Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10,11.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Daniel Constantin, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Daniel Constantin, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 136.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită. Programul de lucru îl cunoaşteţi - avem dezbateri până la ora 11,30; pauză, 30 de minute, până la ora 12,00, când vom avea votul final, urmat de şedinţa Biroului permanent al Camerei şi o şedinţă comună a Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

Doamna Adriana Săftoiu.

Vă rog frumos.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Bună dimineaţa!

Vreau să fac un anunţ şi, în acelaşi timp, să vă rog foarte frumos ca la ora 11,30 să rămânem în sală.

Această săptămână este Săptămâna internaţională a persoanelor surde şi va fi probabil pentru prima dată în istoria Parlamentului României, în istoria Camerei Deputaţilor, când vom marca această zi alături de copiii surzi de la Şcoala de Surzi nr. 1 din Bucureşti, care vor intona Imnul României.

E modul lor de a fi alături de noi în această săptămână şi aş dori foarte tare să fiţi în sală.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Stelian Ion?

Vă rog.

Domnul Ion Stelian-Cristian:

Cu riscul de a vă plictisi în insistenţa de solicitare pentru aplicarea legii şi a Constituţiei, vă solicit ca punctul de pe ordinea de zi de la nr. crt. 63 să fie trecut în faţă, pe ordinea 10, astfel încât să-l supunem azi votului. Este vorba despre vacantarea locului de deputat deţinut de domnul Goga Octavian, condamnat penal acum un an de zile, care exercită de un an un mandat, în mod ilegal şi neconstituţional.

Vă solicit să revenim la legalitate. Această manieră, de a bloca un mandat valid, un mandat votat de cetăţenii României, este inacceptabilă şi trebuie să dăm dovadă de responsabilitate.

Ceea ce se întâmplă astăzi în Camera Deputaţilor este un abuz în serviciu, fără urmă de îndoială, săvârşit de conducerea acestei Camere, care refuză cu obstinaţie să respecte legea.

Vă rog să daţi un vot pe această cerere.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Vot pe propunerea colegului nostru de la USR.

Vot, vă rog.

Propunerea a fost respinsă cu 58 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, 23 de abţineri.

Domnul Attila Korodi.

Vă rog.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor.

Conform discuţiei cu liderii de grup, cer ca de pe poziţia 40 - PL-x 726/2018, privind regimul drumurilor, să-l aducem pe punctul 4 al ordinii de zi de astăzi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

PL-x 726, da?

Domnul Korodi Attila (din sală):

Exact.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... pe punctul 4.

Da. PL-x 726/2018, pe punctul 4.

Vot, vă rog.

Aprobat. Unanimitate - 128 de voturi.

Mai departe.

Domnul Iulian Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Bună dimineaţa!

Stimată doamnă preşedinte,

Onorabili membri ai Camerei,

Două sute treisprezece. 213 zile au trecut de când am votat în plenul Camerei acea comisie de anchetă pentru TVR.

Nu voi obosi până când într-o zi vom discuta această problemă majoră din cadrul unei instituţii importante, faţă de care noi exercităm control parlamentar, unde, până acum, s-a aşternut tăcerea.

În fiecare zi voi insista ca această comisie să se ţină şi să dezbatem problemele de acolo.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii. Intrăm în ordinea de zi.

Poziţia 2, Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 12 octombrie - Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene; PL-x 397/2019.

Ne aflăm în procedură de urgenţă şi sunt 3 amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Domnul Varujan Vosganian.

Vă rog, aveţi... (Vociferări.)

... Varujan Pambuccian, îmi cer scuze, dar...

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte Ciolacu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Sunteţi răutăcios, domnule Vosganian. (Râsete.)

Domnul Varujan Pambuccian:

Da, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

În anul 301 statul armean devenea primul stat creştin din lume. Lucrul acesta presupunea o serie de transformări, pentru că limba în care circula Biblia în regiune, în acel moment, era limba greacă, se foloseau caracterele limbii greceşti.

Armenii mai utilizaseră în istoria lor scrierea cuneiformă, scrierea aramaică şi, începând cu secolul I, încercaseră, au fost câteva tentative de creare a unei scrieri proprii.

În acel moment, problema era foarte serioasă pentru că dacă ar fi fost utilizată Biblia în limba greacă, exista riscul ca poporul care trăia în primul stat creştin să-şi piardă uşor, uşor limba şi să-şi piardă fiinţa naţională.

Şi atunci s-a luat o decizie - foarte bine construită şi foarte bine administrată -, ca din încercările, din primele trei secole, de a construi un alfabet care să corespundă sunetelor din limba armeană, acest alfabet să se creeze, să spun aşa, în procedură de urgenţă.

A fost constituit un ordin călugăresc, şi în anul 405 a fost creat alfabetul armean, de către Mesrob Maştoţ, unul dintre aceşti călugări.

Din acel moment, Biblia, evident, a fost prima tradusă în limba armeană şi scrisă în noul alfabet, dar au fost traduse şi toate lucrările importante ale Antichităţii. Şi acesta a însemnat un moment cultural extraordinar de important pentru poporul armean.

Am spus lucrurile acestea pentru că, iată, pe noi ne definesc patru lucruri - religia creştină, limba armeană, scrierea armeană şi cultura armeană care a crescut înrădăcinată în marea cultură a Antichităţii.

De atunci, alfabetul a suferit mici modificări care să corespundă mai bine sunetelor din limba armeană şi a fost folosit neîntrerupt de armeni până în ziua de astăzi.

12 octombrie, data pe care am propus-o, reprezintă data din Calendarul creştin armean. De fapt, e vorba de a doua săptămână din luna octombrie, dar pentru a nu avea... armenii întotdeauna sărbătoresc tot ce înseamnă important, din punct de vedere religios sau laic, numai începând cu sâmbătă seara şi ziua de duminică, restul zilelor sunt pentru muncă. Şi din cauza aceasta există această variabilitate a datelor în care se face sărbătorirea.

Dar, în anul acesta, 12 octombrie este ziua în care sunt sărbătoriţi Sfinţii Traducători, cei care au tradus Biblia în limba armeană, şi de aceea am ales ca zi emblematică a limbii, scrierii şi culturii armene data de 12 octombrie.

Este pentru noi cea mai importantă reprezentare a identităţii noastre. Şi iată că, după foarte multe discuţii pe care le-am avut, dacă să decidem o zi a limbii armene în România sau nu, ne-am hotărât pentru formula aceasta, pe care v-o supun acum atenţiei.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc, domnule Pambuccian.

Din partea comisiei, pentru prezentarea raportului?

Domnul Iusein Ibram:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 12 octombrie - Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului a fost sesizată pentru dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 12 octombrie - Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene, trimis cu adresa din 23 septembrie 2019, înregistrat pe 23 septembrie 2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare declararea zilei de 12 octombrie ca Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 23 septembrie 2019.

În urma examinării proiectului, a documentelor anexate, precum şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 12 octombrie - Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene, cu amendamentele admise, prezentate în anexa care face parte din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul...

Domnul Varujan Vosganian. Domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Da. Vedeţi ce loc extraordinar este România?

Legea se referă la limba, alfabetul şi cultura armeană şi la creştinismul armean, raportul este prezentat de un reprezentant al minorităţii turce, şi lucrul acesta e posibil pentru că locul acesta este un loc foarte special.

