Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.04.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 128 deputaţi.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa Camerei Deputaţilor din ziua de luni, 11 martie 2019; programul de lucru pentru perioada 11-16 martie 2019; lista rapoartelor depuse în perioada 6-11 martie 2019 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit art. 205 din Regulament şi programului de lucru, în şedinţa de astăzi, în cadrul "Orei Guvernului", avem organizate "Dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema «Stopaţi schimbările dăunătoare din învăţământul românesc!»".

Din partea Guvernului participă la aceste dezbateri doamna ministru Ecaterina Andronescu.

Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri, astfel: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute; reprezentantul Guvernului - 5 minute pentru a răspunde; reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea va avea 3 minute pentru lămuriri suplimentare; iar celelalte grupuri - câte 3 minute, fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute pentru a-şi prezenta punctul de vedere; reprezentantul deputaţilor neafiliaţi - un minut; şi cel al Guvernului, în speţă, ministrul vizat - 5 minute, la final, pentru răspunsuri.

În continuare, pe procedură, doamna Prună, vă rog.

Să invocaţi şi articolul din Regulament!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

În temeiul prevederilor art. 112 din Constituţia României şi ale art. 186, 192 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Grupul parlamentar al USR împreună cu colegii din PNL şi PMP iniţiază astăzi moţiunea simplă "Lăcomia PSD-istă subminează economia naţională" - împotriva ministrului finanţelor publice, Eugen Teodorovici.

Nu am uitat de O.U.G. nr. 114, O.U.G.-ul care a dat foc economiei României. Şi este nevoie ca miniştrii responsabili să răspundă, aici, în Parlamentul României. Vrem să dăm un semnal angajaţilor şi întreprinderilor româneşti, că Parlamentul României va încerca, cel puţin, să repare, dacă nu să abroge, această ordonanţă toxică pentru economia României. Aceasta trebuie lăsată în pace. Trebuie lăsată în pace...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK. Mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... să producă valoare în societate. Trebuie lăsată în pace să aducă investiţii...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... şi să creeze locuri de muncă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Colegul dumneavoastră...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Termin în 10 secunde.

... nu să fie sugrumată de revelaţiile unor oameni...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi anunţat moţiunea...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... revelaţiile unor oameni...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... care visează noaptea...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să treceţi la locul dumneavoastră.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... şi a doua zi spun că economia este inamicul nr. 1 al României.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Stanciu-Viziteu, doriţi o intervenţie pe procedură?

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulţumesc.

Intervenţie pe procedură - art. 99 alin. (3). În prima şedinţă a Camerei, fiecare grup poate să exprime o poziţie faţă de ordinea de zi şi programul de lucru.

Şi voi întări aici spusele colegei mele din Comitetul liderilor, că este inacceptabil ca... Camera Deputaţilor să lucreze această săptămână doar 42 de minute, în condiţiile în care avem deja o moţiune care a fost dezbătută, dar nu votată, săptămâna trecută, avem peste 100 de legi noi depuse, în procedură, la Camera Deputaţilor şi alte câteva sute de legi în aşteptare.

Astfel încât considerăm că este un abuz ceea ce faceţi, cei din majoritatea parlamentară, să lucrăm doar 42 de minute, săptămâna aceasta, când puteam foarte bine, miercuri, să avem o nouă şedinţă, unde să dezbatem proiecte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dau cuvântul doamnei deputat...

Continuăm dezbaterile, da?

... doamnei deputat Florica Cherecheş, pentru prezentarea temei dezbaterii noastre politice de astăzi.

Aveţi 5 minute.

Doamna Florica Cherecheş:

Doamnă ministru,

De când aţi preluat acest nou mandat, într-un Guvern pe care chiar dumneavoastră l-aţi numit "cel mai slab din istorie", pe zi ce trece, se observă lipsa de predictibilitate şi de consultare publică, referitoare la diverse măsuri pe care le anunţaţi aproape zilnic, iar dacă opinia publică reacţionează, retrageţi ceea ce susţineţi.

Un exemplu ar fi Ordinul de modificare a Planului-cadru pentru învăţământul primar, în care se prevedea eliminarea orei de educaţie fizică.

Puteţi să ne spuneţi care au fost specialiştii din domeniu cu care v-aţi consultat?

În acest context, vă amintesc că Ministerul Educaţiei Naţionale are în subordine Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, o instituţie care ar trebui să furnizeze astfel de date şi studii care să fundamenteze politici educaţionale coerente.

Vi se pare normal ca această instituţie, esenţială pentru actul decizional, să nu aibă conducere de mai bine de un an?

În 7 ianuarie, într-o întâlnire cu reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, aţi subliniat importanţa orientării profesionale şi necesitatea intensificării activităţii de consiliere a elevilor.

Dacă vă exprimaţi atât de patetic grija pentru acest aspect al educaţiei, spuneţi-mi în care dintre categoriile prevăzute de art. 88 din Legea educaţiei este încadrat personalul didactic din Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională, având în vedere că aceştia au susţinut un examen de titularizare şi au grade didactice?

Partidul Naţional Liberal propune, de mai mulţi ani, dublarea numărului de consilieri şcolari, atât de necesari pentru a realiza orientarea şcolară a elevilor, iar dumneavoastră vreţi să le tăiaţi inclusiv din sporurile ce le au în plată.

Când ne-aţi minţit, doamnă ministru? Atunci sau acum?

Azi vreţi separarea copiilor cu dificultăţi de învăţare, stârnind furia întregii societăţi, mâine o dregeţi, spunând că a fost doar o propunere de organizare a personalului. Azi recunoaşteţi că avem un procent de 40% analfabetism funcţional în România, mâine spuneţi că nu există o definiţie, la nivel internaţional, a acestei noţiuni.

În 2009 aţi devenit "groparul" învăţământului profesional, închizând şcolile de meserii şi întrerupând în mod brutal tradiţia pe care o avea România în acest domeniu. Azi afirmaţi că susţineţi învăţământul profesional, dar aţi decis micşorarea cu 4 săptămâni a structurii anului şcolar pentru acest învăţământ şi mutarea unor clase de la oraşe la sate. Abrambureală în toată regula!

Afirmaţia că susţineţi învăţământul profesional e o mare minciună, pentru că respingeţi orice iniţiativă pentru creşterea numărului şi cuantumului burselor profesionale, acoperirea cheltuielilor de cazare şi masă pentru elevii din profesional - măsuri care reduc abandonul şcolar şi fenomenul migraţiei.

În bugetul subdimensionat şi prost distribuit susţineţi investirea a 4 miliarde de lei pe table inteligente, tablete, rechizite şi ghiozdane.

PNL a oferit ca alternativă pentru cheltuirea acestor bani generalizarea Programului "Masă la şcoală" şi after-school, care răspund nevoilor copiilor şi familiilor acestora.

Cheltuiţi în mod iresponsabil bugetul pe educaţie şi nu faceţi investiţiile necesare în infrastructura şcolară, pentru a asigura cele mai bune condiţii pentru educaţie de calitate, marea majoritate a resurselor fiind folosite pentru plata salariilor şi cheltuieli materiale.

