Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,28.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa noastră consacrată declaraţiilor politice.

Pentru început, au depus în scris, de la PSD: Aida Căruceru, Alexandru Rotaru, Georgeta Holban, Cristina Burciu, Ciprian Şerban, Claudiu Ilişanu, Vasile Cîtea, Silviu Macovei, Viorel Stan, Tamara Ciofu, Răzvan Rotaru, Marius Budăi, Neculai Iftimie, Mihai Weber, Natalia Intotero, Laurenţiu Nistor, Cornel Itu, Claudia Gilia, Tudoriţa Boboc, Mihăiţă Găină, Daniela Oteşanu, Costel Lupaşcu, Angel Tîlvăr, Eliza Ştefănescu, Alexandra Presură, Alina Tănăsescu, Liviu Balint.

De la PMP: Marius Paşcan, Petru Movilă, Cătălina Bozianu, Adrian Todoran, Eugen Tomac.

De la ALDE: Calotă Florică şi Constantin Avram.

De la PNL: Raluca Turcan, Găvrilă Ghilea, Sorin Bumb, Dumitru Oprea, Nicolae Giugea, Ioan Balan, Claudiu Răcuci, Robert Boroianu, Viorica Cherecheş, Vasile Stamatian, Florin Roman, Mugurel Cozmanciuc, Corneliu Olar.

Începem. De la PSD, domnul Nicolae Georgescu.

De la PNL nu este nimeni deocamdată.

Numai puţin, numai puţin, să văd pe cine anunţ în continuare.

Da, de la UDMR, domnul Bende Sándor.

Vă rog, aveţi 3 minute.

Domnul Nicolae Georgescu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mii de români plecaţi peste hotare ar dori să se întoarcă în ţară, dar nu au curajul să facă acest pas. Nu este uşor să te întorci acasă după ce ai muncit sau te-ai pregătit ani în şir în state mai dezvoltate decât ţara noastră.

Cu toate acestea, reîntoarcerea lor ar fi un real progres pentru România, iar Guvernul României şi-a propus ca, între 2017 şi 2020, să se asigure toate condiţiile necesare pentru reîntoarcerea românilor din diaspora şi să contribuie la integrarea lor în România.

În acest sens, s-a întreţinut un dialog permanent între reprezentanţii diasporei şi reprezentanţii statului român, pentru ca acest deziderat să devină realitate.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a lansat studii şi consultări publice în comunităţile româneşti, pentru a crea punţi de legătură între românii din diaspora şi românii din ţară.

La nivel legislativ, în Parlament, trei proiecte de lege, care au scopul de a îmbunătăţi condiţiile pentru românii din diaspora, au fost iniţiate şi adoptate de către majoritatea parlamentară: un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni; un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora şi un alt proiect de lege - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate.

Toate trei - contribuţii la adaptarea legislaţiei privind sprijinul românilor de pretutindeni la contextul european marcat de mobilitate şi liberă circulaţie.

Din punctul meu de vedere, cel mai bun proiect dedicat românilor din afara ţării, care îi poate convinge să revină acasă şi să-şi deschidă propria afacere, să investească în economia noastră şi să o dezvolte este Programul "Diaspora Start-up", dezvoltat de Ministerul Fondurilor Europene şi susţinut de Ministerul Românilor de Pretutindeni. Acesta reprezintă o linie de finanţare colectivă destinată cetăţenilor români din afara graniţelor şi celor reîntorşi recent, care doresc să-şi valorifice abilităţile profesionale dovedite în afara graniţelor.

Aşadar, românii care se întorc acasă, din diaspora, au parte de măsuri de consiliere, consultanţă şi mentorat pentru a intra în rândul antreprenorilor din ţară, de fonduri nerambursabile de maximum 40.000 de euro pentru a iniţia o afacere şi de toată deschiderea noastră în formularea de politici publice pentru ei.

Vă mulţumesc.

Nicolae Georgescu, deputat al PSD, Argeş.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Bende Sándor.

Se pregăteşte domnul Dragoş Zisopol.

Domnul Bende Sándor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"Infrastructura feroviară - o piatră de moară".

La începutul lunii martie trei garnituri de tren de călători au deraiat. Din fericire, nu au existat victime. Linia ferată a fost blocată câteva ore în Arad, la ieşirea din staţia Săvârşin, şi în Braşov, între Augustin şi Racoş. Directorul CFR Călători a fost învinovăţit de ministrul transporturilor, însă problema nu este la CFR Călători, ci la CFR Infrastructură. De starea liniilor de cale ferată şi a infrastructurii feroviare, în general, se ocupă CFR Infrastructură.

CFR Călători nu răspunde de materialul rulant, de vagoane sau de locomotive. Acestea sunt tot în grija CFR Infrastructură. Iar o altă instituţie - Autoritatea pentru Reformă Feroviară - răspunde de starea vagoanelor şi locomotivelor şi evaluează necesitatea unor achiziţii sau modernizări. Licitaţia este realizată de compania mamă, CFR.

Rapoartele Agenţiei de Investigare Feroviară Română arată că majoritatea accidentelor feroviare s-au produs din cauza stării catastrofale în care se află calea de rulare a trenurilor. Aşa cum s-a relatat în mass-media, în cazul trenului de marfă care a deraiat pe dealul Balota, în urmă cu un an, specialiştii AGIFER arătau că totul s-a petrecut din cauza "menţinerii în exploatare, în zona producerii deraierii, a unor traverse normale de lemn a căror stare tehnică impunea înlocuirea acestora".

Mai mult, în urma anchetei s-au constatat "modificări ale geometriei căii", adică distanţa dintre şine nu era constantă, conform standardelor, lucru care a făcut ca trenul să sară de pe şine.

La fel, într-un alt raport, cel al accidentului feroviar în care a fost implicat un alt tren de marfă, în luna decembrie a anului trecut, în zona Grădinari, Caraş, experţii au concluzionat că de vină au fost tot unele modificări ale geometriei căii. În acest caz acestea s-ar fi produs după ce sub terasament s-a format o "pungă de noroi" care a fost ignorată de specialiştii CFR Infrastructură.

Un document al Ministerului Transporturilor arată negru pe alb că reţeaua este degradată în proporţie de 72,4%. Apoi, la capitolul poduri, dintr-un total de 4.739 de unităţi, 3.115 sunt periculos de ruinate. Şi enumerarea poate continua cu terasamente, tuneluri, reţele de contact, transformatoare, linii electrice de contact sau, atenţie, instalaţii de semnalizare în linie curentă sau în staţii.

În raportul semnat chiar de fostul ministru al transporturilor, Lucian Şova, se arată că "degradarea severă a parametrilor tehnici ai unor zone şi/sau elemente ale infrastructurii feroviare a fost cauzată de imposibilitatea derulării unor cicluri normale de mentenanţă a infrastructurii feroviare, ca efect al subfinanţării constante din ultimii 30 de ani". Documentul precizează că anual ies din parametri 350 de kilometri şi sunt reabilitaţi numai 12.

Compania Naţională de Căi Ferate - gestionarul infrastructurii feroviare din România, care măsoară aproape 20.000 de kilometri lungime desfăşurată, fiind a şaptea ca mărime din Europa - are, în afara rapoartelor care arată starea deficitară cu care se confruntă acest sector strategic, şi o mulţime de proiecte. Multe dintre acestea rămân doar pe hârtie, însă, în cazul obţinerii unor finanţări europene, unele dintre obiectivele avute în vedere ar putea să devină fezabile.

Ţinând cont de toate acestea, atragem atenţia la modul cel mai serios că lucrurile nu mai pot continua aşa. Prea multe resurse se pierd pentru o companie care mai mult rău face decât bine. Bunăoară, conducerea CFR Infrastructură trebuie schimbată.

Când vom putea asista la demiterea directorului general de la CFR Infrastructură, care, practic, nu răspunde pentru starea deficitară în care se găseşte calea ferată?

Când vom putea oare asista la asumarea răspunderii pentru numeroasele deficienţe şi probleme de pe calea ferată?

Am fost păziţi până acum, dar să nu ne mirăm dacă vom avea vreo catastrofă de proporţii pe calea ferată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Îl invit, în continuare, pe colegul nostru, Dragoş Zisopol.

Se pregăteşte domnul Daniel Popescu, de la USR.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Ziua Naţională a Republicii Elene - 25 martie 1821".

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Anul acesta se împlinesc 198 de ani de la declanşarea Revoluţiei renaşterii naţionale a poporului elen, revoluţie antiotomană desfăşurată sub deviza "Libertate sau moarte".

Actele de eroism ale grecilor şi ale acelora care le-au împărtăşit idealurile s-au desfăşurat în anul 1821 şi pe teritoriul Moldo-Valahiei. Dovadă stau evenimentele de la Iaşi, Drăgăşani, Mănăstirea Secu şi Sculeni.

În Grecia şi în afara ei, numele protagoniştilor luptelor pentru independenţă s-au contopit cu patriotismul.

După 7 ani de război, sacrificii umane şi pierderi materiale incomensurabile, în anul 1928 statul grec devine o realitate pe harta Europei.

Principiile fundamentale ale Revoluţiei elene - libertate, democraţie, demnitate - se impun şi astăzi ca norme comune ale lumii contemporane.

Această zi este deopotrivă şi un moment propice pentru popoarele grec şi român de a reflecta asupra legăturilor dintre cele două state, asupra prieteniei care a ghidat parcursul istoric al celor două ţări.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Ziua de 25 martie, Ziua Bunei Vestiri, este ziua când grecii şi filoelenii de pretutindeni îşi comemorează eroii căzuţi în luptele pentru eliberarea Eladei de sub dominaţia otomană.

Acestora li se alătură şi membrii Uniunii Elene din România, care îşi îndreaptă recunoştinţa către cei care au suferit martiriul, dar şi către cei care contribuie zilnic la consolidarea identităţii culturale şi spirituale a elenismului.

Prin rememorarea trecutului, trăim cu demnitate în prezent şi privim cu încredere în viitor!

La mulţi ani, Grecia !

La mulţi ani, grecilor şi filoelenilor de pretutindeni!

La mulţi ani, prieteniei româno-elene!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Daniel Popescu.

Se pregăteşte domnul Corneliu Bichineţ.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Astăzi voi vorbi despre un proiect absurd şi construit din fonduri europene, care ar putea afecta în cel mai înalt grad mediul înconjurător şi turismul. Este vorba de groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş, groapă pe care Consiliul Judeţean Suceava a construit-o în urmă cu câţiva ani de zile.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urmă cu mai bine de cinci ani, mai exact, pe data de 25 ianuarie 2013, preşedintele de pe atunci al Consiliului Judeţean Suceava semna cu reprezentanţii unei firme austriece şi ai unei firme din Gura Humorului un contract în valoare de 27,6 milioane de lei, fonduri europene, pentru construcţia şi punerea în funcţiune a unui depozit de deşeuri ecologic.

Până aici, nimic neobişnuit. Ceea ce este neobişnuit, dacă nu ridicol şi absurd, este faptul că acelaşi consiliu a ales să amplaseze depozitul într-unul dintre cele mai frumoase locuri din ţară, faimos pentru frumuseţea peisajelor şi vegetaţia sălbatică - Pasul Mestecăniş. Situat în imediata vecinătate a drumului european care face legătura între Moldova şi Ardeal şi aflat la peste 1.000 de metri altitudine, acest pas este numit în presă "poarta de intrare spre mănăstirile Bucovinei".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă puteţi da seama bine de absurdul şi ridicolul situaţiei.

Cum se poate gândi cineva să amplaseze o groapă de gunoi fix în mijlocul unui paradis natural, într-o regiune împânzită de mănăstiri de patrimoniu, renumită pentru turismul eclezial?

Ei, bine, Consiliul Judeţean Suceava nu a avut nicio problemă.

Ceea ce întăreşte şi mai mult paradoxul pe care îl trăim este faptul că proiectul a fost construit cu fonduri europene care vizau tocmai îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului.

Mai mult de atât, proiectul a primit aviz sanitar şi acord de mediu. Este, deci, clar ca lumina zilei că în spatele acestui proiect se află o adevărată încrengătură de fapte cu iz penal care sunt în prezent în atenţia DNA Suceava.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Depozitul de deşeuri a fost deja construit şi o suprafaţă de aproape 6 ha a fost decopertată şi distrusă. Proiectul a înghiţit până în prezent 7 milioane de euro, fonduri europene.

Dar deocamdată lucrurile s-au oprit, pentru că Tribunalul Suceava a decis suspendarea autorizaţiei de construire, după nenumăratele petiţii şi insistenţe din partea localnicilor. Aceştia sunt printre cei care au de suferit de pe urma acestui proiect monstruos. Viaţa şi sănătatea lor le vor fi afectate, turismul din care trăiesc va avea de suferit.

De aceea, fac un apel la dumneavoastră pentru susţinerea, pe lângă instituţiile abilitate, a următoarelor cauze:

- Anularea definitivă a acestui proiect;

- Refacerea completă a vegetaţiei distruse prin decopertare şi excavare;

- Şi tragerea la răspundere a celor responsabili şi complici în acest proiect ridicol, absurd şi monstruos.

Vă mulţumesc.

Daniel Popescu, deputat al USR, diaspora.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe colegul nostru, domnul Corneliu Bichineţ.

Se pregăteşte domnul Daniel Olteanu, de la ALDE.

Domnul Corneliu Bichineţ:

În celebra sa carte, "Munci şi zile", Hesiod, gânditor antic grec, a vorbit pentru prima dată despre vârstele umanităţii, vârsta cea mai frumoasă fiind vârsta de aur, care se confundă la ins cu vârsta copilăriei. Iar la greci era perioada lui Pericle, când totul era din belşug, echilibru, seninătate în viaţă.

Trecerea timpului degradează viaţa oamenilor. Şi Hesiod vorbeşte de vârsta de argint, cea de bronz şi ajunge, în contemporaneitatea sa, să vorbească de vârsta de fier, când totul era greu, dificil - insecuritatea insulei.

Unde vreau să ajung cu această introducere?

Vreau să ajung la cea de-a doua armată a ţării, aşa cum o numeau foştii lucrători ai CFR, în ţara noastră. Pentru că a vorbi de prima armată a ţării este un nonsens, deoarece dacă ministrul apărării nu a făcut armata, nu cred că are sens să vorbim despre prima armată a ţării, care este în disoluţie.

Însă acelaşi lucru se întâmplă şi cu a doua armată a ţării - purtau cu demnitate uniforma ceferiştii.

Am stat de vorbă în perioada aceasta cu ceferişti de rang înalt, cu ceferişti de rang mediu, cu şefi de gări, cu lucrători în depou, cu lucrători pe linia ferată, cu "Naşul", chiar. Şi toţi se plâng că traversează o perioadă deosebit de dură. Viaţa lor este grea şi nu ştiu cum să mai scoată cămaşa.

Sesizaţi - a spus şi colegul de la UDMR, astăzi - că o dată la o lună trei trenuri deraiază de pe şine. Hoţii de fier vechi fură şinele, le desfac. Cei care sunt îndrăgostiţi de cupru desfac cablurile. În gări se aude tot mai răguşit câte un glas al unui şef de gară, aflat într-o incintă mizeră, care anunţă: Stimaţi călători, trenul de alaltăieri va pleca poimâine sau, cu şanse foarte bune, mâine!

În aceste condiţii, eu trebuie să dau un răspuns celor care m-au interogat, de la CFR. Şi cer ministrului transporturilor, care s-ar părea că e singur, cuc, să facă un statut al ceferistului, pentru că aceşti oameni au nevoie de aşa ceva.

De asemenea, pentru că am aflat că domnul preşedinte Iohannis, acum o săptămână, era aproape hotărât, şi după o săptămână, ştiindu-i ritmul dumnealui, alert, s-a cam hotărât să facă referendum, eu îi sugerez o întrebare şi îi dau şi posibilitatea să-şi asume paternitatea: Are dreptul Iohannis să lege justiţia la ochi?

Unii vor răspunde da, iar cei care ştiu ce e cu justiţia vor spune nu, pentru că justiţia oricum este oarbă.

Vă mulţumesc.

Corneliu Bichineţ, PMP, Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Daniel Olteanu, de la ALDE.

Se pregăteşte domnul Vasile Cocoş, de la PSD.

Domnul Florinel Stancu, de la PSD, a depus scris.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Trăim, de ceva vreme, sentimente contradictorii în legătură cu un domeniu care, pe lângă emoţiile pe care le generează, a fost de multe ori un refugiu în care ne-am găsit bucuria faţă de toate neîmplinirile cotidiene. Şi vorbim aici despre sport.

Pe de o parte, avem o frustrare - explicabilă din punct de vedere uman - atunci când vedem sportivi de origine română obţinând performanţe pentru alte ţări. Pe de altă parte, ne bucurăm că aceşti copii au găsit, totuşi, sub alt paşaport, acel sprijin care le-a fost refuzat în România. Iar ultimul exemplu este Bianca Andreescu.

Eu vă propun susţinerea unei iniţiative legislative, în procedură rapidă, care să aibă în vedere un principiu fundamental: companii naţionale - echipe naţionale.

Iar asta putem face încă din acest an. Cotele din impozitul pe profit, pe care aceste companii le alocă anual sportului şi sponsorizărilor, în general - şi e vorba de milioane de euro -, trebuie să ajungă în proporţie de 80%, propun eu, în susţinerea copiilor şi juniorilor şi a infrastructurii sportive destinate lor.

O companie naţională trebuie să ofere beneficii nu doar pe plan local, prin cotele defalcate din impozitul pe venit, prin afacerile generate local şi prin diverse donaţii punctuale, ci şi pe plan naţional. Includ aici Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Hidroelectrica şi aşa mai departe.

Din 100 de lei destinaţi sponsorizărilor sportive, dar şi prin creşterea sumei deductibile din impozitul pe profit dedicate susţinerii sportului, 80% trebuie să meargă către copii şi juniori, sub diverse forme - susţinerea centrelor de excelenţă în discipline olimpice; sprijinirea recuperării medicale a copiilor şi tinerilor sportivi; asigurarea condiţiilor de recuperare la loturile naţionale de copii şi juniori; susţinerea sportului şcolar şi a competiţiilor şcolare prin includerea tuturor şcolilor, indiferent de gradul de izolare a localităţii.

Stimaţi colegi, aceasta este o investiţie ale cărei rezultate nu se vor reflecta doar în plan sportiv, ci în toate celelalte beneficii adiacente - o stare de sănătate mai bună, creşterea interesului copiilor pentru mişcare, încurajarea spiritului de competitivitate, a spiritului de echipă şi de coeziune în societate.

Este o decizie simplă, punctuală, ale cărei efecte nu le vom vedea, probabil, la prima olimpiadă sau la primele campionate mondiale, dar e o decizie care va naşte campioni olimpici şi mondiali şi, mai presus de toate, generaţii de copii cu dragoste de sport şi de România, transformată într-o ţară care îi încurajează, nu le închide uşa şi le năruie visurile.

Vă mulţumesc.

Daniel Olteanu, deputat ALDE de Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul Vasile Cocoş, PSD.

Se pregăteşte doamna Mihaela Huncă, de la neafiliaţi.

Domnul Vasile Cocoş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Românii urmăresc cu mare atenţie bilanţul rezultatelor obţinute de România la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene".

Sfârşitul anului 2018 a fost plin de preziceri şi păreri emise de mici sau mari politicieni şi de câteva televiziuni, că România nu este pregătită să gestioneze Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Au fost atacuri nefondate şi previziuni sumbre lansate înainte de preluarea acestui mandat, iar cei care le-au făcut au acţionat din considerente pur electorale, fără să le pese că pun România într-o lumină nefavorabilă în plan extern.

Contrar acestor atacuri, mandatul României, pe cele două luni din acest an, s-a dovedit eficient şi de calitate, extrem de apreciat de toţi partenerii europeni, iar românii au de ce să fie mândri, deoarece în toate întâlnirile la nivel înalt pe care le-a avut în această perioadă, România a fost felicitată pentru modul excepţional în care a gestionat dosarele grele aflate pe masa de lucru.

Guvernul României, miniştrii şi reprezentanţa permanentă au acţionat cu profesionalism şi responsabilitate şi au obţinut, în doar două luni, rezultate pe care alte preşedinţii nu le-au avut într-un mandat întreg.

Miniştrii au prezidat numeroase reuniuni în care au dovedit că Guvernul României are capacitatea şi experienţa necesare să contribuie la identificarea celor mai bune soluţii pentru temele majore de pe agenda europeană, cum ar fi: definirea bugetului Uniunii Europene post-2020; funcţionarea Pieţei Unice Europene şi competitivitatea industriei; impulsionarea digitalizării; protejarea drepturilor sociale; securitatea internă; combaterea terorismului; gestionarea provocărilor determinate de migraţiune; viitorul Uniunii Europene post-Brexit.

Printr-o cooperare strânsă şi un dialog deschis şi constructiv cu reprezentanţii Comisiei Europene, ai Parlamentului European şi ai Secretariatului General al Consiliului, precum şi cu toate statele membre, România a obţinut consens inclusiv pe dosare care stagnau de foarte mult timp.

În cele două luni de mandat, România a gestionat peste 650 de evenimente şi reuniuni, atât în ţară, cât şi la Bruxelles, cu participarea a peste 2.600 de delegaţi.

Voi prezenta, în declaraţia mea politică de azi, câteva din realizările României, în cele două luni de mandat:

• Organizarea Conferinţei privind lupta împotriva antisemitismului, tocmai pentru a transmite un mesaj ferm de respingere a oricăror forme de discriminare;
• Impunerea unui ritm alert al activităţilor, conştienţi de faptul că avem de gestionat un număr important de dosare într-o perioadă mai scurtă de timp, în comparaţie cu alte preşedinţii;
• În vederea alegerilor europarlamentare din 2019, s-au intensificat discuţiile cu Parlamentul European pentru a închide cât mai multe dosare. Astfel, România a obţinut finalizarea negocierilor pe 67 de dosare cu impact major la nivelul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că Guvernul României a obţinut, în doar două luni, consensul pe un număr mai mare de teme europene decât au obţinut în 6 luni alte Guverne;
• S-au obţinut realizări pe toţi cei patru piloni ai priorităţilor de mandat - Europa convergenţei, Europa siguranţei, Europa ca actor global şi Europa valorilor comune.

Voi încerca sa prezint lunar românilor declaraţii politice în care să evidenţiez realizările obţinute de România la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Vasile Cocoş, Colegiul nr. 40, Vâlcea.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Mihaela Huncă.

Se pregăteşte doamna Antoneta Ioniţă, de la PNL.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice - "România, alături de Republica Moldova în Europa!".

La mulţi ani, Basarabia!

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, români de pe ambele maluri ale Prutului în marea familie europeană!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În data de 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău a hotărât Unirea Basarabiei cu România. Acest act istoric a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureş şi Crişana au decis, la rândul lor, unirea cu ţara - eveniment ce a constituit Statul Modern Român, al cărui Centenar l-am sărbătorit.

Ziua de 27 martie 1918 a fost una a speranţei că într-o zi toţi românii, care trăiau în afara graniţelor statului român, vor fi uniţi într-o singură ţară şi se vor putea dezvolta şi exprima ca parte a unui popor liber.

Integrarea Republicii Moldova în marea comunitate europeană poate avea loc cu sprijinul necondiţionat al României. Cetăţenii ambelor ţări vor fi principalii beneficiari ai proiectului de integrare naţională.

Integrarea Republicii Moldova şi a României într-un proiect naţional este şi obiectivul Partidului Popular European, condus de fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Iurie Leancă, şi al Partidului Pro România, condus de Victor Ponta.

Cele două formaţiuni s-au înfrăţit pentru a da un nou imbold unirii românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Momentul Unirii şi anii ce au urmat au retrezit, atât în Basarabia, cât şi în Regat, conştiinţa apartenenţei la o singură naţiune.

Trebuie să fim conştienţi că acum vorbim de o naţiune cu acelaşi trecut, aceeaşi cultură şi aceeaşi limbă, o naţiune care, indiferent de vremuri sau de conducătorii vremelnici, îi adună laolaltă pe toţi cei ce sunt şi vorbesc româneşte.

România trebuie să fie sprijinul major al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

România trebuie să acorde prioritate proiectelor de cooperare care pot lega Republica Moldova de spaţiul european, proiecte care pot aduce beneficii directe pentru cetăţenii ambelor ţări.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani români de pe ambele maluri ale Prutului, în marea familie europeană!

Vă mulţumesc.

Deputat PRO România, Mihaela Huncă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Antoneta Ioniţă, PNL.

Se pregăteşte Mariana Popescu, minorităţi.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Indiferenţa - cancerul care macină România".

România anului 2019 seamănă mai degrabă cu un dosar dezordonat, plin de planşe, schiţe, foi şi foiţe, peste care se aşază, însă, praful, pentru că niciunul dintre planuri nu ajunge să treacă de la faza de proiectare la cea de construcţie. Aşa se face că avem autostrăzi doar pe hârtie, spitale regionale doar pe hârtie şi, din păcate, avem programe naţionale de prevenţie a diferitelor forme de cancer, din nou, doar pe hârtie.

Din aprilie 2016, adică de mai bine de trei ani, România are un Plan Naţional Multianual Integrat de Control al Cancerului pentru perioada 2016-2020, pe marginea căruia specialiştii au dezbătut, au discutat şi au sperat că va fi implementat. S-au organizat mese rotunde, s-a vorbit despre importanţa unui astfel de program, dar, după trei ani, realitatea rămâne una incredibilă. Acest plan naţional nu a fost niciodată adoptat printr-o hotărâre de Guvern. S-a rătăcit prin nişte sertare ale Ministerului Sănătăţii, deşi a fost realizat de experţi delegaţi de Ministerul Sănătăţii, în cadrul Parteneriatului Politic European Împotriva Cancerului.

Ministerul Sănătăţii a demarat, cel puţin la nivel declarativ, în luna august a anului 2018, implementarea unor programe de screening care vizează depistarea precoce, diagnosticul şi tratamentul mai multor boli, printre care cancerul de col uterin, cancerul de sân şi cancerul colorectal. Doar în cazul programului pentru cancerul de col uterin, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat opt unităţi mobile pentru depistarea bolii. Şi tot prin acelaşi Minister al Sănătăţii urma să fie implementat un alt program-pilot pentru depistarea precoce a cancerului de sân. Lipsa de transparenţă face însă ca nimeni să nu ştie astăzi în ce stadiu se află programele, unde se derulează, dacă a fost sau nu şcolit personalul, dacă cineva a beneficiat, altfel decât pe hârtie, de depistare precoce.

Stimaţi colegi,

Cu aproximativ 48.300 de decese cauzate de cancer anual, România se situează peste media Uniunii Europene din punct de vedere a ratei mortalităţii. România are cele mai înalte rate de incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin din Europa. Anual, sunt diagnosticate peste 4.300 de noi cazuri şi aproape 2.000 de românce mor în fiecare an, o mortalitate uriaşă cauzată de faptul că, în România, diagnosticul este pus în stadii tardive ale bolii.

Da, dragi colegi, trăim într-o ţară în care se moare de cancer la sân, în care în fiecare an sunt descoperite 7.000 de noi cazuri, iar cancerul de sân rămâne a doua cauză de deces prin cancer, la femeile din România.

Aşadar, avem nevoie de programe de prevenţie, de depistarea formelor de cancer în stadii incipiente, avem nevoie de acces la tratamente inovative, de servicii medicale preventive şi curative de o calitate cât mai bună, pentru a diminua numărul românilor victime ale cancerului. Şi nu, niciodată asta nu se va întâmpla cu programe şi proiecte rătăcite prin sertare, peste care se aşterne praful, datorită nepăsării unor funcţionari şi sfidării celor care ne conduc! Şi, din păcate, indiferenţa la adresa pacienţilor a devenit, de fapt, adevăratul cancer care macină România!

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Mariana-Venera Popescu.

Se pregăteşte domnul Constantin Codreanu.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la existenţa unor discriminări şi probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex din instanţe şi parchete, situaţie care a dus la recentele proteste ale grefierilor, prin care aceştia încearcă să atragă atenţia asupra nemulţumirilor lor.

O primă nemulţumire este aceea că personalul auxiliar de specialitate reprezintă singura categorie profesională al cărui salariu net nu a fost majorat cu procentul de 25%, astfel cum s-a prevăzut în Legea salarizării.

O a doua nemulţumire este aceea că salariile personalului auxiliar de specialitate şi conex din instanţe şi parchete au fost greşit calculate la momentul elaborării Legii salarizării, respectiv coeficientul prevăzut în grila de salarizare, anexă la Legea nr. 153/2017, este calculat prin raportare la o valoare de referinţă salarială mai mică decât cea rezultată din aplicarea legilor de salarizare succesive, începând cu anul 2008 şi până în prezent.

O a treia nemulţumire este legată de faptul că munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora. Este de notorietate faptul că specificul activităţii personalului auxiliar de specialitate, la care se adaugă volumul de activitate din instanţe şi parchete, implică efectuarea de ore suplimentare, instanţele şi parchetele având activitate continuă.

Surprinzătoare este şi politica neunitară a Guvernului, în condiţiile în care Ministerul Justiţiei susţine o parte din solicitările personalului auxiliar şi conex din instanţe şi parchete, însă Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale se opune majorărilor salariale în această ramură.

Dacă în anul 2000 salariul unui grefier ajungea la 80% din cel al unui magistrat, în prezent procentul este de 25-30%, fiind evident de unde pleacă nemulţumirile acestei categorii profesionale. Însă cel mai important aspect de care trebuie să ţinem cont este faptul că această categorie socială are interdicţii şi incompatibilităţi similare cu cele ale magistraţilor.

Aşadar, dragi colegi, se impune să redăm acestei categorii salariale demnitatea pe care o merită.

Vă mulţumesc.

Deputat Mariana-Venera Popescu, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Constantin Codreanu.

Se pregăteşte doamna Camelia Gavrilă.

Domnul Constantin Codreanu:

"Dar din dar se face rai", spune o veche şi frumoasă frântură de înţelepciune românească.

Declaraţia mea politică este despre un dar special pe care îl fac unui om special, într-o zi specială. Darul este o carte. (Arată cartea.) Nu e o carte oarecare. Este exact cartea de care se pare că are nevoie urgent cel pe care l-am investit, în 2014, cu încredere şi aşteptări, acordându-i votul meu, nimeni altul decât preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis. Ziua e cât se poate de specială. Marcăm astăzi 101 ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă.

Săptămâna trecută, domnul Iohannis a comis o eroare care nu poate fi trecută cu vederea. Răspunzând unei întrebări despre o viitoare unire a Republicii Moldova cu România, acesta a utilizat sintagma "ambele popoare", făcând, deci, distincţia clară între românii de pe cele două maluri ale Prutului. O veche teză stalinistă care a venit, pe vremuri, la pachet cu "limba moldovenească" diferită de limba română. Mai grav este că, la câteva zile după, preşedintele României a recidivat, utilizând din nou această teză criminală, cu un mic amendament. A vorbit despre două naţiuni: "românii şi moldovenii".

Este pentru prima dată în istoria României când un oficial de rang înalt - cel mai înalt, în acest caz - acceptă şi vorbeşte public despre existenţa unei naţiuni moldoveneşti. Sunt convins că la Moscova au răsunat ropote de aplauze. Oare şi nemţii din fosta RDG sunt o naţiune diferită de nemţii din fosta RFG pentru Klaus Iohannis?

În cei aproape cinci ani de mandat, Klaus Werner Iohannis nu a făcut nimic nici pentru românii din Republica Moldova, în general, nici pentru românii din ambele state româneşti şi diaspora care militează pentru ReUnire. Dimpotrivă. În 2016, atunci când un grup de tineri de peste Prut a ajuns la Cotroceni după un Marş al Unirii, pornit pe jos de la Chişinău, preşedintele Iohannis a dispărut. Acum un an, nu a fost prezent la şedinţa solemnă a Camerei Deputaţilor şi Senatului prin care marcam 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România şi adoptam o Declaraţie în care se menţiona faptul că România este pregătită să răspundă pozitiv dorinţei organice de ReUnire a românilor de peste Prut. Afirmaţiile de săptămâna trecută au reprezentat însă punctul culminant al acestei atitudini inacceptabile şi inexplicabile.

"Aceasta este o istorie a unui singur popor, dar şi o istorie reunită a românilor din cele două state româneşti de azi, state care, din păcate, nu-i adăpostesc nici ele pe toţi românii. Această carte de istorie este însă menită să învingă uitarea şi să conducă la frângerea risipirii noastre. Să ne amintim mereu că «Hora Unirii» a scris-o moldoveanul Vasile Alecsandri şi să încercăm să ne cuprindem cu toţii «de acel farmec sfânt» al iubirii de popor şi ţară, de ţara noastră, oriunde ar fi ea, care se numeşte Ţara Românească. Până o vom avea din nou întreagă pe hartă, se cuvine să o purtăm în suflete şi, astfel, nimic nu va fi pierdut". Semnează Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.

Îi solicit preşedintelui României să revină asupra afirmaţiilor sale cât mai curând posibil. Până atunci, noi, unioniştii, rămânem cu acelaşi deziderat - ein volk, ein staat, eine riegerung!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Camelia Gavrilă.

Se pregăteşte doamna Florica Cherecheş.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la simularea examenelor naţionale - un demers pedagogic relevant şi necesar.

Atrăgând atenţia asupra importanţei acestui moment de simulare a evaluării naţionale pentru clasele a VIII-a şi, în premieră, pentru clasa a VII-a, un moment important în calendarul şcolar al anului de faţă, o etapă de pregătire pentru evaluarea propriu-zisă şi, de asemenea subliniind valenţele pedagogice pe care simularea unui examen le deschide - acomodare psihologică cu atmosfera de examen, măsura nivelului cognitiv de înţelegere şi aplicare a cunoştinţelor, un feedback pentru nivelul general de pregătire a elevilor la nivel macrosocial şi deschiderea unui spaţiu de analiză şi concluzii pentru specialiştii implicaţi în elaborarea subiectelor.

Constatăm că prezenţa a fost semnificativă - peste 164.000 de elevi la clasa a VIII-a; peste 168.000 de elevi la clasa a VII-a, deci un interes pentru acest moment de pretestare.

Constatăm însă că procentajele sunt relativ modeste şi generează semne de întrebare şi nu satisfac standardele pe care le aşteptăm: 53% pentru clasa a VIII; 52%-53% pentru clasa a VII-a, cu sublinierea faptului că în continuare rezultatele la matematică reprezintă o anume dificultate, sugerând că acest domeniu extrem de abstract, de complex sau poate foarte încărcat, prin natura programelor, înseamnă un prag dificil pentru elevi, de aici nevoia unor reconfigurări curriculare şi unei analize extrem de temeinice.

Ce se află însă dincolo de aceste date, cifre statistice?

În primul rând, constatăm că simularea este un moment extrem de important, este o etapă însă într-un proces, un proces al devenirii, al pregătirii pentru examenul propriu-zis. Este doar o situaţie a prezentului, o fotografie a acestui moment, care trebuie să aibă rolul de a genera atitudine, corecţii, îmbogăţiri ale cunoştinţelor, atât la nivelul elevilor, al părinţilor, cât şi la nivelul atitudinii profesorilor, în raport cu fiecare clasă.

Trebuie să subliniem însă că nu există acelaşi grad de interes şi implicare pentru traseul liceal ulterior, de aceea şi poate valorizarea şcolii este mai scăzută în unele zone.

De asemenea, prestaţia şi concentrarea elevilor nu se compară cu situaţia de examen, nu e acea stare de examen. Deci toate interpretările trebuie să fie nuanţate cu măsură, cu temei pedagogic şi fără a sugera un dramatism al situaţiei de fapt.

Însă măsuri necesare se impun, atât prin promovarea intensă a ideii de pregătire în vederea unor examene valoroase, semnificative, a unor strategii remediale la nivel de şcoală, la nivel de clasă, o analiză a sistemului şi poate introducerea unui prag pentru admiterea la liceu, în aşa fel încât lucrurile să fie clare în zona evoluţiei pe domenii mai complexe ştiinţifice, abordarea diferenţiată a elevilor şi pregătirea lor temeinică pe tot parcursul anilor de gimnaziu.

Concluzia este că e un moment important, în care analiza trebuie făcută de specialişti, în care elementele trebuie comunicate părinţilor, comunităţii, printr-un parteneriat autentic, şi că reglajele se impun atât la nivel de sistem naţional, cât şi prin abordări individualizate la nivelul fiecărei clase pentru că, de altfel, fiecare copil are unicitatea lui, potenţialul lui intelectual şi un ritm de evoluţie.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Florica Cherecheş.

