Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,25.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre, consacrată declaraţiilor politice.

Şi vă anunţ că, din partea Grupului PSD, au depus în scris: doamna deputat Alina Teiş, domnul Viorel Stan, domnul Alexandru Rotaru, doamna Camelia Gavrilă, domnul Neculai Iftimie, domnul Marius Budăi, doamna Elvira Şarapatin, domnul Aurel Căciulă, domnul Laurenţiu Nistor, doamna Natalia Intotero, domnul Ciprian Şerban, domnul Claudiu Ilişanu, doamna Theodora Şotcan, doamna Maricela Cobuz, domnul Cornel Itu, domnul Liviu Balint, doamna Daniela Oteşanu, domnul Mihai Weber, domnul Costel Lupaşcu, doamna Alexandra Presură, doamna Cristina Burciu, doamna Georgeta Holban şi domnul Lucian Simion.

Mai departe.

Din partea Grupului PNL, au depus în scris: doamna Raluca Turcan, domnul Sorin Bumb, domnul Florin Roman, domnul Găvrilă Ghilea, doamna Viorica Cherecheş, doamna Antoneta Ioniţă, domnul Dumitru Oprea, domnul Dănuţ Bica, domnul Nicolae Giugea, domnul Ioan Balan, domnul Claudiu Răcuci, doamna Tudoriţa Lungu, domnul Mugurel Cozmanciuc şi doamna Cristina Trăilă.

Şi de la PMP: domnul Eugen Tomac, doamna Cătălina Bozianu şi domnul Adrian Todoran - tot în scris.

Iar de la Grupul ALDE au depus în scris: domnul Florică Calotă, domnul Niţă Mihai, domnul Avram Constantin şi domnul Varujan Vosganian.

Aceştia sunt colegii care au depus în scris.

Acum începem cu Grupul PSD.

Domnul Florinel Stancu, de la Craiova, Grupul PSD.

Se pregăteşte, de la Grupul PNL, domnul Constantin Şovăială.

Vă rog.

Domnul Florinel Stancu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În declaraţia mea politică de astăzi mă voi apleca asupra unui domeniu foarte important, voi vorbi despre agricultură şi producătorul român.

Când spui că susţii agricultura românească spui automat că susţii fermierul sau producătorul român.

Toate programele Partidului Social Democrat au fost gândite ca să-i sprijine, în primul rând, pe cei care produc în România.

Că ne place, că nu ne place, că place unora sau nu, cred că acest Guvern a luat cele mai multe măsuri în sprijinul fermierilor români.

Sigur că, pe termen scurt, pot fi identificate probleme sau pot fi găsiţi vinovaţi că lucrurile nu merg perfect, dar sunt convins de faptul că s-au luat măsuri ca ei, fermierii români, să crească şi să se dezvolte mai mult decât o făceau înainte.

Există un aspect la care clasa politică trebuie să se gândească cu mai multă responsabilitate decât s-a gândit până acum, şi acesta este balanţa comercială a României pe produse alimentare.

Este inadmisibil să acordăm subvenţii, plăţi directe, investiţii de 2,5 miliarde de euro anual şi să constatăm că avem un deficit de balanţă comercială de 1,3 miliarde de euro pe mâncare, la sfârşit de an. Pur şi simplu nu ne face cinste ca stat cu o suprafaţă arabilă atât de mare.

Eu cred că România poate mai mult. În acest sens, trebuie să stimulăm agricultorii români să prelucreze mai mult din recolta pe care o produc, din animalele pe care le cresc. Şi nu o spun deloc să fac un exerciţiu retoric.

Am adresat o întrebare domnului Petre Daea, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, în vederea organizării unei campanii naţionale de promovare a produselor din România.

De asemenea, îl voi îndemna să identifice noi oportunităţi de finanţare, pentru cei care vor să prelucreze materia primă şi să-i crească valoarea.

Eu cred că dacă am devenit cel mai important stat european din punct de vedere al producţiei agricole putem să scoatem agricultorul român din comoditatea de a vinde ieftin şi repede, adică materie primă, pentru a-l transforma într-un producător serios şi competitiv.

România nu trebuie să mai fie o piaţă de consum pentru alţii! Agricultura românească trebuie să producă pentru propriul consum şi pentru statele vecine.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Şovăială, de la Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul Popescu, de la USR.

Domnul Constantin Şovăială:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică poartă denumirea: "Nu mai legiferaţi prin ordonanţe de urgenţă!".

Nu voi susţine în Parlamentul României adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114, pentru că subminează economia naţională, scumpeşte creditele, energia electrică, gazele, comunicaţiile, distruge Pilonul II de pensii, blochează accesul la fonduri europene şi creşte taxele locale.

Totodată, nu sunt de acord cu un act normativ dat pe repede înainte pentru interesele altora, fără dezbatere, fără analize din partea specialiştilor.

Cum pot Dăncilă şi Dragnea să afirme că societatea civilă sau antreprenorii nu vor să poarte un dialog civilizat cu Guvernul, când acesta aprobă un proiect şi, după aceea, dacă au loc proteste, încearcă să remedieze problema, chemându-i la consultări?

Normal e să te consulţi cu ei înainte de a lua o decizie care poate afecta milioane de români! Nu îţi poţi bate joc în halul acesta de cetăţenii acestei ţări, doar pentru a face rost de bani la buget.

Companiile din energie au anunţat deja că din cauza Ordonanţei de urgenţă nr. 114 se vor scumpi facturile la curentul electric pentru consumatori. Pe o parte, cei din PSD îţi dau cu o mână, iar pe de alta parte, îţi iau cu zece mâini. Creşterile salariale sunt anulate de inflaţie şi de aceste creşteri ale tarifelor serviciilor.

Partidul Naţional Liberal nu poate susţine atacurile populiste ale celor din PSD asupra băncilor, asupra multinaţionalelor, asupra investitorilor din toată ţara.

Mai nou, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7, cei din PSD atacă şi Justiţia. Se încearcă politizarea Justiţiei şi subordonarea ei domnului Dragnea.

Nu voi susţine nici această ordonanţă de urgenţă care, la fel, a fost adoptată fără consultări, fără dezbateri, pe repede-nainte.

Atât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114, cât şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7, au fost adoptate de către Liviu Dragnea, cu ajutorul marionetei Dăncilă şi a slugii sale, Tudorel Toader, care execută fără echivoc orice comandă.

Partidul Naţional Liberal susţine independenţa Justiţiei şi transparenţa în actele normative adoptate de către Guvern, mai ales când acestea sunt ordonanţe de urgenţă şi care pot fi atacate doar de către Avocatul Poporului. Un avocat care nu este al poporului, ci mai degrabă al penalilor. Acesta a fost deja cumpărat de către cei de la putere cu bani mulţi şi de aceea nu acţionează. Totodată, cred că îşi doreşte un alt mandat şi preferă să tacă, pentru a avea sprijinul în Parlament a celor din PSD-ALDE.

Cu respect, deputat al PNL, Sibiu, Constantin Şovăială.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Popescu.

Se pregăteşte, de la PMP, domnul Constantin Codreanu.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

"Solicit Guvernului instituirea votului electronic pentru românii din străinătate, în contextul viitoarelor alegeri ce vor avea loc în ţara noastră".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urmă cu scurtă vreme, am trimis către Autoritatea Electorală Permanentă o interpelare prin care solicitam câteva explicaţii de natură tehnică referitoare la implementarea pentru prima dată în România a sistemului de vot electronic. Da, în caz că nu ştiaţi, s-a întâmplat în 2003, cu ocazia referendumului pentru modificarea Constituţiei, şi a fost introdus pentru militarii români aflaţi în misiuni în afara ţării. Am dorit să ştiu în ce condiţii a funcţionat acest sistem de vot, pentru a aprecia dacă statul român a avut capacitatea şi mijloacele tehnice necesare pentru a pune în aplicare un asemenea instrument.

Cu toate că nu mi-au fost furnizate toate informaţiile solicitate, concluzia pe care am desprins-o este destul de limpede. România a avut capacitatea de a implementa, prin instituţiile abilitate, un sistem de vot electronic care să fie perfect valid din punct de vedere tehnic, cu rezultate clare şi neviciate.

Avem deci în spate un precedent clar şi incontestabil de derulare a unui scrutin, inclusiv cu mijloace electronice. Dacă în anul 2003 a fost nu numai posibilă, ci şi implementată o asemenea soluţie, în scopul "facilitării procedurii de votare pentru personalul militar şi poliţiştii care se află (...) în misiuni oficiale" în afara ţării, mă întreb şi vă întreb de ce aceeaşi soluţie nu poate fi aplicată şi cu prilejul următoarelor alegeri locale, parlamentare sau prezidenţiale? Ce anume ne împiedică să facilităm participarea de această dată a tuturor românilor de peste hotare la alegerile din România, prin instrumente electronice?

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Opinia mea - şi nu este singulară - este că ceea ce lipseşte, de fapt, este voinţa politică. România a demonstrat deja la referendumul din 2003 că are capacitatea tehnică şi mijloacele necesare pentru a implementa cu succes un sistem de vot electronic. Ceea ce ne împiedică, de fapt, să-l aplicăm acum, după 16 ani de evoluţie tehnologică şi cu mijloace tehnice mult mai accesibile şi mai securizate, nu ţine de capacitate, nu ţine de resurse financiare sau de temeri de fraudare. Ţine doar de voinţă politică.

În realitate, nu avem nicio scuză, nu avem niciun argument rezonabil şi de bună-credinţă împotriva instituirii votului electronic.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Avem, în sfârşit, şansa de a repara toate nedreptăţile şi toate umilinţele pe care le-am îndurat noi, românii din diaspora, când am votat la alegerile trecute. Avem, în sfârşit, şansa de a le oferi un instrument de vot decent şi simplu, care anulează multe dintre costurile pe care le implică procedura de vot la secţiile de votare.

De aceea, solicit ferm Guvernului României să dea dovadă de voinţă politică şi să introducă, de ce nu, chiar prin ordonanţă de urgenţă, un sistem de vot prin mijloace electronice, cu prilejul următoarelor alegeri prezidenţiale, locale şi parlamentare din 2020. În acest fel diaspora va putea vota în condiţii decente şi de maximă eficienţă.

Vă mulţumesc.

Nicolae-Daniel Popescu, deputat al USR, diaspora.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Codreanu, de la PMP.

Se pregăteşte doamna Mihaela Huncă, de la Grupul neafiliaţilor.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, distinşi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi reprezintă suma solicitărilor a zeci de organizaţii nonguvernamentale reprezentative ale românilor din afara graniţelor ţării.

Obiectul acestor solicitări este acelaşi: convocarea Congresului românilor de pretutindeni.

Nu este un moft al meu, personal, ca deputat de diaspora şi ca preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, nici o pretenţie nefondată a ONG-urilor care-i reprezintă pe românii din afara graniţelor ţări. Nu! Dimpotrivă, vorbim de respectarea cadrului legal existent.

De la această tribună felicitam Camera Deputaţilor, în iunie 2018, pentru un vot pozitiv pe marginea unui proiect de lege ce amenda şi completa Legea nr. 299/2007, Legea-cadru privind sprijinul românilor de pretutindeni.

Îmi pare rău să constat faptul că, pentru anul 2019, nu au fost prevăzute fondurile necesare care să fie alocate organizării unui congres al românilor de pretutindeni.

Atenţie, vorbim de respectarea unui cadru legal existent, vorbim de art. 8 al Legii nr. 299/2007, care prevede, în mod expres, că acest congres al românilor de pretutindeni este organizat anual şi este convocat de către birourile reunite ale celor două Camere ale Parlamentului!

Altfel spus, după palma primită de românii din afara graniţelor ţării odată cu votarea bugetului de stat pe 2019 şi cu un buget absolut regretabil alocat Ministerului pentru Românii de Pretutindeni - vă aduc aminte, vorbim de mai puţin de 30 de milioane -, după această atitudine absolut negativă faţă de cel mai mare investitor în economia României, trebuie să compensăm, dacă putem compensa într-un astfel de mod, prin organizarea unui congres al românilor de pretutindeni, mai ales că în 2018 acest congres nu a fost organizat. Iarăşi vorbim de o încălcare a legislaţiei, culmea, de către cei care fac legislaţie în România.

Vorbim şi de nerespectarea unor alte acte normative, pe care le-am amintit atunci când am dezbătut Proiectul Legii bugetului de stat, care iarăşi vin în detrimentul românilor de pretutindeni.

Dar, sperând că putem da un semnal pozitiv către românii din afara graniţelor ţării, mai ales în această perioadă în care România deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, sper ca în viitoarele săptămâni să putem vorbi despre o decizie luată de către cele două Birouri permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului şi să convocăm Congresul românilor de pretutindeni, în prima parte a anului 2018.

Solicit, în mod expres, acest lucru conducerii Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP, diaspora, Constantin Codreanu.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule Codreanu.

O invit, în continuare, pe colega noastră, doamna Mihaela Huncă.

Vă rog.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice: "Premianţii la olimpiadele internaţionale trebuie să poată urma cursurile a două facultăţi fără să plătească".

Unul dintre cele mai vizibile eşecuri ale sistemului de învăţământ din România este faptul că, din sutele de elevi olimpici internaţionali, ieşiţi din liceele şi colegiile din ţară, 90% aleg calea străinătăţii.

Cam 8, din 10, se stabilesc în America, iar peste jumătate devin profesori în cele mai mari universităţi ale lumii.

Din păcate, succesul olimpicilor români nu este evidenţiat decât o dată pe an, atunci când, încărcaţi de medalii şi diplome, sunt aşteptaţi la aeroport de rude, ziarişti şi politicieni.

Cu părere de rău trebuie să atrag atenţia asupra unei realităţi triste, cu care ne confruntăm în România anului 2019. Elitele şcolii româneşti nu vor rămâne în ţară. Vor merge şi vor contribui la creşterea altor ţări.

Ne amăgim cu performanţele acestor elevi care au muncit pentru că au dorit, pentru că au fost susţinuţi de părinţi, pentru că au făcut pregătire individual şi multe sacrificii personale.

Nu trebuie suprapuse populist şi demagogic rezultatele olimpiadelor cu performanţa şcolii româneşti şi, de asemenea, nici nu trebuie să ne amăgim cu rezultatele unor elite, pentru că acestea oricum vor pleca din România.

Putem face însă un lucru care poate contribui la salvarea şi îmbunătăţirea pe termen mediu şi lung a performanţelor la nivel înalt pe piaţa muncii şi a educaţiei: asigurarea de facilităţi acestor olimpici pentru a putea urma în ţară, gratuit, simultan, cursurile a două facultăţi.

În prezent, legislaţia în vigoare prevede plata integrală a cursurilor urmate în cadrul celei de-a doua facultăţi. Este ca şi cum, singuri, ne-am pune beţe-n roate. Pe de o parte, acuzăm rezultatele proaste şi ineficienţa sistemului de învăţământ actual, iar pe de alta, îngreunăm desăvârşirea profesională a unei elite cu care ne mândrim şi pe care ne bazăm, ca societate, pe viitor.

Puţinii olimpici care în condiţiile actuale rămân în ţară, optează să lucreze, după finalizarea studiilor, în cercetare sau în universităţi.

Prin urmare, valorificarea acestor elite ar reprezenta un câştig imens pentru dezvoltarea pe viitor a unei societăţi funcţionale. Este de datoria noastră să clădim viitorul acestor tineri merituoşi şi vă rog să susţineţi iniţiativa legislativă prin care olimpicii internaţionali vor putea urma cursurile a două facultăţi, fără să plătească.

Vă mulţumesc.

Deputat PRO România, Mihaela Huncă.

Domnul Florin Iordache:

O invit, în continuare, pe doamna Rodica Paraschiv, de la PSD.

Se pregăteşte doamna Florica Cherecheş, de la PNL.

Doamna Rodica Paraschiv:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se numeşte "Demagogia şi populismul, practici de înşelare a electoratului".

Trecem printr-o perioadă în care nu putem să nu ne întrebăm, chiar şi retoric, cine are interesul să bulverseze întreaga societate românească, în acest an electoral?

Avem de-a face cu o comuniune formată din preşedintele statului român şi din reprezentanţi ai partidelor de opoziţie, o legătură simbiotică, dar care nu lucrează în favoarea cetăţenilor acestei ţări, ci - pot spune, fără teama de a greşi - împotriva acestora!

Faptul că acum, în prag de martie, nu avem promulgată Legea bugetului de stat, arată din nou că, pentru unii, demagogia şi populismul sunt mai importante decât orice. O combinaţie de termeni care par redundanţi, dar care le dă senzaţia celor din PNL şi preşedintelui Iohannis că poporul român este chiar mult prea uşor de manipulat.

Domnilor colegi din Partidul Naţional Liberal, ar trebui să vă revizuiţi atitudinea şi să nu mai jucaţi la două capete, pentru că românii înţeleg că toate mişcările pe care le-aţi făcut în ultima vreme, sprijiniţi de un preşedinte care joacă un teatru destul de ieftin la Cotroceni, sunt în detrimentul celor care v-au ales şi care v-au trimis să îi reprezentaţi în Parlamentul României. Dar sunt şi în detrimentul propriilor copii şi propriilor părinţi!

Aţi încercat să manipulaţi în mod grosolan opinia publică în privinţa creşterii alocaţiilor pentru copii, depunând un amendament pe care, mai apoi, nu l-aţi mai susţinut, pentru că nu aţi fost de acord cu Legea bugetului de stat şi aţi votat împotriva adoptării acesteia.

Acum, mână în mână cu preşedintele, vă opintiţi din răsputeri punerii în aplicare a Legii bugetului de stat, fără de care se blochează toate instituţiile, pornind de la nivel central şi până la cea mai mică localitate din această ţară. Un blocaj care nu le permite copiilor să primească alocaţiile mărite, iar sistemului sanitar şi sistemului de învăţământ să deruleze programe.

Curtea Constituţională a anunţat că pe 6 martie va lua în discuţie cele două sesizări depuse de Preşedinţia României asupra Legii bugetului de stat pe anul 2019 şi asupra Legii pentru aprobarea plafoanelor în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019.

Avem oare de-a face cu o acţiune concertată între şeful statului român şi un grup care vizează destabilizarea internă în anul în care, pe lângă asigurarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, chemăm românii de două ori la vot? Sau tocmai aceasta este miza pe care joacă, în detrimentul cetăţenilor, atât preşedintele, cât şi echipa sa de susţinători? Demagogie şi populism - un joc ieftin, dar care costă foarte scump întreaga societate românească!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Rodica Paraschiv, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

În continuare, doamna Florica Cherecheş, de la PNL.

Se pregăteşte domnul Daniel Olteanu, de la ALDE.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Luaţi mâna de pe banii românilor!".

Stimaţi colegi,

Anul trecut, Partidul Naţional Liberal a desfăşurat o amplă campanie de informare a populaţiei privind Pilonul II de pensii. Am avertizat asupra dorinţei Guvernului PSD-ALDE de a pune mâna pe aceşti bani economisiţi şi administraţi privat, care, în 2018, ajungeau la 47,5 miliarde de lei, conform datelor oficiale.

Prima tentativă de desfiinţare a pensiilor private, din 2017, anunţată de ministrul de atunci, Mişa, a fost dur taxată de către PNL, alături de societatea civilă, PSD acuzând atunci o eroare de comunicare - scuza clasică a Guvernului în ultimii ani. Apoi a fost redusă contribuţia la Pilonul II, de la 5,1% la 3,75%, în timp ce PNL cerea creşterea procentului la 6%. În acelaşi timp, contribuabilii au fost sfătuiţi să nu mai depună în Pilonul II, lucru care ajută statul, nicidecum cetăţeanul, pentru că întreaga contribuţie merge în Pilonul I, care are un randament foarte slab, fiind pe pierdere.

Contribuţia la Pilonul II conţine economiile cetăţenilor activi, sume care sunt administrate de fonduri private care investesc banii în economia românească, cu un randament foarte bun, mult peste rata inflaţiei.

"Taxa pe lăcomie", introdusă de O.U.G. nr. 114, este pe cale să alunge administratorii fondurilor private de pensii, lăsând banii a nu mai puţin de 7,2 milioane de români la mâna PSD. Economistul şef al BNR a declarat că cele 7 fonduri din Pilonul II iau în calcul posibilitatea retragerii din România, din cauza acestei ordonanţe.

Administratorii celor şapte fonduri de pensii private afirmă că nu pot îndeplini cerinţele impuse - de a-şi creşte capitalurile proprii cu aproximativ 800 de milioane de euro, doar în 2019, adică de 11 ori mai mult decât în prezent.

Reprezentanţii partidului de guvernare nu par deranjaţi deloc de posibila dispariţie a fondurilor de pensii private, deşi acest lucru va duce la prăbuşirea Bursei de la Bucureşti. Ei nu înţeleg nici că fondurile de pensii private intervin pentru stabilizarea pieţelor în situaţii de criză, finanţează deficitul bugetar, contribuie la dezvoltarea economiei şi gestionează riscurile pe termen lung. Nimic nu contează, iar intenţia partidului de guvernare este clară: distrugerea fondurilor private de pensii şi colectarea la stat a tuturor contribuţiilor.

Având în vedere că raportul dintre pensionari şi angajaţi va creşte în următorii ani, în România, şi că speranţa de viaţă creşte, de asemenea, acest sistem de economisire ar trebui să fie un pilon strategic pentru asigurarea bunăstării pe termen lung a românilor.

Păstrarea acestei ordonanţe şi retragerea fondurilor de pensii private ar însemna un atac la viitorul românilor, care au nevoie de suplimentarea pensiei pe care o vor primi de la stat.

Stimaţi colegi, vă cer să susţineţi abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr. 114, care va provoca o catastrofă în economia românească, cu consecinţe dezastruoase, care pot cauza aducerea României în stare de recesiune economică şi anulează orice şansă de creştere economică pe care o are România astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Daniel Olteanu, ALDE.

Se pregăteşte domnul Corneliu Bichineţ, PMP, Vaslui.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nepromulgarea Legii bugetului de către domnul preşedinte Iohannis, prilej de exaltare pentru unii, în opinia mea e un motiv de tristeţe şi îngrijorare. Avem acest ghinion în Moldova, în Vaslui, ca tocmai bugetul care ne pune pe harta marilor investiţii în infrastructură, să fie contestat şi amânat de la promulgare.

În 25 de ani, fiecare proiect de buget ar fi trebuit contestat, dacă oamenii politici erau cu adevărat responsabili în ceea ce priveşte modul în care cea mai săracă regiune a ţării a fost sărăcită şi mai mult, cu fiecare an. Nu s-a întâmplat! Majorităţile, minorităţile şi preşedinţii au acceptat senin că săracii trebuie să devină şi mai săraci.

Stimaţi colegi,

Nici acum nu ni s-a dat foarte mult în termeni financiari, dar ni s-a dat aproape tot ce se putea, luând în considerare realitatea din teren. Avem, în acest buget, sumele necesare la nivel de documentaţii şi execuţie pentru proiectele Moldovei, între care, după 21 de ani, apare o investiţie uitată - autostrada spre cel mai important punct de trecere a frontierei de est, Albiţa, aflată pe un coridor european.

Tocmai pentru că am votat în trecut împotriva bugetelor care au exclus Moldova şi Vasluiul, şi am protestat vehement, prin toate mijloacele, când a fost cazul, sunt acum un susţinător necondiţionat al bugetului pe 2019.

Nu o să mă refer la faptul că nepromulgarea Legii bugetului de către domnul preşedinte amână plata alocaţiilor majorate către milioane de copii, ci vreau să-i transmit domnului preşedinte Iohannis că aşteptam din partea Domniei Sale o luare de poziţie la fel de vehementă în trecut, atunci când Moldova nu exista în bugetele pe care le promulga cu lejeritate. Eu votam împotrivă, iar Domnia Sa era de acord cu acele alocări care luau de la săraci şi dădeau la bogaţi, căci asta s-a întâmplat.

M-aş fi aşteptat, ca o reparaţie morală, măcar, faţă de ultimii doi ani, în care Moldova şi Vasluiul doar au contribuit, fără să existe pe harta alocărilor pentru mari proiecte de infrastructură, ca domnul preşedinte să conteste măcar verbal acele bugete care adânceau dezechilibrele, aşa cum le-am contestat şi eu, şi alţii.

Mai mult decât justificările Domniei Sale, mă întristează retorica electorală în care le îmbracă, în condiţiile în care era momentul ca domnul preşedinte să facă o prioritate din atenţia sa, faţă de respectarea proiectului de buget. Aş fi vrut să vină la jumătatea anului şi să critice, dacă fondurile alocate Moldovei şi Vasluiului ar fi fost neconsumate. Da, atunci îl simţeam cuplat şi la realitatea din stânga Siretului care, vă asigur, e cu totul alta decât cea de la Palatul Cotroceni.

Domnul preşedinte nu a făcut decât să amâne şi mai mult momentul în care ne vom putea bucura în Moldova de investiţiile în mari proiecte de infrastructură. Ultimul adversar de care au nevoie locuitorii din cea mai săracă regiune a ţării e un preşedinte care, prin gesturile sale politice, să fie o piedică în plus în calea speranţei lor la un trai mai bun.

Vă rog, domnule preşedinte, să luaţi în considerare aceste lucruri, fie şi pentru faptul că nu puteţi ignora o realitate: Sibiul are autostradă şi datorită contribuţiilor vasluienilor, nu Vasluiul datorită contribuţiei dumneavoastră. Nu vrem recunoştinţă, nici nu cerem asta, dar nici piedici, dacă nu cerem prea mult?!

Daniel Olteanu, deputat ALDE de Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Îl invit, în continuare, pe domnul Corneliu Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

În urmă cu un an de zile, când domnul Daniel Olteanu era la PNL, găsea cuvinte mai alese vizavi de domnul Klaus Iohannis. Astăzi cred că l-aţi speriat tare cu tonul dumneavoastră, domnule Daniel Olteanu, şi cred că aveţi dreptate.

Mi-a plăcut şi declaraţia domnului coleg Stancu, de la Craiova. Vreţi să fericiţi ţăranul? Urmăreşte cormoranul!

Să ştii că unul dintre cei mai buni miniştri ai ţării la acest moment este chiar Petre Daea, pe care unii l-au ironizat, dar omul face treabă!

Eu vreau să vă spun că nu despre ministrul agriculturii aş vrea să vorbesc astăzi, ci să mă refer la noul ministru al educaţiei şi vechiul ministru al educaţiei, doamna Ecaterina Andronescu.

Când a fost luată la întrebări de adversari, dar şi de prieteni, că a închis şcolile profesionale, Domnia Sa s-a apărat prin următoarea explicaţie: "Nu am închis eu şcolile profesionale, le-am retras finanţarea!".

Acum, iată, în judeţul Vaslui, de care pomenea şi colegul nostru, Daniel Olteanu, judeţ care ne-a trimis pe amândoi, pe culoare diferite, aici, nu mai puţin de trei licee riscă să fie închise: cel de la Fălciu, de la Vetrişoaia şi de la Vladia Dragomireşti. Pentru că, pentru clasa a IX-a, nu se mai primeşte cifră de şcolarizare. ISU Vaslui se opune, cum se opune la orice, să dea autorizaţie de funcţionare.

În astfel de condiţii, peste 500 de elevi din zonele limitrofe îndepărtate, de 60-70 de km de centrele urbane, din judeţul nostru, rămân cu clasa a VIII-a.

Are interes ministrul învăţământului, ministrul educaţiei, ca 500 de elevi, pe lângă celelalte câteva mii, să nu mai meargă la şcoală?

Eu vreau să vă spun, stimaţi colegi, că în judeţul Vaslui s-a închis aproape tot. La Bârlad s-au închis "Abrazivele", FEPA, Fabrica de mobilă. La Negreşti s-a închis "F.u.c.", Filatura, "Vigonia", Mobila, dar s-a deschis - unii spun "s-a inaugurat" - un nou cimitir, că în cel vechi morţii nu mai încăpeau decât în picioare.

La Huşi pâlpâie doar PETAL SA, la Vaslui a căzut atât "Izolatoarele", a căzut Mecanica SA, MOLDOSIN şi Fabrica de mobilă.

În astfel de condiţii, judeţul Vaslui, care, bineînţeles, este contribuabil şi el la bugetul ţării, rămâne un judeţ închis.

Corneliu Bichineţ, PMP, Vaslui.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

De la Grupul PNL, doamna deputat Angelica Fădor.

Restul colegilor vin mai greu, aşa că îi invit pe cei care sunt deja în sală.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Angelica Fădor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Primele luni ale acestui an au dovedit deja că Guvernul PSD-ALDE este incapabil, pentru al treilea an consecutiv, să producă dezvoltare şi bunăstare pentru această ţară. Mai mult, la sfârşitul anului trecut, fără să existe consultare publică reală, fără să existe studii de impact, Guvernul PSD-ALDE a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2018, aşa numită "ordonanţă a lăcomiei".

Măsura luată de Guvern a generat multe discuţii în sistemul bancar, în zona furnizorilor de energie, dar mai puţin în ceea ce priveşte situaţia administraţiilor publice locale, care se văd acum în postura de a renunţa la proiecte cu fonduri europene sau fonduri naţionale pentru că, prin această ordonanţă, a crescut cu 57% manopera pentru lucrările de construcţii, iar sumele de plată în plus nu sunt eligibile în cadrul acestor finanţări.

L-am ascultat, la "Ora Guvernului", pe ministrul finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici, care susţinea că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 sunt susţinute autorităţile locale, ceea ce mă face să cred că responsabilul acestui portofoliu ori încearcă să ne prostească în faţă, ori habar nu are despre realitatea din ţară.

"Ordonanţa lăcomiei" este cea care va afecta în acest an foarte grav toate investiţiile publice din ţară. Astfel, dacă Guvernul PSD-ALDE a dovedit că este incapabil să facă investiţii în dezvoltare, acum, prin această ordonanţă, guvernarea pune frână şi investiţiilor demarate de administraţiile publice locale.

Deja foarte mulţi primari au anunţat că renunţă la o serie de proiecte pentru care au semnat contracte de finanţare, pentru că vor trebui să suporte, din bugetul şi aşa ciuntit, cheltuielile suplimentare pentru a respecta măsurile din Ordonanţa de urgenţă nr. 114.

Proiecte de construcţii şi modernizări de şcoli şi grădiniţe, proiecte de apă şi canalizare, proiecte pentru modernizarea drumurilor comunale vor fi abandonate, pentru că Guvernul se face că dă cu o mână, dar, în realitate, ia de la autorităţile publice locale cu două mâini.

Un singur exemplu edificator. Consiliul Judeţean Suceava va plăti suplimentar, din fonduri bugetare proprii, încă trei milioane de lei, pentru patru proiecte PNDL de modernizare a drumurilor judeţene deja contractate, doar pentru că a apărut "Ordonanţa lăcomiei Guvernului".

Unde e susţinerea de care vorbea Eugen Orlando Teodorovici? În creşterea costurilor proiectelor pentru investiţii de dezvoltare?

Într-o ţară care are nevoie urgentă de proiecte de investiţii, Guvernul îi taxează pe cei care doresc să construiască pentru comunităţile lor.

Într-o ţară în care absorbţia fondurilor europene este aproape de zero, Guvernul creşte costurile pentru ca accesul la fondurile europene să fie şi mai dificil.

Actuala guvernare dovedeşte că singurul scop pe care îl are este menţinerea ţării în sărăcie şi subdezvoltare. Niciunul din "marile proiecte" anunţate şi chiar prevăzute în Programul de guvernare nu a fost realizat şi nici măcar început, iar acum, prin măsurile luate, sunt împiedicate şi autorităţile locale să deruleze proiecte de dezvoltare.

Vă mulţumesc.

Angelica Fădor, deputat al PNL.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

În continuare, îl invit pe colegul meu de la Brăila, Nicu Niţă, PSD.

Domnul Nicu Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

"Bugetul României pentru anul 2019, un buget al investiţiilor".

Stimaţi colegi,

Bugetul propus pentru anul 2019 de către Coaliţia de guvernare PSD-ALDE nu este un buget de austeritate. Astfel, în comparaţie cu bugetul din anul 2018, avem un supliment bugetar de 15,4 miliarde de lei la Capitolul "Investiţii", din care doar 6 miliarde de lei sunt destinaţi exclusiv infrastructurii de transport. Un plus bugetar evident, de 9,8 miliarde de lei, îl înregistrăm şi la Capitolul "Educaţie", sănătatea fiind creditată cu un plus de 6 miliarde de lei.

Salariul minim se va majora cu 10%, în timp ce salariul mediu net pe economie va ajunge la suma de 3.805 lei, cu 50% mai mare decât cel din 2016. De la 1 septembrie, punctul de pensie va înregistra o creştere de 15%, concomitent cu creşterea pensiei minime garantate în plată, de 704 lei, iar autorităţile locale vor primi o sumă de 11,4 miliarde de lei, din TVA, pentru acoperirea cheltuielilor şi echilibrarea bugetară, concomitent cu creşterea bugetului alocat UAT- urilor, pe cap de locuitor, creşterile fiind semnificative; consiliile judeţene - o creştere de la 250 la 450 lei/locuitor, primăriile de comună - o creştere de la 750 la 1.000 lei/locuitor.

În ceea ce priveşte proiectele judeţului Brăila, acestea rămân de actualitate.

Ministerul Transporturilor va primi, anul acesta, 11,66 miliarde de lei, cu aproape 55 la sută mai mult decât cheltuielile de anul trecut, conform Proiectului Legii bugetului de stat din 2019.

În domeniul infrastructurii rutiere, podul de la Brăila beneficiază de cea mai mare alocare de fonduri. Lucrările la podul peste Dunăre, ce va lega Brăila de Tulcea, se desfăşoară cu pregătirea terenului de pe malul dobrogean al fluviului, în prezent mai multe utilaje desfăşurând lucrări în teren.

Pe 19 decembrie 2018, Ministerul Transporturilor a emis autorizaţia pentru începerea lucrărilor. Pregătirea terenului a început pe 12 decembrie, când Direcţia Silvică Brăila a dat startul defrişărilor.

Lucrările acestui obiectiv de investiţii presupun mai multe etape. În prima etapă se vor executa cele două turnuri ale podului, pe malul Dunării - fundaţii şi elevaţii -, în zona judeţelor Tulcea şi Brăila, precum şi primele lucrări la zona de ancoraj a podului, situată în judeţul Brăila - unul pe un mal, unul pe malul celălalt al Dunării.

Vă mulţumesc.

Deputat de Brăila, Niţă Nicu.

Domnul Florin Iordache:

În continuare, îl invit pe domnul Aurel Boroianu.

(Domnul deputat Corneliu Olar se îndreaptă spre tribună.)

Domnule Olar, e înaintea dumneavoastră!

Constanţa e înainte de Alba!

Vă rog.

Domnul Boroianu şi apoi doamna Aida Căruceru se pregăteşte.

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Taxa de pod de la Feteşti-Cernavodă trebuie eliminată".

Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. 3 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, care a fost iniţiat de mine şi de colegul meu, Bogdan Huţucă, în calitate de parlamentari liberali, a fost adoptat de către Senat.

Acest proiect are ca obiect de reglementare eliminarea tarifelor de trecere a podurilor peste Dunăre, aflate între Giurgeni şi Vadu Oii, pe DN2, şi, respectiv, între Feteşti şi Cernavodă, pe A2.

Stimaţi colegi,

Am iniţiat acest demers de modificare a legislaţiei aflate în vigoare, deoarece considerăm că acest tip de suprataxare este unul profund discriminatoriu, atât pentru locuitorii din judeţul Constanţa, cât şi pentru cei din judeţele limitrofe.

Mai mult decât atât, la fel ca şi cei care locuiesc în Dobrogea, toţi turiştii care vin şi pleacă de pe litoral sunt obligaţi să plătească această taxă şi la venire şi la plecare, deşi fiecare dintre aceştia plăteşte oricum o rovinietă pentru a putea circula pe drumurile publice din România. Oricare alt cetăţean care merge în zone turistice ale altei părţi din ţară nu plăteşte o astfel de suprataxă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca să nu mai vorbim despre faptul că unii dintre constănţeni, ialomiţeni sau tulceni merg în Bucureşti sau în alte zone, de multe ori pentru investigaţii şi tratamente medicale, pentru studii sau chiar pentru un loc de muncă, adică pentru lucruri foarte importante în viaţa lor. Iar pentru toate aceste deplasări, chiar dacă sunt zilnice, ei sunt obligaţi să achite această taxă de pod de la Feteşti-Cernavodă sau de la Giurgeni-Vadu Oii atât la dus, cât şi la întors.

În calitate de parlamentar de Constanţa, consider că acest tip de suprataxare, adică de discriminare a unor români faţă de alţii, trebuie să dispară din România, pentru că - nu-i aşa? - toţi suntem, conform Constituţiei, cetăţeni egali, cu drepturi egale, şi nu unii mai presus sau mai prejos decât alţii; în speţă, doar unii obligaţi să scoată din buzunar bani pentru a putea pleca de acasă şi pentru a putea reveni acasă.

Îi rog pe toţi colegii parlamentari, din toate partidele politice parlamentare, care reprezintă toate aceste judeţe profund discriminate de acest tip de suprataxă, să voteze acest proiect de lege, făcându-le astfel dreptate cetăţenilor care i-au trimis în Parlament ca să lupte pentru drepturile lor.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Constanţa, Robert Boroianu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

În continuare, Aida-Cristina Căruceru, PSD.

Se pregăteşte domnul Emil-Marius Paşcan, PMP.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Cum reuşeşte Klaus Iohannis să dea un atac la adresa siguranţei naţionale, contestând bugetul de stat pe 2019".

Stimaţi colegi,

La finalul săptămânii trecute, Preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a reuşit "performanţa" de a săvârşi un dublu atentat, atât unul economic şi social, cât şi unul la adresa siguranţei naţionale, totul doar de dragul campaniei sale electorale.

Daţi-mi voie să fiu explicită, pentru a se vedea că nu folosesc cuvinte mari. Atentatul economic şi social este generat de faptul că blocarea bugetului de stat şi a celui al asigurărilor sociale înseamnă blocarea majorărilor de pensii şi salarii. Asta înseamnă, pe scurt, că muncitorii români nu se pot bucura de salariile mărite, iar părinţii şi bunicii acestei ţări nu se pot bucura de o bătrâneţe mai liniştită. În plus, prin sabotarea bugetului de stat este sabotată şi educaţia naţională şi sistemul naţional de sănătate care, în acest an, aveau alocări bugetare record.

Cel mai grav însă este atentatul la siguranţa naţională, pentru că blocarea bugetului de stat înseamnă şi blocarea bugetului Ministerului Apărării Naţionale, cel care trebuie să aloce cei minimum 2% din PIB pentru înzestrare, potrivit angajamentelor asumate în faţa NATO, şi mai înseamnă şi blocarea bugetului Ministerului Economiei, care coordonează industria naţională de apărare, care trebuie să realizeze investiţiile necesare pentru a putea oferi produse bune militarilor români. Cu atât mai ipocrit este gestul şefului statului, cu cât chiar la începutul mandatului său de preşedinte, domnul Iohannis a cerut un pact politic tuturor partidelor pentru alocarea a 2% din PIB pentru apărare.

Cu alte cuvinte, militarii români care-şi riscă viaţa în teatrele de operaţiuni din străinătate sunt puşi în pericol de gestul nesăbuit al preşedintelui. Şi de ce se întâmplă toate acestea? Pentru că domnul Iohannis a decis să înceapă campania electorală pentru prezidenţiale şi vrea să se erijeze în luptătorul anti-PSD, fără să ţină cont de faptul că acest buget nu este bugetul PSD, ci este bugetul României.

Stimaţi colegi, în special din cadrul partidelor de opoziţie, vă rog, atrageţi atenţia Preşedintelui României că joacă la ruleta politică siguranţa naţională a României şi vieţile soldaţilor români!

Vă mulţumesc.

Deputat Aida-Cristina Căruceru, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Paşcan.

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică, care are şi un ton de posibilă interpelare, am intitulat-o "Să vă fie ruşine, România este mai presus de noi toţi!".

