Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 12,12.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa noastră.

Vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 210 deputaţi.

În conformitate cu prevederile art. 93, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de astăzi, 11 februarie; programul de lucru pentru perioada 10-15 februarie; lista rapoartelor depuse în perioada 4-11 februarie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele înregistrate la Cameră şi care urmează să fie avizate.

Până la ora 13,00 avem dezbateri; la ora 13,00 avem vot final; apoi, şedinţa de Birou permanent; iar la ora 14,00 - şedinţa comună a Birourilor permanente reunite.

Vă anunţ că următoarele proiecte au termen depăşit. Este vorba de:

Pl-x 616/2019, lege organică - Propunerea legislativă pentru abrogarea dispoziţiilor care reglementează posibilitatea pensionării anticipate a personalului de specialitate juridică din sistemul judiciar; termen depăşit;

Apoi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei; (Pl-x 615/2019.)

Cel de-al treilea proiect - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 pentru funcţionarea Curţii de Conturi; (Pl-x 467/2019.)

Cel de-al patrulea - Propunerea legislativă privind instituirea sistemului "Alertă Copil"; termen depăşit; (Pl-x 468/2019.)

Şi cel de-al cincilea - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; (Pl-x 617/2019.)

Termenele pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, propunerile se consideră adoptate şi se trimit Senatului.

Intervenţii?

Domnul Drulă, vă rog. (Vociferări.)

Imediat.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Avem Pl-x 487/2019, proiectul de lege iniţiat de USR pentru revenirea la votul în două tururi, care are raport depăşit de foarte multe luni de zile.

Parlamentul, prin mijloace şi tertipuri procedurale, evită, prin cei care controlează în acest moment Birourile, să se pronunţe asupra acestui proiect de lege.

Vreau să vă cer, în linie cu deciziile Curţii Constituţionale şi cu cutume şi precedente, inclusiv în această legislatură, ale Parlamentului, să supuneţi votului, ca urmare a propunerii mele, în calitate de lider de grup al Partidului Uniunea Salvaţi România, introducerea pe ordinea de zi, la poziţia a doua, a Proiectului de Lege nr. 487/2019.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Stimate coleg,

Nu am ce să introduc.

Aşa cum ştiţi, Birourile permanente au sesizat Comisia specială. Când avem raport de la Comisia specială, îl introduc.

Domnul Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog, în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, să fie convocată, pentru 10 minute, Comisia juridică. Să dezbată în paralel cu plenul PL-x 598/2019 şi să ni-l readucă în plen pentru dezbatere şi vot, pentru o mică corecţie tehnică.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră convocarea Comisiei juridice.

Vă rog, să înceapă votul.

184 de voturi pentru, două abţineri.

Comisia juridică, domnul preşedinte Halici şi restul colegilor, să meargă la "Mihai Viteazul". Aşteptăm raport suplimentar.

Mai departe.

Domnul Victor Paul Dobre, vă rog.

Şi la mulţi ani, domnule vicelider! E şi ziua dumneavoastră astăzi.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Permiteţi-mi ca, în numele Grupului PNL, să vă fac trei propuneri.

În primul rând, de la poziţia 42, retrimitere, PL-x 429/2019 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2019; adus pe poziţia 3 şi retrimis la comisie.

Am acordul grupurilor parlamentare.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Termen, domnule Dobre?

Domnul Victor Paul Dobre:

Două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Două săptămâni.

Să înceapă votul. Adus pe poziţia 2 şi retrimis la comisie. Să înceapă votul.

188 de voturi. Unanimitate. A fost adus pe poziţia 2 şi retrimis.

Vă rog, domnule Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc.

De asemenea, de la poziţia 112 - PL-x 567/2008 privind termoficarea; adus pe poziţia 2 şi retrimis la comisie.

Avem acordul grupurilor parlamentare.

Domnul Florin Iordache:

Şi termen?

Domnul Victor Paul Dobre:

Două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Două săptămâni.

Să înceapă votul.

188 de voturi pentru. Unanimitate. Retrimis.

Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc.

Şi, de la poziţia 74, pe poziţia 10, aşa cum am convenit cu colegii - PL-x 573/2019; Proiectul de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române.

Domnul Florin Iordache:

E proiectul doamnei Săftoiu, nu?

Domnul Victor Paul Dobre:

Proiectul doamnei Săftoiu.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Săftoiu.

Domnul Victor Paul Dobre:

Pe poziţia 10.

Domnul Florin Iordache:

10. Să înceapă votul. Sigur.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Numai puţin, să anunţ votul.

191. Unanimitate. A venit pe poziţia 10.

Continuăm.

Domnul Simonis, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului propunerea ca Pl-x 1/2018 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, precum şi pentru modificarea art. 16 alin. (3) din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi să fie introdusă pe ordinea de zi, la poziţia 11.

Menţionez faptul că am acordul tuturor liderilor grupurilor parlamentare.

Domnul Florin Iordache:

Şi e propunere de respingere.

Să înceapă votul.

193 de voturi pentru. Unanimitate.

Vă rog, continuaţi.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

De asemenea, vă rog să supuneţi votului propunerea ca poziţia 18 de pe ordinea de zi, şi anume PL-x 417/2019 - Proiectul de Lege pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare - să fie adus pe poziţia 8.

Domnul Florin Iordache:

8. Da. Să înceapă votul, vă rog.

128 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, 23 de abţineri. A fost adoptată.

Mai departe, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Şi ultima propunere. Poziţia nr. 19 - PL-x 270/2019; Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal să fie introdus pe poziţia 9. Mă rog, nu introdus, modificat, adus pe poziţia 9.

Domnul Florin Iordache:

Să fie adus pe poziţia 9. Să înceapă votul.

124 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă, 23 de abţineri. A fost adoptată.

Dacă din partea liderilor de grup mai sunt intervenţii? Nu.

Atunci, domnul vicepreşedinte Stanciu-Viziteu, vă rog.

Pe procedură înţeleg că aveţi o intervenţie.

Vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Observăm că s-au făcut modificări în grupurile parlamentare din Cameră. Şi, în conformitate cu art. 20 alin. (2), vă rugăm să ne informaţi dacă toate grupurile din sesiunea anterioară mai există sau sunt unele care s-au desfiinţat. În speţă, ce se întâmplă cu Grupul parlamentar ALDE?

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da. Discutăm în şedinţa de Birou permanent şi Comitetul liderilor, după această şedinţă.

Da. Dacă mai sunt intervenţii? Nu mai sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Solicitarea iniţiatorului de retragere a Proiectului de Lege pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (Proiectul privind modernizarea infrastructurii judiciare în România), semnat la Bucureşti la 13 august 2019 şi la Paris la 2 septembrie 2019; PL-x 658/2019.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Şi voi supune votului dumneavoastră retragerea acestui proiect de lege, la solicitarea iniţiatorului, respectiv Ministerul Justiţiei.

Să înceapă votul. (Vociferări.)

Guvernul a solicitat să fie retras acest proiect.

168 de voturi pentru, 14 abţineri.

La solicitarea iniţiatorului, proiectul de lege a fost retras.

Mergem mai departe.

2. Solicitarea Comisiei pentru învăţământ cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 469/2019.

Constatăm că termenul constituţional pentru dezbatere şi adoptare este depăşit. În aceste condiţii, prelungirea nu mai poate avea loc. Va pleca la Senat, ca propunere adoptată în forma iniţiatorului.

Mai departe. Următoarea poziţie.

5. Proiectul de Lege privind Codul aerian; PL-x 94/2019; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog.

Domnul Alexandru Mutruc (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mutruc Alexandru este numele meu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.

Guvernul susţine raportul comun, cu amendamente, al celor două comisii de specialitate, Comisia pentru apărare şi Comisia pentru transporturi.

Codul aerian va reglementa atât activităţile aeronautice civile, cât şi pe cele militare, va stabili instituţiile cu atribuţii în domeniul administrării aviaţiei civile şi militare, precum şi competenţele şi atribuţiile altor organisme în domeniul siguranţei şi securităţii aviaţiei.

Noile prevederi creează cadrul legal necesar cooperării civil-militare la nivel instituţional şi stabileşte un limbaj şi o conduită comună în domeniul aeronautic pentru toţi utilizatorii spaţiului aerian naţional, fără a fi afectate atribuţiile specifice ale acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Avem raport comun din partea Comisiei pentru apărare şi a Comisiei pentru transporturi.

Cine prezintă raportul comun?

Da, vă rog.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Bodea.

Domnul Marius Bodea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

PL-x 94/2019 - Proiectul de Lege privind Codul aerian.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate în fond cu dezbaterea şi avizarea acestui act normativ, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, în şedinţa din 4 martie 2019.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare activităţile aeronautice civile şi militare pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional, va stabili instituţiile cu atribuţii în domeniul administrării aviaţiei civile şi militare, precum şi competenţele şi atribuţiile altor organisme în domeniul administrării aviaţiei civile şi militare şi în domeniul siguranţei şi securităţii aviaţiei.

Noile prevederi creează cadrul legal necesar cooperării civil-militare la nivel instituţional şi stabileşte un limbaj şi o conduită comună în domeniul aeronautic pentru toţi utilizatorii spaţiului aerian naţional, fără a fi afectate atribuţiile specifice ale acestora. Se asigură, astfel, creşterea nivelului de siguranţă a zborului prin aplicarea unor standarde comune în cadrul activităţilor aeronautice militare, standarde care vor fi asigurate la nivelul celor europene şi NATO, precum şi pentru zonele de interes militar şi de servitute aeronautică.

Comisiile au examinat acest proiect de lege în şedinţă comună, în 17 decembrie 2019, şi au stabilit, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea actului normativ cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din raportul depus.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

O să rămân şi pentru dezbatere, pentru grup.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Vă mulţumesc.

Acum, din partea grupurilor parlamentare, explicare, domnul Bodea, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Marius Bodea:

Dragi colegi,

Proiectul de lege, aflat astăzi în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, Codul aerian, este de departe unul din cele mai importante pachete de reglementări naţionale.

Vechiul Cod aerian sau primul Cod aerian român are peste 60 de ani. El a mai fost upgradat acum 20 şi ceva de ani, însă era în multiple puncte complet depăşit şi, realmente, sufoca industria aeronautică civilă naţională.

Codul aerian reprezintă temelia tuturor proceselor ce se desfăşoară în domeniul zborurilor.

Guvernul a avut o iniţiativă curajoasă, spun eu, şi a venit cu un proiect de lege pentru un Cod aerian mixt, civil-militar. Numai că un astfel de document putea în egală măsură să fie un eşec pentru aviaţia civilă militară şi să creeze chiar breşe în sistemul de securitate naţională dacă reglementările nu erau corect formulate.

A fost şi un exemplu de democraţie parlamentară, ceea ce s-a întâmplat în procesul de amendare în comisiile de resort. Practic, a fost deschisă uşa întregii industrii aeronautice şi tuturor instituţiilor de resort care, prin intermediul reprezentanţilor din partea tuturor ramurilor aviaţiei civile şi militare, au participat la şedinţele comisiilor de resort şi au formulat zeci de amendamente care au fost preluate şi corelate în noul cod.

Mă bucur că am reuşit să coordonez cu succes acest mare proiect şi o să vedeţi că rezultatele vor fi excelente.

Au fost nu mai puţin de cinci runde de dezbateri publice dedicate acestui Cod aerian, şi toate au avut loc în toamna anului 2019.

Ţinând cont că industria aeronautică produce aproape o mie de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene, iar acest domeniu poate fi sufocat de o lege strâmbă, credem că împreună am făcut ceea ce trebuia.

Şi odată cu adoptarea şi promulgarea acestei legi practic creăm premisele dezvoltării cu adevărat a industriei aviaţiei civile în România. O industrie atât bănoasă, dar şi strategică, evident.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea colegilor? Nu mai sunt.

Începem dezbaterea. Avem 172...

Dacă la titlul legi avem intervenţii? Nu.

De la 1 la 40, dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 41 la 72?

De la 73 până la 172, dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; caracter organic.

