Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,28.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 12 iunie 2019, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Declaraţiile politice sau intervenţiile se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Ordinea luărilor de cuvânt se face alternativ, pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în această şedinţă.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Tudoriţa Lungu, PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Vasile Cocoş.

Doamna Tudoriţa Lungu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acum două zile, la Buhuşi, în judeţul Bacău, un echipaj de poliţie rutieră, care încerca să oprească în trafic un BMW seria 5, a fost nevoit să se declare învins după ce şoferul a apăsat acceleraţia, iar Dacia Logan a poliţiştilor nu a făcut faţă cailor putere ai limuzinei. Cu câteva zile înainte, un şofer vitezoman aflat sub influenţa alcoolului, dar la volanul unei maşini de lux, a fost reţinut după mai bine de 100 de kilometri în care poliţişti din două judeţe au încercat să-i prindă din urmă maşina spre care au tras inclusiv focuri de armă.

Stimaţi colegi, astfel de evenimente se întâmplă peste tot în ţară. Devin o realitate, la care asistăm, în care forţele de ordine, în special poliţiştii, se află într-un război tot mai inegal cu cei care încalcă legea. Pentru că niciodată o Dacie Logan nu va face faţă unui BMW seria 5, aşa cum niciodată un poliţist insuficient instruit nu va şti cum să reacţioneze la metodele tot mai rafinate ale infractorilor.

Departe de mine ideea unui stat excesiv, în care forţele de ordine să abuzeze de poziţia lor şi să stârnească teama populaţiei. Avem însă nevoie de un stat în care cei desemnaţi să apere legea să beneficieze de echipamente şi mijloace moderne pentru a-şi duce la bun sfârşit misiunile.

Stimaţi colegi, vă invit pe oricare dintre dumneavoastră, indiferent de culoarea politică, să staţi de vorbă cu poliţiştii din judeţele pe care le reprezentaţi în Parlament. Veţi constata că problemele sunt aceleaşi în toate regiunile, că poliţiştii se plâng de lipsa de personal. Şi nu doar de numărul insuficient de cadre, ci şi de calitatea tot mai slabă a noilor veniţi în sistem din afara sistemului, şi de insuficienta instruire a întregului efectiv. Poliţiştii, indiferent de domeniul în care activează, simt nevoia pregătirii profesionale periodice, pentru a fi la curent cu tendinţele vremurilor pe care le parcurgem. Globalizarea, migraţia, extinderea Internetului au dus la apariţia unor noi forme de infracţiuni pe care trebuie să le cunoască, pentru a putea să prevină şi să intervină eficient.

Într-o ţară membră a Uniunii Europene, poliţiştii români se plâng de dotarea lor, uzată fizic şi moral, de clădirile îmbătrânite în care îşi desfăşoară munca de birou, dar mai ales de echipamentele din dotare, de parcul auto care reprezintă o piedică în desfăşurarea activităţii, de armele vechi, unele aflate în uz de 35 de ani. Arme pe care le folosesc în prea puţine exerciţii în poligoane de tragere, aflate şi acestea la un nivel minim de dotare. Poliţiştii români au nevoie de echipamente de protecţie, care acum nu există, dar şi de o ţinută modernă şi decentă. S-au săturat să iasă în stradă, la 40 de grade, în pantaloni de stofă şi în pantofi, au nevoie de o ţinută adecvată muncii lor, care să le permită să se mişte uşor şi care să le ofere şi stimă de sine. Poliţiştii români au nevoie de o condiţie fizică bună, menţinută în săli de antrenament moderne, în care să beneficieze de priceperea unor instructori.

Dar cel mai grav, dragi colegi, este că poliţiştii nu se simt în siguranţă la locul lor de muncă. Reclamă faptul că le lipseşte o atmosferă de lucru care să le dea încredere, care să le permită să-şi desfăşoare activitatea cu demnitate şi curaj. Reclamă lipsa unei legislaţii clare, care să le dea încredere că pot acţiona rapid şi fără teama că vor da socoteală după ce un infractor depune o plângere. Legea de organizare şi funcţionare a Poliţiei Române nu conferă o autoritate reală poliţistului, nu-l face să se simtă protejat şi să acţioneze cu hotărâre, ci îi induce teama de repercusiuni. Poliţistul român trăieşte lipsa de respect şi de încredere în sine, dar şi lipsa de respect şi de încredere din partea cetăţenilor. Trebuie să vedem realitatea - ne confruntăm cu o scădere a autorităţii Poliţiei, ca instituţie şi ca breaslă, şi cu o lipsă de recunoaştere şi respect a acestei importante meserii pentru liniştea unei societăţi.

Doamnelor şi domnilor, lipsa de investiţii, din ultimii ani, în dotarea Poliţiei Române îşi arată colţii. Avem tot mai mulţi infractori şi poliţişti tot mai puţini, cu mijloace tot mai ineficiente de intervenţie şi cu insatisfacţia propriei munci.

Pentru modul în care batjocoreşte Poliţia Română, ministrul de interne, doamna Carmen Dan, are o singură variantă - demisia!

Tudoriţa Lungu, deputat al PNL, Bacău.

Mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, doamnă deputat.

Urmează domnul deputat Vasile Cocoş, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregăteşte doamna Mihaela Huncă, PRO România.

Domnul Vasile Cocoş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Un premier bun pentru România".

Dragi colegi, am onoarea să fiu alături de voi astăzi şi să vă prezint profilul unui bun premier pentru România, doamna Viorica Dăncilă.

Doamna Viorica Dăncilă a devenit membru al PSD în anul 1996, în organizaţia din Teleorman a PSD.

Doamna prim-ministru de astăzi a deţinut poziţii atât în cadrul PSD, cât şi în cadrul administraţiei locale. Viorica Dăncilă a fost consilier local şi consilier judeţean până în anul 2009, când a fost aleasă europarlamentar, pentru un prim mandat.

Pe 16 ianuarie 2018, Viorica Dăncilă a fost nominalizată de Comitetul Executiv al PSD pentru funcţia de premier, iar astăzi ne bucurăm de un prim-ministru femeie care demonstrează pe zi ce trece că performează.

Dăncilă are toate calităţile pe care le poate deţine în momentul de faţă un politician performant.

Una dintre cele mai importante măsuri luate de Guvernul Dăncilă a fost aceea prin care se continuă lucrările la două obiective de infrastructură, aşteptate de cetăţeni - Centura Capitalei şi varianta ocolitoare a municipiului Bacău.

Pe lângă această măsură va fi aprobat şi un mecanism de sprijin financiar nerambursabil prin care se susţin investiţiile în modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare.

Fiecare proiect va putea fi finanţat cu până la 200.000 de euro, bani din care pot fi făcute investiţii în spaţii de cazare şi de tratament, în dotarea cu aparatură medicală, dar şi în pregătirea personalului.

Schema de ajutor de stat va avea un buget anual de 130 de milioane de euro şi se va derula până la sfârşitul anului viitor. Va fi adoptată o strategie de dezvoltare a ecoturismului, pentru dezvoltarea turismului în zone protejate şi fără impact negativ asupra mediului natural.

Astfel, Guvernul încurajează crearea unor afaceri de familie sau dezvoltarea turismului ecologic şi tradiţional de către micii întreprinzători locali.

În încheiere, vreau să vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi îmi declar susţinerea faţă de doamna Viorica Dăncilă şi susţinerea măsurilor luate de acest Guvern.

Deputat Vasile Cocoş, Colegiul nr. 40 Vâlcea, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Urmează doamna deputat Mihaela Huncă, Grupul parlamentar PRO România.

Se pregăteşte domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu, Grupul PNL.

Doamna Mihaela Huncă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice - "Pentru români şi pentru PRO România, Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş reprezintă o prioritate naţională! În regim de urgenţă Guvernul va trebui să semneze contractul pentru realizarea Autostrăzii Moldovei!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Votul românilor din 26 mai a fost însuşit de liderii noii forţe politice din România. Românii au dat un vot de "amendă", sancţionând cu ştampila, în mod simbolic, incapacitatea Guvernului de a gestiona marile lucrări de infrastructură. Peste 9 milioane de români au votat, în primul rând, pentru deschiderea României către Europa, lucru care se poate face şi prin investiţii majore în infrastructură. De aceea, PRO România consideră că Guvernul nu va mai putea tergiversa Programul Operaţional Infrastructură Mare, care va trebui să treacă de la discuţii teoretice la semnarea a 5 contracte de importanţă majoră pentru ţară. Trei contracte pentru spitalele regionale şi două contracte pentru realizarea autostrăzii Moldovei şi autostrăzii Piteşti-Sibiu.

Subliniez din nou faptul că autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni este de o importanţă capitală pentru dezvoltarea economică a ţării şi pentru eliminarea decalajelor existente la ora actuală între Moldova şi alte regiuni ale ţării. Comisarul european PRO România, Corina Creţu, a susţinut şi va susţine cu tărie, de la Bruxelles, finanţarea din bani europeni a acestei autostrăzi, în ciuda pasivităţii Guvernului. Din respect pentru alegători, PRO România susţine cu tărie că degeaba s-a obţinut votul românilor, dacă nu suntem în stare să facem ceva pentru această ţară. Noi nu ne jucăm cu soarta României şi nu punem mai presus procentele electorale faţă de bunăstarea cetăţenilor! Sper că mesajul PRO Europa al votului din 26 mai a fost înţeles - parteneriatul public-privat pentru realizarea investiţiei este, până acum, un eşec al Guvernului, cu 2 ani de întârzieri, birocraţie şi tergiversări!

Există bani europeni pentru realizarea autostrăzii, am avut şi avem sprijin de la Bruxelles. PRO România avertizează că nimic nu va mai justifica de acum înainte lipsa de acţiune a Guvernului!

Vă mulţumesc.

Mihaela Huncă, deputat de Botoşani.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, doamnă deputat.

Urmează domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Ilie Toma, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Ministrul educaţiei să prezinte urgent o strategie, la nivel de minister, pentru combaterea fenomenului de exod al creierelor din România!".

Ne aflăm în plină sesiune de bacalaureat, cel mai important examen pentru elevii care termină ciclul de învăţământ liceal. Mulţi dintre noi suntem deja îngrijoraţi cu privire la cei peste 135.000 de elevi care susţin anul acesta bacalaureatul, pentru că ştim deja că mulţi dintre ei vor emigra. Nu este şi cazul doamnei ministru al educaţiei - pentru Domnia Sa, elevii României şi soarta lor nu par să reprezinte o prioritate.

Exodul creierelor este deja o realitate îngrijorătoare care ia o amploare tot mai mare. Iar asta se întâmplă pentru că Ministerul Educaţiei nu are o strategie clară pentru a combate fenomenul. Tocmai de aceea, examenul de bacalaureat a ajuns să însemne pentru mulţi dintre ei o formalitate sau un bilet către studii în afară. Date neoficiale arată că 1 din 3 elevi plănuieşte deja să plece, ceea ce înseamnă că nu mai puţin de 35.000 de absolvenţi de liceu ar putea părăsi România în curând. Şi ce face PSD în privinţa aceasta, în speţă, doamna ministru al educaţiei? Fie neagă problema, fie vine cu promisiuni de reforme care nu se reflectă în calitatea actului de învăţământ.

Doamnă ministru, sunteţi la al patrulea mandat, aţi avut acest minister pe mână pentru prima dată acum 15 ani, unde sunt rezultatele? În tot acest timp, sute de mii de elevi au îngroşat deja rândurile celor care studiază sau muncesc în ţări ca Olanda, Germania Marea Britanie, Italia sau Spania, unde au cu adevărat perspective de a face performanţă. Iar problema este că nu se întorc în ţară.

Este jenant că nu avem, la nivelul Ministerului Educaţiei, un plan de acţiune pentru a combate exodul creierelor, ştiut fiind faptul că suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la rata emigraţiei şi pe locul 2 în lume.

Dacă ne uităm la ce se întâmplă pe parcursul şcolii, realitatea este şi mai sumbră, din perspectiva ratelor abandonului. Asta indică un singur lucru - calitatea învăţământului din România îndepărtează elevii de şcoală. Sigur, diagnosticul pus de doamna ministru a fost altul, pentru că întotdeauna e mai facil să găseşti scuze. Ştim că România este pe locul 3 în Uniunea Europeană la rata abandonului şcolar, ştim că 1 din 4 elevi din mediul rural abandonează timpuriu şcoala, iar doamna ministru ne spune aşa - datele abandonului arată aşa pentru că sunt număraţi şi elevii plecaţi din ţară. O corelaţie cum nu se poate mai cinică!

Nu, doamnă ministru, motivele pentru care copiii abandonează şcoala au de-a face cu sărăcia, cu condiţiile din şcoli şi cu deficitul de profesori din sistem - ca să dau doar câteva exemple. Iar motivele pentru care elevii pleacă din ţară după terminarea liceului sunt legate tot de carenţele sistemului de învăţământ. Aşa-zisele reforme nu le oferă predictibilitate, îi bulversează şi le consolidează lipsa de încredere în învăţământul românesc.

Doamnă ministru, înainte să pierdem o nouă generaţie de tineri absolvenţi, veniţi cu soluţii concrete! Exodul creierelor este un fenomen real, iar urmările lui pe termen mediu şi lung pot constitui o problemă de siguranţă naţională. Lăsaţi cârpelile, răfuielile din interiorul partidului şi consolidaţi educaţia! Dacă nu, mai bine plecaţi, acum!

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Ilie Toma, PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Sorin-Ioan Bumb, PNL.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Cheia libertăţii noastre este stabilitatea!".

Prima parte a acestei luni este marcată de sărbători religioase. Tocmai ce am prăznuit Înălţarea Domnului, ocazie cu care am omagiat Ziua Eroilor şi suntem la mică distanţă, ca timp, de Duminica Rusaliilor, zi în care Duhul Sfânt i-a înălţat pe Apostoli şi le-a dăruit capacitatea de a-şi răspândi învăţăturile în toate limbile pământului.

Istoric, putem trage concluzia, din cele de mai sus, că, în toate timpurile, valorile, principiile şi idealurile naţionale pe care le avem cu toţii astăzi s-au obţinut cu sacrificiul vieţii. Şi asta, ca România să aibă un viitor, iar sacrificiul lor să fie sursă inepuizabilă de putere a naţiunii în care trăim. Din punct de vedere religios, tot timpul s-a urmărit înlăturarea barierelor atât culturale, cât şi religioase şi dispariţia diferenţelor de naţionalitate, statut social, educaţie, şi nu numai.

În zilele noastre, în ciuda tuturor învăţămintelor trase, diversitatea - şi aici mă refer la naţionalitate, orientare politică, orientare religioasă şi lista poate continua - este respinsă de aşa-numiţii patrioţi care fac confuzie între naţionalism şi patriotism.

Naţionalismul nu înseamnă patriotism, stimaţi colegi! Naţionalismul dezbină, incită la ură, declanşează conflicte între generaţii şi în familii - între mamă şi fiică, între tată şi fiu! Şi cea mai mare ameninţare a libertăţii pe care o avem astăzi este ura. Ura faţă de părinţi, ura faţă de vecini, ura faţă de cei plecaţi din ţară sau de cei rămaşi în ţară, ura faţă de politicienii de dreapta sau de stânga, indiferent.

Stimaţi colegi şi colege, ştiu că propaganda negativă are ecouri mai mari şi poate produce efecte imediate. Ştiu că propaganda negativă este calea cea mai scurtă în parcursul politic personal sau de grup, dar să nu ignorăm faptul că sădeşte ură în sufletele românilor. Şi ştim cu toţii că cea mai mare ameninţare a libertăţii este ura - încă o dată declar. Dar partidele politice - indiferent care sunt ele, mai ales din opoziţie - o etalează şi nu ţin cont de această ameninţare.

Liderii partidelor politice, inclusiv Preşedintele României trebuie să înceteze campania de dezbinare. Şi vă rog pe toţi şi îl rog şi pe dânsul, în acest mod.

În România anului 2019 se întâmplă şi lucruri bune. Orientaţi-vă spre bunăstarea cetăţenilor României, folosind un limbaj decent şi o conduită exemplară. Trebuie să consolidăm poziţia României libere în Europa!

Libertatea nu o avem, luptăm pentru ea zi de zi. Din fericire, nu pe front, în război, cu armele, ci cu declaraţiile publice, prin comportament şi acţiuni proprii.

Cu siguranţă aţi observat şi în campania electorală că Partidul Social Democrat s-a limitat la prezentarea proiectelor îndeplinite sau la proiectele pe care le are în vedere, din Programul de guvernare, şi pentru Parlamentul European. Nu a atacat lideri, nu a defăimat. Şi asta, pentru că liderii României trebuie să înceteze să inducă stări de tensiune între români. PSD dovedeşte zilnic preocuparea faţă de problemele reale ale României. Şi, da, în lipsa propagandei negative, pe termen scurt, PSD are de pierdut. Pe termen lung însă, românii se vor apropia unul de celălalt şi vor înţelege că aceasta este calea corectă.

Cum spunea şi Papa Francisc, în poporul român există valori şi ele trebuie scoase la iveală de lideri care să inspire, de oameni care să fie modele pentru generaţiile viitoare.

Să sădim respectul faţă de opiniile altora, acceptarea tuturor şi să impunem o traiectorie spre dezvoltare, construcţie şi evoluţie.

Duminica Rusaliilor fiind aproape, închei cu dorinţa ca această sărbătoare să ne aducă tuturor înţelepciunea de a lua deciziile cele mai bune pentru România şi pentru oamenii care cred în noi, şi să revenim la decenţa şi la relaţia umană tradiţională caracteristică românilor!

Cu deosebit respect, deputat Ilie Toma.

Mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Sorin-Ioan Bumb, PNL.

Se pregăteşte doamna profesor Camelia Gavrilă, PSD.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Umbra lui Liviu Dragnea la Ministerul de Interne".

Votul românilor din 26 mai, împotriva PSD şi a lui Liviu Dragnea, este un vot împotriva camarilei sale instalate în fruntea Guvernului. De aceea, PSD trebuie să înţeleagă că oameni precum Carmen Dan sau Viorica Dăncilă nu mai au ce căuta în fruntea ţării şi trebuie să plece acasă.

Carmen Dan reprezintă unul dintre cele mai triste episoade din întreaga istorie a Ministerului de Interne şi cea mai neagră perioadă de la Revoluţie încoace. Executant de nădejde al lui Liviu Dragnea, prin tot ce a făcut, de la instalarea sa în funcţie şi până în prezent, Carmen Dan a acţionat constant pentru punerea Ministerului de Interne în subordinea partidului şi pentru transformarea lui într-un fel de forţă de securitate privată a lui Liviu Dragnea şi a PSD.

Remarcându-se doar prin intrigile de culise, folosite pentru distrugerea structurii instituţionale a Ministerului de Interne, pentru a pune în funcţii de conducere oameni obedienţi, şi prin zelul cu care a folosit forţa armată a ministerului, pentru a reprima manifestaţiile antiguvernamentale, Carmen Dan a lăsat la o parte îndeplinirea oricărei funcţii orientate spre nevoia cetăţenilor, concentrându-se doar pe protejarea lui Dragnea şi a PSD, cu resursele statului. Cozile la paşapoarte sau înmatriculări au atins cote istorice în timpul mandatului său, iar infracţionalitatea a crescut considerabil, pentru că resursele ministerului au fost canalizate către scopurile partidului.

Cel mai trist episod este cel al poliţistului mort la datorie, făcut scut uman, în faţa unui infractor înarmat, de incompetenţa secretarei de la Videle şi a subordonaţilor săi numiţi politic. În timp ce resursele ministerului au fost alocate către supraînarmarea forţelor ce trebuie să înăbuşească manifestaţiile, poliţiştii au fost lăsaţi să umble în maşini ce se dezmembrează în mers, fără asigurări şi combustibil, fiind scoşi pe străzi cu arme din anii '70 şi fără cel mai elementar echipament de protecţie.

Începând cu scandalul microfoanelor din priză, care a dus la o schimbare majoră în politica de securitate internă a României, doar ca să permită înlocuirea unor instituţii profesioniste cu oameni de încredere ai partidului, şi continuând cu carnagiul din 10 august, în care oameni nevinovaţi au fost bătuţi şi gazaţi pentru că au îndrăznit să scandeze contra lui Dragnea, activitatea lamentabilă a celei mai apropiate colaboratoare a lui Daddy culminează acum cu aruncarea României într-un scandal diplomatic cu un stat vecin, Carmen Dan nefiind în stare să gestioneze situaţia de la Valea Uzului.

Pentru toate acestea, dar mai ales pentru nepăsarea faţă de cetăţeni, Carmen Dan trebuie să plece din fruntea Ministerului de Interne şi să permită acestei instituţii să se ocupe de problemele cetăţenilor, nu de problemele PSD.

Este inacceptabil ca în anul 2019, când Internetul şi calculatoarele sunt folosite aproape peste tot, uşurând viaţa oamenilor, Ministerul de Interne, condus de PSD, să nu facă nimic pentru a se reforma şi pentru a reduce cantitatea de hârtii cerute cetăţenilor pentru orice problemă. Este inadmisibil să mai avem cozi interminabile la ghişee pentru înmatricularea autovehiculelor, eliberarea permiselor de conducere sau eliberarea paşapoartelor - activităţi îndeplinite toate de către Ministerul de Interne - se fac doar în reşedinţele de judeţ, într-un sistem hipercentralizat, punând oamenii pe drumuri sute de kilometri.

Siguranţa cetăţeanului şi răspunsul facil şi flexibil la problemele acestuia sunt temele pe care trebuie să le abordeze Ministerul de Interne, nu reprimarea violentă a manifestaţiilor democratice. De aceea, Carmen Dan şi echipa sa de politruci trebuie să plece de la Ministerul de Interne şi să ia cu ei şi mentalitatea de miliţian comunist care i-a caracterizat în tot acest timp.

Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Urmează doamna deputat, doamna profesor Camelia Gavrilă.

Se pregăteşte domnul deputat Florin-Claudiu Roman, PNL.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "România - stat naţional, suveran şi independent, dar şi stat al minorităţilor naţionale respectate şi valorizate".

În contextul unor evenimente neclare, contradictorii, al unor mesaje negative regăsite în spaţiul mediatic, în relaţia dintre statul român şi minorităţile naţionale, trebuie să precizăm că minorităţile sunt o parte importantă a populaţiei României, sunt respectate, sunt valorizate, au aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi cetăţeni români.

Declaraţia politică de astăzi vizează prezentarea unei perspective reale asupra rolului şi semnificaţiilor minorităţilor, asupra modului în care acestea sunt susţinute, valorizate, încercând să nu umbrim dezvoltarea armonioasă a relaţiilor interetnice, precum şi implementarea unor proiecte în zonele respective, în regiunile respective, unde există diversitate etnică şi culturală.

De multe ori au fost opinii diferite, dar şi de multe ori acestea au fost potenţate, încât conflictele şi acţiunile au dus spre dezechilibrarea relaţiilor dintre minorităţile naţionale şi ceilalţi cetăţeni, în unele situaţii. Aşa cum se întâmplă şi în situaţia recentă, a incidentelor de la cimitirul internaţional din Valea Uzului. Sunt aspecte care nu ar trebui să se regăsească într-un secol care stă sub semnul interculturalismului şi al unităţii în diversitate. Autorităţile locale şi centrale trebuie să abordeze diplomatic, cu atenţie, cu măsură şi echilibru, într-un dialog al dizarmoniilor şi al depăşirii acestora, prin analiză şi abordare echilibrată.

De altfel, prin legislaţie, prin instituţiile sale şi prin acţiuni, statul român asigură respectarea şi promovarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale consacrate de Constituţia României, precum şi de tratatele şi convenţiile internaţionale semnate şi ratificate.

Aş sublinia faptul că sunt evenimente şi colaborări de mare anvergură culturală, artistică în care unitatea este vizibilă, aşa cum este Festivalul Interetnic de la Sighişoara - ProEtnica, organizat încă din anul 2001, Festivalul Folcloric Secuiesc "Szejke" de la Odorheiu Secuiesc, care se află la 50-a ediţie, Festivalul Minorităţilor Naţionale "Serbările Deltei" de la Sulina, încât incidentele la care facem referire par umbre, întâmplări nefericite care trebuie rapid rezolvate şi aşezate în context firesc şi normal.

Aş sublinia şi faptul că pe agenda Guvernului se află constant probleme legate de minorităţi şi de drepturile acestora.

În Parlamentul României sunt reprezentate toate cele 18 minorităţi.

În anul 2017, alocările financiare pentru minorităţi şi pentru structurile acestora - partidele respective - au fost de peste 110 milioane de lei, mai mult decât cele alocate partidelor oficiale, constituţionale, care se regăsesc în Parlament. În 2018, 125 de milioane.

Deci, observăm o creştere a sumelor care au mers spre aceste structuri ale minorităţilor - 28 de milioane de lei pentru UDMR; 9,5 milioane de lei pentru Forumul Democrat al Germanilor; pentru Uniunea Armenilor... şi aşa mai departe.

Deci există sume alocate care dovedesc preocupare şi receptivitate.

Pe lângă Guvernul României funcţionează o structură consultativă specializată, Consiliul Minorităţilor Naţionale. Şi, de asemenea, subliniez şi rolul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.

De fapt, prezervarea identităţii culturale, lingvistice, etnice, religioase a acestora sunt lucruri importante, la care ţinem foarte mult şi care se regăsesc în abordările politice, sociale etc.

Mai mult decât atât, din 2007, de când suntem în Uniunea Europeană, aparţinem unui spaţiu multicultural complex, interesant prin diversitate.

Trebuie să reţinem însă că temeiurile naţionale ale etniei majoritare sunt importante, dar în acelaşi timp sunt deschise spre relaţiile multiculturale şi spre valorizarea minorităţilor naţionale, aşa cum se cuvine într-o Europă a diversităţii, a multiculturalismului.

Mulţumesc.

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, doamnă deputat.

Urmează domnul deputat Florin-Claudiu Roman, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul Florinel Stancu, PSD.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Toată lumea vorbeşte despre faptul că România traversează o gravă criză a forţei de muncă şi, mai ales, că se confruntă cu un exod continuu al tinerilor care pleacă cu paşi repezi în străinătate, imediat după absolvirea liceului sau a facultăţii, în căutarea unui loc de muncă bun şi sigur, dar nimeni nu ia o serie de măsuri coerente pentru a rezolva aceste probleme pe care le ştim cu toţii.

Din păcate, majoritatea parlamentară, PSD-ALDE, deşi se află de ani buni la guvernare, nu a făcut nimic concret pentru a schimba aceste lucruri! Pentru că pe dânşii tinerii nu i-au interesat niciodată. Din contră, Guvernul Dăncilă preferă să aducă forţă de muncă din ţările non-UE, să muncească în locul românilor, în loc să stimuleze tinerii să rămână în ţară. Este foarte bine cunoscut faptul că sute de mii de tineri absolvenţi nu au un loc de muncă şi nici nu se pot integra pe piaţa muncii din România din cauza faptului că sunt, de cele mai multe ori, refuzaţi de către angajatori, motivul fiind cel cunoscut - vechimea în câmpul muncii.

Ţinând cont de toate aceste aspecte, am considerat că este absolut necesar să depun în Parlament Propunerea legislativă privind Programul naţional "Primul loc de muncă pentru tinerii absolvenţi", pentru a se putea astfel acorda tinerilor prima şansă de a rămâne să muncească la ei acasă.

În acest sens, prin acest demers legislativ, am propus instituirea, începând cu 1 ianuarie 2020, a Programului naţional "Primul loc de muncă pentru tinerii absolvenţi", program care să se adreseze exclusiv absolvenţilor din învăţământul de stat, particular sau confesional acreditat sau autorizat din România şi care nu au avut niciodată un loc de muncă, în mod oficial, în baza unui contract individual de muncă.

Prin acest program, pentru a putea stimula angajarea tinerilor de către angajatorii din economia privată, ca liberal, am propus următoarele facilităţi fiscale: acoperirea integrală a cheltuielilor salariale, inclusiv contribuţii de asigurări sociale de sănătate şi asigurări sociale de sănătate, contribuţia asiguratorie de muncă şi alte obligaţii fiscale prilejuite de angajarea tinerilor absolvenţi prin deductibilitatea integrală a acestora sau prin acoperirea cheltuielilor din creanţele pe care angajatorii le au în relaţia cu statul român, precum şi scutirea de impozit pe salarii, pentru o perioadă de 24 de luni de la data încheierii contractului de muncă, în vederea asigurării unor venituri salariale stimulative pentru tinerii angajaţi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere că, în ultimii zece ani, au plecat din România peste 500.000 de tineri români, din cauza faptului că majoritatea dintre ei consideră că aspiraţiile lor de viaţă nu pot fi nicidecum împlinite aici, dar mai ales din cauza faptului că statul român nu le-a acordat, până în prezent, şansa minimă de a primi un loc de muncă, pentru că tuturor tinerilor li se impun condiţii de vechime, cred că un astfel de program naţional pentru tinerii absolvenţi este extrem de necesar şi astfel vom putea contribui la reducea efectivă a acestui exod masiv al tinerilor noştri.

Vă mulţumesc.

Florin Roman, deputat al PNL de Alba.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florinel Stancu, PSD. Nu este.

Urmează doamna deputat Florica Cherecheş, PNL, şi se pregăteşte doamna Cristina-Ionela Iurişniţi, USR.

A venit domnul Stancu.

Doamna Florica Cherecheş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "O nouă victimă a unui sistem de sănătate bolnav".

Stimaţi colegi,

Vinerea trecută, după 20 de ore neîntrerupte de muncă la un centru de permanenţă din Oradea, medicul Ştefan Quai se stingea din viaţă în timpul gărzii, făcând ca numărul doctorilor decedaţi în gardă sau din cauza epuizării să se apropie de 50.

Ştefan Quai avea 66 de ani şi a fost primul medic de familie înregistrat în judeţul Bihor. Făcea gărzi din 2013, nu doar datorită dragostei pentru această profesie, ci şi faptului că, după 35 de ani de muncă, avea o pensie de doar 1.280 de lei.

Reacţia colegilor medici de familie a fost promptă, trăgând încă un semnal de alarmă asupra problemelor acestei categorii profesionale care este ignorată de ani de zile.

Deşi pe hârtie sunt liberi profesionişti, în realitate medicii de familie sunt prizonierii Casei de Asigurări de Sănătate, an de an fiind obligaţi să semneze un contract-cadru care nu este negociabil şi care nu recompensează performanţa sau prevenţia realizată. Singurul criteriu de care depind veniturile unui medic de familie este numărul de pacienţi înscrişi pe listă, ceea ce duce la aglomerarea cabinetelor medicale, la o atenţie scăzută a medicului faţă de pacient din cauza lipsei de timp şi transformarea medicului de familie într-un funcţionar public care are sarcina de a elibera adeverinţe şi trimiteri.

Stimaţi colegi,

Acest tragic eveniment este încă un semn că sistemul de sănătate din ţara noastră este grav bolnav. Este inadmisibil ca un medic în Europa anului 2019 să fie obligat să muncească după pensionare pentru a-şi putea asigura un trai decent. Cei mai mulţi medici de familie nu-şi pot permite nici măcar un concediu de odihnă sau de boală, decât în situaţii grave, pentru că nu au suplinitori, mai ales dacă vorbim de cei din mediul rural. Medicii de familie sunt şi manageri ai cabinetului medical, ceea ce le aduce muncă suplimentară într-un sistem excesiv de birocratic, un mediu lipsit de predictibilitate legislativă şi fiscală, fără a se bucura de respectul cuvenit nobilei lor profesii, ei fiind adesea văzuţi doar ca emitenţi de bilete de trimitere. Se adaugă frustrările cauzate de un sistem medical informatic care ridică probleme serioase şi este disfuncţional în foarte multe cazuri, ceea ce le generează ore suplimentare lucrate de acasă. Toate astea au dus la migrarea unui număr semnificativ de medici către Occident, iar cei rămaşi sunt suprasolicitaţi cu activităţile curente şi cu gărzile, în medie 4 pe lună.

Cer pe această cale colegilor deputaţi să susţină propunerea pe care un număr de parlamentari, printre care mă număr şi eu, au iniţiat-o, în sensul ca orele de gardă să se ia în considerare la stabilirea stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, iar cei care au efectuat gărzi să se poată pensiona anticipat, fără penalizare, dar nu mai devreme de 57 de ani, femeile, şi 60 de ani, bărbaţii.

Cer Guvernului să rezolve inechităţile din sistem şi să se aplece asupra doleanţelor celor 11.500 de medici de familie, care obţin venituri umilitoare şi muncesc până la epuizare ca să răspundă nevoilor pacienţilor lor.

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, doamnă deputat.

Domnul Florinel Stancu, PSD.

Se pregăteşte doamna Cristina-Ionela Iurişniţi, USR.

Domnul Florinel Stancu:

Bună dimineaţa!

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

În desele mele vizite în judeţul Dolj sau în judeţele alăturate, la întâlnirile cu cetăţenii am parte de tot felul de discuţii şi primesc diverse sugestii din partea antreprenorilor locali.

Una din recomandări suna aşa: "Domnule deputat, faceţi posibilă o autostradă care să lege Craiova de Bucureşti şi menţineţi fiscalitatea redusă, iar Oltenia va cunoaşte o dezvoltare deosebită".

Afirmaţia, desigur, este puţin exagerată. Pentru a avea o creştere economică sustenabilă, avem nevoie de ceva mai mult, dar, în principiu, eu cred că antreprenorul respectiv are dreptate.

Craiova, judeţul Dolj, a făcut paşi importanţi în vederea dezvoltării economice în ultimii ani, la fel şi Regiunea de Sud-Vest a ţării, dar autostrada este neapărat necesară şi se află în lucru.

După ce o vom finaliza, zona noastră va deveni mai atractivă pentru investitorii străini şi mult mai prielnică pentru cei români.

Însă, odată cu dezvoltarea condiţiilor pentru noi investiţii, aşa cum am spus mai devreme, apar şi o serie de provocări. Una din ele este deficitul de şoferi profesionişti în România. În anul 2018 activau circa 310.000 de şoferi cu atestate profesionale, însă cererea din piaţă era mult mai mare, astfel că firmele au în jur de 40.000 de poziţii vacante pentru această categorie de angajaţi în prezent.

Am interpelat ministrul transporturilor, în acest sens, propunându-i câteva soluţii pe care le putem adopta imediat.

Citez trei dintre ele:

1. "Lansarea unui program de reconversie profesională, în parteneriat cu firmele private interesate;
2. Alocarea unor sume considerabile de bani pentru formarea a cel puţin 50.000 de şoferi din rândul tinerilor de la sate care nu au meserie;
3. Modificarea legislaţiei în privinţa examinării profesionale, cu adăugarea posibilităţii de a susţine examenul pentru atestat de certificare de competenţă, în engleză şi franceză, nu doar în limba română".

Aceste soluţii pot dezlega într-un termen foarte scurt o problemă atât de acută pentru ţara noastră.

Aştept un răspuns din partea domnului ministru Cuc şi o implicare mai mare din partea colegilor deputaţi.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Urmează doamna Cristina-Ionela Iurişniţi, USR.

Se pregăteşte domnul Dănuţ Bica, PNL.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În 26 mai 2019 românii au dat tuturor politicienilor, prieteni la cataramă cu ipocrizia, incompetenţa şi ticăloşia, o lecţie de moralitate şi de conştientizare că votul e o forţă a schimbării pentru o necesară renaştere morală a României.

Mă adresez domnului ministru Meleşcanu şi îi reamintesc că dreptul la vot este fundamental şi datoria constituţională a statului este de a face ca acest lucru să fie posibil pentru toţi cetăţenii cu drept de vot, nu doar pentru cei care se scoală cu noaptea în cap şi ajung primii în secţiile de votare.