Am urmărit consternat cum lideri ai partidelor politice parlamentare din România, de la PSD, ALDE, PNL şi chiar USR, s-au deplasat la Cluj-Napoca, pentru "a lua lumină" de la Congresul UDMR. Care mai de care s-au întrecut în a le închina UDMR-iştilor ode, au făcut vorbire greţos despre uniunea cu o vechime de 30 de ani, chipurile, ataşată valorilor europene, despre cât de parolişti au fost printre atâtea guvernări politicienii maghiarimii şi cum au deservit ei, de fapt, interesele României. Ipocrizia a stat la tribuna clujeană la loc de cinste, demonstrând inechivoc trădarea consecventă în urma căreia românii au devenit în unele judeţe ale României străini în propria ţară. Nu a cutezat niciunul dintre respectivii lideri complici la trădarea cauzei noastre naţionale să le-o spună de la obraz că ar fi cazul ca Ungaria să-i trimită acasă, să nu-i mai ascundă sau să-i protejeze pe politicienii UDMR-işti condamnaţi penal. Nu a îndrăznit niciun participant din rândul politicienilor români să le transmită celor din UDMR să înceteze acţiunile de subminare a României, să termine cu învrăjbirea interetnică şi separatismul etnic, cu secesionismul şi autonomiile lor teritoriale pe criterii etnice, cu tot. Nu a avut curajul niciun politruc român să le aducă la cunoştinţă UDMR-iştilor că exasperarea românilor abandonaţi şi lăsaţi de izbelişte la cheremul segregării, al neorevizioniştilor şi puterii administrative a acestor secesionişti provocatori etnic, a depăşit de mult orice limită rezonabilă.

Iar în timp ce ai noştri, "ca brazii", se întreceau jenant în osanale pentru cele 30 de voturi parlamentare ale UDMR-iştilor, preşedinţii consiliilor judeţene reprezentând Covasna, Harghita şi Mureş tocmai parafaseră la Sfântu Gheorghe, cu viceguvernatorul regiunii autonome Bolzano - Tirolul de Sud, din Italia, o declaraţie privind elaborarea unui acord de colaborare în spiritul autonomiei etnice.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, susţine chiar pe site-ul UDMR, că "Noi, secuii, maghiarii din Transilvania şi Ţinutul Secuiesc, trebuie să avem puterea de a decide singuri în chestiunile care ne privesc". Despre români nicio vorbă, nicio preocupare, cum nici nu ar exista.

Mai grav, ceea ce nu se spune public este că autonomia Tirolului de Sud a fost dobândită în trecut prin acţiuni şi metode extremist-teroriste. În schimb, deşi nou ambalate politic, acţiunile UDMR-iştilor, susţinute financiar şi pe toate căile posibile de către Budapesta, urmăresc înfiinţarea în mijlocul României a unui teritoriu autonom, pe criterii etnice, care reface, de fapt, defuncta Regiune Autonomă Maghiară, de tristă amintire stalinistă.

Ştiţi că multe primării din judeţele controlate politic de UDMR arborează şi în prezent însemnele oficiale ale Ungariei şi simbolurile aşa-zisului "Ţinut Secuiesc", iar Drapelul României este arborat în respectivele localităţi doar în urma unor acţiuni deschise în instanţele de judecată şi a unor sentinţe judecătoreşti?!

Ce credeţi că se va întâmpla după ce UDMR va reuşi, prin târguiala politică cu PSD-ALDE, să impună recunoaşterea prin lege a Drapelului Ungariei ca simbol naţional propriu al comunităţii maghiare din România, alături de steagul Ţinutului Secuiesc, de Imnul Ungariei şi de Imnul Ţinutului Secuiesc?!

Credeţi că va mai exista, în atari condiţii, vreun simbol naţional al României, prin secuime?!

Să vă fie ruşine tuturor, politicieni mărunţi, care puneţi interesele voastre derizorii şi de nedemnă conjunctură politică, înaintea celor ale românilor şi ale ţării! România este mai presus de noi toţi!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

De la PNL, Corneliu Olar, de la Alba.

Vă rog. Ţara Moţilor. Trei minute!

Domnul Corneliu Olar:

Declaraţia mea de astăzi se intitulează astfel: "Guvernul Dăncilă scoate Ţara Moţilor din gropi cum a scos România din noroi?!".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urmă cu câteva zile, doamna prim-ministru, Viorica Dăncilă, a declarat că "a scos România din noroi". După o asemenea declaraţie, ca de 1 aprilie, nu este de mirare că liderul PSD Alba, deputatul Ioan Dîrzu, a făcut recent promisiuni fanteziste de 10 miliarde de euro pentru Munţii Apuseni.

Cu multă speranţă am propus, în Parlament, la votarea bugetului, de fiecare dată în ultimii trei ani, amendamente pentru modernizarea drumurilor naţionale din Munţii Apuseni. Parlamentarii Coaliţiei PSD-ALDE au votat tot timpul împotrivă.

Am crezut că, măcar în anul Centenarului, Guvernul va repara drumurile din această regiune, în care nu există alternative pentru transport, precum în zonele cu tren sau avion. Moţii pot merge doar pe drumuri pline cu gropi.

Facem un recensământ al gropilor mari din drumurile naţionale din Apuseni şi deja am numărat peste 2.500 de gropi mari, late şi adânci, care provoacă daune automobilelor şi de multe ori sunt cauze ale accidentelor rutiere. Fără drumuri naţionale puse la punct în Ţara Moţilor va continua declinul economic şi depopularea dramatică a munţilor.

Stimaţi colegi parlamentari,

În anul Centenarului, 2018, am dezvelit bustul lui Avram Iancu în Parlamentul României şi cred că nu facem ceea ce trebuie pentru aceşti moţi din munţii Apuseni.

Vă rog să luaţi în considerare patriotismul eroilor noştri naţionali, Horea şi Avram Iancu, de care au dat dovadă, şi haideţi să le respectăm sacrificiul. Şi, până la urmă, şi-au dat viaţa pentru acest popor! Şi noi, de multe ori trebuie să le dăm doar un vot pentru oamenii care trăiesc în acele zone.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

De la Grupul PSD, îl invit pe domnul Sorin-Petru Marica.

Se pregăteşte, de la PNL, domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Petru-Sorin Marica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Dezvoltarea turismului poate duce şi la creşterea clasei de mijloc".

Stimaţi colegi,

Primele cifre estimative ale activităţii turistice desfăşurate în judeţul Hunedoara arată majorări spectaculoase, în ultimii doi ani, mai ales în ceea ce priveşte numărul turiştilor străini care au sosit şi au rămas în sejururi de sezon. A crescut, de asemenea, numărul de vizitatori la obiectivele turistice din judeţ, cele mai frecventate fiind Castelul Corvinilor, cetăţile Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Biserica Sfântul Nicolae din Densuş, una dintre cele mai vechi şi cele mai enigmatice biserici de rit bizantin din România, sau Cetatea medievală de la Mălăieşti - Sălaşu de Sus.

Conform datelor statistice ale Agenţiei pentru Dezvoltare Economică Hunedoara, peste 852.000 de persoane au vizitat, în anul 2017, principalele obiective turistice din judeţul Hunedoara, numărul acestora fiind mai mare cu 11,37%, faţă de anul 2016.

Dar aceste rezultate nu au apărut de nicăieri. Turismul a fost şi a rămas o prioritate pentru Guvern şi, pornind de la aceasta, au fost luate măsuri care au favorizat direct creşterea substanţială a acestui sector. Aş aminti aici, pe scurt, introducerea voucherelor de vacanţă, reducerea cotei de TVA la 5%, reducerea redevenţelor la apele termale, introducerea unei asigurări care protejează clientul pentru fiecare pachet de servicii turistice oferit.

Guvernul României a adoptat, de asemenea, o ordonanţă de urgenţă ce stabileşte măsuri pentru finanţarea investiţiilor în turism.

Conform acestui act normativ, investiţiile în turism se pot finanţa pe o perioadă care se poate întinde până la 4 ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă 2 ani de zile. De asemenea, s-au reglementat modalităţile prin care se pot deconta sumele contribuţiei de la bugetul de stat şi se pot utiliza sumele transferate de la bugetul Ministerului Turismului.

Şi pentru că în judeţul Hunedoara avem şi staţiuni balneare, doresc să amintesc aici cea mai recentă măsura guvernamentală, şi anume, adoptarea schemei de minimis privind Programul de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare. Schema de minimis constă în acordarea unui ajutor nerambursabil, respectiv grant, în proporţie de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile, se acordă până la maximum 200.000 de euro, pentru cheltuielile ce vizează activităţi economice. Va fi implementată din acest an, se va derula până la 31 decembrie 2020, cu posibilitatea de prelungire.

Nu am nicio îndoială că măsura adoptată va contribui la relansarea sectorului turistic balnear, precum şi la valorificarea potenţialului în domeniu şi la identificarea mijloacelor de promovare a factorilor naturali de cură utilizaţi în staţiunile de profil.

Am convingerea fermă că toate aceste măsuri au produs deja efecte pozitive şi vor avea şi în continuare, aşa cum relevă şi ultimele studii de specialitate. Conform celei mai recente ediţii a raportului Global Family Business, procentul afacerilor de familie cu perspective de creştere pentru următorii doi ani este de 71% în România, 17% mizând pe o creştere "agresivă". Sunt semne bune, mai ales că, în judeţul Hunedoara, multe dintre afacerile din turism sunt afaceri de familie.

Dacă micii întreprinzători privesc viitorul cu încredere şi speranţă, înseamnă că Partidul Social Democrat îşi va putea onora încă o promisiune, aceea de a avea mai mulţi români în clasa de mijloc şi o Românie mai puternică!

Petru-Sorin Marica, deputat de Hunedoara.

Domnul Florin Iordache:

Îl invit, în continuare, pe Andrei Daniel Gheorghe, de la PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Destinul Republicii Moldova la acest moment".

După alegerile care au avut loc în cealaltă ţară românească, dintre Prut şi Nistru, recent, ar trebui să luăm în considerare o serie de lucruri. Mai ales faptul că politica românească cu privire la Republica Moldova, nu de ieri, de azi, ci de mai mulţi ani, a fost una foarte proastă, una care a încurajat dezvoltarea unei oligarhii şi nici pe departe nu a fost capabilă să genereze oportunităţi pentru cetăţenii moldoveni, nu a reuşit să apropie Republica Moldova de unirea cu România şi, din contră, a alimentat o serie de elemente care ţin de propaganda rusească în zonă, cât şi de interesele altor puteri, care sunt potrivnice unirii dintre cele două state româneşti.

România, ca ţară-mamă a Republicii Moldova, trebuie să fie nu doar principalul sprijinitor al acestei mici naţiuni europene, desprinse brutal prin actul criminal sovietic din trupul României, nu doar un susţinător, nu doar un element care să ţină de ceea ce înseamnă proiecţia pe termen lung, din perspectiva integrării europene a Republicii Moldova, ci să fie acea naţiune care poartă de grijă Basarabiei şi cetăţenilor săi. Şi spun acest lucru, deoarece, în continuare, în urma acestor alegeri care au avut loc în Republica Moldova, nu putem decât să semnalăm riscul ca în viitor politicile antiromâneşti, politicile care ţin de un - să spunem aşa - restitutio sovietorum, să facă parte din agenda publică de la Chişinău.

Eu am încredere că acest lucru nu se va întâmpla şi cred că viitorul mai apropiat ori puţin mai îndepărtat este unul singur - reunirea într-o singură Românie. Iar pentru aceasta avem nevoie de o înţelegere între toţi factorii politici şi de o strategie naţională pe termen lung.

România are datoria de a investi în Republica Moldova, de a investi în capitalul uman, de a susţine comunităţile de acolo şi autorităţile de acolo în proiecte de dezvoltare, proiecte reale. Şi nu în ultimul rând, trebuie să reprezinte, precum făcea cândva Berlinul de Vest, o oglindă a societăţii occidentale, în interiorul Cortinei de fier, să fie acel reper după care această mică societate românească de dincolo de Prut să se ghideze şi pe care să-l ia drept model; un model de bunăstare, de stabilitate şi de respect. Pentru că singurul drum al Republicii Moldova nu este înapoi, către Uniunea Sovietică, nu este către puterea autoritară a Rusiei, ci este către România. Către România, ţara-mamă, deoarece avem datoria, în acest secol, cât mai repede cu putinţă, să consolidăm un fapt cert, o singură naţiune românească în Europa.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai avem colegi care doresc să aibă declaraţii politice?

Mai fac un apel la dumneavoastră. Dacă avem colegi care doresc să prezinte declaraţia politică sau au intervenţii? Nu. Bun.

În aceste condiţii, colegii care s-au înscris le pot depune în scris la secretariatul de şedinţă.

Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre.

Ne revedem la ora 10,00 cu şedinţa de plen şi cu ordinea de zi de la şedinţa de plen.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Costel Alexe:

"Ajunge cu impostura, minciuna şi batjocura la adresa Moldovei!"

Ministrul sănătăţii, Sorina Pintea, a venit la Iaşi cu o temă clară: dinamitarea sistemului public de sănătate din regiunea Moldovei şi mai ales demonetizarea Proiectului Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi.

Cu un cinism care l-ar face invidios şi pe cel mai diabolic politician, Sorina Pintea, sub umbrela unei dezbateri şi consultări publice, a aruncat în spaţiul public ideea că viitorul Spital Regional de Urgenţă Iaşi va închide clinicile şi spitalele din judeţele Moldovei şi acţiunea este impusă de Uniunea Europeană!

Astfel, mascând neputinţa şi incompetenţa unui management defectuos, incapabil să atragă şi să valorifice finanţarea europeană gratuită, Sorin Pintea inflamează spiritele la nivel regional, instigând cetăţenii şi autorităţile publice din Bacău, Neamţ, Suceava, Botoşani, Vaslui împotriva ieşenilor, de parcă noi am fi singurii beneficiari, iar sacrificiul lor este o favoare pentru Iaşi.

Nimic mai fals! Planul de restructurare şi închidere a spitalelor şi secţiilor din spitalele Moldovei este o aberaţie marca PSD, dovada clară că Programul de guvernare a eşuat şi ţara a intrat în incapacitate de plată, fondurile destinate populaţiei fiind relocate către salariile şi privilegiile pilelor şi politrucilor plantaţi politic.

Pentru nerespectarea propriilor termene avansate în comunicarea publică, pentru gestionarea defectuoasă a proiectelor Spitalelor Regionale de Urgenţă, îi solicit public demisia doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătăţii! Consider că este un act de minimă responsabilitate ministerială!

Când Uniunea Europeană îi dă bani gratis, când viaţa oamenilor este la mijloc, când în pixul unui ministru stă o decizie capitală, nu este loc de bâlbâieli şi tergiversări. Fiecare termen asumat de Ministerul Sănătăţii a fost încălcat şi iarăşi amânări peste amânări, încât nu se mai ştie dacă vom avea Spital Regional de Urgenţă la Iaşi în 2022, în 2023 sau mai nou, undeva spre 2027!

O spun cu toată răspunderea, doamna ministru Sorina Pintea este la fel de indolentă şi ineficientă precum colegul său, ministrul care a refuzat ajutorul extern şi astfel a condamnat la moarte zeci de oameni, Nicu Bănicioiu!

În mai puţin de un an, Sorina Pintea a venit în faţa ieşenilor de 3 ori, s-a plimbat pe bani publici, şi-a făcut campanie de mare profesionist, a fluturat fără ruşine noi şi noi termene, dar, în realitate, se dovedeşte un simplu politruc ahtiat după imagine.

Cel mai simplu mod de a demasca demagogii este să îi pui în faţa propriilor promisiuni şi minciuni:

1. Sorina Pintea, Iaşi, august 2018:

"Am reuşit deblocarea situaţiei privind construcţia spitalelor, astfel încât în data de 13 iulie la Iaşi, am prezentat draftul studiului de fezabilitate care va fi predat Ministerului în cursul lunii august, iar cererea de finanţare va fi depusă în cursul lunii septembrie, la Bruxelles".

2. Sorina Pintea, Iaşi, decembrie 2018:

"Până acum, s-a încheiat realizarea studiului de fezabilitate, urmând ca cererea de finanţare să o depunem săptămâna viitoare, la Bruxelles. Mai sunt de parcurs etapele care presupun achiziţiile pentru elaborarea proiectului tehnic, pentru programele de training şi cele pentru asistenţa tehnică."

3. Sorina Pintea, Iaşi, februarie 2019:

"Cererile de finanţare se depun până în luna aprilie, în intervalul martie-aprilie e un interval de timp, nu aş putea să vă spun data exactă când depunem cererile de finanţare, dar pot să vă spun că, dacă celelalte studii de fezabilitate nu vor fi pregătite, vom depune Iaşiul în primă fază".

Toate aceste promisiuni şi minciuni au fost făcute în conferinţe publice, având alături pe cel mai obedient politruc inventat vreodată, şeful PSD Iaşi, Maricel Popa, marioneta care înghite găluşcă după găluşcă!

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"Creşterea transparenţei şi predictibilităţii la locul de muncă, un deziderat al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene"

În timpul acţiunilor Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, au avut loc primele negocieri cu Parlamentul European, în vederea implementării unor documente de importanţă strategică pentru ţările membre ale Uniunii Europene. Astfel, în urma discuţiilor s-a ajuns la un acord provizoriu privind aplicarea unei Directive a Comisiei Europene privind creşterea transparenţei şi predictibilităţii condiţiilor de muncă în Uniunea Europeană. Vor urma alte runde de discuţii, pentru ca, după aprobarea acordului provizoriu de către Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi al Consiliului Uniunii, să fie dat votul oficial, atât în ​​Consiliu, cât şi în Parlamentul European.

Această directivă are un scop benefic în vederea armonizării evoluţiilor din ultima perioadă de pe piaţa europeană a muncii. În prezent, provocările pieţei muncii din Europa sunt complexe, pe fondul noilor trenduri în materie de evoluţie demografică, digitalizare, precum şi al apariţiei unor noi forme de angajare. De asemenea, documentul avizat de Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene stipulează modificări în ceea ce priveşte drepturile minime şi regulile de informare a angajaţilor, referitor la condiţiile de muncă.

În esenţă, directiva va obliga angajatorii să-şi informeze salariaţii despre anumite aspecte vitale ale relaţiilor de muncă: identitatea părţilor implicate în raportul de muncă; locul de muncă, precum şi natura muncii; valoarea salariului de bază şi a altor drepturi; durata standard a zilei sau săptămânii de lucru. Totodată, acest acordul provizoriu conferă o serie de drepturi minime suplimentare pentru muncitori, respectiv posibilitatea de a lucra, în paralel, la un alt angajator, limitarea perioadei de probă la maximum 6 luni, posibilitatea de a solicita, după cel puţin şase luni de vechime la acelaşi angajator, un loc de muncă cu condiţii mai previzibile şi mai sigure, şi, nu în ultimul rând, dreptul de a beneficia de formare gratuită, atunci când acest lucru este prevăzut în legislaţia Uniunii Europene sau în cea naţională.

Reprezentanţii Guvernului României şi-au exprimat opinia prodirectivă, deoarece se impun schimbări în condiţiile apariţiei noilor forme de muncă la nivel european, care generează, în acelaşi timp, anumite inconveniente privind drepturile lucrătorilor şi protecţia socială. Prin adoptarea acestui document de către forurile europene, se va legifera un set de drepturi minime, cu scopul de a creşte exponenţial securitatea şi predictibilitatea relaţiilor dintre angajaţi şi angajatori, precum şi siguranţa salariaţilor la locul de muncă.

Domnul Constantin Avram:

"ADIS Bacău a îngropat în gunoaie 14 localităţi din judeţ".

La sfârşitul anului 2017, motivam, printr-o declaraţie politică, oportunitatea instituirii stării de alertă, de către Prefectura Bacău, ca urmare a crizei deşeurilor în municipiul Moineşti şi în oraşul Dărmăneşti, criză rezolvată prin adoptarea unor hotărâri ale Consiliilor locale din cele două localităţi, având speranţa că aşa ceva nu se va mai repeta.

Iată că la începutul anului 2019 apare o nouă criză a deşeurilor menajere generată de ADIS Bacău, o asociaţie a 65 de UAT-uri, în care majoritatea este deţinută de primarii PSD, titularul de contract cu operatorii economici care au câştigat licitaţiile pentru colectarea, transportul, sortarea şi depozitarea deşeurilor în judeţul Bacău, care spulberă speranţele mele privitoare la acest subiect.

Este vorba despre 14 localităţi din judeţ, din care un municipiu, 4 oraşe şi 9 comune. Este de remarcat că două adrese, nr. 196 din 18 ianuarie 2019 şi nr. 178 din 25 ianuarie 2019, ale administratorului depozitului ECO-SUD SA şi ale prestatorului de servicii de colectare a deşeurilor SC ROMPREST SERVICE SA, au suspendat serviciile publice de salubrizare începând cu data de 25 ianuarie 2019 pe perioadă nedeterminată, condamnând în acest fel aceste 14 localităţi la "traiul sub munţii de gunoaie", cu largul concurs al conducerii ADIS Bacău.

Afirm acest lucru, pentru că, după o documentare mai atentă, am constatat că, spre exemplu, municipiul Moineşti plătise în 3 tranşe contravaloarea acestor servicii, adică 850.000 de lei, tocmai pentru a debloca situaţia critică şi reluarea colectării, a sortării şi a depozitării deşeurilor de către operatorii economici, lucru care nu s-a întâmplat, deoarece ADIS Bacău pretindea municipiului Moineşti plata a două milioane de lei, iar oraşului Dărmăneşti 1,7 milioane de lei în termen de 7 zile, în condiţiile în care acestea nu aveau buget aprobat, întrucât nici Parlamentul României nu dezbătuse şi nu votase bugetul de stat al României la acea dată.

Operatorul economic a apelat la procedura de executare silită, prin blocarea conturilor. Colac peste pupăză, cum spune românul, preşedintele României a contestat ulterior la Curtea Constituţională Legea bugetului de stat.

De ce a procedat ADIS Bacău în acest fel, este greu de înţeles, din moment ce, cunoscând situaţia că municipiul Moineşti, ca toate celelalte UAT-uri, funcţiona cu 1/12 cheltuieli, totuşi solicită să plătească aceste sume considerabile, intr-un termen foarte scurt, refuzând astfel reluarea colectării deşeurilor din municipiul Moineşti şi din oraşul Dărmăneşti, printr-o dispoziţie către SC ROMPREST SERVICE SA. Este uşor de bănuit faptul că celelalte UAT-uri sunt în aceeaşi situaţie disperată, generată de ADIS Bacău, pentru sume mult mai mici decât cele pretinse de la UAT Moineşti şi UAT Dărmăneşti, asta în condiţiile în care ADIS Bacău obligă operatorii care asigură acest tip de servicii de colectare/transport/sortare şi depozitare să încalce grav prevederile art. 1 alin. (4), lit. d) din Legea nr. 51/2006, care prevede expres că "serviciile de utilitate publică au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu".

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a sesizat Garda de Mediu şi, în urma derulării procedurilor legale, a notificat operatorul SC ROMPREST SERVICE SA, ca în termen de 5 zile să reia colectarea deşeurilor, sub sancţiunea suspendării autorizaţiei de mediu. Drept urmare, colectarea deşeurilor a fost reluată în data de 16 februarie în municipiul Moineşti, urmând a fi continuată şi în celelalte 13 localităţi, lucru demn de menţionat.

ANPM, neavând nicio tangenţă cu relaţiile comerciale dintre UAT-uri şi operatorii economici, urmăreşte numai respectarea condiţiilor care să evite un impact major asupra mediului înconjurător, aşa cum prevede Legea nr. 51/2006.

Singurul răspuns la această criză a deşeurilor în cele 14 localităţi ar fi legat de apartenenţa politică a celor doi primari în cauză, de la Moineşti şi Dărmăneşti, care sunt membri ai ALDE, iar conducerea ADIS Bacău este asigurată de un membru al PSD. Dacă aşa stau lucrurile, se impune o discuţie serioasă în Coaliţia de guvernare PSD- ALDE, cât mai rapid, pentru lămurirea acestei situaţii fără precedent, creatoare de riscuri majore de apariţie a unor epidemii sau epizootii sau de infestare a aerului, semnal de alarmă tras şi de APM Bacău. Bineînţeles că "lăutarii de serviciu" au aplaudat prin texte online măsura luată de ADIS Bacău, alăturându-se acelora care i-au condamnat o perioadă de timp, adică 21 de zile, pe locuitorii celor 14 localităţi, la "traiul sub munţii de gunoaie"!

Şi atunci mă întreb, poate retoric, de ce ADIS Bacău care "vorbeşte şi acţionează în numele şi pe seama UAT-urilor componente", numai privitor la încasările aferente şi nu face niciun pas în situaţiile de criză care apar, spre rezolvarea amiabilă a acestora, rezumându-se numai spre blocarea lor, poziţionându-se astfel în postura de "avocat al acestor operatori"?!

Răspunsul este simplu... nu le pasă de sănătatea şi riscurile cetăţenilor din 14 localităţi, pentru că altfel le-ar aminti operatorilor interdicţia de suspendare a serviciilor de utilitate publică, potrivit prevederilor legale, chiar dacă sunt în regim privat!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua mondială a justiţiei sociale"

Organizaţia Naţiunilor Unite conferă justiţiei sociale un rol aparte, ca principiu esenţial pentru o cooperare paşnică şi prosperă între naţiuni. De aceea, consider că trebuie să conştientizăm şi noi importanţa acestui principiu, marcat printr-o legislaţie corespunzătoare, dar şi prin alocarea unei zile în care, la nivel mondial, să apreciem importanţa justiţiei sociale şi anume, ziua de 20 februarie.

Dar ce înseamnă justiţie socială? Înseamnă egalitate de şanse, egalitatea sexelor, respectarea drepturilor migranţilor, a drepturilor minorităţilor naţionale şi eliminarea oricărui tip de discriminare, fie ea pe bază de rasă, de vârstă, de etnie, religie, cultură sau dizabilităţi. Demnitatea umană stă la baza demersurilor de instaurare a dreptăţii sociale în societate.

Tema pentru anul 2019 - pentru a realiza pace şi dezvoltare, trebuie să lucrăm pentru justiţie socială! Crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea calităţii locurilor de muncă şi accesul tuturor la joburi decente, cu potenţial de mărire constantă a salariilor, reprezintă măsura principală, în vederea construcţiei de societăţi echitabile şi paşnice.

Alături de celelalte state ale lumii, România continuă şi ea lupta împotriva sărăciei, insecurităţii, inegalităţii şi crizelor financiare, în vederea integrării tuturor cetăţenilor săi pe piaţa globală de dezvoltare economică şi socială.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Bugetul adoptat pentru anul 2019 conţine creşteri substanţiale de finanţare a comunităţilor locale care asigură plata serviciilor sociale şi obiectivelor de investiţii"

Doresc să subliniez că, deşi colegii de la PNL acuză că Legea bugetului încalcă autonomia locală, dimpotrivă, Legea bugetului încurajează autonomia locală, transferând autorităţilor locale, pentru prima dată în istoria post decembristă, întreaga sumă colectată din impozitele pe venit. În acest fel, transferul obligaţiei plăţilor către persoanele cu dizabilităţi a fost însoţit şi de transferul sumelor necesare acestor plăţi.

Decizia de a muta aceste cheltuieli în sarcina primăriilor vine în special din dorinţa de a elimina falşii beneficiari care s-au înmulţit în mod alarmant, de când primăriile stabileau beneficiarii, dar nu aveau obligaţia plăţii din veniturile proprii.

Nu va exista niciun moment pericolul ca plata alocaţiilor şi a salariilor pentru însoţitori să nu fie făcute, pentru că au fost transferate primăriilor şi sumele necesare şi a fost stabilită prin lege obligaţia ca aceste plăţi să fie făcute cu prioritate.

Prin criticile aduse modului de alocare bugetară către primării, colegii liberali dovedesc că nu înţeleg ce înseamnă autonomie locală şi nici nu doresc eradicarea unor fenomene care parazitează bugetul naţional şi bugetele locale, de tipul falşilor handicapaţi sau a falşilor însoţitori de persoane cu handicap.

În 2011, fostul prim-ministru al PDL, actual primar al PNL, Emil Boc, a cerut reevaluarea tuturor dosarelor persoanelor cu dizabilităţi, după ce datele oficiale au relevat că în fiecare an erau eliberate în fals 40% din totalul dosarelor de pensionare pe motiv de invaliditate.

Al doilea aspect pe care doresc să îl evidenţiez se referă la faptul că în 2019 avem creşteri substanţiale ale bugetelor locale ale comunelor, care vor dispune de suficienţi bani, nu doar pentru plata serviciilor sociale, ci şi pentru susţinerea investiţiilor aşteptate de comunitate.

După cum bine ştiţi, în acest an, fiecare comună va opri la nivelul primăriei 60% din impozitul pe venit încasat, la care se adaugă sumele provenite din echilibrare, din cei 17,5% din impozitul pe venit centralizaţi la nivel de judeţ şi care se repartizează pentru echilibrarea bugetelor locale.

Pragurile minime pentru bugetele locale ale comunelor cresc şi ele semnificativ în acest an: pragul privind suma anuală alocată pe locuitor creşte de la 750 de lei la 1.000 de lei şi pragul privind bugetul minim garantat creşte de la un milion de lei la două milioane de lei.

Teoretic, doar din aceste creşteri, cea mai mare parte a comunelor din România nu vor ajunge în situaţia de a avea un buget insuficient pentru susţinerea serviciilor sociale descentralizate.

Eu cred că vom avea şi situaţii în care vor fi comune cu excedent bugetar, iar vestea bună este că acest excedent al bugetului local poate fi folosit, de asemenea, pentru plata serviciilor sociale aferente comunelor.

Cel mai important aspect legat de acest subiect este acela că, potrivit Legii bugetului, autorităţile locale de la nivelul comunelor trebuie să asigure cu prioritate plata serviciilor sociale privind drepturile asistenţilor personali sau a indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap. Altfel spus, întâi se asigură plata acestor servicii şi abia apoi se pot aloca bani pentru alte cheltuieli.

Guvernul a alocat mai mult decât a cheltuit anul trecut pe serviciile sociale.

În aceste condiţii, eu, personal, cred că este foarte puţin probabil să avem comune care să nu aibă fonduri suficiente pentru susţinerea cheltuielilor preluate de la guvern.

Vă rog să ţineţi cont că anul trecut Guvernul a cheltuit în total pentru aceste servicii descentralizate la comune, oraşe şi consilii judeţene, suma de 6,3 miliarde de lei. Iar pentru acoperirea lor, doar din TVA, s-a alocat suma de 11,4 miliarde lei.

Deci, dacă vor fi cazuri de bugete insuficiente, acestea vor fi situaţii izolate rezultate în principal din redistribuirea fondurilor, nu din lipsa resursei de finanţare.

Al treilea aspect pe care doresc să-l precizez foarte clar este acela că actualul Guvern este alături de primari, indiferent de culoarea lor politică.

Cel mai important este că banii există şi Guvernul va fi alături de primari, pentru a asigura nevoile de finanţare.

Eu, personal, voi fi la dispoziţia fiecărei comunităţi locale şi vreau să vă spun că voi încerca să răspund tuturor solicitărilor primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, indiferent de culoarea politică a primarilor.

Pe mine mă interesează cetăţenii din fiecare comună din România şi nu voi accepta ca aceştia să aibă de suferit, pentru că primarul are o anumită culoare politică.

Când vorbim despre interesul direct şi despre drepturile cetăţenilor, nu se mai aplică distincţia putere-opoziţie.

Cea mai clară dovadă că acest Guvern nu va face diferenţieri pe criterii politice este că toate aspectele financiare despre care am vorbit sunt prevăzute deja în Legea bugetului de stat, iar după cum ştiţi, legea este egală pentru toţi şi se aplică tuturor, în egală măsură.

Deci, dacă apar situaţii în care bugetele locale se vor dovedi insuficiente pentru plata serviciilor sociale, Guvernul are obligaţia de a acoperi aceste cheltuieli, în măsura în care ele nu au putut fi acoperite din sumele deja alocate la nivelul administraţiei publice locale.

Eu reprezint un guvern social-democrat, iar din punctul de vedere al acestui Executiv este important să asigure un nivel de trai decent pentru toţi cetăţenii. În acest sens, asigurarea cheltuielilor pentru asistenţa socială reprezintă o condiţie necesară, care trebuie îndeplinită înainte de orice altceva.

Eu vă asigur, ca ministru, că voi fi alături de fiecare comunitate locală şi sunt convins că acest lucru este valabil pentru întreg Guvernul PSD-ALDE.

Doamna Cristina Burciu:

"Construirea Centrului Naţional de excelenţă în neurochirurgie, din Cluj-Napoca, o investiţie de amploare"

Ministerul Sănătăţii continuă să plaseze judeţul Cluj în topul investiţiilor de prim-plan din domeniu, în paralel cu Spitalul Regional de Urgenţă din Cluj-Napoca, urmând să se construiască un centru naţional de excelenţă în neurochirurgie. Este vorba despre un proiect naţional, promovat de Spitalul Judeţean de Urgenţă, pentru care Ministerul Sănătăţii va aloca suma de 45 de milioane de euro.

Realizarea acestui centru naţional de excelenţă în neurochirurgie este pe un trend ascendent, fiind deja finalizat studiul de prefezabilitate, construcţia efectivă fiind preconizată la sfârşitul acestui an.

La final, acest centru va fi dotat cu toată aparatura necesară unui centru de excelenţă în neurochirurgie, respectiv RMN, CT, angiograf, robot şi toate cele necesare unei instituţii moderne, europene, la standarde superioare de calitate.

Modernizarea infrastructurii din sănătate şi noi investiţii în domeniu sunt puncte importante ale Programului de guvernare al PSD, iar în ultimii doi ani s-au făcut deja paşi însemnaţi în realizarea acestor deziderate.

Reamintesc că, prin Legea bugetului de stat pentru anul 2019, sănătatea a primit cu 12% mai mulţi bani faţă de anul trecut, cea mai semnificativă creştere revenind investiţiilor. De asemenea, tot actuala guvernare, cu sprijinul majorităţii parlamentare, a decis anul trecut creşterea salarială pentru angajaţii din sănătate cu cel puţin 20%, ceea ce denotă incontestabil respect pentru români şi preocupare pentru viitor.

Din păcate, preşedintele ţării a contestat Legea bugetului la Curtea Constituţională, fapt care pentru moment, blochează realizarea investiţiilor prevăzute în toată ţara, inclusiv în sănătate.

Sunt convinsă însă că bugetul va fi declarat constituţional în cel mai scurt timp, în aşa fel încât să poată fi demarate lucrările prevăzute, în folosul fiecărui român şi al unei vieţi mai bune.

Domnul Aurel Căciulă:

"Susţinem bunăstarea copiilor noştri!"

Când vorbim despre copii şi tineri, vorbim despre viitor, despre visele, speranţele lor, dar şi ale acestei ţări. De aceea, avem obligaţia să punem accent pe politici sociale centrate pe copil şi familie, astfel încât să le îmbunătăţim calitatea vieţii.

Creşterea alocaţiilor pentru copii constituie o prioritate pentru guvernarea PSD-ALDE, fiind o măsură socială activă, de sprijin, cu impact puternic asupra multor familii, creşterea nivelului de trai, implicit, creşterea ratei natalităţii.

La Proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2019, domnul deputat al PNL Robert Sighiartău a depus amendamentul cu privire la modificarea cuantumului alocaţiei pentru copii, fără argumentaţie logică de aplicare, conform prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, nu a precizat sursa de finanţare.

Soluţia propusă de opoziţie, ca sursă de finanţare, a fost excedentul înregistrat de bugetul asigurărilor sociale, contribuţiile cetăţenilor asiguraţi, care nu poate fi transferat la bugetul de stat conform legii. Sursa de finanţare o constituie majorarea deficitului bugetar de la 2,55% la 2,76%, soluţie legală propusă de PSD.

Majorarea alocaţiilor se va aplica din luna următoare intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe 2019. Începând cu data de 1 martie 2019, cuantumul alocaţiilor de stat pentru copii va fi următorul:

• 300 de lei pentru copiii cu vârste de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap;
• 150 de lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2-18 ani, precum şi pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora;
• 300 de lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani-18 ani, în cazul copilului cu handicap.

Opoziţia PNL-USR, în stilul său insolent şi imoral, a votat împotriva Legii bugetului de stat pe 2019, legea care dă posibilitatea aplicării acestei Ordonanţe de urgenţă, implicit împotriva măririi alocaţiilor de stat pentru copii. Practic, şi-au respins propriul amendament!

Aveţi îndrăzneala să ne acuzaţi de cinism pe cei din PSD-ALDE, UDMR şi minorităţi, cei care am susţinut prin vot Legea bugetului pe anul 2019! În consecinţă, noi am mărit, de fapt, alocaţiile de stat pentru copii!

Copiii acestei ţări merită atenţia noastră şi avem datoria să continuăm bunele practice în privinţa creşterii alocaţiilor copiilor pe viitor, până la nivelul celor din alte state ale UE. Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii lor şi să ne gândim bine ce viitor decidem pentru generaţiile tinere!

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"Noroaiele aruncate în spaţiul public de Dragnea-Dăncilă"

Săptămâna trecută, premierul Viorica Dăncilă şoca oamenii de bun-simţ din România, cu următoarea afirmaţie: "Cu ajutorul Programului Naţional de Dezvoltare Locală, PNDL, am scos ţara din noroaie". Mai mult, în acelaşi context, nu uita să adauge, cu un servilism demn de o cauză mai bună, că acest program a fost demarat pe vremea când ministrul dezvoltării era şeful absolut al PSD şi al Guvernului actual, Liviu Dragnea.

Afirmaţia halucinantă a doamnei premier a fost taxată prompt de cetăţeni, pe reţelele de socializare, de mass-media, dar şi de realitate. Chiar în ziua în care doamna Dăncilă se lăuda cu scoaterea ţării din noroaie, un convoi funerar rămânea înţepenit pe o uliţă desfundată dintr-o comună vasluiană. Dincolo însă de glumele pe care le fac oamenii, online, dar şi de ironia pe care o oferă viaţa însăşi, declaraţia doamnei Viorica Dăncilă trebuie definită ca atare, o minciună propagandistică.

O dovedesc statisticile care atestă faptul că mai mult de o jumătate din mediul rural se zbate în mizeria lipsei unei infrastructuri adecvate, şi nu este vorba doar despre asfaltul la care unii abia îndrăznesc să viseze, ci despre banalele drumuri pietruite. O dovedeşte dispreţul faţă de dezvoltarea comunelor şi oraşelor, manifestat de parlamentarii coaliţiei majoritare, care, la dezbaterea Proiectului Legii bugetului pe anul 2019, au respins în bloc amendamentele pe care le-am formulat pe baza cerinţelor comunităţilor locale din Prahova, transmise de primari şi de consilieri locali de toate culorile politice. Multe dintre acestea vizau tocmai "scoaterea din noroi" a unor zone locuite atât în mediul rural, cât şi în mediul urban. Dar doamnei Dăncilă, lui Liviu Dragnea şi parlamentarilor care încă îi mai susţin nu le pasă, în mod real, de "scoaterea din noroi", ci de altceva.

Acest "altceva" este pomparea de fonduri PNDL cu prioritate către acei primari, care, după socotelile lor, le sunt utili în alegeri, prin direcţionarea de voturi către PSD. Ce fac acei primari cu fondurile - dacă îi scot sau îi bagă pe oameni în noroaie - contează mai puţin pentru Dragnea-Dăncilă. Important este ca PSD să iasă câştigător în secţiile de votare din comunele în care s-au direcţionat banii. Nu întâmplător, doamna prim-ministru s-a lăudat prosteşte tocmai la întrunirea primarilor de comune din ţară. Numai că, atât Viorica Dăncilă, cât şi Liviu Dragnea scapă din vedere o realitate, pe lângă aceea că vorbele goale nu previn împotmolirea convoaielor funerare în noroi - românii nu pot fi păcăliţi cu declaraţii de acest tip.

