Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 15,32.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii să ia loc, să putem începe şedinţa Camerei.

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor.

Vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 234 de deputaţi.

Ordinea de zi pentru şedinţele de astăzi şi mâine, precum şi programul au fost distribuite.

Discutăm numai propuneri pentru care comisiile permanente au rapoarte de respingere.

Rog liderii grupurilor parlamentare, dacă au propuneri?

Domnule Leoreanu, vă rog.

De la 76...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Solicităm retrimiterea la comisie a punctului 90 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015, Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea legii, în sensul modificării art. 485 şi a art. 487, în vederea obligării autorităţilor deliberative să acorde scutiri de la plata taxelor speciale instituite şi altor taxe locale pentru diferite persoane fizice sau juridice, precum şi completarea art. 25 alin. (4) cu o nouă literă, în sensul includerii cheltuielilor şi operaţiunilor financiare derulate cu agenţii economici de tip offshore în categoria cheltuielilor care nu sunt deductibile.

Solicităm acest lucru pentru a da posibilitatea iniţiatorilor de a aduce argumente suplimentare şi pentru a putea obţine un raport de adoptare din partea comisiei.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă rog, domnule Leoreanu, pentru ce perioadă? Cât? Două săptămâni?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Două săptămâni. Să înceapă votul.

114 voturi pentru. Unanimitate. A fost aprobată.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Şi, de asemenea, domnule preşedinte, solicităm retrimiterea la comisie a punctului 94 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227 privind Codul fiscal, având ca obiect de reglementare completarea art. 485 din lege, prin care se doreşte să fie reglementată scutirea de la plata impozitelor pe clădirea de domiciliu, terenul aferent şi autoturism, proprietatea persoanelor aparţinători legali ai persoanelor adulte cu handicap.

De asemenea, solicităm această retrimitere pentru a da posibilitatea iniţiatorului de a aduce argumente suplimentare şi, în final, de a obţine un raport de adoptare din partea comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Leoreanu, numai puţin...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Tot două săptămâni.

Veniţi puţin.

Tot două săptămâni.

Să înceapă votul. Două săptămâni.

90 şi 94, da? Bun.

Cu 131 de voturi, cu unanimitate, a fost...

90 şi 94 - amândouă - au fost retrimise, două săptămâni. Am ţinut să fac precizarea.

Pentru toţi colegii, propunerile de respingere încep la poziţia 76 din ordinea de zi. Da? Ca să puteţi urmări.

76. Proiectul de Lege privind creşterea salariilor medicilor din sistemul public din România; este vorba de PL-x 536/2016; are propunere de respingere.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget.

Doamnă deputat Violeta Răduţ, vă rog, prezentaţi raportul comun.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind creşterea salariilor medicilor din sistemul public din România.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 1 noiembrie 2016, în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare creşterea salariilor medicilor din sistemul public de sănătate, cu 25% anual, timp de 4 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2017, sumele necesare fiind asigurate prin transferuri de la bugetul de stat.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor liber exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere asupra acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Dacă nu, rămâne la votul final de mâine; propunere de respingere.

Următoarea.

77. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 28 iunie "Ziua Ziaristului Român"; Pl-x 97/2016.

Da, vă rog.

Avem raport din partea Comisiei pentru administraţie, cât şi a Comisiei pentru cultură.

Vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor, din ziua de marţi, 21 martie 2017, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, s-a hotărât retrimiterea propunerii legislative, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport, în procedură obişnuită.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) şi alin. (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 15 martie 2016.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă, prin avizul nr. 1098 din 13 octombrie 2015.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun suplimentar de respingere a propunerii legislative.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. La dezbateri?

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

15 ani de zile am trăit din meseria de ziarist şi a fost o perioadă, spun eu, cu satisfacţii. Deşi ceea ce se întâmplă în presă, în zilele noastre, este tot mai complicat, în sensul că salariile sunt mici, munca este multă, noi, politicienii, ne bucurăm că la sfârşit de săptămână avem la conferinţe de presă jurnalişti care relatează în legătură cu activitatea noastră.

Şi, practic, să ştiţi că munca cea mai grea a acestor oameni este în weekend, când alţii se relaxează, când alţii stau lejer, pentru ei, practic, nu există zi liberă a săptămânii.

