Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,08.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 211 deputaţi.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei, din zilele de luni, 8, şi miercuri, 10 aprilie 2019; programul de lucru pentru perioada 8-13 aprilie 2019; lista rapoartelor depuse în perioada 3-8 aprilie 2019 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate în comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00, avem primirea răspunsurilor la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Înainte de a intra în ordinea de zi, avem doi colegi care reprezintă o minoritate naţională, care doresc să ia cuvântul în numele minorităţii, fiind o zi de sărbătoare pentru dânşii.

Vă rog.

Domnul Daniel Vasile:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În istoria fiecărei naţiuni, a fiecărui popor, există momente, evenimente istorice care marchează existenţa generaţiilor viitoare.

Sărbătorim sau comemorăm astfel de evenimente istorice, în strânsă legătură cu consecinţele istorice ale acestor evenimente.

Din păcate, momentele existenţiale în istoria romilor sunt momente de comemorare.

Prima atestare documentară a romilor pe teritoriul României datează din data de 3 octombrie 1385 şi atestă sclavia romilor, de peste 500 de ani. Domnitorul Dan Vodă atestă o danie făcută Mănăstirii Vodiţa de către domnitorul Vladislav.

În perioada interbelică, ia naştere Mişcarea de reprezentare civică şi politică a romilor, prin înfiinţarea, în anul 1933, în luna martie, a Asociaţiei Generale a Romilor din România.

Însă, prima formă de organizare şi de reprezentare civică şi politică a romilor este curmată în mod violent de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial şi de politicile regimului antonescian, prin deportarea romilor în Transnistria. Astfel, ia naştere o nouă pagină neagră în istoria romilor - Samudaripenul, Holocaustul uitat al romilor. În această perioadă, 24.686 de romi sunt deportaţi în Transnistria, în vederea exterminării, dintre care 12.923 de copii.

În perioada comunistă, romii sunt subiect al politicilor de asimilare şi sedentarizare forţată. Orice formă de asociere a romilor este curmată în mod violent. Identitatea rom/ţigan în această perioadă reprezenta un stigmat, iar asumarea identităţii etnice - un act de curaj.

În istoriografia romilor există două evenimente istorice de sărbătoare, de celebrare.

Noi, romii, celebrăm în data de 27 aprilie primul document politic prin care înaintaşii noştri romi şi-au asumat public istoria şi memoria colectivă.

La 27 aprilie 1919 are loc Marea Adunare Naţională a Romilor de la Ibaşfalău. Prin Manifestul romilor de la Ibaşfalău, romii aderau la Marea Unire. Romii îşi declarau românismul lor şi îşi manifestau loialitatea faţă de România Mare, faţă de regalitate şi faţă de Guvern.

Elitele romilor s-au mobilizat, astfel că asemenea gesturi legitimau România Mare.

La 8 aprilie 1971 are loc, la Londra, primul Congres Internaţional al Romilor, congres prezidat de actorul american de origine romă Yul Brynner.

În cadrul Congresului Internaţional a fost adoptat steagul internaţional al romilor, imnul internaţional al romilor şi s-au pus bazele Organizaţiei Internaţionale a Romilor, care, începând cu anul 1993, dobândeşte statut de organizaţie cu caracter consultativ pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite.

În anul 2006, Parlamentul României, la iniţiativa domnului deputat Nicolae Păun, reprezentantul minorităţii romilor în Parlamentul României, adoptă Legea nr. 66/2006, prin care data de 8 aprilie este declarată ca fiind Ziua internaţională a romilor.

Astfel, ziua de 8 aprilie trebuie să devină un simbol al convieţuirii paşnice şi al toleranţei, un prilej pentru a marca importanţa dialogului interetnic.

De asemenea, reprezintă un important moment pentru a condamna manifestările de orice natură, cu caracter rasist, discriminatoriu, la adresa romilor.

În istoria romilor, ziua de 8 aprilie reprezintă un moment de celebrare, de sărbătoare. Însă adevăratul motiv de celebrare, de sărbătoare îl reprezintă puterea de supravieţuire a acestui popor.

Închei prin a vă spune cine sunt romii - un popor demn, un popor de supravieţuitori!

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, tuturor romilor!

Te aven bahtale, savale! (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

O să-i dau cuvântul şi doamnei lider de grup, Prună Cristina, de la USR, dar întâi, aşa cum am anunţat, domnului Manole Petre-Florin, cu ocazia aceluiaşi eveniment.

Domnul Petre-Florin Manole:

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Astăzi, cu prilejul Zilei internaţionale a romilor, vreau să vă adresez câteva cuvinte, în numele unui elev rom, Daniel Bereza, din clasa a IV-a a Şcolii din Cristineşti, judeţul Botoşani, care, luna trecută, a fost bătut chiar în şcoală, de către un profesor de religie şi preot.

Nu e normal să baţi un copil, cu atât mai puţin să-l baţi pentru etnia sa. Copilul a ajuns la spital, iar cazul, în presa naţională.

Şi ca acesta sunt sute de exemple în ţara noastră, din păcate.

Putem face ceva, împreună, în astfel de cazuri? Putem. Putem să trecem mai repede, prin Parlament, Legea împotriva violenţei în şcoli, pe care am iniţiat-o împreună cu mai mulţi colegi, şi să ne asigurăm şi de faptul că ea se aplică real. Mai ales că violenţa în şcoli este o problemă care afectează toţi copiii României, indiferent de etnia lor.

De ce vă spun toate acestea cu prilejul Zilei internaţionale a romilor, când poate vă aşteptaţi să vorbesc exclusiv despre romi?

Vă spun toate acestea, pentru că am învăţat, ca parlamentar român de etnie romă, că cele mai multe subiecte şi probleme ne privesc pe toţi, că instituţiile trebuie să funcţioneze dincolo de graniţele etnice şi că nu poţi să construieşti o ţară doar pentru romi, aşa cum nu poţi să faci una doar pentru români, doar pentru maghiari, doar pentru evrei, armeni şi aşa mai departe.

Am învăţat asta şi gândesc aşa.

Şi vă invit şi pe dumneavoastră, ori de câte ori legiferaţi, să vă gândiţi măcar un moment la copii precum Daniel, care au nevoie de o educaţie fără violenţă, fără prejudecăţi etnice şi fără discriminare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna Prună Cristina-Mădălina, USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o intervenţie pe procedură.

Aş dori să supuneţi votului introducerea pe ordinea de zi a Pl-x 166/2018, iniţiativa USR privind abrogarea pensiilor speciale.

Şi o altă cerere, şi anume, introducerea pe ordinea de zi a iniţiativei de constituire a Comisiei de anchetă, depuse de USR, PMP şi deputaţii Partidului PRO România, privind Comisia de anchetă, aşa cum vă spuneam, pe O.U.G. nr. 114, privind subminarea intereselor economice şi strategice ale României.

Am discutat în Biroul permanent, însă există o reticenţă a majorităţii din Biroul permanent în a pune pe ordinea de zi aceste proiecte. Şi aş vrea să le supuneţi astăzi votului plenului.

Cred că cele 3 milioane de români care v-au votat şi v-au trimis aici, în Parlamentul României, nu doresc pensiile speciale, pensiile nesimţite, până la urmă, să spunem verde în faţă...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... pe care dumneavoastră le apăraţi.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să vă retrageţi afirmaţiile.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Aşa cum mai cred că românii care...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să vă retrageţi afirmaţiile.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... v-au votat, cele 3 milioane de români care v-au votat... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Luaţi loc în bancă.