De aceea, am convingerea că acea parte din ţară, cea mai mare parte, care încă se zbate în noroaie din cauza incompetenţei şi nepăsării guvernanţilor, va taxa aceste declaraţii la vot.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Fondurile alocate sistemului sanitar în 2019 vor permite investiţii în unităţile sanitare şi îmbunătăţirea serviciilor medicale acordate pacienţilor"

Finanţarea din acest an va permite continuarea proiectelor demarate în anii interiori, dar şi demararea unor noi proiecte şi programe care vizează îmbunătăţirea serviciilor medicale de care beneficiază populaţia.

Ministerul Sănătăţii a primit 4,6% din PIB pentru sănătate în 2019, ceea ce înseamnă cu 16 miliarde de lei mai mult decât a fost alocat de Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş, dar şi cu 6,1 miliarde de lei mai mult decât în 2018. Aşadar, este o creştere permanentă a fondurilor în sănătate, de la preluarea guvernării de către PSD.

Dacă în 2017 şi în 2018 s-a pus accent pe creşterea salarizării personalului medical, în 2019 şi în 2020 concentrarea va fi pe zona de investiţii pentru dotarea spitalelor, care să permită medicilor o mai bună diagnosticare pentru stabilirea tratamentelor necesare pacienţilor din fiecare judeţ.

Bugetul pentru investiţii este de peste un miliard de lei, iar fondurile suplimentare vor fi alocate pentru achiziţionarea de aparatură, reparaţii capitale şi finalizarea lucrărilor de investiţii începute, precum şi altele noi.

Anul acesta va fi achiziţionată aparatură pentru blocurile operatorii de urologie, necesare pentru tehnicile chirurgicale minim invazive, conform standardelor europene.

Ministerul Sănătăţii va creşte finanţarea şi pentru funcţionarea cabinetelor medico-sociale, pentru asistenţa comunitară, pentru medicina şcolară şi pentru asigurarea cofinanţărilor destinate proiectelor finanţate din fonduri europene.

În 2018 s-au adoptat legea şi normele demersului legislativ, care au plecat din Botoşani, judeţul pe care îl reprezint în Parlament, privind asistenţa medicală a comunităţilor locale. Este un proiect la care am lucrat foarte mult, încă din primul mandat. Scopul a fost acela de a dezvolta o reţea naţională de unităţi de asistenţă medico-socială, astfel încât populaţia în risc de sărăcie şi excluziune socială din mediul rural să aibă acces la o minimă îngrijire medicală.

Odată cu susţinerea reglementării asistenţei medicale la nivelul comunităţilor locale, m-am implicat şi în dezvoltarea reţelei de asistenţi medicali comunitari, astfel încât grupurile vulnerabile de populaţie să poată utiliza serviciile de sănătate de bază. În acest sens, i-am convins pe reprezentanţii Ministerului Sănătăţii ca fiecare primărie să beneficieze de minimum doi asistenţi comunitari.

Este un pas înainte faptul că se vor acorda resurse suplimentare şi pentru acest domeniu, astfel încât fiecare persoană cu probleme sociale, în special populaţia îmbătrânită, să beneficieze de suport integral, din punct de vedere social şi sanitar, din partea administraţiilor locale.

Totodată, este important de reţinut că, la finalul anului trecut, au fost majorate cu 46% standardele de cost pentru unităţile de asistenţă medico-socială. Astfel, fondurile necesare funcţionării acestor instituţii cresc de la 40.872 de lei/pat/an la 59.677 de lei/pat/an. Este o majorare de 18.805 lei/pat/an.

Medicina şcolară, care va primi anul acesta fonduri suplimentare, este un alt domeniu în care am făcut demersuri şi am avut dezbateri cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, pentru a extinde reţeaua de cabinete medicale şcolare. Cabinetele medicale şcolare sunt o verigă importantă în structura sistemului de sănătate, dar şi în cea a sistemului educaţional. Acestea sunt un real sprijin în strategia de prevenţie a bolilor şi în educarea populaţiei privind monitorizarea stării de sănătate.

În acelaşi timp, va fi finalizată licitaţia din 2018 pentru achiziţia a 1.000 de incubatoare pentru dotarea tuturor unităţilor sanitare din România care au în structură maternităţi.

De asemenea, va continua dotarea cu aparatură imagistică de înaltă performanţă a Secţiilor de Neonatologie şi Ginecologie.

Totodată, se va finanţa testul genetic de screening prenatal neinvaziv care depistează şi testează anomaliile genetice ale fătului. Se estimează că un număr de 200.000 de gravide vor beneficia de program.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Adoptat. Legea va fi modificată în favoarea copiilor"

Prin ordonanţa de urgenţă, mărim toate alocaţiile pentru copii. Mai exact, art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copiii se modifică după cum urmează:

• 300 de lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap;
• 150 de lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii prevăzuţi la art. 1 alin. (3);
• 300 de lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap.

De asemenea, după alin. (3) al art. 3, se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: "Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii, prevăzut la alin. (1), se majorează prin Hotărâre a Guvernului"

Nu este singura lege modificată în favoarea copiilor şi a persoanelor cu dezabilităţi. Alineatul (1) al art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare, va avea următorul cuprins: "Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiază de alocaţie de stat, în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege".

Doamna Maricela Cobuz:

"Relansarea activităţii Institutului «Cantacuzino» în guvernarea PSD"

Institutul "Cantacuzino" a fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1921, prin Înaltul Decret emis de Regele Ferdinand I, sub denumirea de Institutul de Seruri şi Vaccinuri "Dr. I. Cantacuzino".

Aproape 100 de ani, Institutul "Cantacuzino" a efectuat cercetări în toate domeniile importante ale microbiologiei şi ştiinţelor conexe. Institutul a produs o serie de vaccinuri şi seruri terapeutice, specialiştii săi fiind implicaţi în activităţi de sănătate publică, de supraveghere epidemiologică a teritoriului, de documentare şi pregătire a personalului medical de specialitate.

Institutul Cantacuzino şi-a reluat activitatea prin relansarea producţiei de fiole de SOD natural, unul dintre tradiţionalele produse ale acestui institut.

SOD natural este un supliment alimentar cu proprietăţi antioxidante, iar în momentul de faţă sunt produse de către Cantacuzino peste 90.000 de fiole. Până la sfârşitul acestui an, se preconizează a fi produse peste un milion de astfel de fiole.

În ceea ce priveşte producţia de vaccinuri, cum ar fi cele antigripale, Institutul este acum într-o etapă de definitivare a unor soluţii concrete pentru procesul de producere.

În prezent, este o instituţie de drept public care desfăşoară activităţi de interes strategic, în asigurarea stării de sănătate a populaţiei. Scopul principal al Institutului este de revigorare şi relansare a producţiei de vaccinuri şi alte produse pentru care a fost renumit.

Relansarea activităţii Institutului "Cantacuzino" s-a produs în urma preluării de către Ministerul Apărării Naţionale, în anul 2017, după o perioadă lungă de timp în care nu a mai funcţionat.

Institutul "Cantacuzino" face parte din Reţeaua Institutelor Pasteur şi Institutelor Asociate, având o serie de colaborări cu institute şi universităţi din ţări precum: Franţa, Moldova, Germania, Italia, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Ungaria, Grecia, Japonia, Rusia, Ucraina etc.

PSD a avut în Programul de guvernare ca obiectiv strategic redeschiderea Institutului "Cantacuzino" şi a reuşit.

Împreună, îndrăznim să credem în România!

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

"Educaţia, încotro?"

Şi în acest an, educaţia rămâne subfinanţată. 6% din PIB nu se respectă nici în acest an, iar declaraţiile doamnei ministru care inflamează spaţiul public, de la cadre didactice la elevi şi părinţi nu sunt de natură să creeze stabilitate şi predictibilitate.

În ultimele săptămâni, am fost bombardaţi în spaţiul public de o avalanşă de propuneri care necesita dezbateri ample cu toţi actorii din sistemul educaţional. Nu pot să nu condamn afirmaţii iresponsabile de tipul "...este de dorit să lăsăm repetenţi elevii de clasa I, pentru a obţine astfel, ulterior, rezultate mai bune, şi pentru a diminua procentul de 40% analfabeţi funcţional, potrivit Testelor PISA..."

Ultima "petardă" se referă la structura anului şcolar. Ordinul prin care ministrul Ecaterina Andronescu a stabilit structura anului şcolar 2019-2020 taie dintr-o singură propoziţie ore la clasele a XI-a din liceele tehnologice, fapt semnalat de mai mulţi profesori, prin intermediul diferitelor canale de comunicare. Concret, dacă planurile-cadru prevăd până la 41 de săptămâni de cursuri la clasele a XI-a de la tehnologic, structura anului şcolar spune că "anul şcolar are 37 de săptămâni de cursuri".

Astăzi, 27 februarie, a fost anunţată o pichetare a Ministerului Educaţiei Naţionale, anunţată de Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", deoarece profesorii sunt obligaţi să lucreze şi cu 38 de elevi la clasă, contabilii trebuie să transmită situaţiile noaptea, plus mii de hârtii inutile.

Solicităm de urgenţă Ministerului Educaţiei Naţionale să rezolve următoarele aspecte pe care USR le susţine alături de mesajele transmise de specialişti, de către societatea civilă şi sindicate:

• majorarea costului standard per preşcolar/elev, faţă de lipsa acută de resurse umane, materiale şi financiare;
• reducerea abandonului şcolar de la 18,1% la 11,3% până în 2020, conform angajamentelor europene;
• finanţarea Programului "Şcoală după Şcoală";
• respectarea parteneriatului social, prin consultări publice reale;
• asigurarea personalului didactic de predare calificat; în momentul actual, avem în sistem 4.500 de cadre didactice necalificate;
• plata, în regim de urgenţă, a tuturor sumelor rezultate din sentinţele judecătoreşti definitive, anterioare datei de 31 decembrie 2018, care, conform Acordului, trebuia realizată până la 31 ianuarie 2019;
• calcularea corectă a sporurilor şi indemnizaţiilor la nivelul salariilor aflate în plată;
• stoparea violenţei în unităţile de învăţământ;
• asigurarea profesorilor de sprijin, a consilierilor psihopedagogi, precum şi a finanţării suplimentare pentru unităţile de învăţământ de masă cu clase în care sunt înscrişi copii cu cerinţe educaţionale speciale;
• instrumente reale, aplicabile în situaţiile în care cadrele didactice nu dau dovadă de profesionalism, nu au vocaţie sau perturbă desfăşurarea întregii activităţi a unităţilor de învăţământ;
• angajarea în mod real a răspunderii celor care aduc prejudicii şcolii;
• copiii care nu au capacităţi necesare obţinerii unui prag de minimum 5 la Evaluarea Naţională nu vor putea fi admişi în învăţământul liceal teoretic, aceştia fiind îndreptaţi, prin consiliere şcolară, spre învăţământul profesional;
• dublarea numărului de psihologi şcolari, pentru a realiza o orientare şcolară eficientă spre şcolile profesionale a elevilor cu abilităţi practice;
• un psiholog şcolar la 400 de copii; de asemenea, un logoped şcolar pentru copiii cu CES la 250 de copii, şi nu la 500, cum este acum;
• introducerea în COR a facilitatorului şcolar, conform Ordinului de ministru nr. 1958 din 4 octombrie 2016;
• desfiinţarea şi reorganizarea, profesionalizarea Inspectoratelor judeţene, a CCD-urilor şi a CJRAE, în Centre judeţene de resurse didactice i pedagogice.

Voi susţine, de asemenea, iniţiativele aflate deja în circuitul legislativ:

- MEN şi MS vor colabora pentru educaţie, pentru stil de viaţă sănătos şi sănătate sexuală în şcoli, cel puţin o dată pe semestru.

Legea a fost recent respinsă la raport în Comisia pentru sănătate publică din Senat;

- Educaţia pentru mediu şi obligaţia primăriilor de a dota şcolile cu echipamente pentru colectare selectivă; Legea a primit raport de adoptare în Comisia pentru mediu de la Senat;

- Educaţia pentru siguranţa rutieră, măsuri pentru siguranţa participanţilor la trafic.

Depolitizarea sistemului de educaţie, asemănătoare statutului funcţionarilor publici care nu au dreptul la implicare politică, la funcţii numite sau alese, perfecţionarea continuă a cadrelor didactice şi formarea unor manageri educaţionali performanţi - sunt condiţiile minime pentru o fundaţie sănătoasă a unui sistem educaţional racordat la valorile europene.

Domnul Dănuţ Bica:

"Impozite mai mari, taxe mai multe, iar în bugetul pentru anul 2019 nu se găsesc bani nici pentru tradiţionalele tăieri de panglici"

În aceasta perioadă ne întrebăm cu toţii, pe bună dreptate, ce fac guvernanţii cu banii noştri, dacă din ei nu se poate finanţa aproape nimic din ceea ce este important pentru ţară. Vă aduc aminte că, la învestitură, doamna prim-ministru Viorica Dăncilă i-a amăgit pe români cu promisiunea că, pe perioada mandatului dumneaei, nu va introduce în niciun caz impozite şi taxe noi. Dar, cu numai 3 zile înainte de sfârşitul anului 2018, în plină perioadă a sărbătorilor de iarnă, a încălcat grosolan acest angajament şi a adoptat celebra Ordonanţă de urgenţă nr. 114, care loveşte din nou în buzunarele tuturor românilor şi şubrezeşte cele mai competitive sectoare ale economiei: energia, sistemul bancar, comunicaţiile şi domeniile conexe. Deşi Guvernul ne impozitează pe toate căile, deşi se laudă că dispune de resurse mai mari ca niciodată la buget, nimeni nu înţelege clar unde se duc banii pe care îi are la dispoziţie.

Pentru al treilea an consecutiv, guvernanţii PSD-ALDE promovează o politică de austeritate în domeniul investiţiilor publice din România. Oriunde am căuta în ţară, vom constata că nu s-a construit aproape nimic din 2016 până în prezent, că şantierele începute au devenit adevărate ruine, deşi guvernanţii au avut şi au la îndemână zeci de miliarde de euro din fonduri naţionale şi europene, au împrumutat alte zeci de miliarde şi au deţinut în această perioadă întreaga putere decizională în ţară.

La începutul anului, Liviu Dragnea i-a minţit încă o dată pe români, afirmând că "viitorul arată bine" şi că vor fi bani mai mulţi pentru toate nevoile oamenilor. Din păcate, oricine poate constata că bugetul supus dezbaterii în Parlament, cu o nepermisă întârziere de 3 luni, abia dacă va putea susţine plata pensiilor şi salariilor pentru tot anul. De asemenea, deşi bugetul pare să fie mai mare în cifre absolute, administraţiile publice locale vor primi în 2019 mai puţini bani chiar şi decât în anul 2018, deşi cheltuielile consiliilor locale şi judeţene vor creşte prin transferarea în competenţa lor a cheltuielilor pentru copiii instituţionalizaţi şi pentru persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora.

Guvernul continuă să-i păcălească pe români, pretinzând că s-au prevăzut fonduri suficiente pentru investiţii. Fals! Banii alocaţi pentru toate autostrăzile din ţară nu vor ajunge nici măcar pentru construirea câtorva kilometri, pentru modernizarea sau extinderea reţelei de căi ferate nu a mai rămas practic nimic, iar spitalele regionale au fost scoase cu totul din buget. Nici măcar pentru proiectele derulate de autorităţile publice locale prin PNDL nu s-au găsit resurse suficiente, existând riscul ca implementarea celor mai multe dintre acestea să se blocheze înainte de sfârşitul anului. Degeaba se laudă doamna Viorica Dăncilă că a scos ţara din noroaie, pentru că realitatea o contrazice flagrant: multe dintre satele României nu au nici până astăzi sisteme publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, străzi asfaltate, grădiniţe şi şcoli modernizate sau cabinete medicale dotate corespunzător.

Cu siguranţă că, din cauza alocărilor bugetare foarte mici şi a întârzierii adoptării Legii bugetului de stat, 2019 va fi cel mai slab an pentru investiţii din ultimii 20 de ani. Abandonarea realizării acestora, în plină creştere economică, ne poate costa enorm pe toţi. Dacă nu se construieşte atunci când situaţia economică este favorabilă, mai putem spera să se realizeze autostrăzile atât de necesare în eventualele perioade de stagnare sau de criză? Pe de altă parte, investiţiile stimulează dezvoltarea, generând cerere pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi ne pot apăra de recesiunea economică în care a intrat deja Italia şi care ameninţă cel mai important partener comercial al României, Germania. Din păcate, cu un buget atât de slab, va creşte tot mai mult şi riscul de a pierde miliarde de euro din banii gratuiţi puşi la dispoziţia ţării noastre de Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că vom rata, încă o dată, şansa de a ne moderniza pe banii altora.

În acest context, cel mai bine pentru România ar fi ca echipa doamnei Dăncilă să plece cât mai repede de la Palatul Victoria, iar în locul său să fie instalat un Guvern al actualei opoziţii parlamentare, condus de Partidul Naţional Liberal, orientat spre dezvoltarea ţării şi spre creşterea reală a puterii de cumpărare a salariaţilor şi pensionarilor. De şmecheriile PSD-iste, realizate prin jonglerii statistice pe hârtie, ne-am săturat cu toţii!

Domnul Eugen Tomac:

"Membrii Comisiei pentru administraţie publică din Camera Deputaţilor, apărători ai pensiilor speciale!"

Revin la un subiect de importanţă majoră pentru români, dar contestat, detestat, respins de parlamentari - pensiile speciale. Observ cu mâhnire modul în care colegii mei din Parlament nu reuşesc să înţeleagă că nu ni se cuvine nimic mai mult decât celorlalţi români. Dimpotrivă, funcţia de deputat sau senator presupune o responsabilitate imensă faţă de cei care ne-au votat. Nu ţara este în slujba noastră, ci noi în slujba ei. Prin urmare, a pretinde la o pensie specială, de exemplu, este cel puţin ruşinos.

De aceea, PMP a depus un Proiect de lege pentru eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari şi pentru celelalte categorii de pensionari de lux. Proiectul a trecut tacit de Senat, însă la Camera Deputaţilor s-a dat alarma. Este incredibil modul în care parlamentarii sar în apărarea propriilor beneficii, nemeritate.

În cadrul şedinţei Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a Camerei Deputaţilor, desfăşurată marţi, 26 februarie, Proiectul de lege al PMP privind eliminarea tuturor pensiilor speciale a primit raport de respingere. Atenţie, inclusiv cu participarea deputaţilor opoziţiei!

Cât de speriat să fii de perspectiva tăierii propriei pensii speciale, încât să te abţii de la vot? Să te numeşti opoziţie şi să ai o astfel de atitudine? Votul din comisie exprimă cât de mult mint unii politicieni în campaniile electorale.

Singurul deputat care a votat pentru eliminarea pensiilor speciale a fost colegul nostru, Marius Paşcan.

Pensiile speciale reprezintă furt. Pensiile speciale înseamnă umilirea a milioane de români care au muncit cinstit o viaţă întreagă, iar astăzi primesc o pensie mizerabilă.

Rămâne de văzut cine va vota în plen pentru eliminarea acestui furt din banii publici!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Doamna Dăncilă să vină să răspundă în Parlament pentru efectele nocive ale O.U.G. nr. 114/2018!"

PNL a avertizat încă de la adoptarea O.U.G. nr. 114/2019, de către Guvernul Dăncilă, că această ordonanţă este una toxică, iar efectele negative ale acesteia se vor răsfrânge asupra întregii economii.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al PNL i-a solicitat conducerii Camerei Deputaţilor s-o invite pe doamna prim-ministru Dăncilă, săptămâna viitoare, în Parlament, în cadrul orei prim-ministrului, pentru a da explicaţii cu privire la această ordonanţă care bagă practic România în faliment.

Dar, deşi PNL a făcut toate demersurile parlamentare regulamentare, doamna Dăncilă nu a dat încă un răspuns cert cu privire la participarea dumneaei la o astfel de dezbatere în Parlament pe tema O.U.G. nr. 114/2018, o temă arzătoare, extrem de importantă, atât pentru întreprinzătorii din România, cât şi pentru toţi cetăţenii ale căror buzunare vor fi temeinic golite de creşterea preţurilor şi nu numai.

Astfel, aşa cum PNL a avertizat, ANRE a majorat deja tarifele pentru distribuţia energiei electrice şi a gazului, deşi în declaraţiile sale publice Guvernul Dăncilă garanta că nu se va întâmpla acest lucru, iar această ordonanţă nu-i va afecta pe cetăţeni.

Iată că efectele nocive ale acesteia se fac deja simţite prin majorarea preţurilor la gaze şi energie, dar şi în privinţa pericolului ca românii să rămână fără banii acumulaţi în fondurile Pilonului II de pensii, deoarece administratorilor acestora li s-au impus nişte condiţii imposibil de pus în aplicare prin această ordonanţă.

Mai mult decât atât, efectele negative ale acestui act normativ - o invenţie cinică a consilierului Vâlcov - le explodează românilor în fiecare zi în faţă, fie prin creşterea tumultuoasă a cursului de schimb, fie prin creşterea preţurilor la utilităţi şi alte servicii sau chiar prin înăsprirea condiţiilor de creditare, dar şi prin creşterea la plafonul maxim al taxelor şi al impozitelor locale.

De asemenea, această ordonanţă de urgenţă generează şi creşterea cheltuielilor pentru autorităţile locale şi pentru instituţiile statului care gestionează obiective de investiţii, ca urmare a creşterii devizelor pentru companiile din construcţii. Iar aspectele prezentate mai sus reprezintă doar câteva dintre efectele bombă ale acestei ordonanţe de urgenţă.

Toate aceste probleme trebuie de urgenţă clarificate de doamna Dăncilă, în calitate de prim-ministru, care are obligaţia să vină în Parlament atunci când este invitată de grupurile parlamentare şi să răspundă în faţa Parlamentului pentru deciziile sale controversate!

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Alchimiştii bugetului finanţează din pix?!"

Ajunşi la fundul sacului încă dinainte de a-i dezlega baierele, alchimiştii bugetului din laboratoarele PSD-ALDE au născocit un concept halucinant, care sfidează legile economiei, seamănă confuzie şi stârneşte nelinişti.

Este vorba despre aşa numita finanţare în devălmăşie a obiectivelor de investiţii ordonate de diferite ministere, nimic altceva decât o procedură utopică, de natură să ridice suspiciuni cu privire la modul în care priorităţile asumate prin Programul de guvernare sunt acoperite prin alocări bugetare.

Cu prilejul dezbaterilor parlamentare asupra Proiectului bugetului de stat pe anul în curs, am putut lesne constata cum oportunităţile de finanţare ale unor obiective precise, punctuale, promovate ca sustenabile cu surle şi trâmbiţe în ultimele campanii electorale, sunt tărăgănate şi, în final, zădărnicite prin aplicarea păgubosului principiu al finanţării în devălmăşie, care are la bază un adevăr amar, cu valoare de axiomă - ce-i al tuturor, e-al nimănui.

Din acest punct de vedere, viitoarea Sală polivalentă de sport din Oradea nu face excepţie, fiind un caz şcoală, de manual, pentru că cele 99 milioane de lei necesare pentru execuţia şi finalizarea lucrărilor în 27 de luni de la semnarea contractului nu se regăsesc explicit în Proiectul de buget pe 2019, deşi jumătate din acestea sunt imperios necesare în acest an.

Disimularea acestor sume în Programul naţional de construcţii de interes public sau social, derulat prin Compania Naţională de Investiţii, fără a fi individualizate concret, pe obiective, nu face decât să li se piardă urma, să poată fi realocate de la un obiectiv la altul şi, în final, să fie redirecţionate la rectificările bugetare ulterioare spre plata majorărilor salariale şi a punctului de pensie.

Conform Proiectului de buget pe 2019, Programul naţional de construcţii de interes public sau social derulat prin CNI va beneficia de credite de 1,13 miliarde de lei, pe baza cărora vor trebui continuate lucrările la cele 281 obiective aflate în diferite stadii de execuţie la finele anului trecut, - Sala polivalentă de sport de la Oradea fiind doar unul dintre acestea - vor trebui finalizate procedurile de achiziţii publice la alte 144 obiective de investiţii aflate în diverse stadii ale procedurii, iniţiate procedurile de achiziţii publice la încă 82 de obiective de investiţii cu indicatori tehnico-economici aprobaţi şi aflate în Programul de investiţii publice, dar şi continuate procedurile de aprobare a indicatorilor tehnico-economici pentru un număr de 562 obiective de investiţii ale căror documentaţii se află în curs de verificare.

În condiţiile în care numai Sala polivalentă de sport de la Oradea are nevoie în acest an de o finanţare concretă de aproape 44 de milioane de lei, individualizarea bugetului alocat acestui obiectiv de investiţii era imperios necesară, dacă se dorea respectarea termenului de finalizare care expiră la sfârşitul anului viitor.

Altminteri, până la proba contrarie, pe site-ul CNI, Proiectul Construirii Sălii polivalente cu 5.000 de locuri din Oradea apare în derulare, dar cu zero finanţare.

Doamna Elena Hărătău:

"Preşedintele şi opoziţia blochează pur electoral dezvoltarea României"

România are un buget important pentru acest an, iar votul final dat pe această lege a confirmat soliditatea majorităţii parlamentare care susţine Executivul PSD.

Pentru respectarea adevărului, românii trebuie să ştie că majorarea alocaţiilor de stat pentru copii, care va intra în vigoare, în ciuda opoziţiei nefireşti a preşedintelui, este sută la sută reuşita parlamentarilor sociali democraţi şi a partenerilor noştri din majoritate.

Aşa numita victorie a opoziţiei la acest capitol nu a fost decât un truc ieftin de imagine, un teatru electoral demn de Caragiale. În realitate, opoziţia s-a făcut din nou de râs, propunând un amendament fără acoperire bugetară, fapt care a determinat intervenţia promptă a reprezentanţilor partidului de guvernământ.

Aşadar, viaţa românilor va continua să fie mai bună şi în acest an, după creşterea alocaţiilor de stat pentru copii, la 150 de lei faţă de 84 de lei, şi la 300 de la 200 pentru copiii de până la doi ani. Îndeplinirea acestui obiectiv se va face însă prin Ordonanţă de urgenţă a Executivului, deoarece este necesară identificarea unei surse de finanţare neprevăzută iniţial în Legea bugetului de stat pentru anul 2019, care se va îndeplini prin creşterea deficitului de la 2,55% la 2,76% din PIB.

Pentru ca imaginea de ansamblu să le fie total dezolantă, partidele din opoziţie au votat, în final, împotriva majorării alocaţiei copiilor. Este un fapt extrem de grav pentru democraţia românească şi un gest dezonorant pentru aceste partide, care doar mimează că vor binele românilor, dar o fac prin vorbe goale, politicianiste şi populiste şi, evident, fără acoperire în fapte.

Din aceste considerente, este vital, cum spuneam, ca românii să cunoască adevărul, aşa cum este el. Iar adevărul este acela că majoritatea parlamentară unită în jurul PSD a votat Legea bugetului de stat, care cuprinde şi majorarea alocaţiilor pentru copii, cu 272 de voturi pentru şi 125 de voturi împotrivă. Cei 125 de parlamentari ai opoziţiei, prin votul exprimat, au dovedit că nu doresc creşterea alocaţiilor copiilor.

Consider că este foarte important ca fiecare dintre cei trimişi de români în forul legislativ să îşi asume faptele. În acest caz, faptele sunt reflectate în vot, iar rezultatul votului este cel care contează.

Faptul că preşedintele a contestat Legea bugetului la Curtea Constituţională este regretabil şi are drept consecinţă blocarea majorării alocaţiilor pentru copii de la 1 martie, aşa cum era stabilit. În plus, sunt blocate pentru moment lucrările de investiţii, absolut necesare dezvoltării României şi viitorului tinerei generaţii.

De altfel, votul la Legea bugetului de stat este doar un exemplu al modului populist, politicianist şi total dăunător unui climat politic sănătos în care acţionează partidele din opoziţie. Prin toate demersurile politice şi parlamentare, opoziţia demonstrează rea-credinţă în ceea ce priveşte respectarea adevărului, dar şi a propriilor votanţi. În realitate, opoziţia face doar scenarii de imagine în spaţiul public, exclusiv în scop electoral şi pentru a bloca realizarea Programului de guvernare al PSD.

Sunt convinsă însă că românii nu se vor lăsa păcăliţi de demagogia reprezentanţilor partidelor din opoziţie, ei având ca ţintă doar viitoarele alegeri din acest an, fără să le pese de adevăratele probleme ale agendei cetăţenilor şi de nevoile stringente ale acestora. În pofida acestor încercări disperate, PSD îşi va duce la bun sfârşit cu succes angajamentele făcute oamenilor, care deja simt îmbunătăţirea traiului de zi cu zi şi a perspectivelor unui viitor dătător de speranţe pentru tânăra generaţie.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Tinerii, încurajaţi să se implice în dezvoltarea durabilă a României"

Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă 2030 este un act normativ extrem de complex, care creionează premisele necesare pentru o viaţă mult mai bună a generaţiei tinere. Acest document a fost aprobat recent printr-o Hotărâre a Guvernului, pozitiv fiind faptul că foarte mulţi tineri şi-au adus contribuţia la reuşita demersului guvernamental.

În contextul deţinerii de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, în aprilie, Capitala va găzdui o întâlnire pe tema implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, la care vor participa reprezentanţi din 40 de ţări din toată lumea. Cu acest prilej, ţara noastră îşi va putea prezenta oportunităţile avute, deoarece este foarte important ca dezvoltarea viitoare să se bazeze pe un proiect bine pus la punct, în detaliu, axat pe realizarea fiecărui obiectiv propus.

Aşa cum am amintit, reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti şi de tineret şi-au adus o contribuţie benefică la definitivarea şi previziunile de aplicare a Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. În acest fel, tinerii noştri au demonstrat din nou că sunt foarte bine pregătiţi în toate domeniile de activitate şi pot gândi durabil, vizionar şi pragmatic, pentru a fi părtaşi la deciziile luate de instituţiile statului, în vederea propriului viitor.

Traversăm o perioadă a inovării, a digitalizării, a noului zilnic, în care a fi sustenabil şi mereu adaptat la necesitatea schimbării devine aproape un stil de viaţă, mai ales pentru tineri. De altfel, tendinţa europeană de implicare a tineretului în toate sferele de activitate ale dezvoltării unei ţări reprezintă una dintre cele mai importante teme promovate la nivel european, iar România nu putea face excepţie, mai ales în aceste şase luni în care suntem la conducerea Consiliului Uniunii Europene.

Este evident că Guvernul PSD are în centrul preocupărilor sale tânăra generaţie şi rezolvarea problematicilor specifice cu care aceasta se confruntă. De asemenea, cointeresarea tinerilor de a participa activ şi implicat în a determina autorităţile să le soluţioneze cerinţele reprezintă o iniţiativă avută în vedere în această perioadă.

Cu cât tinerii vor fi mai implicaţi în a-şi aduce un aport esenţial în demersurile statului de a le îmbunătăţii viaţa, cu atât şi reuşitele vor fi mai aproape de aşteptări. Strategia Naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 presupune, printre altele, şi noi oportunităţi de angajare a tinerilor în ţară, de a-i ajuta să-şi construiască o carieră aici, fără să se mai gândească la a pleca în străinătate încă din timpul studiilor.

Concluzionând, este la îndemâna fiecărui tânăr să se implice, în mod individual sau în cadrul asociaţiilor reprezentative, pentru ca, în colaborare cu statul, să contribuie la găsirea celor mai potrivite soluţii de dezvoltare personală şi de construcţie a unui viitor luminos în propria ţară.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Acordul privind noile masuri de conservare"

În cursul săptămânii trecute, s-a consemnat încă o reuşită a Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene, în domeniul agriculturii - obţinerea unui nou acord între Consiliu şi Parlamentul European privind noile măsuri tehnice de conservare. Până în acest moment, s-a reuşit finalizarea cu succes a negocierilor cu Parlamentul European şi Comisia Europeană pe 9 dosare din domeniul agricultură şi pescuit, cinci dintre acestea în ceea ce priveşte pescuitul.

Propunerea făcută de Comisie în 2016 vizează un sistem mai flexibil de guvernanţă, care să permită actorilor regionali, care cunosc cel mai bine situaţia lor locală, să adapteze măsurile tehnice de conservare în bazinele lor maritime.

Astfel, săptămâna trecută, Parlamentul European şi Consiliul au convenit asupra propunerii Comisiei de a descentraliza şi simplifica regulamente tehnice, oferind pescarilor mai multă greutate în luarea deciziilor cu privire la cele mai bune măsuri pentru un pescuit durabil, adaptate nevoilor lor specifice.

Noile regulamente, în acord cu Politica Comună în domeniul Pescuitului, PCP, şi cu Programul Comisiei privind o mai bună reglementare, simplifică măsurile tehnice care legiferează modul în care, unde şi când pescarii pot pescui şi stabilesc tipul de echipament, compoziţia capturilor şi a modalităţilor de a trata capturile accidentale.

"Noile măsuri tehnice de conservare reprezintă un pas important în realizarea unui angajament concret al UE faţă de un sector durabil de pescuit şi de protecţie a mediului marin. Acordul oferă părţilor interesate şi pescarilor un instrument pentru a determina care sunt cele mai bune măsuri pentru pescuit, luând în considerare situaţia lor locală, protejând în acelaşi timp sănătatea oceanelor noastre", a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella.

Noile regulamente simplifică măsurile tehnice de conservare existente care, până în prezent, la nivel european, au devenit extrem de complexe de-a lungul anilor. Noile regulamente includ prevederi pentru protecţia ecosistemului marin, a habitatelor marine şi pentru evitarea capturilor accidentale de specii rare şi necomerciale.

Regulamentul introduce indicatori cantitativi, pentru a determina eficacitatea măsurilor tehnice de reducere a capturilor nedorite de puiet, capturi accidentale, precum şi indicatori care definesc impactul asupra habitatului marin. Aceasta este o abordare nouă, menită să conducă la o mai mare responsabilitate a operatorilor.

De asemenea, colegislatorii au convenit să introducă o interdicţie privind utilizarea echipamentelor de pescuit cu impulsuri începând cu 1 iulie 2021, asigurând o perioadă de eliminare treptată, pentru a permite sectorului să se adapteze. Acordul oferă, de asemenea, statelor membre posibilitatea de a interzice sau de a restricţiona imediat utilizarea pescuitului cu impulsuri electrice în apele lor costiere.

Acordul provizoriu va trebui adoptat oficial atât de Parlamentul European, cât şi de Consiliu.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Congresul PES 2019, un nou contract social pentru Europa - o Europă puternică este o Europă social-democrată!"

Uniunea Europeană trebuie să dezvolte politici sociale mult mai apropiate de cetăţean, pentru că solidaritatea stă tocmai în acest principiu. Acesta este unul dintre aspectele importante care trebuie aplicate în viitoarele politici ale Uniunii Europene pe care socialiştii europeni le-au discutat la Madrid, în zilele de 22 şi 23 februarie.

Solidaritatea şi coeziunea înseamnă că Europa trebuie să evite orice abordare bazată pe inegalităţi între statele membre. Sprijinirea dezvoltării tuturor statele este necesară într-o Europă guvernată de echitate. Bunăstarea cetăţenilor trebuie să fie un principiu valabil în toate statele: o protecţie socială şi servicii publice care să satisfacă nevoile cetăţenilor trebuie să existe nu doar în Europa Centrală şi de Nord, ci şi în celelalte state. Toţi cetăţenii europeni au dreptul la acelaşi tratament social, iar politicile europene trebuie să ofere oportunităţi egale în ceea ce priveşte dreptul la un loc de muncă, la asistenţă medicală de calitate, la educaţie şi la pensii decente. România a făcut paşi importanţi în această direcţie, iar viitorul trebuie consolidat prin planuri eficiente de acţiune socială, prin proiecte sustenabile pe piaţa forţei de muncă, care să aducă bunăstare în viaţa românilor şi să nu existe diferenţe economice şi de statut social între cetăţenii români şi alţi cetăţeni europeni.

O viziune corectă şi o abordare eficientă a politicilor europene trebuie să aibă la bază crearea de oportunităţi economice pentru toţi europenii, pentru că numai astfel Europa poate să prospere, prin îndepărtarea tuturor discrepanţelor existente între economiile sociale ale diferitelor state. Este cert că sunt necesare noi investiţii şi crearea de proiecte care să conducă către stadii superioare de dezvoltare, digitalizare şi inteligenţă artificială. Toate acestea, dar şi domeniile de dezvoltare şi producţie trebuie să fie fundamentate pe politici vizionare. Mediul trebuie să facă parte de asemenea din strategiile de viitor ale Uniunii Europene, pentru că protecţia sănătăţii cetăţenilor depinde şi de un mediu a cărei biodiversitate este prezervată. Europa are nevoie de un Pact de Dezvoltare Sustenabilă care să garanteze că interesele economice nu trec dincolo de protecţia mediului înconjurător. Politicile social-democrate sunt capabile să ofere perspective permanente de dezvoltare şi care să rămână în acelaşi timp în conformitate cu Acordul de la Paris pentru realizarea unei tranziţii către o energie regenerabilă.

Politica agricolă este de asemenea în centrul viziunii social-democrate: agricultura trebuie să depăşească în toate ţările europene faza de tranziţie către o producţie sustenabilă, tehnologizare permanentă, reducerii deşeurilor alimentare şi neafectarea protecţiei climatice şi a biodiversităţii.

Viitorul Europei, aşa cum îl propune noul contract social pentru Europa, elimină orice inegalitate între grupuri etnice şi minorităţi, între bărbaţi şi femei, persoane cu dizabilităţi etc. Discriminarea trebuie eliminată din societăţile europene, pentru că demnitatea umană este valoarea cea mai de preţ şi care stă la baza principiilor noastre europene.

Promovăm o Europă în care viaţa privată şi viaţa profesională trebuie respectate; o Europă în care fiecare trebuie să aibă şanse egale la formare personală şi de o participare politică egală; o Europă a păcii şi stabilităţii, a dialogului şi multiculturalismului şi suntem ferm convinşi că aceste principii vor readuce încrederea în proiectul european indispensabil dezvoltării umane şi evoluţiei societăţilor la nivel mondial.

Domnul Ioan Balan:

"Dragnea să dea cu mâna lui Vitamina D copiilor care merg la culcare cu stomacul gol!"

Cea mai mare ameninţare la adresa viitorului României a fost trecută cu vederea de guvernele care au condus ţara în ultimii 7 ani. Este vorba despre numărul de copii care se nasc în România, tot mai mic de la un an la altul. În primele 11 luni ale anului trecut s-au născut doar 173.936 de copii în ţară, fiind cel mai mic număr de naşteri înregistrat în ultimii 50 de ani. Mai mult decât atât, unele informaţii spun că s-au născut mai mulţi copii români în străinătate decât în ţară, pentru că peste 5 milioane de tineri au luat calea străinătăţii în căutarea unei vieţi mai bune. Şi, de parcă nu ar fi îndeajuns că avem tot mai puţini copii, numărul celor care merg la şcoală a rămas neschimbat, 2 din 10 copii nu ajung niciodată la şcoală, pentru că familiile lor sunt atât de sărace, încât nu le pot asigura hăinuţele, transportul şi un ghiozdan plin cu tot ceea ce îi trebuie unui elev.

Am înţeles cu toţii că din partea PSD-ALDE nu ne putem aştepta la nicio soluţie pentru copii, pentru viitorul acestei ţări. Au demonstrat dezinteresul şi opoziţia totală faţă de măsurile favorabile pentru copii, mai ales atunci când au votat împotriva majorării alocaţiilor de stat pentru copii şi au încercat chiar să anuleze propunerea parlamentarilor PNL. Cinismul şi bătaia de joc faţă de familiile care au copii, de care a dat dovadă PSD-ALDE la dezbaterile pe bugetul de stat pentru anul 2019, au fost coordonate de însuşi Liviu Dragnea, care a tăiat fără să clipească bani de la instituţii importante pentru statul român, nu ca să acorde copiilor o hrană sănătoasă sau ca să se îmbunătăţească în vreun fel condiţiile din şcoli, ci să se împartă micuţilor Vitamina D! Cine ar mai fi avut vreo îndoială despre modul în care îşi bate joc Dragnea de o ţară întreagă, cu această ultimă ispravă, cred că s-a lămurit pentru totdeauna cât de nociv este acest personaj pentru ţară.