Ceea ce solicită breasla ziariştilor nu e nici să aibă zile libere, nici să primească pensii speciale, nici să primească alte bonificaţii. Pur şi simplu solicită, prin acest proiect, o zi care să marcheze această breaslă a jurnaliştilor, o zi în care colegii noştri - care stau cot la cot cu noi, aici, în Parlament, alţii, în redacţii, alţii, în judeţe - să aibă o zi în care se pot întâlni, în care pot discuta despre ceea ce înseamnă munca de jurnalist.

Sincer, n-am înţeles de ce se doreşte respingerea acestui proiect. Pentru că, vă repet, nu e vorba nici despre zile libere, nu e vorba nici despre bonificaţii, nu e vorba nici despre avantaje pentru breasla jurnaliştilor, este pur şi simplu o recunoaştere prin lege pentru o categorie de oameni care muncesc şi în interesul public, şi în interesul cetăţeanului, şi în colaborare cu Parlamentul, Guvernul, Preşedinţia şi tot ceea ce înseamnă instituţiile statului.

Din acest motiv, eu consider că nu există niciun motiv serios de a respinge acest proiect.

Şi, vă rog, înainte de a da votul, să vă gândiţi foarte bine - cu ce ne ajută să dăm un vot de respingere împotriva Zilei Ziaristului, în condiţiile în care, repet, oamenii aceştia nu cer nimic decât o recunoaştere a muncii lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Socotar, primul vorbitor de la PSD.

Se pregăteşte domnul Bulai.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Aşa cum a subliniat colegul Roman, ar fi perfect justificat ca ziariştii să aibă o zi a lor, în puzderia de zile pe care oricum Parlamentul le-a adoptat.

Problema este cu acest proiect de lege că mai multe asociaţii au venit şi n-au fost de acord asupra titlului zilei - respectiv, unii au vrut jurnalist, alţii, ziarist; n-au fost de acord cu data propusă - care, atenţie, este data la care Mihai Eminescu a fost pus în cămaşă de forţă, într-un moment în care suferea de o boală.

Şi Comisia pentru cultură a considerat că este nepotrivită data respectivă pentru un proiect al Zilei Ziaristului.

Deci, în principiu, nici Grupul PSD, nici - cred că întregul Parlament n-are nimic împotriva unei zile a ziariştilor sau a jurnaliştilor, dar breasla să se pună în consens şi să vină cu o propunere în care titlul acestei zile sau numele acestei zile să nu fie controversat, data să nu fie controversată. Şi noi vom accepta cu plăcere acea versiune de proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Bulai, USR.

Se pregăteşte domnul Dobrovie, de la PNL, al doilea vorbitor.

Domnul Iulian Bulai:

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Jurnaliştii nu au nevoie de această zi. Politicienii au nevoie de această zi.

Şi să ştiţi că m-am consultat cu foarte multe organizaţii de interes pentru jurnaliştii din toată ţara şi nu au susţinut această zi care reprezintă un act populist la adresa celor care ar trebui să beneficieze de libertate de expresie maximă şi de neintervenţia statului, a politicului, a mogulilor de presă, a partidelor de guvernare, în exerciţiul jurnalistic.

Ar trebui să încetăm să dăm afară jurnalişti din TVR care au fost corespondenţi la Parlament, doar pentru că puneau întrebări incomode.

Ar trebui să încetăm să cenzurăm jurnalişti din TVR, atunci când ar fi vrut să pună întrebări incomode la o conferinţă de presă cu domnul Timmermans.

Aceasta înseamnă să valorizăm cu adevărat importanţa jurnaliştilor în presa din România, nu chestiuni populiste pe care nici măcar jurnaliştii nu le vor, şi nu le susţin, şi ne roagă imperios să votăm împotriva acestor iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Dobrovie.

Se pregăteşte domnul Paşcan, de la PMP.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am fost jurnalist timp de 10 ani şi cred că jurnaliştii au dreptul la recunoaştere, pentru că au o misiune foarte importantă, de a informa corect cetăţenii.

Şi cred că se puteau găsi soluţii mai bune. Dacă ziua în care a murit marele poet şi jurnalist Mihai Eminescu nu era cea mai bună, cea mai potrivită pentru a face această zi a jurnalistului, se putea găsi, de exemplu, ziua de 3 mai, care este Ziua mondială a presei. Şi se putea găsi o soluţie, prin amendamente, astfel încât să avem totuşi o zi în care să aducem un omagiu, măcar o minimă recunoştinţă, jurnaliştilor, care sunt o categorie foarte precară în România.

