Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă rog să luaţi loc, să putem începe.

Vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 187.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulament, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni şi marţi, 9 şi 10 martie; programul de lucru în perioada 9-14 martie; lista rapoartelor depuse în perioada 25 februarie - 9 martie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii; informarea cu privirea la iniţiativele înregistrate la Cameră şi care urmează să fie avizate.

Vă prezint următoarele modificări în componenţa grupurilor parlamentare.

Domnii deputaţi Calotă Florică Ică, Petcu Toma-Florin, Surgent Marius-Gheorghe şi Tabugan Ion ne aducă la cunoştinţă că vor activa în Grupul parlamentar al PNL.

Iar domnul deputat Gerea Andrei Dominic va activa ca deputat neafiliat.

La ora 17,00 avem prezentarea pe scurt a interpelărilor.

Dacă sunt intervenţii la ordinea de zi?

Domnul deputat Ion Stelian.

Aveţi intervenţii la ordinea de zi?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă solicit retrimiterea la comisie a PL-x 244/2019, aflat la poziţia 29 de pe ordinea de zi. Este vorba despre o reexaminare la cererea Preşedintelui României a Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Dacă s-ar vota un astfel de proiect şi un astfel de raport, aşa cum a rezultat în urma şedinţei Comisiei juridice, ar însemna că pe viitor proiecte pentru desfăşurarea unor activităţi industriale ar putea fi făcute fără acord de mediu, ceea ce ar avea un impact devastator asupra mediului înconjurător.

Noi credem că e important să plantăm, e important să avem grijă de mediul înconjurător, dar este foarte important să avem grijă, foarte mult, de ceea ce avem acum în patrimoniul nostru, care se circumscrie sferei acesteia, a protecţiei mediului.

Repet, cererea de reexaminare făcută de Preşedinte este laborios documentată.

De asemenea, Consiliul Legislativ a identificat câteva elemente de neconstituţionalitate.

Nici Consiliul Economic şi Social nu a trecut neobservate aceste chestiuni.

Guvernul României a dat aviz negativ.

Ca atare, având în vedere raportul favorabil din Comisia juridică, solicit retrimiterea la comisie, pentru a alinia toate aceste puncte de vedere şi a avea un proiect care să fie de necontestat în faţa unor critici de neconstituţionalitate.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dacă se va merge mai departe, suntem hotărâţi să strângem semnături pentru atacarea la Curtea Constituţională a acestui proiect.

Domnul Florin Iordache:

Dacă va fi adoptată de Parlament. Bun.

Să înceapă votul.

68 de voturi pentru, voturi împotrivă - 78, două abţineri. Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Mai departe.

Domnul Bontea, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Vlad Bontea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Avem şi noi două modificări la ordinea de zi. Și anume să aducem, pe poziţia 5, poziţia 18 - PL-x 537/2019.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

158 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 4 abţineri. Adoptată.

Domnul Vlad Bontea:

Mulţumesc frumos.

Și, pentru corelări, Pl-x 64/2018 să o retrimitem o săptămână la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Da. Să înceapă votul. (Vociferări.)

Domnul Vlad Bontea:

Poziţia...

Domnul Florin Iordache:

Staţi puţin.

Domnul Vlad Bontea:

... 312 pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, repetaţi.

Domnul Vlad Bontea:

Deci, poziţia 312 pe ordinea de zi, pentru corelări; Pl-x 64/2018; o săptămână.

(Domnul deputat Szabó Ödön solicită să ia cuvântul.)

Domnul Florin Iordache:

Pe procedură, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Domnule preşedinte,

Doar pe procedură.

Eu rog colegii, întotdeauna când solicităm retrimitere, să spunem şi tematica proiectului de lege...

Domnul Florin Iordache:

Da, bineînţeles.

Domnul Szabó Ödön:

... pentru că nu avem toată ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Da, bineînţeles.

Vă rog, domnul Bontea.

Domnul Vlad Bontea:

Deci, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identificare ale cetăţenilor români.

Domnul Florin Iordache:

Da. Să înceapă votul.

100 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, 40 de abţineri. A fost adoptată.

Mai departe.

(Doamna deputat Cristina-Ionela Iurişniţi solicită să ia cuvântul.)

Doamnă Iurişniţi, dumneavoastră vă dau prima, după ce terminăm ordinea de zi. (Vociferări.)

Știu. Terminăm ordinea de zi, intervenţiile colegilor.

Domnul Dobre, Grupul PNL.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Vă solicit ca de la poziţia 52 - Raportul privind activitatea comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în semestrul I al anului 2019 - să fie prezentat la punctul 3, aşa cum am convenit cu colegii.

Domnul Florin Iordache:

Da. Poziţia 52 - Raportul Comisiei. Să înceapă votul. (Vociferări.)

Da, da, pe poziţia 3, am înţeles.

157 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, o abţinere. A fost adoptată această modificare.

Mai departe.

Domnul Paşcan întâi. La rând, domnul Petric.

Domnul Paşcan.

Domnul Paşcan, v-aţi înscris, vă rog.

Păi, dumneavoastră aţi solicitat.

Eraţi la telefon cu Târgu Mureşul.

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am plăcerea să vă anunţ că începând de astăzi va activa în Grupul parlamentar al PMP colegul deputat, Adrian Mocanu, din Galaţi.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

De la Buzău. Dar sunt vecini. Buzău cu Galaţi. Tot acolo.

Da. Bun.

Mai departe.

Domnul Petric, PRO Europa.

Domnul Petric Octavian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să fac o propunere. PL-x 493/2019 de pe poziţia 141 să fie adus pe poziţia 4.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulţumesc.

Să înceapă votul.

Aveţi mai multe?

Să înceapă votul. (Vociferări.)

Prezentaţi obiectul, domnule Petric.

Numai puţin...

Domnule Petric...

Domnule Petric...

Domnule Petric, uitaţi-vă aici.

Domnule Petric... (Vociferări.)

Numai puţin...

Sunt buni ochelarii, da?

Domnul Octavian Petric (din sală):

Da.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, prezentaţi.

Domnul Octavian Petric:

Mulţumesc frumos.

Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc "Prodromu", de la Muntele Athos... aşa, adoptat de Senat în condiţiile art. ... aşa.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulţumesc.

Să înceapă votul.

133 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 31 de abţineri. A fost adoptată.

Mai departe.

Doamna Bîzgan, vă rog.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să întoarcem la comisie, pentru două săptămâni, PL-x 457/2019, poziţia 108 pe ordinea de zi. Este vorba de Proiectul de modificare a Legii nr. 272 pentru drepturile şi protecţia copilului.

La solicitarea Consiliului Legislativ. Avem câteva termene deja depăşite, pe care trebuie să le rezolvăm în comisie.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Termen, două săptămâni, da?

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (din sală):

Da.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

169 de voturi pentru, două voturi împotrivă, trei abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul. Adoptată.

Mai departe.

Domnul Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Solicit retrimiterea la comisie a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 248 din 28 octombrie 2015 - de pe punctul 9 al ordinii de zi - privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate.

Tot aşa, pentru a pune legea în acord cu termenul de aplicare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

161 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 12 abţineri. A fost adoptată propunerea.

Două săptămâni, da.