Unul dintre cei 4 copii ai mei este plecat din ţară. Şi, din această ipostază, simt cum mama noastră, România, plânge pentru că în fiecare zi îşi ia rămas bun de la 400-500 de fii, şi pe mulţi nu-i va mai vedea niciodată.

Dumneavoastră, doamnă ministru, puteţi face ceva ca să încetiniţi acest ritm ameţitor, dar nu păreţi interesată. Dimpotrivă, prin multe din măsurile pe care le propuneţi, ne alungaţi copiii din ţară.

Doamnă ministru,

Am realizat un sondaj online, prin care am rugat audienţa să vă transmită un mesaj. Ştiţi ce mi-au spus românii? Vă spun eu. Lumea vă vrea plecată de la minister.

Cetăţenii mi-au transmis că sunt sătui de cât rău aţi făcut învăţământului, şi oricâte promisiuni aţi face, nu mai au încredere în dumneavoastră.

Ne-aţi ameninţat, din prima zi de mandat, că la sfârşitul lui martie veţi veni cu o nouă Lege a educaţiei. Dar vă amintesc că România are un plan de relansare prin educaţie, care se numeşte "România Educată", la care au lucrat, timp de 3 ani, mii de specialişti, pe care vă rog să nu-i desconsideraţi, pentru că ei reprezintă... şi le pasă de viitorul copiilor noştri, de calitatea cadrelor didactice din preuniversitar. Nu ştiu dacă vă pasă şi dumneavoastră.

Pentru că avem un program, cred, un proiect prin care ar trebui să asigurăm pregătirea şi specializarea profesorilor din învăţământul preuniversitar, ce ne puteţi spune despre stadiul acestui proiect, doamnă ministru?

Închei prin a vă semnala că, până la sfârşitul acestei ore, alţi 16 tineri vor fi părăsit România, în căutarea unei vieţi mai bune.

Vă rugăm frumos, ocupaţi-vă mai bine de probleme administrative şi lăsaţi învăţământul pe mâna specialiştilor! (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Înainte de a continua, o să-i rog să pe colegii de la USR să-şi actualizeze cumva Regulamentul, pentru că art. 99, invocat de colegul nostru, alin. (3) nu există în noul Regulament, acolo unde a fost specificat.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Aţi spus 99.

În continuare, dau cuvântul doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Timpul alocat este de 5 minute.

Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Ecaterina Andronescu (ministrul educaţiei naţionale):

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sincer, vă mulţumesc pentru că-mi oferiţi prilejul să discutăm despre educaţie.

Cred că sistemul de educaţie nu are culoare politică. Şi sunt convinsă că societatea nu poate să fie mâine mai bună decât este sistemul de educaţie astăzi.

Ca urmare, mi-aş dori ca această dezbatere să lase la o parte agresivitatea politică şi să ne orientăm spre ceea ce este de făcut în sistemul de învăţământ.

Nu o să încerc să răspund nici cu tonul, nici cu lucrurile neadevărate care s-au spus de la acest microfon, o să încerc să vă arăt care este situaţia actualmente în învăţământ.

Şi o să pornesc cu cifre. Anul acesta avem în sistemul de învăţământ 2.870.000 de elevi, faţă de 4.300.000, în urmă cu 15 ani. Este o realitate tristă.

În acest moment, în sistemul de învăţământ avem 6.138 de şcoli şi 11.205 structuri şcolare. Cele 6.000 sunt şcoli cu personalitate juridică.

În ceea ce priveşte corpul profesoral. Dacă acum 15 ani aveam 250.000 de cadre didactice, astăzi avem 215.000 de cadre didactice, 24.000 de cadre didactice auxiliare şi 52.000 din categoria personalului nedidactic.

În ceea ce priveşte învăţământul superior, cifrele ne arată că avem 449.000 de studenţi şi 22.000 de cadre didactice.

Bugetul de anul acesta este, după opinia mea, un buget care arată intenţia de a avea mai multe proiecte pentru sistemul de educaţie. Este un buget care însumează 5,5% din produsul intern brut. El este cuprins din 39 de miliarde pe care le avem în bugetul nostru, cărora li se adaugă alte 17 miliarde pentru infrastructura şcolară, suma aceasta fiind înregistrată în bugetul MDRAP.

Banii pentru salarii sunt, de asemenea, şi cu asigurarea creşterilor salariale respective, sunt prevăzute aceste sume, aşa cum sunt prevăzute şi sumele cu care acoperim datoriile pe care le avem faţă de sistemul de învăţământ. Este vorba de hotărâri judecătoreşti rămase definitive până la 31 decembrie.

De asemenea, bugetul prevede 65 de milioane, bani necesari şi suficienţi pentru a rezolva problema grupurilor sanitare pentru cele 1.486 de şcoli, dintre care 141 sunt şcoli cu personalitate juridică.

De asemenea, tot bugetul prevede o sumă pe care dumneavoastră aţi aprobat-o, de 140 de milioane, cu ajutorul căreia încercăm să realizăm infrastructura pentru a extinde masa caldă la şcoală.

Nu putem să dăm masa caldă, dacă nu avem spaţiile necesare pentru asigurarea securităţii alimentare pentru elevii noştri.

Este prevăzut un proiect de 600 de milioane, pe care l-am numit "Merg la şcoală" şi care este de natură să asigure rechizite pentru un an de zile şi, de asemenea, echipamentul sportiv necesar fiecărui elev dintre cei aflaţi în şcoala obligatorie.

În ceea ce priveşte bugetul MDRAP, sunt cuprinse acolo 5.095 de şcoli - în PNDL 1, în PNDL 2, în POR şi la Agenţia de Finanţare a Învăţământului din Mediul Rural.

În bugetul ministerului, pentru educaţia timpurie, avem Programul PRET, care prevede 380 de grădiniţe. Din cele 380, 190 au fost deja realizate; sunt în curs, în diferite etape, restul până la 380.

De asemenea, din fonduri rambursabile, Programul ROSE, dintr-un împrumut cu Banca Mondială, cuprinde dotarea cu logistica necesară predării a 1.000 de licee tehnologice, pentru a creşte atractivitatea acestui sector şi, bineînţeles, pentru a asigura componenta lucrărilor practice.

În acelaşi timp, din surse nerambursabile - şi doamna deputat a făcut referire la acest lucru -, anul acesta avem în buget 2.289.000.000.

Dintre proiectele - nu puţine - pe care le avem în derulare, Proiectul CRED prevede formarea a 55.000 de cadre didactice. Aceste cadre didactice urmând a fi cele care diseminează informaţia primită către restul de peste 215.000 de cadre didactice.

Structura anului şcolar a fost aşezată în aşa fel încât să nu risipim timpul semestrului I, fragmentând semestrul acesta cu vacanţe.