Se pregăteşte Biro Istvan de la UDMR.

Doamna Florica Cherecheş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Ministerul Simulării Naţionale".

Stimaţi colegi,

Acum câteva zile au fost făcute publice rezultatele simulărilor naţionale pentru clasa a VIII-a, respectiv în premieră pentru clasa a VII-a, acestea fiind din nou dezastruoase pentru elevii ambelor clase, puţin peste jumătate dintre aceştia reuşind să obţină minim nota 5.

Aceste rezultate însă au devenit, din păcate, o obişnuinţă, şi acele programe remediale anunţate de Ministerul Educaţiei, fie nu există, fie nu sunt eficiente, aşa cum o demonstrează rezultatele Evaluării Naţionale din ultimii ani. Atât ministrul educaţiei, cât şi alţi reprezentanţi ai ministerului, ne vorbesc doar despre medii şi creşterea lor, atât la Evaluarea Naţională cât şi la Bacalaureat. Vina pentru aceste rezultate este trecută exclusiv în seama elevilor care nu vor să înveţe, sau a profesorilor care nu reuşesc să acopere programa şcolară şi să-şi pregătească mai bine elevii.

Cu toţii ne dorim rezultate mai bune, însă scopul urmărit de Ministerul Educaţiei este ca toţi elevii să parcurgă traseul educaţional clasic: şcoală generală, liceu, facultate. Învăţământul preuniversitar, în viziunea Ministerului Educaţiei, are drept scop unic să genereze studenţi, ignorând posibilitatea unui traseu educaţional alternativ spre şcolile profesionale. Aşa se explică şi lipsa de iniţiativă a ministerului pentru creşterea numărului consilierilor şcolari, deşi PNL solicită acest lucru în fiecare an, consilieri care i-ar ajuta pe elevi să se orienteze spre domeniul în care pot atinge performanţa maximă fiecare şi i-ar convinge pe unii că absolvirea unei şcoli profesionale poate să fie o alegere mult mai bună decât învăţământul teoretic, în condiţiile unei crize fără precedent pe piaţa muncii.

În timp ce eforturile Ministerului Educaţiei sunt concentrate pe a găsi diverse metode de a crea cât mai mulţi "clienţi" pentru universităţi, elevii, profesorii şi specialiştii din educaţie se plâng de problemele reale ale sistemului: materia este învechită, programa este supraîncărcată, iar metodele de predare au rămas blocate în anii ’90 pentru că nu se investeşte în pregătirea corespunzătoare a profesorilor, în specializarea lor continuă. Asistăm la o continuă simulare a procesului de învăţământ, unde ministerul simulează că pregăteşte elevi pentru a fi membri activi ai societăţii, înarmaţi pentru realităţile vremurilor noastre. Elevii simulează că învaţă şi că înţeleg ceea ce este predat, iar profesorii simulează că ştiu cum să abordeze aceste generaţii de elevi. Nu este de mirare că a apărut şi o formă de protest a elevilor care conştientizează că odată terminată această simulare care este educaţia din România, se vor lovi de realităţi crunte ale societăţii, iar ei vor fi nepregătiţi.

Stimaţi colegi,

Una din definiţiile nebuniei este de a repeta acelaşi proces de nenumărate ori şi să te aştepţi la un rezultat diferit. Este evident că sistemul de învăţământ din România, oricât de multe simulări şi programe remediale am aplica, nu mai este eficient de ani buni. Goana după medii mai mari trebuie înlocuită de o preocupare reală asupra necesităţilor elevilor şi cerinţelor educaţionale din ziua de mâine.

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe colegul nostru, domnul Biro Istvan.

Se pregăteşte, de la USR, doamna Cristina Iurişniţi.

Domnul Biro Zsolt-Istvan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Conform Constituţiei, "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a demnităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989 şi - acestea - sunt garantate".

După Revoluţie, încă din anul 1990, ziua de 1 Decembrie, zi în care în anul 1918 s-a adoptat Rezoluţiunea de la Alba Iulia, a fost proclamată Ziua Naţională a României. Astfel, este evident că Rezoluţiunea de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 face parte din tradiţiile democratice ale poporului român.

Documentul citit la Alba Iulia în 1918 stă la baza Unirii Transilvaniei cu România. Considerăm că după mai bine de 100 de ani a sosit momentul să transpunem în legislaţia României prevederile din Rezoluţiune care privesc popoarele conlocuitoare. Subpunctul 1 al punctului III prevede: "Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său, şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării".

În acest context, solicităm:

• Reprezentare proporţională în instituţiile administrative la nivel local, judeţean, naţional şi european;
• Reprezentare proporţională a minorităţilor naţionale în instanţe şi tribunale;
• La nivelul ministerelor, precum şi la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale acestora, să se asigure angajarea/numirea de personal, inclusiv de conducere, proporţional cu numărul persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale;
• Modul de administrare autonomă a vieţii culturale, învăţământului şi culturii minorităţilor naţionale istorice să se reglementeze prin Legea privind statutul minorităţilor naţionale din România;
• Posibilitatea înfiinţării, prin lege, a unor regiuni de dezvoltare separate, iar aceste noi regiuni să poată obţine, prin lege, un statut de autonomie specială pentru judeţele care aparţin unor regiuni istorice sau în care o minoritate naţională istorică are o proporţie semnificativă şi care, împreună, corespund cerinţelor NUTS 2, prevăzute în reglementările UE.

În final, considerăm că a sosit momentul ca principiile care vizează convieţuirea interetnică să fie transpuse în lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Cristina Iurişniţi.

Doamnă Iurişniţi? Sunteţi la telefon. Vreţi să veniţi la... Bine. Până terminaţi de vorbit... Veniţi?

Se pregăteşte doamna Bîzgan.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi este intitulată astfel: "Mai bine dăruieşti decât să loveşti!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Violenţa domestică face anual zeci de mii de victime în România. Ştim că la fiecare 5 zile o femeie este ucisă de actualul sau fostul partener. În ultimii ani, fenomenul s-a amplificat în mod alarmant; doar în 2018 numărul de infracţiuni din acest spectru a crescut faţă de anul precedent cu peste 10%, conform datelor furnizate de IGPR.

Modificările aduse recent legislaţiei interne prin armonizarea cu Convenţia Consiliului Europei pentru Combaterea Violenţei împotriva Femeii şi a Violenţei Domestice, ratificată de România încă din 2016, nu pot produce efectele scontate, din păcate, întrucât nu toate prevederile sunt operaţionale.

Săptămânal aflăm din mass-media despre încă o victimă a violenţei care a căzut pradă agresorului, deşi avea un ordin de protecţie emis sau respectivul era deja în evidenţa autorităţilor responsabile.

Introducerea în legislaţie a ordinului de protecţie provizoriu ajută realmente la salvarea unor vieţi, dar fără normele de aplicare şi măsurile necesare pentru supravegherea agresorilor şi împiedicarea lor să încalce restricţiile, numărul victimelor nu se va reduce semnificativ.

Pentru a fi operaţional acest ordin de protecţie provizoriu a fost necesar un ordin al ministrului Carmen Dan, publicat de abia în 28 decembrie 2018 în Monitorul Oficial, la cinci luni distanţă de la intrarea în vigoare a Legii nr. 174/2018. Însă pentru ca ordinele de protecţie să îşi atingă scopul şi să protejeze victimele este nevoie ca agresorii să fie monitorizaţi cu sisteme electronice de supraveghere, aşa cum sunt prevăzute în lege.

Amploarea şi gravitatea violenţei domestice în România nu pot fi stopate doar de o lege incompletă, fără buget, fără norme de aplicare, doamnă ministru Carmen Dan!

Ironic parcă, în luna celebrării obţinerii drepturilor femeii, încă o femeie este ucisă. O tânără mamă de 29 de ani, cu doi copii, care acum au rămas singuri.

Criminalul avea ordin de restricţie. Potrivit deciziei magistraţilor Judecătoriei din Sighetu Marmaţiei, bărbatul era obligat să păstreze o distanţă minimă de 15 metri faţă de femeie şi copiii ei, precum şi faţă de locuinţa în care stăteau.

De asemenea, atacatorul nu putea să se apropie nici de unitatea de învăţământ pe care cei doi copii, în vârstă de 6 şi respectiv 10 ani, o frecventau. Dar totul a fost inutil. Aceasta crimă îngrozitoare arată încă o dată că autorităţile nu sunt capabile să protejeze femeile care cer ajutorul.

Ce spun specialiştii? "Brăţările electronice de supraveghere sunt o soluţie, dar deocamdată autorităţile de la noi au doar un proiect", este mesajul transmis de Cosmin Andreică, lider al Sindicatului Poliţiştilor "Europol". "Aceste brăţări ne-ar da posibilitatea să monitorizăm locaţia şi să preîntâmpinăm orice violenţă."

Ştim că nu există buget alocat pentru introducerea brăţărilor electronice.

Dar de ce nu s-au alocat? Pentru că acest Guvern are ca prioritate nu siguranţa cetăţenilor cinstiţi, a mamelor care îşi cresc singure copiii în propria ţară, ci siguranţa infractorilor, modificarea legilor justiţiei sau deturnarea banului public. Nu a existat niciun motiv întemeiat care să fi stat la baza întârzierii acestor măsuri care ar fi salvat vieţi nevinovate. Şi nu există niciun motiv care să împiedice Guvernul să demareze de urgenţă în mass-media, în societate şi în şcoli o campanie naţională de informare, de conştientizare şi de sensibilizare asupra luptei împotriva oricărui tip de violenţă verbală, psihologică sau fizică.

La Sighetul Marmaţiei s-a tras din nou prin moarte un semnal de alarmă. Până când vom tot număra femeile victime ale violenţei domestice, copiii rămaşi orfani şi familiile îndoliate?

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse, doamnă ministru Carmen Dan, vă reamintesc obligaţiile care vă revin în ceea ce priveşte ministerul pe care îl conduceţi: demararea de urgenţă a măsurilor pentru operaţionalizarea sistemului electronic de supraveghere al agresorilor, conform prevederilor Legii nr. 174/2018.

Mai bine dăruieşti decât să loveşti!

Mulţumesc.

Cristina Iurişniţi, Circumscripţia electorală nr. 6 Bistriţa-Năsăud.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Oana Bîzgan, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Îl invit să se pregătească pe domnul Petru-Sorin Marica.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

România se poziţionează printre primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte violenţa în familie, violenţa împotriva femeilor, abuzurile emoţionale şi sexuale asupra minorilor în cadrul familiei sau în cel şcolar. Studiile, de asemenea, arată că suntem printre primii şi în ceea ce priveşte hărţuirea la locul de muncă.

Cred că este important să definim şi să recunoaştem un fenomen tot mai actual, pentru a-l putea combate eficient.

Hărţuirea morală la locul de muncă poate lua diverse forme: de la comentarii verbale, acţiuni sau gesturi ostile şi nedorite, până la demotivarea, epuizarea şi împovărarea unui angajat. Aceste acţiuni duc în consecinţă la deteriorarea condiţiilor de lucru, prin lezarea drepturilor sau demnităţii salariatului.

De asemenea, prin afectarea sănătăţii fizice sau mentale este compromis şi viitorul profesional al angajatului.

Un studiu realizat de către Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă a arătat că pentru 58% dintre români numărul de ore şi cantitatea sarcinilor sunt cauzele principale ale stresului legat de serviciu. Studiul atestă faptul că, în practică, femeile sunt supuse hărţuirii morale la locul de muncă într-o măsură mai mare decât bărbaţii, însă toţi angajaţii români sunt printre cei mai stresaţi din Uniunea Europeană.

Ar trebui să înţelegem că hărţuirea morală la locul de muncă are consecinţe negative care se răsfrâng şi asupra angajatorilor, nu numai asupra angajaţilor. Este afectată performanţa economică şi profitabilitatea companiilor, iar ca urmare a absenteismului sau a lipsei de concentrare se reduce şi rata de productivitate a angajaţilor. Pentru victimele hărţuirii morale consecinţele pot fi semnificative, atât de ordin fizic, mental, cât şi psihosocial.

Stresul, violenţa simbolică, conflictele etice, slaba organizare a muncii, relaţiile conflictuale cu clienţii, lipsa de sprijin din partea colegilor sau a superiorilor, toate acestea duc la un dezechilibru între viaţa profesională şi cea personală sau chiar la agravarea problemelor cronice de sănătate.

De aceea, împreună cu mulţi dintre dumneavoastră, dragi colegi, am propus proiectul legislativ care prevede pedepsirea hărţuirii la locul de muncă, inclusiv a hărţuirii psihologice şi morale. Responsabilitatea de a preveni acest comportament stă, bineînţeles, în primul rând în mâinile angajatorilor, dar stă şi în puterile noastre să definim şi să sancţionăm legal o serie de comportamente abuzive şi inacceptabile la locul de muncă.

Vă mulţumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Marica.

Se pregăteşte, de la PNL, doamna Angelica Fădor.

Domnul Petru-Sorin Marica:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice".

Stimaţi colegi,

Există rezultate palpabile ale politicilor guvernamentale? În judeţul Hunedoara, datele arată că există. Un raport, pe anul trecut, al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Hunedoara evidenţiază două programe guvernamentale, aplicate şi la noi în judeţ, cu efecte pozitive notabile.

În "Programul de minimis pentru lână" sunt înscrişi peste 900 de producători agricoli crescători de ovine, din categoria ferme mici, mijlocii şi mari. Implementarea acestui program a avut ca efect creşterea substanţială a efectivelor de animale cu peste 39.000 de capete, iar 190 dintre fermierii înscrişi au valorificat peste 240 de tone de lână. O altă urmare indirectă a aplicării acestui program a fost creşterea cantităţii de lapte de oaie produse, cu peste 10.000 de hectolitri.

Şi implementarea "Programului de minimis pentru susţinerea suinelor din rasele Bazna şi Mangaliţa" a dus la creşterea cu 35% a numărului de animale într-un singur an şi a adus pe piaţă un supliment de 3 tone de carne.

Chiar şi fără un program dedicat, influenţa pozitivă a unei politici agricole guvernamentale coerente s-a resimţit peste tot. De exemplu, producţia de carne de vită a crescut de aproape două ori în 2018, faţă de 2017. O creştere la fel de spectaculoasă a fost înregistrată şi la miere, unde, în anul 2018, s-au produs peste 1.500 de tone, faţă de numai circa 1.000 de tone cu un an înainte.

Cele două programe la care am făcut referire au trecut şi prin Parlament şi au fost adoptate în regim de lege, ca un argument în plus pentru a demonstra seriozitatea şi determinarea cu care Guvernul este decis să pună în aplicare politicile asumate prin Programul de guvernare. Alături de acestea au mai fost legiferate şi altele, cum ar fi: "Programul de încurajare a investiţiilor din zona montană", "Programul pentru înfiinţarea centrelor de sacrificare a animalelor din zona montană", "Programul de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane" sau "Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare a fructelor de pădure şi plantelor medicinale". Toate reprezintă pachete de măsuri care au ca principal scop încurajarea unui spectru cât mai larg de activităţi agricole, specific zonei montane, asigurând în acest fel un cadru juridic necesar pentru o dezvoltare durabilă.

Dacă vor avea efectele scontate, aceasta depinde nu numai de sistemul de acte normative, dar şi de cei care sunt chemaţi să le pună în practică, fie că ne referim la administraţia locală sau la beneficiarii înşişi.

Agricultura şi dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în programul de guvernare. Iar noile politici agricole şi-au propus să facă din sectorul agricol un motor de creştere economică, o sursă de locuri de muncă pentru oamenii din mediul rural.

Ţinând cont de rezultatele de până acum, la jumătate de mandat, am convingerea că obiectivul acesta va fi atins. Va fi atins nu ca o expresie a unei ambiţii politice, ci ca o viziune confirmată de dezvoltarea economică susţinută şi armonioasă a României. Este de fapt ceea ce ne dorim cu toţii.

Vă mulţumesc.

Petru-Sorin Marica, deputat al PSD de Hunedoara.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

O invit pe colega noastră, doamna Angelica Fădor.

Se pregăteşte domnul Adrian Dohotaru.

Doamna Angelica Fădor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia de astăzi se intitulează "Termenul de finalizare a DN18, amânat din nou".

Actuala guvernare dovedeşte în fiecare zi, prin tot ceea ce face, că reprezintă un dezastru pentru viaţa românilor şi că este o frână pentru dezvoltarea ţării.

Aflăm în fiecare zi că măreţele proiecte prevăzute în programul de guvernare nu pot fi puse în aplicare, ba, din cauza statului paralel, ba, din cauza opoziţiei, ba, din cauza preşedintelui Klaus Iohannis, mai puţin din cauza incompetenţei crase a guvernanţilor care au fost aleşi pe sprânceană de Liviu Dragnea.

O transpunere în practică a incompetenţei guvernării PSD este proiectul de modernizare a DN 18, început încă din 2012, şi care nici până acum, în 2019, nu s-a finalizat, deşi trebuia încheiat în doi ani.

Astfel, proiectul de modernizare a Drumului Naţional 18 Iacobeni-Moisei, un drum de circa 80 de kilometri, foarte necesar zonei Bucovinei şi Maramureşului, este o lucrare începută de când PSD a preluat guvernarea, în 2012. Finanţarea era asigurată prin BEI, printr-un program amplu şi important, realizat de ministrul Anca Boagiu, şi trebuia să fie finalizat în august 2013.

În 2014, contractul cu firma care executa lucrările a fost reziliat, pentru că cei care trebuiau să urmărească derularea proiectului nu s-au interesat de ce nu se lucrează. Abia în 2016 a fost semnat un nou contract, având ca termen de finalizare anul 2017.

Singurul lucru pe care l-au realizat Guvernele PSD, care s-au perindat de atunci, a fost prelungirea termenelor de finalizare pentru modernizarea acestui drum.

La începutul săptămânii am aflat cu surprindere de la CNAIR că se estimează că investiţia va fi finalizată în noiembrie 2019. Aceasta înseamnă mai mult de un an de întârziere faţă de promisiunile făcute în 2018, atunci când termenul de finalizare se prelungise deja cu încă un an.

Anul trecut, deşi am atras atenţia că investiţia este subfinanţată, premierul Viorica Dăncilă a declarat cu nonşalantă că se asigură întreaga finanţare necesară şi că nu vor exista probleme.

Din păcate, aşa cum se întâmplă de obicei, realitatea din teren o contrazice pe doamna Dăncilă.

Mă întreb cum poate un ministru al transporturilor să spună că lucrările la acest drum sunt în grafic, aşa cum a declarat Răzvan Cuc în urmă cu trei săptămâni, la Suceava, dacă termenul de finalizare a fost amânat cu încă un an?

Sper ca acesta să nu dea vina, din nou, pe statul paralel, în loc să recunoască faptul că ministerul pe care îl conduce nu este în stare să asigure plăţile pentru lucrările executate, mai ales că, din raportările CNAIR, se vede clar că nu au fost nici până acum plătite integral lucrările executate în 2018.

Cu minciună şi incompetenţă Guvernul PSD-ALDE nu va putea să mai guverneze, iar românii vor transmite, la vot, un semnal clar faţă de această guvernare nefericită care acţionează doar în interesul liderilor de partid şi împotriva românilor.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Angelica Fădor.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit pe domnul Adrian-Octavian Dohotaru.

Se pregăteşte doamna Elvira Şarapatin, PSD, Gorj.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

"S.O.S., pădurile României! Stopaţi jaful!"

Vorbesc, aici, nu doar în numele meu, ca parlamentar, ci şi de director executiv al Asociaţiei Societate Organizată Sustenabil, cu care organizez petiţia pe care v-o citesc acum.

Un nou protest a avut loc în faţa Parlamentului, împotriva unui proiect legislativ aberant ce ascunde interese corupte şi electorale de câteva miliarde de euro.

PSDragnea cumpără susţinerea electorală a bisericilor, printr-o pomană fără precedent în istoria recentă a României.

Propunerea legislativă Pl-x 9/2019, înregistrată la Camera Deputaţilor la începutul acestui an şi al cărui coiniţiator este Liviu Dragnea, cedează bisericilor şi comunităţilor din fostele regiuni grănicereşti peste 650.000 de hectare de pădure. Este un jaf din avutul public, pentru că se dă un drept de proprietate unităţilor de cult, în contextul în care nu au avut niciodată în proprietate aceste păduri, ci doar drept de administrare.

Mii de locuri de muncă sunt ameninţate, ca să nu vorbim de serviciile aduse ţării de aceste ecosisteme valoroase, ce riscă să fie prădate.

De ce este important? Repet. Este o pomană electorală între 3 şi 6 miliarde de euro.

În ciuda problemelor de gestionare publică a pădurilor, ele trebuie să rămână în proprietatea statului. Pădurile trebuie administrate de silvici oneşti şi profesionişti şi să nu fie privatizate ca să fie tăiate, aşa cum au fost prădate pădurile ţării, după 1989.

Din păcate, sunt destule cazuri documentate de media în care biserica îşi taie ilegal şi abuziv pădurile.

De aceea, împroprietărirea bisericii cu păduri este o eroare de proporţii. Bisericile să administreze suflete, nu proprietăţi, pentru a nu se înteţi criticile împotriva BOR SRL!

Nu avem ce retroceda comunităţilor din fostele regiuni grănicereşti, pentru că pădurile trebuie să rămână bunuri comune, bunuri de interes public. Pădurile sunt moştenirea pe care o lăsăm generaţiilor viitoare, mai ales în contextul schimbărilor climatice care conduc, din păcate, la poluare, la probleme de sănătate şi de mediu, la reducerea drastică a biodiversităţii. Lumea trăieşte un holocaust, în momentul de faţă, al speciilor - peste 50% au dispărut în ultimii 50 de ani.

Menţionăm că specialiştii din Direcţia Generală Păduri, din Ministerul Apelor şi Pădurilor, nu susţin această iniţiativă legislativă aberantă.

Ne solidarizăm prin SOS cu pădurarii de la Federaţia Silva, cu ecologiştii din toată ţara şi cerem retragerea din Parlament a acestui proiect legislativ toxic pentru ţară.

Adrian Dohotaru, deputat de Cluj.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Elvira Şarapatin.

Se pregăteşte domnul Dănuţ Bica, de la PNL.

Doamna Elvira Şarapatin:

Bună ziua, stimate colege şi stimaţi colegi.

Obiectul declaraţiei politice - "Sănătatea este prioritatea guvernării PSD".

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Angajamentul PSD pentru condiţii cât mai bune de îngrijire a sănătăţii românilor este susţinut de fapte.

În acest an s-au alocat cele mai mari resurse financiare pentru domeniul sănătăţii, astfel încât nu doar să fie continuate programele începute în anii anteriori, ci să fie demarate şi noi proiecte menite să îmbunătăţească serviciile medicale de care beneficiază populaţia.

Toate elementele esenţiale ale sistemului de sănătate din România primesc mai mulţi bani. Ministerul Sănătăţii are cu 1,7 miliarde de lei în plus la buget, ceea ce reprezintă o creştere de 19% a resurselor financiare faţă de anul trecut.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are cu 6,1 miliarde de lei în plus. În 2019, bugetul CNSAS ajunge la obiectivul de a avea 4,84% din PIB, după ce mulţi ani ţinta de 5% a fost doar un deziderat.

Orice sumă în plus alocată la sănătate înseamnă pacienţi mai bine trataţi şi mai multe vieţi salvate.

Bugetul pentru investiţii şi aparatură medicală creşte, în 2019, cu 84% şi ajunge la peste un miliard de lei.

Este esenţial ca după asigurarea unor venituri decente pentru corpul medical românesc să li se ofere şi condiţiile de lucru, şi echipamentele de care au nevoie.

Se alocă bani pentru achiziţionarea de aparatură, reparaţii capitale şi finalizarea lucrărilor de investiţii demarate.

Anul acesta va fi achiziţionată aparatură pentru blocurile operatorii de urologie necesare pentru tehnicile chirurgicale minim invazive, conform standardelor europene, pentru toate cele 14 centre principale din ţară.

În acelaşi timp, creşte finanţarea şi pentru funcţionarea cabinetelor medico-sociale, pentru asistenţa comunitară, medicina şcolară şi pentru asigurarea cofinanţărilor destinate proiectelor finanţate din fonduri europene.

Îngrijirea şi sănătatea copiilor devine prioritate. Astfel, că se finalizează achiziţia celor 1.000 de incubatoare pentru dotarea tuturor maternităţilor din România şi continuă dotarea cu aparatură imagistică de înaltă performanţă a secţiilor de neonatologie şi ginecologie.

De asemenea, se finanţează testul genetic de screening prenatal neinvaziv care depistează anomaliile genetice ale fătului şi creşte finanţarea pentru fertilizarea in vitro.

În 2019 se introduce Programul naţional de testare şi tratament pentru carenţa vitaminei D în două etape: profilaxia rahitismului la sugari şi gravide, cu extindere la copil după 18 luni, şi screening pe grupe de vârstă, în funcţie de criterii şi factori de risc al deficitului sever de vitamina D.

Pacienţii români au dreptul la tratament inovativ de ultimă generaţie. Aceasta este politica asumată de guvernarea PSD şi, drept urmare, se vor încheia noi contracte cost-volum, astfel încât să fie asigurat accesul la tratamente inovative pentru un număr cât mai mare de pacienţi.

Din acest an se asigură inclusiv finanţarea pentru testarea markerilor tumorali şi moleculari necesari pentru prescrierea medicamentelor inovative nou introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite pe care acum o sponsorizează firmele de medicamente. Şi, în 2019, lista de medicamente compensate şi gratuite va fi modificată trimestrial, pentru o mai bună actualizare a tratamentelor necesare, în pofida faptului că legislaţia prevede cel puţin o corecţie pe an.

Aşadar, se poate constata că în guvernarea PSD pacientul este în centrul sistemului medical. El trebuie să primească serviciile şi tratamente medicale de care are nevoie şi când are nevoie.

Aşadar, facem apel către populaţia României să creadă în România, că creadă în Guvernul PSD, să creadă în candidaţii la Parlamentul European, cei care sunt patrioţi, candidaţi ai Partidului Social Democrat.

Mulţumesc.

Deputat Elvira Şarapatin, PSD, Gorj.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Dănuţ Bica.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregăteşte domnul Ioan Dârzu, de la PSD.

Domnul Dănuţ Bica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "În Argeş se spune că cel mai bun spital este autostrada Piteşti-Bucureşti, parcursă pe sensul de mers către Capitală".

Stimaţi colegi,

În ultimii 10 ani, fondurile alocate domeniului sănătăţii s-au mărit de aproape 10 ori, însă calitatea serviciilor medicale a scăzut direct proporţional cu această creştere a finanţării. Dispensare comunale nu prea mai există, cabinetele medicale şcolare au fost desfiinţate aproape în totalitate, spitalele municipale şi cele judeţene funcţionează în condiţii precare din cauza dotărilor necorespunzătoare şi a deficitului de personal de specialitate. Medicii tineri continuă să plece masiv din România, chiar dacă salariile din sistem au crescut substanţial, pentru că în ţara lor nu îşi pot face meseria performant în spitalele dotate cu echipamente la nivelul secolului trecut, în care pacienţii trebuie să vină cu medicamente de acasă. Ambulanţele sunt puţine şi destul de vechi, se defectează în mers, şi, nu de puţine ori, gravidele nasc în drumul spre spital.

În aceste condiţii, ar trebui să ne punem cu toţii o întrebare legitimă: cum sunt cheltuite sumele uriaşe de bani care alimentează sistemul de sănătate, atâta timp cât în calitatea serviciilor medicale oferite cetăţenilor nu se regăsesc?

Niciun politician responsabil nu are voie să închidă ochii la starea tot mai proastă a serviciilor oferite de sistemul medical din ţara noastră, pentru că, lunar, tuturor cetăţenilor români li se opreşte 10% din veniturile obţinute, bani care se duc la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, pentru ca, în situaţia în care aceştia vor avea nevoie de asistenţă medicală, să fie trataţi corespunzător şi să nu mai aibă de achitat alte costuri.

În realitate, ştim cu toţii că lucrurile nu stau deloc aşa. Cetăţenii români care au plătit lunar contribuţii de sănătate, poate zeci de ani la rând, atunci când devin pacienţi sunt, de multe ori, nevoiţi să îşi cumpere singuri medicamentele, să suporte din banii lor contravaloarea analizelor şi să ofere şi tradiţionalul plic pentru a determina personalul medical să devină mai amabil. Nu sunt rare cazurile când bolnavii sunt nevoiţi să apeleze la clinicile private din vecinătatea spitalelor de stat, unde, dacă plătesc, beneficiază de tratamente de calitate.

În Argeş circulă o glumă aproape sinistră, inspirată de incapacitatea sistemului de sănătate din judeţ de a oferi servicii de calitate pacienţilor. Se spune că cel mai bun spital argeşean îl reprezintă autostrada Piteşti-Bucureşti, parcursă pe sensul de mers către Capitală, pentru că orice pacient aflat într-o situaţie ceva mai complicată este urcat în ambulanţă şi transferat la unul dintre spitalele supraaglomerate din Bucureşti. Astfel de decizii nu au la bază comoditatea sau lipsa de profesionalism a medicilor argeşeni, ci faptul că spitalele din judeţ nu dispun de echipamentele necesare pentru intervenţiile medicale complexe.

Stimaţi colegi,

În anul 2019 situaţia sistemului de sănătate nu se va schimba în bine, dacă avem în vedere faptul că parlamentarii PSD şi ALDE au respins toate amendamentele formulate de către deputaţii şi senatorii PNL, cu ocazia dezbaterii Proiectului Legii bugetului de stat. Noi am propus alocarea sumelor necesare pentru începerea în acest an a construirii spitalelor regionale, pentru renovarea spitalelor judeţene şi municipale şi pentru dotarea corespunzătoare a secţiilor de urgenţă, a maternităţilor şi blocurilor operatorii, prevederea fondurilor pentru medicamentele indispensabile în spitale şi pentru bolnavii cronici, asigurarea unei finanţări adecvate pentru medicii de familie şi pentru redeschiderea cabinetelor de medicină în toate şcolile din ţară. S-a demonstrat astfel că pentru majoritatea PSD-ALDE problemele din sistemul de sănătate nu reprezintă o prioritate şi că românii bolnavi vor trebui să se trateze ca şi până acum.

Prin urmare, am înţeles cu toţii că, atâta vreme cât PSD şi ALDE vor rămâne la guvernare, sistemul medical românesc va fi în continuare perceput drept cel mai slab din Europa, iar România va rămâne, ca şi în anii precedenţi, pe ultimul loc în Indexul European al Consumatorului de Sănătate. În această situaţie nu este vorba doar despre incompetenţa guvernanţilor, ci şi despre rea-voinţă.

Vă mulţumesc.

Dănuţ Bica, deputat al PNL de Argeş.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Dîrzu.

Se pregăteşte domnul Laurenţiu Leoreanu, de la PNL.

Vă rog.

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică face referire la infrastructura judeţului Alba.

"DN 74 şi DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD-ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în judeţ".

PDL-PNL Alba este, fără îndoială, cea mai mare sursă de manipulare politică din judeţ, dar, totodată, şi cel mai mincinos partid pe care l-a avut judeţul Alba. După ce au avut realizări zero în domeniul infrastructurii rutiere, îşi permit să acuze PSD că nu se ţine de cuvânt.

Este evident că PSD nu-şi permitea să mintă albaiulienii, declarând ceva ce nu există. În acest an, DN 74 şi DN 75 vor fi reabilitate din bani de la Guvernul PSD-ALDE, iar PNL-PDL putea uşor să vadă acest lucru.

Unii deputaţi din PNL-PDL Alba ori nu ştiu să citească, ori au văzut bugetul Ministerului Transporturilor şi nu l-au înţeles, ca multe alte lucruri pe care ei le citesc şi nu le înţeleg.

La pagina 11 a bugetului Ministerului Transporturilor vedem că Guvernul finanţează:

1. DN 1 - 34,21 km. pe tronsonul Alba lulia - Aiud - Decea - Unirea - limita judeţului Cluj;
2. DN 74 - 11,08 km. pe tronsonul-limită judeţul Hunedoara - Matişeşti - Abrud - Zlatna;
3. DN 75 - 20 km. pe tronsonul Arieşeni - Albac;
4. DN1R - 10 km. Albac - Huedin.

De asemenea, va intra în reparaţii şi un pod din comuna Horea, pe procedură de calamitate.

În concluzie, Guvernul reabilitează doar, în acest an, aproximativ 80 km. de drumuri din judeţul Alba - din zona de munte, vreau să specific -, asta pe lângă investiţiile în valoare de 80,471 miliarde lei, deja realizate în judeţul Alba.

În cei patru ani de guvernare PSD-ALDE, la final, valoarea totală a proiectelor de investiţii în judeţul Alba este evaluată la 1,49 de miliarde lei. Asta pe lângă tronsonul de autostradă Sebeş-Turda, unde din nou este o investiţie majoră pe care o face Guvernul PSD-ALDE.

Şi vreau să mai fac referire că, tot pe teritoriul judeţului Alba, este funcţională şi autostrada Sibiu-Deva.

Deci, într-un judeţ cu administraţie portocalie, investiţiile Guvernului PSD-ALDE sunt foarte mari, chiar dacă PDL local nu recunoaşte acest lucru.

Este un motiv în plus ca locuitorii judeţului Alba să acorde votul de încredere pentru europarlamentare, să acorde girul de încredere pentru Guvernul PSD-ALDE.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai e puţin până pe 26 mai! (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Vă rog.

Se pregăteşte doamna Elena Hărătău, de la PSD.

Dau cuvântul tuturor colegilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

E a treia, deja, intervenţie, a treia declaraţie politică, în această dimineaţă, pe domeniul educaţiei, pe rezultatele de la simularea examenelor naţionale. Ceea ce arată că, într-adevăr, educaţia naţională este în colaps.

De altfel, rezultatele arată foarte clar. Puţin peste 50% dintre elevi au obţinut note de 5 şi peste 5 - 53% la clasa a VIII-a, 52% la clasa a VII-a.

De altfel, statisticile, din ultima perioadă, veneau şi pregăteau aceste rezultate, pentru că deja se arată că 40% din elevii români sunt într-un grad ridicat de analfabetism funcţional, în sensul în care nu înţeleg un text la prima citire, nu pot face deducţii simple, logice.

De asemenea, România este într-un top al ruşinii privind abandonul şcolar - pe locul trei. În mediul rural avem chiar rata abandonului până la 30%. Lucruri foarte grave şi despre care ministrul Andronescu nu vorbeşte, ci, văzând rezultatele de la simulări, atrage atenţia elevilor să se pregătească mai bine, profesorilor, să fie mai atenţi, conducerilor unităţilor şcolare, să fie mai aplicate, părinţilor, să se preocupe de elevi; şi Guvernul, Ministerul Educaţiei - flower-power. Niciun fel de preocupare, niciun fel de atenţie, niciun fel de program pentru a putea întări instruirea, educaţia, în unităţile şcolare; în continuare, birocraţie la maximum.

Doamnă ministru, daţi-le profesorilor să facă hârtii, să facă dosare, să facă bibliorafturi, să se înfunde în pădurile frumos stivuite, prin secretariate, prin arhive, prin cancelarii, prin cabinetele metodice!

Daţi-le să se afunde în hârtii, să facă tot felul de statistici, în loc să aibă o preocupare către activitatea instructiv-educativă propriu-zisă!

Într-adevăr, învăţământul şcolar este mai birocratizat ca niciodată.

Într-adevăr, activitatea Ministerului Educaţiei este una de suprafaţă, care a adâncit această situaţie nefastă din învăţământul românesc.

Atragem încă o dată atenţia, pentru că tinerii de astăzi sunt inginerii, profesorii, juriştii, economiştii, medicii de mâine. Au nevoie de o atenţie deosebită, de o pregătire profesională şi de o educaţie pe măsură.

Vă rugăm, doamnă ministru, coborâţi din norul în care plutiţi, în mijlocul realităţilor din învăţământul românesc, până nu totul este pierdut!

Vă mulţumesc.

Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL de Neamţ.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Elena Hărătău.

Se pregăteşte doamna deputat Roxana Mînzatu, de la Braşov.

Doamna Elena Hărătău:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Distinse domnule preşedinte,

Declaraţia de astăzi este intitulată "Paşi concreţi şi apăsaţi pentru modernizarea şi dezvoltarea Bacăului".

