Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Daniel Constantin, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Daniel Constantin, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 8 octombrie 2019, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau intervenţiile se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sunt prezentate verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Ordinea luărilor de cuvânt se va face alternativ şi pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dănuţ Bica, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dănuţ Bica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "Guvernul Dăncilă este nociv şi neconstituţional şi trebuie demis de urgenţă!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Toate guvernele formate de PSD din 1989 şi până astăzi au eşuat lamentabil, dar cel condus de doamna Viorica Dancilă poate fi considerat, fără nicio îndoială, ca fiind cel mai nociv pentru viaţa românilor. Totodată, doamna Dăncilă se încăpăţânează să prezideze în ultima perioadă un guvern ilegal şi neconstituţional. Nu o spun eu, ci acest lucru stă scris negru pe alb în motivarea deciziei Curţii Constituţionale pe care, culmea, chiar doamna Dăncilă a sesizat-o atunci când preşedintele României a refuzat să fie părtaş la legitimarea unui astfel de guvern.

Mai nou, "blânda" şi "neconflictuala" doamnă Viorica Dăncilă a început să-şi arate adevărata sa faţă, pe care, până de curând, reuşise să o camufleze cu succes. În ultimele zile, am putut să constatăm cu uimire de câtă aroganţă, cinism şi violenţă verbală este capabilă blajina doamnă Dăncilă, ori de câte ori apare în faţa jurnaliştilor. Nu ştim dacă acesta este comportamentul cotidian al actualului prim-ministru al României sau este consecinţa stării de disperare care i-a fost provocată de faptul că marţea trecută PSD a pierdut majoritatea în Parlament, iar joi, 10 octombrie, va pierde şi guvernarea, după ce moţiunea de cenzură, iniţiată de 237 de senatori şi deputaţi, va fi votată.

Sunt unul dintre cei care am semnat această moţiune de cenzură şi nu pot să nu constat că doamna Dăncilă ne dă în fiecare zi motive suplimentare pentru a solicita demiterea actualului Guvern. După ce a pus în pericol stabilitatea economică şi socială a ţării, prin măsurile heirupiste pe care le-a adoptat, după ce a adus grave prejudicii de imagine României pe plan internaţional, prin atacurile repetate la adresa justiţiei şi prin numeroasele gafe diplomatice şi de limbaj pe care le-a comis, ne-a mai făcut o dată de râs, desemnând-o pe doamna Rovana Plumb pentru funcţia de comisar european şi persistând în greşeală, prin nominalizarea ulterioară pentru această înaltă demnitate a domnului Dan Nica, o persoană cu şi mai mari probleme de integritate.

Este fără îndoială că, prin orice zi în plus în care rămâne în funcţia de prim-ministru, doamna Dăncilă face mult rău României. Mai nou, în disperare de cauză, dânsa a început să dea cu neruşinare vina pentru eşecul total al guvernării pe opoziţia coagulată în jurul PNL sau pe acţiunile preşedintelui Klaus Iohannis, care s-a opus capturării totale a statului român de către PSD.

PNL şi celelalte partide din opoziţie au demonstrat, în urmă cu o săptămână, că au devenit majoritare în Parlament. Peste numai două zile va veni ceasul scadenţei, când, pe bună dreptate, doamna Viorica Dăncilă va deveni doar un fost prim-ministru care a adus grave prejudicii ţării: a "redus democraţia" şi nu a "scos România din noroaie".

În consecinţă, fac din nou apel la toţi parlamentarii de bună-credinţă, inclusiv la cei din PSD, solicitându-le să voteze aşa cum le dictează conştiinţa, dând dovadă de responsabilitate şi respect faţă de cei care i-au ales. Joi, vom scăpa România de ultimele influenţe ale lui Liviu Dragnea. Ulterior, prin instalarea unui guvern responsabil, eficient, competent, interesat exclusiv de problemele cetăţenilor, vom oferi ţării noastre şansa de a intra în normalitatea mult aşteptată.

Vă mulţumesc.

Dănuţ Bica, deputat al PNL de Argeş.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Constantin Codreanu, PMP.

Se pregăteşte doamna Mihaela Huncă, PRO România.

2Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Bună dimineaţa, distinşi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi face referire la un comportament inacceptabil şi inexplicabil al autorităţilor fundamentale ale statului român, pe care îl calific, fără niciun fel de ezitare, drept un act de trădare naţională.

Vorbesc la modul în care au înţeles să nu reacţioneze, atât Administraţia Prezidenţială, cât şi Guvernul României, la ultimele evoluţii din Ucraina care vizează comunitatea noastră românească, şi anume, declaraţiile făcute săptămâna trecută de către ministrul educaţiei de la Kiev, doamna Hanna Novosad, privind faptul că, începând cu anul 2023, şcolile minorităţilor naţionale care vorbesc o limbă a Uniunii Europene vor trece la predarea în limba ucraineană şi astfel vom asista, pentru că vorbim şi despre comunitatea românească, la faza finală a ucrainizării forţate a comunităţii noastre din Ucraina.

În 2017, vorbeam de la această tribună despre necesitatea suprimării oricărui sprijin pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei şi am fost acuzat, culmea, chiar de colegi din MAE, dincolo de acuzaţiile primite de la Kiev, de extremism şi de lipsă de viziune diplomatică. La doi ani după, asistăm la un comportament nociv, un comportament antidemocratic al ucrainenilor şi vedem cum nici Guvernul României, nici cele două ministere de resort, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, responsabile de relaţia noastră cu comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării, nu reacţionează.

În egală măsură, trebuie să amintim că nu ne confruntăm cu o noutate din partea statului ucrainean. De-a lungul istoriei, aşa au înţeles ucrainenii să ne răspundă la modul în care tratăm noi minoritatea ucraineană din România şi să închidă 205 şcoli din cele 282 care au existat, istoric, pe teritoriul ei actual, să fragmenteze artificial comunitatea românească, utilizând aceste sintagme, precum "voloh", "moldovean", să asistăm la situaţii de-a dreptul hilare, când aceleaşi manuale de limba română, într-o regiune a Ucrainei sunt cu coperta de limbă română, în altă regiune, cu aceiaşi autori, cu acelaşi conţinut, sunt manuale de limba moldovenească şi multe astfel de acte total neprieteneşti faţă de comunitatea noastră din Ucraina.

Am avut o declaraţie, spun eu, firească, nu curajoasă, a celor două Camere ale Parlamentului, atunci când am reacţionat, după 5 septembrie, la acel act antidemocratic şi a existat o delegaţie, a existat o comisie parlamentară formată din deputaţi şi senatori care, din păcate însă, nu a produs mari efecte.

Şi închei această declaraţie prin a face un apel la premierul României, la preşedintele României, să se trezească.

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, ca să nu fie prea târziu şi să nu recurgem la mioritismul nostru clasic şi să ne punem cenuşă pe cap atunci când va fi mult prea târziu!

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP, diaspora, Constantin Codreanu.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Doamna deputat Mihaela Huncă.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice: "Dezvoltarea învăţământului profesional dual în România ar putea reprezenta un model de succes şi pentru învăţământul din Republica Moldova".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Cu prilejul Zilei educaţiei, pe care o sărbătorim în fiecare an pe 5 octombrie, am avut onoarea să fiu gazda unei delegaţii formate din inspectori şcolari şi cadre didactice cu funcţii de conducere din licee din Republica Moldova.

De Ziua mondială a educaţiei, cinstim şcoala, profesorii şi elevii deopotrivă, cinstim valoarea actului didactic şi rolul său în menţinerea şi dezvoltarea valorilor morale, ştiinţifice şi culturale. Suntem datori să le arătăm dascălilor respectul cuvenit şi să le mulţumim pentru efortul considerabil pe care îl depun în formarea tinerilor, dar şi pentru că s-au dăruit necondiţionat pe altarul educaţiei. Transmit tuturor educatorilor, şi pe această cale, învăţătorilor şi profesorilor, multă sănătate şi multă putere de muncă!

În cadrul vizitei delegaţiei din Republica Moldova, prilejuită de recenta sărbătorire a Zilei educaţiei, am făcut un schimb de bune practici în domeniul educaţiei, punând accent pe avantajele învăţământului profesional dual. Am subliniat, totodată, dificultăţile şi provocările procesului de învăţământ în condiţiile socio-politice specifice Republicii Moldova.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, mi-am exprimat angajamentul de a le oferi cadrelor didactice din Republica Moldova întregul nostru sprijin. Învăţământul profesional dual poate reprezenta soluţia imediată de integrare profesională a tinerilor, atât în România, cât şi în Republica Moldova. Acest sistem presupune o colaborare între autorităţile locale şi centrale, pe de o parte, şi companii private, pe de altă parte, care, la terminarea studiilor, le asigură tinerilor locuri de muncă.

Nu am inventat noi învăţământul profesional dual. Sunt exemple de bună practică atât la noi în ţară, cât şi în alte ţări europene. Atât timp cât noi, clasa politică, avem în vedere că educaţia trebuie să fie în centrul atenţiei întregii societăţi, iar astăzi, mai mult ca oricând avem nevoie de un sistem educaţional adecvat, temeinic şi în concordanţă cu actualitatea mediului socio-economic, putem fi la rândul nostru un exemplu de bune practici pentru românii de dincolo de Prut care intră, la rândul lor, pe un drum european.

Vă mulţumesc.

Deputat PRO România, Botoşani, Mihaela Huncă.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Elena Hărătău este?

Doamna Camelia Gavrilă?

Doamna Tamara-Dorina Ciofu?

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru?

Doamna Elvira Şarapatin? Vă rog.

Se pregăteşte, de la Grupul parlamentar al USR, domnul Vlad-Emanuel Duruş.

Doamna Elvira Şarapatin:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice este "Adoptarea moţiunii de cenzură depuse de opoziţie va genera blocaje şi pierderi fiecărui român".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Textul moţiunii de cenzură, citit în faţa unei săli goale, este foarte slab, conţine multe minciuni, date economice eronate şi nu oferă niciun argument consistent pentru susţinerea acuzaţiilor.

Avem de-a face cu cel mai slab şi ruşinos document din câte au fost depuse în Parlamentul României. Nici măcar cei din opoziţie nu au avut răbdare să-l asculte sau să-l citească. Este un text plin de acuzaţii politice, total lipsit de responsabilitate faţă de cetăţeni.

În sală au fost prezenţi 128 de parlamentari, din 465. Abia dacă au reuşit să întrunească cvorumul. Este o nouă dovadă că semnăturile pe moţiune nu înseamnă voturi. Toate moţiunile depuse împotriva acestui guvern au obţinut mai puţine voturi decât semnături.

Ludovic Orban dă doar 80% ca moţiunea să treacă. Asta înseamnă că până şi PNL admite că 20%, adică 1 din 5 semnatari ai moţiunii s-ar putea să nu voteze căderea Guvernului.

UDMR se teme că mai mulţi semnatari ai moţiunii vor pleca din ţară ca să nu voteze moţiunea.

Austeritatea este alternativa opoziţiei. Toate măsurile de guvernare, anunţate de PNL şi USR, ca alternativă la actuala guvernare, anunţă tăieri şi ameninţări pentru largi categorii profesionale.

Premierul pregătit de Iohannis pentru opoziţie anunţă concedieri masive, oprirea majorărilor de pensii şi creşterea semnificativă a impozitelor pe salarii, inclusiv în mediul privat şi inclusiv la IT. Unul din trei bugetari va rămâne pe drumuri.

Florin Cîţu, pregătit de PNL pentru Ministerul Finanţelor Publice, anunţă desfiinţarea voucherelor de vacanţă, a sporurilor şi primelor, precum şi impozitarea suplimentară a bugetarilor.

Andrei Caramitru de la USR ameninţă şi el cu disponibilizări masive în sectorul public şi cu dosare DNA făcute bugetarilor.

Opoziţia nu va intra la guvernare, pentru că nu ştie să administreze România, nu au nici viziune, nici voinţă, nici program, nici premier. Singurul obiectiv real al opoziţiei este crearea de blocaje şi crize, de fapt cum o face şi preşedintele României. Nimic nu justifică schimbarea Guvernului în pragul alegerilor, cu câteva zile înainte de a începe campania electorală, cu o lună înaintea desemnării unui nou preşedinte. Singura justificare este cea electorală.

Textul moţiunii este plin de minciuni, în care nu cred nici cei care l-au redactat. Nici nu cred că va trece moţiunea. PNL este campionul moţiunilor picate. Toate moţiunile PNL au primit mai puţine voturi decât numărul celor care le-au semnat. Ei cu semnăturile, noi cu voturile!

PSD nu se teme de moţiune. Sperăm ca prin eşecul acestei moţiuni să dispară blocajul impus de preşedintele României.

Vă mulţumesc.

Deputat de Gorj, Elvira Şarapatin.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul deputat Vlad-Emanuel Duruş.

Se pregăteşte domnul deputat Mugur Cozmanciuc, PNL.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Pentru Maramureş, Guvernul trebuie să cadă".

Joi, noi, Parlamentul, votăm moţiunea de cenzură împotriva Guvernului PSD-Dăncilă.

Ca deputat de Maramureş, ca reprezentant al maramureşenilor, vă voi prezenta un foarte scurt bilanţ al guvernării PSD, raportându-mă la judeţul nostru.

Infrastructură. De 6 ani, DN 18B, cea mai importantă arteră din nordul judeţului, se află în reabilitare. Trebuia să fie gata încă din anul 2015.

DN 18B a intrat într-o reabilitare acum 14 luni, o lucrare care trebuia să fie gata în 6 luni de zile este la doar 25%, ca execuţie. Mai mult, Inspectoratul de Stat în Construcţii a suspendat lucrările, pentru că DNA a pornit o anchetă, suspectând o fraudă din banii publici.

Autostrada Nordului, care ar fi putut scoate judeţul nostru din izolare, este tot în fază de propunere legislativă. A fost votată în Parlament şi acolo s-a ajuns; nu s-a mai întâmplat nimic.

Investiţiile la Barajul Runcu sunt subfinanţate. În acest ritm, barajul va fi gata în anul de graţie 2040, deşi trebuia să fie gata, evident, în perioada imediat următoare.

Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană" avea promise lucrări în acest an de 18 milioane de lei. În realitate, suma nu va ajunge nici măcar la jumătate.

Cazul foştilor salariaţi de la IPEG, la fel, nerezolvat! De altfel, aproape toţi pensionarii care au lucrat în mineritul maramureşean suferă anumite nedreptăţi.

După 3 ani de zile, stimaţi colegi, maramureşenii văd foarte clar că PSD le-a vândut iluzii. Locuitorii judeţului nostru au înţeles, după 3 ani de zile, că acest Guvern nu le mai reprezintă interesele.

Aşadar, ca reprezentant al maramureşenilor, voi vota pentru căderea Guvernului PSD.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Domnul deputat Mugur Cozmanciuc, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul Ionuţ Simionca, PMP.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este intitulată "Transportul durabil al României, un alt eşec marca PSD".

Dragi colegi,

După 1990, eforturile făcute în sensul creşterii interconectării şi a capacităţilor sistemelor de transport din ţara noastră sunt minime. România posedă un sistem naţional de transport - infrastructuri, mijloace de transport, operatori de transport - situat la limita inferioară a sistemelor naţionale de transport din Uniunea Europeană. Chiar dacă în teorie ar trebui să existe o conectare a tuturor localităţilor de pe cuprinsul ţării, încă înregistrăm deficienţe grave şi în acest sens, fără a mai avea pretenţia de a discuta despre autostrăzi, rute feroviare de mare viteză sau aeroporturi moderne.

Integrarea de facto în reţeaua de transporturi rutiere nu s-a făcut, iar ridicarea standardelor sistemului naţional de transport la nivelul ţărilor dezvoltate încă stagnează, transporturile durabile fiind un deziderat la care nici nu ne permitem în momentul de faţă să visăm. Amintesc că la acest moment unele zone ale ţării sunt discriminate, astfel încât, de exemplu, pe teritoriul de nord-vest al ţării nu avem nici un kilometru de autostradă. La fel şi în zona de nord-est.

Deşi nu ducem lipsă de strategii, programe, nu ducem lipsă de oameni care să vorbească pe această temă, putem spune însă că ducem lipsă de o aplicare a lor.

În momentul de faţă, politicile de transport din ţara noastră nu sunt nesustenabile şi nu sunt în concordanţă cu intensitatea traficului. Incompetenţa unor miniştri sau a altor persoane aservite politic au încremenit orice proiect de edificare a unei reţele de transport durabil. România este ţara unde putem construi un kilometru de transport doar dacă elaborăm o lege, care nu ar fi trebuit să ajungă pe ordinea de zi a CSAT, ci ar fi trebuit să ajungă pe ordinea de zi a Guvernului, pentru a fi aplicată şi dusă la îndeplinire.

Deşi declaraţiile actualului ministru al transporturilor despre autostrada A8 au fost făcute în nenumărate rânduri cu înverşunare că se vor realiza aceste proiecte, constatăm că în momentul de faţă Moldova nu are autostradă şi nu are o reţea de autostrăzi dezvoltate sau construite.

Într-o ţară civilizată, cu democraţie funcţională, astfel de lucruri nu sunt normale, ci se încadrează în zona responsabilităţilor pe care trebuie să le aibă un ministru de resort. În ultimii 7 ani, progresele României în materie de transporturi sunt nesemnificative. În timp ce statele din jurul nostru progresează, construind şi consolidându-şi economia şi prin construcţia unei reţele durabile de infrastructură, la noi progresează incompetenţa miniştrilor care fac doar fotografii pe diferite tronsoane de autostradă.

Avem nevoie de oameni profesionişti care să guverneze competent. Nu ne putem permite ca în anul 2019 să nu avem măcar 1.000 de kilometri de autostradă, care să fie la rândul lor distribuiţi în mod echitabil pe toată suprafaţa ţării.

Consider că şi din acest motiv, ca şi din multe alte motive, acest Guvern PSD trebuie să-şi înceteze mandatul.

Moţiunea de cenzură de joi trebuie să fie punctul final al acestui Guvern!

A vorbit Mugur Cozmanciuc, deputat al PNL, Neamţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul deputat Ionuţ Simionca, Grupul parlamentar al PMP.

Se pregăteşte doamna Elena Hărătău, PSD.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Moţiunea de cenzură, o măsură de prim ajutor pentru o ţară suferindă".

România arată astăzi, după 7 ani de guvernare PSD, ca un pacient cu fractură deschisă. Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă nu este altceva decât un garou aplicat pentru a opri sângerarea unei ţări sufocate de incompetenţă şi de dezinteres.

În fiecare an de guvernare PSD, zeci de mii de români au ales drumul străinătăţii, în căutarea unui trai mai bun. Mulţi s-au înstrăinat şi nu se vor mai întoarce niciodată acasă. Cu fiecare român plecat, ţara noastră nu pierde doar un om, cu forţa lui de muncă, ci pierde simboluri, tradiţii şi valori definitorii pentru naţiunea română.

În fiecare an de guvernare PSD, în jur de 35.000 de români sunt victime ale accidentelor rutiere, din cauza stării precare a infrastructurii. Doar anul trecut, aproape 2.000 de români şi-au pierdut viaţa pe şosele. Starea proastă a drumurilor şi semnalizarea rutieră ineficientă au făcut ca şoselele din ţara noastră să fie cele mai periculoase din întreaga Europă.

În fiecare an de guvernare PSD, mii de minori din România au fost declaraţi dispăruţi. Doar în primele 7 luni ale acestui an, Poliţia a fost sesizată cu peste 2.800 de cazuri de minori dispăruţi. Din cauza slăbirii instituţiilor statului şi a lipsei de eficienţă a acestora în cazuri de răpiri, violenţe şi agresiuni sexuale, părinţii se tem să îşi mai lase copiii să meargă singuri de acasă la şcoală şi înapoi.

În fiecare an de guvernare PSD, peste 100.000 de firme româneşti şi-au găsit sfârşitul - într-o economie caracterizată de lipsă de predictibilitate fiscală şi legislativă, de o criză acută a forţei de muncă. Numărul firmelor radiate în primele opt luni ale anului 2019 a crescut cu 46%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Vorbim despre aproximativ 80.000 de firme care şi-au încheiat activitatea şi au dispărut din România de la începutul anului şi până acum.

În această situaţie, dărâmarea Guvernului Dăncilă este o datorie patriotică. România ar putea să îşi îngrijească rănile, să respire din nou după ani de zile în care a fost efectiv sugrumată de această molimă politică numită PSD. Moţiunea de cenzură este o măsură de prim-ajutor pentru o ţară suferindă.

Voi vota moţiunea de cenzură, deoarece România are nevoie de ajutor şi merită să fie salvată!

Ionuţ Simionca, deputat al PMP de Bistriţa-Năsăud.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Doamna Elena Hărătău, PSD.

Urmează domnul Florin-Claudiu Roman, PNL.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Social Democrat s-a exprimat tranşant în problema pensiilor speciale, deoarece nu ne dorim să mai existe pensionari de rând şi pensionari speciali, respectiv pensionari de lux. În timp ce toate celelalte formaţiuni politice parlamentare doar au declarat că nu mai vor pensii speciale, PSD a dovedit o preocupare reală faţă de acest subiect sensibil, precum şi faptul că este singurul partid care doreşte cu adevărat să dispară pensiile speciale din România. Restul partidelor doar au clamat că nu mai vor pensii speciale, dar nu au pus în aplicare dispariţia pensiilor de lux când au fost la guvernare. Demersuri pur electorale şi demagogice, aşa cum ne-a obişnuit deja opoziţia.

PSD a decis în mod democratic că toate pensiile din România vor fi calculate după contributivitate şi, în consecinţă, a şi votat în Senat pentru dispariţia pensiilor speciale.

Taxarea mega-pensiilor este o decizie corectă pentru restabilirea justiţiei şi echităţii sociale. Deşi sumele obţinute la buget din această măsură nu sunt semnificative din punct de vedere macroeconomic, măsura are un rol social uriaş pentru restabilirea echilibrului în societate.

Guvernul condus de Viorica Dăncilă s-a ţinut de cuvânt în tot ceea ce a promis persoanelor vârstnice. Luna trecută, toţi cei 5,2 milioane de pensionari ai României au primit mai mulţi bani, în cei trei ani de guvernare PSD majorând punctul de pensie de la 871 lei la 1.265 lei.

PSD va continua politica de creştere anuală a pensiilor, deoarece sunt încă mulţi pensionari care o duc greu şi care trebuie să aibă venituri decente şi o viaţă independentă. Este obligatoriu ca evoluţia pozitivă a economiei să se facă simţită în buzunarele fiecărui român, fie angajat sau pensionar.

Foarte grav este faptul că preşedintele a minţit când a spus că Guvernul nu mai poate plăti pensiile.

Iohannis fie habar nu are cum funcţionează sistemul de pensii, după cinci ani de mandat, ceea ce este foarte grav, fie ştie, dar vrea doar să provoace panică în rândul pensionarilor, cum a mai făcut şi altă dată, când spunea că nu mai sunt bani de pensii.

Mulţumesc.

Deputat al PSD de Bacău, Elena Hărătău.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul deputat Florin-Claudiu Roman, PNL.

Se pregăteşte doamna Camelia Gavrilă, PSD.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa!

Stimate doamne,

Stimaţi domni colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "PSD, ciuma roşie, pune în pericol siguranţa românilor".

Când în urmă cu un an de zile, de aici, de la această tribună, spuneam că o tânără a fost agresată şi tâlhărită în scara unui bloc din Alba Iulia, atrăgeam atenţia colegilor, mai ales PSD-iştilor care râdeau din bănci, că lucrurile o vor lua razna, dacă Guvernul nu va lua măsuri cât mai urgente pentru stoparea acestor derapaje infracţionale. A urmat crima de la Mediaş, apoi cazul Caracal.

Din păcate, am avut dreptate! Astăzi, sub guvernarea Dăncilă, România a devenit raiul tâlharilor, violatorilor, criminalilor şi traficanţilor de carne vie, iar instituţiile statului, care ar trebui să apere cetăţenii români, au fost puse pe butuci de aceeaşi guvernare ineficientă, incapabilă, ineptă şi coruptă.

Partidul Naţional Liberal a atras atenţia de nenumărate ori, dar am şi avut o serie de demersuri pertinente şi serioase în plan parlamentar şi legislativ, prin care am solicitat abrogarea recursului compensatoriu pentru infractorii care săvârşesc fapte grave şi fapte cu violenţă. La sârbi, după drama similară, a apărut legea prin care criminalii, cei care omorau copii cu cruzime şi femei însărcinate, primeau detenţie pe viaţă.

La noi, sub guvernarea Dăncilă, din păcate, nu se poate!

Dar toate acestea - adică nici numărul mare de recidive, nici cazurile abominabile, nici tot mai slaba capacitate a instituţiilor abilitate să ia măsuri în acest sens şi nici demersurile opoziţiei - nu au impresionat-o în vreun fel pe doamna Dăncilă sau pe colegii din PSD! Ei au preferat să tergiverseze sau să blocheze în Parlament orice demers parlamentar al opoziţiei, legat de recursul compensatoriu sau de înăsprirea pedepselor condamnaţilor definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numai până în luna iunie a acestui an, un număr de 18.476 de deţinuţi au fost eliberaţi în baza Legii recursului compensatoriu! Astăzi vorbim de 21.000, dintre care circa 7.000 sunt criminali, violatori şi tâlhari pe care i-aţi lăsat liberi pe străzile României.

Cu toate acestea, doamna Dăncilă şi camarila sa de oportunişti - "PSD - Ciuma Roşie", aşa cum, din păcate, ne-a obişnuit - au rămas total impasibili la problemele din ce în ce mai grave în care au aruncat, cu bună-ştiinţă, România, în ghearele criminalilor, violatorilor şi tâlharilor! Nu le pasă că românilor le este teribil de teamă să-şi mai lase copiii singuri pe străzile oraşelor şi comunelor din propria ţară! Nu le pasă că nicio instituţie care ar trebui să apere cetăţenii nu mai face faţă haosului infracţional!

Au vrut să anihileze justiţia şi să-şi protejeze corupţii şi au reuşit să anihileze siguranţa românilor! Acesta este cel mai temeinic motiv pentru care Dăncilă şi acoliţii săi, "PSD - Ciuma Roşie" trebuie să plece acasă, în această săptămână!

Florin Roman, deputat al PNL de Alba.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Doamna deputat Camelia Gavrilă, PSD.

Urmează domnul deputat Ovidiu Raeţchi, PNL.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează: "România, în faţa unor nesfârşite crize politice".

Şi, pentru prima dată, îmi exprim dezamăgirea şi revolta faţă de evoluţia discursului şi a dialogului politic.

Dacă până acum intervenţiile mele au fost constructive, analitice, formulând opinii, soluţii profesioniste, conturând viziuni personale, idei de proiecte, de data aceasta constatăm că polemica şi tensiunea politică au ajuns foarte departe, că acuzele nefondate, discursurile prezidenţiale, deciziile neinspirate influenţează bunul mers al societăţii, blochează evoluţia activităţilor instituţiilor şi a relaţiilor interinstituţionale.

Declaraţia politică de astăzi este de fapt un semnal faţă de aceste evoluţii politice incorecte, este o cronică a unui prezent cenuşiu şi deprimant în care de multe ori interesele personale sunt aşezate în faţa şi înaintea intereselor publice.

Este cunoscut faptul că numeroasele crize politice au dus la destabilizarea politicilor educaţionale, în primul rând, şi iată că ne confruntăm cu amânarea examenului de rezidenţiat şi imposibilitatea configurării acestui program, pentru că nu are cine să semneze ordinul. Alături de ministrul sănătăţii este important să semneze..., şi legislaţia solicită semnături din partea ministrului educaţiei. Amânarea nu este o soluţie. Când sunt probleme, oamenii politici dezbat, găsesc rezolvări, indiferent de culoarea politică, nu se joacă cu destinul a peste 5.600 de tineri absolvenţi, medici, cu atât mai mult cu cât deficitul de personal medical în spitale este cunoscut, iar intrarea în profesie a acestor tineri depinde de susţinerea acestui examen de rezidenţiat.

De altfel, se vede că Administraţia Prezidenţială nu mai reprezintă interesele României, ci interesele campaniei prezidenţiale, iar multitudinea evenimentelor politice ne dovedeşte acest lucru.