6. Proiectul de Lege privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri privind protejarea acestora; PL-x 486/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

În aceste condiţii, doamna preşedinte Fădor sau domnul Ştirbu. Cine prezintă?

Domnul Ştirbu, vă rog.

Raport comun, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru cultură.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri privind protejarea acestora.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, asupra Proiectului de Lege privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri privind protejarea acestora.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 14 octombrie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil cu observaţii şi propuneri al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, cu observaţii; avizul favorabil al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic; avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, cu un amendament; avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri privind protejarea acestora, în forma adoptată de Senat, cu un amendament respins, prevăzut în anexa ce face parte integrantă din acest raport.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Începem dezbaterea.

Grupul PSD, doamna Intotero.

Se pregăteşte Grupul PNL, domnul Palăr.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Este un proiect aşteptat de hunedoreni. În 2012, trecerea Cetăţii Sarmizegetusa Regia în administrarea Consiliului Judeţean s-a dovedit un exemplu foarte bun pentru punerea acesteia în valoare.

De aceea, astăzi este un moment de mare bucurie pentru hunedoreni, şi nu doar pentru hunedoreni, pentru că aceste Cetăţi dacice nu reprezintă doar judeţul Hunedoara, reprezintă România.

De aceea, vreau să mulţumesc, în numele hunedorenilor, în numele colegilor de la Grupul parlamentar al PSD, tuturor parlamentarilor care, până în momentul de faţă, au susţinut acest proiect şi, de asemenea, celor care astăzi vor susţine ca aceste cetăţi să fie mai bine puse în valoare.

Vă aşteptăm în judeţul Hunedoara!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Palăr, vă rog.

Şi se pregăteşte domnul Gheorghe Daniel, tot de la Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Ionel Palăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că nu vom exagera dacă astăzi vom susţine că vom scrie istorie. Pentru faptul că de 30 de ani acest patrimoniu inestimabil al istoriei românilor a fost lăsat în părăsire, în paragină.

Cu un grup de colegi inimoşi - şi vreau să le mulţumesc, în primul rând, colegilor mei din Comisia parlamentară pentru relaţia cu UNESCO, Cameră şi Senat, pentru că am avut două runde de dezbateri în judeţul Hunedoara, am fost la faţa locului, am discutat cu specialiştii, am discutat cu factorii de răspundere pe acest domeniu şi, ceea ce este cel mai important, am reuşit să ne punem la masă toate partidele politice şi să găsim un numitor comun.

Am demonstrat că, atunci când se doreşte, există şi voinţa politică şi înţelepciunea ca lucrurile importante să se facă.

Practic, am aniversat, în 2019, 20 de ani de la includerea în patrimoniul mondial UNESCO a Cetăţilor dacice.

Da, am aniversat 20 de ani, dar în aceşti ultimi 30 de ani nu s-a făcut aproape nimic pentru acest patrimoniu.

După exemplul de bună practică, prin care... trecerea Sarmizegetusei Regia în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara a fost un lucru bun.

Am mers pe acelaşi principiu, şi astăzi vom vota - şi vă rog să votăm cu toţii - acest proiect, ca acest patrimoniu să aibă într-adevăr un administrator clar, determinat, să se poată face investiţii pentru aceste obiective.

Împreună cu colegii din Comisia UNESCO am reuşit anul trecut să alocăm două milioane de lei pentru a se face PUZ-urile pentru aceste obiective. Este un început.

Sunt convins că din acest moment, după principiul românesc, aceste cetăţi vor avea un stăpân, un stăpân care să le iubească, care să le pună în valoare, şi ne vom putea bucura cu toţii de aceste obiective.

Am făcut un pas mare, astăzi, pentru Cetăţile dacice. Mai sunt foarte multe obiective ale patrimoniului românesc care necesită să aibă acelaşi tratament. Şi sunt convins că şi în sesiunea parlamentară viitoare vom reuşi să identificăm aceste lucruri şi să le facem aşa cum am făcut şi aici.

Mă uit la colegul meu, Lazăr, de la Buzău, şi îl anunţ că proiectul Domniei Sale, privind geoparcul din ţinutul Buzăului, va urma un parcurs firesc şi vom reuşi, probabil, în sesiunea viitoare să ne bucurăm pentru acest lucru.

Vă mulţumesc încă o dată.

Şi haideţi să luăm acest bun exemplu de practică şi să-l urmăm!

Încă o dată, mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi vă rog să fiţi mai concişi în intervenţii, să ne încadrăm, totuşi, în Regulament.

Îl invit, în continuare, tot de la Grupul PNL, pe domnul Gheorghe Andrei Daniel.

Se pregăteşte, de la Grupul USR, domnul Bulai.

Aveţi două minute, domnule coleg.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sarmizegetusa reprezintă nu doar o cetate din România, ci reprezintă o parte esenţială din patrimoniul mondial al culturii, istoriei şi civilizaţiei omeneşti.

Pentru noi, toţi, Sarmizegetusa şi Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei reprezintă legătura noastră cu trecutul străvechi şi moştenirea pe care noi o avem pe acest pământ în care ne-am născut şi din care provenim. Pentru că, să nu uităm, înainte de orice altceva suntem daci. Şi în venele multora dintre cei care suntem aici, în acest Parlament, curge sângele geţilor şi dacilor care au trăit acum 2.000 de ani şi care au creat o mare civilizaţie a Europei.

Cred că aici trebuie să existe o conlucrare între autorităţile publice locale şi autorităţile guvernamentale, şi în viitor trebuie să avem în vedere inclusiv un program de investiţii majore care să ducă la explorarea arheologică a Munţilor Orăştiei şi a Cetăţii de la Grădiştea Muncelului, Sarmizegetusa Regia, în aşa măsură încât toate vestigiile civilizaţiei dacice, parte esenţială din cultura şi spiritualitatea românească, să fie aduse la lumină.

Noi, astăzi, la Sarmizegetusa, am scos la lumină doar incinta sacră. O bună parte din ceea ce a însemnat oraşul Sarmizegetusa, de pe vremea regelui Decebal, încă zace sub pământ şi zace acolo, în Munţii Orăştiei. Şi este foarte important să înţelegem acest lucru.