În primul rând, această intervenţie nu a fost o intervenţie pe procedură. N-aţi indicat nici articolul încălcat. (Vociferări.)

Vă rog frumos, nu încercaţi să dialogaţi cu mine, luaţi loc în sală.

De asemenea, intervenţia dumneavoastră nu a fost pe procedură, ci a fost pe modificarea ordinii de zi. Era suficient să vorbiţi despre această modificare şi să supunem votului. (Vociferări.)

Încercaţi să duceţi discuţia şi să ne întârziaţi în începerea şedinţei. Vă rog să luaţi loc în sală, altfel, am să vă... (Vociferări.)

Vă spun doar atât, că încălcând de atâtea ori Regulamentul, dacă nu vă conformaţi, am să vă sancţionez.

Vă rog frumos să luaţi loc în sală. (Vociferări.)

Bine. Notaţi... Notaţi că doamna Prună este sancţionată prin retragerea cuvântului. (Vociferări.)

Trecem mai departe.

Cu privire la iniţiativele legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună rămâne la tribună şi solicită să ia cuvântul.)

Vă rog să luaţi loc în bancă. Bine.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 6/2019; lege organică. Aceasta... şi-a depăşit termenul, pentru că pe data de 5 aprilie 2019 s-a împlinit termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei; Pl-x 720/2018; lege organică. Termen de dezbatere şi vot final - 4 aprilie 2019.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună rămâne la tribună şi solicită să ia cuvântul.)

Deci vă rog să luaţi loc în bancă. Şi dacă doriţi să interveniţi pe procedură vă înscrieţi la cuvânt, am să vă dau cuvântul şi indicaţi articolul care consideraţi că a fost încălcat.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale; Pl-x 2/2019. Este lege organică. Termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 5 aprilie 2019. S-a încheiat şi acest termen.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; Pl-x 3/2019; lege organică. Termenul de dezbatere şi vot final s-a împlinit la 5 aprilie 2019.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei; PL-x 108/2019. Termenul de dezbatere şi vot final - 5 aprilie 2019.

Termenele acestea de dezbatere şi vot final fiind depăşite pentru toate PL-x-urile pe care le-am citit, iniţiativele legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Dacă există propuneri de modificare a ordinii de zi?

V-aş ruga, colegii care nu vor să spună altceva, să aştepte puţin, să clarificăm acest lucru.

Deci, din partea Grupului PSD, doriţi o astfel de solicitare?

Vă rog.

Domnul Şerban Ciprian-Constantin.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să retrimiteţi comisiei, Proiectul de lege de la punctul 2 al ordinii de zi, în vederea punerii de acord cu jurisprudenţa Curţii. Este vorba despre reexaminarea Legii pentru completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 584 din 25 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1070 din 18 decembrie 2018; PL-x 340/2018/2019.

Termen - o săptămână.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului această propunere de retrimitere, pentru un termen propus, la Comisia juridică.

Vă rog să votaţi.

132 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, 3 abţineri. Cu majoritate de voturi, propunerea a fost adoptată.

Domnul Leoreanu Laurenţiu-Dan, PNL.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Solicităm retrimiterea la comisie a Pl-x 509/2018, punctul 369 al ordinii de zi, privind îmbunătăţirea procedurii de vot prin corespondenţă, două săptămâni, pentru a fi reanalizată şi argumentată mai bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului propunerea formulată de domnul Leoreanu.

Vă rog să votaţi.

143 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 17 abţineri. Cu majoritate de voturi, propunerea a fost acceptată.

Dau cuvântul doamnei Prună Cristina. Bănuiesc, pentru modificarea ordinii de zi, şi nu pentru o problemă de procedură.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Practic, sunt mai multe iniţiative legislative pe care dumneavoastră le-aţi introdus pe ordinea de zi, în Biroul permanent, astăzi, doar pentru a spune că ele trec tacit de Camera Deputaţilor. Ele n-au fost pe ordinea de zi înainte de astăzi. Şi astfel încălcaţi art. 75 alin. (2) din Constituţie. Pentru că cele 45 de zile în care aceste iniţiative legislative trebuiau să treacă prin Camera Deputaţilor nu s-au respectat. Deci continuaţi abuzurile, aici, în Camera Deputaţilor.

Şi aş vrea să revin la prima intervenţie pe care am avut-o, şi anume să vă spun articolul în baza căruia...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... vă ceream introducerea pe ordinea de zi...

Domnul Eugen Nicolicea:

... că intervin.

Aveţi dreptul să vorbiţi despre fiecare problemă în parte, doar că noi, ca să le putem tranşa, trebuie să le dezbatem pe rând.

Nu părăsiţi microfonul, pentru că nu mai e înscris nimeni pentru acest subiect. Am să vă explic următoarea chestiune.

Termenele de adoptare tacită fiind depăşite, proiectele respective doar se anunţă, nu se trec pe ordinea de zi. Aşa cum se anunţă şi atunci când ai un termen de sesizare a Curţii Constituţionale, şi când se trece o lege pentru promulgare şi aşa mai departe.

Am încheiat explicaţiile pentru primul punct.

Vă rog să continuaţi, la punctul următor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Sigur. Dar chiar şi fără raport, acele iniţiative legislative puteau fi dezbătute aici, în plenul Camerei Deputaţilor...

Domnul Eugen Nicolicea:

Încă o dată. V-am explicat Regulamentul...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... pentru că plenul este suveran.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi. Am încheiat... Regulamentul. S-a dovedit şi toată lumea îşi dă seama că aţi fost într-o eroare. Vă rog să nu continuaţi, că nu are rost.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Asta e interpretarea dumneavoastră. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Ei, atunci, dacă aceasta este interpretarea mea, să ştiţi că dumneavoastră vorbiţi doar dacă vă dă cuvântul domnul preşedinte de şedinţă. (Vociferări. Rumoare.)

În acest moment, dumneavoastră (Vociferări.)...

V-am luat cuvântul pe acest subiect, fiind epuizat. Şi dacă continuaţi veţi primi a doua sancţiune. (Vociferări.)

Deci treceţi la subiectul următor sau treceţi în bancă. Rămâne la latitudinea dumneavoastră.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Adică pentru că vă spun nişte erori de procedură, de aici, de la tribuna Parlamentului... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Vă rog să luaţi loc în bancă. (Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Haideţi, nu vă jucaţi cu noi, aici suntem în Parlament.

Vă rog frumos.

Vă rog frumos.

Deci eu vă dau o ultimă intervenţie pe procedură, după ce v-am dat al doilea avertisment, a doua sancţiune.

Vă rog să luaţi cuvântul pe procedură.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Nu suntem la şcoală aici. În curând o să-mi daţi nota 4 şi o să mă trimiteţi în bancă.

Este dreptul meu să vorbesc de la această tribună. Nu puteţi să-mi luaţi dreptul acesta. (Vociferări.)

Şi v-am indicat articolul din Constituţie în baza căruia am vorbit de aici, de la tribuna Parlamentului.

