Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10,03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor şi domnilor lideri,

Putem începe?

Al doilea secretar, vă rog.

Bună dimineaţa!

Insist pentru al doilea secretar.

Liderii de grup, luaţi legătura cu... un secretar, să putem începe şedinţa.

Rog liderii de grup, dacă puteţi să vă..., să avem o consfătuire... cetăţenească. (Consultări.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul de 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 180 numai online, plus 32 în sală, deci 212.

Ordinea de zi pentru astăzi şi programul de lucru, aprobate de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor.

Pe ordinea de zi avem înscrise dezbaterile a 14 iniţiative legislative, iar la finalizarea acestora, votul final electronic la distanţă. Şedinţa consacrată declaraţiilor politice va avea loc după votul final.

Vă informez că lucrările de astăzi ale Camerei se vor desfăşura prin mijloace electronice, în conformitate cu prevederile art. 129 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reamintesc procedura de desfăşurare, astfel cum a fost aprobată de Biroul permanent.

Şedinţa este deschisă din sala de plen de preşedinte, alături de cei doi secretari.

Liderii grupurilor parlamentare comunică în timp util, înaintea şedinţei de plen, numele deputaţilor care intervin la dezbaterile generale.

La dezbaterile pe articole şi amendamente, deputaţii pot interveni atât din sala de plen, cât şi de pe tabletă.

Înscrierea la cuvânt se realizează conform manualului de instrucţiuni transmis de STS.

Exercitarea votului prin mijloace electronice se face prin intermediul tabletelor puse la dispoziţie de STS, conform instrucţiunilor distribuite de STS împreună cu tableta.

Se consideră prezent la şedinţă deputatul care s-a logat în sistem şi îşi exprimă una dintre cele 4 opţiuni de vot - "pentru", "împotrivă", "abţinere", "prezent, nu votez" - la cel puţin unul din voturile din cadrul întregii şedinţe de plen. De asemenea, este prezent şi deputatul care îşi exprimă votul prin celelalte modalităţi prevăzute în continuare în procedura noastră.

Timpul de exercitare a votului este stabilit de preşedinte pentru fiecare vot în parte.

Înaintea votului final, preşedintele constată întrunirea cvorumului, în principal, prin verificarea numărului de deputaţi logaţi în sistem, număr ce este afişat pe ecranul dispozitivului/softului din sala de plen, pus la dispoziţie de STS.

La solicitarea liderului de grup parlamentar, deputaţii care se află în imposibilitatea de a intra în posesia tabletei sau de a-şi exercita votul, din motive tehnice, îşi exprimă votul prin intermediul aplicaţiei de audioconferinţă în sistem online sau prin apel nominal telefonic.

Consemnarea şi centralizarea acestor voturi se face de către unul dintre secretarii de şedinţă. Acesta comunică preşedintelui de şedinţă numărul total al voturilor obţinute prin însumarea voturilor acordate prin cele 3 modalităţi de exprimare a votului, în vederea anunţării rezultatului votului.

Rezultatul votului va fi afişat la finalul şedinţei pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor, prin grija departamentului de specialitate.

Pe colegii care participă fizic la această şedinţă îi informez că sala a fost amenajată astfel încât să fie respectate toate normele de siguranţă aferente stării de urgenţă, inclusiv cea privind păstrarea distanţei minime obligatorii de 1,5 m.

Stimaţi colegi,

Urmează să trecem la dezbaterea iniţiativelor înscrise pe ordinea de zi.

Reamintesc procedura de dezbatere, având în vedere implementarea sistemului de vot prin mijloace electronice la distanţă, precum şi prevederile art. 114 din Regulament, coroborate cu dispoziţiile regulamentare aplicabile procedurii legislative obişnuite.

• Preşedintele de şedinţă anunţă titlul iniţiativei legislative care urmează a fi dezbătută;

• Urmează dezbaterile generale, potrivit înţelegerii liderilor grupurilor parlamentare;

• Votul final asupra iniţiativelor legislative dezbătute astăzi se va exprima prin mijloace electronice la distanţă.

Cu aceste precizări, intrăm pe ordinea de zi.

Doriţi...? Pe procedură?

Vă rog, domnul Mocioalcă.

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Rugămintea mea este ca, la şedinţa de vot final, colegii care vor fi apelaţi să fie apelaţi o singură dată şi să spună cum votează la fiecare proiect de lege. Pentru că se pierde foarte mult timp, stăm câte 3-4 ore să-i sunăm de câte 10-12 ori pe fiecare. Şi nu mi se pare corect acest lucru.

Vă rog să luaţi în calcul această modalitate de lucru şi să decidem acum, înainte de începerea şedinţei, cum votăm la votul final.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o singură rugăminte. Această decizie, din punctul meu de vedere, nu poate să o ia decât Comitetul liderilor, astfel încât să fie şi regulamentară.

Dacă, liderii de grup, veţi lua această decizie, mi-o transmiteţi şi o să o anunţ înainte de votul final.

Procedură, vă rog, domnule lider.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu art. 112 din Constituţia României şi art. 187 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă înaintăm moţiunea simplă intitulată "«Virusul Cîţu» a infectat economia naţională!", iniţiată de deputaţii Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În orice altă ţară europeană, un personaj care a dat bir cu fugiţii în plină pandemie de coronavirus şi şi-a depus mandatul, aşa cum a făcut domnul Cîţu depunându-şi mandatul de premier desemnat, ar fi fost scos pe uşa din dos a politicii oricărei alte ţări din Uniunea Europeană.

În România, domnul Cîţu a rămas ministru al finanţelor; se luptă cu spionii, cu extratereştrii, cu hackerii şi, după ce i-a biruit pe toţi şi a reuşit, în 3 săptămâni - o lună, să pună la punct un site, am aflat cu toţii că o singură firmă a accesat credit pe platforma respectivă.

Suntem obligaţi să depunem această moţiune de cenzură. Ministrul Cîţu trebuie demis de urgenţă.

Şi ne propunem ca în cel mai scurt timp...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Moţiune simplă.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Moţiune simplă, scuze!

Ne propunem ca în cel mai scurt timp să fie şi adoptată această moţiune simplă în Camera Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Secretariatul general, să luaţi textul, să fie...

Domnule lider, textul, la Secretariatul general, să-l prindem pentru Biroul permanent.

Dacă mai sunt intervenţii pe procedură?

Dacă nu, intrăm pe ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege privind Codul administrativ; PL-x 190/2020.

Din partea comisiilor sesizate în fond...

Dacă din partea iniţiatorilor există intervenţii? Nicio intervenţie, nu?

Aveţi? Avem intervenţii, da?

Domnul Kelemen Hunor, vă rog.

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

Vă voi spune câteva lucruri despre acest proiect şi câteva gânduri despre furtuna creată în jurul acestui proiect.

Sunt convins că marea majoritate dintre dumneavoastră cunoaşte foarte bine istoria recentă a acestui proiect, dar totuşi merită recapitulată, dacă nu pentru noi înşine, măcar pentru stenogramă.

În 2018 a fost intens dezbătut şi votat, cu mare majoritate, inclusiv cu votul colegilor care astăzi se află la guvernare, un proiect de lege, un cod administrativ care a reglementat toate aspectele din administraţia centrală şi locală, inclusiv folosirea limbii materne acolo unde o minoritate etnică trăieşte într-un număr semnificativ.

Acel act normativ a fost atacat de preşedintele Iohannis la Curtea Constituţională.

În sesizarea preşedintelui, în 8 pagini şi jumătate, era detaliat cum folosirea limbii materne în administraţia publică locală, în condiţiile stabilite de actul normativ, ar fi neconstituţională.

Părerea preşedintelui era că nici legea veche, Legea nr. 215/2001, din acest punct de vedere nu are... şi nu era în conformitate cu Constituţia.

Curtea a considerat că legea votată în 2018 în Parlament într-adevăr are elemente de neconstituţionalitate, dar în niciun caz nu este vorba de articolele care reglementau folosirea limbii minorităţilor etnice în condiţiile stabilite de lege. Şi ştiţi de ce, stimaţi colegi? Fiindcă erau perfect constituţionale.

Este momentul să citim din Constituţia României art. 120 alin. (2) - "În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică".

Mai trebuie să precizăm că România a ratificat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare şi Convenţia-cadru privind drepturile minorităţilor. Astfel, ambele au devenit parte a legislaţiei naţionale.

Şi tot Constituţia spune că tratatele şi convenţiile ratificate devin obligatorii şi primează.

Comitetul Consultativ privind monitorizarea aplicării Cartei şi Convenţiei, de ani de zile recomandă României îmbunătăţirea legislaţiei în acest domeniu.

Iată şi motivele pentru care Curtea Constituţională nu a respins articolele despre care vorbim!

Anul trecut a venit Guvernul condus de doamna Dăncilă şi, fără prea multe consultări, a aprobat un nou cod administrativ, prin ordonanţă de urgenţă.

Aduceţi-vă aminte, stimaţi colegi, cu toţii am fost revoltaţi, am criticat Guvernul pentru acea ordonanţă de urgenţă şi am cerut intervenţia Avocatului Poporului.

Sigur, corect ar fi fost să se conformeze deciziei Curţii, şi în rest textul să fie acelaşi cu textul adoptat de Parlament - şi mă refer aici la ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvernul Dăncilă. N-a fost să fie. Guvernul de atunci a intervenit şi în articolele care reglementau folosirea limbii minorităţilor naţionale, dar într-un mod incorect, făcând un pas înapoi, şi nicidecum înainte.

Până la urmă, Avocatul Poporului a atacat ordonanţa de urgenţă doar pe procedură, la Curte.

Şi noi, iniţiatorii acestui proiect despre care azi discutăm şi care în urmă cu câteva zile a produs un scandal imens, dar artificial, am depus acest proiect de lege.

Am depus de fapt acel proiect care a fost votat în Parlament cu un an înainte. Textul nostru a fost aliniat la deciziile Curţii Constituţionale. Am reintrodus, bineînţeles, toate aspectele legate de folosirea limbii minorităţilor naţionale, dar am corectat şi multe aspecte, inclusiv alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene.

Între timp, Codul lui Dăncilă a intrat în vigoare, de la 1 ianuarie. Curtea, la începutul acestui an, a decis că sesizarea Avocatului Poporului nu are temei şi proiectul nostru a urmat procedura parlamentară.

Noi speram că anumite aspecte din acest proiect vor fi dezbătute şi aprobate, corectând astfel Codul lui Dăncilă.

În schimb, săptămâna trecută, - după ce preşedintele României, printr-o declaraţie de două minute şi jumătate, a reuşit nu numai să înlăture un pericol iminent, dar în realitate inexistent, a mai reuşit să distrugă şi ideea de dialog raţional, a mai reuşit să-şi bată joc de limba maghiară, a mai reuşit să stigmatizeze comunitatea maghiară -, a revenit preşedintele cu o nouă declaraţie. Am auzit că noi am fi pregătit o altă lovitură grea, printr-un cod administrativ paralel. Paralel cu ce?

Cu acest cod, spunea preşedintele, noi doream impunerea limbii maghiare în Transilvania, şi că acest lucru este împotriva Constituţiei.

Am demonstrat mai înainte că nu este adevărat. Este fals. Este un scenariu complotist. Este un fake news. Este instigare la ură, este naţionalism şi este xenofobie curată.

Stimaţi colegi,

De două săptămâni vedem o competiţie acerbă în a demonstra că maghiarii din România şi limba maghiară reprezintă un pericol la adresa României şi la adresa românilor. Ştiţi şi dumneavoastră, cum ştiu şi eu, nu este adevărat. Este fals. Este o prostie.

Vă rog, vă implor, opriţi-vă! Daunele politice şi sociale încă nu se văd, dar pot fi intuite şi logic deduse din cele întâmplate.

În 30 de ani am militat - şi am militat prin mijloace parlamentare, perfect democratice - pentru a asigura minorităţii maghiare, după decenii de dictatură comunistă şi asimilare forţată, un cadru instituţional în vederea păstrării identităţii etnice, culturale şi lingvistice. Am urmărit şi am susţinut cele mai importante deziderate ale României, fiindcă am crezut şi credem în ele. Am militat pentru integrarea în Alianţa Nord-Atlantică şi apoi în Uniunea Europeană. Am făcut lucruri minunate şi importante. Şi le-am făcut împreună.

Da, predecesorii dumneavoastră, stimaţi colegi, din aproape toate partidele, au înţeles că dialogul interetnic, soluţiile comune, da, soluţiile negociate, şi nu este nimic ruşinos în asta, pacea interetnică sunt bunuri comune. Au făcut înţelegeri cu noi. Nu toate au fost perfecte şi poate nu toate au fost sincere. Sigur, nu toate au fost respectate în întregime. Dar toate au fost utile. Şi România nu a pierdut nimic - nici teritoriu, nici şansa unui trai mai bun. Românii nu au devenit mai săraci şi mai nefericiţi în urma acestor înţelegeri.

Vă rog, nu distrugeţi ceea ce s-a construit, ceea ce am construit!

Vă rog, nu spulberaţi speranţa că dialogul parlamentar este cadrul instituţional, că dialogul interetnic poate fi util, că, împreună, păstrând identitatea etnică, culturală, lingvistică, putem proiecta şi construi un viitor mai bun pentru fiecare om, pentru fiecare cetăţean, pentru fiecare comunitate.

Azi nu vă cer - degeaba v-aş cere - să votaţi acest proiect de lege. Vă cer în schimb să nu distrugeţi speranţa şi ceea ce a mai rămas din încredere.

Urmează o dezbatere şi un vot. După vot, toate problemele vor rămâne - epidemia nu va dispărea, economia nu va prospera, şomajul va creşte, şcolile nu se vor deschide.

Oamenii vor aştepta soluţii de la Guvern. Oamenii vor aştepta viziune economică şi socială de la noi, de la noi toţi. Muncitorii sezonieri plecaţi în străinătate vor fi exploataţi inuman în continuare şi aşteaptă protecţie de la statul român.

Şi nu vor exista teme false la nesfârşit, prin care veţi putea abate atenţia oamenilor de la aceste probleme reale.

Vă doresc, stimaţi colegi, înţelepciune, echilibru şi dezbatere responsabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi noi vă mulţumim, domnule preşedinte.

Deoarece domnul preşedinte a luat cuvântul la iniţiatori, vreau să vă spun, conform Regulamentului, nu există timp maxim alocat pentru iniţiatori.

Mai este domnul Korodi.

Doreşte la iniţiatori sau la grup?

La dezbatere.

Vă mulţumesc.

Domnul Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă.

Vă rog, citiţi raportul.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea cadrului general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora şi răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi regulile specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.

Cele patru comisii au dezbătut în şedinţe separate proiectul de lege, astfel - Comisia juridică - în 4 mai; Comisia pentru buget - în 5 mai; Comisia pentru administraţie publică - în 5 mai; Comisia pentru muncă - în 5 mai.

Membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind Codul administrativ, din următoarele considerente.

• Nu se justifică adoptarea unei astfel de iniţiative legislative, cu atât mai mult cu cât expunerea de motive nu conţine o fundamentare a soluţiilor legislative preconizate, iniţiatorii motivându-şi demersul pe posibila declarare a neconstituţionalităţii Codului administrativ în vigoare, de către Curtea Constituţională;
• În cadrul prezentului proiect sunt reluate majoritatea prevederilor din Codul administrativ în vigoare, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019;
• În cuprinsul prezentei iniţiative legislative nu există nicio dispoziţie de abrogare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat, prin procedura prevăzută în art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

La dezbateri, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Daniel Gheorghe, da?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Iată, paradoxal, astăzi, când dezbatem acest proiect, comemorăm un moment din istoria noastră - 6 mai 1849, respectiv atacul forţelor revoluţionare maghiare asupra românilor din Ţara Moţilor, pe aliniamentul Brad-Abrud-Deva. Nu ştiu dacă este o întâmplare sau nu, dar am ţinut să amintesc şi acest fapt.

Să nu uităm că în România avem o Constituţie şi garantul acestei Constituţii este preşedintele României.

Sunt câteva aspecte în acest proiect care îl fac nu doar neconstituţional, ci îl fac de-a dreptul antinaţional. Practic, acest proiect de lege, această propunere a UDMR vine să instituie o altă limbă oficială, instituie limbi paralele la nivelul localităţilor din România.

De asemenea, există o încălcare a atribuţiilor pe care le au puterile administraţiei centrale şi pe care le stabileşte Constituţia, între cele trei puteri - legislativă, executivă şi judecătorească -, prin acele norme de reprezentare stabilite la nivelul administraţiei publice locale.

Sunt elemente foarte, foarte clare şi elemente în acest proiect care atentează direct la două chestiuni - caracterul naţional al statului român, caracterul unitar al statului român.

Practic, unităţile administrativ-teritoriale locale îşi arogă drepturi şi puteri care nu le corespund şi care nu sunt prevăzute în Constituţie. Şi, de asemenea, faptul că în România, cu respectul pentru toate minorităţile şi în baza legilor pe care le avem astăzi în vigoare şi care stabilesc reprezentarea minorităţilor la nivelul autorităţilor publice locale, limba oficială este limba română. Acesta nu este un lucru pe care îl putem pune sub semnul întrebării. Dar vedem tot mai des că se atacă preşedintele României. Ceea ce se uită de foarte mulţi dintre colegii noştri este faptul că preşedintele Klaus Iohannis este chemat să garanteze Constituţia şi, ca atare, el este chemat să apere aceste principii, caracterul naţional, unitar, suveran al statului român.

De asemenea, poate că ar trebui să înţelegem, înainte de a vorbi de drepturi colective pentru minorităţi, ceea ce România nu acordă, deşi are, iată, cel mai bun tablou al ceea ce reprezintă drepturile individuale acordate minorităţilor din această întreagă regiune.

Până să vorbim, până să aruncăm cu acuze, până când, în numele comunităţii maghiare, pentru care avem tot respectul şi care este loială României, ajungem pur şi simplu să instrumentalizăm politic anumite mesaje instigatoare, eu cred că este datoria noastră, a tuturor celor care suntem aici, să respectăm un lucru simplu - Constituţia României, respectiv, "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". Asta trebuie să fie valabil pentru toţi, indiferent de originea etnică a respectivilor.

În realitate, acest proiect vine de fapt să deschidă iarăşi o zonă de atribuţii care nu corespund ideii a ceea ce înseamnă stat naţional unitar.

Iată, vedem iarăşi o serie de lucruri care mie nu mi se par deloc întâmplătoare. Să nu uităm că în ultimii ani avem un plan al Budapestei, Planul Kós Károly. Un plan care a preluat numele unui ideolog maghiar din perioada interbelică, decorat chiar de Horthy, după Dictatul de la Viena şi care, în numele transilvanismului - acesta fiind conceptul iniţiat de Kós Károly încă din perioada interbelică - vine practic astăzi Guvernul Viktor Orbán ca, în ceea ce numeşte spaţiul acesta de convergenţă din arcul carpatic, să introducă o serie de investiţii - atenţie! - pe criterii etnice. Practic fentând autorităţile statului român, în cazul de faţă, şi provocând o situaţie care, într-o legătură de bună vecinătate între două naţiuni partenere NATO şi UE, este pe undeva destul de deplasată.

Acum nu ştiu dacă aceste lucruri au legătură şi cu acel proiect - Trianon 2020 - despre care se tot vorbeşte la nivel european, dar dorim să atragem atenţia asupra faptului că respectăm deplin calitatea comunităţii maghiare din România, dar, la rândul lor, colegii noştri din UDMR şi, la rândul nostru, toţi cei care suntem aici, trebuie să înţelegem că sunt lucruri care nu se discută, iar unul dintre aceste lucruri este caracterul naţional...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercaţi să finalizaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... al statului român.

Sunt lucruri care nu se negociază şi nu se vor negocia niciodată.

Şi, de aceea, vrem să fim foarte clari, Partidul Naţional Liberal nu vine să susţină astfel de proiecte antinaţionale.

Şi, spre deosebire de alţii, spre deosebire de PSD sau de alte formaţiuni care au fost la putere în anumite momente, noi nu negociem principii constituţionale, noi nu negociem valori naţionale pentru voturi sau pentru anumite beneficii politice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă din partea Grupului PRO Europa doreşte cineva?

Din partea Grupului UDMR, domnul Korodi Attila.

Domnul Korodi Attila (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Dezbatem un proiect de lege care a primit deja verdictul dumneavoastră înainte să fie dezbătut cu adevărat în forul legislativ şi mai ales în Camera Deputaţilor.

În ziua de ieri a primit avize sau rapoarte negative, fără să fi fost organizate dezbateri în comisiile de specialitate.

Nu a fost dezbătut pentru că de o săptămână asistăm la reaşezarea dezbaterilor publice pe o temă care poate să inflameze, poate să acapareze atenţie şi care poate să devieze atenţia publică de la măsurile guvernamentale legate de limitarea efectelor pandemiei în România.

Dezbaterea pe acest proiect de lege a fost limitată la câteva enunţuri cu privire la folosirea limbii materne în administraţie, cât şi la tema folosirii simbolurilor naţionale de către membrii comunităţilor etnice.

Dar acest proiect de lege a fost depus pentru a readuce în discuţie Codul administrativ al României, în contextul în care Codul intrat în vigoare a fost adoptat în 2019 prin ordonanţă de urgenţă şi UDMR şi-a exprimat punctul de vedere, deja, atunci, despre faptul că acest cod este mult mai restrictiv şi mai puţin adaptat zilelor noastre, faţă de textul legii adoptate în Parlament în 2018. Totodată, cu privire la folosirea limbii materne în administraţia publică, elimină principiul care deja era fixat şi folosit în Legea administraţiei publice locale, cu privire la menţinerea drepturilor deja obţinute, indiferent de modificarea demografică a localităţilor.

Acest proiect de lege are introdusă şi viziunea corectă a unor partide politice care la ora actuală doresc insistent să voteze împotriva proiectului şi care au dorit şi doresc în continuare ca preşedinţii de consilii judeţene să fie aleşi de către membrii Consiliului Judeţean, adică să fie aleşi indirect în funcţii.

Stimaţi colegi,

Constituţia precizează, cum a arătat şi domnul Kelemen Hunor, următoarele, la art. 120 alin. (2): "În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică".

România a ratificat două documente importante ale Consiliului Europei - Convenţia-cadru pentru protejarea minorităţilor naţionale şi Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare.

În rapoartele de monitorizare adoptate şi publicate de către Consiliu, în anii 2018 şi 2019, cu privire la implementarea acestor două norme europene ratificate de România, se află câteva critici clare asupra procesului de implementare şi a oferirii de drepturi satisfăcătoare, în spiritul şi litera normativelor europene.

De exemplu, în 2018, Consiliul de miniştri al Consiliului Europei, într-un document adoptat, spune clar - "Legislaţia română încă limitează folosirea limbii minorităţilor naţionale în relaţia cu administraţia publică, unde trăiesc 20% dintre cetăţenii care aparţin minorităţilor naţionale". Totodată, arată că în România trebuie avută în vedere scăderea limitei de 20% pentru un acces mai facil la serviciile publice. Adică în momentul în care proiectul de lege despre care vorbim defineşte că "au obligaţia să asigure", în loc de "asigură", n-am făcut nimic altceva decât să întărim textul legii, ca să nu existe situaţii în care aceasta nu se implementează. Şi încă nu am definit un prag minim obligatoriu mai mic, conform cererii Consiliului Europei, ci am lăsat la iniţiativa pro-activă a autorităţilor locale.

Deci nu vorbim despre limbi paralele, cum, dintr-o lume paralelă cu lumea europeană, evocă colegul nostru din PNL.

Totodată este normal ca în momentul în care administraţia publică locală şi instituţiile deconcentrate trebuie să folosească, în relaţia cu cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, limba maternă a persoanelor, acelaşi lucru trebuie să fie valabil şi pentru prefecturile care coordonează deconcentratele, cât şi pentru Poliţia Română, care este un serviciu public, şi nu o instituţie militarizată, conform legii.

Când abordăm tema folosirii simbolurilor naţionale şi regionale, această temă o facem luând în considerare discriminarea clară pe care unele comunităţi le au, în comparaţie cu altele. Adică steagul Bucovinei poate fi arborat în pieţele centrale ale câtorva localităţi în Moldova, dar nu poate fi folosit de alte comunităţi, când este vorba de simboluri ale comunităţii maghiare.

Stimaţi colegi,

Avem obligaţia să găsim împreună soluţii la cererile comunităţilor etnice, inclusiv cea maghiară, cu privire la relaţia cetăţean-administraţie publică locală, cât şi la folosirea simbolurilor naţionale ale comunităţilor. Şi acest lucru îl vom putea face împreună, dacă în aceste dezbateri avem în vedere cerinţele cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale, şi nu posibilitatea de a găsi pârghiile creşterii în sondaje a partidelor, susţinând limitarea drepturilor acestor cetăţeni, folosind, de exemplu, aberaţii retorice, cum a procedat PNL astăzi. Sunt convins că va veni şi momentul acesta şi sunt convins că acest lucru îl vom face împreună! Dar ca să îl putem face, trebuie să facem eforturi noi, toţi, şi atunci vom putea spune: "Am făcut încă un pas către România modernă, vizionată acum un veac!".

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul lider Marius Paşcan. Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Distinşi colegi,

Am avut o revelaţie din nou, a câta oară, orice argumente li s-ar aduce celor de la UDMR, orice li s-ar spune, de 30 de ani o ţin într-o realitate paralelă, o ţin langa. Asta fac şi acum! Deşi le spun o mulţime că poate au o stare de ebrietate, o stare de euforie, nu vor să rezoneze cu ceea ce se întâmplă în România reală şi se fac că nu văd reacţia ostilă, agresivă a societăţii româneşti. De fapt, despre ce vorbim? Vorbim despre ceea ce se întâmplă astăzi în preajma Centenarului Trianonului. UDMR se situează agresiv pe linia directivelor politice trasate din Budapesta şi nu face altceva decât îşi înteţeşte provocările cu caracter etnic, instigările separatiste, revizioniste, atacă susţinut şi programatic România, pentru a o submina, deopotrivă din interior şi exterior. Evident profită fără scrupule şi de contextul actualei pandemii care sanitar, dar şi politic, este şubrezitoare pentru instituţiile statului român şi nu numai.

Iată, la foc, în rafale, încă o iniţiativă legislativă a UDMR, care a fost adoptată tacit de Senat, iar acum se dezbate în Camera Deputaţilor. Proiectul anterior, parcă în oglindă, privind statutul de autonomie a pretinsului Ţinut Secuiesc, a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor. Vă asigur: nu poate să fie o coincidenţă! Ambele proiecte au fost adoptate în aceeaşi dată, respectiv 23 aprilie 2020.

Mai mult sau mai puţin întâmplător - judecaţi cu dreaptă măsură - iniţiativa UDMR are un conţinut izbitor, identic, cu iniţiativa PSD privind Codul administrativ al României din anul 2018. Dar, în ceea ce priveşte reglementările privind minorităţile naţionale, constatăm că iniţiativa UDMR depăşeşte în gravitate atât iniţiativa de atunci a PSD, declarată, de altfel, neconstituţională, cât şi Codul administrativ în vigoare, atacat la Curtea Constituţională.

În acest sens, iniţiativa UDMR adaugă suplimentar, fără număr, la titularii obligaţiei de a asigura folosirea limbilor minorităţilor naţionale. Astfel, pe lângă autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, prefecturile şi serviciile publice deconcentrate, propunerea legislativă adaugă inspectoratele judeţene ale poliţiei. Proiectul excede în ansamblu prevederile Constituţiei României care impun în categoria titularilor obligaţiei de a asigura folosirea limbilor minorităţilor naţionale, exclusiv autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice deconcentrate.

La fel de grav, iniţiativa UDMR reglementează în mod neconstituţional însemnele şi simbolurile care exprimă identitatea etnică, istorică, culturală şi economică a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Astfel, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, prin hotărârea organelor lor deliberative sau, după caz, a organelor de conducere, pot adopta şi folosi, alături de însemnele oficiale ale României, şi aceste însemne şi simboluri, deci implicit aşa-zisul steag secuiesc.

Vă atenţionez că această iniţiativă, prin generalizarea folosirii la nivel naţional a limbii unei minorităţi naţionale aflate sub pragul de 20%, afectează însuşi caracterul de limbă oficială al limbii române. Cu alte cuvinte, aproape orice entitate administrativă, într-un mod subiectiv şi arbitrariu, poate decide cu de la sine putere asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale - atenţie! - nu ating ponderea de 20%. Şi unde este problema? Pentru că acest prag reprezintă tocmai ponderea semnificativă, fiind prevăzut şi în baza Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, şi a Constituţiei României.

În final, iniţiativa UDMR trebuie categoric respinsă, întrucât încalcă Liniile directoare pentru tratamentul-cadru, convenit în privinţa minorităţilor la Ljubljana, vizând integrarea societăţilor diverse ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Conform acesteia - şi vă citez - "cunoaşterea limbii de stat de către toate persoanele rezidente în statul respectiv este necesară pentru o participare deplină şi eficientă. În plus, limba poate fi un instrument puternic de intensificare a sentimentului apartenenţei". Am încheiat citatul din ceea ce s-a stabilit la Ljubljana.

Mai mult decât atât, acestea sunt doar câteva dintre argumentele pentru care Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva acestei propuneri legislative periculoase şi neavenite.

De asemenea, vă solicit, stimaţi colegi parlamentari, poate nu suficient familiarizaţi cu aceste abuzuri, excese, trădări, reveniri, tehnica paşilor mărunţi, pe care le asigură în mod consecvent UDMR, implicit în Parlamentul României, să procedaţi şi să respingeţi cu responsabilitate orice astfel de proiect care subminează, de fapt, România.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Dobrovie Matei.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Dacă PSD a inventat statul paralel, UDMR a inventat un cod administrativ paralel. Paralel cu realitatea pe care nu vor s-o accepte, şi anume că, în Constituţia României, la art. 1 alin. (1) este prevăzut că "România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil".

UDMR însă merge mai departe. După proiectul de aşa-zis Ţinut Secuiesc, au introdus în circuitul parlamentar un cod administrativ croit pe interesele Budapestei. Acesta a fost adoptat tacit şi, cu voturile PSD, la trei comisii a primit avize favorabile la Senat.

Trocul PSD-UDMR se confirmă, din păcate. Kelemen Hunor şi colegii săi nu pot să accepte faptul că proiectul de Cod administrativ adoptat de Parlament a fost declarat, în integralitate, neconstituţional de Curtea Constituţională.

Guvernul Dăncilă a forţat adoptarea acestuia într-o variantă uşor modificată, prin O.U.G. nr. 57/2019. Aceasta este în vigoare şi astăzi şi nimeni nu discută despre faptul că limba maghiară este oficializată, prin această ordonanţă de urgenţă, chiar astăzi.

La ce mă refer? La faptul că în localităţile în care minoritatea nu atinge acel procent de 20% se lasă la latitudinea consiliilor locale dacă se face această comunicare cu cetăţenii minoritari, în limba minoritară.

La vremea respectivă am acuzat un troc între PSD şi UDMR, făcut de doamna Dăncilă, cea care astăzi îl acuză pe domnul Ciolacu de trădare. Îl acuză de trădare pentru acelaşi lucru făcut de ea atunci, cu scopul de a-şi menţine majoritatea parlamentară, la vremea respectivă.

Interesant este că UDMR nu a intervenit pe Legea de aprobare a O.U.G. privind Codul administrativ, lege care se află în continuare în Comisia pentru administraţie din Parlament, ci a făcut un nou Cod administrativ paralel, cu o expunere de motive de doar o jumătate de pagină şi cu o formă a iniţiatorului de peste 400 de pagini. Evident, în această expunere de motive a propunerii nu se explică deloc de ce este nevoie de această iniţiativă şi este complet nefundamentată, astfel încât, potrivit Consiliului Legislativ, are toate şansele să fie declarată neconstituţională şi din start moartă în faşă.

Cu alte cuvinte, UDMR a încercat să reia forma adoptată atunci de Parlament, declarată neconstituţională, cu motivarea că va fi declarată neconstituţională ordonanţa adoptată de Guvernul Dăncilă. Din păcate, această propunere a UDMR nu respectă nici măcar minime criterii de tehnică legislativă, instituind un paralelism legislativ ce face total inaplicabilă această propunere.

Precizez că am fost unul dintre cei 50 de deputaţi care au atacat la CCR Codul administrativ adoptat la vremea respectivă de Parlament.

Am arătat în mai multe rânduri că este complet aberant ca în UAT-urile în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu au ponderea de peste 20% din numărul locuitorilor, consiliile locale să poată dispune să se folosească limba maghiară sau o altă limbă minoritară în administraţie, pentru că astfel se lasă loc arbitrariului şi unor înţelegeri netransparente.

Reamintesc că această prevedere, prin care limba maghiară a devenit oficială în România, face parte din O.U.G. care este în vigoare chiar acum...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercaţi să finalizaţi!

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon):

...O.U.G. nr. 57, şi care produce efecte.

De asemenea, reamintesc că am depus mai multe amendamente de eliminare a acestor prevederi nocive, care instituie limba minoritară ca oficială şi acolo unde - atenţie! - ponderea minoritarilor era de sub 20% din numărul locuitorilor, cât şi a prevederilor care instituie privilegii la angajare pentru persoanele care vorbesc limba minorităţilor naţionale, cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Aceste amendamente sunt depuse la legea de aprobare a ordonanţei din Parlament şi pe această cale vă solicit nu doar să respingem acest proiect anticonstituţional de astăzi, ci să punem pe tapet şi această lege de aprobare şi să eliminăm prevederile nocive care oficializează în momentul de faţă limba maghiară în România.

De asemenea, formula "asigură" sau "au obligaţia să asigure" folosirea limbii maghiare în relaţia cu administraţia publică locală este tot o normă imperativă. Nu este "pot asigura", este "asigură" sau "au obligaţia să asigure", este acelaşi lucru.

Nimeni nu vorbeşte, deci, despre adevărata problemă. Că în ambele variante, şi în Codul UDMR, şi în Codul Dăncilă, potrivit art. 94, "autorităţile publice locale pot decide" - atenţie! - "pot decide" - deci se lasă la latitudinea lor asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale, chiar şi în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea de 20%.

Ca urmare, limba maghiară a fost oficializată deja de Guvernul PSD,...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon):

... dar UDMR vrea mai mult!

Haideţi să respingem astăzi codul paralel al UDMR, dar să scoatem de la naftalină şi Legea de aprobare a O.U.G. nr. 57, dată de Guvernul Dăncilă, prin care practic s-a oficializat limba maghiară în acest aşa-zis Cod administrativ.

Vreau să închei, spunând că nu avem nevoie de enclavizare şi segregare, ci de un stat puternic, în care Constituţia este respectată şi în care românii din Harghita şi Covasna au aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi români.

Nu e normal să fie nevoiţi să lupte pentru a-şi păstra identitatea în propria ţară!

Mi-aş fi dorit ca românii din Ungaria...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon):

... să aibă aceleaşi drepturi ca minoritatea maghiară din România, dar acest lucru, din păcate, nu se întâmplă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Grupul USR? Doriţi să luaţi cuvântul?

Domnul Tudor Benga. Vă rog. Dar nu l-am avut pe listă, îmi cer scuze!

Da, domnule Benga!

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon):

Bună ziua, dragi colegi!

Se aude?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, da!

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon):

Au fost multe momente de ipocrizie cât se poate de consistentă în această legislatură, dar poate că dezbaterea de azi este cea mai spectaculoasă la nivel de ipocrizie. Pentru că, vedeţi dumneavoastră, bătălia pe Codul administrativ, după bătălia pentru distrugerea justiţiei, a fost cel mai important proiect politic al PSD şi al aliaţilor săi, timp de trei ani de zile, în această legislatură. Şi problema este în felul următor: că atunci când a fost vorba de baronizarea României prin Cod administrativ, toate forţele politice au fost de acord, cu excepţia USR. Când a fost vorba de acordat privilegii pentru aleşii locali, inclusiv pensiile speciale pentru aleşii locali, cuprinse în proiectul de Cod administrativ, toate forţele politice, cu excepţia USR, au fost de acord.

Acum, bineînţeles că venim astăzi, în contextul dezbaterii şi "furtunii" de săptămâna trecută, şi toată lumea se uită la acest proiect ca şi cum ar conţine, cum să vă spun eu, texte venite de la extratereştri sau de pe lună. Nu, textul acestui proiect de lege este într-o foarte, foarte mare măsură acelaşi text pentru care PSD s-a luptat, l-a promovat într-un fel prin ordonanţă de urgenţă. Deci, din punctul acesta de vedere, este o ipocrizie colosală!

