Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,15.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Eugen Nicolicea:

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 209.

La primul punct al ordinii de zi. În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 18, şi miercuri, 20 martie 2019; programul de lucru pentru perioada 18-23 martie 2019; lista rapoartelor depuse în perioada 12-18 martie 2019 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă solicitarea Grupului parlamentar al PSD cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, solicitarea de prelungire a termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative pentru implementarea subpunctului 1 al punctului III din Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 - Pl-x 732/2018.

Dacă sunt obiecţii cu privire la această solicitare?

V-aş ruga.

Domnul Gabriel Andronache:

Nu la acest punct. Am apăsat butonul pentru procedură, domnule preşedinte de şedinţă, puţin mai devreme. Sens în care am rugămintea să-mi permiteţi să invoc art. 35 alin. (2) care spune aşa: "Vicepreşedinţii conduc activitatea Biroului permanent şi a plenului Camerei Deputaţilor, la solicitarea preşedintelui, atunci când este prezent dar nu poate conduce sau în absenţa acestuia, prin decizie a preşedintelui Camerei Deputaţilor".

Decizia pe care o am în faţă arată că în perioada 16-24 martie atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor sunt exercitate de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei.

Pe cale de consecinţă, în opinia noastră, şedinţa trebuie condusă de domnul vicepreşedinte Iordache, prezent aici.

Doar dacă, într-adevăr, pe vreo chestiune medicală, dacă nu poate pe vreo chestiune medicală, e o altă discuţie. Dar, altfel, în baza Regulamentului, dânsul ar trebui să conducă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Tocmai am avut o şedinţă de Birou permanent în care am stabilit foarte clar - şi domnul vicelider Andronache a participat - în această săptămână, vicepreşedintele de serviciu, respectiv, astăzi, la dezbaterea moţiunii, şi miercuri dimineaţă, la declaraţii, cât şi la plen, este rândul domnului vicepreşedinte Nicolicea. Lucrurile sunt foarte clare, chestiuni clare, stabilite.

Aşa că, mai departe, vă rog să continuaţi, domnule preşedinte. (Vociferări.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

V-aş ruga să vă uitaţi şi la timpii la care au fost emise cele două acţiuni. Şi nu cred că decizia pe care o invocaţi dumneavoastră este ulterioară deciziei Biroului permanent de astăzi.

Bun. Deci votul asupra solicitării de la punctul 2, şi anume, de...

Da, vă rog frumos, domnul Florin Roman.

Vă rog să spuneţi obiectul intervenţiei.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Astăzi am primit în scris punctul de vedere al Guvernului, pentru că l-am solicitat, vizavi de...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi, v-am rugat să-mi spuneţi, intervenţia este pe...? Procedură? Sau pe ce?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

V-am solicitat cuvântul pe procedură, ca preşedinte al Comisiei pentru administraţiei publică, pentru a lămuri şi a aduce la cunoştinţă colegilor un punct de vedere al Guvernului, vizavi de acest proiect de lege. E simplu.

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu, încă o dată. Nu avem o dezbatere pe fond.

Doi. Când aveţi o intervenţie pe procedură, vă rog, aşa cum a făcut colegul Andronache, să indicaţi articolul care consideraţi că a fost încălcat.

Deci v-aş ruga să începeţi cu articolul care consideraţi că a fost încălcat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bun. Fiind începutul şedinţei, atunci vă invoc art. 151 alin. (1). Şi vreau să vă informez, stimaţi colegi...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi, la art. 151 alin. (1) ce s-a încălcat?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Alin. (3), rectific, îmi cer scuze. E o problemă de ordin personal pe care doresc s-o aduc la cunoştinţă colegilor.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bine, probleme... Vă reiterez faptul că, aşa cum am stabilit şi cred că am clarificat, problemele de interes personal vizează mandatul dumneavoastră de deputat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă daţi demisia, vă mutaţi în alt grup sau care este altă problemă...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule...

Domnul Eugen Nicolicea:

... privind calitatea de deputat?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte,

Nu o să vă...

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci... alin. (3): "Un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură" - zice domnul Andronache. Dumneavoastră spuneţi că aveţi "pentru a expune o problemă cu caracter personal" - alin. (5)...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Domnul Eugen Nicolicea:

... "care are legătură cu calitatea sa de deputat."

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Domnul Eugen Nicolicea:

În ce fel este afectată calitatea dumneavoastră de deputat?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Deci, în calitate de deputat, domnule preşedinte de şedinţă, vă aduc la cunoştinţă că astăzi am primit, sub semnătura prim-ministrului, Viorica Dăncilă, şi a ministrului justiţiei, Tudorel Toader, punctul... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulţumesc.

Vă rog să luaţi loc în bancă.

Bun.

Deci spun votului dumneavoastră solicitarea ca la punctul 2 să se treacă că este o lege cu caracter deosebit, prelungim de la 45 la 60 de zile. Vă rog să votaţi.

Da, vă mulţumesc.

162 de voturi pentru... (Vociferări.)

Vă rog să luaţi loc în bancă. Vă dau cuvântul dacă este cazul. Şi nu vă faceţi o problemă. Trebuie să fie puţină ordine.

Bun. Deci, cu majoritate de voturi - 161 de voturi pentru, o abţinere -, s-a stabilit că această lege este de o complexitate deosebită. Şi, de asemenea, pe cale de consecinţă, de la 45 de zile, adoptarea tacită se va face la 60 de zile.

Cu privire la explicarea votului, aceasta are loc în şedinţele de vot final, ceea ce nu ne aflăm în momentul de faţă. (Vociferări.)

Nu, nu, explicarea votului nu se face pe orice vot. Explicarea votului se face pentru... (Vociferări.)

Haideţi... Bun.

Punctul 3. (Vociferări.)

Vă rog să-mi indicaţi articolul din Regulament care spune că această chestiune se face oricând şi pentru orice. (Vociferări.)

Bun. La punctul 3 pe ordinea de zi este înscrisă solicitarea Grupului parlamentar al PSD cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, şi anume Pl-x 15/2019.

Dacă sunt obiecţii cu privire la această solicitare? Nu sunt.

Urmează votul asupra acestei solicitări. Să înceapă votul.

Cu 173 de voturi pentru, o abţinere, solicitarea a fost aprobată.

În continuare, la punctul 4 al ordinii de zi avem înscrisă dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 103 deputaţi.

În temeiul...

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicităm retrimiterea la comisie... aducerea pe punctul 3...

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu, retrimiterea directă.

Domnul Szabó Ödön:

Retrimitere directă de pe punctul 85 a PL-x 592/2018, pentru două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să spuneţi ce este cu acest PL-x, ca să voteze colegii în cunoştinţă de cauză.

Domnul Szabó Ödön:

Este Proiectul de Lege care prevede aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul inspecţiei economico-financiare efectuate de Ministerul Finanţelor Publice şi pentru completarea unor acte normative.

Este vorba de acele 2% şi 3,5%, pentru societatea civilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun. Deci de la poziţia?

Domnul Szabó Ödön (din sală):

85.

Domnul Eugen Nicolicea:

De la poziţia 85. Se solicită retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni.

Vă rog să votaţi.

Cu 151 de voturi pentru, 21 de abţineri, propunerea a fost aprobată.

Dacă mai sunt şi alte propuneri?

Vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului retrimiterea la comisii pentru corelare legislativă a punctului 24 de pe ordinea de zi. Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea Legii societăţilor nr. 31/1990; Pl-x 440/2017; termen - două săptămâni.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Supun votului această propunere de scoatere din ordinea de zi şi retrimitere la comisii pentru două săptămâni. Vă rog să votaţi.

Cu 129 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă, propunerea a fost adoptată.

Dacă mai există alte intervenţii? Nu mai există.

În continuare, la punctul 4 al ordinii de zi avem înscrisă dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 103 deputaţi.

Întreb, în temeiul art. 190 din Regulament, dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune? Nu-şi retrage nimeni.

Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele.

Moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor. Pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi, se prezintă astfel:

Grupul parlamentar al PSD - 24 de minute;

Grupul parlamentar al PNL - 11 minute;

Grupul parlamentar al USR - 5 minute;

Grupul parlamentar al UDMR - 4 minute;

Grupul parlamentar ALDE - 3 minute;

Grupul parlamentar al PMP - două minute;

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute;

Deputaţii neafiliaţi - 4 minute;

Total - 56 de minute.

Dacă există obiecţii? Nu există.

Vă supun votului propunerile prezentate.

Vă rog să votaţi.

Cu 163 de voturi pentru, adică unanimitate, propunerile au fost aprobate.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbateri.

Da, avem o astfel de listă.

Dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Mădălina Prună, pentru citirea textului moţiunii simple.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Moţiune simplă: "Lăcomia PSD-istă subminează economia naţională".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru al finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici,

Ne-aţi minţit, iar pentru asta trebuie să plecaţi din funcţia de ministru al finanţelor. Ne-aţi amăgit că nu veţi introduce taxe noi în România şi cu ce ne-am ales? Aţi spus una şi aţi făcut alta. Măsurile adoptate prin O.U.G. nr. 114/2018 îi lovesc cel mai tare exact pe cei pe care dumneavoastră v-aţi lăudat că vreţi să îi apăraţi, anume consumatorii români.

Domnule ministru, la finalul anului trecut, România încă nu avea o proiecţie de buget pentru anul 2019. Ministerul condus de dumneavoastră încă aduna, de pe unde mai putea, bani pentru a închide, târâş-grăpiş, bugetul pe anul 2018. Nu exista nicio prognoză publică despre veniturile şi încasările pe anul 2019. Am văzut doar o poză în care câţiva politruci - printre care şi dumneavoastră -, rupţi de realitate, zâmbeau şi pretindeau că fac bugetul ţării. Fără niciun calculator în faţă pentru a lucra sutele de pagini din buget.

În întâmpinarea bugetului ce avea să fie anunţat abia în februarie 2019, aţi elaborat şi aţi semnat o infamă ordonanţă de urgenţă cu consecinţe dezastruoase - O.U.G. nr. 114/2018.