Şi o să vă mai indic încă un articol din Regulament, art. 86 alin. (2), în baza căruia am cerut introducerea pe ordinea de zi, astăzi, a două iniţiative, şi anume - Pl-x 166/2018, acea iniţiativă legislativă a USR, de abrogare a pensiilor speciale şi Comisia de anchetă privind subminarea intereselor economice şi strategice ale României, comisie de anchetă care a fost depusă acum două săptămâni, în Biroul permanent şi pe care dumneavoastră...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Deci...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... cu obstinaţie o refuzaţi...

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci aţi invocat art. 86...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... la fiecare Birou permanent.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Aţi indicat greşit art. 86 alin. (2), care spune: "La solicitarea motivată a iniţiatorului sau a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative...".

Prin urmare, nu aveţi niciun fel de aprobare de la Comitetul liderilor şi nu sunteţi dumneavoastră Comitetul liderilor.

Deci vă rog frumos să învăţaţi Regulamentul.

Este adevărat că nu suntem la şcoală, suntem într-un for superior, reprezentantul suprem al poporului român. Şi încercaţi să vă comportaţi ca un deputat.

Mulţumesc.

Trecem mai departe.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 31/1990 - Legea societăţilor; Pl-x...

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Nu mă siliţi să chem chestorul, doamnă, vă rog frumos. (Rumoare.)

... Legea societăţilor; Pl-x 297/2018; lege ordinară, respinsă de Senat.

Raport comun.

Suntem Cameră decizională.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.)

Bun. Dacă la Pl-x 297/2018 există propuneri sau comentarii?

Comisia?

Vă rog.

Vă rog să luaţi loc în bancă. (I se adresează doamnei deputat Cristina-Mădălina Prună.)

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Claudia Gilia:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Raport comun înlocuitor asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 31/1990 - Legea societăţilor.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 31/1990 - Legea societăţilor, retransmisă în vederea unei noi examinări în fond.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul, în punctul de vedere transmis, menţionează că nu susţine adoptarea iniţiativei în forma prezentată.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 6 alin. (2) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul eliminării interdicţiei de a fi fondatori ai societăţilor persoanele care au fost condamnate pentru infracţiuni de corupţie.

Potrivit expunerii de motive, iniţiatorii precizează că faptele de corupţie au un subiect calificat şi privesc exercitarea unor atribuţii în domeniul public, în timp ce săvârşirea unei altfel de infracţiuni nu influenţează activitatea unei societăţi din domeniul privat.

În urma reexaminării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaţilor raportul comun înlocuitor, de adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 31/1990 - Legea societăţilor, cu amendamente admise, amendamente pe care le regăsim în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai există observaţii sau intervenţii? Nu există. Rămâne la votul final.

(Domnul deputat Ovidiu-Ioan Sitterli solicită să ia cuvântul.)

Da, imediat.

Vă rog frumos...

Imediat vă dau cuvântul.

Voiam să spun că, în focul dezbaterilor pe respectarea Regulamentului, am uitat un anunţ, o solicitare din partea Grupului minorităţilor naţionale, şi anume, la poziţia 5, Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Sveti Sava, sărbătoare a minorităţii sârbe din România, PL-x 118/2019, să nu fie dezbătut astăzi, să fie amânat pentru ziua de miercuri.

Ziua Sf. Sava este cea mai mare sărbătoare a sârbilor.

Deci supun votului această propunere de amânare a dezbaterii Proiectului de lege de la poziţia 5, până în ziua de miercuri.

Vă rog să votaţi.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

146 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Propunerea de amânare a dezbaterii, pentru ziua de miercuri, a fost acceptată.

Vă rog, domnule Sitterli.

Vă rog să-mi spuneţi în ce constă intervenţia şi după aceea să luaţi cuvântul.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Da.

Domnule preşedinte,

Vreau să vă aduc în atenţie faptul că Pl-x 297 prevede "Legea societăţilor", da, şi în Monitorul Oficial apare "Legea nr. 31/1990 - Legea societăţilor comerciale". În tot raportul pe care l-a întocmit Comisia juridică se prevede "Legea societăţilor".

Rugămintea mea este să se corecteze întreg raportul, să scrie "Legea societăţilor comerciale", aşa cum apare în Monitorul Oficial, denumirea corectă a legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da.

Conform Regulamentului, se pot face amendamente de tehnică legislativă.

Vă rog, reprezentanţii Comisiei, să verificaţi acest lucru şi dacă...

Vă rog să luaţi cuvântul şi să explicaţi că s-a modificat acest titlu şi totul este în regulă.

Mulţumim domnului Sitterli pentru atenţionare.

Deci, până la sfârşitul şedinţei, dacă e vreo neclaritate, revenim asupra acestei neclarităţi.

Vă rog, luaţi cuvântul, pe scurt.

Şi, v-am spus, mulţumim colegului pentru intenţie.

Doamna Claudia Gilia:

Da. Facem precizarea că Legea a fost modificată şi titlul legii a fost modificat.

Mulţumim tare mult pentru intervenţie.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

La poziţia 8 am ajuns.

8. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile; Pl-x 691/2018; lege ordinară. Este respinsă de Senat, Suntem Cameră decizională.

Avem raport comun, Comisia pentru buget şi Comisia pentru mediu, raport de adoptare şi raport comun suplimentar al acestor comisii, tot de adoptare, distribuit în data de 26 februarie 2019.

Din partea comisiilor sesizate în fond?

Vă rog.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modalitatea de restituire de către unităţile Trezoreriei Statului a sumelor virate eronat în contul de venituri bugetare reprezentând sume primite de la Uniunea Europeană pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă, la cererea scrisă a ordonatorului principal de credite cu rol de Autoritate de Management care a efectuat virarea eronată.

În urma reexaminării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Vă rog să mă scuzaţi! Domnul Neagu Nicolae, PNL. Am avut o hârtie exact peste listă. Scuze!

Domnul Nicolae Neagu:

Într-adevăr, în decursul timpului, s-au observat erori din punctul de vedere al unor plăţi care au fost făcute din Trezoreria Statului, prin unităţile de management, către beneficiarii unor fonduri nerambursabile.

În definitiv, această ordonanţă nu vine decât punctual să rezolve strict această problemă, motiv pentru care Grupul PNL va fi de acord cu ea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Dacă la titlu există obiecţii, observaţii? Nu există.

Dacă în cadrul articolelor există observaţii sau obiecţii? Nu există.

Propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2018 privind accesibilitatea site-urilor web şi a aplicaţiilor mobile ale organismelor din sectorul public; PL-x 82/2019.

Potrivit prevederile art. 115 din Regulament, dezbaterea este în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Carmen Elian (subsecretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2018 privind accesibilitatea site-urilor web şi a aplicaţiilor mobile ale organismelor din sectorul public transpune în integralitate în legislaţia naţională Directiva nr. 2.102 din anul 2016 a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web şi a aplicaţiilor mobile ale organismelor din sectorul public, dând astfel dreptul persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor în vârstă de a participa şi de a fi integrate în viaţa socială şi culturală, aceste aspecte fiind considerate, de fapt, şi priorităţi la nivel naţional.