În 2014 am trăit până la paroxism drama celor din diaspora care îşi vedeau acest drept ameninţat şi sfidat. În acel an, o fostă elevă, acum şefă de promoţie la Sorbona, îşi striga umilinţa şi revolta pe reţelele de socializare. Nu eram în politică, dar împărtăşeam frustrarea ei şi a miilor de români care îşi exercitau un drept legitim, după ore şi ore de aşteptare. În acel an era ministru domnul Meleşcanu, la fel ca şi acum. În acel an şi-a dat demisia de onoare.

În 2019, 5 ani mai târziu, istoria se repetă, cu secţii mai multe, 441 la număr, dar şi cu peste 100.000 de români scoşi cu forţa din secţiile de votare, pe 26 mai, ora 21,00, când urnele s-au închis, BEC refuzând să prelungească programul pentru ca aceşti oameni să poată vota. S-a invocat legea, conform căreia urnele se închid fatidic la ora 21,00, însă legea nu prevede interdicţia de a prelungi programul. Soluţia era la BEC şi la Guvern.

Românii care au reuşit să voteze nu pot spune că au scăpat mai uşor decât cei care au fost daţi afară din secţii. În Germania, Spania, Italia, Franţa, Marea Britanie, românii au aşteptat chiar şi 10 ore la cozi interminabile. Motivul? Fie erau prea puţine ştampile, fie se terminau buletinele de vot, fie erau mult prea puţine cabine de vot. USR a cerut deja public o anchetă absolut necesară elucidării atâtor nebuloase din cadrul acestui scrutin.

Ieri, la Senat, ştiţi foarte bine, dragi colegi, a fost o moţiune simplă adresată domnului ministru Meleşcanu, iar răspunsul său a fost, la cererea demisiei, că el nu-şi dă demisia, pentru că nu este prost.

Totuşi, ce spune raportul pe care Ministerul Afacerilor Externe l-a redactat?

În spaţiul public s-a precizat că MAE asigură doar sprijin logistic pentru aceste alegeri şi că de pregătire se ocupă Biroul Electoral Central. S-a dat vina pe referendum, pe cele 3 buletine de vot, pe turismul electoral.

Atunci cum se explică precizarea venită din partea ministerului pe care Meleşcanu îl conduce: "Au fost incidente tehnice izolate, care au fost rezolvate rapid, la primele ore ale dimineţii".

DNA a deschis şi un dosar penal după ce a primit de la Parchetul General un număr de 42 de plângeri având ca obiect nereguli privind acest scrutin.

Vă reamintim că USR şi toate partidele de opoziţie au cerut public demisia ministrului Meleşcanu, ca fiind vinovat de managementul dezastruos al alegerilor din diaspora.

În aceste condiţii, soluţia nu este, cum s-a afirmat recent în declaraţiile de presă, un vot anticipat prelungit timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral, ci votul electronic sau prin corespondenţă, care nu pot crea şi alte probleme, dimpotrivă, vor aduce soluţii reale pentru a respecta dreptul fundamental constituţional de a vota al românilor. Iar aceşti români nu vor avea nicio problemă cu o simplă înscriere a unor date într-un formular electronic, pentru a putea vota electronic şi nu la 400 de kilometri, după cum domnul Meleşcanu le spunea în 2014.

USR a depus deja în Parlament o Propunere legislativă privind Legea votului electronic şi votul prin corespondenţă la prezidenţiale şi parlamentare - Pl-x 509/2018. Deci soluţii reale pe termen mediu şi lung pentru toţi românii.

Votul electronic şi prin corespondenţă sunt măsuri complementare absolut necesare şi urgente pentru ca România, prin guvernanţii săi vremelnici, să îşi respecte cetăţenii. Românii din diaspora vor doar respect şi demnitate. Ei întreţin zecile de familii rămase în ţară, înlocuiesc serviciile de asistenţă socială precare sau inexistente uneori ale statului.

Şi închei cu un mesaj al USR, cerându-vă ferm demisia de onoare, domnule Meleşcanu. "Fără hoţie ajungem departe! Cu votul electronic şi prin corespondenţă ajungem în lumea civilizată!".

Mulţumesc.

Cristina Iurişniţi, Circumscripţia electorală nr. 6.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul deputat Dănuţ Bica, PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Răzvan-Ilie Rotaru, PSD.

Domnul Dănuţ Bica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "După guvernarea PSD-ALDE, România va rămâne doar cu datorii uriaşe şi preţuri dublate!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În luna februarie, atunci când Guvernul a transmis Parlamentului, cu o întârziere premeditată de trei luni, Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019, atât noi, deputaţii şi senatorii Partidului Naţional Liberal, cât şi Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, am susţinut că acesta este construit pe cifre în mare parte false, bazat pe bani care în realitate nu există, croit greşit, împotriva tuturor obiectivelor majore ale românilor. Le-am solicitat atunci premierului şi ministrului finanţelor publice să renunţe la a mai mistifica realitatea economică, pentru a nu supune ţara unor riscuri ale căror consecinţe vor fi foarte greu de contracarat. Degeaba! Sprijiniţi orbeşte de majoritatea parlamentară PSD-ALDE, au mers înainte cu supremă aroganţă.

Din păcate, săptămâna trecută, datele comunicate de Ministerul Finanţelor Publice cu privire la execuţia bugetară pentru primele patru luni ale anului au confirmat încă o dată dezechilibrele majore pe care le înregistrează bugetul naţional, realitatea dură a cifrelor dându-ne frisoane tuturor. Astfel, dacă veniturile la buget au crescut cu 11%, în mare parte ca efect al majorării preţurilor, cheltuielile au explodat, fiind mai mari cu aproape 16% decât în perioada similară a anului trecut. Efectul? Lipsesc de la buget peste 11 miliarde de lei, bani pe care Guvernul îi va obţine prin împrumuturi cu dobânzi mai mari decât în perioada de criză economică. Este normal să ne temem pentru soarta ţării, atât timp cât în anii 2016 şi 2017 bugetul înregistra, după primele 4 luni, excedente semnificative, iar anul acesta a ajuns deja la un deficit istoric de peste 11,4 miliarde de lei, adică de 1,1% din PIB.

Cu o situaţie gravă se confruntă şi bugetul asigurărilor sociale de stat, acolo unde Guvernul a minţit că va avea un excedent anual de 2,9 miliarde de lei, dar execuţia bugetară ne arată deja un deficit de 1,8 miliarde de lei.

La capitolul cheltuielilor bugetare, cea mai gravă situaţie este cea aferentă realizării investiţiilor publice. De doi ani şi jumătate guvernanţii mint cu neruşinare, afirmând că vor acorda investiţiilor banii necesari pentru a se construi drumuri moderne, rapide şi sigure, spitale bine dotate şi şcoli noi, iar în luna februarie declarau că 2019 va fi anul investiţiilor. În condiţiile în care la finalul anului trecut am constatat că 2018 a fost cel mai slab an pentru investiţii din ultimii 15 ani, acum dezastrul este şi mai mare, cifrele arătând că s-au cheltuit cu 300 milioane de lei mai puţin decât în primele patru luni din anul precedent.

Foarte grav este faptul că toată incompetenţa managerială a Guvernului PSD-ALDE va fi plătită de noi, toţi. Pentru a-şi acoperi lipsa de profesionalism, actualul Cabinet ne va îndatora numai anul acesta cu peste 70 miliarde de lei. Guvernul se împrumută scump, deşi 30 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile destinate României, stau necheltuite în sertarele Uniunii Europene. Mai mult decât atât, în 2019 vom plăti dobânzi de peste 15 miliarde de lei pentru datoriile acumulate, mai mult cu aproape 20% decât anul trecut. Numai cu banii din aceste dobânzi am fi putut construi cea mai mare parte a autostrăzilor pe care le aşteptăm de 30 de ani.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Toate guvernările PSD, din 1989 şi până astăzi, au eşuat lamentabil. În urma lor nu a rămas nimic pentru generaţiile viitoare - nici şcoli, nici spitale, nici drumuri sau servicii publice moderne. Cu fiecare dintre guvernările PSD, România a devenit tot mai îndatorată, iar populaţia tot mai săracă. Pentru a demonstra că vor şi pot să facă ceva bun pentru România, liderii PSD au avut suficient timp în cei peste 20 de ani cât s-au aflat la putere. Din păcate, au avut grijă exclusiv de interesele lor personale şi de grup. De aceea, este urgent şi prioritar ca valul de curăţire a ţării de PSD, început în 26 mai, să continue şi la următoarele trei runde de alegeri, până când vom scăpa România de cea mai mare piedică în calea dezvoltării sale.

Vă mulţumesc.

Dănuţ Bica, deputat al PNL de Argeş.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Urmează domnul Răzvan-Ilie Rotaru, PSD.

Se pregăteşte domnul Andrei Daniel Gheorghe, PNL.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice: "PSD nu va tolera niciun act de instigare din partea UDMR-ului. România e a românilor, nu a maghiarilor!".

Voi solicita explicaţii liderilor UDMR din Parlamentul României pentru acţiunile de provocare şi instigare la segregare etnică pe care le-au generat membrii comunităţii maghiare la Cimitirul din Valea Uzului.

UDMR să înceteze să-şi trimită membrii comunităţii maghiare să întineze memoria eroilor români!

Nu vom tolera niciun act de instigare din partea UDMR!

Le transmit domnilor Kelemen Hunor şi Korodi Attila să înceteze să dea ordine instituţiilor statului român, pentru că nu au niciun fel de autoritate.

Suntem în România, nu în Ungaria! Dacă vor să fie respectaţi şi să existe dialog între comunitatea maghiară din România şi ceilalţi cetăţeni, să nu mai încerce să blocheze accesul românilor la comemorarea soldaţilor români. Nu se justifică în niciun fel lanţul uman format din membrii comunităţii maghiare în jurul Cimitirului din Valea Uzului! Această acţiune a fost clar provocatoare, denigratoare la adresa românilor care au venit să se închine şi să aprindă o lumânare la mormintele înaintaşilor căzuţi la datorie în Primul Război Mondial.

Să le fie ruşine liderilor UDMR pentru felul în care au ales să acţioneze împotriva românilor şi a României! Dânşii se cred în altă ţară. Le aduc aminte că suntem în România şi oricât de mult vor încerca să ne învrăjbească, nu vor reuşi.

PSD nu va adopta niciodată un proiect prin care să fie promovată autonomia teritorială pentru etnicii maghiari din România!

Ca reprezentant al poporului român în Parlamentul României, recunosc şi susţin o singură ţară şi un singur stat unitar, care se numeşte România, cu un singur Guvern, cu un singur Parlament şi o lege care este aceeaşi pentru toate judeţele ţării.

Consider că a venit timpul să reacţionăm, din punct de vedere instituţional, şi să închidem, odată pentru totdeauna, subiectul autonomiei solicitate în fiecare an de către cei care pretind că reprezintă etnicii maghiari din România.

De aceea, consider că este oportun să se declanşeze imediat procedurile pentru organizarea unui referendum pe tema autonomiei, la care să participe şi să răspundă toţi cetăţenii români, din toată România şi din diaspora, nu doar din anumite judeţe, aşa cum îşi doresc anumiţi politicieni.

În urma rezultatelor care se vor înregistra, vom vedea ce opinii au toţi locuitorii ţării, precum şi cei din străinătate cu drept de vot, iar apoi se va adopta o rezoluţie de către Parlamentul României şi se va termina definitiv cu acest subiect.

Vă mulţumesc foarte mult.

Deputat al PSD de Botoşani, Răzvan Rotaru.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, PNL.

Se pregăteşte doamna deputat Tamara-Dorina Ciofu, PSD.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Eşecul politicii româneşti de reunificare cu Republica Moldova îşi spune cuvântul".

De 30 de ani, de la Revoluţia din 1989, asistăm cum o parte din trupul ţării, o parte din România Mare, o parte din România care a fost sfâşiată prin Pactul încheiat între sovietici şi nazişti s-a transformat într-un fel de gaură neagră a Europei şi s-a transformat într-o ţară care nu are absolut niciun fel de perspectivă de dezvoltare şi funcţionează după toate semnele unui stat eşuat. Evident, vorbim de Republica Moldova, Basarabia românească dintre Prut şi Nistru.

Am văzut recent punctele de vedere ale reprezentanţilor Guvernului României şi reprezentanţilor altor autorităţi executive din statul român cu privire la criza politică din Moldova, am văzut, practic, că România este complet defazată de ceea ce se întâmplă acum la Chişinău, iar acest lucru nu se petrece de ieri, de azi. Nu am fost capabili să avem nicio strategie de reunificare!

După integrarea euroatlantică a României, în 2007, trebuia ca toată clasa politică să se reunească şi să facă o strategie pe termen lung, prin care să se meargă în direcţia reunificării cu Republica Moldova. Putem lua modelul reunificării dintre Germania de Vest şi Germania de Est şi sunt alte modele de succes în lume, toate în cadrul democratic, legal şi consensual.

Dar, după ce că în 1991 ne-a fost frică de Rusia să facem unirea - că nouă ne este frică mereu de cineva şi trebuie să stăm, aşa, cu capul plecat în faţa cuiva -, România, din păcate, s-a angajat în susţinerea unei clase politice de la Chişinău şi unor grupuri de interese politico-financiare de acolo care nu au dat naştere decât la oligarhi, iar această oligarhizare a Republicii Moldova, care se manifestă astăzi ca un stat captiv, un stat care a ajuns aproape cel mai sărac din întreaga Europă, care nu are niciun fel de direcţie în care să meargă, din care oamenii fug cu disperare, este urmarea politicii româneşti şi este urmarea incompetenţei crase de care au dat dovadă responsabilii noştri în materie de politică naţională, de politică externă şi de strategii cu privire la direcţiile de dezvoltare şi direcţiile de obiectiv de ţară ale României. Aici ne-au dus! Însăşi această criză are, pe fond, să spunem, în substratul său, incapacitatea noastră de a genera unirea, pentru că acesta este un proiect de ţară - unirea cu Republica Moldova, care trebuie să redevină parte din România, aşa cum este organic şi firesc. Iar dacă nu, o vom lăsa permanent aşa, în bătaia vântului, o vom lăsa în acest ping-pong ruso-german din care, iată, nici astăzi nu a ieşit Republica Moldova, iar noi vom asista nepăsători şi vom vorbi despre Republica Moldova precum despre orice ţară din Asia, din Africa ori de la 10.000 de kilometri distanţă de noi.

Aşadar, eu cred că România trebuie să-şi reconsidere categoric politicile cu privire la Republica Moldova şi să înţeleagă că unirea este un obiectiv naţional fundamental pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, mai ales acum, când avem aproape un milion de cetăţeni moldoveni care deţin şi cetăţenie română. Situaţia din Republica Moldova ne interesează direct pe noi, pe români, în calitatea noastră de fraţi ai acestor oameni.

În final nu pot să spun decât că îmi doresc ca în Republica Moldova să avem parte de legalitate, de stat de drept, de capacitatea forţelor de acolo de a găsi coeziunea şi pacea socială. Este nevoie de stabilitate. Acestea sunt toate priorităţile Moldovei pe termen scurt. Iar pe termen lung şi mediu există o singură prioritate - unirea cu România. Republica Moldova nu are absolut niciun viitor în absenţa unirii cu România! Să nu uităm că unirea este idealul nostru naţional şi doar acolo trebuie să ne gândim şi să nu mai privim Republica Moldova ca pe oricare altă ţară de pe Glob, iar noi să ne vedem de scandalurile noastre, să ne vedem de toată această ură politică în care trăim cu toţii aici, în România. Să gândim la scară mare şi să înţelegem că România este o ţară puternică, o ţară care are un cuvânt de spus în Europa, iar prin acest cuvânt noi putem readuce Basarabia acasă, Basarabia dintre Prut şi Nistru, parte a României şi parte a Uniunii Europene. Acesta este viitorul! Singurul fezabil în acest moment.

Vă mulţumesc.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Dan-Răzvan Rădulescu, USR.

Se pregăteşte domnul Niţă Mihai, ALDE, urmat de doamna Elvira Şarapatin, PSD.

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Pe 5 iunie, teoretic, a fost Ziua Internaţională a Mediului.

Din păcate, Ploieştiul de mult timp nu mai are ce sărbători. Din contră, ultimul accident ecologic produs la Rafinăria Vega-Rompetrol, dublat de accidentele celorlalte rafinării şi de incompetenţa autorităţilor au pus într-un con de umbră dreptul nostru constituţional la un mediu sănătos şi, până la urmă, dreptul nostru firesc la viaţă.

De asemenea, în ultima perioadă au fost efectuate zeci de analize ale calităţii aerului şi ale apei din precipitaţiile căzute la sol.

Cu alte cuvinte, cum s-ar zice, am făcut treaba pentru care sunt plătiţi cei de la Agenţia de Mediu sau de la Direcţia de Sănătate Publică.

Astfel, au fost confirmate sesizările populaţiei, precum că în zona de nord a oraşului, în vecinătatea Rafinăriei Vega, au fost semnalate de nenumărate ori concentraţii mari ale unor gaze toxice.

Cu toţii am simţit, zile la rând, un miros puternic de sulf, de hidrogen sulfurat, substanţe care au alterat calitatea aerului într-un mod extrem de grav, în sensul că acesta a devenit irespirabil, creând o senzaţie de sufocare.

Ce înregistrează în tot acest timp celebrele staţii de monitorizare a calităţii aerului din Ploieşti? În mod surprinzător, ele au indicat fix în această perioadă că beneficiem de un aer extrem de curat, cu concentraţii ale dioxidului de sulf de 35 de ori mai mici decât limita maximă admisibilă, aşa ca şi cum am fi fost într-o zonă montană.

În schimb, măsurătorile independente au constatat o serie de deversări majore de sulf în atmosferă, în zona de nord a oraşului.

Noi, cetăţenii, trebuie să ne dăm seama că, între realitatea adevărată şi cea instaurată se află incompetenţa şi abuzul de putere al autorităţilor.

Ziua Mediului a trecut, ziua remediului pare să nu mai vină niciodată. Cu toate acestea, am încrederea că ziua demisiei ministrului mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu, este aproape. Pentru că fără hoţie ajungem departe!

Vă mulţumesc.

Dan Rădulescu, deputat al USR de Prahova.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai Niţă, ALDE.

Se pregăteşte doamna Elvira Şarapatin, PSD.

Domnul Mihai Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei - "Responsabilizarea părinţilor include şi responsabilizarea copiilor".

În fiecare an, la 12 iunie, este marcată Ziua mondială împotriva exploatării copiilor prin muncă. Această zi a fost instituită în anul 2002, de către Organizaţia Internaţională a Muncii, în scopul evidenţierii dimensiunilor acestui flagel şi al iniţierii unor reacţii pentru eliminarea fenomenului, conform prevederilor ONU şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În acţiunile dedicate evenimentului de la 12 iunie sunt implicate numeroase forţe, începând cu guvernele, angajatori, organizaţii sindicale, societăţi civile, până la nivelul activiştilor individuali. Prin aceste acţiuni se urmăreşte monitorizarea copiilor exploataţi prin muncă şi propunerea spre adoptare a unor soluţii pentru protejarea tinerelor vlăstare umane.

Conform instituţiilor internaţionale de resort, un număr impresionant de copii sunt expuşi celor mai grave forme de exploatare prin muncă, sclavie, trafic de droguri sau prostituţie şi chiar implicarea în conflicte armate, cazuri multiple fiind semnalate de presa din întreaga lume. Conform aceloraşi surse, dintre cei 168 de milioane de copii exploataţi prin muncă, majoritatea trăiesc în zone afectate de conflicte sau dezastre naturale, aceasta însemnând suferinţă, moarte prin inaniţie ori prin violenţă.

Încă de la fondarea sa, în anul 1919, Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat standardele de muncă şi vârsta minimă de angajare sau de muncă, care nu trebuie să fie mai mică decât vârsta la care se încheie ciclul învăţământului obligatoriu.

În România, legislaţia interzice munca minorilor sub 15 ani. În anul 2015, Guvernul a stabilit numărul maxim de ore pe care le poate lucra un copil, în funcţie de vârsta acestuia, însă doar pentru activităţi culturale şi sportive care nu aduc profit.

Orice intervenţie a autorităţilor privind protecţia copilului trebuie iniţiată însă cu discernământul de rigoare, pentru a se evita confuzia între exploatarea copiilor prin muncă şi educaţia copiilor prin muncă.

Iată ce spunea o scriitoare americană - "Dacă îţi doreşti copii care să trăiască pe picioarele lor, aşază o responsabilitate pe umerii lor!". Ne referim, în mod special, la obişnuinţa românilor din mediul rural de a-şi pregăti copiii pentru viaţă, antrenându-i în diverse activităţi casnice. Este un obicei ancestral care a dat roadele cele mai frumoase, iar exemplele ar fi de prisos, fiind prea numeroase, unii dintre foştii copii crescuţi astfel la ţară ajungând personaje ilustre în România şi în lume.

Eu însumi am avut o astfel de copilărie, pentru care nu voi înceta niciodată să le mulţumesc părinţilor mei, duşi acum la ceruri. Cu siguranţă, mulţi dintre dumneavoastră, mai ales cei vârstnici, aţi deprins din familie cultul muncii şi, prin urmare, respectul cuvenit pentru munca fiecăruia dintre semeni. Vorbim aici despre înţelegerea, încă din copilărie, a tot ce implică truda şi ambiţia de a obţine rezultatul dorit, ceea ce contribuie fundamental la formarea caracterului. Sau, după cum zicea filozoful grec Aristotel, "rădăcinile educaţiei sunt amare, dar fructele sale sunt dulci". Cam asta trebuie înţeles în privinţa educaţiei prin muncă şi a pregătirii copilului pentru viaţă, metodă pe care japonezii, de pildă, o aplică cu deplin succes, încă de la grădiniţă. Nivelul de civilizaţie atins în această ţară nu cred că merită comentat, decât la modul respectuos. "Munca e singurul lucru care dă substanţă vieţii" - îl învăţa savantul Einstein, pe fiul său, Albert.

La nivel global, activitatea de responsabilizare a adulţilor, privind atitudinea faţă de minori este imperios necesară, pentru deplina înţelegere a importanţei actului educativ, astfel încât practica exploatării copiilor prin muncă să fie eradicată. Adulţii au obligaţia să înveţe cum să-i îndrume pe minori, pentru ca rezultatul educaţiei să constituie premisa devenirii tinerei generaţii, adică să asigure viitorul pe care îl doresc pentru propria naţiune, puterea exemplului personal fiind preceptul cel mai sănătos. Studierea abilităţilor native ale copilului este, în egală măsură, necesară pentru îndrumarea sa către domeniul care să-i ofere viitorului adult plăcerea de a munci, în perspectiva prezumtivei profesiuni. Consider că această metodă de educaţie ar trebui să fie preluată şi de către sistemul nostru de învăţământ.

Deputat de Olt, Niţă Mihai.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Doamna Elvira Şarapatin, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Elvira Şarapatin:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice este: "PSD susţine consensul politic în interesul României, în cadrul Uniunii Europene".

PSD susţine consensul politic pe temele majore de interes naţional, mai ales atunci când un astfel de demers este unul real, şi nu un joc electoral. PSD a susţinut şi va susţine întotdeauna orice înţelegere politică benefică interesului României.

Considerăm însă că în acest moment, în care se discută despre crearea unui consens politic, este necesar ca un eventual pact încheiat între toate partidele politice să conţină mai multe aspecte vitale pentru interesul României:

1. Susţinerea unei Uniuni Europene cu o singură viteză, în care toate statele membre să se bucure de aceleaşi drepturi şi beneficii;
2. Acţiunea tuturor forţelor politice din România pentru înlăturarea dublului standard în Uniunea Europeană. Nimic din ce este permis în alte state membre să nu fie interzis în România, iar ceea ce este respectat în alte state să fie respectat şi în România;
3. Condamnarea protocoalelor secrete încheiate între instituţiile din sistemul judiciar şi alte instituţii. Justiţia trebuie să fie independentă şi transparentă;
4. Asigurarea şi garantarea independenţei judecătorilor faţă de influenţele politice, cât şi faţă de orice altă formă de presiune exercitată asupra acestora;
5. Garantarea şi respectarea în totalitate, inclusiv prin procesul de legiferare, a prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene şi condamnarea publică a oricărei forme de abuz;
6. Armonizarea legislaţiei româneşti la valorile şi principiile europene, pentru înlăturarea oricăror forme de discriminare din societatea românească;
7. Promovarea la nivelul Uniunii Europene a instituirii salariului minim european, valabil pentru companiile care activează în mai multe state membre, astfel încât să se elimine discriminarea în privinţa salarizării pe teritoriul Uniunii.

Cele 7 puncte propuse de PSD sunt bune pentru România, astfel că nu există motive să nu fie susţinute de formaţiunile politice din opoziţie.

Nu există niciun motiv ca preşedintele Iohannis sau celelalte partide să respingă punctele propuse de PSD. Dacă nu le vor, să le explice românilor de ce nu e bine să nu mai fie standarde duble faţă de România, de ce nu e bine ca judecătorii să fie independenţi, de ce nu e bine să condamnăm protocoalele secrete şi netransparente din justiţie, de ce nu e bine să garantăm drepturile fundamentale europene, de ce nu ar fi bine să eliminăm discriminările din societatea românească sau pe cele privind salarizarea în UE.

Toate cele 7 puncte sunt în acord cu principiile unei Europe moderne şi unite. Sancţionarea dublului standard tocmai a fost votată în Parlamentul European, deci este o temă de actualitate. La fel, Europa cu o singură viteză, în care toate statele să se dezvolte cu acelaşi ritm, este o teză susţinută de cea mai mare parte a statelor din Uniunea Europeană.

Cele 7 puncte exprimă o parte din agenda PSD. Sunt teme ale doctrinei social-democrate.

Vă mulţumesc.

Elvira Şarapatin, deputat al PSD de Gorj.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, doamnă deputat.

Doamna Cristina Burciu, PSD.

Doamna Cristina Burciu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "A cincea moţiune de cenzură, o altă mişcare haotică a opoziţiei!".

Stimaţi colegi,

De la începutul acestei legislaturi, reprezentanţii opoziţiei, cu sprijinul parlamentarilor neafiliaţi până de curând, au iniţiat patru moţiuni de cenzură împotriva Guvernului. Evident, toate cele patru demersuri parlamentare au fost nule şi neavenite, neîntrunind voturile necesare pentru a-şi atinge scopul propus.

Doar dacă lecturăm titlurile moţiunilor anterioare, vedem limpede politicianismul acestor documente, emise din raţiuni mai degrabă justificative înspre propriul electorat, şi nu din motive obiective şi conforme realităţilor politice, economice şi sociale din ţară. Dar, pentru că democraţia permite şi derapaje de genul: "Hai să ne aflăm în treabă, mai depunem o moţiune!", sau: ".... fă-te că lucrezi", fără a nominaliza, s-a ajuns la respingerea ordonată a tuturor celor patru moţiuni de cenzură de până acum. De fapt, nu la respingerea, ci la nevotarea acestora, deoarece, nu doar că nu au avut numărul de voturi necesare adoptării, ci, în unele situaţii, voturile au fost chiar mai puţine faţă de semnăturile puse pe aceste moţiuni de cenzură!

În sistemele parlamentare de guvernare, moţiunea de cenzură este un act prin care Legislativul retrage mandatul acordat anterior Executivului, pentru guvernarea ţării. Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, moţiunea este "propunerea prezentată într-o adunare, prin care membrii săi îşi exprimă atitudinea, doleanţele sau revendicările politice, sociale, culturale etc. şi care în urma votului adunării devine hotărâtoare", precum şi "mişcare".

Cred că "mişcare" se potriveşte cel mai bine depunerii de către opoziţie a unei moţiuni de cenzură în aceste zile! Este o mişcare browniană, aş putea spune, o agitaţie termică, conform botanistului Robert Brown, care a descoperit-o: "O mişcare spontană, complet haotică şi dependentă de temperatura mediului, a unor particule sau molecule aflate într-o suspensie coloidală sau dispersie gazoasă".

Dragi colegi, această a cincea moţiune de cenzură pare a fi doar o mişcare haotică, un alt act demagogic şi populist al opoziţiei, care, în mod evident, nu are nicio şansă de reuşită! Este cât se poate de evident faptul că majoritatea parlamentară PSD-ALDE este în continuare solidă şi nu are nicio emoţie legată de mişcările browniene ale iniţiatorilor.

În realitate, semnatarii documentului încearcă prin această nouă moţiune de cenzură să joace încă o carte la cacealma, din capitolul "Să mimăm că facem opoziţie", ştiind foarte bine că posibilităţile de a fi votată sunt nule! De altfel, după cum românii au văzut în spaţiul public, partidele din opoziţie nici măcar nu îşi doresc să preia guvernarea, conform principiului "este mai bine să-ţi dai cu părerea de pe banca de rezerve"...

În concluzie, şi această moţiune de cenzură, ca şi precedentele, nu are nicio valoare, nicio influenţă, iar majoritatea parlamentară PSD-ALDE o va respinge fără probleme.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Cluj, Cristina Burciu.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, doamnă deputat.

Doamna Ionela Viorela Dobrică, PSD?

Doamna Cristina-Elena Dinu, PSD?

Domnul Vasile Cîtea, PSD?

Doamna Alina Teiş, PSD?

Doamna Elena Hărătău, PSD?

Domnul Ionel Floroiu, PSD.

Domnul Ionel Floroiu:

Bună dimineaţa, dragi colegi.

Declaraţia mea politică este intitulată "«Cîţii» din economie".

Şi o să aflaţi cine sunt aceşti "cîţi".

În matematică, rezultatul împărţirii se numeşte cât. Numai că opoziţia a inovat şi în acest domeniu, înlocuind nevinovatul "cât" cu "cîţul", o bălmăjeală politicianistă, menită să arate starea proastă a economiei româneşti. Realitatea este alta, fapt recunoscut chiar de exigenţii raportori ai Comisiei Europene. Aceştia nu au avut încotro şi au spus că România a avut, în primul trimestru al anului acesta, a doua creştere economică din Uniunea Europeană, adică de 5,1%, în comparaţie cu 2018. Institutul Naţional de Statistică, instituţie supusă rigorilor aceleiaşi Comisii Europene, arată că produsul intern brut al ţării noastre s-a majorat în acest an cu 1,3%, faţă de ultimul trimestru din anul trecut.

Concluzia? Opoziţia nu a ratat nici de această dată ocazia de a se face de râs, negând evidenţa şi aberând vesel pe o temă falsă.

Nu sunt specialist în macroeconomie, însă am o legătură directă cu 25 de comune din judeţul Bacău, unde în ultimii doi ani s-au investit în jur de 40 de milioane de euro, din fonduri guvernamentale de la Ministerul Dezvoltării, pentru drumuri, apă, canalizare, şcoli, grădiniţe şi dispensare. La multe dintre aceste investiţii deja se lucrează, altele sunt în faza de licitaţii, toate au banii asiguraţi din creşterea economică menţionată mai sus, reuşită de Guvernul PSD.

Şi atunci, de ce se văicăresc repetenţii? Dacă vor lăsa asfaltul Bucureştiului şi aerul condiţionat din birouri, cîţii pseudoeconomişti ar fi făcuţi de ruşine.

Invit aceste bocitoare liberale şi USR-iste în satele băcăuane din Coloneşti, Podu Turcului, Stănişeşti sau Filipeni, să se jelească pe şantierele de acolo, şi abia aştept să văd cât de convingători vor fi în faţa oamenilor! Sincer, cred că vor fugi cu pletele haştag-iste în vânt şi nu vor avea curajul să conteste realitatea.

Opoziţia analizează şi zona euro, unde creşterea economică a fost de doar 1,5% în acest an. Aceştia să dea lecţii în Parlamentele din Germania, Franţa sau Olanda şi să ia la scuturat guvernele acestor ţări, care nu sunt în stare să atingă performanţele Guvernului PSD din România.

În încheiere, constat că nu au mai existat niciodată în politica românească indivizi care spun că apără poporul român, în timp ce abia aşteaptă să dea facilităţi corporaţiilor străine şi să taie salariile din ţara lor. "Prin noi înşine" al lui Brătianu a ajuns "doar pentru alţii" în Programul USR-PNL.

În rest, apropo de aiurelile publice de la TV şi de pe Internet despre moţiunea de cenzură, parlamentarii de Bacău spun opoziţiei: Totu-i vânare de vânt şi vis de guvernare fără şansă de împlinire!

Ionel Floroiu, deputat de Bacău.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Doamna Luminiţa-Maria Jivan, PSD? Nu.

Dau citire celor care au depus declaraţii în scris, de la grupurile parlamentare.

Grupul parlamentar al PSD - Aida-Cristina Căruceru, Ciprian-Constantin Şerban, Claudiu-Augustin Ilişanu, Neculai Iftimie, Marius-Constantin Budăi, Natalia-Elena Intotero, Laurenţiu Nistor, Viorel Stan, Daniela Oteşanu, Ioan Dîrzu, Liviu-Ioan Balint, Costel Lupaşcu, Georgeta-Carmen Holban, Alina Tănăsescu, Alexandra Presură, Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu, Ştefan Muşoiu.

Grupul parlamentar al PNL - Raluca Turcan, Antoneta Ioniţă, Găvrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Vasile Varga, Nicolae Neagu, Marilen-Gabriel Pirtea, Viorica Cherecheş, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu-Vasile Răcuci, Bogdan-Iulian Huţucă, Aurel-Robert Boroianu, Constantin Şovăială, Vasile-Florin Stamatian, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Grupul parlamentar al USR - Mihai-Cătălin Botez.

Grupul parlamentar PRO Europa - Ioan Spânu.

Grupul parlamentar al PMP - Nicoleta-Cătălina Bozianu, Adrian-Mihăiţă Todoran, Emil-Marius Paşcan, Doru-Petrişor Coliu, Constantin Codreanu.

Neafiliaţi - Oana-Mioara Bîzgan-Gayral, Adrian-Octavian Dohotaru.

Grupul parlamentar ALDE - Florică Ică Calotă.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - Andrian Ampleev, Dragoş Gabriel Zisopol.

Dacă nu mai este nimeni, în sală, care doreşte să citească sau să depună o declaraţie, declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi, 12 iunie 2019, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Alexandra Presură:

"Dezvoltarea agriculturii continuă în România"

Dezvoltarea agriculturii şi a zonei rurale constituie priorităţi naţionale, fiind obiective principale ale statului român pentru perioada actuală. Măsurile luate în ultimii doi ani şi jumătate de guvernare PSD şi-au dovedit viabilitatea, atât prin progresele înregistrate, cât şi prin gradul de dezvoltare al producătorilor din domeniu.

Am adoptat strategiile pragmatice, ce au avut ca efect direct majorarea ratei de absorbţie a fondurilor europene şi dinamizarea producţiei, fapt ce a transformat agricultura românească în principalul domeniu generator de plusvaloare şi creştere economică.

Rezultatele pozitive obţinute în domeniul agriculturii sunt vizibile pentru producători, iar producţiile record obţinute ne plasează între primele ţări din Europa. Astfel, anul trecut, România a avut cele mai bune rezultate din ultimii ani din domeniul agriculturii, cu producţii record la grâu, porumb şi floarea-soarelui, iar recolta totală de cereale obţinută în 2018, de aproximativ 31 de milioane de tone, a clasat ţara noastră pe locul trei în Uniunea Europeană.

Acordarea la timp a subvenţiilor, creşterea exponenţială a suprafeţelor irigate, protecţia antigrindină, precum şi rata de absorbţie a fondurilor europene au determinat obţinerea acestor producţii mari.

În prezent, micii fermieri sunt la zi cu primirea subvenţiilor, iar proiectele europene în derulare încurajează înfiinţarea de noi afaceri profitabile. Mai mult, au fost multiplicate finanţările prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, iar eliminarea birocraţiei din sistem a condus la majorarea exploataţiilor agricole, precum şi la crearea de noi locuri de muncă, prin stimularea tinerilor fermieri de a înfiinţa afaceri în zona rurală.