Conducerea Consiliului Judeţean şi a Primăriei Municipiului Bacău, în strânsă colaborare cu reprezentanţii Guvernului şi cu parlamentarii social-democraţi, au reuşit în ultima perioadă să ducă la bun sfârşit o serie de proiecte investiţionale de amploare, menite să contribuie esenţial la dezvoltarea judeţului nostru.

Cea mai importantă realizare este începerea efectivă a lucrărilor la varianta ocolitoare a municipiului Bacău, o investiţie aşteptată de băcăuani de aproape 30 de ani, care acum se materializează graţie eforturilor concertate ale Guvernului, parlamentarilor PSD şi autorităţilor judeţene şi locale.

Şoseaua de centură a Bacăului va avea 31 de kilometri lungime, dintre care 16 construiţi în regim de autostradă, precum şi 12 lucrări de artă, şase poduri şi şase pasaje. Durata de execuţie este de 30 de luni, valoarea proiectului fiind de 668 de milioane de lei.

Sunt convinsă că locuitorii judeţului şi ai municipiului reşedinţă de judeţ apreciază la adevărata valoare demararea acestui proiect de amploare, care va descongestiona circulaţia din Bacău, va crea noi locuri de muncă şi va da posibilităţi de modernizare în viitor pentru zona noastră.

De altfel, în ultimii doi ani s-au finalizat o serie de alte proiecte investiţionale de amploare la nivelul judeţului Bacău, resimţite de oameni în creşterea calităţii serviciilor publice, sociale şi utilitare, precum şi în modernizarea infrastructurii. Astfel, s-au deblocat investiţiile referitoare din municipiul Oneşti, în valoare de 49 de milioane de euro, pentru reţele de apă, staţii de epurare, facilităţi de captare şi tratare a apei, reabilitarea capacităţilor de stocare.

De asemenea, Compania Regională de Apă Bacău va derula investiţii de peste 350 de milioane de euro, care să deservească 49 de localităţi din judeţ. Tot în ceea ce priveşte infrastructura, s-au finalizat deja mai multe lucrări importante pe drumurile naţionale Ghimeş - Făget, Bacău - Vaslui, Bacău - Oneşti, iar pista Aeroportului Internaţional Bacău va fi modernizată printr-o investiţie de 40 de milioane de euro.

Investiţii importante s-au materializat şi în sănătate şi educaţie. Spre exemplu, contractul de 6,4 milioane de euro, destinat modernizării şi extinderii pavilionului vechi al Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău, iar în proiect se află şi modernizarea secţiei de radioterapie, în aşa fel încât băcăuanii să beneficieze de servicii medicale de calitate la ei acasă.

Şi conducerea Primăriei Municipiului Bacău, prin implicarea laborioasă a primarului Cosmin Necula, a iniţiat şi a început foarte multe proiecte pentru dezvoltarea capitalei judeţului.

În prezent...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, doamnă, vă rog.

Doamna Elena Hărătău:

... Primăria Bacău a aprobat nouă proiecte de mobilitate urbană, în valoare de peste 48 de milioane de euro, care vor beneficia de finanţare europeană nerambursabilă.

După implementarea acestora, faţa Bacăului se va schimba radical în bine şi vom avea un municipiu mult mai prietenos cu locuitorii şi vizitatorii săi.

Aprobarea acestor proiecte reprezintă încununarea unei munci derulate pe parcursul ultimilor 2-3 ani, muncă începută în 2016 cu elaborarea Planului de Mobilitate şi a Strategiei de dezvoltare, documente strategice aprobate în Consiliul Local în 2017.

În concluzie, mai sunt multe de făcut pentru ca Bacăul să fie la un standard european în ceea ce priveşte calitatea vieţii, însă sunt încrezătoare că vor fi îndeplinite cu succes toate angajamentele luate în faţa băcăuanilor...

Domnul Florin Iordache:

V-am rugat să concluzionaţi, doamnă.

Doamna Elena Hărătău:

... la alegerile locale şi parlamentare din 2016.

Mulţumesc.

Deputat al PSD, Elena Hărătău, Bacău.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi ultimul vorbitor - doamna deputat Roxana Mînzatu, de la Braşov.

Doamna Roxana Mînzatu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener".

Aş vrea să vorbesc astăzi despre Programul guvernamental "Investeşte în tine", un program care se adresează în special tinerilor care provin din medii dezavantajate.

Acum o lună am avut o întâlnire cu femeile din cartierul Gârcini. Gârcini este cea mai mare comunitate de persoane aflate într-o situaţie materială extrem de precară, din judeţul Braşov, dar cred eu că e una dintre cele mai mari comunităţi sărace din România.

Am discutat cu tinere care studiază, sunt în prezent la liceu - din acest cartier - şi care îşi doresc să facă o facultate, îşi doresc să aibă o carieră, dar nu au resursele materiale pentru a face acest pas.

Şi le-am prezentat un program pe care PSD l-a promis în campanie şi acum îl pune în aplicare - Programul "Investeşte în tine", care este un credit pentru studii, derulat, încă din luna octombrie, de Banca Românească, de CEC. Un credit care, prin susţinerea guvernamentală, permite ca dobânda să fie 0.

Tinerii între 16 şi 26 de ani pot accesa acest credit, având garanţii de la stat, de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, în proporţie de 80%. Ei pot să aibă, în timpul studiilor, o perioadă de graţie, nu plătesc rate pentru acest credit. El are o valoare de maximum 40.000 de lei şi poate fi suplimentat cu 20.000 de lei dacă pe parcursul studiilor tinerii reuşesc să se şi angajeze. Este un credit care permite plata taxelor de studii, achiziţia de rechizite, participarea la concursuri, la olimpiade, la congrese, dar şi cheltuieli prin care tânărul respectiv, pe perioada studiilor, poate să-şi plătească chiria, căminul, abonamentul medical, abonamentul la teatru, la bibliotecă, achiziţia tuturor materialelor şcolare de care are nevoie.

Este vorba de un program de finanţare care practic permite unor tineri, care nu ar avea cum să-şi continue şi să-şi finalizeze studiile, să facă acest pas către o carieră mult mai atractivă.

Cred eu că, în afară de Start-up Nation, în afară de subvenţia prin care Guvernul PSD ajută formarea tinerilor prin ucenicie, care astăzi este de 2.250 de lei, şi acest credit de studii cu dobândă 0 - "Investeşte în tine" reprezintă o nouă mână întinsă de către Partidul Social Democrat, generaţiei tinere, care poate astfel, indiferent de mediul social din care provine sau de posibilităţile reduse ale familiei din care provine, să aibă o şansă la o carieră bună, la o viaţă bună, aici, în România.

Eu vă mulţumesc.

Roxana Mînzatu, deputat al PSD de Braşov.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Este ora 10,00.

Vă anunţ că următorii colegi - doamna Mirela Furtună, Anişoara Radu, Bianca Gavriliţă, Alina Teiş, Luminiţa Jivan, Ionela Dobrică, Ştefan Muşoiu, Nicu Niţă, Cristina Dinu, Tudor Ciuhodaru, Silviu Macovei - vor depune scris, de la Grupul PSD.

La fel, de la grupul colegilor neafiliaţi - domnul Spânu.

De la PMP - Ionuţ Simionca.

Şi de la ALDE - Mihai Niţă.

Facem pauză două minute, după care începe plenul, cu proiecte în dezbatere.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Alina Teiş:

"Femeile, egale cu bărbaţii şi competente în viaţa politică"

De-a lungul timpului, în mentalitatea multor popoare, s-a format percepţia că femeile sunt mai prejos decât bărbaţii, că nu pot realiza atât de multe lucruri, că nu pot fi atât de puternice, că nu au cum să ocupe funcţii înalte în stat, să câştige bine sau să aibă succes. Cu o astfel de gândire ne-am luptat o perioadă lungă de timp, în care multe femei şi-au pierdut încrederea în forţele proprii şi nici măcar nu s-au mai încumetat să încerce, deşi poate aveau şanse să reuşească.

Odată cu evoluţia societăţii, am început să gândim altfel, am început să credem mai mult în femeile din jurul nostru, că şi ele pot face performanţă în anumite domenii, nu doar bărbaţii.

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi constituie un principiu fundamental al Uniunii Europene, consacrat în mai multe tratate. La noi în ţară, principala realizare în obţinerea unei depline egalităţi de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi o constituie, în primul rând, adoptarea unui cadru legislativ adecvat, concretizat, în principal, prin adoptarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei si bărbaţi. Aceasta reglementează măsurile pentru promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate sferele vieţii publice din România.

A doua realizare o reprezintă crearea unor mecanisme instituţionale adecvate, prin care se asigură fundamentarea, elaborarea şi aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Principalul organism instituţional în domeniul egalităţii de gen l-a reprezentat, începând cu anul 2005, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei si Bărbaţi.

A treia realizare a statului român, în privinţa egalităţii între femei şi bărbaţi, o constituie implementarea unor politici publice care să promoveze egalitatea de gen. Astfel, începând cu anul 2006, principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi a fost integrat în toate cele 4 strategii naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, adoptate de Guvernul României, din care trei deja implementate.

În vigoare în acest moment este Strategia Naţională privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021, adoptată prin H. G. nr. 365/24 mai 2018.

Pe lângă aceste realizări, în România, ziua de 8 mai a fost declarată Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Unul dintre domeniile în care văd din ce în ce mai multe femei este cel politic. Şi nu pot decât să spun că mă bucură faptul că acest domeniu, care în trecut era oarecum inaccesibil sexului feminin, ajunge acum să fie, într-o proporţie destul de mare, reprezentat de femei, că femeile ajung să ia decizii cu privire la schimbările din viaţa multor oameni, şi nu orice fel de decizii, ci unele care aduc modificări în bine.

Cu privire la participarea femeilor la viaţa politică, ţin să menţionez că Partidul Social Democrat a oferit întotdeauna şanse egale între femei şi bărbaţi. În prezent, în structurile de conducere există o paritate de gen.

Partidul Social Democrat a promovat intens numirea şi alegerea în funcţii publice a femeilor, astfel că numărul acestora a crescut mult, în comparaţie cu anul 2012. Prezenţa femeilor în funcţiile politice nu demonstrează altceva decât faptul că PSD a respectat egalitatea de şanse. Şi o va respecta în continuare!

Domnul Constantin Avram:

Apropiatele alegeri pentru Parlamentul European au mobilizat membrii partidelor politice parlamentare sau neparlamentare, într-o campanie acerbă a strângerilor de semnături pentru înscrierea pe liste a candidaţilor fiecărei formaţiuni politice în parte. Ba mai mult, am remarcat o oarecare tensiune, o oarecare competiţie între partide în a colecta cât mai multe semnături posibile, evident, cu speranţa că semnăturile susţinătorilor pe liste pentru un partid sau ar putea fi transformate în voturi la alegerile din 26 mai 2019!

Nimic mai fals, din moment ce legea permite unui cetăţean să semneze pe listele mai multor partide, ca susţinătorii, din oricare parte a ţării ar fi, întrucât aceste alegeri au caracter naţional.

Şi atunci, întreb şi mă întreb, de ce atât efort financiar şi risipă de resurse umane din moment ce mai toate oraşele au fost împânzite cu corturi brand-uite sau cu măsuţe amplasate pe pietonalul căilor rutiere sau în mall-uri sau în magazine?

Eu, personal, nu văd rostul acestor semnături în cazul partidelor parlamentare, deoarece acestea au fost validate prin vot de cetăţeni, odată ce au intrat în Parlamentul României, iar simplul contact direct cu electoratul nu justifică aceste cheltuieli şi antrenarea resurselor umane a formaţiunilor politice. Poate în cazul partidelor neparlamentare sau al candidaţilor independenţi obligativitatea strângerii de semnături de susţinere este justificată, dar nu în cazul partidelor parlamentare! Ca să nu mai vorbim despre numărul exagerat de mare de semnături necesare!

Prin urmare, pentru acest tip de alegeri, am convingerea că trebuie modificată legislaţia, în vederea alegerilor pentru Parlamentul European, de peste 5 ani, deoarece orice semnătură de susţinere se justifică numai pentru alegeri cu componentă uninominală, nu pentru alegeri pe liste care au componentă preponderent politică, şi nu ocazionează contactul direct cu candidaţii de pe liste.

Este o opinie, nimic mai mult!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"România a înregistrat cea mai rapidă creştere a productivităţii muncii din Uniunea Europeană şi a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale"

Productivitatea în România are cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană, conform ultimelor date prezentate de Eurostat. Acest fapt reprezintă un temei puternic, care justifică deplin, din punct de vedere economic, măsurile de creştere a salariilor, decise de guvernarea PSD.

În clasamentul general al productivităţii pe angajat, anul trecut România a ajuns pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Polonia.

În 2017, România se situa pe locul al treilea, fiind devansată de Letonia şi Lituania.

Faptul că, în ultimii 2 ani, România şi-a consolidat poziţia în clasamentul creşterii productivităţii orare şi a trecut de pe locul al treilea pe locul al doilea în Uniunea Europeană, demonstrează clar oportunitatea şi eficienţa măsurilor guvernamentale şi, în egală măsură, ilustrează, fără dubii, eficienţa mediului de afaceri din România.

Aşadar, se poate constata că majorarea salariilor nu a fost o frână pentru afaceri, aşa cum tot acuza opoziţia şi diverşi analişti sau comentatori ostili PSD şi Programului său economic. Dimpotrivă, a fost un stimul, a crescut productivitatea pe salariat, după cum relevă clar analiza Eurostat.

Creşterea salariului minim, dar şi a celorlalte salarii, inclusiv din mediul privat, nu a determinat deloc concedieri, creşterea şomajului ori renunţări la investiţii sau proiecte de dezvoltare. Dimpotrivă, şomajul a ajuns la cel mai mic nivel istoric, iar investiţiile sunt mai consistente şi în creştere.

Creşterile de salarii şi de pensii nu au produs inflaţia anunţată propagandistic. Majorările de preţuri sunt preponderent rezultatul modificărilor de preţuri la energie, gaz, petrol, survenite ca urmare a influenţelor externe, devalorizării leului şi liberalizării tarifelor. Oricum, inflaţia a fost mult mai mică decât majorarea veniturilor, ceea ce înseamnă o reală creştere a puterii de cumpărare. În doi ani de guvernare PSD, puterea de cumpărare a salariului mediu net este mai mare cu 20%, iar a pensiei medii nete cu 18%.

În acelaşi timp, masa salarială în România a ajuns la un maxim istoric. PSD şi-a asumat misiunea strategică de a reduce decalajele dintre România şi UE. Unul dintre aceste decalaje, de importanţă deosebită, este cel privind masa salarială, adică totalul salariilor plătite într-un an în România.

Măsurile prevăzute în Programul de guvernare al PSD, aplicat cu consecvenţă, prin creşterile de salarii şi pensii, care au avut ca efect inclusiv creşteri salariale în mediul privat, au adus masa salarială a României la nivelul de 80 de miliarde de euro, în 2018, în creştere cu 12 miliarde de euro faţă de anul precedent.

În pofida acestui nivel foarte ridicat, care reprezintă aproximativ 40% din PIB, România mai are de recuperat faţă de media ţărilor dezvoltate din Europa Occidentală, unde masa salarială este de 50-60% din PIB. Mai sunt deci de recuperat între 10 şi 20 de procente din PIB, pentru a ajunge la nivelul normal în UE. În bani, acest lucru înseamnă între 20 şi 40 de miliarde de euro pe an, care ar putea să majoreze masa salarială în România.

Este o realitate care demonstrează justeţea abordării economice a PSD şi mai ales temeiul economic profesionist al măsurilor adoptate.

Doamna Cristina Burciu:

"Progrese considerabile ale României, la capitolul atragerii fondurilor europene"

România prinde viteză nu doar la capitolul creşterii economice, ci şi în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, de unde am pornit cu un imens deficit la preluarea guvernării de către PSD. Astfel, în actualul exerciţiu financiar au fost depuse proiecte în valoare de 39 de miliarde de euro, din care deja au fost contractate până acum aproape 21 de miliarde.

Până acum, în ultimii doi ani, cu ajutorul fondurilor europene, s-au realizat o serie de paşi importanţi în dezvoltarea economică generală a ţării, care s-au reflectat pozitiv şi în creşterea calităţii vieţii românilor. Astfel, cu finanţările europene au fost sprijinite 12.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, s-au creat 24.700 de noi locuri de muncă, iar 58.000 de şomeri au fost susţinuţi să îşi găsească locuri de muncă.

Cu aportul banilor europeni, în educaţie, 80.000 de elevi primesc lunar burse, 50.000 de studenţi beneficiază de sprijin pentru participarea la învăţământul terţiar, 29.000 de cadre didactice urmează programe de formare şi schimb de bune practici, 3.400 de studenţi urmează cursuri doctorale, iar 1.500 de cercetători primesc burse.

Şi în sănătate s-au făcut progrese importante în aceşti doi ani, cu finanţările europene atrase: 110.000 de români sunt înscrişi în programe de depistare precoce, screening, diagnostic şi tratament precoce, 15.000 de asistenţi maternali şi 24.000 de cadre medicale beneficiază de sprijin financiar şi cursuri de perfecţionare.

Numai în ultimul an şi jumătate, ţara noastră a beneficiat de 8,6 miliarde de euro, sume plătite în baza proiectelor depuse, fiind deschise linii de finanţare de 90% din totalul alocat.

Un alt aspect pozitiv este faptul că, în actuala perioadă de programare, România nu are nicio corecţie financiară, deoarece beneficiarii au înţeles lecţiile exerciţiului financiar anterior, iar cadrul legal a fost substanţial îmbunătăţit.

Este relevant faptul că la începutul anului 2017 rata de contractare, la nivel naţional, la capitolul fondurilor europene, era de 5%, iar în cei doi ani a ajuns la nivelul de 71%.

Acestea sunt realităţi indiscutabile ale strategiilor şi politicilor publice elaborate şi aplicate de Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD, conform Programului de guvernare asumat în faţa românilor.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

"Atunci când Uniunea Salvaţi România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reuşeşte să fie neconstituţională şi demagogică!"

În declaraţia politică de astăzi vreau să trag un semnal de alarmă ferm în ceea ce priveşte ipocrizia USR, dar mai ales în legătură cu modul în care înţelege USR să facă politică.

În urmă cu câteva zile, o ştire a făcut înconjurul Internetului - USR a iniţiat un proiect de lege care pedepseşte cu închisoare până la 10 ani pe cei care promovează ideile comuniste. Nu vreau să intru într-o dezbatere despre doctrină şi filosofie politică, pentru că, spre deosebire de USR, eu chiar cred în democraţie.

Ceea ce vreau, însă, să subliniez sunt trei elemente importante:

1. Uniunea Salvaţi România vrea să combată ceva, interzicând, nu argumentând, adică prin forţă şi cenzură, nu prin vot şi alegeri. USR, care până nu de mult era considerată salvarea dreptei româneşti, recurge chiar la măsurile comunismului pe care vrea să-l combată, interzicând ceva, în loc să înfrunte politic, obiectul aversiunii sale. Până la urmă, aceasta înseamnă democraţia, să reuşeşti să câştigi votul şi încrederea cetăţenilor în proiectul tău, nu să-i interzici pe toţi ceilalţi concurenţi politici, până rămâi singur, iar apoi, surpriză, câştigi alegerile. Pe logica aceasta, USR ar trebui să scoată în afara legii cam toate partidele politice din România de astăzi, dacă doreşte să aibă vreo şansă să iasă pe primul loc.

2. Uniunea Salvaţi România este demagogică şi periculoasă şi, cel mai grav, acţionează anticonstituţional. Legea fundamentală prevede că sunt neconstituţionale partidele care militează împotriva pluralismului politic, ceea ce înseamnă că legea iniţiată de salvatorii României demonstrează fără drept de apel că USR încalcă Constituţia. Cum să vrei să salvezi o ţară, încălcându-i Constituţia, poate doar USR, Dacian Cioloş şi Klaus Iohannis pot şti.

3. Uniunea Salvaţi România este ipocrită, pentru că, pe de o parte, vrea să-i arunce în închisoare pe cei care promovează idei comuniste, poate chiar şi pe profesorii de politologie, sociologie şi filosofie, dar, pe de altă parte, o promovează pe Oana Bogdan, care susţine idei precum renunţarea la proprietatea privată. Să înţelegem că sancţiunea cu închisoarea este valabilă pentru oricine, mai puţin pentru membrii USR?

Dragi români, vă rog, aveţi mare grijă în ceea ce priveşte USR, pentru că formaţiunea este mult mai periculoasă decât pare la prima vedere!

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Servicii medicale de calitate, pentru români"

Ministerul Sănătăţii a demarat, săptămâna trecută, programele de screening, diagnostic şi tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene. Este un demers menit să îmbunătăţească serviciile medicale pentru români, prioritate a guvernării PSD-ALDE.

Facem dovada clară a investiţiilor în sănătate, aşa cum niciun alt guvern nu a făcut-o până acum. Este un proiect în valoare de peste 68 de milioane de lei, care va fi derulat până în anul 2023. Peste 75.000 de persoane vor beneficia de acest proiect, la nivel naţional, selectate din grupuri vulnerabile: persoane din comunităţi rurale, persoane fără adăpost, persoane care suferă de dependenţă de alcool, droguri, persoane private de libertate sau aflate sub control judiciar. În activitatea de screening vor fi folosite caravane mobile, dotate şi acreditate pentru screening radiologic şi diagnostic molecular rapid al tuberculozei.

Pentru îmbunătăţirea depistării precoce a tuberculozei, se aplică un standard unitar de screening şi control al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente.

România are o Lege a tuberculozei, actualizată, ca urmare a actului normativ pe care l-am elaborat şi l-am depus în Parlament, din 2015, în primul mandat de deputat. Legea propune un nou model de îngrijire în ambulatoriu a cazurilor de tuberculoză din România. Actul normativ, dezbătut şi cu experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prevede acces universal la diagnostic şi îngrijire medicală completă şi gratuită pentru toate formele de tuberculoză. Pacienţii primesc o indemnizaţie de hrană, precum şi sprijin financiar pentru acoperirea cheltuielilor privind tratamentul, medicaţia, transportul la clinică şi alte cheltuieli suplimentare generate de incapacitatea de muncă. Mai mult decât atât, aceştia beneficiază şi de consiliere psihologică. Cel mai important lucru este că bolnavii sunt motivaţi să se ţină de tratament până la vindecarea completă, evitându-se astfel riscul de recidivă care la tuberculoză este foarte ridicat.

Prin demararea efectivă a acestui proiect, specialiştii vor merge către grupurile vulnerabile, pentru a diagnostica precoce această gravă problemă de sănătate publică şi pentru a se lua măsurile eficiente de control. Pe lângă activităţile de screening, diagnosticare şi tratament al tuberculozei, proiectul include o serie de activităţi de formare specifică pentru 560 de specialişti.

Totodată, s-a repus în funcţiune Secţia de Endocrinologie pediatrică din cadrul Institutului Parhon, deoarece copiii sunt şi vor rămâne o prioritate pentru actuala guvernare. Cele 11 saloane au un design adecvat pentru pacienţii minori. Au fost reabilitate instalaţiile sanitare, grupurile sanitare, au fost înlocuite saltelele, geamurile. Sunt 40 de paturi, deservite de 5 medici, 15 cadre medii şi auxiliare, iar pe secţie se fac anual 3.200 de internări.

Prin profilul medical suprapus peste două specialităţi, endocrinologie şi pediatrie, secţia se remarcă prin unicitatea activităţii şi a rezultatelor deosebite, obţinute de pe un segment fragil al populaţiei, copiii cu afecţiuni endocrine. Este un prim pas pentru dezvoltarea endocrinopediatriei, prin formarea de specialişti în domeniu şi pe viitor inaugurarea altor secţii dedicate acestui domeniu.

De asemenea, Executivul a alocat bani pentru modernizarea singurului sanatoriu de recuperare a copiilor din România, 26,8 milioane de lei. Aceasta este suma pe care Guvernul României o asigură pentru finanţarea modernizării integrale a Sanatoriului de recuperare a copiilor de la Techirghiol. Este sigura unitate de acest gen din ţară.

Spaţiile reabilitate vor avea o capacitate de 185 de paturi, săli de tratament, gimnastică şi recuperare, grădiniţă, bibliotecă, săli de clasă, ateliere şi spaţii conexe. 1.400 de copii vor putea beneficia de condiţii moderne de recuperare balneologică în secţia neuro-psiho-motorie din cadrul Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Techirghiol.

Proiectul a fost demarat pe 20 martie, în prezenţa viceprim-ministrului Vasile-Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi a ministrului sănătăţii, Sorina Pintea, ca expresie a determinării actualei guvernări ca acest proiect important să fie rapid adus la îndeplinire. Responsabilitatea execuţiei revine Companiei Naţionale de Investiţii.

Tot la Techirghiol a fost semnat şi un alt contract important pentru dezvoltarea comunităţii, respectiv, asigurarea finanţării din fonduri europene pentru valorificarea potenţialului balnear şi turistic al Lacului Techirghiol, prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, are o durată de implementare de 42 de luni şi o valoare totală de 10,7 milioane de lei.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Candidez la europarlamentare!"

Sunt onorat de nominalizarea făcută de colegii mei din Iaşi şi din întreaga ţară. Este un lucru care mă obligă.

Aşa cum am procedat şi până acum, voi apăra problemele ieşenilor şi ale Moldovei. Este momentul ca aceste politici bune pentru oameni, din sănătate, dar şi din celelalte domenii de activitate, să fie continuate şi la nivel european.

Am fost nominalizat pe poziţia a şaptea, pe lista Partidului Social Democrat.

Le mulţumesc tuturor celor care m-au susţinut, mă susţin şi mă vor susţine în continuare!

Domnul Corneliu Olar:

"Justiţie socială, marca PSD! Foştii torţionari comunişti au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!"

România a intrat de mult timp în al treilea an de guvernare PSD-ALDE, iar 5 milioane de români încă mai aşteaptă acele măsuri care să corecteze nedreptăţile sociale imense care se perpetuează în rândul pensionarilor. Deşi reprezentanţii Guvernului Dăncilă au recunoscut că la Bugetul asigurărilor sociale există bani în plus în anul 2019, adică excedent bugetar, PSD şi ALDE au votat împotriva propunerii deputaţilor PNL prin care noi solicitam majorarea punctului de pensie de la 1 ianuarie. Îmi este greu să înţeleg de ce s-au opus acestei măsuri, în condiţiile în care numai în primele luni ale anului 2019 produsele alimentare şi facturile la utilităţi au mai crescut cu încă 10%. Deşi sunt la guvernare încă din anul 2012, cei din PSD nu au reuşit până astăzi să elimine inechităţile dintre pensionarii care au muncit la fel, dar au pensii diferite.

Oricine se poate uita şi poate constata singur că, din cei 5 milioane de pensionari care există astăzi în România, aproape 4 milioane de pensionari au pensii sub 1.500 de lei, dintre care 2,44 milioane de pensionari au pensii mai mici de 1.000 de lei. Aş vrea să văd cum trăieşte un PSD-ist cu 1.000 de lei, din care trebuie să-şi cumpere alimente, să-şi plătească facturile de întreţinere şi să-şi achite medicamentele lunare? Ştiţi cu toţii că nu se poate trăi decent dintr-o asemenea pensie, însă refuzaţi să respectaţi Legea pensiilor şi să le daţi pensionarilor drepturile, de la 1 ianuarie!

Şi ca să se vadă de departe cât de cinic şi nedrept este PSD la guvernare, o să vă aduc aminte că astăzi avem peste 300.000 de pensionari agricultori cu pensii de până la 700 de lei, în vreme ce foştii călăi de pe vremea comunismului continuă să încaseze pensii de peste 10.000 de euro pe lună! Da, cei care luau oamenii din casă, în miezul nopţii, pentru o glumă pe seama Partidului Comunist, cei care au omorât oameni pe la Canal sau prin penitenciarele comuniste au pensii astăzi de peste 50.000 de lei!

Ce a făcut PSD pentru a creşte standardul de viaţă al pensionarilor săraci şi ce a făcut pentru a împiedica existenţa pensiilor de zeci de mii de lei pentru călăii comunişti? Nimic! Dimpotrivă, pensionarilor de rând le-a refuzat dreptul din lege de a le creşte pensiile mizere de la 1 ianuarie, în vreme ce pensiile nesimţite ale foştilor membri ai securităţii comuniste au crescut şi cu peste 10%, de la 1 ianuarie 2019. Acesta este PSD!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei"

24 martie este ziua în care, în întreaga lume, au loc acţiuni menite să atragă atenţia asupra cauzelor, prevenţiei şi tratamentului tuberculozei, boală care ucide, zilnic, 4.500 de oameni.

Datele furnizate de OMS sunt de natură să ne îngrijoreze, deşi s-au făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte prevenirea, dar şi scăderea mortalităţii din cauza acestei boli.

În ceea ce priveşte România, din datele furnizate de Biroul Regional pentru Europa al OMS, aceasta este o ţară cu prioritate crescută în ceea ce priveşte tuberculoza.

Conform Raportului OMS pentru Monitorizarea şi Supravegherea Tuberculozei în Europa din 2017, România s-a situat, în anul 2016, printre primele 18 ţări prioritare în ceea ce priveşte lupta împotriva tuberculozei şi a avut incidenţa cea mai mare între ţările din sud-estul Europei.

În anul 2017, OMS a semnalat nevoia urgentă de angajament politic sporit, pentru a pune capăt tuberculozei. Eforturile globale de combatere a tuberculozei au avut ca rezultat 53 de milioane de vieţi salvate şi reducerea cu 37% a ratei mortalităţii prin tuberculoză.

Având în vedere situaţia epidemiologică a tuberculozei în România, Guvernul României şi Ministerul Sănătăţii consideră tuberculoza ca o problemă majoră de sănătate publică şi concentrează sistematic eforturi şi resurse pentru un management mai bun al bolii la nivelul populaţiei.

Astfel, în noiembrie 2018, a fost adoptată Legea Tuberculozei, care prevede că toţi pacienţii care suferă de această boală vor beneficia de multiple facilităţi, astfel încât tratamentul să fie încununat de succes.

O prevedere importantă a legii este aceea că persoanele diagnosticate cu tuberculoză, asigurate în cadrul sistemului public de asigurări de sănătate, au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiţii de stagiu de cotizare, pe toată perioada de tratament, până la vindecare.

De asemenea, în vederea asigurării aderenţei la tratament a pacientului diagnosticat cu tuberculoză, acestuia i se acordă o indemnizaţie lunară de hrană, pe toată perioada de tratament în ambulatoriu.

Tot anul trecut, Ministerul Sănătăţii a completat cu nouă molecule noi lista de medicamente necesare pentru tratamentul pacienţilor cu tuberculoză.

Aceste medicamente s-au adăugat celor 21 de denumiri comune internaţionale (DCI) existente în Lista de medicamente gratuite şi asigură astfel accesul la tratamentele necesare tuturor pacienţilor cu această boală.

Totodată, România derulează astăzi cel mai amplu program de screening pentru tuberculoză la nivel naţional, prin Programul Naţional de Control al Tuberculoze, dar şi prin Institutul "Marius Nasta", care este axat pe prevenirea, screeningul şi diagnosticul tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, într-un grup ţintă de 75.010 persoane la nivel naţional, selectate din grupuri vulnerabile: persoane din comunităţi rurale, persoane fără adăpost, persoane care suferă de dependenţă de alcool, droguri sau alte substanţe toxice, respectiv persoane private de libertate sau aflate sub control judiciar.

Proiectul are o perioadă de derulare de 5 ani, 2018-2023, şi beneficiază de cofinanţare din fonduri europene nerambursabile în valoare de 63,3 milioane lei, la care se adaugă contribuţia din bugetul Ministerului Sănătăţii, în valoare de 975.000 de lei.

Este vorba despre trei caravane mobile, dotate şi acreditate pentru screening radiologic şi diagnostic molecular rapid al tuberculozei, care sunt deja achiziţionate şi vor pleca în teren.

Controlul tuberculozei este o prioritate nu doar în România, ci şi la nivel internaţional, iar proiectul demarat de Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", alături de partenerii din asociaţiile de pacienţi şi societatea civilă, are o importanţă strategică în eforturile României de a combate această problemă de sănătate publică.

Doamna Ionela Viorela Dobrică:

"Educaţia de azi, din România, cheia succesului de mâine"

Educaţia joacă un rol cheie în determinarea gradului de dezvoltare al unui popor. Iar pentru naţiunile eliberate după zeci de ani de comunism, educaţia reprezintă una dintre principalele arme prin care decalajele pot fi recuperate.

Printre altele, pentru a ajunge din urmă ţările vestice, România are nevoie de măsuri bine ţintite în educaţie şi de alocări de fonduri pe măsura importanţei domeniului. 90% dintre oamenii de ştiinţă care au trăit vreodată sunt astăzi în viaţă. Viteza cu care se fac noile descoperiri va ajunge să genereze diferenţe din ce în ce mai mari între statele care conştientizează importanţa educaţiei şi a cercetării şi statele care nu o fac.

85% dintre meseriile care vor exista în anul 2030 nu au fost încă inventate. Până la acea dată, 800 de milioane de locuri de muncă vor dispărea la nivel global, graţie automatizării şi inteligenţei artificiale. Depinde de fiecare stat în parte şi de măsurile pe care le ia, dacă va reuşi să se menţină în pas cu vremurile sau va rămâne în urma lor. Ameninţările cu care societăţile vor trebui să aibă de-a face sunt multe, mari şi iminente, iar educaţia este singura cheie de decodare a acestora.

Prin măsurile adoptate, Guvernul PSD arată că înţelege pe deplin provocările cu care ţara noastră se va confrunta în următorii ani. Potrivit alocărilor bugetare din acest an, educaţia va primi 33,046 miliarde de lei, adică cu 40,6% mai mult decât în 2018.

Acestea sunt cifrele seci, însă învăţământul din România nu are nevoie doar de mai mulţi bani, ci şi de direcţionarea inteligentă a lor, către programe care să ţintească realităţile pe termen mediu şi lung din economie.

Tocmai pentru a răspunde necesităţilor de pe piaţa muncii, Ministerul Fondurilor Europene a lansat mai multe linii de finanţare, dedicate susţinerii unei mai bune colaborări între şcoală, universităţi şi companii.

Prin Programul "Bursa profesională", 80.000 de elevi din clasele IX-XI din învăţământul profesional şi dual vor primi burse din fonduri europene, în valoare totală de 83 de milioane de euro, pentru a fi stimulaţi să-şi continue studiile.

Nu mai puţin de 155 de milioane de euro vor fi alocaţi pentru sprijinirea studenţilor defavorizaţi şi pentru doctoranzi în antreprenoriat, pentru corelarea ofertelor educaţionale cu piaţa muncii.

De asemenea, pentru a răspunde nevoii de aliniere a ofertei educaţionale cu piaţa muncii, 6,4 milioane euro vor fi alocaţi pentru implementarea unui studiu prin care vor fi identificate profesiile emergente, precum şi pentru o cercetare sociologică care să măsoare angajabilitatea absolvenţilor de studii superioare.

Nu în ultimul rând, pentru că un învăţământ performant poate fi realizat doar în prezenţa unor profesori performanţi, prin Programul Operaţional Capital Uman va fi alocată suma de 63,72 milioane de euro, pentru creşterea calităţii învăţământului profesional şi tehnic românesc. Astfel, vor fi create stagii de formare pentru profesorii din învăţământul profesional, iar partenerii economici vor beneficia de subvenţii atractive pentru a se implica în procesul de formare profesională.

Schimbarea drastică prin care va trece în următorii ani economia mondială nu are dreptul să prindă România nepregătită. Ţara noastră trebuie să devină compatibilă cu noua realitate generată de progresul tehnologic, iar actualul Guvern PSD întreprinde toate măsurile necesare pentru ca acest lucru să se întâmple.

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu:

"Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecţie a elevilor"

Sistemul de învăţământ din ţara noastră constituie o componentă importantă a dezvoltării societăţii, iar elevii, cei care vor avea grijă de România de mâine, au nevoie de un mediu sănătos şi liniştit, în care să-şi poată dezvolta aptitudine.

Nu rare au fost cazurile în care am urmărit, în mass-media, reale mostre ale unui comportament nedemn din partea profesorilor, uneori gesturi de violenţă fizică sau verbală faţă de elevi. Graţie tehnologiei de care beneficiem în momentul actual, aceste cazuri sunt mai uşor de observat şi de raportat, faţă de acum mulţi ani, când aceste cazuri rămâneau îngropate, iar dascălii continuau să aibă comportamente nelalocul lor, la catedră. Din păcate, în multe dintre cazuri, cei care fac abuzuri de o asemenea natură sunt protejaţi de colegi, iar conducerea unităţii de învăţământ nu are acordul Consiliului de administraţie pentru a solicita un examen medical complet şi complex. Acest lucru împiedică luarea unor măsuri concrete, după caz, îndepărtarea persoanei respective de a mai avea contact cu elevii sau cu mediul de învăţământ.