PSD-ALDE a votat împotriva a trei proiecte majore propuse de PNL pentru copii. Din fericire, dublarea alocaţiilor pentru copii, de la 1 martie, a fost o măsură care s-a adoptat şi trebuie să se pună în aplicare chiar de mărţişor. Pentru acest lucru, le mulţumesc tuturor parlamentarilor care au dat un vot favorabil propunerii noastre, a PNL.

Din păcate, alte două propuneri care ar fi fost în sprijinul tuturor copiilor au fost respinse de PSD-ALDE, la ordinul lui Dragnea şi Tăriceanu. De exemplu, PNL a propus generalizarea Programelor "Alimentaţie diversificată în şcoli" şi "Şcoală după Şcoală", în toată ţara.

Astfel, după terminarea orelor, elevii ar fi avut posibilitatea să rămână la şcoală, să servească o masă caldă, din alimente sănătoase şi să-şi rezolve temele sub supravegherea directă a profesorilor. Prin aceste două programe am fi putut să rezolvăm mai multe probleme ale familiilor cu copii, chiar din acest an: copiii care provin din familii cu venituri mici ar fi avut asigurată o masă sănătoasă la şcoală; părinţii care merg la serviciu nu ar mai fi stat cu grija că nu are cine să le supravegheze copiii până ajung ei acasă; cea mai mare parte a abandonului şcolar ar fi dispărut, pentru că, într-adevăr, copiii ar fi avut aproape toate condiţiile să meargă la şcoală. Efortul bugetar al celor două măsuri era mai mic decât banii pe care îi risipeşte Guvernul, prin Secretariatul General al Guvernului, pe tot felul de prostii inventate de Vâlcov.

Faptul că parlamentarii PSD şi ALDE au votat tot timpul împotriva copiilor, împotriva dublării alocaţiilor, împotriva Programelor "Alimentaţie diversificată în şcoli" şi "Şcoală după Şcoală", împotriva renovării şcolilor şi plăţii restanţelor salariale din învăţământ, poate să se vadă acest lucru pe pagina electronică a Camerei deputaţilor. Voturile lor împotrivă sunt scrise negru pe alb, vot împotrivă. În ceea cel priveşte pe cel mai toxic personal care s-a aflat vreodată la conducerea României, Liviu Dragnea, acestuia îi recomand să dea el, personal, cu mâna lui, Vitamina D unor copii care merg seara la culcare trişti şi cu stomacul gol, pentru că familiile lor sunt extrem de sărace. Ştim cu toţii că nu o să o facă pentru că lui Dragnea îi este frică să mai meargă pe stradă şi să dea ochii cu oamenii, mai ales cu cei care l-au ales.

Doamna Antoneta Ioniţă:

"Discriminarea personalului medical, politică asumată a Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale"

În ultimele săptămâni, am adus în dezbatere parlamentară situaţia personalului medical care efectuează gărzi, dar acestea nu sunt recunoscute ca vechime în muncă, deşi personalul medical plăteşte asigurările sociale aferente. Este o situaţie discriminatorie faţă de orice altă categorie profesională căreia i se ia în calculul pensiei orice oră lucrată. Gărzile medicilor şi asistentelor nu sunt percepute ca timp lucrat, iar această situaţie trebuie reparată.

În tot acest demers, cei care par să înţeleagă cel mai puţin nedreptatea existentă sunt tocmai reprezentanţii ministerului care, aproape ironic, se numeşte Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale. Cu munca stăm bine, ce ne facem însă cu justiţia socială? Un memoriu semnat de peste 2.000 de medici din toată ţara a ajuns pe masa ministrului muncii, Marius-Constantin Budăi. Semnatarii solicitau ca gărzile efectuate să fie recunoscute ca vechime în muncă, iar medicii şi asistentele să se poată pensiona, la cerere, înaintea vârstei standard, în cuantum direct proporţional cu numărul de ore de gardă efectuate, dar nu mai devreme de vârsta de 57 de ani femeile şi de 60 de ani, bărbaţii.

Cu un cinism greu de imaginat, ministrul social-democrat al Ministerului Justiţiei Sociale a găsit de cuviinţă să constate că "...pensionarea anticipată şi fără penalizări, începând cu vârsta de 57 de ani femeile şi 60 de ani bărbaţii, va genera ieşirea din sistemul medical a unui număr mare de cadre medicale, iar cei care vor dori să rămână şi să performeze din punct de vedere profesional nu vor putea acoperi volumul de activitate şi nici nu vor putea stopa degradarea sistemului medical...".

Potrivit datelor oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2017, în România, lucrau peste 58.000 de medici, dintre care mai puţin de un sfert, adică aproape 14.000, aveau peste 55 de ani. Cu alte cuvinte, chiar dacă toţi medicii de pe acest segment de vârstă ar alege să se pensioneze anticipat, lucru puţin probabil, sistemul sanitar ar rămâne unul funcţional, iar tinerii medici ar avea şi ei posibilitatea să profeseze în spitalele de stat din România.

Preocupat ca nu cumva sistemul medical să fie perturbat, ministrul muncii şi justiţiei sociale nu face, însă, niciun demers pentru a da medicilor şi asistentelor drepturile care li se cuvin şi de a le recunoaşte orele de gardă ca vechime în muncă. Nu pare deloc preocupat domnul ministru Budăi de realitatea celor 8-10 gărzi/lună, prestate de medicii din spitalele româneşti, deşi numărul atât de mare de gărzi contravine normelor Directivei europene. Nici domnul ministru Budăi, nici doamna ministru Pintea nu se gândesc la nedreptatea care se face medicilor, pentru care garda nerecunoscută ca vechime devine un timp personal dăruit statului român, în timp ce paramedicii sau poliţiştii au dreptul de a se pensiona la 48-50 de ani!

Ne plângem că medicii tineri pleacă din ţară, constatăm că medicii specialişti aleg să lucreze doar în sistemul privat, vorbim despre crize şi nemulţumiri, dar în România nu se doreşte normalitatea şi eliminarea discriminărilor.

Dacă aşa arată social-democraţia, dacă aceasta este atitudinea unui ministru al justiţiei sociale, care refuză să recunoască timpul de lucru al unei categorii socio-profesionale, să nu mai mire pe nimeni de ce vom asista neputincioşi la exodul medicilor specialişti şi al asistentelor, adevărata ameninţare pentru stabilitatea sistemului medical!

Domnul Costel Lupaşcu:

"Autostrada A8 Iaşi-Târgu Mureş beneficiază de fonduri în Legea bugetului"

În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre modernizarea şi dezvoltarea transportului, ceea ce eu cred că este o adevărată prioritate a Guvernului. Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ şi semnificativ asupra stării economice şi sociale a ţării, este absenţa unei reţele satisfăcătoare de transport rutier rapid.

Regiunea Moldovei este de prea mult timp văzută ca fiind cea mai săracă regiune a României şi a Uniunii Europene. Guvernanţii noştri, de la începutul anilor 1990 şi până acum, au elaborat şi au implementat planuri integrate de dezvoltare, însă lipsa de perspectivă pentru dezvoltarea economică a făcut ca toate aceste planuri să fie abandonate la mijlocul drumului. Cu toate acestea, Guvernul Dăncilă a stabilit ca prioritate, încă de la începutul acestui an, implementarea unei strategii de dezvoltare pentru regiunea Nord-Est, în aşa fel încât decalajul dintre Moldova şi celelalte regiuni ale ţării să fie diminuat.

Autostrada A8, cunoscută ca Autostrada Unirii, va beneficia anul acesta de buget pentru elaborarea documentaţiilor tehnico- economice. În prezent, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, CNAIR, a finalizat documentaţia de atribuire aferentă licitării contractului de servicii privind completarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureş-Iaşi. Aceasta a fost transmisă Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, ANAP, în vederea analizării şi validării, urmând publicarea anunţului de participare. Proiectul de modernizare şi dezvoltare a transportului rutier trebuie abordat plecând de la principiul asigurării siguranţei. De aceea, România trebuie să se alăture în acest domeniu infrastructurii europene, ţinând cont de nevoile românilor. Trebuie avut în vedere că dezvoltarea economică a României poate fi sustenabilă doar prin dezvoltarea infrastructurii de transport.

În calitate de coiniţiator al Proiectului de Lege privind aprobarea Obiectivului de investiţii "Autostrada Iaşi - Târgu Mureş, Autostrada Unirii", sunt bucuros să anunţ că acest proiect de investiţii va beneficia anul acesta de buget pentru elaborarea documentaţiilor tehnico- economice. Trebuie să ne gândim la un lucru esenţial pentru noi toţi, de aceea trebuie să ţinem cont de coeziunea şi conectivitatea regională, prin reducerea decalajelor dintre regiuni. Prin execuţia autostrăzii, locuitorii regiunii Nord-Est şi ai judeţului Botoşani pot beneficia de o schimbare semnificativă, atât din punct de vedere social, cât şi economic, prin investiţiile care pot fi atrase în regiune şi în judeţ. Acest drum poate fi o nouă rută comercială majoră în nord-estul Românei. Prin execuţia acestor obiective, vom pune bazele asigurării infrastructurii şi serviciilor, ca suport al activităţii economice şi sociale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.

În calitatea mea de deputat al Parlamentului României, sunt convins de faptul că prin execuţia acestui obiectiv vom pune bazele asigurării infrastructurii şi serviciilor, ca suport al activităţii economice şi sociale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Domnul Mihai Niţă:

"Românii, cobaii reflexului condiţionat"

La 27 februarie, în urmă cu 83 de ani, a murit fiziologul rus Ivan Pavlov, descoperitorul "reflexului condiţionat", experimentat pe câini. Ce rost are să evocăm aici respectivul subiect? Eu cred că merită efortul, nu atât în privinţa autorului necontestat al experimentului, cât în legătură cu utilizarea acestui experiment pe altfel de cobai, pe oameni, nu pe câini. Mai concret, este vorba despre psihologia învăţării, noţiune care este aplicată la şcoală, dar tot mai frecvent în viaţa de fiecare zi.

Experimentele lui Pavlov au vizat în special aparatul digestiv al câinilor şi modul în care funcţionează acesta când este stimulat de altceva decât mâncare. Câinele - cobai nu saliva numai atunci când vedea mâncare, ci şi atunci când suna un clopoţel, dacă, în prealabil, cei doi factori au fost asociaţi.

În timpul experimentelor, cercetătorul a observat că, "atunci când sună clopoţelul, câinele salivează chiar dacă nu primea mâncare, deoarece se aştepta că va primi". Astfel, a obţinut efectul scontat - câinele să saliveze atunci când aude sunând un clopoţel. Practicând un procedeu asemănător, manipulatorii de profesie i-au învăţat pe oameni să adopte noi comportamente, inclusiv paradoxale. Dar oamenii raţionali şi educaţi sănătos pot preveni dobândirea unor comportamente noi, dăunătoare, atunci când cineva încearcă să-i condiţioneze, cu scopul de a-i manevra, conform unor interese oculte.

"Aţi minţit poporul cu televizorul!" - sună cunoscut această paradigmă, lansată nu demult, atunci când, prin intermediul televiziunilor, populaţia României a fost buimăcită îndeajuns, încât să nu mai observe discrepanţa dintre adevăr şi minciună. Mai concret, după modelul Pavlov, oferind publicului frânturi de adevăr asociate cu minciuni, de natură să-i dezorienteze pe cetăţenii-electori. Nici în prezent, factorii influenţi n-au renunţat la acest gen de manipulare, la publicitatea obsesivă, sub toate aspectele posibile, promovată prin mijloacele de informare în masă stimulate ori special înfiinţate.

Deseori, am văzut cetăţeni protestând pro sau contra unor idei, sau a unor legi ale statului despre care n-au nici cea mai vagă informaţie corectă, manifestând vehement doar pentru că li s-a indus necesitatea frondei. Ce mândru ar fi fost acum savantul rus dacă mai trăia, să vadă cum este fructificat în masă experimentul său, la nivelul speciei homo sapiens, obiectiv pe care nu ştim dacă şi-l propusese.

Totuşi, ce-ar fi de făcut în situaţia la care s-a ajuns? Cred că, încă de la vârstă fragedă, este necesar un program de educaţie, prin care să se formeze un grad mai concret de responsabilizare, astfel ca facultatea discernământului să devină mai solidă, să nu mai poată fi destructurată cu atâta uşurinţă de profitorii specializaţi în tehnica manipulării.

România dispune de numeroşi specialişti în psihologie şi sociologie, care şi-ar putea consacra interesul acestei cauze de importanţă naţională. Consider că programul pe care-l propun are un caracter urgent, rezultatele sale fiind necesare înainte ca poporul român, atât de încrezător în valenţele sale reale, să fie transformat, în mod perfid, într-o turmă. Este necesar să ridicăm fruntea către orizonturile creaţiei constructive, specifice naţiei noastre!

Domnul Nicolae Giugea:

"Daea, oaia, cormoranii, Unirea şi aprozarele de stat"

Au trecut de mult timp acele vremuri în care ne amuzam pe seama trăsnăilor pe care le scoate pe gură, ori de câte ori vorbeşte, cel care conduce soarta agriculturii româneşti de peste doi ani. Ne-a pierit orice urmă de umor de pe faţă, văzând cât de prost a gestionat Petre Daea epidemia de pestă porcină, cu cât dezinteres a tratat extinderea altor boli la animale, precum şi seceta pedologică din toamna trecută sau cum pune în pericol subvenţiile viitoare pentru fermieri. Nu am mai putut să ne amuzăm nici atunci când a făcut România de râs în Consiliul Uniunii Europene, vorbind ca să se afle în treabă, despre cormorani şi piscine, deşi agenda discuţiilor era cu totul alta. Nu ne permitem nici măcar să mai glumim pe seama lui Petre Daea. Cum am putea să credem că este în stare să ofere viziune şi soluţii la nivelul întregii Uniuni Europene, atâta vreme cât Daea nu este în stare nici măcar să gestioneze probleme din ţara sa? Este ministru de peste 2 ani, iar dintre toate promisiunile făcute în Programele de guvernare s-a ales praful şi pulberea, la fel şi de micile afaceri din agricultură.

Pe domnul Petre Daea încă îl mai ajung din urmă umbrele comuniste, nostalgiile privind planurile cincinale şi producţiile record la hectar. Stau dovadă, în acest sens, actele şi faptele Domniei Sale. De exemplu, cea mai recentă trăsnaie făcută de ministrul agriculturii este aceea de a înfiinţa Societatea Naţională "Casa Română de Comerţ Agroalimentar UNIREA" SA. Cine a apucat să trăiască şi să muncească şi în perioada comunistă, ar putea simplu să identifice un corespondent similar în perioada de tristă amintire. Aşadar, nostalgiile comuniste ale ministrului Daea iau forma reînfiinţării unor structuri total ineficiente, care nu au făcut niciodată bine nici fermierilor şi nici concurenţei libere în piaţa produselor agroalimentare. Asemenea construcţii instituţionale au făcut întotdeauna bine pentru nomenclatura de atunci sau pentru clientela de partid de astăzi, care au ocupat sau care se aşază pe fotolii călduţe, fiind plătiţi cu salarii nejustificat de mari.

Ca să spună peste câţiva ani că a făcut şi el ceva pentru agricultura românească, Petre Daea vrea să risipească, atenţie!, peste 100 de milioane de euro, adică aproape jumătate de miliard de lei, ca să deschidă magazine de stat după modelul defunctelor aprozare sau cooperative din mediul rural, unde, chipurile, producătorii români să poată să-şi valorifice produsele. Numai prin această propunere oricine îşi poate da seama că Petre Daea nu cunoaşte nimic despre adevăratele probleme ale producătorilor români, despre dificultăţile lor de a intra pe piaţă cu legume, fructe sau produse preparate. Nu lipsa magazinelor este problema agricultorului român, ci cantităţile certe pe care le produce, calitatea produselor şi costurile care determină preţurile. Or, Daea nu înţelege nimic din toate acestea! Daea nu ştie că producătorul român nu poate concura real şi onest nici măcar în pieţele deschise din oraşe sau în târgurile de la sat, pentru că românul produce rudimentar, tot cu sapa şi cazmaua, la costuri mult prea mari, în cantităţi mult prea mici şi este în continuare în inferioritate faţă de produsele de import, care sunt mai ieftine, mai arătoase, chiar dacă nu sunt aşa de gustoase ca cele româneşti. Din păcate, cetăţeanul care are buzunarul cam gol le preferă pe cele mai ieftine. Ce a făcut Daea ca să rezolve aceste probleme? Nimic, absolut nimic, în peste 2 ani! Ce continuă să facă Daea? Să risipească sute de milioane de euro pe propriile nostalgii comuniste şi să îşi bată joc de noi toţi cu tot felul de glume nesărate despre cormorani, oi şi statui vii.

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Singurul buget pe placul lui Iohannis ar fi cel propus de PNL"

Este evident faptul că preşedintele României, Klaus Iohannis, se află în campanie electorală. Doar că tribuna prezidenţială nu trebuie confundată cu tribuna electorală. De la tribuna prezidenţială ar trebui să vorbească un preşedinte care mediază, şi nu care blochează şi transformă realitatea într-o retorică care vizează doar câştig de imagine.

Practic, Klaus Iohannis blochează România prin trimiterea la CCR a Legii bugetului de stat, aşa cum a blocat pentru trei luni două dintre cele mai importante ministere ale României, Transporturile şi Dezvoltarea.

În discursul său, preşedintele pare chiar să recunoască supărarea de fond pe buget, banii pentru partidele politice. Preşedintele s-a arătat nemulţumit de finanţarea primită de partide, considerând că au fost alocate sume prea mari. De altfel, Iohannis se preface că a uitat că în 2017, PNL, partidul său, cerea şi vota cu două mâini suplimentarea bugetului pentru finanţarea partidelor politice.

Dorim să îi reamintim că, în acest an, bugetul prevede mai puţini bani pentru marile servicii secrete şi mai mulţi bani pentru sănătatea celor mici, mai puţin la partide şi mai mult pentru buna educaţie a copiilor din România.

Astfel, 140 de milioane de lei din banii partidelor au fost transferate către educaţie, pentru infrastructura necesară derulării Programului guvernamental "Masă caldă în şcoli"; 150 de milioane de lei au fost luate de la SRI şi transferate Ministerului Sănătăţii pentru Programul de tratament al diabetului juvenil. Alte 300 de milioane au fost transferate Ministerului Sănătăţii pentru Programul "Vitamina D". Banii vin din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

Singurul buget pe placul lui Iohannis ar fi cel propus de PNL. Altfel, nu ne explicăm de ce preşedintele ignoră realitatea - creşterea nivelului de trai pentru români, scăderea inflaţiei sau creşterea economică care plasează România pe locul patru în Uniunea Europeană, toate acestea în condiţiile în care preşedintele a făcut un obicei din blocajele legislative şi instituţionale.

În cei doi ani de guvernare PSD, economia a mers bine, puterea de cumpărare a pensionarilor şi salariaţilor a crescut cu 18%-20%, peste rata inflaţiei, iar în acest an Guvernul a alocat cu peste 15 miliarde lei mai mult pentru investiţii.

Din păcate, modalitatea în care Klaus Iohannis a decis să intre în campanie, luând la ţintă PSD, printr-o retorică, este dincolo de ceea ce aşteptă românii de la preşedintele ales.

Domnul Dumitru Oprea:

"Dragnea vede justiţia ca pe o moşie proprie!"

Ceea ce opoziţia spune de doi ani începe să devină realitate. Ordonanţele de urgenţă privind justiţia, de săptămâna trecută, vin să împlinească visul lui Liviu Dragnea, de a pune mâna pe încă una dintre puterile în stat. De aceea, PNL face toate demersurile pentru a sesiza Comisia de la Veneţia, pentru a opri acest tăvălug.

Momentul de cotitură în care se află România este de maximă gravitate, iar modul în care se duce bătălia pentru subordonarea justiţiei în numele unui singur om este tot mai sofisticat. Capcana în care au intrat inclusiv aliaţii politici ai lui Dragnea este că nu urmăreşte amnistia sau graţierea membrilor coaliţiei, ci aservirea sistemului judiciar în folos propriu. Nici liderii ALDE nu au prea multe motive de optimism în privinţa adevăratelor intenţii ale lui Liviu Dragnea şi ale celui care le pune în operă, Tudorel Toader!

Nu "îndreptarea abuzurilor" îi fac nopţile albe preşedintelui PSD. Ţintele sale sunt pur personale - să scape de dosare şi de condamnări - anularea sentinţei definitive din dosarul Referendumului, precum şi tragerea pe linie moartă a anchetelor Tel Drum sau Belina. Iar pentru ca ţintele să fie atinse, trebuie să aibă controlul asupra Secţiei speciale de investigare a magistraţilor, încătuşând astfel justiţia.

De aceea, suntem datori, ca opoziţie parlamentară, să îi susţinem pe magistraţi în protestul lor şi să găsim căile legale pentru a anula ordonanţele de urgenţă toxice date de guvernarea Dăncilă.

Partenerii noştri europeni cunosc adevărata natură a masacrului statului de drept, pusă în operă de coaliţia PSD-ALDE. În plan extern, am văzut că "împăratul este gol". Dragnea a fost huiduit la Congresul socialiştilor europeni, iar mesajul liderului Frans Timmermans a fost foarte clar - dacă vrea să fie parte dintr-un club european, "Liviu" trebuie să îi respecte regulile. Aşa că preşedintele coaliţiei s-a întors de la Congres cu ameninţarea că atât PSD, cât şi ALDE sunt la un pas de a fi excluse din familiile lor politice europene.

Între timp, noi, în ţară, trebuie să avem un singur scop, să nu-i permitem lui Dragnea să ne scoată din Europa!

Doamna Daniela Oteşanu:

"Toate investiţiile şi creşterile de venituri din următoarea perioadă depind de promulgarea Legii bugetului pentru anul 2019, de către preşedintele Klaus Iohannis"

Milioane de români din satele şi comunele României au condiţii de viaţă îmbunătăţite, graţie Programelor PNDL, iniţiate de PSD şi aplicate cu consecvenţă an de an de miniştrii social-democraţi. Este un progres, dar mai sunt multe de făcut pentru a reuşi să se finalizeze investiţiile de care are nevoie fiecare comunitate locală.

Peste 70% din resursele alocate Programelor PNDL au mers către comunităţile din mediul rural, pentru drumuri, trotuare, canalizare, apă, gaze, şcoli, dispensare şi grădiniţe, elemente vitale pentru reducerea decalajelor faţă de oraş.

La acest moment, din peste 12.500 de obiective de investiţii aprobate, aproape 82%, peste 10.350 sunt finanţate în mediul rural. Resursele alocate se ridică la 34,2 miliarde lei, peste 7,2 miliarde de euro. Dintre acestea, o parte reprezintă: 2.689 sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, 1.776 unităţi de învăţământ, din care 880 de creşe şi grădiniţe şi 3.948 drumuri, poduri şi podeţe.

Începând cu ianuarie 2018, au fost deschise şi apelurile pentru infrastructura preşcolară şi şcolară, finanţată prin intermediul POR 2014-2020. Astfel, se află în competiţie, în diverse etape de evaluare, un total de 778 cereri de finanţare, în valoare de peste 780 de milioane de euro, depuse de unităţile administrativ-teritoriale, dintre care 357 sunt de la nivelul comunelor, în valoare de aproximativ 395 de milioane de euro.

Obiectivul guvernării PSD este ca până la finalul mandatului în 2020, decalajele dintre mediul urban şi cel rural să fie reduse cu cel puţin 15%.

În ceea ce priveşte majorarea veniturilor pensionarilor, guvernarea PSD a mărit în avans pensiile. Toate acuzaţiile şi speculaţiile de genul "pensionarii sunt furaţi" ori "PSD încalcă legea" sunt doar propagandă şi demagogie mincinoasă.

În Legea pensiilor nr. 263/2016 scrie clar la art. 102 că pensiile se majorează anual. Nu se precizează nicăieri că se majorează de la 1 ianuarie, aşa cum propovăduiesc apologeţi de pripas din opoziţie. "Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat".

Guvernarea PSD a mărit anticipat pensiile, începând cu 1 iulie 2017, pentru anul 2018, şi la 1 iulie 2018, pentru anul 2019, cu mai mult decât rata inflaţiei şi creşterea reală a salariului mediu brut. Datele sunt clare. Orice altă interpretare este în afara adevărului. Iar insistenţele pe teme care induc nesiguranţă în rândul pensionarilor, de genul "...nu sunt bani de pensii..." sau, "...majorările pensiilor nu sunt sustenabile...", maschează în fapt intenţii de amputare a acestora, la fel cum s-a făcut pe vremea PDL, actualul PNL.

Chiar şi la dezbaterile pe Proiectul Legii bugetului anului 2019, PNL a introdus un amendament, din fericire, respins, în virtutea căruia valoarea punctului de pensie ar fi fost 1.045 de lei, mai mic faţă de cât este acum, 1.100 de lei.

Realizarea tuturor obiectivelor de investiţii prezentate, precum şi continuarea creşterilor de pensii şi salarii nu pot fi puse în aplicare, atât timp cât preşedintele României refuză să promulge cât mai rapid Legea bugetului de stat şi Legea asigurărilor sociale pentru 2019.

Domnul Petru Movilă:

"Masterplanul de servicii de sănătate al regiunii de Nord-Est, o aberaţie a Guvernului Dăncilă"

Am solicitat Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camerei Deputaţilor ca, în prima săptămână a lunii martie, să se dezbată Masterplanul Regional de servicii de sănătate al regiunii de Nord-Est, întâlnire de lucru la care să participe şi ministrul sănătăţii, Sorina Pintea. Am făcut această solicitare, pentru că în document se precizează că, la nivelul regiunii de Nord-Est, numărul de paturi de spital se va reduce cu aproape 4.000.

Pentru Iaşi, masterplanul arată că în afară de Institutul Regional de Oncologie şi de cele două spitale din reţeaua CFR, toate unităţile medicale vor suferi modificări. Cele mai drastice vor fi la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie "Elena Doamna", care va fi transformat într-o unitate sanitară de îngrijire paliativă sau într-un centru pentru femei/copii abuzaţi. În plus, numărul de paturi va fi drastic redus, cu toate că şi la acest moment acesta este subdimensionat.

Vreau să subliniez că Spitalul Regional de Urgenţă este o necesitate pentru întreaga regiune, însă implementarea proiectului nu justifică modificările propuse de Ministerul Sănătăţii pentru zona de Nord-Est. De aceea, nu sunt de acord cu reducerea numărului de paturi şi nici cu schimbarea destinaţiei unor unităţi medicale. Planul propus este departe de a fi soluţia corectă, mai ales când foloseşte informaţii vechi, care nu mai sunt de actualitate. Cel mai simplu argument este faptul că în cazul Institutului de Boli Cardiovasculare, IBCV, este precizat faptul că nu se prevede nicio schimbare majoră. IBCV nu doar că se află în situaţia pe care o ştim cu toţii, însă are nevoie de o clădire nouă, pe măsura Institutului, dar mai ales de o secţie medicală specială pentru chirurgie cardiacă pediatrică. Cred că cei care au redactat acest draft al masterplanului nici măcar nu au ieşit din birou. Au fost consultate primăriile, consiliile judeţene din regiune, liderii de sindicat şi mai ales spitalele?

Acest document trebuie fie reactualizat, fie amânat, mai ales în condiţiile în care nu se cunoaşte niciun termen concret pentru finalizarea construcţiei Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi. Dacă acest masterplan se va aproba în forma actuală, sistemul sanitar ieşean intră în colaps.

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă:

"Dragostea părintească versus ieşirea din sărăcie"

Aproape 160.000 de copii au cel puţin unul dintre părinţi peste hotare, conform statisticilor oficiale. Cei mai mulţi dintre ei îşi văd mama sau tatăl doar în poze sau cel mult o dată sau de două ori pe an. Şi, oricât s-ar strădui, fraţii mai mari sau bunicii nu pot compensa niciodată rolul şi dragostea unui părinte.

Studiul "Efectele economice şi sociale ale migratiei asupra copiilor rămaşi acasă", publicat de Institutul Naţional de Statistică, arată că regiunea cu cei mai mulţi copii cu părinţi plecaţi, aflaţi în atenţia autorităţilor, este cea de Nord-Est, cu un total de 31.576 copii, în special: judeţul Suceava - 9.097 de copii; judeţul Iaşi - 5.529 de copii; judeţul Bacău - 5.160 de copii; şi judeţul Neamţ - 4.636 de copii; apoi urmează regiunea de Sud-Est cu 16.035 copii, în special judeţul Galaţi - 6.174 de copii; judeţul Constanţa - 3.661 de copii şi judeţul Vrancea - 2.648 de copii; în regiunea Sud-Muntenia, avem un total de 12.896 de copii cu părinţi plecaţi, cuprinşi în evidenţele oficiale, aflaţi cu precădere în judeţul Prahova - 4.897 de copii, judeţul Dâmboviţa - 2.727 de copii şi judeţul Argeş - 2.594 de copii.

Copiii care rămân acasă în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate sunt expuşi mai multor riscuri: abandon şcolar, autoizolare, apariţia unor tulburări emoţionale şi comportamentale. Mai mult decât atât, lipsa părinţilor sau a tutorilor legali duce la limitarea accesului copiilor la servicii de sănătate şi de educaţie, la protecţie juridică sau socială.

De asemenea, dificultăţile cu care se confruntă elevii cu părinţii plecaţi, pe care şcolile le raportează cu cea mai mare frecvenţă, sunt legate de scăderea randamentului şcolar, urmată de dificultăţile de relaţionare şi cele de comunicare, tulburări emoţionale, comportamentale, adaptative, fiziologice, frecvenţă scăzută/absenteism. Printre efectele emigraţiei părinţilor identificate de cadrele didactice se numără: incidentele în comunitate, dezinteresul/lipsa de motivaţie pentru studiu, hiperactivitatea, creşterea în greutate, apatie/tristeţe accentuată, agresivitate/violenţă verbală şi fizică, probleme de concentrare a atenţiei ori lipsa de igienă şi scăderea interesului pentru şcoală.

În ultimii ani, România a ajuns ţara din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Confruntat cu această situaţie gravă, statul este incapabil să ofere un răspuns profesionist, adecvat, preferând să se prefacă că nu vede adevăratele drame ale copiilor şi familiilor afectate de acest proces.

Este nevoie de un set de politici publice integrate care să ofere soluţii concrete pentru creşterea integrării în societate a acestor copii, de exemplu suplimentarea urgentă a specialiştilor din şcoli care să desfăşoare activităţi specifice de consiliere, sau formarea profesională în această zonă a celor care asigură servicii de asistenţă socială la nivel local.

Trebuie să facem urgent acest lucru, pentru că, dacă nu avem grijă de prezent, cu siguranţă nu vom avea niciun viitor!

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Tudorele, fă ceva... pentru că putem!"

De doi ani, România stă sub teroarea infractorilor. Unii conduc Parlamentul, alţii populează clădirea Guvernului şi pun la cale jaful asupra banilor publici, adică asupra banilor colectaţi din buzunarul fiecărui român în parte. De doi ani, despre teme de interes pentru toţi cetăţenii - mizeria din spitale, lipsa medicamentelor, lipsa medicilor, şpaga nelipsită către medici, şcolile insalubre şi fără utilităţi, lipsa cadrelor didactice calificate, abandonul şcolar uriaş, şantierele ruginite pe care nu se lucrează de ani de zile, facturile mai mari, preţurile care cresc necontenit - nu se discută în spaţiul public. Nicio problemă reală cu care se confruntă cetăţeanul nu este o prioritate pentru Guvern şi pentru majoritatea parlamentară.

Cel mai important lucru pentru cei care terorizează România de 2 ani şi peste 2 luni este cum să golească puşcăriile de infractori periculoşi, cum să golească de conţinut legile care pedepsesc faptele antisociale şi cum să scape basma curată pe cei care zeci de ani au furat şi s-au înfruptat din munca cetăţenilor oneşti. Apărarea cu orice mijloace a intereselor infractorilor reprezintă adevăratul Program de guvernare pe care l-au pus în practică cei din PSD şi ALDE. Ca în celebra fabulă a cozii de topor, Dragnea şi acoliţii săi s-au folosit în planul lor diabolic de două slugi, care s-au dovedit instrumente extrem de utile.

Vă mai aduceţi aminte răcnetul disperat al lui Codrin Ştefănescu? "Tudorele, fă ceva!" - uite că Tudorel Toader, îndrăgostit de fotoliul de ministru, s-a executat şi a făcut. A îngropat justiţia românească, cu zâmbetul sinistru pe faţă. A semnat la foc automat o sumedenie de ordonanţe de urgenţă, prin care practic a rupt mâinile procurorilor, a distrus munca de ani de zile a judecătorilor, a bulversat tot sistemul judiciar şi a dezincriminat cele mai grave infracţiuni de corupţie.

O altă unealtă utilă a lui Dragnea este, în continuare, Victor Ciorbea, avocatul neruşinat al PSD, nu al poporului. După ce a refuzat să conteste la Curtea Constituţională toate mizeriile de acte normative emise de Guvernul Grindeanu, Guvernul Tudose şi Guvernul Dăncilă, toate conduse de Liviu Dragnea, ne spune într-un total dispreţ că nu este treaba lui şi că el se ocupă de altele, căci - citez - "Avem, har Domnului, destule persoane cu dizabilităţi în România. Prea multe." Oricine poate înţelege că pe Ciorbea îl deranjează faptul că trebuie să protejeze, pe lângă drepturile şi libertăţile tuturor românilor, şi drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Nici nu vreau să mă gândesc la ceea ce a vrut să spună când a zis că acestea din urmă sunt prea multe.... Ciorbea şi-a câştigat pe deplin un loc între cele mai mari ruşini naţionale pe care le-a dat ţara în ultimii 30 de ani.

În România lui Dragnea, oamenii oneşti sunt batjocoriţi, iar infracţiunile sunt ridicate la rang de virtute. În România lui Dragnea, furtul a redevenit principala sursă de îmbogăţire peste noapte a unor neaveniţi, care, în numai câţiva ani, construiesc imperii din banii noştri, ai tuturor. În România condusă de PSD-ALDE nimeni nu o duce mai bine, pentru că preţurile au avansat mult mai repede decât veniturile. În România lor, doar ei trăiesc mai bine. În România lor, fac ce vor şi cum vor, pentru că pot! Asta cred ei, spunând că dacă oamenii au fost păcăliţi şi i-au votat în 2016, pot să facă orice din această ţară. Nu mai este mult timp şi românii le vor demonstra contrariul.

Doamna Raluca Turcan:

"Educaţia nu trebuie să mai fie teren de joacă pentru miniştrii incompetenţi!"

Protestul profesorilor, care a debutat ieri, demonstrează că nimic nu s-a schimbat în educaţie, de când doamna ministru Andronescu şi-a câştigat renumele de "Abramburica". Acelaşi haos, aceeaşi lipsă de viziune şi de coerenţă caracterizează şi astăzi politica PSD în domeniul educaţiei, care abundă în propuneri trăsnite:

• Separarea copiilor cu dificultăţi de învăţare, transformată apoi, la nivel declarativ, într-o propunere de "organizare" a personalului, conform zicalei "nici usturoi nu a mâncat...";
• Somaţia adresată şcolilor de a transmite de urgenţă organigramele către Inspectorate, un preambul mascat al tăierilor de personal;
• Relocarea claselor profesionale la sat, deşi problemele de infrastructură şi de dotări din aceste zone sunt bine ştiute;
• Rostogolirea înainte şi înapoi a proiectului privind reducerea orelor de sport la clasele mici;
• Organizarea de simulări pentru examene în fiecare an, pentru a "creşte presiunea" asupra elevilor - îi vede oare doamna ministru atât de relaxaţi?!;
• Prelungirea cu Editura Didactică şi Pedagogică a contractului pentru o parte dintre manuale, deşi s-au identificat nenumărate greşeli;
• Compromiterea procesului de evaluare a şcolilor doctorale, ceea ce scade drastic calitatea şi credibilitatea studiilor doctorale în România.

România are un plan de relansare prin educaţie, "România Educată", la care au lucrat mii de specialişti, părinţi, profesori, un efort comun şi coerent, pe care, din păcate, actualul ministru nu îl înţelege. În loc de o dezbatere aplicată, onestă, pe probleme şi soluţii adecvate, Ecaterina Andronescu vine cu idei mâzgălite pe colţul mesei, pe care le retrage sau le modifică a doua zi.

Educaţia nu trebuie să mai fie teren de joacă pentru miniştrii incompetenţi. Efectele sunt mult prea costisitoare pentru tinerele generaţii. Dacă mai are o urmă de preocupare pentru acest domeniu, PSD ar trebui să găsească urgent un înlocuitor mai competent pentru portofoliul Educaţiei.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Ce înseamnă votul PNL împotriva Legii bugetului şi amânarea promulgării acesteia de către preşedintele Iohannis?"

Consecinţele nepromulgării Legii bugetului şi votul împotrivă al celor de la PNL, USR şi al restului de partide din opoziţie înseamnă: blocaj la creşterea alocaţiilor pentru copii, blocaj la investiţii, blocaj la creşterea pensiilor, blocaj la creşterea salariilor, blocaj la dezvoltarea României. Acestea sunt rezultatele acţiunilor opoziţiei şi ale preşedintelui României, pe care le propun românilor din fiecare judeţ al ţării.

Din păcate, lipsa de responsabilitate şi de interes s-a dovedit şi în cazul parlamentarilor PNL Botoşani, Cristian Achiţei şi Costel Şoptică, cel din urmă şi preşedinte al liberalilor botoşăneni, care, după ce a votat împotriva adoptării investiţiilor în acest judeţ, a declarat senin, citez - "...am votat împotriva bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale...".

Domnule senator al PNL, cum puteţi să arătaţi atâta ipocrizie faţă de botoşăneni şi să spuneţi că doriţi să avem drumuri, autostradă, investiţii în şcoli, grădiniţe, dispensare medicale şi dotări cu echipamente moderne pentru spitale, alimentări de apă şi canalizare la Botoşani, când recunoaşteţi că nu aţi votat pentru interesul celor care v-au trimis în Parlament? Ruşine să vă fie domnule Şoptică, atât dumneavoastră, cât şi colegului Achiţei pentru dispreţul arătat botoşănenilor prin votul din Parlament. Aţi fost trimis aici, în Parlamentul României, să luptaţi pentru acest judeţ, nu doar să încasaţi o indemnizaţie şi să vă plimbaţi pe banii botoşănenilor până la Bucureşti şi înapoi. Ruşine domnilor de la PNL Botoşani pentru lipsa de bun-simţ pe care aţi arătat-o faţă de cetăţenii judeţului Botoşani, prin votul pe care l-aţi dat împotriva alocărilor de bani care trebuiau să ajungă în Botoşani.

În cârdăşie cu PNL şi cu restul partidelor din opoziţie, preşedintele Iohannis blochează România!

Asistăm în ultimele luni la declaraţiile domnului Klaus Iohannis, candidatul PNL orbit de patimă electorală. În disperarea sa pentru un nou mandat, politicianul Iohannis a ajuns să sacrifice dezvoltarea României. Contestarea bugetului la Curtea Constituţională a României este un act deliberat de blocare a economiei naţionale.

Este fără precedent! Niciodată în istoria României nu a fost un preşedinte care să blocheze bugetul naţional. Domnul Iohannis acţionează ca un agent străin inamic infiltrat în structurile de putere ale ţării.

Este evident că ceea ce face domnul Iohannis nu este de natură să inspire încredere şi optimism şi este de aşteptat ca atitudinea sa absurdă şi antinaţională să afecteze credibilitatea şi implicit indicatorii macroeconomici ai ţării.

Klaus Iohannis nu vrea ca România să meargă bine pentru că nu va mai avea şanse la prezidenţiale. Domnul Iohannis e dispus să-i facă pe români să sufere pentru câştigul său electoral.

Sunt manevre politicianiste, electorale, fără suport în realitate, aşa cum a fost şi cea când a zis că România nu este pregătită să exercite mandatul de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene.

Demagogia şi populismul deşănţat al lui Klaus Iohannis ignoră, răstălmăceşte fapte şi cifre concrete, publice, oficiale.

