Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 13,48.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator Titus Corlăţean, vicepreşedinte al Senatului.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Avem un singur punct pe ordinea de zi a şedinţei comune.

O să invit un vicepreşedinte să mă însoţească în acest ultim punct.

Și un coleg secretar de la Senat?

Domnul Ganea nu este.

Un alt coleg de la Senat?

(Domnul senator Ion Ganea urcă la prezidiu.)

Da, suntem regulamentar.

1. Proiectul de Hotărâre privind acordarea cetăţeniei române, cu titlul de "cetăţenie de onoareˮ, domnului Menachem Hacohen.

Mă scuzaţi... (Discuţii la prezidiu.)

Deschid această şedinţă cu proiectul mai-sus amintit. E vorba de acordarea cetăţeniei române, cu titlul de "cetăţenie de onoareˮ domnului Menachem Hacohen.

Raportul comun al Comisiilor juridice ale celor două Camere şi proiectul de hotărâre au fost distribuite şi afişate.

Invit la microfon, pentru prezentarea raportului comun şi a proiectului de hotărâre, un coleg, membru în comisia juridică.

Domnule Varga, raportul. Vi-l dau.

Vă rog, domnul Varga.

Raportul comun.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În şedinţa comună din 4 decembrie 2019, Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au examinat propunerea Guvernului României de acordare a cetăţeniei române cu titlul de "cetăţenie de onoare" pentru servicii deosebite aduse ţării şi naţiunii române, domnului Menachem Hacohen, cetăţean israelian.

Birourile permanente ale celor două Camere au transmis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor şi Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului adresa Secretariatului General al Guvernului nr. 20/19420/A.T. din 3 decembrie 2019, împreună cu documentaţia anexată, în vederea întocmirii raportului comun şi a proiectului de hotărâre.

Comisiile juridice ale celor două Camere, în şedinţa din 9 decembrie 2019, au examinat documentaţia anexată la adresa Birourilor permanente, precum şi Memorandumul cu tema "Transmiterea către Parlamentul României a propunerii de acordare a cetăţeniei române, cu titlul de «cetăţenie de onoare», pentru servicii deosebite aduse ţării şi naţiunii române, domnului Menachem Hacohen, cetăţean israelian.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului celor două Camere, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Hotărâre a Parlamentului privind acordarea cetăţeniei române, cu titlul de "cetăţenie de onoare", pentru servicii deosebite aduse ţării şi naţiunii române, domnului Menachem Hacohen, cetăţean israelian.

Hotărârea...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Varga:

Nu citesc hotărârea?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Proiectul de hotărâre a fost distribuit, afişat. O să vă rog să-l şi citiţi.

Domnul Vasile Varga:

Având în vedere Memorandumul Guvernului nr. 20/19420/A.T./2019, cu tema "Transmiterea către Parlamentul României a propunerii de acordare a cetăţeniei române, cu titlul de «cetăţenie de onoare», pentru servicii deosebite aduse ţării şi naţiunii române, domnului Menachem Hacohen, cetăţean israelian",

În temeiul dispoziţiilor art. 36 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificări şi completări ulterioare,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. - Se acordă cetăţenia română cu titlul de "cetăţenie de onoare", pentru servicii deosebite aduse ţării şi naţiunii române, domnului Menachem Hacohen, cetăţean israelian.

Semnează preşedintele Camerei Deputaţilor, Ion-Marcel Ciolacu, şi preşedintele Senatului, Teodor-Viorel Meleşcanu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul deputat Silviu Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Anul acesta, Marele Rabin Menachem Hacohen va celebra 25 de ani de la momentul când a devenit îndrumătorul spiritual al comunităţilor evreieşti din România.

Lider religios eminent, Marele Rabin Hacohen a avut o influenţă decisivă asupra vieţii religioase evreieşti din România, asupra relaţiilor comunităţilor evreieşti cu statul român şi cu celelalte culte din ţara noastră.

Menachem Hacohen s-a născut la data de 26 iulie 1932, la Ierusalim. În anul 1951 a fost numit Rabin al Marinei militare israeliene, iar ulterior a devenit şef rabin al Histadrutului, principala organizaţie sindicală din Israel, şi al Moşavurilor, poziţii pe care le îndeplineşte şi în ziua de astăzi.

Personalitate marcantă la nivel internaţional, Marele Rabin Hacohen a promovat în permanenţă imaginea României în lume, a susţinut dialogul şi cooperarea interreligioasă din România şi a avut o contribuţie majoră la păstrarea memoriei Holocaustului.

Membru în Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România şi lider al Comitetului Evreiesc American, cea mai mare organizaţie evreiască la nivel mondial, Marele Rabin Hacohen a încurajat şi a contribuit la prezentarea în afara ţării a elementelor fundamentale ale culturii României.