Colegii senatori de la Partidul Social Democrat s-au gândit la modificarea Legii educaţiei naţionale, astfel încât angajaţii din învăţământ care greşesc în exercitarea meseriei lor să poată fi evaluaţi, fără ca alte persoane şi instituţii să intervină. Concret, conform propunerii legislative, sesizările ar urma să fie făcute de unul sau mai mulţi factori implicaţi - angajaţi, părinţi, elevi, parteneri sociali, organizaţii sindicale etc. - direct la Inspectoratul şcolar de care aparţine unitatea de învăţământ, pentru ca angajatul să poată fi evaluat corect din punct de vedere psihocomportamental. În plus, să nu uităm că există inclusiv cazuri în care angajaţi din învăţământ obţin, prin metode mai puţin ortodoxe, documentele medicale care le permit să predea. Prin aceste modificări, astfel de comportamente ar fi descurajate şi, să sperăm, ar fi uşor, uşor eliminate.

Nu vreau să închei fără a spune că, dincolo de utilitatea pe care o are această propunere, în cazul în care s-ar produce un abuz, aceasta este şi o metodă de prevenţie. Este foarte posibil ca angajaţii din învăţământ să îşi revizuiască atitudinea şi să se gândească de două ori la metodele pe care le aplică atunci când lucrează cu copiii. Şcoala trebuie să fie o instituţie unde elevii să meargă cu drag şi nu cu frică.

Domnul Eugen Tomac:

Astăzi se împlinesc 101 ani din momentul în care Sfatul Ţării de la Chişinău a hotărât, pe 27 martie 1918, Unirea provinciei Basarabia cu România.

Întâmplarea face ca această zi simbolică să fie cea în care am decis să îmi depun candidatura, pentru a deschide, împreună cu preşedintele Traian Băsescu, lista Partidului Mişcarea Populară la alegerile pentru Parlamentul European.

Este o zi specială pentru mine şi mă bucur că tocmai astăzi, în zi de sărbătoare naţională, am ales să fac şi acest pas.

În urmă cu zece ani am ales să intru în politică, pentru a aduce în viaţa publică românească o altă abordare a problematicii apropierii celor două state româneşti, una oficială, instituţională. Prima întâlnire cu electoratul a fost la alegerile parlamentare din 2008, când m-am prezentat în faţa cetăţenilor cu îndemnul "Basarabia, cetăţenia este dreptul tău!"

A fost un strigăt pentru dreptate faţă de românii abandonaţi dintre Prut şi Nistru. Mi-am propus să deblochez procesul de redobândire a cetăţeniei. Nimeni nu credea că voi reuşi, însă eu am crezut şi chiar am reuşit. Dacă în perioada anilor 2000-2008 cetăţenia română a fost obţinută de aproximativ 300 de persoane, din 2009 până în 2019, aproximativ un milion de români de la est de Prut au redevenit cetăţeni ai României. Obiectiv atins!

Deşi obţinusem peste 50% din voturile cetăţenilor români din Basarabia în 2008, fiind primul în preferinţele electorilor, nu reuşisem să conving toate statele din diaspora şi, prin urmare, am pierdut mandatul de deputat.

Am continuat însă să promovez acel mesaj în mod asumat, instituţional, în calitate de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe în anul 2009. Apoi, în calitate de secretar de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni în Guvernul României în perioada 2010-2012, am reuşit să aduc problematica relaţiei cu românii din întreaga lume la nivel de prioritate a statului român.

În 2012, am ales să plec din funcţia de consilier al preşedintelui Băsescu la Palatul Cotroceni şi m-am reîntâlnit cu cetăţenii în cadrul alegerilor parlamentare din 2012. De data aceasta, sprijinul acordat de românii dintre Prut şi Nistru a fost hotărâtor. Peste 82% dintre cei care au ieşit la vot mi-au acordat încrederea. Acest lucru mă onorează şi mă motivează şi astăzi.

Pentru prima dată, mesajul Unirii celor două state româneşti a primit sprijinul electoral, lucru care m-a responsabilizat şi m-a obligat să acţionez zi de zi cu mult curaj în această direcţie.

Am reuşit multe în calitate de deputat, dar, de departe, cel mai mândru sunt de adoptarea Proiectului de Lege privind instituirea Zilei de 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România, ca zi de sărbătoare naţională. Astăzi am conştiinţa împăcată că am reuşit să fac ceva important pentru ţara mea şi pentru semenii ei.

După o lungă şi importantă bătălie instituţională, am reuşit, împreună cu preşedintele Traian Băsescu, să ridicăm subiectul Unirii celor două state româneşti la nivel de obiectiv de ţară.

Anul trecut, pe 27 martie, la aniversarea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Parlamentul a votat un document prin care România îşi asumă drept obiectiv de ţară Unirea Republicii Moldova cu România, atunci când şi cetăţenii de peste Prut o vor dori.

Unirea se va întâmpla, este singura soluţie pentru viitorul Republicii Moldova, dar acest obiectiv trebuie susţinut instituţional şi explicat cu răbdare. Este o muncă titanică, un obiectiv pentru care avem nevoie de aliaţi. De aceea, am ales să candidez pentru Parlamentul European, pentru a duce acest mesaj, împreună cu preşedintele Băsescu, la Bruxelles.

PMP este singura formaţiune care are o identitate politică bine conturată. Avem încă mult de muncă pentru a reuşi să obţinem şi în Europa acelaşi sprijin pentru Unire pe care îl avem astăzi în ţară, după zece ani de muncă continuă.

Va mulţumesc tuturor celor care aveţi încredere în mine şi vă asigur că voi rămâne acelaşi om devotat unui proiect politic în reuşita căruia cred sincer şi pentru care muncesc zi de zi!

Astăzi, mai important decât orice este să fim "Uniţi în Europa!"

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Îndrăzneşte să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!"

Deşi PSDragnea a vândut nenumărate iluzii în campaniile electorale trecute şi a promovat, ulterior, o serie impresionantă de promisiuni pompoase în Programul său de guvernare, referitoare la creşterea pensiilor, la scăderea taxelor şi a impozitelor, dar şi la efectuarea investiţiilor pe bandă rulantă, nu s-a întâmplat nimic din toate acestea.

În plus, asigurarea dată în scris de domnul Dragnea, pe la toate emisiunile TV, cum că rata absorbţiei fondurilor europene va creşte spectaculos în mandatul guvernelor sale, generând dezvoltare prin nenumărate proiecte implementate, nu are nicio legătură cu realitatea din teren, lucrurile stând exact pe dos.

Astfel, în numai doi ani, nu numai că nu aţi reuşit să îmbunătăţiţi nivelul de trai al românilor, aşa cum le-aţi promis solemn când le-aţi acaparat voturile, dar aţi reuşit să-i sărăciţi şi mai tare, devalorizând peste aşteptări toate creşterile salariale acordate şi, mai mult decât atât, determinând o evoluţie a ratei inflaţiei extrem de mare, chiar cea mai mare din Uniunea Europeană, care a ars rapid veniturile majorate ale românilor şi a aruncat în derizoriu tot ce s-a realizat în anii anteriori!

În acest sens, stau dovadă, negru pe alb, datele statistice care arată clar că numai în ultimele trei luni mai multe categorii de produse şi servicii s-au scumpit cu mult peste medie. Creşteri fulminante de preţuri regăsim la cartof, un aliment de bază al românilor, al cărui preţ a urcat cu 21% în intervalul decembrie 2018 - februarie 2019, la legumele şi conservele din legume, al căror preţ este mai mare cu 15,77%, la citrice şi alte fructe meridionale, mai scumpe cu 5,53%, dar şi la fructele proaspete, fructele şi conservele din fructe în general, al căror preţ este mai mare cu peste 5%. Şi preţul pâinii şi al produselor de franzelărie şi al specialităţilor este mai mare cu 1,27%. De asemenea, carburanţii s-au scumpit cu 2,66%, serviciile de apă, canal şi salubritate, cu 1,9%, şi serviciile de telefonie cu 2,04%, într-un timp foarte scurt.

Analiza datelor statistice reale, şi nu a celor inventate în laboratoarele PSDragnea, demonstrează, în mod indubitabil, incapacitatea acestui partid de a guverna, acaparat de nonvalori, şi arată limpede că politicile promovate de acesta conduc România doar spre faliment, sărăcie şi subdezvoltare, dacă lucrurile nu vor fi stopate la timp.

Mărturie în acest sens stau deficitele bugetare şi economice, nivelul ridicat al inflaţiei şi suprataxarea intempestivă a unor sectoare economice, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul O.U.G. nr. 114/2018, care nu au generat deloc efecte pozitive, ci au condus la creşterea riscului de ţară şi la creşterea costurilor la care se împrumută statul român. Deci politicile PSDragnea nu duc la evoluţie şi stabilitate economică şi, implicit, la bunăstare pentru cetăţenii acestei ţări!

Domnilor guvernanţi ai PSD-ALDE,

Cifrele reale arată că ceea ce aţi dat cu o mână românilor luaţi deja cu trei din buzunarele lor, în urma deciziilor proaste şi incalificabil de iresponsabile pe care le-aţi luat de când aţi preluat din nou guvernarea, şi anume, din ianuarie 2017 şi până în prezent!

Domnul Mihăiţă Găină:

"Creşterea economiei României va înclina balanţa deciziilor Uniunii Europene"

Creşterea economiei României înregistrată în ultimii doi ani va determina o influenţă mai mare a ţării noastre în luarea tuturor deciziilor, în viitor, la nivelul Uniunii Europene. Indiferent de Brexit şi de numărul de mandate de europarlamentari care va creşte sau se va conserva, forţa economică a României se va reflecta cu certitudine în hotărârile forurilor europene. Aşadar, creşterea economică pentru România va însemna încă un plus de bunăstare pentru toţi românii, dar şi o recunoaştere a eforturilor noastre interne şi pe plan internaţional.

Sunt cele mai clare şi sigure perspective, pentru că ţara noastră a întrecut şi Portugalia, în ceea ce priveşte economia. Iar următoarea ţintă a guvernării PSD este depăşirea creşterii economiei pe care o înregistrează Republica Cehă. Potrivit datelor Eurostat, în 2016, România era cea de-a 17-a ţară din punctul de vedere al economiei, cu un PIB de 170,4 miliarde de euro. Imediat cum a preluat guvernarea, la fel ca de fiecare dată, PSD a generat creştere economică pentru România, astfel că am întrecut Grecia. Dacă în 2017 înregistram această nouă performanţă, astăzi, datele oficiale Eurostat arată că România a depăşit şi Portugalia, încă de anul trecut. Concret, PIB-ul intern a atins 202 miliarde de euro, în timp ce Portugalia a înregistrat 201,5 miliarde de euro, iar Grecia, 184,7 miliarde de euro.

Pentru a alunga orice dubiu, voi explica acest fenomen de creştere a economiei.

Măsurile din Programul de guvernare au stimulat economia, astfel încât România a produs mai mult cu 31,7 miliarde de euro în ultimii doi ani. În paralel, în acelaşi interval de timp, economia Portugaliei a produs mai mult cu 15 miliarde de euro, iar cea a Greciei cu 8,2 miliarde de euro. De asemenea, guvernarea PSD a plasat statul român, graţie creşterilor Produsului Intern Brut, în fruntea unor ţări precum Belgia, cu +26 de miliarde de euro, Republica Cehă cu +31 miliarde de euro, Danemarca cu +15 miliarde de euro, Austria cu +29,8 miliarde de euro, Ungaria cu +18 miliarde de euro, Slovacia cu +9 miliarde de euro, Suedia cu +3,9 miliarde de euro şi alte încă 13 ţări membre ale Uniunii Europene. Nu este deloc de neglijat acest adevărat salt economic, ca să nu-l numesc un nou record, care trebuie adus la cunoştinţă românilor de bună-credinţă, bulversaţi, de multe ori, de fumigenele fataliste ale opoziţiei privind ipoteticul şi deloc sustenabilul blocaj economic viitor.

Am mai explicat, în luările mele de cuvânt anterioare, resorturile care au condus la această creştere economică internă şi, tocmai din acest raţionament, vreau să nominalizez numai succesele din domeniul agricol. Acestea au generat şi dezvoltarea altor activităţi lucrative, cum ar fi comerţul, industria morăritului şi exporturile de cereale sau de produse finite rezultate din grâne.

România a exportat anul trecut cereale în valoare totală de 1,018 miliarde de euro în ţările Uniunii Europene, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Peste jumătate din aceste exporturi, respectiv 577,9 milioane de euro, au avut ca destinaţie ţări cu tradiţie agricolă, cum ar fi Spania, Italia şi Germania. În Spania au fost exportate, în 2018, cereale în valoare de 255,3 milioane de euro, în Italia 202,2 milioane de euro şi în Germania 120,4 milioane de euro. Pe lângă această cifră, şi-au adus aportul şi exporturile produselor industriei morăritului, în valoare de 10,9 milioane de euro către o parte dintre statele comunitare.

Aşadar, stimaţi colegi şi dragi români, lansez un apel către dumneavoastră, prin care vă cer să aveţi în vedere, când auziţi acuzele nefondate ale opoziţiei la adresa guvernării PSD, că se duce o campanie electorală destul de murdară. Se aruncă foarte uşor cu vorbe goale, ca să nu le numesc minciuni gogonate, menite doar să prejudicieze imaginea guvernării. Din lipsă de probe, aceste fumigene au o frecvenţă de-a dreptul halucinantă, tocmai ca să capete valenţele unor arme electorale performante. Numai că noi, cei de la PSD, ridicăm, prin măsuri concrete, nivelul de trai al populaţiei şi generăm creştere economică viabilă, confirmată de studiile instituţiilor financiare interne şi internaţionale, şi nu producem perdele de fum cu miros electoral precum opoziţia.

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Guvernul să se pună cu burta pe Cartea Funciară!"

Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară a fost instituit prin Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7 din anul 1996, în scopul înregistrării gratuite a imobilelor într-un sistem integrat, al realizării planului cadastral al imobilelor şi deschiderii cărţilor funciare la nivelul tuturor unităţilor administrativ­teritoriale.

A trebuit să treacă nu mai puţin de 19 ani până când, prin Hotărârea nr. 294/2015, Guvernul României să aprobe Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015-2023. Dar până la realizarea unui inventar complet al tuturor proprietăţilor imobiliare, finalizarea înregistrării terenurilor agricole şi deschiderea gratuită a cărţilor funciare pentru toate proprietăţile din România mai este cale lungă, iar rezultatele de etapă nu sunt deloc încurajatoare.

Conform acestui ultim act normativ, înregistrarea sistematică a imobilelor urma să se realizeze în cadrul unui proces complex, care includea, în principal, realizarea de campanii de informare şi conştientizare publică a proprietarilor, respectiv a posesorilor şi a altor deţinători, identificarea imobilelor, a titularilor drepturilor reale şi a posesorilor acestora, realizarea de măsurători cadastrale, colectarea actelor juridice de la deţinători, integrarea şi prelucrarea datelor şi întocmirea documentelor cadastrale, afişarea publică, în condiţiile legii, a documentelor cadastrale, înregistrarea şi soluţionarea cererilor de rectificare a documentelor tehnice ale cadastrului, inclusiv în ceea ce priveşte contestarea calităţii de posesor, actualizarea documentelor cadastrale şi deschiderea cărţilor funciare, emiterea şi plata certificatelor de moştenitor, a certificatelor de moştenitor suplimentar, a certificatelor de legatar şi a certificatelor de vacanţă succesorală, întocmite cu privire la imobile ce au făcut obiectul înregistrării sistematice, în termenele şi condiţiile prevăzute de art. 9 alin. (7)-(9) din lege.

Cu toate acestea, din informaţiile diseminate pe site-ul propriu, de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, rezultă că, la data de 01 martie 2019, deci după 23 de ani de la adoptarea Legii nr. 7/1996, din totalul de 3.181 UAT-uri din România, au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în integralitate doar în 61 dintre acestea, ceea ce reprezintă mai puţin de 2% din obiectiv.

Chiar dacă aceeaşi sursă menţionează că, în prezent, sunt în derulare lucrări de înregistrare sistematică în 2.386 UAT-uri, nu se precizează nimic despre stadiul fizic al acestora şi nici despre restul de 734 UAT-uri, în care probabil acestea nici nu au început.

În condiţiile în care Programul Operaţional Regional susţine implementarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, prin proiectul major "Creşterea gradului de acoperire şi incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România", este imperios necesară asumarea şi aplicarea unui pachet de măsuri pentru accelerarea derulării activităţilor specifice, în vederea clarificării regimului juridic al tuturor proprietăţilor imobiliare până la finalul actualului ciclu de finanţare 2014-2020.

Altminteri, cadastrarea gratuită va rămâne un vis neîmplinit al tuturor românilor şi o temă (e)ternă a viitoarelor campanii electorale.

Doamna Claudia Gilia:

"Referendumul propus de preşedinte este inutil, scump şi de faţadă!"

Dacă Iohannis vrea un referendum, atunci să mai aştepte câteva luni până când românii vor face dreptate la alegerile prezidenţiale. Ceea ce propune în acest moment nu este altceva decât o campanie electorală făţişă pentru el şi ai lui! Speră că, organizând acest referendum, va aduce mai multă lume la vot pentru PNL şi cetăţenii vor avea impresia că a făcut ceva pentru popor. Greşit! Şi nu mai este mult până când se va convinge de acest lucru.

Tot ce a făcut în cei 5 ani de mandat a fost să dea cu băţul prin gard către Guvern, adică să blocheze guverne, miniştri, proiecte ale unor legi importante şi chiar să pună piedici economiei ţării, prin refuzul de a promulga bugetul de stat, prin diverse şiretlicuri electorale. A promis românilor, acum 5 ani, că nu este un politruc şi că vrea "normalitate".

Însă, "pas cu pas" a distrus toate atribuţiile preşedintelui României.

Preşedintele trebuia să-şi exercite funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, pentru a garanta respectarea Constituţiei şi a asigura funcţionarea instituţiilor. Nu a mediat, ci a instigat. Nu a garantat nimic, a discreditat majoritatea acţiunilor întreprinse de instituţiile statului.

Preşedintele României trebuia să reprezinte statul român şi să fie garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Nu a reprezentat pe nimeni în afara ţării, ci doar propriile interese de "turist de lux". Iar când a ajuns în străinătate, a acţionat ca un copil pârâcios şi invidios, a defăimat şi a denigrat România şi pe români.

Preşedintele României s-a comportat ca preşedintele PNL. Aţi încălcat Constituţia, domnule preşedinte! Aţi fost trimis la Cotroceni să-i reprezentaţi pe toţi românii, nu doar pe PNL-işti, USR-işti şi REZIST!

Aşadar, nu cred că este nevoie de un referendum pentru a vedea ce susţinere are Klaus Iohannis. Cred că mai putem aştepta câteva luni, pentru a-i lăsa pe români să-i dea o evaluare corectă după 5 ani de stat degeaba pe dealul Cotroceniului.

În plus, la alegerile pentru Parlamentul European se va vedea foarte clar că românii vor să pună capăt denigrării şi defăimării ţării în Legislativul european.

La Bruxelles trebuie să trimitem oameni bine pregătiţi profesional şi gata să se lupte pentru interesele României!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Rolul fundamental al tinerilor noştri excepţionali, în dezvoltarea naţiunii"

În toate ţările democratice, tinerii supradotaţi constituie o resursă umană extrem de valoroasă, fiind consideraţi baza dezvoltării naţiunilor. Ei sunt garanţia progresului unui stat, a locului pe care acesta îl ocupă şi îl va ocupa în viitor în competiţia cu celelalte ţări ale lumii. Ei sunt cei care, prin contribuţia lor inovatoare în domenii precum ştiinţa, tehnologia, arta, cultura, informatica sau antreprenoriatul, dau acelei ţări posibilitatea nu doar de a răspunde provocărilor aduse de globalizare sau regionalizare, ci şi de a declanşa oportunităţi prin care statul să participe la beneficiile pozitive ale acestor procese.

Consiliul Europei, prin Recomandarea 1248/1994, susţine că educaţia este un drept uman fundamental, care trebuie adaptată fiecărui individ. Acest fapt nu înseamnă privilegierea un anumit grup în defavoarea altuia, ci atrage atenţia asupra oferirii oportunităţilor educaţionale specifice, care să permită tinerilor cu abilităţi deosebite să îşi dezvolte la maximum potenţialul disponibil. Este şi cazul tinerilor supradotaţi, capabili de performanţe intelectuale şi profesionale înalte, din toate domeniile de activitate.

În acest moment, România are nevoie de aceşti tineri, aici, acasă. Nu ne mai putem permite prelungirea exodului creierelor, nu ne mai permitem ca de inteligenţa sclipitoare a tinerilor noştri să beneficieze alte ţări. Este timpul ca tinerii noştri supradotaţi să rămână, iar cei deja plecaţi să se întoarcă. Ei trebuie să beneficieze aici, în ţară, de un mediu educaţional propice, pentru a le stimula abilităţile la capacitate maximă, şi care să răspundă nevoilor speciale de instruire!

Consider că se impune crearea unui sistem de educaţie diferenţiată la nivel formal, nonformal şi informal, prin promovarea iniţiativei, a spiritului întreprinzător şi a creativităţii tinerilor supradotaţi în toate domeniile de activitate. De asemenea, prin încurajarea participării active la procesul decizional, aceşti tineri îşi vor putea dobândi şi dezvolta competenţele, cunoştinţele şi abilităţile care să-i stimuleze să devină lideri într-o Românie europeană.

În concluzie, identificarea şi susţinerea acestor tineri constituie o obligaţie şi o responsabilitate pe care trebuie să ni le asumăm cu toţii, atât clasa politică, cât şi societatea civilă. Această necesitate nu este motivată de raţiuni subiective, respectiv pentru a le oferi vreun beneficiu suplimentar acestor tineri excepţionali, ci are pur şi simplu scopul general obiectiv al progresului şi dezvoltării societăţii româneşti în ansamblu.

Un tânăr supradotat va reuşi oricum în viaţă. Însă, dacă statul le creează condiţiile optime necesare, aceşti tineri pot fi de folos unor cauze nobile şi unei naţiuni întregi, pentru ca România să devină cu adevărat o ţară de prim rang în Uniunea Europeană!

Domnul Florică Ică Calotă:

"Creşterea forţei de muncă în agricultură"

Fermierii care angajează cel puţin doi tineri vor beneficia de un sprijin financiar lunar, în cadrul unui program cu o valoare de 30 de milioane de lei, potrivit unui proiect de act normativ pus în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

România este una dintre ţările europene cu un potenţial ridicat în sectorul agricol, având a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările Uniunii Europene.

Potrivit Eurostat, în România forţa de muncă ocupată în agricultură este de 1,6 milioane de persoane, ocupând locul al doilea după Polonia. Cu toate acestea, 85% din totalul forţei de muncă din agricultură este nesalariată, lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă.

Confruntat cu o rată a sărăciei deosebit de ridicată, de peste 54%, mediul rural nu deţine elementele de atractivitate necesare pentru menţinerea tinerilor la sat, fapt care a condus la îmbătrânirea populaţiei ocupate în agricultură şi implicit la o criză a forţei de muncă ocupate în sectorul rural.

Prin Legea nr. 336/2018, a fost adoptat Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Scopul acestui Program îl constituie crearea de noi locuri de muncă, reprezentând un instrument activ în vederea atragerii tinerilor către munca în agricultură, acvacultură şi industria alimentară.

Programul vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură şi industria alimentară, în vederea angajării, cu normă întreagă, a tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puţin de 12 luni.

Angajatorul fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului beneficiază de următorul sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană astfel angajată:

a) 1.000 de lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură şi/sau industrie alimentară;

b) 750 de lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum şi cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare;

c) 500 de lei pentru persoanele fără studii.

Tânărul beneficiar al Programului, care a fost angajat în condiţiile prezentei legi, beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe venit aferent salariului brut, stabilit potrivit contractului individual de muncă încheiat în cadrul Programului.

Programul va contribui la creşterea forţei de muncă în agricultură, acvacultură şi industria alimentară cu aproximativ 3.000 de persoane, pentru anul 2019, tineri beneficiari ai programului cu studii superioare, cu studii medii de specialitate, precum şi cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare şi fără studii, contribuind la reîntinerirea forţei de muncă, precum şi la reducerea şomajului în rândul tinerilor din mediul rural.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"În perioada 20-22 martie 2019, la Piteşti, s-a desfăşurat «Reuniunea Directorilor privind Managementul Chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendinţă de solidaritate pe care ţara noastră doreşte să o aducă printre actorii europeni, în privinţa politicilor de mediu"

Este cert că substanţele chimice sunt parte integrantă a industriei, însă, utilizate în exces, pot fi extrem de dăunătoare. În perioada 20-22 martie 2019, s-a desfăşurat la Piteşti, "Reuniunea Directorilor privind Managementul Chimicalelor", o iniţiativă în premieră, propusă de România, care va fi cu siguranţă continuată şi de alte state europene.

Acest eveniment a adunat reprezentanţi ai industriei chimicalelor din România şi din Uniunea Europeană, scopul Reuniunii fiind acela de a conştientiza şi de a facilita punerea în practică a legislaţiei europene în ceea ce priveşte gestiunea substanţelor periculoase.

Printre temele discutate în cadrul întrunirii, au fost: economia circulară sau tehnici şi metode de integrare a substanţelor periculoase, astfel încât să nu afecteze mediul; tendinţele politicilor Uniunii Europene privind substanţele chimice; situaţia prezentă din domeniu şi noi etape, materiale şi nanotehnologii, servicii de reciclare şi păstrare a substanţelor periculoase. Pentru că Reuniunea s-a desfăşurat în România, s-a luat în discuţie şi contribuţia industriei de ciment din România la economia circulară, precum şi industria de hidrogen din ţara noastră şi cea din Uniunea Europeană.

Această Reuniune este foarte importantă, deoarece a facilitat continuitatea şi aplicabilitatea dialogului dintre reprezentanţi ai industriei din România şi ai altor state europene, precum şi ai Agenţiei Europene de Chimicale. Ştim foarte bine că printre motto-urile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene este convergenţa, o Europă mai convergentă în interesele sale, mai sigură din toate punctele de vedere, economic, social şi financiar, dar şi o Europă actor global puternic şi sigur pe valorile sale. Acestea denotă o tendinţă de solidaritate, pe care ţara noastră doreşte să o aducă între actorii europeni, şi care poate fi creată doar în jurul unor proiecte eficiente care să ducă la iniţierea şi impunerea de noi standarde în politicile Uniunii Europene. Iar politica de mediu este o provocare pentru Europa. Statele europene trebuie să facă paşi concreţi în elaborarea unui management eficient al substanţelor chimice. Iar ţara noastră foloseşte această oportunitate de a contribui eficient la viitorul european, prin întruniri care să ducă la crearea unei noi infrastructuri pentru un mediu sănătos.

În acest sens, "Reuniunea Directorilor privind Managementul Chimicalelor" a scos în evidenţă necesitatea creării unei platforme europene care să reunească la discuţii şi analize diferite instituţii abilitate pe probleme de mediu şi mai ales pe gestiunea substanţelor chimicale, o platformă la care să contribuie reprezentanţi ai industriei, cercetării şi mediului academic.

Astfel de evenimente contribui, pe de o parte, la o mai mare vizibilitate a ţării noastre în Europa, iar pe de altă parte, ele reprezintă acţiuni concrete pentru evoluţia durabilă a politicilor Uniunii Europene privind anumite aspecte cruciale, cum sunt cele de mediu, care necesită iniţiativă, cooperare, viziune şi aplicabilitate.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Brexit - Memorandumul privind reglementarea statutului cetăţenilor britanici rezidenţi în România"

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 19 martie 2019, un Memorandum privind reglementarea statutului cetăţenilor britanici rezidenţi în România, în situaţia retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără acord. În continuare, incertitudinea legată de deznodământul procesului Brexit continuă să marcheze agenda europeană, dar Executivul ţării noastre face efortul necesar ca, pe întreaga durată a acestui proces, cetăţenilor să le fie protejate drepturile.

De asemenea, România s-a asigurat, pe tot parcursul negocierilor, că drepturile cetăţenilor români care locuiesc în Marea Britanie vor fi respectate. De altfel, Executivul României a primit în acest sens asigurări din partea Guvernului britanic.

De cealaltă parte, toţi cetăţenii britanici din România trebuie să poată continua să locuiască, să muncească şi să studieze în ţară, fără a întâmpina dificultăţi. În acest sens, Guvernul României a adoptat un Memorandum care pune bazele modificărilor legislative, necesare pentru a atinge acest deziderat. Documentul prezintă abordarea României în perspectiva protejării drepturilor cetăţenilor britanici din România. Aceste drepturi sunt garantate, respectând principiul reciprocităţii faţă de tratamentul aplicabil cetăţenilor români de către Marea Britanie.

Astfel, toţi cetăţenii britanici care se aflau în România înainte de data retragerii vor avea în continuare drept de şedere pe teritoriul ţării. Pentru a reglementa statutul cetăţenilor britanici care au beneficiat de libera circulaţie pe teritoriul României, va fi creat un regim juridic temporar special.

Memorandumul oferă şi clarificări suplimentare în privinţa statutului cetăţenilor britanici în ceea ce priveşte accesul la educaţie, asigurările sociale, de sănătate, permisele de conducere şi dreptul de proprietate asupra terenurilor. În urma adoptării schimbărilor vizate, toţi cetăţenii britanici care şi-au exercitat dreptul la liberă circulaţie în România, înainte de data retragerii, vor putea să beneficieze, în mare măsură, de aceleaşi drepturi ca până acum.

Acordul de retragere rămâne cel mai bun instrument care asigură o retragere ordonată şi protejează pe deplin drepturile cetăţenilor, garantând în acelaşi timp şi o certitudine juridică pentru mediul de afaceri.

Acordul negociat este cel mai bun şi singurul acord posibil. În contextul actual, este esenţial ca Guvernul să continue pregătirile interne, pentru a răspunde de o manieră adecvată oricărui scenariu care se va concretiza în perioada următoare.

Domnul Ioan Balan:

"De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?"

Una dintre cele mai arzătoare probleme ale românilor, încă nerezolvată după 30 de ani de la căderea comunismului, este starea serviciilor publice de sănătate. Dacă în urmă cu trei decenii nu era niciun sat, comună sau oraş din România în care să nu existe un dispensar şi cel puţin un medic specialist şi o asistentă, astăzi, spitalele şi clinicile sunt aproape toate la oraş, iar numărul medicilor, în loc să crească, continuă să scadă de la o zi la alta.

În 22 de ani în care s-a aflat la guvernare, PSD nu a fost în stare să construiască niciun spital nou şi nici să le modernizeze pe cele existente, ci a continuat politicile păguboase la adresa oamenilor aflaţi în suferinţă. Singurele spitale care mai funcţionează în ţară sunt cele întreţinute prin grija autorităţilor locale, a consiliilor judeţene sau a primarilor gospodari. În rest, prin spitalele din reţeaua Ministerului Sănătăţii niciun politician PSD nu are curajul să treacă pragul, fie de teamă să nu intre cu o boală şi să iasă cu două boli, fie să nu-i cadă tencuiala în cap. În ţara condusă de PSD, asociaţiile nonprofit construiesc spitale şi modernizează maternităţi din banii strânşi din donaţiile cetăţenilor, în vreme ce Guvernul nu este în stare să asigure nici măcar medicamente, dezinfectanţi şi pansamente.

Preşedinţii Băsescu şi Iohannis, atunci când au întâmpinat probleme de sănătate, nu au ezitat să meargă în spitalele româneşti de stat, să se trateze sau să se opereze. Vorbim despre spitalele la care sunt condamnaţi să se trateze cei 19 milioane de români rămaşi în ţară. În schimb, liderii PSD, chiar dacă au promis construirea de spitale noi, regionale, chiar dacă au promis aparatură modernă şi dotări de ultimă generaţie, atunci când dau de greu, fug de rup pământul de spitalele româneşti de stat. Să nu uităm că Victor Ponta a fugit tocmai la Istanbul să se trateze, Tăriceanu tocmai în Franţa, în vreme ce Liviu Dragnea a fost consiliat de miniştrii săi ca nici măcar să nu treacă prin faţa vreunui spital de stat românesc, dacă se simte rău, ci să meargă direct la unul privat, căci acolo-i mai curat, iar dotările sunt net superioare.

Vreau să fiu bine înţeles. Le doresc sănătate tuturor celor care se confruntă cu probleme de sănătate, oricum s-ar numi ei! Însă nu putem trece cu vederea că fuga politicienilor PSD de spitalele de stat este cea mai clară dovadă că aceştia au eşuat cu totul în a aduce bunăstare în viaţa românilor. Dacă ei, care guvernează ţara de 7 ani neîntrerupt, nu au încredere în spitalele de stat, atunci avem confirmarea clară că ştiu bine de ce fug! Ştiu că un român simplu, chiar dacă-i bolnav, trebuie să îndure cozile interminabile pe la cabinete sau să aştepte ore bune ambulanţele învechite care defectează pe drum către pacient. Cei din PSD ştiu bine că românul de rând aşteaptă cu lunile până îi vine rândul să facă analize decontate de Casa de sănătate, că trebuie să facă zeci sau sute de kilometri să facă un RMN sau să aştepte luna următoare să-şi cumpere reţeta cu medicamente compensate. PSD-iştii ştiu că în spitalele administrate de Guvern mişună gândacii şi rozătoarele, dezinfectanţii sunt apă de ploaie, iar pacientul vine cu tratamentul în buzunar, de acasă. Acesta este motivul pentru care ei fug de spitalele de stat din România. Ştiu şi nu fac nimic!

Dacă PSD-ALDE ar fi guvernat bine, atunci Liviu Dragnea şi ceilalţi lideri PSD s-ar fi înghesuit să taie panglici la spitalele noi şi curate şi să fie ei primii care beneficiază de servicii de sănătate moderne! Cum să nu fii mândru de un lucru nou şi bun pe care tu l-ai construit? Din păcate, ei au mai adăugat peste 120 de miliarde de lei la datoria publică a românilor şi nici măcar vopseaua de pe pereţii spitalelor nu au schimbat-o. Au îngropat ţara în datorii, iar spitale nu avem, autostrăzi nu avem, şcolile sunt tot mai puţine, iar veniturile cetăţenilor au fost măturate de creşterile de preţuri. Nici nu vreau să mă gândesc cine i-ar mai fi tratat pe oamenii din judeţ, dacă o mână de primari suceveni nu s-ar fi străduit să ţină în picioare micile spitale orăşeneşti şi să-i convingă pe medici să nu plece în străinătate.

Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat cu noi, la Suceava, dacă Gheorghe Flutur nu s-ar fi încăpăţânat să refacă Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ioan cel Nou", aproape din temelii. Dintr-un spital judeţean învechit, şubrezit, fără minime dotări şi fără medicamente, în care îţi era frică să intri, graţie managerului Vasile Rîmbu şi preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, astăzi avem la Suceava cel mai modern spital din ţară şi unul dintre cele mai moderne spitale din Europa. Orice pacient care intră astăzi în Spitalul Judeţean Suceava nu va crede că este în România, căci totul este nou, accesul în secţii este numai pe bază de cartelă, dotările sunt de ultimă generaţie, medicamentele sunt suficiente, iar medicii nu duc lipsă de nimic.

Vasile Rîmbu şi Gheorghe Flutur au demonstrat, din nou, că omul sfinţeşte locul. Şi, pentru că tot ne apropiem de Sfintele sărbători de Paşte, îi provoc şi pe managerii altor spitale judeţene, pe ministrul sănătăţii sau preşedinţii de consilii judeţene din alte părţi ale ţării să vină la Suceava şi să "ia lumină" din munca celor doi. Să vină să se inspire şi să vadă cu ochii lor cum, prin muncă multă şi investiţii serioase, poţi să faci dintr-o ruină unul dintre cele mai performante spitale din ţară şi din străinătate, în care astăzi se fac operaţii în premieră.