Noi, armenii, am venit în România de foarte mult timp. Cea mai veche dovadă a şederii noastre aici este o piatră de mormânt descoperită la Cetatea Albă, care datează din 963. Din acel moment, comunităţile armene au existat neîntrerupt pe teritoriul României. Sigur, grecii sunt mai vechi decât noi, aici. Au existat neîntrerupt pe teritoriul României. Mai întâi în nordul Moldovei, unde stă mărturie biserica noastră din Botoşani, de la 1350, sau biserica din Iaşi, de la 1392; după aceea în Ardeal, unde am creat un oraş, Armenopolis, Gherla de astăzi; după aceea în Ţările Române, unde se pare că a existat din Antichitate o mică comunitate armeană, dar care a dispărut.

Şi vreau să spun un lucru pe care îl spun foarte rar. Când armenii s-au refugiat din genocidul din Imperiul Otoman, România a fost prima ţară care a primit aceşti refugiaţi. Acesta e un lucru pe care nu-l uităm şi pe care îl transmitem generaţie după generaţie armenilor care trăiesc aici şi armenilor de pretutindeni, şi pentru care vă sunt recunoscător.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului PNL, domnul Andrei Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Armenii reprezintă una dintre cele mai vechi şi mai semnificative comunităţi etnice de pe teritoriul României, dar, de asemenea, sunt unul dintre popoarele europene cu o tradiţie şi o istorie extrem de îndelungată.

Limba armeană este o limbă europeană autohtonă din Asia Mică şi Caucaz, care, pe undeva, face legătura între ceea ce se vorbea în Peninsula Asiei Mici şi ceea ce reprezintă încă greaca veche, şi limba persană, şi toate acele limbi dispărute din Asia Mică - hitită, frigiană, lidiană -, şi limbile din acest spaţiu indo-persian.

Limba armeană reprezintă, după cum foarte corect şi frumos a spus domnul Pambuccian, limba în care s-a tradus Biblia, după anul 301, când statul armean este prima naţiune care recunoaşte creştinismul, oficial, ca religie, chiar înainte de Edictul de la Milano, din 313, al Împăratului Constantin cel Mare. O limbă apostolică, o limbă liturgică de cult creştin, una din primele limbi care au cunoscut învăţătura creştină - un fapt esenţial pentru ceea ce înseamnă istoria civilizaţiei.

Armenii au jucat un rol foarte important în ceea ce înseamnă şi istoria Imperiului Bizantin. Multe dinastii din Imperiul Roman de Răsărit erau de fapt de origine armeană.

Armenii au avut un rol extrem de important în ceea ce înseamnă circulaţia ideilor, a valorilor, a bunurilor şi în tot ce înseamnă comerţul european.

Nu întâmplător, după cum bine s-a spus, ei sunt prezenţi aici, în spaţiul românesc, încă din vremuri străvechi, din secolul X, când deja sunt atestări documentare cu privire la prezenţa armenilor în România.

Nu întâmplător Biserica Armeană are primul episcopat înfiinţat pe teritoriul României în anul 1401, în vremea lui Alexandru cel Bun. Fapt care dovedeşte că, pe vremea aceea, atât în Moldova, cât şi în Transilvania, şi chiar în Ţara Românească erau comunităţi armene foarte semnificative.

Rolul pe care l-au jucat armenii în evoluţia societăţii româneşti este unul care se poate vedea foarte limpede numai dacă citim lista marilor personalităţi pe care armenii le-au dat României. Şi aici avem oameni precum: Gheorghe Asachi, Ana Aslan, Garabet Ibrăileanu. Ba chiar am avut şi un domnitor armean, Ioan Vodă cel Viteaz sau cel Cumplit, cel care la 1574 reuşea să opună o rezistenţă eroică în faţa înaintării otomanilor prin Moldova, către Europa Centrală.

Nu întâmplător, ca liberal, vreau să amintesc faptul că în Partidul Naţional Liberal au fost câteva personalităţi de origine armeană, personalităţi excepţionale, între care îi pot aminti pe Grigore Trancu-Iaşi, pe Vasile Morţun şi, nu în ultimul rând, pe marele reformator al învăţământului românesc, matematicianul Spiru Haret - tot armean de origine, şi el.

Comunităţile armeneşti şi-au pus amprenta asupra oraşelor din România. Chiar în centrul Bucureştiului, aici, în apropiere de Piaţa Universităţii, Bulevardul Carol şi Calea Moşilor, există ceea ce încă mai este cunoscut drept Cartierul Armenesc, unde există şi Biserica Armenească, principalul centru cultural şi spiritual al armenilor din Bucureşti, şi unde există şi cea mai veche casă din Bucureşti, Casa Melik, tot a unui negustor armean.

Aşadar, comunitatea armeană a jucat un rol esenţial în dezvoltarea României. Şi, nu în ultimul rând, cred că ar fi foarte bine ca noi, Parlamentul României, să adoptăm o declaraţie prin care să recunoaştem genocidul armean.

Genocidul armean a fost una dintre cele mai mari tragedii ale secolului XX. Recunoaşterea şi omagierea acestui element istoric cumplit de la începutul secolului XX mi se par esenţiale pentru ceea ce înseamnă împăcarea cu trecutul, dialogul dintre comunităţi, naţiuni, etnii şi confesiuni, şi capacitatea noastră de a putea clădi un viitor întemeiat pe adevăr şi pe respect reciproc.

Îi felicit pe iniţiatorii acestei legi, pe domnii deputaţi Pambuccian şi Vosganian.

Doresc să urez comunităţii armene din România o viaţă cât mai îndelungată şi să reuşească pe viitor să reprezinte ceea ce a reprezentat şi în acest trecut pe care această comunitate l-a scris cu cinste în România, aducându-şi aportul la tot ce a însemnat evoluţia României în ultimele secole!

Mult succes şi felicitări comunităţii armene din România! Şi să dea Dumnezeu să avem capacitatea de a învăţa din ceea ce a reprezentat pilda acestei comunităţi greu încercate de istorie, care şi-a găsit o casă aici, la noi, în România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Márton Árpád.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi ne bucurăm, ca de fiecare dată, că reprezentanţii unei comunităţi, ai unei minorităţi naţionale tradiţionale istorice din România, propun un proiect de lege - şi se pare că va fi şi votat de Parlamentul României - pentru cinstirea limbii şi culturii acelei comunităţi.

Poate ar fi timpul ca să avem pe undeva în vizor toate elementele care reprezintă o comunitate, inclusiv însemnele acestor comunităţi, pentru că fac parte din cultură, din modalitatea de exprimare a apartenenţei la aceste culturi.

În mod evident, noi vom vota pentru acest proiect de lege, mai ales pentru că, aşa cum a spus domnul deputat Varujan Pambuccian, comunitatea maghiară şi armeană, în Ardeal, au o convieţuire de un mileniu.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Bacalbaşa?

Vă rog.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Domnilor colegi,

Cultura nu poate fi exclusivistă şi naţionalistă. Cultura este totdeauna cumulativă şi îmbogăţită prin contribuţii multiple.

Totuşi, acest eveniment şi această lege pe care vrem să o votăm au o semnificaţie mult mai profundă. Şi avem o lecţie uluitoare de învăţat de la colegii noştri armeni. Şi anume, au înţeles că limba înseamnă identitate.