Vreţi, cu lăcomie şi tupeu, să puneţi mâna pe banii românilor de la Pilonul 2 şi să faceţi pierduţi banii munciţi şi obţinuţi cu trudă şi sacrificii de cetăţenii acestei ţări, aruncându-i în găurile negre bugetare!

Şi că tot veni vorba de lăcomie, aţi ales să insultaţi contribuabilii la bugetul României, numind "taxa pe activele bancare", "taxă pe lăcomie." Câtă lipsă de respect să ai, să-i taxezi întruna pe cei care lucrează într-o economie care dă semne de picaj şi tu să fii cel care îi acuză pe ceilalţi de lăcomie?!

Vreţi să transformaţi ANRE - adică Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei - din arbitrul pieţei de energie, într-o puşculiţă de partid de miliarde de euro, numai buni pentru interesele personale ale acestei guvernări. Acelaşi lucru vreţi să îl faceţi şi cu Autoritatea Naţională de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii din România, adică ANCOM.

În final, efectele nefaste se vor sparge tot în capul consumatorului român, care nu va înţelege cum se va modifica tariful la care el îşi va procura energia electrică, nu va înţelege de ce îi va fi din ce în ce mai greu să se împrumute la bănci şi nu va înţelege de ce serviciile de telefonie şi de utilităţi se vor scumpi, dar nu se vor îmbunătăţi.

Deja ANRE anunţase că tarifele de distribuţie a energiei electrice vor creşte de la 1 martie cu 2,5%. Companiile care vor fi taxate cu 2% vor merge să recupereze aceşti bani tot de la români, cu girul instituţiilor statului! În plus, i-aţi lăsat de izbelişte pe consumatorii vulnerabili, şi ei sunt primii care resimt impactul creşterilor de preţ din energie, care se vor întâmpla!

Pe baza datelor domnului Ghizdeanu, aţi proiectat un buget de stat pe o creştere economică nerealistă şi aţi promis nişte cheltuieli disproporţionate în raport cu cele mai optimiste estimări de venituri. Aţi estimat o creştere economică de 5,5%, iar O.U.G. nr. 114/2018 ne va arunca direct în recesiune! Deja prognoza de creştere iniţială, a Comisiei de Prognoză, a fost încălcată masiv. De la 6,1%, cât ni se promitea, INS ne comunică că vom face abia 4%; Comisia Europeană - 3,8%.

Aţi destabilizat producţia românească de cărbune şi aţi vulnerabilizat locurile de muncă din industria energetică autohtonă, aţi periclitat securitatea energetică a României şi aţi distorsionat piaţa internă de gaze şi de electricitate!

Ca urmare a O.U.G. nr. 114, România a devenit importator net de energie electrică, în condiţiile în care înainte era exportator. Acestea sunt consecinţele O.U.G. nr. 114! Aţi spus că este ordonanţa lăcomiei? Ei bine, ea este de fapt ordonanţa ticăloşiei şi a prostiei!

Aţi creat, având la bază această ordonanţă, un buget pe nevoile personale ale PSD - stoarceţi de resurse orice entitate, fie ea de la stat sau de la privat, pentru a avea acces la resurse financiare înainte de alegerile electorale din următorii doi ani.

Domnule Teodorovici, aţi mai spus că O.U.G. nr. 114 are menirea de a asigura venituri consistente la bugetul României, pentru ca românii să o ducă mai bine, nu-i aşa, dar aţi trecut în buget încasări de zero lei şi zero bani de pe urma acestei ordonanţe! Adică, mai pe româneşte, aţi recunoscut că această ordonanţă este degeaba şi că nu este în interesul acestei ţări!

Aţi vrut să pedepsiţi "lăcomia" companiilor de-afară, dar primii pe care i-aţi lovit, din cauza populismului ieftin de care aţi dat dovadă, sunt companiile româneşti şi românii care lucrează în ele.

Să ne aducem aminte că Bursa a avut cel mai mare picaj de la criză şi până în prezent, iar angajaţii Complexului Energetic Oltenia, o companie românească care a avut un rol fundamental în asigurarea securităţii energetice a României, au intrat în grevă, în luna ianuarie. De unde le veţi da măririle de salariu dacă CEO a terminat anul trecut cu un minus de 930 de milioane de lei?

Haideţi să vedem şi ce face O.U.G. nr. 114!

Întâi de toate, O.U.G. nr. 114 a adus o serie întreagă de noi taxe şi impozite în economia României. Aceste taxe au venit intempestiv pe final de an, au intrat în vigoare de la 1 ianuarie, unele dintre ele, şi au bulversat sectoare întregi de activitate care stau la baza economiei româneşti.

O.U.G. nr. 114 a introdus o taxă nouă pentru instituţiile bancare. Deşi mai există taxe asupra activelor bancare şi în alte ţări, Guvernul nu putea pur şi simplu să copieze una dintre ele. Nu, Guvernul României trebuia să inoveze pe seama românilor. Aşa că, domnule Teodorovici, aţi născocit o taxă unică în lume. O taxă pe activele bancare, legată de dobânda interbancară, adică de ROBOR. O taxă pe care băncile o vor pune, în final, tot în spatele românilor, prin comisioane mai mari, dobânzi mai mici la depozite şi mai mari la credite. Pentru că, în final, tot românii le plătesc pe toate, nu-i aşa?

O.U.G. nr. 114 desfiinţează practic administratorii de pensii private, prin a le cere să mai aducă încă 800 de milioane de euro pentru a funcţiona în România, în condiţiile în care aceştia nu îşi asumă niciun risc suplimentar şi majoritatea investiţiilor lor sunt în titluri de stat.

O.U.G. nr. 114 introduce şi o nouă taxă pentru companiile din energie, de 2% din cifra de afaceri. Atenţie, din cifra de afaceri! Asta, doar în teorie, deoarece în realitate taxa aceasta va fi suportată de cine? Tot de consumatorul român.

Tot în energie, aţi revenit la preţul plafonat la electricitate şi la gaze. Adică la preţurile stabilite din pix de politicieni şi de funcţionarii din ANRE. Aţi suprabirocratizat tot acest proces, punând în pericol securitatea aprovizionării cu energie a consumatorilor români! Practic, oferiţi un preţ subvenţionat celor cu posibilităţi financiare, iar cei cu venituri mici devin şi mai săraci, gradul lor de confort din locuinţe rămânând la nivelul perioadei comuniste sau mai rău.

Pentru cei din industria telecomunicaţiilor, O.U.G. nr. 114 înseamnă o taxă între 2% şi 4% din cifra de afaceri. Creşteţi povara fiscală asupra activităţii din aceste sectoare, a căror activitate depinde de investiţii masive pentru a ţine pasul cu inovaţia şi a oferi clienţilor cele mai bune servicii. Vom deveni codaşi în unul dintre puţinele domenii în care România era printre primele în lume, şi anume Internetul.

Haideţi să vedem şi care au fost efectele O.U.G. nr. 114, stimaţi colegi, poate asta vă va determina să votaţi această moţiune simplă!

De curând, consilierul premierului, domnul Darius Vâlcov, adică eminenţa cenuşie a programului economic al PSD şi un condamnat la Înalta Curte, la opt ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, a anunţat public că O.U.G. nr. 114 nu va suferi schimbări.

Apoi s-a răzgândit chiar şi dumnealui şi a spus că s-ar putea să mai fie modificată.

Vă mai aduceţi aminte cum s-a resimţit pe Bursa de la Bucureşti primul efect al acestei ordonanţe? Foarte dur - două dintre cele mai mari bănci din România au pierdut aproape 800 de milioane de lei din capitalizare în primele ore de tranzacţionare, după anunţul domnului Vâlcov! Odată cu scăderea bursei au scăzut şi sumele acumulate de români în fondurile private de pensii.

Taxa pe activele bancare înseamnă comisioane mai mari, dobânzi mai mici la depozite şi mai mari la credite, să nu ne minţim vreo clipă! Iar acest lucru se va vedea în curând. "Taxa pe lăcomie" este, de fapt, o naţionalizare mascată şi a Pilonului 2!

Ordonanţa aceasta înseamnă şi pierderea locurilor de muncă! I-aţi silit pe investitorii din România să sisteze proiecte strategice pentru ţara noastră, iar cea mai mare investiţie din Marea Neagră a fost amânată. Şi ştiţi şi dumneavoastră foarte bine acest lucru.

Nu v-aţi gândit că plafonarea preţurilor la gaze şi taxa de 2% pe cifra de afaceri lovesc din plin securitatea energetică a României şi fac ca ţara noastră să fie nevoită să importe mai multe gaze ruseşti? Sau poate că acesta era planul dumneavoastră de la bun început? Un cadou frumos pentru Gazprom, cu alte cuvinte!

Iar, apoi, plafonarea preţului gazelor la producător nu-i ajută nici pe oameni să plătească un preţ mai mic la energie şi nici pe companiile furnizoare să investească în proiecte de extindere a infrastructurii. Am văzut deja că furnizorii de electricitate au mers la reglementatorul pieţei, adică ANRE, şi au cerut deja ca acest preţ să crească pentru a-şi acoperi costurile. Cu 2,5%! Urmează creşterea preţurilor la gazele naturale pentru români, după acelaşi principiu, domnule Teodorovici?

O.U.G. nr. 114 a fost încă un exemplu negativ de impredictibilitate fiscală, adică ceea ce a văzut mediul de afaceri, de doi ani încoace, sub Guvernarea PSD-ALDE. De lipsă de viziune şi de consultare cu aceştia. Mediul de afaceri din România a ajuns în ultimii ani să fie mai preocupat de riscurile politice şi de noile reglementări care pot apărea peste noapte decât de extinderea în regiune, sau de creşterea competitivităţii, sau de crearea de noi locuri de muncă pentru românii pe care chiar dumneavoastră spuneţi că vreţi să-i apăraţi.

Multe firme caută deja să fugă legal de efectele acestei ordonanţe. Potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, peste 2.000 de companii care au activitate în construcţii au solicitat schimbarea codului CAEN, încă din prima lună a anului 2019. Oare de ce, domnule Teodorovici?