Dacă am fi rămas cu toţii la mâna Guvernului PSD-ALDE, niciun bucovinean nu ar fi avut unde să meargă la medic pe o distanţă de peste 100 de kilometri! Nu ştiu dacă ne mai trebuia o dovadă în plus să spunem, încă o dată, PSD-ALDE a eşuat la guvernare, după ce i-a păcălit pe oameni cu promisiunea unei vieţi mai bune!

Domnul Cornel Itu:

"Combaterea violenţei domestice"

Violenţa domestică a devenit un fenomen de proporţii îngrijorător, în ultimul timp. Pentru combaterea acestui fenomen, premierul Viorica Dăncilă susţine Proiectul "Venus - «Împreună pentru o viaţă mai bună»", proiect care va fi finanţat cu fonduri europene în valoare de 11 milioane de euro, prin Programul Operaţional Capital Uman. Este o iniţiativă necesară, în condiţiile în care cazurile de violenţă domestică înregistrează o creştere îngrijorătoare. Un indicator care reflectă gravitatea acestui fenomen este numărul mare de decese cauzate de violenţa în familie. 1.374 de persoane şi-au pierdut viaţa în perioada 2009-2016, ca urmare a agresiunilor suferite.

Cu ajutorul acestor fonduri, vor fi realizate locuinţe sociale, organizate într-o reţea integrată la nivel naţional, în care victimele violenţei domestice să poată fi protejate, să primească asistenţă psihologică, juridică şi să locuiască o perioadă de timp, până când vor putea duce o viaţa normală şi independentă.

Combaterea violenţei în familie şi sprijinirea victimelor sunt imperative. Nu putem rămâne pasivi la ceea ce se întâmplă în societate şi trebuie să sprijinim proiectele de acest fel!

Domnul Costel Lupaşcu:

"101 ani de la Unirea Basarabiei cu România"

În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre un lucru esenţial pentru noi toţi, voi vorbi despre Ziua Unirii Basarabiei cu România.

Sfatul Ţării de la Chişinău a hotărât, pe 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România. Acest act istoric a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureş şi Crişana au decis, la rândul lor, Unirea cu Ţara, evenimentul de constituire a statului român modern al cărui centenar îl sărbătorim. În acest sens, Parlamentul României a făcut un prim pas de recunoaştere a importanţei acestei zile, prin adoptarea Legii nr. 36/2017 privind declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România, ca zi de sărbătoare naţională, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Unirea a venit atunci când toţi se aşteptau mai puţin, mai ales că Basarabia era, de mai bine de o sută de ani, din 1812, anexată Imperiului Ţarist, dar era încă populată în mare parte de români, care şi-au reîntregit neamul la 27 martie, prin decizia luată de Sfatul Ţării, de a uni Basarabia cu ţara noastră. Hotărârea a fost luată la Chişinău, în prezenţa premierului român Alexandru Marghiloman, cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 36 de abţineri, un document care avea să scrie una dintre cele mai importante file din istoria României. Evenimentul de la 27 martie 1918 a fost recunoscut mai apoi de Marile Puteri, prin Tratatul de Pace de la Paris, din 1920, iar Unirea cu România a ferit Basarabia de Războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale "terorii roşii" şi ale deportărilor către Gulag, aceasta fiind şi scopul Sfatului Ţării, al delegaţilor ruşi sau ucraineni care au votat Unirea. Şi, mai mult decât atât, decretul adoptat la Chişinău a fost primit cu mult entuziasm de românii de pretutindeni, mai ales că era prima bucurie după ani grei de război.

În anul deţinerii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, trebuie să ne gândim la un lucru esenţial pentru noi toţi, de aceea trebuie să ţinem cont de coeziunea şi conectivitatea dintre România şi Republica Moldova. Consider că după aderarea României la NATO şi aderarea la Uniunea Europeană, singurul mare ideal, de înaltă năzuinţă, rămâne şi este reîntregirea, prin Unirea Republicii Moldova cu România, bineînţeles prin mijloacele paşnice ale democraţiei, ca reparaţie morală pentru suferinţele trecutului, pe cale legală, prin consens, prin referendum şi printr-o dezbatere largă, care să aibă loc pe ambele maluri ale Prutului.

În calitatea mea de deputat al Parlamentului României, voi depune toate eforturile necesare pentru susţinerea acestei proclamaţii, deoarece nu trebuie să uităm că Basarabia este România, iar Unirea trebuie să rămână un ideal, pe care să-l punem în practică, având curaj şi determinare!

Domnul Emil-Marius Paşcan:

"Riscăm să declanşăm al treilea război mondial!"

În cadrul unei vizite private în SUA, premierul României a anunţat cu o incredibilă nonşalanţă că Ambasada României din Israel va fi mutată de la Tel Aviv în Ierusalim. În declaraţia sa, de la tribuna Conferinţei Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice, a arătat că: "Guvernul României a iniţiat un proces de evaluare a oportunităţii mutării Ambasadei României la Ierusalim. De aceea, sunt încântată să anunţ, astăzi, în faţa audienţei AIPAC, că după finalizarea analizei de către toţi actorii constituţionali implicaţi în procesul decizional din ţara mea şi, în deplin consens, eu, ca prim-ministru al României, şi Guvernul pe care îl conduc vom muta Ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului".

În mod evident, asistăm la un proces distructiv de "dăncilizare" a României. Doamna premier anunţă, într-o cumplită fractură de logică, iniţierea procesului de evaluare a mutării ambasadei, dar şi ce va face după finalizarea analizei, adică mutarea propriu-zisă, deşi nici evaluarea şi nici analiza de specialitate nu sunt finalizate şi nu se ştie încă oficial la ce concluzii vor ajunge. Pe de altă parte, conform Constituţiei, preşedintele stabileşte politica externă a României şi semnează tratate în numele ţării. Iar în acest sens, pe cale de consecinţă, Dăncilă trebuia să primească mandat din partea lui Klaus Iohannis.

Există un precedent în acest sens. Curtea Constituţională a României a statuat, în 2012, când existau conflicte constituţionale de reprezentativitate a ţării între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Ponta, că şeful statului reprezintă România în plan extern, iar premierul poate fi delegat în locul său, dar numai cu mandat din partea preşedintelui.

Prin anunţul că va muta Ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim, Viorica Dăncilă a încălcat legislaţia în vigoare, uzurpând atribuţiile preşedintelui şi Constituţia, care prevede la art. 91 că "Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege".

Prin declaraţia privitoare la mutarea Ambasadei României în Israel, Viorica Dăncilă sabotează interesele României în Europa şi compromite politica externă a ţării din ultimii 60 de ani, pe subiectul Orientului Mijlociu, punându-ne într-o situaţie delicată chiar în interiorul Uniunii Europene, prin nerespectarea rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU. Dăncilă decide cutezător de naiv şi hazardat într-o situaţie istoric litigioasă, delicată şi încordată din punctul de vedere al dreptului internaţional, înaintea specialiştilor din politica externă şi chiar înaintea marilor puteri ale Europei, a Germaniei, a Franţei, a Italiei, a Marii Britanii... Incredibil!

O primă consecinţă şi semnal politic rezidă în anularea vizitei de stat a Regelui Abdullah al Regatului Haşemit al Iordaniei în România. Acesta s-a dovedit până acum a fi un prieten al României şi, poate, cel mai echilibrat şi respectat şef de stat al lumii arabe, bun partener şi al SUA. Mai apoi, vizita oficială a preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în Regatul Maroc, a fost anulată la solicitarea părţii marocane şi este doar începutul consecinţelor pentru România. În acest context, poziţia exprimată de premierul Dăncilă ne vulnerabilizează şi din punctul de vedere al candidaturii României pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru perioada 2020-2021.

Pe post de trompetă a liderului PSD, Liviu Dragnea, premierul Viorica Dăncilă a mai anunţat de la tribuna AIPAC că are un mesaj de transmis din partea preşedintelui Camerei Deputaţilor din România, Liviu Dragnea, şi anume, în curând, în Parlamentul României vor fi promovate trei legi. În temeiul acestora, evreii de origine română vor primi automat cetăţenie română, dar şi supravieţuitorii Holocaustului vor primi ajutoare financiare şi acces total la arhivele naţionale. Dincolo de intenţiile principial nobile, vă întreb cum poate angaja Viorica Dăncilă poziţia Parlamentului României, fără nicio prealabilă informare sau consultare, măcar de principiu?! Funcţia de premier pe care o ocupă, la fel ca cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor, sunt reprezentative pentru statul român şi reprezintă România instituţional, nu se mărginesc la persoanele fizice de jalnică strânsură numite Viorica şi Liviu.

Este absolut scandalos acest calcul electoral meschin, în detrimentul României, prin care Dăncilă şi Dragnea doresc, căznit, cu orice preţ, să acrediteze ideea că PSD este în graţiile SUA şi Israel. Ne plasează într-o postură disonantă în raport cu rezoluţiile ONU şi poziţiile asumate la nivelul Uniunii Europene, ne şubrezesc credibilitatea externă, expunându-ne periculos.

Mă tem că, dacă doamna Dăncilă mai apare în plan extern cu niscai declaraţii pe persoană fizică, fie ne trezim cu ţara în prag de război cu cineva, fie devenim o ţintă teroristă a vreunei grupări extremiste sau teroriste...

Alo, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Informaţii Externe, oameni de bine de pretutindeni, nu o mai lăsaţi pe doamna "he, he" să facă declaraţii în plan extern în nume personal sau "păpuşărită" de Liviu Dragnea, riscăm să declanşăm al treilea război mondial... Doamne-fereşte!

Domnul Mihai Niţă:

"Te iubesc, Europa!"

Te iubesc, Europa, din toată inima, numai că dragostea mea pentru tine ar fi neîmplinită, dacă n-o putem împărtăşi cu toată sinceritatea, cu tot patosul specific aborigenilor de pe bătrânul continent. Când mă gândesc la Europa, îmi vin în minte efigiile lui Goethe, Mozart, Beethoven, Michelangelo, Da Vinci, El Greco, Piaf sau Amalia Rodriguez. Tresar, fără de vrere, când mintea îmi este străfulgerată şi de figurile fantomatice ale lui Hitler, Mussolini sau Ante Pavelici. Mi-ar plăcea să cred că europenilor, din orice parte a continentului, atunci când aud numele României, le învie în memorie Titulescu, Brâncuşi, Coandă, Paulescu, Aslan, Enescu, Saligny, Eminescu, eventual Simona Halep. Fie şi la Ana Pauker, Vişinescu sau Bodnarenko.

Ca român, îmi exprim mândria că exponenţi de seamă ai patriei mele ocupă locuri onorabile alături de marile personalităţi ale ştiinţei, politicii, artei, tehnicii, sportului, din Europa şi din întreaga lume. Sentimente contradictorii mă încearcă, însă, atunci când persoane maliţioase care ocupă ranguri importante la nivel european se trezesc trăgând de urechi autorităţile române, pentru că aşa au chef, sau crezând că au dreptul să facă asta. De pildă, şeful diplomaţiei germane consideră că poate constrânge ţări precum România, prin restricţionarea accesului la fondurile de coeziune, dacă nu aplică o justiţie de tipul celei destinate să... paradească cetăţenii. Ciudată mentalitate şi inadmisibilă atitudine la un personaj care pretinde că este diplomat. Tentativa de a impune astfel de mecanisme hegemonice seamănă foarte mult cu politica aplicată în colonii de către unele foste imperii. Or, Uniunea Europeană înseamnă altceva. Ar fi cazul să priceapă chiar şi domnul cu pricina, studiind Statutul Uniunii.

În ziua de 25 martie, avem bucuria de a fi marcat împlinirea a 62 de ani de când, la 1957, a fost semnat Tratatul de la Roma, care a creat Comunitatea Economică Europeană, predecesoarea Uniunii Europene.

Unul dintre motivele fundamentale pentru înfiinţarea Uniunii Europene a fost stoparea seriei de războaie sângeroase duse de ţări vecine, care au culminat cu al Doilea Război Mondial. După această perioadă a masacrelor apocaliptice, care explică resentimentele viscerale încă persistente, integrarea europeană a fost văzută ca un antidot la naţionalismul extremist care devastase continentul. Lăudabilă iniţiativă! Popoarele vechi ale Europei aveau nevoie de un mobil puternic pentru a trece la construcţia unui proiect comun, care să însemne pace, dezvoltare, putere, prosperitate. Ca urmare a înfăptuirii acestei construcţii grandioase, apare, inevitabil, primatul dreptului comunitar asupra dreptului naţional, nu şi în privinţa suveranităţii naţionale, prevăzută în Constituţie, legea fundamentală a fiecărui stat european, armonizată, pe cât posibil, cu normele europene. Încă din anii '60, Franţa a sesizat anumite derapaje de la principiile Uniunii, atrăgând atenţia asupra necesităţii de a se limita puterea supranaţională.

Şi, apropo de Constituţie, la 28 martie 1923 a fost promulgată Constituţia României Mari, una dintre cele mai avansate şi democratice constituţii din Europa acelui timp, o parte fiind cuprinsă în constituţia actuală a României. Domneau atunci peste români Regina Maria şi Regele Ferdinand, supranumit Cel Loial. Nu acelaşi supranume poate fi atribuit şi actualului preşedinte al ţării noastre, care zicea, emfatic, deunăzi, că este... aproape hotărât. Problema este că nu ştie ce hotărâre trebuie să ia, căci încă nu i s-a spus. Nu i s-a spus nici că poporul român este unic, nu cum avea cunoştinţă Domnia Sa, că ar exista două popoare române. Poate se gândea la un popor... al lui, după cum deseori a repetat că vrea un parlament al lui, un guvern al lui, o societate civilă a lui, nişte partide politice ale lui, terminând cu nişte case ale lui, agonisite din meditaţii. Cam multe dorinţe pentru sine şi niciuna pentru Ţară!

România este a noastră, dom’ Preşedinte, este a poporului român, pe care am fi dorit să-l reprezentaţi cu cinste în Uniunea Europeană, după cum aţi promis în campania electorală, şi aţi uitat!

Noi mai credem în Europa, cea cu rădăcini străvechi şi cu viitor frumos, vrem să-i rămânem loiali în continuare, dar nu ne mai bazăm pe contribuţia dumneavoastră. Noi, românii, suntem europeni, indiferent de opinia vreunui funcţionar mai măreţ sau mai mărunt. Studiaţi harta Europei şi cartea de istorie şi veţi avea surprize!

Doamna Mirela Furtună:

"Iniţiativa de modificare a procedurii de contestare a sancţiunilor contravenţionale"

Săptămâna trecută am depus o iniţiativă legislativă, la care s-au alăturat 40 de colegi, prin care propun modificarea modalităţii de contestare a sancţiunilor contravenţionale.

În momentul de faţă, procesele-verbale de constatare a contravenţiilor pot fi contestate la judecătoria în a cărei rază de competenţă teritorială a fost comisă fapta.

Din acest motiv, în anumite cazuri, contestarea contravenţiilor devine aproape imposibilă, mai ales în situaţia în care acestea trebuie contestate la o judecătorie care se află departe de domiciliul contravenientului sau la mai multe judecătorii din ţară.

Întâlnim în practică multe situaţii în care persoanele sancţioante consideră că au primit amenda pe nedrept, dar renunţă să le conteste din cauza procedurii anevoioase. Transmiterea plângerii prin poştă şi judecarea cauzei în lipsă nu reprezintă, în mod necesar, o apărare eficientă.

Această situaţie o întâlnim în special în cazul amenzilor aplicate şoferilor. O conjunctură deosebită întâlnim la persoanele care circulă mult cu maşina în interes de serviciu sau care merg în vacanţă şi primesc amenzi în mai multe judeţe, posibilităţile de contestare pe care le au fiind mult diminuate. Totuşi, vreau să subliniez faptul că majoritatea proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor sunt corecte.

Mai mult, consider că soluţiile propuse în iniţiativă nu vor crea probleme reale autorităţilor publice care au constatat contravenţiile, deoarece acestea pot transmite dovezile colegilor lor. Inclusiv în cazul necesităţii efectuării unor expertize sau al administrării unor probe suplimentare, acestea pot fi transmise, ulterior, prin poştă colegilor lor.

Plec în justificarea iniţiativei legislative de la faptul că astfel vom aduce autorităţile mai aproape de cetăţeni şi vom debirocratiza procedura de contestare. De altfel, autorităţile publice au structuri în toate judeţele din România.

Vreau să fie foarte clar, iniţiativa se referă exclusiv la contravenţii, nu şi la infracţiuni care au un regim special, iar procedura de judecată a acestora rămâne neafectată. De asemenea, procedura de contestare a contravenţiilor la judecătoria în a cărei rază de competenţă teritorială îşi are domiciliul contravenientul nu se aplică persoanelor care nu au domiciliul în România, acestea urmând să poată fi contestate tot la judecătoria în a cărei rază de competenţă teritorială a fost comisă fapta.

În încheiere, menţionez că o iniţiativă legislativă oarecum similară, deoarece viza doar contravenţiile rutiere, a fost propusă în 2012 de către membrii Comisiei pentru administraţie din Senatul României. Respectiva iniţiativă a avut raport favorabil de la Comisia raportoare şi a trecut prin adoptare tacită de Senat, dar a fost respinsă la Camera Deputaţilor. Acest lucru demonstrează că propunerea merită o analiză atentă din partea autorităţilor, care pot veni cu observaţii constructive.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Relevanţa strategică a Mării Negre, pentru România, din punctul de vedere al securităţii"

Marea Neagră a reprezentat dintotdeauna un spaţiu geostrategic în ecuaţiile de putere ale diferiţilor actori politici riverani sau neriverani. Aflată la confluenţa unor culturi şi civilizaţii diferite, un spaţiu deopotrivă cu potenţial de contact şi comunicare, Marea Neagră a fost şi este o falie strategică interpusă unor conflicte îngheţate şi a unor proiecte integraţioniste, de aici şi tendinţa unor actori statali de a o sigila şi a o transforma într-un teritoriu propriu.

După sfârşitul Războiului Rece, peisajul geostrategic din zona Mării Negre s-a schimbat, mai ales ca urmare a dinamicii situaţiei militare din bazinul pontic, în urma anexării ilegale a Crimeii. România trebuie să fie în permanenţă atentă şi să aibă un răspuns concret faţă de o reactualizare a dosarului strategic regional. Prăbuşirea URSS şi intrarea unor foste state socialiste în NATO şi UE, cazurile României şi al Bulgariei, a schimbat dinamica la Marea Neagră. Cu toate acestea, situaţia pare a fi dominată de instabilitate.

Dintr-un alt unghi de vedere, Marea Neagră a fost şi este un spaţiu disputat, datorită triadei resurse naturale - potenţial spaţiu de tranzit - state riverane. Punctele cheie de acces în Marea Neagră au rămas aceleaşi dintotdeauna: strâmtorile Bosfor şi Dardanele, Peninsula Crimeea şi gurile Dunării.

Din perspectiva mea, miza pentru România, din punct de vedere energetic, este foarte importantă. Securitatea energetică la Marea Neagră vizează patru dimenisuni pe care România trebuie să le aibă în vedere:

a) Dimensiunea politică - poate fi internă şi externă. În politica internă se urmăreşte armonizarea politicilor naţionale cu cele ale alianţelor, parteneriatelor, uniunilor în care se află diferitele state, alături de dezvoltarea infrastructurilor energetice existente. În plan extern, acţiunile statelor se concentrează pe promovarea intereselor în materie energetică. În cadrul forurilor politico - diplomatice este din ce în ce mai des folosit termenul de diplomaţie a energiei;

b) Dimensiunea economică - are în vedere stabilirea şi respectarea fără excepţii a unui set de reguli clare privind aprovizionarea cu hidrocarburi, diversificarea rutelor şi funcţionarea pieţelor;

c) Dimensiunea geopolitică - se doreşte asigurarea securităţii energetice, prin elaborarea unor planuri, proiecte, legi care să asigure o dezvoltare durabilă pentru toate statele implicate;

d) Dimensiunea politicii de securitate - este o politică distinctă faţă de politica tradiţională, clasică, ce cuprinde pe agenda sa elemente care ţin de domeniul energetic. Se bazează pe colaborarea strânsă şi schimbul de informaţii între diferiţi actori pentru prevenirea unor atacuri asupra infrastructurilor critice energetice.

În concluzie, România reprezintă o punte de legătură, un spaţiu favorabil circulaţiei între Europa de Est şi de Vest între Europa de Nord şi Balcani, între Europa şi Orientul Mijlociu, între Europa şi Asia. Apartenenţa la NATO şi UE creşte responsibilităţile actuale ale României în materie de securitate şi apărare şi nu se limitează doar la apărarea teritoriului naţional. Construcţia noii identităţi europene şi euroatlantice constituie o cerinţă esenţială pentru securitatea naţională a statului român. Din această perspectivă, responsabilităţile României în materie de securitate au implicaţii la nivelul întregii comunităţi euro-atlantice.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată şi la nivel european"

Sănătatea românilor reprezintă una dintre priorităţile guvernării PSD, fapt demonstrat de măsurile implementate deja prin asigurarea de condiţii cât mai bune de îngrijire în toate unităţile spitaliceşti de la nivel naţional. Respectarea angajamentului PSD privind îmbunătăţirea climatului de tratament şi recuperare, recompensarea salariaţilor din sistemul medical, prin majorări salariale consistente, precum şi impunerea altor beneficii de care se bucură atât pacienţii cât şi cadrele medicale se reflectă şi prin alocarea, anul acesta, a celor mai mari resurse financiare pentru domeniul sănătăţii.

Aşadar, nu doar că sunt continuate programele începute în anii anteriori, ci vor fi demarate alte noi proiecte menite să îmbunătăţească serviciile medicale de care beneficiază populaţia. Ministerul Sănătăţii are cu 1,7 miliarde de lei în plus la buget, ceea ce reprezintă o creştere cu 19% a resurselor financiare faţă de anul trecut. Bugetul pentru anul în curs este de 9,563 miliarde de lei, mult mai consistent faţă de cel pentru 2017, când au fost alocate 7,770 miliarde de lei, de altfel o finanţare corectă şi direct proporţională cu creşterea economică de la acel moment. Orice sumă în plus dirijată către sănătate înseamnă pacienţi mai bine deserviţi, înseamnă vieţi salvate!

În baza principiului sănătos "Mai bine prevenim, decât să tratăm", România şi-a propus să elimine două neajunsuri principale la nivelul Uniunii Europene pe perioada cât deţine Preşedinţia Consiliului UE, respectiv să anticipeze şi să excludă orice efecte negative viitoare ale alimentelor cu dublu standard asupra populaţiei comunitare, dar şi să îi protejeze pe cetăţeni de practicile comerciale neloiale. Aceste priorităţi vor căpăta contur, la nivel european, prin impunerea unei reglementări legislative suficient de stricte a dublului standard la alimente.

Pe perioada asigurării Preşedinţiei rotative a Consiliului UE de către România, va fi constituit fundamentul juridic comunitar necesar pentru orice tip de comparaţie corectă între alimentele comercializate în diferitele colţuri ale Europei. Până în prezent, începând cu anul 2011 s-au realizat doar studii de evaluare a unor produse similare, comercializate în mai multe ţări membre. Concluziile analizelor deja efectuate sunt cât se poate de concludente, şi anume, din 29 de produse alimentare testate, provenite din Olanda, Germania şi Belgia, la 9 dintre probele analizate s-au constatat diferenţe ale unor parametri, precum procentul de grăsime, de proteină sau valoarea energetică. Cu alte cuvinte, s-a confirmat teza conform căreia, în unele părţi ale Europei se vând alimente de o calitate inferioară decât în alte ţări, deşi ambalajul şi marca sunt identice. Pe fond, România, şi în speţă Guvernul social-democrat nu doresc să rămânem doar martorii unor declaraţii pozitive, neînsoţite însă de reglementări stricte.

Drept urmare, România nu doar că susţine acţiunile propuse de Comisia Europeană în orientările publicate în septembrie 2017, dar este şi pregătită să participe la campania de testare a produselor propusă de comisarul Věra Jourová, cât şi la elaborarea unor norme juridice ce includ metodologii specifice cu caracter unitar.

Un alt punct important de pe agenda României, pe perioada deţinerii Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, este şi modificarea Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor faţă de consumatori, care confirmă preocuparea activă a PSD faţă de starea de sănătate a tuturor oamenilor şi demersul de impunere a protecţie pentru cetăţeni faţă de practicile comerciale neloiale.

Ţin să salut aceste decizii şi vreau, totodată, să subliniez importanţa lor, prin care vom putea să conferim autorităţilor naţionale competenţe sporite pentru a elimina orice proceduri ilegale.

Numai preocuparea faţă de sănătatea consumatorilor şi respectul datorat acestora pot ţine la distanţă o serie de pericole care atentează la sănătatea cetăţenilor comunitari pe termen mediu sau lung.

Domnul Neculai Iftimie:

"O ecografie a pădurilor din unele ţări europene"

România a avut în trecutul îndepărtat mai multe păduri, cea mai mare parte din teritoriu fiind acoperită cu vegetaţie lemnoasă. Faptul că astăzi numai circa 27% din suprafaţa ţării este reprezentată de fonul forestier, obligă recunoaşterea adevărului că România prezintă un deficit destul de mare de pădure, în comparaţie cu alte ţări europene cu climă temperată, între 30 şi 47%.

În Austria, suprafaţa împădurită este de 3,96 milioane hectare şi reprezintă 47,2% din teritoriu. Numai în jur de 16% din pădurile Austriei sunt în proprietatea şi administrarea statului, făcând parte din fondul forestier federal.

În Germania, totalul suprafeţei împădurite de 11 milioane hectare reprezintă 31% din teritoriul ţării. Cele 11 milioane de hectare de pădure plasează Germania pe locul 1 în Europa, ca întindere a suprafeţei forestiere.

Numai un procent nesemnificativ, de aproximativ 3,7%, din pădurile Germaniei sunt administrate la nivel guvernamental, iar 29% din fondul forestier federal se află în proprietatea, administrarea şi responsabilitatea landurilor.

În Suedia, conform informaţiilor furnizate de Agenţia Forestieră Suedeză, totalul suprafeţei împădurite reprezintă 60% din totalul suprafeţei ţării, fiind cea mai importantă resursă naturală a ţării, care asigură Suediei 12% din veniturile provenite din export şi oferă locuri de muncă pentru aproximativ 100.000 de oameni. Fondul forestier naţional din Suedia este de aproximativ 23 milioane hectare din care:

• 51% este deţinut în proprietate privată, sub forma unor mici afaceri de familie, suprafaţa medie deţinută de un proprietar privat fiind de 45 hectare;
• 24% se află în proprietatea companiilor private;
• 25% este deţinut de stat şi alte autorităţi publice;
• 70% din proprietarii privaţi locuiesc pe proprietăţile lor.

Zona forestieră din Norvegia acoperă 38% din suprafaţa ţării, respectiv 12 milioane de hectare de teren. Aproximativ 88% din fondul forestier naţional este deţinut în proprietate privată sub forma a 120.000 de proprietăţi.

În România, suprafaţa fondului forestier este de 6.559 mii de hectare, circa 27%, din care fondul forestier proprietate publică a statului - 48,7%, proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice - 33,9% şi proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale - 17,4%.

Mişcările de proprietate vor continua, ca urmare a punerii în posesie, conform prevederilor Legilor fondului funciar.

Pentru ca funcţiile pădurii să se exercite corespunzător, în România este necesar ca teritoriul ţării să fie acoperit cu păduri şi alte forme de vegetaţie forestieră într-un procent mediu de 35%-40%. Pe principalele forme de relief, distribuţia pădurilor va trebui să fie după cum urmează: 10% la câmpie, 25% la deal şi 65% la munte.

Gestionarea durabilă a pădurilor implică protejarea actualelor păduri şi dezvoltarea patrimoniului forestier naţional, armonizând totodată cerinţele generale a naţiunii cu cerinţele populaţiei locale, ridicând misiunea socială a silviculturii.

Domnul Nicolae Giugea:

"Producătorul român, sufocat de o concurenţă prea puţin corectă"

PSD şi ALDE au păcălit populaţia că ei sunt "mândri ca sunt români" sau că vor proteja capitalul românesc în faţa ameninţărilor neconcurenţiale care vin din toate părţile. Românii, care în cea mai mare parte îşi iubesc ţara cu toată forţa, au făcut greşeala să-i creadă că sunt patrioţi şi că Dragnea, Daea sau Dăncilă se vor obosi să aibă grijă de cei care muncesc cinstit în România şi pe sudoarea cărora funcţionează ţara noastră. Au aşteptat degeaba ani de zile ca PSD şi ALDE să creeze un cadru legal şi concurenţial corect, în care producătorii români să aibă şanse egale cu ceilalţi producători din spaţiul comunitar sau extracomunitar. Din păcate, însă, constatăm cu toţii că, în urma eşecurilor celor 3 Guverne PSD-ALDE, companiile româneşti sunt tot mai slabe, tocmai pentru că ele au fost primele atacate de politicile păguboase ale Guvernului din România. Fermierii români nu fac nici ei excepţie, pentru că, oricât de harnici ar fi, nu se pot lupta cu practicile concurenţiale extrem de solide, unele chiar neconcurenţiale, ale economiilor dezvoltate din UE.

A venit primăvara, iar pieţele agro-alimentare din toată ţara s-au umplut deja cu ceapă verde, spanac, ridichi şi alte legume de sezon, aduse la preţuri de dumping comercial din alte state. Este oare cineva care nu ştie că milioane de tone de produse agricole sunt importate în România la preţuri care nu au nicio legătură cu adevăratele costuri de producţie? De cele mai multe ori, preţul cu care legătura de ceapă verde intră în ţară este mai mic decât costul şnurului cu care aceasta este legată, în vreme ce agricultorul român nu ar avea nicio şansă să vândă sub costul de producţie! Nu trebuie trecută cu vederea nici calitatea dubioasă a produselor venite din import, căci atunci avem o imagine şi mai clară a faptului că Guvernul închide ochii în mod premeditat în faţa unor practici care nu fac decât rău economiei româneşti.

Este firesc să ne întrebăm, oare pe unde intră în ţară milioane de tone de legume şi fructe, fără certificate de origine, fără documente de însoţire, fără acte fiscale, dacă nu prin vămile româneşti? Cum oare de nu văd autorităţile guvernamentale din România sutele de camioane care aduc asemenea produse de slabă calitate, care pe pieţele europene nici măcar la gropile de gunoi nu ar fi acceptate? Oare câte legume, fructe, produse de origine animală verifică într-o lună sau într-un an Autoritatea Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din cele care se vând la preţ de bunuri de lux în pieţele din România? Câte fructe toxice ajung hrană pentru copiii români, în vreme ce merele şi perele româneşti nu au nicio şansă să fie vândute nici măcar la colţ de stradă, se strică prin hambare şi, în cel mai bun caz, ajung materie primă pentru rachiu?!

Ştiaţi că Petre Daea conduce încă din ianuarie lucrările Consiliului UE pe domeniul agriculturii şi că ar putea, măcar din această calitate, să pună capăt practicilor neloiale care consolidează reţelele europene de comerţ cu produse alimentare dubioase? Ştiaţi că are puterea reală să instituie protecţie nu numai pentru fermierii români, ci pentru toţi fermierii oneşti din Uniunea Europeană? Ştiaţi că stă prăfuit pe masa instituţiilor europene un proiect de directivă europeană care ar pune capăt unor asemenea practici şi care ar deschide uşile de aprovizionare ale supermarketurilor şi pentru producătorii români?

Poate că dumneavoastră ştiaţi, însă Petre Daea nici nu ştie şi nici nu este interesat să rezolve cele mai stringente probleme ale oamenilor care muncesc în economia reală din ţară. El se ocupă de cormorani, iar prietenii ştiu de ce!

Domnul Laurenţiu Nistor:

"România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privinţa plăţilor efectuate prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală"

Agricultura este unul dintre sectoarele susţinute în mod constant şi real de către guvernarea PSD-ALDE. Efectele implicării şi asumării acestui sector, care pot genera creştere economică durabilă pe termen lung, nu întârzie să apară.

Astfel, România gestionează pentru perioada de programare 2014-2020 o alocare din FEADR de 8,1 miliarde de euro, situându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană după Italia, Franţa, Germania, Polonia şi Spania.

Din punctul de vedere al nivelului plăţilor efectuate către beneficiarii Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurală, FEADR, România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană, după Franţa, şi locul 1, dacă ne referim la gradul de absorbţie pentru nivelul anului 2019, fiind înregistrată o creştere de 36,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. Beneficiarii acestor plăţi sunt fermierii, procesatorii, antreprenorii şi autorităţile publice locale din România, care şi-au luat angajamentul de a realiza proiecte ambiţioase, cu impact economic pozitiv, pe termen lung, menite să contribuie la dezvoltarea spaţiului rural, prin investiţii eficiente şi rentabile, la standarde europene.

Dincolo de programele care se desfăşoară pe fonduri europene, Guvernul României susţine sectorul agricol şi cu programe finanţate din bugetul de stat. Astfel, chiar săptămâna trecută, în şedinţa din 19 martie 2019, Guvernul a adoptat Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii, ANT, în sectorul vegetal şi cel zootehnic.

Valoarea plafonului dedicat ajutoarelor naţionale tranzitorii este de peste 260 de milioane de euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, MADR. În urma adoptării acestei Hotărâri de Guvern, se estimează că aproximativ 189.000 de fermieri vor beneficia de cel puţin un sprijin prin ANT şi se vor efectua plăţi pentru 11 milioane de capete de animale şi 1,4 milioane tone de lapte. Prin aprobarea acestui act normativ, fermierii şi agricultorii vor putea primi banii până la sfârşitul acestei luni.

Ţara noastră are un potenţial agricol foarte mare, potenţial pe care actuala guvernare îl sprijină consecvent, iar acest lucru este evident din rezultatele pe care România le înregistrează şi pe acest sector.

Domnul Dumitru Oprea:

"ANAF face eforturi mari pentru a obţine neîncrederea contribuabilului"

Pe parcursul lunii martie, site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a generat mari probleme la depunerea declaraţiilor specifice perioadei. Guvernul României a amânat depunerea declaraţiei unice, motivul principal fiind că spaţiul privat virtual nu funcţiona decât la miezul nopţii, iar cetăţenii nu au reuşit completarea la timp a formalităţilor. Mai mult, nici certificatele digitale nu au putut fi folosite zile întregi. O asemenea situaţie este greu de imaginat pentru un stat care îşi doreşte să elimine economia neagră şi să încurajeze contribuabilii să adopte conformarea voluntară. Iată de ce relaţia românilor cu Fiscul oglindeşte disfuncţionalitatea generală a relaţiei dintre cetăţean şi stat.

În plină revoluţie digitală, plătitorii de taxe şi contabilii autorizaţi se luptă de ani şi ani de zile cu bătaia de joc a ANAF faţă de timpul şi munca lor. În lipsă de soluţii viabile, guvernanţii prelungesc termene, dau peste cap tot calendarul fiscal şi creează haos. Timpul pierdut se traduce, automat, în bani pierduţi pentru bugetul de stat. Prin urmare, România nu colectează suficiente taxe şi impozite, nu doar din cauza evazioniştilor de profesie, ci şi a incompetenţei ANAF. În plus, cu sutele de modificări aduse anual Codului fiscal niciun sistem informatic din lume nu ar putea ţine pasul! Cum să ai un portal performant, dacă nici funcţionarii ANAF nu ştiu ce formulare vor folosi luna următoare, totul fiind la "inspiraţia de moment" a celor care conduc Ministerul Finanţelor Publice?

Cu banii investiţi până acum în infrastructura informatică, s-ar fi putut construi un sistem care să rivalizeze cu cel al unor state mult mai dezvoltate. Aşadar, nu alocările bugetare au lipsit, ci proiectele duse la bun sfârşit. Şi iată cum ţara în care sectorul IT creşte de la un an la altul are un Fisc cu probleme informatice de lumea a treia!

O relaţie de încredere dintre stat şi cetăţean porneşte de la cele mai mici detalii şi abia mai apoi se fundamentează pe programe de guvernare, dar nu ca ale coaliţiei PSD-ALDE. Oamenii îşi vor plăti taxele şi impozitele în măsura în care vor vedea că banii lor se întorc sub formă de servicii de calitate şi investiţii importante în infrastructură. Din nefericire, situaţia actuală nu face decât să ducă la minimul istoric încrederea cetăţeanului în stat!