Şi credinţa a fost, în secolele IV-V, conjugată cu elementul lingvistic naţional. Este un element uluitor de construcţie a identităţii. Să ne amintim ce lupte a avut Gheorghe Lazăr când a încercat să introducă în religia ortodoxă din Ardeal limba română şi cât era să plătească de greu. Până la urmă a trebuit să treacă Carpaţii.

Şi, ca atare, cred că ne aflăm în faţa unui moment semnificativ, de contribuţie a elementului etnic armean la identitatea românească.

Şi aş vrea să amintesc că, din câte ştiu eu, niciodată armenii - care au venit aici într-un moment de restrişte, care, din păcate, n-a fost recunoscut internaţional ca genocid, deşi a fost genocidul pur - nu au trădat şi nu au vândut Ţara Românească.

Eu, cel puţin, nu ştiu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai?

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Stimate doamne,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să-i felicit pe iniţiatorii acestei legi pentru această recunoaştere deosebită.

Istoria acestei comunităţi - în lume, dar şi în ţară - este legată direct de existenţa Bisericii Apostolice Armeneşti.

În copilăria mea, în data de 15 august erau trei evenimente - pelerinajul de la Putna, pelerinajul de la Cacica şi pelerinajul de la Hagigadar.

Hagigadar este o mănăstire deosebită, fostă mănăstire armenească, pe un deal care întâmplător se cheamă Bulai. Nu are nicio legătură cu numele meu, deşi sunt onorat.

Astăzi suntem aici să cinstim o cultură şi o limbă aparte.

Mai mult decât atât, astăzi, stimate doamne şi stimaţi domni, suntem aici să ne punem cenuşă în cap. Onorăm o cultură şi o civilizaţie prin cuvinte frumoase şi prin legi, dar unii politicieni, acum câţiva ani, au făcut cel mai mare abuz faţă de comunitatea armenească din ţară şi din Bucureşti. Ştiţi care este acesta? Nu ştiu dacă ştiţi, dar o să vi-l spun eu - Millennium Business Center -, o construcţie oribilă. Este o palmă dată arhitecturii din Bucureşti. Este o palmă dată comunităţii, culturii, civilizaţiei, prezenţei armeneşti în România şi în Bucureşti.

Vrem să facem lucruri bune pentru această comunitate, votând această lege? Da.

Vrem să facem lucruri bune pentru o recunoaştere nu doar simbolică, ci şi concretă, plină de respect, bun-simţ şi recunoştinţă faţă de contribuţia acestei comunităţi în viaţa noastră culturală? Haideţi să rezolvăm această problemă şi apoi să ne batem cu pumnul în piept pentru rezolvarea şi altor chestiuni importante, dar mai degrabă simbolice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

Poziţia 3, Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 45/2019.

Sunt 9 amendamente admise; are un caracter organic.

Din partea comisiei?

Domnul Nicolicea, prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

În data de 24.09.2019, membrii Comisiei pentru regulament s-au întrunit în şedinţă pentru a discuta Proiectul de Hotărâre nr. 45/2019 privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, iniţiat de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, Grupul parlamentar al PSD, raport cu care comisia a fost sesizată prin adresa Biroului permanent nr. 573/23.09.2019.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor vizează necesitatea creşterii numerice a deputaţilor angrenaţi în structurile de conducere ale comisiilor permanente, crearea premiselor regulamentare pentru extinderea activităţii acestora în cadrul comisiilor, ca urmare a dinamicii componenţei numerice şi nominale, respectiv modificarea componenţei politice a acestora.

Iar în cadrul dezbaterilor, textele regulamentare declarate neconstituţionale prin decizii ale Curţii Constituţionale anterioare - 137/2018 şi 649/2018 - au fost puse în acord cu aceste decizii, în sensul că au fost abrogate.

La şedinţa comisiei, din data de 24.09.2019, au participat toţi membrii comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 5 voturi pentru şi 3 abţineri.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru regulament propune plenului Camerei Deputaţilor raportul privind adoptarea cu amendamente a Proiectului de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Doamnă preşedinte,

Singurul amendament este că republicarea s-a dispus în maximum 30 de zile. Şi înainte în proiect nu exista această posibilitate de republicare în termenul pe care l-am spus.

Vă propun adoptarea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Stelian Ion.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Acest proiect de modificare a Regulamentului îndreaptă nişte anomalii. Nişte anomalii generate de unele propuneri care s-au dovedit neconstituţionale. Majoritatea lor au fost propuse de colegul nostru antevorbitor, domnul deputat Eugen Nicolicea. Ar trebui să-şi asume chestiunea asta. Sancţionarea unor deputaţi cu neparticiparea la unele şedinţe ale comisiilor s-a dovedit o propunere vădit neconstituţională.

Dincolo de asta, mai există o propunere - corectă, aceea de a considera Comisia pentru drepturile omului o comisie din care pot face parte deputaţi care fac parte şi din alte comisii permanente. Deci şi chestiunea aceasta ni se pare o modificare pozitivă.

În acelaşi timp, mărirea numărului de membri în forurile de conducere ale acestor comisii, respectiv mărirea numărului de vicepreşedinţi şi de secretari nu ni se pare o modificare oportună. Ajungem ca, în unele comisii, mai mult de jumătate, aproape chiar toţi membrii comisiilor să fie vicepreşedinţi, să fie secretari. Este o anomalie cu care nu putem fi de acord. Nu vedem de ce să existe 4 vicepreşedinţi în câte o comisie, 3 secretari, de vreme ce activitatea nu justifică o asemenea structură a conducerii.

Acesta este motivul pentru care ne vom abţine la votul pe acest proiect.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Márton Árpád?

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

N-o să fiu atât de lung cum am fost în comisie, când mi-am expus punctul meu de vedere, anumite observaţii în legătură cu aceste modificări care se datorează mişcărilor din grupurile parlamentare existente, apariţiei unor grupuri parlamentare care n-au fost alese pe lista unor partide existente şi candidate în 2016, respectiv contradicţia dintre un prag de 5% pentru intrare în Parlament şi posibilitatea apariţiei după alegeri a unor partide care nici măcar n-au participat la alegeri, cu grup parlamentar.

Însă trebuie să vă spun că parţial - ca de obicei, doar parţial - sunt de acord cu colegul nostru, Ion Stelian, şi parţial nu pot fi de acord cu Domnia Sa.

Încep cu ceea ce nu cred că e corect.

În parlamentele care se respectă, inclusiv Parlamentul European, Comisia pentru drepturile omului este una dintre cele mai importante comisii.

Mă rog, noi am ajuns, prima dată, ca să încercăm să scăpăm de foştii membri ai unor grupuri, să-i trimitem acolo, fiind ceva neimportant.

Acum modificăm legea, ca ea să fie o comisie care să fie o a doua comisie, adică tot ceva neimportant. Este logic într-un stat condus de un guvern tehnocrat, prim-ministru tehnocrat, ministru al justiţiei tehnocrat - care spunea clar, cu voce tare, că drepturile omului sunt un lux. Deci luxul e bine să îl tratăm la locul lui.

Deci, noi nu ne bucurăm, spre deosebire de Grupul USR, care cam are aceeaşi opinie despre drepturile omului, că această comisie devine şi mai puţin importantă în Parlamentul României.