Făcând recurs la memoria recentă, să ne amintim de refuzurile multiple, fără explicaţii concludente, legate de numirile unor miniştri, de lipsa unor numiri de miniştri interimari, în condiţiile în care chiar Curtea Constituţională subliniază obligativitatea aceasta, prioritizarea intereselor personale politice, faţă de interesele naţionale. Să ne amintim şi de amânarea aprobării bugetului, în condiţiile în care alocaţiile pentru copii au fost amânate şi acestea, considerându-se că este nerealist, supraevaluat, întârziat acest buget, deşi evoluţiile ulterioare au dovedit că lucrurile stau cu totul altfel.

Criza numirii miniştrilor nu s-a manifestat numai la Educaţie, ci aceleaşi influenţe au fost şi la Ministerul Energiei, la Ministerul Mediului sau Ministerul Afacerilor Interne, iar responsabilitatea, sigur, revine preşedintelui, dar şi echipei de consilieri, care probabil că nu au ştiut ce să-i spună sau nu au conştientizat consecinţele unor amânări inacceptabile.

Miniştrii sunt ordonatori principali de credite, dispun realizarea plăţilor, importanţa salariilor, a cheltuielilor. Guvernul nu poate adopta hotărâri importante în domeniile respective fără avizul miniştrilor de resort, iar toată funcţionalitatea pe verticală a instituţiilor, la nivel de judeţe, de localităţi, toate acestea au fost influenţate.

Deci, conflict interinstituţional, o nouă criză, alături de alte nesfârşite tensiuni, polemici sterile, crize false generate de noncomunicare.

Şi sigur că, dincolo de preşedinţie, spuneam, există o echipă de specialişti în diverse domenii, de la care ne-am fi aşteptat la consiliere mai adecvată. România nu-şi permite o astfel de criză. Ar trebui să găsească soluţii şi să arate că are maturitatea politică şi îşi asumă responsabilitatea de ţară europeană.

Mulţumesc.

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul deputat Ovidiu Raeţchi, PNL.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ţinut să iau cuvântul astăzi, deşi nu o fac foarte des, pentru a saluta un moment important pentru democraţia românească.

Foarte recent, jurnalistul Paul Arne Wagner a câştigat definitiv procesul cu Jandarmeria Română, după ce fusese ridicat abuziv şi amendat de jandarmi la protestele din 10 august 2018, în timp ce-şi făcea meseria, având un ecuson special pentru presă.

Simt nevoia, eu, să-i prezint scuze, azi, aici, de la tribuna Parlamentului, acestui jurnalist atât de implicat în realităţile sociale din România.

Mai mult şi mai important, doresc să-i solicit oficial, actualului şef al Jandarmeriei, să facă acelaşi lucru, în numele instituţiei pe care o conduce.

Să-şi ceară public scuze, nu doar jurnalistului Wagner, ci tuturor cetăţenilor care au fost nedreptăţiţi, agresaţi sau răniţi de Jandarmerie, în perioada critică a regimului Dragnea, pentru că îndrăzneau să protesteze.

Să-şi ceară scuze domnului Ioan Duia, care a fost amendat pentru că scanda - scanda - lozinci anti-PSD, deşi este surdo-mut. Şi domnul Duia a câştigat definitiv procesul cu Jandarmeria şi nu a primit încă nicio scuză pentru nedreptatea aberantă la care a fost supus.

Şi mai cer şefului Jandarmeriei, dacă tot e dispus să-şi aducă instituţia din subordine pe calea cea dreaptă, să prezinte scuze tuturor cetăţenilor bătuţi şi gazaţi fără nicio vină şi fără niciun sens, în data de 10 august. Vorbim de sute de persoane care au depus atunci plângeri şi dovezi medicale şi care aşteaptă încă să li se facă dreptate.

Am citit mesajul publicat de jurnalistul Paul Arne Wagner, după ce a câştigat procesul cu Jandarmeria. Şi vreau să-l asigur public că preocupările lui privind modernizarea Jandarmeriei Române şi a legislaţiei adunărilor publice sunt şi preocupările noastre, ale opoziţiei. Va regăsi în programul nostru de guvernare propuneri concrete prin care posibilitatea unor abuzuri împotriva cetăţenilor şi împotriva libertăţii de exprimare să fie înlăturată.

Noi credem într-un stat liberal în care Jandarmeria reprezintă o soluţie pentru asigurare şi restabilire doar în situaţii de criză, strict în limite legale şi cu datele de identificare ale fiecărui jandarm afişate la vedere, astfel încât cei care încalcă legea să poată fi sancţionaţi imediat.

Noi considerăm exprimarea liberă şi protestul non-violent o virtute a democraţiei, nu un pericol pentru lideri politici, care au fost trataţi de şefii jandarmilor, să spunem lucrurilor pe nume, cu o slugărnicie descalificantă.

Am anunţat, de altfel, public, în numele Comisiei pentru apărare şi siguranţă naţională a Partidului Naţional Liberal, pe care o coordonez, că dacă moţiunea de cenzură va trece şi dacă vom avea un ministru de interne liberal, indiferent cine ar fi acesta, raportul Ministerului de Interne privind evenimentele din 10 august va fi imediat desecretizat, pentru a putea debloca astfel cercetările privind abuzurile care s-au produs atunci.

Închei aici, repetând fără pic de retorică faptul că şeful Jandarmeriei datorează, din punctul meu de vedere, scuze poporului român, în numele instituţiei sale, pentru modul în care aceasta a acţionat în ultimii ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Grupul parlamentar al PSD, doamna Tamara-Dorina Ciofu.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, PNL.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice de astăzi: "Absolvenţii facultăţilor de medicină nu se pot înscrie la rezidenţiat din cauza toanelor preşedintelui Iohannis, care este preocupat să-şi facă campanie electorală!".

Concursul naţional de intrare în rezidenţiat se amână pentru data de 8 decembrie 2019 pentru că preşedintele Iohannis nu doreşte să respecte Constituţia şi să numească un ministru la educaţie.

Ministerul Sănătăţii a crescut numărul de locuri la rezidenţiat pentru acoperirea deficitului de medici, dar Iohannis blochează susţinerea examenului pentru 2019, ceea ce înseamnă că absolvenţii de medicină din 2019 şi cei din anii anteriori nu se pot înscrie la examenul de rezidenţiat.

În guvernarea PSD, pentru prima dată Ministerul Sănătăţii a început să majoreze numărul de locuri la rezidenţiat şi să îl coreleze cu specialităţile unde se înregistrează deficit de medici - de la 4.000 de locuri în 2017, la 5.000 de locuri în 2018 şi la 5.415 locuri în 2019.

Pentru prima dată, Ministerul Sănătăţii a stabilit criterii pentru acreditarea spitalelor judeţene în cadrul cărora medicii rezidenţi să urmeze module de pregătire la recomandarea coordonatorului de rezidenţiat, realizându-se astfel o suplinire a deficitului de personal la nivel local.

Candidatul Iohannis este în campanie şi nu are timp să desemneze ministrul educaţiei, aşa cum i-a cerut Curtea Constituţională.

În goana după voturi, preşedintele Iohannis se răzbună pe absolvenţii de medicină şi îi lasă să aştepte susţinerea examenului de intrare în rezidenţiat până se termină campania electorală.

Din păcate, România este la cheremul lui Klaus Iohannis! Toanele preşedintelui generează instabilitate la toate nivelurile sociale!

Inconştienţa preşedintelui Klaus Iohannis pune în pericol funcţionarea instituţiilor statului şi determină îngrijorare în rândul românilor!

Din cauza toanelor preşedintelui, România investeşte mai puţin, absoarbe mai puţini bani europeni şi comunităţi întregi de români suferă din lipsa dezvoltării.

Acesta e preşedintele care ne propune "România normală"!

Siguranţa cetăţenilor este la cheremul lui Klaus Iohannis, aşa cum spuneam. Ura preşedintelui Iohannis faţă de PSD lasă România fără conducere la cea mai importantă instituţie care asigură securitatea cetăţenilor, Ministerul de Interne.

Cu toate că premierul Dăncilă a solicitat preşedintelui să numească un ministru la Interne, domnul Klaus Iohannis este în campanie electorală şi nu are timp să se ocupe de siguranţa românilor.

Vă mulţumesc.

Tamara Ciofu, deputat al PSD, Botoşani.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi: "Ucraina îşi bate joc de drepturile fundamentale ale comunităţii româneşti".

Ştim foarte bine faptul că există o lege a educaţiei, în Ucraina, care suprimă dreptul la învăţământ în limba minorităţilor.

Motivarea pentru această lege a fost aceea cu privire la războiul din estul Ucrainei şi la o potenţială subminare a statalităţii ucrainene de către marea masă de vorbitori de limba rusă din estul Ucrainei.

Dar, în realitate, această lege doreşte asimilarea etnică a tuturor comunităţilor minoritare de pe teritoriul Ucrainei, indiferent că vorbim de români, indiferent că vorbim de unguri, de polonezi, de slovaci sau de alte comunităţi care trăiesc astăzi pe teritoriul Ucrainei.

Nu întâmplător, ministrul învăţământului de la Kiev a mai anunţat că pentru anul 2023 toate şcolile cu predare în limbile minorităţilor, inclusiv cele care aparţin statelor membre ale Comunităţii Europene, vor fi închise. De asemenea, şcolile româneşti care deja sunt într-un proces accelerat de închidere, de limitare, de micşorare şi de marginalizare, vor fi închise, iar predarea pentru copiii reprezentanţilor comunităţii româneşti din Ucraina, de peste jumătate de milion de oameni, care trăiesc în regiunea Cernăuţi, în Bucovina, în Herţa, în nordul Basarabiei, în sudul Basarabiei, în nordul Maramureşului, pentru toţi aceşti oameni care sunt autohtoni acolo şi care au rămas prinşi în spatele ocupaţiei sovietice, limba română va deveni aproape prohibită, iar copiii acestor oameni nu vor mai avea dreptul să înveţe în limba lor. Este un act grav, un abuz, o bătaie de joc pe care statul ucrainean o face cu privire la nişte drepturi fundamentale pe care minoritatea ucraineană le are în România şi nişte drepturi fundamentale pentru care statul ucrainean a semnat o serie de acorduri internaţionale şi care sunt parte din legislaţia internaţională cu privire la protecţia drepturilor minorităţilor şi care nu reprezintă nimic nou, ci sunt doar un lucru de bun-simţ, respectarea dreptului minorităţii de a putea învăţa în propria limbă maternă şi de a-şi cultiva tradiţiile, obiceiurile şi de a-şi perpetua identitatea sa.

De aceea, cred că în acest moment Tratatul pe care România l-a semnat în 1997 cu Ucraina este complet caduc. Cred că domnul preşedinte Klaus Iohannis şi doamna prim-ministru Viorica Dăncilă au nu doar obligaţia de a se delimita definitiv şi a denunţa acest tratat pe care Ucraina îl încalcă în mod constant la adresa României, în mod abuziv şi fără nici cea mai mică lipsă de respect, ci şi de a sista orice tip de asistenţă şi orice tip de susţinere pentru statul ucrainean, în ceea ce priveşte procesul de integrare europeană a Ucrainei.

Atâta timp cât Ucraina îşi bate joc de românii din propriul său teritoriu, de românii care trăiesc acolo, în Bucovina, în sudul Basarabiei, în nordul Maramureşului, în Herţa, şi care trăiesc pe pământurile lor din moşi-strămoşi, de pe vremea Moldovei lui Ştefan cel Mare şi de pe vremea dacilor, de atâta timp, noi nu avem niciun motiv să susţinem statul ucrainean, să acordăm vreun sprijin şi ajutor proiectelor acestei ţări vecine.

De aceea, cred că România ar trebui să ia toate măsurile pentru a atrage atenţia pe plan internaţional asupra abuzurilor care se produc în Ucraina şi asupra acestor măsuri represive, măsuri şovine şi măsuri contrare legislaţiei internaţionale cu privire la drepturile minorităţilor, pe care Guvernul şi Parlamentul din Ucraina le-au luat în ultima perioadă şi care vin pur şi simplu să încalce nişte drepturi fundamentale, nişte drepturi legitime pentru nişte minorităţi etnice, drepturi care sunt prevăzute oriunde în Europa.

România să ia atitudine şi să nu mai permită aceste grave încălcări ale drepturilor omului pe care le face Ucraina în ultima perioadă!

Aşadar, cred că, atât la nivel de Guvern şi de Preşedinţie, trebuie ca autorităţile româneşti să se sesizeze şi să întreprindă toate măsurile, la nivel internaţional, diplomatic, bilateral şi politic, care să oprească acest proces de deznaţionalizare şi ucrainizare a românilor din actualul teritoriu al Ucrainei.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru, Grupul parlamentar al PSD?

Dau citire, integral, celor care s-au înscris pentru declaraţii de la Grupul parlamentar al PSD: Petru-Bogdan Cojocaru, Cristina-Elena Dinu, Alina Teiş, Vasile Cîtea, Silviu Nicu Macovei, Georgeta-Carmen Holban, Aurel Căciulă, Laurenţiu Nistor, Natalia-Elena Intotero, Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu, Ciprian-Constantin Şerban, Claudiu-Augustin Ilişanu, Viorel Stan, Costel Lupaşcu, Marius-Constantin Budăi, Cristina Burciu, Neculai Iftimie, Ştefan Muşoiu, Mihai Weber, Daniela Oteşanu, Mirela Furtună.

Grupul parlamentar al PNL: Ionel Palăr, Tudoriţa Lungu, Raluca Turcan, Antoneta Ioniţă, Florica Cherecheş, Viorica Cherecheş, Găvrilă Ghilea, Vasile-Florin Stamatian, Dumitru Mihalescul, Dumitru Oprea, Nicolae Giugea, Ioan Balan, Claudiu-Vasile Răcuci, Sorin-Ioan Bumb, George Şişcu, Costel Alexe, Glad-Aurel Varga.

Grupul parlamentar al USR: Sergiu Cosmin Vlad, Cristina-Ionela Iurişniţi.

Grupul parlamentar al UDMR: Farago Petru şi Korodi Attila.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale: Mariana-Venera Popescu.

Grupul parlamentar al PMP: Adrian Todoran, Cătălina Bozianu, Sebastian Moise, Petru Movilă, Marius Paşcan.

Neafiliaţi: Oana-Mioara Bîzgan-Gayral, Mihai Niţă.

Nemaiavând vorbitori şi dând citire listei tuturor celor care au depus în scris declaraţiile politice, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 8 octombrie 2019, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Alina Teiş:

"Moţiunea de cenzură nu va trece!"

Observăm, în ultimele zile, cum opoziţia se referă la moţiunea de cenzură ca şi când aceasta ar fi cel mai important lucru care trebuie să ne preocupe. Subiectul ţine, de zile întregi, paginile ziarelor şi deschide jurnalele televiziunilor de ştiri, şi toată lumea îl tratează ca pe ceva vital, fără de care România nu ar mai putea exista.

Cred că această moţiune de cenzură vine la pachet cu multă ură din partea celor care doresc doar să preia puterea, fără a şti şi ce să facă după aceea.

Am citit moţiunea şi am văzut cum cei din opoziţie se bucură ca nişte copii, dar nu vin cu nicio soluţie. Îşi doresc să conducă această ţară, doar că nici măcar nu se înţeleg între ei.

Această moţiune de cenzură a fost dorită mai mult de preşedintele Klaus Iohannis, deoarece, în continuare, candidatul cel mai puternic sau contracandidatul lui Klaus Iohannis rămâne Viorica Dăncilă, iar şeful statului s-a gândit că, dacă va reuşi să dea jos Guvernul, poate va avea mai multe şanse la prezidenţiale.

Am văzut o moţiune de cenzură care conţine multe neadevăruri. Vorbim despre omisiuni intenţionate, distorsionări ale realităţii şi multe invenţii, scrise din disperarea opoziţiei de a acapara puterea.

Se spune în moţiune că s-a alocat cel mai mic buget pentru investiţii. Adevărul este că, în 2019, pentru investiţii s-a alocat cel mai mare buget din istoria României, aproape 50 de miliarde de lei, cu 20 de miliarde în plus faţă de suma alocată de Guvernul Cioloş.

Opoziţia a mai venit cu un argument - au fost descurajaţi investitorii privaţi. De fapt, au fost făcute investiţii în economie. În primele 6 luni, investiţiile străine directe, în totalitate private, au crescut cu 30% faţă de anul trecut, ajungând la 2,3 miliarde de euro.

Se mai spune că a crescut preţul la facturile la utilităţi prin adoptarea O.U.G. nr. 114. Adevărul este că, prin adoptarea O.U.G. nr. 114, au fost plafonate preţurile la energie electrică şi la gazele naturale, astfel încât preţurile la facturi să nu mai crească.

O altă minciună este că Guvernul "nu dă doi bani" pe soarta şcolii româneşti. Însă Guvernul PSD a alocat cea mai mare sumă din istoria României pentru învăţământ. Şi la fel se întâmplă şi cu unităţile medicale, unde bugetul a crescut de 15 ori faţă de cel alocat în Guvernul susţinut de preşedintele Iohannis.

Şi tocmai pentru că nu ţine cont de realitate, această moţiune nu va trece. Sunt sigură că parlamentarii au înţeles că România are nevoie de stabilitate, iar aceasta nu poate veni dacă la conducerea ţării ajung oameni care nu au viziune.

Am încredere că în Parlament sunt oameni responsabili, care conştientizează că o moţiune de cenzură trecută poate bulversa starea politică şi economică a ţării noastre.

Am convingerea că nu va trece această moţiune şi vom continua să muncim şi să ne ducem la bun sfârşit Programul de guvernare!

Doamna Antoneta Ioniţă:

"Nu mai ţineţi la sertar medicamentele inovative! Bolnavii de cancer, SIDA şi diabet au dreptul la viaţă!"

În luna aprilie, atunci când a fost adoptat bugetul de stat pentru anul 2019, PNL a atras atenţia că avem de-a face cu un buget al minciunii şi ipocriziei. Membrii Guvernului au prezentat cifre false, care nu aveau nimic în comun cu realitatea. Mai mult, au fost nesocotite toate avertismentele organismelor financiare internaţionale, care atrăgeau atenţia că bugetul României este nesustenabil, construit pe un optimism exagerat. Nu au fost luate în seamă nici semnalele opoziţiei, nici poziţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a retrimis bugetul în Parlament. Maşina de vot PSD-ALDE a funcţionat impecabil, iar bugetul a fost adoptat.

Astăzi, constatăm un adevăr trist. Guvernul nu mai are bani, se împrumută constant, la cele mai mari dobânzi de pe piaţa interbancară, iar banii merg exclusiv către consum, nicidecum pentru susţinerea investiţiilor. Din cauza iresponsabilităţii guvernanţilor, asistăm la o tăiere de fonduri de la domenii vitale, sănătatea şi educaţia. Cu bună ştiinţă, Guvernul PSD îi sacrifică pe români, mai ales pe românii suferinzi, care au cea mai mare nevoie de servicii medicale şi de medicamente compensate.

În data de 19 iulie 2019, Guvernul Dăncilă a anunţat completarea listei de medicamente rambursate, cu 17 noi medicamente inovative, destinate în special tratamentului bolnavilor de cancer, HIV şi diabet. Era nevoie de o banală hotărâre de guvern. După mai bine de patru luni, iniţiativa este blocată. Actul normativ s-a încurcat în circuitul de avizare ministerială. În ciuda declaraţiilor publice repetate şi a promisiunilor fără acoperire ale reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Proiectul de Hotărâre de Guvern nu a fost adoptat nici până în prezent. În acest timp, mii de pacienţi îşi pun speranţa că un medicament modern le poate salva viaţa.

Asistăm la o nouă minciună marca PSD, care, în cadrul Programului de guvernare, dar şi în fiecare ieşire publică a experţilor pe sănătate se declară un mare susţinător al îmbunătăţirii accesului pacienţilor la medicamente inovatoare. Ministrul sănătăţii nu pierde niciun prilej să se laude cu introducerea în rambursare a unui număr semnificativ de molecule. Dincolo de aceste declaraţii, de această perdea de fum, pacienţii din România nu au în continuare acces la alternativele terapeutice salvatoare de vieţi. Totul rămâne la stadiul de intenţie şi de promisiune.

În lipsa unei decizii ferme, pacienţii nu pot beneficia de tratamentul necesar, iar Guvernul României se face direct responsabil că românii bolnavi nu beneficiază de medicamentele moderne. De ce trenează această hotărâre de guvern, pentru ca 17 noi medicamente să poată ajunge la bolnavi? De cât timp au nevoie cei de la PSD pentru a redacta un text simplu, care înseamnă, de fapt, viaţa unor oameni?

Stimaţi colegi de la PSD, nu există nicio scuză pentru această tergiversare! Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat cetăţenilor români prin Constituţie şi nu le poate fi răpit nici măcar de PSD. Ştim că aţi secătuit România, că aţi lăsat bugetul fără bani, dar nimeni nu vă permite să le furaţi românilor dreptul de a primi tratamentele de care beneficiază pacienţii din toată Uniunea Europeană! Nepăsarea şi incompetenţa înseamnă vieţi. În timp ce trenaţi adoptarea acestei hotărâri de guvern, sunt oameni care se sting şi care ar putea fi salvaţi, iar de asta vă faceţi vinovaţi!

Bolnavii nu mai acceptă explicaţii. Au nevoie de medicamente. Somăm Guvernul să emită hotărârea de guvern şi să le dea românilor bolnavi şansa la viaţă!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Moţiunea de cenzură va genera instabilitate financiară şi socială pentru fiecare român, dacă va fi adoptată. Opoziţia habar nu are ce să facă la guvernare!"

Iohannis şi opoziţia riscă să arunce ţara în haos. Fără un Program de guvernare comun, fără o înţelegere privind un nou guvern şi fără o propunere de premier, PNL, USR-PLUS, PMP, PRO România, UDMR şi Tăriceanu au semnat o moţiune de cenzură care, dacă va trece, va genera instabilitate financiară şi socială pentru fiecare român.

PSD nu se teme de moţiune şi este pregătit pentru orice situaţie va fi după votul de joi din plenul Parlamentului.

Partidele care au semnat pentru susţinerea moţiunii au format un nou CDR, care, la fel ca în 1996, va fi marcat de austeritate pentru români şi certuri între partidele care compun această alianţă.

Experienţa negativă a alianţelor de tipul CDR şi D.A. se va repeta şi în cazul actualei alianţe ad-hoc, iar conflictele din interior vor genera instabilitate pentru fiecare categorie socială şi profesională.

Românii nu mai au răbdare să se uite la cearta pe funcţii şi neînţelegerile dintre PNL, USR şi aliaţii lor. Românii au nevoie de pensii, salarii, condiţii bune de trai.

Toate partidele care au semnat moţiunea şi care vor să ajungă la putere nu au niciun program, nu se pot înţelege pe nimic: unii îşi doresc alegeri anticipate, alţii le resping, unii vor guvern politic, alţii vor guvern tehnic, unii vor să participe la guvernare, alţii doar s-o susţină, unii consideră necesar un guvern al opoziţiei, alţii susţin un guvern interimar PSD. Moţiunea de cenzură - o înşiruire de manipulări prin care opoziţia vrea să păcălească românii.

Opoziţia spune că s-a alocat cel mai mic buget pentru investiţii. Adevărul este că, în 2019, s-a alocat cel mai mare buget pentru investiţii din istoria României, aproape 50 de miliarde de lei, cu 20 de miliarde în plus faţă de suma alocată de Guvernul lui Iohannis.

Opoziţia spune că au fost descurajaţi investitorii privaţi. Adevărul este că, în primele cinci luni ale anului, investiţiile totale în economie, inclusiv cele private, au crescut cu 5,7% faţă de anul trecut, plasând România printre primele locuri în UE. În primele 6 luni, investiţiile străine directe, care sunt în totalitate private, au crescut cu 30% faţă de anul trecut, ajungând la 2,3 miliarde de euro.

Opoziţia spune că au crescut facturile la utilităţi prin adoptarea O.U.G. nr. 114. Adevărul este că, prin acest act normativ, au fost plafonate preţurile la energie electrică şi la gaze pentru populaţie, astfel încât facturile să nu mai crească în următorii trei ani.

Opoziţia spune că tuturor companiilor de stat profitabile le-au fost confiscate miliarde de euro din banii de investiţii. Adevărul este că sumele transferate de Guvern, din profitul companiilor de stat, au reprezentat dividendele pe care le deţine statul român, nu au fost confiscate. Acele sume au fost transferate tocmai pentru că acele companii nu au fost capabile să le aloce pe proiecte de investiţii, iar banii zăceau în bănci, neutilizaţi. În guvernarea PNL, aceste companii profitabile erau în pragul falimentului şi înregistrau pierderi uriaşe. Doar prin schimbarea managementului şi înlăturarea căpuşelor, după venirea PSD la guvernare, aceste companii au trecut pe profit.

Opoziţia spune că Guvernul a îndatorat generaţiile viitoare. Adevărul este că, în guvernarea PSD, datoria guvernamentală a scăzut ca pondere în PIB, de la 37,6% în Guvernul lui Iohannis la 35% în prezent. S-a înjumătăţit datoria pe termen scurt, care punea presiune pe buget, de la 20 de miliarde de lei în timpul lui Cioloş la doar 10 miliarde de lei în prezent.

Opoziţia arată că instituţiile financiare spun că România a devenit statul cel mai vulnerabil din UE, în faţa unei posibile crize economice. Adevărul este că nu există o astfel de evaluare din partea aşa-ziselor instituţii financiare.

Opoziţia spune că Guvernul nu dă doi bani pe soarta şcolii româneşti. Adevărul este că Guvernul PSD a alocat cea mai mare sumă pentru învăţământ din istoria României, cu o treime mai mult decât Guvernul lui Iohannis şi aproape dublu faţă de guvernarea PDL-PNL.

Opoziţia spune că nu se fac investiţii în spitale. Adevărul este că, în 2018, Guvernul PSD a investit în echipamente medicale pentru spitale, de 15 ori mai mult decât Guvernul lui Iohannis. Când PNL-PDL era la guvernare, aceştia trimiteau medicii să muncească în străinătate, după ce le-au tăiat salariile cu 25%. În guvernarea PSD, salariile medicilor s-au triplat şi a fost oprit exodul acestora în afara ţării.

Opoziţia spune că Guvernul face eforturi disperate să blocheze dreptul la vot al românilor din diaspora. Adevărul este că acest guvern a prevăzut mai multe zile de vot pentru românii din diaspora, a operaţionalizat înscrierea în registrul electoral pentru cei care votează în afara ţării şi a extins votul prin corespondenţă şi la alegerile prezidenţiale, chiar dacă toate aceste lucruri costă mai mult decât votul pentru cei 15 milioane de votanţi din România. Deşi este şeful diplomaţiei româneşti, Iohannis nu s-a implicat deloc să mobilizeze corpul diplomatic, în vederea identificării unor noi locaţii pentru secţii de votare în străinătate.

Domnul Aurel Căciulă:

"Pentru noi, în doar 3 ani... pentru alţii... niciodată!"

Guvernarea PSD-ALDE a adus creştere economică sustenabilă şi bunăstare cetăţenilor. De la începutul mandatului, ne-am respectat angajamentele faţă de cei care ne-au votat şi au crezut în Programul de guvernare propus. Am promis creştere economică în buzunarele românilor. Am crescut salariul minim net cu 36,5%, iar pe cel mediu net cu 17%.

Salariul minim net - decembrie 2016 - 926 de lei; februarie 2017 - 1.065 de lei; ianuarie 2018 - 1.162 de lei; ianuarie 2019 - 1.262 de lei; 1.413 lei pentru cei cu studii superioare.

Realitatea confirmă că România se dezvoltă bine în guvernarea PSD, iar creşterea economică consistentă de 5% din primul trimestru al acestui an se bazează, în principiu, pe aceleaşi categorii de resurse, ca şi în 2018:

• industria, cu o contribuţie de 23,7%;
• comerţul - 18,3%;
• administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public, învăţământ, sănătate şi asistenţă social - 13,1%;
• construcţiile, agricultura.

Datorită aplicării Legii salarizării unitare, medicii au azi salarii decente care îi determină să profeseze în ţară, iar personalul din sănătate, administraţie, apărare şi ordine publică, cadrele didactice au de asemenea venituri mai mari, în medie peste 50%.

Guvernul a majorat punctul de pensie, de la 871 de lei în 2016 la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019. Pensiile mai mici de 2.000 de lei au fost scutite de impozit şi s-au eliminat contribuţiile de asigurări de sănătate pentru toţi pensionarii, iar impozitul pe veniturile din pensii a fost redus, de la 16% la 10%, pentru pensiile mai mari de 2.000 de lei, măsură realizată de la 1 ianuarie 2018.