Ce credibilitate mai poate avea un preşedinte de ţară care minte cu atâta înverşunare, doar pentru a rămâne favoritul fanaticilor anti PSD, în competiţia cu Cioloş?

În guvernarea PSD, toate resursele alocate domeniilor vitale, cum sunt educaţia, sănătatea, investiţiile, toate sunt consistent mai mari faţă de perioada Guvernului Cioloş.

Dacă bugetul propus de PSD+ALDE nu este bun, cum a putut Klaus Iohannis să aprobe bugetul Guvernului Cioloş care prevedea cu 10 miliarde mai puţin la educaţie, cu 16 miliarde mai puţin la sănătate şi cu 10 miliarde mai puţin pentru comunităţile locale?

Declaraţia oficială a Preşedinţiei pe tema bugetului de stat pe 2019 este o însăilare ridicolă de sloganuri electorale. Practic, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Klaus Iohannis şi-a pus poalele-n cap de-o manieră inadmisibilă. Acuzele vehemente nu pot ascunde lipsa de argumente, iar folosirea pupitrului oficial al Preşedinţiei ţării pentru răfuieli politice compromite credibilitatea şi prestigiul unei instituţii vitale.

Doamna Elvira Şarapatin:

"PSD a mărit alocaţiile copiilor"

Coaliţia de guvernare PSD-ALDE a făcut pasul decisiv care face posibilă şi determină creşterea alocaţiilor copiilor, după votul din Parlament. Prin ordonanţa de urgenţă emisă săptămâna trecută, s-a modificat Legea nr. 61/1993, astfel încât noua formulă de calcul să reflecte decizia adoptată în Parlament, la dezbaterea bugetului de stat.

Ceea ce este important de reţinut, pentru a a pune capăt manipulării declanşate de opoziţie pe această temă, prin votul împotriva Legii bugetului de stat, PNL, USR şi PMP au votat inclusiv împotriva majorării alocaţiilor copiilor, în pofida amendamentelor greşite propuse şi a declaraţiilor demagogice.

Mărirea alocaţiilor pentru copii se face prin Legea bugetului de stat, adoptată în Parlament prin votul deputaţilor şi senatorilor PSD şi ALDE şi promulgată în Monitorul Oficial. PNL, USR şi PMP au votat împotriva Legii bugetului de stat pentru 2019. În consecinţă, au votat împotriva măririi alocaţiilor pentru copii.

Discuţiile demagogice privind introducerea, de către PNL, a unui amendament privind majorarea alocaţiilor, nu produc efecte. Alocaţiile se măresc prin legi adoptate, votate de majoritate în Parlament, nu prin discuţii demagogice despre amendamente populiste.

Chiar şi amendamentul PNL, votat iniţial în Parlament, a fost anulat ulterior prin vot, după ce comisiile au constatat că este neconstituţional, pentru că prevedea ca banii să fie luaţi din excedentul de la bugetul de pensii, adică de la majorările punctului de pensie pe care urmează să le acordăm în acest an.

Românii trebuie să ştie că mărirea alocaţiilor pentru copii a fost inclusă în Legea bugetului, datorită soluţiilor găsite de PSD. Toţi parlamentarii PSD, ALDE, UDMR şi minorităţilor naţionale, au votat mărirea alocaţiilor şi soluţia legislativă propusă de PSD pentru această majorare.

Toţi parlamentarii PSD, ALDE, UDMR şi minorităţilor naţionale au votat mărirea alocaţiilor pentru copii, prin votul pentru Legea bugetului de stat. Parlamentarii PNL, USR şi PMP au votat împotriva Legii bugetului, deci au votat împotriva majorării alocaţiilor pentru copii.

Bugetul anului 2019, adoptat de Parlament, este un buget bun, profesionist, sustenabil, care pune accent pe finanţarea şi dezvoltarea comunităţilor locale pe bază de proiecte. Guvernarea PSD are ca priorităţi în acest an sănătatea, educaţia şi investiţiile, în special în infrastructură.

Dezbaterile din Parlamentul României pe bugetul anului 2019 au adus reale câştiguri. Printre cele mai semnificative sunt finanţările unor programe destinate copiilor, precum: diabetul juvenil, vitamina D sau pentru asigurarea unei infrastructuri care să permită mese calde pentru şcolari.

De asemenea, vom avea investiţii în educaţie, pentru dotarea şcolilor cu materiale didactice moderne, precum şi proiecte cu finanţare cu fonduri europene pentru reabilitarea unităţilor de învăţământ.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

"Congresul socialiştilor europeni, prilej de reafirmare a importanţei politicilor socialiste, în vederea creşterii solidarităţii europene şi a politicilor sustenabile de dezvoltare"

Săptămână trecută, a avut loc la Madrid Congresul socialiştilor europeni, unde s-a discutat despre alegerile europene din 2019, ca posibilitate de schimbare a viziunii Uniunii Europene, şi de transformare a acesteia, prin politici eficiente care să conducă la dezvoltare în toate ţările Uniunii şi la o Europă în care echitatea şi egalitatea să fie un element fundamental a statelor membre.

Viziunea socialistă a reprezentat întotdeauna o alternativă pentru Europa. Societăţile europene trebuie să facă faţă provocărilor actuale, iar Congresul de la Madrid a reiterat următoarele aspecte, principiale pentru viitorul european: o Europă a solidarităţii pentru cei mulţi, nu pentru cei puţini, o Europă sustenabilă care protejează planeta, o Europă liberă şi democratică. De asemenea, este necesară aplicarea justiţiei sociale şi a tratamentului egal pentru diferitele grupuri etnice, promovarea femeilor în societate şi eliminarea excluziunii sociale.

Un alt element care trebuie să fie fundamental pentru statele europene este reprezentat de generaţiile tinere - o Europă tânără, care se bazează pe cei tineri, cu forţe proaspete şi idei mereu noi, este absolut necesară pentru viitorul bătrânului continent.

Dacă vorbim despre evoluţie şi dezvoltare, despre sustenabilitate în acţiunile noastre, trebuie să avem în vedere necesităţile europene în domeniul consolidării regulilor din sectorul financiar şi bancar, deoarece cetăţenii nu trebuie să suporte costul greşelilor băncilor sau să îşi vadă depozitele în pericol. Europa are nevoie de un buget solid şi de o viziune nouă pentru asigurarea coeziunii şi solidarităţii între regiuni şi ţări, între cei consideraţi puternici şi cei slabi.

Organizaţiile socialiste din Europa doresc să sprijine promovarea unei Europe mai unite şi mai puternice, care consolidează parteneriate nu numai între ţările dezvoltate, ci şi între cele dezvoltate şi cele aflate în curs de dezvoltare. La Congresul de la Madrid, socialiştii îşi menţin promisiunea de a investi 0,7% din venitul naţional brut în asistenţa pentru dezvoltare şi continuare a unei apărări comune, pentru asigurarea păcii şi securităţii, prin aprofundarea pe mai departe a cooperării cu NATO şi cu alte organizaţii internaţionale.

Congresul de la Madrid a readus în discuţie importanţa viitoarelor alegeri europene din 2019, care reprezintă un moment extrem de relevant pentru noua viziune politică şi socială a Europei. Momentul de reînnoire a contractului dintre reprezentanţii europeni şi viitorii aleşi trebuie să fie şi unul bazat pe conştiinţă, iar socialiştii îşi asumă protejarea drepturile cetăţenilor şi accentuarea solidarităţii şi a unei vieţi mai bune pentru cei mulţi, şi nu doar pentru cei puţini.

Socialiştii europeni garantează că vor reface Europa unită şi puternică, pentru viitorul comun al tuturor cetăţenilor săi. Afirmarea principiilor social-democrate înseamnă a duce mai departe construcţia europeană prin noi proiecte de dezvoltare, prin solidaritate, prin grija faţă de cetăţeni şi prin viziuni noi pentru o Europă puternică, în care vocea României să fie din ce în ce mai prezentă.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Drama copiilor lăsaţi singuri acasă riscă să se transforme în tragedie naţională"

Sunt sigur că aţi auzit, în aceste zile, informaţii oficiale despre situaţia copiilor români ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Situaţia depopulării României este atât de serioasă, încât ar trebui să fie trecută pe agenda oricărei dezbateri publice, de ce nu chiar în CSAT! Organizaţia Naţiunilor Unite a comparat migraţia din România cu cea din Siria, unde este în desfăşurare un adevărat război civil.

Din cifrele aflate în circuitul public, conform raportului MEN/ISJ din 1 ianuarie 2018, am observat un aspect foarte îngrijorător şi periculos totodată - regiunea Nord-Est suferă cel mai mult la capitolul copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Mai mult, judeţul Iaşi, cu peste 11.000 de copii lăsaţi acasă de părinţi, este pe primul loc în ţară la acest clasament trist. Dacă ne uităm la tabelul publicat, observăm că judeţele cu cei mai mulţi copii lăsaţi în grija bunicilor sau a rudelor sunt, în ordine, Iaşi (11.573), Suceava (11.078), Bacău (9.723), Neamţ (7.624), Botoşani (6.811), Vaslui (6.803). Practic, regiunea Nord-Est are de trei ori mai mulţi copii lăsaţi acasă decât media naţională, iar judeţul Iaşi are de aproape 4 ori mai mulţi copii cu părinţi plecaţi în afară decât restul ţării.

Mai mult, judeţul pe care îl reprezint în Parlamentul României are aproape cei mai mulţi copii ai căror părinţi, unic întreţinător al familiei, sunt plecaţi în străinătate, judeţul Bacău fiind pe primul loc.

În această situaţie, cu adevărat tragică din punct de vedere sociologic şi demografic, vă atrag atenţia asupra urgenţei cu care România, în ansamblul ei, trebuie să se concentreze pe această problemă. Sunt zeci de mii de copii care sunt crescuţi de bunici, oameni în vârstă cu multe probleme şi care nu mai au energia şi puterea de a creşte şi de a educa copii sau adolescenţi, conform provocărilor acestor ani. De altfel, psihologii avertizează constant asupra efectelor negative provocate de plecarea părinţilor la muncă în străinătate. Deja vorbim despre tulburări de anxietate, de adaptare, chiar depresie la copii. Mai mult, plecarea unui părinte la muncă în străinătate poate declanşa un divorţ care este un eveniment traumatizant pentru un copil şi aşa privat de afecţiunea unuia dintre părinţi.

În foarte multe cazuri putem constata că unor copii le este practic furată copilăria, căci sunt obligaţi să aibă grijă şi să îşi crească fraţii mai mici.

Părinţii, la rândul lor, neştiind cum să suplinească lipsa lor din viaţa propriilor copii, ajung să compenseze prin abundenţa de bunuri materiale, lucru care dăunează formării sistemului de valori şi de repere materiale echilibrate.

Situaţia este foarte gravă, critică aş putea spune, şi este nevoie să conştientizăm faptul că judeţul Iaşi şi întreaga regiune Nord-Est este din ce în ce mai depopulată, iar riscul de accentuare a acestui fenomen este şi mai mare, în condiţiile în care tot mai mulţi români transformă periplul sezonier de muncă în străinătate în rezidenţă permanentă. Prin urmare, îşi vor scoate şi copiii din România.

Cred că este nevoie de o mare aplecare asupra acestei catastrofe demografice, iar autorităţile statului trebuie să dezvolte mai puternic strategii de a atrage înapoi, în România, cetăţenii plecaţi în afară. Trebuie să tratăm cu mult mai multă convingere Programele de start-up, mai ales în mediul rural. De asemenea, investiţiile în infrastructura de sănătate şi de educaţie la sate trebuie să fie accelerate, astfel încât satul românesc să redevină alternativă la părăsirea locului de baştină.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Grădiniţele sportive ale PSD, o minciună care va băga milioane de euro în buzunarele firmelor prietene"

PSD anunţa, recent, cu surle şi trâmbiţe, aprobarea unei scheme de ajutor de stat prin care orice privat care va înfiinţa o grădiniţă cu program sportiv va beneficia de un ajutor nerambursabil de la stat, în valoare de 500.000 de euro. Banii se dau şi pentru amenajarea sau dotarea de astfel de grădiniţe.

Anunţată de PSD ca o mare realizare, măsura este în fapt o minciună sfruntată, pregătită să bage nişte milioane de euro în buzunarele prietenilor de partid. În primul rând, dacă vor funcţiona conform programului, aceste grădiniţe nu vor fi accesibile pentru populaţia de rând. Toate aceste grădiniţe vor funcţiona în sistem privat, cu taxă. Tot Guvernul PSD este cel care a stabilit taxa, iar aceasta, conform normativelor Ministerului Educaţiei Naţionale, va fi de 5.370 de lei per copil, pe lună. Desigur, există şi obligativitatea de a oferi locuri fără taxă, în procent de minimum 8% din numărul total de preşcolari înmatriculaţi, pentru o perioadă minimă de 4 ani. Dacă nu respectă această cerinţă, cei care iau cei 500.000 de euro de la stat vor fi obligaţi să plătească lunar o penalizare, reprezentând salariul minim de bază brut pe ţară, pentru fiecare loc pentru care nu au acordat gratuitatea.

Cum salariul minim este de 2.080 de lei, la un calcul simplu reiese că pentru aceşti patroni de grădiniţe va fi mai profitabil să încaseze o taxă de 5.370 de lei şi să plătească o amendă de 2.080 de lei, pentru că rămân în buzunar cu diferenţa de 3.290 de lei!

Aşadar, din start, din modul în care a fost gândit programul, este anulată orice componentă socială şi reiese clar că el a fost gândit doar pentru a face favoruri anumitor oameni. Desigur, mulţi se vor întreba cine îşi va permite să plătească aceste taxe, pentru a-şi duce copilul la o astfel de grădiniţă. Veţi vedea că ele vor apărea exact în cartierele de corporatişti de la marginea marilor oraşe, unde s-au construit foarte multe locuinţe luxoase şi locuiesc oameni cu bani, dar de unde lipseşte infrastructura socială de acest gen.

Dacă luăm în calcul şi declaraţiile Ecaterinei Andronescu şi ale lui Darius Vâlcov, care, amândoi, spuneau că s-au consultat cu Ion Ţiriac înainte de a da această Ordonanţă de urgenţă, precum şi declaraţiile lui Ion Ţiriac care spunea că face 500 de astfel de grădiniţe, dar să fie lăsat în pace, să le facă cum vrea el, se pare că avem în faţă o schemă de ajutor de stat cu dedicaţie pentru miliardarul Ion Ţiriac. Interesantă în acest sens este şi prevederea din ordonanţă, că aceste grădiniţe pot fi construite şi de grupurile fiscale, nu doar de firmele private. Iată, deci, cum Guvernul PSD minte din nou, cu neruşinare, şi lansează o schemă de ajutor de stat pentru miliardari, dar o prezintă ca o măsură socială.

Să ne amintim totuşi, în acest context, de celebrul program de construire de săli de sport marca Ion Ţiriac şi Adrian Năstase, săli care acum sunt goale şi dărăpănate, dar şi de declaraţiile publice ale aceluiaşi Ion Ţiriac care spunea public că România nu are nevoie de DNA, ANI sau de cei de la fisc şi de la anticorupţie. Normal că nu are nevoie, în viziunea lor, pentru că încurcă afacerile de partid!

Cel mai trist este însă că Guvernul PSD se gândeşte să bage milioane de euro în grădiniţe private, dar pentru pregătirea profesională a tinerilor nu face absolut nimic. Deja firmele încep să plece din România din cauza lipsei de forţă de muncă calificate, dar Guvernul PSD se îngrijeşte de bunăstarea miliardarilor.

Doamna Theodora Şotcan:

"Salvaţi România... de profesionalism!"

Zilele acestea, ca la orice început de sesiune parlamentară, m-am uitat, cu acelaşi interes pe care îl afişez şi faţă de iniţiativele colegilor mei, la propunerile legislative iniţiate de reprezentanţii opoziţiei, care urmează să intre în dezbaterea Comisiei pentru învăţământ din care fac parte.

Ei bine, ce mi-a fost dat să descopăr, citind una dintre iniţiativele semnate de reprezentanţii Uniunii Salvaţi România? O propunere de modificare şi completare a art. 6 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. La acest articol 6, iniţiatorii doreau să adauge alineatul (6), având următorul cuprins: "Statul sprijină şi coordonează învăţământul particular şi confesional, în condiţiile legii, respectând în întregime drepturile acestuia şi autonomia în materie de organizare şi funcţionare" funcţionare, în original, dar iertăm această eroare de tipar.

Având în vedere faptul că, în cariera mea de până acum, am mai lucrat cu această lege, ceva mi s-a părut ciudat de la bun început. Cu toate acestea, am decis să nu renunţ la buna-credinţă, ci să recitesc cu atenţie textul art. 6 din Legea nr. 1/2011. Dar indiferent de câte ori l-aş fi citit, acesta arăta la fel, după cum urmează:

Art. 6 - (1) În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislaţiei în vigoare.

(2) Regimul actelor de studii emise de unităţile şi de instituţiile de învăţământ se stabileşte prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale.

(3) Conţinutul şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin Hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Faptul că salvatorii doresc să adauge un al şaselea alineat unui articol care are doar trei alineate nu mă mira foarte mult. La urma urmei, ei nu sunt doar unii dintre moştenitorii politici ai Robertei Anastase, care, din aproximativ 80 de deputaţi, a reuşit să făcut 170. Deci nu era imposibil ca dumnealor să facă 5 sau 6 alineate din cele 3 existente. Dar obiectul de reglementare al art. 6 nu avea nici cea mai mică legătură cu propunerea salvatorilor.

Fiind însă chimist, nu jurist, şi cunoscând că salvatorii ştiu mult mai bine decât mine cum stau lucrurile într-un stat de drept, m-am hotărât să aştept avizul Consiliului Legislativ. E clar, m-am gândit, dumnealor îmi vor lămuri înţelesul ascuns a ceea ce eu percepeam drept o eroare.

Între timp, avizul a venit. Priviţi ce conţine:

"3. În ceea ce priveşte intervenţia legislativă propusă, respectiv modificarea art. 6 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, semnalăm că respectivul element structural este alcătuit din doar 3 alineate care reglementează regimul actelor de studii. Analizând norma propusă, constatăm că, atât din punct de vedere tematic, cât şi structural, intervenţia legislativă nu trebuie să vizeze art. 6, ci art. 60, bolduit, să înţeleagă şi salvatorii, care are în compunerea sa alin. (6), iar din punctul de vedere al conţinutului normei, acesta este parţial asemănător."

În continuarea acestei expuneri, avizul Consiliului Legislativ reproduce textul iniţiativei, astfel cum ar trebui să se prezinte acesta, în mod corect. Cu alte cuvinte, personalul Consiliului Legislativ îi învaţă, cu o blândeţe şi o răbdare demne de o cauză mai bună, pe salvatorii ţării, cum trebuie să arate o iniţiativă legislativă, astfel încât să fie măcar coerentă, dacă nu şi oportună.

Mai mult, acelaşi aviz le atrage atenţia iniţiatorilor şi asupra faptului că autonomia pe care o doresc nu poate fi privită decât în contextul normelor privitoare la autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ, iar în ceea ce priveşte învăţământul superior, normele privind autonomia unităţilor de învăţământ se regăsesc deja în Titlul III al Legii educaţiei naţionale, intitulat, în mod sugestiv, "Învăţământul superior".

Voi explica eu, pentru că personalul Consiliului legislativ nu se poate exprima atât de liber.

Domnilor salvatori, citiţi legile pe care doriţi să le modificaţi şi apoi constataţi dacă propunerile dumneavoastră au rost sau ceea ce doriţi să introduceţi în lege există deja!

Asta pentru că, dacă aruncăm o privire asupra aceluiaşi articol 60, pe care este clar că nici nu l-aţi găsit, nici nu l-aţi citit, el cuprinde două alineate, (3) şi (5), care prevăd următoarele: "(3) Unităţile particulare de învăţământ sunt unităţi libere, deschise, autonome, atât din punct de vedere organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituţie", respectiv - "(5) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional acreditate sunt sprijinite de stat, condiţiile fiind stabilite prin Hotărâre a Guvernului".

Urmează alin. (6), care, în forma sa actuală, prevede că "Statul sprijină şi coordonează învăţământul particular şi confesional, în condiţiile legii, respectând în întregime drepturile acestuia".

Iar acum dumneavoastră veniţi şi propuneţi o exprimare ce reproduce, aproape în totalitate, conţinutul alineatelor de mai sus?!

Nu mă mai adresez dumneavoastră, domnilor salvatori, pentru că este clar că nu veţi înţelege nimic. Dumneavoastră aţi venit în Parlament doar pentru a face spectacol, a stârni conflicte inutile şi a mima opoziţia, toate acestea transmise live, pe Facebook. În cel mai clar sens al cuvântului, vă faceţi că îi reprezentaţi pe alegători.

Mă adresez însă dumneavoastră, oamenilor din circumscripţia electorală pe care o reprezint şi din întreaga ţară: nu vă lăsaţi păcăliţi de această ceată a lui Piţigoi, ajunsă în Parlamentul României! Ei sunt cei care, în prima lor experienţă parlamentară, au pretins că depun amendamente la Legea bugetului de stat, când, în realitate, n-au făcut decât să copieze textul legii, din varianta electronică, să îl rescrie cu cele mai mici caractere, pentru a fi greu de citit, şi apoi să îl depună, din nou, la comisii.

Ei sunt cei care, nu mai departe de anul trecut, au pretins, din nou, că depun amendamente asupra bugetului educaţiei, când, în realitate, n-au făcut decât să modifice toate termenele cu câte o zi în plus sau în minus. Şi, în curând, după ce au pretins atât timp că vă reprezintă, vă vor pretinde şi votul. În acel moment, am încredere că veţi şti cine v-a reprezentat cu adevărat şi cine a lucrat pentru interesele dumneavoastră cu seriozitate, consecvenţă şi profesionalism.

Domnul Ion Spânu:

"Guvernul incertitudinii economice"

Înverşunarea cu care actualul Guvern al României ţine să rămână la conducerea ţării, în ciuda tuturor greşelilor flagrante de strategie şi fără să ia în considerare un minimum de dialog, tinde să depăşească cu mult sfera politicului şi să devină un risc din ce în ce mai mare pentru economia românească şi, implicit, pentru mediul de afaceri autohton. Dacă ne raportăm numai la acţiunile din ultima perioadă, constatăm cu uşurinţă că măsurile luate în plan economic nu numai că au dus la o încetinire a creşterii economice, ci şi la bulversarea totală a activităţii antreprenorilor români, aflaţi de prea multă vreme în căutarea unui mediu stabil şi predictibil în care să-şi desfăşoare activitatea cu succes.

"Cât timp voi fi prim-ministru, nu voi introduce nicio taxă nouă în România", ne spunea actualul prim-ministru la învestirea în funcţie. La sfârşitul lui 2018, însă, această promisiune a fost încălcată, antreprenorii români fiind puşi în faţa unui pachet de măsuri fiscale menite să destabilizeze mediul de afaceri. Fără niciun fel de dezbatere publică, fără o consultare prealabilă a mediului de afaceri, care se aştepta la acţiuni concrete în ceea ce priveşte sprijinul în dezvoltarea societăţilor comerciale şi la crearea de noi locuri de muncă, Guvernul a decis o supraimpozitare a companiilor care activează în România. Ordonanţa cuprinde peste 60 de articole, iar fiecare articol are o nouă taxă pentru fiecare sector de economie.

După cum arată datele statistice de la sfârşitul ultimului trimestru din 2018, România a încheiat anul cu o creştere economica de 4%, sub ceea ce au prevăzut guvernanţii, dar în deplină concordanţă cu avertizările adevăraţilor specialişti în economie. Avem de-a face cu o încetinire a ritmului de creştere de la 7%, atât cât se înregistra la sfârşitul lui 2017. Nu ar fi niciun fel de problemă, dacă totul ar rămâne la nivel de previziuni economice, numai că bugetul pentru 2019 a fost proiectat având la bază o creştere economică de 5,5%, precum şi un nivel al Produsului Intern Brut de de aproape 910 miliarde de lei, o sumă destul de greu de realizat. Practic, ni se prezintă un buget nerealist, bazat pe cifre inventate, iar efectele negative asupra economiei nu vor întârzia să apară.

Avem de a face, astfel, cu un Guvern care se dovedeşte din ce în ce mai puţin capabil de a aduce stabilitate în economia românească şi, totodată, de a avea un dialog adevărat cu toate entităţile a căror activitate va avea de suferit în urma mult prea deselor modificări legislative. În acest context, ne punem întrebarea cum poate gestiona actuala conducere executivă a României "Planul Naţional de Adoptare a Monedei Euro", plan recent semnat de Guvern şi trecut neobservat de mass-media. Termenul fixat este anul 2024 şi nu cred că mai este nevoie să precizez că această decizie va fi una capitală pentru economia noastră, cu implicaţii extreme la absolut toate nivelurile.

Pe de o parte, trecerea la moneda euro poate genera o reducere a costurilor de tranzacţie, o intensificare a schimburilor comerciale şi o majorare a investiţiilor. Pe de altă parte, Guvernul va trebui să fie foarte atent la posibilitatea ca nivelul de trai să se deterioreze rapid, la faptul că România nu-şi mai poate echilibra contul curent prin taxe vamale sau cursul de schimb, la deficitul de cont curent care se va majora ca urmare a încetării acestor mecanisme de protecţie.

Este capabil actualul Guvern de a face o analiză corectă asupra acestor implicaţii socio-economice? Este capabil acest Guvern să ia măsurile necesare, pentru ca populaţia României să fie protejată? În mod evident, nu. Decizii cu impact semnificativ mai mic decât adoptarea monedei euro s-au dovedit o sarcină mult prea grea pentru actualul Guvern, incertitudinea economică conducând cu adevărat România.

Domnul Viorel Stan:

"Predarea religiei în şcoli, o adevărată punte spre împlinirea menirii de om"

În cadrul orei de religie, pe lângă însuşirea principalelor învăţături de credinţă, reguli, tradiţii şi evenimente religioase, elevii dobândesc şi deprinderi, obişnuinţe spirituale, care îi fac mai buni, mai respectuoşi, mai responsabili.

Predarea religiei în şcoală este considerată o adevărată punte spre împlinirea menirii de om.

În perioada de dictatură comunistă, învăţământul religios a fost silit să se retragă în biserică şi în puţinele şcoli de pregătire a clerului sau în familiile credincioşilor evlavioşi. Seceta spirituală care a urmat n-a putut distruge însă rădăcinile ontologice ale neamului nostru. S-a produs un mare vid spiritual şi o criză de identitate a conştiinţei, a persoanei umane: "cine sunt, de unde vin, încotro merg?".

Cred că promovarea în şcoală a unei culturi sau a unei educaţii religioase a elevilor este posibilă şi necesară. Cum şcoala pregăteşte sistematic individul în perspectivă intelectuală, morală, civică, estetică, igienică etc., componenta religioasă se adaugă acestora în mod firesc, organic, urmărindu-se complementaritatea şi continuitatea de ordin instructiv şi formativ. Contează ca aceste laturi ale educaţiei să fie vizate nu în chip autarhic, concurenţial, ci ca un demers educaţional global, integrator, realizat cu profesionalism şi responsabilitate de către întreg corpul didactic.

Religia reprezintă o formă de spiritualitate care trebuie cunoscută de elevi. Nu te poţi considera persoană culturală, dacă nu cunoşti propriile referinţe religioase sau pe cele ale persoanelor cu care coexişti în comunitate, dacă nu ştii nimic despre istoria credinţelor şi religiilor, dacă nu înţelegi fenomenologia actului religios. A cunoaşte propriile valori religioase, indiferent de extinderea lor în spaţiul comunitar, reprezintă o modalitate de securizare culturală, o exigenţă care atrage după sine buna situare în registrul cultural.

Educaţia religioasă invită la reflecţie, la evidenţierea eu-lui, la autocunoaştere. Această activitate nu înseamnă numai transmitere de mesaje specifice, ci şi conturare sau reformare a persoanei din perspectiva unor standarde valorice superioare.

Într-o perioadă de disoluţie a reperelor morale, educaţia religioasă poate aduce un suflu nou în ceea ce priveşte aspectele relaţionale, comportamentale la nivel individual sau social. Este evident că societatea românească trece printr-o perioadă de criză morală şi spirituală.

A fi iniţiat din punct de vedere religios înseamnă a fi educat în perspectiva autodevenirii, a avea capacitatea de a spori educaţia şi de a o continua de unul singur. Educaţia religioasă potenţează dorinţa şi responsabilitatea îmbunătăţirii de sine.

Educaţia în spirit religios poate constitui o cale de perfectare a persoanei şi din punct de vedere intelectual, moral, estetic, civic, fizic etc. Reprezintă o modalitate de responsabilizare a eului în legătură cu opţiunile ulterioare.

Cine este educat din punct de vedere religios are, principial, un start existenţial favorizant şi este pasibil de perfecţionare.

Doamna Alina Teiş:

"Ziua protecţiei civile, la ceas aniversar"

Mâine, 28 februarie, rememorăm momentul istoric în care, prin "Înaltul Decret Regal nr. 468", Regele Carol al II-lea a aprobat în anul 1933, Regulamentul Apărării Contra Atacurilor Aeriene, ca o necesitate a protejării populaţiei civile, rezultată în urma efectelor devastatoare ale Primului Război Mondial, constituind actul de naştere al Protecţiei Civile în România.

Protecţia Civilă reprezintă o structură de bază a statului, având o vocaţie europeană şi un rol decisiv în crearea unui cadru de siguranţă şi linişte pentru comunitate. Contextul internaţional ne obligă să ne impunem standarde din ce în ce mai înalte, în concordanţă cu prezentul, să îmbunătăţim şi să modernizăm sistemul de urgenţă, spre a oferi un răspuns prompt şi eficient populaţiei.

Confirmând standardele de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, Protecţia Civilă din România continuă procesul de modernizare şi flexibilizare instituţională, pentru a asigura servicii profesioniste şi eficiente şi a fi, la nevoie, un furnizor de asistenţă umanitară internaţională.

În ultimii ani, angajaţii Protecţiei Civile au intervenit cu profesionalism şi curaj în cazuri limită: inundaţii, alunecări de teren, secetă şi alte situaţii de urgenţă ce au necesitat intervenţii prompte.

Este important să intervii, dar esenţial este să previi! Din acest considerent, accentul pus pe prevenire trebuie să rămână o constantă a Protecţiei Civile şi a celorlalte servicii de intervenţie rapidă.

Am convingerea că fiecare cetăţean trăieşte un sentiment de siguranţă, ştiind că permanent sunt vegheaţi de apărători devotaţi care şi-au ales această meserie de vocaţie, ştiind că implică dăruire, curaj şi solidaritate.

La 86 de ani de la înfiinţare, Protecţia Civilă dă încredere şi siguranţă românilor, dovada fiind misiunile dificile încheiate cu succes.

La mulţi ani!

Doamna Cristina Trăilă:

Coaliţia PSD-ALDE mutilează justiţia. Nu doar că i-a strivit independenţa, dar îi sfâşie şi ultima ură de demnitate. O.U.G. nr. 7/2019 este o manevră clară de uzurpare a independenţei justiţiei, de a trece sub control politic marile parchete.

Încă din 2016, momentul în care această grupare parazit a preluat puterea, România se află într-un continuu regres pe toate planurile, dar în principal în domeniul justiţiei. În acest moment, statul de drept se clatină puternic din cauza numeroaselor tentative ale PSD-ALDE de a-l acapara.

Ultima şi cea mai mârşavă este O.U.G. nr. 7/2019, un act normativ cu reale încălcări ale Constituţiei, adoptat fără consultarea profesioniştilor în drept şi a instituţiilor abilitate, precum CSM şi, în acelaşi timp, fără a ţine cont de recomandările din plan internaţional, precum cele ale Comisiei de la Veneţia şi cele cuprinse în MCV, dar şi de obligaţiile asumate de România la nivelul Uniunii Europene.

Modul în care Guvernul PSD-ALDE înţelege să legifereze în domeniul justiţiei este unul deficitar şi trădează o rea-credinţă alimentată de interesele obscure şi personale ale liderului Liviu Dragnea.

Totodată, nu putem să nu observăm "capacitatea" acestei grupări parazit de a da naştere unor premiere, bineînţeles negative. După ce au provocat cea mai mare manifestaţie postdecembristă, în 2017, acum au reuşit să determine magistraţii să-şi suspende activitatea, în semn de protest faţă de măsurile defectuoase cuprinse în O.U.G. nr. 7/2019, situaţie fără precedent în istoria României.

Este cert pentru toată lumea că Dragnea şi acoliţii săi vor să transforme România într-o dictatură. Acesta este şi motivul pentru care încearcă din răsputeri să destabilizeze statul de drept, să pună mâna pe justiţie şi să o controleze.

Este un plan hain, prin care urmăresc, pe de o parte, să scape de problemele penale, iar pe de altă parte să creeze o poliţie politică, aşa cum au învăţat la şcoala de la Moscova, un instrument de represiune politică pe care să-l folosească împotriva oricui le-ar sta în cale. Cel mai recent exemplu - Secţia pentru investigarea magistraţilor!

Însă, ceea ce nu înţeleg ei este că un astfel de plan este din start sortit eşecului, pentru că România este o ţară democratică, europeană, cu cetăţeni patrioţi, dispuşi să lupte pentru apărarea valorilor şi principiilor care ne definesc.

Noi, cei din opoziţie, vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a contracara atacurile acestei grupări parazit şi pentru a proteja independenţa justiţiei şi statul de drept. În acest sens, PNL solicită abrogarea de urgenţă a O.U.G. nr. 7/2019!

Totodată, Partidul Naţional Liberal sesizează Comisia de la Veneţia şi solicită ca mandatul experţilor Comisiei de la Veneţia în cadrul APCE să includă şi alte proiecte de lege aflate în acest moment în curs de elaborare la nivelul Ministerului Justiţiei.

Nu în ultimul rând, suntem alături de magistraţi şi susţinem toate demersurile întreprinse de aceştia, pentru că, până la urmă, ţelul este unul comun, prezervarea viitorului democratic şi european al României!

Domnii Varujan Vosganian, Varujan Pambuccian, Lucian-Eduard Simion:

"31 de ani de la Pogromul de la Sumgait"

Au trecut 31 de ani de la evenimentele tragice în care au avut de suferit aproape o jumătate de milion de armeni care locuiau în Azerbaidjanul sovietic. Masacrele au fost săvârşite împotriva populaţiei armene din trei oraşe mari: Sumgait, Kirovabad (Gandja) şi capitala, Baku, pentru simplul fapt că, după 70 de ani de înglobare forţată în R.S.S. Azerbaidjan, poporul din Arţakh (Nagorno-Karabagh) decisese să-şi exprime în mod paşnic şi legal voinţa de a trăi liber şi dreptul său la autodeterminare.

În februarie 1988, a început un val de declaraţii şi mitinguri antiarmeneşti, însoţit de distrugeri şi vandalizări ale proprietăţilor care aparţineau populaţiei armene şi agresiuni sângeroase îndreptate împotriva etnicilor armeni. Contrar acestor acţiuni, poporul din Arţakh (Nagorno-Karabagh) a ales calea paşnică şi constituţională de soluţionare a acestei chestiuni, pentru a-şi apăra drepturile. Făptaşii masacrelor se bucurau de sprijinul total al autorităţilor azere, dar şi de îngăduinţa autorităţilor sovietice.

Este important ca în acest moment comunitatea internaţională să înţeleagă esenţa celor întâmplate la Sumgait, pentru a ajunge la soluţionarea pe cale paşnică a chestiunii Nagorno-Karabagh, întrucât propaganda antiarmenească continuă şi astăzi. Conducerea Azerbaidjanului, acum ca şi atunci, încalcă cu regularitate Acordul de încetare a focului şi emite ameninţări de începere a acţiunilor militare împotriva Arţakhului (Nagorno-Karabagh).

Crimele organizate şi comise la nivel de stat au dus la pieirea a sute de armeni şi este greu să crezi că aceste fapte cumplite se întâmplă în zilele noastre. Aşa a fost, de pildă, şi cazul ofiţerului armean Gurgen Markaryan, care, acum 15 ani, participa, la Budapesta, într-un program din cadrul Parteneriatului pentru Pace al NATO, ucis cu toporul în timp ce dormea, iar fapta a fost comisă de Ramil Safarov, cel care a fost proclamat ulterior erou naţional al Azerbaidjanului.

Deşi numeroase instituţii internaţionale au fost informate în legătură cu crimele comise de Azerbaidjan împotriva populaţiei civile armene din Arţakh şi din alte regiuni ale Azerbaidjanului sovietic, autorităţile azere continuă să profite de lipsa de reacţie a acestora, fapt care naşte noi încălcări ale drepturilor omului.

Pogromul de la Sumgait este o crimă îndreptată împotriva umanităţii, iar nerecunoaşterea sa este o crimă în sine. Considerăm că recunoaşterea şi compasiunea internaţională este puţinul pe care îl putem face, pentru a cinsti memoria martirilor de la Sumgait.

Doamna Viorica Cherecheş:

"Miniştrii demişi, repuşi în funcţie - politica de resurse umane a PSD!"

Propunerea PSD pentru Ministerul Transporturilor nu ne-a surprins! Chiar dacă vă lăudaţi cu o resursă umană uriaşă, continuaţi să veniţi cu aceiaşi oameni. Nominalizarea domnului Cuc pentru postul de ministru al transporturilor, fost ministru al aceluiaşi minister în perioada iunie-octombrie 2017 în Guvernul Tudose, ne pune pe gânduri. Unde vă sunt specialiştii şi profesioniştii? De ce îl numiţi pe acest om care nu a făcut nimic pentru domeniul pe care l-a păstorit? Abilităţile Domniei Sale rămân încă o enigmă...

Marele ministru al muncii, doamna Olguţa Vasilescu, omul bun la toate, nu a fost acceptată la Ministerul Dezvoltării, chiar dacă aţi tot insistat. Norocul nostru că, după atâtea refuzuri, doamna Olguţa nu se mai vrea deloc ministru.

Nu mai vorbim despre domnul Andruşcă, de capabila doamna Plumb, pusă mereu interimar la ministerele fără ministru, dar şi de eterna Ecaterina Andronescu, acum, la al patrulea mandat la Ministerul Educaţiei Naţionale!

Cu toate acestea, în privinţa infrastructurii României, cred că putem sta liniştiţi. Domnul Cuc a declarat că "Votul primit mă determină să preiau cu şi mai multă hotărâre proiectele de infrastructură care aşteaptă să fie soluţionate." Vorbe, multe vorbe!

Nu cred ca acest ministru va fi capabil să soluţioneze ceva ce nu a reuşit până acum!

Investiţiile în infrastructura de transport sunt considerate, pe bună dreptate, una dintre măsurile eficiente de combatere a crizei economice, iar viziunea europeană asupra politicii referitoare la dezvoltarea reţelelor de transport şi a infrastructurii aferente este îndreptată în scopul creării unei interoperabilităţii la nivel comunitar.

România rămâne în continuare atractivă pentru multe domenii investiţionale, atât din perspectiva factorilor de producţie, cât şi din punctul de vedere geografic, al poziţionării ţării noastre faţă de pieţele orientale, iar fructificarea unui astfel de avantaj competitiv depinde numai de coerenţa politicilor dumneavoastră.

România continuă să se îndrepte într-o direcţie greşită. Guvernul Dăncilă, cu marii şi micii miniştri, cel mai slab Guvern al României postdecembriste, are datoria de a rezolva problemele cu care se confruntă cetăţenii acestei ţări, cât mai repede posibil, nu cu termene din 2021 sau 2024.

Domnilor guvernanţi, nu mai prostiţi pe nimeni! Românii ştiu mai bine decât în trecut diferenţa dintre vorbe şi fapte, dintre demagogie şi adevăr.

Domnul Mihai Weber:

"Turismul, o ramură importantă pe agenda Partidului Social Democrat"

Printre numeroasele obiective de bază ale actualului Program de guvernare al PSD, amintim şi promovarea, dezvoltarea tuturor zonelor turistice ale României.