Un alt aspect important al dezvoltării agriculturii îl constituie realizările din sectorul de irigaţii. Numai anul trecut au fost deschise 29 de şantiere la obiective de irigaţii, valoarea investiţiilor fiind de peste 661 milioane de lei. De asemenea, pentru alte 32 de amenajări de irigaţii este în desfăşurare documentaţia pentru derularea procedurilor de implementare şi execuţie a lucrărilor.

Programul de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate se va derula şi anul acesta. Anul trecut, de acest program au beneficiat 16.550 producători agricoli, numărul acestora fiind mai mare în 2018 cu 7.688 faţă de 2017. Foarte important este faptul că peste 64% dintre cei 16.000 de fermieri care au accesat programul de tomate sunt tineri sub 40 de ani.

Încurajez românii să aleagă în continuare produsele autohtone, în speţă specialităţile agroalimentare provenite de la fermierii noştri. Numai aşa vom avea certitudinea că putem contribui cu toţii la creşterea calitativă a agriculturii româneşti, pentru a reuşi să-i redăm strălucirea de odinioară şi titlul de prim-grânar al Europei.

Îmi exprim speranţa că tot mai mulţi tineri se vor implica în agricultură, ei fiind susţinuţi de stat prin diferite forme de sprijin, astfel încât să contribuie la creşterea gradului de dinamizare a acestui sector vital al economiei naţionale şi dezvoltării României.

Doamna Alina Teiş:

"Moţiunea de cenzură, doar un instrument de care se foloseşte opoziţia pentru a-şi crea capital de imagine"

Partidul Naţional Liberal vrea să depună o moţiune de cenzură împotriva actualului Guvern. Un instrument perfect legitim şi democratic, dar care în mâinile opoziţiei nu a reuşit să devină decât o tactică de campanie.

Chiar dacă nu are un program de guvernare şi nu a venit în faţă cu nicio echipă guvernamentală, Partidul Naţional Liberal îşi doreşte să vină la putere. Şi doreşte cu orice preţ ca guvernarea PSD să ia sfârşit, fără să aibă vreun plan de rezervă.

Nimeni nu ştie mai nimic despre un eventual program de guvernare al PNL. Tot ce s-a dedus până acum, din declaraţiile liderilor PNL, este faptul că, în cazul în care acest partid ar veni la putere, ar dori să taie din veniturile IT-iştilor, în aşa fel încât aceştia să nu mai fie scutiţi de la plata impozitului pe venit.

S-a mai discutat şi despre faptul că PNL ar vrea să facă reformă în administraţie, ceea ce ar duce la reduceri de personal. În plus, îşi doreşte cu orice preţ abrogarea Ordonanţei nr. 114, fapt care va duce la creşterea preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice.

Un singur lucru vrea PNL, să depună moţiune de cenzură împotriva Guvernului. Şi, având în vedere imaginaţia liderilor PNL, că va trece, tot mai mulţi membri ai acestui partid vin tot mai des cu un discurs prin care atacă PSD-ul.

În ciuda dorinţei acerbe a acestui partid, moţiunea de cenzură se va dovedi a fi inutilă. După calculele noastre, avem o majoritate confortabilă în Parlament, în momentul de faţă, iar acest lucru s-a văzut şi la desemnarea domnului Marcel Ciolacu în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

PSD şi-a propus să ia în serios această moţiune, nu cum procedează PNL, care ia în derâdere lucrurile serioase. Aşa că deputaţii şi senatorii social-democraţi vor fi prezenţi în plen pentru cvorumul necesar moţiunii de cenzură, dar nu vor vota.

Concluzia? Am încredere în actualul Guvern şi în competenţele acestuia. Şi cred că o eventuală moţiune de cenzură nu reprezintă decât un instrument prin care PNL încearcă să mai facă un pas în faţă pentru a mai câştiga puţină popularitate.

Un lucru este cert - căderea Guvernului în acest moment nu va duce România decât într-o perioadă de instabilitate şi vulnerabilitate.

Domnul Andrian Ampleev:

În data de 6 iunie 2019, de Ziua eroilor şi, totodată, de Ziua internaţională a limbii ruse, am avut onoarea de a întâmpina la Palatul Parlamentului, în cadrul Grupului parlamentar de prietenie dintre România şi Federaţia Rusă, delegaţia de oficialităţi, artişti şi oameni de afaceri din regiunea Iaroslavl, Federaţia Rusă. Aceştia au efectuat în România o vizită de cunoaştere şi schimb cultural pentru a marca Ziua Rusiei.

Delegaţia a fost condusă de Natalia Vladimirovna Kosihina, senator al Consiliului Federaţiei Ruse din cadrul Adunării Federale, însoţită fiind de Natalia Mujennikova, directorul Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură din Bucureşti. Delegaţia a fost formată din: Maria Dmitrievna Lebedeva - şef Departament Relaţii Internaţionale al administraţiei regiunii Iaroslavl; Andrei Stepanov şi Serghei Sergheev - oameni de afaceri din domeniul suvenirurilor ruseşti cu linie de producţie în regiunea Iaroslavl; Larisa Anatolievna Şahova - preşedinte al Complexului muzeistic Viatskoe din localitatea Viatskoe, regiunea Iaroslavl, precum şi membrii ansamblului de stat "Serpantin" din Federaţia Rusă: Tatiana Cicaleova, Elena Taraday, Andrei Cicaleov, Andrei Cerepanov, Aleksandr Rouzov, Aleksandr Suhanov.

În cadrul întâlnirii au fost discutate teme legate de cooperarea româno-rusă pe plan umanitar şi cultural.

Doresc să subliniez, pe această cale, importanţa stabilirii unor contacte bilaterale solide la nivel interparlamentar, cultural şi economic între România şi Federaţia Rusă. Dialogul onest şi deschis este o modalitate concretă de promovare a intereselor comune, în scopul stabilirii unei relaţii constructive pe termen lung între cele două părţi.

Delegaţia rusă a participat, de asemenea, pe 8 iunie a.c., la manifestările cultural-artistice dedicate Zilei Rusiei, organizate de Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură din Bucureşti, în parteneriat cu Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" din capitală.

Vizita de lucru în ţara noastră s-a încheiat pe 9 iunie 2019, la Constanţa, unde grupul de elevi ruşi lipoveni, participanţi la concursul naţional Festivalul Poeziei Ruse, şi ansamblurile artistice "Serpantin" din Federaţia Rusă, "Lodka" din Tulcea, "Novosiolki" din Ghindăresti, jud. Constanţa, şi "Goluboe More" din Constanţa au adus un omagiu limbii materne a ruşilor lipoveni în cadrul evenimentului "Ziua internaţională a limbii ruse".

Limba rusă este vorbită la nivel mondial de aproximativ 289 milioane de persoane, iar pentru ruşii lipoveni de pe teritoriul ţării noastre, aceasta reprezintă limba maternă, fiind studiată în cadrul instituţiilor de învăţământ din România, conform Metodologiei privind studiul în limba maternă şi al Limbii şi literaturii materne, al Limbii şi literaturii române, studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor naţionale şi al Educaţiei muzicale în limba maternă. Fiind cea mai vorbită limbă slavă din lume, aceasta are statut oficial la Organizaţia Naţiunilor Unite şi în alte organizaţii internaţionale.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"FMI avertizează - România riscă să intre în recesiune dacă nu se iau măsuri imediate!"

După cum am atras atenţia de nenumărate ori, FMI a confirmat, săptămâna trecută, prin reprezentanţii săi veniţi în România, că ţara noastră are probleme economice serioase şi că lucrurile nu mai pot continua, sub nicio formă, în această manieră populistă, extrem de periculoasă, adică cu o guvernare pusă mereu pe cheltuieli mult prea mari faţă de cât o ţine cureaua în realitate!

Nu o spun doar eu, ci o spune şi domnul Jaewoo Lee, şeful FMI în România: "Este necesară o schimbare a politicilor Guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune".

Pentru a evita ca România să repete scenariul cumplit de acum 10 ani, luarea de măsuri imediate şi concrete, de reducere a cheltuielilor bugetare, este urgentă şi absolut necesară!

Chiar FMI susţine faptul că, deşi creşterea economică a României va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi în consecinţă de consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB.

Aceasta este, de fapt, nota de plată a politicilor economice şi fiscale dezastruoase pe care le-au implementat Guvernele PSD-ALDE, politici care au drept consecinţă creşterea economică nesusţinută, bazată exclusiv pe consum. Aplicând doar politici bazate pe creşteri salariale, fără investiţii publice şi private consistente, s-a generat o presiune inflaţionistă şi s-au creat, astfel, dezechilibre economice.

FMI confirmă faptul că, sub guvernările populiste şi neperformante ale PSD-ALDE, România a ajuns în acest moment ca "o navă" orientată pe o direcţie de coliziune. Cred că este imperios necesar să schimbăm rapid direcţia, pentru a nu ne "lovi" şi suferi "avarii", ce pot fi iremediabile, afectând astfel, grav, economia şi, în special, pe românii cu venituri mici.

Această direcţie greşită, pe care a luat-o România, nu se poate schimba doar cu vorbe, ci, bineînţeles, numai cu fapte foarte bine şi ţintit gândite, adică cu o serie de măsuri concrete care să stimuleze cu adevărat mediul privat şi să atragă cât mai multe investiţii.

Cu alte cuvinte, România nu mai poate cheltui la nesfârşit pe datorie, ci trebuie să-şi reorienteze rapid economia spre crearea de condiţii pentru investiţii masive, pe predictibilitate şi sustenabilitate, pe generarea de locuri noi de muncă.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

"PSD - campionul promovării femeilor în politică"

La începutul acestei săptămâni, după o întârziere de neînţeles şi de neacceptat, din punctul meu de vedere, generată de Preşedintele Klaus Iohannis, Guvernul României şi-a completat componenţa. Cei trei noi miniştri sunt trei femei, ceea ce face ca, în prezent, o treime din membrii Cabinetului să fie femei. Din 27 de membri ai Guvernului, opt sunt de gen feminin.

Este una dintre cele mai accentuate prezenţe feminine într-un executiv, de la 1989 încoace, şi este o dovadă a progresismului demonstrat de către PSD prin promovarea activă şi susţinută a femeilor în poziţii de răspundere. Şi pentru că vorbim despre egalitatea de şanse, nu pot să nu menţionez situaţia din Parlamentul României. În luna decembrie 2016, adică după alegerile parlamentare, dintr-un total de 465 de membri ai noului Legislativ, doar 64 erau femei. Doar state mici, precum Cipru, Malta, Croaţia sau Ungaria aveau mai puţine femei în Parlament. Din aceste 64 de femei parlamentar, un număr uluitor de 52 proveneau doar de la PSD. Este cea mai bună dovadă a faptului că PSD a avut, în mod constant, o abordare modernă, corectă şi mai ales progresistă atunci când a venit vorba despre promovarea femeilor.

Lucrurile însă nu se opresc la Parlament sau la Guvern. PSD a dat dovadă, în plus, de angajamentul ferm pe care l-a luat faţă de egalitatea de gen. La cel mai recent Congres a fost aleasă o femeie drept preşedinte executiv, în persoana doamnei Dăncilă, iar acum partidul este condus de către dânsa. Nu este primul partid condus de o femeie, dar este cel mai mare. Mai mult, în urmă cu doar câteva zile, o altă femeie, doamna Rodica Nassar, a fost desemnată secretar general, ceea ce reprezintă o premieră. Niciun alt partid care să conteze nu a avut o femeie în acest post. Am toată încrederea în colega mea, doamna Rodica Nassar, şi sunt convinsă că alături de preşedintele PSD, doamna Viorica Dăncilă, va accelera politica de promovare a femeilor.

Poate vă întrebaţi de ce contează aceste lucruri. Adică, de ce ar fi important ca femeile să fie puternic reprezentate în politică? Pentru că studiile au dovedit că femeile sunt mai potrivite în a motiva echipe multidisciplinare, pentru că femeile reuşesc să obţină rezultate mai bune, folosind resurse mai puţine. În acelaşi timp, femeile manager organizează cu grijă activităţile. Rar se întâmplă să aibă membri ai echipei care nu-şi cunosc foarte bine îndatoririle şi îşi aleg cu foarte multă grijă oamenii cu care lucrează. Toate acestea sunt motive foarte importante pentru care ar trebui să ne dorim cât mai multe femei în poziţii de decizie şi, implicit, în politică.

Le urez succes Anei Birchall, proaspăt numită ministru al justiţiei, Nataliei-Elena Intotero, revenită în funcţia de ministru pentru românii de pretutindeni şi Roxanei Mînzatu, care ocupă de luni, 10 iunie, demnitatea de ministru al fondurilor europene. Ştiu că vor face cinste României şi sunt convinsă că vor reprezenta cu mândrie şansa oferită de PSD.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"Pericolul de faliment al Bucureştiului este un simbol al falimentului administraţiei PSD, bazată pe circ şi pe umflarea cheltuielilor bugetare"

Doamna Gabriela Firea-Pandele anunţa, la finalul săptămânii trecute, că municipiul Bucureşti este în pragul falimentului. Fireşte, avea grijă să lase de înţeles că Domnia Sa nu are nicio vină şi că răspunderea pentru starea precară a finanţelor Capitalei o poartă exclusiv Liviu Dragnea, fostul păpuşar al guvernării PSD. Că doamna Firea se află în plin război de partid pentru preluarea PSD, ştim. Că în PSD este la modă ca toţi cei care, într-o formă sau alta, au girat ani de zile modul de a conduce al lui Liviu Dragnea, să se dezică de el, vedem în fiecare zi. Totuşi, exagerare politicianistă sau nu, anunţul primarului general al Capitalei conţine o mare doză de adevăr. Bineînţeles, fără intenţia împricinatei.

Doamna Firea vine şi anunţă pericolul de faliment al administraţiei celui mai puternic centru economic al României după trei ani de mandat în care, dacă ar fi să ne luăm după declaraţiile şi prezentările pompoase de proiecte şi realizări pe care le-a tot făcut, Bucureştiul ar fi trebuit să fie o feerie urbană. Această schimbare cu 180 de grade a prestaţiei publice constituie o notă proastă pentru primar, dar este şi un bun indicator asupra modului în care atât doamna Firea, cât şi alţi primari PSD din ţară i-au minţit pe români vreme de trei ani. Pentru că realitatea este simplă, în contextul unei creşteri economice generate de mediul privat, care a generat, în mod natural, venituri mai mari la bugetele locale, administraţia PSD a tocat banii orăşenilor pe salarii crescute cu mult peste nivelul suportat de vistieria publică, pe spectacole şi petreceri publice şi pe brizbrizuri urbanistice de calitate şi utilitate îndoielnice.

Ceea ce s-a întâmplat în Bucureşti este valabil pentru multe locuri din ţară administrate de actualul partid de guvernământ. O dovedesc, printre altele, informaţiile pe surse, din ce în ce mai des vehiculate de mass-media, potrivit cărora Guvernul Dăncilă ia în calcul tot mai serios concedierea unui număr apreciabil de angajaţi în sectorul public, inclusiv în administraţia locală.

Pâinea dată în exces unor categorii de bugetari şi circul pentru cetăţeni sunt, aşadar, cauzele principale ale falimentului administraţiei locale sub guvernarea Dragnea-Dăncilă. Am fost viceprimar al municipiului Ploieşti în perioada crizei economice din anii 2009-2012. Ştiu cât de greu este să gestionezi un buget restrâns în raport cu nevoile comunităţii. Ştiu cât de dureroase sunt tăierile de salarii, ori cât de greu îi este unui funcţionar public serios, dedicat muncii sale, să trăiască cu un salariu mic. Dar ştiu, de asemenea, că soluţia pentru a dezvolta un oraş, chiar şi în vreme de criză, sunt investiţiile. Adică, direcţionarea cu prioritate a fondurilor publice către realizarea proiectelor de infrastructură, ori către lucrări de natură să crească standardele urbane ale comunităţii, precum reabilitarea termică a blocurilor. Este o lecţie pe care primari care nu trăiesc decât din imaginea publică, precum doamna Firea şi alţii, refuză să o înveţe. Este o lecţie pe care PSD refuză să o înveţe. De aceea, au ajuns, astăzi, după ani buni de creştere economică, să anunţe falimentul propriei administraţii.

Domnul Constantin Codreanu:

"Cer Guvernului adoptarea unei hotărâri pentru transmiterea necropolei internaţionale de război din Valea Uzului către Ministerul Apărării Naţionale şi alocarea de fonduri pentru ridicarea unei capele ortodoxe"

La începutul lunii curente i-am interpelat atât pe ministrul afacerilor interne şi pe cel al apărării, pe directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, cât şi pe prefecţii de Bacău şi Harghita în legătură cu profanarea mormintelor eroilor români din Valea Uzului şi incidentele provocate recent de extremişti maghiari.

În data de 21 mai 2019 m-am deplasat personal la Cimitirul Internaţional din Valea Uzului pentru a mă convinge la faţa locului de cele întâmplate, pentru a depune flori, candele şi panglici tricolore la căpătâiul eroilor români şi pentru a le aduce un pios omagiu.

În data de 29 mai 2019, Primăria Sânmărtin, judeţul Harghita, primar Andras Gergely, a dispus prin hotărâre de consiliu local închiderea pe o perioadă de 30 de zile a Cimitirului Internaţional din Valea Uzului.

De Ziua Eroilor, în data de 6 iunie, am revenit la Cimitirul Internaţional din Valea Uzului, unde extremişti maghiari şi reprezentanţi ai puterii locale de stat, instigaţi de către unii lideri locali sau de nivel naţional ai UDMR, au încercat împiedicarea accesului publicului în cimitir şi au creat incidente.

Toate cele întâmplate au fost reflectate pe larg de presa naţională, iar surse de ştiri internaţionale, cum ar fi bunăoară Euronews, care emite şi în maghiară, au prezentat evenimentele voit distorsionat.

După aceste incidente, Ambasada României la Budapesta a fost atacată şi vandalizată, sub ochii poliţiei maghiare, de către membri ai aşa-numitei "Mişcări de tineret 64 de Comitate", organizaţie maghiară cu caracter fascist şi rasist, şi ai partidului politic "Mi Hazank".

Ambasadorul României la Budapesta a fost convocat la Ministerul ungar de Externe, iar Ministerul Afacerilor Externe al României a respins ferm acuzaţiile şi limbajul inacceptabil utilizat de unii oficiali de la Budapesta, solicitându-i părţii maghiare să se abţină de la provocări şi de la escaladarea tensiunilor, alimentate inclusiv prin prezenţa unor oficiali maghiari la Cimitirul Internaţional de la Valea Uzului în data de 6 iunie 2019.

Aşa cum spuneam, în luna mai 2019 mormintele eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial şi înhumaţi în Cimitirul Internaţional din Valea Uzului au fost profanate de către mai mulţi extremişti maghiari, 52 de cruci instalate pe mormintele eroilor români fiind acoperite cu saci de plastic pentru gunoi.

Cimitirul Internaţional din Valea Uzului, amenajat în anii 1926-1927, adăposteşte rămăşiţele pământeşti a 149 de eroi români şi 1.155 de ostaşi străini (din care 794 de unguri, 108 germani, 4 ruşi, 3 sârbi, 2 austrieci, 2 italieni şi 242 neidentificaţi) căzuţi în Primul Război Mondial, precum şi ale mai multor soldaţi români, ruşi şi germani căzuţi în al Doilea Război Mondial.

În interpelarea adresată factorilor guvernamentali am arătat că, începând cu anul 1994, sub pretextul reamenajării şi reabilitării Cimitirului Internaţional din Valea Uzului, agenţi ai puterii locale de stat (trimişi ai primăriei comunei Sânmartin, judeţul Harghita) au scos crucile de lemn de la căpătâiul militarilor români, ruşi, germani, italieni, sârbi şi austrieci, locul rămânând gol. A fost instalat, cu finanţarea primăriei locale şi a Ministerului Apărării al Republicii Ungare, fără aprobările şi autorizaţiile cerute în asemenea cazuri de către lege, un monument pe care s-a gravat inscripţia "Închinat eroilor maghiari care au murit pentru patria lor milenară". Astfel, Cimitirul a fost deinternaţionalizat, inclusiv deromânizat, cu bani de la Budapesta. Sunt fapte de netolerat.

În situaţia creată, şi mai ales după incidentele din 6 iunie curent, consider că Ministerul Apărării Naţionale trebuie să preia în administrare necropola de război din Valea Uzului, restabilindu-i statutul internaţional şi luând toate măsurile necesare pentru cinstirea tuturor eroilor înhumaţi acolo, indiferent de naţionalitate. Fac apel către Guvernul României să adopte cât de curând o hotărâre în acest sens.

De asemenea, fac apel către Biserica Ortodoxă Română, în speţă către Episcopia Covasnei şi Harghitei şi Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, precum şi către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor pentru ridicarea în Cimitirul Internaţional din Valea Uzului a unei capele ortodoxe în care să fie oficiate serviciile religioase cuvenite pentru cinstirea memoriei eroilor români şi străini, de confesiune ortodoxă. Cer Guvernului şi, implicit, Ministerului Finanţelor Publice să prevadă, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, fondurile necesare ridicării unei asemenea capele.

Domnul Constantin Şovăială:

"Meleşcanu ar trebui să fie demis urgent!"

După ce a blocat votul din diaspora şi şi-a bătut joc de românii din străinătate, Teodor Meleşcanu, ministrul afacerilor externe, dă semne că nu a înţeles nimic din votul de pe 26 mai. Recent, a făcut o declaraţie care ne-a surprins pe toţi. Că domnul Meleşcanu îl susţine pe Vladimir Plahotniuc din Republica Moldova, cel care a distrus această ţară şi care îşi bate joc de fraţii noştri de peste Prut la fel cum fac cei din PSD! Cine se aseamănă, se adună!

România ar trebui să susţină Guvernul Maia Sandu şi statul de drept din Republica Moldova, însă, după cum bine ştim, cei din PSD-ALDE nu promovează valorile şi principiile europene democratice. Să nu uităm intervenţia din 10 august ale acestora. La fel au propus să facă şi Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova pentru a restabili ordinea.

State precum Germania, Franţa, Marea Britanie etc. au încredere că blocul ACUM are şanse să schimbe Republica Moldova şi să scape de toţi oligarhii care au distrus ţara. Însă România, prin Guvernul Dăncilă şi mai ales prin ministrul afacerilor externe, transmite un mesaj favorabil pentru Plahotniuc, ceea ce mi se pare şocant.

PNL susţine Guvernul Maia Sandu, îl susţine pe Andrei Năstase şi este de partea UE şi a Statelor Unite ale Americii. Din păcate, PSD-ul se alătura corupţilor şi hoţilor ca Vladimir Plahotniuc. Instituţiile statului sunt la mâna acestui individ. La fel ca în România! Nu este nimic nou sub soare. Şi Liviu Dragnea s-a folosit de CCR, Poliţie, Jandarmerie etc. Acum sunt alţii din PSD care se folosesc de ele. Văd că aşa înţeleg cei din PSD democraţia. Totuşi, au ajuns să promoveze şi să susţină astfel de metehne şi pentru alte ţări, în loc să se opună.

Este de neacceptat ce se întâmplă în Republica Moldova şi tare îmi este frică că se poate întâmpla şi în România la fel. În Republica Moldova este pentru a doua oară când se anulează alegerile şi nu este normal ca într-un stat de drept să se întâmple aşa ceva.

Sunt şanse foarte mari ca lucrurile să degenereze şi să vedem o revoluţie în Republica Moldova, iar în loc ca România să intervină, Guvernul pune paie pe foc şi îi dă apă la moară lui Plahotniuc.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Politica PSD în domeniul sănătăţii îşi demonstrează, în continuare, eficienţa"

Oricât de cârcotaşi sau chiar răuvoitori ar fi unii, realitatea a demonstrat că PSD este singurul partid în a cărui guvernare s-a investit masiv în sănătatea românilor, în infrastructura medicală, în creşterea veniturilor medicilor şi personalului sanitar, în creşterea accesului cetăţenilor la tratamente de ultimă oră, în implementarea unor programe naţionale de sănătate.

Toate acestea, dar şi multe alte obiective cuprinse în programul de guvernare au beneficiat, anul acesta, de cel mai mare buget alocat vreodată sănătăţii.

Una dintre măsurile recent implementate, şi la care vreau să fac referire, este extinderea listei de medicamente compensate şi gratuite, măsură care asigură accesul unui număr cât mai mare de pacienţi la tratamente inovative.

Important este faptul că şi în acest an s-a continuat procesul de creştere a accesului pacienţilor la tratamente de ultimă oră, în acord cu programul de guvernare, prin extinderea listei de medicamente compensate şi gratuite cu încă două molecule necesare pacienţilor cu scleroză multiplă şi afecţiuni oncologice.

Acest lucru se întâmplă după ce anul trecut au fost introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite 37 de molecule noi care asigură tratamente inovative destinate mai multor arii terapeutice, precum: afecţiuni oncologice, boli cardiovasculare, HIV/SIDA, diabet, scleroză multiplă, atrofie musculară spinală, boala Gaucher etc.

Introducerea de noi molecule asigură accesul unui număr cât mai mare de pacienţi incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc la tratamente inovative.

O altă măsură la care vreau să fac referire este Planul-cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale în România, pentru perioada 2019-2030, plan lansat de curând de Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Scopul planului-cadru naţional este acela de a minimiza amploarea hepatitelor virale, ca problemă de sănătate publică, prin reducerea transmiterii virusurilor hepatice, reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin hepatite virale şi complicaţii ale acestora şi prin asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire şi tratament.

Pentru planificarea şi implementarea intervenţiilor de sănătate publică împotriva hepatitelor virale au fost stabilite mai multe direcţii strategice, între care comunicarea şi informarea, dar şi conştientizarea vor avea un rol important, ca element de prevenţie primară.

De asemenea, se va avea în vedere asigurarea accesului universal şi gratuit la servicii de calitate pentru prevenirea transmiterii hepatitelor virale, asigurarea accesului universal şi gratuit la tratamentul hepatitelor virale B şi C, dezvoltarea serviciilor complementare tratamentului antiviral pentru pacienţii cu complicaţii şi comorbidităţi.

Furnizarea echitabilă a serviciilor va avea în vedere cele mai eficace metode pentru furnizarea serviciilor către populaţii vulnerabile din zone geografice diverse, pentru maximizarea impactului şi a calităţii serviciilor.

Vor fi create Programe de screening pentru grupurile populaţionale expuse la risc, se va face instruirea furnizorilor de servicii, dar şi realizarea de reţele integrate de furnizori de servicii.

Implementarea planului-cadru naţional va fi realizată în parteneriat cu principalii actori implicaţi în prevenirea, supravegherea, controlul şi managementul hepatitelor virale - parteneri guvernamentali, societăţi medicale profesionale, parteneri din societatea civilă -, iar pentru îndeplinirea obiectivelor planului-cadru naţional se vor elabora periodic planuri de acţiune şi se va dezvolta un mecanism de monitorizare şi evaluare.

Trebuie spus că România a făcut paşi importanţi în lupta cu hepatita C, asigurând acces la terapii inovatoare cu o rată foarte mare de vindecare, însă lupta cu această boală este departe de a fi încheiată.

Dar, prin realizarea unei strategii naţionale, care să cuprindă totalitatea măsurilor care trebuie avute în vedere, sunt şanse mari ca această bătălie să fie câştigată.

Domnul Ioan Dîrzu:

"Comemorarea eroilor români nu se negociază!"

În profundă empatie cu poporul meu, am urmărit consternat o serie de violenţe fizice şi simbolice fără precedent care au avut loc la evenimentele dedicate comemorării Zilei Eroilor de la Valea Uzului. Românii nu au fost lăsaţi de grupuri maghiare organizate să-şi cinstească eroii naţionali care au căzut la Valea Uzului luptând pentru unitatea naţională a poporului român.

Acest conflict pare să respecte tiparul altor zeci asemenea, unde românii sunt instigaţi de grupuri de diversiune maghiară să recurgă la apărare pentru a putea să-şi exercite nişte drepturi identitare în ţara lor. Apoi, tot românii sunt acuzaţi că i-au provocat pe maghiari, discurs animat chiar de către Guvernul Ungariei. Din păcate, vedem chiar jurnalişti români care-şi umilesc fraţii şi cad în capcana, voită sau nu, a propagandei străine. În tot acest cadru de umilinţă a poporului român, vedem de cele mai multe ori o reacţie reţinută din partea Guvernului, indiferent de culoarea sa politică, ca şi când ar exista aceeaşi persoană care consiliază executivul cu privire la astfel de probleme.

Declaraţiile preşedintelui Ungariei cu privire la evenimentele de la Valea Uzului au incriminat pe nedrept întregul popor român şi au generat un diferend care nu poate să rămână nesoluţionat de diplomaţia română şi Uniunea Europeană.

Suntem martorii unor reluări triste de ponegrire a poporului român, a identităţii noastre naţionale, a suveranităţii şi idealurilor noastre de libertate. Am fost atacaţi josnic şi ni s-a înscenat un conflict pe care nu noi l-am generat. Ni s-a ştirbit demnitatea naţională, identitatea istorico-culturală şi dreptul nostru de a ne comemora ostaşii ţării. Am fost umiliţi şi jigniţi atât de artizanii conflictului de la Valea Uzului, cât şi de autorii morali ai acestui conflict.

În calitate de deputat de Alba, de ardelean şi patriot român, m-am adresat Guvernului României, pe calea unei întrebări parlamentare, rugându-l să le spună românilor ce acţiuni concrete va lua împotriva umilirii naţiunii şi istoriei noastre de către unii maghiari.

Doamnă prim-ministru, românii aşteaptă sprijin moral şi politic din partea Guvernului României, pentru a le fi apărată demnitatea, onoarea şi identitatea naţională, valori supreme care au construit România de astăzi.

Eu sunt ardelean şi nu tolerez acţiuni iredentiste în ţara mea. Înţeleg să trăim în pace şi respect între etnii, dar mereu cei care au instigat au fost maghiarii, iar cei care au plătit preţul instigării au fost românii. Aceste acte de diversiune, deja repetate la nesfârşit, trebuie oprite. Fac un apel public către comunitatea de informaţii a României să ia toate măsurile pentru a nu ne mai fi ştirbită identitatea naţională, exprimarea patriotismului la noi acasă, istoria şi cultul eroilor români.

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

Peste 130.000 de semnatari ai petiţiei prin care cer demisia ministrului afacerilor externe Teodor Meleşcanu, o plângere penală, o cerere expresă de demitere venită din partea preşedintelui României, proteste la sediul MAE... sunt rezultatul a ceea ce se numeşte "sincopă"!

Un haos general pentru care poartă întreaga responsabilitate!

Îngrădirea dreptului la vot constituie o gravă încălcare a Constituţiei, indiferent de motivele invocate şi de modul în care s-a produs. Pentru cei ce trăiesc în diaspora acest fapt a constituit o totală desconsiderare şi lipsă de respect din partea Ministerului Afacerilor Externe condus de către Teodor Meleşcanu! Nici colegilor de partid, care l-au propulsat în scaunul de ministru, nu le-a făcut un serviciu, ei resimţind pe deplin efectul. Rezultatele obţinute de ALDE la urne fiind o dovadă grăitoare!

Este relevant faptul că tot Teodor Meleşcanu se afla la conducerea ministerului şi în 2014, când la turul doi al alegerilor prezidenţiale a refuzat suplimentarea secţiilor de vot din străinătate, atunci când românii au stat la cozi interminabile, situaţie, de altfel, identică şi la acest scrutin.

Foarte multă lume a plecat acasă dezamăgită pentru faptul că nu şi-a putut exercita dreptul fundamental de alegător, deşi oamenii au pierdut ore întregi în faţa secţiilor de votare, îndurând capriciile vremii. Din păcate, Teodor Meleşcanu nu a putut renunţa la metehnele vechi dobândite în vremuri ce le credeam de mult apuse, specifice regimurilor totalitare. Nimic pentru românii din afară, totul pentru stăpânii vremii! Nu am să intru în mai multe detalii întrebând care sunt minunatele proiecte de viitor cu care acesta se laudă cu referire directă la diaspora, cum nu voi întreba nici cum reuşeşte să îşi schimbe orientarea politică de la stânga la dreapta şi retur! Ceea ce însă mă simt dator să îl întreb este ce l-a determinat să umilească românii din diaspora pentru a doua oară şi cum a fost luată decizia de a opri sistemul electronic la orele 21.30, deşi, precum probabil ştie, legea prevede ca în cazul referendumului secţiile de votare trebuie să rămână deschise până la orele 23.00? Să nu îi fi fost oare cunoscută această prevedere? E interesant de ştiut ce fonduri au fost alocate ambasadelor şi consulatelor ce au comunităţi româneşti numeroase!

Este clar că ceva s-a întâmplat! Este oare rezultatul resentimentului pe care îl are ministrul Meleşcanu pentru cei ce nu au votat niciodată hoţia şi populismul, pentru cei ce ştiu cu adevărat ce înseamnă democraţia sau e pur şi simplu dezinteres?

În oricare dintre situaţii, demisia este pe cât de necesară, pe atât de binevenită în contextul în care prezenţa domnului Meleşcanu în înalta funcţie nu reprezintă nici pe departe interesele românilor, al acelor oameni care an de an contribuie decisiv la creşterea PIB-lui României, al celor care îşi iubesc ţara, în orice colţ al lumii s-ar afla!

Diaspora doreşte în fruntea ministerului pe cineva căruia să-i pese de cei aflaţi departe de ţară, pe cineva care să le confere siguranţă şi respect!

Doamna Elena Hărătău:

"Ne ţinem de cuvânt pentru bunăstarea românilor!"

În ultimul an, românii sunt cetăţenii europeni cu cele mai mari creşteri salariale, fapt care confirmă viabilitatea măsurilor adoptate conform Programului de guvernare propus de PSD. Deciziile Executivului şi ale majorităţii parlamentare au ca efect majorarea veniturilor mai multor categorii de salariaţi, după intrarea în vigoare a Legii de aprobare a O.U.G. nr. 41/2018 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Astfel, începând din luna mai a.c., s-au efectuat majorări salariale pentru o serie de categorii de personal. A fost introdusă acordarea indemnizaţiei de hrană pentru personalul din universităţile de stat, iar gărzile au fost eliminate din limitarea sporurilor la 30% în ceea ce priveşte personalul din unităţile sanitare. Totodată, actul normativ stipulează posibilitatea unităţilor sanitare de monospecialitate şi serviciilor de ambulanţă judeţene de ambulanţă să beneficieze de majorarea procentului aplicat asupra sumei salariilor de bază, în vederea acordării sporurilor stabilite pentru fiecare dintre aceste unităţi sanitare, astfel încât să se asigure limita minimă a sporurilor prevăzute.

O altă măsură se referă la acordarea unei majorări salariale cu 20% pentru personalul încadrat în funcţiile de inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar de specialitate şi inspector şcolar. De asemenea, angajaţii din aparatele proprii ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 25%. Nu în ultimul rând, personalul didactic din învăţământul special şi special integrat, precum şi din centrele judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională şi din structurile coordonate, monitorizate şi evaluate de către acestea vor primi o creştere cu 15% a salariului de bază.

Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD încurajează şi personalul de cercetare cu studii superioare din unităţile clinice, din institutele şi centrele medicale, care este confirmat în gradele profesionale corespunzătoare funcţiilor, ce beneficiază acum de salariul de bază prevăzut pentru unităţi clinice stabilit de lege pentru anul 2022.

De majorări ale salariilor se bucură acum şi cadrele de specialitate criminalistică, deoarece pe perioada în care desfăşoară activităţi de expertiză criminalistică persoanele care ocupă funcţii de conducere beneficiază de majorarea salariului de bază cu 10%, iar cele cu funcţii de execuţie cu 5%.

O altă prevedere pozitivă se referă la câştigurile obţinute în cazurile în care ar rezulta un salariu de bază mai mic în urma promovării în funcţie, grad sau treaptă profesională ori a avansării în gradaţie, situaţii în care va fi păstrat salariul de bază avut anterior promovării sau avansării în gradaţie.

