Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,09.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 112.

Pe procedură, domnul Buicu. Vă rog.

Şi apoi intrăm în "Ora Guvernului".

Numai puţin! Microfonul...

Domnul Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru că mâine este Ziua Internaţională a asistentului medical, daţi-mi voie să transmit un mesaj.

Stimate colege şi stimaţi colegi asistenţi medicali,

Dragii mei eroi,

Sunteţi eroi, pentru că vă asumaţi munca în linia întâi, pe ambulanţe, la cabinetele medicilor de familie, în unităţile de primiri urgenţe şi în spitale, în direcţiile de sănătate publică sau în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice, în cabinetele medicilor şcolari sau în centrele de diagnostic, imagistic şi de laborator.

Munca fiecăruia dintre dumneavoastră este importantă. Este importantă pentru familia fiecăruia, este importantă pentru fiecare pacient, este importantă pentru fiecare comunitate şi pentru întreaga societate, o societate care, din păcate, nu vă recunoaşte întotdeauna şi la adevărata valoare toate meritele.

Mâine este ziua dumneavoastră şi sunt onorat, în calitate de medic, în calitate de asistent medical, pentru că am terminat Liceul Sanitar, şi în calitate de preşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, să vă transmit recunoştinţă şi respect, recunoştinţa şi respectul societăţii, mai ales acum, în aceste momente, când sunteţi armata în alb care luptă împotriva unor inamici nevăzuţi care produc boală şi moarte.

În fiecare zi trebuie să fie Ziua asistentului medical, pentru că în fiecare zi, în fiecare oră, în fiecare minut cineva are nevoie de dumneavoastră, de pregătirea profesională, de empatia şi de îngrijirea dumneavoastră. Pentru toate acestea sunteţi cei mai importanţi!

Vă dorim tuturor sănătate şi bucurii!

La mulţi ani familiilor dumneavoastră şi dumneavoastră!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt pe procedură alte intervenţii? Nu.

În continuare, potrivit art. 206 din Regulament şi programului de lucru, avem astăzi "Ora Guvernului". Sunt dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema "Criza de sănătate publică declanşată de epidemia cu noul coronavirus".

Din partea Guvernului, participă domnul Tătaru Nelu, ministrul sănătăţii.

Pentru buna desfăşurare şi regulamentara desfăşurare a dezbaterilor, timpul maxim este următorul.

Grupul parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute pentru prezentarea temei dezbaterii.

Urmează apoi domnul ministru Tătaru - are 5 minute pentru a răspunde.

Apoi grupurile parlamentare au câte 3 minute, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar, care are 5 minute.

Deputaţii neafiliaţi au un minut.

Şi, la final, domnul ministru va prezenta, de asemenea, în 5 minute, răspunsuri la problemele invocate din sală.

Pentru început, îl invit pe domnul deputat Emanuel Ungureanu, reprezentantul Grupului parlamentar al USR, pentru prezentarea temei în dezbatere.

Domnule deputat, aveţi 5 minute.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (de la tribună):

Bună ziua!

Apreciez mult, domnule ministru, că înţelegeţi faptul că Parlamentul este important şi contează, nu cum a susţinut domnul Orban.

Suntem în pandemie şi trebuie să ieşim din zona de hoţie şi de prostie.

La Cluj, în mod paradoxal, consiliul judeţean închiriază un spital privat gol, în condiţiile în care spitalul de stat, în care s-au băgat milioane de euro, Spitalul Municipal Clujana, este gol.

De ce dăm bani aiurea pe echipamente proaste? Ar trebui să ne răspundă la timp, în timpul pandemiei, nu după, DNA.

Adrian Ionel nu este un om de stat. Omul care controlează Unifarm n-ar putea fi nici bişniţar într-un bazar. A cheltuit milioane de euro pe echipamente de proastă calitate, pe care nu ştim, acum, cum să le mai împingem în Republica Moldova sau în spitale care s-au descurcat pe cont propriu mai bine decât ar reuşi s-o facă ministerul.

Domnule ministru,

Am fost la Suceava. Suntem constructivi şi venim cu soluţii, aşa cum au venit şi medici din Bucureşti să ajute pacienţii care au alte afecţiuni decât COVID. Vă dau exemplul domnului doctor Sorin Păun, un chirurg excepţional, care a venit la Suceava şi n-a apucat că opereze aproape nimic non-COVID, pentru că spitalul de acolo nu a reuşit încă să inspire în populaţie încredere. Încrederea că acel spital a ieşit din zona de moarte şi poate să fie un loc al vindecării.