Și ultima intervenţie, domnul deputat Gheorghe.

A, din greşeală. Bun.

Am finalizat. Nu mai sunt alte intervenţii la ordinea de zi.

Pentru început, îi dau cuvântul doamnei deputat Cristina Iurişniţi, pentru prezentarea unei declaraţii cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş fi vrut să fac această declaraţie săptămâna trecută, dar iată că o fac în această săptămână.

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ieri am sărbătorit din nou 8 martie, Ziua Internaţională a Femeii. În calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, le urez sănătate, bucurii alături de cei dragi şi proiecte împlinite tuturor femeilor din România şi celor care le reprezintă azi în Parlamentul României!

Dincolo de felicitările potrivite acestei ocazii, este încă un 8 martie în care România este codaşă la combaterea discriminării, la egalitatea de şanse, tratamentul egal pentru femei şi bărbaţi şi, cel mai grav, la prevenirea şi combaterea violenţei asupra fetelor şi femeilor din ţara noastră. Statisticile pe care le aminteam şi anul trecut într-un mesaj similar nu s-au schimbat în mod semnificativ - la fiecare 30 de secunde o româncă este bătută de partener; la fiecare 5 zile, una este ucisă. Deşi a intrat în vigoare multaşteptatul ordin de protecţie provizorie, nu au fost reglementate şi bugetate nici anul acesta sistemele de supraveghere electronică prevăzute în lege pentru agresori, care astfel sunt liberi să atace din nou şi chiar să curme vieţi.

Nu puţine au fost cazurile mediatizate anul acesta - femei omorâte de actuali şi foşti parteneri, chiar dacă aveau deja un ordin de protecţie emis împotriva acestora. Dar orice nou caz este unul prea mult. Și ar trebui să fie conştienţi toţi cei responsabili de tergiversarea finanţării brăţărilor electronice, de gravitatea inacţiunii lor.

Solicit ferm Guvernului interimar să deblocheze proiectul de lege pus în dezbatere publică şi aşa mult prea târziu, abia în iulie 2019, şi rog toţi colegii din Parlamentul României să-l lucrăm în procedură de urgenţă, pentru că este absolut nevoie de acest lucru.

Știu că există un proiect la Senat, demarat. Deci cerem procedură de urgenţă pentru aceste demersuri.

Și pentru că agresorii de azi nu sunt violenţi doar fizic, ci şi în online, am iniţiat o propunere legislativă pentru reglementarea violenţei cibernetice - un alt domeniu unde nu reuşim să protejăm fetele şi femeile din România. Proiectul a trecut de Senat şi vă cer azi sprijinul, dragi colege şi colegi, pentru un vot favorabil în Camera Deputaţilor, cât de curând.

Un alt punct dureros, neschimbat de anul trecut, este faptul că în continuare suntem primii în Uniunea Europeană la numărul de mame minore - 18.000 de adolescente din România au devenit mame anul trecut; 674 au sub 15 ani. Sunt date furnizate de organizaţia "Salvaţi Copiii".

Nu e de mirare că suntem primii şi la mortalitatea infantilă şi a mamei la naştere. Cu toate acestea, educaţia pentru sănătate lipseşte încă din curricula obligatorie în şcoli. Și nu există niciun semn că s-ar dori introducerea acestei materii esenţiale în viaţa copiilor României. Este aceeaşi situaţie şi în cazul programei de studiu şi a manualelor şcolare. Nu conţin noţiuni din sfera diversităţii şi a egalităţii de şanse şi de gen; nu spun poveştile eroinelor care au contribuit la România modernă; nu dau voce minorităţilor etnice, religioase, celor cu dizabilităţi.

Generaţiile viitoare nu sunt educate în spiritul respectării egalităţii de şanse şi de gen, fundamente ale unei dezvoltări durabile ca stat democratic şi european, deşi România, ştim prea bine, este semnatara unor convenţii şi tratate internaţionale care pun accent pe educaţie ca mijloc de combatere a discriminărilor şi prevenire a violenţei asupra femeilor, cum ar fi Convenţia CEDAW şi cea de la Istanbul.

O educaţie prin clişee şi stereotipuri a fetelor de acum va perpetua o condiţie ingrată a femeilor din viitor. Iar efectele se extind asupra întregii societăţi, nu doar asupra celor 52 de procente de cetăţeni români de sex feminin.

Copiii au nevoie de modele, ştim foarte bine, iar fetele din ţara noastră nu află mai nimic pe băncile şcolii despre Sarmiza Bilcescu, prima femeie din lume cu un doctorat în drept; sau despre Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg; şi Eliza Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din lume; despre Smaranda Gheorghiu, prima femeie care a călătorit spre Polul Nord; sau despre Smaranda Brăescu, campioană europeană şi mondială la paraşutism. Nu află prea multe nici despre Alexandrina Cantacuzino, despre Marina Ştirbey, despre reginele României sau despre Elisabeta Rizea şi partizanele din munţi. Portretul acestor femei merită să fie prezent atât în manuale, cât şi în spaţiul public, în instituţiile din România, inclusiv în Camera Deputaţilor.

Vă invit, dragi colege şi dragi colegi, ca până la finalul lunii martie să mergeţi să vedeţi expuse la nivelul P, pe traseul circuitului turistic, cele 20 de portrete feminine care au schimbat istoria României şi a lumii. O expoziţie pe care am organizat-o în Parlament cu ajutorul Fundaţiei Centrul Parteneriat pentru Egalitate.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă amintesc că ne aflăm în an electoral şi legislaţia aferentă încă nu garantează o participare egală şi echitabilă a femeilor la nivel decizional, politic, administrativ. În Parlament avem una din cele mai slabe reprezentări ale femeilor din Comunitatea Europeană - circa 18%, faţă de o medie de 35%-37%, europeană. Putem schimba acest lucru împreună.

Pentru a sărbători un viitor 8 martie cu un pas mai aproape de o reprezentare paritară, vă invit să lăsăm orgoliile şi interesele de partid la o parte şi să modificăm legislaţia electorală în spiritul egalităţii de şanse şi de gen, pentru a îmbunătăţi educaţia generaţiilor viitoare şi implicit condiţia femeilor pe care le reprezentăm.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Vă urez o zi bună!

Și nu uitaţi de expoziţia de la P, unde 20 de femei reprezentative, care au schimbat România, sunt prezente acolo!

Și puteţi să duceţi mai departe acest mesaj în rândul Grupului dumneavoastră parlamentar sau în alte medii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulţumesc.

Continuăm.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2019 privind politica de extindere a UE; este vorba de COM(2019)260; PH CD 6/2020.

Domnul preşedinte Tîlvăr.

Domnul Tîlvăr, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Opinia noastră a avut în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată în cadrul comisiei noastre. Astfel:

Susţinem Comunicarea din 2019 privind politica de extindere a Uniunii Europene şi demersurile Uniunii ce vizează un parcurs socio-economic şi diplomatic menit să asigure o competitivitate sporită în plan internaţional şi bunăstarea cetăţenilor într-o Europă ce cuprinde pe toţi cei care împărtăşesc aceleaşi valori şi se bucură de drepturi fundamentale.