În perioada decembrie 2018 - ianuarie 2019, leul s-a depreciat cu aproape 10 bani. Şi vedem foarte bine că trendul acesta de depreciere continuă. La nivel de economie de ţară, datoria externă a României a crescut cu peste 9 miliarde de lei, ca urmare a acestor fluctuaţii. Într-o singură lună, PSD ne-a îndatorat cu încă 450 de lei pe cap de locuitor.

Companiile din telecomunicaţii au anunţat că nu vor mai dezvolta reţele 5G din cauza noilor taxe impuse prin O.U.G. nr. 114. Acest lucru va împiedica dezvoltarea comunicaţiilor în România şi va da un handicap ţării noastre în locul în care ea de fapt avea un avantaj comparativ faţă de alte ţări. Şi asta atrăgea investitori în România. România este acum pe lista scurtă a ţărilor cu progrese în ceea ce priveşte reţeaua 5G, însă această taxă este atât de împovărătoare încât companiile de telefonie nu vor mai avea bani să susţină investiţiile pentru astfel de inovaţii.

Stimaţi colegi, haideţi să vedem şi care au fost reacţiile în urma O.U.G. nr. 114!

Comitetul Naţional de Supraveghere Macroprudenţială din cadrul BNR consideră că acest OUG afectează negativ întregul sector bancar al României şi a cerut abrogarea lui.

Ministerul Energiei a cerut amânarea implementării măsurilor acestui OUG cu un an, după ce a semnat, culmea, cot la cot cu Ministerul Finanţelor Publice, acest act normativ.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi International Finance Corporation, divizie a Băncii Mondiale, au formulat o scrisoare comună şi prezintă îngrijorările cu privire la adoptarea schimbărilor aduse de acest OUG.

Banca Centrală Europeană a transmis autorităţilor române că nu au respectat obligaţia de a o consulta în prealabil, atunci când au adoptat O.U.G. nr. 114, încălcând prevederile art. 127 din Tratatul Uniunii Europene şi decizii ale Consiliului.

Şi continui.

O companie din domeniul exploatării gazelor naturale a anunţat amânarea investiţiilor din Marea Neagră şi şi-a micşorat investiţiile planificate pentru anul 2019, iar o alta a lăsat de înţeles că va acţiona România la Curtea de Arbitraj.

Asociaţiile oamenilor de afaceri din România, precum Coaliţia pentru Dezvoltarea României şi Romanian Business Leaders, cât şi alte federaţii patronale locale şi europene avertizează despre riscurile de pierderi din economie pe care acest O.U.G. le va aduce, argumentând nevoia de abrogare urgentă a acestei ordonanţe.

Şi lista continuă.

50 de profesori de la facultăţile de economie din România au cerut Guvernului renunţarea la O.U.G. nr. 114.

În paralel cu toate acestea, un studiu independent anunţă că jumătate dintre companiile care vor fi afectate de acest O.U.G. intenţionează să sesizeze Comisia Europeană şi instanţele locale.

Acum o săptămână, chiar Comisia Europeană a trimis o scrisoare Guvernului României, prin care spune că O.U.G. nr. 114, prin plafonarea preţului la gaze naturale, nu va apăra în niciun fel consumatorul român şi practic dă un semnal Guvernului că România poate intra în infringement, prin acest O.U.G. nr. 114, dacă se merge cu această prevedere.

Stimate domnule ministru Teodorovici, parcă şi dumneavoastră aveţi o urmă de îndoială asupra utilităţii acestui O.U.G., din ultimele dumneavoastră declaraţii, iar dacă avertismentele acestor autorităţi din societatea românească, dar şi organisme internaţionale, vi se par de ignorat, haideţi să ne uităm şi peste cifrele reale şi atunci poate vă veţi gândi să abrogaţi acest O.U.G.

Domnule ministru, având O.U.G. nr. 114 ca piatră de temelie, aţi elaborat un buget cu multe semne de întrebare. În realitate, avem în faţă un buget care nu este al României, nu este unul pentru români, ci este o creaţie a unui grup restrâns de indivizi care şi-au pus interesele personale mai presus decât interesele acestei ţări.

Domnule Teodorovici, sunteţi primul ministru al finanţelor din lumea aceasta cu datorii la bănci, care se foloseşte de funcţia sa pentru a semna o lege împotriva băncilor!

Domnule ministru, aţi dat vina pe capitalul străin pentru insuccesele guvernării PSD-ALDE, dar O.U.G. nr. 114 a lovit tocmai în cele mai profitabile companii româneşti! Deci este o totală aberaţie.

Domnule ministru, aţi luat parte, alături de domnul Ion Ghizdeanu şi alături de domnul Darius Vâlcov, la distrugerea economiei româneşti! Sunteţi groparul capitalului românesc - s-o spunem pe şleau! - şi aţi împins această ţară spre sărăcie!

Domnule ministru, în final, ceea ce vă transmitem noi, opoziţia, este că trebuie să abrogaţi acest O.U.G şi apoi să plecaţi!

Aş vrea, în expunerea dumneavoastră, să renunţaţi la orice atac la persoană, care pare că e specialitatea dumneavoastră, şi să vă referiţi strict la chestiunile tehnice din această ordonanţă, pentru că O.U.G. nr. 114 este o ordonanţă nocivă pentru economia românească şi nu face decât să gonească investitorii şi, de fapt, nu este în niciun fel în interesul românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Deputaţii nu vor lua în considerare textul citit care nu era cuprins în textul moţiunii, pentru că acum eram la perioada în care se citea textul moţiunii şi nu se spuneau păreri personale. (Vociferări.)

E în regulă!

Dau cuvântul întâi şi întâi grupurilor parlamentare.

Încep cu Grupul parlamentar al PSD, care... (Vociferări.)

Am înţeles. Tocmai voiam să spun că domnul ministru are timpul alocat pentru Domnia Sa şi Grupul parlamentar al PSD îi cedează din minutele pe care le are, cât consideră domnul ministru necesar.

Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici (ministrul finanţelor publice):

Bună ziua, tuturor, în primul rând.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

18 minute şi 44 de secunde. O linişte deplină în sală şi mă bucură acest lucru.

Mă văd din nou pus în faţa unui simulacru de compunere de clasă primară, semnată de o serie de colegi care, din păcate, sunt angajaţi şi plătiţi de Parlamentul României, din banii contribuabililor, a căror soartă o deplâng prin această moţiune.

Sunt parlamentari care, nefăcându-se remarcaţi nici măcar prin idei năstruşnice, ca să nu le numesc nerealiste, darămite cu propuneri de soluţii eficiente pentru problemele cu care ne confruntăm, încearcă din nou cu disperare, invocând aceleaşi false argumente, să acrediteze ideea că, fie vrem să furăm banii românilor, fie am realizat un buget ţesut pe argumente extrase din imaginaţie, sau vrem, prin anumite acte normative, să ne însuşim anumite venituri.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Din anul 2014 şi până în anul 2019 - cinci ani, cinci moţiuni şi nenumărate, nenumărate minciuni. Nu pot însă să nu remarc, atât cu satisfacţie, cât şi cu tristeţe, pe de altă parte, că în Senat colegii din opoziţie sunt mai puţin dispuşi să dea curs spectacolului politic, decât în Camera Deputaţilor, pentru că majoritatea minciunilor... - scuze! - a moţiunilor dumneavoastră mi-au fost adresate de la această tribună.

Şi aş mai remarca ceva, stimaţi colegi din opoziţie, aţi greşit titlul. Vă rog frumos să corectaţi şi să scrieţi cu litere mari: "Demagogia PNL-istă, USR-istă subminează economia naţională!". (Aplauze.)

De altfel, această a cincea moţiune ca ministru, a treia ca ministru de finanţe, nu face decât să-mi accentueze dezamăgirea că partidele parlamentare permit evidenţierea unor scribi sau copişti demagogi care nu înţeleg că lucrul cel mai rău pe care-l poţi face este să nu faci nimic, şi aceasta în detrimentul adevăraţilor profesionişti care nu-şi mai găsesc locul, din cauza primilor. Spun toate acestea, având convingerea şi nutrind, totodată, speranţa că, totuşi, specialiştii care există în partidele parlamentare, în special când vorbim despre acel PNL care trebuie, poate şi are încă resursele necesare care să-l poată legitima ca un continuator al marelui partid istoric, vor înţelege să ia atitudine şi să nu-i mai lase să-şi dea cu părerea pe aceşti învăţăcei în alfabetul economic.

Stimaţi colegi din opoziţie,

Recunosc că mi-e din ce în ce mai greu să înţeleg ceea ce scrieţi în moţiunile dumneavoastră - greşeli gramaticale încă de la primele paragrafe; enunţuri incorecte din punct de vedere economic; corelaţii înţelese greşit; date statistice incorecte sau interpretate partizan; în general, prea multă poezie, prea multă politică în interpretarea unor fenomene economice de bază, un ghiveci de greşeli, neînţelegeri şi inconsecvenţe.

Pentru că m-am săturat chiar şi eu să vă tot contracarez greşelile economice, mi-am propus să fac un experiment. Am rugat un student de la Facultatea Economică să-mi spună punctele tari şi punctele slabe ale moţiunii, fără să divulg cine îşi asumă acest document. Vă spun întâi ceea ce a observat el şi ulterior vă spun punctul meu de vedere.

Ce spune studentul - şi acum vă citez analiza lui.

1. Se spune că nu există nicio prognoză publică privind încasările pe 2019.

Răspuns: "Chiar eu am citit prognozele, atât în proiecţia pe buget, cât şi în strategia fiscal bugetară. Le-am găsit pe site".

2. Se afirmă că efectele Ordonanţei nr. 114 vor aduce pierderi pentru consumatorii români.

Răspuns: "Cum sunt afectaţi românii, dacă vor plăti facturi mai mici la utilităţi? Pierdem dacă vom plăti dobânzi mai mici la credite? Este o pierdere pentru români, dacă salariul..." (Vociferări.)

Domnule preşedinte,

Ori îl scoateţi din sală, ori, dacă nu, ne oprim, nu este niciun fel de problemă!