Şi acolo, în Munţii Orăştiei, la Sarmizegetusa, la Blidaru, la Costeşti, la toate celelalte cetăţi din zonă să aibă loc lucrări majore care să ducă la descoperirea tuturor vestigiilor arheologice fundamentale pentru istoria noastră şi pentru istoria omenirii.

Aşadar, să nu mai lăsăm hoţii de comori şi să nu mai lăsăm tâlharii să devasteze Sarmizegetusa şi să facem din Sarmizegetusa un reper a ceea ce reprezintă identitatea naţională românească!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Următorul, domnul Bulai.

Se pregăteşte domnul Ganţ.

Rog colegii să se încadreze totuşi într-un timp rezonabil, pentru că fiecare intervenţie e importantă.

Vă rog, domnule coleg.

Grupul USR, domnul deputat Iulian Bulai, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa o să fac.

Noi susţinem trecerea acestor cetăţi din proprietatea publică în proprietatea privată.

Comunitatea locală ştie mai bine cum să gestioneze acest patrimoniu.

Comunitatea locală apără mai bine decât autoritatea naţională.

Nu pot veni cei de la Bucureşti să spună cum ar trebui să se gestioneze anumite monumente de interes local, dacă nu sunt acolo şi nu văd care sunt problemele la care este expus acest patrimoniu local.

Faptul că abia acum, după 30 de ani, ajungem la această soluţie arată de fapt un eşec al clasei politice reprezentate aici.

E bine că s-a întâmplat acum. Se putea face şi acum 25 de ani, acum 15 ani, acum 20 de ani, pentru a evita abuzurile faţă de aceste cetăţi şi neglijenţa cu care s-a tratat această temă importantă.

Pe această lege scrie un singur cuvânt - descentralizare. Descentralizarea deciziilor şi a responsabilităţii, subsidiaritate.

Sper din inimă ca această decizie politică să nu fie un motiv de a multiplica dacopatia, ci de a asuma cu mare răspundere şi cu responsabilitate, la nivel local, patrimoniul naţional al României.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul nostru parlamentar salută această iniţiativă. Credem că e un lucru foarte bun şi ne-am dori o atenţie sporită şi asupra altor obiecte sau imobile de patrimoniu cultural naţional sau UNESCO, indiferent dacă aparţin statului sau dacă aparţin unor entităţi de drept privat, cum ar fi cultele, de exemplu, multe dintre ele în legătură cu minorităţile naţionale din România.

Spunea un domn coleg aici că se bucură că a existat un consens al tuturor partidelor politice. Ne putem asocia acestui consens, mai ales dat fiind faptul că proiectul iniţial a aparţinut domnului deputat Gheorghe Firczak. Prima preocupare în materie, referitor la de cetăţile dacice, a existat la nivelul grupului nostru. Domnul deputat Gheorghe Firczak a iniţiat acest proiect, blocat de PSD şi de către ministrul Vulpescu, la vremea respectivă, printr-un contraproiect. Am convenit asupra acestui contraproiect, ni l-am asumat împreună şi tot PSD l-a trântit şi pe acesta, din păcate... asta, aşa, ca o restituire istorică şi pentru ca lumea să-şi aducă aminte de unde provine această iniţiativă.

În rest, desigur că salutăm consensul şi vom vota în favoarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Al doilea vorbitor de la Grupul PSD, domnul Băişanu. Vă rog.

Se pregăteşte domnul Szabó Ödön.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă felicit pentru votul pe care l-aţi acordat!

Într-adevăr, cetăţile dacice fac parte din patrimoniul naţional şi din fibra poporului român.

Prezenţa mea aici este însă mai importantă, pentru a transmite un mesaj foarte serios despre un mare tun pe care unii oameni vor să-l dea României. Este vorba şi e în joc o sumă de 4 miliarde de euro. Acum doi ani, împreună cu senatori şi deputaţi din Comisia UNESCO, am fost prezenţi la Bahrein, unde am reuşit să scoatem de pe lista UNESCO ceea ce numim Roşia Montană, adică acele tuneluri pe care le-au săpat romanii când extrăgeau aurul; aurul nostru.

De ce am făcut acest lucru? Pentru că firma Gabriel Resources, care are legătură cu Roşia Montană şi cu aurul de acolo, a dat statul român în judecată, în America, iar în joc este suma de 4,3 miliarde de euro. Dacă noi facem ceea ce vrea actualul ministru al culturii, domnul Bogdan Gheorghiu, sprijinit de Ludovic Orban şi întregul Guvern, oferim posibilitatea celor de la Gabriel Resources să câştige acest proces, în dauna statului român, şi statul român să fie obligat să plătească aceşti bani care ar fi suficienţi pentru plata pensiilor, pentru plata salariilor, a alocaţiilor pentru copii şi evident şi pentru investiţii.

Nu cer nimic altceva, decât înţelepciune, răbdare, să aşteptăm să se termine acest proces şi, după aceea, evident, nu este absolut nicio problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Szabó Ödön.

Se pregăteşte domnul Marica.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, salutăm acest consens şi domnul coleg Ganţ a vorbit despre restabilirea unor evenimente istorice, inclusiv legislative.

Trebuie să restabilim şi în această chestiune un adevăr istoric, şi anume, faptul că după multe discuţii în cadrul comisiilor de monumente istorice, la nivel local, al proprietăţilor şi al multor altor probleme, cel care a făcut ordine în această chestiune, la nivelul ministerului de resort, la momentul respectiv, a fost ministrul Kelemen Hunor şi el a fost cel care - dacă vă uitaţi pe istoricul problematicii cetăţilor dacice - a realizat un consens la nivel naţional pe această chestiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Marica, ultimul vorbitor, şi începem dezbaterea.

Foarte succint, domnule Marica.

Vă rog.

Domnul Petru-Sorin Marica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Vreau să felicit toţi factorii implicaţi în acest proiect şi să felicit conducerea Consiliului Judeţean pentru ce a făcut în ultimul timp în Munţii Orăştiei pentru cetăţile dacice, un proiect bun pentru hunedoreni, un proiect bun pentru ţară!