Şi încă o dată revin la exemplul Parlamentului European, unde poate cea mai importantă comisie a devenit această comisie.

Revenind la aceste vicepreşedinţii şi secretariate. Noi, teoretic, pentru sănătatea reprezentării proporţionale în aceste structuri, a fiecărui grup parlamentar, am putea fi de acord, cu o condiţie - ca să fie într-adevăr văzută proporţionalitatea în funcţie de membrii grupurilor parlamentare existente.

Adică nu mi se pare normal ca acele grupuri care funcţionează în Parlamentul României de la începutul mandatului fără schimbare de număr de deputaţi, să nu poată să beneficieze de pe urma acestei măriri.

Şi cum colegul nostru, reprezentant al Grupului minorităţilor naţionale, a susţinut după ce am dat un vot, că poate şi el se răzgândeşte, şi noi ne gândim dacă nu cumva va trebui să revenim asupra primei decizii, văzând că în comisie tocmai reprezentanţii acelor grupuri s-au abţinut, care sunt beneficiarii acestei modificări.

Păi, dacă pentru ei nu e bună această modificare, noi, care, cel puţin aşa cum arată, nu profităm deloc, de ce să fim de acord cu ea?

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Gabriel Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Voi insista pe partea de modificări care se referă la decizia Curţii Constituţionale.

În sfârşit, iată că ceea ce am afirmat în numele Grupului parlamentar al PNL, în momentul în care modificarea respectivă a fost făcută, anume că este neconstituţional să sancţionezi un parlamentar cu suspendarea activităţii acestuia de la plen -, s-a certificat prin decizia Curţii Constituţionale, în sfârşit punem în acord Regulamentul cu această decizie.

Partidul Naţional Liberal a contestat reglementarea respectivă la Curtea Constituţională, alături de colegii din opoziţie. Curtea ne-a dat dreptate.

Şi, pe cale de consecinţă, vom fi de acord cu punerea în acord a Regulamentului cu decizia Curţii Constituţionale.

Mulţumim.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Nechifor?

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Bună ziua!

Mulţumesc.

Vorbesc în calitate de "surghiunit" sau cum vreţi s-o luaţi, pentru că aşa înţeleg că am fost noi trataţi atunci când am fost "deportaţi" în Comisia pentru drepturile omului.

Vreau să vă spun că e o comisie extrem de importantă şi sunt mândru că fac parte din ea. Şi vreau să-i felicit pe colegii mei pentru munca pe care o fac acolo. Cred că am demonstrat că avem o echipă foarte puternică, indiferent de partide.

Şi vreau să vă spun că această comisie, chiar dacă n-a fost voinţa noastră atunci când am fost transferaţi de către domnul Dragnea, e o comisie care munceşte.

Şi la Comisia pentru drepturile omului să nu uităm că a fost audiat domnul Paraschiv, cel responsabil pentru ziua aceea urâtă din august 2018, doamna Carmen Dan şi foarte multe alte persoane.

Aşa că vă rog frumos să aveţi acelaşi tratament pentru toţi parlamentarii, indiferent din care grup politic fac parte, din care grup parlamentar fac parte sau din care comisie fac parte.

Aşa cum noi vă respectăm, vă cerem şi noi respectul vostru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Marius Paşcan.

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Am votat împotriva acestor modificări.

Sigur, indiscutabil suntem de acord cu punerea în acord a celor stabilite prin decizia Curţii Constituţionale şi n-avem a comenta din această perspectivă.

În schimb, este clar că e un reglaj între cei care compun noi grupuri parlamentare.

Din păcate, Partidul Mişcarea Populară a fost cel mai vitregit, încă de la începutul actualei legislaturi, întrucât n-am avut nicio clipă, deşi ni s-ar fi cuvenit prin algoritm, vreo poziţie în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Şi nu înţeleg de ce.

Şi astăzi se tergiversează acest lucru, pentru a se constitui noi majorităţi. Şi, cu siguranţă, vom fi din nou puşi la colţ, pedepsiţi - cei de la PMP.

Pe de altă parte, nu văd rostul, dacă acesta este argumentul suprem, al translării dintr-o barcă parlamentară în alta, pentru o funcţie, nu văd rostul. Şi se pare că nu sunt lucruri foarte serioase. Dacă ai noi opţiuni politice, ca parlamentar, nu trebuie să te duci la un alt grup parlamentar doar pentru a obţine o nouă funcţie sau a păstra o funcţie, câtă vreme acum măriţi numărul de funcţii din comisiile aferente grupurilor parlamentare, încât o să ajungă să fie mai mulţi cu mapa decât cu sapa - 3-4 vicepreşedinţi, secretari, aşa, cu ghiotura. Pentru ce, stimaţi colegi? Adică chiar nu vă puteţi face datoria faţă de un partid la care v-aţi raliat, dacă nu aveţi o anume funcţie?

Şi, până una-alta, Partidul Mişcarea Populară chiar a candidat la alegerile generale şi încă noi de atunci avem de suferit şi n-am părăsit, am rămas în acelaşi nucleu, pentru că noi credem într-o direcţie, într-un partid, într-o ideologie, într-o doctrină, nu aşteptăm cineva să ne dea în mod obligatoriu o funcţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Ion Stelian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este necesară o precizare, mai ales faţă de luarea de poziţie a colegului nostru, a domnului deputat Márton Árpád.

Comisia pentru apărarea drepturilor omului nu este o comisie neimportantă. Este o comisie foarte importantă. Aşa cum importante sunt şi Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, şi Comisia pentru afaceri europene.

Practic, apărarea drepturilor omului nu se realizează doar în cadrul Comisiei pentru apărarea drepturilor omului.

Vă rog să vă reamintiţi faptul că în Comisia juridică, dar şi în Comisia pentru modificarea legislaţiei penale şi pentru modificarea legilor justiţiei, în aceste comisii am dus o luptă aprigă pentru apărarea drepturilor omului, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor omului. Ne referim la acele libertăţi care vizează siguranţa cetăţeanului faţă de cei care înţeleg să încalce legea.

Deci aş dori să nu interpretaţi opţiunea noastră în privinţa poziţionării acestei comisii ca fiind aceea de a arăta că ar fi o comisie secundară. Nu este o comisie secundară. Nu este o comisie neimportantă.

Pe viitor trebuie să fim foarte atenţi cu toţii, în toate comisiile în care activăm, şi să apărăm efectiv drepturile şi libertăţile omului şi să fim atenţi mai ales cu drepturile şi libertăţile cetăţenilor oneşti ai acestei ţări. Este foarte important să fim atenţi asupra acestui lucru.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Ovidiu Ganţ?

Vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Folosesc acest prilej pentru a reînnoi apelul adresat liderilor de grup. Am mai făcut-o aici.

Cred că aceste modificări frecvente şi intempestive ale Regulamentului sunt o abordare fundamental greşită.

În toţi aceşti ani petrecuţi în Parlament, am asistat la tot felul de modificări conjuncturale, în funcţie de interese de moment.

Cred că ar fi cazul ca liderii de grup, împreună cu Comisia pentru regulament să abordeze Regulamentul în integralitatea sa, să îl revadă şi să constate dacă toate aceste modificări care s-au produs în aceşti ani mai asigură o unitate de concept a acestui regulament. Eu cred că nu.