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să ignoraţi acele sunete din sală, şi pe colegii care le emit i-aş ruga să se abţină.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici:

"Este o pierdere pentru români dacă salariul minim net în construcţii va fi de 500 de euro? Nu ne dorim staţiuni de turism balnear sau investiţii în oraşele noastre? Sunt întrebări legitime".

Acum, ce vă răspund eu, pentru a câta oară, cu argumente tehnice?

În primul rând, veniţi din nou cu teza prognozei optimiste privind creşterea economică şi de anul acesta, deşi v-au fost prezentate de nenumărate ori argumente tehnice şi strict economice.

Dacă ne uităm la comparaţiile dintre creşterea economică prognozată de organismele internaţionale pentru România, în ultimii doi ani, vedem o medie anuală a estimărilor acestora de 4,15%, iar media anuală a realizărilor este de 5,5%.

În condiţiile în care în ultimii trei ani creşterile economice au fost ridicate, considerăm că, în raport cu investiţiile suplimentare prevăzute în buget pentru anul 2019, precum şi cu fondurile europene absorbite, creşterea economică de 5,5% este mai mult decât realistă.

Dacă privim pe partea de formare a produsului intern brut, pe partea de ofertă, din ce sectoare vine valoarea adăugată mai mare, avem în anul 2019, faţă de anul 2018, un plus de 0,2 puncte procentuale la contribuţia industriei, un plus de 0,4 puncte procentuale la construcţii şi un plus de 1,1 puncte procentuale la total servicii.

De unde să vină aceste creşteri? Deja am explicat de prea multe ori şi aveţi date publice privind măsurile adoptate în aceste sectoare.

În al doilea rând, constat că nu doriţi să vă uitaţi în date statistice oficiale şi în analize comparate care ne arată exemple de bune practici din ţările europene dezvoltate.

Spuneţi dumneavoastră că România a inovat noi taxe şi acestea nu se mai aplică nicăieri în Uniunea Europeană.

Din contră, sunt foarte multe ţări europene care aplică corecţii, pentru a stopa creşterile explozive de preţuri la utilităţi, pentru a contracara diferenţele imense dintre rata dobânzii la credite şi rata dobânzii la depozite, sau, pentru a proteja consumatorii de practici incorecte.

Iată, puteţi verifica. Mecanismul de protecţie al consumatorilor, pe care-l propunem pentru România, funcţionează şi în Italia, în Franţa şi se reglementează acum şi în Marea Britanie.

În domeniul comunicaţiilor se discută de cel puţin cinci ani despre Legea taxării giganţilor tech, drept o chestiune de justiţie fiscală.

Cât priveşte taxa pe activele financiare, uitaţi-vă la raportările privind profiturile record ale sistemului bancar din România şi în acelaşi timp citiţi statisticile oficiale ale Autorităţii Bancare Europene.

România are cea mai mare diferenţă între rata dobânzii la credite şi rata dobânzii la depozite din Uniunea Europeană, o diferenţă de 5 puncte procentuale, adică dublu faţă de media Uniunii Europene, cu 40% mai mare decât cea din Polonia şi de 2,5 ori mai mare decât în Republica Cehă.

România are cel mai ridicat randament al capitalului în sectorul bancar, dintre ţările Uniunii Europene, 20,2%, de trei ori mai mare decât media europeană, şi de aproape 7 ori mai ridicat decât în Germania, şi faţă de cel din Austria şi Polonia.

Din pricina dobânzilor mult prea ridicate, băncile comerciale nu mai creditează economia reală. Raportul credite-depozite a scăzut puternic, ajungând la 75%, faţă de media Uniunii Europene, de 116%.

Desigur, ştiaţi toate aceste lucruri când aţi scris textul moţiunii.

În al treilea rând, când vorbiţi despre abrogarea Ordonanţei nr. 114 trebuie să le spuneţi românilor că nu doriţi să le crească nivelul de trai, că, de exemplu, nu doriţi majorarea pensiilor în avans faţă de prevederile legale.

Prin Ordonanţa nr. 114 Guvernul a îndeplinit astfel cerinţa legală de stabilire a nivelului punctului de pensie, de 1.100 de lei, valabil de la 1 ianuarie 2019, şi de 1.265 de lei de la data de 1 septembrie 2019. Majorarea prevăzută de lege a fost din nou devansată, de această dată, cu trei luni.

Mai mult, nu sunteţi de acord cu majorarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 1 septembrie 2019 cu 10%, la 704 lei.

De asemenea, nu doriţi acordarea voucherelor de vacanţă şi drept normă de hrană acordarea anuală a două salarii minime pe economie.

Explicaţi-le, vă rog, românilor că propunerea dumneavoastră de abrogare a Ordonanţei nr. 114 nu este pură demagogie.

În al patrulea rând, constat că nu aţi citit tot textul Ordonanţei nr. 114. Sau, să înţeleg că, dacă doriţi abrogarea ordonanţei, sunteţi împotriva stimulării unor sectoare economice prioritare?

Poate nu doriţi să susţineţi proiectele comunităţilor locale şi ale universităţilor.

Poate nu ştiţi că avem 40 de staţiuni balneoclimaterice în România şi resurse naturale pentru 200 de astfel de staţiuni.

Poate nu vă interesează că deţinem o treime din potenţialul balneoclimateric din Europa.

Nu are sens să mai continui analiza, pentru că ştiţi toate acestea şi doar din pură demagogie aţi mai promovat această moţiune. Sau poate din calcul politic.

Am pregătit - şi, dacă doriţi, vi-l pun la dispoziţie - un dosar cu toate denigrările şi acuzaţiile nefondate pe care le-aţi făcut de-a lungul timpului la adresa Guvernului, la adresa mea şi a ministerului pe care îl conduc, doar pe finanţe. Sunt sute de pagini şi sute, sute de astfel de minciuni.

Cred însă că trebuie să avem cu toţii un minimum de decenţă, pentru că memoria nu iartă, iar faptele rămân.

Să vă dau câteva exemple.

27 ianuarie 2018. Domnul renumit coleg declară - pe scurt -: "În anul 2017 au crescut taxele, au scăzut investiţiile şi au crescut cheltuielile neproductive.

În anul 2017, investiţiile au fost tăiate, banii s-au dus către electoratul PSD şi buzunarele baronilor acestui partid".

Care este realitatea?

În anul 2017 economia României a crescut cu 7%, marcând cel mai ridicat nivel de creştere economică post-criză. Nivelul PIB-ului a atins 856 de miliarde de lei, 187,5 - aproximativ - miliarde de euro, ceea ce o face a şaisprezecea economie a Uniunii Europene.

Tot acelaşi domn senator, în 29 ianuarie 2018: "Mult promisa relaxare fiscală trebuia să aibă loc în 2017-2018".

Care este realitatea? Se pare că aţi uitat că Programul de guvernare al PSD, de-a lungul anilor, a adus cele mai mari reduceri de taxe din istoria recentă. Aţi uitat, probabil, că am eliminat 102 taxe, am redus TVA-ul de la 24% la 19%, am redus TVA la alimente de la 24% la 9%, am redus impozitul pe venit de la 16% la 10% şi, nu în ultimul rând, am redus impozitul pe dividende de la 16% la 5% şi, desigur, sunt multe altele pe care le puteţi simţi chiar şi dumneavoastră.

În 28 octombrie 2018, un alt coleg deputat, de la un alt partid din opoziţie, spunea aşa: "Prin urmare, mă întreb şi eu de ce România împrumută miliarde de euro şi dolari în fiecare an? Am primit cifrele oficiale legate de împrumuturile pe care România le-a făcut în primele şase luni ale anului 2018".

Realitatea? Este surprinzător că dânsul nu ştia că la acea dată datoria publică se situa la 34,9%, România ocupând locul 5 în topul ţărilor cu cea mai redusă datorie publică estimată ca pondere în PIB.

De-a dreptul revoltătoare este şi acuzaţia aceluiaşi domn senator, de acum câteva săptămâni, 8 martie 2019: "Totul vine după ce Teodorovici a fost în Cuba, cu escală la Moscova. Şi pentru ce s-a dus în Cuba? E ca şi cum s-ar fi dus la un trib din Amazon pentru a aduce leacuri. Da, şi de aceea am cerut investigaţii la CSAT, la Parchet, şi au crescut imediat importurile de gaze".

Care este realitatea? Este o manipulare grosolană pe marginea deplasării în Cuba, unde am fost împreună cu ministrul sănătăţii, doamna ministru Pintea - şi toate elementele şi documentele referitoare la această deplasare pot fi verificate, le am cu mine, pentru cei care vor să studieze.

Începând de la condiţiile stabilirii întâlnirii cu partenerii cubanezi - vizita într-o zi de duminică, singura disponibilă pentru Domniile Lor, la achiziţionarea biletelor de zbor, pentru singura rută de zbor posibilă la acel moment, cu escală la Moscova şi până la mandatul deplasării, legat, pe de o parte, de relaţiile comerciale, dar mai ales acelea privind identificarea unei soluţii medicale legate de maladia cancerului sau diabetului, aşa cum au făcut-o şi alte state europene precum Franţa, Slovacia sau Germania.

Deci ne-am deplasat cu un scop nobil pentru ţara noastră şi cu speranţa că de succesul acestei misiuni va depinde viaţa copiilor din România, fără deosebire în privinţa apartenenţei la familii sărace sau bogate, bune sau rele, cu viziuni sau ideologii pro sau contra, sau din România unora, sau din România altora.

Tot ipocrizie şi populism este şi maniera apocaliptică în care colegi politicieni din opoziţie au înţeles să se exprime şi să se antepronunţe pe tema evaluării Agenţiei de rating Standard & Poor's cu privire la ratingul de ţară, spunând că România iese efectiv de pe pieţele internaţionale.

În cazul în care nu-l aveţi deja, vă pun la dispoziţie raportul final primit vineri, fără a vă oferi acum detalii, dar ştiţi foarte bine că ratingul nostru este confirmat, stabil şi în perspectivă, de asemenea, stabilă. Şi ar trebui să vă bucuraţi pentru acest lucru, indiferent din ce partid faceţi dumneavoastră parte.