Acum, trecând mai departe, la discuţia despre ceea ce înseamnă drepturile minorităţilor şi accesul la limba maternă şi la toate aceste lucruri, în mod repetat de la această tribună, de-a lungul acestei legislaturi, am avertizat UMDR că modul în care tranzacţionează ca la piaţă nişte lucruri, împreună cu PSD, modul în care au stat de mânuţă şi în aceleaşi cearşafuri pe tot ceea ce a însemnat distrugerea justiţiei, pe tot ceea ce a însemnat tot soiul de alte ticăloşii din această legislatură, va costa, la un moment dat. Şi va costa, pentru că va fi foarte greu să vii la această tribună şi să vorbeşti exclusiv de principii şi de drepturi, principii şi drepturi pe care da, eu, unul, şi noi, ca grup, le-am susţinut tot timpul, în condiţiile în care tu tot timpul ai făcut înţelegeri şi ai tranzacţionat chestiunea.

Acum, bineînţeles că nu este cazul să ne întoarcem şi este regretabil să ajungem la retorica naţionalistă şi inflamatorie de ani '90. Şi dacă 30 de ani de zile am putut să ţinem departe acest pericol, e foarte, foarte important să nu aruncăm pe fereastră, în condiţiile acestea. Ultimul lucru care ne trebuie în perioadă de pandemie este aşa ceva!

Dar, realitatea este că atunci când vrei să te ţii şi să te lupţi, şi să impui nişte principii, trebuie să dovedeşti şi să probezi acel mod de lucru în permanenţă.

Acum, ca să închei, pentru că sunt nişte lucruri de-a lungul timpului. Eu personal - aici este o poziţie personală - am votat şi am fost singurul deputat non-UDMR care a votat pentru ceea ce a însemnat scăderea pragurilor, când acel proiect de lege unitar a fost adus în faţa plenului. Dar, dincolo de chestiunea aceasta, tot ceea ce înseamnă atât drepturile minorităţilor, cât şi organizarea teritorială a statului român, este cât se poate de clar stipulat în Constituţie.

Şi, de aceea, tot ceea ce se întâmplă în clipa de faţă, tot teatrul acesta ieftin în care diverse formaţiuni politice care au susţinut vasta majoritate a ticăloşiilor incluse în Codul administrativ, acum vin şi îl înfierează, denotă o ipocrizie pe care n-o mai putem tolera.

În fine, vreau să mai spun un singur lucru şi închei. Pentru că tot ceea ce s-a iscat cu retorica aceasta naţionalistă în ultimele zile..., noi, în Ardeal, avem o vorbă care vine fix de la minoritatea germană şi zice în felul următor: "Ein Mann, ein Wort" - "Un om, un cuvânt". Există lucruri, există o istorie, există nişte lucruri care sunt clar stipulate în Constituţie şi există nişte lucruri care au fost puse negru pe alb în declaraţia de la Alba Iulia.

Această ţară şi Ardealul a fost întotdeauna multietnic şi trebuie să continue aşa, însă ipocrizia politicienilor este cea care ne-a adus şi în situaţia în care ţara este baronizată, justiţia este distrusă şi este şi cea care ne aduce în condiţiile în care să turnăm acum gaz pe un foc care trebuia să fie stins de mult.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul lider Alfred Simonis. Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Poate că n-aş mai fi luat cuvântul, dacă n-aş fi văzut acelaşi tip de mesaj naţionalist extremist, acuze, invective, până la urmă pe un proiect care a fost adoptat tacit în Senatul României, deci nu l-a votat nimeni în Senat, pentru a mai elimina o dezinformare, un proiect care a fost adoptat tacit şi care avea, evident, acelaşi parcurs pe care l-a avut acum, raport de respingere la Cameră, şi ar fi picat oricum la vot.

Ne aflăm în situaţia în care, în plină pandemie, preşedintele Iohannis şi patriotarzii de la PNL consideră că enormităţile şi fumigenele naţionaliste pot deturna atenţia oamenilor de la criza sanitară şi cea economică, de la tunurile pe care le dau în fiecare zi, de la chelnerii pe care-i pun în conducerea spitalelor, după cum bine ştiţi, de la focarele de infecţie din judeţele pe care le conduc, de la comerţul cu oameni pe care-l fac, de la sutele de mii de locuri de muncă şi zecile de mii de firme închise.

V-aţi folosit - şi aici mă adresez celor de la PNL - fără jenă de un subiect pe care-l ştiaţi de la bun început că n-are cum să treacă - şi mă refer la ambele teme dezbătute în ultima săptămână, că este inacceptabil şi neconstituţional un astfel de demers.

Aţi tăcut mâlc mai mult de o lună de la adoptarea tacită. Ştiaţi foarte bine că va pica la Senat, că vor pica la Senat şi la Cameră, ştiaţi că ambele vor avea sau au rapoarte de respingere, ştiţi că au mai fost în ultimii 30 de ani mai multe proiecte în acest sens şi toate au fost respinse la vot.

Aţi preferat să minţiţi, deşi ştiaţi asta, aţi minţit sau aţi început să minţiţi atunci când aţi văzut că procentele din sondaje au început să vă strângă.

E adevărat că s-a greşit undeva! Şi s-a greşit în Parlamentul României când a fost posibil ca un parlamentar al PNL, cu simptome de COVID-19, s-a plimbat prin clădire şi a oprit, practic, activitatea Parlamentului pentru două săptămâni.

S-a greşit atunci când parlamentarii PNL, în data de 13 martie, s-au grăbit cu toţii să meargă să se testeze de COVID şi au fost în situaţia în care, pe 14 martie, n-au putut să vină să-şi voteze propriul Guvern. Pentru că n-aţi putut să veniţi să votaţi propriul Guvern!

A trebuit să amânăm noi testele, celelalte grupuri parlamentare, pentru a avea totuşi un Guvern funcţional în situaţia de urgenţă, de criză, pe care o traversa şi o traversează încă România.

Prin urmare, în şedinţa de plen din 16 martie, atunci când trebuia să respingem această iniţiativă pe care eu am supus-o votului şi am introdus-o pe ordinea de zi, cu raport de respingere, ar fi trebuit să aibă loc acea şedinţă în data de 16 martie şi n-a mai avut loc.

L-am întrebat pe un lider al PNL, într-o emisiune televizată, ce ar fi făcut în situaţia în care Parlamentul hotăra, totuşi, pe 16, contrar legii, împotriva oricăror ordonanţe militare, să se întrunească şi să voteze respingerea acestei iniţiative. Şi mi-a spus direct că nu putea să vină, pentru că el respectă legea!

Păi, doar cei de la PNL au dreptul să respecte legea, noi nu?!

Noi n-aveam dreptul să respectăm legea şi să nu ne expunem şi pe noi, şi pe alţii, după ce am făcut aceste teste?!

De ce n-a ieşit preşedintele Iohannis sau dumneavoastră, pe 16 martie, sau pe 20 martie, să atragă atenţia că acel proiect trece tacit? La fel şi acesta, care a trecut în urmă cu o lună!

Dacă e să spunem adevărul până la capăt, stimaţi colegi, exact formularea din legea pe care astăzi o respingem a trecut în 2018 cu voturi de la PNL. Exact formularea pe care astăzi o respingeţi, o blamaţi şi acuzaţi PSD pentru faptul că o susţine, deşi, evident, nu putea să aibă raport de respingere dacă PSD o susţinea, dar aţi votat-o exact pe 9 iulie 2018, atunci când aţi votat Codul administrativ.

Sper ca astăzi să încheiem acest capitol ruşinos din istoria politică a României, în care preşedintele şi partidul aflat la guvernare s-au folosit de o temă naţionalistă falsă pentru a ascunde adevăratele probleme ale României.

Mi-e teamă, însă, că atunci când veţi termina cu minciunile şi temele false n-o să mai puteţi salva nimic din ceea ce chiar trebuie salvat: locurile de muncă, salariile oamenilor, pensiile, firmele sau agricultura.

Fac un îndemn către Guvern şi către PNL să-şi bage minţile în cap - sau să vă băgaţi minţile în cap - să încetaţi să vă faceţi de râs, să veniţi cu un plan real pentru relansarea economiei. Acesta ar trebui să fie singura, prima preocupare sau principala preocupare, şi nu teme naţionaliste false, minciuni şi acuzaţii nefondate, pentru că, repet, prioritatea în România ar trebui să fie alta.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

I-am ascultat cu foarte mare atenţie pe colegii noştri de la alte partide şi cred că se impun nişte replici.

S-a vorbit aici despre faptul că preşedintele României a fost atacat, în aceste ultime zile. Cred că nu ne uităm toţi la acelaşi preşedinte! Pentru că eu am văzut un preşedinte care a vorbit ca la Radio Erevan. Că a dat nişte drepturi PSD minorităţilor naţionale, în condiţiile în care PSD a luat nişte drepturi, şi tocmai au confirmat-o acum cei de la UDMR, care ne spun că, prin Codul administrativ făcut de guvernarea PSD, s-au luat nişte drepturi pe care, minorităţile, în general, nu doar cea maghiară, le aveau de peste 20 de ani, şi de aici frustrarea lor şi supărarea, şi această iniţiativă legislativă.

Deci, fix ca la Radio Erevan! Preşedintele spune că PSD a dat, în condiţiile în care PSD luase nişte drepturi de la minoritatea maghiară.

Apoi aţi vorbit aici despre faptul că nu poate să fie o coincidenţă că au trecut două legi tacit, în această perioadă.

Sigur că nu e o coincidenţă, pentru că Parlamentul nu a lucrat în această perioadă!

Dar mă întreb de ce Guvernul României, în perioada când a lucrat Parlamentul, a întârziat punctul de vedere pentru aceste legi cu mai bine de o lună de zile?!

Cât de greu îi era să scrie că nu e de acord cu aceste proiecte de lege, cu aceste iniţiative legislative?! Cât de greu îi era să scrie?! Două rânduri! Ca să poată să fie îndeplinită procedura administrativă, astfel încât să le putem vota, aceste două iniţiative legislative, în momentul în care eram în perioada în care lucram. Că, sigur, din nefericire, din cauza unui coleg de la PNL care a venit şi a plimbat COVID-ul prin Parlament, a fost şi o perioadă nefericită din viaţa noastră, când a trebuit să stăm în izolare cu toţii.

Apoi vorbeşte PNL despre înţelegerea PSD cu maghiarii? Are curaj să spună treaba asta, că ei n-au făcut niciodată înţelegeri cu UDMR? Aţi uitat când acum câţiva ani era să ne batem fizic, la modul fizic, în Parlamentul României, pentru modul în care susţineaţi statutul minorităţilor naţionale? Aţi uitat! Aşa cum aţi uitat că atunci mergeaţi foarte des în judeţele Harghita, Covasna, Mureş, ca să luaţi voturi pentru Traian Băsescu.

Acum s-a întâmplat acelaşi lucru pentru Klaus Iohannis. Când preşedintele statului român a mers acolo şi a ascultat solemn imnul unui aşa-zis Ţinut Secuiesc, când a primit steagul... (Vociferări.)... şi a şi spus că este recunoscător pentru modul în care a fost primit.

Nu-i e ruşine să vorbească?

Chiar nu mai aveţi pic de ruşine?!

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul lider Benedek.

Domnule Florin Roman, a cerut primul.

Deci, vă rog, câte un minut, pe procedură. Ca să nu...

OK, domnule Roman? Câte un minut, doar un minut, pe procedură.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

N-aş fi luat cuvântul, dar aici s-au auzit foarte multe neadevăruri.

Şi pot să spun că fac parte dintr-o minoritate foarte "norocoasă". De câte ori apare o problemă reală în această ţară, suntem scoşi din joben, suntem trădători, suntem separatişti şi vrem să furăm, ba să luăm, ba să ducem nu ştiu unde, Ardealul.

Deci văd că mulţi dintre politicienii care sunt portdrapelul României, când vine vorba despre Uniunea Europeană, uită sloganul sau nu înţeleg sloganul Uniunii Europene, care înseamnă "Unitate prin diversitate".

Dar am speranţa că într-un anumit timp o să se înţeleagă că nu dorim separatism, nu dorim altceva decât să trăim aici şi să avem aceleaşi drepturi. Şi, bineînţeles, avem aceleaşi obligaţii.

Din păcate - din păcate! - văd că ţara se mişcă foarte, foarte greu. Viteza acestei ţări, la ora actuală, este foarte mică. Dar, pe de altă parte, mă bucură acest fapt, pentru că direcţia este cea greşită.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi vă mulţumesc că v-aţi încadrat şi într-un minut.

Domnul lider al Partidului Naţional Liberal, Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

No, aşe - spunem noi, mocanii şi moţii. Şi aşa am spus şi în 1848, în 6 mai, când trupele maghiare conduse de maiorul Hatvani au măcelărit moţii, la Abrud.

Istoria ne va judeca pe toţi după faptele noastre.

Astăzi, preşedintele României a făcut ceea ce a trebuit. În momentul în care ai în Parlament două proiecte de lege care prevăd federalizarea şi enclavizarea României, după ce tocmai noi am sărbătorit 100 de ani de la făurirea statului unitar român modern, iar alţii se pregătesc să comemoreze Trianonul, preşedintele României nu poate rămâne impasibil atunci când declaraţiile politice se transformă în proiecte de lege.

Partidul Naţional Liberal spune că prin votul de respingere a acestui proiect, astăzi, România câştigă. Şi Partidul Social Democrat şi UDMR, care au făcut acest troc politic, vor pierde.

Aşa să ne ajute Dumnezeu, la fiecare!

Vă mulţumesc.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu (din sală):

Care e trocul? (Vociferări.)

Care e trocul? (Vociferări.)

A, moţiunea de cenzură. Guvernaţi prea bine!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul preşedinte Victor Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am venit cu mare plăcere la Parlament, să muncim, să adoptăm legi.

Vreau să fac un apel. Să terminaţi cu aceste cretinisme, domnule! Să vorbeşti în 2020 despre luarea Ardealului e un cretinism, da? (Aplauze.)

Dar cred că trebuie să vorbim despre altceva dacă vreţi să vorbim totuşi despre lucruri cu cap.

Apropo de colaborarea cu parlamentarii UDMR. Că văd că de aici e marea problemă.

Din câte ştiu, anul trecut am votat şi eu moţiunea de cenzură împotriva Guvernului PSD. Dacă nu mă înşel, şi cei de la UDMR. În schimb, eu n-am votat învestirea Guvernului Orban. În schimb, cei de la UDMR au votat-o.

Deci înţeleg că Guvernul PNL este învestit cu voturile unor oameni foarte răi de la UDMR.

O să mai ceară votul, PNL, UDMR, şi o să uite cretinismul acesta cu luatul Ardealului.

Am uitat să pun ghilimelele, scuzaţi-mă, că eu am probleme cu ghilimelele, nu-mi aparţine expresia de cretinism.

Cred că există o soluţie, ca Partidul Naţional Liberal să facă o declaraţie publică şi un acord, eventual, să semneze că nu va mai colabora niciodată cu UDMR, dacă sunt aşa de hotărâţi.

Dar eu îmi aduc aminte, când am făcut Uniunea Social Liberală, că şi atunci am semnat toţi că nu vom colabora niciodată cu PDL. Şi PNL n-a colaborat cu PDL, v-aţi luat cu totul, PNL-işti, PDL-işti, după ce aţi semnat că n-o să lucraţi niciodată.

Aşa încât de-abia aştept să votaţi data viitoare, împreună cu UDMR, Guvernul dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Simt nevoia, domnule preşedinte, să repet o chestiune. Pentru că pare că un antevorbitor nu a înţeles ce am spus eu.

Am auzit aici spunându-se faptul că preşedintele a făcut ceea ce trebuie. Dacă la o lună şi jumătate de la adoptarea tacită a unei iniţiative legislative, preşedintele iese şi vorbeşte despre ea, iar asta înseamnă că faci ce trebuie înseamnă că am eu o problemă de interpretare.

De asemenea, am auzit că în Parlament erau două iniţiative.

Oameni buni, dar în Parlamentul acesta mai există nişte grupuri parlamentare - PNL, USR şi altele, nu le mai nominalizez pe toate.

Stimaţi lideri ai grupurilor parlamentare care condamnaţi astăzi PSD pentru faptul că aceste iniţiative au fost adoptate tacit, de ce n-aţi cerut dumneavoastră sesiune extraordinară? De ce n-aţi încercat dumneavoastră să facem plen cu orice risc? De ce n-aţi spus că trebuie încălcată legea, şi să mergem la Parlament, să respingem autonomia Ţinutului Secuiesc? De ce aţi tăcut toţi?

Vă spun eu de ce. Pentru că ştiaţi atunci, cum ştiţi şi acum, că Parlamentul nu se putea întruni. Nu se putea întruni, conform ordonanţelor militare, conform legilor în vigoare. Nu aveam dreptul să venim la Parlament.

Nu mai minţiţi şi dezinformaţi, că oamenii s-au prins! (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider Drulă Cătălin.

Cu aceeaşi rugăminte, să ne încadrăm într-un minut.

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Absolut.

L-am auzit mai devreme pe domnul Victor Ponta spunând că agitarea unor teme naţionaliste false, furtul Ardealului este "un cretinism". Îl cita de fapt pe actualul preşedinte, Iohannis, din 2014, când făcea această afirmaţie la adresa domnului Victor Ponta, care desfăşura la acea vreme o campanie oribilă de tip PRM-ist, cu accente violente, naţionaliste.

De fapt, în acest schimb dintre Ponta şi Iohannis - Ponta atunci era la PSD - e prinsă toată clasa politică românească - cea veche, că USR n-a fost acolo -, care de 30 de ani guvernează cu UDMR când îi convine şi, când nu-i convine, agită, pentru voturi facile, şi iresponsabil, teme naţionaliste.

Atât am avut de spus.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Dacă îmi permiteţi, o să fac şi eu un anunţ.

(Coboară la tribună.)

Eu consider că acest derapaj este evident, este un conflict declanşat, interetnic, nepermis şi dus într-o direcţie de către preşedintele României anilor 1990.

De aceea, atât eu, cât şi domnul Robert Cazanciuc, preşedintele Senatului, depunem astăzi două proiecte de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor şi al Senatului.

Primul. Articol unic. Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338, din 27 aprilie 2020, se modifică după cum urmează.

Hotărăşte.

În cazul iniţiativelor legislative, reţinerea lor spre dezbatere şi adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, nu sunt luate în considerare iniţiativele legislative care afectează caracterul naţional, independent, unitar, indivizibil al statului român, precum şi cele care afectează integritatea teritoriului României.

Cu alte cuvinte, după 30 de ani, se termină acest "cretinism", de folosire a unui conflict interetnic, politic.

Vă mulţumesc. (Revine la prezidiu.)

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege rămâne pentru şedinţa de vot final.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 127/2020; procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului, vă rog.

Domnul Ion Alin Dan Ignat (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Alin Ignat, secretar de stat în Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Obiectul proiectului de ordonanţă de urgenţă este modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Ministerul Muncii susţine adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, prezentarea raportului.

Domnul preşedinte Solomon, vă rog.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

A fost adoptat de Senat, în 31 martie.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Doriţi să luaţi şi cuvântul?

Domnul Solomon?

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dincolo de faptul că am stat o oră şi un sfert pentru o chestiune care putea să treacă la respinse, la "şi altele", fără să dăm o foarte mare importanţă. Dar se pare că am mers pe fenta deschisă de preşedintele Iohannis, care nu doreşte să discutăm despre şomajul tehnic, despre starea economiei, despre măsurile sociale care mai mult nu s-au luat decât s-au luat, despre măsurile economice concrete, de ajutorare a micilor afaceri din România, despre faptul cum mai toate măsurile luate după starea de urgenţă au ajutat marii comercianţi din România, despre faptul că la supermarket nu te poţi îmbolnăvi de C0VID, dar la biserică te poţi îmbolnăvi de COVID, şi despre multe alte lucruri.

Vreau, dincolo de orice, să reţinem două amendamente care sunt redate în anexă la poziţia 7 şi la poziţia 52.

La poziţia 7, am iniţiat împreună cu doamna deputat Éva Csép un amendament prin care prevederile Legii nr. 19, cea privind concediul părinţilor, în cazul în care se închid şcolile din cauza epidemiei sau a altor evenimente neprevăzute, să se prelungească până la încheierea anului şcolar.

Deşi în spaţiul public există o dezbatere - falsă, zic eu - că sfârşitul anului şcolar, conform ordinului de ministru, este 31 august, pentru categoria de vârstă vizată în Legea nr. 19, şi anume copiii între 2 şi 12 ani, sfârşitul anului şcolar, dincolo de orice interpretare, se finalizează la începutul vacanţei de vară. Şi dorim ca acest lucru să se reţină, mai ales că în Legea de aprobare a Ordonanţei nr. 41, care probabil va fi săptămâna viitoare pe ordinea de zi, am specificat acest lucru.

Niciun copil până în 12 ani nu cred că are treabă cu bacalaureatul sau cu examenul de admitere la liceu, cu examenul de capacitate, cum nu are treabă nici cu calendarul de mişcare a personalului didactic, nici cu definitivatul, nici cu titularizarea, nici cu ocuparea posturilor în învăţământ.

De aceea se prelungeşte anul şcolar de la începutul vacanţei mari până la 31 august, ca să aibă loc toate aceste proceduri.

Prin urmare, oricine interpretează altfel acest amendament greşeşte.

De asemenea, pentru că Guvernul tot promite, dar nu a făcut nimic, deşi avea posibilitatea, la şedinţele de Guvern, să prelungească termenul de aplicare a Ordonanţei nr. 30 şi a celorlalte acte care modifică Ordonanţa nr. 30 şi, în speţă, Ordonanţa nr. 32, Ordonanţa nr. 53 şi aşa mai departe, până la finalizarea tuturor restricţiilor impuse de această epidemie cu virusul COVID-19, am prins, la poziţia 52 din raport, un amendament, prin introducerea unui articol nou, art. XIX, prin care prevederile prezentei legi se prelungesc până la ridicarea tuturor restricţiilor. E vorba de micile afaceri, restaurante, hoteluri, cafenele, care rămân închise şi ai căror angajaţi să rămână în continuare în şomaj tehnic.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, doamna deputat Mara Calista?

Doamna Mara-Daniela Calista (prin telefon):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Bună ziua, stimaţi colegi!

Am să încep prin a spune că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30 este cunoscută drept ordonanţa care, în mare, prevede şomajul tehnic.

Vreau să fac cunoscut încă de la început faptul că atât Guvernul României, cât şi reprezentanţii Partidului Naţional Liberal au fost în discuţii cu mediul de afaceri şi au venit în sprijinul acestuia. Consultările au fost permanente - şi, aţi văzut, chiar în cursul zilei de ieri, au fost unele dintre ele -, iar propunerile, incluse în măsurile adoptate de Guvern.

Le mulţumesc, în numele Partidului Naţional Liberal, antreprenorilor, pentru faptul că au ales să-şi continue activitatea şi că, acolo unde a ţinut de ei, conform posibilităţilor, au făcut tot ce au putut pentru a-şi respecta obligaţiile fiscale pe care le aveau.

Trebuie să spunem clar că a fost o situaţie complet inedită la nivel mondial, însă Guvernul României a răspuns prompt acestei crize sociale, economice şi politice, generată de pandemia COVID-19.

Măsuri similare cum au fost cele din România au fost adoptate şi de alte state europene.

O să vă rog să-mi permiteţi să spun pe scurt câteva prevederi, cele mai importante care se regăsesc în Ordonanţa nr. 30. Şi, aşa cum spuneam, mă refeream la acordarea şomajului tehnic în cuantum de 75% din valoarea salariului de bază a unei zile de muncă, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu garantat în plată.

Au fost introduse o serie de modificări cu privire la zilele libere acordate unuia dintre părinţi, conform Legii nr. 19/2020, adoptată de noi în Parlament şi ratificată de preşedintele României.

Vorbim despre posibilitatea măririi unor venituri salariale aferente categoriilor bugetare care pe perioada pandemiei au lucrat necontenit - şi aici mă refer la personalul medical, sub toată forma sa, precum şi la cel din Apărare, Poliţie, Jandarmerie şi aşa mai departe.

Şi unele dintre cele mai importante măsuri sunt cele referitoare la... i-aş spune eu, stimularea creşterii natalităţii - ştiţi că pentru mine e un subiect foarte important. Şi mă refer aici la prelungirea acordării stimulentului de inserţie cu până la 90 de zile, posibilitatea reîntoarcerii în concediul de creştere a copilului, până la finalizarea stării de urgenţă, precum şi prelungirea automată a plăţii indemnizaţiei de creştere a copilului, pe perioada stării de urgenţă.

Poate iarăşi unul din cele mai importante lucruri este posibilitatea depunerii documentelor doveditoare la autorităţile competente în vederea obţinerii şomajului, în format electronic. Vorbim, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, despre realizarea digitalizării instituţiilor din România.

Aş mai menţiona şi sportivii, pentru care contractul este suspendat pe perioada stării de urgenţă - beneficiază de o indemnizaţie de 75% din drepturile băneşti aferente contraprestaţiei activităţii sportive, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial brut.

Subliniez şi eu că a fost un set de amendamente importante depuse, printre care două care au fost deja precizate, respectiv:

- posibilitatea aplicării Legii nr. 19/2020, cea a îngrijirii copiilor pe toată durata, până la finalizarea cursurilor şcolare, adică acordarea a 75% din câştigul salarial brut al unei zile de lucru, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu, pentru părinţii care stau acasă cu copiii; precum şi

- posibilitatea prelungirii acordării şomajului tehnic în domeniile pentru care se vor prelungi măsurile de protecţie şi pentru care va mai dura o perioadă până când acestea vor putea să-şi intre în funcţiune la capacitate maximă.

Partidul Naţional Liberal a fost receptiv şi de acord cu acestea - şi subliniez acest lucru - pentru că înţelegem importanţa susţinerii părinţilor, dar şi a mediului de afaceri, atunci când vorbim despre măsurile de relansare economică.

Nu pot să închei fără să spun că mi se pare nelalocul lui, ca să nu spun altfel, faptul că ni se impută neluarea, dacă vreţi, unor măsuri sociale la timpul lor sau la momentul lor.

Toate actele normative, fie ele ordonanţe de urgenţă, ordonanţe simple sau hotărâri de Guvern, care s-au dat pe această perioadă a stării de urgenţă, dovedesc faptul că Guvernul a fost şi este în permanenţă interesat de depăşirea acestei crize, care, repet, nu este doar a României. La nivel mondial ne-am confruntat într-o primă fază cu ceea ce înseamnă de fapt o pandemie şi ceea ce înseamnă oprirea efectivă în loc a tuturor activităţilor sociale, economice şi politice chiar.

Aş mai spune încă un lucru. Guvernul lucrează la un pachet de măsuri post-criză. Iar aceste declaraţii, dacă vreţi, sunt făcute zilnic atât de reprezentanţi ai Guvernului, cât şi ai Parlamentului sau de Preşedinţia României.

Ne interesează să avem un pachet care să răspundă clar nevoilor de relansare economică. Sunt zilnic consultări pe care le au atât Guvernul, cât şi reprezentanţii Partidului Naţional Liberal, cu tot ce înseamnă partenerii sociali, dar şi reprezentanţii mediului de afaceri. Pentru că vrem să avem cel mai bun răspuns, ulterior finalizării stării de urgenţă, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru tot ce înseamnă angajatori, sub toate denumirile lor, fie ei publici sau privaţi. Astfel încât să reuşim să relansăm economia şi să avem aceeaşi activitate şi aceeaşi viaţă pe care toţi dintre noi le-am avut înaintea intrării în această stare de urgenţă.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Seidler Gabriel.

Vă rog, luaţi legătura cu dânsul.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

N-am crezut că în Parlamentul României voi asculta, în continuarea propagandei etnocentriste, propagandă anticapitalistă. Dar cele două se pare că sunt folosite încă împreună, de parcă am fi la începutul anilor '90. În fine, se pare că unii au rămas blocaţi acolo.

E, de asemenea, interesant cum se poate critica lipsa unor măsuri, în timp ce tocmai dezbatem aprobarea, cu modificări, a măsurilor luate.

Pentru cei care trăim însă în contemporaneitate, în mai 2020, aceste măsuri cuprinse în Ordonanţa nr. 30 şi în alte ordonanţe subsecvente au fost necesare, chiar dacă nu au fost perfecte.

Sigur, dacă am avea nu doar oameni politici, ci şi funcţionari publici care să gândească, să aibă capacitatea de a gândi măsuri integrate într-o perioadă scurtă, lucrurile ar arăta, în general, în România, mult mai bine.

Aşteptăm să dezbatem cât de curând măsuri de susţinere a celor care îşi doresc să muncească - şi accentuez, a celor care doresc să muncească - ulterior stării de urgenţă.

În acest context e nevoie nu doar de o versiune autohtonă a ceea ce la nivel de Uniune Europeană se numeşte Kurzarbeit, adică susţinerea celor care doresc şi pot să lucreze, chiar dacă munca lor ar fi diminuată cantitativ de situaţia economică.

Dar credem că e nevoie şi de o modificare a legislaţiei ruşinoase în materie de telemuncă, legislaţie care mai mult încurcă prin birocraţie decât ajută, cât şi la flexibilizarea în general a relaţiilor de muncă, astfel încât programul să poată fi modificat în funcţie de întâmplările, de situaţiile de sănătate ale angajaţilor, la nivelul fiecărei unităţi, dar şi pentru a trece în mediul electronic cât mai multe dintre atribuţiile angajaţilor şi angajatorilor, deopotrivă. Mă refer aici în mod special la cele referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă.

Cu cât mai repede vom dezbate în Parlamentul României - şi accentuez, în Parlamentul României - măsurile referitoare la susţinerea celor care doresc să lucreze şi pot să lucreze după 15 mai, cu atât mai mult putem preîntâmpina situaţii, pe care le-am avut şi le avem în continuare, prin care transmitem cu toţii, Guvern şi Parlament, deopotrivă, un mesaj de instabilitate mediului economic. Pentru că modificăm ordonanţe de urgenţă care, la rândul lor, modifică alte ordonanţe de urgenţă şi se naşte o reţea de ordonanţe şi legi de aprobare cu modificare, prin care omul de afaceri, şi aşa greu încercat de situaţia economică actuală, trebuie să facă faţă angajându-şi eventual 3 jurişti în mod suplimentar.

Ţine de responsabilitate să înţelegem odată pentru totdeauna că dincolo de luptă politică trebuie să fim, atât Guvern, cât şi Parlament, lângă cei care produc valoare adăugată în ţara aceasta şi să le uşurăm situaţia, nu să le-o îngreunăm prin tot felul de invenţii birocratice şi hăţişuri legislative.

Trebuie să dezbatem cât mai repede, deci, în Parlamentul României, o serie de măsuri care nu doar să compenseze perioada de nemuncă, ci mai ales să stimuleze munca şi revenirea la economie sănătoasă pentru toţi, indiferent de etnie, indiferent de limbă maternă, ca să fac o referire la ora şi jumătate aproape pierdute în dezbaterile pe proiectul de lege anterior.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar PRO Europa doreşte cineva? Nu.

Din partea Grupului UDMR, doamna Csép Éva-Andrea.

Vă rog.

Vă rugăm, doamnă deputat.

Doamna Csép Éva-Andrea (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua, stimaţi colegi!

Au trecut 57 de zile de la suspendarea cursurilor şcolare din România şi 52 de zile de la decretarea stării de urgenţă de către Preşedintele României.

Punerea în pericol a vieţii şi a integrităţii fizice a cetăţenilor, restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, întreruperea sau reducerea temporară a activităţii societăţilor, încetarea sau suspendarea raporturilor de muncă şi închiderea şcolilor sunt doar câteva dintre consecinţele negative ale pandemiei COVID-19 asupra societăţii.

Pandemia ne-a luat pe toţi prin surprindere şi nu eram pregătiţi sub nicio formă, ştim foarte bine cu toţii acest lucru.

Primele măsuri menite să faciliteze activitatea angajatorilor, angajaţilor şi a celorlalţi profesionişti din România s-au conturat doar după aproximativ două săptămâni de la instituirea stării de urgenţă, perioadă în care nu exista nimic concret, ceea ce a creat o situaţie de panică pentru mulţi oameni.

După aceea, după cum bine ştim, în preajma Sărbătorilor de Paşte, părinţii se îngrijorau dacă pot sau nu să rămână în continuare acasă, pentru supravegherea copiilor, şi pe perioada vacanţei şcolare.

Enumerarea lacunelor legislative şi a măsurilor interpretabile poate continua, însă prin acest proiect de lege pe care îl dezbatem acum se urmăreşte rezolvarea în parte a unor consecinţe indirecte ale epidemiei COVID-19.

Prin raportul Comisiei pentru muncă, prezentat astăzi în faţa dumneavoastră, colegii mei deja au prezentat câteva modificări, chiar în detaliu, despre ce este vorba în această ordonanţă de urgenţă.

Totuşi, doresc să vă atrag atenţia asupra amendamentelor iniţiate de UDMR împreună cu domnul deputat Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă, care au fost admise - şi le mulţumesc pe această cale colegilor din Comisia pentru muncă, pentru sprijin.

Ştim foarte bine că instituţiile de învăţământ rămân deschise până la finalul anului şcolar, dar totuşi procesul de învăţare online continuă. Iar, potrivit legislaţiei în vigoare, părinţii nu au posibilitatea să rămână acasă pentru supravegherea copiilor, după încetarea stării de urgenţă.

Prin aceste amendamente, şi la propunerea UDMR, am reuşit să prelungim concediul de supraveghere a copiilor sub 12 ani, până la sfârşitul semestrului al II-lea. Este o necesitate reală şi un sprijin acordat familiilor în această perioadă dificilă.

Totodată, un alt amendament adoptat în comisie vizează şomajul tehnic.

Tot la propunerea UDMR prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 30 care reglementează şomajul tehnic se aplică în continuare, deci fără întrerupere, de la data încetării stării de urgenţă instituite prin decret, pentru toate domeniile de activitate în care se menţin restricţii, până la ridicarea acestora.

Aşadar, vă îndemn, stimaţi colegi, să votaţi pentru adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de Comisia pentru muncă şi permiteţi-mi să mai precizez un lucru deosebit de important. Ştim bine că adoptarea unui proiect de lege de către Parlament de multe ori nu este de ajuns, deoarece promulgarea acestuia - şi sper că se promulgă - durează zile şi chiar săptămâni bune.

În ceea ce priveşte stipulările din prezenta iniţiativă legislativă acestea au caracter urgent, deci nu pot fi întârziate.

Rog pe această cale Administraţia Prezidenţială şi pe preşedintele României să promulge cât mai urgent această lege importantă. Este timpul să se ocupe de problemele reale ale societăţii şi să pună accent, de această dată, pe interesele cetăţenilor, şi nu pe jocurile politice.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Petru Movilă. Vă rog

Succint, cum sunteţi dumneavoastră în viaţă mereu!

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

PL-x 127/2020, legea care vine să aprobe Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 este un proiect de lege bun, cu completările făcute de colegii noştri parlamentari în comisiile de specialitate.

Voi prezenta câteva din punctele importante din acest proiect de lege. O parte au fost prezentate de colegii antevorbitori. După cum ştiţi, se acordă zi liberă unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor, inclusiv pentru perioada vacanţelor şcolare, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ şi a unităţilor de educaţie antepreşcolară, ca urmare a stării de urgenţă. Deci se aplică pe perioada imediat următoare încetării stării de urgenţă, până la încheierea anului şcolar. Este valabilă pentru părinţii care au copii cu vârsta până la 12 ani, înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ, sau copii cu dizabilităţi cu vârsta de până la 26 de ani, de asemenea înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ, spre deosebire de 18 ani, forma rezultată de la Senatul României.

De asemenea, nu se aplică în cazul în care unul dintre părinţi are raportul de muncă suspendat pentru întreruperea temporară a activităţii angajatorului şi nu în cazul ambilor părinţi, cum unii deja interpretează acest proiect de lege.

Indemnizaţia pentru fiecare zi liberă este în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Prevederile sunt valabile fără întrerupere pe toată perioada instituirii stării de urgenţă, precum şi pentru o perioadă de 30 de zile de la data încetării acesteia, cu anumite excepţii.

De asemenea, prin acest proiect de lege, prin derogări de la Legea privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă pentru persoanele care se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute de lege, perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj se prelungeşte cu trei luni de zile.

Pentru şomerii pentru care la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă plata indemnizaţiei de şomaj este suspendată, în condiţiile legii, la data repunerii în plată a dreptului la indemnizaţia de şomaj, perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj se prelungeşte cu trei luni de zile.

Sigur, sunt şi multe alte prevederi bune, important este ca noi să dăm votul pentru aprobare.

Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect de lege, iar preşedintele, în timpul cel mai scurt, să promulge acest proiect de lege care va fi transmis de conducerea Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există intervenţii?

La preambul?

La amendamentele admise?

Proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 şi pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecţie socială; caracter organic; procedură de urgenţă; PL-x 141/2020.