După cum ştim, după acordarea voucherelor de vacanţă şi reducerea TVA pentru activităţile din turism, un nou act normativ care oferă condiţii speciale de finanţare în domeniul turismului a fost adoptat de Guvernul României, în data de 19 februarie a anului în curs.

Prezenta ordonanţă de urgenţă prevede reducerea decalajelor dintre dezvoltarea turismului din România faţă de ţările concurente la nivel mondial, prin oferirea unor condiţii speciale de finanţare a activităţilor de turism.

Astfel, conform ordonanţei, prin derogare de la Legea nr. 273/2006, investiţiile în turism se pot finanţa pe o perioadă care se poate întinde până la 4 ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă 2 ani.

Mă bucur că am putut lucra împreună la acest proiect, acest pas cântărind mult pentru autorităţile locale care au în plan să realizeze proiecte de infrastructură turistică, urmărindu-se astfel ca România să devină competitivă în cât mai multe domenii turistice.

Avem şansa de a participa, împreună, prin muncă şi responsabilitate, la reconstrucţia României, şansă pe care vă sfătuiesc să nu o ratăm. România are nevoie de o echipă unită, de proiecte de suflet care să se unească pentru a construi, pentru a moderniza şi promova atracţiile turistice existente aici.

Doamna Tudoriţa Lungu:

"Stop guvernării «Taie tot»!"

La mai bine de doi ani de când PSD şi aliatul său ALDE au pus stăpânire pe România, am ajuns la concluzia că singurul lucru coerent al actualei guvernări este dorinţa de a distruge iremediabil România. Măsurile strâmbe se ţin lanţ, deciziile controversate par să nu mai aibă sfârşit, nemulţumirile sunt tot mai mari. Am uneori sentimentul că asistăm la o piesă de teatru pusă în scenă de un regizor prost, care le-a dat actorilor o singură dispoziţie: "Tăiaţi"!

În România, se taie tot. Se taie numărul de paturi din spitalele publice, printr-un Masterplan pe sănătate făcut dintr-un birou, fără nicio legătură cu realitatea. Vorbim despre spitale regionale care continuă să rămână la stadiul de proiect pe hârtie, dar ne înghesuim să desfiinţăm spitale orăşeneşti sau să le transformăm în policlinici. În timp ce, pentru Ardeal, este prevăzut un număr de 520 de paturi la suta de mii de locuitori, în una dintre cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană, regiunea Nord-Est, se doreşte alocarea unui număr de 470 de paturi la suta de mii de locuitori. Unde este logica, ce concluzii poţi trage de aici?

Tăiaţi, domnilor guvernanţi! Tăiaţi de la sănătate, tăiaţi şi de la educaţie! În judeţul Bacău, pe care îl reprezint în Parlamentul României, în ultimii doi ani s-au închis 211 şcoli din mediul rural. În loc să le ofere celor mici şansa unei educaţii de calitate, Guvernul a ales să taie. Elevii au fost mutaţi la şcolile de centru, acolo unde, în aceeaşi clasă, învaţă concomitent clasa I-a şi a II-a sau, nu de puţine ori, învăţământul simultan cuprinde copii de la toate clasele I-IV.

Cu aceeaşi nonşalanţă a unui măcelar, Guvernul Dăncilă şi cei care îl păpuşăresc au decis că în comunităţile româneşti nu mai este nevoie de dezvoltare. Aşa că s-au tăiat bugete, s-au alocat mai puţini bani, dar, în schimb, responsabilităţile bugetare locale au sporit. Bugetul pentru asistenţa socială a fost complet tăiat. Este treaba comunităţilor să se ocupe acum de copiii cu dizabilităţi, de persoanele cu handicap şi de asistenţii lor. De unde bani? Primăriile să se descurce. Guvernul social-democrat nu vrea să ştie de oamenii aflaţi în nevoi. Evident, asta va presupune alte tăieri. De această dată, de la investiţii, că tot s-a lăudat Viorica Dăncilă că a scos satul românesc din noroi. O invit la Bacău, în sate unde se ajunge pe drumuri, nici măcar pietruite, şi unde lumina electrică este singura legătură cu realitatea lumii moderne. O invit în comunităţi unde este nevoie de fonduri pentru drumuri, canalizări, apă potabilă, de cabinete medicale şi de şcoli funcţionale.

Este revoltător ceea ce se întâmplă, pentru că toate aceste tăieri şi bătaia de joc la care supuneţi România au un efect năucitor. Le tăiaţi românilor speranţa că pot trăi bine la ei acasă. Le tăiaţi tinerilor puterea de a crede într-o Românie modernă. Le tăiaţi oamenilor de afaceri dorinţa de a investi, de a crea locuri de muncă şi prosperitate, într-o ţară în care lipsa de predictibilitate legislativă şi fiscală este singurul lucru cert. De fapt, ne tăiaţi tuturor încrederea într-o Românie a bunului simţ, a respectului şi normalităţii. Iar printre noi se află şi copiii dumneavoastră!

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Pe 1 martie este marcată Ziua internaţională "Zero discriminare". Această zi evidenţiază dreptul oricui de a trăi în deplină demnitate, indiferent de vârstă, gen, orientare sexuală, naţionalitate, etnie, culoare a pielii, profesie, educaţie sau credinţă. România are nevoie de o societate fără discriminare, în care cetăţenii promovează şi sărbătoresc diversitatea, toleranţa şi incluziunea. Femeile, copiii şi tinerii, membrii comunităţii rome, persoanele cu dizabilităţi - se numără printre grupurile din societatea noastră, care în continuare sunt supuse unor discriminări repetate.

Costul discriminării pe piaţa forţei de muncă este izbitor. Doar discriminarea femeilor în sectorul economic, împreună cu rata redusă a participării femeilor pe piaţa muncii aduc anual României pierderi de 1.6% din PIB. Promovarea egalităţii de gen şi încurajarea participării sociale a tuturor categoriilor de cetăţeni sunt critice pentru recuperarea şi dezvoltarea României. Crearea unor alternative viabile pentru echilibrarea vieţii profesionale cu viaţa de familie şi combaterea violenţei asupra femeilor, a hărţuirii şi discriminării, se impun ca soluţii integrate, pentru a reduce costurile asociate discriminării pe bază de gen. Astăzi, în România, persoanele cu dizabilităţi întâlnesc multiple obstacole în încercarea de a se integra la viaţa socială şi economică. Aceste persoane se confruntă cu dificultăţi nu doar în ceea ce priveşte accesul la piaţa muncii, dar şi când vorbim despre accesul în clădiri, instituţii sau transport public. Astfel, societatea actuală perpetuează inegalitatea în drepturi, iar discriminarea aduce cu sine marginalizarea şi segregarea cetăţenilor.

Avem datoria de a asigura demnitatea şi participarea tuturor oamenilor în societate. De aceea, trebuie să creăm alternative viabile care vor îmbunătăţi participarea în câmpul muncii a tuturor cetăţenilor României. Trebuie să garantăm un mediu de lucru incluziv, cu condiţii de muncă decente pentru toţi şi să asigurăm accesul la piaţa liberă a locurilor de muncă pentru tineri, femei, persoane cu dizabilităţi sau membrii comunităţii rome. Stă în puterile noastre să schimbăm viaţa a mii de oameni din România, a căror voce nu este auzită, să le oferim susţinere, sprijin şi echitate!

Domnul Neculai Iftimie:

"Parlamentul a salvat o Universitate agricolă de la pierderea obiectului de activitate"

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului "Regele Mihai I al României" din Timişoara administra până la 15 iunie 2018 bunuri, din domeniul public al statului, în suprafaţă totală de 1633,77 hectare. După acea dată, terenurile sus-menţionate au trecut conform prevederilor Legii nr. 132/2018 în proprietatea Universităţii, trecând din domeniul public al statului şi administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în proprietatea acesteia.

Legiuitorul, prin promovarea acestei legi, a ţinut cont că activitatea de învăţământ superior în domeniul agricol constituie o prioritate naţională şi are un rol important în strategia de dezvoltare economică durabilă. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului este o unitate de învăţământ superior agricol etalon, care si-a dezvoltat şi modernizat baza tehnico-materială, pentru a asigura un proces de învăţământ modern şi pentru susţinerea activităţilor ştiinţifice, în actualul context european şi internaţional, dezvoltare şi modernizare care au depins şi depind de regimul juridic al bunurilor din patrimoniu şi respectiv de existenţa dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.

Terenurile agricole constituie baza materială aferentă procesului de instruire şi educaţie, bază fără de care nicio Universitate cu profil agricol şi silvic, care are în structura sa staţiuni didactice, nu ar putea să-şi desfăşoare activitatea pentru care a fost autorizată să funcţioneze, pierzându-şi practic obiectul de activitate, în condiţiile în care se făceau presiuni pentru constituire şi reconstituire a dreptului de proprietate din aceste terenuri, înainte de promulgarea legii.

Prin obţinerea dreptului de proprietate, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului "Regele Mihai I al României" din Timişoara se asigură că patrimoniul universităţii este protejat împotriva abuzurilor şi al efectelor altor legi speciale, care ar putea lăsa fără baza materială absolut necesară funcţionării, putându-se totodată asigura dezvoltarea bazei materiale, prin participarea ca proprietari de terenuri agricole, la proiecte şi parteneriate naţionale şi internaţionale.

Sper ca prin îmbunătăţirea legislaţiei să se susţină în continuare sistemul de învăţământ agricol şi cercetarea ştiinţifică în domeniu, întrucât România este o ţară eminamente agrară.

Domnul Ioan Dîrzu:

"Marii angajatori privaţi majorează salariile, ca urmare a bunei guvernări a PSD"

Majorarea salariilor angajaţilor din firmele private dovedeşte valabilitatea prevederilor din Programul de guvernare 2018-2020 şi a măsurilor care au vizat creşterea succesivă a salariului minim pe economie. În acelaşi timp, sunt invalidate teoriile economiştilor liberali care prevedeau exodul firmelor private din România, pe motiv de creştere a costurilor cu forţa de muncă.

Este evident că, în timp ce opoziţia şi Iohannis tot încearcă să blocheze guvernarea, PSD aplică consecvent decizii care cresc veniturile populaţiei, dar şi eficienţa economiei româneşti.

Principalul obiectiv al Programului de guvernare 2016-2020 a fost ieşirea din cercul vicios al salariilor mici. În 2017, de exemplu, creşterea câştigului salarial nominal a fost de 24,6% în sectorul public şi 13,7% în sectorul concurenţial. Există argumente puternice pentru a continua această creştere a salariului minim pe economie şi nu vom da înapoi.

Creşterea salariului minim nu a condus la reducerea locurilor de muncă, ci dimpotrivă. Cu toate că în ultimii 5 ani salariul minim s-a dublat, numărul salariaţilor s-a majorat cu peste 550.000.

Peste 13% dintre lucrătorii cu normă întreagă şi 61% dintre lucrătorii cu timp parţial de lucru sunt sub pragul sărăciei. România are de departe cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor din Uniunea Europeană.

Este demonstrat că majorările normale ale salariului minim conduc la reducerea inegalităţilor de venituri. Cu o societate puternic polarizată, România ocupă locul 7 în UE în ceea ce priveşte inegalitatea de venituri accentuată, mai mare decât media UE.

Am redus inechitatea distribuirii venitului naţional între muncă şi capital. Dacă în ţările dezvoltate observăm o pondere echilibrată alocată compensării salariaţilor şi capitalului, în România doar 36% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaţilor, 55% pentru remunerarea capitalului şi restul pentru taxe indirecte minus subvenţii. Noi am mărit şi vom mări salariile până într-acolo încât să ajungă egal cu ponderea capitalului.

Toată lumea trebuie să înţeleagă că românii nu sunt sclavi şi nu merită să muncească pe salarii de nimic. Românii sunt oameni muncitori, serioşi şi bine pregătiţi şi au dreptul la un trai decent după 30 de ani de tranziţie prost înţeleasă.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Alegerile parlamentare din Republica Moldova, o miză pentru parcursul proeuropean al ţării"

Duminică, 24 februarie, au avut loc alegeri parlamentare în Republica Moldova. Am participat, în calitate de observator din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, APCE, la întreg procesul alegerilor, nelipsit de comportamente nedemocratice din partea unor forţe care contestă parcursul proeuropean al Republicii Moldova.

Mai puţin de jumătate dintre cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova au participat, duminică, la alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ, potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală, CEC.

Conform ultimelor date, situaţia se prezintă astfel: Partidul Socialist din Republica Moldova, PSRM, al preşedintelui Igor Dodon, se clasează pe primul loc, în urma alegerilor legislative desfăşurate duminică, după numărarea a 100% din voturile din circumscripţia naţională, obţinând 31,15% din voturi, fiind urmaţi de Blocul electoral ACUM, Alianţa proeuropeană formată din formaţiunile PAS şi DA, conduse de Maia Sandu şi, respectiv, Andrei Năstase, care au obţinut 26,84% din voturi. Pe locul al treilea s-a situat Partidul Democrat, PD, al lui Vlad Plahotniuc, cu 23,62%, iar pe locul al patrulea s-a situat partidul primarului din Orhei, Han Şor, Partidul politic "Şor", PPŞ, care a strâns 8,32% din voturi.

Rezultatele alegerilor nu sunt favorabile parcursului proeuropean al Republicii Moldova, dar fraţii noştri de peste Prut au speranţă prin scorul obţinut de blocul electoral ACUM.

Stadiul actual al relaţiilor noastre bilaterale cu fraţii de peste Prut cunoaşte perioade de destindere şi apropiere pe subiecte circumscrise dialogului politic şi al cooperării sectoriale - economică, culturală, cultural - ştiinţifică, umană.

Mesajul pe care îl transmit cetăţenilor moldoveni este următorul: relaţia României cu Republica Moldova este un specială, datorită istoriei, culturii, tradiţiei şi limbii noastre comune, dar şi prin prisma obiectivelor strategice privind parcursul european al Republicii Moldova.

Reiterez că România abordează pragmatic relaţia cu Republica Moldova, pornind de la interesul legitim de a vedea statul vecin intrând pe un făgaş ireversibil al integrării europene şi de a asigura o zonă de stabilitate şi securitate la frontiera estică a României, care a devenit graniţa răsăriteană a UE şi NATO.

În final, doresc să vă transmit că îmi voi oferi sprijinul ferm pentru menţinerea stabilităţii interne a fraţilor de peste Prut, mai ales că, în acest moment, Republica Moldova traversează un moment important din perspectiva devenirii sale ca parte a spaţiului european.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

"PSD scumpeşte totul în România!"

Ordonanţa nr. 114, care creşte toate preţurile în România şi duce ţara într-o criză economică, arată de parcă a fost gândită de ministrul discotecar al PSD, noaptea în vreun club de fiţe, ori alături de celălalt artist al Guvernului, mare colecţionar de tablouri şi care îşi face veacul prin cimitire, căutând oameni să-i aducă la vot.

Iluzia resurselor financiare nelimitate, pe care guvernarea PSD-ALDE a creat-o în ultimii ani, este tot mai aproape de final. Se vede că nu mai au bani, vistieria statului este goală, iar prin Ordonanţa nr. 114 scumpesc totul în România. Impozitele şi taxele cresc cu până la 50%, creditele bancare vor pune oamenii în situaţii disperate, pentru că o rată lunară care astăzi este de 800 de lei va ajunge la 1.050 de lei. Furnizorii de gaz şi curent au anunţat deja că vor creşte tarifele, ca urmare a efectelor Ordonanţei nr. 114. De asemenea, motorina şi benzina se vor scumpi, ajungând la aproape 7 lei/litru.

Am impresia că domnii parlamentari din PSD-ALDE nu plătesc facturi, nu ştiu cât costă combustibilul pe săptămână pentru un angajat care este nevoit să se deplaseze la muncă cu maşina proprie.

Ei trăiesc într-o lume paralelă, a bunăstării, cu salarii mari şi siguranţa unor pensii speciale care îi fac lipsiţi de grija bătrâneţilor, asta în timp ce în România reală există bătrâni care, după o viaţă de muncă, au o pensie de sub 100 de lei. Este sfidător pentru părinţii şi bunicii noştri ca, după o viaţă de muncă, să primească o pensie care să nu le permite nici măcar un trai decent, în Maramureş existând pensie de numai un leu. Acum vor taxa întreg mediul privat, crescând costurile firmelor româneşti, pentru ca ulterior aceştia să crească preţurile, iar în final cei din PSD-ALDE sa ia bani tot din buzunarele românilor şi să-şi ducă traiul bun pe spatele şi munca cetăţenilor. Problema este că atunci când o să pice tot acest sistem ticălos, cetăţenii României vor avea cel mai mult de suferit de pe urma mârşăviei acestei guvernări PSD.

Am spus-o şi mai repet: Îndrăzniţi să credeţi că PSD distruge România!

Doamna Mirela Furtună:

"1 martie, sărbătoarea Mărţişorului"

Peste două zile vom celebra unul dintre cele mai frumoase obiceiuri precreştine, sărbătorit atât de români, cât şi de bulgari sau macedoneni, mă refer la tradiţia Mărţişorului.

Aş îndrăzni să spun că, de la finalul anului 2017, Mărţişorul a devenit o sărbătoare internaţională. În 6 decembrie 2017, la Jeju, în Coreea de Sud, în cadrul reuniunii Comitetului pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, s-a decis înscrierea sărbătorii Mărţişorului în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Imaterial Mondial.

Dosarul pentru înscrierea acestei sărbători în Patrimoniul Imaterial UNESCO a fost depus de România, alături de trei ţări pe teritoriul cărora există această tradiţie, respectiv, Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord şi Bulgaria.

Sărbătoarea Mărţişorului are origini incerte, dar prezenţa în toate cele patru ţări se consideră a fi datorată substratului comun daco-tracic. Pe teritoriul României au fost identificate amulete asemănătoare cu mărţişorul de acum, aproximativ 8.000 de ani, sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu.

Semnificaţia mărţişorului este uşor diferită. Dacă la români mărţişorul simbolizează reînnoirea timpului şi renaşterea naturii, la bulgari mărţişorul, sau marteniţa, aşa cum o denumesc ei, reprezintă un talisman contra spiritelor rele ale lumii, o urare de sănătate şi un semn de apreciere.

De asemenea, tradiţiile care însoţesc această sărbătoare diferă de la ţară la ţară, dar şi de la regiune la regiune. De regulă, femeile şi fetele primesc mărţişoare pe care le poartă pe parcursul lunii martie, dar în Republica Moldova pe 1 martie fetele oferă mărţişoare băieţilor, pentru ca pe 8 martie băieţii să ofere mărţişoare fetelor. În Bulgaria, mărţişoare primesc atât băieţii, cât şi fetele şi sunt purtate în conformitate cu statutul social.

Indiferent de micile diferenţe cu privire la modalitatea de celebrare, câteva lucruri rămân comune, respectiv şnurul cu alb şi roşu, faptul că se sărbătoreşte pe 1 martie şi că este o sărbătoare ce vesteşte venirea primăverii.

Fiind o sărbătoare tradiţional românească şi, mai nou, internaţională, adresez o invitaţie tuturor românilor să se bucure de această tradiţie şi să primească primăvara cu optimism şi bucurie!

Doamna Anişoara Radu:

"Miniştrii da, bugetul ba"

În declaraţia de astăzi voi face referire la evenimentele politice de săptămâna trecută, care l-au avut ca protagonist principal pe domnul Klaus Iohannis, preşedintele României.

Voi prezenta iniţial evenimentele bune, cele care au rezolvat situaţiile de blocaj din cadrul Guvernului - mă refer la numirea noilor miniştri, al dezvoltării şi transporturilor.

Astfel, după o perioadă foarte lungă de timp, în care atât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cât şi Ministerul Transporturilor nu au avut titulari, ca urmare a demisiilor domnilor Lucian Şova şi Paul Stănescu, înaintate la finalul lunii noiembrie, avem în sfârşit doi miniştri noi.

Vreau să subliniez că domnul Iohannis a blocat în mai multe rânduri numirea unor miniştri la cele două ministere, respingând fără temei mai multe nominalizări făcute de PSD, respectiv Lia Oguţa Vasilescu, Ilan Laufer sau Mircea Drăghici. Aceste respingeri vin în contextul în care România deţine Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene şi era absolut necesar să există miniştri plini pentru negocierea dosarelor aferente ministerelor de resort. Din punctul meu de vedere, toate persoanele nominalizate ar fi putut face faţă cu brio în poziţiile de ministru, mai ales că două dintre persoane au deţinut şi în trecut portofolii.

Totuşi, săptămâna trecută, domnul Iohannis a semnat decretele de numire în funcţiile de miniştri ale domnilor Razvan Cuc, la Ministerul Transporturilor, şi Daniel Suciu, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Aşa cum îi cunosc, sunt convinsă că se vor achita cu succes de atribuţiile importante pe care le au şi vor ajuta la implementarea Programului de guvernare. Le urez, pe această cale, mult succes în activitatea lor!

Vestea mai puţin bună este că domnul Iohannis a refuzat să promulge Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, în contextul în care suntem deja în luna martie.

Sigur, au existat mai multe motive pentru care Guvernul a transmis spre aprobare Parlamentului cele două legi cu întârziere, inclusiv faptul că CSAT a emis avizul consultativ foarte târziu, dar să amâni în continuare intrarea în vigoare a bugetului este un semn de rea- credinţă.

Prezentam, încă de săptămâna trecută, elementele principale ale bugetului şi arătam că acesta este construit pornind de la date economice solide.

Menţionam, de asemenea, că o amânare a promulgării celor două legi ar aduce numai dezavantaje României şi românilor, dar asta nu a contat pentru domnul Iohannis.

Domnul preşedinte a atacat Legea bugetului de stat la Curtea Constituţională, deşi niciodată un astfel de demers nu a avut succes. Practic, deşi este evident că legea va fi declarată constituţională, domnul preşedinte a tras, din nou, de timp, fără nicio justificare.

În mod paradoxal, deşi a lăudat opoziţia şi PNL pentru amendamentul care ar fi dus la mărirea alocaţiilor copiilor de la 1 martie, tocmai această amânare a promulgării duce la imposibilitatea măririi alocaţiilor de la 1 martie. Speţa va fi dezbătută de CCR abia pe 6 martie, iar ulterior deciziei preşedintele va mai avea încă 10 zile la dispoziţie pentru a promulga legea.

Trebuie să subliniez faptul că alocaţiile vor fi mărite datorită amendamentelor adoptate de PSD la bugetul de stat, amendamentul PNL fiind neaplicabil. Mai mult, Guvernul a şi emis o Ordonanţă de urgenţă pentru mărirea alocaţiilor, în baza modificărilor adoptate în Parlament.

Astfel, este foarte posibil să avem buget aprobat şi promulgat abia pe la finalul lunii martie, din păcate.

În încheiere, îi solicit domnului Klaus Iohannis să nu mai blocheze, fără justificare, măsurile necesare pentru dezvoltarea României şi pentru buna funcţionare a instituţiilor statului, fie că vorbim despre numirea unor miniştri sau şefi în justiţie, fie că vorbim despre legi importante, precum Legea bugetului.

Doamna Camelia Gavrilă:

"Tinerii şi organizaţiile de tineret - valorizare, susţinere, investiţie în viitor"

Odată cu aprobarea de către Parlament a Legii bugetului de stat pe anul 2019, urmează o nouă etapă, realizarea bugetelor locale la nivelul primăriilor, al unităţilor administrativ-teritorial.

În aceste momente, în care se iau decizii importante, doresc să atrag atenţia asupra unor alocări necesare, pentru susţinerea iniţiativelor şi a activităţilor tinerilor, aspecte care şi-au arătat în timp beneficiile pentru comunităţi. Astfel, fiecare buget trebuie să conţină o finanţare adecvată pentru proiecte şi iniţiative, pentru consolidarea activităţilor de tineret şi dezvoltarea acestora, conform Legii tinerilor nr. 350/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la finanţarea activităţii publice de tineret, care prevede la art. 28 alin. (1) "Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ constituie anual, în cadrul bugetelor proprii, Fondul destinat activităţilor de tineret" şi la alin. (1¹) "Consiliile locale, altele decât cele prevăzute la alin. (1), pot constitui anual, în cadrul bugetelor proprii, Fondul destinat activităţilor de tineret."

Este cunoscut faptul că societatea civilă, în mod special segmentul tinerilor, reprezintă un actor social cu un rol extrem de important în funcţionarea şi în consolidarea unei societăţi democratice şi a unui stat de drept, acţiunile sale fiind complementare politicilor pe care statul le implementează într-un anumit domeniu. Mai mult decât atât, existenţa şi funcţionarea în condiţii optime a societăţii civile reprezintă însăşi garanţia existenţei unui stat de drept autentic, bine articulat în toate componentele sale.

Astfel de alocări bugetare stimulează participarea tinerilor la viaţa comunităţii, întrucât ONG-urile îşi pot asuma campanii şi mize care nu fac obiectul unor instituţii, dar care includ aspecte deosebit de importante pentru viaţa tinerilor şi a comunităţilor în general, în sensul proiectelor ecologice, pe teme de sănătate, democraţie, civism, preocupări umanitare, protecţia copilului şi sprijinul persoanelor de vârstă adultă etc.

Declaraţia politică de astăzi vizează necesitatea promovării unor alocări bugetare adecvate de către unităţile administrativ-teritoriale pentru programele de tineret, pentru activitatea ONG-urilor din România, ca urmare a efectelor Legii nr. 350/2006, recent modificată în Parlament, chiar în sensul unor precizări necesare alocărilor bugetare pentru tineri, iar etapa actuală de concretizare a bugetelor locale pe anul 2019 trebuie să conţină şi dezbateri pe această temă.

Alocările bugetare destinate susţinerii ONG-urilor de tineret trebuie să corespundă obiectivelor politicilor de tineret asumate de autorităţile statului, centrale sau locale, aşa cum rezultă acestea în urma consultărilor permanente cu reprezentanţii structurilor asociative de şi pentru tineret, dar şi în corelaţie cu strategiile, obiectivele şi prevederile la nivelul Uniunii Europene, care vizează segmentul tinerilor.

Sectorul fundaţiilor, federaţiilor, asociaţiilor de tineret este unul foarte dinamic în România, activităţile principale fiind concentrate în marile centre universitare, precum Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj, unde, de cele mai multe ori, în cadrul acestor entităţi îşi desfăşoară activitatea tineri voluntari care se implică, care sunt pasionaţi şi dedicaţi în proiectele comunităţii.

O finanţare adecvată va duce la îndeplinirea a cel puţin trei obiective esenţiale în dezvoltarea politicilor de tineret din ţara noastră:

• susţinerea proiectelor destinate rezolvării unor probleme de larg interes care nu pot fi abordate în absenţa activităţilor de voluntariat prestate de structurile asociative ale societăţii civile - obiectiv realizabil prin lansarea unor competiţii de proiecte cu aplicabilitate în domeniul respectiv;
• implicarea activă a reprezentanţilor tinerei generaţii în "viaţa cetăţii", favorizându-se astfel trecerea treptată, firească, de la statutul de cetăţean pasiv, indiferent la cel de cetăţean activ, implicat în rezolvarea problemelor comunităţii sau ale celor specifice generaţiei tinere;
• formarea de tip extracurricular - dincolo de dimensiunea academică, educaţia unui tânăr trebuie să vizeze atât o pregătire teoretică, cât şi una practică. În completarea practicii de specialitate, implicarea tinerilor în proiectele organizaţiilor nonguvernamentale sprijină dezvoltarea unor abilităţi de management, lucru în echipă, managementul timpului, competenţe transversale care nu se formează complet doar prin finalizarea unui program de studiu.

Conform Raportului "România 2017. Sectorul neguvernamental - profil, tendinţe, provocări", sectorul organizaţiilor nonguvernamentale din România este unul foarte diversificat, caracterizat de următoarele cifre: 25% dintre organizaţii se găsesc în mediul rural, 75% în mediul urban; venitul organizaţiilor variază între 1,5% şi 2% din PIB-ul României, iar în acelaşi raport este menţionată o încredere a populaţiei în acest sector, în anul 2016, de peste 50%.

Pentru anul 2018, Ministerul Tineretului şi Sportului a avut o alocare de 0,037% din PIB, din care aproximativ 30% erau fonduri pentru segmentul de tineret. Cu toate aceste finalităţi şi preocupări, sumele nu sunt suficiente, iar primăriile trebuie să le completeze printr-o bugetare proprie, prin susţinere şi receptivitate pentru proiectele şi activităţilor tinerilor.

Motivaţia pentru subiectul acestei declaraţii politice vine şi ca urmare a multor exemple şi semnale mai puţin plăcute legate de atenţia acordată temei în discuţie:

• nu există suficiente fonduri alocate acestui sector, nici la nivel central, nici la nivel regional;
• primăriile nu au o practică evidentă şi consecventă în finanţarea activităţilor de tineret, prin intermediul ONG-urilor;
• nu există o prezenţă activă a segmentului de tineret pe raza unităţilor administrativ-teritoriale;
• lipsa unor campanii de informare cu privire la concursurile de proiecte.

În concluzie, categoria organizaţiilor de tineret trebuie să reprezinte o prioritate în politicile sectoriale şi în bugetele ministerului de resort, ale primăriilor sau ale consiliilor judeţene din România, iar acest lucru se va putea concretiza şi prin accesarea fondurilor nerambursabile, prin lansarea concursurilor de proiecte pentru ONG-urile care intră sub incidenţa Legii nr. 350/2006.

Subliniem şi rolul Ministerului Tineretului şi Sportului în coordonarea politicilor şi strategiilor destinate tinerilor, în iniţierea şi coordonarea de proiecte, formarea de traineri şi facilitatori, receptivitatea faţă de problemele studenţilor, ale elevilor şi tinerilor în general, conceperea unor măsuri şi demersuri naţionale pentru translarea prevederilor din Strategia europeană pentru tineret pentru perioada 2019-2027, în abordările normative trans-sectoriale din ţara noastră.

De aceea, susţin importanţa şi necesitatea alocării fondurilor bugetare pentru ONG-urile de tineret care implementează activităţi de impact, cu beneficii pe termen lung, întrucât acesta este un segment al cărui potenţial este încă incomplet valorificat, un segment de vârstă care poate aduce plusvaloare în comunitate, prin dialogul direct dintre tineri şi iniţiatori şi susţinători de proiecte, dar şi public-ţintă, după cum este esenţială şi receptivitatea firească a lumii adulţilor faţă de vocea tinerilor, faţă de iniţiativele, energia, creativitatea şi inventivitatea acestora.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Domnule Ardelean, bună dimineaţa! Macedonia!

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc, să putem continua şedinţa noastră.

Continuăm lucrările de astăzi.

Şi vă anunţ că din totalul celor 329...

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Imediat, să vă anunţ...

... din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 174.

Până la ora 11,30 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la ora 12,00 - vot final; apoi şedinţa Biroului permanent al Camerei şi, începând cu ora 14,00, avem un plen reunit.

Imediat, domnul Zisopol.

Doamna Turcan, procedură.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În baza art. 38 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă propunem introducerea pe ordinea de zi, spre dezbatere, fără raport, a Proiectului de Lege nr. 22/2019 privind majorarea alocaţiilor pentru copii.

Am solicitat lucrul acesta, în mod repetat, atât în Biroul permanent, în Comitetul liderilor, cât şi în comisia de specialitate.

Acest Proiect privind majorarea alocaţiilor pentru copii avea termen de depunere a raportului 22 februarie 2019.

Acest termen este aproape, însă, din nefericire, în comisia de specialitate nu se doreşte dezbaterea proiectului PNL - privind majorarea alocaţiilor pentru copii -, care oferă baza legală pentru majorarea alocaţiilor, aşa cum a fost votată propunerea PNL, la Bugetul de stat.

În mod eronat se condiţionează majorarea alocaţiilor pentru copii de adoptarea Bugetului de stat.

La fel, într-un mod meschin, se condiţionează majorarea alocaţiilor pentru copii, prin ordonanţă de urgenţă, în funcţie de promulgarea Bugetului de stat.

Vă aduc aminte că în anul 2015, când Partidul Naţional Liberal, printr-un proiect de lege, a reuşit dublarea alocaţiilor pentru copii, proiectul a fost votat în luna iunie şi rectificarea bugetară, pentru asigurarea fundamentării bugetare, a fost realizată în luna noiembrie.

Aşadar, astăzi sau în zilele următoare, poate fi votat acest Proiect privind majorarea alocaţiilor pentru copii. După promulgarea bugetului se asigură fundamentarea anuală, reglarea anuală a bazei bugetare, pentru intrarea în vigoare a acestui proiect.

Doamnelor şi domnilor,

Sunt 4 milioane de copii care aşteaptă...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, doamnă, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

... această decizie din partea dumneavoastră.

Asemenea se întâmplă şi cu familiile lor şi cu cei apropiaţi, pentru că este o măsură cu o largă susţinere în societatea românească.

Este total greşită abordarea prin care dumneavoastră condiţionaţi majorarea alocaţiilor...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Numai o secundă...

Domnul Florin Iordache:

Haideţi să ne respectăm.

Doamna Raluca Turcan:

Închei acum.

... majorarea alocaţiilor, de promulgare a Bugetului. Este o meschinărie care nu face cinste.

Ca atare, Partidul Naţional Liberal vă solicită introducerea pe ordinea de zi, dezbaterea în plenul Camerei Deputaţilor, fără raport, întrucât acest proiect realmente reprezintă o prioritate, o urgenţă. Urgenţele în România nu sunt legate doar de spălarea dosarelor infractorilor.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă.

Doamna Raluca Turcan:

Urgenţa în România poate să fie dată şi de majorarea alocaţiilor pentru copii.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Eu vă mulţumesc.

Deci, pentru a fi totuşi în acord cu Regulamentul, rog toţi colegii, care au probleme de procedură, să invoce articolul care consideră dumnealor că este încălcat.

Doi. O să invit toţi colegii să ia cuvântul, după care... dacă mă urmăriţi... stimaţi colegi, doamnă Turcan... ca să invocaţi corect, vreau să vă spun următorul lucru.

La finalul intervenţiilor o să convocăm un Comitet al liderilor. Comitetul liderilor va hotărî dacă se modifică ordinea de zi. Pentru că ştiţi, introducerea pe ordinea de zi a plenului este atributul exclusiv al Comitetului liderilor. Noi nu avem niciun fel de problemă...

Numai puţin, domnule Simonis... şi domnul Zisopol şi ceilalţi colegi să poată interveni. Şi apoi Comitetul liderilor stabileşte ordinea de zi.

Nu avem niciun fel de problemă să discutăm despre chestiunea alocaţiilor.

Şi dumneavoastră aţi spus că vom discuta această chestiune în zilele următoare. Nu am niciun fel de problemă dacă Comitetul aprobă.

Dar cred că este mai bine ca, în Comisia pentru muncă, să avem un raport.

Domnul Zisopol, pentru ratificarea Acordului cu Macedonia.

Intervin toţi colegii şi apoi...

Vă propun un vorbitor de grup; Comitetul liderilor; şi apoi continuăm şedinţa noastră.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Supun atenţiei Domniilor Voastre introducerea pe ordinea de zi, la punctul 6, a PL-x 70/2019 - Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru studierea istoriei comunităţilor evreieşti din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Cine solicită ratificarea Acordului cu Macedonia?

Domnul Simonis.

Imediat...

Aş vrea să convocăm Comitetul.

Imediat, imediat.

Domnul Simonis, vă rog.

Am zis un vorbitor de grup.

Domnul Ödön şi...

Sau nu mai doriţi? Nu mai doriţi. Bun.

Vă rog, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă solicit introducerea pe ordinea de zi a PL-x 50/2019 - Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Szabó Ödön. Am zis un vorbitor de grup, până stabilim ordinea de zi şi apoi Comitetul liderilor. Şi, dacă se tranşează, putem continua.

Domnul Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu aş dori, dacă se poate, să avem un consens, la Comitetul liderilor, pentru PL-x 710 - Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74 privind Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Ceea ce ar presupune ca la nivel judeţean să existe personalitate juridică pentru ANAF. Eu cred că este un lucru absolut benefic, un lucru bun şi ar trebui să avem un consens.

V-aş ruga să susţineţi introducerea...

Raportul este realizat, votat în comisii şi...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnule Ödön...

Domnul Szabó Ödön:

Da. Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Ödön, eu vă propun aşa. Suspendăm discuţiile. Comitetul liderilor... faceţi... stabiliţi împreună completarea ordinii de zi. Pe completarea propusă de Comitetul liderilor, continuăm.

Deci întrunirea Comitetului liderilor, vă rog.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă propun să continuăm, stimaţi colegi.

Domnule Stelian, aveţi o problemă de procedură? Îmi invocaţi articolul şi...

Vă rog.

Îmi invocaţi articolul şi care e problema.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da. Art. 151 din Regulament. Ştiţi că avem dreptul să aducem în faţa colegilor probleme de ordin personal. Am depus cu toţii un jurământ. În cadrul acestui jurământ ne obligam să respectăm Constituţia, legile ţării, să ne îndeplinim cu fidelitate şi cu onoare atribuţiile şi mandatul.

Vreau să vă citesc dintr-o decizie a Curţii Constituţionale şi să vă amintesc un lucru. Parlamentul din care facem parte, din păcate, potrivit ultimelor sondaje făcute...

Domnul Florin Iordache:

Nu, problema personală...

Domnule deputat... o problemă...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Problema personală este legată de modul în care îmi exercit eu, personal, mandatul.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Potrivit art. 151 alin. (3), problemele personale le vom discuta la finalul...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Păi, la început. Suntem la început, n-am intrat în dezbateri.

Domnul Florin Iordache:

La început sau la sfârşit. Preşedintele de şedinţă hotărăşte.

Vă mulţumesc mult. (Vociferări.)

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Vă dau cuvântul la finalul dezbaterilor.

Doamna Turcan.

Îmi spuneţi care e problema de procedură, bănuiesc.

Doamna Raluca Turcan:

Art. 144 alin. (3). Referitor la încălcarea art. 69 alin. (3).

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că, în urma şedinţei Comitetului liderilor, de astăzi, s-a votat, de către PSD, ALDE şi Minorităţi, că art. 69 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor nu mai este în vigoare.

Vreau să luaţi act de gravitatea acestui vot dat în Comitetul liderilor, exprimat într-un raport de 4 voturi împotrivă, două voturi pentru - PSD, ALDE - şi o abţinere, din partea Minorităţilor, că Regulamentul este negociabil, interpretabil şi votat aleatoriu, în funcţie de interesele şi de persoanele care propun diferite proiecte pe ordinea de zi.

Aşadar, astăzi a fost votată introducerea pe ordinea de zi a unui proiect referitor la aderarea Macedoniei la NATO, proiect pe care Partidul Naţional Liberal îl susţine, îl votează şi încurajează adoptarea lui cu celeritate în Parlamentul României.

În acelaşi timp, în baza aceluiaşi articol din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a fost respinsă propunerea Partidului Naţional Liberal de a dezbate fără raport un proiect de lege care avea termen de depunere a raportului sfârşitul lunii februarie, referitor la majorarea alocaţiilor pentru copii, începând cu 1 martie 2019.

Bugetul României asigură finanţarea anuală a unei propuneri legislative. Există cel puţin 3 precedente prin care majorări substanţiale salariale au fost votate şi rectificările bugetare s-au făcut după 3 luni.

Aşadar, este o chestiune...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

... exclusiv de voinţă politică...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

... dacă doriţi sau nu... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Două minute, intervenţiile. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Dacă tot discutăm... (Vociferări.)

Vă rog, puţină linişte, stimaţi colegi. (Vociferări.)

Am rugămintea la colegii mei să... (Vociferări.)

Deci, potrivit Regulamentului, stimaţi colegi - fac acest anunţ pentru cei care nu au în faţă Regulamentul - Comitetul liderilor poate propune, cu unanimitate de voturi, suplimentarea ordinii de zi.

Şi, în ceea ce priveşte Tratatul cu Macedonia, cu unanimitate de voturi a fost suplimentată ordinea de zi. În ceea ce priveşte celălalt sau celelalte proiecte, Comitetul liderilor nu a fost de acord cu unanimitate de voturi şi de aceea nu... (Vociferări.)

Păi, tocmai, cu unanimitate... numai puţin. Cu unanimitate de voturi, s-a suplimentat acest proiect. (Vociferări. Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

V-am dat cuvântul. (Vociferări.)