Subliniem că extinderea Uniunii Europene reprezintă o oportunitate pentru toţi cetăţenii săi de a beneficia de o piaţă internă mai largă, de avantajele unei competitivităţi sporite în plan internaţional, de o diversificare sporită a mărfurilor şi serviciilor şi de sporirea resurselor genetice şi de biodiversitate disponibile.

Totodată, subliniem necesitatea de a intensifica eforturile pentru a asigura o prezenţă constantă şi puternică a Uniunii în statele din Balcanii de Vest, prin fructificarea relaţiilor tradiţionale din regiune, dintre acestea şi statele învecinate, membre ale Uniunii, în aplicarea politicii externe a Uniunii.

Domnule preşedinte,

Comisia noastră s-a întrunit în şedinţa din 25 februarie 2020 şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezenta opinie care să fie transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulţumesc.

Domnul Dobrovie, vă rog, intervenţie.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Politica de extindere este unul dintre instrumentele cele mai eficiente ale politicii externe a Uniunii Europene. Discutăm practic despre încurajarea acestor state, mai ales din Balcanii de Vest, să realizeze reforme şi despre o nouă metodologie. Mai de curând, avem o nouă metodologie în care se revizuiesc criteriile privind aderarea.

După ce Franţa s-a opus, din păcate, într-un mod ce a determinat presa să scrie despre o greşeală strategică, s-a opus deschiderii negocierilor cu Macedonia de Nord şi cu Albania, ceea ce a fost un semnal prost, de descurajare a acestor state să facă reforme, se pare că totuşi Uniunea Europeană a găsit resursele pentru a trece peste această situaţie, şi în momentul de faţă avem nişte noi criterii. Avem posibilitatea de a face acest proces mult mai eficient din punct de vedere politic. Și, în cazul în care există derapaje sau regrese, atunci se poate anula chiar, se pot deschide din nou capitole care au fost închise, se pot relua anumite negocieri şi, de asemenea, foarte important, se pot deschide în sfârşit negocierile cu Albania şi cu Macedonia de Nord, care este dată ca exemplu prin Acordul de la Prespa privind reconcilierea.

De asemenea, este foarte important să subliniem faptul că acest instrument garantează Uniunii Europene influenţa în vecinătate, influenţa şi posibilitatea de a-şi proiecta interesele şi valorile în vecinătate. Avem acest instrument extrem de important, dat fiind că sunt puteri precum Rusia, precum Turcia, precum China, care sunt tot mai prezente în Balcanii de Vest, şi Uniunea Europeană trebuie să rămână un actor global, trebuie să fie implicată în regiune, trebuie să vegheze ca aceste ţări cu adevărat să fie stimulate să facă reforme şi în acest sens trebuie să le asigure o perspectivă europeană clară.

Este foarte bine că a fost schimbat modul în care se duc aceste negocieri. Există acum clustere tematice, priorităţile au fost puse la un loc şi va fi foarte uşor de urmărit în ce măsură aceste ţări fac progrese, referitor la statul de drept, referitor la justiţie, referitor la administraţie, referitor la competitivitate şi la economie.

În concluzie, salutăm această comunicare a Comisiei Europene, cât şi revizuirea metodologiei de aderare şi credem că este un pas înainte.

Și sperăm să nu mai existe opoziţie, aşa cum a existat din partea Franţei şi a altor state, care efectiv a reprezentat o greşeală strategică într-un moment în care trebuie să dăm un semnal acestei regiuni a Balcanilor de Vest că Uniunea Europeană îşi doreşte ca aceste state să adere cât mai repede posibil.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Trecem la dezbatere.

Dacă la titlu aveţi intervenţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul. Observaţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic?

Rămâne la votul final de mâine.

3. Proiectul de Lege pentru completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi a art. 94 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 618/2019/2020. (Vociferări.)

A... Păi, nu, raportul...numai puţin. Raportul l-aţi propus după acesta. Acesta este pe 3. Acela e pe 3¹. Dumneavoastră aţi solicitat.

Deci după acesta este raportul Comisiei... (Vociferări.)

Deci aţi spus după 3...

Terminăm cu acesta şi discutăm raportul Comisiei pentru abuzuri, nicio problemă.

Este procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Comisia pentru muncă, raportul.

Domnul preşedinte Solomon, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în vederea reglementării modalităţii de acordare şi de recuperare a zilelor libere ale sărbătorilor legale religioase creştine, celebrate la date diferite de către angajaţii aparţinând altor culte religioase. Totodată, se propune completarea art. 94 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul de a se ţine cont, de către Ministerul Educaţiei, la stabilirea structurii anului şcolar, de prevederile Codului muncii astfel modificate.

Legea face parte din categoria legilor organice.

La Senat, art. I a fost adoptat decizional pe ceea ce înseamnă modificarea art. 94 din Legea nr. 1.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională pe restul proiectului.

Prin urmare, propunem adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule Ibram, vreţi să interveniţi, vă rog.

Vă rog frumos, domnule preşedinte.

Domnul Iusein Ibram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să mă refer la proiectul de lege.

Proiectul de lege face referire la zilele libere pe care ar trebui să le obţină copiii de religie islamică şi de religie a cultului mozaic, să aibă zile libere şi copiii noştri care duc mai departe tradiţiile şi obiceiurile etnicilor turci şi evrei din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulţumesc.

Colegul dumneavoastră, domnul Vexler, e iniţiator.

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

Acum am ajuns, domnule Dobre.

3¹. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul I al anului 2019.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Balan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă prezint Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul I al anului 2019.

Am să vă prezint succint câteva informaţii cu privire la activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, aşa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Comisia şi-a desfăşurat activitatea în cadrul celor 54 de şedinţe în plen, conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, cât şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză.

În primul semestru al anului 2018 s-au adresat comisiei un număr de 275 de petiţii, cu 5% mai multe decât în precedentul semestru.

Din totalul de 124 de petiţii primite la comisie din partea persoanelor condamnate la o pedeapsă privativă de libertate, 63 au avut ca subiect solicitarea transferului la un alt penitenciar, mai apropiat de domiciliul familiei; 48 au reclamat pretinse încălcări ale drepturilor şi libertăţilor; 13 s-au referit la presupuse abuzuri din partea puterii judecătoreşti.

Rata de soluţionare favorabilă a petiţiilor care se refereau la transferul în alte penitenciare a fost de 30%.

Colaborarea comisiei noastre cu instituţiile publice competente în soluţionarea petiţiilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate s-a îmbunătăţit sensibil în perioada de referinţă.

Pe locul 2 ca pondere în totalul petiţiilor se situează cele care reclamă pretinse abuzuri, erori şi neglijenţe din domeniul justiţiei, cu un număr de 37 de memorii.

În raporturile cu puterea judecătorească, comisia a urmărit constant respectarea prevederilor constituţionale care consacră separaţia puterilor.

Principalele aspecte invocate în memoriile petenţilor vizează abuzuri ce ar fi fost comise de magistraţi sau condamnări netemeinice dispuse de către instanţele de judecată. Inspecţia Judiciară, prin cele două direcţii ale sale, a verificat sesizările petenţilor, constatând că acestea nu se confirmă.