Doamna Daniela Oteşanu:

"Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creşteri salariale, în guvernarea PSD"

Niciun alt guvern nu a făcut ce a reuşit guvenarea PSD din 2017 până în prezent pentru medici şi cadrele medicale, respectiv creşterea veniturilor acestora până la un nivel comparabil cu cele din Europa Occidentală. În egală măsură, niciun alt guvern nu a asumat angajamente şi nu a alocat resurse atât de mari, pentru asigurarea unor condiţii cât mai bune de exercitare a actului medical. Într-adevăr mai sunt aspecte de îndreptat în domeniul salarizării personalului din domeniul sanitar, însă în scurt timp le vom rezolva şi pe acestea.

Chiar recent, sistemul sanitar a mai primit un beneficiu - norma de hrană nu mai este încadrată în plafonul de 30% al sporurilor. Date fiind aceste realităţi şi în condiţiile în care ministrul muncii şi justiţiei sociale a participat la Bruxelles, alături de premierul Viorica Dăncilă, la Summitul Social Tripartit, este regretabil că reprezentanţii Sanitas, în loc să aleagă dialogul social constructiv şi să amâne protestul până la revenirea ministrului muncii, pentru discuţii reale, au preferat sa facă o grevă ca formă fără fond, ştiind foarte bine că nu le va aduce niciun câştig.

Vreau să precizez că, începând cu 1 ianuarie 2018, a fost majorat cu 25% cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul brut al sporurilor faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, majorare de care a beneficiat întreg personalul medico-sanitar.

Începând cu luna martie 2018, personalul încadrat pe funcţiile de medici, asistenţi medicali şi ambulanţieri sau şoferi pe autosanitară, au beneficiat de salariile prevăzute de lege, pentru anul 2022.

De asemenea, tot din luna martie 2018, pentru întreg personalul medico-sanitar cuantumul sporurilor pentru condiţii de muncă a fost determinat conform Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Sănătate şi asistenţă socială", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018.

Începând cu luna mai 2018, în situaţia în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor legii au fost mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, s-a acordat o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa. Suma compensatorie a fost cuprinsă în salariul lunar şi nu s-a luat în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie s-a determinat lunar pe perioada în care se îndeplinesc condiţiile pentru acordarea acesteia.

În acelaşi timp, pentru personalul din sistemul sanitar care a beneficiat în anul 2017 de tichete de masă, indemnizaţia de hrană s-a acordat începând cu 1 ianuarie 2018. Indemnizaţia de hrană nu a fost inclusă în anul 2018 la stabilirea limitei de sporuri. Această prevedere se regăseşte şi în anul 2019, introdusă prin O.U.G. nr. 10/2018.

De la 1 ianuarie 2019, salariile de bază de care beneficiază cei pentru care legea se aplică etapizat se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018, potrivit prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1116 din 29 decembrie 2018.

În acest an, în premieră, bugetul sănătăţii a atins 5% din PIB. Este un buget care ajunge la 50 de miliarde de lei, cu 7 miliarde de lei mai mult decât anul trecut.

Domnul Petru Movilă:

"Uniţi în Europa!"

Nici măcar astăzi, la 101 ani de la Unirea provinciilor româneşti, România nu are un proiect unitar şi concret dedicat Unirii Republicii Moldova cu ţara noastră. Ne-am sufocat în declaraţii pompoase, festivităţi, tăieri de panglici, dar nu am făcut nimic concret pentru a fi mai aproape de unirea celor două ţări.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat Unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România.

De-a lungul timpului, Republica Moldova a păstrat vie suflarea românească, în ciuda deciziilor luate în vara anului 1939, când Stalin şi Hitler au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, care, din păcate, şi astăzi mai este în vigoare.

Originea comună, identitatea naţională a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, limba româna ca limbă oficială recunoscută de Curtea Constituţională a Republicii Moldova, dar şi obligaţia morală pe care o are România faţă de Moldova sunt doar câteva dintre argumentele care trebuie readuse astăzi în vedere.

Să ne facem strămoşii mândri şi să-i comemorăm aşa cum se cuvine pe cei care acum 101 ani şi-au pierdut viaţa pentru unire, precum şi pe cei care au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a-şi vedea ţara întreagă!

Este de datoria noastră să corectăm decizia celor două regimuri, chemând pe cei de dincolo de Prut alături de noi în Uniunea Europeană, să fim uniţi în Europa, acolo unde românii au decis că le este destinul!

Doamna Alexandra Presură:

"Atenţie specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generaţii!"

Statul român acordă o atenţie specială viitoarelor generaţii, printr-o serie de măsuri menite să stimuleze participarea elevilor la şcoală şi, de asemenea, sprijinirea acestora, atât prin diversificarea burselor acordate, cât şi prin introducerea orelor de educaţie nutriţională. Mai mult, în acest an va fi iniţiată o strategie privind educaţia pentru sănătate şi nutriţie, în condiţiile în care instituţiile abilitate ale statului, Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD, şi-au fixat ca prioritate îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor noştri.

Astfel, recent a intrat în vigoare Legea nr. 38/2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, care prevede o serie de facilităţi ce vor uşura participarea copiilor la procesul de învăţământ, mai ales a celor cu probleme deosebite. Noul act normativ stipulează că pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale se poate organiza învăţământ la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală. De asemenea, pentru copiii cu dizabilităţi locomotorii, în vederea integrării acestora în învăţământul cu frecvenţă, se vor achiziţiona elevatoare, sau procesul instructiv-educativ se va desfăşura într-o sală de clasă situată la parterul unităţii.

Legea nr. 38/20019 mai are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 82 din Legea nr. 1/2011, în sensul introducerii obligativităţii acordării lunare a burselor de performanţă, burselor de merit, burselor de studiu şi burselor de ajutor social, pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi a modalităţii de stabilire a cuantumului minim al acestora.

Nu în ultimul rând, educaţia pentru sănătate şi nutriţie va deveni obligatorie în şcolile noastre, odată cu promulgarea acestei legi. Astfel, Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii vor elabora o strategie privind educaţia pentru sănătate şi nutriţie până la data de 31 decembrie 2019. Această strategie va fi transpusă în planurile-cadru de învăţământ, începând cu anul şcolar 2020-2021.

Este vital pentru sănătatea copiilor noştri să primească încă din primii ani de şcoală noţiunile de bază privind grija pentru sănătate şi deprinderile alimentare corecte, aceasta în condiţiile în care obezitatea este o problemă de sănătate publică îngrijorătoare, iar în foarte multe ţări europene numărul persoanelor afectate, inclusiv a copiilor, s-a triplat în ultimii ani. Din păcate, nici România nu face excepţie de la această situaţie alarmantă, iar studiile efectuate au relevat că aproximativ 15% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 luni şi 16 ani sunt obezi, prevalenţa fiind uşor crescută la fetele de vârstă şcolară.

Sunt convinsă că autorităţile responsabile vor elabora Strategia privind educaţia pentru sănătate şi nutriţie în mod profesionist, astfel încât acest document care va fi integrat în procesul de învăţământ să cuprindă toate aspectele privind alimentaţia sănătoasă explicată pe înţelesul celor mici.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Tu ştii ce face Guvernul cu banii tăi?"

Fiecare român din ţara aceasta a ajuns să muncească aproape 5 luni din fiecare an doar să plătească taxe şi impozite către stat. Din salariu, aproape jumătate merge lunar în buget. Şi, ca să nu rămână cu prea mulţi bani în buzunar, dacă merge la magazin, plăteşte din nou către stat TVA, accize şi alte impozite născocite pentru te miri ce scopuri. Dacă românul a avut curaj luându-şi destinul în propriile mâini, din veniturile obţinute prin investiţii se duc iarăşi sume importante tot în mâna Guvernului. Dacă are maşină şi cumpără benzină, atunci trebuie să plătească accize tot mai mari. Dacă aprinde lumina în casă, plăteşte TVA, accize şi certificate verzi. Dacă vrea să devină independent, atunci îşi face o listă lungă de taxe, impozite, tarife şi ciubucuri pe care trebuie să le plătească! Pentru ce? Ca să obţină dreptul de a munci şi de a plăti impozite şi taxe statului? Dacă vrea să facă o fermă sau o investiţie pe terenul său, atunci trebuie să plătească taxe uriaşe către acelaşi stat, uneori şi de 4 ori mai mari decât valoarea terenului respectiv, numai ca să-i schimbe încadrarea din agricol în intravilan şi să ia o ştampilă pe dreptul său de proprietate.

Aşa arată viaţa unui român la 30 de ani de la căderea comunismului! Oriunde acesta întoarce privirea, statul îi cere să plătească impozite şi taxe, îi cere să stea pe la cozi să le plătească, îi cere să se umilească şi să piardă timp preţios din viaţa sa, pentru ca statul să aibă bani la buget.

Dar ce face Guvernul cu banii noştri, voi ştiţi? Noi ştim? Niciun spital nou nu a apărut în ultimii 30 de ani, deşi românii mor cu zile prin spitalele învechite, construite în urmă cu 60-70 de ani şi care arată la fel ca atunci. Nicio şcoală nouă nu s-a deschis prin ţară, în vreme ce tavanele cad peste elevi, iar numărul de copii este tot mai mic de la un an la altul. Căile ferate au ajuns adevărate capcane ale morţii, trenurile sărind de pe şinele învechite cu o frecvenţă de un tren, două pe săptămână. Despre autostrăzi nici nu mai are sens să vorbim, căci din anul 2012 şi până astăzi nu s-a demarat niciun proiect nou, deşi ţara noastră are cei mai puţini kilometri de autostradă din Uniunea Europeană! Toaletele din spatele curţii au rămas tot acolo, reţelele de apă şi canal sunt la fel de puţine, reţelele de gaze s-au extins în ritmul melcului, iar electricitatea încă este aşteptată în gospodăriile sărace din zonele defavorizate de prin Apuseni sau Delta Dunării.

Este firesc că românii sunt tot mai nemulţumiţi de cum este condusă ţara, din gard în gard, de PSD şi ALDE şi de cei mai slabi miniştri din istoria ţării. Nu trebuie decât să-l comparaţi pe Ionel Brătianu cu Viorica Dăncilă sau pe Spiru Haret cu Ecaterina Andronescu şi ne facem cu toţii o imagine despre Guvernul ruşinii naţionale!

Doamna Anişoara Radu:

"Măsurile prevăzute în Programul de guvernare au stimulat creşterea economică"

Săptămâna trecută, domnul Klaus Iohannis, preşedintele României, a declarat că "guvernarea PSD a eşuat".

Declaraţia domnului preşedinte vine în contextul în care au fost publicate datele Eurostat, care evidenţiază creşterea economică a României din ultimii ani.

Astfel, datele Eurostat confirmă că în ultimii doi ani economia României a crescut cu 11,4%, de 2,7 ori peste media UE 28.

Dacă analizăm creşterea economică a României, raportată la ţările Europei Centrale şi de Est, vom observa că România a avut cea mai mare creştere economică, fiind urmată de Polonia cu o creştere de 10,1%, Ungaria cu 9,2%, Republica Cehă cu 7,6% şi Bulgaria cu o creştere de 7%.

De asemenea, datele Eurostat confirmă faptul că România a avut în ultimii doi ani a treia cea mai mare creştere economică dintre statele UE, după Irlanda şi Malta. Această creştere economică se reflectă în creşterea nivelului de trai pentru români.

Mai mult, trebuie remarcat că în 2016 România era a 17-a ţară din UE ca mărime a PIB-ului, cu 170,4 miliarde de euro, în 2018 ajungând pe locul al 15-lea, cu un PIB de 202 miliarde de euro.

Practic, măsurile de stimulare economică implementate de PSD au creat premisele ca în 2017 România să depăşească Grecia ca nivel al PIB-ului, iar în 2018 să depăşească şi Portugalia. Grecia are un nivel al PIB-ului de 184,7 miliarde de euro, iar Portugalia de 201,5 miliarde de euro.

În ultimii doi ani, perioadă în care a guvernat PSD, economia României a crescut cu 31,7 miliarde de euro, peste Republica Cehă care a avut o creştere de 31 de miliarde de euro, Austria - 29,8 miliarde de euro, Belgia - 26 de miliarde de euro, Ungaria - 18 miliarde de euro, Danemarca - 15 miliarde de euro, Slovacia - 9 miliarde de euro, Suedia - 3,9 miliarde de euro şi alte încă 13 ţări.

Această creştere economică ne va ajuta să avem o voce mult mai puternică în Uniunea Europeană, inclusiv în viitorul Parlament European care va fi ales pe 26 mai.

În acest an ne propunem să depăşim Cehia ca nivel al PIB-ului, Republica Cehă având un PIB de 207,4 miliarde de euro.

Închei prin a-mi exprima speranţa că şi în viitor vom avea o guvernare la fel de "eşuată", iar românii vor avea un nivel de trai din ce în ce mai bun.

Doamna Raluca Turcan:

"Liviu Dragnea şi-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ţinută departe de orice microfon!"

Săptămâna trecută, PNL a solicitat prezenţa Vioricăi Dăncilă în cadrul Orei prim-ministrului în Camera Deputaţilor, pentru a da explicaţii în legătură cu ordonanţele pregătite pentru apărarea corupţilor şi sugrumarea justiţiei. Astăzi, conducerea Camerei Deputaţilor a respins cererea noastră. Probabil că Viorica Dăncilă nici nu a fost lăsată să pună mâna pe invitaţie şi să decidă dacă poate, vrea şi are ce să ne spună.

Este obligaţia prim-ministrului să se prezinte în faţa Parlamentului şi să răspundă la întrebările deputaţilor.

Fac apel la premierul României să citească Regulamentul Camerei Deputaţilor şi să vadă că se poate inclusiv autoinvita! Şi, în acelaşi timp, este obligată să răspundă solicitărilor grupurilor parlamentare!

Având în vedere gravitatea subiectului, premierul are datoria de a se prezenta la Ora prim-ministrului, pentru a explica ce intenţii are Guvernul în legătură cu ordonanţele pregătite pe Legile justiţiei.

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăieşte, din nou, numai din importuri, domnule Daea?!"

Deşi în anii 2013 şi 2014 România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, lucru care s-a întâmplat abia după 20 de ani, în care importurile devansau mereu exporturile de alimente şi produse agricole, iată că, din păcate, ne-am întors de unde am plecat! Adică, deficitul comerţului cu produse agroalimentare a suferit din nou o majorare semnificativă în anul 2018, în loc să crească exporturile din domeniul agricol.

Cu alte cuvinte, România, în loc să-şi dezvolte producţia de produse agricole, căci are această capacitate, dar este neglijată de prea multă vreme, a înregistrat în anul 2018 un deficit fulminant, de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, adică în creştere cu 35,1% faţă de anul 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro, iar aceste date au fost prezentate chiar de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Astfel, ţara noastră a avut anul trecut cele mai mari creşteri la importurile de carne de porc - oare de ce ?!-, de carne de pasăre şi animale vii, de produse de brutărie şi patiserie, dar şi de cereale sau seminţe.

Toate acestea demonstrează superficialitatea cu care este tratată capacitatea agriculturii româneşti şi politicile deficitare ale Guvernului PSD-ALDE, care nu au nicio legătură cu realitatea din teren. Practic, aceste cifre arată limpede falimentul politicilor agricole practicate de guvernările PSD-ALDE şi incapacitatea acestora de a genera dezvoltare reală şi durabilă, pe termen mediu şi lung, pentru agricultura românească.

Dacă lucrurile ar fi stat aşa cum aţi promis în Programul dumneavoastră de guvernare şi aţi fi investit în modernizarea sistemului de irigaţii din România, cum susţineaţi că veţi face, şi anume, că reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apă până la staţiile de punere sub presiune, se va face pentru circa două milioane de hectare de teren agricol, poate astăzi agricultura românească nu ar fi avut parte de acest deficit intempestiv.

Dacă aţi fi gestionat în mod responsabil criza generată de epidemia pestei porcine africane, poate că România nu ar fi devenit din nou campioană la importurile de carne de porc şi animale vii!

Dacă v-ar fi păsat cu adevărat de fermierii români şi de potenţialul agriculturii româneşti, nu aţi fi determinat accelerarea, cu această viteză nemaiîntâlnită, a creşterii importurilor de produse agroalimentare! N-aţi făcut altceva decât să trimiteţi nişte sume uriaşe de bani, de drept ai agriculturii româneşti, în buzunarele altor ţări, care ne exportă, pe bandă rulantă, nişte produse agricole pe care am fi fost şi noi în stare să le producem, poate cu mult mai bine, chiar la noi acasă!

Domnul Alexandru Rotaru:

"Îi îndemn pe români să fie patrioţi în Europa şi să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!"

În mai puţin de două luni, românii vor fi chemaţi la vot pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai 2019.

Orice român, care face o comparaţie cu listele depuse de celelalte partide, poate vedea că Partidul Social Democrat are cea mai bună listă cu specialişti care ar putea reprezenta România cu demnitate, cu putere şi respect la Bruxelles.

Pe lista PSD se află profesionişti, precum doamna ministru Rovana Plumb, jurnalista Carmen Avram şi fostul ministru şi europarlamentar Victor Negrescu. Toţi cei 33 de candidaţi PSD sunt patrioţi, ştiu să vorbească, îşi doresc să vorbească, au curaj să vorbească şi să apere interesul naţional al ţării pe care o reprezintă în PE.

Prin sloganul de campanie "Patrioţi în Europa. România merită mai mult!", PSD a dorit să pună accentul pe faptul că în Parlamentul European trebuie să te lupţi pentru fiecare român, indiferent că se află în ţara natală sau nu. Un europarlamentar demn trebuie să-şi apere ţara, să nu vorbească de rău şi să lupte pentru fiecare român fără să jignească anumite categorii.

Am deplină încredere că cei 33 de colegi aflaţi pe lista PSD sunt oameni patrioţi care îşi iubesc ţara, nu vor vota împotriva ei, aşa cum a făcut recent opoziţia, şi sunt convins că vor reprezenta cu cinste şi vor lupta pentru România, pentru binele tuturor românilor.

Colegilor le urez succes, iar pe români îi îndemn să fie alături de România şi, indiferent de simpatiile politice, să iasă la vot, deoarece este un drept câştigat şi care trebuie exercitat!

Haideţi să fim patrioţi în Europa!

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"PSD vine cu soluţii pentru accelerarea construcţiei de autostrăzi"

Actuala coaliţie de guvernare are în vedere reajustarea legislaţiei pentru urgentarea la maximum a realizării proiectelor de infrastructură, respectiv autostrăzi şi căi ferate.

Acum, contestaţiile absurde, făcute de oricine, atât la licitaţiile de proiectare şi execuţie a lucrărilor de infrastructură, cât şi la adresa acordurilor de mediu, paralizează pur şi simplu construcţia autostrăzilor ori a căilor ferate, atât de necesare.

Se declanşează procese nefondate, se produc întârzieri uriaşe, expiră avize şi autorizaţii şi trebuie reluată procedura de obţinere şi validare, se declanşează conflicte juridice între stat şi companiile implicate în proiectare şi construcţie, practic e un întreg cerc vicios din care pierde statul român, cetăţenii români, afacerile din România.

Un exemplu. Pe autostrada Piteşti-Sibiu, trei persoane fizice au contestat acordul de mediu, care fusese obţinut în 2018, sub pretextul că nu există un număr destul de mare de conducte pentru mamifere mari şi că locaţiile pentru lilieci sunt insuficient cercetate. Aceste reclamaţii survin în contextul în care, în 2017, tocmai din dorinţa de urgentare a lucrărilor, s-a dat drumul autostrăzii Piteşti-Sibiu cu o clauză suspensivă a acestui acord de mediu. Este anormal ca cineva care nu e parte a licitaţiei sau nu are just temei să poată reuşi, printr-o hărţuială juridică absurdă, blocarea unor proiecte de anvergură, strategice pentru bunăstarea şi dezvoltarea ţării.

Ministerul Transporturilor are în vedere modificarea şi ajustarea corespunzătoare a legii achiziţiilor publice. Actuala guvernare ştie bine care sunt nevoile ţării, înţelege urgenţele şi nerăbdarea românilor pentru infrastructură eficientă de transport şi face tot ceea ce este legal posibil, urgentarea lucrărilor şi eliminarea timpilor morţi.

În acelaşi timp, au început construcţiile de drumuri în zona Moldovei. Varianta de ocolire, la profil de autostradă, a municipiului Bacău este parte integrantă din autostrada Moldova. Acesta este construită de un antreprenor român care s-a mobilizat astfel încât să finalizeze mai repede lucrările. Finanţarea este asigurată 100%, iar lucrările vor avea o garanţie de 7 ani.

Având în vedere problemele care prelungesc artificial termenele şi măresc costurile construcţiei de drumuri, se va adopta în câteva săptămâni un cadru normativ strict, astfel încât să se elimine posibilitatea absurdă ca cineva care nici măcar nu a participat la licitaţie s-o conteste.

PSD este alături de toţi cei care doresc ca în România să se construiască cât mai multe autostrăzi, inclusiv Autostrada Unirii din Moldova.

În 2018, Guvernul a recepţionat 70 de kilometri de autostradă, iar în 2019 este prevăzută recepţia a încă 120 de kilometri.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

"Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19-22 martie 2019, a VII-a ediţie, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii şi a produselor româneşti. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!"

În perioada 19-22 martie 2019, la Doha, în Qatar, a avut loc cea de-a VII-a ediţie a Expoziţiei internaţionale AGRITEQ, eveniment organizat de Ministerul Municipalităţii şi Mediului din Qatar, reunind peste 140 de firme agricole din 51 de ţări. Obiectivul acestui eveniment este de a crea o oportunitate de întâlnire a diferiţilor actori internaţionali din domeniul agriculturii, care să-şi expună noile tehnici şi echipamente tehnologice din domeniu şi totodată să îşi promoveze produsele. Printre domeniile agricole promovate în cadrul târgului se numără: Amenajarea terenului; Fructe şi legume; Sere şi sisteme de irigaţie; Managementul fermelor; Tehnologii şi echipamente; Maşini şi unelte; Îngrăşăminte şi pesticide; Echipamente de producere a laptelui; Cultivarea florilor.

La acest eveniment au fost prezente şi companii de profil din ţara noastră. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin domnul Petre Daea, a dat curs invitaţiei organizatorilor, având şi o întrevedere cu omologul său din Qatar, alături de care a analizat cadrul unor posibilităţi de cooperare în domeniu între cele două state, ţinând cont de faptul că la 6 noiembrie 2018 a fost semnat Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, MADR, şi Ministerul Municipalităţii şi Mediului din Statul Qatar.

Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, putem spune că este un prilej important şi o oportunitate ideală a specialiştilor din domeniul industriei agricole de a explora o gamă largă de tehnologii agricole, echipamente şi produse conexe, pentru a discuta posibile dezvoltări în domeniu şi pentru a analiza oportunităţi de cooperare internaţională între diversele companii agricole. Cifrele vorbesc de la sine, întrucât la ediţia din 2018 au participat 149 de expozanţi locali, 176 de expozanţi internaţionali, iar numărul vizitatori fiind de 9.442.

Produsele agroalimentare româneşti au fost, ca la orice eveniment internaţional, printre preferatele vizitatorilor. Faptul că ţara noastră dă curs acestor oportunităţi de promovare internaţională este de apreciat. România trebuie să fie din ce în ce mai vizibilă în mediul internaţional pentru calitatea superioară a produselor sale. Astfel de prezenţe ale companiilor româneşti la evenimente internaţionale reprezintă certe posibilităţi de cooperare comercială, de livrare a produselor româneşti în cât mai multe destinaţii din afara ţării şi implicit de promovare a României. Târgul AGRITEQ oferă totodată antreprenorilor români posibilitatea să vadă care sunt noile tendinţe în ceea ce priveşte inovaţia şi dezvoltarea în domeniu.

În acest sens, felicităm Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru participarea la cea de-a VII-a ediţie a Expoziţiei internaţionale AGRITEQ, şi sperăm ca astfel de oportunităţi să creeze noi orizonturi pentru producţia românească, concretizându-se în cooperări benefice dezvoltării agriculturii şi industriei româneşti!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!"

Am urmărit cu îngrijorare şi surprindere declaraţiile ministrului german de externe, Heiko Maas, care a declarat săptămâna trecută că fondurile europene ar trebui tăiate pentru ţările care nu respectă statul de drept. Mă întreb de ce face referire la statul de drept în legătură cu fondurile europene acordate unei ţări. Nu am auzit niciun fel de declaraţii atunci când erau abuzuri în anchetarea cazurilor de corupţie sau atunci când simpla începere a urmăririi penale era televizată şi suspecţii scoşi public cu cătuşe, deşi justiţia încă nu se pronunţase asupra vinovăţiei lor. Abuzurile nu erau un atac la statul de drept?

Ministrul german vorbeşte despre tăierea fondurilor unor ţări care au mare nevoie de aceşti bani într-o Europă unită. Nu consider ca fiind o abordare care să reducă decalajele între ţările din Vest şi cele din Estul Uniunii Europene. Nu pot fi de acord cu astfel de declaraţii, menite să accentueze ideea de Europa cu mai multe viteze. Tratatele europene se referă la statutul de membru cu drepturi egale, nu cu state considerate de mâna a doua. Spunând acestea, am în vedere şi spaţiul Schengen, spaţiul euro şi chiar scandalul încă nestins al alimentelor de categoria a doua.

Este ciudată poziţia Germaniei care, nu o dată, a propus discriminare în alocarea fondurilor europene în ceea ce priveşte statele din estul Uniunii Europene. Eu cred că Europa este puternică atunci când este unită şi toţi membrii sunt trataţi ca parteneri egali şi cu aceeaşi măsură de judecată.

De aceea, consider că astfel de declaraţii, menite să producă discriminare, trebuie condamnate public. Uniunea Europeană este un proiect al unităţii în diversitate şi al egalităţii de şanse. În virtutea acestor principii, trebuie ca toţi membrii să fie trataţi egal, nediscriminatoriu. Acesta este singurul drum pe care poate continua Uniunea Europeană.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Culmea statisticii la PSD - cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor"

Ultimele postări ale PSD de pe reţelele de socializare i-ar fi făcut să pălească de ciudă şi invidie până şi pe responsabilii cu propaganda din Uniunea Sovietică. Aflăm deci, cu mândrie, la fel ca în vremea tovarăşului, că am devenit fruntaşi pe ramură şi România a depăşit la bogăţie Grecia şi Portugalia, având un PIB mai mare decât aceste ţări.

Interesant este însă că românii nu resimt, sub nicio formă, aceste măreţe realizări, ba, din contră, resimt tot mai mult creşterile de preţuri şi ratele tot mai dezavantajoase de schimb, în raport cu moneda europeană. Nici nu au cum să simtă românii altfel, pentru că realitatea este diferită, iar întreaga campanie de comunicare a PSD este doar propagandă ieftină, bazată pe manipulări de statistici. Astfel, deşi în termeni generali România are un PIB uşor superior acestor ţări europene, pentru simplu fapt că are o populaţie aproape dublă, PIB-ul pe cap de locuitor, care este adevăratul indicator al stării economice, este net inferior. Astfel, în România PIB-ul pe cap de locuitor este de 10.300 de euro, faţă de 19.600 de euro în Portugalia şi 17.200 de euro în Grecia.

La fel cum PSD ne spunea că aglomeraţia de pe şoselele României se datorează creşterii economice şi nu lipsei autostrăzilor, probabil acelaşi PSD ne va spune de acum încolo că trebuie să plătim mai mult la gaz sau curent pentru că suntem mai bogaţi decât grecii sau portughezii.

Trebuie sa fim însă de acord cu PSD când ne spune, de pe afişele preelectorale, că România merita mai mult. Aşa e! România merită justiţie adevărată, merită să fie condusă de oameni capabili. România merită să scape de PSD!

Domnul Ion Spânu:

"Cu paşi mari spre criza economică"

În timp ce în fanteziile Guvernului nu există o altă ţară care să prospere mai mult decât România, datele statistice ale Uniunii Europene arată cu totul altceva. Mai exact, opusul. Un raport recent, publicat de Biroul European de Statistică Eurostat, plasează ţara noastră pe primul loc în statele din Uniunea Europeană la rata inflaţiei, în luna februarie a acestui an. De asemenea, datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică indică o scumpire istorică a produselor alimentare, în luna ianuarie 2019.

Anul 2019 este unul electoral. Coaliţia aflată la guvernare este puţin interesată de indicatorii economici şi extrem de interesată de capitalul electoral cumpărat pe bani publici. Nota de plată va veni la sfârşitul anului. Este foarte probabil ca pe această notă să apară două cuvinte, criză economică.

Procentul de 4%, atât cât a înregistrat România în luna februarie a acestui an, reprezintă cea mai mare rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană, ţara noastră fiind urmată de Ungaria şi Letonia. La nivelul Uniunii Europene, rata inflaţiei a fost de 1,6%, faţă de 1,5% în ianuarie şi 1,4% în urmă cu un an. Faţă de luna ianuarie, rata anuală a inflaţiei a scăzut în şapte state membre ale Uniunii Europene, a rămas la acelaşi nivel într-unul şi a crescut în celelalte 19.

Produsele alimentare s-au scumpit, în luna ianuarie, cu 1,3% faţă de luna anterioară, aceasta fiind cea mai mare creştere din 2003 până în prezent. Atunci, majorarea faţă de luna anterioară a fost de 1,5%. În perioada 2003-2019, preţurile din luna ianuarie au crescut nesemnificativ, raportat la ultima lună a anului anterior, cu mai puţin de un punct procentual. Excepţie au fost anii 2011 şi 2013, când alimentele s-au scumpit cu 1,14 şi respectiv 1,24%. Raportat la ianuarie 2018, românii au scos din buzunare cu 3,7% mai mult pentru alimente.

Deficitul de cont curent a avansat puternic în urma majorării deficitului comercial cu 62%, în ianuarie curent, faţă de ianuarie 2018. Guvernul a majorat foarte mult salariile, ceea ce nu este un lucru rău în sine, dar nu are niciun fel de acoperire în economia internă. Banii din aceste majorări se duc, din nefericire, în importuri de bunuri şi produse, şi nu în producţia internă. Astfel, deficitul comercial creşte şi, inevitabil, trage după el şi deficitul de cont curent. În final, tot acest dezechilibru va fi reflectat în cursul de schimb şi în nivelul dobânzilor.

O redresare financiară ar putea apărea ca urmare a atragerii de fonduri europene, numai că, în momentul de faţă, gestionarea proiectelor de dezvoltare este foarte slabă. Rata absorbţiei efective a fondurilor europene este de sub 12% în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă şi sub 13% la Dezvoltare Regională. În ceea ce priveşte Programului Operaţional Capital Uman, rata este undeva la peste 13%, iar în cadrul Programului Operaţional Competitivitate este peste 15%.

Partidul PRO România solicită Guvernului României ca măcar acum, în cel de-al doisprezecelea ceas, să încerce să uite faptul că 2019 este un an electoral, să înceapă un dialog real cu comunitatea oamenilor de afaceri, precum şi cu cea a specialiştilor în economie. România din 2019 se poate întoarce cu 10 ani în urmă când, ca şi acum, în ciuda tuturor avertizărilor interne şi internaţionale, a ales să rămână surdă şi astfel să se îndrepte inevitabil spre o criză economică.

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Anul 2018 - un minim istoric de copii născuţi în România!"

Anul 2018 a însemnat un minim istoric de copii născuţi în România, cei mai puţini din ultimii 50 de ani. Conform unui studiu publicat de Institutul Naţional de Statistică, în 2018 s-au născut 173.000 de copii, în condiţiile în care, în 2011, considerat un an de criză, s-au născut peste 180.000 de copii. Aceste date statistice ar trebui să îngrijoreze clasa politică din România. Dar se pare că pe cei care conduc astăzi România nu îi îngrijorează deloc.

Instabilitatea politică şi economică, exodul tinerilor, dar şi sărăcia multor cupluri, sunt doar câteva dintre motivele pentru care s-a ajuns în acest punct. Si mă întreb dacă statul român şi instituţiile abilitate au în vedere, măcar acum în cel de-al 12-lea ceas, să facă ceva pentru a ridica rata natalităţii.

Există un paradox al natalităţii în România - părinţi care îşi doresc copii, dar nu îi pot avea, statul român finanţând puţine proceduri de fertilizare, chiar dacă numărul cazurilor de infertilitate este, din păcate, în continuă creştere; părinţi care au copii la vârste înaintate, numai după ce şi-au consolidat o carieră; părinţi care îşi lasă copiii de izbelişte prin orfelinate şi mulţi părinţi care pleacă în afara ţării pentru a le oferi copiilor o viaţă mai bună.

Declinul demografic al României s-a accentuat. Nu vă îngrijorează deloc acest aspect?

Stimaţi guvernanţi, nu aveţi strategii şi soluţii concrete pentru a-i sprijini pe tineri. Aceştia nu au locuri de muncă bine plătite, nu sunt ajutaţi să aibă un spaţiu locativ, nu pot obţine credite mai uşor etc. Şi ne mai mirăm că România se depopulează pe zi ce trece...

Fără copii nu există viitor, nici pentru părinţi, nici pentru ţară! Nu trebuie ignorat acest lucru! România se prăbuşeşte demografic şi îmbătrâneşte repede.

În calitatea mea de medic, de părinte şi bunic mă îngrozesc la faptul că România nu va mai avea un viitor, dacă statul nu face nimic în acest sens!

Domnul Angel Tîlvăr:

25 martie, Ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi a comerţului transatlantic cu sclavi, este un prilej de a aprofunda reflecţia asupra consecinţelor contemporane ale fenomenului, dar şi de a atrage atenţia asupra tuturor formelor moderne de sclavie, precum traficul de fiinţe umane, pentru a preveni orice încercare de exploatare forţată.

Sclavia este la fel de veche ca umanitatea. Dar astăzi ea îmbracă alte forme şi valenţe - 40 de milioane de persoane sunt victime ale formelor moderne de sclavie, inclusiv femei şi copii din întreaga lume, prinşi în cercul vicios al muncii forţate, traficului, sclaviei domestice, sexuale sau alte forme de abuz.

Una dintre cele mai bune căi de a onora victimele sclaviei este recunoaşterea realităţilor complexe cu care se confruntă astăzi societatea globală şi crearea de societăţi incluzive şi echitabile, prin combaterea şi eradicarea sărăciei şi a inegalităţii, precum şi maximizarea eforturilor noastre împotriva rasismului şi a tuturor formelor de discriminare şi intoleranţă.

Fenomen subteran de dimensiuni globale, traficul de persoane reprezintă un lung lanţ de cauze şi efecte, care nu poate fi acceptat într-o societate bazată pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a egalităţii de gen. Victimele sunt dezumanizate şi traumatizate, tratate ca o marfă, fiindu-le afectată adesea, ireversibil şi negativ, viaţa. Sărăcia, familiile destrămate, plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă în străinătate, excluziunea socială - sunt tot atâţia factori de vulnerabilitate în faţa fenomenului.

Nu putem rămâne pasivi la această ofensă adusă demnităţii umane, care este traficul de persoane, mai ales că, potrivit celei de-a doua ediţii a Indicelui Sclaviei Moderne, MSI, realizată de consultantul de risc Verisk Maplecroft, riscurile sclaviei moderne au crescut în aproape trei sferturi dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, pe parcursul anului 2017, cele cinci ţări din Uniunea Europeană care prezintă cel mai mare risc fiind România, Italia, Grecia, Cipru şi Bulgaria.

Ţara noastră, alături de Italia, înregistrează forme severe de muncă forţată, cum ar fi robia şi traficul de persoane, arată analiza Verisk Mapleroft.

În activitatea de coordonator al Grupului pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României, acest grav fenomen a reprezentat atât motive de preocupare serioasă, cât şi de activitate temeinică.

Suntem în continuă căutare de idei şi soluţii pentru reducerea dimensiunii fenomenului. Consider că activitatea în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de persoane trebuie evaluată şi îmbunătăţită periodic, iar Parlamentul României trebuie să rămână în centrul dezbaterii naţionale şi europene pe această temă.

Pentru ca strategiile noastre să aibă o mai mare aplicabilitate şi eficienţă, anul acesta ne-am propus să intensificăm dialogul inter-instituţional şi am iniţiat o serie de consultări cu reprezentanţii ONG-urilor, care ne ajută să înţelegem mai bine activitatea acestora şi, totodată, să aflăm cum putem noi, ca parlamentari, să-i ajutăm în mod concret.

Deoarece este un fenomen social atât de amplu şi de grav, care pleacă de la educaţie, situaţie economică şi responsabilitatea comunităţii civile, este importantă continuarea mobilizării noastre în această privinţă, la nivel parlamentar, dar şi la nivelul celorlalte structuri sau autorităţi cu responsabilităţi specifice din România.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

"PSD a întrecut orice limită! Vor şi alte pensii speciale, dar se opun creşterii alocaţiei pentru copii!"