Noua indemnizaţie socială, de la 1 septembrie 2019, este de 704 lei, în creştere cu 85% în ultimii doi ani şi jumătate, cu mult peste creşterea preţurilor, care a fost de numai 9%.

Prin creşterea numărului de angajaţi înregistraţi în Revisal şi prin transferul contribuţiilor sociale de la firmă la angajat, bugetul asigurărilor sociale a înregistrat o creştere fulminantă, peste 5,5 milioane de angajaţi, iar şomajul a ajuns la un minim istoric, peste 10.000 de locuri noi de muncă.

Perioada 2019-2020 va fi dominată de o serie de provocări, atât din perspectiva oportunităţilor, cât şi a riscurilor. În această perioadă vom miza pe creşterea investiţiilor, atât cele finanţate din buget sau prin accelerarea absorbţiei de fonduri europene, cât şi prin stimularea investiţiilor private.

Investiţii bugetul general consolidat: 2017 - 26,7 miliarde de lei; 2018 - 34,2 miliarde de lei; 2019 - 49,9 miliarde de lei;

Investiţii străine directe: 2018 - 1,7 miliarde de euro; 2019 - 2,3 miliarde de euro.

În industrie, motorul de creştere economică, cifra de afaceri a crescut cu 7,5% în primele 5 luni din 2019, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018.

Guvernul a adoptat Programul de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare şi balneoclimatice, cu un buget anual de 617 milioane de lei.

România a atras 9,5 miliarde de euro din cele 31 de miliarde de euro alocate în exerciţiul financiar 2016-2020, 30%. Pentru agricultură, România a atras 7,5 miliarde de euro în perioada ianuarie 2017 - februarie 2019, dublu faţă de totalul sumelor încasate de la UE în 9 ani, în perioada 2007-2016.

Peste 70% din resursele alocate Programelor PNDL au mers către comunităţile din mediul rural pentru drumuri, trotuare, canalizare, apă, gaze, şcoli, dispensare, grădiniţe - peste 7,2 miliarde de euro.

Performanţa guvernării PSD din ultimii 2 ani este net superioară guvernărilor din ultimii 10 ani. Cifrele o spun, potrivit INS şi EUROSTAT, în ciuda multiplelor blocaje instituţionale ale opoziţiei, ale preşedintelui Klaus Iohannis - blocarea bugetului, pe motiv că se bazează pe o estimare nerealistă a creşterii economice. Cel nerealist s-a dovedit a fi chiar el. Să nu uităm de prognozele eronate ale analiştilor care au indus nejustificat o stare de neîncredere în economia românească.

Din 2017, opoziţia lansează în spaţiul public tot felul de acuze mincinoase privind incapacitatea de plată a salariilor, a pensiilor şi iminenţa unei crize economice profunde. Deşi România înregistra cea mai mare creştere economică din Europa, liderii opoziţiei anticipau investiţii zero la autorităţile locale - nicio autoritate locală fără excedent bugetar nu a avut buget mai mic decât în 2017 -, scăderi de salarii - contrar, acestea au crescut -, creşterea inflaţiei, la 12% în martie 2018, - BNR a anunţat că inflaţia va fi de circa 3,5%.

"Dezastru pentru România! Liderii opoziţiei ne ameninţau cu naţionalizarea fondurilor din Pilonul II - sunt fonduri publice, nu pot fi naţionalizate. România trebuie să se împrumute masiv doar pentru plata cheltuielilor curente, să se împrumute lunar pentru plata salariilor şi pensiilor. TVA va creşte! În realitate, TVA a scăzut.

Lună de lună, liderii opoziţiei au un program bine prestabilit de scenarii sumbre privind dezastrul economic, menit să inducă panică, neîncredere, nesiguranţă, confuzie în rândul populaţiei. Opoziţia ne anunţă zilnic că PSD trebuie să plece imperativ de la guvernare! De ce? Liderii opoziţiei, prin toate mijloacele, denigrează Guvernul şi face tot ce-i stă în putinţă pentru răsturnarea lui. De ce? Pentru că tu, opoziţia, recunoşti în sinea ta cât de bun este acest Program de guvernare al PSD-ALDE, doar că nu te-ai aşteptat ca România, în doar 3 ani, să redevină grânarul Europei, să fie pe locul 1 în Uniunea Europeană la culturile de porumb şi floarea-soarelui, subvenţiile, acordate integral, la timp, investiţii masive pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de irigaţii, dar şi locul 1 în UE privind absorbţia fondurilor destinate agriculturii în 2019.

În România s-au mărit alocaţiile pentru copii, peste 80.000 de elevi din licee profesionale primesc burse din fonduri europene, s-au modernizat şi s-au reparat un număr record de şcoli şi grădiniţe, studenţii circulă gratuit cu trenul, s-au construit noi spitale, s-au modernizat şi s-au dotat multe spitale, s-au dotat cu ambulanţe multe localităţi.

De asemenea, s-a dat Legea offshore, astfel încât 50% din gazele din Marea Neagră să fie pentru piaţa românească şi 25% dintre angajaţi şi firme vor fi din România.

Guvernul a achiziţionat Şantierul Naval Mangalia, unde statul a redevenit acţionar majoritar, 51% din capitalul social. Mulţi tineri şi-au început prima afacere prin Programul "Start-up Nation", 1% impozit pentru microîntreprinderi - 1-9 angajaţi, tinerii cu vârsta de 16-26 de ani care nu obţin venituri pot solicita credite fără dobândă de până la 40.000 de lei pentru cheltuieli legate de educaţie, sănătate, sport, cultură.

De la 1 ianuarie 2017, guvernarea PSD a creat peste 230.000 de locuri de muncă, a scutit de impozit pe venit pe IT-işti şi salariaţii din proiectele de cercetare şi a acordat vouchere de vacanţă, în valoare de 1.450 de lei, tuturor salariaţilor din sistemul public. Sunt prea multe pentru a le evidenţia pe toate, dar trebuie să reţineţi că "Pentru noi, în doar 3 ani... pentru alţii... niciodată!"

Predicţiile toxice, iresponsabile ale opoziţiei, după modelul preşedintelui ţării, privind dezastrul economic, au fost de fiecare dată contrazise de realitate. Din fericire pentru români, cifrele oficiale reafirmă că, în 2018, România a avut o creştere de 4,1%, care se adaugă peste creşterea record de 6,9% din 2017.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Preşedintele-frână şi opoziţia-fugă!"

România traversează momente dificile şi delicate, generate de blocarea impardonabilă a activităţii Guvernului de către preşedintele ţării. Atitudinea sfidătoare şi dispreţuitoare a şefului statului este copiată la indigo de opoziţia parlamentară care a refuzat săptămâna trecută să îşi voteze propria moţiune de cenzură.

Există anumite sensibilităţi politice de nuanţă care trebuie ştiute de români, mai ales că mai avem doar o lună până la scrutinul alegerilor prezidenţiale. Este vital ca oamenii să fie corect informaţi, pentru a vota în deplină cunoştinţă de cauză la viitoarele alegeri, atât la cele prezidenţiale, cât şi la cele locale şi parlamentare de anul viitor.

Pe de o parte, se vede din Cosmos că Iohannis ignoră în mod nepermis decizia Curţii Constituţionale, care s-a pronunţat clar asupra faptului că preşedintele a încălcat flagrant Constituţia României, blocând cu bună ştiinţă activitatea Guvernului. Este inutil să mai vorbim despre prerogativele şi rolul unui preşedinte într-un stat democratic! Acest preşedinte, inexistent timp de cinci ani, şi-a depăşit acum toate responsabilităţile şi atribuţiile funcţiei, înjosind astfel instituţia prezidenţială a României. Decizia CCR îl obligă, fără tăgadă, să numească noii miniştri propuşi de premierul Viorica Dăncilă, însă, intrat în transa campaniei electorale, Iohannis a devenit în ultima vreme şi orb, nu numai mut, metaforic vorbind, lipsa sa de reacţie fiind patologică!

Refuzul preşedintelui, de a aplica decizia Curţii Constituţionale şi a numi un ministru interimar la educaţie, va putea avea efecte distrugătoare pentru sistemul naţional de sănătate, deoarece o întreagă generaţie de tineri medici absolvenţi nu îşi vor putea susţine examenul de rezidenţiat, iar mulţi dintre ei vor prefera să plece astfel din ţară. Oare chiar nu-i pasă lui Iohannis de soarta celor 8.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină?

În acelaşi ton, opoziţia s-a opus citirii propriei moţiuni de cenzură, şi implicit votului acesteia, după ce luni de zile a clamat că vrea să răstoarne Guvernul. Probabil era prea mare deranjul să vină într-o zi de sâmbătă la Parlament, dacă ei nu vin nici în timpul săptămânii... demagogi, populişti, imaturi, incapabili, necredibili! Din această cauză, de fapt, ei fug de ei înşişi, inclusiv de propria moţiune, şi evident şi de guvernare! În concluzie, românii să stea liniştiţi, moţiunea de cenzură nu va trece!

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Românii aşteaptă continuitate în guvernare, implementarea proiectelor solide aflate în desfăşurare şi un preşedinte implicat şi în consens cu tradiţia românească. Guvernarea PSD a adus dezvoltare în judeţul Bacău şi va crea în continuare perspective pozitive pentru resursa umană din această regiune istorică"

Ne aflăm la începutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, iar în discursul public fiecare dezbate întrebarea cine îi va reprezenta pe români la nivel internaţional în următorii 5 ani. Cred că este elementar ca discuţia să pornească de la simpla întrebare, ce a făcut o persoană pentru români ca să primească din partea acestora votul celei mai înalte demnităţi naţionale. Românii nu vor accepta cadrul unei dezorientări voite care încearcă să fie implementat în spaţiul public. Românii trebuie să decidă cu privire la proiectele implementate. Pasivitatea nu aduce nimic în buzunarele românilor. Cetăţenii au nevoie de condiţii mai bune de trai, de salarii europene, condiţii fundamentale pe care guvernarea PSD le-a creat în acest mandat.

Judeţul Bacău, locul unde românii au scris istorie acum 100 de ani, confirmă pe bună dreptate o guvernare eficace care a adus continuitate în dezvoltare şi proiecte solide pentru binele cetăţenilor. Valoarea totală a proiectelor de investiţii din judeţul Bacău, de la preluarea guvernării până în prezent, se ridică la 1.382.364.851,25 de lei. Prin Programele PNDL, infrastructura a fost reabilitată: a fost asfaltat în totalitate Drumul Naţional Bacău-Oneşti-Poiana Sărată, iar tronsonul Bacău-Moineşti este în curs de finalizare, ajungând la momentul actual în comuna Ardeoani. Bacăul este bine conectat şi la regiunea Moldovei. Întrucât sunt reabilitate şi drumurile spre Vaslui şi Piatra Neamţ, aceasta va duce la dezvoltarea turismului în zonă.

Zona rurală a constituit atenţia noastră sporită. Am dezvoltat infrastructura locală. Un exemplu este Proiectul privind construirea Podului peste pârâul Boului din satul Scorţeni, comuna Scorţeni. De asemenea, modernizarea drumurilor de interes local înseamnă respect pentru cetăţenii noştri - modernizare drumurilor locale în comuna Livezi; modernizarea drumurilor de interes local în satele Boşoteni şi Turluianu, comuna Bereşti-Tazlău). Alte proiecte au avut ca obiective: extinderea reţelei de apă şi canalizare - înfiinţarea reţelei de canalizare şi staţiei de epurare ape uzate menajere în comuna Sănduleni; alimentarea cu apă şi reţea de canalizare în comuna Strugari. De asemenea, s-a investit şi se investeşte în viitorul micuţilor, prin construirea grădiniţei cu program normal în Baraţi, Comuna Mărgineni; construirea grădiniţei cu program normal în Luncani, Comuna Mărgineni; de asemenea, şi în Turluianu, comuna Bereşti-Tazlău se află în derulare un proiect de construire de grădiniţă; construirea grădiniţei în Petricica, comuna Strugari; restaurarea, reparaţiile, construirea grupului sanitar şi centrală termică la Şcoala Gimnazială Petricica, comuna Strugari; în susţinerea infrastructurii medicale la nivel local, s-a construit Dispensarul uman în Luncani, comuna Mărgineni; modernizarea Dispensarului medical în Brătila, comuna Helegiu, dar şi în Helegiu, comuna Helegiu.

Nouă ne pasă de cetăţenii pe care îi reprezentăm, iar cetăţenii vor ca reprezentanţii lor să fie implicaţi şi muncitori. Judeţul Bacău a atras fonduri europene pentru dezvoltare şi pentru creşterea nivelului de trai, iar cifrele vorbesc de la sine. Investiţiile din judeţul nostru, contractate cu fonduri europene, sunt de 1.007.838.256 de lei; respectiv, investiţiile în derulare cu fonduri europene 991.853.051 de lei, şi investiţiile finalizate sunt de 15.985.205 de lei. Municipiul Bacău va avea şosea de centură, un proiect de 30 de kilometri lungime, din care 16,27 km între DN2 Sud şi DN2 Nord, la care se lucrează în ritm alert, aceasta reprezentând şi primul tronson din autostrada A7 din Moldova.

Şi pentru că turismul şi explorarea istoriei locale se pun în valoare prin dezvoltarea infrastructurii la un nivel european optim, Aeroportul Internaţional "George Enescu" din Bacău este unul dintre cele mai importante proiecte regionale, iar lucrările de creştere a capacităţii portante şi de modernizare a pistei de decolare şi a suprafeţelor de mişcare aferente vor aduce cu sine un flux crescut de pasageri, accelerarea turismului şi mai multă dinamică în zonă. De asemenea, Bacăul este receptiv la cererile cetăţeanului şi face progrese semnificative în implementarea unei platforme informatice cu componente back-office şi front-office, ca măsură de simplificare administrativă şi optimizare a furnizării serviciilor pentru cetăţeni la nivelul municipiului.

Viziunea noastră pentru cetăţeni, implicarea şi munca performantă au fost şi vor fi mereu dovezile cu care venim înaintea cetăţenilor, atunci când le vom cere votul. Românii nu mai vor doctrine goale, promisiuni deşarte, pseudoscenarii, critică şi vrajbă, ceea ce aduc cei nepăsători, neimplicaţi în munca pentru binele cetăţenilor, situându-se departe de sentimentele româneşti.

Continuitatea în implementarea programelor actualei guvernări este soluţia viabilă, implicarea şi grija pentru fiecare român în parte, lucruri care se vor vedea odată cu noul preşedinte care va simţi româneşte şi îi va trata pe români ca unul dintre ei, cu onestitate, credinţă şi tradiţia bătrânilor noştri, cu dorinţă de implicare şi devotament. Acestea sunt condiţiile viitorului preşedinte al României, Viorica Dăncilă, pentru ca românii să aibă un viitor sigur acasă, alături de familiile lor!

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

"Securitatea cibernetică a României, o problemă de siguranţă naţională"

În ultimii 50 de ani, activităţile teroriste ale grupurilor fundamentaliste s-au diversificat foarte mult, trecând de la terorismul clasic, ajungând la terorismul hibrid şi, evident, sfârşind, în zilele noastre, cu terorismul cibernetic.

A scăzut incidenţa cazurilor de atacuri realizate prin intermediul unor mecanisme artizanale explozive, în contrapartidă cu creşterea atacurilor cibernetice care au ca obiect sustragerea unor informaţii restricţionate, a unor date sensibile care pot constitui secrete de stat, secrete economice şi oricăror date care ar putea fi încadrate la capitolul informaţii clasificate. Acţiunile ostile ale reţelelor de criminalitate informaţională vizează, în special, perturbarea, distrugerea sau controlarea, în mod maliţios, a sistemelor sau insfrastructurilor informaţionale, prin diferite forme de malware-viruşi, troieni, adware şi spyware.

Într-un context politic mondial, în care traficul de armament presupune şi numeroase costuri ridicate şi eşecuri cauzate de strategiile de securitate ale ţărilor care luptă împotriva acestui flagel, războiul tradiţional se mută în sfera atacului cibernetic prin care cei cu interese teroriste urmăresc preluarea controlului unor reţele informatice ale unor instituţii militare, comerciale sau financiare. Consecinţele câmpului de luptă digital pot fi dintre cele mai grave şi pot fi rezumate prin paralizarea sistemului bancar, paralizarea curselor aeriene sau importul nelegal de date personale.

Ca istoric al atacurilor cibernetice, putem menţiona destructurarea, în 2009, a unei reţele criminale care controla peste două milioane de calculatoare. În anul 2007, peste un milion de calculatoare din peste 75 de ţări au fost infectate ca urmare a "atacului pilot" asupra Estoniei, unde s-a reuşit blocarea activităţii sistemului bancar, a activităţii agenţiilor guvernamentale şi chiar a mass-mediei.

Nu în ultimul rând, în 2010 viermele cibernetic STUXNET, considerat de experţi prima super-armă cibernetică, a infectat sistemele de control ale unei centrale nucleare din Iran.

Revenind la ţara noastră, în luna iulie a anului 2019, CERT.RO certifica efectuarea unor atacuri cibernetice asupra unităţilor sanitare din România, prin intermediul unor aplicaţii maliţioase de tip RANSOMWARE.

Dacă ne raportăm la capitolul prejudicii, economia globală suferă anual, ca urmare a acestor atacuri cibernetice, fiind pierderi de peste 400 miliarde de euro, de 5 ori mai mult faţă de anul 2013, ceea ce reprezintă o provocare pentru securitatea Uniunii Europene.

În ultimul Barometru european, au fost prezentate date prin care se demonstra o realitate îngrijorătoare pentru spaţiul UE, şi anume, peste 50% dintre europeni nu sunt informaţi cu privire la ameninţările cibernetice, iar peste 70% din persoanele juridice au doar cunoştinţe minime cu privire la acest tip de ameninţări. În aceeaşi ordine de idei, datele arătau ca 80% dintre întreprinderile europene s-au confruntat cu cel puţin un incident cibernetic în anul 2018, creşterea incidentelor cibernetice în sectorul industrial fiind de 38%.

Cu alte cuvinte, suntem în situaţia unui terorism cibernetic care devine din ce în ce mai aplicat, deoarece această formă de terorism este rodul unor hackeri motivaţi ideologic prin intermediul unei propagande agresive care urmăreşte, iniţial, radicalizarea subiectului, iar apoi, recrutarea teroristului şi finanţarea activităţii teroriste. Suntem în faţa unei realităţi care presupune utilizarea spaţiului cibernetic în scopuri teroriste, acţiune bazată pe o ideologie extremist-teroristă care captează din ce în ce mai mulţi adepţi.

Tocmai din acest motiv, EUROPOL a lansat avertismente serioase în ceea ce priveşte creşterea terorismului cibernetic.

Ultimele date care privesc România pot fi rezumate în existenţa a 2.700 de dosare de criminalitate informatică, în creştere cu 30% faţă de anul 2014, din cauză că, la 21 ianuarie 2015, prin Decizia nr. 17 din aceeaşi dată, Curtea Constituţională a României a declarat Legea securităţii cibernetice ca fiind neconstituţională în ansamblul ei. Într-adevăr, s-a încercat rescrierea cadrului legislativ în timpul guvernării Cioloş, lucru care nu a avut o finalitate, de unde s-a înţeles că, în materia securităţii cibernetice, România are o problemă, o problemă reală, o situaţie de vid legislativ care poate constitui, în viitor, fundamentul pentru incidente grave la adresa siguranţei naţionale.

Este absolut necesară elaborarea unei legislaţii în domeniu, care să fie în acord cu Strategia României de securitate cibernetică, care să fixeze, cu stricteţe, fără a se depăşi graniţele dreptului la viaţa privată a oricărui cetăţean român sau cetăţean de altă naţionalitate care domiciliază sau tranzitează doar România, dreptul autorităţilor de a interveni în situaţiile cu potenţial periculos, atât în registrul acţiunilor proactive, cât şi în registrul acţiunilor reactive.

Domnul Costel Alexe:

"Viaţa are prioritate! Opriţi măcelul de pe şosele, modernizând infrastructura rutieră!"

14 suflete au fost luate dintre noi în doar două zile, răpite pe drumuri nemodernizate şi care nu mai fac faţă cerinţelor actuale!

Viaţa participanţilor la trafic este pusă în primejdie de starea proastă a drumurilor şi infrastructura rutieră subdimensionată, incapabilă să preia în siguranţă volumul traficului rutier.

De cele mai multe ori, când analizăm regiunile României, suntem tentaţi să comparăm indicatorii economici, nivelul investiţiilor, salariul mediu sau rata şomajului, dar vă îndemn să aveţi curiozitatea să suprapuneţi harta infrastructurii rutiere peste harta accidentelor grave şi veţi vedea că în Moldova rata accidentelor grave, cu decedaţi şi răniţi grav, este mult mai ridicată decât în vestul ţării sau în zonele în care infrastructura rutieră este modernizată!

În perioada 2013-2017, în judeţele Moldovei s-au produs 9.729 de accidente grave.

În perioada 2013-2017, pe şoselele noastre şi-au pierdut viaţa 2.081 de persoane.

În perioada 2013-2017, aceste accidente au lăsat în urmă 9.209 grav răniţi.

În perioada 2013-2017, Iaşiul ocupă primul loc la statistica accidentelor rutiere grave şi a răniţilor grav.

În spatele lor, realitatea este cruntă:

• Iaşiul nu are şosea de centură finalizată, nici măcar un orizont realist de realizare;
• Târgu Frumos nu are şosea de centură care să preia traficul greu;
• Podu Iloaiei este sufocat de traficul care-l tranzitează;
• Paşcaniul nu are finalizată şoseaua de centură;
• Despre Autostrada Unirii, Iaşi-Târgu Mureş, nu se ştie nimic concret, deşi avem o lege care obligă Guvernul să înceapă execuţia... lucrurile sunt tergiversate şi s-a refuzat finanţarea prin fonduri europene nerambrusabile, în favoarea unei escrocherii numită Parteneriat Public-Privat

În ultimii ani, deşi am făcut zeci de solicitări, intervenţii, petiţii publice, acţiuni, m-am adresat la prim-miniştrilor Grindeanu, Tudose, Dăncilă, miniştrilor transporturilor, Cuc, Stroe, Şova, dar şi miniştrilor dezvoltării, Paul Stănescu şi Sevil Shhaideh, dar nimeni nu a găsit de cuviinţă să dea curs solicitărilor şi să modernizeze cu adevărat infrastructura rutieră din Moldova.

Din păcate, la fiecare 5 ani, în accidentele rutiere de pe drumurile Moldovei dispare o comună medie.

De prea mult timp Moldova aşteaptă să fie tratată cu demnitate şi respect, în timp ce tot mai multe familii sunt distruse în accidentele rutiere de pe drumurile Moldovei. Asta înseamnă dispreţ şi nepăsare faţă de milioane de cetăţeni condamnaţi la sărăcie, umiliţi de actuala guvernare şi trădaţi tocmai de parlamentarii, primarii şi preşedinţii de consilii judeţene pe care i-au mandatat să îi reprezinte.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Distrugerea, singura «realizare» a opoziţiei în folosul românilor"

Una dintre mizele pentru care PNL, USR şi celelalte partide din opoziţie vor să schimbe majoritatea parlamentară şi să răstoarne Guvernul este eliminarea O.U.G. nr. 114/2018, care, printre alte aspecte pozitive, a relansat sectorul construcţiilor din România. Datele Eurostat demască, fără echivoc, habarnismul economic al preşedintelui Iohannis şi al liderilor opoziţiei. Volumul lucrărilor din construcţii, în România, a crescut cu 31% în al doilea trimestru al anului 2019, în comparaţie cu perioada similară a anului trecut.

Printre măsurile introduse de O.U.G. nr. 114, destinate sectorului de construcţii, se numără salariul minim pentru lucrătorii din construcţii, în valoare de 3.000 de lei, scutirea de la plata impozitelor pentru salarii cuprinse între 3.000 de lei şi 30.000 de lei brut, exceptarea de la plata CASS şi reducerea cotei de CAS.

Totodată, abrogarea O.U.G. nr. 114 va creşte semnificativ facturile la gaze şi la energia electrică, fapt care ar genera pierderi uriaşe pentru buzunarele românilor. Este cât se poate de limpede că PNL şi USR sunt indiferente la creşterile uriaşe ale facturilor la utilităţi pe care ar trebui să le suporte populaţia, în cazul eliminării plafonului la preţurile pentru gaze şi energie electrică.

Evaluarea realizată de Asociaţia Companiilor de Utilităţi, care adună marii distribuitori şi furnizori de energie electrică şi gaze naturale, arată că, dacă s-ar abroga O.U.G. nr. 114 şi s-ar desfiinţa plafonul la preţurile din domeniul energiei, acestea ar creşte cu circa 50 de lei la gaze şi 100 de lei la energia electrică. Dar partidelor din opoziţie nu le pasă câtuşi de puţin de impactul social negativ pe care l-a genera abrogarea O.U.G. nr. 114, pentru că, aşa cum au dovedit şi până acum, le este frică de moarte de guvernare! Singura preocupare a celor două partide este să servească interesele corporaţiilor, care au fost nevoite să îşi diminueze profiturile în urma plafonării preţurilor la gaze şi electricitate. Cererea cu insistenţă a PNL şi USR privind abrogarea plafonului la gaze şi la energia electrică arată ipocrizia şi discursul demagogic al celor două partide cu privire la inflaţie. Deşi acuză Guvernul pentru nivelul inflaţiei, ele susţin măsuri care ar genera creşteri semnificative ale inflaţiei.

Creşterea preţurilor la gaze şi la electricitate ar genera majorări de preţuri la nivelul întregii economii.

Abrogarea O.U.G. nr. 114/2018, pe care o vor face PNL şi USR, dacă vor ajunge la putere, va avea un efect catastrofal asupra investiţiilor din toate comunităţile locale. Toţi primarii din ţară vor avea de suferit, deoarece se vor bloca toate proiectele de investiţii depuse deja prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii.

Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, adoptat prin O.U.G. nr. 114/2018, conţine multe alte prevederi cu impact pozitiv asupra românilor: stoparea creşterii preţurilor la gaze şi la energia electrică, scăderea dobânzilor la creditele noi contractate de cetăţeni, construcţia de grădiniţe cu profil sportiv şi multe altele.

În concluzie, este evident că partidele din opoziţie nu vor dezvoltarea României şi bunăstarea cetăţenilor ei! Asistăm doar la blocaje, denigrări şi distrugeri a tot ceea ce PSD a realizat pragmatic în ultimii trei ani pentru români, respectiv creşterea salariilor, a pensiilor, a alocaţiilor copiilor, relansarea investiţiilor şi infrastructurii, creşterea numărului locurilor de muncă, revitalizarea zonei rurale şi alte măsuri pentru creşterea calităţii vieţii de zi cu zi şi a veniturilor oamenilor!

Toate aceste realităţi şi fapte concrete sunt contracarate doar de vorbele goale ale opoziţiei şi ale preşedintelui, care nu au venit niciodată cu un program alternativ de guvernare sau cu o viziune de modernizare a ţării pe termen scurt sau mediu. Desigur, este foarte uşor doar să vorbeşti de pe banca de rezerve, fără să intri în teren...!

Domnul Dumitru Oprea:

"Finalul oficial al epocii Dragnea în România"

Moţiunea de cenzură din această săptămână ar putea să încheie epoca Dragnea în fruntea statului român. De trei ani, românii s-au revoltat în stradă şi la urne faţă de un regim care a încercat să îndepărteze ţara de la normele democratice şi să o transforme într-o feudă de partid, un rai al infracţionalităţii şi un stat în care furtul din banul public devine legal sau chiar încurajat.

Finalul epocii Dragnea, cu prelungirea sa ridicolă în persoana Vioricăi Dăncilă, ne lasă vulnerabili în faţa unei posibile crize economice mondiale şi cu un deficit bugetar care va reprezenta cea mai mare provocare pe termen scurt a viitorului guvern. Creşterea nesăbuită a cheltuielilor nu a fost dublată de o creştere reală a veniturilor la bugetul de stat, astfel că împrumuturile luate cu o ritmicitate aproape zilnică pasează povara pe generaţiile de mâine. Nici vorbă despre împrumuturi pentru investiţii în infrastructura medicală, educaţională sau rutieră, nici vorbă despre reformarea administraţiei publice centrale şi locale!

Astăzi, PSD este un muribund care se foloseşte de toate resursele statului român pentru a rămâne la putere. De aceea, joi, Guvernul Dăncilă ar trebui să cadă cu un număr foarte mare de voturi. În starea în care se afĺă ţara acum, un vot pentru moţiunea de cenzură este, în cele din urmă, un vot patriotic.