Prin acest act normativ se are în vedere acordarea posibilităţii tuturor cetăţenilor de a beneficia de un acces mai extins la serviciile sectorului public, prin intermediul site-urilor web şi al aplicaţiilor mobile, pentru a primi informaţii şi servicii care să le uşureze viaţa de zi cu zi şi să le faciliteze exercitarea drepturilor, atât pe plan naţional, cât şi la nivelul Uniunii Europene, în special dreptul la liberă circulaţie, precum şi dreptul de stabilire şi de furnizare de servicii.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale susţine raportul elaborat de comisia sesizată în fond şi, în consecinţă, vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, domnul Moldovan Sorin-Dan, PNL.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

La nivelul Uniunii Europene, dreptul persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor vârstnice reprezintă o prioritate. Astfel, a fost aprobată Directiva UE 2.102 din 2016 a Parlamentului European şi a Consiliului privind accesibilitatea site-urilor web şi al aplicaţiilor mobile ale organismelor din sectorul public, directivă ce este transpusă în legislaţia noastră prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2018.

În plus, adoptarea prezentului proiect de aprobare a Ordonanţei nr. 112/2018 aduce beneficii importante cetăţenilor din punct de vedere economic şi social, îmbunătăţind furnizarea de servicii şi reducând dependenţa de existenţa unui singur furnizor.

Având în vedere argumentele menţionate, Grupul parlamentar al PNL susţine adoptarea raportului favorabil.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, pentru prezentarea raportului?

Mulţumim domnului Ganţ.

Vă mulţumesc.

Nemaifiind intervenţii nici din partea grupurilor parlamentare, potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, legea va fi supusă votului final.

10. Proiectul de Lege pentru instituirea "Zilei Dramaturgiei Româneşti"; PL-x 67/2019.

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul Florin-Claudiu Roman, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost sesizate, prin adresa PL-x 67 din 25 februarie 2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru instituirea "Zilei Dramaturgiei Româneşti".

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 18 februarie 2019.

La noi am avut: avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; punctul de vedere al Guvernului, prin care se susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea "Zilei Dramaturgiei Româneşti" care se va celebra, anual, în data de 13 noiembrie. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Institutul Cultural Român, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice de cultură şi instituţiile din sistemul de învăţământ pot organiza evenimente dedicate "Zilei Dramaturgiei Româneşti".

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, examinarea iniţiativei legislative a avut loc în şedinţe separate: 19 martie - Comisia pentru administraţie publică; 19 martie - Comisia pentru cultură.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru instituirea "Zilei Dramaturgiei Româneşti", în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea grupurilor parlamentare văd că nu este nimeni înscris.

Potrivit art. 106, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole doar atunci când în raportul comisiei există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final.

14. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind dobândirea, pe bază de reciprocitate, a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, semnat la Abu Dhabi, la 17 octombrie 2018; PL-x 142/2019. Este lege ordinară.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Doamna Claudia Gilia:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind dobândirea, pe bază de reciprocitate, a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, semnat la Abu Dhabi, la 17 octombrie 2018.

Acordul conţine prevederi referitoare la obiectul tratatului, respectiv terenurile folosite exclusiv pentru sediul misiunii diplomatice sau a oficiului consular, reşedinţa şefului de misiune, condiţiile dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor, numai în condiţiile legilor în vigoare în fiecare stat, exercitarea tuturor drepturilor şi îndeplinirea tuturor obligaţiilor ce revin titularului dreptului de proprietate asupra clădirilor aflate pe terenurile dobândite, notificarea către cealaltă parte a intenţiei de a cumpăra, vinde, închiria sau transmite un dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra terenurilor, scutirea de la plata oricăror impozite şi taxe, directe sau indirecte, aplicabile în cazul achiziţionării de terenuri având destinaţia menţionată în cuprinsul acordului, soluţionarea divergenţelor, intrarea în vigoare şi valabilitatea acordului.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma iniţiatorului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc frumos pentru prezentare.

În cadrul dezbaterilor generale nu s-a înscris nimeni.

De asemenea, nu există amendamente admise sau respinse, astfel că, potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene; PL-x 55/2019. Suntem în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea iniţiatorului?

Vă rog. O prezentare pe scurt.

Domnul Gheorghe-Bogdan Tomoiagă (secretar de stat, Ministerul Turismului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin Programul de guvernare, Guvernul României s-a angajat că toţi salariaţii din sistemul public vor beneficia de indemnizaţie de vacanţă sau primă de vacanţă, după caz, sub forma unui voucher de vacanţă.

Mai mult, tot în cadrul documentului anterior citat se spune că măsurile urmărite de Guvern vor conduce la creşterea numărului de locuri de muncă şi, astfel, la păstrarea forţei de muncă în România. Astfel, obiectivul Guvernului este să oprească exodul forţei de muncă din domeniul turismului, către alte state din relativa vecinătate a României, stimulând astfel acest domeniu prin acordarea voucherelor de vacanţă pentru angajaţii din sistemul public.

Acordarea în perioada 1 iulie 2017-30 noiembrie 2018 a indemnizaţiilor de vacanţă sau a primelor de vacanţă, după caz, sub forma voucherelor de vacanţă, în valoare de 1.450 de lei, s-a dovedit a fi o măsură cu efecte benefice asupra industriei turismului din România, astfel Guvernul a luat decizia ca această măsură să fie prelungită pentru minimum următorii doi ani.

Motivat de cele menţionate anterior, Ministerul Turismului susţine aprobarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, adică PL-x 55/2019, în forma adoptată de Senat, în data de 18 februarie 2019.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în vederea întocmirii unui raport comun, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect modificarea art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 165/2018.

De asemenea, se stabileşte momentul intrării în vigoare a art. 26 alin. (4)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, la data de 1 ianuarie 2021; completează art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2017, cu două noi alineate, alin. (11) şi alin. (12), precum şi abrogă art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc pentru prezentare.

Intervenţii din partea grupurilor?

Domnul Seidler Cristian-Gabriel, USR.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

O nouă modificare la Legea salarizării, despre care vă spuneam şi anterior, săptămâna trecută, că este atât de bine scrisă încât e modificată a zecea oară; iată, a unsprezecea modificare. Nu mai contează aproape acest lucru.

Am o rugăminte către reprezentanţii puterii actuale. Dacă tot au crescut salariile din administraţia publică locală şi centrală, dacă tot s-au introdus voucherele de vacanţă, vă rog mult, încetaţi să mai finanţaţi aşa-zise cursuri de formare profesională pentru funcţionari publici şi personal contractual care nu reprezintă, ştim cu toţii, de fapt, decât nişte excursii plătite la munte şi la mare, pe banii statului, sub paravanul formării profesionale. Măcar atâta decenţă să avem în administrarea banului public, măcar de acum încolo.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Neagu Nicolae, PNL.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

De acord cu o parte spusă de antevorbitor, în sensul că, totuşi, prea des intrăm pentru a modifica acte normative extrem de importante care au fost dezbătute, atât cât au fost dezbătute, în cele două Camere.

Acum, la acest proiect de lege, în particular, eu vă aduc în atenţie că suntem demnitari ai statului român, acoperind întreg statul, cu toţi cetăţenii.

Cu alte cuvinte, vom fi de acord să votăm acest proiect de lege, dar v-aş ruga să aveţi şi dumneavoastră amabilitatea să studiaţi proiectul pe care noi l-am introdus, întrucât nu putem lăsa alte categorii sociale, cetăţeni ai României, să nu beneficieze de vouchere de vacanţă, dacă aceste vouchere de vacanţă sunt pentru a contribui la bunăstarea şi binefacerea turismului românesc, a infrastructurii de turism şi, în definitiv, la o calitate a vieţii tuturor românilor.