Şi ar trebui, dincolo de aceste interese politice conjuncturale, să avem un regulament care să ne convină, ca să spun aşa, şi atunci când suntem la putere, şi atunci când suntem în opoziţie.

Şi am să vă dau un singur exemplu, o chestiune pe care cred că ar trebui s-o avem în vedere şi care cred că nu este în regulă, în Regulamentul nostru, dar care se regăseşte în regulamentul altor Parlamente. N-am să mă refer la Parlamentul European, pentru că asta e o altă discuţie, dar în Parlamente naţionale, cum este, de exemplu, Bundestagul. Nu există nicio situaţie în care în vreo sesiune parlamentară un grup parlamentar să nu fie reprezentat în Biroul permanent.

Deci cred că indiferent de proporţionalitate, care se poate regla prin intermediul altor funcţii, cred că acest principiu trebuie salvgardat. Pentru că, până la urmă, toate grupurile parlamentare ar trebui să se bucure de acest drept, ca pe durata fiecărei sesiuni să fie reprezentate în Biroul permanent, cu un număr mai mic sau, evident, mult mai mare, în funcţie de dimensiunea grupului. Dar să nu lipsească din Biroul permanent.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Eugen Nicolicea.

Vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Potrivit mai multor decizii ale Curţii Constituţionale - ele sunt în număr de 12 -, decizii cu privire la constituirea de grupuri, repartizarea funcţiilor, există o dinamică în Parlament şi evident că trebuie ca aceste funcţii să fie repartizate după discuţiile între lideri, potrivit ponderii actuale a Parlamentului - pentru că ştiţi că există fenomenul migraţiei, acceptat în cele 12 decizii ale Curţii Constituţionale.

Rămân surprins - cum a rămas surprins şi domnul Márton Árpád - că tocmai beneficiarii unor astfel de modificări sunt cei mai vehemenţi. Poate unii nici nu-şi dau seama de acest lucru; respectiv reprezentantul PMP - căruia i-a scăzut numărul de parlamentari, deci ar fi trebuit să-i scadă numărul de funcţii. Nu i-a scăzut numărul de funcţii pentru că s-au inventat altele.

Deci tot beneficiari rămâneţi, pentru că n-aţi suferit o pagubă. După cum beneficiari sunt şi grupurile noi, care primesc funcţii. Evident, s-a încercat să nu fie în dauna altor grupuri.

Dacă doriţi, puteţi să cedaţi nişte funcţii, ca să nu mărim numărul acesta pentru alţii.

Cu privire la acele puneri în acord cu decizii ale Curţii Constituţionale. Ele sunt mai multe. S-a făcut referire doar la una singură, şi anume sancţionarea deputaţilor scandalagii care blochează lucrările Camerei Deputaţilor.

Îmi asum această propunere, ea fiind copiată din Regulamentul Parlamentului European.

Îmi manifest uimirea că ceea ce este valabil în Parlamentul European este neconstituţional în Parlamentul românesc. Dar deciziile Curţii sunt obligatorii.

Dar de aici, până la a transforma această chestiune în apologia huliganismului, maidanismului, urlătorilor în Parlament, care blochează lucrările Camerei, este o deosebire foarte mare.

Şi cred că trebuie să înţeleagă cei care fac aceste lucruri că sunt ruşinea Parlamentului, că au coborât nivelul mult prea jos şi că n-ar trebui să fie în această instituţie. (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt.

La...

(Domnul deputat Emil-Marius Paşcan solicită să ia cuvântul.)

Drept la replică, la ce, domnule Paşcan? Nu vi s-a invocat numele.

Domnul Emil-Marius Paşcan (din sală):

A spus: "Reprezentantul PMP".

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Şi nici nu v-a insultat, n-au fost folosite cuvinte injurioase. Nu aveţi drept la replică pentru că nu vi s-a invocat numele, nu v-a jignit nimeni în niciun fel.

Domnul Emil-Marius Paşcan (din sală):

Uitaţi-vă în Regulament, nu spune că e obligatorie invocarea numelui.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Paşcan... pe procedură, domnul Nicolicea, înaintea dumneavoastră.

Domnul Eugen Nicolicea:

"Un deputat poate solicita dreptul la replică dacă la adresa sa au fost lansate acuzaţii nefondate, respectiv cuvinte injurioase."

Nu am adresat niciun fel de cuvânt injurios, la adresa nimănui, iar dumneavoastră nu sunteţi PMP, dumneavoastră aveţi un nume.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Trecem mai departe.

Domnul...

Vă rog... vă rog frumos să vă întoarceţi în bancă.

Nu aveţi...

Domnul Emil-Marius Paşcan (din sală):

Are voie să zică, domnul Nicolicea, orice?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Paşcan, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Doamnă preşedinte,

Un principiu fundamental al democraţiei şi al acestui for este că eu cred că ar trebui cu toţii să ne respectăm şi să fim egali.

Deci câtă vreme domnul Nicolicea formulează chestiuni de genul acesta - PMP este beneficiar al nu ştiu câtor funcţii etc. - pare că chiar aşa este.

Or, acesta este un neadevăr. Noi nu am primit nicio funcţie în plus. Ba, mai mult decât atât, colegul, preşedintele Comisiei pentru românii din afara României, este permanent presat şi ameninţat că i se ia şi funcţia de preşedinte dacă nu trece la PSD. Deci acestea sunt realităţi.

Pe de altă parte, ceea ce spune domnul Nicolicea s-ar traduce cu faptul că s-a redus numărul parlamentarilor PMP şi, prin urmare, nu ni se cuvine o poziţie în Biroul permanent. Dar nouă ni se cuvenea. Încă de la începutul acestei legislaturi ni s-a promis în mod permanent şi consecvent că ni se va acorda această funcţie pe care nu o avem nici până astăzi.

Or, dacă cu această maliţiozitate domnul Nicolicea crede că rezolvă şi interpretează totul într-o cheie personală şi care îi convine nu cred că este în regulă. Cu toţii trebuie să ne respectăm...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

... şi să avem drepturi egale.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

4. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adop...

(Domnul deputat Márton Árpád-Francisc solicită să ia cuvântul.)

Aveţi la...? la 3? La art. 41? Nu avem amendamente, să ştiţi, respinse.

Vă rog, domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

După cum ştiţi, doamnă preşedinte, conform Regulamentului nostru, într-adevăr, se susţin amendamentele respinse, precum şi amendamentele propuse de comisie. În cazul acesta suntem în faza aceasta.

Dacă cineva are vreo problemă cu textul propus de comisie, acest text trebuie să fie supus votului. Mai ales atunci când mai multe grupuri parlamentare au sesizat că ar fi nişte probleme cu anumite prevederi din această modificare a Regulamentului, cred că ar fi mai sănătos să supunem votului aceste amendamente despre care, şi la dezbaterea generală, eu, de exemplu, am susţinut că nu sunt corecte.

Şi vor rămâne doar acele articole care sunt susţinute de majoritatea parlamentară şi nu va cădea întreaga hotărâre, care are nevoie de un vot de jumătate plus unu, după cum ştiţi, un vot organic.

Ca atare, solicităm să supuneţi votului plenului această propunere de modificare, adică introducerea printre excepţii a Comisiei pentru drepturile omului.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Nicolicea, aici avem text nemodificat.