Partidul PRO România va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Avem un singur amendament respins. Dacă se susţine? Nu se susţine.

Rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

8¹. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare; PL-x 417/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Comisia pentru muncă?

Doamna vicepreşedinte Violeta Răduţ. Vă rog.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 417/2019 din 1 octombrie 2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018, în sensul majorării valorii nominale a tichetelor de masă de la 15,18 lei la 20 de lei.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 25 septembrie 2019.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii?

(Doamna Mara-Daniela Calista solicită să ia cuvântul.)

A, vă rog! Am întrebat...

Înainte de a începe dezbaterea, Grupul PNL, la dezbateri generale, doamna deputat Calista Mara-Daniela. Vă rog.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege, pentru că este un proiect extraordinar de necesar, nu numai în lumina faptului că mediul privat din România prevede şi poate beneficia de această prevedere, respectiv creşterea valorii de la 15,18 lei la 20 de lei, dar trebuie să ne uităm la realităţile în care trăim în România. Preţurile au crescut. Cu un tichet de masă în valoare de 15,18 lei nu se mai pot achiziţiona toate cele prevăzute la momentul la care această lege a fost adoptată, motiv pentru care este necesară această creştere. Şi dacă stăm să ne uităm, pe termen mediu şi lung, în ceea ce priveşte adoptarea acestui proiect de lege, vom vedea foarte clar două aspecte:

- Vom ajuta mediul privat din România;

- Aceste sume se vor regăsi din nou în economia României, generând un consum pozitiv pentru economia din România, respectiv plusvaloare în sistemul nostru economic.

Închei prin a spune încă o dată că Partidul Naţional Liberal salută această iniţiativă şi o va vota.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Steriu, vă rog. Grupul PSD.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Ca iniţiator al acestui proiect, alături de mulţi alţi colegi din Partidul Social Democrat, salut această dorinţă a grupurilor de a susţine în dezbaterea din această zi. Doar să amintesc - nu vreau decât să spun statistic - în clipa de faţă România are cea mai mică valoare a tichetului de masă, undeva la 3,2 euro. Media în Europa este peste 10 euro. Acest tichet asigură, în clipa de faţă, o stabilizare a oamenilor în locul de muncă şi cred că în clipa de faţă principala problemă a României o reprezintă această lipsă a forţei de muncă.

Deci reuşim să venim în întâmpinarea celor din mediul privat, pentru a ţine încă o vreme cu această valoare cât mai mulţi oameni, zi de zi, în mediul privat şi sperăm, în viitor, din nou, şi în zona statului.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR, domnul Seidler. Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Într-un mandat de trei ani, rar îţi este dat să poţi vorbi în Parlamentul României despre o lege care oferă nişte facilităţi mediului privat din România, pentru că guvernarea s-a axat mai degrabă pe creşterea - dovedit ulterior neprofesionistă - pentru că se baza pe exact zero date publice colectate, strict a salariilor din mediul public.

Este foarte bine că totuşi găsim câte un răgaz să oferim câte o facilitate şi mediului privat, poate, poate reuşeşte, în ciuda măsurilor guvernamentale din ultimii trei ani, să asigure totuşi partea de contribuţie către bugetul de stat, pe care cu atât "profesionalism", aceleaşi guverne reuşesc să le împartă, astfel încât să creeze deficite bugetare imense şi aproape zero investiţii publice.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Şi Grupul UDMR.

O invit pe doamna deputat Éva-Andrea Csép.

Şi ultimul vorbitor, domnul Petru Movilă.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În România discutăm despre dispariţia forţei de muncă.

În România discutăm despre o migrare a forţei de muncă spre alte state şi, nu de alta, ci pentru că aceşti angajaţi au nişte beneficii, pe care noi nu avem grijă să le dăm.

Din moment ce vrem să întărim prezenţa pe piaţa forţei de muncă a lucrătorilor, a cetăţenilor români, trebuie să acordăm nişte facilităţi în plus, pentru că forţa de muncă care primeşte în plus nişte stimulente o să aibă o productivitate mult mai mare, nu o să se gândească să plece în alte ţări, o să-şi întemeieze familia aici şi o să se gândească ca şi viitorul să fie tot aici.

Cred că aceste demersuri sunt foarte necesare şi este un prim lucru care facilitează atât angajatorii, cât şi angajaţii, să se gândească pentru viitor şi să avem o forţă de muncă mult mai stabilă în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Petru Movilă, Grupul PMP.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să-i felicit întâi pe iniţiatori, pentru că nu doar au avut o idee bună, dar au reuşit să determine un consens politic pe acest proiect de lege, un lucru extraordinar de bun, un proiect de lege care aduce ceva în plus angajaţilor şi nu putem spune că această creştere a tichetelor de masă le face viaţa mult mai bună. Este o picătură în plus şi legislaţia pentru angajaţii din domeniul privat trebuie completată, astfel încât angajatorii să aibă o legislaţie stabilă, predictibilă, angajatorii să aibă facilităţi de la statul român atunci când sunt obligaţi, prin lege sau prin hotărâri de Guvern, să mărească salariul minim pe economie, fără a primi facilităţi fiscale şi sigur, din punctul de vedere al Partidului Mişcarea Populară acesta este un pas mic înainte pentru reconsiderarea şi tratarea corectă a mediului privat.

Avem încă multe acte normative care sunt la comisiile de specialitate, care vor ajunge la plen, pentru a face ca cei din mediul privat să simtă că politicienii, că membrii Parlamentului îşi îndreaptă atenţia spre ei, şi sper că nu va fi ultima lege, ultimul proiect de lege bun care va fi pentru cei care lucrează în mediul privat.

Noi vom vota, desigur, acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, avem 4 amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu.

Articolul I, la art. 14?

La art. II, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

8. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 2/2020. A fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu.

La preambul? Nu.

La articolul unic? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Procedură. Liderul Grupului PSD, domnul Simonis. Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului propunerea să prelungim programul de lucru, până epuizăm dezbaterea la patru proiecte de lege, şi anume: PL-x 598/2019, PL-x 270/2019, PL-x 573/2019 şi PL-x 1/2018. Sunt cele despre care am discutat.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

Cu 139 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă şi 6 abţineri programul de lucru a fost prelungit până dezbatem cele patru proiecte, aşa cum am stabilit, până la poziţia 11.