Amendamente admise - 38.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

Domnul Ion Alin Dan Ignat (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 30 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea virusului SARS CoV-2. Această ordonanţă a venit în urma consultărilor cu partenerii sociali, pe care le avem şi în continuare, în urma feedbackului primit de la cei implicaţi, de la potenţialii beneficiari ai Ordonanţei nr. 30 şi am considerat oportună modificarea acestei Ordonanţe nr. 30, prin Ordonanţa nr. 32, drept pentru care Ministerul Muncii susţine aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, raportul, vă rog.

Acelaşi domn preşedinte, Solomon. Vă rog.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 şi stabilirea unor măsuri suplimentare de protecţie socială.

Măsurile instituite vizează, printre altele: clarificarea unor categorii de drepturi acordate potrivit Ordonanţei nr. 30, pentru asigurarea unei acoperiri cât mai cuprinzătoare cu măsuri de protecţie a populaţiei şi pentru stabilirea regulilor de acordare a acestora; simplificarea documentelor pe baza cărora angajatorii vor solicita din bugetul de şomaj sumele necesare plăţii indemnizaţiei; plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj a indemnizaţiilor să se facă în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor, iar la angajaţi indemnizaţia să ajungă în termen de trei zile lucrătoare de la primirea de către angajator a sumelor din bugetul de şomaj; orice angajator va putea solicita sumele necesare pentru plata indemnizaţiei, în cazul angajaţilor cu contract individual de muncă.

A fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 aprilie 2020.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamente, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare?

Domnule Solomon, doriţi să interveniţi şi la acest proiect de suflet al dumneavoastră?

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Apariţia Ordonanţei nr. 32, la doar o săptămână după Ordonanţa nr. 30, arată graba şi lipsa de profesionalism cu care a fost elaborată prima ordonanţă.

Între timp, noi depusesem, Grupul parlamentar al PSD, o iniţiativă privind şomajul tehnic, mai cuprinzătoare, şi care era o reglementare de tip general, în Codul muncii, între timp adoptată de Parlament, dar retrimisă de preşedintele României la reexaminare. Acea iniţiativă a fost lucrată după modelul Ordonanţei nr. 28 din 2009, iar domnul Dobre îşi aduce aminte - era preşedintele Comisiei pentru muncă pe atunci - am lucrat împreună cu domnul ministru Sârbu şi cu toţi colegii, pentru a scoate o ordonanţă bună, care s-a aplicat pe tot parcursul anului 2009 şi a anului care a urmat.

Faptul că în timpul vieţii noastre am ajuns să trăim a doua criză de magnitudinea celei din 2008-2009 ne-a făcut pe noi să zicem că reglementarea prin ordonanţe de urgenţă de tipul Ordonanţei nr. 30 nu numai că este incompletă, dar este şi total împotriva dorinţelor sindicatelor şi a patronatelor, necesită o rezolvare definitivă şi general valabilă în Codul muncii.

Eu sper ca această soluţie să fie până la urmă agreată de noi, toţi, când vom reexamina cererea preşedintelui şi într-un final promulgată de acesta.

Faptul că la o săptămână după emiterea Ordonanţei nr. 30 Guvernul vine şi schimbă din temelii Ordonanţa nr. 30, prin Ordonanţa nr. 32, punând-o în acord cu dorinţele patronatelor şi a sindicatelor, eliminând piedici birocratice şi administrative în obţinerea acestor fonduri absolut necesare continuării activităţii, arată că şi Guvernul a fost luat prin surprindere la nivel chiar de specialiştii de rangul II de rapiditatea cu care a trebuit să reacţioneze la instaurarea stării de urgenţă.

Sper ca în urma votului pe care îl vom da astăzi acest tip de reglementare, prin ordonanţe, să fie totuşi ultima oară folosită, şi soluţia să fie cea prin modificarea Codului muncii, care să asigure reglementarea universal valabilă de acum încolo pentru orice tip de astfel de criză.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamna deputat Mara Calista.

Am văzut că la PNL erau două solicitări; rămâne una singură.

Vă mulţumesc, domnule lider.

Doamnă deputat?

Doamna Mara-Daniela Calista (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte, dar este vorba despre domnul Dumitru Oprea, vă rog.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Faceţi legătura cu domnul Dumitru Oprea.

Se pregăteşte Grupul parlamentar PRO Europa, dacă doreşte să ia cuvântul.

Domnule Mocioalcă, doriţi?

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Pot vorbi, da?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da.

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Staţi, că se anunţă Mara Calista, văd!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rugăm să vorbiţi!

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Păi ea vorbeşte!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu vorbeşte! A vorbit că dânsa nu o să ia cuvântul! Noi doi, domnule deputat, vorbim în timp real. Ce aveţi pe tabletă e un decalaj. Lăsaţi tableta deoparte şi vorbiţi!

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Mulţumesc mult pentru încercările mai multor colegi de a răspunde întrebărilor provocate de aceste rapide schimbări pe piaţa forţei de muncă, pe piaţa şomajului creat.

Aşadar, de la Ordonanţa de urgenţă nr. 30 la Ordonanţa de urgenţă nr. 32, într-un timp foarte scurt, au fost solicitate corecţii.

În aceste condiţii, cred că şi subiectele discutate vizavi de şcoală şi de momentul în care şcoala se închide... Şcoala nu se închide niciodată!

Aşadar, şi Proiectul de lege privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020, continuat de Ordonanţa nr. 32, care vine cu multe corecţii, am admirat modul cooperant al colegilor noştri de la toate partidele politice din Comisia pentru muncă, pentru a corecta multe dintre schimbările provocate într-un timp relativ scurt, dar dinamica este impusă de fenomenul acesta, al coronavirusului, pe care noi trebuie să-l controlăm.

În Comisia pentru muncă a fost un vot unanim al celor 24 de membri ai Comisiei pentru muncă. Toată lumea a votat pentru.

Aşadar, proiectul de lege care are şi codul 141/2020 a fost cu un raport de adoptare pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 32/2020. Toată lumea a votat, implicit la votul final cred că o să voteze toată lumea, pentru că este o corecţie la care au participat şi Guvernul, şi Parlamentul, fără nicio reţinere. Toate au fost pro schimbare favorabilă bunei funcţionări a sistemului economic românesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului UDMR, doamna deputat Éva-Andrea Csép.

Doamna Csép Éva-Andrea (prin telefon):

Bună ziua!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sărut mâna, doamnă deputat! Vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea (prin telefon):

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Publicarea în Monitorul Oficial al României a Ordonanţei de urgenţă nr. 30/2020 a fost o gură de aer proaspăt pentru mulţi dintre angajatori şi angajaţi. În sfârşit, am văzut negru pe alb şi nu doar promisiuni, însă pentru o mare parte dintre aceştia nesiguranţa zilelor care urmau nu a fost alungată prin aceasta. Putem exemplifica cu categoria de alţi profesionişti, cu cei trimişi în şomaj tehnic sau de părinţii care datorită epidemiei CODIV-19 riscau să rămână fără stimulentul de inserţie sau fără o sursă de venit după încetarea concediului de creştere a copilului.

Enumerarea ar putea continua, însă deocamdată mă opresc la aceste lacune legislative care, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 32, au fost parţial eliminate.

Am fost contactată de peste 100 de părinţi, mame care, în urma instituirii stării de urgenţă, nu ştiau ce au de făcut. Prevederile legale erau neclare, iar agenţiile judeţene pentru plăţi şi inserţie socială interpretau diferit textul legii, de la judeţ la judeţ.

Într-adevăr, soarta celor care se aflau în concediu de creştere a copilului sau a celor care primeau stimulentul de inserţie a fost clarificată în mare parte prin această nouă ordonanţă de urgenţă.

Însă, stimaţi colegi, în continuare nu este totul roz. Trebuie să vedem ce se va întâmpla pe perioada stării de alertă care, bineînţeles, nu ne va permite să revenim cu totul la normalitate.

Trebuie să atrag atenţia guvernanţilor că nu este o regulă scrisă că reacţiile legislative la anumite situaţii de fapt trebuie să apară cu o mare întârziere. Aceasta este poate doar o cutumă a Guvernului. Trebuie să luaţi măsuri imediate, aplicabile, bine gândite şi pe termen lung, în acelaşi timp cu procedurile de aplicare bine stabilite şi din timp, nu ulterior, pentru că la acestea am lucrat foarte mult în Comisia pentru muncă, să specificăm şi să lucrăm la nişte amănunte care trebuiau avute în faţa dumneavoastră când s-au luat aceste decizii.

Nu trebuie să trecem cu vederea nici peste personalul contractual din sistemul public, cum ar fi, de exemplu, cei din domeniul cultural, cei care acum nu pot profesa, deoarece toate evenimentele sunt interzise prin ordonanţă militară şi nici nu vor avea venituri din vânzare de bilete, de exemplu.

O parte din aceşti profesionişti au fost trimişi în şomaj tehnic, însă nu există o reglementare clară. Nu se ştie mai exact cine trebuie să suporte indemnizaţia aferentă acestuia. Sunt angajaţi cu contracte de muncă valabile, deci potrivit textului legii şi ei pot beneficia de şomaj tehnic subvenţionat din bugetul de stat, şi aşa şi este firesc.

AJOFM-urile sunt confuze. Oare Curtea de Conturi ce părere are? Pentru că dacă un act normativ nu interzice şi nici nu prescrie, doar pe păreri nu putem să ne bazăm.

Mă adresez din nou guvernanţilor, celor care iau decizii, fac ordonanţe de urgenţă, dar explicaţiile, precizările, într-un cuvânt spus normele metodologice lipsesc. Chiar instituţiile din subordine nu sunt îndrumate în a aplica corect şi în litera legii actele normative în vigoare.

Trebuie să existe un dialog constant între Guvern şi Parlament, nu doar ordonanţe de urgenţă, pentru că aşa nu putem să legiferăm prompt şi responsabil, mai ales în această perioadă deosebită. În această perioadă avem nevoie de soluţii imediate şi aplicabile şi trebuie să lucrăm împreună, Guvernul şi Parlamentul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Ionuţ Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Această Ordonanţă nr. 32/2020 este o completare a Ordonanţei nr. 30/2020 şi include câteva categorii care au fost omise în prima ordonanţă. Şi pentru a fi echidistanţi şi nediscriminatorii în măsurile de protecţie socială care îi vizează pe toţi cei care şi-au diminuat veniturile şi au fost afectaţi de această perioadă de pandemie, era firesc să apară un act normativ care să-i pună pe cei care obţin venituri din activităţi independente, din contracte de activitate sportivă sau din drepturi de autor pe picior de egalitate cu angajaţii în baza unui contract de muncă.

PMP consideră, în acelaşi timp, că măsurile de protecţie socială trebuie să continue şi după ridicarea stării de urgenţă, atâta timp cât, de exemplu, sunt interzise competiţiile sportive sau activităţile sunt închise, cum ar fi cei din industria HoReCa, aceşti oameni trebuie susţinuţi şi după eliminarea stării de urgenţă.

Toţi parlamentarii din Grupul PMP vor vota acest proiect legislativ şi cerem găsirea de urgenţă a unor soluţii care să acopere şi pe viitor protecţia socială a celor care nu pot obţine venituri din cauza interdicţiilor impuse de autorităţi, în pandemia de COVID-19.

Vă mulţumesc şi o zi bună!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu sunt intervenţii? Adoptat.

La preambul?

Dacă la amendamentele admise sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996; PL-x 150/2020.

Amendamente admise - 4; amendamente respinse - 3; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor? Nu este.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic.

Vă rog, domnule secretar.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol (de la tribună):

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996.

În şedinţa din 29 aprilie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996 Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 9 din legea mai sus amintită cu un nou alineat, alin. (5), intervenţiile legislative vizând scutirea de la plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor a utilizatorilor de ape subterane pentru irigaţii, atât pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020, cât şi pentru o perioadă de şase luni de la încetarea acesteia.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a reexaminat proiectul de lege în şedinţa online din 5 mai 2020.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 şi un amendament respins redat în Anexa nr. 2 care fac parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii?

Domnul deputat Ştefan Muşoiu. Vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect legislativ vine în sprijinul susţinerii activităţii agricole a majorităţii fermierilor, atât pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul Preşedintelui nr. 195/2020, cât şi pe o perioadă de şase luni de la încetarea acesteia.

Cele două amendamente admise în Comisia pentru mediu sunt necesare pentru ca utilizatorii de ape subterane pentru irigaţii să fie scutiţi de la plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor, precum şi de la taxele pe care le presupune obţinerea avizelor de gospodărire a apelor.

De asemenea, ţin să subliniez că pe lângă economiile financiare pe care agricultorii şi micii fermieri le vor face, termenele de întocmire a proiectelor şi de eliberare a avizelor vor fi reduse la jumătate.

Consider că această modificare a legislaţiei în vigoare, prin derogare temporară, este necesară, având în vedere că seceta pedologică extremă a afectat în aceste zone agricole peste 40% din suprafaţa arabilă, iar sistemul de irigaţii necesită ample lucrări de refacere şi de întreţinere.

De asemenea, trebuie să oferim această şansă în plus fermierilor, dar şi României, pentru că ţara noastră nu doar că ocupă o poziţie importantă în ansamblul agriculturii europene, dar acest domeniu de activitate contribuie anual, în mod decisiv, la creşterea PIB-ului intern.

Nu în ultimul rând, ţin să apreciez solidaritatea colegilor din Comisia pentru mediu pentru că au votat în unanimitate aceste modificări şi sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră veţi înţelege importanţa acestei iniţiative legislative pentru a obţine un număr cât mai mare de voturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Lungu Tudoriţa.

Doamna Tudoriţa Lungu (prin telefon):

Alo!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascultăm, doamnă deputat!

Doamna Tudoriţa Lungu (prin telefon):

Bună ziua, stimaţi colegi!

Am putut constata cu toţii că ameninţările produse de pandemia de COVID-19 au fost dublate de o altă ameninţare, seceta pedologică care a afectat serios agricultura românească. Vorbim de o secetă severă care s-a manifestat în special în judeţele din Moldova şi în zona Dobrogei şi în acest context importanţa existenţei unor sisteme de irigaţii funcţionale, precum şi asigurarea culturilor sau acordarea de despăgubiri fermierilor a căror culturi au fost afectate de secetă sunt esenţiale pentru fermierul român.

Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, a luat în calcul aceste probleme şi a stabilit măsuri concrete pentru rezolvarea lor, anunţând fonduri importante alocate în acest scop.

În completarea acestor măsuri, PL-x 150/2020, proiectul de modificare a Legii apelor, aflat astăzi în dezbatere, vine şi propune ca pe durata stării de urgenţă şi încă şase luni după încetarea acesteia apa provenită din surse de suprafaţă şi din subteran să poată fi utilizată pentru irigaţii, fără plata contribuţiei de gospodărire a apelor.

Pe aceeaşi perioadă, pentru obţinerea avizelor de gospodărire a apelor, în vederea executării de lucrări de investiţii în infrastructura de irigaţii, se vor elimina taxele, iar termenul de eliberare a acestora va fi redus la jumătate.

Dragi colegi,

Cred că în acest context nu vom avea dispute politice pe acest subiect, fapt ce s-a demonstrat şi în Comisia pentru mediu, unde votul pentru raportul de adoptare cu amendamente admise şi respinse a fost în unanimitate.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Popescu Daniel.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin telefon):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sigur, în contextul secetei extreme din această perioadă, avem nevoie de reglementări care să-i susţină pe fermieri, atât în perioada stării de urgenţă, cât şi pe o perioadă de şase luni de la încetarea acesteia.

USR va vota pentru adoptarea acestei iniţiative legislative, întrucât, cum au spus şi antevorbitorii, sunt zone în România unde nu a mai plouat de o jumătate de an, iar fermierii ne-au avertizat insistent că seceta prelungită va provoca un adevărat dezastru şi în agricultură.

În acest sens, suntem de acord cu propunerea de a-i scuti de la plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor pe cei care utilizează apa pentru irigaţii: ape subterane, ape curgătoare, ape din lacuri sau din lacurile de acumulare cu folosinţă energetică pentru irigaţii.

De asemenea, costul procesului birocratic pentru întocmirea documentaţiilor şi obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi plata apei de către utilizatori este de câteva sute de lei la hectar, iar acest lucru nu este deloc de neglijat.

Totuşi - în calitate de membru al Comisiei pentru agricultură - era bine ca în contextul actual, al pandemiei COVID-19 şi al secetei, această iniţiativă legislativă să treacă şi pe la Comisia pentru agricultură, de vreme ce discutăm despre agricultură, un sector important al economiei româneşti, şi irigaţii.

Iar la capitolul irigaţii, stimaţi colegi, din informaţiile care ne-au parvenit în ultimele săptămâni, ne-au fost prezentate date deosebit de îngrijorătoare, şi anume că din cele 600.000 ha de teren care beneficiază sau au beneficiat de fonduri pentru a reabilita infrastructura de irigaţii, doar 133.000 ha pot fi irigate, pentru că restul instalaţiilor nu funcţionează. Un lucru, în opinia noastră, deosebit de grav. Şi cred că sunt necesare nişte explicaţii din partea Ministerului Agriculturii.

De aceea vom vota pentru adoptarea acestei iniţiative legislative.

Şi, în acelaşi timp, solicităm ministrului agriculturii să evalueze calitatea lucrărilor de reabilitare şi a modului în care au fost cheltuiţi banii alocaţi prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii de Irigaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Ion Cupă.

Domnul Ion Cupă (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Parlamentarii Partidului Mişcarea Populară vor vota acest proiect de lege.

Vom vota pentru că ţara noastră are nevoie mai mult ca oricând de agricultură, iar acum agricultura are nevoie de ajutor.

Încă de la instaurarea stării de urgenţă, noi, cei de la Partidul Mişcarea Populară, am propus ca una din măsurile de susţinere a economiei să fie dezvoltarea agriculturii.

Acum specialiştii ne spun că seceta va afecta aproximativ 50% din terenul agricol.

Această secetă, suprapusă peste situaţia dificilă creată de starea de urgenţă şi de pandemie, ne arată că această scutire de contribuţii pentru gospodărirea apelor şi, de asemenea, de taxe este necesară pentru a ajuta fermierii şi producătorii agricoli care au nevoie de apă pentru irigaţii.

Ştim că aceasta este o măsură fortuită în situaţia actuală, dar trebuie să luăm mult mai multe măsuri pentru dezvoltarea agriculturii, ca ramură foarte importantă pentru economia ţării, pentru a reuşi să eliminăm în viitor situaţii deloc fericite în care românii să plece să lucreze în agricultură în alte ţări, în plină pandemie şi stare de urgenţă.

Oare noi nu putem asigura condiţii de muncă în agricultură pentru a da de lucru românilor în ţara lor?

Invit, pe această cale, Ministerul Agriculturii, comisiile de specialitate din Parlament, asociaţiile profesionale din domeniu, ONG-urile, să se aşeze la aceeaşi masă şi să începem să luăm măsuri în interesul românilor.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la...

Dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu?

La preambul?

La amendamentele admise, de la 1 la 4? Intervenţii?

La cele respinse, de la 1 la 3? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. h) alin. (1) art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 651/2018; raport fără amendamente; caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea comisiei?

Domnul deputat Sorin Lazăr, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă rog, prezentarea raportului.

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională în raport cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 24 octombrie 2018.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii online are ca obiect de reglementare introducerea unei noi categorii de scutiri de la plata impozitului/taxei pentru imobile aferentă clădirilor/spaţiilor din interiorul acestora, în care sunt organizate şi funcţionează cabinete de medicină de familie.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au reexaminat propunerea legislativă menţionată mai sus, în şedinţa online din 5 mai 2020.

La lucrările online ale comisiei şi-au înregistrat prezenţa un număr de 27 deputaţi, din totalul de 27 de membri ai comisiei.

În urma reexaminării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea lit. h) alin. (1) art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în forma prezentată de iniţiator.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Ioana Bran, vă rog, din partea Grupului Partidului Social Democrat.

Se pregăteşte domnul deputat Florin Roman.

Doamna Ioana Bran (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Încep prin a transmite respectul şi mulţumirile noastre medicilor şi personalului medical, oameni aflaţi în prima linie a luptei cu pandemia de coronavirus.

Sistemul de sănătate este supus în aceste zile unei încercări extraordinare. În toate ţările europene acest sistem se află preponderent în responsabilitatea statului. Sigur, susţinut de cetăţeni, care contribuie la bugetul asigurărilor de sănătate. Dar statul are pârghiile necesare pentru a susţine dezvoltarea şi funcţionarea sănătăţii publice pe toate palierele sale.

În acest context, în responsabilitatea legiuitorului se află şi medicii de familie. Ei sunt primii la care apelăm. Sunt resursa noastră de prevenire a îmbolnăvirilor. Sunt acel scut de protecţie care reduce presiunea de pe spitale. Şi sunt, la rândul lor, prin numărul mare de pacienţi care apelează la ei, expuşi multor riscuri.

Este normal să facem tot ceea ce este posibil pentru a le veni în sprijin.

Exceptarea de la plata impozitului pe clădire, valabilă în cazul celorlalte clădiri în care funcţionează clinici şi spitale, trebuie extinsă şi la nivelul cabinetelor medicilor de familie.

Grupul parlamentar al PSD susţine această iniţiativă şi va vota pentru.

Vă mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit, în continuare, pe domnul Florin Roman, de la PNL.

Se pregăteşte domnul Tudor Pop, de la USR.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Prezentul proiect de lege reprezintă o reparaţie, spun eu, morală faţă de medicii de familie. Ei au fost exceptaţi de la plata impozitului pentru sediul cabinetelor medicilor de familie până în urmă cu câţiva ani, apoi a apărut o modificare a Codului fiscal.

Practic, e o revenire la această practică.

Mai ales pentru perioada în care ne aflăm, noi considerăm că adoptarea acestui proiect de lege vine în sprijinul medicilor de familie aflaţi în lupta cu COVID-19. Ei sunt primul inel de triaj epidemiologic.

Şi cred că e un proiect de lege aşteptat de breaslă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Următorul vorbitor, Grupul USR, domnul Tudor Pop.

Se pregăteşte...

De la PRO Europa, cineva? Nu.

Domnul Tudor Rareş Pop (prin telefon):

Bună ziua!

Mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog.

Domnul Tudor Rareş Pop (prin telefon):

Stimaţi colegi,

Este o rectificare bine-venită pe care Grupul USR o salută şi o susţine fără nicio umbră de îndoială.

Dar dacă vorbim despre reparaţii morale, haideţi să vorbim şi despre subfinanţarea cronică a medicinei de familie sau de cele 700 de localităţi din România fără medic de familie.

Vreau să vă reamintesc, dragi colegi, că pe circuitul legislativ mai sunt şi alte proiecte dedicate medicinei de familie, care sunt în situaţia proiectului de astăzi. Cred că e un moment foarte bun să vorbim despre ele şi să le punem pe agenda publică, să le aducem în plen şi să oferim medicinei de familie toate instrumentele pentru a deveni cu adevărat prima linie de apărare a sănătăţii publice din România, aşa cum o spuneţi şi dumneavoastră.

Vă dau un exemplu. În luna mai a anului trecut, am depus alături de colegul meu, domnul senator Adrian Wiener, un proiect de lege care prevede:

1. Ca sumele alocate finanţării medicinei de familie să fie de minimum 8% din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; şi

2. Prevede implicarea activă a autorităţilor locale în sprijinirea medicinei de familie, prin acordarea de facilităţi şi stimulente aferente instalării unui medic, înfiinţării şi funcţionării cabinetului de medicină de familie în mediul rural.

Este un proiect în linia de politici publice de sănătate ale USR.

Vă reamintesc că la fiecare lege a bugetului am depus amendamente consistente pentru susţinerea medicinei de familie. Nu mai vorbesc de creditele accesului la servicii de sănătate în mediul rural.

Totodată, este un proiect pe care şi dumneavoastră îl susţineţi. Foarte mulţi dintre dumneavoastră îl susţineţi, cel puţin pe cale verbală, la televizor şi în conferinţe. Şi vă invit să-l susţineţi şi cu această ocazie. Este un proiect care repară aceste nedreptăţi istorice şi care oferă medicilor de familie şansa de a proteja mult mai bine sănătatea publică.

Deci, dragi colegi, stimaţi colegi, vă cer, aşadar, să deblocăm acest proiect de lege, să-l aducem în plen şi să-l dezbatem. Pentru că este momentul să facem ceea ce vorbim de-atâţia ani.

E momentul să arătăm că măcar în al doisprezecelea ceas ne preocupă cu adevărat schimbările relevante din sănătate, care vor îmbunătăţi viaţa românilor.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, îl invit pe domnul deputat Petru Movilă, reprezentantul PMP, specialist în medicină, de la PMP.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca jurist, dumneavoastră sunteţi un bun cunoscător al calităţilor colegilor din Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc mult pentru apreciere.

Proiectul de lege despre care vorbim, sigur, este un gest simbolic pentru medicina de familie. Pentru că raportat la necesităţile pe care le are medicina de familie - şi când vorbesc de medicină de familie vorbesc de echipa de la cabinetul medicului de familie, cu medic, asistent şi ceilalţi colaboratori, deci necesităţile lor sunt foarte mari în raport cu această măsură simbolică, aceea prin care sunt scutiţi de la plata impozitului pe clădirea în care funcţionează cabinetul de medicină de familie.

Medicina de familie a ajuns o Cenuşăreasă a sistemului de sănătate şi din cauză că medicii de familie nu au reuşit să fie uniţi, nu au reuşit, de multe ori, ca asociaţiile profesionale, asociaţiile patronale, sindicale, dacă vreţi, ale lor, să vorbească aceeaşi limbă, şi Guvernul României, indiferent care a fost, de cele mai multe ori nu a dat curs solicitărilor respective.

Cred că soluţia importantă sau una dintre soluţiile importante era ca bugetul pentru medicina de familie să crească corespunzător cu atribuţiile, cu responsabilităţile pe care le au aceştia şi corelat cu studiul, cu vechimea în profesie pe care o au medicii din spitale.

Este important de spus că medicina de familie nu a fost inclusă în niciun fel de sistem de protecţie pentru perioada de pandemie, pentru perioada COVID-ului. Exceptând câteva măsuri minimale sau exceptând echipamentul de protecţie - mănuşi şi măşti - nu au primit nimic şi nici nu au fost incluşi la plata acelor stimulente pe care le primesc alţi angajaţi în sistemul de sănătate care luptă cu COVID, fie că sunt în spitale COVID, spitale-suport sau în spitale de urgenţă unde există spaţii speciale, secţii speciale pentru a trata pacienţii potenţial COVID, asimptomatici sau cei care chiar au fost depistaţi cu COVID-19.

De aceea, sigur, Partidul Mişcarea Populară votează acest proiect de lege. Cum spuneam, este o picătură foarte mică în oceanul de necesităţi al medicinei de familie.

Şi, dacă toţi antevorbitorii mei cred în ceea ce au spus, imediat cum reuşim să ne adunăm la Comisia pentru sănătate, să iniţiem proiecte, indiferent că suntem la putere sau în opoziţie, ne propunem să facem ca medicina de familie să-şi recâştige locul pe care îl are de fapt în sistemul de sănătate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, neavând amendamente, propunerea rămâne la votul final.

Următorul.

6. Proiectul de Lege privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; PL-x 664/2019; caracter ordinar; amendamente respinse - 1.

Raport comun din partea Comisiei pentru buget, a Comisiei pentru industrii şi a Comisiei juridice.

Cine prezintă?

Vă rog, doamna Laura Moagher, din partea Comisiei juridice, prezentaţi raport comun.

Vă rog.

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 decembrie 2019.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului şi avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi Consiliului Economic şi Social.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare protecţia consumatorilor contra dobânzilor excesive, în scopul menţinerii echilibrului contractual şi al asigurării integrităţii pieţei financiar-bancare interne.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Din partea Grupului USR, doamna Chichirău.

Se pregăteşte, din partea Grupului UDMR, doamna Ambrus.

Doamna Cosette-Paula Chichirău (prin telefon):

Stimaţi colegi,

Avem de-a face din nou cu o lege marca Zamfir, absurdă, populistă şi evident neconstituţională.

Vă amintesc că acum un an, aproximativ, în martie 2019, CCR a declarat, cu unanimitate de voturi, pachetul de legi Zamfir neconstituţional în ansamblul său.

Acest proiect pe care îl dezbatem astăzi reia una dintre ideile din acel pachet, şi anume plafonarea dobânzilor.

În forma actuală se propune - şi vă citesc din lege.

"Art. 4 - Dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de două puncte procentuale - două - dobânda de referinţă practicată de BNR (...)".

Iar la art. 5 se specifică următorul lucru - "Dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăşi cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR.".

Aceasta este esenţa proiectului.

Şi aş vrea să spun că se pare că unora le este dor de comunism. Era un decret în anii '50 care stabilea dobânda legală.

Efectul unor astfel de reglementări este să restrângă de fapt piaţa şi accesul la credit. Este rău nu doar pentru sistemul bancar, care îşi va restrânge activitatea, ci mai ales pentru consumatori, care, de fapt, nu vor mai putea accesa credite pentru case, maşini sau orice obiecte de uz casnic, pentru că nu va mai exista ofertă.

Sigur că avem obligaţia să protejăm consumatorii, dar nu prin anihilarea economiei de piaţă.

De fapt, aceasta nu este decât o modalitate pentru un parlamentar să-şi rezolve probleme financiare personale şi de familie. Cum am văzut în presă, familia domnului Zamfir are datorii consistente către diverse instituţii.

Şi e cumva similar cu alţi parlamentari care au încercat să-şi rezolve tot prin legi probleme personale de natură penală.

Deci, aş spune, hai să nu ne mai folosim de Parlament în interes personal, să ne rezolvăm probleme, să nu mai promovăm legi absurde!

Şi haideţi să respingem proiectul acum, ca să nu mai pierdem şi timpul altor instituţii!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, o invit pe doamna Ambrus, de la UDMR.

Şi se pregăteşte domnul Firczak, care va şi susţine un amendament respins.

Vă rog.

Doamna Ambrus Izabella-Agnes (prin telefon):

Mulţumesc.

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca scop protecţia consumatorilor, respectiv reprimarea practicilor comerciale incorecte şi abuzive.

Practicarea unor dobânzi crescute faţă de alte state din Uniunea Europeană, în scopul realizării unor profituri imense, caracterizează piaţa românească. Comportamentul abuziv este prezent.

Din acest motiv este nevoie de un mecanism legal care să limiteze abuzurile.

Astfel, proiectul de lege stabileşte limite la dobânzile practicate de creditori, prevede clauze în favoarea debitorilor care nu pot rambursa creditele, respectiv, o perioadă de graţie de 90 de zile.

UDMR va vota acest proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Firczak.

Şi se pregăteşte domnul Simonis.

Domnul Iulius Marian Firczak (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vă mulţumesc.

Amendamentul pe care îl supun votului, care a fost respins în comisie, are ca scop să lămurească intenţia legiuitorului de a avea doi indicatori diferiţi pentru creditele de consum. Pentru cele care sunt cu valoare până în 15.000 de lei, la art. 6, amendamentul spune că prin excepţie de la prevederile art. 5 vom avea ca indicator suma totală de rambursat de către consumator, şi nu 15 puncte procentuale peste dobânda de referinţă practicată de BNR.

Acesta este amendamentul pe care doresc să-l supuneţi votului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, domnul Simonis, din partea Grupului PSD. (Vociferări.)

Nu, suntem la dezbateri generale şi apoi avem acest amendament respins pe care îl voi supune votului când discutăm de raport.

Suntem la dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Da, domnule preşedinte, mulţumesc.

Iniţiativa legislativă are ca obiect plafonarea dobânzilor în România.

După cum bine ştiţi, în România, media dobânzii este de 4 ori mai mare faţă de media Uniunii Europene.

Pe de altă parte, în presa vremii au apărut multe articole legate de dobânzi care au ajuns până la 22.000%. Şi vă rog să identificaţi, să verificaţi pe Internet, există această informaţie.

Nu mă aştept să aibă susţinerea PNL, evident.

Domnul secretar general al Partidului Naţional Liberal, domnul Sighiartău, deţine un IFN care a luat bani cu dobândă 0 de la Guvernul României şi, evident, împrumută românii cu dobânzi de 600-700%.

Prin urmare, nu mă aştept ca cei de la PNL să susţină această iniţiativă.

Noi vom vota pentru. Şi cred că e momentul ca românii să nu plătească cele mai mari dobânzi din Europa.

Domnul Florin Iordache:

Da, este o intervenţie.

Domnul Sighiartău, vă rog.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (prin telefon):

Mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (prin telefon):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Îl ascultam pe micul bolşevic, comunist, PSD-ist, cum invoca anumite minciuni pe care le invocă şi domnul Zamfir, dar şi o parte dintre colegii dumneavoastră.

IFN la care sunt eu acţionar nu a depus nicio solicitare pentru a obţine prin IMM Invest credite de la bănci. Atenţie, pentru că nici nu ştiţi cum funcţionează programul! Asta, ca să verificaţi, deşi nici nu era ilegal să facem chestiunea aceasta.

Al doilea aspect. IFN la care sunt eu acţionar nu dă credite de consum populaţiei; vinde maşini în leasing. Da? Vinde maşini în leasing. Este un serviciu accesoriu.

Iar cu privire la ceea ce a spus domnul Zamfir şi ceea ce spune şi domnul Simonis. Trebuie să ai mare grijă când iei astfel de decizii pe piaţă. Pentru că s-ar putea să-i trimiţi pe oameni - şi eu i-am explicat asta şi domnului Zamfir, personal - în mâna cămătarilor, dacă restrângi oferta drastic.

Banca Naţională a României a venit cu câteva prevederi, anii trecuţi şi, dacă nu mă înşel, şi anul trecut, de verificare a băncilor, dar şi a IFN-urilor, mai ales cele care dau credite de consum, astfel încât să nu existe abuzuri.

Dar dacă restrângi prin lege, s-ar putea, oamenii aceia care se împrumutau - pentru că era chiar un reportaj la o televiziune - să meargă să se împrumute în alte părţi.

Atât am vrut să vă spun. Asta, ca să nu se mai invoce... Pentru că am tot aşteptat această oportunitate să vă spun că firma la care sunt eu acţionar este din 1991 şi face comerţ cu autovehicule noi şi second hand, este dealer de maşini. Iar acele maşini se vând, unele, cash, iar altele, dacă oamenii doresc, prin leasing de la diferite bănci sau altă firmă privată la care sunt acţionar. Este leasing auto.

Atât am vrut să vă spun.

Vă doresc mult succes, multă sănătate şi multă înţelepciune!

Doamne ajută!

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Drept la replică, domnul Simonis.

Vă rog, aveţi un minut.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Înţeleg că antevorbitorul a învăţat cuvinte noi şi ţine neapărat să le folosească cu fiecare ocazie.

Pe de altă parte, am auzit, de asemenea, faptul că firma la care dânsul este acţionar din '91, el având vreo 30 de ani de viaţă până acum - în '91 a pornit prima afacere, el avea vreo... puţini ani, de tot, câteva luni - nu finanţează, nu oferă credite românilor. În acelaşi timp, vinde maşini în leasing. Probabil că cu acele maşini merg extratereştrii domnului Cîţu, că altfel nu-mi explic cine sunt aceia care merg cu maşinile.

Continuaţi, dumneavoastră, stimaţi colegi liberali şi domnule antevorbitor, să apăraţi dobânzi de 22.000% şi lăsaţi-ne pe noi să-i apărăm pe români şi să plafonăm aceste dobânzi la un nivel decent măcar! (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Avem un singur amendament respins, la art. 6.

Dacă până la art. 6 sunt discuţii? Nu.

La art. 6 avem un amendament respins, pe care voi fi obligat să îl supun votului, depus de domnul Firczak.

Liderii grupurilor parlamentare dacă doresc să intervină, să recomande cum vor vota acest amendament respins al comisiilor?

Vă rog, Grupul PSD.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PSD va vota pentru amendamentul susţinut de domnul Firczak.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Altă intervenţie?

Domnul Mocioalcă, vă rog, Grupul parlamentar PRO România, vă rog.

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Şi Grupul PRO România merge pe mâna domnului Firczak. Votăm amendamentul.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul PNL?

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Da. Grupul Partidului Naţional Liberal va vota împotriva amendamentului făcut.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

USR doreşte să intervină? Nu.

PMP, doriţi?

Numai puţin. PMP, doriţi? Nu.

UDMR, vă rog.

Liderul Grupului UDMR, vă rog.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulţumesc.

Grupul UDMR va vota pentru.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu.

Da, domnul Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian (prin telefon):

Vă daţi seama, domnule preşedinte, că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota amendamentul domnului Firczak.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Da, domnule Movilă, v-aţi răzgândit, vă rog.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Formularea dumneavoastră nu este corectă, pentru că n-am avut niciun punct de vedere, ca să mă răzgândesc.