Jurnaliştii nu numai că sunt supuşi unor presiuni politice puternice, ei au şi probleme în ceea ce priveşte angajarea. De multe ori au contracte prin care, oricând, pot fi daţi afară şi, mai mult decât atât, supuşi la tot felul de abuzuri. Nu sunt apăraţi, nu sunt sindicalizaţi, nu au o apărare, cum există în alte state, în Germania sau în alte state, în care ei efectiv reprezintă o branşă puternică, care îşi apără drepturile.

De multe ori nu există solidaritate în presă. Şi, mai mult decât atât, din păcate, în ultima vreme vedem televiziuni care se închid. Vedem că tot mai puţine organe de mass-media sunt critice - îşi mai permit să fie critice - în faţa unor presiuni politice ale puterii, în faţa unor constrângeri financiare şi în faţa a ceea ce înseamnă în general trecerea către online şi schimbarea presei care - aţi văzut foarte bine, presa scrisă moare şi trebuie să vedem ce alte modele mai sustenabile găsim.

Este regretabil că totuşi nu găsim o soluţie pentru a face această zi posibilă, măcar simbolic, cum spunea şi colegul meu, nu este vorba despre nicio remuneraţie, nu este vorba despre cheltuieli, nu este vorba despre fonduri suplimentare. Este vorba despre o recunoaştere simbolică a unei meserii care, până la urmă, are o misiune esenţială în orice democraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Paşcan, Grupul PMP.

Vă rog, domnule deputat, aveţi două minute.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună ziua, distinşi colegi.

Acest proiect legislativ datează din perioada anterioară, din legislatura trecută a Parlamentului României.

Şi aş vrea să clarific câteva lucruri, ca să înţelegeţi de ce în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă am avut mai multe discuţii şi până la urmă am ajuns la concluzia unui raport negativ.

Este un proiect care a fost iniţiat de o structură asociativă a jurnaliştilor, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România.

Am considerat oportun să întrebăm şi celelalte structuri asociative, mai sunt multe altele, implicit posturile publice de televiziune, radio, agenţiile de presă, ce opinii au în legătură cu această zi.

În primul rând - şi am spus-o şi în comisie, la timpul potrivit - ziua este aleasă la modul neinspirat. Adică, să faci o sărbătoare din ziua în care Mihai Eminescu este dat afară de la publicaţia "Timpul", mi se pare absolut neavenit şi bizar.

Pe de altă parte, iniţial propunerea privea şi se numea această sărbătoare "Ziua Ziaristului Român". S-au simţit discriminaţi alţi ziarişti.

Mai mult decât atât, am explicat, termenul de ziarist este oarecum restrictiv. Sigur, este tipic presei româneşti, dar astăzi termenul unanim acceptat şi vehiculat în plan internaţional este de jurnalist. S-a dorit o zi nu doar a ziaristului român, ci a tuturor jurnaliştilor. Pe când aceasta s-ar confunda cu Ziua Internaţională a Presei, din 3 mai.

Sunt aceste argumente. Plus că, în răspunsurile pe care le-au transmis Comisiei pentru cultură, la solicitarea noastră, toate celelalte organizaţii ale jurnaliştilor au susţinut inechivoc şi explicit că nu doresc o astfel de zi, întrucât le este suficientă aniversarea dată de Ziua Internaţională a Presei din România.

Prin urmare, vă întreb în mod legitim, fără a avea ceva cu această propunere şi proiect. Dorim noi să legiferăm, să reglementăm peste voinţa majorităţii Asociaţiei şi breslelor din acest domeniu al presei? Cred că nu.

Adică este cazul să-i lăsăm pe ei să decidă, majoritar. Aşa este democratic. Şi, dacă este cazul, noi să fim prelungirea şi instrumentul prin care un astfel de proiect legislativ să devină lege.

Până atunci însă este un simplu demers populist, unilateral, care nu este agreat tocmai de cei cărora le este dedicat acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final, mâine, la 12.00.

Vă anunţ că Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2019 - PL-x 76/2019 - termenul de dezbatere şi vot final a fost depăşit, deci se consideră adoptat tacit.

Următoarea.

78. Pl-x 178/2013 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră.

Comisia pentru transporturi?

Da, vă rog.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna deputat Ionela Dobrică, secretar al Comisiei pentru transporturi.

Doamna Ionela Viorela Dobrică:

Bună ziua.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, cu acest act normativ, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 28 mai 2013.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare preluarea atributului de inspecţie pentru siguranţa rutieră de către Autoritatea Rutieră Română, inspectorii de siguranţă rutieră devenind angajaţi ai ARR, din aparatul propriu, în urma obţinerii, în prealabil, a atestatului de inspector de siguranţă rutieră. Totodată, se doreşte includerea profesiilor de auditor de siguranţă rutieră, respectiv auditor de evaluare de impact de siguranţă rutieră, în rândul profesiilor reglementate care necesită cel puţin 3 ani de studii superioare.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 9 mai 2017.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor respingerea actului normativ.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă sunt intervenţii din partea colegilor? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final; propunere de respingere.