Vă rog.

Domnul Stanciu Viziteu.

O procedură sau...

Vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Da. O să reiau solicitarea anterioară.

În virtutea art. 20 alin. (2), aveţi obligaţia să ne lămuriţi ce se întâmplă cu grupurile. Ieri s-a discutat acest lucru în Biroul permanent şi domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor spunea că astăzi se va elucida.

Deci vă rog să nu ne trimiteţi înapoi la Biroul permanent, ca de acolo să revenim la plen.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da!

Repet. S-a luat act de solicitarea dumneavoastră. Grupul ALDE nu a mai fost anunţat. Da?

Mulţumesc.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 598/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Comisia juridică? Vă rog.

Doamnă Laura Moagher, vă rog să prezentaţi raportul suplimentar.

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher:

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, plenul Camerei Deputaţilor a transmis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru reexaminare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil această iniţiativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 165/2013, în sensul că toate deciziile de compensare a imobilelor se emit ţinând cont de grilele notariale din anul 2013, cei îndreptăţiţi fiind prejudiciaţi raportat la faptul că grila notarială este actualizată anual. Totodată, se are în vedere înlocuirea trimiterii la Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu trimiterea la legea în vigoare, şi anume la Legea nr. 227/2015.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă, în şedinţa din 11 februarie 2020.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul raport suplimentar.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul minorităţilor, la dezbateri generale.

Domnul deputat Silviu Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Din păcate, confiscarea proprietăţilor în perioada regimului comunist a fost una din cele mai dure şi mai urâte drame prin care atât poporul român, cât şi cultele din România au trecut.

Ulterior, măsurile succesive care au fost adoptate, pentru a încerca să rezolve această problemă, s-au dovedit în bună parte ineficiente, fiind cel mai politicos.

Ultima variantă a legii, care este în vigoare, din păcate, a fost construită în mare parte de o aşa natură încât mai mult a blocat procedura şi simplul fapt de a returna oamenilor, indiferent dacă este vorba despre persoane fizice sau de culte religioase, proprietăţile care le-au aparţinut de drept şi trebuie să se reîntoarcă la el.

Proiectul de lege pe care-l avem astăzi în dezbatere face două modificări deosebit de importante şi normale, în acelaşi timp, respectiv actualizarea grilei care este folosită atunci când se emit deciziile şi clarificarea procedurii pentru imobilele care au fost confiscate abuziv de la culte, pentru care documentele nu se mai află în proprietatea cultelor şi se află în prezent la stat.

Îmi pare rău, a fost o confuzie pe acest proiect, pentru care îmi asum eu vina integral şi apreciez înţelegerea, atât a colegilor de la PNL, cât şi de la toate celelalte grupuri, care au înţeles nevoia şi de ce este acesta important.

Vorbim cel puţin în numele comunităţilor evreieşti din România, deşi nu este doar cazul nostru, ci al tuturor cultelor. Avem peste 30 de ani de când ne luptăm şi ne chinuim cu aceste lucruri, fiind vorba mai ales despre sinagogile din România care ne-au fost luate. Ca să vă faceţi o idee, înainte de perioada Holocaustului, în România existau peste 2.000 de sinagogi. Mai avem astăzi în proprietate şi în picioare mai puţin de 100.

De altfel, apreciez şi mulţumesc Comisiei juridice şi domnului preşedinte Halici pentru colaborarea impecabilă, colegilor de la PNL şi în mod special colegilor de la UDMR care au fost de acord să colaborăm împreună pe acest proiect.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

Grupul UDMR, domnul Apjok Norbert. Vă rog.

Domnul Apjok Norbert:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este foarte mare păcat că în 30 de ani nu s-au rezolvat retrocedările privind imobilele preluate de sistemul comunist în România. Această iniţiativă poate să aducă un plus pentru acest proces. În momentul de faţă, putem să reparăm o discriminare existentă în măsurile de finalizare a procesului de restituire a imobilelor preluate de sistemul comunist. În cazul imposibilităţii retrocedării în natură a acestor imobile, în momentul de faţă, solicitanţii beneficiază de puncte de compensare şi valoarea compensării se referă la grila notarială din 2013. Acum, discriminarea constă în faptul că cei care primesc în natură înapoi imobilele pot să-şi valorifice la preţul actual. În această iniţiativă, practic, actualizăm legea, ca să se refere la grila notarială din data emiterii deciziei de către Comisia naţională.

Totodată, putem să ne apropiem mai mult de finalizarea procesului de retrocedare, pentru că în iniţiativă se stabileşte un termen de 90 de zile pentru punerea în aplicare a deciziei comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, trecem la dezbaterea pe amendamentele admise.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii? Nu.

La art. 3, pct. 7?

La art. 21?

Articolul II?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

9¹. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 270/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe?

Vă rog. Raportul suplimentar.

Domnul Vasile Cocoş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Codului fiscal cu definirea activităţii de jurnalism şi scutirea persoanelor fizice pentru venitul realizat din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de jurnalism.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare al Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule Steriu, vă rog. Grupul PSD.

Foarte scurtă intervenţia, vă rog.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Foarte pe scurt.

Sper să avem şi la acest proiect aceeaşi favorabilitate ca şi la cel cu tichetele de valoare, pentru că vine în sprijinul mass-mediei. Mass-media liberă este pilonul unei societăţi democratice şi, cu toate acestea, mass-media din România se află într-o situaţie economică foarte dificilă. Piaţa mass-media se restrânge atât în privinţa operatorilor, cât şi a forţei de muncă.

Având în vedere necesitatea sprijinirii activităţii jurnalistice, se propune stabilirea unui tratament fiscal favorabil aplicat veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, precum şi veniturilor din drepturile de proprietate intelectuală.

De asemenea, în acest proiect se definesc beneficiarii modificării Codului fiscal, jurnalişti şi tehnicieni în radiodifuziune şi televiziune.