Deci voiam să vă spun că PMP votează pentru.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Nu, nu, nu, eu v-am întrebat, dacă vreţi să luaţi cuvântul, să recomandaţi? Mi-aţi spus că nu vreţi să interveniţi. V-aţi răzgândit la intervenţie, spuneam.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Cum aţi spus dumneavoastră, noi de la microfon nu facem recomandări.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Bine. Mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Să înceapă votul pe amendamentul respins.

(Vot electronic la distanţă.)

Da. Mulţumesc.

Sunt câteva intervenţii.

Domnul Chiriac, vă rog, n-aţi putut vota.

Domnul Chiriac Viorel.

Se pregăteşte domnul Cucşa.

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună ziua!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună ziua!

Vot pentru, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Vot pentru.

Domnul Cucşa?

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Bună ziua! Votez pentru. Nu mi-a mers aplicaţia. Votez pentru.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Ibram?

Domnul Iusein Ibram (prin telefon):

Votez pentru.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Socotar?

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar (prin telefon):

Bună ziua!

Nici mie nu mi-a mers aplicaţia. Vot pentru.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Roman Ioan Sorin, Bihor.

Domnul Ioan Sorin Roman (prin telefon):

Vot pentru, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Bârlădeanu?

Domnul Dragoş-Petruţ Bârlădeanu (prin telefon):

Vot pentru, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Dan Ciocan?

Dacă nu, domnul Iancu Marius.

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Alo! Mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog!

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Vot pentru, domnule preşedinte.

Bună ziua!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Mărgărit Marius?

Domnul Mitică-Marius Mărgărit (prin telefon):

Domnule preşedinte, vot pentru.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Daniela Oteşanu?

Doamna Daniela Oteşanu (prin telefon):

Vot pentru, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Pană?

Domnul Adriana-Doina Pană (prin telefon):

Vot pentru, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Adriana-Doina Pană (prin telefon):

Vot pentru.

Domnul Florin Iordache:

Am reţinut!

Mulţumesc.

Domnul Bumb Sorin, vă rog, de la Alba.

Domnule Bumb, vă rog.

Domnule Viziteu, vă dau la final cuvântul şi ne spuneţi cum... Imediat!

Domnule Bumb?

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin telefon):

Domnule preşedinte, mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, domnule Bumb.

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin telefon):

Vot contra. Nu ştiu dacă s-a înregistrat corect!

Domnul Florin Iordache:

Domnul Bumb - vot contra.

Mulţumesc.

Domnul Dehelean?

Domnul Silviu Dehelean (prin telefon):

Vot împotrivă, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Cupşa Ioan?

Domnul Ioan Cupşa (prin telefon):

Bună ziua, doamnelor şi domnilor!

Votez împotriva acestui amendament.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Balan?

În sală, domnul Viziteu, împotrivă? Da.

Din sală, domnul Codreanu, pentru.

Şi doamna? Tot pentru.

Mulţumesc.

Domnul Victor Paul Dobre, împotrivă.

Domnul Pirtea? Împotrivă.

Rezultatul votului: 177 de voturi pentru, voturi împotrivă - 80, 5 abţineri.

Deci amendamentul a fost adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

(7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat individuale de salvare; PL-x 109/2020).

Înţeleg că la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2020 este o intervenţie pe procedură, din partea Grupului PNL.

Vă rog. Domnul Vâlceanu.

Domnule Dan Vîlceanu, înţeleg că aveţi o solicitare de procedură.

Domnul Dan Vîlceanu (prin telefon):

Mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Vă aud!

Domnul Dan Vîlceanu (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Vă solicităm retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a proiectului de lege de la nr. crt. 7, PL-x 109/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2020, având în vedere faptul că la Comisia pentru buget s-a făcut o greşeală şi a fost adoptat un amendament care încalcă Comunicatul Comisiei Europene - Linii directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate şi, de asemenea, încalcă Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat şi Regulamentul Consiliului Concurenţei privind ajutorul de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Deci este o solicitare pentru PL-x 109, de retrimitere.

Invit liderii grupurilor parlamentare să se pronunţe pe retrimitere.

Grupul PSD, domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule preşedinte,

În măsura în care reprezentantul Guvernului ne garantează faptul că Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, răspunde la următoarele întrebări:

Dacă acest credit poate fi rambursat în şase luni?

Şi, dacă nu se poate rambursa, există un plan de reorganizare şi ce prevede acesta?

În măsura în care ne garantaţi că într-un termen de maximum două săptămâni ne vin aceste răspunsuri de la minister, vom susţine retrimiterea la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Ministerul, vă rog.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Niculae Havrileţ (secretar de stat, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest ajutor de salvare, care a fost aprobat în urmă cu două luni, este benefic pentru Complexul Energetic Oltenia.

Caracteristica principală a unui ajutor de salvare este că el se întinde pe o distanţă de cel mult şase luni de zile, dar conform planului de restructurare, după şase luni de zile acest ajutor se transformă într-un ajutor de restructurare, pe care Complexul Energetic Oltenia îl va utiliza în următorii ani. Acest ajutor de restructurare, care survine prin transformarea ajutorului de salvare... (Vociferări.)

Da... şi ajută foarte mult complexul energetic.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Roman. Vă rog.

Şi apoi domnul...

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am discutat şi eu în această dimineaţă cu ministrul Virgil Popescu şi el are rugămintea către Parlament să acceptăm această retrimitere la comisie, pentru că este vorba despre un ajutor de stat foarte important pe care riscăm să-l pierdem, dacă lăsăm lucrurile în actuala formă şi riscăm şi o procedură de infringement.

Aşa că, rugămintea este să susţinem această retrimitere la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule secretar de stat, răspundeţi punctual!

Daţi răspunsul în două săptămâni sau nu, ca să ştim ce facem!

Domnul Niculae Havrileţ:

Da, în două săptămâni Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri va prezenta un răspuns la întrebarea pusă de dumneavoastră.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Victor Ponta.

Domnul Simonis?

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Dacă-mi permiteţi?

În aceste condiţii, vom vota şi noi pentru retrimiterea la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Ponta.

Vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Domnule preşedinte,

În primul rând, şi ca deputat de Gorj, şi ca om care de mai mult de zece ani am încercat, alături de colegii din toate partidele din Gorj şi din Oltenia, să salvăm Complexul Energetic Oltenia, evident că suntem de acord cu ideea acestui ajutor de stat. Dacă se mai amână două săptămâni, nu e o problemă, că e ordonanţă de urgenţă. Deci vreau să vă zic că banii s-au cam şi cheltuit. Înţeleg că mai sunt 100 de milioane doar din ajutorul de stat, restul s-au cheltuit, s-au achiziţionat certificatele de CO2 pentru anul 2019, pentru 2020, nu. Domnul Havrileţ ştie bine, pentru că ne-am luptat nişte ani de zile să salvăm.

În acelaşi timp, însă, îmi fac datoria să spun - repet, susţin acest ajutor de stat - îmi fac datoria să vă informez că în această săptămână, din capacitatea totală instalată de 3.300 de megawatti, CE Oltenia a produs 296, deci 10% din producţie, pentru că 1.600 de megawatti s-au importat.

Deci, dăm ajutorul de stat, dar să fim conştienţi că, dacă lucrează la capacitate de 10%, ca să importăm energie, în special din Cehia, prin Ungaria, practic doar mai tragem de timp puţin. Cred că nu asta e soluţia de salvare. Cred că soluţia de salvare ar fi să încurajăm producţia şi consumul în România, fără să mai importăm atât de mult din afara României.

Deci suntem de acord cu amânarea pentru două săptămâni. Mi-am făcut însă datoria să trag acest semnal de alarmă, că doar e prin consens, suntem de acord toţi liderii, dar să nu ne iluzionăm că la situaţia actuală va rezista prea mult Complexul Energetic Oltenia, şi fără Complexul Energetic Oltenia avem o mare problemă pentru tot sistemul energetic din România.

Vă mulţumesc.

Suntem de acord să retrimitem două săptămâni, dar cu rugămintea, poate veniţi şi cu alte soluţii, nu doar ajutorul de stat, pentru că banii se cheltuiesc şi nu se rezolvă problema.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Dacă toţi liderii sunt de acord, nu vom mai supune la vot.

Sunt două intervenţii.

Numai puţin!

Domnul Ganţ şi domnul...

Vă rog, apelaţi-i pe domnul Ganţ şi pe domnul Mihai Weber.

Vă rog. Domnul Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ (prin telefon):

Alo!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ (prin telefon):

Alo!

Bună ziua!

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Doamnelor şi domnilor colegi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale este de acord cu retrimiterea la comisie pentru două săptămâni şi va vota în consecinţă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Mihai Weber.

Domnul Mihai Weber (prin telefon):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În calitate de iniţiator, sunt de acord cu retrimiterea.

Într-adevăr, ne trebuie un punct de vedere de la minister, să vedem dacă acest ajutor... dacă se poate restitui acest credit în şase luni de zile.

Vreau să ţineţi cont de următorul lucru. Această companie este o companie esenţială, deci un pilon important al sistemului energetic naţional. Acest ajutor a fost acordat pentru a achiziţiona certificate CO2 şi ca ordin de mărime, în 2018, certificatele CO2 au fost achitate cu o sumă de 1,36 miliarde RON, ceea ce a reprezentat mai mult de 48% din cifra de afaceri a acestei companii.

Eu cred că nu există companie, care, oricât de performantă ar fi, să suporte o asemenea povară. Avem nevoie de un viitor pentru această companie. Vorbim despre dimensiune socială, vorbim despre 13.000 de angajaţi şi peste 8.000 de oameni, de firme care gravitează în jurul acestei companii şi atunci, sigur că trebuie să ne gândim şi să avem un viitor la această companie, cu atât mai mult cu cât este...

Zona Gorjului este o zonă monoindustrială şi depinde în mare măsură de această activitate.

Deci, în concluzie, e foarte bine să-l retrimitem. Trebuie să avem un punct de vedere foarte clar, să vedem care este şi gândirea acestui Guvern, a acestui minister, privind viitorul Companiei Energetice Oltenia.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul UDMR. Mai doriţi? Vă rog, domnule Benedek.

Şi se pregăteşte domnul Paşcan, din partea...

Păi, un vorbitor!

S-a înscris domnul Paşcan din partea Grupului PMP.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi noi suntem de acord cu retrimiterea pentru două săptămâni, dar aş vrea să amintesc că mai este vorba de o societate de elită şi este vorba despre Societatea TAROM SA. Şi această societate va primi un ajutor de stat - şi sper să nu păţească ce a păţit CFR Marfă, cu ajutorul de stat din 2013 - deci va primi un ajutor de stat de 200 de milioane de lei.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PMP.

Domnul Paşcan, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin telefon):

Suntem de acord cu retrimiterea la comisie, şi Grupul PMP.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Am încheiat discuţiile cu grupurile.

Propunerea va fi retrimisă comisiei, pentru două săptămâni.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; PL-x 386/2019; Proiectul de Lege pentru completarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; PL-x 253/2019.

Pe procedură este o intervenţie.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte scurt. Proiectul de lege prevede înlăturarea unei discriminări care apare între foştii şi actualii militari în ceea ce priveşte condiţiile de pensionare. Sunt decizii ale Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării şi decizii ale instanţelor diferite, neexistând o practică unitară. Proiectul de lege vine să ajute instanţele să dea aceste decizii în favoarea foştilor militari care sunt discriminaţi.

Mai e un proiect cu acelaşi obiect de reglementare, depus de colegul Fifor, care cuprinde practic cam aceleaşi prevederi.

Vreau doar să le mulţumesc tuturor colegilor din Comisia pentru apărare care au susţinut acest proiect, pentru că este cazul să le facem dreptate acestor oameni care au fost până acum discriminaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Deci avem două proiecte cu acelaşi conţinut, unul pentru adoptare, unul pentru respingere.

Raport comun din partea Comisiei pentru muncă şi Comisiei pentru apărare.

Domnul preşedinte Mocioalcă, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un raport lung, o să încerc să-l citesc cât se poate de succint.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, prin adresele din 3 iunie 2019, respectiv din 18 septembrie 2019, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru completarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, respectiv a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil dat de Consiliul Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Cele două iniţiative legislative au ca obiect de reglementare completarea art. 21 din Legea nr. 223/2015, cu un nou alineat, în sensul acordării posibilităţii de a beneficia de reducerea vârstei de pensionare şi pentru personalul din sistemul de apărare care a fost trecut în rezervă sau i-a fost încetat raportul de serviciu, ca urmare a reorganizării unităţii şi reducerii unor funcţii.

Proiectele de lege fac parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a analizat favorabil.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea cu amendamente a PL-x 386/2019 şi respingerea PL-x 253/2019.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a analizat proiectul de lege în şedinţa din 4 decembrie 2019 şi în şedinţa online din 28 aprilie 2020.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - o abţinere - adoptarea cu amendamente a PL-x 386/2019 şi respingerea PL-x 253/2019.

La dezbaterile din cele două comisii au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 şi art. 56 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale.

Proiectele de lege au fost adoptate de Senat, în şedinţa din 28 mai 2019 şi 16 septembrie 2019, în condiţiile art. 75 alin. (2), Teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Pentru ambele proiecte de lege, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea cu amendamente a PL-x 386/2019 şi respingerea PL-x 253/2019, amendamente care se regăsesc în anexa care face parte din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la intervenţiile din partea grupurilor parlamentare.

Grupul PSD, domnul Solomon. Nu mai interveniţi? Nu. Bun.

Grupul PNL, domnul Victor Paul Dobre. Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De-a lungul timpului, în procesul de transformare a Armatei, datorită parcursului de integrare în structurile Nord-Atlantice, modernizării, schimbării majore pe care a suferit-o această importantă instituţie a statului, în acest context au apărut o serie de necorelări pentru cei care au trecut în rezervă sau au ieşit la pensie, în diverse etape. De aceea, iniţiativa colegului meu, Florin Roman, este bine-venită, ca şi a domnului Mihai Fifor, şi eu le mulţumesc tuturor reprezentanţilor partidelor din Comisia pentru apărare care au dat un vot pozitiv şi vă îndemn, de asemenea, alături de Grupul Partidului Naţional Liberal, să votăm acest proiect de lege, care rezolvă şi îndreaptă nişte necorelări care pe unii dintre cei care au servit în armată i-a costat de-a lungul acestor ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Am terminat dezbaterile generale.

Avem trei amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii? Nu.

La art. 3 dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final, are caracter organic.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 74/2020.

Are propunere de respingere.

Raportoare sunt Comisia juridică şi Comisia pentru amenajarea teritoriului.

O invit pe colega mea, doamna deputat Laura Moagher, să prezinte raportul comun al celor două comisii.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 37 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au examinat proiectul de lege în şedinţe online.

În urma examinării iniţiativei legislative, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Îl invit pe domnul deputat Leoreanu, din partea Grupului PNL.

Se pregăteşte domnul Paşcan, de la PMP.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege modifică şi completează art. 37 din Ordonanţa nr. 57/2019, în sensul în care creează pentru Guvernul demis sau căruia i-a încetat mandatul, până la instalarea noului Guvern, posibilitatea să emită ordonanţe, ordonanţe de urgenţă, să iniţieze proiecte de lege. Nu ni se pare corect acest lucru, pentru că noi considerăm că un Guvern care a fost demis sau căruia i-a încetat mandatul nu mai are aceeaşi legitimitate.

Prin urmare, considerăm că actualul cadru legislativ este suficient şi reglementează foarte bine activitatea Guvernului, în acest caz.

Drept pentru care, Grupul Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor va vota împotriva acestui proiect de lege. Considerăm că nu este nevoie de reglementare în plus, de restricţionare sau extinderea cadrului legislativ existent.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Paşcan. Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin telefon):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, este un proiect oarecum tehnicist, porneşte de la o premisă sine qua non, şi anume, că nu există o normă constituţională care să limiteze competenţa Guvernului demis, sub aspectul posibilităţii adoptării unor ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă.

Însă, există o pseudolimitare, care rezultă indirect din litera şi spiritul Constituţiei, şi anume, Guvernul are o competenţă deplină numai atunci când se bucură de încrederea Parlamentului.

Pe de altă parte, posibilitatea Guvernului de adoptare a unor ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă reprezintă tocmai o competenţă legislativă delegată, o competenţă pe care Guvernul o poate avea doar dacă se bucură de încrederea Parlamentului.

Cu alte cuvinte, Parlamentul nu poate să adopte o moţiune de cenzură prin care să retragă încrederea Guvernului, dacă acesta este demis şi, pe de altă parte, să adopte o lege de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe.

În accepţiunea Partidului Mişcarea Populară, conform şi avizului Consiliului Legislativ, chiar şi în cazul în care Legea de abilitare ar fi anterioară demiterii Guvernului, potrivit Constituţiei, delegarea legislativă, adică posibilitatea Guvernului de a adopta norme de reglementare primare nu mai poate funcţiona, întrucât Guvernul ar putea adopta doar acte pentru exercitarea competenţei sale originare, respectiv hotărâri care sunt acte administrative.

Totodată, Constituţia interzice adoptarea ordonanţelor de urgenţă prin care ar fi afectate drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale.

Mai mult, adoptarea unor măsuri în domeniile prevăzute de art. 92 şi art. 93 din Legea fundamentală ţine de competenţa exclusivă a preşedintelui României, neputând face obiectul reglementării pe calea ordonanţelor de urgenţă.

Prin urmare, Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva acestui proiect legislativ.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Am terminat dezbaterile generale.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 233/2015 privind pensiile militare de stat; Pl-x 90/2020; caracter organic.

Din partea iniţiatorilor? Nu avem.

Îl invit pe domnul deputat Ion Mocioalcă, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru raport.

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Tot succint aş vrea să vă prezint şi acest raport comun al celor două comisii.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, prin adresa Pl-x 90/2020 din 24 martie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizele favorabile date de Consiliul Legislativ, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru egalitatea de şanse, şi avizul Consiliului Economic şi Social.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei, membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi ai Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat propunerea legislativă în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au optat pentru respingerea iniţiativei legislative, cu majoritate de voturi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată pentru prevederile Art. I şi Cameră decizională pentru prevederile Art. II, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului respingerea propunerii legislative.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doriţi să luaţi şi cuvântul pe iniţiativă?

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Nu. Oricum, e pe respingere şi nu prea mai avem ce spune.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles.

Neavând solicitări din partea grupurilor parlamentare, privind dezbaterile, propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

13. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului; Pl-x 75/2020; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Dacă nu, din partea comisiei în fond are cuvântul doamna deputat...

Vă rog.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, da?

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, republicată, în sensul instituirii funcţiei de adjunct al Avocatului Poporului specializat în domeniul drepturilor cetăţenilor români rezidenţi în străinătate.

Consiliul Legislativ a avizat negativ această iniţiativă legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ.

Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a avizat negativ.

Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru egalitatea de şanse nu au transmis avizul.

Guvernul României nu a transmis un punct de vedere referitor la această iniţiativă legislativă, până în prezent, termenul acordat fiind 16 martie 2020.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 58 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă Moagher.

Domnule Ovidiu Raeţchi, aveţi cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, şi ca iniţiator.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi (prin telefon):

Mulţumesc.

Mă auziţi?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Perfect!

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi (prin telefon):

Stimaţi colegi,

Ca parlamentar de diaspora, în mandatul trecut am aflat de la românii de peste hotare că au nevoie, atunci când trebuie să interacţioneze cu instituţiile statului român, de o îndrumare elementară, de informaţii de bază privind autorităţile locale sau ministerele la care trebuie să apeleze.

Nu toate problemele se limitează la Ministerul Afacerilor Externe. Avem în diaspora români care solicită ajutor în probleme privind dreptul muncii, privind pensii, privind procese. Petiţiile şi apelurile acestor oameni se pierd adesea între instituţii care nu au o atribuţie clară de a le răspunde, deşi solicită lucruri simple şi perfect legale.

Din acest motiv, am propus soluţia unui specialist, în diaspora, în cadrul Avocatului Poporului. Rolul lui ar fi să preia petiţiile românilor din diaspora, să le dirijeze exact către instituţiile abilitate, să se asigure că statul român răspunde legal şi în timp şi să-i sfătuiască pe cetăţenii de peste hotare către cine şi cum să se îndrepte, pentru a nu avea senzaţia că România le-a întors spatele.

Este o soluţie simplă şi corectă.

Şi fac un apel la colegii din toate partidele, să nu păcătuiască faţă de diaspora, spunând nu acestei iniţiative. Dacă sunt lucruri de îndreptat, o putem face oricând împreună.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Popescu Nicolae-Daniel.

Vă ascultăm.

Domnule deputat, vă ascultăm.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin telefon):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul USR susţine această iniţiativă legislativă, prin care practic un adjunct al Avocatului Poporului ar putea veni exclusiv în apărarea şi în sprijinul cetăţenilor români rezidenţi în diaspora, mai ales în cazul în care aceştia se consideră victime ale unor abuzuri din partea instituţiilor române, aşa cum a spus şi iniţiatorul proiectului.

În momentul de faţă, eventualele abuzuri ale reprezentanţelor diplomatice româneşti asupra cetăţenilor români sunt verificate tot de MAE. Şi în această legislatură au fost ridicate diverse întrebări privind obiectivitatea soluţionării acestora.

La ora actuală sunt peste 6 milioane de cetăţeni români din diaspora care au posibilităţi reduse de a interacţiona cu administraţia din România.

De aceea, noi vom vota împotriva respingerii acestei iniţiative. Şi îi rugăm şi pe ceilalţi colegi parlamentari să facă la fel.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Constantin Codreanu.

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

În cei peste 3 ani de mandat ca deputat de diaspora şi preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, am avut peste 100 de intervenţii de la această tribună parlamentară, în care vorbeam despre soluţii concrete pentru... (Vociferări.)

De 3 ani, exact. De peste 3 ani am avut peste 100 de intervenţii cu soluţii concrete pentru românii din afara graniţelor ţării. Fie că vorbim despre proiecte de lege, fie că vorbim despre declaraţii politice, întrebări şi interpelări parlamentare, declaraţii ale celor două Camere ale Parlamentului sau amendamente la Legea bugetului de stat, pentru a suplimenta fondurile alocate pentru implementarea proiectelor în beneficiul românilor din afara graniţelor ţării.

În acelaşi timp, am avut peste 200 de vizite în Circumscripţia electorală... (Vociferări.)... complicat, cu mască... în Circumscripţia electorală nr. 43 - fie că vorbim despre diaspora economică, fie că vorbim despre Republica Moldova, fie că vorbim despre comunităţile istorice - şi peste tot am primit acest semnal legat de modul în care nu există nicio finalitate atunci când sunt semnalate încălcări, abuzuri sau efectiv ineficienţă din partea consulatelor şi ambasadelor României.

Practic, ajungeam în situaţia în care aceste petiţii ajungeau la MAE şi solicitam MAE să se autosancţioneze, un lucru inacceptabil.

Am văzut circuitul legislativ al acestui proiect legislativ, am văzut avizele negative, raportul negativ, care, în fond, au ca sistem de referinţă faptul că vorbim despre o neconstituţionalitate şi o discriminare între cetăţenii români.

Vă aduc aminte că acelaşi argument era folosit atunci când vorbeam despre organizarea alegerilor precedente, prezidenţiale, atunci când celor din diaspora li s-a permis să voteze pe parcursul a două zile şi jumătate, lucru pe care ar trebui să-l repetăm la alegerile parlamentare, pentru că am ajuns astfel să soluţionăm o problemă de durată, şi anume, faptul că România exista ca antiexemplu în organizarea alegerilor de orice tip.

Altfel spus, Grupul parlamentar al Partidului Mişcarea Populară - un partid care a fost, este şi va fi mereu un partener onest, constant şi consecvent pentru românii din afara graniţelor ţării -, vă invită, dragi colegi, să votaţi împotriva respingerii acestui proiect legislativ. Pentru că, gândiţi-vă, mai ales acum, în această situaţie, în care suntem toţi afectaţi de Coronavirus, inclusiv românii din afara graniţelor ţării, cât de utilă ar fi fost existenţa unui astfel de reprezentant la Avocatul Poporului, pentru a semnala acele cazuri de ineficienţă, de neimplicare a reprezentanţelor noastre diplomatice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 262/7 decembrie 2011 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene şi termenii şi condiţiile aferente, semnat la Bucureşti la 20 ianuarie 2011, pentru aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene, semnat la Paris la 30 mai 1975, pentru aderarea României la acordul pentru statele părţi la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene şi Agenţia Spaţială Europeană privind protecţia şi schimbul de informaţii clasificate, semnate la Paris, la 19 august 2002; Pl-x 73/2020; caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Dacă nu, din partea comisiilor, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor sau Comisia pentru învăţământ, prezentarea raportului.

Domnule secretar, vă rog, citiţi raportul.

Raport comun.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol (de la tribună):

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 262/7 decembrie 2011 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană privind aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea acestei agenţii şi termenii şi condiţiile aferente, semnat la Bucureşti la 20 ianuarie 2011, pentru aderarea României la Convenţie.

În temeiul dispoziţiilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă anterior amintită.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 262/2011 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană privind aderarea ţării noastre la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene şi termenii şi condiţiile aferente, semnat la Bucureşti la 20 ianuarie 2011.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a dezbătut propunerea legislativă, în şedinţa din 2 aprilie 2020.

Comisia pentru tehnologia informaţiei a dezbătut iniţiativa legislativă, în şedinţa din 22 aprilie 2020.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituţia României.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, domnul Moldovan Sorin-Dan.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Dan Moldovan (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În avizul negativ primit de la Consiliul Legislativ ne este spus foarte clar că prezenta propunere legislativă are ca scop ratificarea unui instrument juridic internaţional, ceea ce face ca România să se angajeze pe plan internaţional, încălcându-se art. 91 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Potrivit articolului mai sus menţionat, preşedintele României este cel care încheie tratate în numele României şi le supune spre ratificare Parlamentului.

Ţinând cont de aceste aspecte, Grupul parlamentar al PNL susţine adoptarea raportului de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind intervenţii, propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

Vă reamintesc că în raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Liderii de grup, intrăm direct în vot final? Sau...? Spuneţi. Hotărâţi!

OK.

Şedinţa Camerei Deputaţilor, vot final electronic la distanţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final prin mijloace electronice la distanţă.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

De asemenea, vă aduc la cunoştinţă decizia în unanimitate a Comitetului liderilor. Deputaţii care intervin telefonic pot să se exprime asupra votului la toate punctele prinse pe ordinea de zi, într-o singură intervenţie, la început.

Domnul lider Drulă.

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Da. O rugăminte ar fi. Înainte să începem votul final, măcar lista de vot să fie pusă pe site, mai ales că suntem toţi sau o mare parte suntem la distanţă, mai mult de 90% din Parlament.

Haideţi să nu ne grăbim chiar aşa de tare, că nici măcar n-au încărcat lista, că le ia 5 minute să o pună pe site!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Corect. Vom începe după ce lista va fi afişată.

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Da. Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dintre colegii noştri care sunt în sală, dar nu au tabletă şi nu pot să voteze, aş dori de la liderii de grup o listă cu aceşti colegi, să-i pot nominaliza.

Deci, în sală, sunt domnul Viziteu, domnul Dobre şi domnul Pirtea, da? OK!

Până se urcă pe site, haideţi să facem un vot de control. Pregătiţi votul. Pentru cvorum.

Vă rog să votaţi.

(Vot electronic la distanţă.)

Rezultatul votului - 294 prezenţi. Suntem în cvorum.

Ordinea de zi este afişată pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Intrăm în ordinea de zi.

Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996; PL-x 150/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Domnul Viziteu? Cum votaţi?

Pentru?

La toate...?

Vot pentru - domnul Viziteu.

Domnul Dobre?

Domnul Victor Paul Dobre (din sală):

Pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot pentru.

Domnul Pirtea?

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (din sală):

Pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot pentru.

Mulţumesc.

Domnul Chiriac Viorel.

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

"Pentru", la toate proiectele, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Chiriac Viorel - "pentru" la toate proiectele.

Domnul Mărgărit?

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Mitică-Marius Mărgărit (prin telefon):

Am onoarea, să trăiţi domnule preşedinte!

Vot pentru, la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Bârlădeanu?

Domnul Dragoş-Petruţ Bârlădeanu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot pentru, la toate proiectele.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Cucşa?

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Tîlvăr?

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Bună ziua, tuturor!

"Pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Staţi, că mai avem şi pe domnul Halici.... să închidem, Vrancea.

Domnul Halici?

Domnul Nicuşor Halici (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Votez "pentru", la toate proiectele de lege de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Văcaru?

Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon):

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru?

Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon):

Vot pentru, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La toate proiectele sau numai la acest proiect?

Domnule deputat Văcaru, la toate proiectele sau...?

La domnul Bota Marius, vă rog.

Domnule deputat, vă ascultăm.

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Intotero Natalia?

Doamna Natalia-Elena Intotero (prin telefon):

Bună ziua!

Votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ciocan Dan?

Domnul deputat Ciocan Dan?

Revenim la dânsul.

Doamna Jivan Luminiţa?

Doamna Luminiţa-Maria Jivan (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

O zi frumoasă!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Axinte Vasile?

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ciocan Dan, din nou.

Domnule deputat, ne auziţi?

Domnul Dan Ciocan (prin telefon):

Da. Acum am intrat iar. Nu ştiu ce... se întrerupe conexiunea aceasta...

Votez "pentru" la toate proiectele.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc mult.

Domnul Văcaru, din nou.

Vă rog.

Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon):

"Pentru" la toate, domnule preşedinte.

Nu vă auzeam!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bine.

Mulţumesc mult.

Secretariatul, câţi sunt?

Cu 303 voturi pentru şi două abţineri, adoptat.

Deci 12 - telefonic, 3 - în sală şi 288 - electronic.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 651/2018; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Domnul Viziteu? Pentru.

Domnul Dobre? Pentru.

Domnul Pirtea? Pentru.

Domnul Prisnel Adrian-Claudiu?

Vă rog.

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel (prin telefon):

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascult!

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel (prin telefon):

Bună ziua!

Pentru punctul 3 şi pentru punctul 12 votul este "împotrivă", adică pentru PL-x 664/2019 şi Pl-x 75/2020. Pentru toate celelalte, votul este "pentru".

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Palăr Ionel?

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Nu funcţionează, domnule preşedinte, sistemul, la acest vot.

Votul meu este "da".

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

"Pentru".

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

"Pentru", da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

Avem 14 telefonice.

Domnul Boboc Valentin?

Domnul Valentin Gabriel Boboc (prin telefon):

"Pentru" la toate proiectele de lege, începând de acum încolo.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

La votul precedent a votat pe tabletă, domnule Dobre!

289 plus 18 voturi, respectiv, telefonice - 15 voturi şi 3 din sală, 307 voturi pentru, două voturi împotrivă, un vot "prezent, nu votez". Adoptată.

3. Proiectul de Lege privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; PL-x 664/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Domnul Viziteu? Împotriva plafonării IFN-urilor, am înţeles!

Domnul Dobre? Împotrivă şi dumneavoastră.

Domnul Pirtea? Împotrivă.

Mai avem...

Domnul Palăr? Presupun că împotrivă.

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Împotrivă, domnule preşedinte. Şi vă rog la toate să mă luaţi telefonic.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Păi, solicitaţi dumneavoastră!

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Avem 5 voturi împotrivă. Da?

13 voturi pentru - telefonice şi în sală.

Domnule Georgian Pop, vă rog.

Domnul Georgian Pop (prin telefon):

"Pentru" la toate proiectele.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru...

Domnul Georgian Pop (prin telefon):

"Pentru" la toate proiectele, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Avem 14, în acest moment, adunate.

Domnul Andronache?

Domnul Gabriel Andronache (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate nu am putut vota.

Votez "pentru" la toate proiectele, cu excepţia punctelor 3 şi 12, unde votez împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles.

La acest proiect, deci, împotrivă.

Avem 6 voturi împotrivă, 14 voturi pentru.

Vă mulţumesc, domnule Andronache.

205 voturi pentru, 97 voturi împotrivă, 13 abţineri, un deputat - "nu votez".

Adoptat.

Legi ordinare. Respingeri.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 262/7 decembrie 2011 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene şi termenii şi condiţiile aferente, semnat la Bucureşti la 20 ianuarie 2011, pentru aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene, semnat la Paris la 30 mai 1975, pentru aderarea României la acordul pentru statele părţi la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene şi Agenţia Spaţială Europeană privind protecţia şi schimbul de informaţii clasificate, semnate la Paris, la 19 august 2002; Pl-x 73/2020; lege ordinară.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru tehnologia informaţiei propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Domnul Viziteu?

Domnul Dobre? Pentru?

Domnul Pirtea? Pentru.

Deci avem 14 o dată, plus 3, deja avem 17. Şi îl mai avem pe domnul Palăr, domnul Andronache, deci încă 3. Sunt 20. Au spus...

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

"Da" pentru respingere. Palăr sunt!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru respingere. Corect!

Cu 304 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, două abţineri, unul "nu votez", adoptată respingerea.

Legi organice. Adoptări.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 127/2020; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Domnul Palăr.

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

"Da" pentru adoptare, domnule preşedinte.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Viziteu? Pentru.

Domnul Dobre?

Domnul Pirtea?

Revenim la cifra consacrată, 20.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (prin telefon):

Bună ziua!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascultăm, domnule...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua!

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (prin telefon):

În principiu, "pentru" la toate proiectele, în afară de...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ajut eu! Punctul 12.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (prin telefon):

Poftim?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Punctul 12.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (prin telefon):

Pentru, da!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La toate proiectele "pentru", mai puţin punctul 12, presupun?

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (prin telefon):

Da, da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect! Gata, ne-am lămurit!

Mulţumim.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (prin telefon):

Cu plăcere.

O zi bună!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Deci avem 21 de voturi.

În unanimitate de voturi, adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 şi pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecţie socială; PL-x 141/2020; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu menţiunea că...

Domnul Viziteu?

Domnul Dobre?

Domnul Pirtea - pentru.

Deci, aceleaşi 21 de voturi pentru.

Domnul Palăr?

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Pentru, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ştiu, mi-am dat seama şi vă şi trecusem.

Vă mulţumesc.

În unanimitate de voturi, adoptat.

Domnilor lideri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă propun să avem timerul de un minut la următoarele voturi, fiindcă deja ne-am obişnuit cu procedura de vot.

7. Proiectul de Lege pentru completarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; PL-x 386/2019; lege organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Domnul Viziteu, domnul Dobre şi domnul Pirtea? Presupun că pentru, nu? Şi domnul Palăr tot pentru.

Vă rog, domnule Palăr.

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Da, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru, da?

Nu vreţi să vă ajut eu şi reţinem că pentru punctul 12 sunteţi împotrivă, în rest pentru?

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Nu ştiu dacă mă puteţi ajuta, domnule preşedinte, îmi cer scuze!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ba da... Este o decizie a liderilor că puteţi să vă exprimaţi în acest sens pentru toate proiectele.

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Luaţi-mă uşor şi luaţi-mă individual!

Vă mulţumesc frumos pentru înţelegere.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

273 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 6 abţineri, unul - "nu votez".

Adoptat.

Legi organice. Respingeri.

8. Proiectul de Lege privind Codul administrativ; PL-x 190/2020; lege organică.

Comisia pentru buget, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru muncă şi Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Domnul Havrici. Vă rog.

Domnul Emanuel-Iuliu Havrici (prin telefon):

Vot pentru, până la final.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

22.

Domnul Palăr?

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După o analiză făcută, "da" la toate, mai puţin punctul 12, unde sunt împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Deci şi la acest punct, la respingere, pentru, da?

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mă bucur că... n-aţi avut încredere în mine!

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Vă mulţumesc pentru sprijin.

Doamna Victoria Longher (prin telefon):

Alo!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Victoria Longher (prin telefon):

Votez "pentru" pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

24.

Doamna Longher...

Vă mulţumesc.

Doamna Victoria Longher (prin telefon):

La revedere! O zi bună!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sărut mâna!

Avem 287 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 3 abţineri.

Adoptată respingerea.

9. Proiectul de Lege pentru completarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; PL-x 253/2019; lege organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru apărare propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Domnul Viziteu? Pentru până la sfârşit! Până la 12. Şi la 12 sunteţi contra. Am înţeles.

Domnul Dobre? Până la 11 inclusiv, deci la fel ca domnul Viziteu, de la USR, nu? Votaţi la fel. Am înţeles.

Domnul Pirtea? Deci la fel ca domnul Dobre şi ca domnul Viziteu, de la USR. Am înţeles.

Şi domnul Palăr. Dânsul e la fel...

295 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 3 abţineri.

Adoptată respingerea.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 74/2020; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Primă Cameră sesizată.

Vot, vă rog.

Rămân tot 22, da?

Mulţumesc.

Cu unanimitate de voturi, adoptat.

Precizez: data prezentării în Biroul permanent - 24 martie 2020; data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 7 mai 2020, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 233/2015 privind pensiile militare de stat; Pl-x 90/2020; lege organică.