Totodată, vă anunţ deschis că întotdeauna am fost un om al dialogului şi am s-o repet de câte ori va fi nevoie. Şi, da, ca urmare a dialogului din ultima perioadă, nu din constrângere, nu la presiunea companiilor, ci pentru interesul mediului de afaceri din România şi a cetăţeanului român, vom veni în perioada următoare cu o propunere de modificare a Ordonanţei nr. 114. Şi aici vreau să subliniez foarte clar sprijinul şi propunerile foarte bune, venite din partea colegilor de la UDMR, atunci am construit bugetul pe 2019, cât şi în cazul Ordonanţei nr. 114, fapt pe care-l doresc şi din partea altor partide din Parlament.

Iar pe cei care nu cred în efectele acestui act normativ îi rog să facă o analiză de impact, în care să compare situaţia economică înainte de acest act şi după ce vom avea noua formă aprobată.

Văd însă că în continuare în textul moţiunii nu aţi încetat să mă acuzaţi că nu-mi respect promisiunile. Minciuna însă vă aparţine. Am promis că românii vor avea salarii mărite. Faţă de 2016, când salariul minim brut pe economie era de 1.250 de lei, după doi ani de guvernare avem un salariu minim brut pe economie de 2.080 de lei, ceea ce reprezintă o creştere de 66%, faţă de anul 2016.

O să se găsească unii critici de serviciu care doar asta ştiu să facă, care să se declare îngrijoraţi că salariile cresc mai rapid decât productivitatea. Este o legendă că nu există o corelare între evoluţia acestor indicatori în România. OECD a confirmat, chiar acum două săptămâni, că România a avut cea mai mare creştere a productivităţii muncii dintre ţările analizate. Datele EUROSTAT arată că în perioada 2013-2017 România a avut cea mai mare creştere a productivităţii muncii în termeni reali plus 25%, dinamică de peste patru ori mai mare decât media Uniunii Europene.

Am promis că pensionarii vor avea pensii mărite. Faţă de anul 2016, când valoarea punctului de pensie era 871,7 lei, după doi ani de guvernare PSD-ALDE valoarea punctului de pensie va fi 1.265 de lei, de la 1 septembrie 2019, ceea ce reprezintă o creştere de 45%, faţă de anul 2016.

Am promis mai mulţi bani pentru educaţie şi pentru sănătate - şi i-am alocat. 7,3 miliarde de lei în plus, în anul 2019, faţă de 2018, pentru sănătate, sumele atingând un nivel de 49,8 miliarde de lei şi 9,9 miliarde de lei mai mult în anul 2019, decât în anul 2018, pentru educaţie, sumele ajungând la 30,97 de miliarde de lei în anul acesta.

Am promis o creştere economică sănătoasă şi incluzivă care să permită reducerea decalajelor sociale.

Produsul Intern Brut a crescut din 2016, de la 765,1 de miliarde lei, la un nivel prognozat de 1.022,5 miliarde de lei, în acest an, ceea ce înseamnă o creştere de peste 33% în doi ani de zile. Probabil că vi se pare puţin!

Mai mult, creşterea economică a României într-un ritm susţinut nu reprezintă o simplă declaraţie politică, ci este validată de Comisia Europeană care confirmă creşterea economică robustă în anul 2018, după o creştere economică de 7%, în 2017. Asta scrie în Raportul de ţară al Comisiei Europene, din anul 2019.

În plus, potrivit EUROSTAT, România a avut a doua creştere economică în UE, în anul 2019, după Irlanda, care a avut o creştere de 7,2% şi a cincea în anul 2018, în timp ce media de creştere economică în UE, în anul 2018, a fost de 1,9%.

Şi acum, să vă întreb cine minte - Comisia Europeană şi instituţiile europene care certifică acţiunile şi realizările acestui Guvern sau mint şi dezinformează cei care fac afirmaţii de genul: "Ministerul condus de dumneavoastră încă aduna, de unde mai putea, bani pentru a închide târâş-grăpiş bugetul pe anul 2018".

Cine subminează economia naţională cu astfel de declaraţii iresponsabile care generează costuri crescute pentru împrumuturile pe care le face Ministerul Finanţelor Publice pe pieţele financiare?

În ultima vreme am observat că opoziţia face tot felul de statistici cu privire la numărul zilelor în care România a fost condusă de PSD în ultimii 30 de ani, în detrimentul altor partide politice, precum PDL, PNL, mai noul PNL, alături de fresh new camers precum USR şi plus sau minus Plus.

Vă întreb - este vina PSD că opoziţia nu a fost prea mult timp la guvernare, după Revoluţie, sau este un indicator care arată clar dorinţa alegătorilor din această ţară? Sau poate şi acesta este doar un indicator al "încrederii" pe care aţi reuşit să o câştigaţi în tot acest timp? V-aţi gândit totuşi că este, de fapt, sau în fapt, rezultatul unei moţiuni de neîncredere a românilor la adresa dumneavoastră?

Este dezamăgitor faptul că tot dumneavoastră, opoziţia, aţi transformat tribuna Parlamentului într-o scenă de spectacol, de stand- up comedy de multe ori, sau chiar în arenă de circ, cu momente de o calitate îndoielnică. Aţi adus în interiorul instituţiei dezbaterile de campanie electorală şi utilizaţi instrumente democratice precum moţiunea, ca mijloc de campanie electorală.

Ceea ce este şi mai dezamăgitor este că preşedintele ţării şi însăşi instituţia pe care o reprezintă au devenit în sfârşit puternic implicaţi partizan în jocul de campanie şi aceasta dovedeşte sau justifică acţiunile şi mesajele accentuate în acest ultim an al mandatului Domniei Sale.

Este dezamăgitor să privesc cum ipocrizia şi demagogia sunt ridicate la rang de virtute şi cum se manifestă atât de intens şi atât de constant, prin minciună şi insultă.

Este dureros să văd cum se duce în derizoriu calitatea şi nivelul limbajului politic şi cum din ce în ce mai mulţi oameni percep superficial şi distorsionat mesajul public, doar pentru că este promovat şi asumat de liderul X sau de partidul Y. Este în acelaşi cadru lingvistic al formelor fără fond, al acuzaţiilor fără niciun fel de acoperire, fără argumente, fără dovezi, al invectivelor care sunt mai tari, doar dacă stilistic ne afectează mai mult, şi nu prin gravitatea acuzaţiilor. De aceea se poate considera că "urât" sau "prost" sunt apelative mult mai grave sau mai jignitoare decât acelea precum "groparul României", sau "trădător de ţară", sau "hoţ".

Ce este şi mai grav este faptul că opinia publică nu se sesizează atunci când se aduc astfel de acuzaţii, indiferent de forma lor, la adresa unui membru al Guvernului sau a unui demnitar al statului român.

Stimaţi colegi, de ce consideraţi că groparul este acela care în timpul mandatului de ministru al fondurilor europene a făcut ca România să aibă cea mai mare creştere la nivel de absorbţie a fondurilor europene, confirmată de Uniunea Europeană? Sau acela care în 2015 a promovat, cu sprijinul colegilor, cel mai liberal Cod fiscal al României, ale cărui efecte le-aţi resimţit cu toţii în creşterea economică ce a urmat? Sau cel care a promovat schema de ajutor de stat, prin care au fost finanţate importante proiecte de investiţii ale mai multor companii cu capital românesc şi străin, începând cu anul 2015, iar cel mai mare nivel a fost atins anul trecut, când s-au semnat proiecte în valoare de 3 miliarde de lei cu ajutor de stat de aproximativ 850 de milioane de lei.

Vă invit să faceţi o pauză, vă invit să lăsaţi deoparte ipocrizia, căci ipocrizia nu salvează România!

Sau doriţi câteva dovezi de ipocrizie?

Spre exemplu. Dacă puteţi să confirmaţi că niciunul dintre apropiaţii dumneavoastră, membri ai familiei sau din cercul de prieteni, cunoştinţe şi colegi, nu au achiziţionat titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor începând de anul trecut şi în acest an?

Sper, la acel moment, când vom vorbi cu toţii, reprezentanţi ai Guvernului, ai Parlamentului şi ai Preşedinţiei, să vorbim acelaşi limbaj economic, fără patimă politicianistă, fără ipocrizia jocului de scenă, în faţa unor camere de luat vederi şi fără exces de zel.

Sper la acel moment, când teme foarte importante pentru economia ţării, cum ar fi inclusiv cea legată de aprobarea bugetului ţării şi temele de importanţă naţională şi europeană, să fie excluse de pe lista subiectelor asimilate arsenalului de luptă politică, în special în perioadele de campanie electorală şi în special atunci când însuşi preşedintele ţării este evident şi activ implicat în jocul politic.

Nu este prima dată când spun aceste lucruri. Şi, tocmai de aceea, chiar dacă voi fi nevoit să o mai repet, vă propun să facem, cu toţii, parlamentari din toate partidele politice, un pact politic de neagresiune pe temele de importanţă strategică ce ţin de economia, siguranţa şi bunăstarea cetăţenilor acestei ţări.

Mai mult, va trebui să ne aplecăm mai mult asupra vizibilităţii rezultatelor importante şi măsurilor pozitive pe care le-am luat şi care au generat efecte pozitive în economie şi în viaţa cetăţeanului şi a întreprinzătorului privat.

Dialogul şi încrederea sunt foarte importante nu numai în ceea ce priveşte relaţiile stabilite la nivel mondial sau european, dar mai ales la nivel naţional, căci cum altfel putem să promovăm coeziunea ca valoare comună la nivel european, dacă la noi acasă se promovează din ce în ce mai mult dezbinarea, dezinformarea şi denigrarea.

Da, stimaţi colegi, indiferent din ce partid politic faceţi parte, fac şi acum un apel la dialog, la încredere şi la colaborare, în numele şi pentru cetăţeanul român.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Bogdan-Iulian Huţucă, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Mii de agenţi economici din România v-au solicitat, chiar în ziua în care aţi fost învestit ca ministru, un lucru simplu, dar extrem de important pentru economie - Guvernul să nu mai modifice reglementările fiscale, cel puţin doi-trei ani de acum încolo.