Prin aceste propuneri, iniţiativa susţine direct activitatea de jurnalism şi promovează libertatea în mass-media.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, rămâne la votul final. Caracter ordinar.

10¹. Proiectul de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române; PL-x 573/2019.

Procedură. Vă rog.

Domnul Márton Árpád, procedură. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a primit aviz negativ de la Comisia pentru învăţământ.

A avut Consiliul Legislativ mai multe observaţii, unele preluate; are un raport destul de vast.

Totuşi, cred că forma în care a ieşit de la comisie, în continuare, este neclară. Pur şi simplu nu are în vedere situaţia şi starea de fapt actuală în folosirea limbilor mimico-gestuale.

Ca atare, noi solicităm retrimiterea la comisie, pentru o analiză corectă a acestei iniţiative legislative.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamnă Săftoiu, tot pe procedură vreţi să interveniţi?

Doamna Săftoiu. Vă rog.

Şi apoi supun votului retrimiterea, dar Comitetul liderilor a fost de acord să o discutăm.

Vă rog.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Pot interveni acum, da?

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, pe procedură.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Mulţumesc frumos.

Sunt puţin surprinsă că această rezervă vine chiar din partea UDMR. Cred că m-aş fi aşteptat să fie printre primii care înţeleg necesitatea ca persoanele surde din România să aibă limba semnelor ca limbă oficială.

Mai mult, chiar şi Ungaria recunoaşte limba semnelor persoanelor surde din Ungaria ca limbă oficială, prin Constituţie. Sunt alte 48 de ţări care recunosc prin legi speciale ca limba semnelor să fie limba persoanelor surde din acea ţară.

Vă rog să nu faceţi confuzia între "limbaj" şi "limbă". Când spui "limbă", înseamnă că limba respectivă are propria gramatică, aşa cum limba română are propria gramatică, limba maghiară are propria gramatică, are propria sintaxă, propria topică.

O persoană surdă nu gândeşte în limba română. O persoană surdă care n-a auzit în viaţa ei limba română gândeşte în limbajul semnelor, îşi traduce limba română în propria limbă, ca s-o înţeleagă. (Aplauze.)

Deci este incredibil! Această lege n-am depus-o de pe azi pe mâine, am discutat-o cu toate comunităţile şi asociaţiile persoanelor surde, timp de doi ani de zile.

Mărturisesc eu că am avut nevoie să înţeleg că o persoană surdă, atunci când spune, nu ştiu, "sânge de roman", spune "sânge" de "roman". Cuvântul acesta e "roman" pentru ei.

A trebuit să înţeleg singură lucrurile acestea, timp de doi ani de zile. Am lucrat împreună cu ei.

M-am uitat la legea Franţei, care, probabil, este cea mai apropiată de noi.

În Marea Britanie, de exemplu, ştiţi ce spune limbajul semnelor care recunoaşte ca limbă oficială pentru persoanele surde? Simplu, atât - în doi ani de zile toate instituţiile statului trebuie să ia toate măsurile ca să accesibilizeze instituţiile pentru persoanele surde.

Pe fond, legea mea asta spune - ca după promulgare, timp de doi ani de zile, toate instituţiile statului trebuie să ia toate măsurile ca o persoană surdă, de exemplu, care vine acum în Parlament şi vrea să vorbească cu dumneavoastră, să avem în acest moment un interpret în limba semnelor, care să vă ajute s-o înţelegeţi.

Sunt aproape 30.000 de oameni, care se duc la ANAF, în spitale, care vin în Parlament, care se duc în gară şi care nu pot să se înţeleagă cu noi, vorbitorii! (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule Márton Árpád-Francisc, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Stimaţi colegi,

Nu avem nimic împotriva legiferării acestui drept al persoanelor care au nevoie de un astfel de sprijin.

Ceea ce am încercat să exprim eu, de fapt, chiar din susţinerea iniţiatoarei reiese.

Poate unii dintre dumneavoastră ştiţi, din expunerea iniţiatoarei, în mod sigur Domnia Sa trebuie să ştie, că există mai multe limbaje folosite de aceste persoane, în funcţie de şcolile unde au învăţat.

Or, dumneavoastră încercaţi să impuneţi o singură limbă oficială, indiferent unde au învăţat aceşti copii să se exprime.

Deci, neluând în considerare faptul că există mai multe limbaje folosite pe teritoriul ţării, de fapt, tocmai faceţi o reglementare care îi lipseşte de anumite drepturi, le va îngreuna modalitatea de exprimare. Pentru că, de obicei, avem prevederi ... cum apare şi în avizul Consiliului Legislativ, în multe legi, inclusiv în Codul penal, de exemplu, care ne trimit la folosirea acestei limbi. Numai că, în funcţie de zonele unde sunt aceste persoane, în mod evident sunt recrutate persoanele care folosesc acel limbaj, util în zona respectivă.

În momentul în care dumneavoastră impuneţi o singură limbă oficială, înseamnă că persoanele care au învăţat până la vârsta de 40 de ani un limbaj trebuie să se acomodeze la această limbă oficială pe care o declaraţi prin lege.

Aceasta este problema noastră de bază.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Avem o solicitare de retrimitere la comisie. Să înceapă votul.

Cu 117 voturi pentru, 111 voturi împotrivă, 3 abţineri, a fost retrimis comisiei.

Pe procedură, vă rog, doamnă Săftoiu. (Vociferări.)

A fost retrimis comisiei.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Îmi pare rău că trebuie să spun lucrul acesta, dar este o nedreptate imensă!

Domnule Márton Árpád, nu există mai multe limbaje, ci mai multe limbi. Un surd din Marea Britanie, într-adevăr, nu se va înţelege cu un surd din România.

Dacă surzii români au probleme, este tocmai pentru că noi în acest moment - tocmai de aceea erau doi ani de zile, ca Ministerul Educaţiei Naţionale să creeze, la nivelul facultăţilor, secţii pentru învăţarea limbii semnelor române. Să se facă un abecedar, manuale comune. Înţelegeţi?