Bun. Deci ordinea de zi... ordinea de zi (Vociferări.)...

V-am ascultat, nu vă mai dau cuvântul. Nu vă mai dau cuvântul, v-am ascultat.

Deci, ordinea de zi pe care Comitetul liderilor...

Vă propun... oricum vom prelungi programul de lucru până vom adopta cele 4 sau 5 proiecte pe care Comitetul liderilor ni le propune. (Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Da, imediat vă dau cuvântul.

E domnul Sighiartău în faţa dumneavoastră.

Dau cuvântul.

Oricum, prelungim programul de lucru. La ora... numai puţin... la 11,30... da.

Domnul Sighiartău, vă rog.

Indicaţi articolul, ca să vă dau cuvântul pe procedură.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vă indic două articole - art. 151 alin. (5), pentru probleme personale şi art. 86 alin. (2)...

Domnul Florin Iordache:

Probleme personale, la finalul dezbaterilor.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Da, la finalul dezbaterilor.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Atunci, mergem pe art. 86 alin. (2)...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

... prin care se spune foarte clar că iniţiatorul unui proiect de lege poate introduce pe ordinea de zi un proiect de lege, dacă termenul de raport nu a fost respectat.

Domnilor colegi,

De 6 luni de zile, de când am depus Proiectul de Lege privind majorarea alocaţiilor, aţi făcut tot posibilul să votaţi împotrivă. Prin amendamentul depus de Partidul Naţional Liberal, săptămâna trecută, am reuşit majorarea alocaţiilor.

Acum, faceţi tot posibilul... (Vociferări.)... prin minciună, prin manipulare (Vociferări.)... printr-o propagandă roşie, să amânaţi introducerea alocaţiilor pentru copii, de la 1 martie. (Vociferări.)

Vă spun foarte sincer, să vă fie ruşine! (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Să vă fie ruşine... (Vociferări.) că amânaţi... (I se întrerupe microfonul..)

Domnul Florin Iordache:

Deci, domnule coleg... (Vociferări.) numai puţin... (Vociferări.)

Numai puţin, domnule coleg, vă dau cuvântul... (Vociferări.)

Am rugămintea... numai puţin... (Vociferări.)

Am rugămintea la dumneavoastră - potrivit Regulamentului, expuneţi problema personală sau problema de procedură, dar fără a jigni şi fără a adresa cuvinte jignitoare la adresa colegilor.

Vă rog, continuaţi.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Domnule Iordache,

Am invocat art. 86...

Domnul Florin Iordache:

Ştiu.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

... alin. (2), v-am...

Domnul Florin Iordache:

Biroul permanent...

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

... adresat...

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, citiţi...

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Domnule, lăsaţi-mă să vorbesc.

Domnul Florin Iordache:

Păi, citiţi articolul...

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Domnule Iordache...

Domnul Florin Iordache:

Vă dau cuvântul, dar citiţi articolul. Biroul permanent...

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Domnule Iordache...

Domnul Florin Iordache:

... şi Comitetul liderilor...

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Domnule Iordache...

Domnul Florin Iordache:

... Comitetul nu a fost de acord... (Vociferări.)

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Domnule Iordache,

Introduceţi pe ordinea de zi Legea privind majorarea alocaţiilor!

Dacă nu, spuneţi-i doamnei Dăncilă să dea ordonanţă de urgenţă, astăzi!

Domnul Florin Iordache:

Da. Bine.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Aşa cum a putut majora indemnizaţiile, poate să majoreze şi alocaţiile pentru copii! (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul Roman. (Vociferări. Rumoare.)

Deci... (Vociferări.)... Regulamentul nu se negociază. Şi nu introducem pe ordinea de zi ceea ce nu propune Comitetul liderilor.

Vă rog, domnul Roman, invocaţi articolul.

Procedură, vă dau cuvântul, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Art. 144 alin. (3)...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... din Regulamentul nostru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Rugămintea este să mi se dea voie să mă exprim, pentru că Regulamentul pe care l-am votat împreună ne dă acest drept.

Şi rugămintea este să nu transformăm Parlamentul - Camera Deputaţilor - dintr-un for de dezbatere, într-un for de cenzură.

Chiar dacă nu ne place ce spun unii şi alţii, cred că măcar trebuie să avem bunul-simţ să ne ascultăm. (Vociferări.)

Doamnelor şi domnilor colegi,

Săptămâna trecută, la adoptarea Bugetului, Partidul Naţional Liberal a reuşit să treacă acel amendament privind alocaţiile.

Dumneavoastră, cei din majoritatea guvernamentală şi parlamentară, aţi spus că acest lucru este şi o reuşită a dumneavoastră.

Şi, atunci, întreb şi eu. Dacă aşa stau lucrurile, ce împiedică Guvernul României să emită ordonanţa de urgenţă pentru punerea în aplicare a creşterii alocaţiilor, la 1 martie?

Stimaţi colegi,

Încercaţi să vă liniştiţi puţin!

Încercaţi să nu mai fiţi nervoşi!

Încercaţi să nu mai ţipaţi!

Şi să gândim logic.

Vă întreb, stimaţi colegi, care a fost caracterul de urgenţă al Ordonanţei nr. 7, pe care trebuie să o explicăm noi, ca parlamentari, în faţa celor care ne-au trimis aici, în condiţiile în care este evidentă urgenţa pentru o nouă ordonanţă, având termen 1 martie. Cât este de greu? Chiar nu putem depăşi acest moment? Chiar nu putem înţelege că lumea se uită la noi şi, dincolo de toate aceste jocuri politice murdare pe care le faceţi, sunt 4 milioane de copii? Nu vă gândiţi... nu vă gândiţi... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Două minute. Au trecut două minute.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Nu... (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Prelungim... o să-l invit pe domnul Simonis.

... după care, pentru egalitate de tratament, voi supune votului dumneavoastră sistarea discuţiilor şi intrarea în ordinea de zi.

Da, doamnă Prună, am spus, pentru egalitate, fiecare grup parlamentar va avea o intervenţie.

Finalizaţi... finalizaţi, 10 secunde.

Şi apoi e o solicitare de prelungire.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimaţi colegi,

Astăzi vă cerem să daţi un vot pentru copii.

Şi gândiţi-vă că aţi dat un vot pentru criminali, violatori... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc. (Vociferări.)

Da. Domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Vă propun prelungirea programului de lucru până la epuizarea punctului 7 de pe ordinea de zi.

Însă, înainte de a supune votului acest lucru, văd că sunteţi, stimaţi colegi din opoziţie, extrem de îngrijoraţi de soarta copiilor. Ar fi fost ideal ca, atunci când am votat Legea bugetului de stat, s-o votaţi şi dumneavoastră, pentru a intra în plată aceste alocaţii pentru copii (Vociferări.)... să votaţi amendamentul PSD, care făcea referire la o categorie pe care n-aţi inclus-o în amendamentul dumneavoastră, pe lângă lipsa sursei de finanţare şi, într-adevăr, poate ar fi fost mai bine să faceţi lobby preşedintelui României, pentru a promulga Legea bugetului de stat, şi astăzi am fi avut alocaţiile în plată.

Poate mai bine decât să facem demagogii la microfonul Parlamentului, să încercăm să lucrăm pentru aceşti oameni... români!

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc. (Vociferări.)

Vă rog să vă pregătiţi cartelele. S-a solicitat prelungirea programului. (Vociferări.)

Da. Să înceapă votul. Prelungirea programului. (Vociferări.)

Următoarea înscrisă la cuvânt este doamna Prună.

Vă rog.

Deci... să anunţ... să anunţ...

200 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abţineri.

Doamna Prună, vă rog. Pentru... (Vociferări.)

Şi apoi voi supune votului sistarea discuţiilor.

Doamna Prună, vă rog. (Vociferări. Rumoare.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

În primul rând, aş vrea să vă spun că dumneavoastră cunoaşteţi Regulamentul Camerei Deputaţilor, aţi spus-o şi mai devreme, şi anume că introducerea de noi proiecte pe ordinea de zi, care nu au fost în prealabil înscrise, trebuie să se facă cu unanimitate de voturi. Este art. 69 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Corect.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu aţi participat la şedinţa liderilor de grup şi aş vrea să vă informez că acest lucru nu a fost făcut regulamentar. Adică nu a existat unanimitate de voturi pentru înscrierea proiectelor pe care le-aţi menţionat - cel referitor la Macedonia şi cererea UDMR, de introducere a Proiectului referitor la ANAF, la descentralizarea ANAF. Şi astfel s-a încălcat Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Deci, dumneavoastră acum trebuie să vă hotărâţi. Ori s-a încălcat Regulamentul, ori nu s-a încălcat.

Noi, cei care am participat la şedinţa liderilor de grup, vă spunem că s-a încălcat.

În plus, USR a propus introducerea pe ordinea de zi a Proiectului privind abrogarea pensiilor speciale, care nu a întrunit unanimitatea voturilor, deoarece colegii dumneavoastră din PSD şi din ALDE nu-şi doresc - şi Minorităţile naţionale, şi cei din UDMR - nu-şi doresc ca pensiile speciale să fie abrogate. Pensii speciale care au ajuns la 12,5 miliarde de lei, în bugetul ţării.

Deci, trebuie să lămurim ce se întâmplă cu acest art. 69 alin. (3), pentru că l-aţi încălcat flagrant astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Îl rog pe domnul Simonis să prezinte lista rapoartelor care au fost aprobate în şedinţa Comitetului liderilor. Cele care au fost aprobate cu unanimitate, unde putea plenul... celelalte, care au fost aprobate în şedinţa Comitetului liderilor.

Vă rog.

Vă rog, să prezinte... (Vociferări.)

Domnule Andronache, eu întreb Comitetul liderilor, pentru că a fost...

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte,

Se face o confuzie gravă între ceea ce poate propune un lider al unui grup politic, prin consens, de la acest microfon, şi ceea ce poate propune Comitetul liderilor.

Dacă ar fi nevoie ca de fiecare dată Comitetul liderilor să ia decizii prin unanimitate, ar însemna că nu vom mai introduce niciodată nimic pe ordinea de zi.

Prin urmare, Comitetul liderilor a hotărât aşa. Că Proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la NATO, semnat la 6 februarie, a fost introdus pe ordinea de zi; de asemenea, Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru studierea istoriei comunităţii evreieşti - PL-x 70 - şi Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Hotărârii Camerei Deputaţilor pentru... - PHCD 5/2019 şi PL-x 710/2018.

Aceste proiecte au fost introduse pe ordinea de zi, în urma votului în Comitetul liderilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Doamna Turcan, vă rog. (Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

O să vă rog, dacă puteţi, să nu-mi închideţi microfonul, pentru că doresc să fac un anunţ foarte important...

Domnul Florin Iordache:

Aveţi două minute, doamnă.

Doamna Raluca Turcan:

... de la acest microfon.

1. Prezentarea liderului de grup de la PSD este o minciună, întrucât proiectele anunţate că au fost adoptate de Comitetul liderilor, pentru a fi suplimentată ordinea de zi de plen, nu au fost adoptate în unanimitate, ceea ce înseamnă că, de fapt, anunţul liderului de grup de la PSD este că art. 69 al Regulamentului Camerei Deputaţilor nu mai este în vigoare. Practic, demonstrează că sunteţi dispuşi, cei de la PSD-ALDE şi Minorităţi, din nefericire, să tranzacţionaţi tot şi că textul legii este interpretabil de votat, în funcţie de interesul politic.

Art. 151 alin. (3) - privind exercitarea mandatului meu de deputat.

Vreau să vă anunţ că, în exercitarea mandatului meu de deputat, constat că preşedintele Camerei Deputaţilor încalcă Regulamentul şi Constituţia. (Vociferări.)

Constat că majoritatea parlamentară PSD-ALDE pune mai presus interesele infractorilor decât interesele copiilor din România. (Vociferări.)

Constatat că majoritatea parlamentară PSD-ALDE votează respectarea legii în favoarea infractorilor şi în detrimentul cetăţenilor cinstiţi din România. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Bichineţ.

Un reprezentant de la fiecare grup parlamentar şi apoi domnul Ödön. Şi voi supune sistarea discuţiilor.

Vă rog.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În septembrie, octombrie şi noiembrie nu am urcat la acest microfon şi am putut studia ce se întâmplă în Camera Deputaţilor, care se pare că s-a specializat în a bate apa în piuă. Aşa cum se întâmplă şi astăzi. Luni, dacă aţi fost atenţi, 30 de minute am discutat. Cineva a urcat la microfon, luni, de 7 ori; astăzi numai de 5 ori. Iar performanţa a fost acum câteva luni de zile, când, într-o zi, acel cineva a fost de 17 ori la microfon, determinând o parte a sălii să vocifereze, scoţând tot felul de sunete. Nu onomatopee, dar, oricum, ceva care era, ca gest, de respingere.

Ce v-aş sugera? Să aplicaţi Regulamentul. De la fiecare grup să vorbească câte unu, doi, cei care au ceva de spus. Şi să ţineţi cont de afirmaţia lui Voltaire - cea mai sigură metodă de a te compromite este expunerea în public.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön, vă rog.

Şi apoi voi supune votului sistarea discuţiilor şi intrarea în ordinea de zi.

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea, şi am spus-o şi la Comitetul liderilor, să încercăm ca măcar pentru partea de politică externă să găsim o consensualitate.

Dacă putem să acceptăm că în momentul de faţă intrăm într-un an electoral şi toată lumea va încerca să pună presiune, în Parlament, pentru adoptarea unor legi care consideră că i-ar putea fi favorabile pentru aceste scrutine electorale, eu cred că este foarte important ca să încercăm să ne conservăm imaginea externă a ţării, în ceea ce priveşte stabilitatea noastră.

Preşedinţia, pe care o deţine în momentul de faţă România, este un bun prilej să vedem că, cel puţin la nivel instituţional, pentru drepturile partajate, pe care le au Guvernul şi preşedintele României, se realizează eforturi pentru a menţine această aparenţă de stabilitate pe politicile externe.

Proiectul care este, în momentul de faţă, în dezbatere, pe ordinea de zi, în ceea ce priveşte Macedonia, a fost un consens internaţional, foarte greu, foarte greu şi cu voturi destul de strânse în Parlamentele naţionale ale acelor ţări care au trebuit să accepte aceste decizii.

Ce este pentru noi, dacă dorim să fim împreună, ca parteneri strategici în NATO ai Statelor Unite, este foarte important să nu dăm o aparenţă de instabilitate, că acest proiect ar putea fi aprobat în Parlamentul României fără respectarea statutului Camerei Deputaţilor şi a Regulamentului de funcţionare.

Eu vă rog, în acest context, să avem responsabilitate, să avem şi mai multă răbdare unii faţă de alţii şi să încercăm să nu ne compromitem, cel puţin pe plan extern.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul minorităţilor.

Domnule Varujan Pambuccian, vă rog.

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

(Vociferări.)

Nu, nu, nu... nicio...

Deci supun votului sistarea discuţiilor. Am stabilit un vorbitor de grup.

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Nu. Am finalizat. Vă rog, treceţi în bancă. (Vociferări.)

Domnule Varujan Pambuccian, vă rog.

Iar apoi voi supune votului.

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să pledez, alături de colegul meu de la UDMR, pentru un consens în ceea ce priveşte aderarea la NATO a Macedoniei. Este o chestiune care nu mai are legătură nici cu luptele interne, nici cu discuţiile interminabile din Parlament, are legătură cu securitatea în regiune, are legătură cu raportul de forţe în regiune. Este o chestiune care depăşeşte cu mult interesele unei perioade electorale.

Cred şi apelez la sprijinul tuturor grupurilor care au votat împotriva punerii pe ordinea de zi a acestei chestiuni, să-şi revizuiască poziţia - nu fac lucrul acesta, este prima dată în viaţa mea când rog un grup parlamentar să-şi revizuiască o poziţie - pentru că este un lucru care, repet, depăşeşte cu mult interesele de moment sau interesele care ţin de politica noastră internă.

Consider că trebuie să dăm curs şi cererii preşedintelui României, în acest sens, şi recomandărilor Ministerului Afacerilor Externe şi să avem un consens în ceea ce priveşte o chestiune de securitate în regiune...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

... care înseamnă şi securitatea României.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Bun. Am finalizat discuţiile.

Supun votului dumneavoastră sistarea discuţiilor şi intrarea în ordinea de zi pe care ne-a propus-o Comitetul liderilor.

Să înceapă votul.

178 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, 6 abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul.

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Nu.

Continuăm...

Domnule coleg, treceţi în bancă, vă rog frumos! (Vociferări.)

Da, vă rog. Dacă nu indicaţi articolul de procedură...

Suntem la ordinea de zi. Care este articolul de procedură?

Vă rog, v-am dat cuvântul.

Domnul Pavel Popescu:

Art. 86 - vizavi de mandatul meu de deputat.

Domnule preşedinte...

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg,

Deci, mandatul dumneavoastră de deputat şi problemele personale, la finalul şedinţei. (Vociferări.)

La finalul şedinţei, am spus! Mulţumesc mult.

Deci, problemele personale...

Domnul Pavel Popescu:

Domnule preşedinte, nu... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Deci, problemele personale, la finalul şedinţei.

Am finalizat. Suntem la ordinea de zi. (Vociferări.)

Suntem la ordinea de zi, da?

Vă rog.

V-am deschis microfonul.

Domnul Pavel Popescu:

Domnule preşedinte,

Mă refer strict la ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Da...

Domnul Pavel Popescu:

În acest Parlament, atunci când daţi cuvântul, există în spatele dumneavoastră un cronometru. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Bun! Invocaţi articolul care a fost încălcat, dacă invocaţi procedură!

Domnul Pavel Popescu:

Domnule preşedinte,

Pentru a detensiona acest Parlament:

1. Respectaţi cronometrul, atunci când îi daţi cuvântul unui coleg de-al meu.

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg...

Domnul Pavel Popescu:

2...

Domnul Florin Iordache:

Deci, domnule coleg, vă respect, v-am dat cuvântul, v-am rugat să treceţi în bancă, dacă nu...

Suntem la ordinea de zi. Vă mulţumesc mult. (Vociferări.)

4. Suntem la Proiectul de Hotărâre pentru constituirea unei comisii de anchetă privind activitatea CNA.

Este rămas de săptămâna trecută.

Din partea Grupului parlamentar al PNL sau al USR, cine prezintă proiectul? (Vociferări.)

Păi, am sistat discuţiile!

Doamnă Săftoiu, am sistat discuţiile. Am intrat în ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Vreau să fim constructivi, să facem nişte paşi înainte. Suntem la proiectul pe care dumneavoastră l-aţi propus, Grupurile PNL şi USR, este rămas de săptămâna trecută - Proiectul de Hotărâre pentru constituirea unei comisii de anchetă privind activitatea CNA în perioada 2018-2019, modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale, a neutralităţii politice, proporţionalităţii şi individualizării sancţiunilor acordate; PH CD 4/2019.

Bun. Dezbaterile generale s-au finalizat. Suntem la articole. Mulţumesc.

La titlul Proiectului de Hotărâre dacă sunt intervenţii? Nu.

Dacă la preambul sunt intervenţii? Nu.

La art. 1 dacă sunt intervenţii? Nu.

La art. 2 dacă sunt intervenţii? Această comisie să fie formată din 11 membri. Nu.

La art. 3 dacă sunt intervenţii?

Art. 4? Art. 5? Art. 6? Art. 7? Art. 8? Art. 9? Art. 10? Art. 11?

În Anexă este componenţa nominală a comisiei.

Am finalizat.

Rămâne la votul final, după ce...

2¹. Vom dezbate Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de Aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 6 februarie 2019; PL-x 50/2019; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Şi apoi Comisia pentru politică externă, doamna preşedinte sau domnul Ben-Oni... cine prezintă raportul.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Ratificarea Acordului de Aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord reprezintă, în fapt, o etapă procedurală în parcursul Republicii Macedonia de Nord spre calitatea de membru cu drepturi depline al NATO.

Prin ratificarea acestui protocol, România îşi exprimă consimţământul pentru ca Republica Macedonia de Nord să devină al 30-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordaţi un vor favorabil proiectului de act normativ supus dezbaterii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Nasra, înţeleg că prezentaţi proiectul.

Iar la dezbateri generale, domnul Ardelean.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Gabriel-Horia Nasra:

Stimaţi colegi,

Vă supun atenţiei raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului de Aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 6 februarie 2019.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică externă a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de Aderare a Republicii Macedonia de Nord la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 6 februarie 2019, transmis cu adresa PL-x 50 din data de 20 februarie 2019 şi înregistrat cu nr. 4c-16/7 din 20 februarie 2019.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (1) şi alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Consiliului Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, conform Avizului nr. 75/11 februarie 2019.

La întocmirea prezentului raport, Comisia a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului de Aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 6 februarie 2019.

În conformitate cu dispoziţiile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru politică externă au examinat proiectul de lege, în şedinţa din 26 februarie 2019.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de Aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 6 februarie 2019, în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Ben-Oni Ardelean, Grupul PNL.

Şi apoi doamna Venera Popescu, din partea minorităţilor.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dregi colegi,

Mai devreme, am asistat la o susţinere hilară a faptului că unii sau alţii nu ar fi de acord cu introducerea pe ordinea de zi sau cu susţinerea Proiectului pentru Macedonia.

Cred şi sper că s-a înţeles foarte clar - şi aici o spun şi în calitate de vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal - că Partidul Naţional Liberal a susţinut întotdeauna o politică coerentă privind relaţiile externe şi, în acelaşi timp, am susţinut cu tărie porţile deschise pentru introducerea oricăror altor state care îndeplinesc criteriile de aderare la NATO. Şi o spun şi în calitate de membru în Adunarea Parlamentară a NATO.

Cred că atunci când păşim în afara ţării este un singur cuvânt de ordine, pe care mulţi nu-l respectă - şi zilele acestea am asistat la astfel de gesturi - şi anume, în afara României există doar interesul naţional.

Aşadar, Partidul Naţional Liberal susţine cu tărie şi cu extrem de multă speranţă o politică a uşilor deschise pentru aderarea la NATO.

În ceea ce priveşte unanimitatea de care faceţi vorbire - ca să termin această clarificare - eu cred că aici avem o problemă.

Atunci când am susţinut, în unanimitate, introducerea pe ordinea de zi a Proiectului de Lege privind aderarea Macedoniei, cred că în acelaşi timp trebuia ca toţi cei din sală să susţină şi Proiectul de Lege privind alocaţiile copiilor. Trebuie să existe reciprocitate şi putem să facem apel la unanimitate atunci când susţinem aceste aspecte. (Vociferări.)

În ceea ce priveşte proiectul pe care colegul meu din Comisia pentru politică externă l-a citit mai devreme, domnul Nasra, vreau să vă spun o scurtă povestioară.

În urmă cu vreo 20 de ani, eram undeva în afara ţării şi urmăream cu mare interes decizia care va fi luată privind România. Eram într-o zonă gri. Eram într-o situaţie disperată. Pentru cei care vă mai aduceţi aminte de acele momente, ştiţi că era extrem de important ca, într-un context ca acela, România să fie primită în acest club select de securitate, care să ne ofere siguranţă, stabilitate şi viitor. Am fost extrem de fericit să primim atunci - cred că toţi vă aduceţi aminte - vestea că România a fost acceptată în NATO. La fel cum cred că cei din Macedonia, astăzi, sunt fericiţi că primesc din partea Parlamentului României, a noastră, a tuturor, şi sper în unanimitate, un vot pentru ca această ţară să acceadă la acest for de securitate extrem de important.

De aceea, în numele Partidului Naţional Liberal vreau să susţin încă o dată, cu toată convingerea, că este un lucru bun să putem accepta Macedonia de Nord pentru a face parte din NATO.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

O invit pe colega noastră, doamna Venera Popescu, din partea Grupului minorităţilor, reprezentantul minorităţii macedonene din România.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Statele membre ale NATO au semnat la Cartierul General, la Bruxelles, la 6 februarie anul acesta, Protocolul de Aderare al Macedoniei de Nord la NATO.

Macedonia va putea să participe cu statutul de observator la lucrările Alianţei, până când toate ţările membre ale Alianţei vor ratifica Tratatul de Aderare.

Urgenţa semnării acestui Tratat este dată de faptul că noi ne dorim ca Macedonia, în decembrie anul acesta, să participe cu drepturi depline la Summit-ul NATO care va avea loc la Londra.

România îşi doreşte să fie a treia ţară care va ratifica acest tratat, tocmai pentru că este unul dintre membrii marcanţi ai Alianţei, susţinătoare a politicii porţilor deschise.

Aştept din partea dumneavoastră un vot în unanimitate pentru acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Movilă Petru.

Vă rog, domnule Movilă.

Despre Macedonia de Nord, vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un lucru extraordinar de important şi cred că cele două ţări, Grecia şi Macedonia de Nord, ar trebui felicitate, pentru că au reuşit, în acord cu statele membre NATO, să ajungă la această decizie foarte importantă pentru România şi pentru Balcani.

Luând în considerare faptul că în jurul României sunt două zone de potenţial conflict sau zone instabile din foarte multe puncte de vedere, dacă luăm în considerare Transnistria şi fostul spaţiul iugoslav, decizia de aderare a Macedoniei de Nord la structurile euro-atlantice este foarte importantă şi pentru noi, pentru România, care am avut întotdeauna relaţii foarte bune cu Macedonia de Nord. Este foarte important acest lucru.

Mai avem o mare speranţă, aceea că Macedonia de Nord, încet-încet, va începe să implementeze legislaţia europeană în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, astfel încât minoritatea românilor din Macedonia de Nord să beneficieze de o legislaţie cel puţin la fel de permisivă şi favorabilă, precum cea de care beneficiază macedonenii din România.

Eu vă felicit pe toţi pentru acest vot!

Era absolut normal ca, indiferent de culoarea politică, toţi să dăm un vot pozitiv pentru acest act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt colegi care vor să vorbească? Nu.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

Următorul.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 42/2018 privind aprobarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii ale serviciilor Camerei Deputaţilor şi abrogarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 31/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciilor Camerei Deputaţilor, precum şi a statului de funcţii pe anul 2009; PH CD 5/2019.

Raportul a fost distribuit.

Întreb dacă sunt comentarii sau discuţii de ordin general? Nu.

Pe articole, la titlu dacă sunt intervenţii? Nu.

La preambul? Nu.

La articole. La art. 1?

La art. II, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

Următorul.

2². Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru studierea istoriei comunităţilor evreieşti din România; PL-x 70/2019; procedură de urgenţă.

Domnule Vexler, vă rog, ca iniţiator.

Şi apoi Comisia pentru apărare.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Aş vrea să încep prin a vă explica foarte pe scurt motivul pentru care am adresat rugămintea insistentă şi de suflet, dacă doriţi, asupra acestui proiect.

În această perioadă se împlinesc 110 ani de la crearea primei organizaţii reunite a evreilor din România, denumită atunci "Uniunea Evreilor Pământeni". 10 ani mai târziu, după realizarea Marii Uniri, această organizaţie s-a transformat în Uniunea Evreilor din România, care, ulterior, se va transforma în Federaţia Uniunilor Comunităţilor Evreieşti din România, precursoarea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti de astăzi.

Se împlinesc, de asemenea, 85 de ani de la acest moment simbolic şi istoric.

Am dorit ca, în perioada în care au loc toate aceste aniversări simbolice, să poată fi discutat acest proiect, care este apolitic şi care stabileşte, practic, o serie de măsuri pentru ca arhivele privind istoria comunităţilor evreieşti din România să poată fi studiate de istorici şi de toţi cei interesaţi.

Acum, istoria comunităţilor evreieşti din România este parte a istoriei României, aşa cum şi istoria României este parte integrantă şi de suflet din istoria prezenţei noastre pe aceste meleaguri.

Mă limitez la atât, timpul este destul de înaintat.

Vă rog frumos, având în vedere că este un proiect simbolic, să-l susţineţi!

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Cu siguranţă!

Mulţumesc.

Comisia pentru apărare, vă rog.

Domnule Bontea, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Vlad Bontea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declasificarea informaţiilor cuprinse în documentele adoptate, primite, realizate sau transmise de Consiliul de Miniştri, Consiliul de Cabinet sau Consiliul de Stat, în perioada 1938-1989, depozitate la Arhivele Naţionale ale României şi în Arhiva Secretariatului General al Guvernului, cu privire la comunităţile evreieşti şi viaţa comunitară evreiască în toate formele acesteia, în vederea studierii istoriei comunităţilor evreieşti din România.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru studierea istoriei comunităţilor evreieşti din România, cu amendamentele admise redate în Anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule Raeţchi, vă rog.

Grupul PNL.

La dezbateri generale. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

Vă mulţumesc.

Este un proiect pe care comunitatea academică îl aşteaptă şi îl salută şi care, veţi vedea, va produce efecte în planul cercetării, remarcabile!

De altfel, votul în unanimitate în Comisia pentru apărare a fost relevant şi aş vrea să-l felicit pe cel care a avut această idee.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu.

Avem 4 articole admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La art. 1, art. 2, art. 3, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

3¹. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 710/2018.

Guvernul este iniţiator; procedură de urgenţă.

Raportul?

Comisia pentru buget.

Vă rog.

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei:

Raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare îmbunătăţirea şi reorganizarea ANAF, în sensul revenirii la modul de organizare a administraţiilor financiare la nivel judeţean, mai aproape de contribuabili, în vederea îmbunătăţirii atât a ratei de colectare, cât şi a relaţiei cu plătitorii de taxe şi impozite.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa din data de 26 februarie 2019.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în Anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale?

Domnule Popescu, vă rog.

Grupul PNL.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă ceea ce s-a întâmplat ieri în Comisia pentru buget, finanţe se poate numi o reorganizare sau o reformare a ANAF, nu ştiu în ce direcţie se poate îndrepta această ţară, pentru că ceea ce s-a întâmplat ieri acolo este un regres, din toate punctele de vedere. (Vociferări.)

Şi anume, s-a confirmat foarte clar că aşa-zisă reformă a ANAF are un singur scop - împărţirea pe sfere de influenţă a Fiscului din România. (Vociferări.) Este foarte simplu! Domnul Teodorovici preia vămile. Domnul Vâlcov preia antifrauda. (Vociferări.) Ştiu că sună ironic şi puţin paradoxal, dar domnul Vâlcov preia antifrauda. Şi fiecare parlamentar din circumscripţiile parlamentare îşi va pune propriul director al ANAF, în judeţul său. Avem 42 de judeţe, vom avea, prin urmare, 40 de directori de ANAF, puşi de fiecare parlamentar din acel judeţ, şi două judeţe colegilor noştri de la UDMR, care au negociat în stilul caracteristic. (Vociferări.)

Aici am un comentariu, stimate coleg, pentru că, ştiţi, este foarte greu să dai drept la replică!

V-aş ruga ca pe viitor să nu mai pronunţaţi cuvântul "compromite", pentru că sunteţi exemplul suprem de compromitere a imaginii României şi a modului în care ne prezentăm în Europa, prin ceea ce faceţi în aceste zile, fiind alături de PSD la guvernare.

Domnilor de la guvernare,

V-aţi asigurat măciuca pentru următoarele pentru următoarele 4 runde de alegeri parlamentare. Ştiţi foarte simplu că, odată ce veţi avea controlul asupra Fiscului, în fiecare judeţ, veţi cere, prin şantaj şi teroare, socoteală tuturor agenţilor economici din acele judeţe. (Gălăgie.) Este foarte clar, ştiţi foarte bine că puşculiţa de partid trebuie umplută! Şi, pe lângă puşculiţa de partid, şi puşculiţa personală! (Vociferări.)

Şi, în stilul vostru caracteristic, v-aţi aservit justiţia! Mai mult decât atât, aţi luat banii primăriilor, aţi confiscat, prin măsurile fiscale pe care le-aţi luat prin O.U.G. nr. 114, banii tuturor primarilor din această ţară!

Şi acum i-aţi făcut dependenţi de mila voastră, a Guvernului.

Şi această lege va fi cheia de boltă a ceea ce aţi realizat în aceste zile. (Vociferări.)

Dacă dumneavoastră credeţi că prin desfiinţarea regiunilor, birourilor de regiune a ANAF, veţi ajunge la conceptul de digitalizare şi veţi avea o reformă în acest sistem, doar cumpărând calculatoare, este greşit.

Domnul Teodorovici a spus ieri foarte clar - "... ANAF... fiecare judeţ trebuie să-i dea socoteală lui..." ... domnului Vâlcov... pardon, o voi lua în ordinea corectă... doamnei lichidator Mihaela, şefa ANAF, domnului Teodorovici şi domnului Vâlcov. Şi toată lumea ştie că, atunci când este ceva de făcut în Ministerul Finanţelor, decizia vine în plic. (Vociferări.)

Succes! Dar vă spun un singur lucru. Nu veţi scăpa de noi!

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă reamintesc că...

Doamna Prună, din partea Grupului USR.

Este procedură de urgenţă, 5 minute, un vorbitor. Vă rog.

Vă rog, doamnă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau doar să se consemneze, pentru stenogramă, faptul că acest proiect de lege a fost introdus în mod ilegal pe ordinea de zi, cu încălcarea flagrantă a art. 69 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Nu a existat unanimitate pe introducerea acestui proiect pe ordinea de zi şi, de aceea, dezbaterea lui, astăzi, în Camera Deputaţilor, nu este una legală, nu este una care să fie, într-adevăr, conform regulilor pe care ar trebui să le respectăm aici, în Parlamentul României. Nu mai vorbesc că este un proiect extrem de prost, prin care daţi mai multă putere baronilor locali şi măriţi aparatul administrativ.

Ţineţi minte, domnule Iordache, pentru că, chiar şi dumneavoastră aţi spus, la începutul acestei şedinţe, că alin. (3) din art. 69 trebuie respectat. Introducerea oricărui proiect care n-a fost pe ordinea de zi trebuie să se facă cu unanimitatea liderilor de grup.

Deci aş vrea să vă uitaţi mult mai bine la Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă! Eu mă uit foarte bine.

Repet, ordinea de zi - şi acesta este ultimul punct - ordinea de zi este cea care mi-a fost propusă de Comitetul liderilor.

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să încep să vorbesc, în prima parte, nu despre lege, ci despre un coleg care poate este puţin mai tânăr decât mine, dar, din păcate, ori de câte ori iese la microfon, încearcă - şi reuşeşte, de obicei - să-i jignească pe alţii şi inclusiv să se compromită pe sine. (Vociferări.) Mai înainte!

După ce a votat sistarea votului, a ieşit la microfon, practic, realizând un act împotriva propriei voinţe. Aţi votat pentru sistarea discuţiilor şi aţi ieşit ulterior la microfon. Dacă aceasta nu este o zonă de schizofrenie, e o chestiune specială! (Rumoare. Aplauze.)

Şi atunci, a doua chestiune foarte clară, concretă. Nu mai fiţi aşa de agitat, domnule coleg! Nu mai fiţi aşa de agitat! Nu mai fiţi aşa de agitat şi nici aşa de incisiv în a-i jigni pe alţii. (Aplauze.)

Acest proiect este un proiect de descentralizare. Eu până în momentul de faţă am înţeles că Partidul Naţional Liberal susţine descentralizarea.

Orice act care ajunge mai aproape de cetăţean, orice decizie când statul se mută mai aproape de cetăţean sau de instituţie, înseamnă descentralizare.

În acest proiect se mută o instituţie a statului mai aproape de cetăţeni. Am propus-o, o susţinem şi sper ca măcar ca o parte dintre dumneavoastră, care sunt în aceste judeţe, să o susţină.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Drept la replică.

Da, domnule Popescu.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Spre deosebire de colegul meu, eu voi folosi argumente, şi nu jigniri.

Vreau să vă atenţionez în legătură cu un singur lucru. Nu am fost niciodată jignit şi cred că nimeni nu a fost jignit în modul în care colegul nostru de la UDMR a reuşit să o facă astăzi.

Stimate coleg, acest proiect de lege a fost cerut de liderii partidului dumneavoastră.

Fapte! În judeţele Harghita şi Covasna, ANAF a descoperit cea mai mare evaziune fiscală şi în spatele acelor firme ştiţi foarte bine cine stătea! Ştiţi foarte bine că în acele două judeţe veţi dori şi doriţi din suflet să aveţi control. Faptul că dumneavoastră veniţi la acest pupitru şi nu puteţi să mă bateţi cu argumente, ci doar cu jigniri de toată jena, este foarte simplu. Atât puteţi!

Vă doriţi acest proiect. Drept dovadă, astăzi l-aţi impus în mod ilegal pe ordinea de zi. Drept dovadă este proiectul pe care-l discutăm aici - şi nu vorbim despre alocaţia copiilor care trebuia mărită, nu vorbim despre chestiunile stringente ale acestei ţări, şi veniţi şi ne aruncaţi în faţă această reorganizare a ANAF.

V-am spus - vă repet - aveţi două judeţe pe care le veţi controla - UDMR. Puteţi să vă faceţi lista cu directorii pe care îi veţi înlocui şi aveţi 40 de judeţe, PSD. Acestea sunt realităţile!

Dacă doriţi să avem un dialog pe legi care într-adevăr afectează toată populaţia României - 4 milioane de copii, veniţi aici şi spuneţi, cu aceleaşi argumente, de ce trebuie să introducem pe ordinea de zi, de exemplu, proiectele colegului meu, care măreau alocaţiile de la 1 martie.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, finalizaţi, domnule coleg!

Vă mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

Vă rog frumos să nu mai jigniţi un coleg atunci când...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Aţi avut două minute!

Mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

...vine cu argumente, şi nu cu jigniri.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön. Drept la replică?

Da, vă rog. Numai puţin! Să terminăm cu replicile şi continuăm.

Vă reamintesc, pentru colegii de la USR, un singur vorbitor.

Doamnei Chichirău o să-i dau cuvântul.

Vă rog, domnule Ödön, dar, vă rog, fără a genera un alt drept la replică.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu doresc să generez un alt drept la replică, doar să spun un singur lucru. În momentul în care toate partidele politice au vorbit despre descentralizare, ar fi bine ca să susţinem orice proiect care aduce instituţiile statului mai aproape de cetăţean, şi acest proiect despre asta vorbeşte.

Că unii colegi, care nu au citit foarte atent acest proiect, văd altceva în el, noi nu vedem decât acest lucru.

A doua chestiune foarte importantă. Eu probabil am fost în altă sală atunci când ne-aţi jignit, tocmai de la acest microfon, în urmă cu câteva minute, arătând chiar spre grupul nostru parlamentar.

Deci eu cred că şi memoria trebuie să fie foarte corectă, pentru că avem stenograma.

Şi, în al treilea rând, eu vă rog ca în momentul în care avem posibilitatea să discutăm despre anumite proiecte care pot întruni consensualităţi, să nu le amestecăm.

Proiectul de alocaţie a copiilor, care a fost introdus în Legea bugetului - ştiţi foarte bine -, a trecut cu votul UDMR-ului în acest Parlament.

Şi atunci vă rog... (Vociferări.)

Şi cu votul nostru! Aşa e! Dar fără acele voturi nu ar fi trecut!

Deci a trecut şi cu votul nostru! Fără acele voturi nu ar fi trecut!

Şi atunci, eu vă rog, nu mai fiţi atât de orbi în susţinerea acestui proiect, încât să omorâţi orice alt proiect benefic pentru ţară şi pentru ...

Domnul Florin Iordache:

Finalizaţi, vă rog!

Domnul Szabó Ödön:

...comunităţile noastre locale, pentru că doriţi să promovaţi doar o singură temă, în momentul de faţă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Chichirău, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul Movilă, de la PMP.

Vă rog, doamnă! Sunteţi la dezbateri generale la acest proiect.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin această iniţiativă de la UDMR se propune desfiinţarea direcţiilor regionale ale ANAF.

Sunt opt direcţii regionale care au personalitate juridică, care au contracte în desfăşurare, care au procese pe rol şi care acum se desfiinţează şi revenim la 42 de direcţii judeţene. Aceasta este iniţiativa.

Bun. Acum haideţi să vorbim puţin de istorie. Cum am ajuns la aceste direcţii judeţene?