Apropo! La Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, acolo unde zona este controlată de persoane controversate, inclusiv de domnul Rîmbu, care putea să fie - Doamne fereşte!- ministru al sănătăţii, era în fruntea listei, acele spitale trebuie controlate administrativ, nu doar de către procurori.

Vrem să ştim, domnule ministru, când vor fi trimise controale în acest loc?

Domnule ministru,

Se plâng medicii de familie că se suprapune peste criza de coronavirus şi criza de rujeolă. Sunt facturi nedecontate din luna noiembrie pentru medicii de familie din Timiş. O consultaţie oricum este 19 lei, este la un preţ derizoriu, şi nici măcar acele facturi nu sunt decontate ca să stimulăm munca şi în zona de vaccinare.

Un alt lucru foarte important, domnule ministru, este atitudinea faţă de presă şi faţă de noi, parlamentarii, transparenţa. V-am rugat să daţi un ordin de ministru, ca toate spitalele să fie obligate să publice în mod transparent care sunt nevoile, pentru că am ajuns în situaţia ca la Spitalul judeţean din Cluj, după ce s-au umplut depozitele din donaţii, managerul de acolo, pe care trebuia să-l schimbaţi din luna decembrie a anului trecut - aveţi un ordin de revocare pe masă, încă de pe vremea domnului Costache -, managerul Şuşca a cumpărat de un milion de euro, după aceea, de la prietenii din Maramureş.

De ce a făcut asta? Pentru că nu există transparenţă şi nu-i obligaţi, prin ordin, pe manageri să publice care sunt nevoile şi să-şi publice achiziţiile.

Acestea sunt măsurile pe care le mai aşteptăm în continuare. Să fim proactivi. Ce înseamnă proactivi? Trebuie să testăm şi să lucrăm. Sunt firme importante din Occident care vin cu capacitate de testare, care ne-ar putea ajuta să coabităm cu virusul şi să stimulăm oamenii să muncească în condiţii de siguranţă.

Am vorbit despre măşti. După 15 mai, acei pensionari care sunt săraci, cu ce îşi vor plăti măştile, dacă trebuie să aleagă între pâine şi o mască? Aşteptăm de la dumneavoastră soluţii, pentru că bunăvoinţă am văzut şi bună-credinţă. Acum aşteptăm soluţii, pentru că sentimentul de siguranţă ni l-aţi dat în primele săptămâni în care aţi fost în ţară - şi bine aţi făcut. Trebuie să vă întoarceţi în minister, unde avem foarte multă corupţie, unde sunt funcţionari incompetenţi, să daţi, cum se spune la Moldova, cu praşila şi în minister, pentru că de acolo porneşte şi corupţia, şi incompetenţa.

Noi vă dorim succes! Şi dialog înseamnă, domnule ministru, să ascultaţi, nu doar să auziţi ceea ce spunem, pentru că mulţi dintre noi, de aici, din Parlament, oferim soluţii cu bună-credinţă, pentru bunul mers al sănătăţii.

Şi - atenţie! - în România se mai moare de cancer, se mai moare de boli cardiovasculare. Nu e normal să avem spitale cu 80% - atenţie! - cu 80% absenţă în actul medical. La UPU Piteşti - atenţie! - medicii nici măcar n-au coborât să consulte un pacient într-un UPU gol, ci au pus diagnosticul fără să vadă pacientul. Este inadmisibil - repet - să plătim salarii întregi pentru personalul medical care refuză să interneze pacienţi. Care sunt soluţiile dumneavoastră pentru ca sistemul sanitar să nu mai fie unul al bolii, ci unul al sănătăţii?

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog, aveţi cinci minute.

Domnul Nelu Tătaru (ministrul sănătăţii; de la tribună):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi parlamentari,

Vă mulţumesc pentru invitaţia adresată, de a participa la dezbaterile din cadrul "Orei ministrului" şi "Orei Guvernului", având astfel posibilitatea de a vă informa despre eforturile Ministerului Sănătăţii pentru asigurarea răspunsului la cea mai importantă provocare de sănătate publică de la nivel global din ultimul secol, pandemia cu noul coronavirus.

Vin astăzi în faţa dumneavoastră, după mai bine de o lună de la preluarea mandatului de ministru al sănătăţii, şi doresc să vă asigur că atâta timp cât voi rămâne în această funcţie vremelnică, voi răspunde prezent, de fiecare dată, la solicitarea Parlamentului. Mai mult, voi căuta să prezint permanent comisiilor de sănătate o informare asupra stadiului în care ne aflăm.