Comisia pentru apărare şi Comisia pentru muncă propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

De asemenea, aici, la acest proiect tot 22 de voturi pentru.

Data prezentării în Biroul permanent - 24 martie 2020; data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 7 mai 2020, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

295 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 5 abţineri, un vot neexprimat.

Adoptată respingerea.

Ultimul punct de pe ordinea de zi.

12. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului; Pl-x 75/2020; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Menţionez: sunt 7 voturi împotrivă şi 15 voturi pentru, din cele 22 exprimate deja telefonic.

Domnul deputat Ionuţ Simionca, de la Bistriţa. Vă rog.

Domnule deputat, vă ascultăm.

Din greşeală! Vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca (prin telefon):

Mă auziţi? Alo!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă aud. Spuneţi! Da.

Domnul Ionuţ Simionca (prin telefon):

La PL-x 74/2020 nu am reuşit să votez şi era un vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Ionuţ Simionca (prin telefon):

Mulţumesc şi eu.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Dehelean.

Domnul Silviu Dehelean (prin telefon):

La PL-x 75/2020, vot împotrivă, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Sunt 8 voturi împotrivă... 112 voturi împotrivă şi avem 9 cu 15, 184 pentru.

Deci, cu 184 de voturi pentru, 112 voturi împotrivă, 4 abţineri, două voturi "nu votez".

Domnul Sighiartău Robert.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (prin telefon):

Votez împotrivă la ultimul punct. Nu mi s-a înregistrat...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

113 voturi împotrivă. Corect!

113 cu 184, propunerea legislativă... respingere... adoptată.

Prima Cameră sesizată.

La fel, data prezentării în Biroul permanent 24 martie 2020; data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 7 mai 2020, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Sesiunea de vot final s-a încheiat.

Membrii Biroului permanent la şedinţă, vă rog.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 6 mai 2020, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 127/2020; procedură de urgenţă;

2. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 şi pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecţie socială; PL-x141/2020; procedură de urgenţă;

3. Legea pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996; PL-x150/2020; procedură de urgenţă;

4. Legea pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 651/2018; procedură de drept comun;

5. Legea privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; PL-x 664/2019; procedură de drept comun;

6. Legea pentru completarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; PL-x 386/2019; procedură de drept comun;

7. Legea pentru ratificarea Protocolului Adiţional semnat la Bucureşti, la 27 mai 2019, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Arabe Egipt privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la Bucureşti la 10 noiembrie 2011; PL-x 7/2020; procedură de drept comun.

8. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 237/2012; procedură de urgenţă.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 6 mai 2020.

Vă mulţumesc.

Declaraţiile politice...

Domnule Iordache, vă rog, preluaţi comanda.

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Da. În ordinea înscrierilor, continuăm, stimaţi colegi, cu declaraţii politice.

Prima - doamna Bîzgan, din partea neafiliaţilor.

Se pregăteşte doamna deputat Lavinia-Corina Cosma, de la USR.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragii mei,

8 mai 2020, Ziua Internaţională a Luptei pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, ne regăseşte în plină criză mondială cauzată de pandemia COVID-19.

Sper că pe timp de criză ne este clar tuturor că femeile sunt parte importantă a societăţii, care nu poate fi ocolită sau ignorată dacă dorim să obţinem rezultatele cele mai bune într-un mod eficient. Femeile reprezintă peste 70% din cei care luptă în primele linii împotriva răspândirii COVID. 7 din 10 doctori, asistenţi medicali şi infirmieri care v-au îngrijit poate pe dumneavoastră... (se întrerupe legătura telefonică. Se reia apelul telefonic.)

Domnul Florin Iordache:

Nu răspunde.

Trecem la următoarea colegă, doamna Lavinia Cosma.

Se pregăteşte domnul Nicolae Petreţchi.

Rog colegii să se încadreze în termenul de 3 minute, pentru că este un număr foarte mare de colegi care doresc să intervină.

Doamna Cosma.

Doamna Lavinia-Corina Cosma (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă!

Vă mulţumesc.

Vreau să semnalez astăzi o problemă foarte importantă pentru perioada pe care o traversăm, şi anume protejarea cadrelor medicale.

Potrivit Ordinului nr. 555/2020, centrele de dializă sunt stabilite ca spitale care lucrează şi care, pur şi simplu, se confruntă cu acest coronavirus.

Însă, din păcate, potrivit art. 16 din Ordonanţa Militară nr. 7, când e vorba de asigurarea de cazare pentru aceste cadre medicale, astfel încât să nu îi infecteze pe cei apropiaţi sau, dimpotrivă, să nu aducă acest virus în aceste centre de dializă şi să-i infecteze pe pacienţi, au fost lăsate pe dinafară. Iar la art. 16 din această Ordonanţă Militară sunt prevăzute doar cadrele medicale din reţeaua sanitară proprie şi autorităţile administraţiei publice locale. Potrivit acestui articol, vorbeam despre personalul din sistemul public sanitar.

Aşadar, pe de o parte, aceste centre de dializă sunt prevăzute ca spitale care tratează pacienţi cu COVID. Pe de altă parte, când e vorba de protejarea lor, nu li se asigură cazare.

În Mureş - eu sunt deputat de Mureş, aşa cum bine ştiţi - nu reuşim să asigurăm această protecţie.

Am făcut numeroase adrese către autorităţile locale, către consiliul judeţean, însă, din păcate, nu s-a găsit o rezolvare.

Este inuman să spui într-o hârtie că nu vrei să protejezi aceste cadre medicale, când, de fapt, datoria, prin lege, este să faci acest lucru.

Fac apel public către Guvernul României să rezolve, în primul rând din punct de vedere legal, acest lucru, să fie prevăzută şi această modificare, astfel încât cadrele medicale din centrele de dializă să beneficieze de această cazare şi să beneficieze în primul rând de protecţie.

Cred că e datoria noastră, a tuturor, pentru că de la începutul acestei crize cu toţii spuneam că în primul rând trebuie să-i protejăm pe cei din prima linie. Însă haideţi să ne şi ţinem de cuvânt şi să facem ceea ce trebuie, din toate punctele de vedere, astfel încât să fim cu toţii protejaţi!

Vă mulţumesc foarte mult.

Lavinia Cosma, deputat de Mureş.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Petreţchi.

Se pregăteşte domnul Lupescu, de la USR.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei politice - "Onestitatea politică în împrejurările actuale".

Multe bilanţuri se vor face după trecerea acestei perioade de mare încercare. Se vor calcula costuri şi pagube, vom număra victime sau şomeri, probabil că nu vor lipsi sondajele.

Ceea ce mă tem este că va lipsi evaluarea eticii politice. Molima şi rigorile sociale pe care le-a impus nu au descurajat nicicum - aşa cum ar fi fost de aşteptat într-o perioadă grea - subiectivismul, demagogia, furtul de merite, obstrucţionarea reciprocă şi celelalte metehne ale felului în care facem politică.

Dimpotrivă, în loc de solidaritate constatăm şi mai multă schismă, în loc de bună-credinţă şi mai multe vicleşuguri, în loc de responsabilitate faţă de electorat şi mai multă poftă de a-l păcăli.

De parcă virusul ar afecta nu numai plămânii, ci şi conştiinţa, remarc o escaladare a neruşinării şi noi tertipuri în a minţi şi a manipula cetăţenii. Dacă le vom trece cu vederea, vom încuraja tupeul şi meschinăria.

Un prim exemplu. Uniunea Ucrainenilor din România a simţit chemarea să facă anumite acţiuni, pe măsura posibilităţilor, fie pentru dotarea unor spitale din zonele locuite de ucraineni, fie pentru acordarea de materiale sanitare, fie pentru înzestrarea şcolilor cu mijloace electronice.

Nu ne împăunăm cu asemenea contribuţii, credem că ele ar trebui să facă parte dintr-o amplă mişcare filantropică. Am fost însă indignaţi de iniţiativa unora din judeţul cu cea mai mare concentrare de etnici ucraineni, de a încerca să preia şi să contabilizeze aceste contribuţii în palmaresul unor aleşi locali ce n-au făcut nimic pentru susţinerea acestora.

Nu aş aborda tema dacă ar fi un caz singular. Dar obsesia alegerilor striveşte bunul-simţ la toate nivelurile, inclusiv în acest for suprem, Parlamentul României.

Fac parte din grupul de deputaţi care au iniţiat una dintre legile recent adoptate în sprijinul sectorului sanitar.

Imediat ce proiectul legislativ a fost avizat favorabil în comisii, am putut asista cum unii, fără a fi iniţiatori, s-au împăunat cu meritul iniţierii legii. Scandalosul comportament a fost admonestat de la această tribună de mai mulţi colegi ai grupului nostru parlamentar, însă de la cei aflaţi în cauză nu s-a auzit nicio scuză sau explicaţie.

În istorie, societăţile ies din marile încercări mai înţelepte şi mai purificate. Oare aşa se va întâmpla şi cu societatea noastră la sfârşitul actualei perioade?

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Îl invit pe domnul deputat Dumitru Lupescu.

Se pregăteşte doamna deputat Cristina-Ionela Iurişniţi, de la USR.

Domnul Dumitru Lupescu (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

La 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, continuă să fie spulberate speranţele multor cetăţeni dâmboviţeni într-o viaţă sănătoasă, în deplin respect al structurilor statului român şi aleşilor locali dâmboviţeni faţă de sănătatea publică.

În luna martie au fost sesizate Garda Naţională de Mediu şi Agenţia de Protecţia Mediului cu privire la o zonă plină cu anvelope uzate şi resturi auto, în zona comunei Vlădeni, judeţul Dâmboviţa.

După o lună, ne răspunde Garda de Mediu că a luat măsuri şi a dat avertisment.

Reţin atenţia că în Legea nr. 211 privind regimul deşeurilor sunt amenzi.

Două săptămâni mai târziu, pe 26 aprilie, s-a trecut la desfiinţarea şi curăţarea depozitelor, aşa cum s-a stabilit în actul de control, dar s-a transformat în incendierea lor!

Aşa cum aţi avut ocazia să vedeţi la incendiul de la Periş, care a făcut deliciul presei şi a otrăvit aerul până în Bucureşti, aşa puteţi viziona filmul incendiului din vecinătatea comunei Vlădeni pe postarea de pe pagina de Facebook a senatorului USR, Mihai Goţiu.

Ţinând cont de acestea, am cerut scris Ministerului Mediului, Pădurilor şi Apelor, personal, ministrului, să trimită Corpul de control şi să examineze toate situaţiile de acolo.

Îmi exprim speranţa că înţelegeţi pe deplin gravitatea faptelor pentru protecţia mediului. Şi acestea au fost datorate indiferenţei, dacă nu chiar complicităţii, prin neimplicarea autorităţilor locale şi a inspectorilor Gărzii de Mediu - Comisariatul Judeţean Dâmboviţa.

Soluţii? Soluţii sunt implicarea cetăţenilor în actul de conducere locală şi implicarea civică a aleşilor, să facă ce au jurat la începerea mandatului, să respecte interesele comunităţii.

Cine să rezolve problemele locale de mediu? Răspunsuri sunt - autorităţi locale, judeţene şi naţionale. Nu aşa cum "a pasat" Garda Naţională, Comisariatul General această încălcare a legii la structura judeţeană care a dus la "rezolvarea pe plan local", prin incendiere.

Nu vrem - şi repet încă o dată, nu vrem - ca judeţul Dâmboviţa să ajungă gunoierul naţional şi european!

Vă solicit atenţia, stimaţi colegi din partidele care aveţi aleşi locali în teritoriu, rugându-vă să cumpăniţi cu mare atenţie asupra acestui subiect şi vă rog să primiţi expresia deplinei mele consideraţii.

Cu stimă, deputat Dumitru Lupescu, Circumscripţia electorală nr. 16, Dâmboviţa.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna Cristina-Ionela Iurişniţi.

Doamna Bîzgan văd că vrea să intervină.

Deci să fie pregătită doamna Bîzgan, care nu şi-a încheiat declaraţia.

Doamna Iurişniţi şi apoi doamna Bîzgan.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Eu vă aud, vă rog.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin telefon):

Credeam că este doamna Iurişniţi. Nu?

Domnul Florin Iordache:

În mod normal era doamna, dar văd că nu răspunde.

Finalizaţi-vă dumneavoastră declaraţia!

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin telefon):

Eu aş finaliza-o dacă aş şti unde s-a întrerupt.

Dar, dacă îmi permiteţi, aş dori să o citesc de la cap la coadă. Trei minute, maximum.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, doamnă.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin telefon):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

8 mai 2020, Ziua Internaţională a Luptei pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, ne regăseşte în plină criză mondială cauzată de pandemia COVID-19.

Sper că pe timp de criză ne este clar tuturor că femeile sunt parte importantă a societăţii, care nu poate fi ocolită sau ignorată dacă dorim să obţinem rezultatele cele mai bune într-un mod eficient. Femeile reprezintă peste 70% din cei care luptă în primele linii împotriva răspândirii COVID. 7 din 10 doctori, asistenţi medicali şi infirmieri, care v-au îngrijit poate pe dumneavoastră, familia, rude, prieteni, cunoştinţe, sunt femei; 7 din 10, dintre cei care v-au ajutat cu copiii, serviciile sociale, bătrânii, sunt femei; 7 din 10, dintre cei care ne-au servit mâncare la casa de marcat, au cărat marfa şi au dezinfectat raioanele după noi, sunt femei. Aţi înţeles ideea, şi iată că nici măcar normalizarea titlurilor de serviciu nu am fost în stare să o realizăm. Doctori, asistenţi medicali sunt, de fapt, în mare parte, doctoriţe şi asistente! Le spunem "eroi" - 7 din 10 sunt eroine - şi credem că este suficient. Nu este suficient.

Haideţi cu societatea înainte, haideţi să facem ce spunem şi să spunem ce facem! Femeile leader, la nivel mondial, care, în plus de abilităţile şi competenţele excelente de conducere, au dat dovadă de empatie, solidaritate şi grijă pentru comunitate şi au condus cetăţenii, uniţi şi solidari, către o ieşire din criză cu mai puţine victime şi într-un timp record. De ce atunci numărul femeilor aflate în poziţii de conducere, indiferent de domeniul despre care discutăm, este departe de a fi reprezentativ pentru realitatea societăţii în care trăim?

Ne dorim recuperare economică rapidă, însă ignorăm total 51% din populaţie, pentru că atunci când discutăm de accesul la resurse financiare, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi rămâne un deziderat.

Nu în ultimul rând, întoarcem în continuare capul la violenţa bazată pe gen, chiar dacă ea este prezentă peste tot în jurul nostru. Una din 3 femei a suferit violenţe fizice sau sexuale, iar hărţuirea online a luat proporţii pandemice în perioada de carantină. Am fost din nou nepregătiţi şi am lăsat femeile să plătească singure preţul izolării la domiciliu cu agresorul. În continuare ne întrebăm, de la distanţă, ce e mai rău - să fii blocată în casă cu agresorul sau să mori de COVID-19?

Cel mai rău, dragi colege şi dragi colegi, este să trăieşti într-o societate în care nu ai opţiunea să trăieşti decent şi în siguranţă, iar aceasta nu este vina nimănui, decât a noastră, a celor care avem puterea să schimbăm acest lucru, dar în continuare ezităm să facem ce trebuie făcut.

Dragi colege şi dragi colegi, vreau ca măcar acum, când ne pregătim să construim acea "nouă normalitate", să terminăm cu vorbele şi să trecem la fapte. Doar aşa vom dobândi imunitate extinsă şi, criză sau "ne-criză", vom fi puternici, uniţi şi demni de admiraţie. Doar aşa, noi toţi, femei şi bărbaţi, vom putea înflori şi transforma împreună tot potenţialul nostru într-o viaţă mai bună, mai sănătoasă şi mai împlinită pentru toţi.

Vă mulţumesc.

Oana Bîzgan, deputată independentă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Iurişniţi văd că nu poate...

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin telefon):

Da.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Iurişniţi.

Nu...

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin telefon):

Da.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Iurişniţi, vă rog.

Atunci, daţi cuvântul doamnei Iurişniţi.

Şi se pregăteşte domnul Mihai-Cătălin Botez, de la USR.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin telefon):

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vorbim despre educaţie astăzi, pentru că ştim foarte bine că coronavirusul pune în mişcare vrând-nevrând digitalizarea sistemului de învăţământ românesc.

După 9 ani de zile este cazul să se respecte Legea educaţiei, Legea nr. 1/2011.

Art. 70 din lege prevede că statul, prin Ministerul Educaţiei, este obligat să înfiinţeze Biblioteca Şcolară Virtuală, o platformă şcolară de e-learning care să includă programe şcolare, exemple de lecţii pentru toate temele, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Dacă statul şi-ar fi respectat această obligaţie la momentul potrivit, în momentul de faţă nu am mai fi vorbit mult despre lipsa accesului la o platformă digitală comună, lipsa unui catalog online, care încă nu există, şi tot ce înseamnă problemele pe care le-am tot auzit în ultimele săptămâni.

Iată cum degeaba am avut un cadru legal predictibil, corect elaborat, atâta timp cât instituţiile statului nu şi-au respectat obligaţia de a pune în aplicare legea. Astăzi, dacă foştii guvernanţi, în prezent, Ministerul Educaţiei, îşi făceau datoria, copiii noştri, dar şi profesorii, mai ales, pentru că şi ei întâmpină acum multe probleme, ar fi putut interacţiona mult mai eficient în mediul online. Cu alte cuvinte, actul educaţional s-ar fi putut desfăşura normal, prin intermediul unei platforme-cadru pentru învăţare-predare-evaluare în mediul online.

După 6 săptămâni, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a aflat cu întârziere - nu-i aşa? - că sunt 250.000 de copii, în contextul suspendării cursurilor, fără acces la învăţarea online şi a pus în dezbatere o hotărâre de Guvern care prevede o finanţare de 150 de milioane de lei.

Să nu uităm că elevii din şcolile sărace din mediul rural nu dispun de toate condiţiile necesare pentru a desfăşura cursurile în mediul online. Nu au semnal, pur şi simplu.

Prin urmare, până la toamnă, când vor sosi tabletele promise, riscul, evident, este cel de a mări nu doar numărul analfabeţilor funcţional, pe care, la fel, îl cunoaştem cu toţii, ci şi pe cel al analfabeţilor digital.

Ce propun, în calitate de deputat, membru al Uniunii Salvaţi România?

În acest context limită al unei crize de sănătate publică la nivel mondial, USR solicită ferm Guvernului Orban şi ministrului Anisie:

1. Respectarea art. 70 din Legea educaţiei, crearea unei platforme e-learning unice, a bibliotecii virtuale, a catalogului online, toate adaptate activităţilor de predare-învăţare-evaluare specifice mediului virtual.

2. Modificarea de urgenţă a cadrului legislativ în privinţa recunoaşterii muncii la distanţă, a telemuncii, la nivelul activităţii didactice şi de cercetare.

3. Organizarea de sesiuni de informare, de lecţii online cu interacţiune şi feedback pe teme de igienă, educaţie pentru sănătate, de către profesorii de biologie şi profesorii diriginţi, conform Legii nr. 45/2020, promulgată recent, în aprilie.

Totodată, în încercarea de a compensa lipsurile din sistem şi de a răspunde prompt crizei, am solicitat ministerului organizarea de lecţii online, pentru respectarea, aşa cum am spus, a Legii nr. 272/2004, pe care am iniţiat-o în Parlament, privind promovarea drepturilor copilului, în sensul în care inspectoratele, cu ministerul pot să organizeze lecţii online, prin Direcţiile de Sănătate Publică, de asemenea, prin profesorii de biologie, profesorii diriginţi.

Un calendar pe termen scurt, mediu şi lung care să vizeze programe de mentorat digital, instruiri obligatorii şi gratuite pentru toate cadrele didactice, cu scopul dezvoltării competenţelor digitale, pe care aceştia ar trebui să fie capabili să le utilizeze ulterior, după perioada COVID-19.

4. Dotarea de urgenţă a tuturor şcolilor cu echipamente digitale, în baza unei analize de nevoi făcute de către autorităţile locale, care de fapt sunt responsabile pentru dotarea şcolilor, conform legii.

Şi 5. Susţinerea reluării activităţilor didactice, aduc în atenţia Guvernului acest lucru şi a colegilor parlamentari, în grădiniţele particulare acreditate, centre educaţionale pentru copiii personalului din prima linie, pentru personalul medical care trebuie să fie prezent, personalului MAI, al celor care luptă în prima linie cu virusul COVID-19. Sunt părinţi care au nevoie de sprijin, sunt familii monoparentale, categorii care au fost uitate încă de la începutul acestei crize sanitare.

USR pregăteşte în Parlament o propunere tranzitorie pe perioada suspendării cursurilor, care să acopere această nevoie, la solicitarea părinţilor, dar şi a mediului privat educaţional, grădiniţe particulare acreditate, centre educaţionale care ar putea organiza activităţi cu grupuri restrânse, de 3-5 copii, respectând toate măsurile de siguranţă sanitară, şi, bineînţeles, cu acordul scris al părintelui.

Educaţia, stimate colege, stimaţi colegi, trebuie să continue cu un accent pus puternic pe educaţia pentru sănătate, pe care, la nivel de situaţie de urgenţă, am votat-o recent în Parlament. Învăţarea regulilor de igienă este esenţială, mai ales că în această perioadă educaţia trebuie să continue cu accent pe prevenţie, pe igiena personală, pe formarea de comportamente reflex la toţi elevii din România, în spiritul egalităţii de şanse.

Mulţumesc.

Cristina Iurişniţi, deputat al USR, Circumscripţia electorală nr. 6 Bistriţa-Năsăud.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Mihai-Cătălin Botez.

Se pregăteşte domnul Antal István-János.

Repet, stimaţi colegi, vă dau cuvântul în ordinea înscrierilor dumneavoastră la Biroul permanent.

Domnul Mihai-Cătălin Botez (prin telefon):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Îi cer domnului ministru al sănătăţii, Nelu Tătaru, să ne explice de ce sunt contabilizaţi ca morţi de COVID pacienţi care mor în spitalele de suport pentru coronavirus, dar care nu sunt confirmaţi cu această boală printr-un test oficial?

Ajung în spitale, în această perioadă, persoane cu diverse afecţiuni. Nu toate aceste afecţiuni prezintă simptomatologii COVID-19. Cu toate acestea, fără o testare prealabilă sau chiar ulterioară decesului, anumite persoane decedate au trecut la cauza decesului COVID-19.

Pentru a trece peste această pandemie s-a dat milităria jos din pod. S-a făcut apel la rigoare pentru a restricţiona răspândirea virusului. Dacă tot suntem riguroşi - şi e foarte bine că suntem aşa -, domnule ministru, vă rog să faceţi apel la o mai bună încadrare a cauzelor deceselor. Am înţeles la începutul pandemiei că au fost încadrate mai uşor la COVID-19 persoane care au prezentat simptomatologie, pentru că nu aveam teste şi eram panicaţi. De ce mai procedăm la fel şi acum, când capacitatea de testare s-a extins?

Suntem bucuroşi de faptul că măsurile care au fost adoptate pare că au dat roade la noi, iar scenariul Lombardia nu s-a reprodus şi în România.

Domnule ministru, vă rugăm totuşi să ne explicaţi, de ce atât de uşor adăugaţi la lista decedaţilor de COVID-19 persoane care nu au nici o legătură cu simptomatologia acestei boli?

Şi aşa familiile şi cei apropiaţi persoanelor decedate trec prin momente dificile în urma decesului. Procedura prin care persoana decedată este înhumată în această perioadă este cu atât mai traumatizantă. Nu intru aici în detalii despre procedură, care are sens, din punctul meu de vedere. Ce nu are sens este să lejeritatea cu care persoanele decedate sunt încadrate la cauza decesului, COVID-19.

Domnule ministru, vă rog să ne explicaţi de ce nu se pot face teste? De ce nu se fac teste chiar şi post mortem, având în vedere că acum, deşi nu avem teste nelimitate, totuşi, nu mai e penuria de la început? De ce nu depunem diligenţele necesare pentru ca cei care sunt doar suspecţi să fie clarificaţi printr-un test?

Aveţi obligaţia de a certifica riguros cauza deceselor, domnule ministru. Este un act de umanitate, dincolo de faptul că este unul de profesionalism.

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Revin cu solicitarea să vă încadraţi în cele 3 minute.

În continuare, domnul deputat Antal István-János, de la UDMR,

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu, de la USR.

Domnul Antal István-János (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă

Vreau să ştiu dacă sunt auzit.

Dacă sunt auzit?

Domnul Florin Iordache:

Sunteţi. Sunteţi.

Vă rog frumos.

Domnul Antal István-János (prin telefon):

Mulţumesc.

Vreau să vă vorbesc despre politeţea salutului.

Stimaţi colegi,

Bună ziua!

Jó napot kivánok!

Şi... Guten tag, domnule preşedinte Iohannis!

Voi începe declaraţia mea politică cu un citat din DEX.

"Salut, saluturi, substantiv neutru. Cuvânt, enunţ sau gest cu care se salută. Cuvântare prin care se salută o adunare, se întâmpină un oaspete oficial".

Un alt cuvânt. "Politeţe - pronume personal sau posesiv; atitudine sau comportare atentă, amabilă, respectuoasă faţă de cineva sau de ceva, care denotă bună-cuviinţă şi bună-creştere. Şi: amabilitate".

Dacă căutăm în Codul bunelor maniere aflăm că salutul este primul şi cel mai important gest al politeţii. Ludovic al XIV-lea o saluta pe ultima bucătăreasă cu aceeaşi curtoazie ca pe strălucitoarea domnişoară de La Valličre.

Orice limbă de pe faţa pământului are forma proprie de salut. Dacă studiem pagina oficială a Uniunii Europene, aflăm că sunt 24 de limbi oficiale. Este vorba de limbile - bulgară, croată, cehă, daneză olandeză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, malteză, poloneză, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză.

Cu fiecare aderare, numărul limbilor oficiale creşte.

Ca fapt divers, menţionăm că şi după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, engleza rămâne limbă oficială, pentru că este limba din Irlanda şi Malta.

Ungaria este membră în Uniunea Europeană din 2004, deci din acel an limba maghiară este considerată limbă oficială în Uniunea Europeană. Salutul "Jó napot kivánok!" este cea mai utilizată şi cunoscută formă de salut, la fel ca: "Bună ziua!", "Good day!", "Guten Tag!".

Salutul, ca şi cea mai simplă şi importantă formă de politeţe, în general, se învaţă acasă, bineînţeles, în acei şapte ani pomeniţi mult. Cei care provin dintr-o zonă geografică unde trăiesc mai multe etnii ştiu că este frumos să-ţi saluţi prietenul sau o altă persoană apropiată în limba lui maternă, iar el, tot din politeţe, va saluta în limba ta.

În copilăria mea, la Satu Mare, când venea în casa noastră Mircea, fiind cel mai bun prieten al meu, el saluta - "Jó napot kivánok!". Aşa l-a învăţat mama lui. Iar eu, în casa lor, salutam - "Bună ziua!", că aşa m-a învăţat mama. Niciodată - dar niciodată - nu ne-am permis sau nimeni nu şi-a permis să-şi bată joc de această regulă.

Din acest şir de logică se poate trage concluzia că într-un mediu oficial, de când ţara noastră este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, se poate folosi un salut ca formă de curtoazie şi în altă limbă considerată oficială în Uniunea Europeană. Folosirea salutului în altă limbă nu încalcă art. 13 din Constituţia României, referitor la limba oficială. În acest sens, populaţia României, recent, a primit o încurajare promiţătoare chiar de la preşedintele României, de la tribuna Preşedinţiei.

Dragi concetăţeni,

De la tribuna Parlamentului vă invit să folosiţi salutul şi în alte limbi oficiale din Uniunea Europeană, dar numai ca gest de politeţe.

Bună ziua!

Bonjour!

Jó napot kivánok!

Şi... Guten Tag, domnule preşedinte!

Antal István, deputat, Circumscripţia electorală nr. 14, Constanţa.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu, USR.

Se pregăteşte, e în sală, doamna Cristina-Elena Dinu, PSD.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin telefon):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Astăzi voi vorbi despre nevoia de reformă în domeniul silvic şi al protecţiei mediului,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În această perioadă avem nevoie, mai mult decât oricând, de structuri eficiente de control în domeniul protecţiei mediului, precum proiectul depus de USR pentru înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, denumit de presă "DNA-ul Pădurilor".

La mijlocul lunii aprilie a fost adoptată în Camera Deputaţilor o altă iniţiativă legislativă care interzice exportul de buşteni în spaţiul extracomunitar pe o durată de 10 ani. Iar săptămâna trecută am votat, tot în plen, împotriva iniţiativei Guvernului de a desfiinţa Garda Naţională Forestieră, o instituţie care trebuia să coordoneze gărzile forestiere din teritoriu. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului a mai abrogat din lege şi numărul de posturi prevăzute pentru Gărzile forestiere, urmând ca acestea şi numărul mijloacelor de transport să fie redimensionate prin hotărâre de Guvern.

Aşadar, iniţiativa noastră se înscrie în rândul celor prezentate anterior.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Este limpede de multă vreme că trebuie luate măsuri urgente şi tranşante pentru a reduce şi chiar opri infracţiunile cu consecinţe grave asupra mediului înconjurător şi asupra vieţii şi siguranţei oamenilor! De exemplu, proiectul aberant al gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş, judeţul Suceava, defrişările ilegale, precum şi toate celelalte infracţiuni împotriva mediului din Bucovina ar face obiectul procurorilor specializaţi din Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Mediu.

Mai mult, în ciuda opoziţiei de peste 12 ani a comunităţii locale, prin contestaţii în instanţă, în noiembrie 2019 - de Ziua Bucovinei - a fost semnată recepţia finală a bombei ecologice din Pasul Mestecăniş. Iată, cu siguranţă, acest lucru nu ar fi fost posibil dacă o instituţie precum Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Mediu ar fi instrumentat lungul şir de ilegalităţi, minciuni, abuzuri şi fraude ale Consiliului Judeţean Suceava, Consiliului Local Pojorâta şi autorităţilor publice responsabile cu avizarea proiectului.

Salut, pe această cale, decizia responsabilă a colegilor din Comisia pentru agricultură, de a trece iniţiativa noastră pe ordinea de zi a şedinţei de ieri, 5 mai şi de a oferi un vot pentru un aviz pozitiv cu privire la organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu.

În cele ce urmează, eu sunt convins, în calitate de coiniţiator, că o asemenea instituţie va produce o schimbare radicală în atitudinea celor care comit infracţiuni împotriva mediului, fie că vorbim de persoane fizice, reprezentanţi ai unor companii sau ai statului. Putem avea procurori specializaţi pe infracţiuni de mediu, poliţişti dedicaţi acestor teme şi specialişti care să lucreze împreună cu primele două categorii, astfel încât să putem scoate România de pe lista ţărilor unde nu se face nimic pentru mediu.

În încheiere.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Solicităm cu fermitate Guvernului să vină cu măsuri concrete şi fezabile împotriva defrişărilor ilegale, împotriva poluării apelor, aerului şi solului, să reducem infracţiunile împotriva mediului sau chiar să le eradicăm. O asemenea măsură urgentă este iniţiativa despre care am vorbit, cea de înfiinţare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu. Proiectul se află în circuitul parlamentar, este susţinut de parlamentari de la mai multe partide politice, iar ieri, în Comisia pentru agricultură, silvicultură din Camera Deputaţilor, s-a dat un aviz pozitiv.

De aceea, aşteptăm şi de la Comisia juridică un raport favorabil adoptării şi cerem Guvernului să trimită un punct de vedere de susţinere a acestei iniţiative, cât mai urgent.

Vă mulţumesc,

Nicolae Daniel Popescu, deputat al USR.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

O invit în continuare pe doamna deputat Cristina-Elena Dinu, PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Daniel Vasile, de la minorităţi.

Doamna Cristina-Elena Dinu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "În loc să fie testaţi şi ajutaţi, românii trebuie să achite «taxa pe coronavirus»".

Dacă tot nu a făcut nimic bun pentru populaţie, Executivul a şi înrăutăţit situaţia generală, prin introducerea aşa-numitei taxe pe coronavirus, un fel de bir pe capetele românilor oropsiţi oricum de boală şi de neajunsuri.

Una este să-i sancţionezi pe cei care nu respectă regulile şi îi pun pe alţii în pericol, alta e să cauţi nod în papură pentru a realiza un plan de amenzi prestabilit.

Când numărul amenzilor este de câteva ori mai mare ca cel al testelor, iar valoarea lor depăşeşte sumele alocate pentru protejarea cadrelor medicale, înseamnă că Guvernul nu îşi face treaba şi pune toată presiunea pe cetăţeni.

Când valoarea amenzilor depăşeşte impozitul pe profit colectat la buget nu se mai poate vorbi despre contravenţii, ci despre o taxă mascată pentru găurile la buget făcute din incompetenţa Guvernului PNL.

Din estimările specialiştilor, situaţia îmbolnăvirilor din ţara noastră este mult mai gravă faţă de cea conţinută în cifrele oficiale.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia asupra faptului că multe cazuri de infecţie cu COVID-19 nu sunt raportate, tocmai din cauza capacităţii reduse de testare a României.

Nu vom cunoaşte realitatea cazurilor de infecţii şi a deceselor decât dacă se va face o testare în masă, prin sondaj.

Chiar dacă preşedintele şi premierul susţin că o astfel de procedură de testare prin sondaj sau pe scară largă nu ar fi relevantă, ei sunt contrazişi chiar de specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care încurajează realizarea unor astfel de studii.

Aşa se face că, în loc de teste şi măsuri de sprijin, românii au parte de amenzi pentru nerespectarea restricţiilor de deplasare, ale cărui număr se

apropie de 500.000, în timp ce numărul total de teste efectuate este mai mic de 200.000.

Testaţi ca să ştim în ce direcţie mergem, nu amendaţi!

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia electorală nr. 19 Giurgiu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Îl invit în continuare pe domnul deputat Daniel Vasile, minorităţi.

Se pregăteşte domnul Andrei Daniel Gheorghe, PNL.

Domnul Daniel Vasile (de la tribună): P>Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică.

În atenţia domnului prim-ministru Ludovic Orban.

Stimate domnule prim-ministru,

În numele Asociaţiei Partida Romilor şi în numele comunităţii de romi, vă adresez prezenta scrisoare deschisă, prin care vă solicit să condamnaţi public modul abuziv, violent şi rasist în care unii reprezentanţi ai forţelor de ordine s-au manifestat faţă de romi, în cadrul intervenţiei forţelor de ordine pentru a preveni şi sancţiona incidente violente, conflicte în interiorul comunităţii de romi.

Totodată, vă solicităm, domnule prim-ministru, să vă asiguraţi şi să ne asiguraţi că cei vinovaţi de acte de violenţă ori acte de abuz sau manifestări abuzive, rasiste vor fi traşi la răspundere şi vor suporta, deopotrivă, rigorile legii.

Noi, romii, condamnăm manifestările, actele de violenţă verbală şi

fizică săvârşite de cetăţenii români de etnie romă, manifestări nedemne, gratuite. Asemenea comportamente şi atitudini nu se justifică.

Actele de violenţă nu trebuie tolerate, ele trebuie condamnate şi sancţionate potrivit legii. Respectarea legii este mai presus de orice purtare

abuzivă, manifestare rasistă ori acte de violenţă săvârşite de forţele de ordine sau de membrii comunităţii de romi.

Asemenea acte de violenţă, manifestări abuzive, rasiste nu trebuie tolerate, ele trebuie condamnate în aceeaşi măsură.

Din păcate, aceste evenimente ne arată că nu am învăţat nimic din lecţiile trecutului - sclavie, Samudaripenul, Holocaustul uitat al romilor - ori din conflictele interetnice de după Revoluţia din Decembrie 1989.

Inexistenţa climatului paşnic de convieţuire şi conflictele la nivelul comunităţii de romi ne aduc în atenţie eşecul politicilor de coeziune socială, în fapt, eşecul clasei politice.

Noi, romii, declarăm că respectarea legilor impuse de autorităţi reprezintă o datorie pentru fiecare comunitate, familie, cetăţean, indiferent de apartenenţa etnică sau religioasă.

Trebuie să respectăm, trebuie să protejăm pentru a fi protejaţi şi pentru a convieţui într-un climat armonios, într-un climat de pace. Abuzul, violenţa trebuie să înceteze, şi cei vinovaţi trebuie traşi la răspundere.

Domnule prim-ministru,

Suntem obligaţi să reluăm un apel public căruia nu aţi dorit să-i daţi curs.

La începutul lunii martie 2020, în cadrul dialogului cu Preşedintele

României, am subliniat câteva aspecte, aspecte împărtăşite de Excelenţa Sa.

Mai mult, mi s-a solicitat să vă aduc la cunoştinţă următoarele.