Este indiscutabil că progresele făcute de România în ultimii doi ani şi jumătate sunt de necontestat, iar cetăţenii beneficiari văd creşterea gradului de bunăstare în propriile buzunare. De remarcat este şi faptul că şi câştigul salarial mediu nominal net a urcat în ultima perioadă de la o lună la alta, ajungând la 3.115 lei în aprilie, în creştere faţă de luna precedentă cu 40 lei (+1,3%). Spre comparaţie, salariul mediu net din ianuarie 2019 a fost în România de 2.936 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

În concluzie, sunt semne bune şi rezultate palpabile a ceea ce PSD a făcut de când a preluat guvernarea, îmbunătăţirea traiului românilor fiind principala noastră preocupare!

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu:

"Accesul echitabil la o educaţie de calitate, prioritar pentru PSD"

Una dintre priorităţile guvernării Partidului Social Democrat a fost şi va rămâne asigurarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu la o educaţie de calitate pentru toţi copiii şi tinerii din România, indiferent de categoria socială din care provin.

O măsură gândită de Guvernul României pentru a veni în sprijinul tinerilor care studiază este aceea de a lansa un program-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitare de stat. Vorbim despre oferirea preşcolarilor şi elevilor din aceste şcoli un suport alimentar. Acesta constă într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi, în limita unei valori zilnice de 10 lei/beneficiar.

Programul-pilot a avut succes în primii săi doi ani de implementare, astfel că Guvernul României îşi doreşte să-l continue, cel puţin pe durata unui ciclu de învăţământ, mai ales în unităţile în care autorităţile şi-au arătat interesul şi implicarea. În acest sens, există un Proiect de Lege depus la Camera Deputaţilor, care va fi supus votului nostru.

Faptul că aceşti copii, din medii geografice izolate, greu accesibile, sau din şcoli mai puţin norocoase, au această şansă, trebuie să ne facă să conlucrăm pentru binele lor şi să fim alături pentru acest proiect. El înseamnă nu doar o masă pentru elevii şi preşcolarii implicaţi, ci şi creşterea siguranţei lor, diminuarea absenteismului şi întârzierilor, formarea unei alimentaţii sănătoase, reducerea migraţiei lor din mediul rural către mediul urban, dar mai ales, per total, diminuarea riscului de excluziune şi de abandon şcolar. Şcoala şi studiul în România sunt atât de importante pentru elevi încât nu putem contesta contribuţia pe care o vor avea la adulţii de mâine ai României.

Pentru un acces nediscriminatoriu la educaţie este nevoie de măsuri rapide şi coerente, dintre care multe au fost deja luate. Haideţi să continuăm împreună şi acest proiect, pentru a putea fi alături de cei mici, care, peste ani, vor ajuta România să crească.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Cercetarea şi bioeconomia, priorităţi cheie în agricultură"

Cercetarea şi bioeconomia reprezintă priorităţi cheie în domeniul agriculturii, deoarece acestea permit fermierilor din ţările Uniunii Europene să se alinieze la standardele tot mai înalte impuse de Politica Agricolă Comună (PAC).

În contextul deţinerii de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în data de 4 iunie 2019 s-a desfăşurat Consiliul informal al miniştrilor Agriculturii şi Pescuitului din statele membre ale Uniunii Europene. Manifestarea a avut loc la Palatul Parlamentului şi a fost găzduită şi prezidată de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea.

Pe agenda reuniunii s-au aflat teme precum cercetarea în agricultură şi implementarea inovării şi bioeconomia.

S-a reliefat, de asemenea, necesitatea ca modernizarea în noua PAC să acorde o importanţă sporită construirii unui sistem funcţional de cunoaştere şi inovare agricolă (AKIS), cooperării şi integrării sectorului primar în lanţurile de valori bioeconomice pentru asigurarea dezvoltării durabile.

Ideea unanim exprimată a fost aceea că cercetarea agricolă trebuie să joace un rol mai important în dezvoltarea soluţiilor pentru un viitor care să respecte obiectivele europene şi pe cele de dezvoltare durabilă, în conformitate cu specificul local.

Pentru a realiza întregul potenţial european pentru bioeconomie şi pentru a aduce beneficii societăţii este esenţial să explorăm şi să dezvoltăm noi modele de afaceri şi lanţuri de valoare care încep înaintea fermei şi merg "dincolo de furculiţă".

Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a subliniat, la Bucureşti, importanţa bioeconomiei drept catalizator în agricultură din punctul de vedere al obiectivelor de mediu şi al creării de noi locuri de muncă. Acesta susţine că în noua Politică Agricolă Comună (PAC) vor exista mai mulţi bani pentru fermierii mici şi medii din ţările Uniunii Europene, iar prin adoptarea unei strategii în domeniul bioeconomiei se vor putea crea în următorii 10-12 ani în jur de un milion de noi locuri de muncă în UE.

Conferinţa a concluzionat că bioeconomia va juca un rol esenţial nu numai în ceea ce priveşte creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, dar şi crearea de noi oportunităţi importante pentru dezvoltarea rurală în Europa. Toate ţările UE ar trebui încurajate şi sprijinite să facă paşii necesari pentru strategiile de bioeconomie.

Cercetarea şi bioeconomia reprezintă o oportunitate şi pentru România în vederea relansării zonei rurale.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Diaspora greacă şi Secretariatul General al Grecilor de peste Hotare"

Vă transmit mesajul doamnei Papadatou Evanthia, Directorul pentru Europa al Secretariatului General pentru Grecii din Străinătate, Ministerul de Externe al Republicii Elene, cu ocazia vizitei de lucru în România.

"În lunga sa istorie, Grecia s-a confruntat cu valuri mari de emigraţie, care au creat în acelaşi timp structuri extinse şi semnificative ale diasporei care le leagă de patria-mamă. Toate acestea au construit legături puternice şi au interacţionat semnificativ cu patria lor, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere cultural.

În prezent, peste 7.000.000 de persoane de origine greacă locuiesc în afara Greciei, în aproximativ 140 de ţări din întreaga lume. Pare aproape un paradox, dar nu există ţară din lume, în care să nu trăiască o populaţie activă greacă care lucrează şi contribuie la bunăstarea şi dezvoltarea ţării gazdă.

Cea mai mare densitate de populaţie elenă poate fi găsită în Statele Unite ale Americii (aproximativ 3.000.000), urmată de Europa (1.200.000), cea mai mare parte dintre aceasta fiind stabilită în Republica Federală Germania (450.000)

Guvernul elen elaborează o politică globală, integrată, care vizează satisfacerea nevoilor şi aspiraţiilor grecilor care trăiesc în străinătate, în conformitate cu provocările lumii noastre globalizate.

Secretariatul General al Grecilor de peste Hotare (GGAE), pendinte de Ministerul Afacerilor Externe Grec, constituie organizaţia statului grec care implementează politicile corespunzătoare şi ţine evidenţa a aproximativ 3.000 de organizaţii de diferite tipuri, inclusiv a asociaţiilor secundare şi terţiare care au fost create.

Principalele direcţii de acţiune sunt:

• Consolidarea identităţii culturale a grecilor care trăiesc în străinătate şi răspândirea culturii elene în ţările gazdă prin diverse activităţi şi evenimente culturale.
• Sprijinirea comunităţilor elene din străinătate, referitor la probleme culturale, activităţi economice, tineret, educaţie şi ştiinţă.
• Consolidarea relaţiei dintre Parlamentul grec şi grecii din străinătate cu ajutorul numeroşilor politicieni de origine greacă, aleşi în parlamentele şi municipalităţile ţărilor în care trăiesc. În acest fel se stabilesc relaţiile bilaterale de prietenie, colaborare şi înţelegere reciprocă.
• Consolidarea şi extinderea iniţiativelor culturale şi educaţionale ale grecilor din străinătate, cu accent pe sprijinirea învăţământului superior (Departamente de Studii Elene), a "Programului internaţional Philoxenia" pentru tinerii greci care trăiesc în străinătate, utilizarea noilor tehnologii (teleeducaţie), îmbogăţirea bibliotecilor din străinătate cu materiale educaţionale şi cărţi.
• Susţinerea financiară a activităţilor culturale, educaţionale etc. ale organizaţiilor greceşti din străinătate.

Acestea sunt sectoarele în care susţinem elenismul din întreaga lume în ultimii 35 de ani. Nu intervenim niciodată în organizarea sa proprie, în miile de organisme de toate felurile din întreaga lume, totuşi cooperând din punct de vedere al organizării în măsura posibilităţilor noastre, întotdeauna cu respect faţă de cultura, modul de viaţă şi cadrul juridic care reglementează ţara primitoare a diasporei noastre.

Organizăm programe de cunoaştere a patriei mamă, în special pentru grupuri de tineri şi studenţi, dar şi pentru cea de-a treia vârstă, şi am primit bucuroşi în Grecia peste 60.000 de persoane prin intermediul programelor specifice educaţionale cu durata de două săptămâni.

Sprijinim evenimentele şi acţiunile cu specific cultural, organizarea de activităţi de arte vizuale şi grafice, programe de învăţare a limbii elene, de educaţie teatrală şi muzică tradiţională. Elenismul doreşte, în special, să susţină programele de învăţare a dansurilor tradiţionale, dar şi festivalurile aferente, deoarece elenismul mondial îşi păstrează vie dragostea faţă de dansurile patriei mamă, în care au fost ascunse multe dintre simboluri şi memoria evenimentelor istorice, ca să nu mai menţionez şi comportamente de a trăi.

Sperăm că în viitorul apropiat vom putea să ne întâlnim cu diaspora altor popoare şi să implementăm politici comune. În plus, zona culturii, în care suntem în principal activi, este o zonă globală.

Am făcut deja paşi considerabili. Politicile privind diaspora au fost deja incluse în agenda reuniunilor de cooperare bilaterale şi trilaterale, pe care noi, reprezentând Grecia, le-am purtat pentru prima oară în ultimii trei ani cu Cipru, Israel şi Egipt. Cu accent pe activităţile culturale comune, pe activităţile de memorie istorică şi simbolism, în cooperare cu grupurile noastre de tineri din diaspora şi în implementarea activităţilor politice pe care aceleaşi grupuri de tineri le propune.

Facilităm cooperarea cu alte ţări în problemele diasporei, cum ar fi Liban, Armenia, Iordania şi Georgia, ţări cu o diasporă considerabilă, care au o prezenţă în ţara noastră, aşa cum şi noi o avem în ţara lor.

În aceste zile, din nou, trebuie să punem întrebarea care adesea pare să fie uitată: De ce ar trebui să ne ocupăm de diaspora? Ce va câştiga ţara? Răspunsul Greciei este destul de evident dacă luăm în considerare estimările relativ sigure că circa 7 milioane de greci trăiesc şi lucrează în prezent în afara frontierelor noastre naţionale, care s-au mutat recent sau au trăit şi au prosperat timp de generaţii în alte ţări. Dacă vom reuşi să consolidăm implicarea expatriaţilor noştri în viaţa economică şi culturală a Greciei şi dacă vom îmbunătăţi legătura dintre ei şi patria mamă, vom câştiga în mai multe moduri, inclusiv creştere economică, extindere a bazei noastre economice şi, prin extensie, a puterii noastre geopolitice.

Importanţa diasporei nu este ceva special pentru Grecia. Rolul instrumental pe care diaspora îl poate juca în afacerile economice, politice şi culturale ale patriei mamă este ceva, în prezent, recunoscut universal. În ultimii 20 de ani, în special, multe ţări şi guverne au fost active în consolidarea acestor legături benefice cu diaspora lor, chiar şi înfiinţarea unor ministere responsabile de acestea. Această creştere semnificativă a structurilor diasporei coincide cu epoca globalizării, sugerând cu tărie că globalizarea nu se află într-o relaţie cu sumă zero cu identităţile naţionale, ci într-o relaţie reciprocă de feedback, subliniind astfel semnificaţia reţelelor diasporei.

Activitatea economică absolut dezirabilă a diasporei nu poate fi însă realizată prin consideraţii strict economice şi fără lanţul complex de relaţii şi legături cu patria mamă, legături familiale, dar şi locale, religioase, culturale şi, bineînţeles, naţionale. Toate aceste legături ar trebui să fie cultivate cu grijă, şi, bineînţeles, rolul statului ar trebui să fie de susţinător la toate nivelurile. Avem deja exemple în care comunităţile greceşti din străinătate organizează cursuri de limba greacă pentru persoanele de origine greacă şi le aduc în Grecia pentru perioade scurte de timp pentru a învăţa limba greacă şi pentru a cunoaşte Grecia, inclusiv locurile speciale de origine a strămoşilor lor. Aceste eforturi lăudabile ale comunităţii greceşti, de a rămâne ataşate patriei lor, nu ar trebui să fie doar apreciate, ci şi întărite în orice mod posibil, fie material, instituţional sau simbolic.

Pentru a da un exemplu despre ceea ce se poate face în această direcţie, merită menţionată o politică specifică referitoare la diaspora greacă, care este deja în vigoare începând din anul 2017.

Este iniţiativa "Podurile cunoaşterii şi cooperării" (https://www.knowledgebridges.gr/). O politică care vizează resursele umane calificate care lucrează în străinătate, recunoscând că un număr semnificativ dintre cei care au părăsit ca parte a "exodului de creiere" vor rămâne în străinătate cel puţin o vreme. Această iniţiativă încearcă să creeze o comunitate online a tuturor oamenilor de ştiinţă greci, indiferent de ţara în care trăiesc, şi să le conecteze cu economia greacă în mod real şi fezabil. Această iniţiativă nu se limitează la cei care au părăsit ţara în ultimii ani ai crizei, se adresează în egală măsură generaţiilor mai vechi de emigranţi şi diasporei greceşti care trăieşte şi munceşte în străinătate, ca un sector suplimentar de consolidare a relaţiilor cu patria mamă. Crearea unor reţele internaţionale de expatriaţi, prin intermediul noilor tehnologii, oameni de afaceri şi cadre universitare, poate contribui decisiv la multe din aspectele economice, ale asocierii dintre grecii expatriaţi şi Grecia.

Să nu uităm, prin urmare, rolul istoric important pe care diaspora l-a jucat, şi nu doar cea greacă, făcându-l un avantaj comparativ avantajos pentru ţările care o au şi îi exploatează potenţialul - dar şi o rană sângerândă dacă nu este folosit. Prin urmare, suntem obligaţi să reintegrăm şi să implicăm diaspora în viaţa economică, politică, culturală şi socială a ţării, ceea ce atât pentru ţară şi pentru diaspora nu ar fi decât un beneficiu".

Domnul Neculai Iftimie:

"Resursele de apă ale României"

Resursele de apă ale României însumează teoretic circa 135 milioane metri cubi, din care putem folosi o treime. Resursele de apă depind în mare măsură de râurile care izvorăsc din alte ţări, ceea ce ar trebui să ne determine să păstrăm apele curate şi să ne îngrijim de managementul bazinelor hidrografice.

Apa este un element esenţial pentru viaţă şi pentru procesele naturale. La nivel global apa reprezintă o resursă limitată, fapt ce impune abordarea problemelor legate de aceasta, astfel încât să se asigure resursele de apă pentru generaţiile viitoare.

Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă - râuri, lacuri, fluviul Dunărea (≈90%) şi ape subterane (≈10%).

Totalul cursurilor de apă sunt surse de apă care sunt utile sau ar putea fi folositoare pentru om.

Utilizarea apei se face în domeniile agricole, industriale, uz casnic, agrement şi activităţi de mediu. Practic, toate aceste utilizări umane necesită apă proaspătă.

97% din apa de pe Pământ este apă sărată şi doar 3% este apă dulce, din care puţin peste 2/3 este îngheţată în gheţării şi calotele de gheaţă.

Restul de apă dulce care nu este îngheţată este, în principal, găsită în apele subterane, cu doar o mică prezenţă deasupra solului sau în aer.

Apa acoperă 71% din suprafaţa Pământului.

Pe măsura creşterii populaţiei umane de-a lungul timpului şi a folosirii intensive şi extensive a resurselor de apă, problema apei utilizabile a devenit o problemă vitală a omenirii.

Sursele majore de poluare permanentă a apelor de suprafaţă sunt reprezentate de activităţile industriale, activităţile agrozootehnice, precum şi depozitele de deşeuri menajere şi industriale neautorizate şi necorespunzător amenajate.

Cu toţii avem nevoie de apă pentru a supravieţui, dar fără râuri sănătoase, lacuri şi zone umede nu există apă.

Fenomenul poluării a căpătat în ultima perioadă proporţii îngrijorătoare. Poluarea apelor curgătoare este de obicei invizibilă deoarece agenţii poluanţi se dizolvă în apă. Prevenirea poluării apelor este desigur mai simplă decât tratamentul. Unde prevenţia nu are succes trebuie luate măsuri administrative, măsuri legislative.

Ştim cu toţii cum arată un râu, un baraj sau un lac de acumulare poluat (de exemplu - Barajul Bicaz): ambalaje de sticle de plastic plutesc în derivă, constituind adevărate insule de deşeuri, cu miros urât şi apă tulbure, unde cu timpul peştii şi vegetaţia dispar.

În aceste condiţii, nu ar trebui ca luciul de apă şi talazurile aferente să fie administrate de consiliile locale?

În aceste condiţii comunităţile locale vor primi şi unele facilităţi.

Consider că nu este încă târziu!

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva relelor tratamente aplicate bătrânilor, pe care o vom celebra sâmbătă, 15 iunie, să nu uităm de vârstnicii noştri, acordându-le o atenţie sporită prin extinderea politicilor ce vin în sprijinul nevoilor lor pentru o îmbătrânire sănătoasă şi pentru evitarea oricărui tip de tratament generator de vulnerabilităţi la această categorie socială"

Vârstnicii, definiţi drept acele persoane cu vârsta de peste 65 de ani, sunt din ce în ce mai numeroşi la nivel mondial, în 2017, aproape o cincime (19%) din populaţia UE avea vârsta de 65 ani sau mai mult. În România, ponderea persoanelor cu vârstă peste 65 de ani a crescut, din 2007 până în 2017, cu 3,1%. Toate aceste cifre nu fac altceva decât să arate o îmbătrânire accelerată a populaţiei europene, la care se adaugă o scădere a natalităţii şi o creştere substanţială a speranţei de viaţă, odată cu avansarea medicinei şi modernizarea tratamentelor din domeniu.

Numărul persoanelor pensionate este din ce în ce mai mare, iar problematica asociată îngrijirii acestora va fi din ce în ce mai importantă. Încă din anul 2002 se acorda din ce în ce mai multă atenţie, la nivel mondial, necesităţii adoptării unui Plan Internaţional de Acţiune Împotriva Îmbătrânirii, care a fost semnat la Madrid, în aprilie 2002, de către statele membre ale Uniunii Europene. Acesta avea rolul unui angajament comun care să aducă în spaţiul public un discurs şi acţiuni de susţinere a îmbătrânirii active, de acordare a unei atenţii speciale acestei categorii sociale, prin crearea de politici care să vină în sprijinul nevoilor vârstnicilor.

În contextul creşterii numărului de vârstnici la nivel mondial, dar şi al fenomenului violenţei asupra acestei categorii sociale, Organizaţia Naţiunilor Unite a stabilit, începând cu anul 2006, ca ziua de 15 iunie să fie proclamată Ziua mondială de luptă împotriva relelor tratamente aplicate bătrânilor. Se atrăgea deja atenţia asupra persoanelor vârstnice şi asupra abuzurilor suferite de acestea, ce se ridică, conform statisticilor Organizaţiei Mondiale de Sănătate, la 5%.

Respectul de care trebuie să se bucure persoanele din această categorie socială trebuie să fie parte din orice societate civilizată care îşi recunoaşte şi protejează valorile, dar, înainte de toate, parte integrantă a drepturilor fundamentale. Este de la sine înţeles că de vreme ce populaţia globului se bucură de o îmbătrânire ca fenomen general, trebuie luate din ce în ce mai multe măsuri pentru ca această categorie socială, din care fac parte bunicii noştri, să fie protejată, să se bucure de o îmbătrânire sănătoasă, de sprijin în mobilitate, de menţinerea unor relaţii sociale şi de bunăstare. Măsurile de combatere a abuzurilor împotriva vârstnicilor sunt absolut necesare având în vedere vulnerabilitatea dată de vârstă, dar şi fragilitatea acestora per ansamblu.

Atenţia pe care trebuie să o acordăm bătrânilor ţine, înainte de toate, de civilizaţie, respect şi valori. Mediile fizice şi sociale în care trăim trebuie să fie caracterizate de o armonizare a generaţiilor şi de crearea unor condiţii favorabile susţinerii vârstnicilor prin sănătate, îngrijire pe termen lung, transport, protecţie socială, informare şi comunicare, prezenţă în societatea civilă, familie. Atitudinea faţă de îmbătrânire şi de bătrâneţe, a percepţiei bătrânilor în societate este esenţială pentru evitarea abuzurilor. Perspectiva inutilităţii acestora odată cu retragerea lor de pe piaţa muncii este una denigrantă, dacă luăm în considerare că fiecare dintre noi va ajunge la îmbătrânire. Populaţia trebuie sensibilizată la nevoile bătrânilor, prin acţiuni de reintegrare a acestora după pensionare şi implicare în acţiuni adaptate vârstei şi capacităţii funcţionale individuale. Trebuie evitată orice formă de prejudecată atunci când îi privim pe vârstnici sau interacţionăm cu ei, întrucât, înainte de toate, ei sunt cei care au clădit la societatea pe care noi o avem astăzi, iar remarcabila lor experienţă nu este neglijabilă, ci mai degrabă valorificată prin prezenţa lor activă în societatea civilă.

Aşadar, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva relelor tratamente aplicate bătrânilor, pe care o vom celebra sâmbătă, 15 iunie, să acordăm o atenţie sporită persoanelor vârstnice, să ne implicăm mai activ în reintegrarea lor socială, pentru că aşa cum spune un proverb vechi românesc "cine nu are un bătrân, să-şi cumpere".

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"«Bunicii comunităţii» - o linie de finanţare în care Guvernul PSD a investit multă încredere"

În luna iulie a anului trecut, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman (POCU), din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, a lansat apelul "Bunicii comunităţii - Servicii sociale şi socio-medicale pentru persoane vârstnice". Acest ghid finanţează proiecte care vizează sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii/accesului la servicii integrate în concordanţă cu nevoile specifice ale persoanelor vârstnice, inclusiv prin utilizarea de soluţii inovatoare în furnizarea serviciilor de bază.

Alocarea bugetară pentru acest apel, prin POCU, este de 15.000.000 euro, din care 14.400.000 euro reprezintă alocarea aferentă regiunilor mai puţin dezvoltate, iar 600.000 euro reprezintă alocarea aferentă regiunii dezvoltate Bucureşti-Ilfov.

"Bunicii comunităţii" este o linie de finanţare în care Guvernul PSD a investit multă încredere. Persoanele vârstnice sunt cele mai vulnerabile, iar rolul politicilor publice este de a veni în sprijinul lor direct. Fie că vorbim de pensii mai mari, de acces la medicamente, de servicii sociale, toate fac parte din pachetul necesar unei vieţi decente pentru seniorii noştri.

La sfârşitul lunii mai a acestui an, au fost semnate 3 contracte de finanţare, în cadrul apelului "Bunicii comunităţii", de reprezentanţii OIR POSDRU VEST din Timişoara. Proiectele vor finanţa îngrijirea a peste 500 de persoane vârstnice şi vor sprijini alte aproximativ 100 de seniori să depăşească situaţii de vulnerabilitate.

Contractele prevăd servicii socio-medicale pentru 180 bătrânii din Bihor; servicii integrate pentru vârstnicii din comuna Pestişani, Gorj; sprijin pentru seniorii din Timişoara.

Practic, vorbim despre servicii sociale integrate de tip cantină socială, prin extinderea componentei de transport hrană la domiciliu pentru persoanele vârstnice cu deficienţe locomotorii; centre de zi de socializare şi petrecere a timpului liber, de tip club; centru de asistenţă şi recuperare; serviciu social integrat de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.

O viaţă decentă pentru părinţii şi bunicii noştri este o responsabilitate pe care trebuie să ne-o asumăm cu toţii, este un recurs la normalitate pe care suntem datori să îl onorăm cum putem mai bine.

Domnul Ioan Balan:

"Nici soarele nu mai răsare dacă PSD pleacă de la guvernare?"

Cine crede că PSD a fost aruncat definitiv în istorie, îşi face mari iluzii! În 26 mai, PSD a fost grav rănit, nu şi înfrânt! Acum doar îşi tratează rănile şi se gândeşte cum să fie şi mai toxic pentru ţară decât a fost în ultimii 30 de ani. Trebuie să privim realitatea în faţă şi să vedem cum PSD, chiar şi după ce a fost bătut crunt în alegeri, continuă să conducă Parlamentul, conduce Guvernul, conduce toată administraţia centrală şi instituţii autonome, conduce mai mult de jumătate din acea parte ineficientă şi subdezvoltată a administraţiei locale. Aşadar, 26 mai a fost o victorie de etapă, pentru că PSD a reuşit să acapareze tot statul român, de sus şi până jos, prin politizarea tuturor funcţiilor din statul român. Chiar dacă PNL a reuşit o victorie istorică la alegerile europarlamentare şi la Referendumul iniţiat de Preşedinte, PSD continuă să fie partidul-stat, pe care-l găsiţi în tot şi în toate! Ca să scăpăm de PSD, va trebui să repetăm votul din 26 mai şi la alegerile prezidenţiale din acest an şi la cele locale din vara viitoare, dar şi la cele parlamentare de peste un an şi jumătate. Abia atunci vom putea respira uşuraţi că am scăpat ţara de această povară toxică.

Ironizam în titlul declaraţiei mele faptul că nici soarele nu mai răsare dacă PSD va fi dat jos de la guvernare, bazându-mă pe şantajul ordinar, de manieră interlopă, pe care liderii acestui partid toxic îl proferează constant la adresa cetăţenilor români, care au dat o lecţie usturătoare celor din PSD.

"Medicii să dea banii înapoi!", spunea un PSD-ist de marcă, şi îi invita pe puţinii medici care au mai rămas în ţară să plece şi ei peste hotare, doar pentru că PSD-ul nu mai este acceptat de români.

"Fermierii să dea subvenţia înapoi!" este un alt şantaj mizerabil venit tot din partea PSD-iştilor nervoşi pentru că oamenii s-au săturat de ei. "Pensionarii nu îşi vor mai primi majorările de pensii la care au dreptul!", pentru că aceştia nu au mai acceptat să fie umiliţi cu creşteri ale pensiilor, mai mici decât creşterea preţurilor.

Românii nu mai au niciun dubiu în legătură cu faptul că România a stat atâta vreme pe loc din cauză că a fost condusă mai bine de 22 de ani de PSD. Cu PSD la guvernare, ţara noastră a pierdut şansa de a se dezvolta în perioade de creştere economică şi a ratat oportunitatea modernizării drumurilor, reţelelor de utilităţi, a şcolilor şi spitalelor cu ajutorul fondurilor europene. Destinul a făcut ca acest partid, moştenitor până în măduva oaselor a metehnelor din vechiul regim, să guverneze numai în perioade de creştere economică, pe care le-au compromis şi au lăsat în urma lor o ţară şi mai săracă şi mai îndatorată.

Nimeni nu şi-a imaginat că, după ultimii 7 ani de guvernare PSD-istă, o să vedem cum ţări mai slab dezvoltate decât România, cum ar fi de pildă Bulgaria şi Serbia, ne-au depăşit aproape la toate capitolele. Serbia a construit autostrăzi, deşi nu are încă dreptul de a folosi bani gratuiţi de la UE. Bulgaria nu mai este săracul Europei, pentru că în spatele său se află România, cu două regiuni cele mai sărace din Uniunea Europeană, adică Moldova de nord şi Oltenia.

Cine oare poate să mai aibă încredere în PSD, această gaşcă de incompetenţi, uniţi doar de interese pentru bunăstarea lor personală, atâta vreme cât nu dau jos din braţe politica minciunii. Se laudă că "au scos ţara din noroaie" şi populaţia din sărăcie, în vreme ce România continuă să fie ţara cu cei mai puţini km. de autostradă, cu cele mai multe drumuri de pământ şi cu cei mai mulţi cetăţeni săraci sau care se află în risc de sărăcie. Aşadar, dacă vrem să scăpăm de această năpastă, va trebui să ne mobilizăm, şi la următoarele 3 rânduri de alegeri să trimitem PSD definitiv în istoria neagră a ţării.

Domnul Ion Spânu:

"Moţiunea de cenzură, o necesitate!"

O moţiune de cenzură asupra actualului Guvern se impune nu numai din cauza rezultatelor alegerile europarlamentare, ci mai ales din cauza nenumăratelor erori făcute de cabinetul Dăncilă de la preluarea mandatului. De la modul de comunicare şi până la abordarea serioasa a principalelor teme cu influenţă masivă asupra întregii societăţi româneşti, Guvernul a demonstrat cu o constanţă demnă de invidiat că este din ce în ce mai incapabil să conducă această ţară.

În 2016, actuala coaliţie guvernamentală a primit, cu un imens suport popular, un mandat pentru a guverna România. Treptat, importanţa şi greutatea acestui mandat au fost transpuse într-o agendă proprie, aceea de a rezolva problemele, fie judiciare, fie economice, ale unui grup restrâns din cadrul celor două partide din coaliţie. Mandatul din 2016 a mai însemnat şi faptul că votanţii se aşteptau la respectarea principiilor de guvernare şi la transparenţa în actul de guvernare. Oamenii şi-au pus toată încrederea într-un program de guvernare bine pus la punct şi au primit în schimb o luptă continuă asupra sistemului legislativ, precum şi o serie de măsuri economice aiuritoare, luate azi pentru a fi modificate mâine.

Principalul partid de guvernământ a pierdut categoric alegerile europarlamentare. O analiză pe această temă asupra celuilalt partid din coaliţie este inutilă, dacă nu hilară. Un milion de voturi au dispărut din vistieria Partidului Social Democrat. Totuşi, să nu confundăm alegerile europarlamentare cu cele parlamentare. Legitimitatea unui partid este dată de voturile cetăţenilor la alegerile parlamentare. Un milion de voturi lipsă, dintre care mai mult de jumătate au fost luate de PRO România, principala alternativă pe palierul politic de centru-stânga, reprezintă cu siguranţă o palmă usturătoare de partea populaţiei şi, în acelaşi timp, un vot de blam asupra direcţiei impusă de la centru.

Şi pentru că tot am amintit de direcţia impusă de conducerea partidului, nu pot să nu remarc faptul că atât pe durata campaniei pentru alegerile europarlamentare, cât şi pe cea premergătoare acesteia, tema centrală propusă votanţilor a fost una profund antieuropeană. De la fostul preşedinte al partidului, la cel al şefului Guvernului a fost transmis acelaşi mesaj de o virulentă retorică anti-UE şi cu accente naţionaliste fără susţinere reală. Şi asta în ciuda tuturor sondajelor care indicau o creştere destul de importantă a încrederii populaţiei în drumul european al României, o mai mare încredere în Uniunea Europeană

Alegerile, oricare ar fi ele, sunt organizate de partidul sau coaliţia aflată la guvernare. Acestea sunt organizate pentru toţi cetăţenii României, fie cei aflaţi in ţară, fie cei din diaspora. Este ştiut faptul că cei din diaspora votează anti-PSD, în marea lor majoritate. În 26 mai, anti-PSD a însemnat şi Pro România, astfel încât împiedicarea acţiunii de exercitare a votului cetăţenilor din diaspora, dincolo de componenta anticonstituţională, a influenţat şi rezultatul partidului din care fac parte.

Având în vedere toate aceste lucruri, moţiunea de cenzură asupra coaliţiei aflată la guvernare devine, astfel, mai mult o necesitate, decât o urmare firească a rezultatului alegerilor. Populaţia a dat un semnal important, acela că se merge într-o direcţie greşită, semnal de care orice politician serios trebuie să ţină seama.

Doamna Ionela Viorela Dobrică:

"Agricultura din România prosperă, iar judeţul Buzău ocupă un loc fruntaş"

Agricultura este una dintre ramurile economice cu cel mai mare potenţial de creştere. În 2018, aceasta a avut o pondere de 4,4% din PIB, înregistrând totodată o creştere de 9,9% a volumului de activitate.

Avansul înregistrat în sectorul agriculturii se datorează măsurilor pozitive adoptate la nivelul Guvernului, astfel încât micii şi marii fermieri au fost impulsionaţi să-şi dezvolte afacerile, în acelaşi timp, tinerii fiind încurajaţi să se orienteze spre locuri de muncă din domeniu.

Unul dintre secretele dezvoltării agriculturii este reprezentat de o performanţă fără precedent în atragerea de fonduri europene. În doar doi ani de zile, în intervalul 2017-2019, România a atras de două ori mai mulţi bani europeni decât în primii 9 ani de la aderare, adică 7.5 miliarde de euro.

Pe de-o parte, aceşti bani s-au dus către dezvoltarea infrastructurii. Au fost reabilitate sistemele de irigaţii, au fost modernizate drumurile comunale şi forestiere, a fost dezvoltat sistemul de canalizare şi reţeaua de alimentare cu apă.

Pe de altă parte, fondurile europene au fost folosite în programe de susţinere şi încurajare a fermierilor. Numai prin PNDR au fost înfiinţate 10.000 de mici ferme de familie, au fost construite 238 de unităţi de procesare a produselor agricole şi pomicole şi au fost create aproape 7.300 de noi locuri de muncă.

Mă bucură să văd că judeţul Buzău este extrem de activ în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii. Spre exemplu, unul dintre programele derulate de Direcţia Generală pentru Agricultură Buzău este cel pentru susţinerea producţiei de usturoi, iar judeţul nostru este primul din România, cu cei 48 de solicitanţi care adună nu mai puţin de 93,89 ha. Pentru fiecare hectar, solicitanţii vor primi contravaloarea în lei a sumei de 3.000 euro.

Un alt program la care buzoienii aplică cu succes este cel de sprijin pentru tomatele cultivate în sere sau solarii. În acest an, primii 30 de producători agricoli au beneficiat deja de ajutorul de minimis, în total fiind virată o sumă de 90.000 euro.

Infrastructura rurală se dezvoltă şi la fel o fac şi micile afaceri din domeniu. Însă ştim că ţara noastră se confruntă cu o criză a forţei de muncă şi, pentru ca afacerile agricole să poată prospera la potenţial maxim, era nevoie ca tinerii să fie atraşi spre ocupare în această zonă. Aşa au apărut programele de încurajare a angajării tinerilor în domeniu.

Amintesc aici Programul pentru stimularea angajării tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară, ce se derulează în intervalul 2018-2020. Prin acest instrument, angajatorii sunt încurajaţi prin susţinere financiară să angajeze tineri bine pregătiţi.

Fără doar şi poate, agricultura românească are potenţialul de a creşte exponenţial de la un an la altul. Pământ fertil avem, la fel cum avem şi oameni dornici să depună o muncă asiduă, din dragoste pentru munca lor, pentru tradiţii şi pentru produsele finite de calitate superioară care ies din mâinile lor.

Tot ce lipsea era o autoritate centrală competentă, care să cunoască realitatea din teren şi să ştie care sunt instrumentele optime pentru încurajarea dezvoltării sectorului. Şi, de mai bine de doi ani de zile, românii beneficiază de o asemenea autoritate. Atât Ministerul Agriculturii, cât şi Ministerul Fondurilor Europene au realizat performanţe remarcabile, care se observă atât în datele statistice, dar, şi mai important, se observă în calitatea vieţii oamenilor şi a afacerilor pe care le dezvoltă.

Doamna Luminiţa-Maria Jivan:

"Noua modificare privind alegerea preşedinţilor de consilii judeţene"

Declaraţia mea de astăzi are ca obiect noua modificare administrativă privind alegerea preşedinţilor de consilii judeţene. În spaţiul public şi pe toate canalele de mass-media au apărut o varietate de opinii şi ies la rampă o multitudine de voci împotriva Partidului Social Democrat în ceea ce priveşte această Ordonanţă de urgenţă a Guvernului. Pe această cale aş dori să punctez anumite detalii legate de această modificare şi să aduc la cunoştinţă publică toate repercusiunile acestei schimbări.