Stimaţi colegi,

În această perioadă, societatea este greu încercată şi supusă unor constrângeri greu de suportat şi acceptat. Sistemele medicale din întreaga lume trebuie să facă faţă unui duşman necunoscut şi perfid, confruntându-se cu o situaţie fără precedent, în care este mobilizată întreaga resursă existentă.

Sistemul medical românesc vine din urmă cu multe neajunsuri, deficienţe adunate în timp, pe care le cunoaşteţi, personal insuficient, materiale sanitare puţine, investiţii limitate sau prost gestionate şi, de asemenea, a fost nevoit să se adapteze şi să facă faţă situaţiei.

Am intrat în acest război cu mâinile goale, cu stocuri de echipamente medicale, materiale, dezinfectanţi insuficienţi la nivelul spitalelor, am avut cazuri în care lipseau chiar şi cele ce trebuiau asigurate în mod curent.

Am început de la un singur laborator de testare Real-time PCR şi cinci spitale de boli infecţioase, care puteau face faţă, într-o primă etapă, la această situaţie fără precedent, şi am ajuns, în numai două luni, la 75 de laboratoare de testare şi 225 de unităţi sanitare de fază I, II sau suport, care tratează pacienţii infectaţi cu noul coronavirus.

În România, până la această dată, s-au înregistrat 15.588 de cazuri confirmate de infecţie cu coronavirus, din care 7.245 sunt vindecate şi 972 de decese, fiind confirmate 226 de cazuri noi de infecţie cu coronavirus, în ultimele 24 de ore.

Aceste cifre ne plasează la o rată de incidenţă cumulată de 74 de cazuri la suta de mii de locuitori şi o fatalitate de 6%, care sunt printre cele mai reduse din statele UE.

Din punct de vedere al numărul zilnic, respectiv săptămânal de cazuri, se constată o evoluţie în platou, în ultimele patru săptămâni, ceea ce reprezintă un rezultat al cumulului de măsuri întreprinse, deoarece, cel puţin până în acest moment, s-a reuşit evitarea extinderii pandemiei la nivel comunitar, la dimensiunile înregistrate în statele dezvoltate din UE - Italia, Spania, Franţa - cu aglomerarea excesivă a sistemului de sănătate şi pierderea a numeroase vieţi omeneşti.

Permiteţi-mi ca, în continuare, să vă reţin atenţia cu detalii privind măsurile pe care le-am luat pentru combaterea pandemiei.

Organizarea cadrului de intervenţie.

Ministerul Sănătăţii a fost preocupat de asigurarea unui răspuns adecvat la ameninţarea infecţiei cu SARS-CoV-2, încă din faza timpurie de dezvoltare a epidemiei, în provincia Wuhan, având ca obiectiv central reducerea, pe cât posibil, a consecinţelor acestei boli asupra populaţiei din România.

Trebuie să subliniem, încă o dată, că această provocare a fost o situaţie complet nouă nu numai pentru ţara noastră, ci pentru întreaga lume.

Nu au existat abordări clinice şi terapeutice specifice bolii, nu au existat nici dovezi ştiinţifice despre modalitatea şi alte terapii optime de intervenţie la nivelul populaţiei.

Ca urmare, statele au acţionat empiric, pe baza principiilor generate de combaterea bolilor transmisibile, existând între state modele de strategii contradictorii - de exemplu, Olanda - sau ezitări şi reveniri la abordări iniţial contestate - de exemplu, Marea Britanie.

În acest context, Ministerul Sănătăţii a trebuit să se organizeze rapid şi a conlucrat cu cei mai implicaţi specialişti de la nivel naţional.

Am avut permanent ca repere, pe lângă evoluţia situaţiei pandemiei la nivel internaţional şi în ţară, recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi ale Comisiei Europene, direct prin Consiliul Securităţii şi Sănătăţii, sau prin Centrul european pentru controlul bolilor.

Au fost constituite rapid noi structuri pentru controlul acestei boli, au fost elaborate şi aprobate instrumente de reglementare care să asigure cadrul normativ necesar pentru protecţia sănătăţii publice.

Astfel, pornind de la altă..., determinată de apariţia în provincia Wuhan, China, a unor focare de infecţie cu noul coronavirus, a fost aprobat, încă din 23 ianuarie 2020, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 85 privind constituirea Grupului de lucru pentru monitorizarea şi managementul potenţialelor infecţii cu noul coronavirus.