Chiar credeţi că le-aţi auzit pe toate? Atunci ce spuneţi de asta? După ce şi-au dat cu de la ei putere pensii speciale nesimţit de mari, parlamentarii PSD-ALDE au pregătit acum o categorie de pensii speciale şi mai speciale, pentru întreg personalul auxiliar al Parlamentului, funcţionari angajaţi de partid, şoferi, liftiere sau femei de serviciu! Asta propun cei trei magnifici ai PSD, Şerban Nicolae, Florin Iordache şi Eugen Nicolicea, conştienţi că de asta i-a trimis poporul acolo, fără a prezenta în proiectul de lege sursa de finanţare, de unde vor lua banii... Însă cine sunt ei să se împiedice în astfel de detalii, doar ne-au spus reprezentanţii PSD în repetate rânduri că tot ce decid ei este pentru că pot şi pentru că ei merită.

Aşa se preocupă PSD de pensionari? Îşi bat joc de părinţii şi bunicii noştri, care au muncit din greu o viaţă întreagă, iar acum au o pensie care nu le permite nici măcar un trai decent. Pensiile speciale sunt un furt orchestrat de PSD, pentru a-şi umple buzunarele cu mii de lei, chiar dacă au cotizat doar cu 10% din sumă la contribuţiile obligatorii.

Au creat un sistem paralel, doar pentru unele categorii privilegiate, ajungându-se la pensii cu adevărat exagerate, pentru care românii plătesc din buzunarul propriu peste 200 de milioane de euro în fiecare lună, în timp ce pentru pensia minimă garantată a cetăţenilor sunt alocaţi doar 150 de milioane de euro lunar. Pensiile speciale, stabilite fără nicio logică economică, duc la accentuarea discriminării între cei care au deţinut anumite demnităţi publice, s-au bucurat de salarii mari, vor încasa pensii la fel de mari sau, în unele cazuri, chiar mai mari decât salariul, şi toţi ceilalţi oameni care au muncit o viaţă în sistemul public sau privat, dar care nu au deţinut şi ei o funcţie de demnitate publică.

Eu şi colegii mei din Partidul Mişcarea Populară am iniţiat legea prin care vrem să anulăm pensiile speciale ale parlamentarilor, proiectul ajungând de curând în dezbatere la comisiile din Camera Deputaţilor, urmând ca plenul să decidă asupra iniţiativei noastre de anulare a pensiilor speciale, moment în care o să putem vedea cu toţii cine şi cum votează, care aleşi ai poporului sunt preocupaţi doar de buzunarul propriu şi care mai au totuşi respect pentru cetăţeni şi minima decenţă să renunţe la nişte bani pe care nu-i merită.

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc:

"Concentrare pe aplicarea Legilor privind bugetele acestui an"

Legea bugetului de stat nr. 50/2019 a intrat de luna aceasta în vigoare, prin publicarea ei în Monitorul Oficial. Copiii şi părinţii lor se vor bucura de luna viitoare de alocaţii aproape dublate. Însă aceştia au şi un motiv de supărare, pentru că domnul preşedinte Iohannis nu a promulgat legea la timp, ci a plimbat-o pe la Curtea Constituţională, a retrimis-o Parlamentului şi, când nu a mai avut cum s-o mai întârzie, a fost nevoit s-o promulge. Această pierdere a unei luni de alocaţie mărită de care au fost privaţi copiii este una, de altfel ultima, probă evidentă a efectelor negative din punct de vedere social şi economic a strategiei electorale a domnului Iohannis de a obstrucţiona activitatea Guvernului şi a Parlamentului, de a se opune fără un just temei propunerilor şi măsurilor venite din partea coaliţiei aflate la guvernare, de eficientizare a administraţiei publice şi de creştere a bunăstării românilor.

Este cel puţin curios comportamentul celui mai înalt demnitar al statului în privinţa bugetelor pentru acest an, deşi, tot cu întârziere, a promulgat Legea asigurărilor sociale mai întâi, spunându-le pensionarilor că de grija lor a făcut-o. Dacă aveam ambele legi la timp, atunci şi copiii ar fi beneficiat de alocaţiile mărite de la 1 martie. Însă copiii nu votează, aşa că pot să aştepte ca preşedintele să-şi clarifice resentimentele şi calculele sale politicianiste.

Acum, avem bugetul adoptat şi este timpul să ne concentrăm pe aplicarea lui, sens în care autorităţile sunt chemate să îl execute în conformitate cu legile în vigoare, cu cerinţele de eficienţă şi de oportunitate, cu nevoile de funcţionare a serviciilor publice şi cu nevoile de noi investiţii.

Este un buget prin care s-au alocat mai mulţi bani pentru sănătate, pentru învăţământ, pentru asistenţa socială, pentru autorităţile locale, pentru investiţii; am menţinut 2% pentru apărare şi am suplimentat sumele destinate investiţiilor.

Coaliţia de guvernare, aleşii locali şi judeţeni, ordonatorii de credite, PSD vor promova şi în acest an măsuri care să asigure încadrarea în prevederile bugetare, stimularea creşterii economice, a bunăstării românilor, îndeplinirea obiectivelor de investiţii şi funcţionarea eficientă a serviciilor publice. Acum, eforturile trebuie concentrate pe execuţia bugetară, pe aplicarea legilor privind bugetele pentru acest an şi pentru cei care vor urma. Am constatat cu satisfacţie că miniştrii de linie, preşedinţii de consilii judeţene şi primarii noştri au trecut deja la realizarea obiectivelor prevăzute şi bugetate.

Cu misiunea îndeplinită de a da ţării un buget echilibrat, cu sume îndestulătoare pentru cheltuielile sociale şi pentru investiţii, noi, la PSD, abordăm alegerile din acest an şi pe cele din anul viitor cu speranţă şi încredere în victorie.

Doamna Viorica Cherecheş:

"Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar"

Când minciuna se transformă în normalitate, imaginea contează mai mult decât sănătatea a milioane de români, iar părerile personale sunt enunţate cu convingere de specialişti în domeniu, se pune în pericol un întreg sistem. Sistemul sanitar din România şi munca a zeci de medici specialişti cu recunoaştere mondială a fost aruncată în derizoriu de un ministru al sănătăţii subliminal şi făţarnic.

Un ministru care se declară cu mândrie "economist" şi "se travesteşte" cu halatul alb în medic gestionează păgubos resursele financiare alocate de Guvernul PSD-ALDE pentru sănătate.

10 miliarde de euro alocaţi anual sistemului sanitar au fost irosiţi fără o gândire medicală şi fără a respecta politica de sănătate a Guvernului. Consecinţele gestionării defectuoase, cu superficialitate şi ignoranţă, sunt grave: sute morţi de gripă, copii morţi de rujeolă, spitale cu mucegai şi gândaci, infecţii cu bacterii rezistente la antibiotice, lipsa medicamentelor pentru bolnavii cu cancer şi HIV-SIDA, program de prevenţie inexistent. Aceasta este radiografia unui ministru al sănătăţii care până la sfârşitul mandatului, "prin mila unui funcţionar din DSP", poate va primi şi parafă de medic sau chiar o diplomă de doctor.

Resursele de care dispune sistemul sanitar românesc pot fi gestionate mult mai eficient, dar actualul ministru consumă timp şi energie cu subiecte banale şi face afirmaţii publice nedocumentate şi fără minime cunoştinţe medicale despre sistemul sanitar, un domeniu care necesită expertiză, profesionalism şi suflet pentru cei aflaţi în suferinţă.

Ministrul promite vaccin anticancer şi terapie cu canabis, în condiţiile în care pacienţii români nu beneficiază în multe dintre spitalele din România de condiţii minime de igienă şi confort, iar tratamentul este cumpărat de bolnav.

Ministerul Sănătăţii este în degringoladă, cu un buget "mare", din care se vor împrăştia bani în toate domeniile sanitare de specialitate, dar spitalele de stat vor funcţiona la fel ca în ultimii 30 de ani, se vor promova spitalele private cu medici cu diplome false.

Obligaţiile de partid pe care le are ministrul s-au transformat în amendamente la Legea bugetului, furnizarea de Vitamina D acolo unde nu este nevoie de ea, iar participările la manifestări organizate din bani publici şi apariţiile media transformă Ministerul Sănătăţii într-un organism vulnerabil care induce panică şi neîncredere în rândul populaţiei.

Ministrul Sănătăţii s-a transformat într-un "miliţian" care caută şpăgile, apa nepotabilă, dezinfectanţi neconformi din spitale, conflictele între personalul medical şi medici, activează mecanisme europene de protecţie civilă, dispune controale încrucişate între spitale - toate pentru imaginea personală, pe bani publici.

Domnul Mihai Weber:

"Majorarea pensiilor cu 10%, o veste excelentă pentru pensionari"

Guvernul PSD vine şi de această dată în ajutorul românilor, cu un nou proiect de lege care prevede majorarea pensiei minime. Astfel, potrivit proiectului, începând cu luna septembrie a anului 2019, pensia minimă va fi 704 lei, în prezent fiind 640 de lei.

Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizaţiei sociale pentru pensionari, atât pensionarii sistemului public de pensii, cât şi pensionarii sistemului militar de pensii, cu domiciliul în România, pot beneficia de indemnizaţia socială, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari.

De altfel, tot de la 1 septembrie, punctul de pensie va creşte de la 1.100 de lei la 1.265 de lei.

Analizând situaţia proiectelor aflate pe agenda Partidului Social Democrat, concluzionăm că în urma muncii şi implicării echipei, rezultatele sunt bazate pe fapte concrete, majoritatea proiectelor fiind duse spre îndeplinire.

Contrar minciunilor aruncate pe sticlă, cu scopul manipulării populaţiei, PSD va merge până la capăt cu implementarea Programului de guvernare, votat de majoritatea românilor, motiv pentru care numai aceştia au dreptul să aprecieze în ce măsură proiectele prevăzute în Programul de guvernare au fost şi vor fi îndeplinite.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"O campanie electorală aflată la ani-lumină de agenda României reale"

Declaraţia mea politică din această săptămână este mai mult un comentariu care ne priveşte pe toţi cei implicaţi în fenomenul politic, indiferent de gruparea din care facem parte sau pe care o reprezentăm în Parlament. Ne aflăm, de facto, în campanie electorală pentru alegerile europarlamentare. Candidaţi, lideri şi activişti bat străzile, oraşele şi satele, în încercarea de a-i convinge pe oameni să semneze pentru partidul lor şi să-l voteze în luna mai. Şi eu, şi cei mai mulţi dintre colegii parlamentari suntem prinşi în acest program. Şi, stând de vorbă cu oamenii, constatăm un fenomen fără precedent - ca niciodată, în istoria postdecembristă, agenda partidelor, a politicului, este la ani-lumină de ceea ce îi interesează cu adevărat pe cetăţenii României.

În mass-media care exprimă partizanate din ce în ce mai pronunţate, pe reţelele sociale online, în mediile reduse numeric de suporteri sau de adversari ai taberelor politice, găsim o Românie radicalizată, fanatizată, preocupată obsesiv de teme precum anticorupţia ori serviciile secrete, euro-conformismul sau anti-europenismul, o Românie în care tensiunea politică şi degradarea limbajului ori chiar a relaţiilor interumane a atins cote îngrijorătoare.

Vorbind cu oamenii României reale, indiferent de gradul lor de informare sau de educaţia lor, descoperim că nebunia care a cuprins aşa-numita elită politică îi afectează foarte puţin, spre deloc. În discuţiile pe care le-am purtat, în aceste zile, pe străzile Ploieştiului, am putut constata că majoritatea covârşitoare a alegătorilor nu sunt străbătuţi de febra radicalismului politic, că nu au dezvoltat obsesii nici faţă de anticorupţie şi nici faţă de lupta cu statul paralel. Ei pleacă de la premisa raţională că politicul, "fiind cam toţi la fel", nu trebuie să stârnească pasiuni prin discursuri isterice, ci să ofere soluţii la probleme reale. Oamenii vor să dezbată despre economie, despre educaţie şi sănătate, despre o administraţie bună în oraşele lor. Cât despre Uniunea Europeană, ei pun, invariabil, aceeaşi întrebare înţeleaptă: "Ce poate face un europarlamentar ca să ajute judeţul nostru sau localitatea noastră?"

Cu alte cuvinte, în această campanie electorală, ruptă de agenda populaţiei, primim, aşadar, în stradă, lecţii de înţelepciune politică de la alegătorii noştri. Iar cine îşi va însuşi mai bine aceste lecţii va fi adevăratul câştigător al alegerilor europarlamentare. Şi pe termen scurt, dar, cu siguranţă, pe termen lung!

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii să ia loc, să putem începe şedinţa de plen.

Continuăm dezbaterile, stimaţi colegi.

Şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 122.

Programul de lucru: până la 11,30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la 12,00 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final avem şedinţa Biroului permanent.

Domnul Cucşa, vă rog. Şi apoi domnul Ion Stelian.

Dacă la ordinea de zi?

Domnule Cucşa, vă rog.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Aici eram.

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog ca Pl-x 751/2018 de pe punctul 24 să-l mutăm pe punctul 4 - Propunerea legislativă privind preluarea personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD... (Propunerea legislativă privind preluarea personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului - ajutor calificat, potrivit legii, aflate în finanţarea autorităţilor publice locale de pe raza judeţelor Arad, Hunedoara, Maramureş, Mureş şi Sibiu.)

Domnul Florin Iordache:

Oricum, eram...

Este vorba despre raport comun - Comisia pentru apărare, Comisia pentru administraţie, da?

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Şi mai am o propunere.

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin, numai puţin.

93 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptată.

Şi, vă rog, a doua propunere.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

PL-x 439/2018...

Domnul Florin Iordache:

De la ce poziţie?

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

De la poziţia 29. Să fie pe poziţia 7. Este Proiectul de Lege privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Poziţia 7.

Domnul Florin Iordache:

Bine. PL-x 439. OK. Să înceapă votul.

101 voturi pentru, o abţinere. Adoptată.

Mai departe.

Domnule Stelian Ion, doriţi să interveniţi? La ordinea de zi.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

O chestiune de procedură.

Potrivit Constituţiei, Parlamentul este singura autoritate legiuitoare.

Mi se pare inadmisibil că Parlamentul României îşi dă din atribuţiile sale, cedează din atribuţiile sale Guvernului şi, în loc să se legifereze pe Codul penal şi Codul de procedură penală, se cedează acest atribut Guvernului, fără a mai discuta, fără a mai dezbate amendamentele şi proiectele de modificare, în Parlamentul României.

Solicit tuturor colegilor deputaţi să nu accepte o asemenea manieră şi o asemenea încălcare a Constituţiei României.

Este inadmisibil să fie călcată în picioare Constituţia României şi să nu respectăm votul pe care ni l-au dat românii. Ne-au dat vot să discutăm în Parlament şi să dezbatem în Parlament legile, nu să ne ascundem în spatele atribuţiilor Guvernului.

Este foarte clar că există dificultăţi în Camera Deputaţilor pentru a se adopta modificări la Codul penal şi Codul de procedură penală. Şi acesta este singurul motiv pentru care se doreşte adoptarea - poate chiar mâine - a acestor modificări, în şedinţă de Guvern, în procedură de urgenţă.

Domnul Florin Iordache:

Da. Erau la "diverse", domnule deputat. Bun.

Domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă solicit să supuneţi votului plenului propunerea ca Pl-x 140/2019, şi anume, Propunerea legislativă pentru completarea art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să fie retrimisă pentru 30 de minute Comisiei juridice şi să permitem comisiei să lucreze în paralel cu şedinţa de plen.

Mulţumesc.

Pentru anumite corelări de tehnică legislativă.

Domnul Florin Iordache:

Da. Să înceapă votul.

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

După... Suntem în procedură de vot. Şi apoi putem comenta.

94 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, o abţinere. A fost retrimisă pentru 30 de minute.

Alte intervenţii dacă sunt?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da. De asemenea, PL-x 75/2018, poziţia 269 pe ordinea de zi, să fie retrimis pentru două săptămâni comisiei, tot pentru corelări de tehnică legislativă.

Mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Domnul Florin Iordache:

Două săptămâni, da?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

110 voturi pentru, o abţinere. A fost adoptată şi această propunere.

Alte intervenţii din partea dumneavoastră, stimaţi colegi?

Domnul Lupaşcu, vă rog.

Domnul Costel Lupaşcu:

Domnule preşedinte,

Vă solicităm, din partea Grupului PSD, retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a punctului 46 de pe ordinea de zi - PL-x 547/2018 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65/2018 pentru modificarea anexei la Legea nr.289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie).

Şi, în acelaşi sens, şi a punctului 76 de pe ordinea de zi - PL-x 322/2018 (Proiectul de Lege pentru abrogarea art.9 din Legea nr.289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie).

Ambele au ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie.

Ele trebuie corelate şi preluate într-un singur raport la un proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Şi solicitaţi retrimiterea, da?

Domnul Costel Lupaşcu:

Pentru două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Două săptămâni. La comisia de agricultură, bănuiesc.

Domnul Costel Lupaşcu:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Da. Să înceapă votul.

110 voturi pentru. Unanimitate. Adoptată.

Domnul Costel Lupaşcu:

Mai avem două solicitări.

Poziţia 30, la fel, retrimiterea pentru două săptămâni, la Comisia pentru agricultură, a PL-x 581/2018 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2018 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea unor acţiuni de informare şi promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale.

De asemenea...

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin, că dăm vot la fiecare. Să înceapă votul.

O voce din sală:

Poziţia?

Domnul Costel Lupaşcu:

Poziţia 30.

Domnul Florin Iordache:

113 voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere. Adoptată.

Şi următoarea propunere.

Domnul Costel Lupaşcu:

Retrimiterea pentru două săptămâni la Comisia juridică a punctului 75 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege privind unele măsuri privind republicarea actelor normative - PL-x 122/2015.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 122, da?

Domnul Costel Lupaşcu:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Să înceapă votul.

83 de voturi pentru, un vot împotrivă, 33 de abţineri. Adoptată.

Mai departe.

Domnul Andronache, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Intervenţia mea este pe procedură - art. 151, cu referire la art. 109 din Regulament - şi se referă la atitudinea dumneavoastră în cadrul acestor dezbateri. Şi anume - dacă citim art. 109 din Regulament, vom vedea următoarele.

"Când dezbaterea amendamentelor - domnule preşedinte de şedinţă - relevă consecinţe importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Camerei Deputaţilor poate trimite textele în discuţie comisiei, stabilind termenul de prezentare a punctului de vedere."

Pe cale de consecinţă, dacă dumneavoastră nu ne daţi nici măcar posibilitatea de a ne exprima cu privire la faptul că propunerile făcute de un lider de grup sunt corecte, sunt adecvate sau se referă la amendamente cuprinse în raport, înseamnă că încălcaţi Regulamentul.

Este absurd ca eu să solicit cuvântul - pentru că doream să propun un termen mai lung de discutare a Proiectului referitor la Curtea Constituţională, retrimis comisiei - şi dumneavoastră să nu-mi daţi cuvântul.

Ca atare, vă solicit, domnule preşedinte, să respectaţi Regulamentul şi să aveţi întotdeauna în vedere art. 109 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Deci, domnule coleg, din respect pentru dumneavoastră, eu respect Regulamentul.

Vă repet. (Vociferări.)

Numai puţin...

Dumneavoastră citiţi acolo - când discutăm la dezbatere pe amendamente.

Solicitarea Grupului PSD nu a vizat şi discuţia pe fond a unui proiect.

Aşa cum şi dumneavoastră v-am dat cuvântul şi tuturor grupurilor parlamentare le-am dat cuvântul, un lider de grup mi-a solicitat fără a face dezbatere. Dacă ajungeam... (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Unde scrie în Regulament?

Domnul Florin Iordache:

Păi toţi...

Şi dumneavoastră, şi colegii dumneavoastră, liderii de grup, la începerea şedinţei...

Suntem la începerea şedinţei, fără a intra în dezbatere, domnule coleg. N-am intrat în dezbatere pe un proiect. A fost solicitarea unui lider de grup. Şi, în aceste condiţii... eu n-am intrat în dezbatere pe un amendament sau pe fondul problemei.

Vă mulţumesc.

Eu... din respect pentru toţi colegii, respect Regulamentul. (Vociferări.)

Eram în procedură de vot, asta am şi spus, domnule coleg. Eram în procedură de vot, v-am... şi când v-am invitat apoi la cuvânt mi-aţi spus că nu vreţi să mai interveniţi. Bun.

Dacă mai sunt alţi colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt.

Mulţumesc.

4¹. Propunerea legislativă privind preluarea personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului-ajutor calificat, potrivit legii, aflate în finanţarea autorităţilor publice locale de pe raza judeţelor Arad, Hunedoara, Maramureş, Mureş şi Sibiu; Pl-x 751/2018.

Dacă...

Pe procedură.

Vă rog, domnule deputat.

La acest proiect? Nu.

Domnul Gabriel Andronache:

Nu. Aţi retrimis Propunerea legislativă referitoare la Curtea Constituţională, la comisie.

Rugămintea mea este, tot procedural, să procedaţi, de la microfon, la convocarea comisiei. Pentru că, altfel, nu văd cum Comisia juridică se poate întruni. Că aţi pus că se retrimite comisiei, dar comisia... (Vociferări.)

Dumneavoastră, domnule preşedinte de comisie, nu puteţi, dacă plenul nu dispune convocarea comisiei, să convocaţi comisia. Este foarte simplu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Deci domnule deputat, solicitarea Grupului PSD a fost de a retrimite, pentru o jumătate de oră, şi Comisia juridică să lucreze în paralel cu plenul, într-o jumătate de oră. Aici suntem.

Deci Comisia juridică se convoacă, pentru problemele invocate, să lucreze în paralel cu plenul. Şi aşteptăm raportul suplimentar, da?

Mulţumesc.

Acum reiau, stimaţi colegi.

Suntem la Pl-x 751 - ... preluarea personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD... pe raza...

Numai puţin...

(Domnul deputat Corneliu-Florin Buicu solicită să ia cuvântul.)

... judeţelor Arad, Hunedoara, Maramureş...

Doriţi să interveniţi? Ca iniţiator.

Da, ca iniţiator, vă rog, domnul preşedinte Căprar... Buicu. Era şi domnul Căprar, mă scuzaţi.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

În calitate de iniţiator, aş vrea să vă spun câteva cuvinte.

Pornit, ca proiect, din zona PSD-ALDE, asumat de parlamentari de la toate grupurile parlamentare, acest proiect rezolvă o problemă punctuală, ivită în mai multe judeţe, privind preluarea personalului paramedical din acele judeţe.

Vreau să mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare, Comisiei pentru administraţie, Comisiei pentru sănătate şi Comisiei pentru apărare, care au înţeles şi au aprobat acest proiect într-un ritm alert.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Sănătăţii şi-au dat tot concursul pentru rezolvarea acestei situaţii.

Vă mulţumesc pentru deschiderea privind acest proiect.

Domnul Florin Iordache:

Rog...

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Şi vreau să vă rog...

Domnul Florin Iordache:

Rog...

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

... să-l votaţi.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Buicu, numai puţin.

Rog Secretariatul tehnic să afişeze pe ecranul din spatele meu Pl-x-ul respectiv, să ştie toţi colegii despre ce discutăm. Este vorba despre Pl-x 751. A fost retrimis, de pe poziţia 24, pe poziţia 4, la solicitarea unui lider de grup. Deci este vorba despre Pl-x 751. Bun.

Acum, raportul comisiei. Comisia pentru administraţie, Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru apărare. Cine?

Vă rog, raportul comun.

Avem 8 amendamente admise.

Domnul Marius-Gheorghe Surgent:

Consiliul Legislativ, conform Avizului nr. 67/6.02.2019 a avizat favorabil această propunere legislativă.

Consiliul Economic şi Social, conform Avizului nr. 127 din 8.01.2019, a avizat favorabil această propunere legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, conform Avizului nr. 4c-6/145 din 13 martie 2019 a avizat favorabil această propunere legislativă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, conform Avizului nr. 4c-9/97 din 12 martie 2019, a avizat favorabil această propunere legislativă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, conform avizului din data de 12 martie 2019, a avizat favorabil această propunere legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare preluarea personalului cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului-ajutor calificat, potrivit legii, aflate în finanţarea autorităţilor de pe raza judeţelor Arad, Hunedoara, Maramureş, Mureş şi Sibiu, cu statut de cadru militar, de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă din judeţele menţionate, prin derogare de la art. 40 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Astfel, efectivele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor menţionate vor dobândi personal cu înaltă experienţă şi se va asigura o mai bună intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor trei comisii sesizate în fond au examinat propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterii, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative privind preluarea personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului-ajutor calificat, potrivit legii, aflate în finanţarea autorităţilor publice locale de pe raza judeţelor Arad, Hunedoara, Maramureş, Mureş şi Sibiu - Pl-x 751/2018, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Varga Glad-Aurel, de la PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Glad-Aurel Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă a plecat cu semnătura tuturor parlamentarilor de Arad, unde - în Arad - există două localităţi care au probleme.

Această propunere legislativă vizează preluarea personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD. Şi este un beneficiu extraordinar pentru localităţile din Arad, Hunedoara, Maramureş, Sibiu, Mureş.

Cu titlu de exemplu, activitatea serviciului din oraşul Nădlac, din lipsa fondurilor, a fost suspendată pentru 90 de zile. Deci 90 de zile în care acele echipaje nu au putut funcţiona.

De aceea, această iniţiativă legislativă sprijină în primul rând cetăţenii.

Şi, din acest motiv, Partidul Naţional Liberal va vota pentru acest demers legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Vass Levente.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Vass Levente:

Stimaţi colegi,

Felicit iniţiatorii!

Grupul parlamentar al UDMR o să voteze acest proiect.

Este foarte bine că ne-am gândit la rezolvarea acestor probleme şi am preluat de la consiliile locale şi consiliul judeţean finanţarea acestor unităţi.

Felicitări, încă o dată!

Mă bucur că, până la urmă, a ajuns şi în Comisia pentru sănătate. Am contribuit şi noi la acest lucru.

Felicitări şi numai bine!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu.

Avem 8 amendamente admise.

Dacă la titlul legii, observaţii? Nu.

Art. 1? 2? 3? Până la 8, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Are caracter organic.

Rămâne la votul final.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 20/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi condiţiile de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din ţări terţe şi pentru controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale produselor alimentare şi hranei pentru animale provenite din ţări terţe; Pl-x 555/2018.

Din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Vă rog.

Păi, bifaţi... domnule coleg... spuneţi-mi...

(Domnul deputat Dănuţ Păle solicită să ia cuvântul.)

Numai puţin, iniţiatorii.

Numai puţin, iniţiatorii.

Domnul Oros.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate prevede că accesul la informaţiile clasificate este permis numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.

Iar Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 ne spune că standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România... - potrivit acesteia, informaţiile sunt clasificate în secrete de stat şi secrete de serviciu, în raport de importanţa pe care o au pentru securitatea naţională.

Din întreaga legislaţie românească specifică sistemului sanitar-veterinar rezultă fără echivoc că personalul sanitar-veterinar, inclusiv cel cu funcţii de conducere din sistemul sanitar-veterinar, gestionează doar informaţii secrete de serviciu, şi nu gestionează informaţii secrete de stat.

În cazul în care se limitează accesul la informaţiile gestionate de personalul sanitar-veterinar, prin trecerea anumitor informaţii la secrete de stat, s-ar încălca toate actele normative din domeniul sanitar-veterinar. De asemenea, activitatea s-ar desfăşura cu dificultate, neputând interveni în timp optim pentru luarea măsurilor necesare preîntâmpinării apariţiei unor focare de boli la animale sau episoade de toxiinfecţii alimentare la oameni.

În 2017 şi în 2018, prin Ordonanţa nr. 71, respectiv Legea nr. 20, s-au introdus prevederi - în opinia noastră, abuzive - care specificau obligativitatea pentru personalul sanitar-veterinar cu funcţii de conducere, din cadrul Autorităţii şi a unităţilor descentralizate, să deţină, în exercitarea funcţiei, certificat de securitate, respectiv autorizaţie de acces la informaţiile clasificate.

De aceea, noi credem că se impune modificarea şi abrogarea acestor prevederi care au creat foarte multe probleme în sistem.

Şi aş fi foarte recunoscător colegilor care ar vota acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Rog Comisia pentru agricultură.

Domnule vicepreşedinte Dănuţ Păle, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Dănuţ Păle:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport, în data de 20 martie 2019, cu propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea alin. (5) şi alin. (6) ale art. 6⁶ din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul eliminării obligativităţii pentru personalul care deţine funcţii publice de conducere în cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al unităţilor subordonate, de a deţine certificate de securitate, respectiv autorizaţie de acces la informaţii clasificate.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 20/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi condiţiile de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din ţări terţe şi pentru controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale produselor alimentare şi hranei pentru animale provenite din ţări terţe, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Avem 4...

A, domnul Magyar, vă rog.

Vă rog, domnule coleg, Grupul UDMR.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Stimate domnule preşedinte,

Deşi, iniţial, când legea era în faţa plenului, noi nu am susţinut ca personalul cu funcţii de conducere să deţină acest certificat, în momentul de faţă, în urma raportului pe care l-am scos la Comisia pentru agricultură, Grupul UDMR susţine în forma actuală această propunere legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Avem 4 amendamente.

La titlul legii?

6⁶? 3? 4?

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

S-a mutat, este pe poziţia 7¹ - Proiectul de Lege privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc; PL-x 439/2018.

Iniţiatorii?

Domnule Mohaci, vă rog.

Apoi Comisia pentru agricultură.

Domnul Mihai Mohaci:

Stimaţi colegi,

Este o lege care stabileşte o zi care să celebreze această bogăţie de gusturi şi tradiţii româneşti.

Este necesară pentru a scoate în evidenţă calităţile bucătăriei şi ale vinului şi a le face cunoscute sub numele de Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc.

Este o lege solicitată de asociaţiile din domeniu, de Asociaţia Naţională a Cofetarilor şi Bucătarilor din Turism, de Guerrilla Cooking. Sunt oameni care au spus că doresc această lege tocmai pentru că ea face parte dintr-un fundament al unei tradiţii. Tradiţia fiind fundamentul... care stă la baza oricărei naţiuni, iar arta culinară face parte din această tradiţie românească.

De aceea, vă doresc... vă solicit, vă rog să votăm această lege, pentru că are în spate un număr important de oameni care lucrează în domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Comisia pentru agricultură.

Domnule Păle, sunteţi de serviciu azi, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Dănuţ Păle:

Raport asupra Proiectului de Lege privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc - PL-x 439/2018.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea ultimei zile de duminică a lunii octombrie ca Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc. Totodată se prevede şi posibilitatea organizării de către autorităţile publice centrale, locale sau alte instituţii ale statului, de către persoane fizice sau juridice, de programe şi manifestări cu caracter social sau ştiinţific, în scopul de a aprecia şi promova obiceiurile şi produsele culinare tradiţionale.

În acest sens, autorităţile centrale şi locale pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii, în limita alocaţiilor bugetare aprobate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, urmăriţi-mă puţin.

Înţeleg că dumneavoastră aţi aprobat 4 amendamente.

Ceea ce mă intrigă pe mine este faptul că dumneavoastră aţi aprobat "vinului româneşti". Ori este "vinurilor româneşti". Deci "vinul"- singular, "româneşti" - la plural.

Deci cum este? Ce...?

Domnul Dănuţ Păle:

"Vinului românesc." La singular.

Domnul Florin Iordache:

Păi, da, dar, repet, amendamentele comisiei dumneavoastră - "a vinului româneşti", în prima... (Discuţii în sală.) Chestiune de gramatică.

Domnul Dănuţ Păle:

A vinului...

Domnul Florin Iordache:

... vinului românesc.

Domnul Dănuţ Păle:

Am înţeles - că vinul este românesc. Normal că sunt mai multe vinuri. Pe soiuri şi pe acestea...

Domnul Florin Iordache:

Domnule... domnule coleg...

Domnul Dănuţ Păle:

Deci trebuie să recunosc că nu ştiu ce s-a scris în...

Domnul Florin Iordache:

Păi, raportul îl am de la dumneavoastră.

Veniţi puţin! (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Dănuţ Păle:

Nu, este vorba despre o eroare materială. Nu există...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Continuăm.

Domnul Dănuţ Păle:

Întotdeauna...

Domnul Florin Iordache:

Domnul Bichineţ.

Domnul Dănuţ Păle:

... am fost de acord cu dumneavoastră.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnule Bichineţ, vă rog.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Eu am citit acest proiect de lege şi mi se pare că este foarte, foarte bun.

Săptămâna trecută am aprobat o altă zi, o altă sărbătoare - Ziua meseriilor.

Poporul român spune foarte frumos că "Meseria este brăţară de aur", dar şi "Gâtul este pâlnie de argint".

În legătură cu Ziua gastronomiei şi a vinului românesc, vreau să vă spun că domnul preşedinte Flutur a făcut de mai multe ori acţiuni de acest gen, în Bucovina, şi au avut o rezonanţă extraordinară pentru zona Moldovei.

Acum, am văzut şi opinii diferite, că nu ar fi cazul să sărbătorim o zi, să avem într-un an Ziua gastronomiei.

Ele ţin de sfârşitul de toamnă. Şi, în general, toamna este bogată, cu produse. Şi e bine ca produsele să fie scoase în pieţe, să fie valorificate.

Dar, de asemenea, n-am văzut niciun amendament care să prevadă ca... cei care în România fac foamea - şi sunt destui - să primească de la autorităţile locale, dacă nu este campanie electorală, ceva cu titlu de gratuitate. Pentru că multă lume vine la astfel de expoziţii şi numai oficialităţile se înfruptă din ce este mai bun, din produsele culinare, din vinurile alese.

Astfel s-ar diminua numărul celor care au strâns cureaua, au strâns-o, tot au strâns-o până le-a ajuns la gât.

În esenţă, proiectul este bun şi PMP îl va susţine.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Bacalbaşa, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Este o idee excelentă să promovăm gastronomia şi vinurile româneşti, care, din păcate, au ajuns într-un declin inacceptabil şi explicabil, dar la modul trist.

Am luat însă cuvântul pentru că domnul Bichineţ - pe care îl apreciez - a vorbit despre cei care fac foamea.

Domnul Varujan Pambuccian (din sală):

A zis de pâlnia de argint.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Pâlnia de argint, sigur, e un blestem al neamului, pe care îl ştim foarte bine. Dar asta este.

Dar apropo de cei care fac foamea. Noi avem situaţia în care importăm mână de lucru din Orient şi - cu toate riscurile care apar. Şi nu se poate găsi cineva ca să culeagă via şi fructele.

Aşa încât, să fim măcar în Parlament oneşti şi realişti.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

La titlul legii. Intervenţii? Nu.

Art. 1?

Art. 2? 3?

Adoptate. Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

15. Proiectul de Lege privind societăţile mutuale de asigurare; PL-x 503/2018.

Guvernul?

Guvernul?

De la Guvern susţine cineva proiectul? Nu îl susţine. Văd că...

Bugetul? Finanţele? Nu-l aveţi pe listă?

Păi, eu ce invit? Eu ce spun?

Domnul Florin Horaţiu Iura (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege reglementează modul de constituire şi organizare a societăţilor mutuale, membrii, resursele financiare, adunarea generală a membrilor, conducerea, dispoziţiile specifice privind autorizarea şi funcţionarea acestora, autorizare, funcţionare, transfer de portofoliu, fuziunea şi divizarea, modificarea formei societăţii mutuale în societăţi pe acţiuni, dizolvare şi lichidare, precum şi măsuri punitive.

Vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege în forma prezentată de comisie.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Avem raport comun, al celor două comisii, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget.

Numai puţin, domnule Varga, să ne prezinte raportul şi apoi...

Comisia...

Repet, Comisia pentru politică...

Vă rog, doamnă, raport comun.

Doamna Cristina Burciu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind societăţile mutuale de asigurare.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind societăţile mutuale de asigurare, transmis cu adresa PL-x 503 din 8 octombrie 2018, înregistrat sub numărul 4c-1/337, respectiv 4c-2/656 din 9 octombrie 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 3 octombrie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi ale art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 19 martie 2019, iar membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au examinat proiectul de lege menţionat mai sus pe parcursul mai multor şedinţe, dezbaterile finalizându-se în şedinţa din 26 martie 2019.