Iar în ceea ce priveşte liceele tehnologice, învăţământul profesional şi tehnologic, la care a făcut referire doamna deputat, trebuie să menţionez faptul că profesorii - şi sunt sigură că o interesează şi pe Domnia Sa - nu-şi puteau efectua vacanţa prevăzută de lege, şi elevii erau nemulţumiţi. S-a redus semestrul cu câteva săptămâni - 3-4 săptămâni -, situaţie în care - nu aşa cum s-a spus public - nu pleacă nimeni de la şcoală, pentru că din cele 215.000 de posturi didactice, 16.000 sunt în plata cu ora şi alte 4.000 de posturi sunt acoperite de oameni care nu au calificarea necesară. Deci nu se pune problema ca cineva să plece din sistemul de învăţământ.

Simularea examenelor, pe care foarte mulţi dintre dumneavoastră poate aţi criticat-o, cred că este absolut necesară, pentru că nu putem să mai acceptăm situaţiile cu care ne-am confruntat în anii trecuţi, situaţii în care un număr important de elevi nu trec măcar cu nota 5 examenul de evaluare sau nu trec examenul de bacalaureat.

De aceea - întorcându-ne la lege -, am impus formarea elevilor, pregătirea elevilor prin ceea ce am numit "pregătire remedială", prevăzută de lege. Pentru că legea spune - 75% din activitatea didactică este destinată predării şi evaluării, restul de 25% din orele prevăzute în program sunt alocate pentru pregătirea remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor.

Învăţământul dual cred că este calea spre care trebuie să mergem cu tot învăţământul profesional. Cred că trebuie să profităm şi de interesul pe care îl au agenţii economici.

Am văzut şcoala de la Braşov, în care agenţii economici au investit 2,5 milioane de euro. Şi aceea este direcţia în care trebuie să mergem, integral, cu şcoala profesională şi, nu în ultimul rând, cu liceul tehnologic.

Sunt, de asemenea, multe oraşe din ţară care, pe modelul şcolii de la Braşov, acum îşi construiesc şcoli din această categorie de şcoli duale.

Nu am desfiinţat niciodată şcoala profesională, aşa încât vă rog să vă opriţi totuşi la un moment dat. Dacă continuaţi, dovediţi. Şcoala se poate înfiinţa sau desfiinţa numai prin lege.

Şi, fără îndoială, cred că niciodată nu am arătat că fac, din bugetul ministerului, cheltuieli iresponsabile.

Consider, de asemenea, că dacă ne uităm cu mai mare atenţie la ceea ce se întâmplă în învăţământ, învăţământul chiar poate să fie sistemul care ne uneşte, într-o societate extrem de dezbinată.

Şi elevii din şcoală sunt în suferinţă din cauza acestei dezbinări. De aceea, n-am să fac niciodată lucrul acesta.

N-am respins niciodată "România Educată". Şi asta este încă o dovadă că faceţi afirmaţii care nu au acoperire în realitate.

Ne-am angajat în legătură cu o viitoare lege a învăţământului. Vom lua în considerare toate opiniile care vor fi exprimate public, dar, în primul rând, va trebui să stabilim cât se poate de clar obiectivele şi viziunea pe care legea trebuie s-o dea sistemului de învăţământ, ce fel de personalitate vrem să pregătim în şcolile noastre pentru societatea viitoare.

Daţi-mi voie să nu vă răspund aprecierilor dumneavoastră pe care le socotesc răutăcioase.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu dezbaterile din partea celorlalte grupuri parlamentare.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Gabriel Pirtea?

Vă rog.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Doamnă ministru,

Distinse doamne,

Stimaţi domni,

Dragi colegi,

Se pare că, mai mult ca niciodată, în Ministerul Educaţiei Naţionale, condus de PSD, s-a instalat haosul, incompetenţa, incertitudinea, bezna.

La al patrulea descălecat pe scaunul ministerial de pe strada General Berthelot, doamna ministru Andronescu a găsit ambiguitate, nepricepere, haos, amatorism. Şi de atunci lucrurile acestea s-au accentuat.

Se pare că miniştrii educaţiei au pus mai sus decât orice principiu, acela de a-şi tatua pe corpul Legii educaţiei numele, inventând tot felul de acte normative care să îi ducă în istorie.

Astfel, au amputat, au tăiat, au operat şi au transformat Legea educaţiei într-un Frankenstein. Un Frankenstein care ne sperie copiii. (Aplauze.) Un Frankenstein care le dă coşmar. Şi astfel constatăm că experimentele şi experienţele, pe mintea şi psihicul copiilor noştri, continuă. Toate, de dragul schimbării.

Toţi miniştrii se cred un Spiru Haret. Un nou Spiru Haret, care spunea, la un moment dat: "Arătaţi-mi cum este şcoala astăzi şi vă voi spune cum va fi ţara mâine".

Aşa este şcoala astăzi, exact cum o vedem.

Doamnă ministru, opriţi toate aceste experimente pe mintea şi spiritul copiilor noştri!

În ianuarie, am auzit că marele proiect al PSD este o nouă lege a educaţiei. Mai nou, am auzit că, la finalul lunii martie, în mod şoptit, această lege va prinde contur. Nu discutăm despre niciun grup de lucru, nu ştim de nicio dezbatere publică, nu ştim de participanţi la aceste idei - toate născându-se din mintea unui singur om.

Nu putem, indiferent cine ar fi această persoană, să acceptăm ca o lege a educaţiei naţionale - care este a ţării, şi nu este nici a lui Pop, nici a lui Popa, nici a lui Andronescu, nici a PSD şi nici a oricărui partid din opoziţie, ci este a ţării - să fie acceptată ca pusă, pe repede înainte, ca într-un fast-food educaţional, pe masa Parlamentului.

Doamnă ministru, vă ştiu un om de educaţie. Nu mai ţineţi captivă educaţia şi redaţi-o ţării!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, doamna deputat Cristina Iurişniţi.

Vă rog.

3 minute, timp alocat.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

O frază ne obsedează de ceva ani. Este vorba de "Educaţia, încotro?". O frază care ne urmăreşte obsedant de aproape 30 de ani, nu-i aşa?

Şi, într-adevăr, educaţia nu ar trebui să aibă culoare politică. Sunt total de acord. Politizarea excesivă face din nou ca sistemul de învăţământ să rămână Cenuşăreasa de serviciu a guvernanţilor care s-au perindat în ultimii 29 de ani.

Din nou vorbim despre subfinanţare în educaţie. Acesta este adevărul. România rămâne, în continuare, a treia ţară din Uniunea Europeană cu cele mai mici cheltuieli publice pentru educaţie, cu 3,02% din PIB, în condiţiile unui buget nesustenabil, impredictibil, bazat pe cifre fantasmagorice.

În acest sens, care este punctul dumneavoastră de vedere cu privire la faptul că învăţământul rămâne şi în acest an subfinanţat, iar cheltuielile pentru investiţii şi dezvoltare sunt minime? Nu mă refer aici la acele 1.400 de şcoli şi toaletele ecologice, ci chiar la nişte construcţii de grădiniţe şi de şcoli care nu s-au realizat, aşa cum v-aţi asumat în Programul de guvernare, sau la perfecţionarea celor 4.500 de cadre didactice necalificate din sistem.