O listă cu toate actele de sabotaj economic, social sau în planul politicii externe comise de guvern este interminabilă. De la Ordonanţa nr. 13 şi până la Ordonanţa nr. 114, emise "noaptea ca hoţii" de coaliţia PSD-ALDE, au stârnit revoltă populară, au sabotat economia şi au uluit partenerii noştri strategici.

Tabloul general al guvernării arată sumbru. Prin promovarea unora dintre cele mai slabe cadre în funcţii publice, PSD şi ALDE au slăbit capacitatea administrativă a ţării, ne-au dus în pragul colapsului instituţional. Cetăţeanul a fost lăsat fără apărare în faţa criminalităţii, şi-a văzut veniturile diminuate de inflaţie şi i s-a dat să înghită modelul autocratic de Teleorman.

Sarcina viitorului guvern va fi una complicată şi va trebui să oprească într-un termen record hemoragia bugetară, să repornească motoarele economiei şi să redea încrederea cetăţeanului în stat. Suntem chemaţi, ca principal partid de opoziţie, să răspundem pe măsura acestui moment istoric şi să găsim, împreună cu societatea civilă, cele mai bune soluţii administrative şi legislative, pentru a avea şi o zi de mâine!

Doamna Florica Cherecheş:

"Cât ne costă să ne educăm copiii?"

Odată cu aprobarea Legii bugetului pentru anul 2019, au apărut promisiuni care accentuau amploarea creşterilor bugetare. Ministrul educaţiei de atunci promitea cu mult aplomb dotarea fiecărei clase cu table inteligente, a fiecărui elev cu tabletă şi ghiozdan cu rechizitele necesare unui an de studiu, dotarea tuturor şcolilor cu apă şi săpun, de parcă acestea nu ar fi minimul de igienă care ar trebui oferit unui copil, toalete în interiorul şcolii şi altele, concluzia fiind că "şcoala va fi în final gratuită".

Iată că a trecut aproape un an şi a venit momentul adevărului, sub forma raportului Institutului Naţional de Statistică, prezentat la 4 octombrie. Acesta ne spune foarte clar cum cheltuielile unei familii, pentru educaţie, au crescut cu 71,2% faţă de anul 2018, iar faţă de anul 2016 cu nu mai puţin de 251,8%! Cheltuielile pentru educaţie fac parte din categoria cheltuielilor de consum, iar în timp ce acestea din urmă au crescut în perioada 2016-2019 cu circa 40%, cele pentru educaţie au crescut în aceeaşi perioadă cu peste 250%. Este evident un lucru alarmant, care demonstrează încă o dată cât de ineficient este Guvernul PSD în a cheltui banii ţării.

De asemenea, un raport publicat în urmă cu un an de Organizaţia "Salvaţi Copiii", arăta că "educaţia gratuită" a copiilor lor îi costă pe părinţi în medie 3.093 de lei/an. Din nou, un aspect care ar trebui să ne îngrijoreze este că, de la ultimul raport, din 2010, realizat de organizaţie pe această temă, costul mediu pe copil s-a dublat, în condiţiile în care veniturile familiilor nu au crescut în aceeaşi măsură.

Aceasta este o analiză a modului în care au fost gestionate fondurile pentru educaţie în anul 2019. Din nefericire, nici alte domenii cheie precum sănătatea, infrastructura sau mediul de afaceri nu au cunoscut îmbunătăţiri.

Pe fondul unui absenteism masiv la vot, toamna anului 2016 a marcat pentru România începutul celei mai dezastruoase guvernări postdecembriste. Spun asta inclusiv foşti membri marcanţi ai PSD, unii preferând să părăsească partidul care şi-a schimbat de două ori propriul guvern, iar apoi să dea vina pe preşedintele ţării pentru toate blocajele politice.

Semnalul schimbării a fost dat de alegerile europarlamentare. Cu o prezenţă la vot care s-a apropiat de standardele unei democraţii sănătoase, românii au dat un semnal clar că doresc o schimbare cât mai curând. Partidul Naţional Liberal a înţeles mesajul şi, cu multă responsabilitate, prin votul de joi, la moţiunea de cenzură, răspunde acestei dorinţe. Nu ne mai putem permite încă un an de guvernare PSD care să adâncească şi mai mult România în criză şi să ne alunge copiii din ţară!

Dragi colegi, vă îndemn pe toţi să votaţi moţiunea de cenzură cerută de poporul român şi iniţiată de Partidul Naţional Liberal!

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"O radiografie a sistemului de sănătate, sub guvernarea PSD"

Sub guvernarea PSD, sistemul de sănătate a fost dat peste cap. S-a tot dus la vale, iar cei care suferă în continuare sunt tot pacienţii, începând cu controversata Lege a salarizării, cu sumele alocate pentru analizele medicale insuficiente, cu lipsa medicamentelor ieftine şi a citostaticelor şi lista continua. Dar vom analiza pe rând cele mai mari probleme care au fost promise şi nerezolvate sau rezolvate parţial.

Mai întâi, vreau să aduc în discuţie controversata Lege a vaccinării, mai ales că începe sezonul epidemic 2019-2020. România nu are nici în acest moment o strategie, nu are o lege a vaccinării, administrarea lor se face doar unor categorii de populaţie. Doamna ministru promite şi de această dată că s-ar putea ca aceste vaccinuri să intre pe lista tratamentelor compensate pentru întreaga populaţie. Până se decide Domnia Sa, începe epidemia, şi ne rugăm la Dumnezeu să nu mai existe atâtea victime ca în anul trecut.

Declaraţia doamnei ministru, "că prevenţia are un rol principal în conceptul de sănătate publică", m-a surprins. Ce frumos sună! Dar de la vorbe până la fapte este o cale lungă, foarte lungă!

Imunoglobulina a fost şi sper din tot sufletul să nu mai fie o problemă, chiar dacă, tot sub conducerea dumneavoastră, România s-a lovit de o criză acută a acesteia. Aţi promis medicamente ieftine, dar, astăzi, pe piaţă, nu mai sunt aproape deloc, iar pacienţii sunt puşi în pericol din lipsa acestora. Nu vorbesc doar despre cele ieftine, ci şi despre lipsa celor scumpe, celor inovatoare, care ajută bolnavii cu boli rare. Criza citostaticelor rămâne o altă problemă pe care nu reuşiţi să o gestionaţi aşa cum trebuie!

Şi dacă mă gândesc bine, şi rujeola începe să facă prăpăd, examenul de rezidenţiat va fi amânat... şi lucruri bune pentru sănătate nu prea aflăm!

Nu pot să nu aduc în discuţie şi campaniile de screening gratuit, campanii care salvează vieţi. România se află în continuare pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare. Nu mai vorbesc despre cancerul de sân sau despre cel de col uterin, alte cauze care anual fac multe victime în rândul femeilor. S-au făcut doar paşi mici, foarte mici pentru sistemul medical din România. Spitalele regionale nu au fost o prioritate pentru această guvernare, iar infrastructura sistemului lasă de dorit.

Probleme mai sunt, dar mă limitez doar la acestea, pentru a nu vă obosi prea mult şi pentru a vă da posibilitatea sa treceţi la treabă!

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Fără competitivitate, mai e mult până departe!"

Mass-media economico-financiară a dat recent publicităţii rezultatele ediţiei jubiliare, cu numărul 30, ale clasamentului mondial al competitivităţii, realizat anual de Institutul pentru Management şi Dezvoltare din Lausanne.

La fel ca în anii precedenţi, ţara noastră este cantonată şi în 2019 tot în zona gri a ierarhiei, ocupând un modest loc 49 din cele 63 de ţări ale căror performanţe au fost cuantificate.

Conform realizatorilor clasamentului, competitivitatea economiilor celor 63 de state incluse anul acesta în studiu a fost analizată pe baza a sute de criterii care au generat indicatori despre performanţa lor economică, eficienţa politicilor guvernamentale, eficienţa afacerilor şi infrastructura de transport.

Faptul că România este surclasată în această ierarhie de state precum Bulgaria şi Ungaria, care stagnează pe poziţiile 48 şi 47 ale clasamentului, chiar dacă se află deocamdată în faţa Turciei lui Erdogan, care ocupă locul 51, ori a Greciei care de pe poziţia 58 îşi linge încă rănile crizei financiare prin care a trecut recent, este îngrijorător prin prisma faptului că, în trimestrul al II-lea al acestui an, am înregistrat o creştere economică de 4,6%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în vreme ce Polonia, cu un randament de doar 4,2%, se situează totuşi cu 11 poziţii mai sus în topul competitivităţii, în care ocupă un onorant loc 38.

Cu alte cuvinte, o creştere economică care nu se bazează pe un trend similar al competitivităţii, bazată, la rândul ei, pe cercetare, dezvoltare şi inovare, este nesustenabilă pe termene mediu şi lung.

Bunăoară, mai mult de un sfert din exporturile ţării noastre sunt susţinute de industria automotive, care, prin cele 600 de companii cu activitate pe orizontală, produce atât autoturisme, cât şi componente specifice pentru constructori diverşi şi contribuie cu aproape 15% la consolidarea produsului intern brut.

Din aceste considerente, însă, veritabilul motor economic pe care îl reprezintă industria auto românească se poate gripa oricând. Industriile omoloage vest-europene îşi revizuiesc, în scădere, previziunile de producţie pentru semestrele viitoare, aşa cum se întâmplă, de altfel, de ceva vreme încoace.

Primul semnal de alarmă l-au tras analiştii pieţelor financiare care anticipau pierderi de miliarde de lei în industria automotive de la noi, după prăbuşirea cu peste 20% a industriei auto germane şi stagnarea producţiei, urmată de reducerea cererii, în alte state beneficiare de exporturile româneşti, precum Franţa şi Italia.

Doar că, într-o asemenea situaţie, contracţia acestui sector al industriei ar trebui evitată prin politici guvernamentale eficiente, care să repună competitivitatea pe locul binemeritat, şi nu prin beţele în roate pe care reprezentanţii PSD nu scapă nicio ocazie să le bage printre spiţele companiilor automotive, care să încăpăţânează să nu se lase puse pe butuci.

Domnul Glad-Aurel Varga:

"Guvernul PSD lasă nerezolvată, de ani de zile, o problemă urât mirositoare - Canalul Mureşel"

Canalul Mureşel a fost şi rămâne o problemă nerezolvată, mai mult, o problemă urât mirositoare, la propriu. Canalul străbate municipiul, trecând prin zona Micălaca 300, Maranata, Podgoria, Intim, Jackson, Confecţii, Cadaş şi iese pe lângă aeroport. O parte din acest canal nu este intubat, iar la fiecare ploaie mai serioasă, din cauza faptului că nu este dragat şi curăţat de vegetaţie, inundă grădinile, curţile şi uneori casele oamenilor din zonă, lucru consemnat de presa locală.

Mirosul greu, pe care trebuie să-l suporte arădenii care locuiesc în apropierea canalului care străbate municipiul pe o distanţă de 6,5 kilometri, deşeurile de tot felul care sunt aruncate acolo, fapt care duce la creşterea gradului de poluare şi reduce viteza de curgere a apei, după cum recunosc chiar reprezentanţii Unităţii de Administrare Arad din cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, ANIF, inundaţiile pe care le provoacă - toate acestea nu au fost de natură să-i impresioneze pe mai marii Ministerului Agriculturii să ia măsuri. Iar dacă nu vor ei să facă nimic, nu îi lasă nici pe alţii să facă!

În 2012, a fost iniţiată o campanie de strângere de semnături, care a fost urmată de realizarea unui proiect de intubare a canalului. Venirea la putere a Guvernului USL a stopat însă proiectul cu pricina.

În 2016, ANIF a curăţat o porţiune mică de canal, cuprinsă între străzile Liviu Rebreanu şi Podului, dar toată cantitatea de mâl extrasă atunci din albie a fost depozitată pe mal, iar în timp aceasta a ajuns înapoi în canal.

Tot în 2016, autorităţile locale şi-au manifestat intenţia să preia acea porţiune de canal care străbate intravilanul municipiului Arad, în vederea igienizării, eliminării surselor de poluare şi punerii în valoare a Mureşelului. În urma unei adrese primite de la ANIF, a fost întocmit un proiect de hotărâre în acest sens, proiect votat de consilierii locali municipali în data de 5 octombrie 2016. Astfel, în HCLM cu nr. 326/5 octombrie 2016, se arată că: "Se aprobă intenţia de preluare din domeniul public al Statului Român şi administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Filiala Teritorială Timiş Mureş Inferior, Unitatea de Administrare Arad, în administrarea Consiliului Local al Municipiului Arad, a 6.500 de metri din Canalul Mureşel, situat în intravilanul unităţii administrativ-teritoriale, astfel:

• km 0+000-0+490 (stăvilar A) respectiv 490 m canal deschis;
• km 0+490-0+960 (stăvilar A - CET) respectiv 470 m canal intubat;
• km 0+960-1+463 (CET - Şcoala Gimnazială nr. 5) respectiv, 503 m canal deschis;
• km 1+463-2+126 (Şcoala Gimnazială nr. 5 - str. Miron Costin) respectiv 663 m canal intubat 260x410 cm;
• km 2+126-2+690 (str. Miron Costin - Barabaş Bela) respectiv 564 m canal deschis, intubat ulterior 264 m;
• km 2+690-3+480 (str. Barabas Bela - complex Jackson) respectiv 790 m canal intubat 285x450 cm;
• km 3+480-6+500 (complex Jackson - km 6+500) respectiv 3020 m canal deschis.

Pasul făcut în această direcţie de Primărie nu a fost urmat însă de pasul obligatoriu care ar fi trebuit făcut la nivel guvernamental. Porţiunea de canal care ar fi putut fi preluată de Primărie a rămas tot în administrarea ANIF, iar problemele de mediu nu şi-au găsit rezolvarea.

Este oare nevoie de lansarea unei petiţii, de o campanie de strângere de semnături, care să le dovedească domnilor din Guvern că arădenii s-au săturat de modul în care este tratată această problemă de mediu şi vor să se ia măsuri imediate? Este oare nevoie ca oamenii nemulţumiţi să iasă în stradă? Este oare nevoie ca acest Guvern să plece, pentru ca lucrurile să se schimbe în bine?

Eu zic că ar fi mult mai simplu ca responsabilii guvernamentali să se decidă o dată pentru întotdeauna - fie păstrează canalul, dar investesc în el, fie îl cedează Primăriei municipiului Arad, care este gata să facă investiţiile necesare.

Domnul Neculai Iftimie:

"Companiile româneşti intensifică digitalizarea"

Problema lipsei resurselor umane afectează întreaga piaţă a muncii din România, iar companiile din industrie se îndreaptă tot mai mult spre tehnologizarea, automatizarea şi digitalizarea proceselor - arată un studiu comandat de Academia Industrială.

Potrivit studiului, majoritatea companiilor, 74%, consideră că digitalizarea, reprezentată de noile tehnologii, reprezintă principalul factor care poate contribui la creşterea eficienţei activităţii desfăşurate. Pe lângă digitalizare, modernizarea şi formarea forţei de muncă reprezintă, de asemenea, aspecte care pot creşte eficienţa companiilor în opinia a 61% dintre companii. 41% vizează digitalizarea pentru reorganizarea proceselor, 25% pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, iar 15% prin mecanizare.

Pentru aproximativ două treimi dintre companiile din industrie, digitalizarea este o prioritate recentă care a început să se contureze în ultimii 3 ani.

Oamenii de afaceri români par să fi înţeles că, într-o economie globală, competitivitatea şi performanţa vor fi condiţionate de modul cum vor implementa noile tehnologii. În prezent, una din patru companii investeşte în digitalizare în mod continuu, iar 3 din 10 companii au realizat un plan de investiţii pentru digitalizare .

Proporţia companiilor care doresc investiţia în următorii 3 ani ajunge la 97%.

În prim-plan se află industria IT care investeşte în cea mai mare măsură în mod continuu în digitalizare.

Companiile româneşti din industrie şi agricultură sunt conştiente de impactul benefic al digitalizării asupra activităţilor. Totuşi, în prezent, implementarea digitalizării se produce într-un ritm lent. Lipsa resurselor necesare - umane, financiare, de timp etc. - este menţionată de reprezentanţii companiilor. În aceste condiţii, este nevoie să se realizeze o selecţie a priorităţii.

În concluzie, companiile româneşti, indiferent de domenii de activitate, vor fi obligate să investească în digitalizare, pentru a putea depăşi problema lipsei resurselor umane şi pentru a-şi creşte eficienţa.

Domnul Ioan Balan:

"Soluţii liberale pentru dezvoltarea Moldovei"

Este numai o chestiune de ore până când Guvernul Dăncilă va deveni o parte din istoria nefastă a României. Ne vom aduce aminte cu ruşine de această perioadă pe care a traversat-o ţara noastră. De 7 ani, de când PSD conduce România, niciun proiect major de dezvoltare nu a fost pus în aplicare, nici la nivel naţional şi nici pentru cele mai slab dezvoltate regiuni ale ţării. Discrepanţele uriaşe de dezvoltare între Moldova şi Oltenia, pe de o parte, şi Bucureşti, Cluj Napoca, Oradea, Alba Iulia, pe de altă parte, au generat şi generează frustrări sociale în rândul cetăţenilor români. Cum credeţi că se simt moldovenii când văd cum se dezvoltă capitala sau părţi importante din Transilvania, iar la noi sărăcia se acutizează de la o zi la alta? Cum credeţi că se simt moldovenii când văd că salariul mediu este la noi pe jumătate faţă de zonele dezvoltate ale ţării?

Una dintre minciunile purtate prin gurile tuturor reprezentanţilor PSD spune că PNL nu are program pentru guvernarea ţării şi nu are oameni competenţi pentru a conduce ţara. Am spus în dese rânduri că o mare parte dintre măsurile liberale sunt deja concretizate în proiecte legislative depuse de noi în Parlament, care sunt blocate sau respinse de PSD. În ceea ce priveşte echipa liberală, recunosc faptul că nu avem niciun coleg care să se ridice la nivelul de analfabetism funcţional şi incompetenţă de care dă dovadă Viorica Dăncilă. Noi nu avem printre noi niciun Florin Iordache, niciun Fifor, niciun Bădălău sau Genunche. În PNL avem oameni ca Gheorghe Flutur, Ilie Bolojan, Emil Boc, Mircea Hava, Ion Lungu şi mulţi alţii, despre care nu voi vorbi eu, despre care nu voi face eu caracterizări, ci voi lăsa faptele lor să vorbească de la sine. Oricine poate să constate ce au făcut aceşti liberali în comunităţile pe care le conduc, deşi Guvernul i-a împiedicat cu toată forţa să-şi realizeze planurile.

Soluţiile liberale pentru scoaterea Moldovei din subdezvoltare sunt simple, de bun-simţ şi cuprind exact acele direcţii pentru care PSD nu a mişcat un deget. Pentru că timpul nu ne permite, vă dau astăzi exemplu numai trei dintre priorităţile noastre pentru Moldova.

Vom demara construirea, în termene record, a infrastructurii de transport rutier şi feroviar. Sunt 3 proiecte pe care le aşteptăm de zeci de ani: Autostrada Unirii, Autostrada Moldovei şi calea ferată Siret - Suceava - Bucureşti. Acestea sunt primele noastre priorităţi. Conectând Moldova la Bucureşti şi la Vestul Europei, dăm şansa unei creşteri economice puternice şi pentru regiunea noastră. Luaţi exemplul Autostrăzii Cernavodă-Constanţa, care, după ce a fost construită de Emil Boc, iar apoi inaugurată parţial în 2011 şi integral în anul 2012, PIB-ul judeţului Constanţa a crescut de 2-3 ori mai repede decât PIB-ul naţional. Asta vrem şi noi pentru Moldova!

O altă prioritate liberală pentru Moldova o reprezintă atragerea marilor investiţii private în regiune, astfel încât să creăm locuri de muncă foarte bine plătite la noi acasă şi să împiedicăm, astfel, exodul tinerilor către Occident.

O a treia prioritate o reprezintă canalizarea tuturor fondurilor europene gratuite către proiecte de dezvoltare locală: modernizarea tuturor şcolilor, modernizarea şi dotarea tuturor unităţilor sanitare, extinderea reţelelor de utilităţi - apă, canalizare, gaze naturale şi comunicaţii - în toate localităţile rurale şi urbane din Moldova.

Este atât de simplu, însă, pentru a pune în aplicare aceste măsuri, România are nevoie de un guvern competent, de o echipă de profesionişti, pe care numai PNL poate să le ofere ţării.

Domnul Ionel Palăr:

"Băcăuanii, victimele iresponsabilităţii şi laşităţii PSD"

Sunt un mare amator de teatru. Îmi plac piesele clasice, dar şi cele moderne. Nu agreez, însă, teatrul de proastă calitate, cabotinismul şi regizorii fără talent. De trei ani, piesa de teatru care se joacă în municipiul Bacău, pe care-l reprezint în Parlamentul României, este o piesă mediocră, cu actori slab pregătiţi, care şi-au pierdut pe drum replicile. Declamă tot felul de replici mincinoase, în speranţa că spectatorii vor aplauda la sfârşit. Actorii şi regizorii sunt liderii locali ai PSD Bacău, unii dintre ei aflaţi aici, în sală, pe care, însă, îi avertizez: speranţe deşarte, domnilor! La finalul piesei, băcăuanii nu doar că nu vor mai aplauda, dar îşi vor cere înapoi şi banii pe bilete.

Din păcate, în ultimii ani, oraşul Bacău a fost scena unui teatru strâmb. A ţinut prima pagină a presei naţionale, după ce primarul PSD a "plantat" mochetă în loc de gazon, după ce băcăuanii au rămas fără apă la robinete, din cauza avariilor la reţeaua de apă, care s-au ţinut lanţ, după ce modernizarea oraşului a fost stopată, după ce investiţia la Spitalul Municipal, unica unitate de profil construită în România după Revoluţie, a fost blocată, deşi construcţia şi dotările erau realizate în proporţie de 80%. Şi s-a mai remarcat prin ceva oraşul Bacău - zero fonduri europene atrase! De parcă nu era suficient tot acest scenariu prost, primarul şi consilierii PSD s-au dovedit incapabili să ducă la bun sfârşit un proiect de amploare, pe bani europeni, lăsat în plină fază de implementare, de fosta administraţie liberală. Din cauza iresponsabilităţii primarului şi consilierilor PSD, oraşul are de returnat acum aproape 8 milioane de lei, pentru întârzierea execuţiei proiectului. Niciun ban european nu mai poate intra în oraş.

Nu este o chestiune locală, pentru că dimensiunea eşecului se răsfrânge la nivel naţional. Un oraş despre care s-a vorbit că ar fi "inima economică a Moldovei" a ajuns în paragină şi, după trei ani de dezastru, azi, PSD Bacău încearcă să se spele pe mâini. După ce i-a acordat necondiţionat susţinere primarului care a dus comunitatea spre faliment, azi, i-a retras sprijinul politic, în încercarea disperată de a-şi salva imaginea şi de a mai smulge palide aplauze de la locuitorii unui oraş ruinat, o tentativă ipocrită a PSD de a se dezice de toate deciziile neprofesioniste ale primarului.

Iar ca spectacolul să fie complet, cele două tabere din PSD au propriile viziuni în ceea ce priveşte achitarea acestei datorii, viziuni care au însă un numitor comun, tăierea investiţiilor în infrastructură - grădiniţe, locuri de joacă, racordarea unor locuinţe la reţelele de utilităţi, amenajarea unor spaţii pentru pensionari şi multe altele. Azi, PSD propune nici mai mult nici mai puţin ca datoria în care au înglodat oraşul să fie achitată cu bani luaţi de la Spitalul Municipal, unde nu s-a mai pus o cărămidă, din 2016.

De câteva săptămâni, în PSD Bacău a început o luptă internă, pentru supremaţie, putere şi influenţă. În rolurile principale îi regăsim pe europarlamentarul Dragoş Benea, preşedintele PSD Bacău, şi pe Cosmin Necula, până mai ieri preşedintele municipalei PSD. Se războiesc, fiind un război păgubos pentru băcăuani, cum la fel de păguboasă a fost şi guvernarea lor, care nu a adus niciun proiect major de investiţie. După haos, a venit furtuna. Se pasează responsabilităţi, se aruncă acuze. Nimeni nu vrea să-şi asume falimentul unui oraş şi lipsa de perspective a locuitorilor.

În prag de colaps, pe picior de plecare de la guvernare, cu o perspectivă deloc optimistă pentru cele trei runde de alegeri, în PSD se caută vinovaţi. Teoretic, este treaba lor, numai că în războiul dintre tabere sunt prinşi la mijloc oameni şi comunităţi. PSD nu-şi asumă nimic şi caută vinovaţi pentru eşec. Nişte regizori care au transformat teatrul în circ şi nişte actori cabotini, care au sperat că lipsa de talent, de viziune şi de responsabilitate poate fi acoperită de farduri. Lumina reflectoarelor nu iartă. Nu mai aşteptaţi aplauze. Aţi ratat stagiunea!

Domnul Korodi Attila:

Zilele trecute am citit cu mare atenţie relatările din presă despre exerciţiul militar "Concordia 19", care se va desfăşura în judeţele Harghita şi Covasna.

"România se pregăteşte de război, în Harghita şi Covasna. Sute de militari au fost mobilizaţi" sau Miercurea viitoare "va exploda" o fabrică de bere din Miercurea Ciuc. "Victime multiple şi contaminare chimică".

În completare, Marian Botea, şeful Direcţiei de Operaţiuni din cadrul Statului Major al Apărării, oferă explicaţii - armata României se antrenează pentru un război hibrid ca cele din Georgia şi Ucraina.

Dintre toate aceste elemente, reiese o explicaţie cât se poate de clară - alegerea locaţiei nu este întâmplătoare, deoarece instituţiile statului român folosesc analogii prin care se pot deduce similitudini între tot ce s-a întâmplat în cazul Georgiei şi Ucrainei. Ambele situaţii au implicat un element în care o minoritate etnică a fost împinsă într-un conflict.

În aceste condiţii, putem să ne întrebăm, pe bună dreptate, ce a presupus statul român, când a luat decizia ca aceste exerciţii să fie organizate în judeţele Covasna şi Harghita, care sunt locuite în mare parte de minoritatea maghiară. Să înţelegem că situaţia din Georgia, unde ştim bine ce s-a întâmplat cu Osetia de Sud, sau cazul Ucrainei, care se poate considera un caz de manual pentru a defini războiul hibrid, se aplică ca scenarii plauzibile în centrul României, o zonă cu nicio trăsătură similară cu cele două în afara faptului că este populată de o minoritate preponderentă etniei minoritare?

Sper ca răspunsul să fie un nu hotărât. România fiind membru al Uniunii Europene şi al NATO, unde relaţia între majoritate şi minoritate are la bază dialogul, trebuie să fie unită când vine vorba despre pregătirea ţării pentru astfel de situaţii. Dar aceste pregătiri nu ar trebui să lase senzaţia că statul român presupune ca în centrul ţării - Harghita, Covasna - în zona populată de etnicii maghiari, ar exista posibilitatea de a avea de a face cu cazuri enumerate mai sus din Georgia sau Ucraina.

Acest demers nu face decât să dezbine. România nu îşi respectă propriii cetăţeni. Uită că şi în aceste două judeţe trăiesc cetăţeni, care sunt plătitori de taxe şi impozite, oameni care contribuie la dezvoltarea acestei ţări, comunităţi care consideră că statul român îi ţine în subdezvoltare. Guvernul trebuie să investească în această zonă prin proiecte economice, prin legi care sunt altele decât cele împotriva steagurilor, şi care deservesc economia acestor judeţe.

UDMR a spus-o şi o va spune întotdeauna: vom considera că situaţia minorităţilor din România este soluţionată în momentul în care cetăţenii de etnie maghiară nu se vor mai simţi ca cetăţeni de rangul doi. Însă astfel de manifestări, precum cea a armatei române, şi în special aceste declaraţii, ce pot fi uşor interpretate, accentuează disconfortul din societate. Dacă România, fiind membru UE şi NATO, îşi doreşte să fie un etalon în protecţia drepturilor minorităţilor, trebuie să se bazeze pe dialog în relaţia cu minoritatea şi să le respecte, aşa cum şi cetăţenii acestor două judeţe contribuie la dezvoltarea acestei ţări.