În cursul semestrului I al anului 2019 au fost adresate comisiei 31 de petiţii cu sesizări vizând probleme din domeniul social, în 29% dintre acestea sesizându-se modul în care s-au stabilit ori s-au recalculat pensiile, întârzierile în soluţionarea contestaţiilor sau erori în stabilirea pensiilor pentru limită de vârstă pentru petenţi care anterior beneficiaseră de pensii pentru invaliditate.

Colaborarea cu Casa Naţională de Pensii Publice a decurs satisfăcător, răspunsurile primite din partea acesteia fiind bine motivate şi indicând de cele mai multe ori că sesizările nu sunt motivate sau că au fost soluţionate favorabil acestora.

O problemă importantă a fost adusă în atenţia comisiei de persoane surde sau cu deficienţe de auz, care au întâmpinat dificultăţi la reînnoirea permiselor auto. Ca urmare a unor recente interpretări ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.162/2010, aceste persoane nu au mai primit avizul medicului de specialitate agreat. Comisia a decis să organizeze audierea ministrului sănătăţii, doamna Sorina Pintea, în vederea identificării unei soluţii conforme legislaţiei Uniunii Europene.

Audierea a avut loc în data de 25 februarie 2019, fiind invitaţi şi membri ai Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, interesaţi în problemă.

Ca urmare a dezbaterilor din cursul şedinţei de audiere, doamna ministru a elaborat şi publicat un ordin de ministru care să modifice şi să completeze Ordinul nr. 1.162/2010. Noul ordin al ministrului sănătăţii, Ordinul nr. 1.049/2019, a fost deja publicat în Monitorul Oficial, comisia primind mulţumirile unor asociaţii ale persoanelor cu deficienţe de auz.

Comisia a remarcat şi o petiţie prin care se sesiza refuzul repetat al Direcţiei Patrimoniu Cultural din Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, de a emite o autorizaţie de cercetare arheologică preventivă, absolut necesară desfăşurării unui important proiect, finanţat cu fonduri europene, în sud-vestul ţării.

Derularea proiectului respectiv, finanţat cu aproape 5 milioane de euro, era imposibilă în condiţiile în care repetate demersuri s-au dovedit insuficiente pentru direcţia respectivă din minister, pierderea fondurilor europene fiind iminentă.

Comisia s-a adresat conducerii Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu insistenţa impusă de situaţia descrisă de petenţi. În final, petiţia a fost soluţionată favorabil, fiind eliberată autorizaţia de cercetare arheologică preventivă.

Comisia a remarcat şi petiţia unui medic dintr-un important spital clinic bucureştean, care aduce în atenţie situaţia medicilor care efectuează de-a lungul anilor, în condiţiile deficitului cronic de medici din multe unităţi spitaliceşti, un număr impresionant de gărzi. Activitatea respectivă, foarte solicitantă şi soldată cu un număr mare de decese ale medicilor, ar trebui să fie avută în vedere prin crearea unor condiţii deosebite de pensionare.

Recent am luat la cunoştinţă de iniţiativa legislativă a unui coleg deputat care propune o soluţie adaptată problemei sesizate, iniţiativă pe care o susţinem.

Din totalul petiţiilor înregistrate la comisie în primul semestru al anului 2019, la această dată mai sunt pe rol un număr de 13 petiţii, urmând să se acţioneze pentru rezolvarea lor.

Stimaţi colegi, informaţiile detaliate referitoare la petiţiile adresate comisiei de cetăţeni şi organizaţii legal constituite le puteţi găsi în textul raportului care v-a fost pus la dispoziţie.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt intervenţii? Nu.

Am luat act de raportul dumneavoastră.

Continuăm.

4¹. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc "Prodromu", de la Muntele Athos, Grecia; PL-x 493/2019.

Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva? Nu.

Preşedintele Comisiei pentru buget, domnul Lazăr, vă rog.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc "Prodromu", de la Muntele Athos, Grecia.

Prin iniţiativa legislativă se propune creşterea alocării bugetare pentru Schitul "Prodromu", de la Muntele Athos, de la 250.000 de euro, la 960.000 de euro anual, alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

La lucrările Comisiei pentru buget, finanţe şi-au înregistrat prezenţa un număr de 26 deputaţi, din totalul de 27 de membri.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc "Prodromu", de la Muntele Athos, Grecia, cu amendamentele admise de tehnică legislativă, prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Începem dezbaterile generale.

Grupul PNL, domnul deputat Gheorghe, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mă bucur că sunt unul dintre semnatarii acestei iniţiative legislative care mi se pare ca fiind una demnă de lăudat şi de susţinut pe mai departe şi de transpus în lege. Spun acest lucru deoarece Schitul "Prodromu" este fundamental pentru ceea ce înseamnă prezenţa ortodoxiei româneşti în spaţiul ecumenic internaţional, prezenţa diplomaţiei religioase româneşti în spaţiul balcanic şi, nu în ultimul rând, sub aspectul spiritualităţii şi culturii noastre ortodoxe.

De multe ori - şi vedem în ultima perioadă că se tot dă în biserica ortodoxă, din toate părţile - se caută a se da vina pentru lucruri dintre cele mai diverse fix pe biserică, pe preoţi, pe cultele religioase.

Cred că această lege este binevenită în acest context în care în România ne aflăm în faţa unui asalt secularist deosebit de agresiv îndreptat împotriva cultelor creştine şi mai ales a bisericii ortodoxe din România.

Și cred că pentru noi toţi Muntele Athos este un reper. Un reper de credinţă, dar şi un reper de cultură şi civilizaţie. România este moştenitoarea directă a civilizaţiei Imperiului Roman de Răsărit, a Constantinopolului.

După căderea, la 1453, a Constantinopolului, în mâinile turcilor, centrul de greutate al lumii ortodoxe s-a mutat către Nord, în spaţiul românesc şi în spaţiul balcanic, iar apoi către Muntele Athos, punctul fundamental a tot ceea ce înseamnă spiritualitatea creştin-ortodoxă la acest moment.

Schitul "Prodromu" a fost întemeiat de mitropolitul Veniamin Costachi în anul 1821, beneficiază de o ctitorie a domnitorului Grigore Ghica, al Moldovei, este un monument de artă şi de patrimoniu istoric de excepţie, beneficiază de o bibliotecă şi de o serie de bunuri de valoare de o importanţă deosebită pentru umanitate, nu doar pentru ceea ce înseamnă creştinismul românesc...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Și, ca atare, vă îndemn pe toţi să votaţi pentru Schitul "Prodromu" şi să nu uitaţi ceea ce înseamnă ortodoxia pentru cultura, civilizaţia şi spiritualitatea românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulţumesc.

Mâine vom vota, cu siguranţă.

Avem 5 amendamente.

La titlul legii. Intervenţii? Nu?

La art. 1?

La art. 2?

Art. 3?

Art. II?

Mâine, vot final; caracter ordinar.

5¹. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 537/2019.

Dacă din partea celor patru comisii - Comisia pentru industrii...

Cine vorbeşte?

Raport comun. Avem raport din partea Comisiei pentru industrii, din partea Comisiei pentru apărare, a Comisiei juridice şi a Comisiei pentru transporturi. Un raport comun.

Vă rog, doamnă deputat, prezentaţi dumneavoastră.