Antreprenorii nu au cerut bani, nu au cerut avantaje, au cerut un cadru fiscal sigur, să-şi poată organiza afacerile.

Distrugând predictibilitatea... (Vociferări.)

Domnule ministru, distrugând predictibilitatea mediului de afaceri din ţară, aţi măcinat şi ultima fărâmă de încredere a investitorilor în România.

Aceste măsuri, fără niciun fel de logică economică, au anulat multe investiţii private, au generat pierderi de resurse bugetare valoroase care ar fi putut finanţa şcoli, spitale, autostrăzi sau ar fi putut stimula întoarcerea românilor în ţară.

Cea mai legitimă întrebare a mediului de afaceri din ţară este următoarea. Cum se poate face business în România şi pentru România când Guvernul schimbă constant regulile jocului?

Despre Ordonanţa nr. 114 îmi voi permite să fac doar câteva scurte aprecieri.

Primul fake news - taxa pe lăcomie apără românii. Explicaţi-mi cum îi ajută această ordonanţă pe români. Cursul de schimb valutar a ajuns la maxime istorice, generând creşteri de preţuri la bunuri şi servicii. Este afectată capacitatea tinerilor de a accesa credite. Au fost generate pierderi uriaşe pentru băncile cu capital românesc. A fost afectată capacitatea statului român de a contracta datorie pe piaţa internă.

Poate e preferabil să vorbim de taxa pe energie care urmează să oprească creşterea facturilor.

Pe principiul "unde dai şi unde crapă", această taxă afectează producţia de energie pe bază de cărbune, adică producţia românească de energie. Cresc importurile scumpe de energie şi generează un val de scumpiri pentru electricitate şi gaze, pentru gospodării.

Despre taxa pe comunicaţii nu ştiu ce să spun în primul rând. Faptul că au crescut tarifele? Cu toţii primim acte adiţionale la contracte. Faptul că sunt afectate investiţiile în cel mai competitiv sector din economie? Sau faptul că aţi uitat să citiţi regulamentele europene înainte de a proiecta această prevedere?

Aş prefera să vorbesc despre măsura din domeniul construcţiilor. O măsură aparent pozitivă, dar care subliniază incapacitatea Guvernului de a anticipa consecinţele propriilor acte normative.

Explicaţi-mi, ce Guvern din Europa a mai lovit, printr-un act normativ, în propriul său program guvernamental - Programul Naţional de Dezvoltare Locală?

Domnule ministru, aţi ocupat funcţia de interimar la MDRAP şi ştiţi - contractele de finanţare sunt contracte ferme, care nu pot fi modificate nici măcar atunci când Guvernul greşeşte. Astăzi, toţi constructorii vin cu acte adiţionale la lucrările în curs de execuţie, ca urmare a creşterii salariilor. Valoarea devizelor urcă peste valoarea la care s-a efectuat licitaţia şi peste valoarea contractului de finanţare.

Cum o să explicaţi sutelor de beneficiari că există riscul reluării procedurilor - studiu de fezabilitate, proiect tehnic, organizarea licitaţiei? Cine răspunde pentru această harababură din administraţie? Cine suportă costurile? Aveţi de răspuns la câteva întrebări. Care este impactul acestei măsuri asupra lucrărilor în curs de execuţie din fonduri europene? Care este impactul acestei măsuri asupra lucrărilor finanţate prin PNDL? Care este impactul asupra preţului locuinţelor pentru tineri? Dar, mai ales, cum pot contribui angajaţii din construcţii la Pilonul 2 de pensii?

Dacă vorbim despre Pilonul 2 de pensii, cred că a devenit evident pentru toată lumea - scopul acestei măsuri a fost acela de a retrage din România administratorii fondurilor private de pensii. Vorbim de o primă etapă, într-o naţionalizare mascată a 7,2 milioane de pensii. (Aplauze.)

Domnule ministru, în ce ţară din Europa, Guvernul emite un act normativ cu implicaţii macroeconomice majore şi îşi propune în 3 luni să-l modifice? Nu vi se pare că vizionăm un film în care Guvernul joacă rolul pompierului piroman?

Doamna Dăncilă ne spunea, zilele trecute, că ar fi bine să gândim româneşte. Sunt sigur că toţi cei din această sală gândesc româneşte. Dar cei care au proiectat această ordonanţă nu au gândit deloc. Au lovit cu ea în capitalurile româneşti... (Aplauze.)... au generat dezechilibre interne şi externe în România.

Din această perspectivă, Partidul Naţional Liberal nu vede decât o singură soluţie - asumaţi-vă răspunderea şi abrogaţi anomalia! (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Aţi vorbit 6 minute şi 49 de secunde.

Dau cuvântul domnului deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, de la Grupul parlamentar al USR - care are în total 5 minute. (Vociferări.)

Am înţeles, este o schimbare, vorbeşte întâi doamna deputat Cosette-Paula Chichirău.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Cred că a fost o eroare, domnule preşedinte. Eram anunţată eu, iniţial, dar...

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Eroarea aceasta este scrisă.

Mulţumesc.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să spun astăzi câteva lucruri evidente, pe înţelesul tuturor.

În primul rând, vorbim despre o ordonanţă de urgenţă şi trebuie spus că Guvernul abuzează de puterea sa de a da ordonanţe de urgenţă.

Care era urgenţa, pe 28 decembrie, într-o vineri seara, să schimbăm fiscalitatea în România, într-un mod atât de profund? Un Guvern serios, probabil, s-ar fi gândit mai devreme să facă aceste schimbări, şi cu o consultare amplă.

Măsurile au fost publicate în Monitorul Oficial pe 29 decembrie. De ce? Vă e teamă de propriile măsuri? Vă este ruşine de propriile măsuri?

Aş vrea să avem un Guvern care să dea ordonanţe joi dimineaţa, în timpul anului, în timpul săptămânii şi, mai bine, cu consultare.

Dar, mai mult decât atât, am vrea să avem un Guvern care nu mai dă ordonanţe de urgenţă decât atunci când sunt urgenţe. Şi urgenţe avem puţine, poate o dată pe an.

Ce vreau să spun este că aceste măsuri trebuiau să fie într-un pachet legislativ amplu dezbătut, înaintat Parlamentului, pentru că sunt taxe şi impozite care trebuie dezbătute.

Al doilea lucru evident, pe care vreau să vi-l spun, este că această ordonanţă de urgenţă introduce taxe noi. Guvernul, care a promis că nu va creşte taxele şi nu va introduce taxe noi, iată că a introdus taxe noi.

Dar, bine, să zicem că aveţi o scuză. Au trecut doi ani de la publicarea Programului de guvernare şi aţi putea spune, ei, bine, lucrurile s-au schimbat. Putem înţelege.

De asemenea, într-o dezbatere ideologică între stânga şi dreapta putem înţelege argumentele celorlalţi, chiar dacă nu suntem de acord cu ele.

Chiar dacă nu suntem de acord cu argumentele dumneavoastră, le-am putea înţelege. Dar ce nu putem înţelege este absurdul, lipsa de sens.

Şi această ordonanţă are mai multe elemente absurde. Şi voi trece în revistă 4-5 astfel de elemente.

Primul este taxa pe activele bancare. Desigur, în toată lumea există taxă pe active bancare, dar nicăieri în lume nu există această taxă legată de dobânzile interbancare. Puteaţi să aveţi o taxă care nu are nimic de-a face cu dobânzile care se stabilesc pe piaţa liberă. Deci, dumneavoastră aţi încercat, în mod absurd, să interveniţi pe o piaţă liberă, şi nu veţi putea implementa de fapt această prevedere.

Al doilea lucru absurd este să introduceţi o taxă pe energie - de 2% - pe care în mare parte o plătesc companiile statului român. Adică Guvernul îşi ia bani dintr-un buzunar şi-i pune în alt buzunar. Nu are prea mult sens.

Ceea ce mă duce la al treilea lucru absurd, şi anume lipsa încasărilor, pe care dumneavoastră o previzionaţi pentru anul 2019. De ce să introduci taxe noi dacă crezi că nu vei încasa nimic? Nu are sens. Doar dacă intenţionaţi să folosiţi aceste măsuri ca armă politică, şi nu ca instrument de taxare. Ceea ce nu este bine, pentru că introduce un risc politic mai degrabă decât un risc economic.

Apoi, în această varză de măsuri, avem un nou Fond de Dezvoltare şi Investiţii care nu este Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, ci este altul, un fel de PNDL, deşi avem alt PNDL, dar acesta este în subordinea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Asta este complet absurd, pentru că această Comisie are câţiva oameni care se ocupă de prognoze macroeconomice. De ce să nu avem acest program la Ministerul Dezvoltării? De ce să nu avem staţiunile balneare la Ministerul Turismului? De ce să nu avem programe normale gestionate de Guvernul României, de ministerele abilitate şi le avem gestionate de această Comisie de Strategie şi Prognoză? N-are niciun sens.

Efectele nu au fost bune. Avem căderea Bursei de la Bucureşti, deprecierea imediată a Leului, costul împrumuturilor a crescut şi, bineînţeles, riscul politic. Banii acum vor fugi din România, vor fugi de politicienii din guvernare, şi nu de economie. Pentru că în economia românească s-ar putea face bani buni dacă am avea o guvernare stabilă.

Aşa că, domnule ministru, vă rog să asiguraţi o guvernare stabilă! Şi, dacă nu puteţi, poate lăsaţi pe altcineva să guverneze în locul dumneavoastră!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulţumesc.

Aţi vorbit 5 minute şi 8 secunde.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Benedek Zacharie.

Are 4 minute la dispoziţie Grupul UDMR.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al UDMR este consecvent în ceea ce a declarat, de la publicarea Ordonanţei de urgenţă nr. 114, din 2018 încoace. Nu astfel trebuiau reglementate modificările de largă anvergură pe care le vizează actul normativ. Mai precis, nu printr-o ordonanţă care modifică peste 50 de acte normative, instituie programe de investiţii noi, introduce taxe noi, suspendă şi prorogă aplicarea unor prevederi legale, unele în vederea elaborării Bugetului de stat, altele fără legătură cu acesta.