Cu alte cuvinte, în momentul în care ajungem la dezbaterea proiectului de lege al Partidului Naţional Liberal, vizavi de voucherele de vacanţă pe care le acordăm şi în sistemul spus nepublic, să ne reamintim că noi suntem aici ca demnitari votaţi de către cetăţenii români, indiferent de unde vin ei - din sistemul bugetar sau din sistemul privat. Deci trebuie să avem aceeaşi aplecare şi acelaşi mod de abordare în acest subiect şi cu ceilalţi cetăţeni români care nu sunt în instituţiile publice ale statului. Altfel, am deveni apărători ai statului şi ştiu că unii dintre dumneavoastră aveţi, cu precădere, a vă îngrijora asupra existenţei aşa-numitului stat paralel. Nu care cumva să cădeţi exact în această capcană şi groapă, să reprezentaţi acel tip de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Doamna Gavrilă Camelia, din partea Grupului PSD.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea vine pentru a reaşeza şi a recredibiliza ideea de formare, la care s-a referit pe un ton ironic unul din colegii noştri, deputat de la USR.

Nu este firesc şi nu este normal să generalizăm întâmplări nefavorabile care or fi fost, într-o parte sau alta, legate de cursuri făcute la mare sau la munte, sau de o anume superficialitate.

Ideea de formare continuă este extrem de importantă, vorbim de conceptul de lifelong learning, vorbim de ideea de formare, de perfecţionare, de nevoia de a ieşi din tiparele fixe şi rigide ale formării, de nevoia de a fi la curent cu legislaţia, de a rezolva conflicte, de a înţelege temeiuri legislative, de a face achiziţii corecte, în funcţie de specificitatea fiecărui domeniu. Şi dacă vom încerca să generalizăm asemenea chestiuni negative înseamnă că, de fapt, demonetizăm conceptul de formare, de studiu, de încercare de a depăşi limitările, prăfuirea şi rutina pe care de multe ori le întâlnim în spaţiul public.

E bine să nuanţăm lucrurile şi să subliniem că orice curs de formare făcut serios, bine, monitorizat, are rolul său pentru specialiştii buni de care e nevoie într-o societate în continuă devenire şi într-o dinamică, şi legislativă, şi economică, şi socială.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă rog.

Domnule Seidler?

(Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, ce doriţi?

Mă scuzaţi!

Dreptul la replică se acordă dacă la adresa dumneavoastră s-au făcut referiri calomnioase, jignitoare... (Vociferări.)

Ascultaţi-mă! Deci nu am constatat niciun fel de afirmaţii jignitoare la adresa dumneavoastră.

Încă o dată, v-am răspuns, în Regulament spune că o persoană are dreptul la replică dacă la adresa ei au fost rostite cuvinte jignitoare, calomnioase sau denigratoare. Nu s-a întâmplat acest lucru. Vă rog să luaţi loc în bancă. Vă rog să luaţi loc în bancă! Nu mai folosiţi astfel de tertipuri doar pentru a interveni!

Cu privire la timpul de lucru, a fost epuizat, pentru că este ora 17,00.

Rog colegii, până la următoarea şedinţă, să mai citească 3-4 articole din Regulament, să nu mai avem astfel de incidente.

Declar şedinţa închisă.

După o scurtă pauză

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, pentru a răspunde la întrebări, reprezentanţii ministerelor trebuie să vadă că au cui se adresa, adică autorii întrebărilor/interpelărilor sunt prezenţi.

Şi, v-aş ruga, când eu citesc, apăsaţi să vă înscrieţi la cuvânt, ca să văd eu că există în sală persoanele respective.

Domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav?

Domnul Codreanu Constantin, PMP?

Cine îşi aude numele - apăsaţi pe buton.

Domnul Bichineţ Corneliu?

Domnul Gheorghe Tinel?

Domnul Şişcu George, PNL?

O secundă.

Domnul Cozmanciuc Corneliu-Mugurel?

Domnul Raeţchi Ovidiu Alexandru?

Bun.

Deci am văzut cine s-a înscris.

Dau cuvântul reprezentantului Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Răspunde domnului Codreanu Constantin, PMP.

Doamna Magda-Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Muncii este la Senat, însă o să ajungă până la finalul acestei sesiuni. Şi o să dau citire răspunsului Ministerului Muncii.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Considerarea ca vechime în muncă a prestaţiilor din Republica Moldova în cazul persoanelor care şi-au redobândit cetăţenia română, s-au stabilit legal în România şi sunt active în câmpul muncii din ţara noastră", vă comunicăm următoarele:

Potrivit prevederilor art. 7 pct. 3 din Legea nr. 130 din 2011 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Republica Moldova în domeniul securităţii sociale, dacă prezentul acord nu prevede altfel, persoanele care sunt angajate pe teritoriul unei părţi contractante sunt supuse numai legislaţiei acestei părţi contractante, chiar dacă au domiciliul celeilalte părţi contractante sau dacă angajatorul are domiciliul sau sediul pe teritoriul celeilalte părţi contractante.

De asemenea, conform art. 31 din Acordul anterior menţionat, cele două părţi contractante îşi recunosc reciproc toate actele, documentele sau certificatele de orice fel, necesare pentru aplicarea prezentului acord, aşa cum au fost eliberate de autorităţile emitente, fiind scutite de cerinţa legalizării.

În considerarea celor anterior expuse, precizăm că perioadele de activitate desfăşurată în Republica Moldova, în baza unui contract de muncă, constituie vechime în muncă, în funcţie de care se calculează sporul de vechime şi alte drepturi ce decurg din aceasta.

Considerăm, de asemenea, că perioadele lucrate se dovedesc cu acte originale, emise de unităţile la care s-a desfăşurat activitatea.

Menţionăm că documentaţia trebuie depusă la sediul angajatorului actual, în vederea luării în considerare a vechimii în muncă efectuată în Republica Moldova.

Menţionăm că Acordul dintre România şi Republica Moldova în domeniul securităţii sociale, semnat la Bucureşti şi ratificat prin Legea nr. 130 din 23 iunie 2011, se aplică pentru România, potrivit art. 2 alin. (1) din Acord, exclusiv legislaţiei de asigurări sociale de stat.

Deoarece în România legislaţia de asigurări sociale de stat, care reglementează domeniul pensiilor în sistemul public de pensii este Legea nr. 263 din 2010, prevederile acordului bilateral amintit se aplică tuturor prestaţiilor acordate în conformitate cu dispoziţiile respectivului act normativ.

Astfel, în cazul în care o persoană a realizat perioade de asigurare atât în România, cât şi în Republica Moldova, instituţiile competente din ambele state vor analiza posibilitatea acordării unor drepturi de pensie, în temeiul instrumentului juridic bilateral menţionat.

Acordul prevede faptul că dacă o persoană îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea unei prestaţii conform legislaţiei unei părţi contractante, fără a ţine cont de perioadele de asigurare realizate conform legislaţiei celeilalte părţi contractante, instituţia competentă calculează prestaţiile numai în funcţie de perioadele de asigurare realizate conform propriei legislaţii.

Totuşi, dacă este necesar şi dacă legislaţia unei părţi contractante condiţionează dreptul la prestaţii de realizare a unei perioade de asigurare, pentru acordarea prestaţiilor are loc totalizarea perioadelor de asigurare realizate conform legislaţiei ambelor părţi contractante, în măsura în care acestea nu se suprapun.