Doamna Rodica Paraschiv:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate în fond, pentru dezbatere şi avizare, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera decizională este Camera Deputaţilor.

La întocmirea prezentului raport, cele patru comisii au avut în vedere:

• avizul favorabil al Consiliului Legislativ;
• punctul de vedere favorabil al Guvernului;
• avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 21 octombrie 2019, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în vederea interzicerii ţinerii în mână sau a folosirii cu mâinile, în orice mod, a telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil cu funcţia de înregistrare ori redare text, foto sau video, în timpul conducerii pe drumurile publice a unui vehicul aflat în mişcare.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut actul normativ în şedinţe separate.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile au examinat proiectul de lege după cum urmează: Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în şedinţa din 17 decembrie 2019, iar membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură în şedinţa din 4 martie 2020.

La lucrările celor patru comisii au fost prezenţi deputaţii conform listelor de prezenţă.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Nu sunt intervenţii.

Avem 18 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 10. Intervenţii?

Da, domnul Movilă, vă rog.

Da, vă rog, vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Și eu şi colegii din Partidul Mişcarea Populară vom vota acest proiect de lege de adoptare a Ordonanţei Guvernului nr. 11/2019 care completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, pentru că este un proiect de lege necesar.

Înainte de a mai... vreau totuşi să vă precizez câteva lucruri. În 2018 am depus un proiect de lege având ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în sensul stabilirii drept contravenţie a folosirii mijloacelor de înregistrare audio-video, cu excepţia dispozitivelor de tip "mâini libere".

Proiectul de lege pe care l-am iniţiat a ajuns la Camera Deputaţilor în 2018; a avut punct de vedere negativ de la Guvernul României.

Și aş vrea să le spun colegilor preşedinţi de comisii, de la cele patru comisii, că ar trebui să le fie puţin ruşine, pentru că este inadmisibil ca un proiect de lege să stea doi ani de zile, un proiect de lege care ar fi salvat vieţi.

În perioada de la înregistrarea proiectului de lege până la emiterea acestei ordonanţe de către Guvern, pot să vă dau două cazuri în care au murit oameni pentru că reglementarea nu a ajuns în timp util să fie aplicată.

În 2019 au murit nouă oameni într-un microbuz pentru că cel care era conducător auto transmitea live pe Facebook.

De asemenea, pot să vă spun că la două luni distanţă, în Vrancea, pe Drumul European 85, alţi tineri au murit pentru că şoferul, conducătorul auto, transmitea live pe Facebook.

În esenţă, vreau să vă spun că de multe ori şi colegii preşedinţi de comisii îşi bat joc de proiectele parlamentarilor, colegilor lor, proiecte de lege care ar putea să devină legi şi să salveze vieţi.

Asta am vrut să vă spun.

Sigur că vom vota.

Dar eu, personal, nu sunt la prima istorie în care proiecte de lege foarte bune au fost respinse, au avut punct de vedere negativ de la Guvern, după care Guvernul în funcţie sau alţi colegi parlamentari au iniţiat proiecte cu aceeaşi temă şi au avut succes.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnule Andronache, vreţi să interveniţi? Nu. Bun.

Finalizăm şi vă dau cuvântul pe procedură, da.

Continuăm.

Dacă de la articolul unic, de la 2 marginal până la 10? Intervenţii? Nu.

De la 11 la 18?

Am finalizat dezbaterile. Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Pe procedură, vă rog, domnul Andronache. (Vociferări.)

Consultaţi-vă şi îmi spuneţi la ce concluzii aţi ajuns.

4. PL-x 341/2019 - Proiectul de Lege pentru modificarea art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Raport comun, Comisia pentru tehnologia informaţiilor şi Comisia pentru industrii.

Cine prezintă?

Domnul Zainea.

Domnul preşedinte Zainea, vă rog, prezentaţi dumneavoastră raportul comun.

Domnul Cornel Zainea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

În temeiul dispoziţiilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul acesta de lege.

Prin punctul de vedere transmis, Guvernul susţine adoptarea iniţiativei legislative, cu observaţii şi propuneri.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avizat favorabil proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor proiectului de lege, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, cu amendamentele admise redactate în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse redactate în Anexa nr. 2 care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem 3 amendamente respinse. Dacă se susţin? Nu.

Avem 8 amendamente admise.

La titlul legii. Intervenţii? Nu.

De la 2 la 8. Intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Domnul Andronache, vreţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem două solicitări.

Pe de o parte, ca punctele 13 şi 14 din ordinea de zi să devină punctele 9 şi 10. Vorbim aici despre PL-x 86/2020, pe punctul 9 şi PL-x 87/2020, pe punctul 10.

Și prelungirea programului de lucru până la epuizarea punctului 10 din ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră prelungirea programului de lucru până finalizăm şi cele două proiecte, de pe poziţiile 9 şi 10. Să înceapă votul.

142 de voturi pentru, un vot împotrivă. A fost adoptată. Am prelungit programul până vom discuta şi cele două proiecte în dezbatere.

La poziţia 5 avem Proiectul de Lege pentru completarea Anexei nr. III la Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 523/2019.

Dacă...?

Domnul preşedinte Solomon, vă rog. Iniţiatorul nu este în sală.

Domnul preşedinte Solomon, vă rog, Comisia pentru muncă.

Domnul Adrian Solomon:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Anexei nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, fiind vizată introducerea funcţiei de muncitor calificat, în cadrul familiei ocupaţionale "Cultură".

Proiectul a fost adoptat de Senat în 21 octombrie 2019.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Da, domnul Vexler, vă rog, la dezbateri generale.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să salut în mod cu totul special amendamentele adoptate la acest proiect, care fac referire la bibliotecile şi la muzeele naţionale.

Sunt o categorie de oameni care alcătuiesc coloana vertebrală şi susţin cu ajutorul lor cultura românească.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulţumesc.

Domnul Seidler, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mi s-a sugerat în drum spre microfon să spun alte argumente decât data trecută.

Într-adevăr, data trecută spuneam că este a 17-a modificare a Legii salarizării. De data aceasta este a 18-a modificare a Legii salarizării, care arată încă o dată - sper să nu mai vorbim despre situaţia a 19-a, dar totuşi se pare că va fi cazul, dacă e să ne uităm la trecut - arată încă o dată cât de bine a fost fundamentată această lege de la bun început şi cât de bine a fost ea înţeleasă.

Între timp am aflat şi cum arată studiul care a fost realizat de Ministerul Muncii, ca bază pentru această lege. E o pagină de hârtie goală. Acest studiu nu există.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Avem 13 amendamente admise.

La titlul legii. Intervenţii? Nu.

De la 2 la 13, amendamente admise?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară; Pl-x 659/2019.

Avem raport de respingere.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget, raport comun.

Vă rog, domnul Lazăr.

Vă rog, raport de respingere.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc.

Raport comun pentru Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată şi ale art. 91 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Consiliul Economic şi Social, prin avizul nr. 61 din 7 ianuarie 2020, a avizat nefavorabil proiectul de act normativ.