Domnul Eugen Nicolicea:

Comisiei pentru drepturile omului nu i s-au luat din atribuţii, nu a fost scăzută în rang, ci doar s-a dat posibilitatea ca membrii din această comisie să facă parte şi din alte comisii. Deci în niciun fel nu a fost afectată importanţa comisiei, nu au fost afectate atribuţiile comisiei.

Deci, repet, doar s-a dat posibilitatea membrilor din această comisie să facă parte şi din alte comisii.

În plus, nu avem amendamente respinse, nu avem ce supune la vot. Pentru că, altfel, orice obiecţie, de pe unde ar exista, ar trebui să fie supusă la vot. Şi gândiţi-vă la o lege care are mai multe articole, că aproape fiecare articol are vreo obiecţie pe undeva.

Deci, din punctul meu de vedere, ca să votăm acest articol, ar fi trebuit să fi fost formulată o cerere de respingere a articolului în comisia respectivă, ceea ce nu s-a formulat.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Nicolicea, o să fim mai catolici decât Papa. O să supun votului dumneavoastră art. 41 alin. (4).

Vă rog să vă pregătiţi de vot. Vot, vă rog.

Adoptat cu 112 voturi pentru, 18 voturi împotrivă.

Dacă la nr. crt. 4 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 5 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 6 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 7 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 8, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Şi la nr. crt. 9 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

Procedură, domnul Victor Paul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnă preşedinte,

Vă solicit, în numele Grupului PNL, o consultare de două-trei minute cu liderii de grup.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Două-trei minute pauză de consultări.

Mulţumesc.

(Consultări.)

Vă rog, domnule Victor Paul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnă preşedinte,

Urmare a consultărilor, propun plenului introducerea pe ordinea de zi, la poziţia 5, a Pl-x 279/2019 care modifică Legea nr. 340/2016 privind cadrele militare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să vă pregătiţi de vot. Vot, vă rog.

Adoptată cu 126 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 colegi fără opţiune.

Poziţia 4, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 726/2018.

Sunt 7 amendamente admise.

Pentru prezentarea raportului, domnul Lucian Bode. Vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, cu actul normativ, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, în şedinţa din data de 21 noiembrie 2018.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 46 alin. (9) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, în sensul scutirii de la plata tarifelor pentru utilizare şi acces în zona drumului pentru agenţii economici care desfăşoară activitate de comerţ şi servicii şi folosesc zona drumului public pentru acces la proprietăţi.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege în şedinţa din 19 iunie 2019.

Membrii comisiei noastre au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea actului normativ cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa care face parte integrantă din raportul depus.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Şi, dacă-mi permiteţi, la dezbateri generale aş dori să adaug câteva cuvinte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

O să vă rog să rămâneţi în continuare, că avem dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Pe lângă amendamentele depuse în corpul prezentului proiect de act normativ, depuse de către domnul senator Tánczos Barna, aşa cum o să regăsiţi în anexa cu amendamentele admise, printre amendamentele admise veţi regăsi şi două amendamente care vizează lucrările de desfiinţare, mutare sau modificare a reţelelor de interes public de transport şi distribuţie de energie electrică, respectiv de gaze naturale.

De asemenea, în vederea realizării de autostrăzi şi drumuri naţionale, administratorii drumurilor sunt obligaţi să plătească contravaloarea lucrărilor pentru protejarea, devierea, mutarea sau dezafectarea instalaţiilor, utilităţilor reţelelor electrice şi/sau amenajărilor hidrotehnice, petroliere sau de îmbunătăţiri funciare, aflate în zonele afectate de traseele de autostrăzi şi drumuri naţionale, conform reglementărilor în vigoare.

Am venit cu aceste amendamente tocmai pentru a pune puţină rânduială în tot ceea ce priveşte lucrările de desfiinţare şi modificare a reţelelor de interes public; mă refer în special la energie electrică şi gaze naturale.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Benedek Zacharie.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege depus de un coleg de-al nostru, domnul senator Tánczos Barna, şi vine să reglementeze o situaţie destul de interesantă. Pe lângă faptul că toată lumea care deţine autovehicule şi circulă pe drumuri naţionale plăteşte rovinieta, agenţii economici trebuie să mai plătească încă o taxă CNAIR pentru utilizarea şi accesul la proprietate. S-ar putea să fi fost bine cu această taxă, dacă pe drumurile naţionale s-ar fi văzut cum se cheltuiesc aceşti bani. Indiferent pe ce drum naţional circulăm, din ţara asta, vedem că lipsesc parapeţi, că sunt semne degradate şi aşa mai departe.

Deci ar trebui să fim un pic mai atenţi inclusiv la banii care sunt folosiţi de acest CNAIR.

Grupul parlamentar bineînţeles că votează această propunere legislativă şi le mulţumim şi celorlalte grupuri care susţin această propunere.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

De la nr. crt. 2 la nr. crt. 7 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Poziţia 5, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale; Pl-x 279/2019.

Sunt 4 amendamente admise.

Comisia pentru apărare, prezentarea raportului. Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă, care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 39 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, propunându-se următoarele: stabilirea ca în funcţia de şef al Statului Major al Apărării să poată fi numit unul din locţiitorii acestuia - în prezent este prevăzut să poată fi înlocuit doar de locţiitor -, stabilirea unui termen de cel puţin şase luni înainte de expirarea mandatului, în care ministrul apărării naţionale să transmită propunerea de numire a noului şef al Statului Major al Apărării.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost prezenţi la şedinţă, conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 24 septembrie 2019, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea acestei Legi privind organizarea şi funcţionarea MApN, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Victor Paul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege cred că rezolvă o problemă, respectiv corelează mandatul preşedintelui, care este comandantul suprem, cu mandatul şefului Marelui Stat Major care este comandatul operativ al armatei.

De asemenea, în baza experienţei armatelor partenere, cele mai importante din Tratatul Nord-Atlantic, există o perioadă de suprapunere, respectiv o perioadă de transfer ceva mai lungă între şeful Marelui Stat Major care pleacă şi cel care este numit, pentru a asigura stabilitatea şi buna funcţionare a armatei.

De aceea, vă propunem să votaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 2 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 3 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Şi la nr. crt. 4 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Propunerea merge la votul final.

Cât mai avem la dispoziţie?

Poziţia 12, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere; PL-x 14/2018. Suntem în procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului? E de respingere.

Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, prezentarea raportului. Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc.

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă, în şedinţa din 7 februarie 2018.

Comisia pentru afaceri europene a avizat favorabil proiectul de lege.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea literelor b) şi c) ale alineatului (1) al articolului 8 din Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere, în sensul precizării operatorilor economici cărora le pot fi delegate obligaţiile de stocare.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 5 februarie 2019 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2017.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale, domnul Sorin Bumb.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca şi în cazul Ordonanţei de urgenţă nr. 86/2017, şi Ordonanţa nr. 80/2017 trebuie respinsă, deoarece nu transpune corect în legislaţia naţională Directiva nr. 2009/119 a Comisiei Europene, sub cele trei aspecte. Şi anume, interdicţia de a utiliza stocurile de petrol ca garanţie reală, limite pentru drepturi de delegare şi lipsa unei proceduri şi a planurilor de urgenţă.