În 2013 a fost o dezbatere largă despre cum să mărim eficienţa ANAF, cum să avem o colectare mai bună, cum să oferim servicii mai bune cetăţenilor. Şi, după un proces îndelungat de dezbatere cu Banca Mondială, statul român a decis să înfiinţeze aceste opt direcţii judeţene.

Mai mult decât atât, statul român a contractat un împrumut de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, de 70 de milioane de euro. 70 de milioane de euro, din care a cheltuit mare parte pentru a face ANAF mai funcţional. Şi aceste opt direcţii judeţene au fost înfiinţate în 2013, prin acea lege prin care Parlamentul României a aprobat înfiinţarea direcţiilor judeţene şi a aprobat acel împrumut.

S-au făcut progrese în aceşti ani. Bineînţeles că ANAF nu funcţionează cum ne-am dori. Da? Dar s-au făcut progrese, s-a investit în servere, în baze de date, în digitalizare, în informatizare. Încă nu am terminat proiectul.

Şi acum ce facem? Aruncăm la gunoi aceste progrese şi revenim unde eram în 2012. Şi care sunt consecinţele acestei iniţiative?

1. Vom avea costuri mărite de funcţionare, pentru că fiecare direcţie judeţeană va avea nevoie de personal, care acum este în direcţiile regionale.

Ministrul de finanţe, audiat ieri în Comisia pentru buget, nu a recunoscut această realitate, că vor fi, de fapt, costuri mai mari.

A doua consecinţă este că vom avea o aplicare neunitară a legii, interpretări diferite. Dacă acum avem opt direcţii regionale care interpretează legea, de acum încolo vom avea 42 de direcţii judeţene care vor interpreta diferit legea. Şi putem avea următorul caz. Când o companie funcţionează în mai multe judeţe şi obţine interpretări diferite pentru aceeaşi activitate economică dintr-un judeţ şi dintr-alt judeţ. Asta nu este de acceptat!

În plus, iniţiativa care vine de la colegii noştri de la UDMR este o iniţiativă neserioasă. Nu putem să reformăm ANAF, o instituţie importantă în România, printr-o iniţiativă de o pagină, care spune: "Domnilor, se desfiinţează aceste direcţii regionale şi restul vă descurcaţi, daţi prin ordin de ministru". Asta spune iniţiativa lor.

Spune: "Da, toate consecinţele acestea extraordinare... Descurcaţi-vă! Ministerul de Finanţe să se descurce, daţi voi toate ordinele de ministru care trebuie, ca să rezolvăm această problemă".

Şi ştiţi ceva? Eu cred că multe din aceste probleme nu se pot rezolva prin ordin de ministru, pentru că - vă repet - aceste opt direcţii regionale au personalitate juridică. Ele au procese pe rol, se reprezintă în instanţă! Da? Au contracte! Nu putem face aceste lucruri prin ordin de ministru!

Deci avem nişte pericole care ne pasc şi vom vedea că iniţiativa nu va putea fi implementată, creează haos. Aceasta este o altă problemă.

Cât timp ne va trebui să delegăm tot personalul, toţi oamenii care lucrează în aceste direcţii regionale, la direcţiile judeţene? Cât ne va costa?

Şi mai important decât atât este că nu avem un punct de vedere oficial al Guvernului. Cum este posibil ca noi, în România, să reformăm sistemul fiscal, fără un punct de vedere de la Guvern?! Cum este posibil?! Eu cred că o asemenea iniţiativă, o reformă profundă a ANAF, poate veni, în acest moment, doar din două surse. Una, de la Guvern, printr-o ordonanţă; şi doi, de la majoritatea parlamentară PSD-ALDE şi plus UDMR, dacă este cazul.

Nu putem accepta o iniţiativă neserioasă, care nu are un punct de vedere al Guvernului, şi nu putem accepta, în plus, introducerea pe ordinea de zi, în mod nelegal.

Vă rog să consideraţi aceste puncte importante şi să votaţi împotriva acestei iniţiative, iar dacă vreţi să reformaţi ANAF, faceţi-o într-un mod serios, aveţi o majoritate parlamentară, aveţi un Guvern. Vă rog frumos să reformaţi ANAF, dacă doriţi într-un mod bine fundamentat şi serios!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Suntem în procedură de urgenţă. Un singur vorbitor de grup parlamentar.

Grupul PMP, domnul Movilă Petru.

Se pregăteşte domnul Vosganian.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că este foarte important să ne întoarcem în 2013, atunci când argumentul pentru a se crea regionalele ANAF a fost acela că se face o corelare cu reorganizarea administrativă promisă de Guvernul de la acea vreme - nu mai pomenesc numele nici partidelor care le-au susţinut, nici primului-ministru, pentru că se ştie foarte bine cine guverna în 2013, în România. Atunci au fost create regionalele ANAF, pentru contribuabilii mijlocii.

În 2016, Guvernul Cioloş, tot susţinut de partidele care erau la guvernare în 2013, a adus şi contribuabilii mari la regionalele ANAF, pentru clientelă politică. Să vă fie foarte clar, că nu s-a mai făcut niciun fel de reorganizare administrativă în România şi nu s-a mai făcut absolut nimic din Programul de guvernare pe care l-a avut Coaliţia din 2013.

Dacă vă veţi uita în argumentele care au stat la baza ordonanţei din 2013 şi la argumentele care sunt la acest proiect de lege, 90% sunt identice: eliminarea evaziunii fiscale, facilitarea accesului cetăţeanului mult mai uşor, mult mai rapid la instituţiile de stat.

E un lucru foarte important, de asemenea, că proiectul de lege la care ne referim nu are punct de vedere al Guvernului. Cred că este împotriva mecanismelor de tehnică legislativă prevăzute în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi în Constituţie, un proiect de lege - mai ales de o asemenea importanţă - să nu aibă un punct de vedere al Guvernului.

Şi după ce fac expunerea o să vă cer, domnule preşedinte, propunerea PMP.

Nu am votat nici în 2013, nici acum, în acest an, nu voi vota, pentru că este o bătaie de joc la adresa funcţionarilor din sistemul de finanţe publice, este o bătaie de joc la adresa contribuabililor şi este încă o pată neagră pe imaginea României, ceea ce înseamnă stabilitatea, predictibilitatea, şi legislativă, şi instituţională, lucru pe care oamenii de afaceri, şi români, şi străini, investitorii, l-au spus de foarte multă vreme. Aş putea să mă gândesc şi la negocierile politice între diverse formaţiuni politice care, sigur..., mai devreme sau mai târziu se vor vedea aceste lucruri.

Câteva întrebări, domnule preşedinte de şedinţă, şi mai ales pentru colegii din arcul guvernamental. Există un studiu de impact privind costurile de transfer a instituţiilor la Iaşi şi regionala - a fost la Suceava -, pentru că politicienii din Coaliţia din 2013 erau mai tari la Suceava şi aşa mai departe. Sunt evaluate aceste costuri? Ce se întâmplă cu personalul? În cât timp se implementează acest proiect? Şi, încă o dată, finalul: de ce este nevoie ca unii care au votat în 2013 crearea regionalelor, astăzi să-şi contrazică votul, pe aceleaşi argumente de atunci, şi să voteze revenirea la situaţia iniţială.

PMP, sigur, este consecvent, dar vă rog din bancă, toţi cei care aţi votat, ca partide, că a fost o decizie politică, priviţi în memoria deciziilor politice. De aceea nu vă numesc pe niciunii, că aţi fost împreună şi când a fost Guvernul Ponta, şi când a fost Guvernul Cioloş!

PMP nu va vota acest proiect de lege, pentru că este un proiect care nu are nicio legătură cu funcţionarea statului de drept în România, a unui sistem stabil şi predictibil care trebuie să fie sistemul de finanţe.

Şi, domnule preşedinte, pentru că nu există punctul de vedere al Guvernului, PMP vă solicită retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, până vine punctul de vedere al Guvernului, astfel încât comisia să redacteze un raport incluzând toate aspectele de legislaţie.

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte, ...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Petru Movilă:

...30 de secunde, vă rog frumos, pentru că nu am avut dreptul la cuvânt, ca vicelider care am participat la Comitetul liderilor.

Fac apel la PSD şi PNL să vă adunaţi, faceţi o comisie de mediere şi nu vă mai bateţi joc de subiectul privind alocaţiile, pentru că toţi românii l-am votat.

Cred că mai important ca aceste acuze de la microfon...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,....

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg!

Domnul Petru Movilă:

Nu mi-aţi dat voie, ca vicelider de grup ... Şi, vă rog, închei în maximum un minut!

Domnul Florin Iordache:

Păi, domnule coleg, sunt cinci minute!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Movilă:

Domnule...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, finalizaţi! Ca să supun votului.

Domnul Petru Movilă:

Imediat!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

În ceea ce priveşte deciziile la Comitetul liderilor, au fost decizii care nu au respectat prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, exceptând punctul de pe ordinea de zi privind votul referitor la aderarea Macedoniei de Nord.

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Mulţumesc mult.

Numai puţin!

Rog colegii să ia loc în bănci. Ni s-a solicitat retrimiterea.

Sunt obligat să supun...

Domnule Movilă, aţi solicitat retrimiterea?

Domnul Petru Movilă (din sală):

Da.

Domnul Florin Iordache:

Bun! Păi, o supun votului. Asta şi fac!

Să înceapă votul - retrimitere.

98 de voturi pentru, 150 de voturi împotrivă.

Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Continuăm.

Grupul ALDE.

Şi apoi domnul Viorel Ştefan.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Am luat cuvântul nu atât pentru subiectul în sine, cât pentru temele colaterale care s-au ivit.

În primul rând, în legătură cu alocaţia pentru copii, aceasta nu este tema noastră, este tema dumneavoastră cu preşedintele en titre şi candidatul la preşedinţie pe care-l aveţi. (Aplauze.)

Vă rog, convingeţi-l pe dânsul să nu avem astfel de tergiversări!

Motivul principal pentru care am venit la microfon este că mi-a displăcut complet, şi în dezbaterile din comisii, şi aici, faptul că se sugerează că orice iniţiativă vine de la UDMR este o iniţiativă periculoasă, că UDMR nu face decât să şantajeze şi nu să dialogheze.

Vreau să vă spun că resping categoric acest fel de a pune problema! Am spus-o şi în comisii, o spun şi în plen! (Aplauze.)

Şi, din păcate, această nuanţă care se îngroaşă întruna a fost reluată şi cu prilejul Congresului UDMR, în care s-a lăsat impresia că liderii politici care exprimă un salut firesc unei minorităţi cu care convieţuim de sute şi sute de ani, fac un act de trădare naţională.

Nu, stimaţi colegi, una dintre marile victorii ale tranziţiei a fost că minorităţile au fost permanent parte a dialogului politic şi acest câştig trebuie păstrat.

De aceea, resping categoric orice catalogare a acestei iniţiative în funcţie de iniţiatorul care a depus-o.

Şi, acum, pe scurt, în legătură cu această temă.

E oarecum amuzant că, dacă te uiţi cine a fost pentru sau contra, în 2013, cine-i pentru sau contra acum, lucrurile se amestecă. Ba chiar sunt structuri ale ANAF care au făcut grevă în 2013, când s-au făcut regionalele, iar acum protestează că de ce se desfac regionalele. Motivul ştiţi care este, stimaţi colegi? A zis bine un coleg. Şi atunci au fost aceleaşi motive pentru care s-a făcut regionalizarea, acum sunt aceleaşi motive pentru care se face dezregionalizarea. Pentru că motivele fundamentale ale unei bune colectări nu ţin de organizarea teritorială, ci ţin de digitalizarea sistemului. Ţin de digitalizarea sistemului, şi asta este problema de fond a ANAF, şi nu modul în care se suprapun în plan local structurile ANAF.

Încă ceva în această privinţă.

Stimaţi colegi,

Faptul că regionalizarea nu funcţionează, este o problemă pe care noi, poporul român, trebuie să ne-o asumăm.

Noi n-am reuşit să trecem peste ambiţiile - să nu spun vanităţile - locale. Noi n-am reuşit să împăcăm Galaţiul cu Brăila, n-am reuşit să împăcăm Oradea cu Cluj, cu Arad şi cu Timişoara, n-am reuşit să împăcăm Suceava cu Iaşi, cu Piatra Neamţ şi cu Bacău, astfel încât toate tendinţele de regionalizare administrativă, instituţională, se lovesc de ambiţii locale care creează grupuscule de influenţă.

Singura regionalizare care funcţionează este regionalizarea ca viziune, regionalizarea ca proiect, şi cu ea trebuie să mergem în continuare înainte.

Aşadar, lăsaţi deoparte toate acuzele legate de regionalizare şi de dezregionalizare. Tema de fond este digitalizarea sistemului, urmărirea în timp real a fluxurilor financiare, evaluarea corectă a zonelor de risc şi, prin asta, îmbunătăţirea colectării.

De aceea, ALDE va susţine acest proiect, ca să ne întoarcem acolo de unde am plecat şi să luăm lucrurile cum trebuie, de la început.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule Roman, aveţi un minut.

Grupul USR a finalizat cele cinci minute.

La final puteţi vorbi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

O să încep cu un citat. "Se presupune că politica este cea de-a doua profesie veche a lumii. Am ajuns să-mi dau seama că ea se aseamănă foarte mult cu cea mai veche profesie a lumii. Toţi ştiu că politica e o curvă". Citat din Ronald Reagan, preşedintele Statelor Unite ale Americii.

Astăzi am avut parte de un exemplu de duplicitate fantastică. Părintele moral al acestui proiect de reorganizare regională a ANAF este domnul Daniel Chiţoiu, domnul care conduce din umbră ALDE.

Să vii astăzi cu asemenea argumente, pentru că, aşa cum spunea şi un coleg, adineauri, mai sunt oameni care au memorie, domnule stimat coleg.

Vreau să vă mai reamintesc un lucru. S-au spus aici două neadevăruri.

1. Că se face reorganizare. Ştiţi foarte bine că reorganizăm doar ANAF, dar rămân regional vămile şi antifrauda.

S-a mai spus aici un alt neadevăr. Că încurcă această formulă de reorganizare agenţii economici. Fals! Agenţii economici n-au nicio legătură cu umblatul pe drumuri la direcţiile regionale.

Stimaţi colegi,

Aţi ajuns să vă exprimaţi politic, exact cum a spus domnul preşedinte al Statelor Unite ale Americii.

Regret, domnule Vosganian, că aţi încărunţit degeaba în Parlamentul României!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Viorel, Grupul PSD.

(Domnul deputat Varujan Vosganian solicită să ia cuvântul.)

A, dreptul la replică!

Da, vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

În primul rând, toate aceste urale pe care le primesc de la PNL arată, încă o dată, regretul pe care-l aveţi că am plecat de acolo şi vă împărtăşesc această suferinţă. (Rumoare.)

În al doilea rând, domnule Roman, eu înţeleg argumentele pentru care dumneavoastră vă autoflagelaţi şi vă faceţi autocritica, dar să mergeţi până într-acolo încât să faceţi astfel de comparaţii deşănţate, legate de practicile istorice dintre cele mai vechi, eu nu cred că este corect.

Dumneavoastră amestecaţi tradiţia cu primitivismul. Or, eu cred că este ne nepermis ca un parlamentar să încurajeze astfel de comparaţii de la tribuna Parlamentului.

În legătură cu regionalizarea.

Stimate coleg, eu n-am fost de acord nici atunci şi n-am fost de acord nici acum cu această regionalizare.

Şi încă ceva. Chestia cu încărunţitul... E adevărat că dumneavoastră sunteţi ca pana corbului... (Vociferări.) Dar vreau să vă spun că uneori este o onoare să încărunţeşti atunci când înţelegi ceva din asta. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnule Roman, aveţi un minut.

Vă rog.

Am rugămintea să nu mai generăm un alt drept la replică.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să răspund tot cu un citat.

"Un politician se gândeşte la următoarele alegeri; un om de stat se gândeşte la următoarea generaţie!".

Luaţi aminte de la Klaus Iohannis şi puneţi mâna pe carte! (Rumoare.) (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Ştefan Viorel.

La final!

Domnul Ştefan Viorel.

Nu-ţi dau cuvântul!

Am spus că nu. La final.

Domnul Ştefan Viorel:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Eu cred că astăzi va trebui să votăm un proiect de lege care nici nu merită atâta pasiune şi atâta patimă.

E adevărat că în 2013 s-a apreciat ca fiind oportun să se înfiinţeze direcţiile regionale şi poate mulţi dintre noi, la acea vreme, am fost de acord cu această decizie.

Dar viaţa este în mişcare, stimaţi colegi!

În 2013 s-a decis ca la nivel regional să rămână contribuabilii mijlocii, contribuabilii mici şi persoanele fizice au fost arondate la administraţiile judeţene, iar contribuabilii mari, despre care se spunea aici că vor avea probleme cu înţelegerea şi interpretarea legii, sunt arondaţi la direcţia marilor contribuabili.

Vă reamintesc că primul pas spre decizia de desfiinţare a direcţiilor regionale s-a făcut acum un an şi două luni, cred, când tot în Camera Deputaţilor s-a votat o lege prin care contribuabilii mijlocii sunt transferaţi la administraţiile judeţene, sunt preluaţi de către administraţiile judeţene.

Şi atunci, s-a ajuns în situaţia în care avem direcţii regionale fără contribuabili.

Stimaţi colegi,

Dacă aceasta este realitatea, se naşte întrebarea: e bine să rămână o structură regională birocratică, care nu contribuie cu nimic la administrarea şi colectarea veniturilor fiscale?

Dacă dumneavoastră apreciaţi că este bine, votaţi să rămână. Eu cred că nu este bine, pentru că au rămas fără obiectul muncii. Şi este foarte bine că antifrauda şi vama vor fi gestionate în continuare la nivel regional. E o altă dimensiune a activităţii ANAF. Dar a ţine în continuare regională fără contribuabili, mie mi se pare că ne-a adus într-o situaţie absolut ciudată.

S-a spus aici că, atunci când s-a luat decizia, în 2014, a fost în cadrul discuţiilor cu Banca Mondială. Aşa este! Atunci a fost consultanţă cu Banca Mondială şi s-a adoptat această decizie. Dar nici măcar Banca Mondială nu ştia care vor fi evoluţiile şi că la sfârşitul lui 2017 noi o să transferăm contribuabilii mijlocii la judeţ şi rămânem cu această structură fără obiectul muncii.

Tot atunci s-a contractat credit cu Banca Mondială pentru modernizarea infrastructurii informatice a ANAF. Nu are nicio legătură continuarea proiectului de modernizare a structurii informatice a ANAF cu această modificare în structura organizatorică a ANAF.

Deci, stimaţi colegi, dacă nu sunt suficiente aceste argumente pentru a lua astăzi o decizie raţională, să desfiinţăm o structură care a rămas fără obiectul muncii este... Nu ştiu! Nimeni nu ştie ce mai face acolo! Să aducem serviciul public care - de fapt, această decizie s-a luat acum un an şi ceva - să-l aducem mai aproape de cetăţean, eu alte argumente nu am.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Am finalizat.

Tuturor colegilor care au probleme personale le dau cuvântul la sfârşit.

Avem 18 amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 10, intervenţii? Nu.

De la 11 la 18? Nu.

Rămâne la votul final.

Rog stafful tehnic...

În 10 minute va fi votul final.

Domnul Stanciu Viziteu.

Am finalizat dezbaterile.

În 10 minute începe votul final.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulţumesc.

M-aş fi bucurat ca iniţiatorul proiectului, conform art. 100, chiar să expună motivele. Tot ce am auzit a fost invocarea unui principiu pe care adesea Domniile Lor îl confundă, aşa cum confundă principiul autonomiei administraţiei locale cu autonomie teritorială.

Deci încă se mai poate, conform art. 102, ca iniţiatorul proiectului să facă o expunere serioasă a motivelor.

Şi alt lucru este să vă anunţ, cu regret, că s-au terminat biletele de avion către Costa Rica şi Brazilia, pentru că doamna Laura Codruţa Kövesi din nou a fost votată pentru funcţia de procuror-şef european. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnule Bulai, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Andreea Dumitrescu a fost corespondent al TVR la Parlament, până ieri. Sunt membru în Comisia pentru cultură şi mass-media şi trebuie să vă spun că atacul pe care dumneavoastră îl faceţi asupra justiţiei, atacând instituţiile Uniunii Europene, nu transferaţi acest atac şi către presa din România. Nu vă convine că nu era îngenuncheată? Nu vă convine că nu punea întrebările pe care dumneavoastră aţi fi vrut?

Încetaţi acest atac la adresa presei!

Încetaţi această subordonare a TVR!

Avem nevoie să aducem în faţa noastră toţi aceşti oameni care împiedică un act legitim, de informare corectă asupra chestiunilor care se întâmplă în Parlament.

TVR-ul trebuie să fie o instituţie depolitizată!

Fredy, unde eşti? Aş vrea să te văd acum în ochi!

Stimaţi domni de la PSD, aţi pus un om tânăr! Aveam aşteptări ca acest om să-şi controleze oamenii în Parlament, nu să atace, nu să înceapă mandatul atacând TVR-ul!

Aştept să avem o reacţie fermă din partea dumneavoastră! Nimeni nu trebuie să intervină în TVR! Această instituţie are un scop foarte clar - informarea publică şi respectarea demnităţii fiecărei persoane.

Abia aştept să înceapă să lucreze comisia de anchetă parlamentară, iar responsabilii din TVR să vină în faţa noastră şi să răspundă la aceste întrebări!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Stelian.

Declaraţiile politice au fost de dimineaţă.

Problemele personale vă rog să le prezentaţi.

Da, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

E important să ne adresăm colegilor şi aceştia să ne audă, pentru că sala este goală, de obicei, la declaraţii politice.

Este o chestiune de ordin personal, pentru că ţine de modul în care înţelegem fiecare dintre noi să ne respectăm mandatul. Aşa cum începusem să vă spun, am depus un jurământ, în momentul în care am intrat în această funcţie. Am jurat să respectăm Constituţia, legile ţării, să ne îndeplinim cu onoare şi cu fidelitate acest mandat.

Sondajele din luna ianuarie au arătat că Parlamentul se află la cel mai scăzut grad de încredere din partea populaţiei. Lucrul acesta ar trebui să ne dea de gândit tuturor şi să înţelegem foarte bine de ce armata, spre exemplu, e pe primul loc, de ce DNA are 39% grad de încredere, o instituţie pe care mulţi dintre dumneavoastră ar vrea să o desfiinţeze, şi noi, parlamentarii, nu ne bucurăm decât de cel mai scăzut nivel de încredere.

O decizie a Curţii Constituţionale pe care ar trebui să o citim cu atenţie şi să o cunoaştem - e vorba de Decizia nr. 536/2016 - spunea aşa: "Posibilitatea lăsată celor condamnaţi la pedepse privative de libertate, dar care nu execută pedeapsa în regim de detenţie, de a continua nestingherit să exercite o demnitate publică, cu toate drepturile şi responsabilităţile pe care exerciţiul autorităţii de stat le implică, contravine principiului supremaţiei Constituţiei şi a obligativităţii respectării legii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală şi vulnerabilizează încrederea cetăţenilor în autorităţile statului".

Este regretabil că, în continuare,...

Domnul Florin Iordache:

Finalizaţi, vă rog!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... o persoană cu condamnare penală conduce Camera Deputaţilor şi este în continuare deputat.

Este regretabil...

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

N-am terminat! Mai am foarte puţin! (I se închide microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Aveţi două minute!

Vă mulţumesc mult.

Am finalizat. (Vociferări.)

Două minute!

Vă mulţumesc.

Finalizaţi fraza!

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Încă o chestiune!

Avem obligaţia să ne prezentăm la şedinţele Camerelor din care facem parte. E o obligaţie statutară, este în statutul nostru.

Domnul Liviu Dragnea chiuleşte de fiecare dată. Este un motiv suplimentar de a susţine revocarea acestuia din Camera Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Citiţi Regulamentul!

Mulţumesc.

Proiect de hotărâre a Camerei...

Dacă vorbim, să citim şi Regulamentul! Invocăm, de dragul de a invoca ceva!

Proiect de hotărâre...

Avem trei iniţiative care au trecut tacit.

1. Este vorba de Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 17 septembrie 2018; PL-x 731/2018.

A fost depăşit termenul de dezbatere şi vot final.

2. Propunerea legislativă privind încurajarea efectuării studiilor superioare în limba română; Pl-x 653/2918.

Şi acest proiect trebuia dezbătut până în data de 21 februarie 2019. A fost depăşit termenul.

3. Şi cea de-a treia, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei; Pl-x 637/2018.

Este vorba de data de 21 februarie 2019, când a trecut termenul de dezbatere.

Mulţumesc.

În câteva minute începem votul final.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii să ia loc, să putem începe şedinţa de vot final. Vom începe cu un vot de control.

Rog colegii, înainte de a începe sesiunea de vot final, scoateţi şi reintroduceţi cartelele.

Rog colegii să ia loc, să putem...

Facem vot de control. Să înceapă votul.

249 de colegi.

Liderii de grup, dacă doresc să ia listingul?

Întreb liderii grupurilor dacă sunt probleme cu prezenţa? Nu. Bun.

Putem începe, da?

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 42/2018 privind aprobarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii ale serviciilor Camerei Deputaţilor şi abrogarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 31/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciilor Camerei Deputaţilor, precum şi a statului de funcţii pe anul 2009; PHCD 5/2019.

Să înceapă votul.

165 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 95 de abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul. A fost adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre pentru constituirea unei comisii de anchetă privind activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) în perioada 2018-2019, modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale, a neutralităţii politice, proporţionalităţii şi individualizării sancţiunilor acordate; PHCD 4/2019.

Să înceapă votul.

101 voturi pentru, 137 de voturi împotrivă, 32 de abţineri. Nu a fost adoptat.

Explicarea votului.

Vă rog, domnule Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte Dragnea,

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Această instituţie este moartă, este profund politizată!

Noi, cei de la USR, eu, am făcut autopsia acestei instituţii săptămâna trecută, aici, în faţa dumneavoastră. Păcat că nu aţi vrut să aflaţi adevărul asupra cauzelor care au dus la acest deces instituţional asupra CNA!

Încetaţi să folosiţi această instituţie ca o bâtă politică!

Românii au nevoie să fie bine informaţi, nu au nevoie de cenzura PSD!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ştirbu. Explicarea votului.

Vă rog.

Grupul PNL.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat pentru constituirea acestei comisii de anchetă.

Am senzaţia că fiecare partid, fiecare grup parlamentar, fiecare majoritate parlamentară, atunci când deţine frâiele guvernării, face aceleaşi greşeli, indiferent de culoarea politică a partidelor care se rotesc la guvernare.

S-a demonstrat, în ultima perioadă, că politizarea excesivă a anumitor instituţii ale statului dăunează grav libertăţii presei şi democraţiei din această ţară. Indiferent cine va fi la guvernare, dacă vom continua de asemenea manieră să politizăm Societatea Română de Televiziune, CNA, Societatea Română de Radiodifuziune, rezultatele, dragi colegi, indiferent cine va guverna, vor fi aceleaşi.

Cred, în acest moment, că este o greşeală respingerea acestei propuneri de constituire a acestei comisii de anchetă.

Ceea ce se întâmplă în Consiliul Naţional al Audiovizualului, va avea repercusiuni în timp asupra tuturor partidelor politice. Maniera aceasta de a trata lucrurile, din perspectivă pur politică, în aceste instituţii, dragi colegi, este dăunătoare democraţiei româneşti.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Se impune o întrebare fundamentală în această ecuaţie. De ce trebuie să protejăm această instituţie, câtă vreme există reverberate în spaţiul public asemenea întrebări legate de o manieră absolut discreţionară sau dezechilibrată în care aplică reglementatorul, singurul reglementator din audiovizual, sancţiuni. Unele televiziuni sau radiouri sunt iubite, pentru că promovează o anumită politică, altele sunt mereu sancţionate, mergându-se chiar până la suspendarea emisiei.

Cred că este interesul nostru, al tuturor, câtă vreme cei care compun această instituţie sunt numiţi, sunt susţinuţi politic, să nu existe suspiciuni. Adică, o anchetă parlamentară care să răspundă acestor suspiciuni s-ar impune de la sine şi ar fi în interesul nostru, al tuturor. Nu văd de ce să-i protejăm! Trebuie să-i protejăm pentru că fac politica noastră? Să înţeleg acest lucru, stimaţi colegi? Sau ar trebui ca noi înşine să fim siguri că ei aplică legea nediscriminatoriu, întocmai, aşa cum se cuvine, în spiritul şi litera ei.

De aceea, un vot negativ eu în această zonă îl percep şi este legitim să judec aşa; că trebuie să-i protejăm pentru că promovează, susţin şi sunt instrumentul nostru politic, prin care, pe unii îi iubim şi pe alţii îi sancţionăm şi, dacă se poate, să-i şi desfiinţăm politic, pentru că nu ne promovează ideile noastre, doctrina, ideologia şi ceea ce impune o majoritate parlamentară.

De aceea, stimaţi colegi, sigur, Partidul Mişcarea Populară a votat pentru constituirea acestei comisii, întrucât considerăm aceste chestiuni grave de încălcare a legislaţiei, de aplicare neunitară, de aplicare după ureche, după simpatii sau antipatii a reglementatorului din CNA.

Şi s-ar fi cuvenit să răspundem deschis, să arătăm că nu vrem să protejăm pe nimeni. Şi într-o anchetă parlamentară lucrurile acestea ar fi putut fi desluşite echitabil, rezonabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Dragnea, explicarea votului.

Vă rog.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule preşedinte,

Motivul pentru care şi eu, şi colegii mei, am votat contra este reprezentat de perioada scurtă pentru care se dorea această anchetă. Noi nu protejăm CNA, dimpotrivă, vrem o anchetă parlamentară, dar să înceapă cel puţin din 2012.

În acest sens, săptămâna viitoare vom depune un proiect de hotărâre, pentru a înfiinţa o comisie de anchetă parlamentară, dar începând cu 2012 şi, dacă se poate, şi mai devreme, pentru că CNA, într-adevăr, este o instituţie care trebuie să fie apolitică. Din păcate, s-a dovedit că nu e!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Legi ordinare...(Vociferări.)

A fost un vorbitor de fiecare grup.

Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019; PL-x 50/2019.

Comisia pentru politică externă propune adoptarea.

Fac precizarea că este prezent şi domnul ambasador al Republicii Macedonia în România. (Aplauze.)

Să înceapă votul.

Cu unanimitate de voturi - 273 de voturi pentru - a fost adoptat. (Aplauze.)

Explicarea votului, doamna deputat Venera Popescu.

Vă rog, doamnă.

Colega noastră, reprezentanta minorităţii macedonene.

Vă rog, doamnă.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Scopul esenţial al NATO este acela de a asigura libertatea şi securitatea membrilor săi, atât prin mijloace politice, cât şi prin mijloace militare, în conformitate cu Tratatul Atlanticului de Nord şi a principiilor Cartei Naţiunilor Unite.

Aş vrea să-l citez acum pe domnul secretar general al Alianţei, domnul Jens Stoltenberg, care spunea: "Privesc în viitor, la ziua în care 30 de steaguri vor flutura deasupra NATO. Îmi doresc ca în decembrie, la Londra, steagul Macedoniei să fluture în Alianţa Nord-Atlantică".

Vă mulţumesc pentru votul în unanimitate. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Popescu, Grupul USR.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul USR, de asemenea, a dat un vot pentru acest proiect de lege, atât aici, cât şi la întâlnirea din Comitetul liderilor, un vot foarte important, de o importanţă foarte mare pentru România, Zona Balcanilor de Vest.

Bine ai venit, Macedonia, în NATO!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ardelean.

Vă rog.

Grupul PNL.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc tuturor colegilor din Comisia pentru politică externă pentru votul acordat zilele trecute şi tuturor celor care sunt în plen, pentru votul de astăzi.

Partidul Naţional Liberal urează succes poporului macedonean!

Vă dorim multe realizări în continuare şi suntem fericiţi că sunteţi alături de noi, domnule ambasador, - vreau să vă transmit acest mesaj - în acest moment excepţional, de mare încărcătură politică pentru ţara dumneavoastră.

Felicitări! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

4. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru studierea istoriei comunităţilor evreieşti din România; PL-x 70/2019.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Să înceapă votul.

269 de voturi pentru, 7 abţineri, doi colegi nu şi-au exprimat votul. A fost adoptat.

Explicarea votului.

Vă rog, domnule Silviu Vexler, iniţiatorul proiectului.

Domnul Silviu Vexler:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eram aproape pregătit să spun că vă mulţumesc pentru adoptarea în unanimitate, dar voi spune în cvasiunanimitate. Le mulţumesc chiar şi colegilor care s-au abţinut.

Luni, când veneam spre Parlament, am primit vestea că şef rabinul Argentinei a fost atacat în casa lui şi este, în momentul de faţă, spitalizat, în stare gravă, în ceea ce a fost un atac antisemit extrem.

Săptămâna trecută, mai multe cimitire evreieşti din Franţa au fost vandalizate şi pietrele funerare, inclusiv ale unor supravieţuitori ai Holocaustului, au fost distruse.

Tot recent, într-o altă capitală europeană, a avut loc un marş al organizaţiilor neofasciste care au mers cu făclii în mână, cerând moarte evreilor.

În tot acest context, eu v-am oferit doar câteva exemple.

România, cu mici excepţii, reprezintă o oază de stabilitate şi un model care poate fi urmat. Iar la acest lucru contribuie şi astfel de proiecte de lege.

În fapt, prin votul dumneavoastră de astăzi, aţi asigurat faptul că istoria unei comunităţi este recuperată, o comunitate care şi-a dedicat întreaga existenţă pe aceste plaiuri, sau meleaguri, cum doriţi, şi-a dedicat-o României, dezvoltării şi binelui României.

Profit de ocazie să-i mulţumesc domnului preşedinte Căprar şi colegilor din Comisia pentru apărare pentru modul eficient şi sprijinul pe care l-au acordat, doamnei secretar general pentru sfaturile deosebite pe care le-a folosit întotdeauna, domnului vicepreşedinte Iordache pentru înţelegere, şi în mod evident colegului meu, domnul Varujan Pambuccian, domnului Simonis şi domnului Suciu pentru înţelegerea pe care au acordat-o. Şi nu în ultimul rând, dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru înţelegerea şi respectul pe care l-aţi acordat întotdeauna!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Explicarea votului, domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru acest vot covârşitor.

Şi vreau să spun că el are o conotaţie mult mai amplă decât cea legată de o comunitate etnică din România, pentru că este încă un pas spre asumarea istoriei, aşa cum a fost ea, cu bune şi cu rele.

Cu cât vom face mai mulţi paşi de acest fel, cu atât vom deveni o naţiune mai puternică, pentru că numai o naţiune puternică îşi asumă istoria, aşa cum a fost ea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Corneliu Bichineţ.

Vă rog.

Grupul PMP.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Aş vrea să ştiţi, domnule preşedinte, stimaţi colegi, că apreciez foarte mult discreţia, delicateţea şi persuasivitatea colegilor noştri de la minorităţi.

Astăzi, am avut prilejul să-i ascultăm pe doi dintre ei - reprezentantul evreilor şi reprezentantul macedonenilor.

Domnule ambasador, tocmai aţi plecat...

Domnul Florin Iordache:

N-a plecat! Vă urmăreşte domnul ambasador! Acolo!

Domnul Corneliu Bichineţ:

E foarte bine că mă urmăriţi, că mi s-a părut că în perioada asta nu mă mai urmăreşte nimeni... (Râsete.) ...şi chiar nu mă simt confortabil!

Să vă bucuraţi şi dumneavoastră, şi cei pe care-i reprezentaţi, pentru că astăzi aţi văzut, cu câteva excepţii, parlamentarii români au fost pentru Macedonia, au fost pentru asumarea istoriei naţionale, cu luminile şi umbrele ei!

Aş vrea ca şi dumneavoastră, reprezentanţii celor două popoare, atunci când auziţi ceva rău, în lume, despre România, unde sunteţi, şi unde mergeţi în delegaţii, să săriţi ca muşcaţi de şarpe!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Pambuccian.

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Nicio grijă, stimaţi colegi!

Şi aici am să vă reamintesc un lucru pe care l-a spus mai demult domnul Varujan Vosganian, care obişnuieşte să spună aşa: "Eu, în România, sunt armean, în afara României sunt român!".

Este un lucru pe care fiţi siguri că absolut toţi reprezentanţii minorităţilor şi-l asumă în felul acesta.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi ultimul proiect de lege.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 710/2018.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 168 de voturi pentru, 101 voturi împotrivă, 3 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului.

Invit colegii la şedinţa Biroului permanent.

Domnul Pavel Popescu:

Partidul Naţional Liberal a votat împotriva acestui proiect de lege, pentru că, asemenea practicilor pe care le-aţi avut în ultimul an asupra justiţiei, asupra serviciilor, asupra administraţiilor din această ţară, şi astăzi aţi confiscat ANAF.

Astăzi, Darius Vâlcov este şeful antifraudei. Astăzi, Eugen Teodorovici devine şeful vămilor.

Ce este incredibil este că acolo nu aţi reuşit să deregionalizaţi. Aţi lăsat o conducere regională.

Şi, totuşi, în ANAF, pentru a putea să vă puneţi acei directori, prin interimate, ştiţi cu toţii procesul, fiecare deputat al PSD îşi va pune propriul său director. Şi colegii noştri din cele două judeţe, de la UDMR, îşi vor pune propriii lor directori.

Atenţie, începe măciuca PSD împotriva contribuabilului român şi împotriva agenţilor economici, care, dacă nu vor răspunde în campania electorală la modul de teroare prin care PSD îi va accesa, vor da socoteală.

Şi noi, Partidul Naţional Liberal, vom fi aici, alături de ei, să luptăm împotriva voastră.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ganţ, din partea Grupului minorităţilor, vă rog.

A, probleme personale, bun. Şi...

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne, stimaţi domni deputaţi,

Vin, în nume personal, să-mi explic votul referitor la instituirea Comisiei de anchetă referitoare la activitatea CNA. O fac în calitate de reprezentant al minorităţii germane în Parlament.

Am votat în favoarea constituirii acestei comisii de anchetă, exprimându-mi profunda insatisfacţie pentru modul în care acest organism - care ar trebui să fie apolitic şi imparţial - a judecat campaniile de propagandă ordinară împotriva minorităţii germane, începând cu 2014, din campania electorală, încurajând prin lipsa de reacţie tot felul de mizerii proferate de reprezentanţi ai PSD la adresa Forumului Democrat al Germanilor din România, a preşedintelui Klaus Iohannis, a minorităţii germane în ansamblu, dar şi atacuri de ultimă speţă la adresa Republicii Federale Germania, a Cancelarului - doctor Angela Merkel - şi a altor parteneri politici ai României, care ne-au susţinut în mod consecvent.

Nu cred că CNA şi-a făcut datoria. Cred că ar fi trebuit să intervină împotriva acestor posturi de televiziune de propagandă, dar şi asupra postului public, atunci când în anumite emisiuni s-au prezentat asemenea mizerii.

Ar fi fost normal ca această comisie de anchetă să ia fiinţă şi să analizeze influenţa politică mizerabilă asupra postului public, dar şi prestaţia la fel de mizerabilă a unor posturi private care au găzduit şi încurajat aceste porcării.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Doamna Chichirău, vă rog.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Vă mulţumesc.

Nu mai insist pe problemele pe care le-am relevat anterior, la dezbaterea generală, dar vreau să vă spun, dragi colegi din PSD şi domnule ministru de finanţe, acesta este un preţ politic prea mare pe care îl plătiţi colegilor din UDMR, pentru că v-aţi pierdut majoritatea în Camera Deputaţilor.

Nu puteţi să vindeţi sistemul fiscal din România pe o majoritate temporară!

Sistemul fiscal din România este o chestiune extrem de importantă şi nu ar trebui să fie vândut politic ca şi cum vindeţi un butic din colţ.

Ar trebui să vă răzgândiţi şi să anulaţi această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Şedinţa o declar închisă.

Invit colegii la Biroul permanent.

La ora 14,00 ne vedem în şedinţă comună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,14.