Pandemia nu are etnie şi nu trebuie să etnicizăm criza sanitară majoră.

Combatem ştirile false şi susţinem dreptul cetăţenilor, fără deosebire de etnie, la o corectă şi responsabilă informare.

Acţionăm, prin colaborare şi coordonare cu instituţiile naţionale, judeţene şi locale, în vederea unei informări corecte a cetăţenilor şi pentru a combate stările conflictuale, eventualele violenţe fizice, verbale.

Sprijinim, prin intermediul structurilor locale şi judeţene ale Asociaţiei Partida Romilor, acţiunile şi implementarea măsurilor, în vederea eradicării pandemiei în comunităţile de romi.

Şi, totodată, în acest sens, am propus, domnule prim-ministru, înfiinţarea la nivel judeţean a unui grup de lucru mixt, format din reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Grupul de Lucru Mixt are un caracter consultativ, în cadrul căruia reprezentanţii Asociaţiei Partida Romilor sprijină iniţiativele, măsurile de informare şi combatere a epidemiei în rândul comunităţii de romi.

Astfel, vă aduc la cunoştinţă disponibilitatea totală a Asociaţiei Partida Romilor "Pro-Europa" de a pune la dispoziţia instituţiilor abilitate resursele umane şi infrastructura naţională, în scopul coordonării acţiunilor de combatere a stării medicale de urgenţă în comunităţile de romi.

În încheiere, vreau să fac un apel la cetăţenii români de etnie romă.

Dragi romi,

Fraţi romi,

Cultura poporului nostru rom, tradiţiile, legile noastre nescrise ne definesc ca fiind un popor demn, un popor de supravieţuitori. Sclavia, Samudaripenul - Holocaustul uitat al romilor, istoria noastră este o istorie despre supravieţuire.

Noi, romii, ştim cum să supravieţuim, ştim cum să ne păstrăm credinţa, ştim cum să trecem peste momentele grele! Dragostea noastră faţă de viaţă, dragostea noastră faţă de familie şi de oameni, în general, ne obligă la responsabilitate!

Nu ne panicăm şi încetăm orice formă de violenţa în interiorul şi în afara comunităţii şi respectăm regulile impuse de autorităţi!

Şi, mai facem ceva, dragi romi, spunem mulţumesc tuturor celor care luptă în linia întâi: medici, asistente, personal medical, personal de ordine şi asistenţă socială!

But sastimos, savale!

Multă sănătate!

Vă mulţumesc.

Daniel Vasile, reprezentantul minorităţii romilor în Parlament.

Domnul Florin Iordache:

Îl invit în continuare pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, de la PNL.

Se pregăteşte doamna deputat Camelia Gavrilă, de la PSD.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Hristos a Înviat!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi "Libertatea credinţei, în contextul pandemiei".

Vedem cum, acum, când cu toţii ne confruntăm la scară mondială cu o pandemie provocată prin iresponsabilitatea criminală a regimului comunist din China, care nu a fost în stare să gestioneze cum se cuvine o criză sanitară de mare amplitudine, o parte din vocile din societatea românească se înghesuie, diverse organizaţii sau persoane fizice, pur şi simplu, să atace în direcţia bisericii. Biserica a devenit o ţintă.

Ceea ce nu se înţelege pentru foarte mulţi este faptul că biserica este o instituţie divin-umană, cu statut atemporal.

Biserica Ortodoxă, dar şi alte culte religioase creştine din România au jucat un rol fundamental în ceea ce a însemnat istoria neamului românesc, ceea ce a însemnat reîntregirea României şi ceea ce a însemnat procesul de modernizare a României.

Iar mai presus de aceasta, biserica are rolul spiritual de a-l lega pe om de Dumnezeu, are rolul moral de a imprima etica socială şi rolul identitar.

Limba română este unitară şi datorită Bisericii Ortodoxe Române, iar acest lucru trebuie să fie ştiut de toată lumea.

Dar ceea ce este pentru mine, pe undeva, de neînţeles, este cum vedem că se încearcă a se transforma biserica într-un fel de paratrăsnet. Chiar şi atunci când ea nu este într-un anumit context, i se transferă anumite atribuţii şi anumite vine, să le spunem aşa, este catalogată în fel şi chip. Şi spun acest lucru, în speranţa că autorităţile statului român şi societatea românească vor fi conştiente că astăzi ne aflăm în faţa unui val de agresiune extremist-secularistă, cu caracteristici bolşevice şi fasciste fără precedent. Şi dau un singur exemplu în această direcţie. Cazul linşajului mediatic la care a fost supus Înaltpreasfinţitul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, un om de 90 de ani care se roagă la Dumnezeu pentru acest popor şi care astăzi se află pe patul de suferinţă, fiind lovit de această cumplită pandemie.

Am văzut instigări la moarte, am văzut injurii la adresa inclusiv a simbolurilor Sfinte şi la adresa lui Dumnezeu, până la urmă, din partea unor personaje şi tare-mi este că în cazul în care vom învăţa să tolerăm aceste manifestări extremiste să nu ne trezim că cei care astăzi înjură în spaţiul public, mâine vor lua pietrele, iar poimâine vor înfige cuţitul. Mă tem sincer de acest lucru şi sunt conştient că extremismul nu trebuie tolerat sub nicio formă.

De asemenea, doresc să amintesc că Biserica Ortodoxă Română este cel mai important filantrop din această ţară, are un rol social, are un rol civic şi are un rol cultural educaţional deosebit de important.

Ajutorul pe care l-a dat biserica, în contextul acestei pandemii, constând în ajutor financiar direct, în echipamente şi tehnică medicală şi în alte forme de asistenţă medicală şi socială, se ridică la o sumă care a depăşit deja 3,5 milioane de euro. Deci, iată, depăşim 3 milioane şi jumătate de euro, bani pe care Biserica Ortodoxă Română, prin diverse forme, le-a adus contribuţie acestei societăţi. Eu nu am auzit până astăzi de niciun ONG secularist, de nicio organizaţie neomarxistă şi de niciun fel de asociaţie a oamenilor revoltaţi care, pur şi simplu, aruncă cu pietre în biserică şi în cele sfinte să contribuie cel puţin, dacă nu în aceeaşi măsură sau asemănător, ci într-o măsură minoră.

Aşadar, lucrurile trebuie aşezate în matca lor.

Şi, de asemenea, vreau să mai spun un fapt. Cred că Guvernul României...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionează, te rog!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Staţi un pic, că mai am ceva important!

Cred că Guvernul României ar trebui ca, în contextul relaxării măsurilor de prevenire a măsurilor de răspândire a pandemiei, un pericol real această pandemie, după 15 mai, să permită deschiderea bisericilor şi a lăcaşelor de cult din România, evident, cu respectarea anumitor norme de protecţie sanitară şi distanţare socială. Dar nu putem să neglijăm dreptul la credinţă, dreptul la rugăciune şi dreptul la comuniune religioasă pe care cetăţenii României, indiferent de cultul religios, îl au.

Aşadar, deschiderea bisericilor şi a cimitirelor trebuie să fie un pas de minim bun-simţ, pe care statul român să îl decidă şi care cred că biserica îl poate administra deosebit de bine. Şi, iată, vedem atâtea exemple, precum a fost şi cazul, de Paşte, când Biserica s-a organizat foarte bine, în vederea aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, de Înviere.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Camelia Gavrilă.

Se pregăteşte, tot prin telefon, doamna Gabriela-Maria Podaşcă, de la PRO Europa.

Vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi vizează necesitatea unor demersuri responsabile şi urgente în domeniul agriculturii, o implicare activă din partea Guvernului şi, implicit, a ministerului de resort pentru a gestiona situaţia de criză în care se află agricultura românească, o criză complexă, urmare a lipsei semnificative de precipitaţii din ultimul timp. Este şi o surpriză de a constata că până în acest moment Guvernul a adoptat aproape zero măsuri, vorbind metaforic, sau măsuri nesemnificative în plină criză agricolă, deşi semnalul este dat de mult, iar recent, în luna aprilie, Administraţia Naţională de Meteorologie vorbea clar de un fenomen de secetă pedologică puternică şi extremă în zona Munteniei, în Dobrogea şi Moldova, un fenomen care s-a extins şi în Banat, în Crişana şi în Transilvania.

Ce a făcut concret în această perioadă guvernarea PNL? Aproape nimic! Iar consecinţele sunt grave. Încât estimăm ca în anul acesta producţia va descreşte considerabil, sunt calamitate suprafeţe importante, vor fi pierderi suportate de cei care nu şi-au asigurat culturile agricole sau nu posedă sistem de irigare şi nu utilizează tehnologii în domeniul culturilor agricole.

Să ne gândim că aproximativ 47% din populaţia României se află în mediul rural, 28% încă se ocupă de această activitate tradiţională, asociată cu ţara noastră şi cu reuşitele notabile chiar şi în ultima perioadă. Sunt afectate peste 90% din culturile existente în Moldova, multe ferme, unităţi agricole se apropie de faliment, pentru că nu vor putea să ramburseze la timp creditele. Deci, situaţie foarte gravă, ca să nu mai vorbim şi de o interdependenţă complexă între diferite domenii de activitate, deci influenţele negative vor fi în lanţ.

Reamintesc faptul că Partidul Social Democrat a avut un program considerabil pe domeniul agricol, cu reuşite incontestabile, că a propus măsuri foarte clare şi conturate de specialişti în domeniu, legate de declararea stării de calamitate, de acordarea de vouchere pentru seminţe, pesticide, îngrăşăminte, de linii de credit cu garanţii de stat şi, evident, de umplerea canalelor de apă şi suspendarea plăţii şi accelerarea investiţiilor în acest domeniu. Chiar astăzi am votat şi am susţinut o iniţiativă legislativă importantă, care propune scutirea de la plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor, în sprijinul utilizatorilor de apă subterană pentru irigaţii, atât pe perioada stării de urgenţă, cât şi în perioada următoare, de şase luni după încetarea acesteia.

Trebuie şi o atitudine preventivă, trebuie depăşită inerţia şi pasivitatea pe care le vedem la acest moment în abordarea ministrului de resort, pentru că, evident, ne imaginăm consecinţele legate de preţuri mari la raft, de scumpirea alimentelor, de posibilitatea creşterii numărul de şomeri din acest domeniu şi, evident, de afectarea activităţilor agricole familiare, care sunt forme de subzistenţă pentru foarte multe familii din mediul rural.

Cred că o moţiune împotriva actualului ministru al agriculturii este, efectiv, un demers legitim, o acţiune logică şi necesară, şi nu doar o armă în dialogul acesta politic şi polemic pe care, firesc, îl avem, pentru că tocmai constatăm şi lipsă de implicare, şi de eficienţă. Sunt şapte luni de guvernare, care înseamnă un timp valoros, iar în domeniul acesta, efectiv, într-o zonă vitală, a fost în pripă irosit iremediabil, cu multe consecinţe la nivelul întregii societăţi şi a nivelului de existenţă, de trai, de activitate, în general, în viaţa oamenilor.

Mulţumesc.

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

O invit, în continuare, pe colega noastră, doamna deputat Gabriela-Maria Podaşcă, de la PRO Europa.

Şi se pregăteşte domnul deputat Corneliu-Florin Buicu, de la PSD:

Domnul Buicu este prezent.

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În calitatea noastră de parlamentari, suntem responsabili să protejăm drepturile cetăţenilor pe care-i reprezentăm, responsabilitate asumată prin jurământul depus la învestire şi prin legile pe care le iniţiem sau le susţinem. Responsabilitatea însă trebuie să fie o caracteristică a conştiinţei noastre şi o dovadă a condiţiei umane.

Există însă oameni care se ridică mai presus de această condiţie, purtând de grijă şi altora, în speţă celor aflaţi în dificultate.

Ignoraţi însă de Guvern, asistenţii sociali îşi continuă misiunea de a-i proteja pe cei vulnerabili, în ciuda faptului că în fiecare zi îşi riscă viaţă, expunându-se infecţiei cu COVID-19. Le suntem recunoscători pentru ceea ce fac şi nu vom uita niciodată eforturile pe care le depun.

Asistenţii sociali şi angajaţii serviciilor publice de asistenţă socială sunt zilnic acolo, în prima linie. Direcţiile de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului acţionează direct în comunitate, ajutând diverse categorii vulnerabile, în ciuda provocărilor cu care se confruntă.

DGASPC Covasna, de exemplu, a cerut recent suplimentarea bugetului, pentru a acoperi cheltuielile necesare pentru testarea angajaţilor şi pentru hrana celor care sunt izolaţi la locul de muncă. Mai multe DGASPC-uri din ţară au fost însă nevoite să achiziţioneze din bugetul propriu echipamente şi materiale de protecţie atât pentru angajaţi, cât şi pentru copiii sau persoanele vârstnice din îngrijire. Este inacceptabil ca în această perioadă dificilă statul să nu suplimenteze bugetele direcţiilor de asistenţă socială, vulnerabilizându-i şi mai mult pe cei aflaţi în dificultate.

În urmă cu o lună, Corpul Profesional al Specialiştilor în Servicii Sociale din cadrul Asociaţiei Municipiilor din România a solicitat ministrului muncii echipamente de protecţie, testarea celor fără adăpost şi plata orelor suplimentare pentru cei care asigură permanenţa în serviciile de sprijin pentru persoanele vulnerabile. Şi acest strigăt al profesioniştilor din asistenţa socială a rămas fără un răspuns.

Mai mult, săptămâna trecută PRO România a depus amendamente la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru a corecta inechităţile salariale care vizează asistenţii sociali. Acestea au fost însă respinse de Comisia pentru muncă. Guvernul ar fi trebuit să se sesizeze imediat şi să recunoască eforturile asistenţilor sociali, să propună măsuri clare de protecţie a acestora.

Eu cred că nu trebuie să aşteptăm o tragedie ca să luăm măsuri. Nu este normal ca statul să fie mereu în contratimp cu nevoile cetăţenilor, mai ales atunci când vorbim despre oameni care îşi riscă zilnic viaţa pentru persoanele aflate în dificultate.

Doamnelor şi domnilor,

PRO România va continua să aducă în atenţia opiniei publice nevoile şi provocările cu care se confruntă diversele categorii profesionale, va continua să lupte pentru reducerea inechităţilor salariale ale oamenilor din direcţiile de asistenţă socială şi pentru respectarea drepturilor acestora.

Vă mulţumesc.

Gabriela Podaşcă, deputat al PRO Europa, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Corneliu-Florin Buicu.

Se pregăteşte, prin telefon, domnul deputat Vasile Cocoş, de la PSD.

Domnul Corneliu-Florin Buicu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Unitatea de suport medical COVID din cadrul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş este un efort colectiv, în folosul comunităţii.

Declaraţiile extremiste ale preşedintelui României sunt contrazise de comunitatea târgumureşeană.

La iniţiativa Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie "George Emil Palade" din Târgu Mureş, consiliul judeţean, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Mureş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş, alături de alte autorităţi locale, au decis transformarea Sălii Polivalente din cadrul Campusului Universităţii într-o unitate de suport medical COVID-19, de tip modular, pentru bolnavii confirmaţii, cu simptomatologie moderată, în administraţia Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş.

Facilităţile pe care le are universitatea şi poziţionarea strategică a acesteia au permis adaptarea Sălii Polivalente pentru un spaţiu care va asigura condiţii optime de îngrijire pentru 80 de pacienţi. În condiţii de necesitate crescută, spaţiul poate prelua, prin readaptarea dotărilor, şi alte categorii de pacienţi decât cei pentru forme uşoare de îmbolnăvire. Unitatea dispune de un spaţiu de triaj pentru bolnavi, 42 de saloane de unu şi două paturi, toate paturile sunt de tip terapie intensivă, monitorizate, cu suprafeţe cuprinse între 8 şi 16 metri, cu circuite adaptate, specifice bolilor infecţioase, precum şi spaţiile anexă necesare bunei desfăşurări a activităţii în condiţii de siguranţă.

Pentru realizarea acestui proiect a fost nevoie de un efort comun. Universitatea a iniţiat şi a conceput proiectul şi a amenajat spaţiile din interior şi exterior, inclusiv compartimentările interioare pentru saloane şi spaţiile de suport, pe care le-a pus la dispoziţie gratuit Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş a realizat instalaţiile de curent electric, oxigen, aer comprimat, a dotat cu echipamente şi mobilier medical unitatea, a completat unele detalii de amenajare interioară şi s-a organizat pentru asigurarea resursei umane şi materiale, el urmând să operaţionalizeze această structură medicală.

Direcţia de Sănătate Publică a asigurat consultanţa şi avizele necesare.

Consiliul Judeţean Mureş, prin votul consilierilor judeţeni, a asigurat resursele financiare necesare pentru finalizarea proiectului şi operaţionalizarea acestuia.

Resursa umană necesară funcţionării va fi asigurată de instituţiile sanitare din judeţ, de la toate spitalele, cadrele didactice ale universităţii şi, dacă va fi nevoie, şi de studenţii universităţii.

Mediul privat s-a implicat intens pentru a asigura un ritm de lucru extrem de alert, având în vedere perioada de execuţie.

Proiectul este deosebit, din mai mult motive. A fost realizat în zece zile, într-un timp extrem de scurt, a adus laolaltă toate forţele politice şi administrative locale, indiferent de orientări politice, interesul comunităţii fiind pus în faţa altor interese.

S-a demonstrat că oraşul Târgu Mureş are o mare capacitate de mobilizare şi de coagulare a mediului academic, medical, administrativ şi socioeconomic. A arătat rolul unificator şi de progres pe care trebuie să-l aibă o universitate într-un oraş, viteza de reacţie de a anticipa nevoile societăţii şi capacitatea de implicare, atât prin propunerea de soluţii, cât şi prin aplicarea acestora.

Felicitări, Târgu Mureş!

Felicitări, Universităţii de Medicină şi Farmacie!

Florin Buicu, deputat al PSD, Mureş.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Îl invit, prin telefon, pe colegul meu, pe domnul Vasile Cocoş.

Se pregăteşte domnul Petru Movilă, PMP.

Domnul Cocoş. Bun.

Atunci următorul este domnul Silviu Nicu Macovei, prin telefon.

Până faceţi legătura...

Dacă nu, domnul Movilă. Vă rog.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se numeşte "Ieşenii roagă PSD să-l ia înapoi pe Maricel Popa".

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La Iaşi, preşedintele PSD al consiliului judeţean, Maricel Popa, este un exemplu de făţărnicie şi indolenţă faţă de ieşeni, după ce, din banii noştri, a propus cheltuirea a peste 14 milioane euro pentru un spital mobil, spital care până la acest moment se dovedeşte a fi o mare păcăleală.

Conform caietului de sarcini, firma care a câştigat licitaţia trebuia să achite garanţia de bună execuţie, în cuantum de aproximativ 130 de mii euro, reprezentând 1% din valoarea totală a spitalului.

În condiţiile în care nici până la acest moment nu ştim nimic, dar Maricel Popa face apel la constructori să asfalteze 6.000 de metri pătraţi pe platforma de la Leţcani demonstrează, încă o dată, amatorismul acestuia în abordarea unor proiecte de asemenea anvergură. Să nu şti care este suprafaţa spitalului după ce ai făcut achiziţia, arată bătaia de joc cu care a fost abordată această temă.

Îi solicit lui Maricel Popa să iasă public şi să spună cu punct şi virgulă ce s-a întâmplat cu banii ieşenilor. A plătit firma câştigătoare garanţia? Care este costul real al spitalului mobil? De ce tot apar cheltuieli pe care consiliul judeţean nu ni le-a adus la cunoştinţă de la început? Pe lângă spitalul în sine, care este costul căilor de transport, conectării la utilităţi, şi nu numai? L-am întrebat, de mai multe ori, dacă există un aviz de principiu de la Ministerul Sănătăţii şi de câte cadre medicale este nevoie şi de unde sunt aduse acestea. Nici până acum nu mi s-a oferit acest răspuns. La fel cum n-am primit o dovadă clară care să confirme faptul că suma poate fi decontată din fonduri europene, conform afirmaţiilor domnului Maricel Popa.

Incertitudinea care planează asupra acestui spital mobil arată că PSD fie ascunde ceva, fie a scăpat hăţurile din mână. Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi dă dovadă de o doză de inconştienţă masivă dacă ne ascunde nişte informaţii cruciale, mai ales când a avut sprijinul necondiţionat al consilierilor judeţeni PMP.

Faptul că face apel la constructorii ieşeni, să-l ajute în al 12-lea ceas, dovedeşte că Maricel Popa nici măcar nu a fost conştient de ceea ce înseamnă, din punct de vedere financiar, această investiţie, prezentată cu surle şi trâmbiţe şi asumată de el, ca preşedinte de partid.

La începutul achiziţiei era în campanie electorală, dar acum se ascunde după preşedinta Euronest Iaşi, care până acum nu a avut niciun fel de poziţie publică. De faptul că spitalul va fi operaţional după ieşirea din starea de urgenţă, nici nu mai discutăm, pentru că s-ar putea să se dovedească că a fost o investiţie inutilă, mai ales în condiţiile în care spitalele ieşene încă mai dispun de paturi în care să trateze pacienţii bolnavi de COVID.

Am afirmat, în spaţiul public ieşean, în presă, de mai multe ori, faptul că am toată disponibilitatea de a sprijini aceste investiţii, în condiţiile legii din România.

Stimaţi colegi, decât să toarne asfalt, mai bine Maricel Popa şi-ar turna cenuşă în cap! Încă o dată, consiliul judeţean se arată neputincios în mâinile actualului preşedinte, incapabil să ducă la bun sfârşit un proiect major, la fel cum s-a întâmplat şi cu modernizarea drumurilor judeţene. Un haos şi un eşec constant, care se preconizează a fi cea mai mare ţeapă trasă vreodată ieşenilor de către un om politic.

Vă mulţumesc.

Petru Movilă, deputat al PMP de Iaşi.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Înţeleg că domnul Macovei şi domnul Cîtea au depus în scris.

Să se pregătească, prin telefon, doamna Alina Teiş, de la PSD.

Îl invit pe domnul Dragoş Zisopol, care este prezent.

Vă rog, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol (de la tribună):

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Ziua de 9 februarie este data la care grecii şi filoelenii de pretutindeni celebrează Ziua Limbii Elene.

În anul 2018, Parlamentul Republicii Elene a votat ca ziua de 9 februarie, ziua comemorării poetului naţional Solomos, să devină Ziua Mondială a Limbii Elene.

În România, Legea privind instituirea Zilei Limbii Elene, Legea nr. 204/2018, al cărei iniţiator sunt, prevede printre altele şi faptul că anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Elene, în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţilor noastre sau filoeleni se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

În acest context s-au încadrat şi manifestările dedicate celei de-a doua ediţii a acestei Zile, organizate de Uniunea Elenă din România şi Ambasada Republicii Elene din ţara noastră, sub egida Academiei Române, în parteneriat cu Administraţia Prezidenţială, Camera Deputaţilor, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Academia Atenei, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Ministerul Afacerilor Externe al Greciei, Secretariatul General al Grecilor de Peste Hotare, Ambasada Republicii Cipru în România, Patriarhia Română, Camera de Comerţ Bilaterală Româno-Elenă, Universitatea "Democritus" din Grecia, Universitatea Bucureşti, Institutul Cultural Român, Şcoala Grecească "Atena" din Bucureşti, Organizaţia Elenă de Turism, Editura Omonia, Asociaţia Culturală Greacă din România "Nostos" - şi exemplele ar putea continua.

Evenimentul a debutat cu prezentarea publică a bustului lui Evanghelie Zappa, mare everghet, ce a sprijinit financiar înfiinţarea Academiei Române. Bustul fiind donat de Uniunea Elenă din România.

În cadrul sesiunii de deschidere au luat cuvântul reprezentanţii tuturor instituţiilor partenere, iar la sesiunea de comunicări ştiinţifice au conferenţiat personalităţi din România şi Grecia. Aici îmi doresc foarte mult să-i enumăr pe prof. univ. dr. Maria Dimasi şi prof. univ. dr. Vassilios Grammatikas, de la Universitatea Democritus a Traciei - Komotini, Grecia; prof. univ. Mina-Maria Rusu, inspector general în Ministerul Educaţiei şi Cercetării Naţionale; prof. univ. Tudor Dinu, din Universitatea Bucureşti; dr. Lia Brad-Chisacof, cercetător, membru în Consiliul de Conducere al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române; Ion Andrei Ţârlescu, Biblioteca Academiei Române, secţia "Manuscrise" - şi exemplele pot continua.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În încheiere, îmi revine deosebita plăcere ca în numele Uniunii Elene din România să le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la reuşita evenimentului şi să urez un călduros la mulţi ani tuturor vorbitorilor de limba elenă, oriunde s-ar afla!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Doamna deputat Georgeta-Carmen Holban?

Vă rog, faceţi-mi legătura cu dumneaei.

Se pregăteşte, tot prin telefon, doamna deputat Theodora Şotcan.

Doamna Teiş a renunţat, văd.

Vă rog.

Doamna Georgeta-Carmen Holban (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice - "Ascunderea adevărului, adevărata strategie anti-coronavirus a Guvernului şi preşedintelui".

Guvernul României şi conducătorul acestuia de facto, preşedintele ţării, sunt datori cu foarte multe explicaţii românilor, după aproape două luni de stare de urgenţă.

Sunt o serie de întrebări la care oamenii nu au primit încă un răspuns, în pofida declaraţiilor pline de emfază ale autorităţilor, cu privire la evoluţia acţiunilor de gestionare a epidemiei de coronavirus. Cea mai mare preocupare a populaţiei este, în prezent, ascunderea adevărului, în contextul în care din ce în ce mai multe voci susţin public că incidenţa epidemiologică este mult mai extinsă, raportat la datele oficiale prezentate.

Specialiştii vorbesc, în acest context, că numărul celor infectaţi ar putea fi mult mai mare. Este de la sine înţeles că nu vom cunoaşte realitatea cazurilor de infecţii, doar dacă se va face o testare prin sondaj, recurentă, cu revenire din lună în lună, pe un eşantion mare de peste 10.000 de persoane, aşa cum fac toate statele care iau în calcul relaxarea restricţiilor.

Această ipoteză este recunoscută inclusiv de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care a atras atenţia asupra faptului că multe cazuri de COVID-19 nu sunt raportate din cauza capacităţii extrem de slabe de testare.

Fără pic de exagerare, constat cu tristeţe că nu există niciun capitol la care "Guvernul meu" să obţină notă de trecere în aceste zile de final al stării de urgenţă. Românii s-au lămurit definitiv cu privire la măsurile luate de liberali, pentru ca ei să poată traversa în siguranţă şi cu sănătatea nealterată această perioadă dificilă. Din păcate, cetăţenii vor ieşi însă grav afectaţi după ce lucrurile vor reveni într-o situaţie de pseudonormalitate.

Românii nu mai au locuri de muncă, nu au cu cine să-şi lase copiii, sunt cu banii pe sfârşite, au ajuns deprimaţi după două luni de stat în casă, iar, în acest timp, Guvernul PNL doar i-a minţit şi i-a păcălit în legătură cu iniţiativele luate pentru limitarea efectelor dezastruoase ale acestei pandemii.

Răspunzător pentru situaţia dramatică de acum, în care se află România şi românii, este, în aceeaşi măsură, şi preşedintele erijat în prim-ministru! Nu există nicio ieşire publică a Domniei Sale fără a vorbi de PSD, de parcă PSD ar conduce lumea, ţara şi Guvernul lui şi ar fi responsabil de gestionarea situaţiei prezente!

Îi înţeleg, oarecum, obsesia, deoarece preşedintele are semnale clare raportat la faptul că PSD va câştiga viitoarele alegeri, indiferent când vor avea loc acestea. Totuşi, până mai are Guvernul său, îi recomand călduros să se preocupe cu maximă atenţie şi îngrijorare de destinele românilor!

În final, rog respectuos, preşedintele şi prim-ministrul să răspundă la câteva întrebări venite din partea cetăţenilor.

De ce nu au fost testate toate cadrele medicale?

Când va înceta criza medicamentelor?

Care este soarta sănătăţii româneşti?

Ce se întâmplă cu zecile de mii de copii care nu au tablete şi acces la Internet, pentru a termina în condiţii minimale anul şcolar?

Ce se întâmplă cu economia?

Ce se întâmplă cu viitorul acestei ţări?

Sunt întrebări pertinente ale românilor, care vor să ştie dacă domnului preşedinte şi Guvernului le pasă în mod real de viaţa şi de sănătatea lor, în contextul relaxării restricţiilor şi încetării stării de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Georgeta-Carmen Holban.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Biro Zsolt-Istvan.

Se pregăteşte domnul deputat Florinel Stancu.

Amândoi, prin telefon.

Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin telefon):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem în plină pandemie şi, din păcate, nu putem afirma că greul a trecut, cum nu putem afirma nici faptul că sistemul sanitar din România ar face faţă cu brio provocărilor cu care ne confruntăm din cauza crizei generate de coronavirus. În aceste condiţii au reapărut virusuri mai vechi, virusul naţionalismului şi al şovinismului. Aceşti viruşi apar în România totdeauna când este nevoie de distragerea atenţiei de la problemele reale cu care se confruntă ţara, societatea. Din păcate, acum, cu aceşti viruşi suntem infectaţi de la cel mai înalt nivel.

Este inadmisibil, dar şi fără precedent în ultimii 30 de ani, că însuşi preşedintele ţării, persoana care conform atribuţiilor ce-i revin ar trebui să exercite funcţia de mediator principal, respectiv să vegheze la respectarea Constituţiei, fiind principalul garant al Legii fundamentale, este inadmisibil ca de la nivelul Cotroceniului să se dea tonul instigării la ură împotriva unei comunităţi şi să se dezinformeze grosolan, apelând la cele mai urâte clişee utilizate de naţionalişti. Odată cu lansarea ideii ruperii Ardealului, preşedintele Iohannis aduce acuze grave, şi mai ales nefondate, şi la adresa Ungariei, şi a premierului Orbán Viktor.

Ajutorul sosit din Ungaria salvează vieţi în România, fără deosebire de naţionalitate. În acelaşi timp, declaraţia preşedintelui stigmatizează comunitatea maghiară din România.

Noi, maghiarii din Transilvania, vrem să trăim într-o ţară a muncii cinstite, a onestităţii şi a respectului faţă de alte naţiuni. Constatăm însă exact opusul acestora, zi de zi. Zi de zi simţim că utilizarea simbolurilor noastre naţionale înseamnă doar umilinţe şi piedici puse înaintea noastră. Constatăm că, nici după 100 de ani de la crearea României moderne, nu sunt respectate promisiunile de la Alba Iulia din 1918. Românii adunaţi la Alba Iulia, odată cu proclamarea unirii Ardealului cu România, au adoptat o rezoluţie în care au promis libertate deplină tuturor popoarelor conlocuitoare. Principiile enunţate acolo şi textul adoptat în terminologia modernă, de azi, ar însemna autonomie. Autonomie care poate fi nu numai garanţia convieţuirii paşnice, dar care poate sta şi la baza dezvoltării economice şi astăzi, în 2020, dacă aşa a fost încă din anul 1224, atunci când Regele Andrei al II-lea al Ungariei a garantat drepturile de libertate, cum am spune astăzi, autonomie, saşilor transilvăneni.

Herr Klaus ar trebui să ştie!

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Biro Zsolt-Istvan, deputat, judeţul Mureş.

La revedere!

Auf Wiedersehen, Herr Klaus!

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Îl invit, în continuare, pe colegul nostru, Florinel Stancu, de la PRO Europa.

Se pregăteşte domnul deputat Constantin Codreanu, de la PMP.

Domnul Florinel Stancu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei".

De mai mulţi ani, ONG-urile de mediu atrag atenţia asupra impactului pe care îl are fumul toxic emis de incinerarea deşeurilor asupra populaţiei. Experţii de mediu declară că nici măcar arderea lor în scopul producerii energiei nu este o soluţie bună, deoarece emisiile de dioxină şi furan de la incineratoare constituie un real pericol pentru populaţie. Domnii în cauză au vrut să spună că, indiferent ce argumente şi explicaţii ne prezintă Guvernul PNL sau firmele importatoare, în România, oamenii sunt otrăviţi cu bună-ştiinţă.

Dar problema este mai gravă de atât, stimaţi colegi. Odată cu declanşarea crizei pandemiei SARS-CoV-2 au apărut zeci de informări din partea mass-media care trăgeau un semnal de alarmă cu privire la intensificarea traficului ilegal cu deşeuri la graniţa cu România. "România, coşul de gunoi al Europei", titrau jurnaliştii Euronews. "Adesea importate ilegal, sub pretextul de a fi bunuri, aceste deşeuri sunt trimise la fabricile de ciment din România, unde sunt arse", scriau aceştia.

I-am întrebat pe domnii Costel Alexe de la Mediu şi Marcel Vela de la Afaceri Interne, cum este posibil ca pe timpul guvernării lor să intre în ţară camioane cu peste 700 de tone de resturi textile, plastic şi cauciuc? Cum le-au permis vameşii accesul în ţară acestor camioane? Aveau cunoştinţă de acest lucru sau s-a întâmplat ca în cazul românilor plecaţi la cules de sparanghel? Au avut loc înţelegeri şi negocieri interministeriale?

E posibil să existe înţelegeri despre care noi nu ştim, atât timp cât presa italiană relatează că există firme româneşti care recunosc transportul deşeurilor în România, susţinând că au toate autorizaţiile necesare pentru primirea şi eliminarea deşeurilor din Italia la gropile de gunoi din Bucureşti, Craiova, Mavrodin şi Giurgiu.

Un alt lucru care mi se pare revoltător este acela că se scrie de mai bine de un an şi jumătate despre acest fenomen ilegal, iar Comisia Europeană, foarte scrupuloasă în alte cazuri, se face, pur şi simplu, iertaţi-mi expresia, că plouă. De ce faceţi asta, domnilor comisari?

În numele Grupului parlamentar al PRO România din Camera Deputaţilor, solicit urgentarea cercetărilor şi interzicerea importului de deşeuri în ţara noastră.

Solicit, de asemenea, premierului Ludovic Orban să se aplece asupra acestei probleme şi, măcar, să încerce rezolvarea ei.

Nu de alta, dar alegerile bat la uşă, iar de vorbe goale şi minciuni lumea s-a săturat. De data aceasta românii nu vă vor ierta, stimaţi guvernanţi, că transformaţi România în groapa de gunoi a Europei.

Vă mulţumesc.

Florinel Stancu, deputat al PRO România.

Domnul Florin Iordache:

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Constantin Codreanu, Grupul parlamentar al PMP.

Se pregăteşte domnul deputat Adrian-Octavian Dohotaru.

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

În declaraţia mea politică de astăzi voi face referire la modul în care autorităţile statului român au gestionat relaţia cu românii din afara graniţelor ţării, în contextul coronavirusului.

Contrar recomandărilor, voi începe cu partea negativă şi voi exprima nemulţumirea exprimată de sute de cetăţeni români aflaţi în situaţii de criză în diaspora economică. Fie că vorbim de persoane care au rămas fără un loc de muncă, fie că vorbim de persoane care au rămas fără un loc de trai, fie că vorbim de persoane aflate în situaţii critice, care efectiv au rămas fără resurse financiare, au existat foarte puţine soluţii aplicate în cazul acestor persoane. Numărul redus de curse prin care persoanele respective au fost repatriate vorbeşte de la sine.

Mai mult decât atât, a existat şi o comunicare deficitară din partea ambasadelor şi consulatelor statului român.

Nu trebuie să reinventăm roata. Puteam să preluăm exemplul altor state care s-au preocupat de cetăţenii lor, aflaţi în afara ţărilor respective - au repatriat, au evacuat, s-au implicat. O fac în continuare. Italia este unul dintre exemplele pozitive în acest sens.

Nemulţumirea cetăţenilor români din afara graniţelor ţării s-a accentuat atunci când am ajuns să urmărim cu toţii, îngroziţi, incidentul de la Cluj, din aeroportul din Cluj-Napoca, văzând cum autorităţile statului român au adoptat un comportament - şi nu mă feresc să spun acest lucru - criminal, acceptând să trimită pentru munci sezoniere în Germania cetăţeni români, inclusiv din zona roşie a României, din judeţul Suceava.

O altă componentă negativă a acestei relaţii pe care au avut-o autorităţile statului român cu cetăţenii români îi vizează pe cei care au contracte de muncă în afara ţării şi care au fost efectiv blocaţi pe teritoriul României, în contextul crizei coronavirusului. Nu a existat niciun fel de comunicare oficială cu aceste persoane, nu li s-a spus dacă există proceduri pe care să le urmeze pentru a putea pleca din România, pe cale terestră sau altcumva, nu a existat niciun fel de informaţie prezentată de Grupul de Comunicare Strategică. Aceşti oameni au rămas fără răspunsuri. Mulţi dintre ei şi-au pierdut deja locurile de muncă. Vorbim şi de persoane care trebuiau să meargă în Regatul Unit al Marii Britanii pentru a-şi legitima, pentru a-şi legaliza şederea în Regatul Unit. Vorbim despre cei care trebuiau să depună formularele pentru pre-settled status, pentru settled status şi multe astfel de cazuri pentru care autorităţile statului român nu au intervenit şi nu dau niciun semn că ar dori să intervină, în continuare.