Din totalul de 19 membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au participat la dezbateri 15 deputaţi, iar din numărul total de 25 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi-au înregistrat prezenţa la lucrările comisiei 24 de deputaţi.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare propuneri de modificare a proiectului de lege, acestea fiind însuşite, în cadrul dezbaterilor, de membrii celor două comisii.

De asemenea, au fost înaintate amendamente din partea domnilor deputaţi Vasile Varga, Lucian-Ovidiu Heiuş, Bogdan-Iulian Huţucă şi Nicolae Neagu.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi aprobare Proiectul de Lege privind societăţile mutuale de asigurare, cu amendamente admise, care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vrem să semnalăm o eroare materială de tehnică legislativă.

Având în vedere că toate articolele au denumire, ar trebui menţionat titlul şi la ultimele două articole. Respectiv la nr. crt. 45 şi nr. crt. 46, după cum urmează.

La nr. crt. 45 titlul este: "Art. 33 - Completarea Legii nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări".

Iar la nr. crt. 46 titlul este: "Art. 34 - Modificarea Legii notarilor publici şi activităţii notariale nr. 36/1995".

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Cu observaţiile doamnei deputat care a prezentat raportul, începem dezbaterea.

Domnul Vasile Varga, Grupul PNL.

Vreţi să mai şi interveniţi, doamnă Burciu? Nu.

Nu, că v-aţi bifat...

Da. Mulţumesc.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Colega noastră deja a afirmat că am fost mai mulţi parlamentari din Grupul PNL.

Mulţumim colegilor de la celelalte formaţiuni politice, care, în unanimitate, au acceptat propunerile noastre.

Cred că era firesc - pe această lege şi această directivă - atunci când un notar săvârşeşte o abatere, să plătească pentru abaterile săvârşite; termenul este de 10-15 ani. Chiar dacă este o directivă, la celelalte societăţi de malpraxis, acolo unde există greşeli în activitatea profesională liberală, termenul este de un an de zile.

Acceptând aceste propuneri ale noastre, vreau să mulţumesc încă o dată pentru faptul că ele - într-o asemenea democraţie, chiar dacă există opoziţie şi putere, în această instituţie măreaţă, se poate ca şi opoziţia şi puterea să accepte oricare amendamente care sunt în folosul acestei ţări.

Şi mulţumesc încă o dată pentru votul acordat.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu mai sunt alte intervenţii.

Avem 47 de amendamente.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

De la 2 la 10, intervenţii? Nu.

De la 11 la 20? Nu.

De la 21 la 47? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

Poziţia 31, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020; PL-x 578/2018.

Guvernul?

Vă rog, domnul secretar de stat.

Şi apoi, Comisia pentru buget.

Domnul Angel Gheorghiu (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezentul proiect de lege se urmăreşte modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2015, respectiv art. 9 lit. o), în sensul introducerii în bugetele ordonatorilor principali de credite a sumelor pentru finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată neeligibile plătite şi în cazul beneficiarilor POR 2014-2020, axele prioritare 3, 4 şi 7, acolo unde operatorul final este altul decât beneficiarul POR, precum şi completarea art. 12, prin introducerea unor prevederi care permit finanţarea unor proiecte a căror valoare poate determina depăşirea sumelor alocate în limita a 200% pentru proiectele care intră sub incidenţa regulilor de ajutor de stat.

În concluzie, Guvernul susţine prezentul proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Da. Comisia pentru buget, vă rog.

Doamna Ioana Bran, de la Satu-Mare.

Doamna Ioana Bran:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor dispoziţii din cadrul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015, respectiv a art. 9 lit. o), în sensul introducerii în bugetul ordonatorilor principali de credite a sumelor pentru finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată neeligibile plătite şi în cazul beneficiarilor Programului Operaţional Regional 2014-2020, axele prioritare 3, 4 şi 7, precum şi completarea art. 12, prin introducerea unor prevederi care permit finanţarea unor proiecte a căror valoare poate determina depăşirea sumelor alocate în limita a 200% pentru proiectele care intră sub incidenţa regulilor de ajutor de stat.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale, domnul Neagu, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PNL va susţine acest Proiect de Lege de aprobare a Ordonanţei nr. 40. El este mai vechi, e din 2015, ajunge acum la dezbatere.

Una dintre problemele semnalate, cu care suntem şi noi de acord, este necesitatea finanţării contravalorii taxei pe valoarea adăugată la două din programele operaţionale regionale, axa prioritară 3, axa prioritară 7.

Rugămintea noastră este ca în continuare Guvernul să manifeste interes şi ceea ce se mai poate rezolva, până la noul exerciţiu financiar multianual, să rezolvăm, pentru că gradul de absorbţie este în continuare destul de scăzut.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Doamna Mînzatu, Grupul PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PSD susţine acest proiect legislativ.

Modificările permit supracontractarea, inclusiv pentru ceea ce înseamnă finanţări pentru IMM-uri.

Şi profit de ocazie pentru a vă spune că în ultimii doi ani Guvernul PSD a lansat 67 de apeluri pentru fonduri europene vizând IMM-urile. Avem contracte de finanţare semnate pentru 3.313 IMM-uri, în valoare totală de 2,9 miliarde de euro. Vorbim atât de IMM-uri existente, incubatoare de afaceri, inovare şi cercetare în companii, dar şi lansare de start-up-uri.

Aşa încât credem că măsuri de tipul acesta sunt extrem de benefice pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea mediului de afaceri cu fonduri europene.

Şi PSD se preocupă în mod explicit pentru utilizarea judicioasă a acestor bani în direcţia corectă.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt. Rămâne la votul final. Caracter ordinar, neavând amendamente.

32. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică; PL-x 588/2018.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Şi apoi, Comisia pentru buget.

Domnul Florin Horaţiu Iura:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin acest act normativ se reglementează concepte noi, specifice instrumentelor financiare derivate, se autorizează Ministerul Finanţelor Publice pentru a realiza tranzacţii cu instrumente financiare derivate şi a încheia contracte de compensare cu clauză de exigibilitate imediată, cu instituţii financiare sau cu alte entităţi înfiinţate în acest scop de către instituţiile financiare. Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice de a furniza sau primi colateral în cazul tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate.

Vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege în forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget.

Vă rog, doamna deputat Ioana Bran.

Doamna Ioana Bran:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare autorizarea Ministerului Finanţelor Publice de a permite tranzacţii cu instrumente financiare derivate şi de a încheia contracte de compensare şi/sau de compensare cu clauză de exigibilitate imediată cu instituţii financiare şi/sau cu entităţi înfiinţate în acest scop de către instituţiile financiare, precum şi încadrarea cheltuielilor rezultate în urma efectuării operaţiunilor de administrare a pasivelor şi a operaţiunilor cu instrumente financiare derivate pentru acoperirea riscurilor asociate portofoliului de datorie publică guvernamentală în numele statului, în categoria veniturilor, respectiv a cheltuielilor bugetului de stat.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu un amendament de tehnică legislativă, prezentat în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Neagu, vă rog, la dezbateri generale.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deşi analizând în Comisia pentru buget, finanţe, şi ulterior această ordonanţă pare în regulă, totuşi la întrebările pe care le-am pus noi, vizavi de mai multă transparenţă şi exemple clare asupra instrumentelor financiare derivate care sunt procesate cu ocazia... sau urmează a fi procesate prin introducerea acestei legislaţii, nu am primit răspunsurile în timp util şi nici măcar nu ştim exact în ce vor consta ele.

Din aceste motive, Grupul PNL se va abţine de la a vota proiectul de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Avem 4 amendamente admise.

Titlul legii. Dacă sunt intervenţii? Nu.

La articolul unic?

La 3 marginal?

4 marginal?

Rămâne la votul final.

33. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne; PL-x 585/2018.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai-Valentin Bobescu (subsecretar de stat, Ministerul Afecerilor interne):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/2018 se reglementează exclusiv cu privire la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi se urmăreşte stabilirea unor măsuri pentru eliminarea riscului de ajustare a sumelor alocate de către Comisia Europeană pentru finanţarea programelor din Fondul pentru azil, migraţie şi integrare şi Fondul pentru securitate internă şi pentru creşterea gradului de absorbţie potenţial.

În considerarea celor anterior menţionate, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne, în forma propusă de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Ioana Bran.

Vă rog, prezentaţi raportul, doamnă.

Raport din partea Comisiei pentru buget.

Doamna Ioana Bran:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare introducerea unor măsuri legislative cu privire la instrumentele de sprijin financiar din partea Uniunii Europene, pentru finanţarea acţiunilor ce au ca scop gestionarea integrată a migraţiei, cooperarea poliţienească, prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi sprijin financiar pentru frontiere şi vize, aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020. Ministerul Afacerilor Interne, prin ordonatorii de credite cu rol de autoritate responsabilă sau autoritate delegată, este autorizat să încheie sau să emită acte de finanţare a căror valoare poate determina depăşirea sumelor alocate în euro, aprobate prin Programul naţional de sprijin din Fondul de azil, migraţie şi integrare şi prin Programul naţional de sprijin din Fondul de securitate internă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Neagu, vă rog, dezbateri generale.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Orice act normativ care vine să reglementeze o situaţie pe care o cerem cu toţii, cea în care România să accelereze procesul prin care intră în Spaţiul Schengen, este bine-venit.

Şi această ordonanţă reglementează măsuri financiar-fiscale care clarifică situaţia unor fonduri nerambursabile în exerciţiul multianual 2014-2020, într-o zonă sensibilă - cea referitoare la migraţie şi, bineînţeles, la partea de intrări-ieşiri din zonele frontaliere.

Deci vom vota pentru acest proiect de lege, noi, Grupul PNL.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor? Nu mai sunt.

Neavând amendamente, rămâne la votul final.

8. Propunerea legislativă pentru completarea art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale; Pl-x 140/2019; lege organică.

Comisia juridică.

Vă rog.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra propunerii legislative.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Plenul Camerei Deputaţilor a hotărât, în şedinţa din ziua de 27 martie 2019, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, retrimiterea Propunerii legislative pentru completarea art. 27 din Legea nr. 47/1992, la Comisia juridică, în vederea unei noi examinări şi depunerii unui nou raport.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Propunerii legislative pentru completarea art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu amendamentele admise din anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 142 alin. (5) din Constituţia României, republicată.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Dezbateri generale.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sincer, nu vă mai recunosc, domnule Iordache. Vă ştiam altfel.

Totuşi, prin această iniţiativă, dumneavoastră contribuiţi la crearea unui gard în jurul opoziţiei parlamentare.

În fiecare săptămână lipsiţi opoziţia parlamentară, îl lipsiţi pe preşedintele României de atributele constituţionale care în mod normal trebuie exercitate.

Nu voi intra acum pe fond, pentru că ne rezervăm argumentele pentru contestarea acestei reglementări la Curtea Constituţională. Însă ţin să aduc ca argument o chestiune scrisă într-o decizie a Curţii Constituţionale încă din anul 1995 şi vă invoc aici un considerent existent în Decizia Curţii Constituţionale nr. 1 din 1995 care spunea la momentul respectiv: "Controlul de constituţionalitate nu este o frână în calea democraţiei, ci instrumentul ei necesar, deoarece permite - atenţie, domnule preşedinte de şedinţă! - minorităţii parlamentare şi cetăţenilor să vegheze la respectarea dispoziţiilor Constituţiei, constituind o contrapondere necesară faţă de majoritatea parlamentară, în cazul în care aceasta s-ar îndepărta de la litera şi spiritul Constituţiei".

Este în mod evident, domnule preşedinte, că prin ceea ce faceţi construiţi în fiecare săptămână o dictatură în România. Este inadmisibil lucrul acesta şi, pe cale de consecinţă, vă anunţăm că vom vota împotriva acestei reglementări şi o vom contesta la Curtea Constituţională.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Stelian, Grupul USR.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Această propunere legislativă restrânge drastic dreptul de contestare la Curtea Constituţională a hotărârilor Parlamentului, a hotărârilor Camerei Deputaţilor şi ale Senatului, impunând un termen de 15 zile în care pot fi atacate aceste hotărâri. În prezent hotărârile pot fi atacate oricând.

Problema este că motivele din expunerea de motive ataşată legii nu au absolut niciun fundament. Ele sunt străine de realitatea juridică, generată de dispoziţiile constituţionale.

Faptul că după un an de zile, după doi ani de zile se poate contesta şi se poate constata neconstituţionalitatea unor hotărâri ale Parlamentului, nu produce efecte retroactive, nu dă peste cap raporturile juridice generate de aceste hotărâri, pentru că deciziile Curţii produc efecte numai pentru viitor şi cu siguranţă ştiţi acest lucru.

Această modificare legislativă este clar neconstituţională, o vom ataca la Curtea Constituţională, însă trebuie să vă decideţi şi dumneavoastră ce vreţi să faceţi pe mai departe, pentru că acum propuneţi nişte legi care vi se pare că vă avantajează, vă creaţi nişte aparente sau nişte iluzorii avantaje în plan legislativ, dar gândiţi-vă că din 2020 este foarte probabil - eu aş zice chiar cert - că veţi intra în opoziţie, şi atunci vă veţi plânge chiar de legile pe care le daţi acum.

Ieşiţi din această paradigmă, nu vă mai gândiţi de azi pe mâine, şi gândiţi-vă în perspectivă, astfel încât aceste legi să fie funcţionale, indiferent că sunteţi la putere sau sunteţi în opoziţie.

Amintiţi-vă de acest moment şi vă voi reaminti când veţi în opoziţie cât aţi greşit cu acest proiect de lege!

Domnul Florin Iordache:

Domnul Sitterli, cel de-al doilea vorbitor de la Grupul PNL.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Suntem în faţa unui proiect de lege care - spun eu - încalcă grav dispoziţiile constituţionale.

A prevedea un termen de 15 zile pentru a ataca la Curtea Constituţională hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, ale Senatului şi ale plenului comun ale celor două Camere apare ca neconstituţional din mai multe puncte de vedere.

În primul rând trebuie să plecăm de la calificarea juridică a celor 15 zile. Ce termen este? Este un termen evident de decădere, un termen care, prin structura şi natura lui juridică, lipseşte de drept pe titularul acţiunii respective. Practic, dreptul se stinge, iar titularul nu mai poate să îl invoce pe calea instanţei, şi aici vorbim de instanţa de contencios constituţional, Curtea Constituţională.

Astfel că, după trecerea celor 15 zile, chiar dacă hotărârile respective sunt vădit neconstituţionale, dreptul meu fiind stins prin decădere, prin sancţiunea juridică a decăderii, practic textul care încalcă dispoziţia constituţională rămâne în vigoare.

Se pune problema: se poate institui un termen de decădere, un termen care duce la stingerea dreptului meu de a mă adresa Curţii Constituţionale pentru o hotărâre, un act care este vădit nelegal? Evident că nu. Pentru că dispoziţiile Constituţiei se aplică continuu, ele produc efecte asupra tuturor actelor care sunt adoptate de Parlamentul României, astfel că este inadmisibil, într-un sistem juridic de drept, ca un act juridic care este contrar Constituţiei să rămână în vigoare, chiar dacă titularul acţiunii nu a exercitat acel drept în termenul de decădere de 15 zile.

De aceea, doamnelor şi domnilor deputaţi, vă rog foarte mult să vă aplecaţi cu mare atenţie asupra acestui text de lege şi să calculaţi, să vedeţi, să opinaţi în votul dumneavoastră dacă este admisibil ca un titular să rămână fără dreptul de a acţiona în instanţă, în instanţa de contencios constituţional, şi să lăsăm un act normativ, care este vădit contrar Constituţiei, în vigoare doar pentru că dreptul meu a fost stins prin decădere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vreau să vă spun şi eu câteva cuvinte, în calitate de iniţiator. (Coboară la tribună.)

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Îmi spunea domnul preşedinte Iancu să am grijă ce spun. Oricum, se păstrează şi până la anul, când suntem condamnaţi să rămânem şi la guvernare, şi cu majoritatea în Parlament!

Stimaţi colegi,

Eu v-aş ruga să vă uitaţi şi pe Hotărârea nr. 67, în care chiar Curtea a spus aşa: "Instituirea prin lege a unor termene nu are ca scop decât disciplinizarea raporturilor juridice născute între părţi şi preîntâmpinarea unei conduite abuzive şicanatorii ale titularilor dreptului".

Deci, ca să înţelegeţi şi dumneavoastră, cei care-l susţineţi pe Klaus Werner Iohannis, până în noiembrie preşedintele României, cât şi pe dumneavoastră, care nu aţi făcut decât să şicanaţi prin atacurile la Curte.

Eu am instituit, prin această prevedere, un drept al dumneavoastră, să puteţi ataca la Curte o hotărâre a Parlamentului în 15 zile. Vă hotărâţi! Vreţi s-o atacaţi, bine! Nu vreţi s-o atacaţi, salut!

Adică este şicanatoriu să vă treziţi dumneavoastră peste doi ani de zile că o hotărâre pe care Parlamentul a adoptat-o o atacaţi.

Deci, repet, nu am nicio problemă, încercaţi, aţi încercat de foarte multe ori. După ce va trece de Senat puteţi ataca la Curte. Dar, repet, nu contează cine este la putere sau în opoziţie, dar modul în care şicanăm prin atacuri repetate la Curte este anormal.

Şi acum ca să vă răspund, în calitate de iniţiator. Modul în care dumneavoastră aţi atacat şi aţi şicanat până s-au adoptat Legile justiţiei, modul prin care dumneavoastră în continuare atacaţi şi şicanaţi până la adoptarea Codurilor penale şi de procedură penală, dă dreptul Guvernului să emită ordonanţă, pentru că dumneavoastră şicanaţi, prin aceste atacuri ale Curţii. Este inadmisibil să stăm şi să aşteptăm nişte legi de ani de zile, nişte decizii ale Curţii, pentru că vă treziţi dumneavoastră să atacaţi la Curte.

Vă mulţumesc mult. (Revine la prezidiu.)

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

100 de articole neconstituţionale! Ce şicană e asta?!

Domnul Florin Iordache:

Trecem la raport, care are 7 amendamente.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

De la 2 până la 7, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

Mai avem 10 minute. Avem timp de încă un proiect.

34. Este vorba de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2018 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 583/2018.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Şi apoi doamna Ioana Bran, care este de serviciu, de la Comisia pentru buget.

Domnul Angel Gheorghiu (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

PL-x 583/2018.

Prezenta ordonanţă stabileşte că unităţile, subdiviziunile administrativ-teritoriale vor solicita în cursul anului 2018, până la data de 29 noiembrie 2018, inclusiv pentru asociaţiile de dezvoltare intracomunitară, de la Ministerul Finanţelor Publice, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 800.000 mii lei, pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor.

Guvernul, în concluzie, susţine prezentul proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget?

Colega noastră, doamna deputat Ioana Bran.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Doamna Ioana Bran:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2018 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2018 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal prin care unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale să poată solicita, în cursul anului 2018, inclusiv pentru asociaţiile de dezvoltare intracomunitară, de la Ministerul Finanţelor Publice contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2018 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final.

A, domnul Leoreanu!

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Aparent poate fi o măsură bună, dar noi am solicitat detalii cu privire la acest mecanism, pe principiul transparenţei, astfel încât să ştim exact cum va funcţiona, cum pot fi asigurate astfel de prefinanţări, astfel încât să sprijine autorităţile publice locale. Efectiv nu a venit niciun fel de lămurire, nu a venit niciun fel de detaliu, niciun fel de element de transparentizare nu a punctat acest mecanism, astfel încât să poată fi susţinut.

Drept pentru care, grupul deputaţilor Partidului Naţional Liberal se va abţine la vot pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Leoreanu.

Dacă mai sunt alţi colegi care doresc să intervină? Nu.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

35. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice; PL-x 383/2018.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat de la Ministerul Transporturilor.

Şi apoi raport comun - Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură.

Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice, intervenţiile legislative vizând reformularea art. 3 şi 4, în sensul înlocuirii avizului de însoţire a mărfii cu documentul de transport specific tipului de transport efectuat, al eliminării din textul art. 5 a măsurii de confiscare a produselor şi a măsurii de suspendare a activităţii persoanelor fizice sau juridice care deţin marfa pentru o perioadă de la 1 lună la 6 luni, măsurile fiind considerate disproporţionate în raport cu gravitatea faptei, precum şi stabilirea mai clară, la art. 6, a instituţiilor care aplică sancţiunea prevăzută în Legea nr. 108/2014 şi a persoanelor fizice sau juridice care efectuează transportul şi sunt potenţialii contravenienţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

(Domnul deputat Tinel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

Imediat, domnule Tinel!

Raportul prezentat de Comisia juridică.

Domnul Costel Dunava.

Vă rog.

Raport comun - Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură. Şi apoi intervenţii.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică au fost sesizate pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Tinel Gheorghe, la dezbateri generale.

Domnul Tinel Gheorghe:

Stimaţi colegi,

Necesitatea modificării Legii nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice a venit de la raţiunea că documentul de transport prevăzut în Legea nr. 108 era avizul de însoţire a mărfii. Or, corelat cu legislaţia corespunzătoare în domeniul transportului rutier era cel puţin inexact sau era insuficient. Şi atunci s-a completat Legea nr. 108, în sensul că documentul de transport, pe lângă avizul de însoţire, este şi scrisoarea de transport. Aceasta este principala modificare a actului normativ. Celelalte au venit ca urmare a aplicării Legii nr. 108 în teritoriu şi a neajunsurilor pe care le-a provocat această lege. Au fost adăugaţi, ca organe ale statului care pot controla, care pot întocmi contravenţiile, şi agenţii de poliţie scăpaţi în Legea nr. 108, ceea ce contravenea Ordonanţei Guvernului nr. 2.

Deci, e un act normativ bun pe care Partidul Naţional Liberal îl va susţine.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Avem nouă amendamente.

La titlul legii? Nu.

De la 2 până la 9, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

Ne oprim aici.

La ora 12,00 începe şedinţa de vot final.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii să ia loc, să putem începe sesiunea de vot final.

Facem un vot de control, stimaţi colegi, şi apoi liderii grupurilor să verifice prezenţa.

Rog colegii să ia loc.

Vot de control. Să înceapă votul.

236 de colegi. Suntem în cvorum.

Liderii de grup dacă doresc să...

(Domnul deputat Lucian Nicolae Bode solicită să ia cuvântul.)

Imediat, domnule Bode, vă dau cuvântul.

Sunt probleme? Întreb liderii. Nu. Bun.

O chestiune de procedură, domnul Bode. Vă rog.

Şi apoi începem lista de vot final.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu art. 112 din Constituţia României şi a art. 186-192 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă înaintăm moţiunea simplă "Mandatul ministrului Cuc cu numărul 3 este unul de nota 3", iniţiată de deputaţii PNL şi PMP.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Poate sunteţi surprinşi de faptul că, la o lună de la preluarea mandatului de ministru al transporturilor de către domnul Răzvan Cuc, opoziţia a decis să sancţioneze cu o moţiune simplă activitatea ministrului transporturilor.

Citind însă textul moţiunii simple, veţi constata, stimaţi colegi, că există motive suficiente care legitimează demersul nostru.

Foarte pe scurt. Într-o lună de mandat, două domenii strategice pentru economia României - mă refer aici la sectorul feroviar şi sectorul aerian - se află într-o criză fără precedent din cauza unor decizii iresponsabile în ceea ce priveşte managementul acestor sectoare.

În al doilea rând, în cele câteva săptămâni de mandat domnul ministru Răzvan Cuc a girat o serie de modificări legislative care aruncă în derivă transportul public de persoane din România. Mă refer la transportul intrajudeţean, la transportul interjudeţean şi la transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Pentru aceste motive şi multe alte motive pe care le veţi regăsi în textul moţiunii, noi, deputaţii PNL şi PMP, depunem moţiunea simplă "Mandatul ministrului Cuc cu numărul 3 este unul de nota 3".

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

O aştept.

Secretariatul General, vă rog. Va fi discutată în Biroul permanent.

Mulţumesc.

Rog colegii să ia loc.

Domnule Lupaşcu, luaţi loc, să putem începe sesiunea de vot final.

Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 690/2018.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea.

Să înceapă votul.

258 de voturi pentru, 3 abţineri. A fost adoptat.

Mai departe.

Proiectul de Lege privind gestionarea...

Explicarea votului.

Domnule Bacalbaşa, vreţi să explicaţi votul? Nu.

Domnule Ungureanu?

Păi, v-aţi înscris mai mulţi aici la explicare!

Domnule Ungureanu, explicarea votului?

Vă rog.

Şi domnul Vass Levente.

OK. Fără probleme!

Vă rog, domnule Ungureanu. V-am dat cuvântul. Vă rog frumos.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

Să vină domnul Vass Levente întâi!

Domnul Florin Iordache:

Păi, v-am dat cuvântul, în ordinea înscrierilor. Acum... Îi dau şi domnului, ca iniţiator.

Vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Aş vrea să explic sensul susţinerii din partea USR a acestei propuneri foarte bune, venite din partea colegului Vass, şi care a fost susţinută în Comisia pentru sănătate de toţi colegii, indiferent de partid.

Medicii de familie trebuie să înţeleagă un lucru foarte simplu. Nu creăm o concurenţă neloială între medici de familie care s-ar deplasa dintr-o comună în alta, dintr-o localitate în alta, unde există deja medici de familie.

Vorbim despre o modificare extrem de utilă, un pas important pentru a acoperi măcar parţial un deficit foarte important de medici în localităţile albe, adică în localităţile unde nu există medici de familie.

Acesta este sensul şi interpretarea legii şi a acestei modificări care s-a făcut cu foarte mare atenţie.

Deci, repet, sensul este să acoperim zonele, sutele de localităţi unde nu există medici de familie. În acelaşi timp, am un mesaj şi către medicii de familie. Să echilibreze bugetul mic sau mare pe care-l au şi să găsim soluţii împreună pentru plata decentă a asistentelor medicale care lucrează în aceste cabinete de familie. Aici avem o situaţie excepţională. Sunt asistente care au 1.100 de lei pe lună, ceea ce este indecent.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Vass Levente.

Vă rog. Grupul UDMR.

Domnul Vass Levente:

Stimaţi colegi,

În primul rând, vă mulţumesc pentru larga susţinere, mai ales Grupului meu parlamentar al UDMR.

Permiteţi-mi să zic două aspecte importante.

Modificarea legislativă aprobată de dumneavoastră permite de acum încolo medicilor de familie ca în programul normal de lucru să-şi deschidă puncte de lucru în comunele amintite şi de colegul meu unde nu există cabinet de medicină de familie. Astfel, un medic de familie tânăr, dacă-şi deschide un CMI într-un oraş şi ajunge să aibă numai 1.000 de pacienţi, în principiu, prin deschiderea a două puncte maximum de lucru în comunele învecinate sau chiar pe teritoriul judeţului respectiv - şi am scos limitarea de 15 kilometri - să-şi poată creşte numărul pacienţilor de pe listă. Aceasta înseamnă indirect şi o finanţarea mai bună, posibilitate să rămână în ţară şi în judeţ şi să-şi poată duce traiul.

Foarte important, introducem posibilitatea şi către casele judeţene de asigurări de sănătate ca să-şi suplimenteze fondurile pentru medicii de familie care au numărul maxim de pacienţi, însă venind dintr-o comună din judeţul respectiv doresc să ajute comunitatea de unde provin.

Astfel, dacă realizează, şi foarte important, 10 ore, cel puţin, de consultaţii în comuna respectivă - şi de ce zic 10 ore? Şi atrag atenţia! Nu se poate să se întâmple ca un primar să facă cabinetul de medicină de familie ca punct de lucru, iar medicul de familie să-şi deschidă cabinetul şi apoi să nu se mai ducă. Deci legea obligă să stea 10 ore pe săptămână - poate să obţină o finanţare suplimentară.

La un medic de 40 de ani, care are nevoie de bani pentru a-şi plăti rata, pentru a-şi creşte copiii, e un ajutor important.

Pe lângă propunerile noastre, prin care în doi ani am crescut cu 48,3% finanţarea medicinei de familie, iată un exemplu bun că Parlamentul poate să adopte legi importante care ajută atât oamenii, cât şi medicii de familie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Poziţia 2. Proiectul de Lege privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate; PL-x 574/2018.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru mediu propun adoptarea.

Să înceapă votul.

222 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă şi 5 abţineri. A fost adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 235/2018.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun adoptarea.

Să înceapă votul.

209 voturi pentru, 46 de voturi împotrivă şi 5 abţineri. A fost adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2018 privind implementarea Programului guvernamental "Investeşte în tine"; PL-x 474/2018.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru politică economică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

A fost adoptat.

175 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 61 de abţineri.

Explicarea votului, doamna Lia Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi vreau să le mulţumesc tuturor colegilor care au votat această ordonanţă de urgenţă, care face parte din Programul de guvernare şi care ţinteşte 8 milioane de români, între 16 şi 55 de ani, care pot lua credite, între 35.000 şi 40.000 de lei de la CEC, cu garanţia statului român, rambursabile pe o perioadă de 10 ani, cu 5 ani perioadă de graţie.

Vreau să vă spun că în fiecare zi la CEC se înregistrează aproximativ 50 de cereri, ceea ce înseamnă că programul funcţionează din plin şi este foarte apreciat de români şi chiar nu reuşesc să înţeleg de ce sunt persoane în Parlament care au votat împotriva unui program care dă posibilitatea românilor să investească în nevoile personale şi ale familiei.

Aşa cum ştiţi cu toţii, este posibil ca să se plătească din aceste sume de bani taxele şcolare pentru persoană sau pentru copil, de asemenea, cheltuielile cu transportul, asigurări medicale sau cheltuieli medicale. Şi la Parlament s-au mai introdus două amendamente - foarte bune, din punctul meu de vedere - se pot cheltui banii inclusiv pentru produse de ortezare şi protezare, instrumente medicale, instrumente muzicale şi, de asemenea, pentru plata utilităţilor la cei care stau cu chirie pe perioada studiilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Chichirău, Grupul USR.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

O să-i explic eu doamnei Vasilescu de ce unii s-ar putea împotrivi unui asemenea... nu ştiu... dezastru. (Vociferări.)

E o ordonanţă care a început prin a investi în tineri, dar acum vârsta limită e, nu ştiu, 55, 65 de ani. Nu ştiu ce înţelegeţi dumneavoastră prin "tineri", da?

Aţi început cu o ordonanţă în care motivarea era: " Domnule, până la 25 de ani trebuie să facem nişte programe care să ajute tinerii".

Acum, statul român, prin comisia - vestita Comisie Naţională de Strategie şi Prognoză, a domnului Ghizdeanu - dă împrumuturi oricui şi pentru orice. Că sunt cheltuieli medicale, renovări de apartamente, orice doriţi dumneavoastră este în acest proiect. Este o varză, e prost administrat, şi asta din cauză că nu sunteţi în stare să asiguraţi bunăstarea românilor. Pentru că dacă aţi asigura bunăstarea românilor, n-ar trebui să faceţi asemenea lucruri.

Aşa că este o măsură foarte proastă, ar trebui revizuită şi ar trebui programe la Ministerul de Dezvoltare, la Ministerul Tineretului, şi nu la această comisie fantomă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

A fost adoptată.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea participării României la sistemul Naţiunilor Unite al Echipelor de evaluare şi coordonare în caz de dezastre, precum şi pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 645/2018.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

258 de voturi pentru, o abţinere. A fost adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice; PL-x 577/2018.

Comisia pentru administraţie propune adoptarea.

Să înceapă votul.

252 de voturi pentru, două voturi împotrivă. Adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2018 privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier; PL-x 586/2018.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea.

Să înceapă votul.

204 voturi pentru, 55 de abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul. Adoptat.

Domnule Bode, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

N-aş fi luat cuvântul, dar aţi adus luni în dezbatere, de pe poziţia 28, când mai erau trei minute din şedinţa de luni, pe poziţia 14 - n-am înţeles graba - să discutăm acest proiect de lege. Noi ne-am abţinut la vot şi aş vrea să ştiţi ce aţi votat.

Practic, prin prorogarea acestui termen, ISCTR - vorbim de 324 de angajaţi ai ISCTR - nu mai pot să-şi schimbe regimul juridic. De fapt se amână modificarea statutului angajaţilor ISCTR în funcţionari publici. Este o iniţiativă a Ministerului Transporturilor, este o iniţiativă în regulă. De ce se amână până la 1 ianuarie 2020? Este a treia prorogare de termen. Nu înţeleg de ce Ministerul de Finanţe şi ANFP-ul amână fără nicio justificare această decizie, această propunere a Ministerului Transporturilor.

Acesta este motivul pentru care grupul nostru parlamentar s-a abţinut de la vot.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

8. Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 66 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; Pl-x 555/2018.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea.

Să înceapă votul.

221 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 38 de abţineri.

Da, domnule Oros. Explicarea votului. Grupul PNL.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc, în numele colegilor mei medici veterinari, pentru acest vot şi vreau să vă spun că Partidul Naţional Liberal a votat pentru adoptarea acestei propuneri legislative care abrogă nişte prevederi abuzive, prin care anul trecut majoritatea PSD-ALDE a introdus statul paralel în Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

9 Proiectul de Lege privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc; PL-x 439/2018.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea.

Să înceapă votul.

251 de voturi pentru, două abţineri, doi colegi nu şi-au exprimat votul. A fost adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020; PL-x 578/2018.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

229 de voturi pentru, 28 de abţineri. A fost adoptat.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică; PL-x 588/2018.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Unanimitate. 257 de voturi pentru. Adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014 - 2020, domeniul Afaceri interne; PL-x 585/2018.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

231 de voturi pentru şi 29 de abţineri. Adoptat.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2018 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 583/2018.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

169 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi 64 de abţineri. A fost adoptat.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice; PL-x 383/2018.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

229 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 4 abţineri. Adoptat.

Secţiunea II. Legi organice. Adoptări.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău; PL-x 71/2019.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

257 de voturi pentru, 3 abţineri. Adoptat.

16. Propunerea legislativă privind aprobarea Programului-pilot de preluare a personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului ajutor calificat, aflate în finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale; Pl-x 751/2018.

Comisia pentru apărare, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru sănătate propun adoptarea.

Să înceapă votul.

256 de voturi pentru şi două abţineri. Adoptată.

Domnul Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Pornită ca iniţiativă PSD-ALDE, îmbrăţişată de toate grupurile parlamentare, iniţiativa, pe care tocmai aţi votat-o, rezolvă o problemă a inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă.

Vreau să mulţumesc pentru vot tuturor grupurilor parlamentare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

17. Proiectul de Lege privind societăţile mutuale de asigurare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 503/2018.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru politică economică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

258 de voturi pentru. În unanimitate adoptat.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale; Pl-x 140/2019.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

168 de voturi pentru, 91 de voturi împotrivă şi 3 abţineri. A fost adoptat.

Legi organice. Respingeri.

Ultima poziţie.

19. Propunerea legislativă pentru implementarea subpunctului 1 al punctului III din Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918; Pl-x 732/2018.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie propun respingerea.

Să înceapă votul.

Cu 239 de voturi pentru şi 23 de voturi împotrivă propunerea de respingere a fost adoptată.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Declar şedinţa închisă.

Invit membrii Biroului permanent...

(Domnul deputat Tudor-Vlad Benga solicită să ia cuvântul.)

Imediat, domnule Benga!

Invit membrii Biroului permanent la şedinţa de Birou permanent.

Domnul Benga, explicarea votului.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Nu ştiu în ce măsură ştiţi, dar acest proiect de lege este un proiect iniţiat de colegii de la UDMR şi are în vedere punctul III din Declaraţia de la Alba Iulia şi, cumva, ideea de a pune, de a face anumite reparaţii la acest punct. Şi, mă rog, sunt surprins că ei nu şi-au explicat votul, însă vreau să-l explic pe-al nostru. Pentru că am mai spus de câteva ori de la acest microfon că noi întotdeauna avem deschidere pe discuţia aceea şi dat fiindcă anul trecut s-a sărbătorit şi Centenarul. Cu siguranţă, în tot ceea ce ţine de instruirea, administrarea şi judecata în limba proprie şi cu membrii din sânul acelor comunităţi, este o discuţie care merită avută. Însă acest proiect de lege, aşa cum a fost el conceput şi cum le-am spus colegilor şi în comisie, pur şi simplu era nevotabil şi din punctul nostru de vedere era doar o formă de a crea nişte procentaje, şi nici pe departe de a pune realmente pe tapet acel punct în discuţie.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Invit colegii la şedinţa de Birou permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,30.