De aceea, PNL va vota pentru respingerea acestei ordonanţe de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Nefiind amendamente, proiectul de lege merge la votul final.

Doamna Săftoiu? S-a dus după copii?

O să vă rog să nu părăsiţi sala. O să închidem aici şedinţa noastră de astăzi. Urmează la ora 12,00 votul final.

Ştiţi că pe 23 septembrie a fost Ziua internaţională a limbii semnelor şi vom avea un moment emoţionant.

Doamna Săftoiu unde este? Şi copiii unde sunt?

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Chiar voiam să vă spun că ei nu aud şi, atunci, ca să-i încurajăm, putem învăţa primul semn în limbajul semnelor. Aşa sunt aplaudaţi surzii. Acesta este semnul pentru ei. (Arată cu mâinile semnul pentru aplauze.)

Vă mulţumesc foarte mult că sunteţi prezenţi alături de aceşti copii. În partea stângă sunt copiii de la Şcoala de Surzi, în partea dreaptă sunt copiii auzitori care îi vor acompania.

Vă rog să-mi daţi voie, foarte scurt, să vă spun că acum trei ani de zile câteva persoane surde mi-au cerut audienţă, în calitatea mea de membru al Comisiei pentru drepturile omului. În momentul acela am înţeles că Parlamentul României nu are interpret în limbajul semnelor. Am făcut acea audienţă cu ajutorul unui interpret pe care l-au adus persoanele surde, pentru că ele ştiau că instituţiile statului nu le pun la dispoziţie interpreţi în limbajul semnelor.

Mai mult decât atât, acea întâlnire am terminat-o cu un sentiment de frustrare şi jenă. Nu ştiam niciun semn, niciun semn în limbajul semnelor, şi surzii făceau labiolectură. Învăţaseră ei să citească de pe buze, să mă înţeleagă. Ei voiau să mă înţeleagă, iar eu foarte greu îi înţelegeam.

După aceea am organizat întâlniri între copiii auzitori şi copiii surzi. La două, trei ore de joacă, copiii auzitori învăţau semne şi se înţelegeau între ei.

Această săptămână internaţională a surzilor a început cu ziua de ieri, cu Ziua internaţională a limbajului semnelor.

V-am făcut cadou un semn de carte în care sunt dactilemele, pentru că, dacă aţi vrea acestor copii surzi să le spuneţi cum vă cheamă, trebuie să învăţaţi dactilemele.

Eu am început să învăţ "a", "d" şi aşa mai departe, să învăţ să mă prezint, cel puţin, în limbajul semnelor.

Ce putem face noi pentru aceşti copii şi pentru persoanele surde? Să acceptăm că limbajul semnelor este limba lor oficială, că este altceva decât limba română. Sunt aproape 46 de ţări în lume care recunosc limbajul semnelor prin lege de sine stătătoare, ca limba oficială a persoanelor surde. Sunt două ţări, de exemplu, în Europa, care, prin Constituţie, recunosc acest lucru - Ungaria, Finlanda... mai e şi Australia.

Limbajul semnelor... în acest moment legea respectivă e la Senat. Va ajunge şi la Camera Deputaţilor. Va fi o discuţie probabil lungă, dar sper ca în final să înţelegem că au nevoie de această lege, pentru că odată ce o au, îi vom ajuta atât în ceea ce priveşte academic, dar şi în condiţia lor socială.

Ştiţi câţi copii surzi reuşesc să ia bacalaureatul? Sub 1%! Şi nu pentru că nu pot, ci pentru că ei învaţă în limbajul semnelor, gândesc în limbajul semnelor, şi, totuşi, noi le cerem să dea examen în limba română, la acelaşi grad de dificultate.

Vă mulţumesc încă o dată, în numele lor, că sunteţi aici, şi, cum spuneam, primul semn este acesta. (Arată cu mâinile semnul pentru mulţumesc.)

Să le mulţumim că sunt alături de noi şi să-i aplaudăm şi la sfârşit.

Copii, profesori, acum vă aparţine scena. (Aplauze.)

(Grupul de copii auzitori interpretează Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!" împreună cu copiii de la Şcoala de Surzi nr. 1 din Bucureşti, care folosesc limbajul mimico-gestual.)

(Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Noi am închis şedinţa, stimaţi colegi.

Ne revedem la ora 12,00, când va avea loc votul final.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Daniel Constantin şi de domnul Dragoş Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Liderii de grup, începem?

Aş dori, în primul rând, să salut prezenţa Excelenţei Sale, domnul Sergey Minasyan, ambasadorul Republicii Armenia la Bucureşti (Aplauze.) şi, totodată, Înaltpreasfinţiei Sale, Datev Hagopian, Episcopul Arhiepiscopiei Armene din România. (Aplauze.)

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot. Să înceapă votul.

230. Suntem în cvorum. Sunt probleme, disfuncţionalităţi la vot?

Proiecte de hotărâri.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 43/2019.

Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Evaluarea din 2019 a punerii în aplicare a politicilor de mediu: o Europă care îşi protejează cetăţenii şi sporeşte calitatea vieţii acestora COM (2019) 149; PHCD 46/2019.

Vot, vă rog.

232 de voturi pentru, un vot contra. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii Abordarea impactului pe care l-ar avea retragerea fără acord a Regatului Unit din Uniune: abordarea coordonată a Uniunii COM (2019) 195; PHCD 47/2019.

Vot, vă rog.

Cu 244 de voturi pentru şi o abţinere, adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 45/2019.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.

(Domnul deputat Victor-Viorel Ponta solicită să ia cuvântul.)

Domnul Victor Ponta. OK.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere faptul că au intervenit schimbări semnificative în ponderea şi componenţa grupurilor reprezentate în Camera Deputaţilor, prin afilierea a 14 deputaţi la Grupul PRO Europa, aş vrea să vă rog să amânăm acest proiect de hotărâre, având în vedere faptul că oricum grupul se va redenumi, se va numi Grupul PRO Europa Liberal-Democrat şi va avea doi vicelideri în plus - domnul Varujan Vosganian şi domnul Daniel Olteanu - şi, devenind al treilea grup parlamentar, cred că este necesară o discuţie suplimentară între liderii de grup privind reprezentarea în comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Liderul Grupului PSD. Vă rog.

Doriţi o pauză? Eu vă spun cum e regulamentul. Lucrurile acestea se discută la începutul sesiunii. Sesiunea este deja în desfăşurare.

Domnule lider, mai doriţi să luaţi cuvântul? Mai doriţi să luaţi cuvântul? Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da. Vă rog să solicitaţi o pauză de consultări de un minut cu liderii de grup.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Noi votăm o chestie de principiu. Haideţi să nu mutăm lucrurile unde nu trebuie.

Liderii de grup, vă rog frumos! (Consultări.)

Liderii de grup, haideţi să finalizăm.

Cred că cel mai corect, ar trebui să luaţi Regulamentul să-l citiţi şi să vedeţi cum este.