Următorul.

79. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996; PL-x 105/2016.

Comisia pentru industrii?

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnule Toma, vă rog, prezentaţi raportul Comisiei pentru industrii.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă cu observaţii şi propuneri, care au fost preluate în textul adoptat de Senat, în 23 decembrie 2015.

Consiliul Concurenţei avizează favorabil propunerea legislativă, sub rezerva însuşirii observaţiilor formulate, observaţii care au fost preluate în forma adoptată de Senat, în 19 ianuarie 2016.

Guvernul, în 28 ianuarie 2016, susţine adoptarea iniţiativei legislative, sub rezerva însuşirii propunerilor şi observaţiilor formulate, acestea fiind preluate în textul adoptat de Senat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege cu amendamente, în şedinţa din 22 martie 2016.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în 5 aprilie 2016, avizează favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, avizează favorabil proiectul de lege cu amendamente admise, în 12 aprilie 2016.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările ulterioare, în sensul introducerii unor obligativităţi.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 16 mai 2017 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, din următorul considerent - soluţiile propuse depăşesc cadrul de competenţă legal al Consiliului Concurenţei.

Amendamentele respinse sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Intervenţii? Nu sunt.

Mai departe.

80. Propunerea legislativă privind amenajările rutiere destinate autovehiculelor cu regim prioritar, precum şi dotarea cu sisteme de semaforizare inteligentă; Pl-x 222/2015.

Raport comun, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru industrii.

Vă rog.

Vă rog, domnule Mohaci, prezentaţi raportul comun.

Domnul Mihai Mohaci:

Raport comun asupra Propunerii legislative privind amenajările rutiere destinate autovehiculelor cu regim prioritar, precum şi dotarea cu sisteme de semaforizare inteligentă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate în fond, pentru dezbatere şi avizare, cu Propunerea legislativă privind amenajările rutiere destinate autovehiculelor cu regim prioritar, precum şi dotarea cu sisteme de semaforizare inteligentă.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 4 martie 2015.

Consiliul Legislativ, prin adresa nr. 1109/3.10.2014, a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ propunerea legislativă.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative privind amenajările rutiere destinate autovehiculelor cu regim prioritar, precum şi dotarea cu sisteme de semaforizare inteligentă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea colegilor? Nu sunt. Rămâne la votul final.

Mai departe.

81. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor; PL-x 418/2009.

Domnul...

Comisia pentru industrii?

Vă rog.

Domnule coleg, vă rog.

Domnul Mihăiţă Vîrză:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri preluate în textul adoptat de Senat.

Guvernul României susţine adoptarea iniţiativei legislative, sub rezerva însuşirii propunerilor şi observaţiilor formulate, acestea fiind preluate în textul adoptat de Senat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 9 septembrie 2009.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul includerii comisioanelor, taxelor şi a altor costuri în preţurile şi tarifele afişate, pentru a nu induce în eroare consumatorul şi să afle de existenţa lor înainte de achiziţionarea produsului sau serviciului. Se introduce un nou alineat, în sensul ca afişarea cursului monedei de schimb, atât pentru operaţiunile de vânzare, cât şi pentru cele de cumpărare, să se facă prin afişare la loc vizibil, la exteriorul casei de schimb, pe acelaşi panou, într-o culoare contrastantă faţă de fondul acesteia.

De asemenea, se stabileşte termenul până la care Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor va aproba, prin ordin, normele privind măsurile de informare a consumatorilor de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de schimb valutar.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţele din 16 şi 23 mai 2017 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, din următorul considerent - prevederile nou introduse se regăsesc în art. 1 şi în art. 2 din Ordinul preşedintelui ANPC nr. 632/2009 privind unele măsuri de informare a consumatorilor de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de schimb valutar, ordin care cuprinde şi alte măsuri tehnice privind activitatea de schimb valutar.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Dacă sunt intervenţii din partea colegilor? Nu sunt intervenţii.

Următoarea.

82. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 92 din 10 aprilie 2007 privind serviciile de transport public local; Pl-x 409/2016.

Avem raport de la Comisia pentru administraţie, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru industrii.

Cine îl prezintă?