Deci e ca şi cum noi n-am avea Dicţionarul limbii române şi atunci fiecare când spune cuvântul "Parlament" înţelege ce vrea. Dicţionarul limbii române vine şi spune ce înseamnă "Parlament".

Nu, dumneavoastră le-aţi luat dreptul acestor oameni ca timp de doi ani de zile instituţiile statului să-i ajute să devină unitară această limbă.

Ştiţi bine că retrimiterea la comisie, în condiţiile în care Dumnezeu mai ştie cât mai lucrăm, înseamnă pur şi simplu, după 30 de ani, să continuăm să-i tratăm în "limbajul mimico-gestual", o chestiune care este deja de sfârşitul secolului XIX. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Ultimul proiect.

11¹. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 77 din 30 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.198 din 13 martie 2019; PL-x 1/2018/2019.

Avem raport de respingere.

Vă rog, Comisia juridică.

Doamna Laura Moagher.

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher:

În temeiul prevederilor art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a sesizat în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru modificarea art. 16 alin. (3) din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, în scopul consolidării activităţii Avocatului Poporului de apărător al drepturilor omului în domeniul controlului constituţional şi al unificării practicii judiciare, prevăzând, în esenţă, garanţii suplimentare pentru Mecanismul de Prevenire a Torturii, o serie de mijloace suplimentare pentru apărarea drepturilor unor categorii vulnerabile, reglementarea obligaţiei instituţiilor rezidenţiale de drept privat de a comunica sau, după caz, de a pune de îndată la dispoziţia instituţiei Avocatul Poporului, în condiţiile legii, informaţiile, documentele sau actele pe care le deţin, atunci când instituţia Avocatul Poporului investighează posibile încălcări ale drepturilor categoriilor vulnerabile.

De asemenea, se urmăreşte consolidarea şi consacrarea importanţei activităţii Avocatului Poporului în domeniul controlului de constituţionalitate şi al unificării practicii judiciare.

Guvernul României susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare un raport de adoptare cu amendamente admise.

Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa legislativă în ziua de 13 iunie 2018.

Senatul a adoptat acest proiect de lege.

Preşedintele României a formulat în data de 12 noiembrie 2018 o sesizare de neconstituţionalitate.

Curtea Constituţională a constatat că anumite prevederi din lege sunt neconstituţionale.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a trimis Legea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Preşedintele României formulează critici de neconstituţionalitate.

Curtea Constituţională a admis obiecţia de constituţionalitate formulată de preşedintele României.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat legea în şedinţa din ziua de 10 februarie 2020.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, prezenţi la dezbateri, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să aprobe un raport de respingere a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

Legea se încadrează în categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final propunerea de respingere.

Pauză, două minute, şi începem şedinţa de vot final.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ion- Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii, să începem votul final.

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

(Vociferări.)

Sunt probleme?

Avem cvorum.

Repetăm votul.

Vot, vă rog.

Vot de control, pentru verificarea cvorumului.

257 prezenţi. Suntem în cvorum.

I. Proiecte de Hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 2/2020.

Vot, vă rog.

258 de voturi pentru, un vot contra şi 9 abţineri. Adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare; PL-x 417/2019; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Unanimitate de voturi. Adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi completarea art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul Oficial al României; PL-x 598/2019; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

261 de voturi pentru, un vot contra, 8 abţineri. Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 270/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

174 de voturi pentru, două voturi contra, 91 de abţineri. Adoptat.

III. A. Legi organice. Adoptări

5. Proiectul de Lege privind Codul aerian; PL-x 94/2019; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Unanimitate de voturi. Adoptat.

Domnule ministru Lucian Bode, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat pentru adoptarea acestui proiect de lege.

După cum ştiţi, domeniul aerian reprezintă categoric cea mai dinamică ramură de transport, la nivel mondial.

Codul aerian, asupra căruia ne-am exprimat astăzi, în unanimitate, reprezintă un proiect extrem de benefic pentru domeniul aerian, un proiect de anvergură, care a rezultat în urma unor consultări aprofundate cu toate părţile implicate, cu toate părţile interesate.

După cum bine ştiţi, primul Cod aerian a fost adoptat în anul 1953, în România, iar intervenţiile semnificative pe text au fost făcute în urmă cu 23 de ani, în anul 1997.

Astăzi, avem un Cod aerian mixt, care îmbină cele două paliere, civil şi militar, ceea ce asigură dezvoltarea unitară a acestui sector. Aşadar, odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ, România va avea primul Cod aerian mixt civil-militar.

Doresc să subliniez faptul că, în ultimii 23 de ani, nimeni nu a avut iniţiativa de a aduce la masa dezbaterilor parlamentare industria de profil, autorităţile de reglementare, Armata, pentru a analiza şi a decide asupra unui cadru normativ care vizează, până la urmă, un domeniu strategic şi de securitate naţională. Subliniez faptul că industria aeronautică produce peste 700 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.

A fost o muncă aplicată şi susţinută, pentru care vreau să le mulţumesc domnului deputat Marius Bodea şi colegilor din Comisia pentru transporturi şi infrastructură, respectiv colegilor din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru că, prin adoptarea acestui act normativ, România a intrat în rândul statelor europene, cu o legislaţie modernă, care deschide piaţa şi asigură competitivitatea domeniului.

Vă felicit şi vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră de astăzi! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

6. Proiectul de Lege privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri privind protejarea acestora; PL-x 486/2019; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru şi o abţinere. Adoptat.

Domnul Pambuccian, explicarea votului.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este foarte bine că visul unui coleg de-al nostru, visul domnului Gheorghe Firczak, a ajuns la liman.

Prietenul meu, domnul Ganţ, v-a spus de dimineaţă toată povestea acestui proiect de lege.

Eu nu vreau decât să subliniez faptul că, iată, de la Grupul minorităţilor naţionale, au plecat şi proiectul, şi ideea de a conserva şi de a îngriji un sit fundamental pentru patrimoniul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

III. B. Legi organice. Respingeri

7. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 77 din 30 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 13 martie 2019; PL-x 1/2018/2019; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea legii.

Vot, vă rog.

Unanimitate de voturi. Adoptată respingerea.

Membrii Biroului permanent, vă rog, la şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,38.