Este unanim cunoscut faptul că, până acum, preşedinţii de consilii judeţene erau numiţi de către consilierii judeţeni în urma negocierilor dintre partide. Astfel, această O.U.G. vine tocmai în modificarea aspectului de negociere, astfel că alegătorii vor avea de fapt ultimul cuvânt. Este normal şi firesc că poporul să-şi exercite dreptul la vot şi să aibă un rol decisiv în ceea ce priveşte alegerea reprezentanţilor la nivel local.

Revenirea la votul uninominal va creşte legitimitatea, reprezentativitatea şi stabilitatea preşedinţilor consiliilor judeţene, iar această modalitate de vot asigură responsabilitatea în faţa celor care îl aleg pe preşedintele consiliului judeţean.

Tendinţa de a caracteriza această ordonanţă drept iresponsabilă este lipsită de fundament. Nu este posibil să existe critici atunci când cetăţenilor le sunt oferite mai multe pârghii de a contribui decisiv în privinţa reprezentanţilor lor. Poziţia actuală a mai multor persoane care sunt împotriva acestei modificări întră în contradicţie flagrantă cu referendumul recent, în care oamenii erau încurajaţi să iasă la vot, fiindu-le spus că ei sunt cei care trebuie să aibă ultimul cuvânt. Aş vrea să reiterez faptul că, într-adevăr, cetăţenii trebuie să aibă ultimul cuvânt în astfel de situaţii, dar şi alegerea preşedintelui de consiliu judeţean trebuie să între în atribuţiile cetăţenilor pentru a avea pe de-a dreptul ultimul cuvânt! Mai mult decât atât, argumentul că preşedintele de consiliu judeţean nu ar fi menţionat în dispoziţiile Constituţiei este irelevantă, pentru că nimic din Legea fundamentală nu interzice organizarea de alegeri pentru această poziţie de autoritate în administraţia locală. Dimpotrivă, potrivit art. 122. alin. 2 din Constituţie, "Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii", ceea ce înseamnă că reglementarea în acest domeniu este lăsată la aprecierea legiuitorului.

Obiecţia conform căreia PSD schimbă regulile în timpul jocului este, din nou, nefundamentată.

Această modificare a fost adoptată în regim de urgenţă tocmai pentru a veni în întâmpinarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, ca orice modificare în materie electorală să fie făcută cu cel puţin 12 luni înainte de următoarele alegeri. Astfel, partidele şi potenţialii candidaţi vor avea timp suficient pentru a se pregăti până la alegerile locale de anul viitor.

Partidul Social Democrat consideră că preşedintele consiliului judeţean nu trebuie să facă sub nicio formă obiectul negocierilor între partide. Votul cetăţenilor trebuie să fie exercitat până la capăt şi voinţa lor trebuie materializată. Prin reintroducerea votului uninominal puterea va fi dată în mâinile oamenilor, şi nu a partidelor. Deci criticile aduse acestei reglementări contravin voinţei suverane a poporului!

Partidul Social Democrat a dovedit de fiecare dată, mai ales din 2016 până acum, că vine în sprijinul cetăţenilor şi că bunăstarea lor este obiectivul suprem. Prin această declaraţie am vrut să aduc la lumină principalele considerente ale acestei modificări şi să atrag atenţia asupra faptului că opoziţia încearcă din răsputeri să împiedice măsurile guvernării, chiar şi cu riscul de a pune piedici unor măsuri evident benefice pentru cetăţeni şi care au primit aprobare chiar şi de la preşedinţii lor de consilii judeţene.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

"Diagnoza sistemului de învăţământ - dezechilibre critice la care guvernanţii refuză să răspundă"

Comisia Europeană a dat publicităţii un document de recomandare venit dinspre Consiliul privind Programul naţional de reformă al României pentru 2019, în care sunt enumerate notele negative care persistă în sistemul nostru de învăţământ. Sunt luate în considerare şi enumerate unele dintre cele mai grave fracturi din sistemul nostru de învăţământ, care se văd foarte bine de la Bruxelles, despre care doar guvernanţii de astăzi îşi pot imagina că sunt invizibile. Este vorba despre următoarele categorii de deficienţe:

• sistemul educaţional este insuficient adaptat nevoilor acelor copii care aparţin grupelor de risc;
• sistemul educaţional este, de asemenea, slab adaptat nevoilor pieţei muncii;
• se menţine o rată deosebit de mare a supraaglomerării şcolilor (58% din şcoli sunt supraaglomerate şi 10% aglomerate);
• se menţine o rată mare a abandonului şcolar timpuriu, mai ales prin slaba adresare a nevoilor copiilor vulnerabili social.

Sunt concluzii ce privesc sistemul nostru de învăţământ, care au mai fost formulate în trecut, însă raportul publicat astăzi de comisie face precizări punctuale şi indică liniile de fractură ce sunt atât de vizibile în educaţia din România.

Rămânerea cheltuielilor pentru educaţie la acelaşi nivel, printre cele mai mici din UE, este una dintre cauzele profunde ale menţinerii ratei mari de abandon şcolar timpuriu, dar şi pentru slabele rezultate în crearea de oportunităţi egale şi prevenirea inegalităţii, mai târziu în viaţă, pentru tinerii din România.

Nu este mai puţin importantă sublinierea faptului că dobândirea calificărilor digitale întâmpină şi ea probleme mari, iar această tendinţă se manifestă şi din cauza incapacităţii profesorilor de a folosi o abordare centrată pe învăţare. De aici şi până la accentuarea diferenţelor dintre rural şi urban, în cazul grupurilor de persoane vulnerabile, cum ar fi cei din comunităţile rome, care au acces limitat la educaţie incluzivă şi de calitate, nu mai este decât un pas.

Recomandările Comisiei Europene pot deveni un îndreptar bine sistematizat al priorităţilor sistemului nostru de învăţământ, cu condiţia să existe o minimă voinţă politică în Guvernul de la Bucureşti pentru a avansa politici publice orientate de aceste priorităţi:

• Îmbunătăţirea calităţii şi incluzivităţii educaţiei, în special pentru copiii romi şi alte grupuri dezavantajate;
• Îmbunătăţirea nivelului de calificare, inclusiv în domeniul digital, mai ales prin impunerea unui grad mai mare de relevanţă a învăţământul vocaţional şi a învăţământul universitar pe piaţa muncii;
• Creşterea în calitate a sistemului de ajutoare sociale, precum este şi cel al salariului minim pe economie, care are nevoie de setarea unei grile de criterii obiective de acordare;
• Îmbunătăţirea accesului la sistemul de sănătate.

Puţin probabil să urmeze reacţii din partea decidenţilor executivi ai Guvernului PSD-ALDE, în sensul recunoaşterii acestor priorităţi. Vor căuta, ca de obicei, să găsească justificări. În schimb, în calitate de responsabili ai opoziţiei pentru domeniul educaţiei, sunt convins că vom avea şi concentrarea necesară, dar şi soluţiile practice pentru cât mai multe dintre priorităţile enumerate în raportul publicat azi. Iar o preluare a guvernării, prin trecerea unei moţiuni de cenzură, poate fi cea mai apropiată etapă politică prin care va fi instalat un nou Guvern, decis, de această dată, să impună aceste priorităţi pe agenda guvernamentală.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

"Partidul Mişcarea Populară solicită intervenţia preşedintelui României în conflictul Cimitirului Internaţional din Valea Uzului"

UDMR şi-a atins obiectivul comandat de Budapesta, cu privire la Cimitirul internaţional al eroilor din Valea Uzului! A mobilizat circa o mie de cetăţeni maghiari, unii fiind aduşi cu autocare şi microbuze din Ungaria, pentru a bloca accesul românilor care au dorit să-şi comemoreze eroii din respectivul cimitir, cu ocazia Praznicului Înălţării Domnului. Reprezentanţii UDMR au instigat şi au provocat în mod deliberat, au premeditat un conflict interetnic neavenit.

Liderii politici ai maghiarimii au nevoie să stimuleze o astfel de atmosferă otrăvitoare a relaţiilor dintre români şi maghiari, pentru că politic nu mai au credibilitate în rândul unei semnificative părţi din comunitatea maghiară, iar din punct de vedere electoral, rezultatele alegerilor europarlamentare au demonstrat că UDMR se află în cădere liberă. Pe de altă parte, UDMR-iştii alimentează conflictualitatea interetnică şi se victimizează pentru a-şi justifica existenţa politică, pretinzând că este nevoie de autonomie teritorială pe criterii etnice, întrucât maghiarii sunt oprimaţi, li se încalcă drepturile identitare, susţinând totodată că statul român face eforturi pentru a-i asimila.

Evident, ei ştiu că atunci când "semeni vânt, culegi furtună", dar tocmai asta urmăresc pentru a pretinde, în schimb, intervenţie şi protecţie la nivelul Uniunii Europene, precum şi un regim special, menit să favorizeze şi să forţeze realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, adică aşa-zisul "Ţinut Secuiesc"...

Partidul Mişcarea Populară solicită preşedintelui României, Klaus Iohannis, să îşi asume urgent poziţia sa constituţională de mediator între puterile statului, întrucât Guvernul se află în vrie şi depinde de voturile UDMR, fiind fatalmente depăşit de gravitatea situaţiei. Cu atât mai mult, considerăm că reprezintă o problemă de securitate naţională, şi una chiar foarte gravă, implicarea Ungariei în acest conflict, demonstrată prin prezenţa cu câteva zile înainte a vicepremierului Ungariei, Semjen Zsolt, care a sosit în România şi a venit cu o misiune specială privitoare la Cimitirul Internaţional al Eroilor din Valea Uzului, unde, de altfel, a şi adăstat semnificativ.

Mergeţi la faţa locului, ca şef al statului, şi invitaţi la dialog reprezentanţii autorităţilor locale, precum şi toate părţile responsabile sau implicate în acest periculos conflict. Detensionaţi situaţia până când lucrurile nu escaladează fatalist şi aduceţi pacea interetnică necesară în chiar inima României!

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Ne-am obişnuit să spunem că tinerii şi copiii sunt viitorul, că ei sunt generaţiile care vor ajuta la dezvoltarea acestei ţări. Dar undeva în viitor, nu în prezent. În prezent, agenda publică este aglomerată de subiecte pentru "oameni mari". Şi totuşi, ne aşteptăm ca undeva, în viitor, aceşti copii şi tineri să preia frâiele şi să ne ofere chiar şi nouă o viaţă mai bună.

Sunt peste 52 000 de copii în sistemul de protecţie. Adesea m-am întrebat cum rămâne cu viitorul lor? Şi, mai ales, ce facem noi, în prezent, pentru copilăria lor?

Principalele tipuri de servicii pe care statul le oferă în momentul de faţă sunt serviciile de tip familial - 35.687 de beneficiari, şi serviciile de tip rezidenţial - 17.096 beneficiari în 2018. Dintre acestea, cele care au un impact negativ semnificativ asupra evoluţiei copiilor sunt centrele de plasament clasice şi cele modulate - corespondente centrelor rezidenţiale, în care sunt găzduiţi chiar şi 100 de copii în acelaşi timp. În condiţiile actuale, cu un număr limitat de angajaţi care să poată să le ofere grija şi iubirea de care au nevoie şi cu o perioadă medie de 7,5 ani petrecuţi în sistem, copiii întâmpină adesea probleme de dezvoltare locomotorie şi cognitivă, care îi pot afecta pe tot parcursul vieţii.

Înscrierea în serviciile de protecţie trebuie să fie o perioadă tranzitorie pentru copii, nu un mod de viaţă. Soluţiile pentru a le oferi acestor copii o familie sunt la fel de diferite ca şi poveştile lor. Nu toţi copiii din sistem trebuie adoptaţi, dar toţi cei care pot fi adoptaţi trebuie să aibă această şansă. Conform ultimelor date ale ANPDCA, în momentul de faţă nu există o relaţie de 1:1 între copiii care pot fi adoptaţi şi adoptatori.

Toate aceste cifre înseamnă vieţile unor copii care au dreptul, la fel ca oricare alt copil din România, să fie iubiţi şi îngrijiţi de o familie care să le ofere cadrul potrivit pentru a creşte şi a se dezvolta. Iar acum, mai mult decât oricând, avem puterea de a face ceva concret pentru viitorul acestor copii.

Urmează să supunem votului proiectul de modificare a Legii adopţiilor, un proiect iniţiat de Guvernul României la care eu, împreună cu colega noastră Roxana Mînzatu am depus o serie de amendamente la care am lucrat în ultimul an. Am reuşit să aducem la aceeaşi masă autorităţi, reprezentanţi ai societăţii civile şi alte persoane implicate, astfel încât să găsim cele mai bune soluţii, atât pentru copiii din sistem, cât şi pentru părinţii care aşteaptă să adopte. De aceea vă invit, dragi colege şi dragi colegi, să vă aplecaţi atenţia asupra acestui proiect şi să îi acordaţi importanţa pe care o merită.

Am încredere că putem schimba viaţa acestor copii. Dar pentru a face acest lucru şi pentru a nu mai avea generaţii de sacrificiu, este necesar să privim cu sinceritate toate soluţiile pe care le avem la îndemână, astfel încât să vedem ce putem păstra şi ce putem îmbunătăţi.

Domnul Nicolae Neagu:

"Guvernarea PSD-ALDE, o guvernare a deficitelor!"

După 3 ani de guvernare PSD-ALDE şi 3 guverne susţinute de majoritatea PSD-ALDE, România consemnează un istoric bilanţ negativ, fiind campioana detaşată a deficitelor chiar în momentul în care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene!

Deficitul de democraţie consemnat recent prin modul de organizare a alegerilor din 26 mai 2019, când mii de români din diaspora nu au putut vota - se adaugă ca şi "cireaşă de pe tort" deficitelor macroeconomice: deficitului bugetar, comercial şi de cont curent, care generează deficitul actual de investiţii publice majore: deficitul de spitale, şcoli, autostrăzi.

Creşterea economică nu se regăseşte nici în sustenabilitatea macroeconomică, nici în bunăstarea românilor, căci din păcate ritmurile inflaţiei şi al deprecierii leului au fost atât de mari şi rapide încât au înghiţit complet creşterea salariilor bugetarilor, chiar şi în lipsa, încă, a creşterii pensiilor.

Execuţia bugetară pe primele 4 luni indică faptul că deficitul bugetar aproape s-a dublat faţă de nivelul aferent perioadei similare din 2018, de la 6 miliarde de lei la circa 11,4 miliarde de lei, fiind mult în urma ţintei de creştere a veniturilor bugetare programate.

Drept urmare, Guvernul Dăncilă se împrumută mult şi scump pentru a plăti salariile şi pensiile, cheltuielile statului, plus creditele anterioare. Nu rămân bani, decât puţini, pentru investiţiile publice, iar investiţiile mari din fonduri UE sunt blocate sau se derulează toate încet - vezi autostrada Sibiu-Piteşti. Continuând aşa, deficitul bugetar ar putea ajunge la 1,8-2% din PIB la sfârşitul primului semestru, şi va depăşi 3% la sfârşitul anului, făcând din România campioana absolută a Europei şi la acest capitol.

Deficitul comercial se adânceşte tot mai mult, crescând cu 17%, la un nou nivel record de peste 15 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că producţia naţională pierde constant oportunităţi importante de acoperire a cererii interne de consum.

Pe fondul deficitelor comerciale se agravează şi deficitul de cont curent, România găsindu-se şi în această privinţă pe contrasens în raport cu ţările învecinate din Europa Centrală şi de Est, pentru a nu ne raporta la Germania, care înregistrează excedent de cont curent.

La aceste spirale a deficitelor bugetare, comerciale şi de cont curent pe primele 4 luni, adăugăm şi inflaţia, care a depăşit 4%, plus deprecierea monedei naţionale, şi avem tabloul trist, însă real, al unei guvernări marcate de dezechilibre şi volatilitate.

Paradoxul este că toate acestea se întâmplă în plină creştere economică! Singura soluţie a acestui guvern este să se împrumute, tot mai mult şi mai scump, împovărând din păcate România şi pe români pentru mult timp de aici încolo!

În economie, ca şi în alte domenii, mai mult nu înseamnă neapărat mai bine. Atunci când echilibrele macroeconomice se deteriorează continuu, în ciuda creşterii economice, devine evident că direcţia economică este greşită.

România şi românii merită mai multă responsabilitate, profesionalism şi respect în actul de guvernare. Şi este limpede pentru oricine că PSD-ALDE a eşuat în actul de guvernare.

De aceea, trebuie să plece din fruntea statului român! Asta ne-au spus şi românii la alegerile din 26 mai 2019!

Domnul Nicolae Giugea:

"Dragnea a plecat, însă noi rămânem cu problemele unor guvernări dezastruoase!"

Votul covârşitor al cetăţenilor din 26 mai a fost un vot de o complexitate deosebită, prin care cetăţenii nu numai că au votat pentru referendum şi au ales PNL drept favoritul lor, ci au transmis şi un mesaj foarte clar - România s-a săturat de o guvernare PSD-ALDE dezastruoasă şi de administraţii locale PSD-iste care, în zeci de ani de zile, nu au făcut nimic pentru comunităţile lor. Votul a trecut, cetăţenii şi-au spus părerea, iar noi, liberalii, trebuie să ducem voinţa cetăţenilor până la capăt, adică să eliberăm România de un partid toxic, care a ţinut ţara în subdezvoltare şi în sărăcie lucie, în vreme ce reprezentanţii lui se laudă că "au scos ţara din noroaie".

Încă de a doua zi după alegeri am demarat, împreună cu colegii mei din PNL, elaborarea mai multor proiecte legislative pentru a demonstra românilor că încrederea uriaşă pe care ne-au acordat-o nu a fost în zadar! Suntem singurul partid politic care a demonstrat responsabilitate faţă de votul românilor şi care am arătat prin fapte că ne dorim asumarea guvernării, în orice moment. În ceea ce priveşte demersurile concrete, am elaborat deja proiectele legislative prin care propunem modificarea Constituţiei, astfel încât rezultatul referendumului să devină cât mai rapid realitate!

Apoi, pentru că de doi ani şi jumătate ţara se află sub asaltul unor măsuri antieconomice şi profund păguboase, am început deja să reparăm răul făcut de Guvernele PSD-ALDE în ultimii doi ani şi jumătate: am propus eliminarea suprataxării contractelor de muncă part-time, decizie care a lovit puternic în şansele tinerilor de a avea un prim loc de muncă; am propus eliminarea supraaccizei la benzină şi motorină, măsură toxică prin care preţurile tuturor produselor alimentare şi nealimentare au explodat; am propus depolitizarea consiliilor de administraţie din întreprinderile cu capital majoritar sau integral de stat şi am înregistrat proiectul prin care infractorii deosebit de periculoşi să nu mai fie lăsaţi liberi pe străzi. Aceste lucruri le-am făcut deja, în numai câteva zile de la votul din 26 mai!

Tot pentru a transpune în realitate voinţa cetăţenilor români, am demarat negocieri cu opoziţia parlamentară, pentru a creşte la maximum şansele moţiunii de cenzură pe care a întocmit-o PNL şi pentru a pune capăt celui mai incompetent guvern din istoria ţării. Cetăţenii ştiu că noi, cei din PNL, suntem puţini în Parlament şi fără o opoziţie unită în jurul PNL căderea Guvernului nu este un obiectiv sigur. Cu toate acestea, numai noi credem în puterea pe care ne-a dat-o electoratul şi tragem speranţa că toţi se vor trezi la realitate şi vor vota pentru reintrarea României în normalitate!

Am spus în nenumărate rânduri că România condusă de PSD ratează oportunitate după oportunitate, iar acest lucru trebuie să fie oprit cât mai rapid. Suntem de peste 8 ani pe creştere economică, o creştere economică greu obţinută, care i se datorează lui Emil Boc, dar pe care guvernele PSD care au urmat nu au fost în stare să o folosească în favoarea românilor. Să nu uităm că Boc a dus ţara prin criza creată de Tăriceanu şi PSD, iar PSD s-a bucurat de guvernări numai în situaţii favorabile, situaţii pe care le-a compromis. În ultimii 7 ani de creştere economică în România PSD nu a construit nimic! În ultimii 7 ani, deşi zeci de miliarde de euro din fondurile europene au stat la dispoziţia ţării noastre pentru a construi infrastructură de transporturi, şcoli şi spitale, rezultatul este tot nimic. În loc să mergem în faţă, în loc să ne apropiem de standardul de viaţă din Occident, ţara noastră s-a îndepărtat şi economic şi din punct de vedere al valorilor statului de drept de statele din Uniunea Europeană. Aşadar, pentru orice politician de bună-credinţă din România, îndepărtarea Guvernului Dăncilă este o prioritate naţională. Pentru orice politician român, voinţa exprimată prin vot de peste 9 milioane de români nu este opţională, ci obligatorie. Românii au mai dat o şansă clasei politice - PNL să guverneze, iar PSD să scape de obiceiurile trecutului - şi ar fi bine să nu o ratăm! Eu sunt foarte optimist, pentru că PNL are de parte lui încrederea uriaşă a cetăţenilor!

Domnul Laurenţiu Nistor:

"România are nevoie de PSD şi de social-democraţie"

Orice demers care contribuie la întărirea Partidului Social Democrat este binevenit. PSD va strânge toate propunerile constructive din partea celor care doresc binele partidului şi le va analiza în forurile statutare de conducere. PSD îşi doreşte valorificarea experienţei tuturor membrilor şi liderilor săi. Nimeni nu deţin adevărul absolut. Dialogul este esenţial, iar consultările între toţi cei care cred în social-democraţie sunt nu doar fireşti, ci şi obligatorii, în acest moment al existenţei PSD.

România are nevoie de PSD şi de social-democraţie. Istoria guvernărilor din ultimii 30 ani arată clar că atunci când puterea a fost deţinută de partidele de dreapta a fost instabilitate politică şi regres economic; şomajul a crescut, veniturile şi nivelul de trai al celor celor mai mulţi dintre români au scăzut.

PSD va susţine Pactul politic propus de preşedintele României, Klaus Iohannis, doar dacă acesta va fi construit în avantajul cetăţenilor României! Condiţiile PSD, transmise deja Preşedintelui României, în vederea semnării unui Acord Politic Naţional, întăresc şi oferă substanţă unui demers care TREBUIE sa fie în avantajul cetăţenilor.

Referendumul votat în 26 mai de populaţie nu poate şi nu trebuie sa fie negociat între politicieni. PSD va transpune rezultatul referendumului în legislaţie şi nu va tergiversa rezultatul din 26 mai, aşa cum face preşedintele.

Un acord politic pentru consolidarea parcursului european al României nu are cum sa nu includă elemente esenţiale, precum necesitatea unei Europe cu o singura viteză sau eliminarea dublului standard, aşa cum PSD a propus deja. Condiţiile noastre rămân aceleaşi şi suntem dispuşi sa sprijinim doar un pact în favoarea României!

De altfel, Guvernul a propus deja revenirea la situaţia în care cetăţenii îşi pot vota prin vot direct, uninominal, preşedintele de consiliu judeţean. Nu vom mai avea preşedinţi de CJ aleşi la masa verde a combinaţiilor politice. Ei vor răspunde direct în faţa alegătorilor, nu în faţa partidelor. Propunerea guvernului este ca atât în cazul preşedinţilor de CJ, cât şi a primarilor, să fie încurajat votul pozitiv, într-un singur tur, pentru susţinerea unui candidat şi a unui program.

"Mai aproape de oameni" nu este doar un slogan, este o realitate pe care Partidul Social Democrat o construieşte zi de zi.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Codul Administrativ reuneşte, simplifică şi clarifică prevederile a 20 de acte normative"

Toţi cei care lucrează în administraţie vor avea o singură lege, coerentă şi bine structurată, pentru a-şi desfăşura activitatea. Se simplifică procedurile administrative pentru accelerarea dezvoltării comunităţilor locale şi se elimină presiunile care timorau activitatea aleşilor locali.

Aleşii locali şi miniştrii îşi pot exercita funcţia cu încredere, pentru transpunerea promisiunilor făcute cetăţenilor, fără a mai fi timoraţi că deciziile lor politice în favoarea comunităţilor le pot atrage răspundere penală. Aleşii locali nu vor mai fi traşi la răspundere pentru erorile aparatului tehnic, făcându-se distincţie clară între oportunitatea unei decizii, stabilită de aleşii locali, şi legalitatea şi corectitudinea tehnică a aplicării acestei decizii, ce revine personalului de specialitate. Primarii şi preşedinţii de CJ nu vor mai fi prizonierii unor funcţionari care nu au nicio răspundere faţă de electorat. Ei vor putea participa la evaluarea acestora, iar concursurile pentru funcţii publice se descentralizează.

Sunt simplificate procedurile privind proprietatea publică, pentru înlăturarea barierelor în derularea investiţiilor la nivel local.

Noul Cod Administrativ este susţinut de toate structurile asociative ale aleşilor locali, care au participat activ, cu propuneri şi amendamente, la elaborarea acestei legi. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene de la toate partidele politice susţin adoptarea, inclusiv prin procedură de urgenţă, a Codului Administrativ.

Codul Administrativ se corelează cu legislaţia privind alegerea prin vot direct şi uninominal a preşedinţilor de CJ. Comisia de la Veneţia recomandă ca legislaţia electorală să fie modificată cu cel puţin 12 luni înainte de organizarea alegerilor pentru tipul respectiv de scrutin. Prin urmare, dând curs acestor recomandări de bune practici în materie electorală, guvernul şi PSD au decis că cea mai bună formă de adoptare a Codului Administrativ este prin O.U.G.

Oricum, ordonanţa va fi dezbătută în Parlament, iar parlamentarii de toate culorile politice se vor putea exprima asupra acestui act normativ.

Nu este nici pe departe o lipsă de consultare publică, atâta timp când textul legii a fost discutat îndelung cu aleşii locali, cu structurile asociative ale comunităţilor locale şi este susţinut de primarii şi preşedinţii de CJ ai tuturor partidelor politice parlamentare.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"PNL repară stricăciunile făcute de guvernele PSD!"

PSD nici nu ştie şi nici nu poate să guverneze ţara în interesul general al românilor. Dacă ar fi ştiut şi ar fi putut, în cei peste 20 de ani de când conduce România, ar fi demonstrat-o pe deplin. Din păcate, PSD s-a dovedit a fi factorul cel mai important pentru menţinerea României în subdezvoltare, sărăcie şi izolare politică şi economică în relaţiile internaţionale.

Mai mult de trei sferturi dintre români consideră că ţara noastră se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar cei mai mulţi dintre aceştia nu resimt în niciun fel beneficiile creşterii economice. La starea de pesimism a populaţiei au contribuit puternic măsurile toxice luate de guvernele PSD: accize mai mari, preţuri şi facturi în creştere de la o zi la alta, aceleaşi poveri fiscale aplicate muncii, rate bancare împovărătoare, condiţii de afaceri tot mai grele.

Nici nu vreau să mă gândesc la cât de mult a pierdut România pentru faptul că, în acest context economic favorabil, a fost condusă de cei mai incompetenţi politicieni pe care-i are ţara. Din anul 2012, de când România a ieşit din criză, ţara s-a aflat numai sub conducerea PSD, iar de atunci s-a sfărâmat tot ceea ce se construise bine. Educaţia nu mai are o lege modernă pentru că PSD i-a adus sute de modificări, pentru a da satisfacţie vechilor obiceiuri din sistem. Sănătatea nu are nici spitale noi şi nici medici mai mulţi. Autostrăzile vechi sunt găurite ca după război, iar cele noi, începute de Guvernul Boc, nu sunt încă finalizate. Şcoli nu sunt, pensii mai bune nu sunt, ci doar datorii mai mari, pe care o să le plătească copiii şi nepoţii noştri.

În 26 mai, cetăţenii au ales PNL în topul favoriţilor. Chiar dacă votul a fost pentru Parlamentul European şi pentru referendum, PNL a primit mandat expres de la cetăţeni ca să scape ţara de PSD şi să repare stricăciunile făcute de acest partid toxic.

Încă din prima săptămână de după alegeri, PNL a trecut de la vorbe la fapte. Eliminarea accizei suplimentare şi păguboase la carburanţi, eliminarea suprataxării contractelor de muncă cu timp parţial, transpunerea rezultatelor referendumului în lege sunt numai câteva dintre acţiunile deja întreprinse de noi. Avem, de asemenea, alte zeci de proiecte în elaborare pentru a readuce normalitatea în viaţa economică şi socială a ţării.

Mă surprinde faptul că deşi mulţi au promis românilor că îi vor scăpa de guvernul PSD, când a venit vorba despre fapte, Partidul Naţional Liberal a cam rămas singurul care s-a dovedit că nu a minţit populaţia. Noi, liberalii, vom depune în zilele următoare o moţiune de cenzură prin care vrem să trimitem gaşca de incompetenţi a PSD direct acasă, pentru cel puţin 8 ani de acum înainte. Românii să fie atenţi şi să vadă cu ochii lor cine va vota moţiunea de cenzură a PNL, cine chiar vrea cu adevărat să scăpăm România de PSD şi cine consideră că minciuna este cheia succesului în politică!

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Ministrul Teodor Meleşcanu are o singură soluţie: demisia!"

Este o ruşine naţională ceea ce s-a întâmplat în diaspora în data de 26 mai a.c., la scrutinul pentru alegerile europarlamentare! Organizarea acestui scrutin de vot în secţiile de votare din mai multe oraşe din Uniunea Europeană a fost în mod vădit boicotată, special ca sutele de mii de români aflaţi în străinătate să nu-şi poată exercita un drept fundamental, apărat de Constituţia României, şi anume acela de a vota!

Acest lucru s-a întâmplat exact la fel, tras la indigo, şi în urmă cu aproape cinci ani, când la alegerile prezidenţiale, românii din afara graniţelor au stat în aceleaşi condiţii de bătaie de joc, în ploaie şi frig, ore în şir, la nişte cozi uriaşe, fără ca cea mai mare parte dintre ei să ajungă să şi voteze.

Având un exemplu concret de proastă organizare a alegerilor din diaspora, petrecut cu mai mulţi ani în urmă, dacă s-ar fi vrut, într-adevăr, acum, ca acele lucruri să nu se repete, ministrul Meleşcanu şi Guvernul Dăncilă aveau la dispoziţie tot timpul din lume să organizeze în mod corect şi eficient secţiile de votare din străinătate, astfel încât toţi românii să poată să-şi exercite pe deplin drepturile. Dar este limpede că acest lucru nu s-a vrut!

Iar tot acel haos creat în mod intenţionat în secţiile de vot din diaspora are o explicaţie extrem de simplă: românii plecaţi de acasă în căutarea unui trai mai bun nu votează în niciun caz PSD sau ALDE! În consecinţă, aceştia trebuiau să fie împiedicaţi cu orice preţ să ajungă să voteze!

Faptul că domnul ministru Teodor Meleşcanu nu este în stare nici măcar acum, în al treisprezecelea ceas, să-şi asume răspunderea pentru o organizare extrem de defectuoasă, călcând în picioare drepturile a sute de mii de români, şi dă, în continuare, vina pe oricine altcineva, susţinând că nu dumnealui este cel care a greşit voit şi nici ministerul pe care-l conduce, reprezintă o dovadă în plus că astfel de lucruri se pot repeta la nesfârşit cu PSD şi ALDE la guvernare! Demisia domnului Teodor Meleşcanu din funcţia de ministru al afacerilor externe este singurul lucru de onoare pe care-l mai poate face!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

"Tema de anul acesta a Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării, 17 iunie, este «Să creştem viitorul împreună» (Let's Grow the Future Together). Aceasta ne îndeamnă la mai multă implicare pentru crearea de perspective pozitive în domeniul stabilităţii climatice şi al combaterii procesului de deşertificare şi a consecinţelor nefaste ale secetei"

Luni, 17 iunie, vom celebra Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei, eveniment care ne atrage atenţia în fiecare an asupra procesului de deşertificare şi al consecinţelor sale nefaste. Schimbările climatice, din ce în ce mai prezente datorită exploatării necontrolate şi industrializării pe scară largă, favorizează deşertificarea şi seceta. An de an, prin diverse acţiuni, se subliniază la nivel mondial necesitatea stopării sau încetinirii procesului de deşertificare şi conştientizarea efectelor secetei.

Pentru că deşertificarea şi seceta au devenit probleme de dimensiune globală, încă din 17 iunie 1994, a fost adoptată la Paris, Convenţia pentru combaterea deşertificării. Anul acesta are loc cea de-a 25-a aniversare a Convenţiei şi a Zilei mondiale de combatere a deşertificării, ocazie cu care se va privi retrospectiv la progresele înregistrate la nivel internaţional în combaterea fenomenului deşertificării şi, totodată, prin motto-ul "Să creştem viitorul împreună", se va privi în perspectivă pentru conturarea unor acţiuni care să reducă fenomenul degradării terenurilor şi pentru a creşte siguranţa alimentelor şi a surselor de apă, respectiv a atenua fenomenul schimbărilor climatice.

Evenimentul de anul acesta, de celebrare a Convenţiei şi a Zilei mondiale de combatere a deşertificării, va fi găzduit de guvernul turc la Ankara, luni 17 iunie 2019. La acest eveniment vor participa statele părţi la Convenţie, ONU, organizaţii ale societăţii civile, organizaţii internaţionale şi neguvernamentale şi alte părţi interesate să atragă atenţia asupra problemelor legate de creşterea eficienţei în combaterea deşertificării şi a secetei. Tot în cadrul evenimentului va avea loc şi Congresul Internaţional "Transformări de succes pentru neutralitatea degradării terenurilor: perspectiva de viitor", în perioada 17-19 iunie 2019, care va reuni oameni de ştiinţă, experţi, politicieni, tineri cercetători şi studenţi internaţionali pentru a analiza tendinţele actuale şi viitoare ale resurselor solului şi pentru a dezbate noi tendinţe în cadrul politicilor pentru lupta împotriva deşertificării şi a secetei.

Este important de menţionat că acest eveniment se adresează tuturor generaţiilor, dorind a creşte implicarea mai ales în rândul tinerilor. Cu ocazia întrunirii globale din Ankara, se va desfăşura şi un concurs internaţional de fotografie având tema "Deşertificare şi viaţă", în care vor fi premiate şi expuse fotografiile câştigătoare. Prin expunerea fotografiilor şi premierea lor de către organizaţii naţionale şi internaţionale şi de către Direcţia Generală de Combatere a Deşertificării şi Eroziunii, se realizează o promovare eficace a mesajului de conştientizare globală cu privire la problemele de mediu şi se creează sensibilitate cu privire la aspectele legate de combaterea deşertificării.

Pe lângă aceste evenimente, în această zi sunt organizate şi alte seminarii şi dezbateri publice care să contribuie la o preocupare mai serioasă asupra fenomenului deşertificării. Un astfel de seminar va fi organizat de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) şi va avea loc la Zayed Centre în Abu Dhabi. Tema dezbătută se va focusa pe: "Contorizarea culturilor şi picăturilor: Să creştem viitorul împreună" (Counting Crops and Drops: Let’s Grow the Future Together).

Toate aceste iniţiative atrag atenţia cu privire la necesitatea extinderii politicilor, programelor şi măsurilor naţionale şi regionale menite să prevină, să controleze şi să atenueze deşertificarea şi degradarea terenurilor. Peste 250 de milioane de oameni din întreaga lume sunt afectaţi în mod direct de deşertificare, iar peste 4 miliarde de hectare de terenuri sunt ameninţate de acest fenomen. De Ziua internaţională pentru combaterea secetei şi deşertificării, să reflectăm la acţiunile noastre din mijlocul naturii şi să ştim că este un imperativ minimizarea oricărui impact negativ asupra solului şi a biodiversităţii naturale.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"PSD generează noi locuri de muncă, nu măsuri de austeritate!"