Autoritatea de Supraveghere Financiară nu susţine adoptarea iniţiativei legislative, conform punctului de vedere transmis celor două comisii cu adresa nr. P-945 din 11 februarie 2020.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Leoreanu, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Tocmai pentru că proiectul are o latură obiectivă corectă, v-aş solicita retrimiterea la comisii, pentru eliminarea unor mici discuţii care sunt pe acest proiect de lege.

Și eu cred că poate se va configura ca un proiect care să fie adoptat ulterior.

Deci vă solicit să-l retrimitem la comisii.

Vă mulţumesc.

O săptămână.

Domnul Florin Iordache:

O săptămână, da. Va trece tacit dacă...

Bun.

Sunt obligat să supun votului propunerea dumneavoastră. Să înceapă votul.

72 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivă, 4 abţineri. S-a retrimis la comisii.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., precum şi a Ordonanţei Guvernului nr.6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale; PL-x 490/2019.

Din partea Comisiei pentru buget?

Domnul Sorin Lazăr:

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât trimiterea spre reexaminare, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., precum şi a Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., în vederea schimbării structurii de conducere a EXIMBANK - S.A., pentru a asigura conformitatea cu reglementările în vigoare, precum şi pentru completarea cadrului legal privind sursele de alimentare a fondurilor constituite la dispoziţia acestei bănci, pentru proiectele investiţionale prioritare pentru România, care vor beneficia de sprijin în numele şi în contul statului.

Totodată se propune şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 în scopul majorării termenului de depunere a notificării privind intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare, având în vedere că unii operatori economici nu au luat încă o decizie cu privire la situaţia lor financiară, precum şi exceptarea de la anulare a accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, reprezentând ajutor de stat de recuperat sau fonduri care se cuvin Uniunii Europene.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., precum şi a Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, cu amendamentele admise, prezentate în Anexa nr. 1.

Amendamentul respins se regăseşte în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt dezbateri generale, intervenţii? Nu sunt.

Avem un amendament respins. Dacă se susţine? Nu se susţine.

La titlul legii. Intervenţii? Nu.

Art. I. Intervenţii? Nu.

Art. 2?

Art. 3?

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării Programului "Prima casă", precum şi pentru aprobarea unor măsuri de aplicare a acestuia; PL-x 395/2019.

Comisia pentru buget?

Vă rog, domnule...

Domnul Sorin Lazăr:

Conform expunerii de motive, prin prezentul proiect de act normativ se urmăreşte revizuirea condiţiilor de accesare a Programului guvernamental "Prima Casă" cu menţinerea unui grad de îndatorare sustenabil. Astfel, programul este reorientat către persoanele cu venit până la un anumit plafon, asigurându-se o disponibilitate mai mare a fondurilor pentru persoanele care nu pot accesa un împrumut imobiliar standard.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării Programului "Prima casă", precum şi pentru aprobarea unor măsuri de aplicare a acestuia, cu amendamentele admise.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna deputat Bîzgan.

Vă rog, la dezbateri generale.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Programul guvernamental "Prima Casă" sau "O familie, o casă", aşa cum este denumit el acum, trebuie să fie, aşa cum o arată studiul de impact, precum şi recomandările Băncii Naţionale a României, cu un caracter social, şi trebuie să includă acele categorii care întâmpină dificultăţi în achiziţionarea unei locuinţe.

Conform ultimelor date publicate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, România are aproape 840.000 de persoane cu dizabilităţi, dintre care 50% sunt tineri şi adulţi.

Am propus pentru proiectul legislativ pe care-l discutăm astăzi câteva modificări care prevăd includerea în categoriile veniturilor eligibile şi a indemnizaţiilor pe care le primesc aceste persoane. De exemplu, ele trec printr-o nedreptate, neputând să acceseze aceste fonduri, la fel ca orice alt cetăţean. Avem nevoie de măsuri care să încurajeze şi să stimuleze incluziunea socială a persoanelor din aceste categorii, precum şi să susţină dezvoltarea acestora, pentru ca fiecare dintre noi să putem să ne atingem cu adevărat potenţialul. Am încredere că împreună putem să facem acest lucru posibil, prin votul asupra acestei legi.

Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră.

Domnul Florin Iordache:

Votul va fi mâine, doamnă deputat.

Mulţumesc.

Avem cinci amendamente respinse. Dacă se susţin? Nu.

Avem 31 de amendamente admise.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

De la 2 la 21, intervenţii? Nu.

De la 22 la 31?

Rămâne la votul final, cu procedură de urgenţă. Caracter ordinar.

La poziţia 9¹. Procedură de urgenţă.

9¹. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995; PL-x 86/2020.

Domnul Varga, de la Brăila. Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte, de la Olt.

Într-adevăr, e o dezbatere în fond, în procedură de urgenţă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) şi art. (4) ale art. 63 din Legea nr. 36/1995, urmărindu-se asigurarea respectării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 591/2019, precum şi adoptarea unor măsuri tranzitorii necesare asigurării activităţii de administrare curentă a activelor Casei de Pensii a Notarilor Publici, acumulate în cei 7 ani de funcţionare, în scopul garantării dreptului la pensie şi de încasare a contribuţiilor asiguraţilor - notari publici, până la adoptarea de către Parlamentul României a Legii privind sistemul de pensii al notarilor publici.

La întocmirea acestui raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Membrii celor două comisii au dezbătut proiectul de lege în şedinţă comună şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Staţi să-l prezentaţi şi pe celălalt.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

Și ultimul proiect de astăzi.

Este vorba de...

10¹. Proiectul de Lege privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România; PL-x 87/2020.

Tot Comisia pentru muncă şi Comisia juridică.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Vasile Varga:

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 114 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social au dat avize favorabile.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind organizarea şi funcţionarea sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale notarilor publici din România.

Conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 591 din 8 octombrie 2019 dreptul la pensie este un drept fundamental care are consacrare constituţională în cuprinsul art. 47 alin. (2) din Constituţie.

În sensul celor prezentate anterior, proiectul de lege prevede un sistem propriu, autonom de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale al notarilor, definind principiile fundamentale de organizare şi funcţionare ale sistemului, asiguraţii, drepturile şi obligaţiile acestora, categoriile de pensii, condiţiile de acordare, modul de stabilire şi plată a acestora, celelalte drepturi de asigurări sociale de care beneficiază notarii publici, contribuabilii şi contribuţiile la fondurile sistemului, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România, cu amendamentele admise redate în anexa la prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt dezbateri generale, intervenţii? Nu sunt.

Avem 98 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii, intervenţii? Nu.

De la 2 la 40, intervenţii? Nu.

De la 41 la 98? Mulţumesc.

Caracter organic.

Mâine, la votul final.

Încheiem aici.

Pauză 5 minute şi începe sesiunea dedicată interpelărilor şi întrebărilor.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Continuăm, stimaţi colegi, partea a doua, dedicată interpelărilor.

Domnul Halici - o interpelare. Vreţi să o prezentaţi? Nu. Depusă în scris.

Domnul Bogdan Cojocaru - două interpelări.

Prezentaţi? Nu. Depuse în scris.

Doamna Natalia Intotero - trei interpelări.

Domnul Ionel Floroiu - o interpelare.

Domnul Laurenţiu Nistor - o interpelare.

Doamna Beatrice Tudor - o interpelare.