Am încercat să invit la dialog autorităţile statului român - vorbesc, aici, în primul rând, de MAE şi de MAI. Am primit o parte dintre răspunsuri, însă acestea nu sunt nici pe departe suficiente.

Sper ca întrebările pe care le-am adresat în această perioadă să aibă parte de răspuns în cel mai scurt timp, pentru a-i putea informa la rândul meu pe cetăţenii români.

În partea a doua a declaraţiei vreau să vorbesc şi de o decizie pozitivă, decizie pe care am salutat-o, şi anume de solidarizare a Guvernului României cu cetăţenii de pe celălalt mal al Prutului, cetăţeni ai Republicii Moldova, mulţi dintre ei şi cetăţeni ai României.

Echipa de 42 de cadre medicale, care a traversat săptămâna trecută Prutul, însoţită de o parte dintre echipamente şi cele 20 de camioane care au plecat astăzi din Piaţa Victoriei, la ora 11,00, spre Chişinău sunt o dovadă a faptului că înţelegem că România trebuie să rămână solidară nu neapărat cu autorităţile statului român, cu Guvernul sau cu preşedinţia, ci cu cetăţenii de pe celălalt mal al Prutului.

Şi pentru că suntem într-un moment important pentru cele două maluri ale Prutului, 30 de ani de la primul pod de flori peste Prut, nu pot decât să închei intervenţia mea spunând:

Basarabia e România!

Trăiască România Mare!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Adrian Dohotaru.

Se pregăteşte domnul deputat Adrian Todoran.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru (de la tribună):

Vă mulţumesc.

Am propus o lege socială a deceniului, fără falsă modestie, pentru indemnizaţii de şomaj şi ajutoare sociale dublate. Criza sanitară a declanşat o criză economică şi socială, de aceea am iniţiat şi am depus un proiect de lege care, odată adoptat, ar putea revoluţiona sistemul de protecţie socială din România. Proiectul de lege prevede creşterea valorii indicatorului social de referinţă de la 500 de lei, cât e în prezent, la 1.200 de lei, ceea ce va rezulta la o creştere mai mult decât dublă a cuantumului indemnizaţiei de şomaj şi a prestaţiilor sociale. ISR era corelat, acum mai bine de un deceniu, la salariul minim, ceea ce, evident, nu mai este cazul acum. Proiectul mai prevede şi modificarea anuală a valorii ISR, prin hotărâre de Guvern, în conformitate cu indicele prognozat al preţurilor de consum.

Indemnizaţia de şomaj a ajuns azi o sumă efectiv modică, media lunară a indemnizaţiilor de şomaj pe anul 2018 fiind, conform datelor INS, de 460 de lei şi reprezentând doar 24% din salariul minim brut.

Prin comparaţie, în anul 2008, media lunară a indemnizaţiei de şomaj era de 401 lei şi reprezenta 78% din salariul minim brut.

În mod similar, ajutorul social numit "venit minim garantat" - VMG - reprezenta 33% din valoarea salariului minim brut, în 2009.

În prezent, valoarea VMG constituie doar 6% din salariul minim brut.

Impactul bugetar al prezentei legi va fi semnificativ, ducând practic la dublarea cheltuielilor legate de indemnizaţia de şomaj şi a cheltuielilor legate de prestaţiile sociale.

Cu toate acestea, consider că statul român are o marjă fiscală foarte mare, putând creşte gradul de colectare de la actualul nivel, care este printre cele mai mici din UE - 15-16% din PIB venituri fiscale -, la un nivel care să ne apropie de media UE, prin introducerea unui impozit progresiv pe venituri, pe proprietăţi şi pe profit, dar şi prin creşterea capacităţii de colectare.

Le mulţumesc colegilor din PSD, PRO România, UDMR, care au semnat acest proiect legislativ.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit, în continuare, pe colegul nostru, domnul deputat Adrian Todoran.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran (de la tribună):

Hristos a Înviat!

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică este adresată, în primul rând, preşedintelui României şi premierului Ludovic Orban.

Domnule preşedinte,

Domnule premier,

Vă rog să faceţi un lucru. Redeschideţi bisericile! Redeschideţi spitalele sufletului poporului român! România are nevoie şi de spitale pentru suflet!

Poporul român are încredere în câteva instituţii. Şi fac o paranteză: Parlamentul României nu se numără printre instituţiile în care românii au încredere. Dar au încredere în Armată, în Poliţie, în Jandarmerie, în doctori, în profesori, dar mai cu seamă au încredere în biserică, în instituţia Biserică, indiferent de confesiunea religioasă.

Sigur, credinţa este stâlpul acestei societăţi şi este stâlpul României, un popor creştin.

Din 15 mai se redeschide România, se redeschid saloanele de coafură, frizeriile, stomatologiile, muzeele. E un lucru foarte bun! Dar ce popor sau ce politicieni suntem noi, domnule prim-ministru, când lăsăm închise bisericile?

Vă cer să redeschideţi bisericile, sigur, cu respectarea tuturor normelor impuse legal de igienă, de distanţare. Gândiţi-vă că transportul în comun este permis cu mască. Păi, cum închidem bisericile?!

Sunt sigur că românii ar aprecia acest lucru, să redeschidem şi bisericile.

Şi aş vrea să vă spun, domnule prim-ministru, ca deputat al Partidului Mişcarea Populară de Maramureş, Maramureş - unde credinţa stă la baza fiecărei familii.

Domnule prim-ministru,

Cred cu tărie că bisericile trebuie redeschise. E important să fim responsabili, e important să conştientizăm cât de importantă este credinţa pentru poporul român.

Şi vreau să vă mai spun un lucru. Sunt cuvintele unui om înţelept: "Biserica n-a făcut niciodată vreun rău omului, ci îl salvează, îl îndrumă, îl educă, îl transformă dintr-un om al pământului într-un om al cerului". Sunt cuvintele Preasfinţitului Iustin, episcop ortodox al Maramureşului şi Sătmarului.

Dragi colegi,

Cred că este important să mergem în biserici! Pentru că românii mergeau în biserică să-şi plângă necazul. Românii mergeau în biserică să-i mulţumească lui Dumnezeu pentru binecuvântările date.

Haideţi să nu luăm acest lucru poporului român!

Domnule prim-ministru,

Să vă dea Dumnezeu gândul cel curat - şi subliniez încă o dată, cu respectarea tuturor normelor impuse de statul român, atât de distanţare, cât şi de igienă -, daţi drumul şi redeschideţi bisericile!

Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu!

Adrian Todoran, deputat al PMP de Maramureş.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Următorii colegi au depus în scris: Vasile Cocoş, Silviu Macovei, Vasile Cîtea, Alina Teiş, Theodora Şotcan, Marius Bota, Nicu Niţă, Roman Claudiu-Florin, Ioniţă Antoneta, Bumb Sorin, Bica Dănuţ, Balan Ioan, Giugea Nicolae, Răcuci Claudiu, Leoreanu Laurenţiu, Hărătău Elena, Huţucă Bogdan, Lungu Tudoriţa, Oprea Dumitru, Stan Viorel, Itu Cornel, Nistor Laurenţiu, Eugen Bejinariu, Ion Spânu, Varujan Pambuccian, Mihaela Huncă.

Acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

La revedere!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Anişoara Radu:

"IMM Invest România, o bătaie de joc"

Guvernul Iohannis-Orban a tot promis măsuri liberale de susţinere a economiei româneşti, mai ales în contextul pandemiei SARS-CoV-2.

În acest sens, au promis că vor adopta diferite programe de susţinere a companiilor afectate de criză, programe în special dedicate întreprinderilor mici şi mijlocii.

Un program aşteptat cu interes de mulţi antreprenori a fost IMM Invest, prin care companiile pot accesa credite garantate de stat.

Desigur, pentru a fi eligibile, IMM-urile trebuie să îndeplinească o serie de criterii şi să se înregistreze pe un portal dezvoltat de Ministerul Economiei cu Declaraţia privind încadrarea întreprinderii în categoria IMM-urilor.

Iniţial, portalul anunţat cu mare tam-tam s-a dovedit nefuncţional, imediat a fost identificat şi vinovatul de serviciu, site-ul nu a funcţionat din cauza PSD. Redau declaraţia domnului ministru Cîţu: "Probabil aceleaşi personaje care aruncă cu noroi în tot ceea ce face Guvernul au atacat site-ul IMM Invest. Nici eu şi nici românii oneşti, care au acum nevoie de aceste resurse, nu ne aşteptam la o asemenea ticăloşie." Evident, nu putea fi vorba despre incompetenţa lor, aşa ceva este exclus.

Într-un final, au reuşit să repare portalul şi investitorii au putut să se înregistreze, până în acest moment fiind înregistraţi peste 37.000 de solicitanţi.

Dar, antreprenorii, după cum au aflat pe pielea lor, în acest moment nu pot accesa niciun fel de credit.

Pare că toate discursurile publice, prin care PNL a promis măsuri de susţinere a economiei româneşti, sunt doar praf în ochii românilor. În fapt, nu au luat măsurile necesare pentru operaţionalizarea programelor.

În cazul IMM Invest, nicio bancă nu a semnat încă convenţia cu statul, iar procedurile sunt încă nefinalizate.

Un potenţial beneficiar a primit următorul răspuns incredibil de la bancă: "Mai la vară... Ce atâta grabă?". Nu avem protocol încheiat cu Guvernul, nu avem proceduri de implementare. La vară, aşa cum spun operatorii de credite, vor avea proceduri, vor avea protocol, sigur nu vor mai avea disponibilităţi, pentru că trebuie să-l împrumute pe domnul Cîţu.

Pare, însă, că Programul a avut totuşi şi efecte benefice, numai că doar pentru PNL. Mă refer aici la acuzele publice ale unor jurnalişti, care au declarat că au fost demişi de la televiziunea la care lucrau, după ce aceasta a aplicat pentru programul menţionat.

Un lucru este însă cert, IMM Invest reprezintă o bătaie de joc la adresa miilor de antreprenori care se luptă pentru a salva zeci de mii de locuri de muncă şi propriile afaceri.

Dacă tot vorbim despre bani, vreau să adresez o întrebare şi doamnei ministru Violeta Alexandru, de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Stimată doamnă, vă ajung 979 de lei pentru o lună de zile, să vă cumpăraţi mâncare, să plătiţi chiria sau creditul şi să asiguraţi şi alte nevoi ale copiilor care stau izolaţi în casă? Aştept public răspunsul dumneavoastră, doamnă ministru!

Menţionez, doar tangenţial, că PNL a contestat toate legile adoptate de Parlament pentru susţinerea oamenilor şi firmelor afectate de COVID-19, inclusiv Legea pentru susţinerea chiriilor pentru persoanele cu veniturile afectate de COVID-19.

Domnul Dănuţ Bica:

"În plină criză sanitară şi economică, PSD face tranzacţii politice cu statutul de stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al României"

Mă întreb şi vă întreb, cum ar fi putut să fie adoptat, fără dezbateri în Camera Deputaţilor, Proiectul de Lege iniţiat de UDMR, referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc, dacă nu cu vădita complicitate a PSD? Cine ar putea să creadă altceva?

Consider că se impune scoaterea adevărului la suprafaţă cu privire la acest nefericit eveniment politic, iar românii trebuie să cunoască faptul că adoptarea tacită a proiectului de act normativ, care loveşte în caracterul unitar al statului român, nu s-a realizat accidental. Fac această afirmaţie, având în vedere că domnul Marcel Ciolacu, care este atât preşedintele Camerei Deputaţilor, cât şi al PSD, nu a pus pe ordinea de zi a plenului respingerea proiectului legislativ, deşi ştia că proiectul primise avize negative de la comisiile de specialitate, precum şi de la Consiliul Legislativ şi de la Guvern. Dar a decis să aducă în dezbaterea Camerei Deputaţilor tot felul de alte proiecte, care mai de care mai populiste, prin a căror adoptare se pun piedici activităţii Guvernului Ludovic Orban, crescând riscul ca România să fie şi mai puternic afectată de criza sanitară şi economică declanşată de pandemia de COVID-19.

Un astfel de demers parlamentar, profund antinaţional şi neconstituţional, nu are precedent în istoria României moderne şi descalifică definitiv PSD şi pe preşedintele său. Ciudat este faptul că niciunul dintre liderii PSD, care ulterior s-au arătat făţarnic consternaţi, nu a făcut nimic pentru ca această propunere legislativă nocivă să nu fie adoptată tacit.

Prin urmare, indiferent dacă a lăsat proiectul UDMR să treacă din nepăsare, din incompetenţă sau din complicitate, domnul Marcel Ciolacu nu mai are căderea morală şi profesională pentru a conduce Camera Deputaţilor şi a deţine înalta demnitate de a fi al treilea om în stat. Dacă ar fi avut un dram de demnitate, şi-ar fi dat urgent demisia. Toate scuzele şi explicaţiile, pe care le-a prezentat ulterior domnul Ciolacu, nu fac decât să-l descalifice ca om politic şi să confirme încă o dată faptul că, în vreme ce România se confruntă cu o gravă criză sanitară şi economică, liderii PSD continuă să aibă altă agendă obscură, în contradicţie totală cu interesele poporului şi statului român.

Noi, liberalii, nu vom permite niciodată ca statutul de stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al României să reprezinte un subiect de troc politic, indiferent care ar fi miza acestuia. Noi, liberalii, ne mândrim cu istoria partidului nostru, care a contribuit în mod decisiv la realizarea unirii tuturor românilor, la înfăptuirea României moderne şi independente. Aşadar, statul naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil reprezintă moştenirea pe care am primit-o de la înaintaşii noştri politici şi pe care nu o vom negocia niciodată cu nimeni.

Faptul că aleşii PSD, la presiunea parlamentarilor PNL şi a preşedintelui Klaus Iohannis, au fost cuprinşi brusc de o falsă hărnicie, convocând, miercurea trecută, de urgenţă, şedinţa Senatului şi votând pentru respingerea proiectului aberant privind autonomia Ţinutului Secuiesc, nu va putea atenua pentru mult timp dezamăgirea cruntă produsă românilor de acest partid care, după ce a eşuat total la guvernare, dovedeşte acum că vrea să se înscrie şi pe o traiectorie politică antinaţională.

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

"Economia, pe fondul crizei provocate de coronavirus"

Ce am sărbătorit anul acesta de 1 Mai?

Cred că am fi putut ciocni un pahar în cinstea anilor de muncă acumulaţi, dar, cum privim munca după 1 mai 2020? O privim online, cu teamă că nu vom avea ce mai munci!

Ce ne oferă Guvernul? Ce sprijin? Ce perspective? Facilităţi? Investiţii?

Nu ştim. Este secret sau incompetenţă?! Cu siguranţă, anul acesta am ciocnit un pahar plin cu incertitudini. De ce? Pentru că la nivel de investiţii stăm prost. Statul, numai în domeniul transporturilor, este de-a dreptul corigent. Dacă privim la cei 50 de kilometri de autostrăzi aflaţi în lucru, din care poate inaugurăm 25 de kilometri/an - şi acesta este ritmul până în 2023, din păcate -, situaţia ne este destul de clară. Tot aşa de josnică este şi situaţia de la CFR Infrastructură, ceea ce înseamnă că economia pe orizontală, cel puţin în acest domeniu, este chiar la orizontală.

La economie şi agricultură stăm. Ne chinuim să accesăm un site, care sigur nu dă lapte şi nici miere, apoi clar ne ducem la bănci să ne spună că nu vor, că n-am fost buni într-o altă viaţă, fără a spune danke că le-am scos din faliment în 2010, noi toţi.

Am întrebat, însă nu am primit răspunsuri clare din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri cu privire la măsurile concrete care se au în vedere a fi luate pe fondul acestei crize economice. Din răspunsurile primite până în prezent, reiese că tot ceea ce fac aceste ministere nu prea are legătură cu sprijinirea mediului economic, promovând mai degrabă nişte programe cu referire la timpul trecut decât la viitor, iar în ceea ce priveşte Programul IMM Invest, acesta este doar o picătură în oceanul economiei româneşti.

Ce se întâmplă cu cei care încep o investiţie sau o afacere nouă, spre exemplu, românii care s-au întors în ţară şi vor să investească aici? Ministerul ştie că, azi, în România, există companii de proiect, SPV, cum pot acestea să îşi continue planul investiţional pe fondul situaţiei economice actuale, precum şi a celei care se prefigurează, când nicio bancă nu mai oferă finanţare?! Ce face statul ca să sprijine afacerile în momentul acesta de impas economic? Statul se face ca lucrează, însă, din păcate, nu găseşte soluţii viabile pentru a sprijini economia, şi mai ales pentru a impulsiona firmele noi sau pe cele aflate în impas.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Lăcustele roşii afectează grav agricultura românească"

Efectele dezastruoase ale pandemiei de COVID-19 asupra economiei româneşti - şi, implicit, asupra buzunarelor românilor - vor fi amplificate şi de seceta care s-a abătut asupra ţării, agricultorii estimând deja pierderi de peste 50% la recolta din acest an. Efectele se vor face simţite atât asupra întreprinzătorilor care activează în sectorul agriculturii, care îşi văd acum afacerile în pericol şi care se află la limita subzistenţei, dar şi asupra economiei naţionale, în general, prin reducerea veniturilor la bugetul statului, şi mai ales prin cascada de scumpiri pe care producţia slabă o va declanşa. În mod normal, problemele unor recolte slabe sunt evitate prin importuri, dar, în acest an, situaţia este una specială pe tot mapamondul, din cauza pandemiei mondiale şi din cauza schimbărilor climatice. Deja numeroase ţări au anunţat interzicerea exporturilor la produse agricole şi cereale, ceea ce va crea o şi mai mare presiune în piaţă, ducând la creşterea preţurilor.

Cu totul alta ar fi fost situaţia dacă PSD le-ar fi oferit agricultorilor români altceva decât spectacole electorale de prost gust, ca pe vremea mustăriilor ceauşiste. Alta ar fi fost situaţia dacă ministrul agriculturii ar fi fost un specialist cu o gândire contemporană, şi nu un aparatcic de mâna a doua, specialist în raportări trucate, în bufonerii televizate şi în mâncatul roşiilor cu brânză pe capota maşinii. Alta ar fi fost situaţia dacă PSD investea miliardul de euro promis în irigaţii şi dacă lucrările pentru irigarea celor două milioane de hectare prevăzute în programul utopic de guvernare al PSD s-ar fi desfăşurat şi pe teren, nu doar pe hârtie.

În realitate, PSD nu a făcut nimic pentru sectorul irigaţiilor, iar acum ne aflăm, din nou, în bătaia vântului, aşteptând ca acesta să aducă nori de ploaie. Din miliardul de euro promis, abia dacă s-au cheltuit vreo 70 de milioane - şi ăia prin sinecuri de partid -, iar măreţele şantiere prezentate la televizor nu au fost nimic altceva decât nişte cârpeli ale unor sisteme vechi de peste 40 de ani.

Chiar ministrul agriculturii recunoştea, acum un an, că din cele 88 de amenajări de irigaţii, cuprinse în Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii de Irigaţii, se finalizaseră lucrările doar la două, iar alte 37 erau doar în stadiul de proiect, desene pe hârtie. Important era însă că se tăiau panglici, şi camarila PSD defila pe la televizor, lăudându-se cu ce a rămas funcţional de acum 30 de ani.

O dovadă a incompetenţei şi a lipsei de viziune PSD-iste a fost oferită chiar de către ilustrul Daea. La fel ca în bancurile cu Bulă, domnul Daea mergea anul trecut să inaugureze în Mehedinţi un sistem de irigaţii, pe care tot el îl desfiinţase în 2004, când se ocupa de agricultură în Guvernul Năstase, considerându-l atunci învechit şi neeficient. Anul trecut însă, după ce nişte improvizaţii şi cârpeli au fost făcute în grabă la acest sistem vechi de peste 40 de ani, iar vechile ţevi ruginite au primit un strat nou de vopsea, domnul Daea a venit să taie panglica, recitând din Programul de guvernare al PSD. Întrebat de ziarişti despre costurile cu exploatarea acestor staţii de pompare vechi, energofage, construite în urmă cu mai bine de patru decenii, Petre Daea a explicat că nu e nicio problemă, pentru că recolta obţinută cu ajutorul irigaţiilor va fi foarte mare şi va acoperi toate costurile.

Noaptea minţii! Cum să-i explici unui astfel de om că, din cauza preţurilor la energie, fermierii din Vest investesc fiecare cent obţinut profit în diversificarea portofoliului de produse, pe o piaţă tot mai competitivă, că unii dintre ei au ajuns chiar să investească în facilităţi de cogenerare, tocmai pentru a economisi? Aceasta este însă mentalitatea PSD, care ne-a adus la sapă de lemn şi care ne ţine acum la mila lui Dumnezeu, rugându-ne să plouă, pentru că sisteme de irigaţii există doar la alţii. În timp ce în Vest agricultura se face cu drone şi cu sisteme computerizate, noi ne vom ruga şi anul acesta de Pandele să mai scoată moaştele pe câmp, poate ne va da Dumnezeu ploaie şi ne va scăpa şi de lăcustele roşii care au distrus agricultura.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"Guvernul trebuie să salveze producătorii agricoli, prin acordarea de ajutoare de stat!"

Suntem, deja, în criză economică generată de măsurile antipandemie. Este, de aceea, momentul ca eforturile noastre să se îndrepte cu prioritate către atenuarea efectelor acestei crize care ne afectează pe toţi. Din ce în ce mai mulţi oameni implicaţi în economie - antreprenori, analişti, funcţionari ai statului - afirmă că, în România, impactul crizei COVID-19 va fi mult diminuat dacă, în 2020, reuşim să facem performanţă în agricultură. Practic, viitorul economiei româneşti depinde de modul în care reuşim să-i ajutăm pe fermierii mai mici sau mai mari să producă şi să poată vinde.

În cele aproape două luni de izolare, am primit foarte multe mesaje din partea producătorilor, atât de cereale, cât şi de legume şi fructe, prin care avansează propuneri Executivului, solicitându-i să facă mai mult pentru ajutorarea şi stimularea sectorului agricol. Este de datoria mea, ca deputat, să aduc mesajul acestor oameni pe masa Guvernului. Producătorii ne transmit că deciziile şi acţiunile de până acum, luate la Palatul Victoria, în acest domeniu, sunt, deocamdată, insuficiente, mai ales în contextul în care agricultura noastră este din nou grav afectată de secetă.

Ştim că alte state europene s-au implicat direct în ajutorarea fermierilor pentru atenuarea impactului negativ al crizei COVID-19. Prin implicare directă înţelegem acordarea unor sume de bani din bugetul naţional, cu titlul de ajutor de stat. Nici pentru România acest tip de măsuri nu este o noutate. În anul 2007, pe fondul unei secete severe, statul a finanţat agricultura prin cupoane valorice în sumă de 1.200 de lei la hectar. A fost salvarea fermierului român, în primul an în care "a jucat" pe piaţa comună, în concurenţă directă cu fermierii europeni. Astăzi, când fermierii români sunt loviţi din două direcţii - de criza pandemică şi de secetă -, ajutoarele de stat sunt o necesitate mai acută ca oricând.

De aceea, le solicit public premierului Orban şi ministrului Oros să acţioneze, în sensul acordării de ajutoare de stat directe către producătorii agricultori, în limita de 100.000 de euro pentru fiecare exploataţie agricolă. În condiţiile în care pandemia coronavirus a obligat Uniunea Europeană să relaxeze interdicţiile privind ajutoarele de stat, iar ţări precum Germania sau Franţa le acordă, pasivitatea Guvernului nostru nu este justificată. Această pasivitate poate agrava, cu consecinţe nebănuite, criza economică pe care o vom traversa în următorii ani, întrucât agricultura este un sector strategic de care depinde viaţa noastră, a tuturor.

Domnul Vasile Cîtea:

"A munci"

Telemedicina, şcoala online, sărbători şi petreceri pe Internet, relaxare online şi, probabil, relansare economică online - aceasta este starea de fapt, aiuritoare, care nu poate dura.

Ce propune PNL?

Sunt 6 luni de când liberalii s-au mutat la Palatul Victoria şi vreo 3 luni de când au intrat în perioada COVID-19. Lor le ardea de anticipate!

Transparenţa a fost abandonată treptat, începând cu noaptea în care au adoptat 28 de ordonanţe de urgenţă. Acum s-a ajuns la atribuiri directe, ocupaţie lucrativă care nu mai lasă timp PNL-iştilor să guverneze altfel decât haotic. Membrii cabinetului se contrazic, ceea ce spune un ministru la ora 12,00 neagă vehement un coleg, după ora 18,00. Guvernul oscilează între nehotărâre şi eludarea adevărului. PNL-iştii vorbesc numai la timpul viitor - "vom analiza", "vom cerceta", "vom decide". Vorbesc la viitor, dar nu iau absolut nicio măsură pentru viitorul acestei ţări pe care s-au chinuit mult să ajungă să o guverneze, mai bine zis să o controleze.

Lipsa transparenţei şi a măsurilor evidente de relansare a economiei duc la suspiciunea că drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt pulverizate degeaba şi viitorul românilor este pus între paranteze, până la limita suportabilului.

Nu reconstruim România numai cu măşti şi cu mănuşi. Verbul "a munci" este de actualitate şi ar fi bine ca Partidul Naţional Liberal să înţeleagă conţinutul acestui verb.

Domnul Vasile Cocoş:

"Raportul guvernării Orban, la 6 luni, presărat cu minciuni şi raportări glorioase!"

Luni, 4 mai 2020, seara, premierul Orban prezenta raportul la 6 luni de guvernare, un raport care conţine minciuni şi raportări glorioase de genul "cincinalului în patru ani şi jumătate" de pe vremea lui Ceauşescu.

Parlamentul României a hotărât că premierul Orban trebuie să se prezinte în faţa aleşilor pentru a susţine un raport, la şapte zile după votarea acelei hotărâri, în care să prezinte românilor măsurile luate în perioada situaţiei de urgenţă.

Premierul Orban sfidează încă o dată Parlamentul României, deoarece au trecut mai bine de două săptămâni şi nu s-a prezentat în faţa acestuia cu un raport, aşa cum aşteptau românii, ci a prezentat o informare, pe 85 de pagini, în care se arăta cum arată România condusă de PNL.

Guvernul Orban a potenţat criza şi i-a accentuat efectele, adică, s-a prăbuşit nivelul de trai, a crescut sărăcia şi şomajul, iar tunurile financiare par a fi la ordinea zilei.

Românii îi cer premierului să se prezinte cât mai urgent în Parlamentul României cu un raport în care să spună câţi români au fost testaţi, cum explică faptul că România se află pe locul al doilea în clasamentul negru al deceselor în Europa Centrală şi de Est, câţi antreprenori au luat credite garantate de stat, câţi români au beneficiat integral de plata şomajului tehnic, măcar pentru prima lună, sau care sunt contractele pentru achiziţionarea materialelor de protecţie.

Guvernul Orban nu a prezentat în Parlamentul României un plan concret de măsuri etapizat şi foarte clar de relansare a mediului de afaceri, în condiţiile în care ţările din jurul nostru au luat câteva măsuri concrete de salvare şi revitalizare a acestuia.

Bulgaria, de exemplu, are un program economic finanţat cu 10%-15% din PIB, Ungaria împreună cu Banca Naţională a Ungariei au un program care ajunge la 18%-20% din PIB şi, de asemenea, Polonia 15% din PIB, iar noi, până acum, am anunţat măsuri care cu greu urcă la 2% din PIB.

Oare cât mai suportă românii lipsa de strategie şi orientare a Guvernului Orban?

PSD solicită tuturor forţelor politice care vor binele românilor să acţioneze pentru sancţionarea acestui Guvern şi să prezinte cât mai repede o soluţie de salvare a românilor şi României.

Domnul Dumitru Oprea:

"Ieşirea din era lui «merge şi-aşa»!"

Oamenii au demonstrat, de-a lungul istoriei, că atunci când vremurile sunt dificile, solidaritatea devine puternică, iar capacitatea de adaptare la noile realităţi creşte exponenţial. Suntem acum în faţa unei situaţii excepţionale. Pentru unii români, cei mai tineri, este prima dată, dar mulţi dintre noi suntem deja căliţi de mersul istoriei, care nu ţine, iată, întotdeauna cu oamenii. E trist ce ni se întâmplă şi sperăm să revenim cât mai repede la normal. Dar normalul va fi diferit faţă de cel de dinaintea pandemiei.

Pandemia de coronavirus a arătat societăţii româneşti câtă nevoie avem unii de alţii, ne-a confirmat cât de necesară este munca noastră şi cât de important este să ne facem fiecare treaba corect.

Acum s-a văzut şi mai bine ce probleme generează improvizaţiile şi scurtăturile. Am acordat prea puţină atenţie sănătăţii şi educaţiei şi, iată, au ieşit la iveală, cu toate efectele, lipsurile din aceste structuri fundamentale pentru o societate modernă.

Am acordat prea puţină atenţie unui construct economic sustenabil, în care producătorii locali să joace un rol de bază. Am apreciat prea puţin capitalul uman. Acum, se poate constata că munca fiecăruia dintre noi, bine făcută, este esenţială pentru bunăstarea comunităţii din care facem parte.

După pandemie va trebui să ne adaptăm nu doar noilor realităţi sociale, ci şi celor din piaţa muncii. Unii vor lucra de acasă şi după 15 mai, alţii îşi vor schimba locul de muncă sau profesia. Remodelări şi reformări vor avea loc nu doar în mediul privat, ci şi în cel de stat.

Digitalizarea administraţiei publice centrale şi locale este inevitabilă şi trebuie realizată cu responsabilitate şi eficienţă. Nu mai e loc de experimente care să eşueze. Colaborarea în mediul virtual dintre stat şi contribuabili trebuie să devină normă. De cealaltă parte, oamenii de afaceri, dar şi angajaţii trebuie să-şi readapteze stilul de lucru. Este momentul să părăsim epoca lui "merge şi aşa".

Acest mare necaz se poate transforma şi într-o oportunitate pentru restartarea, pe principii corecte, a societăţii româneşti.

Doamna Elena Hărătău:

"Plan guvernamental concret pentru revitalizarea mediului de afaceri"

România a fost afectată de actuala criză a coronavirusului mai puţin decât alte state europene şi vom ieşi din această criză mai repede decât se prevedea, deoarece numeroase firme autohtone şi-au adaptat rapid producţia la situaţie. Este o realitate importantă şi pozitivă faptul că societăţile din România au înţeles că este nevoie de bani la buget, şi marea lor majoritate şi-au plătit contribuţiile la stat. Astfel, veniturile la bugetul statului pe luna martie au fost foarte apropiate de cele din anul trecut, pentru acestea criza aproape nefiind resimţită.

Felicit antreprenorii români pentru modul rapid în care au reuşit această reconversie profesională inedită şi eficientă! Sute de firme româneşti s-au adaptat pentru a produce biocide, măşti, combinezoane. În acelaşi timp, autorităţile statului s-au orientat în mod direct pentru a face orice tip de achiziţii de la firme româneşti. De asemenea, Guvernul a urmărit să sprijine companiile româneşti care şi-au propus să producă echipamentele medicale şi de protecţie atât de necesare în această perioadă.

În acest context, Executivul a cerut şi a obţinut de la Comisia Europeană scutiri de taxe vamale şi TVA pentru companiile care importă produse destinate prevenirii şi combaterii COVID-19. Scutirea de taxe vamale şi TVA este acordată pentru importurile de echipamente de protecţie, alte dispozitive sau echipamente medicale, medicamente, efectuate de către organizaţii de stat, de organizaţii caritabile sau filantropice.

Planul Guvernului a fost acela de a proteja sănătatea românilor, dar şi de a menţine capacitatea de producţie a companiilor. Acest lucru va permite economiei să se relanseze rapid după încheierea măsurilor de distanţare socială, iar reluarea treptată a activităţilor economice este de bun augur.

Strategia Guvernului a fost aceea de a nu bulversa deloc mediul de afaceri, de aceea nu a crescut şi nu a scăzut nicio taxă şi nici nu se va face aşa ceva. În toată această perioadă, Guvernul României a căutat soluţii pentru sprijinirea mediului de afaceri românesc, prin lansarea Programului IMM Invest, achitarea şomajului tehnic pentru angajaţii afectaţi de criză, rambursarea TVA în valoare de 9 miliarde de lei, scopul fiind ca sumele respective să ajungă cât mai repede în economia naţională. În plus, Executivul a suspendat popririle şi executările silite făcute de ANAF pentru creanţele bugetare pe perioada stării de urgenţă, cu excepţia celor din cauze penale, şi a suspendat acţiunile de control fiscal.

Firmele româneşti, inclusiv microîntreprinderile, care plătesc anticipat impozitul pe profit, beneficiază de o bonificaţie de 5% sau 10%. De asemenea, s-au achitat concediile medicale scadente prin CNAS, în valoare de 2,7 miliarde de lei. Nu în ultimul rând, s-a introdus un mecanism de decontare a TVA cu control ulterior, prevedere ce va exista doar pe perioada stării de urgenţă.

În prezent, reprezentanţii Guvernului discută cu reprezentanţii BERD un plan de dezvoltare economică post-criză. Este esenţial să repornim motoarele economiei, imediat după 15 mai, în mod treptat şi accentuat, după ce vor trece majoritatea efectelor COVID-19 asupra economiei şi populaţiei.

Domnul Eugen Bejinariu:

"Guvernanţii sfidează Constituţia"

Au trecut 70 de zile de la declararea pandemiei, şi în afara temerilor pe care oamenii le au pentru viaţa lor, s-a întâmplat consecvent un singur lucru, acela că Guvernul sfidează Parlamentul, iar prin aceasta sfidează voinţa cetăţenilor României.

După 70 de zile şi 1.200.000 de şomeri, nu avem încă un plan pentru economia românească, nu avem măsuri concrete, utile pentru oameni şi companii. Câteva amăgiri lansate de Guvern, care, în fapt, nu înseamnă ajutor autentic pentru oamenii rămaşi fără locuri de muncă şi nici pentru companiile intrate în agonie, sunt prezentate cu emfază ca fiind susţinerea statului pentru resuscitarea economică.

Timp de vreo lună de zile, reprezentanţii autorităţii statului român, aflat în stare de urgenţă, ne învăţau repetat să ne spălăm pe mâini, ne explicau că, de fapt, medicii au materiale suficiente de protecţie, dar nu ştiu ei, ne promiteau că Guvernul va proceda întocmai, precum statele responsabile care au alocat 15%-20% din PIB, pentru a ajuta cetăţenii şi economia. Ne-au amăgit vreo lună şi continuă să o facă, spre stupefacţia antreprenorilor şi a oamenilor aflaţi în şomaj. Guvernanţii au luat măsura de a amâna rate în schimbul plăţii unei dobânzi aplicabile şi la dobânda amânată, apoi au lansat un site cu aşa-zise facilităţi, dar site-ul n-a funcţionat vreo zece zile după momentul lansării. Iar când a funcţionat, am înţeles toţi că Guvernul, de fapt, nu oferă nicio soluţie sutelor de mii de companii dramatic afectate de criză. Guvernul a pus la dispoziţie prin site-ul IMM Invest, în fapt, un formular tip cerere care rămâne la latitudinea băncilor, dacă amânarea va fi aprobată sau nu pentru fiecare aplicant. În rest, evaluări, planuri proiecte, promisiuni. Nu investiţii, nu bani alocaţi economiei, nu măsuri, nu ajutor efectiv, doar vorbe goale în discursuri ambigue.

Înţelegem şi noi că singura platformă politică a liberalilor în confruntarea lor cu USR pentru electoratul radical rămâne discursul virulent anti-PSD. Am înţeles că, dincolo de propria incompetenţă, acesta este motivul pentru care, la jumătate de an după preluarea guvernării, prim-ministrul nu are nicio adresare publică fără să invoce jalnic şi ipocrit "moştenirea PSD". Înţelegem şi îngrijorarea preşedintelui pentru liberali, cauzată de coborârea vertiginoasă a acestora în sondaje. De aceea are şi preşedintele României adresări publice, zilnice, în care punctul central îl constituie atacul încrâncenat la PSD, pe orice temă, reală sau inventată. În tot acest timp însă, Suceava parcurge o tragedie de neimaginat. Sunt si alte locuri în care s-a coborât infernul printre noi, ţara se află în pragul unei drame pentru milioane de oameni, chiar şi cei pentru care continuaţi să faceţi campanie electorală vor fi afectaţi de lipsa soluţiilor Guvernului, de incompetenţa şi debilitatea actului guvernamental.