Cabinetul Dăncilă a stabilit un nou record - rata şomajului la nivel naţional a scăzut la 3% la sfârşitul lunii aprilie 2019, fiind mai mică cu 0,19 puncte procentuale decât cea din luna anterioară şi cu 0,58 puncte procentuale sub valoarea înregistrată la finele aceleiaşi luni a anului 2018, conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, publicate la finalul lui mai. Numărul total de şomeri era de 261.909 persoane. Din totalul şomerilor înregistraţi, 49.929 au fost şomeri indemnizaţi şi 211.980 neindemnizaţi.

Aşadar, o dovadă în plus că programul de guvernare al PSD, care se implementează în prezent, duce la creştere economică şi la creşterea nivelului de trai pentru fiecare român. Însă opoziţia vine cu o propunere de program de guvernare total opus celui performant, pus în practică, pas cu pas, acum.

Tăierile de venituri, anularea unor facilităţi şi disponibilizările reprezintă ceea ce îi aşteaptă pe români din partea actualei jumătăţi de opoziţie care vrea să vină imediat la putere!

Modalitatea în care câştigătorii alegerilor europarlamentare continuă să îşi gestioneze rezultatul este dovada vie a lipsei de responsabilitate şi a unui program de guvernare bazat pe ambiţii personale, şi nu pe analize, studii de impact şi realităţi. În opinia mea, dacă PNL şi USR ar accede la guvernare într-o manieră cu totul şi cu totul nedemocratică, ar apărea imediat riscul ca practicile de ciuntire a veniturilor tuturor românilor, obicei exersat de fosta putere între anii 2008 - 2012 şi care a provocat numeroase drame familiale şi sociale, să fie reînviate. Cu siguranţă nu doar atât, ci vor apărea şi disponibilizările masive în toate sectoarele de activitate!

De asemenea, în afară de decizia viitoare de eliminare a facilităţilor pentru sectorul IT, trebuie să ne reamintim şi de faptul că reprezentanţii USR şi PNL şi-au arătat adevăratele intenţii de guvernare destul de recent, respectiv în debutul acestui an, atunci când au votat împotriva dublării alocaţiilor pentru copii!

Să guvernezi responsabil nu înseamnă să elimini facilităţile oferite pentru sectorul IT, ci înseamnă să realizezi o analiză care să confirme sau nu că aceste înlesniri şi-au atins scopul, dacă mai sunt necesare şi în ce pondere, dar şi să evaluezi impactul eliminării lor şi abia apoi să poţi lua o decizie pentru viitor. Aşadar, la fel ca majoritatea colegilor mei din coaliţia de guvernare, mă pronunţ în favoarea unor noi analize interne, din care să rezulte ce sectoare au nevoie de un impuls din partea statului sau de susţinere pentru o perioadă, aşa cum au fost evaluările în sectorul construcţiilor, şi adaptarea programului nostru de guvernare la aceste exigenţe.

Domnul Vasile Varga:

"Ministrul Sorina Pintea este responsabil de dezastrul de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila"

Starea gravă a sistemului medical din România nu mai reprezintă pentru niciunul dintre noi o noutate. Cu toţii ştim despre crizele de medicamente, de materiale sanitare, de personal, despre subfinanţarea care duce la lipsuri de tot felul, lipsuri pe care le resimt în primul rând cei care au nevoie de îngrijire şi tratament: pacienţii.

Vă invit, totuşi, dragi colegi, să facem împreună o vizită virtuală la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Brăila, judeţ pe care îl reprezint în Parlamentul României. O să constatăm că, în secolul al XXI-lea, toate încăperile Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU) sunt insalubre, cu pereţi, linoleum şi uşi într-o stare avansată de degradare şi că nu există nici măcar apă caldă curentă. O să mai vedem cum lucrează medicii şi asistentele în salonul de spitalizare de zi, în Secţia de balneologie sau în sala de gips de la Ortopedie Infantilă, fără ca în aceste încăperi să existe lavoare. Tot la spitalul din Brăila o să întâlniţi peste tot pavimente degradate, neacoperite cu materiale lavabile şi uşor de dezinfectat, tâmplării şi pereţi deterioraţi sau toalete cu plăci de faianţă căzute. O să mai puteţi vedea cum prin plafonul Secţiei de enterologie se infiltrează apa sau că, lucru incalificabil, Unitatea de transfuzii sangvine nu dispune de frigidere omologate pentru depozitarea produselor sau de genţi omologate pentru transportul acestora.

Acestea nu sunt poveşti! Acestea sunt constatările inspectorilor de la Direcţia de Sănătate Publică Galaţi, care au făcut, în cursul lunii martie 2019, un control la unitatea medicală din Brăila, pentru a verifica cum sunt respectate normele de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, celebrele, de acum, infecţii nosocomiale, care au făcut atâtea victime printre pacienţii din România. Au făcut şi, din păcate, cel puţin la Brăila, vor continua să facă victime, cât timp, potrivit aceloraşi inspectori de la DSP Galaţi, într-unul dintre pavilioanele spitalului, depozitarea lenjeriei, a substanţelor dezinfectante, a ustensilelor de curăţenie se face în spaţii improvizate şi neconforme sau cât timp în două dintre pavilioanele spitalului nu se asigură un număr corespunzător de duşuri şi de grupuri sanitare pentru pacienţi. Este îngrijorător şi, totodată, revoltător că probe de apă sterilă din blocul operator au fost declarate necorespunzătoare şi că, în patru probe de aer din aceeaşi secţie de chirurgie, s-a constatat prezenţa unor germeni şi fungi.

Am văzut cu toţii că ministrul sănătăţii, doamna Sorina Pintea, a făcut vizite în mai multe spitale din judeţele ţării, care s-au lăsat cu demiterea managerilor. Iniţial, chiar dacă suntem pe baricade politice diferite, i-am acordat încredere, am crezut că este un profesionist de bună-credinţă care îşi face datoria. Aveam să constat, însă, în ultimele luni, că vizitele doamnei ministru Pintea aveau, de fapt, un puternic caracter electoral şi că au fost demişi doar directorii care nu erau susţinuţi de PSD. Cum altfel s-ar putea explica faptul că, după ce a vizitat unitatea medicală brăileană, ministrul Pintea a constatat gravele deficienţe, a recunoscut public că vorbim despre un spital cu o infrastructură de "nota 6", dar nu a demis şi managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, Delia Râşnoveanu, susţinută de PSD?

În spitalul brăilean există medici competenţi şi asistente competente, al căror profesionalism nu poate fi contestat, care salvează zilnic vieţi şi uşurează suferinţa. Şi ei, şi pacienţii, au dreptul la condiţii optime de desfăşurare a actului medical, care să ducă la creşterea calităţii acestuia. Nu este permis ca, din cauza incompetenţei unui manager şi din cauza fondurile insuficiente alocate de Consiliul Judeţean Brăila, vieţile brăilenilor să fie ameninţate în fiecare zi. Nu este permis ca un ministru al sănătăţii să lase în funcţie un director, după ce constată cu proprii ochi cum arată "un spital de nota 6"!

Îi solicit doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătăţii, să acţioneze responsabil măcar acum, adică să o demită pe doamna Delia Râşnoveanu, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, şi să solicite colegilor de la PSD, cei care conduc Consiliul Judeţean Brăila, să aloce fondurile necesare pentru utilarea unităţii medicale, conform recomandărilor inspectorilor de la Direcţia de Sănătate Publică Galaţi şi în termenele stabilite de aceştia.

Domnul Viorel Stan:

"Toţi elevii vor învăţa în şcoli civilizate"

Educaţia are un rol esenţial în viaţa unui om. Dezvoltă nenumărate laturi senzitive, emoţionale, dar şi pragmatice de viaţă. Personalitatea umană se formează datorită educaţiei care ne diferenţiază unul de celălalt.

Educaţia trebuie să fie o prioritate în viaţa fiecărui individ. Primii paşi în educaţie îi îmbrăţişăm de la o vârstă foarte fragedă. La grădiniţă şi, mai târziu, la şcoală, personalitatea şi cunoştinţele individului prind rădăcini, pentru ca acesta să poată deveni o persoană educată. Mai apoi, în stadiul liceal şi în cel universitar, omul dobândeşte un minimum de cunoştinţe despre tot ce îl înconjoară şi este capabil să facă propriile alegeri pentru bunăstarea lui.

Pentru ca tinerii să se formeze au nevoie de o educaţie de calitate. Iar un act educaţional de calitate se poate face numai în condiţii civilizate. E nevoie ca în toate şcolile să existe dotări pentru ca elevii să poată învăţa. Ne referim, în primul rând, la condiţii decente, atât în sălile de clasă, cât şi la grupurile sanitare.

Din păcate, România încă mai are şcoli fără toaletă. Însă ne dorim ca anul acesta situaţia să se schimbe. Ne dorim ca nicio şcoală să nu mai fie în situaţia de a-i pune în pericol pe elevi din cauza faptului că nu are grupuri sanitare.

Am încredere că această realitate tristă va fi schimbată. Mai ales că autorităţile au înţeles că nu putem face performanţă în educaţie dacă nu oferim condiţii.

În legătură cu şcolile care nu au toalete, Executivul a alocat deja fondurile necesare pentru efectuarea lucrărilor de amenajare şi asigurare cu utilităţi a grupurilor sanitare din unităţile de învăţământ preuniversitar. Astfel, peste 65 de milioane de lei vor merge către reabilitarea a peste 850 de şcoli. Iar de aceste condiţii vor beneficia peste 61 de mii de elevi români.

În judeţul Neamţ, următoarele unităţi şcolare vor beneficia de lucrări privind amenajarea grupurilor sanitare: Şcoala gimnazială nr. 3, sat Ivaneş, comuna Bicaz-Chei, Şcoala primară nr. 2, sat Rediu, comuna Bâra, Şcoala primară sat Nistria, comuna Boghicea, Şcoala primară sat Crăieşti, comuna Bozieni, Şcoala gimnazială "Grigore Sturzu", sat Târzia, comuna Brusturi, Şcoala gimnazială Magazia, comuna Crăcăoani, Şcoala primară sat Cracăul Negru, comuna Crăcăoani, Şcoala gimnazială Huisurez, comuna Dămuc, Şcoala gimnazială nr. 3, sat Cut, comuna Dumbrava Roşie, Şcoala gimnazială comuna Gâdinţi, Şcoala gimnazială "Episcop Melchisedec Ştefănescu", comuna Gârcina, Şcoala gimnazială comuna Ion Creangă, Şcoala gimnazială comuna Moldoveni, Şcoala primară sat Gorun, comuna Oniceni, Şcoala gimnazială, comuna Piatra Şoimului, Şcoala gimnazială Poieni, comuna Piatra Şoimului, Şcoala gimnazială Luminiş, comuna Piatra Şoimului, Şcoala gimnazială "Gheorghe Nicolau", comuna Români, Şcoala primară sat Goşmani, comuna Români, Şcoala primară nr. 2, sat Siliştea, comuna Români, Şcoala gimnazială "Nicolae Apostol", comuna Ruginoasa, Şcoala gimnazială sat Traian, comuna Săbăoani, Şcoala gimnazială Corp B + C comuna Trifeşti, Şcoala gimnazială sat Miron Costin, comuna Trifeşti, Şcoala primară sat Miron Costin, comuna Trifeşti, Şcoala gimnazială nr. 3, comuna Ţibucani, Liceul tehnologic comuna Valea Ursului, Şcoala primară sat Muncelu de Jos, comuna Valea Ursului, Grădiniţa cu program normal sat Munteni, comuna Văleni, Seminarul Teologic Ortodox "Veniamin Costachi", sat Mânăstirea Neamţ, comuna Vânători Neamţ, Şcoala gimnazială nr. 1, comuna Zăneşti, Şcoala gimnazială nr. 2, comuna Zăneşti, Grădiniţa cu program normal sat Traian, comuna Zăneşti, Şcoala gimnazială Slobozia, oraş Roznov.

Măsura va face din actul educaţional unul mai bun. Mai ales că este foarte important ca şcolile din România să se poată compara cu cele din Europa. Din toate punctele de vedere. Să existe dotări demne de secolul XXI, profesori competenţi, iar elevii să obţină rezultate remarcabile la examene.

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Taxa de pod pune românii pe drumuri!"

Începând cu primăvara anului 2016, introducerea unei alternative la sistemul de plată la ghişeu a taxei de trecere peste podul Feteşti-Cernavodă trebuia să aducă beneficii conducătorilor auto şi să prevină crearea de ambuteiaje şi pierderea de timp în cozile kilometrice care se formau în fiecare sezon estival la punctele de încasare de la intrarea în acest complex rutier.

Cu toate acestea, plata peajului prin intermediul serviciului SMS cu valoare adăugată implementat de Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere a creat probleme suplimentare sutelor de mii de proprietari de autovehicule care, deşi au achitat taxa, au primit, ulterior, prin poştă, procesul-verbal de amendă pentru neplata acesteia.

În vara anului trecut, mass-media relata că dintre cei aproximativ 500.000 de conducători auto care au traversat podul de la Feteşti-Cernavodă până în momentul difuzării informaţiei, mai mult de 20% au fost sancţionaţi ulterior cu o amendă contravenţională usturătoare.

Stabilită între 13 şi 91 de lei pentru o singură trecere, în funcţie de tonajul mijlocului de transport, neplata taxei de pod atrage după sine, conform legii, aplicarea unei amenzi contravenţionale de 10 ori mai mari, având limite minime cuprinse între 130 şi 910 lei, în funcţie de aceleaşi criterii de gabarit.

Practic, în momentul în care autovehiculul trece prin staţia de taxare, numărul său de înmatriculare este înregistrat de un sistem de camere video care îi aplică o marcă temporală şi coordonatele GPS. Dacă nu se achită taxa până la ora 24 a zilei următoare trecerii, iar plata nu se regăseşte în baza de date a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, este emis automat un proces-verbal de constatare a contravenţiei, care va fi expediat pe adresa din certificatul de înmatriculare din evidenţa autorităţilor.

Sigur că, în conformitate cu Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, contravaloarea a jumătate din minimul acestora se poate achita în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, dar de ce sunt puşi pe drumuri sutele de mii de conducători auto care au achitat taxa prin SMS şi au fost totuşi incluşi în rândul contravenienţilor?

Pusă în faţa faptului împlinit, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere ridică din umeri şi îi îndrumă pe cei nemulţumiţi să-şi caute dreptate în instanţă, procesul-verbal de contravenţie putând fi contestat la judecătoria în raza cărei de competenţă domiciliază... contravenientul.

Însă, pentru a avea câştig de cauză, o persoană nemulţumită de "incriminarea" din procesul-verbal de contravenţiei trebuie să depună la dosar, pe lângă copia actelor de identitate şi de înmatriculare ale autovehiculului şi dovada plăţii peajului, iar dacă aceasta s-a efectuat prin serviciul SMS cu valoare adăugată trebuie realizată şi depusă o captură de pe ecranul telefonului cu mesajul de confirmare a acesteia, precum şi copia facturii telefonice din care să rezulte explicit această achitare.

Având în vedere procedura dificilă de contestare şi anulare a proceselor-verbale de contravenţie transmise pe nedrept şoferilor care au achitat taxa de trecere prin serviciul cu valoare adăugată, ministrul transporturilor ar trebui să intreprindă demersuri pentru remedierea de urgenţă a erorilor tehnice ale softului de taxare prin SMS, astfel încât situaţii precum cele descrise mai sus să nu se repete şi în acest sezon estival.

Altminteri, taxa de pod nu va rămâne decât un alt mod de a pune românii pe drumuri...

Doamna Antoneta Ioniţă:

"Tragediile din gărzi trebuie stopate "

Încă un medic a murit în timp ce făcea gardă la un centru de permanenţă din judeţul Bihor. La lista celor aproape 50 de medici care şi-au găsit sfârşitul în gardă sau din cauza suprasolicitării s-a mai adăugat un nume, cel al colegului meu Ştefan Quai, apreciat medic de familie. Ieşise de curând la pensie, cu o pensie de mizerie, de 1.280 de lei. Bani insuficienţi pentru a-şi asigura traiul zilnic. A preferat să continue activitatea, să facă gărzi într-un centru de permanenţă.

Vorbim deja despre aproape 50 de medici decedaţi în timpul unei activităţi care presupune salvarea de vieţi, grijă şi atenţie faţă de oameni. Nu munca alături de pacient omoară prematur un medic în România, ci lupta pentru respect, pentru recunoaştere, instabilitatea şi lipsa de predictibilitate legislativă şi fiscală, birocraţia excesivă, presiunile de tot felul. Pentru toate aceste motive, medicii, în special cei tineri, au preferat să plece şi se înşală cine crede că doar banii motivează un medic. Orice specialist responsabil îşi doreşte condiţii în care să ofere un act medical onest şi de calitate. În România zilelor noastre, cei care au rămas trebuie să facă faţă unui număr tot mai mare de gărzi, iar activitatea excesivă duce la apariţia sindromului de suprasolicitare. Iar un medic epuizat este oricând pasibil să greşească un diagnostic sau să prescrie un tratament nepotrivit.

Poate puţini dintre dumneavoastră ştiţi că gărzile medicilor nu sunt considerate vechime în muncă şi nu sunt luate în calculul pensiei. Poate nu ştiţi, şi nu este vina dumneavoastră, că un medic, potrivit calculelor realizate de asociaţii profesionale, efectuează patru gărzi pe lună şi acumulează peste 2.000 de gărzi în decursul activităţii. Aceasta echivalează cu 4.000 de zile lucrătoare, adică aproximativ 15 ani de muncă pe care autorităţile refuză să le ia în calcul. De aceea, încă de anul trecut, printr-o iniţiativă legislativă am propus modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel ca gărzile medicilor să fie considerate vechime în muncă. În plus, medicii care au efectuat gărzi ar putea să beneficieze, la cerere, de pensionare înaintea vârstei standard, în cuantum direct proporţional cu numărul de ore de gardă efectuate, dar nu mai devreme de vârsta de 57 de ani, femeile, şi de 60 de ani, bărbaţii.

Iniţiativa legislativă a intrat în dezbaterea Senatului unde, în ciuda avizelor favorabile ale mai multor comisii, a fost respinsă. În decizia lor, senatorii au luat în calcul o promisiune a guvernului, care s-a dovedit, însă, o promisiune neonorată. Sub titulatura Pl-x 135/2019, modificarea a ajuns la Camera Deputaţilor în luna martie. De atunci, s-a pierdut prin sertare. Comisia pentru muncă şi protecţie socială ar fi trebuit să înainteze un raport până în 4 aprilie 2019, în baza avizelor date de mai multe comisii.

Fac apel la dumneavoastră să reparăm această inechitate! Gărzile medicilor nu trebuie tratate ca un voluntariat, ca un dar făcut statului român, ci sunt un timp de lucru ce trebuie luat în calculul vechimii pentru pensie! Le mulţumesc doamnei deputat Cristina-Ionela Iurişniţi, preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, domnului deputat Ibraim Iusein, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, şi colegilor dumnealor de comisii, care au dat deja aviz favorabil.

Fac apel la dumneavoastră, domnule deputat Sorin Lazăr, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, la dumneavoastră, domnule deputat Florin Buicu, preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie, la dumneavoastră, domnule deputat Nicuşor Halici, preşedintele Comisiei juridice, să luaţi în dezbaterea comisiilor acest proiect de act normativ şi să avizaţi favorabil demersul. Vă rog, domnule deputat Adrian Solomon ca, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, să analizaţi cu celeritate modificarea Legii pensiilor şi să daţi un raport favorabil.

Fac apel la dumneavoastră, dragi colegi deputaţi, să tratăm acest demers cu responsabilitate faţă de miile de medici români care aşteaptă o reparaţie şi să deblocăm dezbaterea. Depinde doar de noi să nu mai auzim ştiri despre medici români care mor în gardă sau despre culpe medicale cauzate de sindromul de suprasolicitare!

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Cercetătorii sunt cei mai mari pierzători ai acestei guvernări catastrofale!"

Suntem ţara din Uniunea Europeană care alocă cel mai mic procent din PIB pentru cercetare - 0,5%, iar cei care conduc de ani buni cercetarea românească nu ştiu cum să cheltuiască puţinul dat de Guvern, bani daţi prin intermediul faimosului Minister al Finanţelor. Programul de guvernare actual - la Capitolul Cercetare - nu este nici pe departe respectat. Nu ar fi prima oară!

Guvernul actual nu dă doi bani pe cercetare, grija lui pentru resursa umană ne pune pe gânduri. Şi ne mai mirăm de ce anual emigrează mii de români, foarte mulţi cu studii superioare, care se duc să lucreze în instituţii de cercetare în alte ţări, aducând beneficii mari ţărilor în care se află.

Ce semnale să primească tinerii care şi-ar dori o carieră în cercetare? Probabil - "Plecaţi liniştiţi! Noi nu avem bani şi nici timp pentru cercetare! Avem alte treburi murdare de făcut!"

Dacă în anul 1989 România avea în jur de 60 de mii de cercetători atestaţi, iată că în prezent am mai rămas cu 11 mii de cercetători. O cifră care ar trebui să dea de gândit acestui guvern!

Cifrele Organizaţiei Naţiunilor Unite arată un adevăr trist şi dureros. România are a doua rată a migraţiei după Siria. Curând ţara se va goli, iar creierele românilor vor aduce bani în bugetele altor state europene.

Cercetătorii sunt marii pierzători ai adoptării bugetului de stat dar şi ai rectificărilor bugetare, an de an. Banii alocaţi studiilor în cercetările ştiinţifice sunt din ce în ce mai puţini. În universităţi se mai face cercetare de 5 euro pe cap de locuitor, cheltuielile sunt mai mici decât sumele alocate de guvern pentru Biserică. O fi bine? O fi rău ?

Există totuşi şi o vestă bună. Norocul României că face parte din familia Uniunii Europene. Aceasta va aloca 120 de miliarde de euro pentru cercetare, prin Programul "Horizon Europe", un program de finanţare destinat cercetării, cu accesare de fonduri europene mult mai facil, deoarece au fost eliminaţi o serie de paşi birocratici, iar procedurile au fost simplificate.

Poate cu ajutorul acestui program, dar şi cu o altă guvernare, cu viziune mai amplă pentru viitor, românii nu vor mai pleca, iar cei din străinătate se vor întoarce acasă, acolo unde le este locul.

Doamna Viorica Cherecheş:

"România, singura ţară din UE care nu colectează plasmă pentru fracţionare!"

Vă aduc în atenţie încă un adevăr trist în domeniul sănătăţii la noi în ţară. România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu colectează plasmă pentru fracţionare, iar datele oficiale din 2018 arată realitatea sumbră. În ţara noastră consumul de imunogolobulină pe persoană este mult sub media consumului acceptabil.

Au trecut 30 de ani de la Revoluţie şi noi nu am reuşit să ajungem la nivelul ţărilor vestice în acest domeniu, mai ales că nu demult, România a trecut printr-o criză a imunoglobulinei, o criză pe care cred că nu o mai doreşte nimeni.

În Ungaria, ţară vecină, statul a decis şi a privatizat sistemul de recoltare şi transfuzii care asigură necesarul de sânge şi plasmă din ţară. La ei se poate! La noi nu! Oare autorităţile din România ce mai aşteaptă?

Sistemul de sănătate nu stă pe roze nici astăzi, viaţa celor care suferă de boli ale sistemului imunitar este tot mai tristă, iar medicamentele pentru aceşti bolnavi sunt vitale. Nu vorbim doar de cei peste 200 de pacienţi cu imunodeficienţă primară, ci de mii de pacienţi cu boli autoimune, boli neurologice degenerative şi alte afecţiuni grave. Ce face statul român pentru ei?

Colectarea plasmei umane pentru producerea de medicamente trebuie să se facă la fel ca în celelalte state europene.

Construirea unor centre de plasmă ar fi esenţială pentru evitarea unei noi crize a imunoglobulinei, evitarea unor altor tragedii. Nu trebuie să mai moară oameni din cauza aceasta! Nu trebuie ca aceşti pacienţi să trăiască sub ameninţarea că medicamentele le vor lipsi iar de pe piaţă.

Deşi românii se numără printre primii la donarea de sânge, nu suntem în stare nici măcar să demarăm proceduri de modernizare a centrelor de transfuzii.

Statul român are obligaţia morală să facă ceva concret pentru aceşti pacienţi, iar demararea urgentă a acestei activităţi şi organizarea unui sistem naţional de transfuzii sunt oportune.

Trebuie să schimbăm mentalităţile. Trebuie să învăţăm să ne gospodărim singuri. Să nu mai fie "obligat" ministrul sănătăţii să declanşeze Mecanismul European pentru Protecţie Civilă, aşa cum s-a întâmplat anul trecut. Statul român nu trebuie sub nicio formă să îi condamne pe aceşti bolnavi.

Domnul Dumitru Oprea:

"PNL sprijină pactul politic naţional propus de Klaus Iohannis!"

Într-o Românie atât de dezbinată în anii de guvernare PSD-ALDE, avem un reper şi un exemplu de normalitate. Apelul preşedintelui României, Klaus Iohannis, adresat tuturor actorilor politici privind pactul care să consolideze parcursul european al ţării, reprezintă un act fundamental pentru evoluţia noastră ca naţiune europeană în următorii ani.

Este unul dintre gesturile pozitive din spaţiul public, care urmăreşte două aspecte. Este vorba, în primul rând, de eliminarea divizărilor ce străbat societatea românească, iar, pe de altă parte, de validarea rezultatelor referendumului privind justiţia. Discursul antieuropean caracteristic coaliţiei PSD-ALDE a fost sancţionat foarte clar la alegerile europarlamentare, dar acum trebuie transpus şi în legislaţie, pentru a împiedica pe viitor derapajele de la valorile democraţiei.

Este voinţa cetăţenilor, manifestată în ultimii ani printr-o implicare civică fără precedent, prin mari proteste în stradă, când o naţiune întreagă a simţit umilinţa regimului Dragnea. Este voinţa manifestată la vot! Căderea lui Dragnea nu este decât un prim pas! Hidra are întotdeauna mai multe capete şi oricând poate apărea un alt autocrat! Legislaţia naţională are nevoie de măsuri care să împiedice orice dictator de carton să mai încerce vreodată să transforme România într-o democraţie cu iz ex-sovietic sau sud-american.

Prin urmare, este nevoie de anularea măsurilor care au dăunat şi dăunează atât de mult justiţiei şi statului de drept. Acestea sunt obiective la care liberalii aderă întru totul!

Mai mult, susţinem şi necesitatea de a găsi soluţii pentru asigurarea dreptului tuturor cetăţenilor români de a vota, oriunde s-ar afla. Acest lucru trebuie să apară clar în legislaţia electorală, pentru ca nici un Meleşcanu să nu mai poată limita dreptul fundamental al românilor de a vota în diaspora!

Liderii PSD-ALDE trebuie să înţeleagă, măcar acum, în al 12-lea ceas, că românii vor un stat de drept, european!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Coaliţia PSD-ALDE nu a înţeles nimic din votul din data de 26 mai"

Alegerile europarlamentare şi referendumul convocat pentru viitorul României, din data de 26 mai, au reliefat, înainte de toate, lecţia dură dată de poporul român discursului antieuropean şi antijustiţie, populismului şi demagogiei. Mobilizarea românilor din ţară şi din afară a demonstrat că lungul şir al umilinţelor a luat sfârşit, iar România s-a detaşat clar în rândul statelor europene care cred în consolidarea proiectului european, demonstrând astfel că aici există o democraţie participativă funcţională.

Pentru România, ţară guvernată dezastruos în ultimii trei ani, miza alegerilor a fost una şi mai mare, grefând, pe lângă nemulţumirile românilor, şi presiunile pe justiţie puse constant de puterile Executivă şi Legislativă.

Din păcate, acea parte a eşichierului politic care încă guvernează nu a înţeles semnalul dat de români prin votul din 26 mai. Acţiunile politice se concentrează şi acum spre proiecte de lege controversate, iar tendinţa de a guverna prin O.U.G.-uri se menţine. Nu există preocupări pentru marile proiecte destinate infrastructurii, şi aici mă refer la autostrăzile şi spitalele regionale promise. Investiţiile serioase lipsesc cu desăvârşire pentru că actuala guvernare este preocupată, mai degrabă, de lupte politice interne.

Altfel spus, guvernanţii nu au înţeles nimic din votul din data de 26 mai. Nu trebuie uitate umilinţele românilor din anii actualei guvernări, când dezvoltarea durabilă şi bunăstarea în ansamblul ei au fost înlocuite de acţiuni politice controversate.

Ceea ce vreau să transmit este că nu trebuie să ne lăsăm înşelaţi de faptul că PSD-ALDE au conştientizat trăirile şi dorinţele românilor prin votul dat acum trei săptămâni, pornind de la realitatea că nu există nicio preocupare pentru ca lucrurile să intre pe făgaşul normal.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua mondială a donatorului de sânge"

În data de 14 iunie sărbătorim Ziua mondială a donatorului de sânge, prilej pentru a creşte gradul de conştientizare asupra necesităţii condiţiilor de siguranţă în donarea de sânge şi a mulţumi donatorilor voluntari de sânge pentru gestul lor de a salva vieţi fără a aştepta o recompensă în schimb.

Sângele este un produs care nu poate fi cumpărat, nu poate fi produs şi nu poate fi obţinut decât prin bunăvoinţa celui de lângă noi. Dacă în ţările europene, procentele de donatori voluntari sunt: în Danemarca - 10%, Anglia - 9%, Olanda - 8%, Germania, Franţa - 6%, Italia, Ungaria - 4%, în România avem un procent îngrijorător de 1%.

Avantajele donatorilor de sânge care donează în mod regulat sunt substanţiale şi numeroase. În plus faţă de salvarea unei vieţi omeneşti şi timpul liber plătit de la serviciu, există şi beneficiile fizice de a fi un donator de sânge constant. Pe teritoriul României, donatorul de sânge este încurajat să facă acest gest caritabil prin recunoaşterea lui şi astfel i se acordă o serie de drepturi şi avantaje. Orice donator are dreptul să primească, la cerere, un buletin de analiză cu rezultatele testelor efectuate.

Anul acesta, deviza Zilei mondiale a donatorului de sânge este "Sânge sănătos pentru toţi", în ideea de a atrage atenţia asupra nevoii de asigurare medicală la nivel mondial, dar şi de sânge sănătos pentru cei care au nevoie. Scopul este de a încuraja oamenii să doneze sânge în mod regulat, pentru a răspunde nevoilor tuturor celor a căror viaţă depinde de aceasta.

Domnul Costel Lupaşcu:

"Ar trebui ca preşedintele Klaus Iohannis să nu îi mai mintă pe români"

În acest moment, Klaus Iohannis este un preşedinte confuz, încâlcit şi depăşit de situaţia ţării. Consider că atacul preşedintelui Iohannis privind evoluţiile economice din timpul prezentei guvernări sunt pur demagogice şi demonstrează carenţele domniei sale în domeniul economic.

Klaus Iohannis susţine că economia este în "dezastru", în condiţiile în care, chiar pe primul trimestru din 2019, România a fost pe locul doi în Uniunea Europeană la creşterea economică. Spune că am avut creştere pe consum, adică pe faptul că românii au avut mai mulţi bani să cumpere mai multe bunuri şi servicii. Dar, în acelaşi timp, acuză că în ciuda majorărilor de pensii şi salarii românii pot cumpăra mai puţin decât înainte, pentru că veniturile lor ar fi fost lovite de inflaţie. Hotărâţi-vă, domnule preşedinte! Ori majorările s-au topit în inflaţie şi atunci nu creştem pe consum, ori creştem pe consum, iar atunci puterea de cumpărare a românilor a crescut în Guvernarea PSD.

Preşedintele atacă fără nicio bază Guvernul că ar fi afectat mediul de afaceri, în condiţiile în care, în 2018, multe companii din România au raportat cele mai mari profituri din toate timpurile, începând de la industria auto, sectorul bancar şi până la domeniul energiei sau al comerţului cu amănuntul. Cum au fost afectaţi investitorii străini dacă în guvernarea noastră media anuală a investiţiilor străine directe a fost de 5 miliarde de euro, adică dublă faţă de perioada guvernării PNL, când media anuală a investiţiilor străine directe a fost de doar 2,4 miliarde?

În final, îi solicit preşedintelui Iohannis să nu-i mai mintă pe români! Economia naţională nu creşte pe datorie! Încetaţi cu această minciună, domnule preşedinte! Datoria guvernamentală a scăzut în cei doi ani şi jumătate de guvernare PSD de la 37,3% din PIB în 2016 la numai 34,9% din PIB în primul trimestru al acestui an. Iar dacă excludem rezerva financiară din Trezorerie, România are a patra cea mai mică datorie guvernamentală din PIB din Uniunea Europeană. Deci, nu mai minţiţi, domnule preşedinte, faceţi comparaţia cu Guvernul dumneavoastră! Astăzi România plăteşte dobânzi cu 200 de milioane lei mai mici comparativ cu Guvernul Cioloş, pe care l-aţi girat personal.

Nu aţi făcut nimic pentru români. Nu aveţi niciun proiect notabil pentru România. Au trecut 5 ani degeaba. Nimic este titlul raportului dumneavoastră de activitate!

Doamna Raluca Turcan:

"PNL va semna Acordul politic naţional pentru consolidarea parcursului european al României, propus de preşedintele Klaus Iohannis"

Acest demers comun al majorităţii partidelor parlamentare, la iniţiativa Preşedintelui României, este o garanţie că voinţa exprimată de români prin vot, în 26 mai, va deveni lege.

Ne angajăm la o acţiune comună, în Parlamentul României, pentru:

• transpunerea în legislaţie a interdicţiei privind amnistia şi graţierea pentru fapte de corupţie;
• transpunerea în legislaţie a interdicţiei privind adoptarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul justiţiei;
• extinderea dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale pentru ordonanţele de guvern;
• transpunerea măsurilor necesare asigurării integrităţii în funcţiile publice;
• revizuirea legilor justiţiei, inclusiv a ordonanţelor de urgenţă prin care au fost modificate, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia, a rapoartelor MCV şi GRECO;
• adoptarea modificărilor Codului penal şi ale Codului de procedură penală numai cu respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi ale Comisiei Europene.

Modificarea şi completarea legislaţiei în acord cu aceste obiective este obligatorie nu numai pentru a da o justă finalitate votului de la referendum. România se va reaşeza pe drumul ei european, cu respectul pentru regulile inerente statutului de membru şi beneficiind totodată de avantajele pe care acesta le presupune.

Românii vor vedea care sunt partidele care mizează pe viitorul european al României. Astfel, partidele care nu semnează pactul proeuropean, PSD şi ALDE, demonstrează încă o dată atitudinea lor antieuropeană.

După pauză

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua!

Haideţi să începem!

Domnule lider, ne apucăm? OK.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Şi anunţ că din totalul de 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 132, deci suntem în cvorum.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa Camerei; programul de lucru pentru perioada 10-15 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 5-12 iunie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; şi informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate în comisiile permanente.

De asemenea, vă prezint 3 informări scrise, din partea unor deputaţi, cu privire la modificarea apartenenţei lor la grupurile parlamentare, astfel:

Domnul deputat neafiliat Alexandru-Ioan Andrei ne aduce la cunoştinţă că va activa în cadrul Grupului parlamentar al PNL;

Domnul deputat Mihai Mohaci îşi încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PSD şi va activa în cadrul Grupului parlamentar PRO Europa;

Domnul deputat Mihai Valentin Popa îşi încetează activitatea în Grupul parlamentar al PSD şi va activa în cadrul Grupului parlamentar PRO Europa, începând cu data de 4 septembrie 2019, conform solicitării dânsului. (Vociferări.)

Vă rog, domnule deputat.

Dacă... (Vociferări.)... faceţi o altă solicitare.

Intrăm în ordinea de zi. (Vociferări.)

Faceţi altă solicitare la Biroul permanent şi nu e nicio problemă.