De asemenea, în temeiul prevederilor instrumentului juridic bilateral menţionat, persoanele care au realizat perioade de asigurare într-un singur stat vor beneficia exclusiv de exportul prestaţiilor pe teritoriul celuilalt stat, prevederile referitoare la acordarea prestaţiilor de pensie nefiind aplicabile.

O să vă înmânez şi răspunsul în scris, care este un picuţ mai complet, însă, având în vedere timpul regulamentar, o să mă opresc aici.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dau cuvântul, de la Ministerul Educaţiei Naţionale, reprezentantului acestui minister, să-i răspundă domnului deputat Bichineţ Corneliu, PMP.

Cu privire la liceele cu profil agricol.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Întrebarea dumneavoastră se referea la cele trei licee cu profil agricol din judeţul Vaslui - Dragomireşti, Fălciu şi Vetrişoaia.

Aş vrea să spun că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, proiectul planului de şcolarizare la nivelul unui judeţ este analizat şi particularizat în funcţie de specificul judeţului şi corelarea inserţiei profesionale cu oferta de pe piaţa muncii.

Estimarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic se realizează pe baza nevoilor pieţei muncii şi a tendinţelor de dezvoltare economică, cu respectarea criteriilor generale - legislativ, economic, demografic, criteriul geografic, criteriul socio-economic, criteriul relevanţei - prevăzute toate într-o metodologie aprobată prin ordinul ministrului educaţiei naţionale.

Dar, având în vedere faptul că cele trei unităţi de învăţământ funcţionează cu o autorizare de funcţionare provizorie, Inspectoratul Şcolar General Vaslui a transmis Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar - ARACIP - prin adresa din 9.01.2019, solicitări privind derogarea şi posibilitatea de a putea propune clase a IX-a - învăţământ profesional, pentru anul şcolar 2019-2020.

Prin adresa din 1.02.2019, ARACIP a comunicat Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui următoarele:

Unităţile de învăţământ preuniversitar invocate trebuie să solicitate acreditarea în termenul legal. În caz contrar, conform legii, ARACIP trebuie să propună Ministerului Educaţiei Naţionale ridicarea autorizaţiei de funcţionare provizorie.

De asemenea, menţionăm că ARACIP nu are prevăzută în lege nicio posibilitate de a face excepţie privind termenul de depunere a cererii de evaluare externă în vederea acreditării.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Bichineţ, dacă doreşte precizări?

Aveţi cuvântul.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Am fost foarte atent la răspunsul pe care l-a dat reprezentantul Ministerului Educaţiei. Nu mă declar mulţumit de acest răspuns. Şi voi insista prin a vă ruga să faceţi orice este posibil la minister ca cele trei licee să aibă cifră de şcolarizare, în anul 2019-2020, pentru clasa a IX-a.

Forumul acela naţional, care spuneţi dumneavoastră că se opune, n-are nicio posibilitate. Păi, atunci, să-l desfiinţăm. Pentru că nu modificăm realitatea în funcţie de o instituţie, ci o instituţie trebuie să ţină cont de dinamica realităţii.

Şi, în judeţul nostru, mai ales în acele 3 localităţi, în extremităţile judeţului sunt sate, comune de câte 3.000 de locuitori. Altă posibilitate n-au elevii, de a merge la şcoală la Vaslui, Bârlad sau Huşi.

Vă mulţumesc.

Şi sper că noul ministru şi vechiul ministru al educaţiei va ţine cont de solicitările noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă rog, domnule ministru.

Domnul Petru Andea:

Desigur, înţelegem nevoia pe care a formulat-o domnul deputat Bichineţ.

Vreau să spun că ARACIP, din păcate, nu face decât să aplice Legea educaţiei.

Cea mai simplă formulă pentru a trece de acest pas care înseamnă blocarea, dat fiind faptul că nu au depus la timp documentele de acreditare, fiind doar autorizaţi provizoriu, este o modificare legislativă în care să se prevadă o astfel de excepţie în lege.

Vă mulţumesc.

Şi cum stă în puterea deputaţilor...

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun. Mulţumesc celor doi vorbitori pe acest subiect.

Acestea fiind zise, şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări s-a epuizat. Ceilalţi colegi, care nu sunt prezenţi, vor primi răspunsul în scris.

Trecem la lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări.

Vom începe, evident, cu doamnele.

Doamna Elena Hărătău, PSD, poziţia 9.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, Ministerul Sănătăţii, iar obiectul interpelării - "Necesitatea secţiilor de tratament oncologic, hematologic ambulator".

Stimată doamnă ministru,

Pacienţii cu afecţiuni oncologice şi hematologice au nevoie constant de tratament injectabil, chimioterapie, transfuzii, perfuzii şi radioterapie - tratament care necesită periodic câteva ore, câteodată una sau două zile.

Din cauza complexităţii afecţiunilor sunt frecvente situaţiile în care bolnavii respectivi necesită spitalizare pentru supraveghere 24 de ore, în cazurile în care prezintă acutizări ale bolii sau complicaţii.

În spitalele din statele Uniunii Europene există aferent secţiilor de oncologie spaţii fizice echipate corespunzător, dotate cu necesarul de tratament şi tratament adjuvant, cu asistenţi de oncologie pregătiţi şi un doctor responsabil, unde pacienţii primesc tratament.

În România însă ne aflăm în situaţia în care legislaţia interzice o internare mai scurtă de 24 de ore şi, în plus, există liste de aşteptare, care prelungesc timpul, dacă pacientul necesită o nouă internare.

În vederea rezolvării acestor disfuncţionalităţi, în prezent, sunt depuse unele propuneri de proiecte pe fonduri structurale, însă managerii de spitale şi policlinici trebuie să facă proiectele, dar unii nu au timp, alţii nu au chef, iar multe spitale nu deţin sumele necesare pentru cofinanţarea acestora.

În speranţa că veţi lua măsuri care se impun în rezolvarea acestei probleme care mi-a fost semnalată de medici, vă întreb respectuos cum pot spitalele din România să acceseze fondurile necesare pentru a amenaja spaţiile destinate tratamentelor oncologice şi pentru a angaja personal calificat responsabil?

Solicit răspuns scris şi oral.

Deputat al PSD Bacău, Elena Hărătău.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei Mariana-Venera Popescu, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, Ministerul Educaţiei Naţionale.

Stimată doamnă ministru,

Prin modificările succesive aduse Legii salarizării bugetarilor - Legea nr. 153 din anul 2017 -, respectiv prin ordonanţele de Guvern nr. 91 din 2017, nr. 41 din 2018, nr. 114 din 2018, în prezent, în ceea ce-i priveşte pe angajaţii din învăţământ, atât din cel universitar, cât şi din cel preuniversitar, la venitul actual al tuturor angajaţilor din sistem se adaugă 25% din diferenţa dintre salariul brut din decembrie 2018 şi salariul brut prevăzut în Legea salarizării unitare pentru anul 2022.

Pe lângă aceste creşteri salariale, profesorii primesc 10% în plus la salariu, spor de suprasolicitare neuropsihică, care s-a calculat începând cu 1 decembrie 2018.