Aşadar, prin ordonanţă, şi mai ales nu în regim de urgenţă, unele măsuri ar fi necesitat consultări cu actorii implicaţi. Şi nu mă refer doar la operatorii din sectorul bancar, sau de comunicaţii, sau cel energetic, ci şi al autorităţilor administraţiei publice locale, sindicate sau aşa mai departe.

Parlamentul este în prezent pus într-o situaţie dificilă, în faţa unui act normativ care deja produce efecte majore în domenii de maximă importanţă, de la energie până la bugetele locale, asupra cărora ar trebui să se pronunţe fără să aibă la dispoziţie simulări, modelări clare, opinii pro sau contra ale celor interesaţi sau ale celor implicaţi.

Mai mult de atât, dezbaterea parlamentară a început cu stângul. Proiectul de Lege de aprobare a Ordonanţei a trecut tacit prin Senat, iar pare-se că în comisiile Camerei Deputaţilor discuţiile sunt doar de formă, în lipsa răspunsurilor şi clarificărilor pe care reprezentanţii ministerelor vizate ar fi trebuit să le ofere.

Exemplul grăitor este cel al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, unde săptămâna trecută dezbaterea nu a existat, votul fiind doar o chestiune de număr.

Abrogarea ordonanţei nu poate fi un curs al acţiunii de luat în serios nici măcar de opoziţie, din cauză că unele prevederi au fost deja luate în calcul la adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2019, abrogarea lor conducând la invalidarea premiselor pe care a fost construit acesta.

Propunerea UDMR este ca prevederile Ordonanţei nr. 114 să fie supuse unei largi şi transparente dezbateri parlamentare, astfel ca într-un orizont de timp rezonabil să avem un act normativ aplicabil, acceptat de partenerii sociali şi de mediul de afaceri, benefic pentru toate părţile implicate. Iar pentru asta trebuie amânată aplicarea măsurilor care bulversează domeniile energetic, bancar sau de comunicaţii, piaţa forţei de muncă şi cheltuielile cu investiţiile în sectorul construcţiilor, întreaga arhitectură a sistemului de pensii.

Membrii Grupurilor parlamentare ale UDMR au depus peste 40 de amendamente, solicitarea noastră fiind, domnule ministru, să avem o dezbatere serioasă pe acestea şi să acceptaţi faptul că ajustarea pe fond a ordonanţei este imperativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Trei minute şi 37 de secunde.

Dau cuvântul domnului deputat Eusebiu-Manea Pistru-Popa, de la ALDE. Are timp alocat 3 minute.

Domnul Eusebiu-Manea Pistru-Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar ALDE respinge conţinutul moţiunii simple, depuse de către PNL, USR şi PMP, deoarece ideea ordonanţei este bună pentru că ea urmăreşte câteva lucruri necesare pentru români.

În primul rând, reducerea dobânzilor pe care românii şi companiile le plătesc băncilor; aducerea la suprafaţă a muncii la negru din construcţii, prin creşterea veniturilor din domeniu, care are şi implicaţii în readucerea în ţară a românilor care muncesc pe şantierele europene şi, nu în ultimul rând, fixarea preţului la energie pentru familiile nevoiaşe.

Am văzut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114 produce efecte care nu au fost corect estimate. Din această cauză au fost accelerate discuţiile, au fost făcute întâlniri şi am încercat să preluăm de la diferite sectoare problemele pe care le-au sesizat.

Am înţeles că sunt probleme şi am lucrat mult, în ultima perioadă, în aşa fel încât să încheiem acest capitol.

Săptămâna aceasta ne vom concentra pe zona energetică şi de telecomunicaţii, ca până la sfârşitul lunii să facem o nouă rundă de consultări cu operatorii din domeniu şi apoi urmează partea administrativă.

Un lucru este cert, şi anume că ordonanţa nu va fi abrogată. Dar anumite modificări sigur că se pot face, dacă din aceste discuţii şi consultări, pe baza unor analize, rezultă soluţii mai bune.

Vrem să găsim o formulă mai bună care să protejeze populaţia, dar să fie acceptată şi de sistemul bancar.

Semnalele primite din partea reprezentanţilor mai multor domenii afectate de această ordonanţă trebuie avute în vedere. Dacă sunt efecte nedorite, putem să le corectăm aici, în Parlament, fără să schimbăm ideea ordonanţei.

În ceea ce priveşte ordonanţa, solicitarea opoziţiei are în vedere doar opinii nefondate exprimate în spaţiul public.

Trebuie subliniat faptul că această ordonanţă are o serie de măsuri ce vizează stimularea dezvoltării economice, prin creşterea nivelului investiţiilor şi susţinerea proiectelor cu beneficii directe pentru cetăţeni.

Mai mult, această ordonanţă are un capitol important în care instituie o serie de măsuri în domeniul investiţiilor publice.

O altă componentă o reprezintă măsurile care vizează îmbunătăţirea activităţii în câteva domenii strategice.

În sectorul energetic vor fi protejaţi consumatorii casnici şi de energie electrică, prin instituirea unui mecanism nou care funcţionează şi în alte state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Italia şi Franţa.

În privinţa gazelor naturale, preţul acestora va fi plafonat la nivelul stabilit ca medie a preţului gazelor din producţia internă.

Măsurile luate au vizat asigurarea unui echilibru între beneficiile reprezentanţilor industriei şi cele ale României şi românilor.

Sunt convins de faptul că Guvernul este deschis la dialog, domnul ministru este deschis la dialog, iar în zilele următoare vor avea loc discuţii cu reprezentanţii din domeniul privat.

Pe sectorul bancar, dorinţa noastră este de a avea dobânzi mai abordabile, mai uşor de suportat pentru firmele româneşti şi pentru persoanele fizice, având în vedere că nivelul dobânzilor în România e ridicat şi, de multe ori, reprezintă un obstacol atât pentru firme, cât şi pentru persoanele private, de a se finanţa pentru nevoile pe care le au.

Această ordonanţă nu a fost făcută ca să facă viaţa grea băncilor, ci să facă o viaţă mult mai uşoară multora dintre români.

Pentru ALDE, Ordonanţa nr. 114 este bazată pe o serioasă serie de discuţii.

În privinţa discuţiilor Pilonului 2, ALDE nu va permite ca Pilonul 2 de pensii să fie pus în pericol sau să fie distrus. Nu vrem să periclităm Pilonul 2 de pensii, care a fost înfiinţat de Guvernul Tăriceanu.

Orice nemulţumire ar exista...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitaţi expunerea.

Domnul Eusebiu-Manea Pistru-Popa:

... orice neînţelegere, putem să le rezolvăm prin dialog.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Aţi depăşit timpul. O să-l scădem de la Grupul PSD.

Bun. Grupul parlamentar al PMP are două minute.

Domnul deputat Adrian-Mihăiţă Todoran.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Văd că, după expunerea dumneavoastră, în ţară curge doar lapte şi miere. După ce fluturaţi dumneavoastră în faţa camerelor, la televizor, în presă, în România aţi terminat autostrăzile, creşele, grădiniţele, spitalele.

Domnule, vedeţi să nu vă încurcaţi cumva şi să treceţi cu autostrăzile în Bulgaria, la vecinii noştri din Bulgaria. Pentru că, după ritmul alert cu care faceţi autostrăzi în România, nu e mare lucru să treceţi la unguri, la bulgari. Pentru că în acte staţi foarte bine.

Dumneavoastră vorbiţi, domnule ministru, de greşeli gramaticale? Păi, să înţeleg că lipsiţi la toate şedinţele de Guvern? Nu sunteţi alături de şefa dumneavoastră, doamna Dăncilă? Văd că aveţi doar oameni competenţi. Aveţi şi aţi girat la ANAF o domnişoară sau o doamnă care, sigur, din cauza emoţiilor, a căzut de 5 ori examenul, dar cu girul dumneavoastră şi al eminenţei cenuşii, domnul Vâlcov, domnul ministru al cimitirelor, a ajuns şefa ANAF. După ce de 5 ori a căzut examenul!

Sigur că o să spuneţi că sunt răutăţi, domnişoara a avut emoţii.

Sigur că, dacă stăm să analizăm, Guvernul din care faceţi parte a adus României doar deservicii.

Sper că nu uitaţi că, în februarie, inflaţia era de 3,8%, peste media europeană, care în momentul de faţă este de 1,5%. Sigur, conform Eurostat. Acestea sunt nişte date oficiale.

Cred că aţi uitat un lucru, domnule ministru. În momentul în care dumneavoastră aveţi un an de zile, imediat, de când conduceţi acest minister, nu v-aţi dat seama că avem o execuţie mică şi un deficit mare în România.

În momentul de faţă, unde este reducerea poverii fiscale, pe care aţi promis-o românilor?

Toate aceste lucruri se văd în preţuri ridicate, în accize mai mari şi mai mari. În momentul de faţă România este expusă în faţa unei guvernări incapabile.

Dumneavoastră, împreună cu toţi miniştrii colegi, aţi dovedit Europei că România este o ţară în care nu se poate investi. Fug investitorii. Acum două-trei săptămâni, când aţi mai avut o moţiune...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitaţi expunerea.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

... la Timişoara s-au închis 3 fabrici mari - 2.000 de şomeri.

Ce-o să faceţi, domnule ministru... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, aţi depăşit timpul cu un minut. V-am atenţionat şi v-am retras cuvântul după un minut.

Da.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, timp alocat - 3 minute. Nu există vorbitor.

Deputaţi neafiliaţi, timp alocat - 4 minute. (Vociferări.)

Transferul de timp, de colo-colo, se poate face cu acordul părţilor.

Deci, cei de la ALDE care au vorbit în plus... scădem timpul de la PSD.

Cel de la PMP nu ştiu de unde dorea să ia un timp suplimentar, pentru că nu a spus.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Adrian Pau:

Bună ziua!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru, îmi revine mie sarcina astăzi să vorbesc, având în vedere că mulţi dintre colegii mei au avut o reţinere, având în vedere ca nu cumva să fie urâţi sau mincinoşi. (Vociferări.)