Da? Domnul Leoreanu, modificări la ordinea de zi, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem 3 solicitări, şi anume:

Poziţia 14 - PL-x 97/2019. Solicităm retrimiterea la comisie, pentru reanaliză şi discutarea unor amendamente - pentru două săptămâni.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Este PL-x...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

... 97...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... 97/2019 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Corect.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

82 de voturi pentru, o abţinere. A fost retrimis, pentru două săptămâni, la comisie.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Poziţia 109 - Pl-x 582/2015 - Propunerea legislativă privind înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului în România - de adus pe poziţia 30.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect.

Vot, vă rog.

94 de voturi pentru.

Deci s-a modificat, de la 109 pe poziţia 30.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Şi poziţia 51 - Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în semestrul II al anului 2018 - de adus pe poziţia 31.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

50 şi...?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

51.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

51... pe poziţia 31...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... propuneţi dumneavoastră.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în semestrul II...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Corect.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

97 de voturi pentru. Deci s-au făcut modificările... de pe... 51... pe poziţia 31.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Alţi lideri de grup, dacă aveţi, la ordinea de zi, modificări?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului propunerea ca PL-x 98/2019 - Proiectul de Lege pentru modificarea art. 56 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice - poziţia 16 de pe ordinea de zi - să fie retrimis pentru 30 de minute la Comisia pentru muncă.

Şi, de asemenea, să acordăm comisiei dreptul de a lucra în paralel cu plenul.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot...

Da, e o eroare în text.

Vot, vă rog.

89 de voturi pentru; retrimisă la comisie, 30 de minute, şi să înceapă comisia să lucreze.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

De asemenea, poziţia 13 de pe ordinea de zi - PL-x 729/2018 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice - este o iniţiativă care a fost dezbătută săptămâna trecută, a ajuns la votul final, am retras-o - în acord cu ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare - de pe lista de vot final. Aceasta a fost dezbătută. Prin urmare, ar trebui să se regăsească pe lista de vot final, la finalul şedinţei de astăzi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

OK.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

93 de voturi pentru, 13 abţineri - să fie trecută pe lista de vot final de astăzi.

Doamna Prună.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Aş dori să aducem, pe punctul 1 al ordinii de zi, Proiectul de Hotărâre pentru constituirea unei comisii de anchetă cu privire la îngrădirea dreptului de vot al cetăţenilor români din diaspora; PHCD 23/2019.

Am depus cererea de constituire a acestei comisii de anchetă, în urmă cu... două săptămâni deja.

La fiecare şedinţă de Birou permanent vă cerem să dezbatem această propunere pe care USR, PNL, PMP, dar şi câţiva deputaţi din Grupul PRO Europa au depus-o.

E nevoie să vedem care au fost cauzele pentru care votul în diasporă s-a desfăşurat în maniera în care am văzut cu toţii - cu cozi de kilometri, cu ştampile foarte puţine, cu oameni care practic n-au putut să îşi exercite acest drept constituţional, deşi au stat ore în şir la coadă. E o situaţie pe care am avut-o şi în 2014. E clar că ceva s-a întâmplat acolo.

Şi ar trebui să vedem, aici, în Parlamentul României, în cadrul unei comisii de anchetă, de ce am avut această situaţie şi de ce cetăţenii români din diasporă, care contribuie la PIB-ul României, nu au putut să voteze.

De aceea, vă cer votul dumneavoastră astăzi, s-o aducem pe punctul 1 al ordinii de zi. Este un subiect important.

Şi aş vrea să daţi un vot pozitiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vot, vă rog.

Cu 44 de voturi pentru, 52 de voturi contra, 3 abţineri şi un "nu votez" a rămas în continuare pe punctul 36.

Mulţumesc.

Intrăm pe ordinea de zi.

Mai sunt intervenţii la ordinea de zi? Dacă nu...

La punctul 1, avem Solicitarea iniţiatorilor de retragere a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 230/2019.

Solicitarea celor 21 de iniţiatori îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 96 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Dacă sunt observaţii?

Dacă nu sunt observaţii, supun votului...

Vot, vă rog.

111 voturi pentru, unanimitate.

Mulţumesc.

1. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 263/2019; lege ordinară.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei - este în procedură de urgenţă, conform prevederilor... urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dăm cuvântul reprezentantului comisiei...

În primul rând, reprezentantul... iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Viorel Ilie (ministrul pentru relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege a fost elaborat de Guvern, în temeiul art. 115 din Constituţia României, republicată, care instituie competenţa Parlamentului de a adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe.

Proiectul a fost structurat pe 12 domenii de abilitare, domenii care nu fac obiectul legilor organice stabilite de art. 73 din Constituţie.

Cele 12 domenii - finanţe publice şi economie; administraţie publică şi dezvoltare regională; afaceri interne; muncă şi protecţie socială; comunicaţii şi societate informaţională; sănătate; cultură şi identitate naţională, agricultură şi dezvoltare rurală; transporturi; fonduri europene; apărare şi prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege.

În cadrul acestor domenii generale sunt cuprinse materiile ce vor fi reglementate concret, pe calea ordonanţelor ce vor fi emise în baza acestei legi.

Totodată, în proiect se prevede că Guvernul va putea emite ordonanţe pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii, dar nu înainte de încheierea actualei sesiuni parlamentare, şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2019.

Subliniez că, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (3) din Constituţie, în proiectul de lege se dispune ca ordonanţele emise de Guvern să fie supuse spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la începerea celei de-a doua sesiuni.

Vă rog să adoptaţi proiectul de lege în forma... aşa cum a ieşit de la Comisia juridică, prin raportul pe care îl avem alăturat.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice.

Chiar... însuşi domnul preşedinte.

Vă rog, raportul.

Domnul Nicuşor Halici:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut şi adoptat proiectul de lege în şedinţa din 3 iunie 2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, în conformitate cu dispoziţiile art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, precum şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în perioada cuprinsă între data încheierii primei sesiuni parlamentare ordinare a anului 2019 şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2019.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Potrivit art. 115 alin. (1) din Constituţia României, republicată, abilitarea Guvernului se face doar pentru domenii care nu fac obiectul legilor organice.

În urma examinării proiectului de lege şi a analizării opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport favorabil pentru Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, cu amendamentele admise din Anexa nr. 1 şi cu amendamentele respinse din Anexa nr. 2 la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Márton Árpád.

Vă rog frumos.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş dori să fac, în primul rând, un comentariu de procedură.

Cândva - colegii noştri mai în vârstă îşi aduc aminte - pentru dezbaterea unui proiect de lege de abilitare a Guvernului erau sesizate pentru aviz toate comisiile care aveau, conform Regulamentului nostru, acel domeniu în vizor, unde fiecare comisie întreba ministrul sau secretarul de stat care a venit ce se doreşte cu acea propunere.

De la o vreme, se vine la Comisia juridică, nimeni nu ştie nimic şi se propun nişte formulări atât de vagi încât habar nu ai ce se doreşte să se facă.

Şi vă dau câteva exemple.

Noi, de exemplu, suntem convinşi că, aşa cum rezultă din Constituţie şi din legile în vigoare, e bine să avem, până la sfârşitul lunii iunie, dacă se doreşte o modificare a Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală, o dezbatere în Parlament.

Într-adevăr, şi noi avem nişte probleme cu acest Cod fiscal, cu Codul de procedură, inclusiv în legătură cu modul cum se controlează cum vin banii la buget. Dar nu ni se pare corect ca asta să se realizeze printr-o ordonanţă, chiar dacă, încă o dată spun, cu 6 luni înainte trebuie să avem o viziune clară pentru anul care urmează.

La fel, în domeniul culturii. Ca să nu mai vorbim de nişte formulări atât de vagi încât se doreşte, la punctul 12, aşa, în general, prorogarea unor termene; în general, a unor termene din varii legi, habar nu avem care.

Ca atare, noi am propus mai multe amendamente de eliminare a acelor domenii pe care considerăm că nu e bine să fie legiferate prin ordonanţă, mai ales că nu ştim ce se doreşte.

Şi, evident, dacă aceste eliminări se vor realiza, putem să votăm pentru acest proiect de lege. Dar, dacă nu, nu avem cum să-l votăm.

Vă mulţumesc.

O să intervin de câteva ori. Vor fi situaţii în care o să fac o singură referire la mai multe puncte de eliminare, dar doresc să fie votate separat, pentru fiecare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Eu, unul, personal, am luat act. Asta a fost discuţia din Biroul permanent. Şi consider chiar că aveţi dreptate.

Dacă mai sunt intervenţii? Dacă nu, domnule preşedinte al comisiei, vă rog să ne propuneţi timpul de dezbatere.

Domnul Nicuşor Halici:

Domnule preşedinte,

Vă propun un timp de dezbatere de 5 minute, având în vedere procedura de urgenţă a iniţiativei legislative.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun. Vot, vă rog.

Cu 67 de voturi pentru, 25 de voturi contra, 19 abţineri, mergem pe 5 minute.

Intrăm întâi pe propunerile de eliminare, nu?

Aveţi la art. 1, la respinse, nu, domnule Márton Árpád?

Vi le susţineţi pe fiecare? OK.

Vă rog, marginal 1 - art. 1.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Susţin eliminarea punctelor 4, 5 şi 6 din I, adică nr. crt. 7, 8 şi 9 - respinse, punctele 1, 2 şi 3 - care, aşa cum v-am spus, doresc să împuternicim Guvernul să modifice Codul fiscal, Codul de procedură fiscală şi domeniul de competenţe de control al Ministerului Finanţelor Publice.

Dorim eliminare; vot separat pentru fiecare.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Prima. La eliminare, punctul 4, marginal 1 - reglementarea unor măsuri în domeniul competenţei de control a Ministerului Finanţelor Publice şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Vot, vă rog.

49 de voturi pentru, 64 de voturi contra, o abţinere.

La marginal 2 - modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare - solicitarea de eliminare.

Vot, vă rog.

46 de voturi pentru, 65 de voturi contra.

Punctul 3, marginal 6 - modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Vot, vă rog.

52 de voturi pentru, 64 de voturi contra.

Continuăm, toate cu eliminare, da, domnule Márton Árpád? Că doar pe acestea 3 le-aţi solicitat. Nu?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Punctele 5 şi 6 dintre cele respinse. La "Afaceri interne", la punctul 28, care ar fi de la punctul 1 la III, se propune modificarea sistemului de eliberare a paşapoartelor. Nu ştiu cum şi de ce. Nu suntem de acord.

Şi se doreşte la poziţia 31, la numărul curent, amendament respins nr. 6, modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă privind circulaţia pe drumurile publice.

Avem "n" legi în Parlament, să le facem, să facem una bună, şi nu să tot modificăm prin ordonanţe de urgenţă.

Vot separat pentru fiecare.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Marginal 5 - "Afaceri interne", cu modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 83, cu organizarea şi funcţionarea serviciilor publice... eliberarea paşapoartelor.

Vot, vă rog.

54 de voturi pentru, 67 de voturi contra.

Iar la marginal 6 - cu modificarea, completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice - vot, vă rog.

58 de voturi pentru, 64 de voturi contra.

Domnule Márton Árpád, mai...?

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Capitolul VII - "Cultură şi identitate naţională". Propunem eliminarea întregului capitol.

Şi vă rog să fiţi atenţi.

Domnule preşedinte,

Se doreşte modificarea finanţării promovării proiectelor de investiţii în domeniul culturii, al susţinerii cultelor religioase, al instituţiilor de cultură şi alte asemenea, prin ordonanţe. Nu suntem de acord.

Deci vot separat pentru toate cele 4.

Şi pentru că termenul curge, la Capitolul VIII, următorul amendament, la poziţia 10 - reorganizarea administraţiei agricole, a întregii administraţii agricole. Nu vă supăraţi, şi acesta trebuie să fie eliminat.

Deci solicit 5 voturi - 4 pentru Capitolul "Cultură" - VII. Deci un vot, de fapt, eliminarea întregului capitol. Şi un vot pentru eliminarea poziţiei 50 -. reglementarea unor măsuri de reorganizare a administraţiei agricole.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Şi ca să nu mai revin - eliminarea punctului XII, care vrea să proroge câte legi doreşte, fără să se specifice care.

Deci acestea ar fi - 3 voturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Márton Árpád... vă aştept ca să le bifăm, să nu cumva să greşim.

Nu, nu... staţi, că eu le citesc şi le...

Deci mergem la marginal 8, cu "Cultură şi identitate naţională", da? Se elimină.

Vot, vă rog.

61 de voturi pentru, 66 de voturi contra.

Marginal 9, da?

Dăm vot şi pe el. Cu "Cultură..."?

La fel, la "Cultură şi identitate naţională", vot, vă rog.

58 de voturi pentru, 65 de voturi contra.

Mergem la marginal 10, la "Agricultură şi dezvoltare rurală" - reglementarea unor măsuri şi reorganizarea administraţiei agricole.

Vot, vă rog.

58 de voturi pentru, 67 de voturi contra.

Intrăm la transporturi, nu? Marginal 11.

Modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea... Nu? Are propunere de eliminare.

Domnule Márton Árpád, şi pe acesta, la transporturi? Spuneţi-mi da dau nu, nu trebuie....

Domnul Márton Árpád-Francisc (din sală):

XII.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La 12?

OK. Deci marginal 12.

Modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80...

Domnul Márton Árpád-Francisc (din sală):

Capitolul XII.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Capitolul XII.

A, cu prorogarea sau modificarea unor termene. OK.

Marginal 14. "Prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege".

Vot, vă rog.

60 de voturi pentru, 66 de voturi contra.

Intrăm pe amendamentele admise de la 1 la 66.

Vă propun să luăm câte zece.

Dacă de la 1 la 10 sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

De la 10 la 20 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

De la 20 la 30 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

De la 30 la 40 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

De la 40 la 50 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

De la 50 la 60? Nu. Adoptate.

De la 60 la 66 dacă sunt obiecţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 24/2019.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 207 şi art. 213 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 233/2019.

Din partea iniţiatorului dacă sunt intervenţii?

Din partea comisiei sesizate, doamna preşedinte.

Iniţiatorul? Da. Este doamna preşedinte, este din partea iniţiatorului.

Vă rog, doamnă Iurişniţi.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc.

Este vorba de un proiect de lege care readuce pe făgaşul normal ceea ce înseamnă depolitizarea şi o mai bună coordonare a activităţii universitare, din perspectiva faptului că un mandat al rectorilor nu poate depăşi opt ani. Două mandate succesive trebuie să aibă opt ani şi nu mai mulţi ani, şi nu avem acea perioadă prin care unii dintre rectori îşi dădeau demisia şi se reinvesteau în funcţie şi constituiau adevărate feude şi monopol de influenţă.

Nu putem fi de acord cu acest lucru, de aceea am avut această iniţiativă legislativă să reveniţi la textul iniţial al Legii educaţiei din 2011.

În 2014 a fost modificată de Guvernul Ponta. Este important să revenim la un text de lege normal, care să promoveze ceea ce trebuie să existe în univeristăţile noastre din România, adică o democratizare a votului, studenţii să poată participa la votul democratic universal secret cu 25% pondere din corpul electoral. Profesorii titulari, cercetătorii să participe cu 75% pentru alegerea rectorilor, iar aceşti rectori nu au de ce să stea mai mult de opt ani de zile. După opt ani de zile este nevoie de un alt tip de leadership, de un alt management profesional care să aducă o prospeţime şi o revigorare a universităţilor, pentru că ştim foarte bine în ce situaţie se află universităţile din România, în raport cu calitatea învăţământului european.

Pentru aceasta, USR va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege şi vă rugăm să daţi curs unui vot favorabil.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön.

Vă rog.

Pe procedură? Ca iniţiator?

Domnul Szabó Ödön (din sală):

La dezbateri.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La dezbateri, după ce ne citeşte doamna preşedinte raportul.

Mulţumesc mult tare.

Doamnă preşedinte, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu adresa Pl-x 233/2019, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere, în fond, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 207 şi art. 213 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea articolelor menţionate - art. 207 şi art. 213 -, cu referire la modalităţile de alegere a decanilor facultăţilor în universităţi, precum şi la limitarea clară a mandatelor rectorilor, indiferent de întreruperile sau suspendările implicate pe traseu.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din raportul de faţă.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri?

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă pe care o aveţi în faţă a avut câteva amendamente în comisie, amendamente adoptate. Unul dintre aceste amendamente se referă la rolul studentului în ceea ce priveşte alegerea rectorului.

În momentul de faţă, în legislaţia în vigoare există posibilitatea ca să alegi rectorul prin două moduri: printr-un mod direct, prin votul direct al profesorilor, al tuturor profesorilor din unitatea de învăţământ respectivă, şi cu participarea studenţilor care au calitate în forurile universităţilor, respectiv prin cercuri mai restrânse, unde există o reprezentare de 25% a studenţilor.

Modificarea pe care am agreat-o în comun propune ca să existe o prezenţă de 25% a studenţilor, în momentul în care se realizează un scrutin direct.

Şi eu cred că este un lucru benefic ca cei care sunt beneficiari ai actului de învăţământ în sistemul universitar să poată participa la decizii.

Nu am susţinut - şi le mulţumesc colegilor din comisie - nu am susţinut ca decanii să fie aleşi prin acelaşi vot, dintr-un motiv foarte simplu. Trebuie să existe un act managerial coerent la nivelul universităţilor, deci rectorul ales trebuie să poată să-şi construiască o echipă prin care va conduce universitatea respectivă.

În schimb, da, am susţinut revenirea la forma din 2011, şi anume, ca rectorul să aibă posibilitatea să fie ales pentru două mandate de maximum patru ani şi în total maximum opt ani. Pentru că legea în vigoare astăzi dă posibilitatea ca cineva care a fost ales rector să deţină această poziţie 7 ani, 11 luni şi 3 săptămâni, să-şi întrerupă pentru o săptămână mandatul de rector în al doilea mandat şi să reînceapă şi să fie reales rector pentru 7 ani, 11 luni şi 3 săptămâni, din care din nou întrerupe pentru o săptămână mandatul de rector şi aşa se ajunge să fie cineva 24 de ani rector pe legislaţia actuală, ceea ce nu mi se pare corect. A fost o iniţiativă bună aceea ca managementul instituţional să fie pentru un mandat limitat.

Eu cred că această iniţiativă - şi am introdus şi mulţumesc şi pe această cale, a fost făcută pentru a nu avea subterfugii pentru anumite persoane, ca şi în cazul în care se realizează o unificare, o dezlipire, o reorganizare a universităţii, pentru universitatea care este continuatoarea dreptului acelei universităţi legislaţia să rămână constantă, pe acelaşi palier de 8 ani, în acest context.

Sper să fie susţinută iniţiativa legislativă în plen.

Este clar că sunt adversari ai acestei iniţiative cei care sunt în funcţie şi sunt lezaţi de această iniţiativă, dar eu cred că este o iniţiativă benefică.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Pentru început, doresc să vă spun că membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea propunerii legislative. Iar pentru transparenţă şi în ceea ce priveşte modul în care noi am respectat ceea ce doresc cadrele didactice universitare din România, aş dori să dau citire celor două amendamente la care am şi participat în mod direct în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor şi pe care, sigur, le susţin şi astăzi.

La art. 209 alin. (1) lit. b) am modificat, şi acest articol va avea următorul cuprins: "Prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii, care reprezintă - subliniez ceea ce au specificat şi colegii mei, anterior - 75% din corpul electoral, şi al reprezentanţilor studenţilor, în proporţie de 25% din corpul electoral".

Menţionez că am avut prezent în comisie şi un reprezentant al studenţilor care ne-a adus la cunoştinţă că în majoritatea universităţilor din ţară acest procent de 25% nu se respectă, un motiv în plus pentru a face această modificare.

"Metodologia de desemnare a reprezentanţilor studenţilor este prevăzută în Carta universitară".

Iată că ne-am raportat şi la independenţa fiecărei universităţi de a hotărî, din acest punct de vedere.

La art. 213 alin. (7) am făcut o modificare: "Durata mandatului de rector este de 4 ani", aşa cum spunea şi colegul meu de la UDMR. "Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată," - aici a apărut modificarea esenţială - "în urma unui nou proces de desemnare conform art. 209 alin. (1) lit. a) şi b) şi prevederilor" - subliniez încă o dată - "Cartei universitare. O persoană nu poate fi rector al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior sau al instituţiei succesoare în drepturi ale acesteia pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora".

Acestea sunt argumentele pentru care am susţinut şi anterior şi susţin încă o dată faptul că membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Buicu, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Aş vrea, totuşi, să vin şi să vă prezint şi o altă părere.

Este vorba de faptul că în Constituţie avem prevăzută în momentul de faţă autonomia universitară, iar universităţile sunt cele care, sub o formă sau alta, îşi hotărăsc destinul.

Vă mai aduc la cunoştinţă faptul că procesul electoral în curs pentru următorul mandat deja a fost demarat la nivelul universităţilor din România.

Modificarea legislativă va putea avea efect doar pentru următorul scrutin la nivel universitar.

Reprezentarea studenţilor la nivelul structurilor de conducere şi al modalităţilor de stabilire a rectorului, indiferent că vorbim de scrutin general, indiferent că vorbim de concurs, se face în urma aprobărilor de către senatele universităţilor în care sunt votaţi de către tot personalul de cercetare şi de învăţământ reprezentanţii la nivelul senatului.

Aşa că, personal, nu sunt de acord cu această modificare legislativă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Preambul, obiecţii? Nu. Adoptat.

Intrăm pe amendamentele admise. Le luăm pe fiecare în parte.

La primul amendament, obiecţii? Nu. Adoptat.

Al doilea amendament, obiecţii?

La al doilea amendament, domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Amendamentul despre care vorbim este tocmai acea iniţiativă - şi domnul Buicu avea dreptate - orice legislaţie, mai ales legislaţia în ceea ce priveşte învăţământul, se aplică din anul şcolar următor. Deci este foarte clar că procesul care a fost demarat va fi aplicat pentru viitor, deci nu poate perturba ceea ce a fost pornit. Dar acest lucru nu înseamnă că acea iniţiativă care presupune ca un mandat să fie limitat - şi cu care cu toţii am fost de acord - să nu poată fi susţinută şi eu sper foarte mult ca cel puţin această parte, având în vedere faptul că legislaţia este pentru viitor, iar Legea educaţiei naţionale spune foarte clar că se aplică din anul şcolar următor, aceasta să fie o garanţie prin care, totuşi, să susţineţi această iniţiativă legislativă, pe de o parte.

Pe de altă parte, autonomia universitară nu înseamnă că este în afara statului.

Deci autonomia universitară înseamnă că trebuie să respecţi legile pe care le votează acest Parlament.

Senatul universitar poate să-şi adopte propria Cartă, în limita Legii educaţiei naţionale.

Deci acest lucru este foarte important să îl spunem, că nici universităţile nu sunt deasupra Constituţiei şi deasupra statului..., adoptat de către Parlament şi cu referire exactă, acolo unde credeţi dumneavoastră, la Târgu Mureş.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Amendamentul marginal 3. Obiecţii? Nu. Adoptat.

4. Obiecţii? Nu. Adoptat.

5. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

Dau vot şi la amendamentele admise? Nu.

Poziţia 4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 22 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; Pl-x 487/2018.

Intervenţie din partea iniţiatorilor? Nu.

Din partea comisiei sesizate? Domnul preşedinte al Comisiei pentru muncă? Toată comisia lucrează în paralel cu plenul, după cum aţi propus; aveau 30 de minute.

Revenim când se întoarce, odată cu poziţia 16.

Poziţia 5. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri; PL-x 243/2018.

Iniţiatori? Dintre iniţiatori... Doi iniţiatori avem.

Domnul Dunava? Nu. Nu vrea să intervină.

Din partea comisiilor sesizate?

Domnul Dîrzu.

Din partea Comisiei pentru agricultură sau...

Domnul Ioan Dîrzu:

Agricultură.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Agricultură.

Mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate, prin adresa PL-x 243/2018 din 23 aprilie 2018, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi

completarea Legii nr. 52/2011, în sensul detalierii domeniilor agricole în cadrul cărora se poate presta munca necalificată având caracter ocazional, mai mult de 90 de zile pe an, respectiv până la 180 de zile pe an, pentru acelaşi beneficiar.

De asemenea, proiectul prevede o serie de măsuri privind activitatea zilierilor în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv, prin păşunatul sezonier în mod tradiţional al ovinelor, caprinelor sau bovinelor, în regim semiliber.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comun a fost adoptat cu majoritate de voturi - o abţinere.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 18 aprilie 2018, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri, intervenţii? Nu.

La titlu? Nu. Adoptat.

Preambul? Nu. Adoptat.

Avem 12 amendamente admise.

Este vreo intervenţie la amendamente?

Mergem de la 1 la 12. Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru şedinţa de vot final.

Domnule Solomon, aţi revenit printre noi, pământenii?

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 22 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; Pl-x 487/2018.

Vă rog, raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Bine v-am regăsit, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Obiectul de reglementare al propunerii legislative este modificarea art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele redate în prezentul raport.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Seidler.

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Legea aceasta are două probleme - una de fond şi una de formă.

Pe fond, proiectul de lege încearcă să nu discrimineze, aşa cum se întâmplă în momentul de faţă, prin textul Legii salarizării aflate în vigoare, între persoanele cu handicap.

Nu înţelegem de ce nevăzătorii sunt mai deosebiţi între persoanele cu handicap, faţă de persoanele cu orice alt handicap, şi de la această ideea a pornit proiectul de lege.

Pe formă, în schimb, modificarea preconizată prin acest proiect de lege a fost eliminată şi s-a introdus un amendament doar la Camera Deputaţilor, care vorbeşte despre cu totul altceva, motiv pentru care acest proiect de lege, odată adoptat, este susceptibil de a fi declarat neconstituţional, pe motiv de bicameralism. Şi vă anunţ de acum că în situaţia în care veţi adopta, prin votul dumneavoastră, acest proiect de lege, vom ataca la Curtea Constituţională acest proiect de lege şi cu siguranţă va cădea, pe motiv de bicameralism.

Dacă doriţi să faceţi modificarea pe care o intenţionaţi prin amendamentul de la Camera Deputaţilor, aşa cum aţi mai dovedit, într-o săptămână puteţi să treceţi de ambele Camere ale Parlamentului această modificare.

Pe fond - şi revin aici - între persoanele cu handicap nu ar trebui să existe discriminare. Nu există niciun motiv pentru care orice handicap ar fi mai valorizat, din perspectivă financiară, şi ar fi compensat financiar. În schimb, toate celelalte forme de handicap ar fi ignorate.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule preşedinte, aveţi vreo intervenţie? Ţineţi cont de observaţiile colegului?

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Dacă domnul Seidler ar fi fost la comisie în momentul dezbaterii acestui proiect de lege, ar fi aflat şi adevărul. Este vorba de o problemă care, în fondul iniţiativei, a fost rezolvată prin Legea de aprobare a Ordonanţei nr. 41 şi i-am demonstrat domnului Lupescu cu textul de lege publicat în Monitorul Oficial.

Ne-am folosit de această iniţiativă pentru că trebuia clarificat un text tot din legea respectivă.

În momentul în care s-a făcut amendamentul de către Ministerul Muncii au scris: "Funcţiile de conducere din învăţământ beneficiază de sporul de solicitare neuropsihică de 15%".

Greşeala a fost că s-a luat titlul de la anexa cu universitarii şi nu s-au uitat foarte clar la anexa cu preuniversitarii.

Deci, în acest moment, în lege avem toate poziţiile de la anexa cu funcţiile de conducere, îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar, dar neavând sintagma "îndrumare şi control" în textul legii, inspectorii nu primesc acest spor.

Dacă vreţi să le faceţi o bucurie, vă rog să contestaţi la Curte această lege. Dar eu cred că înţelepciunea va prima în cele din urmă, că nu e vorba de altceva decât de o normă de reinterpretare a legii pe care am votat-o tot noi acum două luni de zile.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva?

Dacă nu, la titlu? Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Preambul. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

La articole.

Avem 5 amendamente admise.

Dacă sunt intervenţii? Le luăm pe toate în calup. Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă...

(Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.)

Da, domnule Seidler, la care dintre amendamente?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

La 3 marginal din raport.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Nr. crt. 3.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Art. 22.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Art. 22 în varianta comisiei se elimină ceea ce, de fapt, iniţiatorii au intenţionat.

Vă rog să supuneţi la vot, astfel încât să putem reveni la forma normală, pe de o parte, pe de altă parte la forma intenţionată de iniţiatorii proiectului de lege.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

46 de voturi pentru, 78 de voturi contra, două abţineri.

La amendamentul 4? Nu. Adoptat.

Punctul 5.

Domnule Seidler, la 5? Nu văd. Monitorul a decedat.

Mulţumesc.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

La punctul 5, dacă îl adoptăm, este exact motivul de neconstituţionalitate.

Eu vă propun să-l respingem şi legea să meargă mai departe, fără a fi susceptibilă de a fi desfiinţată de CCR, pe motiv de bicameralism.

Propun eliminarea amendamentului de la 5.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

35 de voturi pentru, 81 de voturi contra, 15 abţineri.

Domnule preşedinte,

Vă rog frumos, trageţi concluziile dumneavoastră.

Domnul Adrian Solomon:

Tot pentru buna informare a colegului nostru.

Aşa cum am discutat cu domnul Lupescu în şedinţă, dacă iniţiatorul este de acord, poate să schimbe expunerea de motive, să o depună la Secretariatul General.

Mai mult decât atât, Senatul a respins această iniţiativă şi nu este niciun pericol de conflict de constituţionalitate.

Cred că, pentru înţelepciune, ar fi bine să schimbaţi...

Deci cred că, cu ajutorul colegilor de la Comisia pentru muncă, putem schimba acea expunere de motive, astfel încât inspectorii din toate judeţele ţării noastre să nu fie discriminaţi în raport cu ceilalţi profesori, cu celălalt personal de predare din şcolile din România.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

După şedinţă, domnule preşedinte, stăm şi noi de vorbă, să-mi explicaţi şi mie în detaliu cum se face lucrul acesta.

Domnul Szabó Ödön.

Vă rog frumos.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că este o iniţiativă bună această modificare, având în vedere că la inspectoratele şcolare acest spor nu a fost acordat. Şi, în concordanţă cu măririle salariale care s-au realizat, profesorii, respectiv toţi ceilalţi din sistemul de învăţământ au beneficiat de acest spor.

Din păcate, în momentul de faţă, dacă nu suntem atenţi, din nou va fi acea inechitate. Acela care administrează întregul sistem de învăţământ, fie el director de şcoală, fie el inspector şcolar, va avea un salariu mai mic decât profesorul de la catedră, care beneficiază şi de vacanţă. Pe când colegii lor care administrează întregul sistem de învăţământ şi în vacanţă se ocupă de organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor şi aşa mai departe.

Deci este foarte bine ca piramida organizaţională să se regăsească inclusiv în salarizare. Şi, prin această propunere, acest lucru este realizat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai sunt intervenţii? Mai doriţi?

Haideţi, domnule Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Dragi colegi,

Nu e vorba aici despre fondul amendamentului de la punctul 5. Nu contest utilitatea. Dar, din punct de vedere legal, dacă un proiect de lege îşi doreşte un anumit lucru, şi anume eliminarea discriminării între persoanele cu handicap - pentru că textul, momentan, al legii, asta face - atunci nu putem, pe de o parte, să nesocotim dorinţa iniţiatorilor, pe de altă parte, doar la Camera Deputaţilor să punem total altceva într-un proiect de lege.

Dacă se doreşte ceea ce pe fond urmează să aibă ca efect punctul 5, se poate iniţia un nou proiect de lege care într-o săptămână poate să treacă de ambele Camere ale Parlamentului.

Metodologia aceasta, utilizată uneori în procesul parlamentar, de a lua un proiect de lege, o iniţiativă care intenţionează ceva, de a nesocoti şi de a face total altceva, din comoditate, nu are nicio finalitate.

În plus, suntem în 12 iunie. Oricum această prevedere ar urma să intre în vigoare din 15 iulie - ca efect, mă refer.

Avem deci timp suficient ca până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare să avem o procedură legală decentă, regulamentară, nesusceptibilă de atac la Curtea Constituţională. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Procedura este legală.

Propunerea legislativă rămâne la votul final, dacă nu mai sunt intervenţii.

Poziţia 8. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare; PL-x 34/2019.

Din partea iniţiatorilor dacă este cineva? Doreşte să intervină? Nu.

Din partea comisiei sesizate pe fond?

Domnul Stănescu.

Vă rog.

Domnul Alexandru Stănescu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru înfiinţarea Agenţiei.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 6 februarie 2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Potrivit expunerii de motive, obiectivul principal de activitate al acestei Agenţii este creşterea numărului de sisteme de calitate recunoscute la nivel european pentru produsele agroalimentare româneşti şi de certificare a produselor conform sistemelor de calitate facultative instituite la nivel naţional şi european, în vederea promovării acestora.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - s-au înregistrat un vot împotrivă şi o abţinere -, întocmirea unui raport de adoptare, cu amendamente admise care se regăsesc în anexa la prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri? Nu.

Domnul Năsui, scuzaţi-mă!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc.

România are deja peste 13.000 de autorităţi, agenţii şi instituţii pe care le finanţează.

Această lege, acum, adaugă încă o agenţie. De data aceasta, pentru asigurarea calităţii.

Am mai văzut agenţii pentru asigurarea calităţii. Am mai văzut în învăţământ. Există chiar două agenţii - ARACIS şi ARACIP. Amândouă, pentru asigurarea calităţii învăţământului. Şi există de vreo 15 ani de zile. Şi am văzut rezultatele lor. E învăţământul pe care îl avem acum.

Această agenţie nu va folosi decât la un singur lucru - să salarizeze personal, să mai pună o sinecură undeva, pentru cineva care a fost destul de influent cât să obţină o poziţie. Şi în niciun caz nu va reuşi să schimbe cu ceva calitatea lucrurilor. Pentru că... calitatea produselor nu se îmbunătăţeşte decât într-un singur fel - prin concurenţă. Prin uşurinţa de a fi antreprenor, de a produce, de a putea să oferi şi tu un produs în concurenţă cu altele, pentru un consumator.

În loc să debirocratizăm, în loc să reducem povara administrativă şi în loc să permitem antreprenoriatului să funcţioneze în România, tocmai ca să creştem calitatea produselor, noi ce ne gândim să facem? Să înfiinţăm o nouă agenţie. De parcă asta vreodată va schimba cu ceva lucrurile. Nu va schimba cu nimic.

Degeaba vă plângeţi că nu mai sunt bani la buget şi că Bucureştiul este în stare de faliment nedeclarat etc. etc., dacă aruncăm cu banii pe tot felul de noi agenţii şi noi sinecuri.

Vom vota împotrivă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Dacă nu...

Titlul. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Preambul. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Avem 14 amendamente admise. Există intervenţii la vreun amendament? Nu.

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne pentru şedinţa de vot final.

9. Proiectul de Lege privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 103/2019.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Domnule preşedinte, vă rog frumos, prezentaţi raportul.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Vă mulţumesc.

Este vorba de raportul de înlocuire asupra Proiectului de Lege privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

La întocmirea prezentului raport am avut în vedere avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Comisia pentru muncă.

Proiectul, după cum bine aţi spus, are ca obiect de reglementare reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise redate în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dezbateri generale. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

La titlu. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Preambul. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Sunt 28 de amendamente.

De la 1 la 10? Nu. Adoptate.

De la 10 la 20? Nu. Adoptate.

De la 20 la 28? Aveţi? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru şedinţa de vot final; caracter ordinar.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 24 alin. (3) din Legea nr. 231/2018 privind modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Pl-x 157/2019.

Iniţiatori? Dacă este cineva? Doreşte să intervină?

Dacă nu, din partea comisiilor sesizate în fond?

Domnul deputat Dunava.

(Domnul deputat Alexandru Stănescu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnul...

Domnul Alexandru Stănescu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. E raport comun. De aceea...