De acest spor beneficiază doar personalul de predare. Acesta nu se acordă şi personalului de conducere, îndrumare şi control, deşi şi acesta are rol de predare, ajungându-se astfel în situaţia în care personalul de predare are venituri mai mari decât personalul de conducere.

Fiind vorba de acelaşi loc de muncă, în condiţii similare, chiar cu o responsabilitate şi o încărcare neuropsihică mai mare, în ceea ce priveşte personalul de conducere, consider că ne aflăm în faţa unei situaţii discriminatorii care trebuie corectată de urgenţă.

Având în vedere situaţia prezentată mai sus, vă rog să-mi comunicaţi în scris următoarele:

- Dacă Ministerul Educaţiei Naţionale consideră că situaţia semnalată mai sus trebuie corectată;

- În cazul unui răspuns afirmativ - care sunt soluţiile propuse de dumneavoastră pe această speţă?

Vă mulţumesc.

Deputat Mariana-Venera Popescu.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Am o rugăminte la colegii prezenţi în sală. Apăsaţi pe buton, înscrieţi-vă la cuvânt, ca să văd cine este prezent şi să dau cuvântul, în ordine.

Da, sunt înscrişi 6 vorbitori.

Primul înscris, pe poziţia 7, care corespunde cu cei care s-au înscris acum şi cu ce am şi eu pe listă, poziţia 7 - domnul Ilie Toma. (Vociferări.)

Nu, deci eu am aici o listă. Şi verific cine din această listă este, ca să nu-i tot strig pe fiecare. Primul care este prezent din această listă şi e înscris aici. Nu se pune cine e mai iute de mână.

Deci aveţi cuvântul, domnule Toma Ilie.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea face referire la Ministerul Agriculturii şi la schemele de întrajutorare pentru anul 2019 în agricultură.

Stimate domnule ministru,

În conformitate cu art. 112 din Constituţia României, "Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau interpelările formulate de deputaţi sau senatori".

În cadrul audienţelor desfăşurate la biroul parlamentar din Municipiul Hunedoara, judeţul Hunedoara, primesc multe întrebări legate de Programul de guvernare pentru noul exerciţiu bugetar 2019, întrebări referitoare la activitatea agricultorilor şi crescătorilor de animale din judeţ şi de la noi din ţară.

Pe această temă am avut dezbateri cu agricultorii şi zootehniştii din arealul judeţului Hunedoara, legate de viitoarele politici şi viziuni ale Programului de guvernare ale PSD, ale Guvernului României şi, implicit, ale ministerului pe care îl conduceţi, în ceea ce priveşte dezvoltarea şi modernizarea agriculturii şi a schemelor de subvenţionare a agricultorilor pe termen mediu şi scurt.

Programele promovate şi implementate în anii trecuţi, cu rolul de a susţine activitatea agricultorilor şi a crescătorilor de animale, la nivelul judeţului Hunedoara, şi nu numai, s-au dovedit a fi foarte benefice.

De aceea, prin urmare, domnule ministru, pentru un bun dialog cu agricultorii din judeţul Hunedoara, vă rog să-mi comunicaţi care sunt facilităţile, schemele, ajutoarele şi programele de subvenţionare, în agricultură şi zootehnie, pe care le aveţi în vedere de a fi implementate în anul 2019.

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Cu deosebit respect, deputat de Hunedoara, Ilie Toma.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dau cuvântul domnului Constantin Codreanu. Poziţia 10.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o nouă interpelare pentru Ministerul Muncii, domnul Marius-Constantin Budăi.

Schimbăm aria geografică a domeniului "Românii de pretutindeni". Nu mai vorbim de Republica Moldova, vorbim de diaspora economică.

Şi obiectul interpelării este următorul: "Posibilitatea încheierii unui acord de colaborare între Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială - ANPIS - din România şi Institutul Naţional pentru Siguranţă Socială din Italia.

Este, practic, suma unor aşteptări, nedumeriri ale comunităţii cetăţenilor români din Italia - precizez, cea mai mare comunitate de cetăţeni români din afara României -, şi această interpelare îi vizează în mod special pe cei din sudul Italiei, acolo unde, aşa cum bine cunoaştem, a înflorit, din păcate, acel fenomen care este cunoscut drept "caporalato". Şi una dintre solicitările conaţionalilor noştri a făcut referire exact la această posibilitate de a încheia un acord de colaborare între ANPIS şi Institutul pentru Siguranţă Socială din Italia, care să-şi desfăşoare atribuţiile specifice, în parteneriat, pentru cele două comunităţi aflate în cele două ţări gazdă. Vorbim deci de românii din Italia şi de italienii din România.

În contextul prezentat mai sus, vă rog respectuos să transmiteţi următoarele:

1. Există sau au existat discuţii cu privire la încheierea unui acord de colaborare între ANPIS şi Institutul Naţional pentru Siguranţă Socială din Italia sau alte demersuri asemănătoare?

2. Consideră Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale oportună încheierea unui astfel de acord?

3. Care sunt demersurile pe care partea română trebuie să le facă, în vederea semnării unui astfel de acord şi când estimaţi că ar putea fi încheiat?

Se solicită răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Dumitru Lovin, ALDE. Poziţia 11.

Domnul Dumitru Lovin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, prim-ministrul Guvernului României.

Obiectul interpelării: "Guvernul trebuie să ia în seamă obiectivele considerate de români prioritare".

Doamnă prim-ministru, de curând, o echipă de specialişti de la World Group Bank şi de la Federaţia Zonelor Metropolitane şi Aglomerărilor Urbane din România a realizat un studiu foarte interesant şi demn de luat în seamă, intitulat "Alege priorităţile oraşului tău".

Prin intermediul acestei campanii au fost identificate cele mai importante proiecte din ţară, în viziunea românilor din Bucureşti, dar şi din cele 40 de reşedinţe ale judeţelor din ţară.

În mare parte, proiectele indicate sunt incluse în documentele strategice sau programatice, cum ar fi: SIDU, PUG sau Masterplanul General de Transport. De asemenea, au un prag valoric minim şi nu au finanţare asigurată.

În ceea ce priveşte Vâlcea, judeţul meu, concluziile campaniei sunt următoarele: realizarea centurii ocolitoare a oraşului Râmnicu Vâlcea este cel mai important obiectiv, în viziunea localnicilor, şi trebuie realizată cât mai curând. Râmnicenii mai cred că dezvoltarea acestei zone nu va fi posibilă nici fără construcţia autostrăzii A1 Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Piteşti.

Alte obiective: un bazin olimpic de înot, reabilitarea şi modernizarea stadionului din Zăvoi, finalizarea căii ferate Piteşti-Râmnicu Vâlcea, modernizarea căii ferate Râmnicu Vâlcea-Sibiu, Drumul Trans-Regio Drobeta Turnu Severin-Târgu Jiu-Râmnicu Vâlcea, Drumul Trans-Regio Râmnicu Vâlcea-Caracal-Corabia, Drumul Trans-Regio Piteşti-Râmnicu Vâlcea-Racoviţă.

Din păcate, la ora actuală, aceste obiective există cel mult pe hârtie, deşi reprezintă dorinţa românilor şi ar trebui tratate ca atare.

Stimată doamnă prim-ministru,

Vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare.

De asemenea, vă rog ca, în condiţiile în care unele dintre aceste obiective au fost începute într-o formă sau alta, să îmi comunicaţi stadiul în care se află şi ce paşi urmează să facă Guvernul sau instituţiile subordonate acestuia pentru aducerea la bun sfârşit a acestora.