Dar eu o să fiu sincer cu dumneavoastră şi o să vă spun, domnule ministru, câteva aspecte pe care vi le-am mai adus în atenţie în câteva rânduri, cu care nu s-a întâmplat absolut nimic.

Vizavi de Ordonanţa nr. 114. În noiembrie, la Comisia pentru buget, finanţe discutam de faptul că pariurile online nu sunt impozitate. Acum aţi făcut un lucru bun, le-aţi impozitat - 2%. Dar aţi uitat ceva. Aţi uitat să le luaţi banii din 2014 până acum. Nu au dat niciun ban la bugetul de stat. Şi vorbim de câteva miliarde de lei. Şi asta este la dumneavoastră, domnule ministru... şi dacă nu interveniţi urgent, s-ar putea să intervină termenul de prescripţie.

Mergem mai departe, domnule ministru, că ştiţi foarte bine, ne găsim în situaţia în care instituţia pe care o coordonaţi - Loto - a încasat bani pentru două extrageri şi a avut una singură. Şi în momentul de faţă există nişte hotărâri ale Oficiului pentru Protecţia Consumatorului, la Cluj, unde va trebui să luaţi nişte măsuri. Şi aş vrea să ştiu ce faceţi.

Mai mult decât atât, domnule ministru, ne găsim în situaţia în care - discutam cu dumneavoastră - în care nu avem structura de personal reliefată pe fiecare unitate de finanţe publice, în fiecare judeţ în parte.

Astfel, în Timiş, având în vedere că, la nivel regional, Timişul reprezintă, ca nivel de contribuabil, ca nivel de încasări, 50% din activitatea regională, în momentul de faţă personalul de la Timiş este mai mic decât personalul din alte judeţe care au activitate mult mai mică. Şi asta ne-aţi promis că analizaţi. Dumneavoastră vorbiţi de încărcarea structurii, domnule ministru. Şi am convingerea că veţi putea face acest lucru.

Acestea sunt, dacă vreţi, parte din argumentele pe care eu vi le-aş reproşa, vizavi de activitatea dumneavoastră.

Şi am convingerea că le veţi nota şi că veţi face ceea ce este de făcut cu aceste aspecte. Sunt mai multe de făcut.

Aveţi pe site-ul instituţiei faptul că trebuie mutate contestaţiile - vorbeam încă de acum 3 ani de zile - de la ANAF la Ministerul Finanţelor şi mă bucur că aţi luat această măsură. Aş vrea s-o faceţi cât mai repede.

Dar, încă o dată, sunt foarte multe de făcut în domeniul finanţelor publice şi am convingerea că puteţi s-o faceţi.

Îmi aduc aminte de acel Eugen cu care eram coleg de comisie şi cu care făceam bugetele trecute.

Vreau să vă aduc încă o dată la cunoştinţă că din 2014 până acum este pentru prima dată când nu avem buget la această dată.

Nu ştiu a cui e vina, dar va trebui să căutăm şi să vedem ce avem de făcut.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Şi vă doresc spor la treabă, dacă mai rămâneţi în continuare în funcţie!

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulţumesc.

Două minute şi 41 de secunde.

Dau cuvântul reprezentantului PNL, domnul deputat Florin-Claudiu Roman.

Deci... s-au vorbit 6 minute şi 49 de secunde, din 11 minute. Deci mai aveţi 4 minute şi 10 secunde.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aşteptam astăzi de la domnul ministru ca, în spiritul dialogului pe care l-a invocat, să înceapă prin a-şi cere scuze colegului nostru, senatorul Florin Cîţu, pentru atacul mizerabil pe care l-a făcut săptămâna trecută.

În spiritul aceluiaşi dialog, m-aş fi aşteptat de la domnul ministru să spună că regretă concedierea jurnalistei de la TVR, pe care a solicitat-o. Pentru că aşa e când PSD e la guvernare, trebuie să avem cenzură.

Aşteptam de la domnul ministru să-şi ceară scuze pentru cele 174 de noi biruri şi taxe pe care le-a impus.

Domnule ministru, eu nu o să vă răspund cu aceeaşi monedă. O să vă spun însă că românii vă consideră un Guvern de hoţi, de bandiţi şi mafioţi.

Eu nu sunt neapărat de acord cu chestiunea aceasta, deşi aţi furat alocaţiile copiilor. Mafioţii aveau...

Domnul Eugen Nicolicea:

V-aş ruga să vă...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... onoare.

Domnul Eugen Nicolicea:

... să vă încadraţi într-un discurs de parlamentar. Aţi proferat deja insulte şi injurii de la această tribună.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mă aşteptam...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă atrag atenţia...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă atrag atenţia...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Trebuia să-i atrageţi atenţia colegului, înainte.

De ce mă tot întrerupeţi, domnule preşedinte?

Trebuia să-l întrerupeţi...

Domnul Eugen Nicolicea:

V-am motivat întreruperea.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... pe domnul prim...

Domnul Eugen Nicolicea:

Puteţi să continuaţi, timpul se scade. Dar, atenţie, comportaţi-vă ca un parlamentar!

Bun.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Acelaşi apel vă rog să-l faceţi şi către domnul ministru când insultă deputaţii şi senatorii, de la această tribună.

Şi, cu siguranţă, dacă va învăţa şi Domnia Sa să respecte Parlamentul, vom învăţa şi noi să respectăm membrii Guvernului. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru administraţie, vă spun, domnule ministru, că veţi rămâne în istoria administraţiei publice ca un om... (Vociferări.)... ca un om care a distrus administraţia publică. Aţi tăiat un miliard din bugetele locale, iar prin aşa-zisa revoluţie fiscală nu aţi făcut decât să ciuntiţi din nou bugetele locale.

Aţi lăsat copiii fără alocaţii, aţi lăsat copiii fără navetă şcolară, aţi lăsat copiii fără bursă, aţi lăsat persoanele cu handicap cu grija zilei de mâine! Aceşti oameni nu mai au garanţia că vor primi aceste indemnizaţii.

Urmăriţi lucrurile cu adevărat importante pentru români şi, atunci, cu siguranţă, veţi avea şi respectul lor!

Şi vă mai rog un singur lucru. Nu mai luaţi la mişto nici România, nici Parlamentul României!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Deci aţi vorbit două minute şi 52 de secunde. Mai aveţi la dispoziţie un minut şi 20 de secunde.

Dau cuvântul domnului deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui. Nu mai dau cuvântul, a expirat timpul.

Bun. Cu aceasta, lista...

Mai este de la PNL cineva care poate să vorbească. Este înscris domnul deputat Virgil-Daniel Popescu, care are la dispoziţie un minut şi 20 de secunde.

Vă rog să folosiţi timpul.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Staţi puţin, domnule Popescu, că nu dumneavoastră daţi... (Vociferări.)

Nu, pe doamna o invit să vină puţin aici, şi dumneavoastră continuaţi.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Bine, vă rog să-mi indicaţi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să-mi spuneţi, ce articol consideraţi că s-a încălcat?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte,

Mă înscrisesem la cuvânt. Domnul ministru a plecat din sală şi voiam să vă propun să întrerupem dezbaterile până revine. Nu mi se pare normal ca deputaţii opoziţiei să vorbească aici şi să aducă puncte valide despre această moţiune simplă, şi domnul ministru să părăsească sala.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bine. Mulţumesc pentru aceste cuvinte adresate domnului ministru.

Puteţi să-mi spuneţi pe ce articol din Regulament vă bazaţi?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Pe articolul bunului-simţ.

Domnul ministru a plecat din sală înainte să se termine...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... dezbaterile.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Deci, domnule Popescu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Înţeleg că domnul ministru s-a supărat şi a plecat. Că l-aş fi întrebat cum se numeşte o ordonanţă care, aprobată în 29 decembrie, îşi face efect cu 1 ianuarie şi modifică întreg Codul fiscal în multe domenii prioritare? Proastă, domnule ministru, poate aflaţi şi asta. Proastă, pentru că induce în mediul de afaceri o frică de investiţii în România. În mediul de afaceri atât românesc, cât şi străin.

Domnule ministru, aţi mai fi aflat, dacă rămâneaţi, cum se numeşte o ordonanţă care introduce o taxă de 2% în domeniul energiei, iar companii precum Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Compania Energetică Oltenia trebuie s-o plătească. Practic, iar le luaţi banii de investiţii prin acest subterfugiu, domnule ministru. Tot proastă se numeşte şi această ordonanţă.

Iar companiile petroliere din domeniul gazelor naturale trebuie şi ele să plătească 2%. Acelaşi lucru - proastă. Le luaţi banii de investiţii şi ne duceţi frumos, uşor, uşor, în braţele Rusiei, ca să importăm mai multe gaze naturale. Că probabil aşa, dacă ştim că s-au oprit la Moscova, că parcă a zis ceva domnul ministru. O fi promis ceva pe acolo.

Cum se numeşte o ordonanţă care plafonează preţurile la gaze naturale, dar nu pentru populaţie, domnule ministru, care plecaţi, ci pentru furnizori? Pentru că producătorii sunt obligaţi să vândă cu un preţ fix la furnizori.

Se numeşte proastă, pentru că este cu dedicaţie, este bună pentru furnizori, dar proastă...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să...

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

... pentru români şi pentru...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitaţi...

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

... industria românească.

Domnul Eugen Nicolicea:

... intervenţia.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Iar dacă aţi fi...

O să termin...

Iar dacă aţi fi... domnule ministru, dacă aţi fi vrut ca românii să plătească mai puţin, aţi fi pus în vigoare acea Lege a consumatorului vulnerabil.

În concluzie, domnule ministru, dacă doi, trei oameni, două, trei partide, patru, cinci - PNL, USR, PMP, UDMR şi parţial ALDE - vă spun că e proastă, atunci modificaţi-o şi abrogaţi-o! Că dacă doi, trei oameni spun unuia că bea, se duce acasă şi se culcă. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Somn uşor!

Bun. Ţinând cont că timpii de dezbatere s-au epuizat... deci, ţinând cont că timpii s-au epuizat, nu mai avem un alt vorbitor, fapt pentru care declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,51.