Domnul Gheorghe-Dănuţ Bogdan - o interpelare depusă în scris.

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc - o interpelare depusă în scris.

Domnul Eugen Neaţă.

Doamna deputat Mariana-Venera Popescu - o interpelare depusă în scris.

Doamna Oana Bîzgan - o interpelare.

Domnul Cornel Itu - trei interpelări depuse în scris.

Doamna Maricela Cobuz - o interpelare.

Domnul Ioan Dîrzu - trei interpelări.

Doamna Roxana Mînzatu - două interpelări.

Domnul Eugen Durbacă - şase interpelări.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad - o interpelare.

(Domnul deputat Sergiu Cosmin Vlad solicită să ia cuvântul.)

Da, vă rog.

Vă rog, prezentaţi pe scurt interpelarea.

Vă rog, domnule Vlad.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, doamnei ministru Anisie Monica Cristina.

Obiectul interpelării: "Clădirea care aparţine Ministerului Educaţiei şi Cercetării din municipiul Arad este renovată, însă acest spaţiu este închis. De ce?".

Stimată doamnă ministru,

În Municipiul Arad, pe strada Ioan Rusu Șirianu se află clădirea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care este renovată conform normelor, însă clădirea respectivă nu este utilizată. Acest lucru îngreunează activitatea Clubului Sportiv Școlar "Gloria" şi clădirea renovată se degradează, odată cu trecerea timpului.

Vă rog să-mi comunicaţi, referitor la acest subiect, următoarele.

1. Care sunt motivele din cauza cărora nu este utilizat spaţiul Clubului Sportiv Școlar "Gloria" din municipiul Arad şi stă închis?

2. Când este planificată reutilizarea spaţiilor din cadrul clădirii de pe strada Ioan Rusu Șirianu, din municipiul Arad?

Vă rog să dispuneţi ca răspunsul dumneavoastră să-mi fie trimis în scris la adresa: Parlamentul României, Grup parlamentar al USR.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Claudiu Năsui - cinci interpelări.

Doamna Ioana Bran - două interpelări. Nu?

Domnul Marius Bota - trei interpelări.

Domnul Constantin Codreanu - trei interpelări.

Prezentaţi una dintre ele, domnule coleg.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pentru că astăzi a fost citită o declaraţie de la tribuna Camerei Deputaţilor cu ocazia Zilei internaţionale a Femeii şi interpelarea pe care am ales-o face referire la o figură emblematică din istoria Românei, o femeie emblematică din istoria României, Regina Maria, vorbim despre situaţia monumentului istoric Palatul Reginei Maria din Mamaia, judeţul Constanţa.

Interpelarea este adresată ministrului culturii, domnului Bogdan Gheorghiu.

Stimate domnule ministru,

În ultimii ani, presa naţională a relatat pe larg despre situaţia dezastruoasă a monumentului istoric Palatul Reginei Maria din Mamaia, din judeţul Constanţa, construit în perioada 1923-1926 după un proiect al arhitectului Mario Stoppa.

Această clădire de patrimoniu cu statut de monument istoric cade sub incidenţa prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare.

Este cunoscut faptul că Palatul Reginei Maria din Mamaia a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1.755 din 25 iunie 2003, susceptibil de ilegalitate, din moment ce statul, respectiv Ministerul Culturii, "are drept de preempţiune în cazul vânzării/cumpărării clădirilor de patrimoniu cu statut de monument istoric" - articolul 4 alin. (4), Legea nr. 422/2001.

De asemenea, este cunoscut faptul că un dosar legat de dreptul de proprietate asupra Palatului Reginei Maria din Mamaia se află de mai mulţi ani de zile pe rolul instanţelor de judecată.

La nivelul Ministerului Culturii fuseseră constituite în anul 2019 grupuri de lucru şi analiză pentru elaborarea Codului patrimoniului şi modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, astfel încât statul să poată interveni cu lucrări de protejare şi pentru monumentele istorice aflate în situaţii litigioase.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteţi:

1. Care este în acest moment statutul juridic şi regimul proprietăţii monumentului istoric Palatul Reginei Maria din Mamaia, judeţul Constanţa?

2. Ce măsuri de intervenţii are în vedere Ministerul Culturii pentru salvarea, restaurarea şi includerea în circuitul turistic al Palatului Reginei Maria din Mamaia, judeţul Constanţa?

Orice alte informaţii tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulţumesc.

Domnul Daniel Olteanu - o interpelare depusă.

Domnule Lovin, vă rog.

Aveţi şapte interpelări.

Vă rog, prezentaţi una dintre ele, domnule deputat.

Domnul Dumitru Lovin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului Ion Ștefan, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei.

Obiectul interpelării: "Regiunea Sud-Vest Oltenia are nevoie de POR, Priorităţi de Investiţie 2.2".

Domnule ministru,

În ultima vreme tot mai mulţi oameni care doresc să profite de potenţialul turistic al judeţului Vâlcea, care investesc sau intenţionează să dezvolte afaceri în domeniul hotelier, restaurante, activităţi de agrement, şi nu numai, atât de necesare în nordul Olteniei, m-au contactat şi m-au rugat să fac demersuri pe lângă autoritatea de management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în aşa fel încât noul apel pentru Prioritatea de Investiţii 2.2 - Sprijinirea creării şi extincţiei capacităţii avansate de producţie şi dezvoltare a serviciilor pentru care ghidul solicitantului s-a lansat în dezbatere publică în 2018 - să fie deschis cât mai rapid şi în Regiunea Sud-Vest.

Potenţialii beneficiari spun că aşteaptă de foarte mult timp lansarea noului apel care le-ar permite să atragă până la 5 milioane de euro şi atrag atenţia că orice întârziere le blochează şansa la dezvoltare.

Din punctul lor de vedere, favorizarea IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest şi Vest reprezintă o discriminare şi o condamnare la sărăcie a zonei noastre, Oltenia, unde potenţialul este incredibil.

În concluzie, domnule ministru, vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi cu autoritatea de care dispuneţi să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare.

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Tamara Ciofu.

Vă rog. Aveţi două interpelări.

Vă rog, prezentaţi una.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului ministru al sănătăţii, Victor Sebastian Costache, iar obiectul îl reprezintă creşterea gradului de depistare rapidă a virusurilor, prin dotarea spitalelor cu aparatură şi echipamente specifice.

Având în vedere că pe zi ce trece evoluţia îmbolnăvirilor cu Coronavirus devine din ce în ce mai îngrijorătoare, Ministerul Sănătăţii a luat decizia de a dota cu aparatură şi teste de screening secţiile de primiri urgenţă şi ambulatoriile din spitalele judeţene şi municipale din toată ţara?

Dacă nu aţi luat măsuri în acest sens, vă rog să comunicaţi public termenul la care veţi implementa screeningul pentru virusurile responsabile de apariţia infecţiilor respiratorii.

Consider că este obligatoriu ca în cel mai scurt timp să se asigure echipamentele de testare pentru identificarea virusurilor gripale, a Coronavirusului, COVID-19 şi a streptococului beta-hemolitic de grup A.

În contextul extinderii cazurilor de oameni infectaţi cu Coronavirus, România ar trebui mai mult decât oricând să aibă instituţii deplin funcţionale şi stabile pentru a putea asigura protecţia şi sănătatea cetăţenilor.