Câteva propuneri controversate pe care le-aţi avut la începutul celui de-al patrulea mandat, doamnă ministru.

Declaraţiile dumneavoastră, din ultimele luni, nu au făcut altceva decât să inflameze spaţiul public, de la cadre didactice, la elevi şi părinţi.

Vă reamintesc câteva dintre propunerile - adevărate petarde - pe care le-aţi lansat în spaţiul public. Propuneri care necesită dezbateri ample - nu-i aşa? - cu toţi actorii din sistemul educaţional.

Şi nu pot să nu condamn afirmaţii iresponsabile, de tipul: Este de dorit să lăsăm repetenţi elevii de clasa I pentru a obţine ulterior rezultate mai bune şi a diminua acel procent celebru de 40% analfabeţi funcţionali, potrivit testelor PISA; renunţarea la orele de educaţie fizică şi sport - s-a spus deja aici -, din primii doi ani din învăţământul primar; segregarea claselor de copii cu cerinţe educaţionale speciale, apoi aţi revenit asupra acestei decizii, acestei afirmaţii, printr-un mesaj apărut pe site-ul MEN; introducerea simulărilor la clasa a VII-a - astăzi au început - pentru evaluarea naţională, precum şi revenirea la examenul de clasa a X-a, în condiţiile în care, nu-i aşa, din 2020, învăţământul va fi obligatoriu până la clasa a XII-a, a XIII-a, conform legii.

Alte afirmaţii iresponsabile sunt cele cu privire la igienă, la condiţiile sanitare din şcoli, când aţi afirmat că elevii ar trebui să aibă şerveţele umede, în lipsa unor condiţii elementare - apa şi săpunul.

Indiferent de culoarea politică, primarii trebuie luaţi la răspundere, inclusiv de Ministerul Educaţiei, de Guvern, pentru condiţiile de mediu care încă mai există în peste 1.500 de şcoli.

Discriminarea consilierilor şcolari şi a logopezilor, prin neacordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică. Şi USR vă propune să reintroduceţi în COR meseria facilitatorului şcolar, conform Ordinului de ministru din 2016...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

... Ordinul de ministru nr. 1.958 din 4 octombrie.

Sunt multe probleme. Amintesc şi abandonul, şi părăsirea timpurie. De asemenea, aici, vă întreb care sunt măsurile concrete pe care ministerul le va lua? Pentru că în 2020 va trebui să ajungem la 11,3% şi acum suntem la 18,1%, deci am rămas tot ca în 2014.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

E vorba şi de decontul transportului elevilor...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit cele 3 minute...

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

... care nu se realizează prin Legea educaţiei. Pentru că am crezut că renunţăm la monopolul pe informaţie, la experimentarea editurii unice şi a manualului unic, şi iată că din nou Legea a trecut la Senat, Legea domnului Pop, care din nou prevede revenirea la editura unică.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Iar în privinţa noii Legi a educaţiei... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Aţi depăşit cele 3 minute.

O să invit la... (Vociferări.)

Da, vă rog.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc.

Să închei fraza.

Vă reamintesc, în contextul viitoarei Legi a educaţiei, pe care o pregătiţi, că avem nevoie de dezbateri reale, de întâlniri reale, nu întâlniri cu uşile închise, cu directori de şcoli, prin ţară.

Transparentizarea consultărilor publice este obligatorie. Şi vă rugăm să încetăm cu abramburelile din educaţie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Korodi Attila.

Timp alocat - 3 minute.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Dacă este ceva ce trebuie, într-un timp mult mai realist şi într-o abordare mult mai pragmatică, să rezolve Ministerul Educaţiei este faptul că, după adoptarea noii Legi a educaţiei, încă sunt multe clase, generaţii care nu au acces la noua curriculă şcolară, conform noii metodologii.

Cred că este unul din cele mai importante lucruri care trebuie făcute, pentru că aceste generaţii n-au acces la o educaţie modernă, încă parcurg şcoala românească după metodologia veche.

Cunoaştem foarte bine dezbaterile şi din Parlamentul României, dar şi cu Ministerul Educaţiei. De foarte multe ori am tras semnal de alarmă. Adoptarea noii curricule, cu viteză foarte încetinită, nu ajută deloc copilul român şi nu ajută deloc şcoala românească.

De aceea, doamnă ministru, aici avem multe de făcut.

Doamnă ministru, nu pot să nu aduc în această discuţie încă o problemă care, parţial, poate fi ajutată de Ministerul Educaţiei, de a face parte din cele mai importante teme cu care se confruntă comunitatea maghiară, când vorbim despre educaţie. Şi este vorba despre Universitatea de Medicină şi Farmacie de la Târgu Mureş.

Universitatea de Medicină a adoptat o nouă linie de predare în limba engleză, dar Universitatea de Medicină, şi la ora actuală, nu doreşte să aplice un articol din Legea învăţământului, care este foarte bun şi într-un spirit european, aplicat de Universitatea "Babeş-Bolyai" şi de Universitatea de Arte de la Târgu Mureş.

Este nevoie de tot sprijinul Ministerului Educaţiei, ca şi în condiţiile în care există o autonomie a universităţilor abordarea europeană şi foarte corectă de a crea o linie de educaţie în limba maghiară la Universitatea de Medicină să fie aplicată. Universitatea nu poate să evite această responsabilitate pe care o are, pentru că medicina trebuie să fie pentru toţi şi comunitatea maghiară are nevoie de medici foarte buni care să poată să dialogheze într-un mod profesionist, pregătit şi în limba maghiară. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea ALDE, domnul deputat Ştefan Băişanu.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Aristotel, în "Politica", spunea, în secolul al IV-lea î.Hr., că "Educaţia trebuie să fie un obiect al supravegherii publice".

Iohann Amos Comenius, în "Didactica magna", în secolul al XVI-lea, spunea că "La naştere, natura înzestrează copilul numai cu seminţele ştiinţei, ale moralităţii şi religiozităţii, ele devenind un bun al fiecărui om numai prin educaţie".

La polul celălalt, Anton Pavlovici Cehov, în secolul al XIX-lea, spunea că "Universalitatea dezvoltă toate aptitudinile, inclusiv prostia".

Plecând de la cei trei, vreau să vă spun că trebuie să decelăm între a face sau a ne face că facem în interesul copilului, între a face pentru copil sau doar în interes politic, pentru nevoia de a atrage voturi.

Drept urmare, am să scot în evidenţă lucruri bune, şi anume, că aţi reuşit împreună cu noi, deputaţii şi senatorii ALDE şi PSD, să aveţi un buget la Ministerul Învăţământului cu 46,73 de ori mai mare decât cel din 2018, şi anume, o sumă de 30,8 miliarde.