Doamna Tudoriţa Lungu:

"Alte zece motive pentru care PSD trebuie să plece de la guvernare! A tratat Moldova ca pe o rudă săracă a României"

În repetate rânduri am atras atenţia cu privire la adâncirea decalajelor dintre Regiunea Nord-Est a Moldovei şi restul ţării. Am vorbit despre nepăsare şi indiferenţă, despre ipocrizie şi demagogie. Despre lipsa unor politici publice coerente, care să asigure dezvoltarea Moldovei, pe termen mediu şi lung. Din păcate, toate semnalele de alarmă s-au lovit ca de un zid, şi niciun membru al celor trei guverne PSD nu a catadicsit măcar să mimeze preocuparea pentru reducerea disparităţilor. Nu, stimaţi colegi de la putere, de Moldova vă aduceţi aminte doar în vacanţele de vară, când mergeţi la mănăstirile din nord, sau iarna, când petrecerile de Revelion le organizaţi tot acolo. Probabil ajungeţi în Moldova cu avionul, de vreme ce nu observaţi de atâta vreme sărăcia şi disperarea oamenilor, pe fondul lipsei de perspective.

Ştiţi foarte bine că, în vara anului 2018, moldovenii din Iaşi, Bacău, Suceava, Botoşani Vaslui şi Neamţ au venit la Bucureşti pentru a cere autostradă. La acea vreme, nici măcar nu au fost primiţi de ministrul PSD-ist al transporturilor, iar primarul general al Capitalei, doamna Gabriela Firea, i-a ţinut la marginea Bucureştiului. Culmea, vorbim despre doi moldoveni, născuţi şi crescuţi la Bacău, dar pe care PSD i-a transformat în nişte indivizi care şi-au uitat rădăcinile.

Sunt multe, foarte multe motive pentru care dumneavoastră, cei de la PSD, trebuie să plecaţi de la guvernare. Peste acestea se adaugă şi dezinteresul pentru Moldova, tratată prea mulţi ani ca ruda săracă din România.

Sunt cel puţin zece argumente pentru care Guvernul Dăncilă ar trebui să plece singur, fără să mai aştepte moţiunea de cenzură şi fără să se mai agaţe cu disperare de putere şi de scaune:

• 1. La 30 de ani de la momentul decembrie 1989, Moldova încă nu beneficiază de o autostradă care să o lege de vestul ţării şi, de facto, de restul Europei. Ne-aţi amăgit doar cu studii de fezabilitate şi hârtii. Adăugaţi o reţea de drumuri naţionale şi judeţene îmbătrânită, care tranzitează Regiunea Nord-Est şi aveţi tabloul complet al unei regiuni în care nu se poate vorbi despre un transport eficient, în condiţii de siguranţă;
• 2. Nu aţi fost în stare să construiţi sau măcar să demaraţi procedurile pentru construcţia Spitalului regional de la Iaşi, deşi exact asta aţi promis în campania din 2016;
• 3. Nu aţi dezvoltat infrastructura de apă, canal şi gaze, deşi aproape 60% din populaţia Moldovei locuieşte în mediul rural şi nu beneficiază de aceste facilităţi, absolut normale pentru secolul al XXI-lea. În judeţele Moldovei, toaleta din fundul curţii rămâne încă o realitate tristă şi incontestabilă;
• 4. În ceea ce priveşte politicile salariale, nu aţi ţinut niciodată cont că în Moldova salariul mediu brut reprezintă 17% din media europeană. În lipsa investiţiilor serioase, moldovenii sunt condamnaţi să se mulţumească cu salarii derizorii, din care abia îşi acoperă nevoile unei existenţe triste sau să emigreze;
• 5. Nu aţi încurajat, prin politici predictibile, dezvoltarea mediului de afaceri, ceea ce face ca doar 7% din cifra de afaceri a României să fie realizată în Moldova, în vreme ce exporturile nu depăşesc 5%;
• 6. Nu aţi ţinut cont şi nu v-a interesat că regiunea istorică se confruntă cu un fenomen de depopulare masivă şi de îmbătrânire a populaţiei;
• 7. Deşi sunteţi la guvernare de trei ani, nici măcar una dintre primele investiţii importante ale statului, puţine câte au fost ele, nu a fost realizată în Moldova. O Moldovă în care trăiesc 3,6 milioane de oameni, circa 25% din populaţia ţării;
• 8. Nu aţi oferit nicio soluţie pentru dezvoltarea învăţământului, ceea ce face ca rata abandonului şcolar să fie din ce în ce mai mare, dublă aproape faţă de cea înregistrată în Uniunea Europeană;
• 9. Piaţa forţei de muncă este în continuă scădere, ca urmare a migrării spre zone mult mai atractive, ceea ce creează mari probleme angajatorilor din domeniul privat care, deşi ar vrea să dezvolte afacerile, se izbesc de această criză de personal, în special de personal calificat, pentru că aţi avut grijă să desfiinţaţi şi şcolile de meserii;
• 10. Nu în ultimul rând, aţi ţinut fără milă populaţia captivă în sărăcie, în speranţa că o veţi manipula cum doriţi, aşa cum v-aţi obişnuit.

Aşa arată realitatea şi, oricât de mult v-aţi ascunde în spatele unor statistici care vă convin, aceasta nu poate fi cosmetizată. În Moldova există praf, există sărăcie şi, mai grav, nu mai există speranţă. De aceea, este nevoie de un Guvern responsabil, care să mai poată repara dezastrul pe care îl lăsaţi în urmă. Moldovenii nu mai pot fi manipulaţi! Moldovenii vor să plecaţi de la Palatul Victoria! Moldovenii vor şi ei respect, dezvoltare şi un trai civilizat!

Domnul Mihai Niţă:

"Dragostea de patrie este cea dintâi religie a omului civilizat"

Aud împrejur oameni care-şi declară senzaţia de greaţă la gândul că aparţin poporului român. Oameni pe care-i cunosc, sau pe care nu-i cunosc, oameni de rând, personalităţi care s-au afirmat în diverse medii profesionale, români plecaţi la muncă în străinătate. Au vârste diferite, educaţie diferită. Unii săraci, nu neapărat cu duhul, alţii care posedă bunuri materiale valoroase.

Pornirea lor este vehementă. Aceşti oameni condamnă neputinţa, răutatea, laşitatea, prostia poporului român. Este dreptul lor firesc la opinie, reacţia lor publică fiind cauzată, uneori, de comportamentul aberant sau abuziv al statului român faţă de ei, faţă de o mare parte din populaţia acestei ţări frumoase, numită România. Se regăsesc printre detractorii poporului român şi persoane care, într-un fel sau altul, au beneficiat de oportunităţile pe care acelaşi stat le-a creat pentru cetăţeni, conform Constituţiei Republicii.

Mă întorc cu sfială în perioada copilăriei mele. Cu sfială, pentru că, pervertit de transformările petrecute în ţara noastră timp de peste o jumătate de secol, de când memoria mi-a fost imprimată cu amintiri, mă simt maculat în mijlocul celor pe care i-am cunoscut la vârsta inocenţei. Parcă n-aş mai avea curajul să-i privesc în ochi. Unii dintre ei, cei mai mulţi, s-au dus de multă vreme în ţărâna lui Dumnezeu. Străbunici, bunici, părinţi, înaintaşii lor, despre care ne povesteau frumos nouă, celor mici pe atunci.

Ne povăţuiau, pregătindu-ne pentru viaţă şi folosind mereu puterea exemplului. Din vocabularul lor simplu, frumos curgător, am reţinut, pentru totdeauna, cuvinte precum: ruşine, cinste, respect, onoare, bună-cuviinţă, sinceritate, milă, pedeapsă, patriotism. Grija lor plină de blândeţe izvora din sufletul curat, din prospeţimea minţii, dintr-o generozitate nesfârşită, de care mi-e dor. Îi venerau pe eroii care s-au jertfit pentru ţară, de-a lungul istoriei, vorbeau cu pioşenie despre străbunii lor, plecaţi în altă lume. Ne istoriseau, uneori cu revoltă, alteori cu resemnare, despre grozăviile prin care trecuseră în volbura istoriei, despre credinţă şi trădare, despre iubire, despre constrângeri şi, rareori, despre osândă. Asta era lumea satului în care am văzut lumina zilei, într-o familie care se bucura de respectul concetăţenilor.

Azi, dacă m-aş întoarce în locul natal, din toţi pe care i-am lăsat în urmă, aş găsi mai multe cruci decât oameni. Eu, personajul de azi, n-aş tulbura, oare, liniştea celor pe care tocmai îi evocam? Îmi bântuie mintea coşmarul petrecut într-o ţară vecină, dezmembrată în urma unui război ciudat şi nedrept, unde cei care fugeau din calea morţii n-au plecat fără să-şi ia cu ei osemintele celor îngropaţi în cimitir, precum şi clopotul de la biserică. Nu cred că o asemenea atitudine ar fi specifică poporului nostru, sau poate mă înşel.

Văd în jurul meu oameni îngreţoşaţi de manifestările patriotice ale unor conaţionali şi zeflemisindu-i pe aceştia cu un aer de suficienţă. Ar putea să le fie lor silă de străbunii care au îngrăşat pământul fertil al ţării? Sau, poate, îi dezgustă apartenenţa la un popor a cărui istorie este presărată cu nume adânc impregnate în cartea de aur, cum ar fi Henri Coandă, Ana Aslan, Regina Maria, Constantin Brâncuşi, George Enescu, Mihai Eminescu? Lista ar putea continua, dar este impresionantă, după mintea mea, şi nu avem suficient spaţiu editorial. Să fie de condamnat Simona Halep când îşi afirmă mândria de a fi româncă şi de a-şi onora ţara pe toate meridianele? Deranjează pe cineva, atât de mult, geniul românesc şi dragostea unor titani ai ştiinţei, culturii şi artelor pentru ţara în care s-au născut? Vorbeam despre acea dragoste care, unora dintre ei, le-a fost mai preţioasă decât propria viaţă. Despre dragostea de patrie, Napoleon Bonaparte zicea că "este cea dintâi religie a omului civilizat".

Mi-e ruşine, oameni buni! E greu de suportat să vezi numele ţării batjocorit de neofiţii democraţiei... originale. O democraţie cosmetizată, în numele căreia străinii şi prozeliţii lor autohtoni îşi împlinesc pofta de lăcomie profanând trupul sfânt al ţării. Mi-e ruşine pentru propria-mi neputinţă, chiar dacă doresc, din toată inima, să văd renăscut şi unit poporul meu bun, în mijlocul căruia m-am născut.

Domnul Nicolae Giugea:

"PSD a anulat standardele de cost, pentru a putea risipi banii mai uşor!"

De foarte multe ori ne-am manifestat nemulţumirea şi chiar furia că orice investiţie publică realizată în România ne costă pe noi, românii, de 3-4 ori mai mult decât îi costă pe oricare dintre europeni. Nu cred că este vreo persoană care să nu constate că la noi materialele pentru construcţii sunt mai ieftine, că forţa de muncă este mai slab plătită decât în ţările dezvoltate şi că preţurile ar trebui să fie mai mici, nu mai mari. Cu toate acestea, deşi un kilometru de autostradă la câmpie sau la deal în Bulgaria, Ungaria sau Polonia costă cel mult 4 milioane de euro, în România, potrivit estimărilor Guvernului Dăncilă, un kilometru din autostrada Unirii ar trebui să ne coste peste 16 milioane de euro! Asta nu este bătaie de joc? Acest exemplu poate să fie multiplicat la toate achiziţiile pe care le face statul român din banii noştri. Orice cumpără statul din banii noştri este de 3-4 ori mai scump decât dacă am merge direct la producător, şi l-am întreba cu cât ar fi dispus să vândă produsul. Că este vorba de renovarea şcolilor, de reabilitarea unor unităţi spitaliceşti sau de reparaţii făcute la drumurile publice, cu toţii putem constata că preţurile sunt atât de mari, încât nu au nicio legătură cu realitatea. Mai mult decât atât, pe lângă faptul că preţurile pentru bunurile publice sunt exorbitant de mari, calitatea acestora lasă de dorit.

În urmă cu 8 ani, Guvernul condus de Emil Boc introdusese standardele de cost pentru lucrările de investiţii care se realizează în România. Era o condiţie esenţială pentru a atrage fondurile europene la noi în ţară şi o măsură obligatorie pentru a pune frână furtului din bani publici. Potrivit acelor standarde, preţul unui km. de autostradă nouă, preţul reabilitării unui drum naţional sau preţul modernizării unui km. de cale ferată erau stabilite ferm, astfel încât să acopere toate costurile şi să lase şi constructorului o marjă de profitabilitate stimulativă. Imediat cum PSD a venit la guvernare, în anul 2012, pe furiş a anulat toate aceste standarde care apărau banii românilor de jaful premeditat al PSD. După această lovitură dată banilor publici, în România s-a construit tot mai puţin, tot mai scump şi de o calitate tot mai proastă.

Cea mai mare parte a banilor cheltuiţi pentru construirea de infrastructură nu o să-i găsiţi în asfalt durabil sau ciment de calitate, ci în buzunarele clientelei politice a PSD. Aşa nu o să vă mai puneţi niciodată întrebări cum de au sărit unii "prieteni" să o împrumute pe Rovana Plumb, fost ministru şi la fonduri europene şi pe la transporturi, cu sume colosale de bani, când oamenii de rând nu primesc credite nici pentru o garsonieră sau pentru o maşină de spălat. Aşa a crescut într-o singură noapte cu peste 20 de milioane de euro preţul unui ciot din drumul inexistent Craiova-Piteşti.

Niciodată România nu a traversat o perioadă atât de nefastă pentru investiţiile de modernizare a statului român, în care se cheltuieşte tot mai puţin de la un an la altul şi pe lucrări tot mai scumpe şi de cea mai slabă calitate. În nicio ţară din lume asfaltul nu dispare de pe drumuri la 3-6 luni după ce a fost turnat! În nicio ţară europeană tavanele şcolilor nu cad peste elevi pentru că au fost scumpe şi de proastă calitate.

Jaful la adresa banilor publici este marcă omologată a PSD şi în toate primăriile unde acestea sunt conduse de PSD-işti. Merită să faceţi comparaţii între oraşele conduse de PSD şi de PNL şi să vedeţi cu cât a cumpărat Emil Boc autobuze electrice de ultimă generaţie, nepoluante, şi cu cât au cumpărat primarii PSD autobuze pe motorină, care s-au stricat înainte să fie folosite. Să comparaţi cu cât a reabilitat primarul Bolojan clădirile şi drumurile din Oradea şi câţi bani aruncă pe fereastră primarii PSD pe lucrări care nu se fac! Epoca PSD este aproape de final, pentru că oamenii s-au săturat să fie jefuiţi. Timp de 30 de ani PSD ne-a spus că îşi bat joc de banii publici şi de români "pentru că pot"! În scurt timp, PNL va scăpa România de această năpastă, numită PSD, care a guvernat ţara numai cu obiceiurile de dinainte de 1989.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Sărbătorim, peste trei zile, Ziua Internaţională a Fetei. Aşa cum cu siguranţă ştiţi, unul dintre principalele subiecte pe care le am în vedere, în calitate de deputată, este reprezentat de promovarea şi de respectarea drepturilor femeilor şi ale fetelor. Am întâlnit, de-a lungul timpului, foarte multe tinere şi adolescente care au ales să lupte pentru ceea ce îşi doresc, să depăşească toate piedicile pe care le-au întâlnit şi toate fricile cu care s-au confruntat. Această zi le este dedicată lor şi tuturor celorlalte fete care încearcă şi reuşesc, zi de zi, să facă lumea în care trăim puţin mai bună.

Dincolo de celebrarea aceasta însă, fetele din România se confruntă cu o serie de situaţii pe care nu doar că nu le pot controla, dar de multe ori le împiedică să-şi atingă potenţialul şi le condamnă la o viaţă pe care nu o merită sau pe care nu şi-o doresc. În România, peste 750 de fete au fost victime ale abuzurilor sexuale în perioada 2017-martie 2019, conform datelor înregistrate la DGASPC-urile de pe întreg teritoriul ţării. Conform unei alte statistici, 38 de fete au fost agresate sexual de către un membru al familiei, în primele 6 luni ale acestui an. Aceste abuzuri, împreună cu alte tipuri de agresiune, manifestate atât în cazul fetelor, cât şi al băieţilor, au urmări care se pot extinde pe mari perioade de timp şi afectează dezvoltarea armonioasă, mai ales din punct de vedere psihologic şi social.

Fetele sunt încă subiectul stereotipurilor de gen şi atunci când vine vorba despre viaţa profesională. Nu am reuşit să ne eliberăm de gândirea conform căreia există "meserii pentru fete" şi "meserii pentru băieţi". Fetele sunt încurajate, încă de mici, să tindă spre domenii din sfera umanistă, în detrimentul ştiinţelor exacte, de exemplu. Şi chiar dacă în România numărul fetelor care termină facultăţi cu profil real este aproape la paritate cu cel al băieţilor, acest lucru nu se reflectă întotdeauna în piaţa muncii.

Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi nu este doar un alt criteriu care trebuie bifat pentru a îndeplini nişte norme, ci este un principiu după care ar trebui să ne ghidăm cu toţii. Fetele trebuie să ştie că pot face aceleaşi lucruri pe care le fac şi băieţii şi că nimeni nu are dreptul şi nu are puterea de a le nega visele şi aspiraţiile, mai ales atunci când sunt determinate să lupte pentru a le îndeplini.

Acesta este mesajul care îmi doresc să ajungă la fetele din România, astăzi, de ziua lor, şi vă invit, dragi colege şi dragi colegi, să reflectaţi asupra acestui subiect şi să găsim împreună modalităţi prin care să reuşim să le dăm fetelor din România ceea ce îşi doresc şi ce merită!

Doamna Daniela Oteşanu:

"«Moţiunea de strânsură» - «Blocaţi România!» este susţinută de noua alianţă politică pro-austeritate PNL, USR, PLUS, PMP, ALDE şi Pro România"

Opoziţia a inventat cu această ocazie "Moţiunea de strânsură", o acţiune electorală a unei alianţe politice pestriţe formată din PNL, USR, PLUS, PMP, ALDE şi Pro România.

Asistăm la formarea noii drepte. Noua alianţă politică este una de tip CDR pro-austeritate, cu PNL în locul PNŢCD şi Pro România în locul fostului PD.

Această moţiune de cenzură nu îi serveşte decât lui Klaus Iohannis, putem spune că este comitetul de sprijin al candidaturii lui Klaus Iohannis. Toate partidele s-au aliniat pentru a produce un ultim blocaj înaintea alegerilor prezidenţiale. Crizele şi blocajele sunt singurele lucruri la care se pricep Klaus Iohannis şi opoziţia. Aceasta este "Moţiunea de strânsură" - "Blocaţi România!"

În loc să semneze Pactul Naţional pentru bunăstarea românilor, care are efecte concrete în viaţa românilor, partidele de opoziţie au preferat să semneze o bucată de hârtie, moţiunea de cenzură, fără valoare, doar pentru alegerile prezidenţiale.

Constatăm, de asemenea, înregimentarea domnului Ponta în slujba cauzei domnului Iohannis şi a domnului Orban. La cinci ani după ce a pierdut alegerile în faţa actualului preşedinte, timp în care a fost hărţuit de justiţie şi a fost forţat politic să demisioneze, Victor Ponta a capitulat complet în faţa fostului său competitor politic, Klaus Iohannis.

Nu ne aşteptam la un astfel de scenariu, este prima oară când un fost preşedinte şi premier PSD se luptă împotriva partidului care l-a promovat de la o vârstă extrem de fragedă. Este pentru prima dată când un partid, ALDE, semnează şi votează o moţiune de cenzură împotriva propriei activităţi guvernamentale. Acest lucru spune multe despre consistenţa morală a unor personaje politice din România.

Facerea moţiunii a durat o lună, timp în care iniţiatorii s-au chinuit să adune semnăturile. Desfacerea moţiunii se va întâmpla într-o oră, cu ajutorul bilelor.

Cel mai probabil vor evita să intre la guvernare. Ştiu că se vor face de râs la guvernare, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată când dreapta a administrat România. Opoziţia nu acţionează în interesul cetăţenilor. Partidele semnatare nu vor decât să provoace crize, prin moţiuni. Este un demers pur electoral.

Este greu de crezut că o adunătură de partide atât de pestriţă va reuşi să se înţeleagă asupra desemnării unui prim-ministru. Partidele semnatare nu au niciun program, nu se pot înţelege asupra a nimic: unii îşi doresc alegeri anticipate, alţii le resping; unii vor guvern politic, alţii vor guvern tehnic; unii vor să participe la guvernare, alţii doar s-o susţină; unii consideră necesar un guvern al opoziţiei, alţii susţin un guvern interimar PSD.

Experienţa negativă a Guvernului Cioloş din 2016 reduce entuziasmul pentru moţiune, iar conflictele din interiorul opoziţiei pregătesc eşecul ei.

Strângerea semnăturilor pentru moţiune nu e nici pe departe o garanţie pentru succesul ei. Au fost mai multe cazuri în istoria Parlamentului în care moţiunile au strâns mai puţine voturi decât semnături.

Votul românilor din 2016 va fi mai puternic decât votul de strânsură al noii drepte din 2019.

Românii nu mai au răbdare să se adune PNL, USR şi alţii ca să se înţeleagă pe un plan comun. Românii au nevoie de pensii, salarii, condiţii bune de trai. Moţiunea nu ţine nici de cald, nici de foame.

PSD îşi vede de treabă şi ştie că parlamentarii sunt mult mai responsabili faţă de încrederea şi votul românilor, doar nişte iluzii vândute slab de opoziţie.

Am încredere în decizia înţeleaptă a fiecărui deputat şi senator al României.

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu:

"De Ziua comemorării Holocaustului, să învăţăm să nu mai repetăm greşelile trecutului"

Una dintre cele mai negre perioade ale istoriei României o reprezintă, fără îndoială, deportarea cetăţenilor români de origine evreiască din Bucovina în Transnistria. Această mişcare antiumană, gândită de regimul Antonescu, a pornit la 9 octombrie 1941, astfel că data a fost stabilită ca fiind Ziua naţională de comemorare a Holocaustului.

Conform cifrelor cunoscute până acum, 195.000 de persoane au fost deportate, dintre acestea rămânând în viaţă, la 15 noiembrie 1943, numai 49.927. România a fost şi ea, deci, parte a urâtului capitol european în care Germania nazistă ajunsese să pună stăpânire peste tot şi toate.

Zeci de ani mai târziu suntem în faţa unor fapte care ne-au zguduit ca naţiune şi care ne-au făcut să contribuim la un masacru fără precedent în istoria europeană.

Tocmai din acest motiv, trebuie să nu uităm cele petrecute şi să ţinem minte că valori precum toleranţa, grija, protejarea unor categorii sociale defavorizate şi descurajarea urii de rasă, gen ori etnie sunt cele pe care trebuie să le promovăm în societatea românească. Dacă ne dorim să trăim în comuniune şi unitate, acesta este genul de atitudine pe care trebuie să-l abordăm.

Comunitatea evreiască din România mai numără doar câteva mii de membri, printre care există şi supravieţuitori ai Holocaustului. Statul român este obligat să-i trateze pe aceştia la fel ca pe toţi cetăţenii săi şi să acţioneze ferm atunci când se petrec nereguli. Chiar în acest an, Cimitirul evreiesc din Huşi a fost vandalizat, peste 70 de morminte fiind distruse.

Astfel de comportamente trebuie descurajate, iar acest lucru se poate face prin comunicare, prin educaţie, dar şi prin măsuri dure de sancţionare atunci când ele au loc. Asta pentru că România este a tuturor cetăţenilor săi, indiferent de etnie.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

În anul 1994 UNESCO a desemnat ziua de 5 octombrie drept Ziua mondială a educaţiei.

Rolul educaţiei este esenţial în formarea copiilor şi tinerilor, în dezvoltarea societăţii, în ansamblul său.

În sistemul de educare şi formare a individului un rol important revine cadrelor didactice, de aceea este necesar să fim permanent preocupaţi de îmbunătăţirea condiţiilor în sistemul de învăţământ românesc.

În egală măsură, comunitatea contribuie activ la procesul de educare, constituindu-se într-un exemplu pentru tinerele generaţii.

Conştienţi de rolul şi importanţa educaţiei, dezvoltăm în cadrul comunităţii macedonene din România o serie de cursuri şi activităţi menite să contribuie direct la educarea şi formarea culturală a etnicilor noştri.

Susţinerea educaţiei, a cadrelor didactice nu se poate face decât printr-un cadru legislativ propice, care să le ofere garanţia unui trai mai bun, o remuneraţie adecvată şi un sistem de formare profesională performant.

Toate aceste deziderate sunt cuprinse şi în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de ONU în septembrie 2015.

Din păcate, România se confruntă cu o creştere a ratei abandonului şcolar, fenomen îngrijorător pentru viitorul societăţii româneşti.

Cu toţii ştim că o societate educată, instruită, care şi-a însuşit valori morale, educaţionale, istorice şi culturale, are capacitatea de a-şi construi viitorul.

Din această perspectivă, rolul nostru, ca parlamentari, este crucial, Parlamentul României fiind cea mai importantă instituţie de reglementare legislativă.

Stă în puterea noastră să contribuim activ la dezvoltarea şi susţinerea educaţiei şi am convingerea că o vom face cu dăruire şi profesionalism.

Voi încheia prin a-l cita pe Gilbert Keith Chesterton - scriitor, jurnalist şi gânditor englez: "Educaţia este, pur şi simplu, sufletul unei societăţi, pe măsură ce trece de la o generaţie la alta".

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"PSD şi-a bătut joc de zicala românească «ai carte, ai parte»?"

Când te uiţi la cine a condus Guvernul României aproape 2 ani de zile, când vezi ce pregătire profesională au avut cei peste 80 de miniştri şi cei peste 150 de secretari de stat pe care i-a înfipt PSD în funcţii înalte, nu poţi să nu constaţi cât de mult şi-a bătut joc acest partid de sănătoasa zicală românească "ai carte, ai parte".

Analfabetismul funcţional al celor care conduc ţara de aproape 3 ani a ajuns subiect de glume pe coridoarele şcolilor! Să ai un Guvern populat de miniştri care nu cunosc nici măcar elementar limba română, este o ruşine naţională.

Cum poate un dascăl să mai meargă la catedră şi să aibă autoritate în faţa elevilor, când aceştia văd cu ochii lor cum PSD a ridicat impostura la rang de virtute? Unii, care abia şi-au luat bacalaureatul, sunt înfipţi în funcţii pe la academii obscure şi predau cursuri în universităţi. Alţii, care şi-au cumpărat diplomele pe internet, au ajuns miniştri. Cum poate un elev să se mai ghideze în viaţă după principii sănătoase, cum poate el să mai trudească pe băncile şcolii şi la temele pentru acasă, când vede că cei care nu au muncit niciodată în şcoală au ajuns până în cele mai înalte funcţii?

Societatea românească, aflată sub tortura imposturii promovate de PSD, şi-a inversat scara de valori. Analfabeţii funcţionali stau în funcţii înalte, iar tinerii noştri merituoşi ori se chinuie să găsească un loc de muncă în ţară, ori pleacă în străinătate, imediat după ce termină studiile. Să ne minunăm că în anul 2018 au plecat sute de mii de tineri din România? Nu trebuie! Este rezultatul victoriei prostiei asupra competenţei, de care numai PSD se face vinovat.

Viorica Dăncilă va fi de joi doar istorie. Guvernul care va urma are obligaţia legală şi morală să reactiveze utilitatea zicalei "cine are carte, are parte". După căderea Guvernului, voi lupta cu toată forţa ca oamenii care vor veni la conducerea ţării să fie persoane bine instruite, care au realizat ceva profesional în viaţa lor şi asupra cărora nu planează niciun dubiu de integritate. Numai aşa vom reda copiilor sensul mersului la şcoală şi îi vom stimula să înveţe, ca să ajungă oameni mari, în ţara lor.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Concedieri în masă, blocarea majorărilor de pensii şi salarii, oprirea programelor de investiţii locale şi eliminarea suportului pentru tinerii antreprenori! Asta ne aşteaptă de la noua putere PNL-USR PLUS şi sateliţii lor!"

Preşedintele Iohannis şi PNL vor să se răzbune pe PSD prin tăieri de salarii, pensii, subvenţii şi blocarea programelor de investiţii locale.

PNL nu se dezminte şi redevine ce a fost în perioada 2009-2010, partidul tăierilor.

PNL, dacă va ajunge la guvernare, va elimina salariul minim despre care susţine că provoacă haos în economie, va amputa veniturile prin tăieri de salarii, prin diminuări ale alocaţiilor, ajutoarelor sociale, subvenţiilor, va bloca majorarea pensiilor. În general, PNL, după modelul Boc-Băsescu, va tăia!

