrijirii copilului în primul trimestru de viaţă.

Totodată, vă rog să-mi precizaţi dacă veţi adopta măsuri pentru susţinerea mamelor care suferă de hipogalactie şi astfel au o secreţie insuficientă lactată în perioada alăptării, ceea ce impune adăugarea altor preparate de lapte sau alimente, pentru a asigura dezvoltarea normală a copilului.

De asemenea, vă rog să-mi comunicaţi dacă intenţionaţi să creşteţi gradul de informare şi conştientizare a riscurilor la care se expun femeile care nu efectuează periodic controale medicale şi nu apelează la un medic specialist după ce rămân însărcinate.

Cum intenţionaţi concret să implementaţi aceste măsuri?

Aştept răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă doctor.

Domnul Ştefan Corneliu? Nu mai este.

Doamna Boboc Tudoriţa - o interpelare.

Domnul Cătălin Nechifor - o interpelare.

Domnule Lovin, când am întrebat n-aţi vrut să...

Bun. Doriţi să prezentaţi una dintre ele, că am trecut?

Domnul Dumitru Lovin (din sală):

Da.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Nicio problemă. După domnul Nechifor, vă rog, domnule Lovin, şi închidem şedinţa.

V-am dat citire, domnule Lovin.

Vă rog, domnule Nechifor.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată prim-ministrului Guvernului României, doamnei Viorica-Vasilica Dăncilă.

Se referă la stadiul adoptării de către Guvern a Legii bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Aşa cum prevăd normele legale, aceste două documente, aceste două legi sunt discutate şi adoptate de către Guvern, transmise Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare în perioada celui de-al patrulea trimestru al anului financiar în curs, pentru anul următor.

Drept urmare, aş dori să ştiu dacă s-au făcut demersuri în acest sens în cadrul Guvernului, pentru că văd că până acum, cel puţin la ştiri, n-am văzut nimic vorbindu-se despre această chestiune.

Şi întrucât astăzi s-au operat şi modificări în structura Guvernului, sunt foarte curios dacă viziunea domnului Andruşca despre economie va fi păstrată de către domnul Bădălău sau dacă, cumva, prioritizarea pe care a făcut-o domnul Şova la transporturi mai prevede Bacău-Bucureşti ca prioritate, sau se duce prioritizarea către Craiova-Piteşti?

Vă mulţumesc foarte mult.

Cătălin Nechifor, deputat Pro România.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Lovin. Eu am spus că aţi depus deja trei interpelări.

Vă rog, domnule Lovin, pe scurt una dintre ele. Vă rog foarte scurt.

Vă rog.

Domnul Dumitru Lovin:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Interpelare adresată domnului ministru Anton Anton, ministrul energiei.

Obiectul interpelări: "Normele de aplicare a legii prin care introducerea şi exploatarea reţelelor de gaze naturale au devenit servicii de utilitate publică".

Domnule ministru,

În ultimul an, vâlcenii au primit veşti importante în legătură cu două proiecte privind gazele naturale.

rima a fost aceea că gazoductul BRUA, investiţie estimată la 478,6 milioane de euro, va trece prin 11 localităţi din judeţul Vâlcea.

A doua a fost apariţia legii prin care introducerea şi exploatarea reţelelor de gaze naturale au devenit servicii de utilitate publică, iar primăriile au primit competenţe inclusiv pentru organizarea licitaţiilor şi valorificarea reţelelor, după înfiinţarea acestora.

Există însă o problemă, şi foarte mulţi primari din judeţul Vâlcea mi-au semnalat-o, în speranţa ca, la rândul meu, să v-o aduc în atenţie dumneavoastră, mai precis, normele de aplicare a legii prin care introducerea şi exploatarea reţelelor de gaze naturale au devenit servicii de utilitate publică, care se lasă aşteptate.

În lipsa acestor norme de aplicare, administraţiile publice locale nu pot organiza licitaţii şi, cu alte cuvinte, această mult aşteptată lege nu-şi atinge scopul, blocând dezvoltarea unor comunităţi cu potenţial fantastic, aşa cum, la Vâlcea, avem localitatea Budeşti.

În aceste condiţii, vă rog să îmi comunicaţi din ce cauză întârzie apariţia normelor de aplicare a legii care ar permite primăriilor să organizeze singure licitaţii privind introducerea gazelor naturale în localităţi.

De asemenea, vă rog să comunicaţi când estimaţi că va fi rezolvată această problemă.

În concluzie, domnule ministru, vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare.

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Am încheiat aici sesiunea dedicată întrebărilor şi interpelărilor.

Închidem şedinţa.

Mulţumesc mult.

Ne vedem mâine după-amiază, la plen, la ora 16,00.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,22.