Totodată, cred că toate măsurile din Programul de guvernare îşi vor afla un răspuns cât mai rapid în realitatea învăţământului românesc.

Trebuie să vă spun doar patru lucruri care nu-mi plac în momentul de faţă, şi anume:

1. Lipsa unui număr corespunzător de creşe şi grădiniţe. Din peste un milion de copii cu vârste între 0 şi 4 ani, doar 344 sunt înscrişi în creşe şi grădiniţe.

În Suceava, vă dau un exemplu, se lucrează cu stoicism, de 12 ani, la construirea unei grădiniţe în centrul municipiului.

A doua problemă. Datele istorice ne arată că în perioada Evului Mediu, pe teritoriul ţării noastre apar primele WC-uri.

Iată, au trecut secole, doamnă ministru, au trecut domnii, au trecut monarhii, au trecut comuniştii, au trecut guvernări ale tuturor partidelor din România şi astăzi, în România, mai avem încă 30% din populaţia României cu WC-ul în curte şi 2.400 de şcoli care au, de asemenea, WC-uri în curte. 389 la Vaslui, la Suceava - şi mi-e ruşine, ca profesor, să o spun - pe locul II - 217, la Botoşani şi la Iaşi câte 207.

Punctul 3. Există în continuare şcoli cu predare simultană, într-o singură clasă, în aceeaşi oră...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

...învaţă copii de clasa I, a II-a, a III-a şi a IV-a, cu profesori suplinitori.

Rugăminte mare. Aţi propus să daţi tablete şi table inteligente. Este un lucru minunat! Dar, imaginaţi-vă, cam cât de inteligentă trebuie să fie tabla aceea din clasa aceea, în care un suplinitor învaţă copii de clasa I, a II-a şi a III-a şi a IV-a?!

Şi ultima - şi cea mai importantă, zic eu - în Bucureşti există peste 13.000 de copii care învaţă de dimineaţă, după-amiază şi seara. Cred că este cea mai mare discriminare între copiii care învaţă în schimbul trei, copiii care învaţă în schimbul doi şi copiii care învaţă de dimineaţă. Ştim cu toţii că randamentul maxim pe care-l are un cetăţean...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

...este de la 8,00 la 13,00. După aceea intervine reculul.

Vă rog din tot sufletul, faceţi, pe baza bugetului pe care-l aveţi, pe baza Programului de guvernare, ca măcar una, două, trei, din acestea patru pe care le-am spus şi care sunt importante, să se realizeze şi, vă garantez, veţi rămâne ministrul meu şi al învăţământului.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Din partea Grupului PMP, domnul deputat Robert Turcescu.

Vă rog.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Bună ziua!

Distrugerea oricărei naţiuni nu necesită bombe atomice sau rachete balistice intercontinentale. Trebuie doar scăderea calităţii învăţământului şi permisiunea fraudei la examenele studenţilor.

Consecinţe: pacienţii mor în mâinile unor asemenea medici; clădirile se prăbuşesc, fiind construite de asemenea ingineri; banii se pierd în mâinile unor asemenea economişti; dreptatea se evaporă în mâinile unor asemenea judecători.

"Crahul învăţământului este crahul naţiunii!" - sunt cuvintele scrise la intrarea unei importante universităţi, dar ele rezumă perfect şi trist situaţia în care se află astăzi România.

Doi ani, patru miniştri, niciun rezultat - este rezumatul guvernării PSD la capitolul educaţie din ianuarie 2017 şi până în prezent.

Suntem pe buza prăpastiei, pentru că e plină ţara de doctori cu lucrări plagiate, dar Guvernul refuză constant să facă ceva în privinţa lor, chiar dacă, personal, v-am oferit soluţiile necesare prin intermediul unui proiect de lege prin care propuneam transparenţă şi deschidere totală în ceea ce priveşte lucrările de doctorat.

Se promovează constant tot felul de academii-fantomă, aşa încât sinecuriştii cu doctorate dubioase să se poată bucura de titlul de academician.

Doamnă Andronescu, desfiinţaţi urgent Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale! Este înţesată de politicieni şi şmecheri cu epoleţi care nu fac altceva decât să-şi mai adauge un titlu şi un salariu în palmares.

Între timp, zeci de mii de elevi din toată ţara merg la toaletă în fundul curţii, învaţă din manuale tipărite de nişte incompetenţi la Editura Didactică şi Pedagogică, iar guvernanţii se plâng că nu au bani pentru un sistem de educaţie decent.

Abandonul şcolar este în floare, analfabeţii funcţionali au ajuns miniştri. Executivul a dat chix cu Programul "Cornul şi laptele" şi nu a fost capabil să pună în aplicare programul referitor la "Masă caldă în şcoli", care este tot în faza pilot de trei ani de zile.

Chinuiţi elevii de la clasele primare şi gimnaziale, cu o programă sufocantă! Aţi transformat părinţii în meditatori şi nu ţineţi seama de nevoia dezvoltării urgente a învăţământului profesional!

Ruşine să vă fie tuturor celor care astăzi alcătuiţi Guvernul României! V-aţi bătut joc de educaţie, un drept garantat de Constituţie. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Sorin Cîmpeanu.

(Domnul deputat Corneliu Bichineţ solicită să ia cuvântul.)

Mai aveţi 20 de secunde, domnule Bichineţ. O să vă acord cuvântul la tura a doua, dar nu mai mult de 20 de secunde.

Vă rog.

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnă ministru,

Distinşi colegi,

Am un singur minut la dispoziţie. Voi fi nevoit să mă rezum la un singur exemplu, un exemplu recent, acela al ordinului de ministru, prin care se modifică metodologia de evaluare a şcolilor doctorale.

Este regretabil, din punctul meu de vedere, pentru următoarele motive.

1. Contravine legislaţiei primare în domeniul educaţiei - Legea nr. 1 şi Ordonanţa nr. 75/2005;
2. Contravine cerinţelor specifice asigurării calităţii. Mai mult de o treime din indicatori nu sunt cuantificabili;
3. Contravine trendurilor internaţionale şi contravine reglementărilor europene în domeniu;
4. Contravine rezoluţiei adoptate în unanimitate - subliniez, în unanimitate - în Consiliul Naţional al Rectorilor;
5. Contravine votului, în unanimitate, de asemenea, dat de către ARACIS, organism responsabil, conform legii, cu elaborarea metodologiei de evaluare.

Pentru aceste cinci motive, doresc să-mi exprim speranţa că nu vom avea o Lege a educaţiei care să fie promovată pe repede-’nainte, prin asumarea răspunderii, pe acelaşi model prin care am schimbat metodologia de evaluare a lucrărilor doctorale, în plin proces de evaluare.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea PSD, doamna deputat Camelia Gavrilă.

Vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnă ministru,

Domnule secretar de stat,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur că putem aborda tema educaţiei în felurite chipuri. Putem să ne apropiem de această temă extrem de complexă, în perspectivă politică - politică şi nu politicianistă -, subliniind reuşitele şi poate restanţele Programului de guvernare, arătând care sunt accentele pozitive şi ce rămâne de făcut, putem dezbate cu efort şi cu atitudine constructivă, cu temeiuri educaţionale, sau putem rămâne într-o retorică politicianistă, putem decupa secvenţe, putem asambla într-un montaj interesant lucruri spuse sau nespuse, lucruri speculate, pentru a ieşi o tentă critică, o tuşă critică excesivă.

Dincolo de acestea sunt, însă, fapte, sunt programe, sunt realizări. Aş putea să plec de la momentul salarizării, momentul 2016, momentul actual, creşteri semnificative - unele dintre ele de 140%. Există şi detalii, şi cifre - nu vreau să intru în aceste argumente pe care ministerul le poate puncta, dar ele sunt extrem de importante pentru recunoaşterea valorii cadrelor didactice şi pentru preţuirea pe care Programul de guvernare PSD-ALDE, pe care doctrina social-democrată a dovedit-o în aceşti ani, în raport cu una dintre cele mai nobile profesii.

Am putea vorbi de programe de dezvoltare a infrastructurii, aşa cum au fost ele comentate şi reinterpretate. Că este PNDL 1, PNDL 2, programe operaţionale, AFIR - toate înseamnă în jur de 5.000 de şcoli. Au fost deja menţionate.

Se adaugă un interesant proiect pe care-l apreciem în bugetul anului 2019, prin care condiţiile igienico-sanitare din şcolile din România profundă se încearcă să fie aduse la nivelul secolului XXI.

Comentăm că sunt toaletele în curtea şcolii, dar ne revoltăm atunci când sumele sunt aşezate acolo şi se caută soluţii.

Comentăm când vorbim că elevii nu sunt pregătiţi adecvat pentru examene, că nu există o acomodare psihologică treptată şi firească, dar ne revoltăm că există simulare la clasa a VII-a sau la clasa a XI-a.

Stimaţi colegi,

Putem fi politicieni şi este firesc să fim - şi aici abordările trebuie gândite şi din această perspectivă - dar trebuie să fim şi oameni ai şcolii, şi profesionişti, şi să atacăm lucrurile care sunt de atacat, pentru că nu putem vorbi despre performanţă şi despre evoluţia elevilor, dacă nu-i pregătim şi cu temeiuri ştiinţifice, şi cu aspecte de competenţă, pentru că, la acest moment, parcă, ideea de informaţie este total ignorată sau înlocuită cu termenul "competenţă", fără să se ştie că, de fapt, competenţă înseamnă şi cunoaştere, şi aspect cognitiv, şi abilitate, aptitudine pentru a transfera în alte zone, în alte contexte, ceea ce-ai învăţat, dar şi valori, şi atitudini.

Deci este foarte important să ştim că o şcoală poate fi prietenoasă şi trebuie să fie prietenoasă, trebuie să fie o şcoală a stării de bine, de fericire, de evoluţie a copilului la potenţialul lui maxim, dar trebuie să fie şi o şcoală care pregăteşte pentru viaţă, pentru un univers competiţional, pentru o Uniune Europeană în care există dezvoltare, progres tehnologic.

Vreau să apreciez în mod deosebit Programul "România modernă, România digitală". Cred că acesta deschide un aspect pe care şi documentele europene îl subliniază încă de la "Declaraţia de la Roma", din 2017, legat de pregătirea elevilor pentru o lume informatizată, pentru universul digital şi cred că vom ieşi, poate, din metodele prea clasice, prea expozitive, prin introducerea tablelor interactive, prin existenţa tabletelor, prin existenţa laptopurilor şi sigur că sunt lucruri foarte multe de făcut.

Dincolo de toate aceste reuşite, trebuie să subliniem că nu trăim în lumi paralele, fie că suntem PSD-işti, fie că aparţinem ALDE, fie că aparţinem PNL, sau UDMR, sau PMP. Toţi constatăm că este nevoie de o reaşezare a sistemului de învăţământ, că trebuie să punem nişte accente pe care le-aş sublinia...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamnă Gavrilă, vă rog să încheiaţi.

Doamna Camelia Gavrilă:

...legate şi de arhitectura curriculară...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit de foarte multă vreme timpul.

Doamna Camelia Gavrilă:

...legate şi de infrastructură...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Camelia Gavrilă:

...legate de rolul consilierilor şcolari, legate de ideea de schimbare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Doamna Camelia Gavrilă:

Aţi dat un nume acestei intervenţii. Să stopăm schimbarea!

Nu, stimaţi colegi, schimbarea înseamnă însăşi existenţa. Schimbarea înseamnă, filozofic şi bergsonian vorbind, a te reinventa la infinit, ....

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc, doamnă Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

...pentru că trăim într-o lume dinamică, o lume a schimbărilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Chiar şi copilul meu de şase ani înţelege de prima dată.

Vă mulţumesc.

În continuare, Grupul PNL.

Domnul deputat Sorin-Dan Moldovan.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnă ministru,

Potrivit datelor Eurostat, România ocupă un loc fruntaş în privinţa abandonului şcolar, la nivel european.

19% dintre tinerii români din intervalul de vârstă cuprins între 18 şi 24 de ani renunţă la studii, 75% dintre copiii de etnie romă nu termină gimnaziul, iar un elev din patru părăseşte timpuriu şcoala în mediul rural.

Abandonul şcolar reprezintă o problemă naţională, fiindcă o naţiune fără educaţie este o naţiune fără viitor.

Ne uităm la modul în care unii miniştri se exprimă sau la dificultăţile pe care le au la citit şi ne putem da seama că este o direcţie greşită spre care ne îndreptăm.

Le puteţi considera declaraţii politice, însă realitatea îmi dă dreptate.

Săptămâna trecută a avut loc la Parlament o Masă rotundă, unde subiectul a fost Programul "Şcoală după şcoală", un program cu rezultate concrete în ceea ce priveşte reducerea abandonului şcolar.

Ministerul Educaţiei a fost invitat la această dezbatere, dar, din păcate, nu a participat.

Costurile Programului de "Şcoală după şcoală", unde copiilor li se oferă o masă caldă, asistenţă la teme şi terapie se ridică la aproximativ 2.500 de lei pe an, per elev. Vă spun că preţul plătit nu este deloc mare, atunci când vorbim despre viitorul ţării noastre.

Un alt program, care ajută la reducerea abandonului şcolar, este Programul-pilot pe care-l prelungim an de an şi care oferă o masă diversificată în 50 de şcoli din ţară.

Doamnă ministru,

Doar 50 de şcoli din 6.170! În fiecare an opoziţia vine şi solicită mărirea numărului de şcoli, astfel încât să ajungem să oferim o masă diversificată în toate unităţile de învăţământ din România.

Dacă programele de mai sus ar fi implementate, abandonul şcolar ar fi redus în mod real, nu din pix.