Pe fondul dramelor medicale şi a unei crize economice deja pronunţate, fiecare apariţie publică a celor responsabili cu destinele noastre se petrece precum prestaţia într-un concurs de omagii. Preşedintele laudă Guvernul, miniştrii laudă premierul, prim-ministrul laudă miniştrii. Prim-ministrul se laudă pe sine, vorbeşte despre o altă realitate decât cea pe care o trăim, promite, minte şi se eschivează neconstituţional de la responsabilitatea de a se prezenta în faţa Parlamentului, pentru a oferi un plan de stimulare a economiei. Refuză să prezinte Parlamentului un raport asupra situaţiei de fapt, asupra măsurilor luate şi a celor care se impun a fi implementate. Prim-ministrul sfidează Parlamentul, întocmai precum fac miniştrii din subordinea sa, astfel încât ţara este condusă prin ordonanţe militare şi declaraţii mincinoase la televizor, fără supravegherea constituţională, fără dare de seamă, fără responsabilitatea manifestă în faţa cetăţenilor şi a aleşilor acestora. Este un act de sfidare nemaîntâlnită în 30 de ani, iar pentru nemărginirea acestui tupeu liberal şi pentru felul anemic, incompetent, haotic în care este condusă ţara, fără viziune, cu răzgândiri şi ambiguităţi, fără măsuri substanţiale pentru viaţa oamenilor şi activitatea companiilor, guvernanţii vor da socoteală.

Prim-ministrul nu poate apărea la televizor în conferinţa de presă ca substitut al prezenţei sale în faţa Parlamentului României. Prim-ministrul unei ţări democratice nu poate conduce prin intermediul declaraţiilor televizate şi ordonanţelor nocturne, în mod despotic şi ignorând instituţia fundamentală a statului. Guvernul nu poate restrânge drepturile cetăţenilor României prin declararea stării de alertă. Pentru acest lucru şi pentru a se supune legii, Constituţiei şi voinţei românilor, Guvernul trebuie să se prezinte urgent în faţa Parlamentului României!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Turismul românesc are nevoie de toată susţinerea noastră!"

La fel ca toate celelalte state europene sau de pe alte continente, şi România va fi una dintre ţările afectate serios din cauza crizei provocate de pandemia de coronavirus, cu consecinţe negative în plan economic şi social. În acest sens, Guvernul PNL a luat, încă din primele zile după instituirea stării de urgenţă, o serie de măsuri punctuale, menite să-i susţină atât pe angajaţi, cât şi pe angajatori în aceste luni dificile.

În acest context, al pandemiei, în care au fost sistate, la nivelul foarte multor ţări, deplasările interne şi externe în scop turistic şi de agrement, unul dintre cele mai afectate sectoare ale economiei mondiale este cel al turismului, deoarece acesta nu şi-a putut desfăşura în niciun fel activitatea, prin moduri alternative, aşa cum a fost cazul în alte domenii ale serviciilor. Este pentru prima dată, de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial, când în aproape toată lumea nu s-a mai putut practica aproape deloc turismul.

De aceea, domeniul HoReCa are nevoie de toată susţinerea pentru a-şi putea reveni. Ca o primă măsură pentru turism, Guvernul Orban a decis prelungirea valabilităţii voucherelor de vacanţă până în luna mai a anului viitor, astfel încât să se poată menţine acest instrument, astfel încât, în momentul în care se redeschid hotelurile, cei care au vouchere de vacanţă să le poată folosi, nu numai până în luna iunie a anului curent, ci încă un an după acest termen, ajutând astfel turismul să repornească.

De asemenea, pentru a veni în sprijinul industriei turismului, ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri, domnul Virgil Popescu a anunţat că Guvernul României pregăteşte o serie de soluţii pentru repornirea acestui sector, pentru a da o gură de oxigen importantă acestui domeniu.

În acest sens, ministrul economiei are în vedere implementarea următoarelor soluţii pentru turism: punerea la dispoziţie de către Guvern a sumei de un miliard de euro pentru a sprijini IMM-urile, din care o parte va fi alocată industriei turismului; formularea de către autorităţile abilitate, în cel mai scurt timp, a unui set de reguli, pentru ca, atunci când vor fi ridicate restricţiile, oamenii să meargă în vacanţe şi să se poată simţi în siguranţă, bucurându-se de sezonul estival; pregătirea unor pachete de măsuri financiare, care să vină în sprijinul proprietarilor de hoteluri, restaurante, cafenele, baruri, cărora li se vor impune, cel mai probabil, nişte reguli care vor viza siguranţa clienţilor, reguli care vor presupune nişte costuri suplimentare; asigurarea de către Guvern şi a unui sprijin suplimentar financiar destinat domeniului HoReCa; acordarea unor granturi pentru reducerea costurilor la energia electrică; acordarea unor granturi pentru amenajarea spaţiului în vederea primirii turiştilor etc.

Guvernul PNL are în vedere un pachet de măsuri punctuale, deosebit de importante, care au rolul de a susţine repornirea motoarelor economiei româneşti, în general, dar şi a industriei HoReCa. Dar nu doar Guvernul poate contribui la această susţinere, ci şi noi, fiecare român în parte, dacă vom înţelege, începând de azi, că binele României şi al economiei româneşti depinde acum foarte mult de cheltuirea fiecărui ban în propria noastră ţară, consumând produse româneşti şi făcându-ne vacanţele aici, în pensiunile şi hotelurile de pe litoralul românesc, în cele din Delta Dunării sau din staţiunile noastre montane, măcar pentru o perioadă! Fiecare efort în acest sens înseamnă mai bine pentru România, iar mai bine pentru România înseamnă întotdeauna mai bine pentru noi toţi!

Domnul Ioan Balan:

"România este pusă la grea încercare, dar este guvernată responsabil!"

De aproape două luni, ţara noastră traversează o perioadă deosebit de dificilă, atât din punct de vedere sanitar, cât şi economic. Toate provocările aduse de epidemia de coronavirus au scos la suprafaţă vulnerabilităţi instituţionale grave, disfuncţionalităţi manageriale şi o nevoie urgentă de reformare a statului român. Cu toate acestea, şansa noastră a fost aceea de a avea la conducerea Guvernului o echipă responsabilă, care a acţionat până acum ireproşabil, reuşind să identifice soluţii la fiecare problemă apărută şi să corecteze în timp real toate neajunsurile. Faptul că în România numărul de persoane afectate este mai mic decât în statele dezvoltate din Europa, este meritul Guvernului PNL. Numai dacă nu vrem, nu vedem realizările actualei echipe de guvernare. Ar trebui să ne aducem aminte că guvernele PSD, după o perioadă economică extrem de favorabilă, au lăsat în urmă o economie prăbuşită, un sistem sanitar şubrezit şi fără niciun fel de stocuri sanitare de urgenţă. Cu toate acestea, PNL a reuşit în numai câteva luni ceea ce PSD nu fost în stare să facă în ani de zile de creştere economică, adică să informatizeze relaţia instituţiilor cu cetăţenii, să asigure materialele sanitare necesare, să sprijine locurile de muncă din sectorul privat şi să aibă grijă ca mii de întreprinderi mici şi mijlocii să nu ajungă în faliment.

Noi, la Suceava, am fost cu siguranţă cel mai greu încercaţi în această perioadă, însă prin eforturile Guvernului şi ale consiliului judeţean am reuşit să gestionăm situaţia, iar rezultatele se văd deja. Preşedintele consiliului judeţean, Gheorghe Flutur, a avut greaua sarcină de a gestiona această criză, atât ca pacient, cât şi ca autoritate publică responsabilă. Prin parteneriatul real cu Ministerul Sănătăţii şi cu Ministerul Apărării Naţionale, prin deciziile luate de comun acord, situaţia de la Suceava a devenit în scurt timp gestionabilă. Este trist că s-a creat o imagine nereală asupra judeţului nostru. Nu am fost niciun moment Lombardia României, şi asta se datorează modului în care autorităţile judeţene şi guvernamentale au intervenit în criză.

Este bine că alte judeţe din ţară nu au fost puse în situaţia de a gestiona o situaţie atât de dificilă ca cea de la Suceava. Această criză sanitară a arătat, mai mult ca niciodată, că bucovinenii sunt oameni deosebit de puternici şi de solidari la greu. N-am nicio îndoială că tăria sucevenilor şi modul în care ei au înţeles situaţia ne-au ajutat să depăşim greul! Lor ar trebui să le mulţumim în primul rând!

Politicienii din PSD, din păcate, se pricep doar la critici fără substanţă şi, în această perioadă, văd că au cu totul altă agendă politică decât să contribuie la diminuarea efectelor crizei. Priorităţile PSD sunt legate de crearea de autonomii locale ale Ţinutului Secuiesc, de trocuri politice murdare sau cum să mai aplice lovituri bugetului de stat, pe care tot ei l-au prăduit.

Noi, liberalii, ne ocupăm de ceea ce este mai important pentru români - de sănătatea lor, de protejarea locurilor de muncă, de soarta a mii de agenţi economici. Da, PNL are alte priorităţi decât PSD! Pentru PNL este deosebit de important să scoată ţara din criza sanitară şi să atenueze efectele economice negative care deja apasă pe angajaţi şi angajatori. Aliaţii noştri sunt românii!

Dacă aş vrea să fiu ironic şi să răspund în nota criticilor fără substanţă care vin de la PSD, aş putea să spun că norocul nostru naţional a fost acela că această criză nu ne-a găsit cu un Guvern condus de Viorica Dăncilă, cu un sistem de sănătate condus de Sorina Pintea şi cu o economie pusă în mâinile "competente" ale lui Dănuţ Andruşcă!

Domnul Ion Spânu:

"Pas cu pas spre faliment"

De la declararea stării de urgenţă, au trecut mai bine de 50 de zile. Tuturor guvernelor noi li se acordă o perioadă de graţie, pe parcursul căreia toată lumea aşteaptă să descopere viziunea socio-economică a acestora. Este şi cazul acestui Guvern, chiar dacă este condus, de fapt, de preşedintele României. Nu este primul în această situaţie şi, probabil, nici ultimul. Perioada de graţie, suprapusă stării de urgenţă, ne-a dezvăluit un executiv fără niciun fel de viziune, un executiv dispus să se contrazică permanent, un executiv fără niciun plan, condus pe principiul "văzând şi făcând".

Dacă în cazul crizei de sănătate, Iohannis şi Orban au putut beneficia de experienţa unor profesionişti, Streinu Cercel sau Raed Arafat, iar efectele negative au putut fi mult diminuate, în cazul crizei economice s-au trezit singuri în faţa propriei neputinţe şi a lipsei totale de profesionalism.

Ne aflăm deja într-o criză economică profundă, chiar dacă geniul finanţelor, Florin Cîţu, afirmă contrariul. Cea mai la îndemână variantă aleasă de Guvern, la care putea apela şi cineva cu un minimum de cunoştinţe economice, a fost îndatorarea, mai exact, credite luate de stat de-a valma, pentru ca mai apoi IMM-urile să devină sclavii băncilor, şi împrumuturi din bani publici pentru salvarea corporaţiilor. În foarte scurt timp, vom avea de a face cu consumatori supraîndatoraţi şi debitori insolvabili, mărfuri şi servicii mult mai scumpe. Imaginile cu legume putrezite pe câmp sau în hambare sau cu laptele aruncat la canal vor intra în cotidian, pentru că nimeni nu va mai avea bani să le cumpere.

Iar dacă tot a venit vorba despre agricultură, să ne reamintim cum, seara, ministrul Vela ne anunţa răspicat că se interzice cu desăvârşire exportul de cereale, ca, mai spre dimineaţă, Ludovic Orban să realizeze că aşa ceva contravine legislaţiei Uniunii Europene. Profesionalism desăvârşit!

Companiile româneşti, şi nu numai, au cerut ca pe perioada stării de urgenţă să fie suspendate obligaţiile de plată aferente angajaţilor, adică taxele pe salarii. Răspunsul Executivului a fost un nu categoric, iar motivaţia a fost că trebuie plătite pensiile. Practic, Guvernul preferă să bage în faliment tocmai acele companii care aduc bani la buget şi să plătească, în acelaşi timp, din bani publici toţi acei oameni care nu vor avea altă variantă decât să intre în şomaj.

Tot ceea ce a putut să facă Guvernul Orban pentru persoanele fizice sau juridice a fost amânarea plăţii ratelor aferente creditelor pe o perioadă de nouă luni. O şmecherie prin care cei cu datorii la bănci vor deveni şi mai îndatoraţi. Un calcul simplu, făcut de agenţia de ştiri Mediafax, ne arată că o rată de 1.190 de lei la un credit ipotecar de 200.000, amânată 9 luni, va ajunge, în următorii cinci ani, o rată de 1.315 lei, adică cu 125 de lei mai mult în fiecare lună.

Cu economia "gata rezolvată", Guvernul a trecut la următoarea problemă, şi anume educaţia. Aşadar, până în luna septembrie, cursurile vor fi făcute numai online. Numai că, prin vocea ministrului educaţiei naţionale, Monica Anisie, ni s-a comunicat că 250.000 de elevi nu au acces la tehnologie şi nu pot urmări aceste cursuri. Şeful statului a privit cu îngrijorare situaţia şi a glăsuit: "Am pretenţia ca până în septembrie Ministerul Educaţiei Naţionale să găsească soluţii pentru copiii care nu pot beneficia acum de cursuri online".

Domnule preşedinte, cu onor vă aducem la cunoştinţă că românii au şi ei pretenţii. Au pretenţia ca, odată ajuns la conducerea ţării, chiar să ştiţi ce faceţi, şi nu să bâjbâiţi după soluţii de moment în dauna celor de durată. Au pretenţia ca "Guvernul meu" să fie format din profesionişti, şi nu din incompetenţi. Au pretenţia să le spuneţi cum salvaţi România de la prăbuşirea economică cât mai rapid, şi nu "pas cu pas". Au pretenţia ca, măcar, să-i ascultaţi, dacă atât se poate.

Doamna Antoneta Ioniţă:

"Strategie în vreme de pandemie - fără scrupule!"

Vă mărturisesc, ca medic care s-a aflat în prima linie a bătăliei împotriva COVID-19, am trăit cele mai complicate luni din viaţa mea. Colegii din sistemul medical ştiu ce înseamnă să tresari la fiecare telefon, cum este să stai cu emoţii pentru un pacient care aşteaptă un rezultat, cum trăieşti fiecare caz ca şi cum ar fi al tău, din familie, şi cât de mare poate fi bucuria când afli că boala nu s-a confirmat, sau că pacientul tău a scăpat viu şi nevătămat.

Vă spun toate acestea deloc întâmplător. Pentru mulţi pare o normalitate, un comportament firesc, uman, ca între semeni care respectă viaţa şi valorile ei. Din păcate, perioada de pandemie nu a fost trăită de toată lumea cu acelaşi gând, că lucrurile trebuie să se sfârşească bine, că important este să luăm decizii bune la toate nivelurile, la Bucureşti, la Guvern, dar şi la noi acasă, la prefectură, la consiliul judeţean sau la primărie.

Pentru PSD pandemia nu a fost altceva decât o permanentă şi incredibil de cinică campanie electorală. Îmbrăcată la început în bune intenţii, şi-a arătat până la urmă adevărata faţă şi scopul. PSD n-a acţionat nicio secundă la întâmplare, în ultimele două luni. A avut o strategie pentru pandemie, fără scrupul, fără milă, fără nicio preocupare reală pentru oameni, cu un singur scop, să mintă, să manipuleze, într-o goană nebună după voturi, cu speranţa că oamenii mai pot fi din nou păcăliţi!

Strategia este uşor de devoalat. Unde au avut pârghii, sub formă de preşedinţi de consilii judeţene sau primari, PSD-iştii s-au fălit iniţial că alocă fonduri. După ce s-au fălit, cu gândul că punctează, au început să strige ba că nu găsesc materiale, ba că nu primesc nimic de la Ministerul Sănătăţii! În realitate nu au avut niciun gând să aprovizioneze cum se cuvine spitalele. Şi îmi cer scuze de la acei, probabili puţini, manageri de unităţi sanitare care au reuşit să facă achiziţiile într-un mod onest, dincolo de orice presiune a PSD!

Numai că Guvernul Orban a distribuit şi măşti, şi mănuşi, şi echipamente, şi fonduri. Banii au venit pentru aparatele de testare Real-Time PCR, o investiţie care, dincolo de pandemie, creşte capacitatea României de testare a populaţiei, pentru tot felul de alte afecţiuni. Efectele acestei investiţii se vor resimţi în timp. Pentru PSD, nici asta nu a fost bine! Vin dintr-un judeţ unde managerul spitalului de urgenţă, sub maestra mână a preşedintelui PSD-ist de la Consiliul Judeţean Brăila, nici măcar nu a catadicsit să trimită la Ministerul Sănătăţii documentele necesare pentru a primi un aparat. Şi asta este parte tot din strategie: nu contează oamenii, bolnavii, cazurile, ci important a fost "să nu facem imagine PNL!".

Şi banii au continuat să meargă spre judeţe, sub forma fondurilor pentru achiziţia de aparatură, materiale şi medicamente pentru secţiile de Anestezie şi Terapie Intensivă, un sector deficitar, tot pe fondul politicilor păguboase ale PSD şi doamnei Pintea. Multe miliarde de lei pentru fiecare judeţ! Şi, în timp ce filele de buget erau deja aprobate pe la direcţiile de sănătate publică, PSD-iştii continuau să ţipe că Ministerul Sănătăţii nu le dă nimic! Niciunul nu a suflat o vorbă despre banii de la Bucureşti, ci, cu maximă neruşinare, au continuat să se plângă şi să blameze.

Aveau şi de ce, câtă vreme Guvernul liberal le-a luat jucăria şi a pus stop achiziţiilor dubioase de materiale sanitare de la firme de casă puse pe căpătuială în vremuri de criză sanitară! Chiar şi când depozitele UNIFARM au fost pline, la preţuri cinstite, cu tupeul lor maxim, preşedinţii PSD-işti de consilii judeţene, primarii şi şefii lor de spitale au continuat să se plângă că nu au de unde cumpăra sau produsele sunt scumpe, deşi totul se găseşte la liber şi pe stoc.

Dar, dacă aceasta a fost strategia, nu au făcut decât să i se supună fără scrupule şi fără discernământ! Şi au mai făcut ceva PSD-iştii de peste tot: au criticat orice decizie, au pus beţe în roate oricărei măsuri, într-o încercare disperată de a ieşi în faţă, de a se opune la orice, cu orice preţ! A fost cea mai sinistră demonstraţie, că da, PSD face din orice un exerciţiu de imagine, o campanie electorală deşănţată!

Nu am niciun motiv să vă dau sfaturi, dar totuşi am să o fac - oamenii sunt sensibili în astfel de momente. Văd, înţeleg, dar, mai ales, sancţionează, mai ales pe cei fără scrupule!

Domnul Cornel Itu:

"Guvernul Orban nu testează, ci amendează"

Epidemia de coronavirus este mult mai extinsă în România decât o arată datele oficiale. Situaţia fiind exprimată, deja, în mod public, de către profesorul Rafila, care a admis că numărul celor infectaţi ar putea fi de 10 ori mai mare. Iar de 10 ori mai multe infecţii ar însemna de 10 ori mai multe decese! Nu vom cunoaşte realitatea cazurilor de infecţii şi a deceselor decât dacă se va face o testare prin sondaj, recurentă, cu revenire din lună în lună, pe un eşantion mare de peste 10.000 de persoane, aşa cum fac toate statele care iau în calcul relaxarea restricţiilor.

Să nu uităm că, de curând, mai exact pe 27 aprilie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii îşi manifesta îngrijorarea cu privire la creşterea alarmantă a incidenţei pandemiei din Europa de Est, unde România, din nefericire, este lider la numărul deceselor, fiind depăşită doar de Rusia care are însă o populaţie de 7,5 ori mai mare decât a României. România este pe locul al doilea, după Rusia, în condiţiile în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia asupra faptului că multe cazuri de decese cauzate de COVID-19 nu sunt raportate din cauza capacităţii de testare a României. De exemplu, avem doar statistica deceselor celor internaţi cu simptome grave, dar nu şi a multor persoane care au murit la domiciliu sau în căminele de bătrâni.

În acest context, Guvernul Orban şi preşedintele României se opun cu vehemenţă unor astfel de teste prin sondaj, cât şi testării pe scară largă a populaţiei, care ar arăta, astfel, un număr mult mai mare de infecţii şi, implicit, de decese cauzate de COVID-19. Deşi Orban şi Iohannis spun că astfel de teste prin sondaj sau pe scară largă nu sunt relevante, ei sunt contrazişi chiar de Organizaţia Mondială a Sănătăţii care susţine efectuarea unor astfel de acţiuni sanitare.

Ce face, în schimb, Guvernul PNL? A declanşat o acţiune nemaiîntâlnită în vreun stat din Europa, lăsând liber la amenzi uriaşe, aplicate de multe ori fără să servească scopului esenţial, acela de a preveni contaminarea, ci doar pentru a alimenta într-un mod imoral veniturile unui buget de stat făcut praf de slaba guvernare a PNL. Până în acest moment, în România s-au făcut 183.688 de teste şi s-au dat 290.000 de amenzi. Trageţi concluziile!

Pe de altă parte, să ne uităm puţin la ce au făcut primarii PSD în lupta cu coronavirusul. Au achiziţionat 29 de aparate de testare în 26 de UAT-uri şi s-au investit aproape 500 de milioane de lei de către autorităţile locale pentru lupta cu această pandemie, în contextul în care Guvernul a dat înapoi doar 17 milioane de lei.

Rezultatul a 45 de zile de stare de urgenţă sub Guvernul Orban este dramatic pentru România şi pentru români: avem peste un milion de contracte de muncă suspendate, 35.000 de firme închise şi peste 270.000 de noi şomeri. Guvernul nu a venit cu nicio măsură activă pentru păstrarea locurilor de muncă şi pentru a sprijini mediul de afaceri, la fel cum nu testează oamenii pe scară largă, pentru ca România să îşi reia treptat şi sigur activitatea economică. Unde este luminiţa de la capătul tunelului?!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

"Marcel Ciolacu duce mai departe moştenirea lui Dragnea - a bătut palma PSD cu UDMR pe autonomia Ţinutului Secuiesc"

PSD încearcă să acopere cârdăşia cu UDMR pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, prin inventarea unor comisii parlamentare de anchetă, ca să distragă atenţia publică.

Proiectul privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care atentează la suveranitatea României, a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, cu complicitatea PSD, care a închis ochii. Niciodată un proiect de lege care nu a fost susţinut de PSD nu a trecut, nici măcar tacit, de Parlament. PSD fie îl îngropa în sertare, fie îl trântea imediat. În ultimii patru ani, majoritatea PSD din Parlament a votat doar proiectele PSD, ALDE şi UDMR, sateliţii social-democraţilor. Restul iniţiativelor, chiar dacă veneau în sprijinul populaţiei, au fost respinse de Parlament, din raţiuni strict politice.

În cazul Ţinutului Secuiesc, Camera Deputaţilor, forul care a aprobat tacit proiectul, este condusă chiar de Marcel Ciolacu. Liderul PSD fie e atât de incompetent încât nu ştie ce proiecte are pe ordinea de zi, fie a bătut palma cu Kelemen Hunor, fostul partener politic al lui Liviu Dragnea. În ambele cazuri, Marcel Ciolacu trebuie să demisioneze din a treia funcţie în stat, pentru că a pus în discuţie tocmai integritatea teritorială a statului. Faptul că un proiect de lege secesionist a fost adoptat, fie şi tacit, de Camera Deputaţilor, a stârnit rumoare în cancelariile europene. Când o lume întreagă, în plină pandemie, este preocupată de salvarea vieţilor, PSD face trocuri cu UDMR pe tema Ardealului, acolo unde nu a reuşit niciodată să se impună ca partid politic. Deci românii din Transilvania care nu votează PSD sunt trataţi ca monedă de schimb de Marcel Ciolacu.

Proiectul pentru autonomia Ţinutului Secuiesc nu a fost singura iniţiativă scandaloasă adoptată tacit. La Senat, for unde PSD are singur majoritatea, a trecut un alt proiect de lege iniţiat de UDMR, prin care limba maghiară devine limbă oficială în Ardeal. În acest caz, PSD nu se mai poate folosi de scuza pandemiei. Comisia juridică a Senatului, dominată de PSD şi condusă de Şerban Nicolae, a dat aviz pozitiv proiectului, la finalul lunii martie, când Guvernul Orban şi preşedintele Klaus Iohannis se luptau să oprească răspândirea flagelului ucigaş.

Vă mai amintiţi când Liviu Dragnea şi Kelemen Hunor negociau, în vara anului 2017, o lege privind impunerea limbii maghiare în Transilvania? Proiectul adoptat de Senat este unul similar, dovadă că Marcel Ciolacu a preluat agenda antiromânească a mentorului său politic, pe care l-a servit ca vâslaş.

Nu putem să întoarcem capul şi să ne facem că nu vedem că PSD şi ALDE promovează legi, acte administrative care duc la autonomia teritorială şi lingvistică a Ţinutului Secuiesc, fapt profund imoral şi neconstituţional. După ce au fost prinşi că fac jocurile lui Viktor Orbán, Marcel Ciolacu şi Călin Popescu-Tăriceanu solicită comisii de anchetă. "Hoţii strigă hoţii!" - zicală valabilă şi în limba română, şi în limba maghiară.

Călin Popescu-Tăriceanu ne vorbeşte mereu, cu emfază, despre rolul şi importanţa Parlamentului în democraţie, însă n-a avut nicio jenă să se folosească de Parlament pentru a stopa începerea unei anchete penale pe numele său pentru fapte de corupţie, murdărind cea mai importantă instituţie dintr-o democraţie. Prin solicitările de a înfiinţa comisii de anchetă, PSD şi sateliţii săi vulnerabilizează statul român pe plan extern, în raport cu alte state care urmăresc exacerbarea oricărui conflict naţional, ca Rusia, dar şi în raport cu statul maghiar. Este inadmisibil că Tăriceanu continuă într-o perioadă de criză să facă jocurile Ungariei şi ale lui Viktor Orbán.

Niciun cetăţean român nu poate accepta ideea ca miniştrii Guvernului României să fie chemaţi la raport de majoritatea roşie din Parlament pentru a explica de ce s-au poziţionat ferm faţă de statul maghiar, care joacă extrem de periculos în Transilvania. Nu este niciun secret faţă de nimeni că Budapesta susţine ideea divizării pe criterii etnice, o chestiune care contravine valorilor şi principiilor europene.

Doamna Tudoriţa Lungu:

"PSD a picat testul solidarităţii"

Ne confruntăm, ca multe alte state ale lumii, cu pandemia provocată de COVID-19 şi am trecut prin momente grele, cu români bolnavi, cu români decedaţi, am trecut printr-o stare generală de nelinişte, pe alocuri chiar de panică.

Din martie şi până acum, ne-au fost date multe teste. Cel mai important a fost testul solidarităţii, un test pe care l-au trecut milioane de români empatici şi sufletişti, gata să pună umărul, să ajute, să facă bine. Din păcate, există un actor important, în această ţară, care a picat testul solidarităţii, Partidul Social Democrat.

Nu-mi face plăcere să constat asta, pentru că, deşi suntem adversari politici, m-aş fi bucurat să văd că lucrurile stau altfel şi aş fi fost nevoită să spun altceva. De exemplu, m-aş fi bucurat să fiu nevoită să recunosc public că la un astfel de necaz colectiv chiar şi cel care îţi este adversar tradiţional vine să dea o mână de ajutor. Se arată deschis, interesat să facă bine, să trecem mai repede peste necazuri, să întrebe, pur şi simplu: "Cu ce pot ajuta?". Nu a fost să fie nici de data aceasta!

Colegii din PSD au văzut în această nenorocire un bun prilej de a se căţăra cât mai sus pentru a recupera, au crezut ei, ceea ce au pierdut. Iar această atitudine, îmi pare rău să spun, a fost comună tuturor vocilor din PSD, indiferent că vorbim despre aleşi locali, parlamentari sau europarlamentari. Şi am să vă dau un exemplu pe care-l cunosc bine şi care ilustrează perfect modul în care PSD a ales să comunice public şi să se comporte, peste tot în ţară - judeţul Bacău, pe care îl reprezint şi pe care îl cunosc cel mai bine!

Am văzut la mine, în Bacău, cel mai cinic comportament din partea unor politicieni, a preşedintelui PSD al consiliului judeţean, şi mai ales al preşedintelui de filială PSD, europarlamentarul Dragoş Benea. Nu ştiu dacă s-a remarcat pe aici prin Parlament cu ceva, dar poate vi-l amintiţi când s-a plimbat cu bicicleta, alături de premierul Viorica Dăncilă, pe cele câteva sute de metri de asfalt de la Şoseaua de Centură a Bacăului. Cine are astăzi curiozitatea să răsfoiască presa locală din această perioadă, din aceste aproape ultime două luni, va rămâne stupefiat, oripilat de tot veninul aruncat de aceşti oameni împotriva tuturor celor care chiar au încercat să facă ceva.

Cine nu a avut carnet de partid PSD, a fost împroşcat cu noroi, cu ştiri false, mincinoase, cu mormane de acuzaţii, prin poziţii publice halucinante. Primari, consilieri locali, şefi de instituţii, manageri de spitale, toţi au intrat în malaxorul minciunii fără scrupule, toţi au fost nevoiţi să dea explicaţii şi replici, în loc să-şi vadă liniştiţi de treabă. Personajul despre care vă vorbesc nu este doar un simplu politician. Este europarlamentar şi reprezintă România la Bruxelles. Doar atât a înţeles din această încercare prin care a trecut ţara lui! Nici măcar în ziua de Paşte nu a avut linişte, până nu a aruncat un pic de noroi la adresa prefectului judeţului şi a adversarilor politici. Această uriaşă şi fără precedent criză sanitară şi umanitară nu l-a pus nicio clipă pe gânduri pe acest om şi nu l-a oprit să manipuleze, să mintă, doar din raţiuni electorale. O dovadă ruşinoasă de iresponsabilitate, din partea unui om care a demonstrat că, indiferent de vremuri, singura lui raţiune este să învrăjbească, în goana nebună după capital politic.

Mă întreb şi vă întreb, dragi colegi din PSD, oare chiar atât aţi înţeles? Oare nu ar fi fost mai bine să puneţi umărul, să căutăm împreună soluţii? Pandemia de coronavirus nu este despre bolnavi PSD şi bolnavi PNL, este despre oameni, despre măsuri, despre o bătălie cu viaţa. Este despre solidaritate. Din păcate, şi chiar o spun cu părere de rău şi dezamăgire, în vocabularul dumneavoastră acest cuvânt nu există. Aţi pierdut bătălia cu solidaritatea!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Comunicarea bâjbâită a Guvernului aduce prejudicii grave unei populaţii traumatizate de epidemia de COVID-19"

Răbdarea, ca virtute umană, are o limită. Asta afirmă specialiştii în psihologie, alături de sociologi şi antropologi. Acest lucru este valabil şi în cazul românilor care se află acum sub imperiul restricţiilor impuse de Guvernul PNL în contextul pandemiei COVID-19.

Am urmărit, ca fiecare cetăţean al acestei ţări, cum, săptămână după săptămână, Guvernul României, gestionat vremelnic de Partidul Naţional Liberal, aruncă decizii în spaţiul public după un algoritm care pare complet aleatoriu. Toată strategia, pe care o declamă constant premierul Orban, pare o orbecăială haotică printre decizii, răzgândiri şi măsuri neaplicabile. Fiecare măsură luată de Guvernul Orban se află sub imperiul panicii, fie se va renunţa imediat la ea, fie va deveni inaplicabilă, fie va fi atât de mult întârziată încât va deveni inutilă. Astfel arată tabloul "gestionării" crizei COVID-19 de către liberali.

A fost nevoie ca Parlamentul României să voteze o lege pentru a-i determina pe guvernanţii liberali să facă publică Strategia de combatere a COVID-19 şi, în acelaşi timp, să transparentizeze deciziile şi măsurile aplicate deja. Pluteşte în aer suspiciunea unor achiziţii făcute peste limita legii şi a bunului-simţ. Dar, pentru aceasta, autorităţile din justiţie vor trebui să se pronunţe.

Ca o macabră "cireaşă pe tort", purtătorul de cuvânt al Guvernului, pentru că nici măcar premierul nu a avut curaj să iasă în faţa naţiunii, anunţă că Executivul ia în calcul să amâne ridicarea restricţiilor pentru circulaţia populaţiei undeva - nu se ştie când! - după data de 15 mai. Acest anunţ cade ca un trăsnet peste aşteptările oamenilor, a firmelor şi antreprenorilor români!

Doresc să atrag atenţia, cu toată seriozitatea, premierului şi echipei sale, că în aceste momente de epidemie globală tensiunea psihică a oamenilor atinge cote foarte înalte. Sunt multe săptămâni de când oamenii au fost obligaţi să stea doar în case, fără să poată circula, tot timpul cu spaima de boală, de a se infecta ei sau cei dragi. Nu mai vorbim despre frica de amenzile colosale - necesare până la un punct! - şi de obligativitatea de a te deplasa doar cu declaraţie pe propria răspundere. Toate aceste măsuri, unele într-adevăr necesare, creează la rândul lor mult stres.

Studiile ştiinţifice au arătat că românii au spiritul tare şi, în marea lor majoritate, au abordat această criză şi restricţiile ei cu mult optimism şi încredere că vor trece cu bine prin această încercare. Însă, atunci când o înaltă autoritate a statului român, preşedinte sau premier, iese şi anunţă un termen de la care se vor ridica aceste restricţii, nu înseamnă doar o vorbă aruncată la televizor! Acest termen, de 15 mai, creează speranţă şi aşteptări oamenilor; un orizont de timp relativ precis de la care românii încep să îşi gândească altfel viaţa şi activităţile.

Este inuman şi iresponsabil să vii cu un termen precis, pentru ca după câteva zile să începi să îl relativizezi! Această atitudine nu face altceva decât să erodeze încrederea oamenilor în autorităţi şi în capacitatea lor de a gestiona crize.

Am văzut că liberalii se dovedesc incompetenţi şi puţin capabili de o administrare eficientă a statului, dar nu erodaţi şi imaginea instituţiilor statului!

Ca reprezentant al cetăţenilor României, vă solicit, domnule premier Orban, să încetaţi cu amăgirea românilor şi să gestionaţi responsabil atât criza, cât şi aşteptările oamenilor şi companiilor din această ţară care au ghinionul să vă aibă ca prim-ministru!

Doamna Mihaela Huncă:

"Sistemul educaţional din România este în pragul colapsului! În contextul subiectelor de interes naţional în gestionarea crizei generate de epidemia de COVID-19, principala preocupare a ministrului educaţiei şi cercetării a fost să se ocupe de schimbarea din funcţie a inspectorilor şcolari generali şi adjuncţi"

Ministrul educaţiei şi cercetării, Monica Anisie, a picat demult examenele pe care trebuia să le treacă pentru a gestiona o situaţie de criză în învăţământul românesc.

Comunicarea scenariilor şi a măsurilor pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării le-a luat în contextul pandemiei de COVID-19 a lăsat până acum de dorit, fapt ce a generat de cele mai multe ori haos în rândul întregului sistem educaţional. Profesorii nu ştiu ce li se va pregăti, părinţii şi bunicii sunt debusolaţi, iar elevii lăsaţi într-o incertitudine totală!

În aceste condiţii, Monica Anisie emite un Ordin privind aprobarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al Caselor Corpului Didactic. Ba mai mult, inspectorii şcolari generali din judeţele Cluj, Timiş, Braşov, Hunedoara, Bistriţa, Maramureş, Sălaj, Alba şi Vâlcea au fost deja schimbaţi din funcţie.

Acestea sunt preocupările unui ministru care nici la această oră nu ştie cum se vor desfăşura examenele elevilor din anii terminali: Evaluarea Naţională şi bacalaureatul.

Primesc zilnic zeci de întrebări de la elevi şi părinţi.

Cum poate ministrul să impună elevilor şi părinţilor, din Suceava, de exemplu, sau din alte zone cu focare de COVID, să meargă sau să-i trimită la şcoală şi să devină un experiment pentru societate? Părinţii şi elevii se tem, în condiţiile în care singurele măsuri de protecţie vor fi aşezarea răsfirată în bănci şi măsurarea temperaturii. S-a gândit, doamna ministru, că unii copii pot face febră şi de la stres? Ei ce fac, pierd examenul în condiţiile stabilite de minister?

Consider că este timpul ca altcineva, mai competent, să răspundă acestor întrebări.

Cred că, în aceste condiţii, continuarea activităţii Monicăi Anisie, în fruntea poate celui mai important minister din România, va înrăutăţi şi mai mult situaţia în domeniul educaţional, care poate intra în colaps, cu consecinţe grave pentru întreaga societate.