Doamna Dobrică, da? De la Buzău.

Doamna Ionela Viorela Dobrică:

Da.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 92 din 10 aprilie 2007 privind serviciile de transport public local.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în şedinţa din 24 aprilie 2017 s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 92 din 10 aprilie 2007 privind serviciile de transport public local, celor trei comisii sesizate în fond, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 26 septembrie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 92/2007, propunându-se, în principal, modificarea art. 29 alin. (2), în sensul introducerii posibilităţii de subdelegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice, astfel încât titularii contractelor de atribuire a gestiunii să poată încheia cu terţi contracte de subdelegare a activităţilor de atribuire a serviciilor de transport pentru o perioadă de cel mult 12 luni şi un procent de maxim 49% din totalul gestiunii, modificarea art. 36 lit. f), în sensul acordării posibilităţii deţinerii mijloacelor de transport în baza unui contract de închiriere, precum şi completarea art. 45 cu un alineat nou, alin. (10), potrivit căruia sumele provenite din amenzile aplicate să se facă venit în proporţie de 50% la bugetele locale de domiciliu sau, după caz, sediul contravenientului, şi în proporţie de 50% se constituie ca venit al operatorului de transport public local.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi ale art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au reexaminat propunerea legislativă. Astfel, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, în şedinţa din 16 mai 2017, Comisia pentru industrii şi servicii, în şedinţa din 3 mai 2017, şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură, în şedinţa din 3 mai 2017.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, menţinerea raportului iniţial de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 92 din 10 aprilie 2007 privind serviciile de transport public local.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön, vă rog, la dezbateri generale.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitate de iniţiator, bineînţeles că o să susţin această iniţiativă legislativă, deşi este a doua oară pentru respingere.

Se referă, în principal, la două aspecte. Pe de o parte, la faptul că în momentul în care oricare dintre dumneavoastră se află, la un moment dat, într-un mijloc de transport în comun şi observă că acolo este amendată o persoană, de către reprezentanţii celor care deţin acel mijloc de transport în comun, pentru că nu are un bilet, atunci acea amendă care se realizează, în totalitate, se va vira în contul unităţii administrativ-teritoriale de unde provine acea persoană.

Şi ideea a fost ca un cuantum din această sumă să fie trecut la unitatea administrativ-teritorială, respectiv la societatea care deţine acel autobuz.

Să spunem, o persoană, dacă este prinsă fără bilet în Bucureşti, dar provine din Teleorman, sau din Bihor, sau din Vaslui, atunci cuantumul din amenda respectivă, toată suma merge la administraţia publică locală de unde provine, deşi infracţiunea a fost comisă pe un mijloc în transport în comun al municipiului-reşedinţă de judeţ, sau al Bucureştiului, sau din altă localitate, deci nu acolo unde se realizează această abatere.

A doua chestiune pe care încercam să o reglementăm era, de fapt, pentru ca cei care participă la licitaţiile pentru transportul public în comun să deţină în proprietate autobuzele sau mijloacele de transport, sau în leasing. Pentru că, în multe situaţii, în transportul public interjudeţean sau judeţean, sunt firme care participă cu autobuze care nu sunt proprietate a firmei, nu sunt în leasing, ci închiriate, după care schimbă autobuzele respective şi vor merge cu autobuze mult mai neperformante. Deci participă la o licitaţie cu un autobuz şi ulterior schimbă acel autobuz, şi serviciul prestat este mult mai puţin, să spun, la nivelul pe care l-a ofertat în oferta respectivă.

Acestea au fost considerentele pentru care am depus - împreună, trebuie să recunosc că iniţiativa legislativă a fost lucrată la Oradea, de reprezentanţii noştri în consiliile de administraţie ale transportului public local din Oradea şi a fost preluată ca iniţiativă legislativă de colegii noştri din judeţele Bihor şi Oradea.

Îmi pare rău că nu este susţinută.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Mai departe.

83. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura; Pl-x 485/2016.

Da, raport comun, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu.

Domnule vicepreşedinte, vă rog.

Domnul Dîrzu, de la Alba.

Vă rog frumos, vedeţi ce spuneţi.

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, propunându-se protejarea resurselor piscicole şi regenerarea acestora, pe râurile interioare, prin suspendarea activităţii de pescuit pe o perioadă limitată de timp, nerespectarea acestei norme urmând a fi considerată infracţiune.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, întrucât soluţiile legislative propuse sunt de natură să creeze paralelisme de reglementare cu dispoziţiile cuprinse la art. 64 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Mai departe.