Vă întreb, acum, când aveţi cel mai mare buget, cea mai mare creştere economică, aşa cum vă lăudaţi, nu aţi reuşit să direcţionaţi 6% din PIB către educaţie, stimată doamnă ministru, când vom avea 6% din PIB pentru educaţie?

Eram în clasa a VIII-a şi îmi amintesc că se apropia examenul de capacitate şi nimeni nu ştia cum urmează să fie admiterea la liceu.

Anii au trecut, problemele au rămas aceleaşi, dar ministrul educaţiei, şi atunci, ca şi acum, eraţi tot dumneavoastră!

Doamnă ministru,

Majoritatea copiilor care abandonează şcoala nu primesc o a doua şansă, din păcate. Dumneavoastră aveţi ocazia de a conduce Ministerul Educaţiei pentru a patra oară. Sper ca măcar de această dată să reuşiţi mai mult decât la precedentele încercări.

Întrucât sistemul de educaţie are foarte multe probleme...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Timpul nu-mi permite şi voi încheia.

Am doar două întrebări la care vă rog să-mi răspundeţi, punctual.

Când respectă ministerul cadrele didactice? Atunci când, prin Ordonanţa Guvernului nr. 114, aţi plafonat sporurile la nivelul salariului din decembrie 2018, sau când aţi semnat acordul cu sindicatele, prin care v-aţi asumat plata sporurilor la nivelul salariului, în baza în plată?

Şi care ar fi orizontul de timp pe care dumneavoastră îl estimaţi cu privire la punerea în aplicare a hotărârilor definitive obţinute de angajaţii ministerului, în instanţe, prin care se decide reîncadrarea lor pe funcţiile deţinute anterior? (Aplauze.)

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Vass Levente.

Domnul Vass Levente:

Doamnă preşedinte,

Doamnă ministru,

Cine nu-şi aduce aminte de acea plăcere, când aşteptai subiectele la olimpiade?!

Cine nu şi-ar dori ca fata sau băiatul să aibă performanţe?

Să încurajăm performanţa la olimpiade!

Propunerea mea, propunerea noastră, ar fi, doamnă ministru, dacă aţi putea crea o bază de date în care fiecare copil, chiar dacă nu-i pe locul I, nu-i pe locul II sau nu-i pe locul III, să se regăsească, în timp, să vadă, în clasa a V-a, în clasa a X-a, în clasa a XI-a, a participat, a obţinut locul IV, locul V, locul VI.

Părerea noastră, dacă Ministerul s-ar strădui, cu GDPR cu tot, ar reuşi în foarte scurt timp să facă şi retroactiv, dar şi de acum încolo, o astfel de bază de date care ar ajuta şi părinţii să-şi poată compara performanţele copiilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Vass Levente:

Dacă ştiu eu bine...

Ultima propoziţie...

Mulţumesc.

Dacă ştim bine, materialul pentru fiecare judeţ se dă la nivel naţional.

Deci este o propunere. Sper că acceptaţi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Bichineţ, vă rog. 40 de secunde mai aveţi.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Doamnă ministru,

Eu n-o să fiu jignitor. Dar trebuie să ştiţi că, în România, din cinci elevi, unul strigă: "Mi-e sete!". Din cinci elevi, unul strigă: "Mi-e foame!". Din cinci elevi, unul strigă: "Mi-e frică!".

În astfel de situaţii, "În ţara lui Ciocu' mic s-a pus bir şi pe nimic", ştiţi foarte bine!

"Iar tainul ni-l mănâncă cormoranul şi Hadârcă.

Domnul Orlando se dă huţa şi ne arată la toţi... legea!

Bramburica face tumbe pentru că Attila, năucul, vrea s-o înveţe ungureşte...".

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc, domnule Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

"...măcar cum se zice «cucu»".

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ultimul vorbitor din partea PNL, domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Două probleme aş vrea să ridic - o problemă cu caracter general şi una cu caracter particular.

Ştim că birocraţia a invadat învăţământul românesc. Spuneaţi că o parte dintre problemele care v-au fost sesizate nu sunt conforme cu realitatea, dar acest lucru o ştim cu toţii. Birocraţia, într-adevăr, ucide educaţia.

Cred că o treime din pădurile tăiate din România se află depozitate sub formă de foi, dosare, bibliorafturi în cabinetele şefilor de comisii, ale directorilor, ale secretariatelor, ale comisiilor metodice, în arhive.

Trebuie, aici, doamnă ministru, să faceţi ceva! Există sisteme informatice, există calculatoare şi, cu toate acestea, cadrele didactice, personalul didactic auxiliar a fost transformat precum scribii la curtea faraonilor.

Învăţământul propriu-zis, sistemul de educaţie, activitatea instructiv educativă se reduce la a completa documente, hârtii, a umple rafturile cu bibliorafturi.

Evaluarea se face măsurând aceşti metri de bibliorafturi care mobilează excesiv cabinetele directorilor, secretariatele, ale şefilor comisiilor metodice.

Vă spun acest lucru în calitate de fost şef de comisie metodică, de membru în Consiliul de administraţie a unui Colegiu, de director adjunct, director general, de preşedinte al Comisiei pentru asigurarea calităţii unităţilor şcolare, de metodist. Aceste lucruri trebuie să înceteze, pentru că efectiv şi evaluarea a dus în a cântări...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Ieşim din programul aprobat.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...tonele de hârtii care au fost completate.

Trebuie să facem ceva să eliminăm acest lucru!

Şi a doua problemă. O singură propoziţie.

Doamnă ministru,

Un caz particular.

Aveţi cazul fostului inspector general de la Ialomiţa, care a fost eliberat din funcţie abuziv. S-a îndreptat în instanţă, a câştigat, are o decizie definitivă şi executorie.

Când veţi lua măsura să respectaţi legea şi să-l puneţi în funcţie aşa cum prevede legea? (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

La finalul dezbaterilor, doamna ministru Ecaterina Andronescu.

Vă rog. Două minute.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mulţumesc pentru ceea ce aţi spus, pentru adevărurile pe care le-aţi spus de la acest microfon. Nu pot să vă mulţumesc pentru lucrurile neadevărate.

Şi o să încerc să răspund, aşa cum mi-au fost puse aici întrebările, de la microfon.

Îmi pare rău că domnul rector Pirtea pleacă din sală, dar aş vrea să ştiţi, domnule rector, că beznă, în Ministerul Educaţiei, poate după ora două noaptea o să găsiţi. (Vociferări.)

Sunteţi rector şi cred ...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să nu conversaţi cu sala.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Sunteţi rector şi cred că trebuie să mă ascultaţi, aşa cum şi eu v-am ascultat!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamnă ministru,

Domnule Pirtea...

Vă rog, continuaţi.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Cât despre incompetenţă, vă provoc la o competiţie, cu orice evaluator din afară! Faceţi acest lucru. Eu accept această provocare, pe care v-o lansez.

Am amputat Legea învăţământului în patru luni?! Este o greşeală impardonabilă, fără îndoială!