Vă rog, domnule lider.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, de la ordinea de zi a votului final un proiect poate fi retras doar prin consens. Neavând consens, pentru că Grupul PSD nu este de acord, nu poate fi retras. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Eu n-am spus să fie respins, pentru că dacă este doar Grupul PSD de acord, şi celelalte grupuri împotrivă, sigur, putem să o respingem, dar eu nu cred că este o decizie greşită. Cred că este o decizie pe care trebuie s-o mai discutăm o săptămână, în aşa fel încât în final să fie o decizie bună. Sigur, putem adopta ca la PSD s-o respingem, practic, dar cred că ar fi o greşeală s-o respingem. Cred că cea mai bună şi înţeleaptă decizie este să ne mai întâlnim o dată liderii, în cursul zilei de azi sau mâine, şi s-o aveţi luni la vot. Nu e nicio problemă cu chestia asta! Altfel, aşa, o respingem. Şi e păcat să respingem ceva ce poate fi o idee bună, pe care trebuie doar s-o mai discutăm o dată.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Haideţi s-o supunem la vot.

Haideţi, domnule lider. (Vociferări.)

Deoarece nu este consens între lideri, rămâne pe ordinea de zi.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PH CD 45/2019.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre. Dar în Comisia pentru regulament parcă e toată lumea!

Vot, vă rog.

Cu 109 de voturi pentru, 40 contra şi 94 de abţineri nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Legi ordinare. Adoptări.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susţinere a activităţii de reproducţie în sectorul de creştere a bubalinelor; PL-x 133/2018; lege ordinară.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

228 de voturi pentru, două contra, 19 abţineri. Adoptat.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor; Pl-x 69/2018; lege ordinară.

Comisia pentru mediu propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Adoptată în unanimitate de voturi.

7. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 12 octombrie ca Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene; PL-x 397/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Vot, vă rog.

În unanimitate de voturi, adoptat.

Domnul lider de grup, domnul Pambuccian Varujan, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă mulţumesc tuturor. Este o recunoaştere unanimă, atât în Senatul României, cât şi în Camera Deputaţilor, a unui lucru care pentru poporul armean este însăşi identitatea sa.

Am vorbit în dimineaţa aceasta despre semnificaţia zilei de 12 octombrie. Am vorbit puţin, pentru că ştiam că din partea grupurilor parlamentare vor fi mai mulţi vorbitori care vor spune câte ceva despre prezenţa armenilor în România.

Acum vreau doar să punctez că la mulţumirile mele se adaugă mulţumirile exprimate de statul armean, prin prezenţa ambasadorului său aici, şi de cea care a creat această cultură a armenilor de astăzi, Biserica Armeană, reprezentată aici de cel de-al 43-lea episcop armean pe pământ românesc.

Vreau să-i rog, aşa cum dumneavoastră v-aţi ridicat şi i-aţi aplaudat, să se ridice şi dânşii şi să vă aplaude. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi noi vă mulţumim.

Domnul Bulai Iulian.

Domnul Iulian Bulai:

Îi urez şi eu bun venit domnului ambasador şi Înaltpreasfinţitului.

Limba este organismul viu al unui popor şi al unei culturi. Cartea este garanţia că acest organism viu se dezvoltă în continuare.

În momentul de faţă există un patrimoniu de 1.000 de cărţi vechi, foarte vechi, de la 1300 până la 1800, care sunt adăpostite de muzeul şi Biblioteca armenească din Bucureşti, care sunt în pericol din cauza construcţiei alterate a acestui patrimoniu extraordinar.

Am votat acest lucru astăzi. Haideţi să facem şi un apel către acest patrimoniu deosebit al unei minorităţi, care este pus în pericol, în fiecare zi, prin prezenţa acelei clădiri care stă să cadă. Acolo sunt 400 de cărţi din perioada 1300-1800, în limba armeană. Acolo este monumentul genocidului.

Facem ceva pentru limbă? Este foarte bine! Haideţi să facem ceva şi pentru patrimoniul cultural vechi al acestei minorităţi!

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Bichineţ Corneliu.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Felicitările noastre, domnule deputat. Aţi lucrat foarte bine, v-au ajutat şi colegii şi cred că oaspeţii noştri de la balcon sunt mândri şi de dumneavoastră, şi de activitatea pe care o desfăşuraţi în Parlament. Oricum, aţi dat dovadă, de fiecare dată, de maximă seriozitate. Eu aş avea motiv să mă mai supăr pe dumneavoastră, că m-aţi acroşat o dată pe nedrept, dar treacă de la mine.

Ce nu s-a înţeles aici şi cred că nu a înţeles domnul preşedinte de şedinţă. Ameţit de înălţimea poziţiei dumneavoastră, acolo, nu aţi înţeles că domnul Victor Ponta, prezent aici, a făcut nişte afirmaţii foarte importante. Devenind în această săptămână, domnul Victor Ponta, cel mai important deputat din rândul nostru, pentru că numai Noe l-a întrecut luând, aşa, vieţi multe în barca sa, şi acesta este un lucru bun.

Ce nu am înţeles eu, domnule Ponta? Cei de la ALDE s-au afiliat la PRO România sau i-aţi afiliat dumneavoastră pe ei la PRO România? Mi-e şi greu, de altfel, să înţeleg.

Şi întrebarea pe care vreau s-o pun, şi poate cineva mă lămureşte: ALDE, care făcea furori, mai este sau nu mai este?! Şi dacă mai este, cineva din sală să vină să-mi spună: "Da, mai este!".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Drept la replică, domnul Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Nu, nu e drept la replică, e răspuns!

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Aveţi mereu respectul meu şi chiar vreau să vă răspund. Chiar din vremea în care aveaţi un struţ cu numele meu, ţin minte, ştiu că m-aţi respectat.

Voiam să fac precizarea că, în conformitate cu Regulamentul, deputaţi care nu sunt membri ai Partidului Pro România, deputaţi membri ai Partidului ALDE au voie să activeze într-un grup care se numeşte PRO Europa, nu PRO România, şi cu această ocazie îmi îndrept şi greşeala că nu am anunţat în plen. Sunt toţi trei aici - domnul deputat Olteanu Daniel, domnul deputat Tabugan Ioan şi domnul deputat Oprişcan Mihai Doru, care vor face, de asemenea, parte. Îl anunţasem pe domnul Olteanu vicelider, dar încă nu-l anunţasem ca membru al grupului. Am pus puţin carul înaintea boilor.

Deci ALDE există, domnul preşedinte Tăriceanu este preşedintele ALDE, însă deputaţii au voie, după cum ştiţi foarte bine, să se afilieze la un grup şi cred că asta s-a întâmplat şi asta se întâmplă în continuare.

Întotdeauna vă răspund cu plăcere la toate întrebările.

Mulţumesc.

Salutări struţului cu numele meu!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cică l-a tăiat! (Râsete.)

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 726/2018; lege ordinară.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

227 de voturi pentru, 21 de abţineri. Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere; PL-x 14/2018; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii propune adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea O.U.G. nr. 80/2017.

Vot, vă rog.

În unanimitate de voturi, adoptat.

Legi organice. Adoptări.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 39 a Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale; Pl-x 279/2019; lege organică.

Comisia pentru apărare propune adoptarea propunerii legislative.

Prima Cameră sesizată - data prezentării în Biroul permanent; data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final 28 septembrie 2019. Altfel ar fi trecut tacit.

Vot, vă rog.

Cu 242 de voturi pentru, 4 contra şi 6 abţineri, adoptată.

Membrii Biroului permanent, la şedinţa de Birou permanent. La Comisia juridică are loc Biroul permanent. Şi Comisia juridică la BP.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,25.