În prezent, în situaţia din ţara noastră se impune creşterea gradului de reacţie a unităţilor sanitare care se poate realiza în primul rând prin testarea populaţiei la o serie de virusuri care sunt responsabile cu declanşarea infecţiilor respiratorii.

Astfel, protocoalele medicale la nivel internaţional prevăd că este necesar să se acţioneze prin realizarea screeningurilor, atunci când apare o creştere a incidenţei infecţiilor respiratorii, cum se întâmplă în sezonul de gripă, şi în situaţia actuală a epidemiei de Coronavirus la nivelul mai multor state.

Aşadar, vă rog să-mi comunicaţi dacă veţi lua măsuri şi cum veţi acţiona pentru creşterea gradului de testare a populaţiei pentru depistarea prezenţei virusurilor gripale, influenţa A şi B, a Coronavirusului a streptococului beta-hemolitic de grup B, astfel încât să se identifice la timp şi să se limiteze extinderea infecţiilor de acest tip.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Răzvan Rotaru - două interpelări.

Domnul Ilie Toma - două interpelări.

Una dintre ele, vă rog, pe scurt.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea se adresează Ministerului Finanţelor Publice, domnului fost ministru, actual, interimar prim-ministru, Vasile-Florin Cîţu.

În cadrul întâlnirii cu cetăţenii din judeţul Hunedoara mi-a fost semnalat faptul că europarlamentarii nu plătesc taxe şi impozite şi mi-au fost adresate o serie de întrebări referitoare la persoanele care deţin funcţia de europarlamentar.

Prin urmare, domnule ministru, pentru buna informare a cetăţenilor din judeţul Hunedoara, şi nu numai, vă rog să-mi răspundeţi punctual la următoarele întrebări adresate de către aceştia şi notate în cadrul biroului parlamentar.

• 1. Care este câştigul net salarial al unei persoane care deţine funcţia de europarlamentar?
• 2. Persoanele care deţin funcţia de europarlamentar unde plătesc taxe şi impozite pentru veniturile încasate?
• 3. Pe ce criterii europarlamentarii din Uniunea Europeană nu plătesc taxe sau impozite, dacă nu le plătesc?
• 4. Care este valoarea pensiei speciale acordate persoanei care deţine funcţia de europarlamentar şi care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de pensia specială?
• 5. Ce alte sume băneşti se acordă europarlamentarilor, pentru ce şi cum se justifică toate cheltuielile?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Cu deosebit respect, deputat de Hunedoara, Ilie Toma.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulţumesc.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu - o interpelare depusă în scris.

Domnul Ioan Sorin Roman - două interpelări depuse.

Domnul Vlad Duruş. Vă rog. O interpelare. Pe scurt.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se referă din nou la Drumul Naţional 18B care leagă Baia Mare de Târgu Lăpuş.

Reabilitarea acestui drum naţional, aşa cum am spus, ce leagă municipiul reşedinţă de judeţ de centrul Țării Lăpuşului intră peste câteva luni, domnule ministru, în al treilea an de execuţie.

Termenul de finalizare a modernizării celor 45 de kilometri iniţial a fost stabilit la şase luni.

Sigur, se organizează periodic diferite declaraţii de presă, se fac poze. De altfel a fost şi un lung şir de bâlbe, ba tehnice, pentru că s-a greşit reţeta la asfalt, aşa cum mi s-a comunicat, ba s-a gestionat greşit contractul; inclusiv DNA-ul are un dosar în lucru în legătură cu această reabilitare.

Se creează efervescenţă doar în pragul celor două campanii electorale ce au fost anul trecut, în 2019. Înainte de fiecare rundă apăreau câte 3-4 utilaje, câţiva muncitori şi, când se închideau urnele, se închideau şi lucrările de reabilitare, de modernizare.

Domnule ministru,

Această bătaie de joc faţă de maramureşeni şi faţă de lăpuşeni trebuie să ia sfârşit!

Aşadar, vă rog frumos să-mi răspundeţi când vor fi reluate lucrările de reabilitare pe Drumul Naţional 18B, Baia Mare - Târgu Lăpuş, şi în câte luni aproximaţi că vor fi finalizate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ilie Barna - trei interpelări depuse.

Și ultimul vorbitor, domnul Andrei Daniel Gheorghe - 9 interpelări.

Pe scurt una dintre ele.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea se adresează domnului ministru al afacerilor interne, Marcel Ion Vela.

Obiectul: "Întărirea tuturor punctelor de frontieră din România".

Domnule ministru,

Peste 13.000 de migranţi s-au deplasat la frontiera dintre Turcia şi Grecia, conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, agenţie ce face parte din Organizaţia Naţiunilor Unite.

Turcia a deschis, pe 28 februarie, frontierele cu Europa, ameninţând că va lăsa să treacă pe acolo un nou aflux de migranţi, în cazul în care nu va obţine un sprijin activ din partea Uniunii Europene, în disputa sa cu Rusia, în Siria.

Decizia preşedintelui Recep Tayyip Erdogan vine după ce zeci de soldaţi turci au murit în urma unui bombardament în provincia siriană Idlib, dorindu-se din partea Turciei un ajutor din partea Uniunii Europene şi a NATO, în această privinţă.

Acest fapt a dus la o serie de situaţii tensionate la frontiera dintre Turcia şi Grecia, unde au avut loc ciocniri violente între poliţiştii greci şi migranţii care sunt în mişcare şi care încearcă să treacă frontiera turco-greacă.

Situaţia este una tensionată nu numai pentru Grecia; spre deosebire de vechiul traseu, sursele afirmând mai nou faptul că noua rută va ocoli Balcanii de Vest şi ar trece prin România şi Bulgaria, iar de aici către centrul şi Vestul Europei.

Uniunea Europeană priveşte cu îngrijorare afluxul necontrolat de migranţi din Turcia, iar situaţia în care se poate afla ţara noastră poate fi una extrem de delicată. Permiterea accesului unui astfel de flux de migranţi din Orientul Mijlociu pe teritoriul ţării noastre poate fi riscant.

În condiţiile în care România dispune de legi şi reglementări normative trebuie să se ţină cont de suveranitatea statală, iar graniţele să fie atent controlate şi întărite în aceste zile când valul migranţilor reprezintă o problemă europeană.

În calitate de membru al Uniunii Europene, România nu are doar angajamente, ci are şi drepturi. Mai ales atunci când vorbim ca România să-şi pună proprii cetăţeni şi suveranitatea naţională pe locul I.

Favorizarea migranţilor ilegali, prin permiterea unui asemenea flux, duce la discriminarea cetăţenilor români care trăiesc pe teritoriul ţării lor.

Aşadar, domnule ministru, cer să se rezolve de urgenţă o eventuală gestionare a acestui flux, prin măsuri preventive, şi să se dispună întărirea tuturor punctelor de frontieră din România, controlându-se atent posibila intrare a migranţilor ilegal pe teritoriul ţării noastre.

Cer răspuns scris şi verbal.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Oral. Da.

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Ne vedem mâine dimineaţă la şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Seară bună!

Ședinţa s-a încheiat la ora 17,31.