Rămâne la votul final; propunere de respingere.

84. Propunerea legislativă privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse; Pl-x 442/2016.

Doamnă Violeta Răduţ, dumneavoastră prezentaţi? Da. Sunteţi de serviciu.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget.

Domnule Lazăr, sunteţi prietenos, am văzut, aţi dat întâietate.

Vă rog.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 4 octombrie 2016.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe de solidaritate socială, aplicabilă operatorilor economici, persoane juridice plătitoare de impozit pe profit cu o cifră de afaceri anuală mai mare decât echivalentul în lei al sumei de un milion de euro. Sumele acumulate din plata taxei vor constitui o nouă sursă de venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat şi vor fi utilizate pentru creşterea tuturor pensiilor, a căror valoare se situează sub salariul minim pe economie.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Mai departe.

85. Propunerea legislativă privind instituirea titlurilor naţionale; Pl-x 409/2014.

Avem raport de la Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru cultură.

Cine prezintă raportul?

Da, vă rog.

Doamna Beatrice Tudor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal privind investirea oficială cu titluri naţionale a celor mai valoroşi reprezentanţi, la nivel naţional, din diferite domenii de activitate, precum cultură, ştiinţă, sport şi mass-media. Totodată, se doreşte înfiinţarea unor subcomisii speciale în cadrul Preşedinţiei României, Guvernului, ministerelor de resort, care să aibă ca atribuţii înregistrarea nominalizărilor privind personalităţile cărora să le fie acordate titlurile naţionale şi transmiterea acestora Comisiei Tehnice Naţionale, comisie condusă de preşedintele Academiei Române.

În urma examinării conţinutului iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere a propunerii legislative privind instituirea titlurilor naţionale, din următoarele considerente:

- În prezent sunt în vigoare o serie de acte normative cu obiect similar de reglementare, potrivit cărora sunt acordate decoraţii, medalii, ordine, indemnizaţii de merit pentru realizări deosebite, personalităţilor de prestigiu din domeniul ştiinţei, culturii şi sportului. Astfel, Legea nr. 29/2000, republicată, are ca obiect de reglementare acordarea de decoraţii pe domenii de activitate;

- De asemenea, iniţiatorii nu au indicat nici sursa de finanţare necesară implementării soluţiilor legislative propuse prin proiectul de act normativ, conform prevederilor art. 138 alin. (5) din Constituţia României, republicată, potrivit căruia: "Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare".

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă.

Dacă sunt intervenţii din partea colegilor? Nu. Rămâne la votul final, pentru mâine, la ora 12,00.

86. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de Guvern nr. 27 din 31.08.2011 privind transporturile rutiere; Pl-x 379/2016.

Raport de la Comisia pentru industrii şi de la Comisia pentru transporturi.

Da, vă rog, domnule coleg.

Domnul Nicolae Velcea:

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate în fond, pentru dezbatere şi avizare, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de Guvern nr. 27 din 31.08.2011 privind transporturile rutiere, transmisă cu adresa Pl-x 379 din 26 septembrie 2016 şi înregistrată la comisii sub nr. 4c-3/379/2016, respectiv nr. 4c-26/145/2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011, în sensul instituirii măsurii ca staţiile publice să aibă un administrator, numit de autoritatea locală, care să răspundă de buna funcţionare a staţiilor şi a dotărilor acestora, de mentenanţă, curăţenie şi de utilizarea cronologică a staţiilor pentru evitarea congestionării, precum şi al instituirii în sarcina utilizatorilor staţiei a obligaţiei de a obţine de la administratorul staţiei publice avizul de utilizare pentru încadrarea în graficul staţiei.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă şi documentele conexe în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de Guvern nr. 27 din 31.08.2011 privind transporturile rutiere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Rămâne la votul final.

Următoarea.

87. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 - Codul fiscal; Pl-x 385/2016.

Raport comun, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru buget.

Domnul preşedinte Lazăr.

Vă rog frumos.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunteţi foarte spiritual, astăzi, ceea ce dă o stare de bine întregului parlament.

O să citesc raportul.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională în raport cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 20 septembrie 2016.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare scutirea Uniunii Artiştilor Plastici din România şi Uniunii Scriitorilor din România, inclusiv a filialelor acestora, de la plata taxelor pe clădiri şi pe teren pentru imobilele primite gratuit de la autorităţile publice locale, pentru activităţi fără scop lucrativ.

La şedinţa comună au participat, în calitate de invitaţi, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

Din totalul de 25 de membri, au participat 23.

În urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 - Codul fiscal - şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere, deoarece în Codul fiscal sunt deja cuprinse prevederi prin care Consiliul Local poate acorda scutiri sau reduceri de la plata impozitului/taxei pe clădiri/teren în cazul organizaţiilor nonprofit folosite în mod exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final, mâine, la 12,00.

Următoarea.

88. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 502 din Codul fiscal; Pl-x 459/2016.

Tot domnul Lazăr. Vă rog.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc frumos.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 10 octombrie 2016.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 502 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, în sensul repunerii în vigoare a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Decretul-lege nr. 118/1990, conform cărora persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri sunt scutite de plata impozitelor şi a taxelor locale.

În urma reexaminării Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 502 din Codul fiscal - Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal - şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere deoarece dispoziţiile alin. (3) al art. 64 din Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative precizează că "abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial". În consecinţă, intervenţia legislativă este lipsită de finalitate.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale?

Domnul Daniel Gheorghe, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, deja este obişnuinţă aici, în Parlamentul României, să vedem cum orice act normativ care vizează reparaţii morale sau materiale cu privire la cei care au suferit în timpul regimului comunist sau care vizează păstrarea memoriei antitotalitare şi anticomuniste româneşti să fie, aşa, dat la lada de gunoi.

Nu este nici primul, nici ultimul act normativ pe care îl vedem, aşa, pur şi simplu, respins în fugă de comisiile Parlamentului şi, în perspectivă, mâine, probabil, şi de plen.

Este o reparaţie absolut simplă. Ne referim la persoanele persecutate politic după 6 martie 1945, când se instaurează primul guvern comunist, în România, impus de regimul bolşevic de la Moscova, ne referim la persoanele deportate în străinătate, cât şi la prizonierii de război.

Iar toate aceste categorii - eu cred şi noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, considerăm că merită să beneficieze de această minimă şi măruntă reparaţie cu privire la scutirea lor de taxele locale.

Nu înţeleg de ce există atâta reticenţă. Şi oare - stau şi mă întreb - există cumva aici, în Parlamentul României, oameni care au nostalgii, să spunem, totalitare? Sau cărora le este dor de anii '50, anii represiunii comuniste? Sau care vor să ascundă sub preş ceea ce a însemnat tragedia celor 40 de ani de dictatură comunistă? Sau care nu vor să vorbească despre sutele de mii de ostaşi români deportaţi în Uniunea Sovietică sau despre membrii comunităţilor minoritare, strămutaţi din România după 1944?

Observ că, aşa, încercăm să ascundem adevărul istoric, încercăm să minimalizăm efectele unui regim totalitar, criminal, comunist.

Nu degeaba... chiar situaţia veteranilor de război a fost una...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule coleg.

Declaraţii, mâine dimineaţă.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Sunt la premise. Urmează şi concluzia, domnule Iordache, staţi liniştit.

Nu întâmplător, până şi veteranii de război au avut nişte indemnizaţii absolut ruşinoase. A trebuit să vină Centenarul Marii Uniri ca aceste indemnizaţii ale veteranilor de război să fie ridicate la un nivel decent.

Partidul Naţional Liberal va vota împotriva respingerii acestei propuneri legislative care vizează o minimă reparaţie materială pentru nişte oameni care au suferit ororile unui regim totalitar comunist.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dobrovici-Bacalbaşa.

Numai puţin, pe rând.

Şi apoi, domnul Roman.

Vă rog, domnul Bacalbaşa.

Vă rog.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Eu am înţeles că această lege a fost respinsă din cauza unor probleme formale.

Or, când vorbim despre oameni în vârstă care au fost batjocoriţi, jefuiţi şi nenorociţi, piedicile formale nu ar trebui să fie un impediment, ci judecata ar trebui să fie pe fond, şi nu pe formă.

Cred că respingerea este cu atât mai regretabilă cu cât chiar ieri am aflat că procurorul general al acestei ţări este implicat într-o formă extrem de urâtă de represiune de acelaşi tip.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Roman. Şi apoi, domnul Paşcan.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu vreau să ridic o problemă de echitate.

Şi de multe ori oamenii spun despre noi că atunci când facem legi pentru unii suntem mumă, pentru alţii suntem ciumă.

În situaţia de faţă, eu fac o paralelă cu persoanele cu handicap, care, conform legii, beneficiază de indemnizaţie şi facilităţi, ceea ce este un lucru absolut normal.