Ştiu de ce nu vreţi schimbarea legii şi o nouă lege. Este a doua oară când de la acest microfon aţi spus lucrul acesta! Ştiu şi în cazul domnului Cîmpeanu, şi în cazul dumneavoastră, domnilor rectori! Nu comentez mai mult. Dar ştiu!

Doamnei deputat Iurişniţi... (Vociferări.)

M-am adresat cu apelativul "rector" şi ştiu foarte bine de ce am făcut acest lucru! (Vociferări.) Îi respect, ca deputaţi, fără îndoială.

Doamnă deputat Iurişniţi.

Vreau să vă spun, stimată doamnă, că niciodată, în niciun judeţ în care merg, nu mă întâlnesc cu directorii în spatele unor uşi închise. Poate să vină oricine, oricând, cu o problemă pe care o dezbatem şi pentru care încercăm să căutăm soluţii.

Niciodată - subliniez, niciodată - nu m-am gândit la repetenţia de la clasa I, aşa cum nu m-am gândit nici la eliminarea educaţiei fizice din ciclul primar. Ar fi o mare greşeală!

Ceea ce s-a întâmplat cu educaţia fizică a fost un dialog între secretarul de stat şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, pentru că, în actualele planuri de învăţământ, disciplina "Joc şi mişcare", disciplină care se adaugă orelor de educaţie fizică, această disciplină este pusă în clasele a III-a şi a IV-a şi au vrut să aducă această disciplină la primele clase, ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că această discuţie nu m-a avut parte pe mine şi mi s-a părut că-i mai bine să lăsăm aşa, decât să producem, fără îndoială, lucruri nepotrivite.

Remunerarea orelor de sport este, fără îndoială, prevăzută de lege şi nimeni nu poate să stabilească altceva, dincolo de lege.

Primarii, doamnă deputat, nu sunt în subordinea niciunui ministru. Este o autoritate separată şi separarea puterilor este un principiu pe care fără îndoială trebuie să-l respectăm.

Dialogul cu primarii este altceva şi dialog am făcut şi continui să fac cu asociaţiile tuturor autorităţilor locale.

Manualele, într-adevăr, reprezintă o altă metodologie. Dacă o citiţi, o să vedeţi că pune un accent absolut special pe calitatea manualelor. Că nu poate să treacă testul de calitate niciun manual care nu obţine măcar 95 de puncte din 100 şi sperăm să ne sprijiniţi pentru ca această formulă de aprobare şi de competiţie pentru manuale să o avem şi în legea care ajunge la dumneavoastră, la Camera Deputaţilor.

În legătură cu abandonul şcolar, doamnelor şi domnilor deputaţi, vreau să ştiţi că în sistemul de învăţământ sunt în continuare înmatriculaţi copiii care au plecat cu părinţii lor în străinătate. Şi numai în şcolile din Spania - am aflat în urmă cu doi ani - avem peste 110.000 de copii ai românilor care învaţă acolo. În Italia, în Germania, în celelalte ţări, de asemenea.

Ne obligă legea să nu-i scoatem din registrele matricole, cel puţin atât timp cât sunt în învăţământul obligatoriu... şi, din păcate, pentru că la final de ciclu gimnazial sau de bacalaureat îi raportăm ca fiind în abandon şcolar.

Am luat această măsură. Sperăm cât se poate de repede să separăm aceste două lucruri - care sunt elevii înmatriculaţi care trăiesc în România şi cei care au plecat, cu părinţii lor, în străinătate.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O să vă rog, doamnă ministru...

Doamna Ecaterina Andronescu:

De aceea, nu cred în...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... cu permisiunea dumneavoastră, să fiţi mai succintă.

Doamna Ecaterina Andronescu:

OK.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc.

Aveţi dreptate, stimate domnule deputat Korodi. Programele şcolare reprezintă o problemă. Am început să le analizăm şi să scoatem din ele ceea ce nu este esenţial. Am făcut deja la programa de matematică pentru tot ciclul primar şi gimnazial. Continuăm şi cu celelalte programe.

Situaţia de la UMF îmi este cunoscută. Nu este luată o decizie, pentru că, aşa cum ştiţi, orice structură a unei universităţi trebuie aprobată prin Hotărâre de Guvern. Lucrul acesta nu s-a întâmplat.

Domnului deputat Băişanu. Din cele 5.095 de şcoli câte sunt cuprinse în Programele de la MDRAP, 2.400 sunt creşe şi grădiniţe. Deci nu abandonăm acest subiect, care este, de altfel, şi un obiectiv de guvernare.

Domnului deputat Turcescu. Aveţi dreptate, programa este sufocantă. Din păcate, profesorii care fac aceste programe - pentru că nu le face ministrul - încearcă să pună în programe cât ştiu ei, nu cât sunt capabili elevii de la o anumită vârstă să asimileze. Dar vom fi foarte atenţi şi încercăm să rezolvăm această problemă.

Să ştiţi, "Cornul şi laptele" a adus copiii la şcoală, la vremea la care a fost introdus. Se află într-un moment în care, fără îndoială, el ar trebui regândit. (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, doamnă ministru.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Nu se face nicio schimbare în timpul anului şcolar.

În legătură cu subiectele pe care le-a abordat aici domnul deputat Cîmpeanu. Vreau să mă credeţi, dacă nu, puteţi să citiţi. Nu se poate să evaluezi şcolile doctorale, fără să analizezi tezele de doctorat, fără să analizezi activitatea ştiinţifică a conducătorilor de doctorat, infrastructura de cercetare şi chiar fără să analizezi universităţile din care vin tezele cu plagiat confirmat.

Aceste lucruri nu erau prinse în metodologie. Am corectat-o şi acum ele sunt cuprinse.

Bugetul are 5,5% din PIB. Mi-aş dori, anul acesta, să ajungem la 6%. Sunt rectificările care vor veni şi în care, fără îndoială, îmi pun speranţa.

Mi-aş dori însă să avem buget, să demarăm proiectele despre care am vorbit aici, în faţa dumneavoastră.

Vă asigur că acordul cu sindicatele va fi respectat în litera înscrisă în el.

În legătură cu olimpicii, domnul Levente Vass a avut dreptate cu ce a spus aici. Regândim formarea centrelor de excelenţă în toate judeţele ţării. Le-am înfiinţat în 2001. Ajunsesem să avem într-un an de zile peste 12.000 de elevi. Le-au desfiinţat cei care au venit. Le reaşezăm la locul lor, pentru că performanţa trebuie să dezvolte şi să crească elitele; ţara are nevoie şi de elite.

De acord, domnule deputat Leoreanu, cu birocraţia. Ştiu, este generată de modul în care ARACIP gândeşte evaluarea externă. Nu trebuie să renunţăm la evaluarea externă, dar trebuie să o regândim pe conţinut şi pe rezultatele învăţării, nu pe hârtii.

Vă mulţumesc...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

... foarte, foarte mult.

Inspectorul de la Ialomiţa a fost repus în drepturile fireşti, stabilite de lege. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile politice.

Declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Vă doresc o seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,06.