Prieten şi consilier al lui David Ben Gurion, părintele fondator al statului Israel, marele rabin este autorul unor lucrări de mare valoare privind tradiţia şi cultura evreiască universală şi românească. De-a lungul anilor s-a implicat activ în promovarea culturii şi memoriei evreieşti din România şi în dezvoltarea bunelor relaţii dintre statul român şi comunitatea evreiască, precum şi dintre statul român şi statul Israel.

Întreaga activitate a Marelui Rabin Hacohen reprezintă un exemplu de solidaritate şi cooperare, iar devotamentul cu care se implică în continuare în susţinerea comunităţilor evreieşti din România, a patrimoniului ţării noastre şi a dialogului intercultural, este apreciat şi recunoscut atât în ţara noastră, cât şi pe plan internaţional.

În numele comunităţilor evreieşti din România, îmi exprim recunoştinţa faţă de Parlamentul României şi Guvernul României pentru acest gest deosebit care a fost susţinut de toate grupurile parlamentare.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Raluca Turcan.

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor colegi, deputaţi şi senatori,

Partidul Naţional Liberal salută decizia Parlamentului, ca astăzi să fie aprobată această hotărâre de acordare a cetăţeniei de onoare pentru domnul Menachem Hacohen.

Domnul Menachem Hacohen a fost ales, în anul 1997, Mare Rabin al comunităţilor evreieşti din România şi a îndeplinit această funcţie până în 2011.

Menachem Hacohen s-a implicat activ în promovarea culturii şi memoriei evreieşti din România şi în dezvoltarea bunelor relaţii dintre statul român şi comunitatea evreiască, precum şi dintre diferitele culte religioase sau dintre statul român şi statul Israel. A avut o contribuţie majoră în păstrarea memoriei Holocaustului.

Menachem Hacohen a fost membru în Colegiul de Onoare al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel".

Și, de asemenea, pentru meritele sale deosebite, a fost decorat de preşedinţii României.

Cetăţenia română cu titlul de "cetăţenie de onoare" se acordă unor străini, pentru servicii deosebite aduse ţării şi naţiunii române, la propunerea Guvernului, prin hotărâre a Parlamentului.

Ziua de astăzi reprezintă, din perspectiva Partidului Naţional Liberal, un pas înainte, un pas important pentru întărirea relaţiilor dintre comunitatea evreiască şi statul român, dintre statul român şi statul Israel. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte comentarii de ordin general. Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

O să supun votului dumneavoastră, prin ridicare de mână, acest proiect de hotărâre, în ansamblul său.

Cine este pentru?

Împotrivă, dacă sunt voturi? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Mai avem o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

Domnule Zisopol, imediat vă dau cuvântul. Imediat.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la Secretarii Generali ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către senatori şi deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Legea privind unele măsuri aplicabile în anul 2020 referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari; PL-x 655/2019;
2. Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane; PL-x 656/2019;
3. Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020; PL-x 657/2019.

Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra acestor legi în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 12 decembrie 2019, în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţia României.

Cu privire la aceste legi nu au fost depuse moţiuni de cenzură în termenul prevăzut de art. 114 alin. (2) din Constituţia României.

Ca urmare, legile se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 114 alin. (3) din Constituţie.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, astăzi, 16 decembrie 2019.

Și o ultimă informare, din partea domnului secretar Dragoş Zisopol.

Domnule secretar Zisopol, vă rog, aveţi cuvântul.

Vă mulţumesc.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte de şedinţă.

Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la Secretarii Generali ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către senatori şi deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Legea privind pensiile ocupaţionale; PL-x 489/2019; procedură de urgenţă;
2. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe; PL-x 68/2019;
3. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi; PL-x 234/2019; procedură de urgenţă;
4. Legea pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2015 privind utilizarea unor date din registrele cu numele pasagerilor în cadrul cooperării transfrontaliere pentru prevenirea şi combaterea actelor de terorism, a infracţiunilor conexe acestora şi a infracţiunilor contra securităţii naţionale, precum şi pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale; PL-x 812/2015;
5. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2019 pentru autorizarea Serviciului de Protecţie şi Pază să înregistreze în evidenţele proprii autovehiculele în care se deplasează Sanctitatea Sa Papa Francisc cu ocazia vizitei desfăşurate pe teritoriul României; PL-x 303/2019; procedură de urgenţă;
6. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local; PL-x 339/2019;
7. Legea privind modificarea art. 2 pct. 20 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice; PL-x 524/2018;
8. Legea pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 413/2019;
9. Legea pentru modificarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române; PL-x 599/2019;
10. Legea pentru completarea anexei din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri; PL-x 420/2019; procedură de urgenţă;
11. Legea pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice; PL-x 607/2019;
12. Legea pentru completarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 176/2019.

Termenul pentru sesizare este de 2 zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii, astăzi, 16 decembrie 2019.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunţului de astăzi, 16 decembrie 2019.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vă mulţumesc.

Vă doresc o zi bună!

Rog membrii Biroului permanent, la sala de Birou permanent.

Ședinţa s-a încheiat la ora 14,05.