Atacul PNL la adresa bugetarilor este, de fapt, un atac la mediul privat de afaceri. Desfiinţarea voucherelor de vacanţă, cerută de Ludovic Orban şi de alţi lideri PNL, înseamnă, de fapt, anularea sprijinului oferit de Guvernul PSD industriei private din turism.

Odată cu acordarea voucherelor de vacanţă mai mulţi români îşi petrec vacanţele în România, iar cheltuielile suplimentare, pe care aceştia le fac, susţin economia ţării.

Dacă pe vremea PDL=PNL sectorul turistic din România plătea cele mai mari taxe şi impozite din Europa, de exemplu TVA de 24%, acum, în România, oamenii de afaceri din turism au cele mai mici taxe şi impozite raportate la cele din UE, inclusiv TVA de 5%.

Este remarcabil că guvernarea PSD a reuşit, în condiţiile unei poveri fiscale minime în Europa, nu doar să mărească consistent veniturile bugetului de stat, ci să realizeze majorarea consistentă şi sustenabilă a salariilor şi pensiilor.

PNL vrea să se răzbune pe PSD prin concedierea masivă a personalului din structurile administraţiei centrale şi locale, dacă va ajunge la guvernare.

PNL, în ansamblul său, se defineşte ca un partid revanşard, care va readuce austeritatea, tăierile de salarii, amputarea subvenţiilor şi a ajutoarelor sociale, blocarea majorării pensiilor, anularea sporurilor şi, nu în ultimul rând, oprirea programelor de investiţii din comunităţile rurale.

Dincolo de declaraţiile repetate, în acest sens, ale diverşilor lideri, stă mărturie campania premeditată şi aplicată insistent, prin care "avertizează" că nu mai sunt bani de pensii şi de salarii. Este doar pregătirea şi justificarea politicii de austeritate, dacă vor ajunge să conducă ţara.

N-au niciun program economic, n-au viziune, dar au, în schimb, dorinţă de distrugere.

PNL anunţă epurări masive şi concedieri în întreg sistemul bugetar, sub pretextul halucinant al aşa-zisei colaborări a funcţionarilor de stat cu PSD. Pe lista neagră a liderilor PNL se află mii de salariaţi bugetari de la Ministerul Finanţelor Publice, Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză, Ministerul Agriculturii, ASF, ANAF, Curtea de Conturi.

PNL continuă politica PDL-ului de tăiere a veniturilor românilor, şi, nu întâmplător, actualul PNL este alcătuit în mare majoritate din foşti PDL-işti. Cu siguranţă, românii nu i-au uitat pe Turcan, Blaga, Boc şi mulţi alţii, care au tăiat salarii şi pensii fără nicio remuşcare, în timp ce camarila lor prăduia banii statului.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

"De Ziua Internaţională a sănătăţii mintale, 10 octombrie, să fim solidari cu cei cu tulburări de sănătate mintală şi să transmitem în societate mesajul pentru o implicare mai activă pentru prevenirea unor astfel de afecţiuni din ce în ce mai frecvente la nivel european şi mondial"

Mâine celebrăm Ziua Internaţională a sănătăţii mintale. Vedem cu toţii că, în vremurile noastre, din ce în ce mai multe persoane, la nivel european şi nu numai, ajung să aibă tulburări psihice şi probleme de sănătate mintală, cu implicaţii profunde în societate şi în viaţa profesională, consecutive dificultăţilor de comunicare cu persoanele din jur, sau din familie. Depresia, anxietatea, abuzul de substanţe psihoactive, tulburarea bipolară sunt numai câteva dintre bolile mintale ale căror frecvenţă a crescut alarmant nu numai la noi în ţară, ci şi la nivel mondial. În România, aproximativ 20% dintre persoane suferă de tulburări psihice, cele mai frecvente cazuri sunt la adulţi.

Ziua Internaţională a sănătăţii mintale a fost instituită pentru a creşte gradul de conştientizare, la nivel global, pentru acţiuni colective de implicare pentru vindecarea acestor persoane afectate de maladii mintale, dar şi de prevenirea altor cazuri expuse unor forme de disfuncţionalitate psihică. Tema din acest an a Zilei Internaţionale a sănătăţii mintale este dedicată, prin acordul Federaţiei Mondiale de Sănătate Mentală, prevenirii suicidului. Comportamentele suicidale au existat de-a lungul timpului, fiind datorate unor factori complecşi, dar acestea au crescut în mod alarmant în toate părţile lumii, ajungând la valori statistice alarmante. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, mai mult de 800.000 de persoane îşi pun capăt zilelor anual, devenind cauza frecventă de deces la persoane tinere, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani.

Suicidul devine astfel o problemă de sănătate publică care merită atenţia tuturor celor implicaţi în domeniul sănătăţii mintale, incluzând autorităţile de sănătate la nivel european, dar şi naţional, pentru adoptarea de noi strategii de sprijin a celor care dau primele semne de disfuncţionalitate psihică, depresie sau alte probleme de sănătate mentală, care să prevină suicidul. Este nevoie de campanii în rândul tinerilor pentru a atrage atenţia asupra acestui fenomen. De asemenea, trebuie eliminate orice fel de prejudecăţi faţă de persoanele cu probleme de sănătate mintală, care trebuie monitorizate, ajutate, incluse în programe de tratament medical, psihologic şi social, înconjurate de prieteni şi de apropiaţi şi educate prin ajutorul tuturor celor din jurul lor.

La nivel european există preocupări solide pentru implementarea de acţiuni eficiente, aşa cum este Compass UE, care are ca obiective colectarea, schimbul şi analizarea informaţiilor privind politicile şi activităţile din domeniul sănătăţii mintale şi elaborarea de acţiuni privind sănătatea mintală. Compass UE monitorizează politicile şi activităţile de sănătate mintală şi bunăstare ale ţărilor UE şi colectează date despre părţile interesate şi activităţile naţionale în domeniul sănătăţii mintale prin intermediul sondajelor anuale. De asemenea, organizează rapoarte anuale, evenimente forum, organizează ateliere de sănătate mintală în fiecare ţară UE şi colaborează cu grupul UE de experţi guvernamentali în domeniul sănătăţii mintale şi bunăstării.

Preocupările pentru identificarea factorilor ce afectează sănătatea mintală trebuie să fie din ce în ce mai serioase. Acţiunile preventive trebuie să fie din ce în ce mai multe, de asemenea, noi modalităţi eficiente de reducere a actelor suicidare. La 14-15 mai 2019, la sediul Centrului comun de cercetare al Comisiei Europene din Ispra, Italia, a avut loc un atelier de piaţă care prezintă cele mai bune practici şi rezultate de cercetare implementabile în domeniul sănătăţii mintale. Reprezentanţii statelor membre ale UE au avut ocazia să primească informaţii despre cele mai bune practici în domeniu. Sănătatea mintală este esenţială pentru generaţiile actuale, dar şi pentru cele viitoare. Să contribuim cu toţii la o societate sănătoasă şi fără disfuncţionalităţi psihice între membrii ei!

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Viorica Dăncilă se agaţă de putere, deşi e clar că PSD nu mai are legitimitate"

Recenta mişcare făcută de Viorica Dăncilă, care a propus noi miniştrii interimari, deşi acest lucru este neconstituţional, este o jalnică încercare de rămânere la conducerea PSD şi a Guvernului, un gest disperat prin care aceasta se agaţă de putere. În loc să vină în faţa Parlamentului şi să ceară aprobarea pentru numirea miniştrilor, aşa cum este legal şi moral, aceasta insistă să numească interimari. Viorica Dăncilă demonstrează astfel, încă o dată, că nu înţelege nimic din modul de funcţionare al statului şi arată că-i este frică de votul din Parlament, unde PSD a pierdut majoritatea, dar şi legitimitatea de a mai sta în fruntea ţării.

Ca şi cum dezastrul produs de PSD, de când se află la conducerea României, nu era suficient de grav, Viorica Dăncilă îşi bate joc acum şi de medici, blocând, în mod voit, organizarea examenului de rezidenţiat, pentru a putea folosi absolvenţii de medicină în războiul său politic. Ceea ce nu înţelege însă Viorica Dăncilă este că acest război murdar afectează şi cetăţenii de rând, utilizatori ai sistemului medical românesc.

Constituţia este foarte clară în această speţă, mai ales că s-a modificat semnificativ componenţa Guvernului, prin ieşirea ALDE de la guvernare - PSD trebuie să ceară aprobarea Parlamentului pentru numirea noilor miniştri şi a noului Guvern. În plus, Curtea Constituţională a arătat clar că acest vot, al Parlamentului, este unica modalitate în care noii miniştri pot fi numiţi. Viorica Dăncilă nu înţelege însă acest lucru şi continuă să blocheze o ţară întreagă, doar pentru ambiţia sa de a se agăţa de putere.

Acţiunile premierului Dăncilă creează grave prejudicii României şi românilor. Tocmai de aceea, ea trebuie să plece de urgenţă din fruntea Guvernului şi să permită celor care ştiu cum funcţionează o ţară să intervină pentru a salva România din prăpastia economică şi politică în care PSD a aruncat-o. Relevante sunt, în acest sens, declaraţiile liderilor europeni, care au ajuns să pună România pe lista ţărilor problemă, dar şi datele publicate recent de către Oficiul de Statistică al Uniunii Europene, care arată clar "performanţa" economică a guvernării PSD din ultimii ani. România a ajuns codaşa Europei şi în ceea ce priveşte producţia industrială, înregistrând un regres alarmant în anii de "avânt economic" cu care PSD se laudă, dar care nu au niciun fel de acoperire în realitate. Datele publicate de Eurostat arată contracţii puternice ale economiei româneşti pe toate planurile: minerit, energie, sector manufacturier, în unele cazuri fiind a treia lună consecutivă în care economia românească scade semnificativ.

Moţiunea de cenzură depusă de PNL va arăta clar care este valoarea acestui Guvern, şi votul din Parlament va demonstra că nici măcar propriii colegi din PSD nu o mai doresc pe Dăncilă în fruntea Guvernului. Aceasta se comportă cu o iresponsabilitate vădită, la fel ca şi în cazul desemnării comisarului european, unde a aruncat România într-o criză politică europeană, doar de dragul camarilei din jurul său.

Doamna Viorica Cherecheş:

"Guvernarea PSD - instabilitate şi nesiguranţă pentru români!"

Programul de guvernare cu care s-a prezentat la alegerile din 2016 în faţa românilor a fost schimbat deja de mai multe ori, iar termenele care trebuiau aplicate au fost uitate, fără ca cineva să-şi asume aceste omisiuni.

Românilor li s-au promis spitale regionale, autostrăzi, pensii şi salarii majorate, condiţii decente în unităţile de învăţământ pentru copii, dar au rămas doar cu promisiuni. Schimbările succesive din domeniile cheie nu au generat decât instabilitate şi nesiguranţă. În pofida creşterii economice, ţara se degradează, iar nivelul de trai al românilor scade. Majorarea salariilor şi a pensiilor, motivată politic, nu are acoperire financiară, iar mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat şi scăderea impozitului pe venit au redus deficitul bugetului public de pensii, dar au afectat veniturile statului din impozitul pe venit şi au anulat o parte dintre majorările salariale printr-un simplu artificiu contabil.

Autostrăzile rămân un deziderat al românilor, promisiuni făcute din patru în patru ani pentru naivi. În lipsa lor, România nu este atractivă pentru marii investitori, iar de suferit are de suferit şi turismul. Avem locuri superbe, dar accesul la ele poate fi de multe ori imposibil pentru turişti.

Instabilitatea are repercusiuni în educaţie şi sănătate, două domenii strategice pentru România. Începutul de an şcolar a găsit multe şcoli în şantier, mulţi preşcolari nu au avut loc în grădiniţe şi creşe, manualele lipsesc, elevii şi profesorii fiind nevoiţi să se descurce cu cărţi copiate la xerox sau chiar fără un suport de curs. Examenele pentru care elevii încep pregătirile din timp se schimbă de la un ministru la altul, astfel că nimeni nu ştie în ce condiţii sau când vor avea loc examinările. Miniştrii se schimbă, se schimbă şi strategia, iar elevii rămân în aşteptare până în preajma examenelor, care sunt din ce în ce mai greu de promovat pentru unii dintre ei.

România nu are nici în acest moment o lege a vaccinării, deşi aceasta a fost promisă de acum aproape trei ani, iar imunizarea se face doar pentru anumite categorii de populaţie. Ministrul sănătăţii promite şi de această dată că s-ar putea ca aceste vaccinuri să intre pe lista tratamentelor compensate pentru întreaga populaţie. Până se decide, începe epidemia, iar numărul victimelor de anul trecut s-ar putea repeta. "Prevenţia are un rol principal în conceptul de sănătate publică", al ministrului sănătăţii, este doar un slogan bun de folosit în campania electorală, dar fără aplicabilitate în realitate.

Promovarea sănătăţii nu înseamnă doar asistenţă medicală, ci adoptarea de politici guvernamentale coerente, găsirea de modalităţi care să asigure un sistem medical de calitate. Românii nu trebuie să sufere şi să fie victime din cauza incompetenţei acestei guvernări.

Domnul Mihai Weber:

"România are nevoie de stabilitate şi de politicieni maturi şi echilibraţi!"

Chiar dacă apropiatele alegeri prezidenţiale şi campania electorală pentru susţinerea candidatului favorit sunt evenimente de natură să înfierbânte spiritele celor mai slabi de înger, eu doresc să fac un apel la toţi politicienii opoziţiei - să dea dovadă de responsabilitate!

Declaraţiile alarmiste, aşa-zisele previziuni apocaliptice ale unor persoane care habar nu au de macroeconomie, de politică fiscală sau monetară, sunt evident menite nu doar să-i panicheze pe români, ci să-i inducă în eroare şi să-i manipuleze. Nimănui nu îi foloseşte anunţarea, în fiecare zi, a unui cutremur devastator, mai cu seamă în condiţiile în care indicatorii economici contrazic acest tip de informaţii răspândite în spaţiul public de nişte persoane care transformă neştiinţa şi coşmarul lor personal într-un eveniment naţional.

România este a doua ţară din Uniunea Europeană din punct de vedere al creşterii economice, are una dintre cele mai mici datorii publice guvernamentale din UE, iar datele oficiale confirmă, de asemenea, creşterea investiţiilor în economie. Aceste cifre, furnizate atât de Eurostat, cât şi de Institutul Naţional de Statistică, ne determină să fim încrezători că drumul ales de PSD este cel bun.

Cei care aţi refuzat semnarea "Pactului Naţional pentru bunăstarea românilor" din considerente politicianiste, un document care nu reprezenta altceva decât garanţia continuării creşterii nivelului de trai al cetăţenilor acestei ţări, veţi pierde pentru că nu reuşiţi să înţelegeţi că această ţară are nevoie de stabilitate şi de politicieni maturi şi echilibraţi.

Domnul Dumitru Mihalescul:

"Cum a ajuns România să importe mai mult decât exportă?"

Cei care mă cunosc ştiu foarte bine că nu sunt nici pe departe vreun nostalgic al vremurilor de dinainte de 1989, ci, dimpotrivă, consider că acea perioadă a fost una dintre cele mai tragice file din istoria noastră. Cu toate acestea, nu pot să nu-mi amintesc că, prin munca acestui popor, România producea şi exporta lucruri de calitate, bine primite pe piaţa românească şi pe pieţele internaţionale. Astăzi, după 30 de ani de capitalism de cumetrie, promovat în 23 de ani de guvernare PSD, constatăm cu amărăciune că antreprenorii români fac faţă cu mare dificultate concurenţei deosebit de puternice din Uniunea Europeană.

Cauza este una pe care o cunoaştem cu toţi. Guvernele din ultimii 7 ani, conduse direct sau indirect de PSD, au sabotat constant dezvoltarea mediului de afaceri din România, adică a acelor mici businessuri româneşti mici şi mijlocii. Nici nu cred că s-au străduit să facă acest lucru, pentru că întreaga istorie a PSD a fost marcată de o ură inexplicabilă faţă de proprietatea privată, faţă de oamenii cu iniţiativă şi faţă de angajaţii din sectorul privat. Reforme păguboase şi experimente nocive au dăunat deopotrivă atât agenţilor economici români, cât şi investitorilor străini. Dacă investitorii străini au avut o portiţă de scăpare, făcându-şi bagajele şi plecând către statele vecine, mai prietenoase pentru mediul de afaceri, antreprenorii români nu au avut nicio şansă să se lupte cu propriul Guvern.

În 7 ani de creştere economică, numărul de firme private care s-au confruntat cu dificultăţi a crescut într-un mod ameţitor, tocmai pentru că Guvernul a fost duşmanul, nu prietenul antreprenorilor români. Cum să se dezvolte bietul antreprenor român, atâta vreme cât infrastructura de transporturi este la fel de proastă ca în urmă cu 30 de ani? Cum să producă eficient întreprinzătorul nostru naţional, când el plăteşte impozite împovărătoare pe carburanţi, pe materii prime, suportă impozite apăsătoare pe salarii şi cele mai mari preţuri pentru energie din regiune? Cum să facă antreprenorul român faţă concurenţei care vine din afara ţării, atâta vreme cât agenţii economici din alte ţări sunt susţinuţi cu toată forţa de guvernele lor ca să producă eficient şi să vândă produsele cu uşurinţă.

Guvernele PSD au ratat şansele economice favorabile, din ultimii ani, pentru a lua decizii corecte în favoarea dezvoltării antreprenorilor români. Cine se uită în datele publicate de Banca Naţională a României înţelege cât de vulnerabili sunt antreprenorii români. Astfel, mai mult de 85% dintre firmele româneşti nu ar putea să depăşească efectele unei eventuale crize economice. Mai mult decât atât, dacă ne uităm la ritmul alert în care firmele româneşti intră în insolvenţă sau sunt radiate la numai câteva luni de la înfiinţare, ne dăm seama că Guvernul nu face nimic pentru consolidarea economiei private româneşti.

Cred cu putere că demiterea Guvernului PSD şi instaurarea unui Guvern PNL, format din oameni competenţi, reprezintă o oportunitate uriaşă pentru mediul de afaceri din România să primească acel sprijin pe care nu l-a primit niciodată de la PSD. Ceea ce n-a înţeles PSD este faptul că antreprenorii români sunt cei care muncesc din greu şi îşi asumă riscuri pentru a asigura resursele financiare din care Guvernul să poată construi infrastructură, şcoli, spitale şi să susţină principalele autorităţi ale statului. Or, cu o economie slabă, nici statul român nu poate să fie puternic!

Doamna Adrian-Mihăiţă Todoran:

"Bannere electorale PSD pe clădirile instituţiilor publice"

Mai sunt puţine săptămâni până la alegerile pentru desemnarea preşedintelui României, iar lupta între candidaţi se anunţă foarte strânsă. Disperaţi de scorurile date de sondaje, unii recurg la orice mijloace pentru a primi votul alegătorilor. Se trece peste orice limită a legii, pentru că de moralitate nici nu mai vorbim, într-o întrecere în care toţi competitorii sunt egali între ei, dar unii candidaţi sunt mai egali decât alţii.

După acest principiu orwellian, asistăm la sfidarea crasă a normelor de drept, propaganda electorală arătându-ne că legea poate fi încălcată în mod flagrant, fără nicio repercusiune. Şi cine credeţi că ia marele premiu la aroganţă? Tocmai partidul-stat, care până şi în teritoriu şi-a pus oamenii să treacă peste principii!

Spre exemplu, pe gardul Căminului Cultural din Ariniş, comună din judeţul Maramureş, se află întins un banner mare, cât Casa Poporului, având-o în prim-plan tocmai pe Viorica Dăncilă, candidatul PSD la funcţia de preşedinte. Din ce ştim noi, Căminul Cultural este o instituţie publică. Una care se ţine departe de politic, cum ar veni. Şi cine răspunde pentru un astfel de gest? Cu siguranţă, nu directorul căminului cultural, şi nici primarul PSD-ist din Ariniş.

Aşa au ajuns cei din PSD să facă tot ceea ce vor. Îşi permit orice aroganţă. Orice încălcare a legii şi bunului-simţ. Ruşine, PSD! Ruşine! Să nu vă miraţi de scorul pe care îl veţi face la alegerile prezidenţiale!

Domnul Costin-Sebastian Moise:

"Guvernul a terminat deja banii pe 2019. România va risca procedura de infringement pentru depăşirea ţintei de 3% pentru deficitul bugetar"

Execuţia bugetară pe primele opt luni ale anului 2019 arată că vistieria este goală. Guvernul a terminat deja toţi banii pe care îi avea de cheltuit anul acesta. Dacă la deficitul de 2,13% din PIB, raportat după două treimi din an, se adaugă cei 0,7% din PIB, ajungem la ţinta de 3%, peste care Uniunea Europeană declanşează automat procedură de infringement. Numai că, din cauza incompetenţei acestui Executiv, se prea poate să discutăm de un deficit total de aproximativ 4%, pentru că nu pot fi anulate cheltuielile deja antamate, iar candidatura premierului la funcţia de Preşedinte al României accelerează ritmul în care se dau pomeni electorale. Raportând deficitul prezumtiv de 4% din PIB la creşterea de 4%, avem imaginea clară a faptului că economia românească a stagnat în 2019.

Deficienţa cea mai mare ţine de prioritizarea profund defectuoasă a alocărilor bugetare. Împreună, cheltuielile cu salariile şi pensiile reprezintă 63,2% din bugetul total. Cheltuielile de personal reprezintă 6,6% din PIB şi 30,1% din totalul cheltuielilor bugetare. Dacă se păstrează tendinţa, pe tot anul, se va ajunge la cheltuieli de 102 miliarde de lei. De cealaltă parte, cheltuielile cu asistenţa socială reprezintă 7,2% din PIB şi 33,1% din cheltuielile bugetare. Dacă se păstrează tendinţa actuală, se va depăşi bariera celor 112 miliarde de lei. Suma va fi însă mult mai mare, având în vedere creşterile de pensii operate în septembrie. Concluzia este cât se poate de simplă: cât timp banii se pompează către bugetari şi pensionari, nu mai rămân resurse pentru investiţii în infrastructură.

A doua problemă structurală evidenţiată de execuţia bugetară pe primele opt luni ţine de faptul că economia României trăieşte din consum. Dovadă în acest sens sunt încasările bugetare cu 9,2% mai mari din impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. Astfel, încasările din TVA au crescut cu 11,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, iar încasările din accize s-au majorat cu 8,9% faţă de perioada ianuarie - august 2018. În mod evident, încurajându-se de o asemenea manieră consumul, avem imaginea clară că actualul Guvern îşi doreşte o inflaţie cât mai mare pentru a închide găurile contabile prin încasări crescute artificial, chiar dacă o asemenea strategie fragilizează economia în perspectiva unei posibile noi crize.

Execuţia bugetară evidenţiază şi faptul că Executivul PSD împrumută România pentru a plăti pensii şi salarii. Numai pe dobânzile aferente creditelor angajate s-au dus 8,98 miliarde de lei în primele opt luni ale anului, totalizând deja 0,9% din PIB-ul estimat. O cifră absolut colosală care dă măsura gunoiului adunat sub preş în perioada acestei guvernări profund nocive pentru România.

Toate aceste cifre se constituie într-un argument extrem de puternic pentru o schimbare de strategie cu privire la construirea bugetului pe 2020. Dacă nu modificăm optica şi nu schimbăm tendinţa dinspre consum şi pomeni electorale spre investiţii, următoarea criză va lovi România năprasnic. De aceea, în prag de moţiune de cenzură, este nevoie de responsabilitate şi de acţiune politică efectivă pentru a evita derapaje grave.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

"Să evităm cu înţelepciune provocările periculoase pentru statul român, în preajma centenarului Tratatului de la Trianon"

În plină precampanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, Ungaria încearcă să stârnească, prin ricoşeu, noi tensiuni interetnice în România, pentru a mobiliza electoratul maghiar în susţinerea UDMR.

În 2 octombrie a.c., Ungaria a depus o solicitare la Consiliul Europei, pe tema presupusei ocupaţii ilegale a cimitirului internaţional al eroilor de la Valea Uzului de către autorităţile locale din Dărmăneşti, solicitând Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei întocmirea unui raport în acest caz.

În solicitare este inclusă, între altele, şi dezinformarea lansată de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, potrivit căreia monumentul amplasat în memoria eroilor români din necropola băcăuană ar conţine un simbol legionar.

O minciună sfruntată, întrucât simbolurile de la Valea Uzului, reclamate de liderul UDMR ca fiind legionare, sunt în realitate cruci celtice, după cum s-a pronunţat chiar Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului "Elie Wiesel".

În realitate, Consiliul Europei nu are atribuţii, nici competenţe în domeniul cimitirelor militare.

Budapesta forţează însă amplificarea la nivel internaţional a unei probleme de ordin intern a României, ce ţine nemijlocit de politica internă a fiecărui stat.

În paralel, partea ungară refuză şi boicotează orice încercări de dialog pe acest subiect din partea României.

De fapt, demersul ungar urmăreşte translatarea unei probleme litigioase, de natură administrativă, într-una conflictuală, de natură etnică, corelativă sporirii treptate a presiunii în contextual marcării, anul viitor, a centenarului Tratatului de la Trianon.

Pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) sunt publicate dovezi indubitabile privind existenţa eroilor români în necropola din Valea Uzului.

Potrivit documentelor oficiale publicate de ONCE, 11 soldaţi români sunt îngropaţi aici, dintre care 8 identificaţi după nume, iar 3 anonimi. În anul 1934 figurau în cimitir 1.254 de cruci de lemn, cu plăcuţe metalice cu următoarea inscripţie: "erou român", "erou maghiar", "erou german" etc. Până la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, erau înmormântaţi în necropolă peste 1.300 de soldaţi căzuţi în ambele deflagraţii.

Între timp, a avut loc o întâlnire la Bucureşti, în data de 26 iunie 2019, între reprezentanţii ONCE şi omologii lor ungari, în vederea identificării soluţiilor pentru onorarea memoriei eroilor de toate naţionalităţile, îngropaţi în cimitir.

Partea română a fost în permanenţă deschisă la dialog, pentru a identifica, într-o manieră constructivă şi echilibrată, soluţii practice care să poată fi acceptate de către întreaga comunitate, română şi maghiară, deopotrivă.

Cu toate acestea, partea maghiară a făcut o serie de declaraţii publice, diseminând informaţii false cu privire la aspectele discutate. În esenţă, oficialii unguri au pus la îndoială caracterul multinaţional al cimitirului, exclusiv în baza unei hărţi, datând din 1917, a unui alt cimitir, care în anii 1926 şi 1944 a fost extins şi transformat în Cimitirul Internaţional al Eroilor "Valea Uzului".

Acesta este ilustrativ "dialogul" româno-maghiar privitor la Valea Uzului, vădit subminat de Budapesta.

Nu este singurul subiect în privinţa căruia buna-credinţă este unilaterală, dinspre partea română, în timp ce oficiali ai Ungariei sunt mai degrabă preocupaţi să genereze conflictualitate, pe care mai apoi s-o amplifice, extrapoleze şi valorifice la nivel internaţional.

În preajma centenarului Trianonului, Ungaria şi UDMR îşi vor înteţi provocările cu caracter etnic, instigările separatiste, revizioniste, vor ataca susţinut România din interior şi exterior, profitând şi de actuala instabilitate politică destabilizatoare pentru statul român.

Trebuie să fim precauţi şi să evităm cu înţelepciune aceste provocări periculoase pentru ţara noastră.

Aşadar, români şi maghiari nu vă lăsaţi antrenaţi într-un conflict etnic provocat artificial şi neavenit!

Doamna Cristina Burciu:

"Legea turismului creşte siguranţa şi calitatea serviciilor pentru turiştii din România!"

Legea turismului, adoptată recent de Senat, nu interzice şi nu blochează niciun român care doreşte să îşi promoveze serviciile turistice pe site-urile de rezervări online. Dimpotrivă, în propunerea legislativă nu se percepe niciun fel de taxă nici de la deţinătorii spaţiilor închiriate, şi nici de la operatorii platformelor online de promovare a serviciilor turistice.

Modificările operate au rolul de a oferi un cadru legal, sigur şi de calitate atât pentru cei care oferă spaţii de cazare, cât şi pentru fiecare turist în parte. Formalităţile sunt acum mult simplificate, respectiv va fi un singur formular, care urmează să fie trimis o singură dată, iar cei interesaţi vor putea depune formularul fie la ghişeu, fie online.