Domnul Alexandru Stănescu:

... legislative pentru modificarea art. 24 alin. (3) din Legea nr. 231/2018 privind modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 24 alin. (3) din Legea nr. 231/2018 privind modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 18 martie 2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare clarificarea situaţiei juridice a terenurilor pe care sunt amplasate construcţii edificate de către fostele organizaţii şi entităţi ale cooperaţiei de consum. Astfel, se urmăreşte modificarea art. 24 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, în sensul extinderii categoriilor de beneficiari, foste cooperative de producţie, foste asociaţii economice intercooperatiste şi foste cooperative de consum, indiferent de denumirea acestora, care îndeplinesc cumulativ condiţiile enumerate la art. 24 alin. (3) lit. a), b) şi c), în ceea ce priveşte solicitarea înscrierii în proprietatea acestora a terenurilor situate în intravilanul localităţilor aferente construcţiilor edificate, ai căror deţinători actuali sunt.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare, cu amendamente admise care se regăsesc în anexa la prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Dacă îmi permiteţi, o notă, pentru Departamentul Legislativ.

La nr. crt. 3, conform normelor de tehnică legislativă, cifra 1 se înlocuieşte cu alin. (3).

De asemenea, s-a strecurat o greşeală de redactare. La art. 24 alin. (3) la lit. c), termenul "construit" se înlocuieşte cu termenul "constituit".

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi pare rău că nu aţi stabilit, împreună cu cealaltă comisie comună, cine citeşte raportul.

Domnul deputat Olar Corneliu, vă rog.

Domnul Corneliu Olar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această lege rezolvă o problemă de situaţie juridică a terenurilor. Este o lege aşteptată de aproape 30 de ani, prin care rezolvăm situaţia juridică a terenurilor de sub construcţii şi aferente construcţiilor.

Eu vă mulţumesc că mi-aţi acceptat amendamentele pe care le-am avut în comisie.

Şi Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi noi vă mulţumim.

Dacă nu mai sunt intervenţii, trecem...

La titlu. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Preambul. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

La amendamente.

La primul amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Al doilea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Al treilea, la art. 24? Nu. Adoptat.

Al patrulea, la art. 27? Nu. Adoptat.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

La punctul... suntem la 16, cu raportul... Mai durează 5 minute. Îl mai lăsăm.

Trecem la poziţia 21.

21. Proiectul de Lege pentru abrogarea alin. (1), (2) şi (4) ale art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale; PL-x 744/2018.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului - iniţiatorul.

Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezentul proiect de lege...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog...

Vă rog frumos să vă şi prezentaţi.

Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu:

Sîrbu Ovidiu, secretar de stat, Ministerul Transporturilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu:

Prin prezentul proiect de lege se abrogă prevederile cu caracter special din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 referitoare la efectuarea transportului rutier naţional contra cost de persoane prin servicii regulate numai cu autobuze dotate cu aparate de marcat electronice fiscale şi cititoare de carduri, urmând ca această categorie de operatori economici să se doteze cu aparate de marcat electronice fiscale, potrivit prevederilor cu caracter general ale Ordonanţei de urgenţă nr. 28/1999.

Se exceptează de la obligaţia utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale încasările realizate de operatorii economici care efectuează transport rutier internaţional contra cost de persoane prin servicii regulate pe bază de bilete emise în conformitate cu reglementările în domeniu ale Uniunii Europene, întrucât emiterea concomitentă atât a biletelor de călători, cât şi a bonurilor fiscale ar constitui un tratament discriminatoriu, prin impunerea unei duble înregistrări a veniturilor obţinute din această activitate.

Se extind competenţele privind constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor în domeniul utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale de către operatorii de transport rutier naţional contra cost de persoane prin includerea organelor constatatoare şi a Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru-secretar de stat.

Domnul Toma Ilie, PSD.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Raportul, nu?

Domnul Ilie Toma:

Da. Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun al Comisiei pentru industrii şi servicii şi al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, care au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru abrogarea alin. (1), (2) şi (4) ale art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011.

Consiliul Legislativ avizează proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 10 decembrie 2018.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea unor alineate ale art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011, precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999. Proiectul de act normativ vizează abrogarea unor prevederi cu caracter special din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011, referitoare la efectuarea transportului rutier naţional contra cost de persoane prin servicii regulate numai cu autobuze dotate cu aparate de marcat electronice fiscale şi cititoare de carduri, urmând ca această categorie de operatori economici să se doteze cu aparate de marcat electronice fiscale. Totodată, prin acest proiect de lege se preconizează exceptarea de la obligaţia utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale a încasărilor realizate de operatorii economici care efectuează transport rutier internaţional contra cost de persoane prin servicii regulate, pe bază de bilete emise în conformitate cu reglementările în domeniu ale Uniunii Europene.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii şi ai Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat proiectul de lege în şedinţa comună din 23.04.2019.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Intervenţii? Nu.

Titlu. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Preambul. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Avem 15 amendamente admise şi unul respins.

Luăm de la 1 la 5. Obiecţii comentarii? Nu. Adoptate.

De la 5 la 10? Nu. Adoptate.

De la 10 la 15? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Există vreo propunere de prelungire a programului?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului plenului propunerea de prelungire a programului până la epuizarea dezbaterilor la punctul 22 de pe ordinea de zi - PL-x 734/2018. Asta înseamnă că ar mai fi 3 proiecte - 16, 17 şi 22, restul fiind fără raport.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

16 şi 22 le am. 17 încă nu îl am.

Proiectul de Lege pentru modificarea art. 56 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010...

A, vot, vă rog, scuze.

122 de voturi pentru, 2 voturi contra.

Continuăm.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 56 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 98/2019; cu 3 amendamente admise, între timp.

Iniţiatori? Nu.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Adrian Solomon, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru includerea în categoria beneficiarilor pensiei pentru limită de vârstă a persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) şi care au fost disponibilizate ca urmare a închiderii unităţilor miniere, potrivit obligaţiilor pe care şi le asumă statul român în negocierile cu Comisia Europeană.

Textul a fost adoptat de Senat în 4 martie 2019.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte din prezentul raport.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

OK.

Titlu. Obiecţii, comentarii? Nu.

Preambul. Obiecţii, comentarii? Nu.

La amendamente admise.

La primul amendament? Nu. Adoptat.

Al doilea? Nu. Adoptat.

Al treilea amendament admis? Nu. Adoptat.

Legea merge la votul final.

A venit... mergem la poziţia 22, poate între timp vin şi amendamentele...

22. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor; PL-x 734/2018.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei, proiectul de lege urmează a fi adoptat în procedură de urgenţă.

Iniţiatorul - Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Mihai-Valentin Bobescu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de act normativ...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos să vă prezentaţi.

Domnul Mihai-Valentin Bobescu:

Mă scuzaţi!

Secretar de stat Mihai Bobescu, Ministerul Afacerilor Interne, relaţia cu Parlamentul şi relaţii internaţionale.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Mihai-Valentin Bobescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se realizează transpunerea Directivei Uniunii Europene 2017/853 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 91/477/CE a Consiliului privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme şi urmăreşte actualizarea şi alinierea prevederilor din legislaţia naţională cu cea europeană.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, în forma propusă de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

La dezbateri?

Domnul deputat Bontea Vlad?

A, raport, vă rog.

Sau... domnul Dunava.

Deci e a doua oară când se întâmplă, astăzi. Încercaţi să... la rapoarte comune... să vă puneţi de acord.

Domnul Vlad Bontea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor.

Consiliul Legislativ, conform avizului cu nr. 867/4.09.2018, a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, acest proiect de lege.

Consiliul Economic şi Social, conform avizului cu nr. 4578 din 5.09.2018, a avizat favorabil acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004, în sensul transpunerii parţiale a Directivei 2017/853 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 91/477 a Consiliului privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme, precum şi a îmbunătăţirii cadrului legal în materie.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în şedinţă comună.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, la dezbateri a participat ca invitat domnul subsecretar de stat Mihai Bobescu.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi ai Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat proiectul de lege în şedinţa din 16 aprilie 2019.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor - PL-x 734/2019, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Propuneţi şi... fiind procedură de urgenţă, şi timpul de dezbatere.

Domnul Vlad Bontea:

Timp de dezbatere - 5 minute.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Vot, vă rog pentru timpul de dezbatere - 5 minute.

123 de voturi pentru şi o abţinere.

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii?

Dacă nu... intrăm...

La articole. Obiecţii, comentarii? Nu.

Preambul. Obiecţii, comentarii? Nu.

Avem 81 de amendamente admise şi o anexă.

De la 1 la 10?

De la 10 la 20?

De la 20 la 30?

De la 30 la 40?

De la 40 la 50?

De la 50 la 60?

De la 60 la 70?

De la 70 la 81? Nu.

Şi mai avem o anexă. Presupun că trebuie să dăm şi vot.

Anexa nr. 1.

Vot, vă rog.

121 de voturi pentru, o abţinere.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Şi ultimul proiect, poziţia nr. 17.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 4 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri; PL-x 225/2019.

Din partea iniţiatorului dacă este cineva?

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am fi apreciat, pe procedură, dacă raportul era distribuit, pentru că am înţeles - şi vorbesc ca iniţiator al acestui proiect de lege - că au fost triate foarte multe amendamente faţă de forma iniţială a proiectului de lege, care vizează, practic, aproape dublarea indemnizaţiei pentru foştii deţinuţi politici.

De aceea, repet, am fi apreciat dacă am fi văzut raportul, înainte de a pune în discuţie reglementarea.

Revenind, însă, la propunerea legislativă realizată de Partidul Naţional Liberal, aceasta vizează creşterea indemnizaţiei pe an de închisoare pentru foştii deţinuţi politici, de la 400 de lei la 700 de lei. Este un act de reparaţie morală şi am susţinut tot timpul că această categorie trebuie susţinută, astfel încât suferinţele pe care aceştia le-au îndurat în închisoare să fie compensate de statul român.

Am depus această iniţiativă legislativă. Ea a trecut de Senat. Iată, se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

În opinia noastră, forma iniţială trebuia păstrată şi, ca atare, vom susţine propunerea legislativă, în măsura în care ea nu se îndepărtează de obiectul său de reglementare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Vexler.

Domnule deputat, vă rog frumos.

Raportul?

Domnul Adrian Solomon:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 4 alin. (1) din Decretul-lege nr. 118/1990, urmărindu-se majorarea indemnizaţiei acordate foştilor deţinuţi politici şi categoriilor asimilate, la 700 de lei pentru fiecare an de suferinţe din cauze politice, precum şi acordarea unor indemnizaţii copiilor persoanelor care au avut de suferit din motive politice, au fost deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 8 aprilie 2019.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vexler Silviu?

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Deşi suferinţa cruntă a unor oameni nu poate fi cuantificată prin nicio sumă, acest proiect de lege este un gest reparatoriu care este mai mult decât bine-venit şi un gest deosebit.

Grupul minorităţilor naţionale va susţine integral adoptarea acestui proiect şi îmi permit ca în nume propriu, dar şi al colegilor din grup, să-i felicit atât pe iniţiatorii proiectului, pe colegii care au depus amendamente, cât şi modul exemplar în care am colaborat pentru adoptarea acestui proiect astăzi!

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi noi vă mulţumim.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal susţine, cum a spus şi colegul mai devreme, forma iniţială pe care noi am propus-o cu privire la această lege. Este vorba de 700 de lei pentru fiecare an de detenţie a persoanelor care au fost deţinuţi politici sub regimul comunist.

Această lege a fost iniţiată ca o măsură reparatorie cu privire la tragedia regimului comunist şi la ceea ce s-a întâmplat timp de 45 de ani. Sute de mii de români au trecut prin infernul închisorilor comuniste, alte milioane şi milioane de români au suferit cu toţii de persecuţiile acestui regim criminal care a ţinut România închisă şi prizonieră timp de peste patru decenii.

Acum, poate că este un pic cam târziu. Din păcate, numărul deţinuţilor politici care mai sunt în viaţă este tot mai mic. Acest lucru, probabil, trebuia făcut cu mult timp în urmă şi, din păcate, nu pot decât să remarc discrepanţa uriaşă între indemnizaţiile - îmi permit să spun - derizorii, mizere, pe alocuri, de care beneficiază foştii deţinuţi politici, persoanele strămutate, persoanele deportate şi persoanele care au fost victimele abuzurilor regimului comunist, în comparaţie cu foştii torţionari, în comparaţie cu foştii ofiţeri de securitate şi de miliţie care au derulat anchetele respective, care au abuzat, în numele regimului totalitar, şi care au fost implicate inclusiv în ceea ce putem numi crimele unui regim odios, un regim care dorim să nu se mai întoarcă niciodată.

Aşadar, cred că ar trebui să avem mai multă consideraţie pentru aceşti oameni, sunt nişte eroi ai zilelor noastre, sunt nişte oameni care, prin pilda demnităţii lor, au salvat onoarea unei naţiuni.

Deţinuţii politici merită mai mult respect şi merită mai multă consideraţie din partea noastră.

Pe vreme aceea, când foarte multora dintre noi ne era teamă să vorbim, ei au avut curajul să vorbească, au avut curajul să înfrunte un regim criminal, să se împotrivească şi să-şi rişte viaţa. Să ne gândim că pur şi simplu vorbim despre nişte supravieţuitori ai unui regim de teroare, un regim de represiune, ultimii supravieţuitori a ceea ce a însemnat regimul represiv comunist.

Aşadar, este un fapt absolut necesar această lege.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Bulai Iulian?

Domnul Iulian Bulai:

Am fost rugat de colegii din sală să fiu scurt şi voi fi scurt.

Bineînţeles că USR susţine aceste măsuri.

Avem nevoie să reparăm abuzurile prin care au trecut mii de români care au stat pe nedrept în închisoare, care au suferit pentru dreptate, pentru libertăţi, pentru dorinţa de a spune că nu sunt de acord cu abuzurile comuniste.

Haideţi să folosim această oportunitate de a repara crimele petrecute în trecut şi pentru a evalua cine sunt adevăraţii eroi din zilele noastre, pentru a vedea dacă, într-adevăr, toţi eroii, de exemplu, de la Revoluţie, merită să fie consideraţi în continuare persoane care primesc o anumită indemnizaţie. Avem printre noi şi în Parlament asemenea persoane; persoane care se aflau în acelaşi timp în două locaţii. Sunt eroi! Primesc o indemnizaţie pe care nu o merită!

Pe de altă parte, avem mii de persoane a căror urmaşi nu sunt nici pe departe asiguraţi de statul român că-şi cer scuze pentru crimele la adresa înaintaşilor lor.

Mi-ar face mare plăcere să-l văd în faţa mea pe domnul Rădulescu, să ne explice mai mult cum de dumnealui a reuşit să fie erou şi la Piteşti, şi la Timişoara, în acelaşi timp, şi cum de, după atât de mulţi ani în Parlamentul României, nu a reuşit să rezolve problema deţinuţilor politici din România.

Haideţi să fie acesta un punct de plecare, nu doar pentru a repara ce nu am făcut până acum, ci şi pentru a vedea cine au fost cu adevărat adevăraţii eroi şi a face ordine în trecutul nostru.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Bacalbaşa sau domnul Solomon?

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Este o lege absolut necesară, moralmente, din păcate extrem de tardivă. Eu felicit Partidul Liberal că a propus această lege, cu atât mai mult cu cât preşedintele Partidului Liberal este fiu de securist din anii '60 şi, sigur, renegarea crimelor tatălui trebuie făcută cu seninătate, deoarece copiii nu-s vinovaţi! (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Solomon.

Drept la replică, la ce? La partid, generic? Am înţeles.

Domnul Adrian Solomon:

Eu l-aş felicita pe toţi colegii mei care au fost de acord cu această iniţiativă şi au considerat că trebuie în sfârşit să ne uităm şi către victimele regimurilor totalitare.

Eu aş zice că acest decret din 1990 ar trebui unificat cu victimele holocaustului şi supravieţuitorii celor care au suferit şi în vremea dictaturilor fasciste din România şi ar trebui să le dăm tuturor aceleaşi drepturi, aceleaşi însemne de recunoştinţă, pentru că nu sunt mai opresaţi cei care au suferit în vremea comuniştilor, decât cei din vremea naziştilor, pentru că pot fi, poate, invers situaţiile.

Trebuie, odată pentru totdeauna, la 30 de ani de la căderea comunismului, să încetăm să mai punem în oglindă că unii sunt mai merituoşi ca alţii. Şi cei din anii '50, '60, până în '64 au suferit - şi au suferit pe nedrept -, de multe ori poate neştiind de ce au suferit, neavând vreo vină, dar, totuşi, eroii revoluţiei, mulţi, puţini, cum sunt, au fost cei care au reuşit să răstoarne regimul comunist, reuşindu-le revolta.

Trebuie, prin urmare, să ne închinăm cu bună-credinţă în faţa tuturor şi să nu-i acuzăm pe unii sau pe alţii că au suferit mai mult sau mai puţin.

Propun, deci, tuturor colegilor mei ca din toamnă să ne aşezăm cu seriozitate asupra celor două legi şi să unificăm drepturile, pentru că, dacă ne uităm acum la drepturile supravieţuitorilor holocaustului, sunt la jumătate faţă de cele pe care le stabilim astăzi, prin lege.

De aceea, eu pledez pentru recunoştinţă, dar recunoştinţa cu "R" mare.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la titlu?

Observaţii?

Preambul? Nu. Adoptate.

Sunt nouă amendamente admise.

Intervenţii?

La care dintre amendamente?

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte,

Raportul la acest proiect nu este publicat pe site şi nici nu a fost adus de către staff. Nu putem să ...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Propuneţi...

Facem o pauză de zece minute până îl publicăm?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Nu, nu!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Spuneţi, că n-am nicio...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Nu, nu! Ne consultăm imediat.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

La amendamente dacă sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pe procedură, vă rog.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o propunere de procedură, şi anume, să prelungim programul de lucru pentru dezbaterea a încă două propuneri legislative care se află la punctele 80 şi 81, deoarece săptămâna viitoare se împlineşte termenul de adoptare tacită.

Rugămintea noastră este să le discutăm, astfel încât să nu ajungă în adoptare tacită.

Este vorba despre Pl-x 231/2019 şi Pl-x 232/2019.

Mulţumesc mult.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vot, vă rog.

129 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri.

Continuăm.

80. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ; Pl-x 231/2019.

Dintre iniţiatori dacă este cineva?

Domnule Halici, de la Comisia juridică, raportul, vă rog.

Sau cineva de la Comisia juridică? Am eu raportul. Dumneavoastră doar...

Vă rog frumos, domnule deputat.

Domnul Vasile Varga:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 554/2004.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Intervenţiile legislative vizează crearea unui cadru legislativ în care să primeze coerenţa şi principiul respectării drepturilor celor care interacţionează cu reprezentanţii administraţiei publice, precum şi punerea în acord a acestei legi cu principiile şi normele statuate la nivel european, respectiv, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care reglementează la art. 41 "dreptul la buna administrare", Recomandarea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei din 20 iunie 2007 cu privire la buna administrare şi Rezoluţia Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei nr. 77/3 cu privire la protecţia individului în relaţia cu toate autorităţile administrative.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

Ultimul Pl-x.

81. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 232/2019.

Iniţiator, dacă este cineva?

Dacă nu, doamnă preşedinte Gavrilă, vă rog, daţi citire raportului.

Aveţi raportul? Aveţi.

Vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia noastră a primit propunerea legislativă - Pl-x 232 din mai 2019 - pentru dezbatere în fond, pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 71 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii unui nou alineat, potrivit căruia, pentru disciplinele din domeniul sportului, rezultatele evaluării să fie exprimate prin calificativele "foarte bine", "bine", "suficient" şi "insuficient", pentru toate formele de învăţământ şi nivel de studiu, excepţie făcând liceele şi universităţile cu profil sportiv.

În acest mod, iniţiatorii consideră că va creşte participarea la orele de educaţie fizică, vor dispărea treptat scutirile, nu se va mai crea acea presiune asupra notelor, se va evita obezitatea infantilă, deci ar fi efecte pozitive complexe asociate pe această speţă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus, cu 18 voturi pentru respingere şi o abţinere, respingere făcută din următoarele considerente.

Rezultatele evaluării se exprimă, în sistemul educaţional, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale. Folosirea combinată a celor două sisteme de notare nu este posibilă şi ar crea modalităţi de evaluare diferite, incorecte şi nepotrivite din perspectivă pedagogică.

Mai departe. La nivel universitar. În baza autonomiei universitare, toate modificările şi toate prevederile legate de evaluare se realizează la nivel de universitate.

De asemenea, la nivelul învăţământului superior, disciplinele din domeniul sportului nu se regăsesc doar în cadrul instituţiilor de învăţământ superior "de profil", aşa cum erau numite în iniţiativă, ci şi în planul de învăţământ al programelor de studii universitare, al specializărilor din diferitele domenii de studiu. Din nou s-ar impune două sisteme de notare, forme de discriminare, deci sunt nenumărate vicii şi legate de conţinutul pedagogic, dar şi de aspectele legislative din domeniul educaţiei, motiv pentru care am respins la nivelul comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Intervenţii?

Domnule Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acea abţinere mi-a aparţinut în comisie şi vă spun de ce.

Iniţiativa în sine, aşa cum arată ea astăzi, da, nu poate fi susţinută, dar poate fi extinsă, în sensul în care sunt o serie de materii, cum sunt şi cele de artă şi toate celelalte, unde un calificativ ar surprinde mult mai bine posibilităţile fiecărui copil în parcursul lui şcolar.

În momentul de faţă, foarte mulţi elevi - hai să spun aşa - încearcă să găsească o cale alternativă de a nu se prezenta la orele de sport, din cauza obezităţii, din cauza altor probleme, pentru că nu pot să facă faţă criteriilor solicitate şi le strică de multe ori media de absolvire şi în acest context încearcă să evite parcurgerea şi prezenţa la orele de sport, întrucât la finalul clasei a VIII-a, pe lângă testarea obişnuită, media anilor şcolari este un criteriu după care ulterior pot opta să ajungă în clasa a IX-a la liceele puternice.

Şi în acest context unii copii care reuşesc sau au performanţe scăzute în zona de artă, în zona sportivă, apelează la câteva subterfugii, printre care şi adeverinţe medicale pentru a nu ajunge să realizeze sportul.

În acest context, dacă aici s-ar realiza calificative, la finalul clasei a VIII-a media nu ar putea fi afectată de această prezenţă, şi atunci probabil că mult mai mulţi copii s-ar prezenta inclusiv la orele de sport.

Aceasta a fost argumentaţia pe baza căreia eu m-am abţinut, întrucât consider că este foarte important ca fiecare elev să nu caute soluţii alternative pentru a lipsi de la orele de sport, pe de o parte, chiar dacă ar considera că acea medie generală pe parcursul celor patru ani de gimnaziu i-ar realiza o oarecare deficienţă în parcursul şcolar ulterior.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Iurişniţi.

Vă rog.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt în asentimentul antevorbitorului meu. Aşa este, deocamdată nu putem să avem calificative în sistemul de învăţământ, dar trebuie să avem un sistem de evaluare unitar, pentru că avem aceste discipline vocaţionale, cum este şi educaţia fizică, cum este muzica, artele vizuale şi chiar religia, stimate colege şi stimaţi colegi. Nu ar trebui să aibă notare decât sub forma unor calificative şi scopul final să fie aducerea spre şcoală a elevilor noştri, să nu-i încurajăm spre absenteism.

Pentru că vorbim despre aceste scutiri, să ştiţi că, într-adevăr, este o problemă. Sunt scutiri şi la nivel de preuniversitar, şi la nivelul sistemului universitar. Foarte mulţi vor să evite această activitate de educaţie fizică şi sport.

Până la urmă este vorba despre educaţia pentru sănătate, este vorba despre cum ne educăm în familie copiii, cum educăm, prin mass-media şi prin campanii de conştientizare şi de promovare, importanţa sănătăţii, a mişcării, iar această lege deocamdată nu rezolvă această problemă.

Trebuie reluată ideea, iar doamna Andronescu ar face bine să fie mai atentă la cei 4.500 de profesori care sunt necalificaţi în sistem, să nu mai emită în spaţiul public tot felul de bombe din acestea care abramburesc sistemul.

Prin urmare, exact pe această direcţie a educaţiei fizice şi sportului vrea să elimine profesorii de sport la nivelul învăţământului primar.

Deci, dacă de la bază pornim cu astfel de idei, cum vreţi mai departe să avem rezultate bune, să nu mai avem unul din patru elevi obez în România, să nu mai chiulească de la orele de sport?

Deci aceasta trebuie să fie abordarea.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, vă reamintesc faptul că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

Vă mulţumesc.

Tehnicul, un sfert de oră este suficient?

La ora 12,15 vot final.

Mulţumesc.

După pauză

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală!

Începem sesiunea de vot final.

Haideţi, vă rog frumos...

Începem şedinţa de vot final. Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Pregătim cartelele de vot.

Domnule Niţă, vă aşteptăm. Nicio problemă, nu începem fără dumneavoastră!

Vot, vă rog!

211 deputaţi prezenţi. Suntem în cvorum.

Începem exprimarea votului.

Proiecte de Hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PH CD 24/2019.

Vot, vă rog.

235 de voturi pentru şi o abţinere. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 729/2018; lege ordinară.

Vot, vă rog.

153 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 63 de abţineri. Adoptat.

3. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 263/2019; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

135 de voturi pentru, 97 de voturi împotrivă, 15 abţineri. Adoptat.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; Pl-x 487/2018; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

227 de voturi pentru, 24 de abţineri. Adoptată.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri; PL-x 243/2018.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

251 de voturi pentru şi o abţinere.

6. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare; PL-x 34/2019.

Vot, vă rog.

137 de voturi pentru, 107 voturi împotrivă, 6 abţineri.

7. Proiectul de Lege privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 103/2019; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

249 de voturi pentru, 3 abţineri.

8. Proiectul de Lege pentru abrogarea alin. (1), alin. (2) şi alin. (4) ale art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale; PL-x 744/2018; lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

247 de voturi pentru şi 6 abţineri.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor; PL-x 734/2018; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia juridică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

165 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 71 de abţineri.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 şi până la 6 martie 1945, din motive etnice; PL-x 225/2019.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Era cineva înscris la cuvânt, dar eram deja în procedură de vot.

249 de voturi pentru şi o abţinere.

Explicarea votului.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Slavoliub Adnagi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Amendamentele la Proiectul de Lege nr. 225/2019, pe care eu le-am propus şi care, astăzi, prin votul dumneavoastră, au fost adoptate, au adus modificări şi completări la Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice, de dictatura instaurată, cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Aceste amendamente adoptate astăzi instituie unele compensaţii materiale suplimentare pentru suferinţele îndurate de persoanele persecutate din motive politice.

Astfel, deţinuţii politici, persoanele abuziv strămutate, persoanele abuziv deportate, persoanele private de libertate în mod abuziv sau internate forţat în spitale de psihiatrie, persoanele care s-au împotrivit regimului cu arma în mână, precum şi soţii supravieţuitori vor beneficia de indemnizaţii mărite aferente perioadei în care au suferit din cauza abuzurilor regimului comunist.

De asemenea, consiliile municipale pe raza cărora funcţionează persoanele persecutate de regimul comunist, vor atribui asociaţiilor spaţiile corespunzătoare, scutite de plata impozitelor şi taxelor.

Nicio compensaţie nu poate echivala suferinţa şi deznădejdea provocate de oprimarea sălbatică, dar poate reprezenta o recunoaştere din partea noastră a suferinţelor îndurate de oamenii pe care regimul comunist i-a identificat ca fiind duşmani, oameni a căror singură vină a fost că erau mai vrednici decât alţii.

Permiteţi-mi să-mi exprim recunoştinţa faţă de grupurile parlamentare, faţă de membrii şi preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, domnul Adrian Solomon, şi, în mod special, faţă de preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Marcel Ciolacu, pentru deschiderea, implicarea şi umanismul de care au dat dovadă.

Stimaţi deputaţi,

În numele celor care, deceniile trecute, au îndurat ororile regimului comunist şi care acum se sting în tăcere, vă mulţumesc!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi noi vă mulţumim.

Domnul Andronache, explicarea votului.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În numele iniţiatorilor acestei propuneri legislative, dorim să vă mulţumim pentru votul pe care l-aţi acordat. Am depus această iniţiativă legislativă tocmai pentru că foştii deţinuţi politici au fost uitaţi, au fost uitaţi cu indemnizaţii din care nu îşi pot asigura nici măcar traiul zilnic.

De aceea, această iniţiativă, depusă de Partidul Naţional Liberal şi de colegi din alte grupuri parlamentare, vine să aducă această indemnizaţie, pe ani de temniţă calculată, la un nivel decent, astfel încât aceştia să îşi poată duce zilele în conformitate cu traiul actual.

Vă mulţumim încă o dată pentru vot şi sperăm că acest act de dreptate să fie urmat şi de alte proiecte de acte normative care să vină completeze ceea ce s-a întâmplat astăzi.

Mulţumim.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Legi organice. Adoptări.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 233/2019; lege organică.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

42 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 174 de abţineri. Nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii fondului funciar...

Explicarea votului, scuzaţi-mă, domnule Odön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am votat pentru această iniţiativă legislativă şi am rămas surprins că nu a trecut. În comisie a avut un vot unanim de adoptare, ceea ce înseamnă că practic, în momentul de faţă, o frăţie transpartinică a universităţilor a învins o lege care a fost votată şi adoptată în 2011, care limita mandatul rectorilor la două mandate de 8 ani. Asta este! Să vedem, poate în Senat va trece cel puţin partea care din perspectiva studenţilor dă posibilitatea de a participa cu 25% la alegerea rectorilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi noi vă mulţumim.

Doamna deputat Iurişniţi. Explicarea votului. Vă rog.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Îmi exprim total revolta pentru votul din partea PSD-ALDE, de abţinere la acest proiect de lege, deşi în Comisia pentru învăţământ toţi colegii au votat pentru. Toţi colegii din Comisia pentru învăţământ au votat pentru. Deci a fost un vot unanim! Repet, încă o dată, că nu s-a înţeles, probabil. A spus şi antevorbitorul meu acelaşi lucru. Este foarte urât ceea ce s-a întâmplat acum pentru un proiect de lege care ar fi adus o democratizare la nivelul universităţilor. Iar limitarea mandatului rectorului la 8 ani, deci două mandate succesive, fără acea întrerupere care era cumva cu dedicaţie pentru unii, era absolut necesară. Ceea ce s-a întâmplat astăzi ne aduce din nou în urmă, ne trimite din nou în era falsităţii, a lipsei de integritate şi a statului paralel pe care îl clamaţi întruna.

Deci, astăzi, aţi dat un vot împotriva autonomiei universitare, împotriva democraţiei în ceea ce înseamnă mediul academic.

Ruşine, PSD! Ruşine tuturor colegilor care au votat altfel de cum au votat în Comisia pentru învăţământ! (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Buicu.

Vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ruşine să vă fie celor care sunteţi demagogi! În România, funcţionează autonomia universitară!

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem mai departe.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Pl-x 157/2019; lege organică.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

209 voturi pentru, 26 de voturi contra, 19 abţineri. Adoptată.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 56 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 98/2019; lege organică.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

255 de voturi. Unanimitate.

Trecem la Legi organice. Respingeri. (Vociferări.)

Explicarea votului. Nu-mi apare nimic.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

USR a votat pentru acest proiect de lege. Dar nu pot să nu remarc ipocrizia Partidului Social Democrat care a ţinut în subdezvoltare regiunea Văii Jiului timp de 30 de ani, iar acum daţi, aşa, nişte legi cât să se schimbe ceva, dar în realitate să nu se modifice mare lucru pentru aceşti oameni.

V-aţi fâţâit prin Valea Jiului, şi prim-ministrul, şi miniştrii, dar nu aţi făcut absolut nimic! Câte proiecte de infrastructură aţi făcut în Valea Jiului? Zero, stimaţi colegi!

Câte proiecte de infrastructură feroviară aţi făcut în Valea Jiului? Zero, stimaţi colegi!

În schimb, ceea ce se întâmplă este că tinerii pleacă pe capete din Valea Jiului. Această zonă este izolată, care, din păcate, nu ştiu cât va mai rezista în condiţiile de faţă, iar aici vă felicitaţi cu toţii, în Parlamentul României, dar în realitate viaţa oamenilor de acolo nu se schimbă.

Ar trebui să vă gândiţi cu mult mai mare aplecare şi să nu îi mai minţiţi pe aceşti oameni!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Domnul...

Vă rog frumos, sper să nu spuneţi câte mine a închis domnul Cioloş, că începem un întreg scandal.

Domnul Cornel-Cristian Resmeriţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând doresc să vă mulţumesc tuturor pentru că aţi votat această lege. Să ştiţi că este o lege pentru nişte oameni care muncesc greu, în primul rând, nu este o lege pentru oameni care fură, nu este o lege pentru oameni care au fost ţinuţi în subdezvoltare.

Să ştiţi, doamnă deputat, că şi noi în Valea Jiului...

Eu sunt chiar din Lupeni...

... şi noi în Valea Jiului să ştiţi că nu trăim, aşa, într-o altă eră, ne dezvoltăm, sunt proiecte foarte bune pentru Valea Jiului, şi în momentul de faţă nu trăim cu totul şi cu totul deosebit, dar trăim decent.

Eu v-aş ruga să nu mai faceţi astfel de afirmaţii niciodată. Şi nu am vrut să scot în evidenţă un lucru, dar vreau să vă spun o chestiune. Eu, personal, alături de alţi colegi din judeţul Hunedoara am dat drumul la această iniţiativă. Şi nu doream să vă spun de ce, dar vă spun acum. Pentru că în 2016, primar fiind la vremea respectivă, la Lupeni, domnul prim-ministru Cioloş a venit în campanie electorală, dar nu mai discutăm asta, şi a anunţat la Universitatea din Petroşani că Mina Lupeni şi Mina Lonea, unde lucrează 2.000 de oameni, se închid - atenţie! - în 6 luni. Deci în 6 luni! (Vociferări.)

Această iniţiativă a venit tocmai în contextul acţiunii Guvernului Cioloş, care a votat şi a fost întotdeauna contra Văii Jiului.

Mulţumesc, încă o dată, tuturor celor care au fost alături de oamenii din Valea Jiului! (Vociferări. Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Simionca Ionuţ, PMP.

Vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PMP a votat acest proiect legislativ. L-am susţinut, pentru că oamenii aceştia care lucrează în mină merită să primească o pensie cât de cât decentă. Mai mult decât atât, pe Valea Someşului, la noi, în Bistriţa Năsăud, bunicul meu a fost miner - Dumnezeu să-l ierte! - nu a ajuns la pensie. Aşa că, cei care încă au zile de pensie, să-şi primească o pensie cât de cât meritată, poate insuficientă de-a dreptul.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Eu vă mulţumesc.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Doamnă lider, nu am temei legal, regulamentar să vă dau cuvântul.

Nu vă supăraţi, suntem în procedură de vot. (Vociferări.)

Nu se poate! Deci, de la fiecare grup o singură intervenţie, şi iniţiatorii.

Mulţumesc.

Chiar vă rog să nu vă supăraţi pe mine!

La sfârşitul şedinţei puteţi interveni.

Mai sunt două proiecte şi interveniţi la sfârşit.

Cu mare respect!

Legi organice. Respingeri.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ; Pl-x 231/2019.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

227 de voturi pentru, 29 de abţineri. Respinsă.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 232/2019; lege organică.

Comisia pentru învăţământ propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

236 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, o abţinere. Propunerea legislativă este respinsă.

Doamnă Prună, mai doriţi să luaţi cuvântul? Vă rog.

Şi domnul Popa Mihai Valentin. Nu mai doreşte.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Chiar şi la sfârşitul şedinţei ţin să îi spun colegului din Valea Jiului că timp de 30 de ani au căpuşat împreună, cei din PSD şi-au dat mâna şi au căpuşat Complexul Energetic Hunedoara şi toate minele de acolo, iar aici vin cu totul şi cu totul alt discurs, plin de ipocrizie.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,41.