Dar vedem cazuri prezentate în mass-media, de persoane care sunt diagnosticate cu handicap grav, sunt beneficiare de certificat şi merg bine-mersi la muncă, sau unele ajung în locuri în care chiar iau decizii extrem, extrem de importante. Deşi, cine ştie ce înseamnă handicap grav, îţi cam spune că n-ai voie nici să te deplasezi, nici să mergi la muncă, nici să desfăşori alte activităţi.

În momentul în care autorităţile locale intervin sau ar dori să intervină, pentru că aceste comisii sunt, de regulă, la consiliile judeţene, există un "Dumnezeu" - parafa medicului, peste care nu te bagi.

Şi, aşa, am ajuns să avem, din păcate, şi în mod fictiv, foarte multe persoane. De ce? Exact acea bătaie pe a fi beneficiar de scutire pe impozit - pe teren, pe casă, pe venit, pe tot ceea ce înseamnă business.

Dacă e să fim corecţi, cred că ar trebui să corectăm acolo. Să ne uităm de ce avem zeci de astfel de cazuri de persoane care nu suferă de acel diagnostic cu care au fost încadrate - pentru că, repet, îşi desfăşoară activitatea absolut normal - şi să vedem, să găsim o soluţie pentru aceşti oameni care, din păcate, mulţi dintre ei, nu mai au timp de aşteptat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Sunt unul dintre coiniţiatorii acestui proiect legislativ.

Eu cred că se cuvine să acordăm aceste măsuri reparatorii, materiale, pentru cei care au avut de suferit după 6 martie 1945, fiind supuşi oprimărilor, deportărilor, au fost închişi în puşcării, vai de capul lor. Sunt la o vârstă venerabilă.

Sigur, se invocă chestiuni de tehnică legislativă, procedurale, care puteau foarte bine, dacă exista o voinţă politică, să fie corectate, să fie adaptate în comisiile de specialitate.

De aceea, mi-e greu să înţeleg de ce nu s-au făcut aceste reparaţii, aceste modificări necesare. Pentru că se lasă, pe actuala legislaţie, la voia administraţiilor publice locale, să acorde sau nu respectivele bonificaţii pentru cei care au avut de suferit. Repet, toţi, oameni în vârstă şi puţini, la nivel naţional, rămaşi în viaţă.

Atâta vreme cât punem prioritar, pe ordinea de zi, mereu, şi prin Codul administrativ, pensii speciale şi alte bonificaţii pentru foarte mulţi care nu le merită, aceşti oameni care într-adevăr au avut de suferit pentru România, ei şi familiile lor, care au fost sacrificaţi adeseori în numele ţării, felul în care au fost trataţi a fost batjocoritor, umilitor. Au fost distruşi, adeseori, ca entităţi, ca indivizi.

Cred că se cuvine să facem tot ce este posibil reparatoriu să îi ajutăm, fiindcă moral nu mai putem întoarce - şi fizic - timpul înapoi.

De aceea, şi Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva raportului de respingere, considerând că acest proiect legislativ este unul just şi necesar.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc pe această propunere legislativă, în mod evident suntem sub incidenţa art. 109 din Regulamentul Camerei, care spune că atunci când dezbaterea relevă consecinţe importante cu privire la proiectul legislativ, cât şi cu privire la obiectul de reglementare, se impune retrimiterea la comisie.

Ca atare, domnule preşedinte de şedinţă, din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, vă facem propunerea de a retrimite la comisie această propunere legislativă, pentru două săptămâni.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da. Să înceapă votul.

Da. A fost respinsă propunerea dumneavoastră. 28 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă. Deci rămâne cu propunere de respingere, mâine, la votul final.

Şi ultimul proiect de lege, stimaţi colegi.

89. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate; PL-x 338/2016.

Din partea Comisiei pentru apărare şi a Comisiei pentru politică externă, cine prezintă?

Da, vă rog.

Domnul Dumitru Lupescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 30 şi introducerea alin. (1¹) la art. 30 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, în sensul modificării condiţiilor de ieşire din ţară a minorilor neînsoţiţi, care au împlinit vârsta de 14 ani.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 6 septembrie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În data de 15 februarie 2017, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au depus un raport comun de respingere.

În temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege în vederea examinării şi a depunerii unui nou raport comun.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate de invitaţi, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, respectiv membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor menţinerea raportului iniţial de respingere a proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Am finalizat aici.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Mâine dimineaţă, 8,30 - declaraţii; la 10,00 începe plenul; la 12,00 - vot final.

Mulţumesc mult.

Seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,31.