Statul român urmăreşte prin această lege să protejeze atât turiştii români, cât şi pe cei străini, care aleg ţara noastră ca destinaţie pentru vacanţele lor. Propunerea de a se promova pe platformele online de cazări, exclusiv structurile de cazare clasificate, în cazul persoanelor juridice, sau înregistrate la autoritatea competentă a administraţiei publice locale, în cazul persoanelor fizice, are în vedere creşterea siguranţei turiştilor şi a încrederii acestora în sistemul de cazare din România. Demn de remarcat este faptul că nu există niciun cost pentru înregistrare, în cazul persoanelor juridice, sau de autorizare, în cazul persoanelor fizice.

Fiecare structură de cazare va avea însă obligaţia de bază să se angajeze că spaţiul care va fi închiriat e curat şi sigur pentru fiecare turist cazat. În prezent, normele în vigoare din Codul fiscal obligă persoanele fizice care îşi închiriază în scop turistic spaţiile deţinute să se înregistreze la Administraţia Financiară.

Modificarea Legii turismului va aduce în prim-plan interesul turistului, care va avea cu certitudine garanţia unor condiţii de cazare corespunzătoare, în ceea ce priveşte dotarea, confortul şi siguranţa personală. România se aliniază astfel la minima cerinţă a oricărui stat civilizat de a avea o evidenţă corectă asupra numărului de turişti şi asupra nivelului de servicii de care aceştia beneficiază.

Domnul Petru Movilă:

"Şoseaua de centură, dovada incompetenţei administraţiilor publice locale din Iaşi"

Nu e nevoie de şedinţe şi conferinţe de presă de imagine pentru a finaliza o investiţie de interes pentru unul dintre cele mai mari oraşe din România. Şoseaua de centură a municipiului Iaşi are alocare bugetară pentru 2019 şi trebuie construită de Ministerul Transporturilor, nu de Primăria Municipiului Iaşi sau de consiliul judeţean. După cum bine ştim, există reglementări legale şi protocoale clare care doar trebuie respectate, dar trebuie să ai voinţă şi să vrei să îţi faci treaba pentru care ai fost ales.

Nu trebuie să fie inventată roata la Iaşi. Cei mai importanţi oameni politici, Maricel Popa şi Mihai Chirica, respectiv primarul celui mai mare oraş şi preşedintele consiliului judeţean, s-au trezit, cu două luni înainte de sfârşitul anului bugetar, că vor să finalizeze şoseaua de centură.

Acuşi o să avem conferinţe că din cauza lui X sau lui Y s-au pierdut banii alocaţi pentru 2019, însă cred că puteau să facă demersurile acestea încă din martie, imediat după adoptarea bugetului de stat. La anul, pe vremea aceasta, vă voi anunţa că noi, ieşenii, încă aşteptăm finalizarea acestei investiţii.

Din păcate, reglementările sunt clare şi nu este prima dată când spun acest lucru. Parcursul firesc pentru finalizarea şoselei de centură a municipiului Iaşi este cât se poate de clar! Pentru a se realiza investiţia menţionată, o serie de tronsoane de drum trebuie preluate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) prin hotărâre de Guvern, însoţită de un proces-verbal de predare-primire a tronsonului de şosea între Consiliul Local Iaşi şi CNAIR, document care, la acest moment, nu există. De aceea, CNAIR nu poate face investiţia! În plus, trebuie refăcut studiul de fezabilitate pentru acest tronson. Studiul existent este vechi de 12 ani şi nu mai corespunde tehnic şi economic. Tehnic, deoarece configuraţia traseului nu mai este aceeaşi. S-a construit mult, au apărut alte căi de acces adiacente şi altele. Ar trebui reproiectat traseul cu două benzi pe sens. Studiul trebuie realizat de investitor, CNAIR, împreună cu Primăria municipiului Iaşi, stabilind de comun acord şi ce responsabilităţi revin fiecărei instituţii. În baza studiului de fezabilitate refăcut, Primăria Iaşi are soluţia legală pentru alocarea fondurilor corespunzătoare. Totodată, din punct de vedere economic, trebuie refăcut calculul economic şi reactualizate preţurile la materiale, manoperă, TVA, luată în calcul celebra O.U.G. nr. 114.

Paşii sunt clari. Puneţi-vă colegii la treabă şi readuceţi-le aminte care este scopul lor în funcţiile pe care le ocupă!

Iaşiul are nevoie de o infrastructură rutieră la nivelul unui judeţ care acuşi va trece pragul de un milion de locuitori. Iar noi, în realitate, nu avem autostradă, nu avem şosea de centură şi avem drumuri judeţe de pământ. Ruşinos pentru toate părţile implicate!

Domnul George Şişcu:

Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile ne demonstrează clar că lipsa autostrăzilor ne omoară cu zile. Asta dacă mai era nevoie de vreo confirmare a acestui fapt.

Paisprezece morţi, 10 în accidentul din Ialomiţa şi 4 în cel din Vaslui, acesta este tristul bilanţ al gravelor accidente care au avut loc în România, în ultimele trei zile. La acest număr adăugăm şi aproximativ 10 persoane grav rănite, care nu se ştie dacă vor supravieţui gravelor accidente.

Cu toate acestea, ritmul în care construim autostrăzile în ţara noastră este unul foarte lent, numărul accidentelor auto şi al deceselor şi rănilor provocate de acestea fiind în creştere constantă.

În România sunt în prezent în operare 828 de kilometri de autostradă, din care circa 570 de kilometri au fost construiţi în ultimii 25 de ani. România are cea mai slab dezvoltată reţea de autostrăzi din Europa, cu 3,73 km. de autostradă la 100.000 de locuitori, de două ori mai puţin decât Bulgaria (7,3 km. de autostradă la 100.000 de locuitori) şi de patru ori mai puţin decât Ungaria (15,25 km. de autostradă la 100.000 de locuitori). Necesarul pentru reţeaua primară de autostrăzi din România este estimat la 3.000 de km., adică de 4 ori mai mult decât în prezent.

Concluzia este tristă, din păcate. În România există mai mulţi kilometri de panglică tăiată decât de autostradă.

Domnilor guvernanţi, treziţi-vă şi apucaţi-vă de treabă! Necesitatea alocării de urgenţă a fondurilor pentru infrastructura rutieră nu mai poate fi amânată!

Trebuie să vedem din partea dumneavoastră o atitudine determinată, foarte puternică şi imediată!

Starea drumurilor din România a rămas extrem de proastă, nedemnă de o ţară europeană. Faceţi ceva şi schimbaţi acest lucru!

Doamna Raluca Turcan:

"Solicit instituţiilor statului să oprească acţiunile de şantaj şi ameninţare ale PSD şi ale premierului Dăncilă la adresa semnatarilor moţiunii!"

PSD şi Viorica Dăncilă nu s-au dat în lături de la nimic pentru a se asigura că rămân la butoane.

În ultima săptămână, avem inimaginabil de multe mărturii ale colegilor deputaţi şi senatori care au fost ameninţaţi în stil interlop de PSD, inclusiv cu aspecte personale, pentru a-i determina să nu voteze moţiunea de cenzură.

Pe lângă ameninţări şi şantaj, PSD a mai recurs la mită din bani publici, în aceleaşi scopuri.

Toate aceste practici sunt de natură penală şi trebuie oprite imediat de instituţiile abilitate!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Daniel Constantin, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 328 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 163.

Ordinea de zi a fost distribuită. Programul de lucru pentru astăzi îl cunoaşteţi: până la ora 11,30 vom avea dezbateri; pauză - 11,30-12,00; la ora 12,00 - vot final; la încheierea şedinţei vom avea Biroul permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Domnul Paşcan Emil-Marius, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună dimineaţa, distinşi colegi!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Având în vedere că astăzi pe ordinea de zi se află şi votul final pentru încetarea mandatului de deputat al domnului Octavian Goga, în acest sens vă propun modificarea programului de lucru al Camerei Deputaţilor, respectiv şedinţă de plen, conform art. 15 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, repet, şedinţă de plen, joi, la ora 9,00, cu un singur punct pe ordinea de zi, respectiv validarea mandatului de deputat al domnului Alexandru Teacă, cel care îi urmează, pe lista candidaţilor PMP, domnului Octavian Goga.

Iar în acest sens vă solicit ca astăzi, după votul pentru încetarea mandatului deputatului Octavian Goga, presupunând că el este unul unanim pozitiv, existând toate argumentele legale în acest sens, cu titlu de urgenţă să fie publicat acest vot şi rezultatul său în Monitorul Oficial al României, să se întrunească Comisia de validare - v-am depus în acest sens o solicitare de validare la Secretariatul General -, iar joi, la ora 9,00, să se producă depunerea jurământului noului deputat, Alexandru Teacă.

În acest sens, doamnă preşedinte, vă solicit să supuneţi votului plenului, care este suveran, aceste propuneri ale mele.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Alfred Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Poate că n-ar strica să mai citim Regulamentul.

Plenul este suveran în cadrul şedinţei de plen care se desfăşoară, până la ora 12,00 noaptea, în sensul în care poate prelungi sau scurta programul de lucru al plenului în desfăşurare, poate adăuga sau elimina, de pe ordinea de zi, proiecte. Nu poate convoca un alt plen şi nu poate prelungi după ora 12,00 noaptea această şedinţă de plen.

Prin urmare, nu puteţi supune votului convocarea unei noi şedinţe de plen pentru joi, la orice oră s-ar dori, aşa cum nu se poate stabili ordinea de zi cu privire la validarea unui mandat de deputat pentru joi, la ora 9,00, până nu se publică în Monitorul Oficial vacantarea locului de deputat ocupat de domnul Octavian Goga şi, de asemenea, până nu se face raportul, în Comisia de validare, cu privire la înlocuitorul acestuia.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Îi spun liderului de Grup PSD că am citit foarte bine Regulamentul. Tocmai de aceea solicitarea colegului lider de grup al PMP este întemeiată, atât timp cât citim foarte bine dispoziţiile art. 15 din Regulament, respectiv lit. i).

La lit. i), între atribuţiile liderului de grup se încadrează şi aceasta, de a cere modificarea programului de lucru, indiferent de continuarea şedinţei, de ziua în care se desfăşoară şedinţa.

Stimate domnule lider de Grup PSD, programul de lucru se stabileşte pe o săptămână şi, în cadrul acestei săptămâni, în mod evident, pot interveni diverse modificări, aşa cum aţi propus şi dumneavoastră, de foarte multe ori.

De aceea, dacă mergem la programul de lucru afişat pe site-ul Camerei Deputaţilor, vom vedea că avem program de lucru pentru ziua de joi.

Ca atare, este, evident, la dispoziţia plenului, în baza dispoziţiilor art. 15 lit. i), iar doamna preşedinte de şedinţă are obligaţia să supună votului această solicitare a liderului Grupului PMP, să se modifice programul de lucru existent la ora aceasta, cu privire la ziua de joi.

Vă mulţumesc.

Dispoziţiile regulamentare sunt foarte clare. Nu rămâne decât să supuneţi votului solicitarea domnului Paşcan.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Rog liderii de grup să se apropie, să încetăm totuşi şarada aceasta.

Vă rog să vă apropiaţi de prezidiu!

(Consultări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Stimaţi colegi,

În urma negocierii liderilor, am convenit următorul program. Ca astăzi, după votul final, în care va fi practic invalidat mandatul de deputat al lui Octavian Goga, vor urma paşii, în sensul de a se convoca Comisia de validare, se va întruni Biroul permanent, iar, mai apoi, la ora 14,30, plenul va participa la depunerea jurământului noului deputat, Alexandru Teacă. Şi am convenit în acest sens. Am vrut să vă comunic.

Prin urmare, în momentul de faţă, îmi retrag solicitarea pentru vot.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Intrăm în ordinea de zi.

Pe procedură, domnule Simonis, avem modificări de făcut la ordinea de zi, de adus în faţă...? OK.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 218/2019.

Sunt 6 amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul preşedinte Solomon este? Nu.

Prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 218/2019 din 8 aprilie 2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare amendarea unor dispoziţii ale Legii nr. 263/2010, propunându-se acordarea unei perioade suplimentare la vechimea în muncă, de 4 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă, reducerea vârstei standard de pensionare începând cu primul an de stagiu de cotizare realizat în aceste condiţii şi asimilarea locurilor de muncă "dintr-o unitate economică, similare celor încadrate în condiţii deosebite" cu cele prevăzute de alin. (1) al art. 29 din Legea nr. 263/2010.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat, în şedinţa din 1 aprilie 2019.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit art. 75 din Constituţia României şi art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

(Domnul deputat Dan Vîlceanu solicită să ia cuvântul.)

Trecem la dezbaterea...

Ba da, domnul... abia acum văd, da.

Domnul Dan Vîlceanu, vă rog.

Domnul Dan Vîlceanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş vrea să vă fac o scurtă istorie a acestui proiect de lege.

Pentru că, la începutul anului, la Complexul Energetic Oltenia era oprit lucrul şi sistemul energetic naţional era pus în pericol, tocmai pentru că oamenii care lucrează acolo lucrează în condiţii foarte grele de muncă, şi au fost tot felul de discuţii. Domnul Anton Anton, domnul ministru, a fost acolo şi le-a promis acest proiect. Doamna Dăncilă, după aceea, a fost la Rovinari şi le-a promis minerilor acest proiect.

Din păcate pentru ei, doamna Dăncilă a dat aviz negativ acestui proiect, după ce le-a promis minerilor că va sprijini acest proiect.

Au fost depuse două proiecte atunci: unul îmi aparţine, şi, pentru că a fost iniţiat de mine, a primit raport de respingere, şi acesta, care a avut şi acesta un parcurs destul de complicat, pentru că el iniţial fusese respins de Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor. S-a revenit ulterior şi, iată, îl avem astăzi la plen, cu raport de adoptare.

Deci, practic, ca să concluzionăm, este un proiect de lege care vine în ajutorul unor oameni care lucrează în condiţii foarte grele.

Vreau să vă spun că la Complexul Energetic Oltenia sunt oameni care mor şi sunt zeci de accidente de muncă, de la începutul anului până în prezent.

Şi chiar vă solicit, vă rog să votaţi acest proiect de lege, pentru că este unul care aduce o clarificare şi un sprijin celor care lucrează în condiţii foarte, foarte grele.

Mulţumim.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Şi 6. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

Poziţia 8. Avem o respingere. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 257 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 278/2019.

Din partea Comisiei pentru muncă, doamna Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă (din sală):

... pentru învăţământ.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... pentru învăţământ, mă scuzaţi!

Vă rog, prezentarea raportului.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia pentru învăţământ a fost sesizată, pentru raport în fond, cu adresa Pl-x 278, referitoare la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 257 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Propunerea se referă la ideea ca directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar să nu poată deţine, pe perioada exercitării mandatului, funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean, naţional.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente:

- regimul incompatibilităţilor care pot surveni în exercitarea funcţiilor de conducere din sistemul de învăţământ preuniversitar ar trebui reglementat prin completarea Legii nr. 161/2003;

- intrând pe legislaţia specifică domeniului educaţiei, deja există la nivelul articolului respectiv precizarea că directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte, pe durata mandatului, la nivel local, judeţean sau naţional, în cadrul unui partid politic. Aceeaşi prevedere este completată şi pentru directorii de la Palatul Naţional al Copiilor, deci pentru alte categorii de funcţii de conducere;

- de asemenea, în cadrul Regulamentului de funcţionare a învăţământului preuniversitar, deci legislaţie secundară, sunt foarte bine precizate interdicţiile de a desfăşura orice fel de activităţi politice sau religioase, interdicţii referitoare la implicaţii politice în contextul parteneriatelor pe care unităţile de învăţământ le au la nivelul administraţiilor publice locale. Deci e vorba de a nu exista conotaţii politice, de propagandă electorală, de prozelitism religios şi alte interdicţii de acest tip, dar implicit cele referitoare la activităţi politice.

În acest sens, comisia, cu majoritate de voturi, a respins propunerea legislativă respectivă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale doreşte cineva să intervină?

Doamna Iurişniţi? Da.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Este o iniţiativă legislativă care vine să lărgească cumva această arie a incompatibilităţilor politice. Adică ce ne dorim de la învăţământ? Ne dorim management educaţional de calitate sau ne dorim politizare excesivă?

Trăim în România, stimate colege şi stimaţi colegi, ştim foarte bine ce se întâmplă în şcolile noastre, ştim foarte bine cum sunt numiţi directorii, interferenţa politicului, care există în şcoli, şi accesul la resurse în funcţie de culoarea politică.

Până la urmă, dezideratul pe care ar trebui să-l aibă fiecare parlamentar, fiecare om responsabil care reprezintă o comunitate este acesta - fără culoare politică în învăţământ, depolitizare maximă, pentru această situaţie specială din România!

În situaţii speciale trebuie să ne gândim şi la intervenţii speciale. Pentru că nu putem să ne comparăm cu alte state membre ale Uniunii Europene, din această perspectivă.

Iar iniţiativa legislativă asta aducea, o lărgire a acestui cadru.

Şi, într-adevăr, există funcţia de director, care nu este compatibilă cu o funcţie politică la nivel local, judeţean şi naţional, dar iniţiativa legislativă tocmai asta aducea, lărgirea acestui spectru, tocmai pentru ca nicio funcţie politică să nu interfereze cu funcţia de manager educaţional, director şi director adjunct.

Până la urmă, dependenţa politică a şcolilor la ce duce? La o lipsă a investiţiilor şi a gestionării optime a resurselor financiare, în interesul comunităţii şcolare.

Culoarea politică decide de foarte multe ori şi dictează investiţiile în şcoală. Şi, de aici, avem o lipsă de autonomie, o lipsă de responsabilitate, numiri pe criterii politice sau demiteri pe criterii politice.

Deci, pentru toate aceste motivaţii, Uniunea Salvaţi România susţine o depolitizare a sistemului de învăţământ.

Şi această iniţiativă legislativă trebuie să fie un semnal de alarmă, nu ştiu a câta oară, pentru întreaga clasă politică de până acum, ca toate aceste guverne care din 2005 clamau descentralizare, prin strategie asumată, sau prin Pactul educaţional din 2008, sau multe şi multe iniţiative, la nivel guvernamental, care au rămas la sertar.

Până la urmă, educaţia este prioritatea maximă a fiecărui stat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamnă Gavrilă, doriţi să interveniţi?

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am vrut să intervin pentru că este important, pe lângă semnalele de alarmă pe care le lansăm din perspectiva unor interpretări, abordări politice sau legislative.

Şi, cu toată preţuirea pentru colega noastră de comisie şi pentru iniţiativele dumneaei, care sunt de bună-credinţă, cred că permanentizăm nişte stereotipuri legate de politica în şcoală, de politica în universităţi.

A mai existat la nivelul comisiei şi o iniţiativă prin care rectorii, prorectorii primeau interdicţie de a avea funcţie politică şi, de asemenea, au existat dezbateri şi am ajuns la concluzia că există multă seriozitate, că există multă decenţă, că primesc votul unei comunităţi academice şi că de puţine ori sunt asemenea ingerinţe.

Intervenţia mea, deci, pe de o parte, subliniază faptul că nu trebuie nici să permanentizăm aceste stereotipuri, nici să demonizăm politica şi ideea de a face politică, pentru că se poate face politică şi la nivel general şi politică sectorială, din perspectiva unor specialişti. Şi ne dăm seama în Parlament că avem nevoie de specialişti în comisii şi de oameni competenţi.

Iar, pe de altă parte, nici nu aş vrea să spunem că şcolile din România presupun o situaţie specială.

Nu este nicio situaţie specială, ca în orice altă parte, există derapaje care trebuie sancţionate. Trebuie să avem o legislaţie care să interzică interferenţa politicului în activitatea educaţională sau activitatea curriculară sau extracurriculară la nivel de şcoli, dar de aici şi până la a interzice dreptul persoanelor de a avea o anumită activitate deja este prea mult.

Mai mult decât atât, există o prevedere şi o limitare de a nu fi preşedinte sau vicepreşedinte, ceea ce din start limitează, pentru că aceste poziţii înseamnă vizibilitate şi putem vorbi de un transfer de influenţă, dar în condiţiile altor activităţi deja este prea mult.

Şi cred că este bine să subliniem şi faptul că la acest moment chiar putem vorbi, în educaţia românească, de seriozitate, de măsură şi de reacţia comunităţilor educaţionale, în momentul în care sunt derapaje de un asemenea tip.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Dragoş Zisopol, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Am fost, sunt şi voi rămâne o persoană care am susţinut independenţa şcolii faţă de orice ingerinţă politică, dar cu toate acestea cred că există şi pericolul dublei reglementări.

Este un lucru foarte important, pe care vreau să-l susţin, raportat la ceea ce s-a discutat până în prezent.

Şi aş vrea să dau nişte citate efective.

Alin. 4 al art. 257 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011: "Directorul şi directorul adjunct - subliniez, şi directorul adjunct - din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional".

În plus, cred că regimul incompatibilităţilor care pot surveni în exercitarea funcţiilor de conducere din sistemul de învăţământ preuniversitar ar fi trebuit să fie reglementat prin - ideea foarte bună, de altfel, a colegei noastre -, prin completarea Legii nr. 161/2003.

Un alt argument pe care aş vrea să-l aduc la cunoştinţa dumneavoastră este cel legat de Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5079/2016: "Unităţile de învăţământ de organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe politice sau religioase, în incinta acestora fiind interzise crearea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de natură politică" - am încheiat primul citat.

Cel de-al doilea citat: "Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional".

Şi exemplele ar putea continua.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Propunerea merge la votul final.

Poziţia 9. Un raport fără amendamente la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2018 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii; PL-x 56/2019.

Suntem în procedură de urgenţă.

Guvernul României? Sunteţi acolo, vă rog.

Nu? Guvernul nu vrea să....?

Vreţi să interveniţi? Da?

Vă rog.

Imediat şi raportul.

Să auzim şi reprezentantul Guvernului.

Doamna Paula-Marinela Pîrvănescu (secretar de stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat):

Bună ziua!

Doamnă preşedinte,

Mulţumesc frumos.

Paula Pîrvănescu, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Vreau să vă supun atenţiei, în primul rând, motivele care au dus la schimbarea acestui act normativ.

Având în vedere necesitatea creşterii numărului de IMM-uri în judeţele unde ponderea IMM-urilor la suta de locuitori este sub media europeană, s-a stabilit asigurarea unui punctaj suplimentar, ceea ce a dus la creşterea numărului de noi locuri de muncă şi a inserării pe piaţa muncii a absolvenţilor, şomerilor şi a persoanelor defavorizate. Totodată, s-a introdus posibilitatea de acordare a unei sume forfetare de maximum 30% din valoarea cheltuielilor eligibile aprobate, în urma verificării planului de afaceri. Destinaţia acestor cheltuieli eligibile a fost pentru salarii, utilităţi, servicii de contabilitate şi chirii.

În momentul acesta, în urma ediţiei a II-a a Programului "Start-up Nation", am avut un număr de 33.514 de aplicanţi înscrişi, din care 13.005 au fost verificaţi - şi mă refer la planul de afaceri - sunt 9.645 de acorduri semnate în acest moment şi un număr de 45.500 de locuri de muncă.

Avem în momentul acesta un număr de 400 de deconturi aferente ediţiei a II-a.

Mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Pentru prezentarea raportului, Comisia pentru industrii?

Vă rog.

Domnul Dumitru Gherman:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2018 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii.

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2018 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, transmis cu adresa PL-x 56 din 25 februarie 2019, înregistrat la comisie.

Consiliul Legislativ avizează proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 18 februarie 2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017, în vederea creşterii eficientizării Programului "Start-up Nation România", prin crearea unui cadru favorabil pentru obiectivul asumat prin Programul de guvernare, care are drept scop simplificarea condiţiilor de accesare şi îmbunătăţirea metodelor de implementare a acestuia.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru industrii şi servicii a examinat proiectul de lege în şedinţa din 09.04.2019.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2018 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Dan Leoreanu? Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Partidul Naţional Liberal este forţa politică care mereu a susţinut, susţine şi va susţine mediul de afaceri.

Astăzi avem un proiect de lege care vine cu măsuri de simplificare a accesibilităţii şi a implementării acestor proiecte, prin "Start-up Nation", prin crearea posibilităţii accesării unor sume forfetare, prin asigurarea forţei de muncă, două locuri de muncă pe perioadă nedeterminată.

Singur că, de principiu, noi susţinem, fiind partid liberal, consolidarea mediului de afaceri, dar este totuşi o problemă aici. Spunea doamna secretar de stat că 33.514 proiecte au fost depuse. Întrebarea noastră ar fi: din aceste proiecte, dacă aţi putut evalua câte au fost tranzacţionate pe platforma OLX? Adică să nu transformăm această pârghie de susţinere, de încurajare a mediului de afaceri într-o tranzacţionare şi, mai mult decât atât, cred că lucrurile trebuie să se desfăşoare onest şi ar trebui să găsiţi şi un mecanism prin care să reducem astfel de tranzacţionări şi în mod onest lucrurile să se desfăşoare în promovarea acestor proiecte şi a vedea ce există în spatele lor; că o întrebare care se poate naşte este: câte din aceste proiecte, de exemplu, au fost concepute şi promovate de firma dumneavoastră de consultanţă.

Deci cred că lucrurile ar trebui privite mult mai onest şi mult mai responsabil, dacă cu adevărat vrem să susţinem mediul de afaceri, dacă dorim să aducem un plus către mediul de afaceri.

Aşa cum am spus, grupul deputaţilor liberali va susţine acest proiect de lege, dar avem un mare "dar" vizavi de modul în care este respectată legislaţia, corectitudinea în promovarea acestor proiecte. Şi vă rog să vă gândiţi bine la cele două aspecte pe care vi le-am sesizat.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Radu Vasilică. Nu, nu există.

Domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Stimaţi colegi,

Cred că întrebarea pe care trebuie să ne-o punem puţin mai des în sala aceasta este: "Din ce bani?!". Din ce bani dăm sute de milioane de noi subvenţii agricole pentru bivoli, pentru suine, pentru de toate? Din ce bani facem programe de tip "Start-up Nation"? Şi răspunsul la întrebarea aceasta este că din banii contribuabililor.

Până la urmă, acest tip de program este un program de antreprenoriat pe banii statului. Oare acela este antreprenoriatul pe care ni-l dorim? Un antreprenoriat care, exact aşa cum foarte bine se spunea de la această tribună, naşte firme care se vând pe OLX? Un antreprenoriat care până la urmă nu îmbogăţeşte decât o mână de oameni care înţeleg cum funcţionează culoarele ministerelor şi pot să acceseze acele fonduri? Antreprenoriat care dă faliment imediat cum se termină perioada de graţie sau perioada de finanţare? Nu acela este antreprenoriatul autentic! Dacă vreţi să încurajaţi antreprenoriatul, atunci debirocratizaţi economia, uşuraţi munca micilor întreprinzători, reduceţi povara fiscală, mai ales pe muncă şi mai ales pe munca slab plătită. Suntem campionii Europei şi la sărăcie în muncă, şi la impozitarea muncii pe salariul minim.

Dacă vreţi să ajutaţi economia, aşa o faceţi, nu prin a lua bani de la toţi românii şi apoi a-i da direcţionat către câţiva antreprenori care vor risca, dar nu pe banii lor, pe banii contribuabililor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul merge la votul final.

Poziţia 10, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii. Este Pl-x 24/2019. Şi următoarea, care este o respingere, care modifică acelaşi articol, din aceeaşi lege. (Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1), lit. a) şi b) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii; Pl-x 22/2019.)

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină?

Domnul Sighiartău Robert. Vă rog.

La Pl-x 24?

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Da.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Anul trecut, în septembrie, am depus două iniţiative legislative. O iniţiativă prevedea creşterea cuantumului alocaţiei, aşa cum s-a întâmplat în luna aprilie, de la 200 de lei la 300 de lei şi, respectiv, de la 84 de lei la 150 de lei. Slavă Domnului că odată cu adoptarea bugetului acea iniţiativă legislativă s-a pus în practică, dar pe lângă acea iniţiativă legislativă am mai modificat Legea alocaţiilor pentru copii, cu un alineat nou, care prevede indexarea alocaţiilor cu rata inflaţiei.

Ştim că în România inclusiv pensiile se majorează cu indexarea inflaţiei, dar şi cu indexarea privind salariul mediu pe economie şi cred că este extrem de important ca această alocaţie pentru copii să crească anual, bineînţeles raportat la inflaţia din România.