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu deosebită consideraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Antal István-János. Poziţia 12.

Domnul Antal István-János:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am o interpelare adresată domnului ministru Tudorel Toader, ministrul justiţiei.

Obiectul: "Prelucrarea abuzivă a datelor personale de către Biroul de Credit S.A.".

Stimate domnule ministru,

Vă supun atenţiei situaţia privind activitatea considerată abuzivă, în care Biroul de Credit S.A. îşi desfăşoară activitatea şi vă propun cercetarea situaţiei prezentate, pentru a găsi o soluţie, şi chiar şi printr-o modificare a actelor normative care reglementează activitatea acestei instituţii, în vederea soluţionării problemelor.

Această instituţie a fost înfiinţată în 2003, înregistrată la Registrul Comerţului pe 16 februarie 2004.

Biroul de Credit este o societate pe acţiuni care are ca acţionari 20 de bănci.

În acest moment, toate instituţiile financiar-bancare sau financiare nebancare din România colaborează prin înregistrarea în Biroul de Credit a datelor rău-platnicilor, cu toate că nu există acordul persoanei, în legătură cu care se face înregistrarea.

Detaliile sunt descrise în interpelarea mea.

A doua problemă considerată abuzivă. Este important să se ţină cont şi de faptul că nu toate persoanele fizice şi nici cele juridice care au ajuns să aibă incidenţă de plată la bănci sunt de rea-credinţă. Unii au ajuns în situaţii delicate, independent de voinţa lor. Exemplu: criza financiară a anilor 2007-2009.

Nu este corect ca o persoană fizică sau o societate să tragă ponoasele unor probleme apărute independent de voinţa lor, iar băncile partenere în afacere să nu aibă nicio responsabilitate.

Problemele înscrise în evidenţa Biroului de Credit se prescriu după şapte ani, iar în cazurile concrete, când, cu eforturi se rezolvă, totuşi, problemele societăţilor sau a persoanelor fizice, se restituie datoriile, datele înregistrate nu se şterg. Dimpotrivă, dacă aceşti clienţi ai băncilor solicită ştergerea datelor proprii, se mai aplică un punct negru în plus, şi băncile refuză să acorde un alt credit.

Aştept un răspuns scris.

Cu stimă, Antal István-János, deputat al UDMR, Constanţa.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Sergiu Cosmin Vlad, USR. Poziţia 13.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului Vasile-Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Stimate domnule ministru,

Am primit mai multe sesizări din partea cetăţenilor din comuna Bârzava, judeţul Arad, legate de acţiunea primăriei de a întrerupe intabularea terenurilor din localitate, fără nicio explicaţie şi fără stabilirea unui termen de reluare a operaţiunii.

Având în vedere că cetăţenii îşi doresc să obţină titluri de proprietate pe aceste terenuri, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări.

1. Se are în vedere o verificare a situaţiei din comuna Bârzava?

2. În cazul în care se găsesc nereguli, ce măsuri aveţi în vedere să luaţi?

Vă rog să dispuneţi ca răspunsul dumneavoastră să îmi fie trimis oral şi scris.

Cu deosebită consideraţie, Sergiu Cosmin Vlad, deputat al USR.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Vlad-Emanuel Duruş. Poziţia 15. Grupul USR.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului Răzvan Cuc, ministrul transporturilor

Stimate domnule ministru,

Interpelarea mea se referă la Drumul Naţional 18B, ce leagă Baia Mare de Târgu Lăpuş. Acest drum naţional a fost, practic, timp de ani de zile, o minge de ping-pong aruncată între autorităţile judeţene şi cele naţionale. Fiecare a promis reabilitarea lui, dar s-au realizat, de-a lungul vremii, doar cârpeli. Chiar la începutul anului trecut lucrările au fost reluate, s-a schimbat chiar şi directorul zonal al CNAIR şi, până la urmă, ne-am ales cu 10 kilometri modernizaţi din aproximativ 45 de kilometri.

Dacă ne uităm pe declaraţiile făcute în iulie anul trecut, reabilitarea întregului tronson ar fi trebuit să dureze două luni şi jumătate, însă de la începerea lucrărilor au trecut aproape nouă luni.

Prin urmare, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeţi când vor fi reluate lucrările pe Drumul Naţional 18B Baia Mare-Târgu Lăpuş şi în câte luni aproximaţi că vor fi finalizate aceste lucrări.

În final, aş dori să spun că cea mai bună încheiere la această interpelare este sloganul PSD de la europarlamentare "România merită mai mult".

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu, USR. Poziţia 17.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Subiectul interpelării adresate doamnei Pintea, ministrul sănătăţii, se referă la erorile grave de organizare, încălcarea mai multor articole din OMS nr. 1.141/2007 de către chirurgul Beuran şi comisia care a organizat examenul de specialitate în chirurgie generală, în data de 26 martie 2019, la Spitalul Floreasca.

Stimată doamnă ministru al sănătăţii, Sorina Pintea, vă solicit, înainte de toate, să organizaţi o comisie de anchetă prin care să cercetaţi modul în care chirurgul Beuran, şef al Comisiei de organizare a examenului de specialitate în chirurgie generală, a organizat şi respectat metodologia de examen pentru medicii care au dat acest examen în data de 26 martie 2019, în Amfiteatrul UMF din cadrul Spitalului Floreasca.

Din dialogul cu mai mulţi medici, care au fost examinaţi în data de 26 martie 2019, rezultă în mod clar faptul că au existat mai multe nereguli extrem de grave în modul în care a fost organizat acest examen. Vă redau doar o parte din ele, aşa cum rezultă din plângerile mai multor medici care au participat la această veritabilă bătaie de joc.

Voi indica, doamnă ministru, şi articolele din Ordinul nr. 1.141/2007 care au fost încălcate de membrii comisiei coordonate de Beuran şi voi semnala şi alte aspecte pe care le consider foarte importante şi relevante pentru a lua decizia anulării acestui examen prost organizat şi grav viciat.

În primul rând, s-a încălcat flagrant art. 24 alin. (1), care spune că evaluarea rezidentului care susţine examenul de specialitate se face după ce "există la dosarul de înscriere confirmarea în specialitate, după efectuarea integrală a programului de pregătire, certificată de coordonatorul sau directorul de program de rezidenţiat, în baza - atenţie! - a Caietului de monitorizare a pregătirii rezidentului".

Vă rog să-mi comunicaţi, doamnă ministru, cine sunt persoanele din Ministerul Sănătăţii care au avut responsabilitatea ca aceste caiete de monitorizare să fie actualizate conform legislaţiei?

Mai jos o să vă redau în scris cronologia evenimentelor de la acest examen.

Închei acum, însă cu rugămintea să evaluaţi toate examenele de specialitate care s-au dat între anii 2014-2018 şi o să constataţi ceea ce cu groază am văzut şi eu.

Nu ştim, la sfârşitul examenelor de rezidenţiat, ce anume ştiu să facă mulţi dintre medicii care iau aceste examene, pentru că aceste caiete de monitorizare ar fi trebuit să fie făcute de Ministerul Sănătăţii, din anul 2012, şi pur şi simplu nu există.

Aştept răspunsul scris şi verbal.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă mai există vreun coleg care doreşte să ia cuvântul şi a uitat să se înscrie? Nu mai există.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,44.