Din păcate, în România, în ultimii ani de zile am avut o inflaţie foarte mare, de 4,5%-5%, o inflaţie foarte mare. Produsele agroalimentare, viaţa în România s-a scumpit, însă cuantumul alocaţiei a rămas neprotejat, pentru că nu există în legea actuală nicio prevedere cu privire la această indexare a alocaţiei cu inflaţia.

Mă bucur că în Comisia pentru muncă am reuşit să am susţinerea colegilor de acolo, din Comisia pentru muncă, indiferent de partidele politice din care facem parte, şi să obţine un raport favorabil pentru acest proiect de lege, pentru această iniţiativă legislativă privind indexarea alocaţiilor pentru copii cu rata inflaţiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale? Nu. Acesta a fost iniţiatorul, îmi cer scuze!

Din partea comisiei, prezentarea raportului. Vă rog.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc frumos.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) lit. a) şi b) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, Pl-x 22/2019, şi a Propunerii legislative pentru completarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, Pl-x 24/2019.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea în fond a Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) lit. a) şi b) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii şi a Propunerii legislative pentru completarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, trimise Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, cu adresele Pl-x 22/2019 din 6 februarie 2019, respectiv Pl-x 24/2019 din 6 februarie 2019.

Cele două iniţiative legislative au ca obiect de reglementare modificarea şi completarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993, în sensul majorării cuantumului alocaţiei de stat pentru copii.

Astfel, iniţiativa legislativă Pl-x 22/2019 are în vedere majorarea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii la 0,6 ISR - 300 de lei - pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani, sau până la 3 ani, în cazul unui copil cu handicap, şi respectiv la 0,3 ISR - 150 de lei - pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani, precum şi pentru tinerii prevăzuţi la art. 3 alin. (1).

Iniţiativa legislativă Pl-x 24/2019 vizează completarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993, în sensul introducerii unei norme privind majorarea valorii alocaţiei cu indicele anual de inflaţie, pentru a menţine cuantumul acesteia la aceeaşi valoare de piaţă.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Propunerii legislative Pl-x 24/2019 şi respingerea Propunerii legislative Pl-x 22/2019.

Pentru ambele propuneri legislative Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerile legislative fac parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea, cu amendamente a Propunerii legislative Pl-x 24/2019 şi respingerea Propunerii legislative Pl-x 22/2019.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna Csép Andrea. Vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Este o iniţiativă foarte bună, dar nu este îndeajuns de bună, pentru că trebuie să continuăm să sprijinim familiile, pentru că ştim cu toţii foarte bine că avem probleme demografice foarte serioase în România.

Nu ajunge să mărim alocaţia de stat pentru copii, pentru că acesta este doar un singur lucru cu care putem să ajutăm familiile. Este foarte important să vedem ce se întâmplă cu viaţa tinerilor, ce se întâmplă cu problemele demografice pe care le avem. Suntem dispuşi şi Guvernul este dispus să aloce fonduri ca să sprijinim aceste familii, pentru a cumpăra locuinţe, pentru a avea un loc de muncă decent, cu salarii decente. Pe de altă parte, ar trebui să aducem nişte modificări legislative, astfel încât after school, de exemplu, să fie finanţat din bani publici, ca aceşti copii să rămână acolo şi să îi ajute în învăţarea materiilor, să nu avem după aceea probleme cu şcolile.

Pe de altă parte, ce fac tinerii în România? Părăsesc această ţară pentru că nu au posibilitatea de a lucra în condiţii decente. După aceea ne mirăm că nu mai avem forţă de muncă calificată, nu mai are cine să stea în ţara asta şi să umple şcolile şi grădiniţele de copii.

Deci cer ajutorul tuturor colegilor. Da, trebuie să ne gândim împreună, indiferent de culoarea politică, ce măsuri putem să aducem ca să sprijinim familiile şi, pe de altă parte, să creştem copii sănătoşi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Mai sunt? Da.

La dezbateri generale, domnul Dobrovie.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vreau să-l felicit pe colegul meu şi pe toţi cei care au votat pentru această iniţiativă şi au dat un raport favorabil în comisie. Este extrem de important, într-adevăr, să susţinem familiile, mai ales că ne confruntăm cu o criză demografică îngrijorătoare şi trebuie să vedem şi alte măsuri pe care le putem adopta, fie că ne gândim la copiii care sunt astăzi în sistemul de protecţie. Peste 52.000 de copii sunt în momentul de faţă în acest sistem şi toţi au dreptul la o familie, toţi au dreptul să se dezvolte în mediul cel mai prielnic şi armonios posibil. Şi pentru acest lucru trebuie să modificăm şi Legea privind drepturile copilului, Legea nr. 272, astfel încât să dăm posibilitatea acestor copii să nu fie ţinuţi în sistem şi să ajungă cât mai repede în familii. Trebuie să introducem sancţiuni, astfel încât să nu fie tărăgănate procedurile, să nu fie foarte complicate, astfel încât să se tragă de timp şi ei să ajungă la o vârstă înaintată şi să nu mai aibă nicio perspectivă de a creşte normal.

Mai mult decât atât, poate ar trebui să ne gândim bine şi la concediul de plasament, similar cu concediul care se acordă pentru adopţie, astfel încât să încurajăm alte familii, care nu sunt rudele copiilor respectivi, să ia în plasament copii şi să-i crească ca pe copiii lor. Toate aceste măsuri, cât şi facilităţi fiscale pentru familiile care au mulţi copii trebuie să fie gândite, astfel încât să încurajăm natalitatea şi să creştem demografia, să relansăm ceea ce înseamnă viaţa, pentru România.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 3, respectiv nr. crt. 2, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Propunerea legislativă Pl-x 24/2019 rămâne la votul final cu propunere de adoptare, iar Propunerea legislativă Pl-x 22/2019 trece la votul final cu propunere de respingere.

Poziţia 11, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; Pl-x 170/2019.

Sunt 44 de amendamente admise şi două respinse.

Din partea iniţiatorilor...

Domnule Roman, doriţi să interveniţi? Nu.

Domnule Varga... Raportul, da. Prezentarea raportului. Vă rog. Raportul comun suplimentar.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pe 18 septembrie 2019 s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 celor două comisii.

Pentru această iniţiativă legislativă s-a întocmit un raport comun, prin care s-a propus adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

Senatul a respins, ca primă Cameră sesizată.

Avem un aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, un aviz negativ cu un amendament respins al Comisiei pentru industrii şi servicii şi un punct de vedere negativ al Guvernului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991. Propunerea prevede, printre altele, că nu este necesară, pentru anumite categorii de lucrări, emiterea avizelor de către serviciile deconcentrate ale autorităţilor centrale privind protecţia sănătăţii populaţiei, autoritatea competentă pentru protecţia mediului, Comisia Tehnică de Circulaţie şi Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

De asemenea, se propune, în cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean/al primarului/al primarului general al municipiului Bucureşti, constituirea şi funcţionarea unei structuri de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi executării lucrărilor de construcţii, în vederea asigurării nivelului de competenţă tehnică necesar pentru emiterea, în condiţiile legii, a certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele două comisii sesizate în fond au examinat propunerea legislativă în data de 7 octombrie 2019.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun suplimentar de adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50.

Aş vrea să precizez că există o eroare de redactare, la marginal 18, la art. 7 alin. (6), sintagma "sau a schimbării de termen" va fi înlocuită cu sintagma "sau a schimbării de temă".

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Dezbateri generale?

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pe scurt, acest proiect de lege modifică substanţial trei lucruri.

În primul rând, reducem numărul avizelor necesare în procedura de autorizare, ceea ce înseamnă mult, în condiţiile în care astăzi avem nevoie de 27 de avize pentru autorizaţiile de construire.

2. Se reduc termenele de eliberare a autorizaţiilor de construire, a certificatelor de urbanism şi practic se reduce birocraţia umblatului pe la 27 de avizatori. Iar cel mai important lucru este că se introduce comisia de acord unic pe lângă autorităţile publice locale, iar avizatorii comunică între ei, pentru a nu mai purta cetăţeanul pe drumuri.

Vreau să le mulţumesc colegilor din Comisia pentru administraţie publică, de la toate grupurile. S-a muncit timp de trei ani de zile pe acest proiect. În cele din urmă am reuşit să ne armonizăm şi cu MDRAP, şi spun că astăzi vom da cu toţii un vot pentru o lege bună.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Vasilică.

Domnule Vasilică, apăsaţi cred că din greşeală şi mă induceţi în eroare. O să vă rog să fiţi atent.

Domnul Seres Dénes. Vă rog.

Domnul Seres Dénes:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că amendarea Legii nr. 50 a stat în atenţia noastră, cât şi a ministerului de specialitate de mai multă vreme. Ca procedură, s-a procedat la consultarea acestui minister, care prin ordonanţă de urgenţă a încercat să modifice Legea nr. 50. S-au reţinut amendamentele care au adus anumite îmbunătăţiri legii.

De asemenea, s-au consultat şi structurile asociative ale autorităţilor locale.

Aici s-au amintit importanţa legii, amendamentele, în primul rând scurtarea termenelor, reducerea avizelor, scutirea anumitor construcţii de autorizaţie de construcţie, precum şi simplificarea procedurilor de eliberare a autorizaţiilor şi a avizelor.

Având în vedere toate aceste modificări care altfel sunt benefice, atât autorităţilor locale, cât şi beneficiarilor, şi grupul nostru parlamentar sprijină această iniţiativă.

Mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Radu Nicolae?

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu:

Stimaţi colegi,

Un proiect de lege care a fost intens dezbătut, cel în ultima perioadă.

Le mulţumesc tuturor celor care au participat şi care au sprijinit acest demers legislativ.

Vine să clarifice foarte multe lucruri, vine să ajute cetăţeanul, în sensul în care termenele sunt foarte clar stabilite şi, mai mult decât atât, se introduc şi sancţiuni pentru cei care nu le respectă, lucru care nu era prevăzut în Legea nr. 50.

Să sperăm că de astăzi intrăm în normalitate în ceea ce priveşte eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire.

Grupul PSD a sprijinit iniţiativa şi o va vota.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De la nr. crt. 2 la nr. crt. 31 dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

La nr. crt. 32? Domnul Nicuşor Dan. Doriţi să vă susţineţi un amendament respins.

Domnul Nicuşor Daniel Dan:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă supun atenţiei un exemplu, din păcate foarte întâlnit în practică. Să presupunem că un primar, o primărie, emite o autorizaţie de construire care încalcă legea: are un etaj în plus sau nu respectă distanţa laterală şi aşa mai departe. Şi un vecin sesizează Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Inspectoratul de Stat în Construcţii crede că autorizaţia este nelegală.

Avem două posibilităţi.

Una - Inspectoratul de Stat în Construcţii nu face nimic, vecinul se duce în instanţă, procesul durează 5-6 luni, între timp beneficiarul autorizaţiei construieşte, vinde, şi urmează un proces de câţiva ani între beneficiar, vecin şi toţi cei care au cumpărat.

Sau adoptăm o soluţie care este utilizată de multe ţări europene. Inspectoratul de Stat, ca organ de stat de control, aşa cum este în legislaţia noastră, emite un act administrativ prin care suspendă executarea autorizaţiei. Acest act, la rândul lui, poate să fie contestat în instanţă, nu mai are o valoare absolută. Dar în felul acesta evităm soluţia, evităm situaţia în care avem litigii nesfârşite pe construcţii care se construiesc când ştim deja că autorizaţia este nelegală. În sensul acesta a fost amendamentul meu, ca Inspectoratul de Stat în Construcţii, ca organ de control, conform legii, când apreciază că o autorizaţie este nelegală, să emită act administrativ de suspendare a executării ei.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

O să supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la poziţia 32. Vot, vă rog.

A fost respins cu 112 voturi împotrivă, 28 de voturi pentru, 13 abţineri.

O să supun în integralitate din raportul comisiei nr. crt. 32. Vot, vă rog.

Adoptat cu 127 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 24 de abţineri.

De la nr. crt. 33 la nr. crt. 44 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Propunerea merge la votul final.

Poziţia 12, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 7 şi art. 10 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare; PL-x 319/2019.

Sunt 4 amendamente admise.

Iniţiator, domnul Roman.

Doriţi să interveniţi? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond?

Domnul deputat Călin, prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Ion Călin:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate cu PL-x 319/2019, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 7 şi art. 10 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituţia României.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 102/2014, intervenţiile legislative vizând ca prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, lucrările de extindere în cimitirele în funcţiune să fie exceptate de la obţinerea autorizaţiei de construire. Totodată, se propune ca extinderea cimitirelor în funcţiune să se facă fără aplicarea regulilor stabilite pentru înfiinţarea cimitirelor.

În urma examinării iniţiativei şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 7 şi art. 10 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, cu amendamente admise prezentate în anexă.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale.

Domnul Roman?

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

E un proiect de lege pe acelaşi principiu, de simplificare a procedurilor în caz de împrejmuiri şi alte lucrări adiacente pentru astfel de locuri în care avem situaţii reglementate prin Planul Urbanistic Zonal, prin Planul Urbanistic General.

Şi, practic, proiectul de lege, vă repet, merge pe aceeaşi chestiune, de a muta decizia la nivel local şi de a simplifica procedurile pentru cimitire.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Dezbateri pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 2. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La 4. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

Poziţia 14, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar; Pl-x 263/2018.

Sunt 8 amendamente admise. Este cu caracter ordinar.

Din partea iniţiatorilor? Nu doreşte nimeni să intervină.

Din partea comisiei sesizate în fond, prezentarea raportului?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 263/2018 din 25 aprilie 2018, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000, în sensul stabilirii ca actualizarea coşului minim de consum lunar să se facă de către Institutul Naţional de Statistică, iar valoarea acestuia să se aprobe prin hotărâre de Guvern.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 23 aprilie 2018.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale?

Domnul Dumitru Oprea?

Vă rog.

Domnul Dumitru Oprea:

Da. Am făcut parte din Comisia pentru muncă şi cele trei abţineri sunt ale celor de la Partidul Naţional Liberal.

De fapt, între timp, titlul proiectului este un pic diferit. Se face trimitere la noul titlu, în care se vorbeşte despre structura coşului minim de consum pentru un trai decent în România. Deci nu mai este coşul minim, este un trai decent. Iar toate propunerile făcute de iniţiatori sunt destul de interpretabile.

Este aviz negativ al Ministerului Finanţelor Publice, este aviz negativ al Guvernului României şi noi totuşi venim şi vorbim de un trai decent. Iar traiul decent, pe baza datelor din septembrie 2018, este unul care conduce, la nivelul familiei formate din doi membri şi doi copii, la 6.762. Şi inflaţia în 2019, august, faţă de 2018, este aproape de 4%.

Faceţi un calcul şi vedeţi dacă la 6.762 mai aplicăm un 4% la ce sume ajungem! Adică, à la Marin Sorescu, este un joc "de-a v-aţi vaţelea". Hai să propunem salarii astfel încât să fie un trai decent!

Nu votăm aşa ceva. Deci Partidul Naţional Liberal nu va vota un astfel de proiect.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

De la nr. crt. 2 la 8. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Anexă. Pe anexă dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Propunerea merge la votul final.

Poziţia 15. Raport fără amendamente la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, precum şi a altor acte normative; PL-x 249/2019.

Ne aflăm în procedură de urgenţă.

Guvernul?

Reprezentantul Guvernului, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin-Marian Tutilescu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004, a Legii nr. 192/2006 şi a Legii nr. 254/2013, în sensul instituirii unor măsuri necesare pentru sprijinirea victimelor infracţiunilor, măsuri ce pot fi realizate numai în condiţiile existenţei şi funcţionării unor mecanisme naţionale de protecţie eficiente şi adecvate.

Totodată, proiectul conţine măsuri de transpunere a dispoziţiilor Directivei 2012/29 a Uniunii Europene, a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012, de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului, precum şi a Directivei Uniunii Europene 2017/541 a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului şi de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului.

Vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea acestui proiect.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Varga, prezentarea raportului.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Varga:

Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul, dar ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale - toate - au avizat favorabil proiectul de lege care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004, a Legii nr. 192/2006, a Legii nr. 254/2013, în sensul instituirii unor măsuri necesare pentru sprijinirea victimelor infracţiunilor, măsuri ce pot fi realizate numai în condiţiile existenţei şi funcţionării unor mecanisme naţionale de protecţie eficiente şi adecvate.

Totodată, proiectul conţine măsuri de transpunere a Directivei 2012/29/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului, precum şi a Directivei (UE) 2017/541 a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului şi de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei au examinat iniţiativa legislativă, expunerea de motive şi avizul Consiliului Legislativ în şedinţa din 18 iunie 2019.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, precum şi a altor acte normative, în forma adoptată de Senat.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Ion Stelian.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

După 3 ani de zile în care grija principală a Parlamentului a fost protecţia infractorilor, astăzi se adoptă o lege importantă. Sper să fie votată.

Este vorba de o lege care pune în acord legislaţia României cu directivele europene.

Dacă Europa nu ne-ar forţa să facem asemenea demersuri legislative, probabil că la îndemâna, cel puţin, a conducerii actuale, a majorităţii actuale din Parlament, nu ar fi astfel de proiecte.

Nu este suficient. Vom da un vot astăzi, dar nu este suficient.

Va trebui, pe viitor, să reformăm din temelii aceste ministere, Ministerul de Interne. Va trebui să avem foarte mare grijă ce facem cu sistemul de învăţământ care promovează poliţiştii. Aţi văzut foarte bine cu toţii ce se întâmplă la Academia de Poliţie, sunt scandaluri legate de plagiate. Şi chestiunile acestea trebuie rezolvate.

La fel, concursurile trebuie ţinute pentru şefii din Poliţie, posturile nu mai trebuie blocate acolo. Şi, la fel, celelalte posturi care sunt în acest sistem, de la operatorul care răspunde la 112 până la şefii din Poliţie, şefii de Poliţii judeţene şi aşa mai departe, aceste concursuri trebuie să fie ţinute în mod corect.

Altfel, în ciuda acestor reglementări pe care le adoptăm astăzi, care ar trebui să ajute şi victimele infracţiunilor, nu va fi eficienţă în acest sistem judiciar şi în sistemul de apărare a ordinii publice şi a cetăţenilor, pentru că vor fi pe posturi-cheie şi pe posturi foarte importante persoane care n-au nicio aptitudine şi care sunt puse acolo pe criterii politice mai mult decât pe criterii de competenţă.

Vă rog să reflectaţi asupra acestei chestiuni!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Nefiind amendamente, proiectul de lege merge la votul final.

Înainte de a închide şedinţa, daţi-mi voie să am şi eu o scurtă intervenţie.

Mulţumesc.

(Coboară la tribună.)

Da. Vă mulţumesc că aţi rămas.

O să fiu foarte scurtă.

De când sunt în Parlamentul României şi în mod special de când prezidez şedinţele de plen, vă mărturisesc că nu m-am confruntat cu o situaţie similară.

Am invitat astăzi liderii de grup la prezidiu, pentru a discuta situaţia în speţă, pe care o cunoaşteţi, şi, sigur, n-am fost deloc surprinsă să constat cum, din păcate, liderul dumneavoastră de grup, doamna Turcan, ameninţă un angajat al Camerei, de care noi beneficiem. Angajaţi, funcţionari, pe care eu îi consider colegi, de altfel. Şi beneficiem de serviciile lor 24 de ore din 24 de ore.

De când sunt în Parlamentul României şi în mod special de când prezidez aceste şedinţe, nu cred că vreunul dintre colegii de sus sau din această clădire mi-au furnizat vreodată informaţii eronate, false, m-au indus într-un fel în eroare sau au vrut cumva să ne facă rău, mie şi, implicit, dumneavoastră, printr-un comportament care să poată fi constituit ca fiind abuziv.

În acest moment, doamna Turcan, din punctul meu de vedere, compromite ideea de femeie în politică. Îmi pare rău să vă spun lucrul acesta! (Aplauze.)

Nu cred că este normal să acceptăm sau să tolerăm un astfel de comportament, cu atât mai mult cu cât vine din partea unei colege.

Eu, personal, m-am săturat să aud şi să constat acest gen de abuzuri şi ameninţări, care nu-şi au rostul aici, în această clădire.

Vă mulţumesc.

Cred că ar trebui să ne gândim eventual la o modificare a Regulamentului, a Codului de conduită, habar n-am.

Demnitarii trebuie să se comporte cu decenţă şi respect faţă de cei care muncesc pentru noi 24 de ore din 24 de ore.

Vă mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Vă mulţumesc.

Închid şedinţa de astăzi.

La ora 12,00, vot final.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Daniel Constantin, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua!

Liderii de grup, vă rog să vă invitaţi colegii. Începem sesiunea de vot final.

Haideţi să facem un vot de control pentru cvorum. Vot, vă rog.

230 de prezenţi. Suntem în cvorum.

Domnule lider, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este prima oară când pe ordinea de zi la vot final, unde avem şi un proiect de hotărâre a Camerei Deputaţilor, s-a pus acest capitol la final. Am dezbătut cu prioritate Proiectul de Hotărâre privind vacantarea locului de deputat, al mandatului de deputat al domnului Goga Octavian. Eu solicit să respectăm această regulă şi această cutumă şi să dăm un vot la începutul şedinţei, astfel încât aceste proiecte de hotărâre să fie primele pe care le votăm astăzi. 16 şi 17 să devină 1 şi 2 pe ordinea de zi. E foarte importantă această chestiune, dacă nu cumva v-aţi pus în plan să faceţi ceva cu votul pe această vacantare şi să nu asiguraţi cvorumul.

Vă rog să votăm cu prioritate, aşa cum aţi promis, de altfel, că vom face.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ordinea de zi... Am stabilit la votul final... În primul rând, nu se poate, regulamentar. Dar... (Vociferări.)

Mă lăsaţi să termin? V-am dat cuvântul...

Doriţi să luaţi cuvântul? Vă rog.

Solicitaţi şi luaţi cuvântul.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule preşedinte,

Nu este vorba despre ordinea de zi, este vorba despre lista de vot final. Pe lista de vot final, de trei ani în acest Parlament, proiectele de hotărâre ale Parlamentului sunt pe primele poziţii.

Nu ne-am născut ieri, politic, din nefericire pentru dumneavoastră, (Vociferări.) şi e foarte clar de ce le-aţi pus la sfârşitul ordinii de zi. Vă rog să le mutăm la început, aşa cum au fost întotdeauna.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cu tot respectul, n-am ţinut cont niciodată de ordinea de zi sau cum a fost. Dacă toţi liderii convin acest lucru...

Liderul PSD, sunteţi de acord?

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Nu!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu.

Deci n-aveţi unanimitate.

Haideţi să intrăm pe ordinea de zi.

Legi ordinare. Adoptări.

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, doamnă Turcan. N-am nicio problemă!

Doamna Raluca Turcan:

Ca să înţelegeţi... Noi... (Râsete. Rumoare.)

Nu mă deranjează să explic de mai multe ori, mai ales când este vorba de respectarea legii şi a acestei instituţii.

V-am solicitat ca punctul de pe lista...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos să specificaţi ce lege s-a încălcat!

Doamna Raluca Turcan:

Faptul că dumneavoastră nu ţineţi cont...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog să specificaţi ce lege am încălcat!

Doamna Raluca Turcan:

Regulamentul Camerei Deputaţilor, şi anume, că nu supuneţi la vot o propunere de procedură pentru a schimba ordinea pe lista de vot. Simplu!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu există aşa ceva la votul final!

Doamna Raluca Turcan:

Este foarte corect!

Şi, ca atare, dumneavoastră, de la acel microfon, aţi întrebat dacă liderii de grup sunt de acord să schimbăm lista de vot final şi punctul referitor la încetarea mandatului unui condamnat definitiv să fie primul, astfel încât să nu avem emoţii că dumneavoastră, la ultimul punct, veţi părăsi sala şi veţi bloca încă o dată ceea ce blocaţi de un an de zile. Nu este nicio filosofie! Vrem doar ca legea să fie respectată, prin invalidarea mandatului acestui infractor dovedit prin decizie definitivă a instanţei.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Acest infractor dovedit prin instanţă nu mai este membru al Parlamentului României, începând cu ziua de ieri.

Legi ordinare. Adoptări. (Vociferări.)

(Domnul deputat Emil-Marius Paşcan solicită să ia cuvântul.)

Domnule Paşcan, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Dacă insistaţi, domnule preşedinte, să modificaţi ordinea de zi, aşa cum am discutat-o, vă solicit o pauză de consultări a liderilor de grup. (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pauză. Liderii de grup...

(Consultări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, domnule lider Victor Ponta. Vă rog. La microfon.

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

După ce se termină consultările.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule lider, vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu întotdeauna cred în soluţii de bun-simţ, rezonabile. Există o suspiciune din partea celor din Grupul PMP şi a celorlalţi că la punctul 17 deputaţii PSD o să scoată cartelele şi o să fugă din sală.

Eu cred că e foarte simplu să trecem peste acest blocaj. Rămâne ordinea de zi actuală dacă liderul de grup, domnul Simonis, ne spune că nu se va întâmpla acest lucru şi cred că în felul acesta nu ne facem de râs, avem discuţii normale.

Deci îl rog pe domnul lider să-i liniştească pe ceilalţi lideri, că nu veţi face... să scoateţi cartele, să fugiţi, că e oarecum ridicol. Ştiţi? Eu asta propun şi cred că în felul acesta putem să...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, domnule lider.

Domnule lider, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am făcut o solicitare. Acum această listă de vot final este întocmită de Secretariatul General, de stafful care este la dispoziţia plenului. Nu plenul este la dispoziţia staffului. Aşa încât, solicitarea noastră este una perfect legitimă şi insistăm asupra unui vot pe această chestiune. Plenul trebuie să poată să decidă în ce ordine votează aceste chestiuni, nu stafful! E o chestiune care ţine de esenţa democraţiei. Dăm un vot. Dacă plenul decide că rămânem la această propunere de listă de vot final, rămânem pe ea şi dăm un vot. Dar dacă decidem să dăm votul, aşa cum am solicitat noi, mai întâi pe hotărârea de vacantare, vă rog să respectaţi această opţiune a plenului, vă rog să daţi vot.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am convenit împreună că modificările la lista de vot final, în cazul în care scoatem ceva - ştiţi că nu e regulamentar - le facem numai prin consensul tuturor liderilor.

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Nu am hotărât nimic!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu aţi hotărât dumneavoastră, am hotărât noi, toţi, împreună, acum o lună sau două, când s-a scos prima oară de pe ordinea de zi un proiect de hotărâre, la solicitarea Grupului PNL, şi noi am fost de acord. (Vociferări.)

Domnule Tinel, nu vreau să am dialog cu dumneavoastră. Dacă aveţi ceva de spus, vă invit la microfon. Dacă nu, vă rog frumos să-mi citiţi din Regulament unde scrie modificarea ordinii de zi, prin vot?

Vă rog. Poftiţi.

Doamna Raluca Turcan:

Doresc să menţionez procedura în care ne aflăm în momentul de faţă. S-a creat o ordine de zi, fără precedent, într-un stil care poate fi interpretat, în sensul în care invalidarea mandatului unui om care are îngrădite drepturile electorale a fost pusă pe ultimul punct pe ordinea de zi, pentru ca cel mai probabil să încercaţi să lăsaţi fără cvorum această şedinţă şi să nu se purceadă la invalidarea mandatului.

Doresc să vă menţionez faptul că cvorumul de şedinţă a fost anunţat la începutul acestei şedinţe.

Ca atare, noi suntem în cvorum. Chiar dacă dumneavoastră veţi intenţiona să fugiţi cu cartelele, să le scoateţi şi să nu votaţi invalidarea mandatului unui condamnat definitiv, veţi avea ghinion, întrucât cvorumul de şedinţă a fost anunţat la începutul acestei sesiuni de vot.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ştiţi foarte bine că cvorumul se modifică, dar n-are nicio importanţă.

Supun votului dumneavoastră mutarea de pe locul... (Vociferări.)

Domnule Paşcan, lasă-mă în pace, domnule! Ai vrut... Ia, domnule, cuvântul! Poftim! (Vociferări.)

Supun votului trecerea pe primele poziţii a punctelor 16 şi 17 pe ordinea de zi.

Cine este pentru? Vot. (Rumoare.)

Bun. Nu... este pe primul loc.

1. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2018; PHCD 49/2019.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vot, vă rog.

266 de voturi pentru, două voturi contra, 10 abţineri. Adoptat.

Al doilea, Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat; PHCD 51/2019.

Se aprobă cu votul majorităţii.

Vot, vă rog.

Constatând lipsa de cvorum, suspend şedinţa.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,20.