La nivel intersectorial s-a constituit Grupul tehnico-ştiinţific de gestionare a bolilor înalt contagioase şi au avut loc întâlniri săptămânal interministeriale sau interinstituţionale; elaborarea şi aprobarea instrumentelor legislative necesare pentru reglementarea şi punerea în practică a măsurilor preconizate.

Ministerul Sănătăţii a participat la elaborarea reglementărilor cu caracter general privind starea de urgenţă, dar a desfăşurat şi o activitate de elaborare de acte normative proprii, pentru a transpune normele generale stabilite şi pentru a asigura o capacitate adecvată de răspuns a sistemului de sănătate.

Scopul tuturor măsurilor întreprinse de Ministerul Sănătăţii s-a centrat pe două obiective principale, respectiv prevenirea răspândirii bolii în populaţie şi asigurarea capacităţii de diagnostic şi tratament necesare la nivelul sistemului de sănătate, pentru diminuarea consecinţelor bolii.

Prevenirea răspândirii bolii în populaţie.

S-a instituit rapid un sistem specific de supraveghere a COVID-19.

Prin funcţionarea unui sistem am fost în măsură să identificăm primul caz de boală ajuns pe teritoriul României, să identificăm precoce cazurile de boală de import sau cu transmitere comunitară, în special focarele, inclusiv focarele intraspitaliceşti.

Astfel, în data de 26 ianuarie 2020, s-a identificat primul caz de infecţie SARS-CoV-2, în judeţul Gorj, la o persoană contact direct cu un cetăţean italian care a vizitat România.

De asemenea, s-au pus în evidenţă problemele din unităţi sanitare - de exemplu: spitalele judeţene din Suceava, Deva, Arad sau din unele centre de dializă sau cămine pentru vârstnici - şi s-au instituit măsuri precoce de stopare a lanţului de transmitere a bolii.

Sistemul de supraveghere este coordonat de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, structură din Institutul Naţional de Sănătate Publică şi direcţiile de sănătate publică care au gestionat situaţia în plan teritorial.

În cadrul acestei intervenţii s-au desfăşurat anchete epidemiologice ample pentru identificarea contacţilor şi s-au colectat informaţii privind totalitatea cazurilor de îmbolnăvire, a deceselor, a cazurilor carantinate sau autoizolate la domiciliu.

În cadrul sistemului de supraveghere şi control se analizează constant evoluţia situaţiei internaţionale, în funcţie de criteriile epidemiologice, comunică permanent şi colaborează cu organizaţiile internaţionale şi Uniunea Europeană, iar specialiştii au stabilit definiţia de caz, care a fost actualizată conform evoluţiei pandemiei în plan internaţional şi naţional.

De asemenea, a fost stabilită lista zonelor afectate şi actualizarea acesteia, a fost stabilită metodologia de supraveghere şi actualizarea permanentă a acestor, dar şi algoritmul de testare pentru COVID-19, de internare şi externare.

S-a pornit testarea de la o capacitate iniţială de un laborator, iar în prezent s-a ajuns la 75 de laboratoare, totalizând circa 11.000 de teste pe zi.

Până în momentul actual, în România, s-au realizat peste 260.000 de testări.

S-a instituit un sistem rapid de control medical şi epidemiologic la frontiere. În acest sens, s-au elaborat şi s-au distribuit carduri de alertă pe aeroporturi, expunerea la loc vizibil la fluxul de pasageri a unor afişe informative, asigurarea permanenţei de asistenţă medicală 24 din 24, 7 zile din 7, în cadrul cabinetelor medicale din aeroporturi, unde erau îndrumaţi pasagerii ce prezentau simptomatologie respiratorie sau febră; asigurarea cabinetelor medicale din incinta aeroporturilor cu cantităţi suficiente de materiale de protecţie pentru personal, precum şi dezinfectanţi pentru mâini; suplimentarea de personal pentru supravegherea sănătăţii călătorilor, instalarea de scannere termice pe fluxurile de pasageri pentru detectarea pasagerilor a căror temperatură corporală este mai mare sau egală cu 38 de grade Celsius; asigurarea personalului din aeroporturi, care vine în contact nemijlocit cu pasagerii, cu cantităţi suficiente de materiale de protecţie pentru personal - măşti, mănuşi -, precum şi dezinfectanţi pentru mâini şi suprafeţe.

Măsuri ample de informare, conştientizare a populaţiei şi informaţii pentru profesionişti.

Ministerul Sănătăţii şi instituţiile din subordine şi-au actualizat paginile de web şi cele de socializare cu informaţii privind infecţia cu noul coronavirus şi a instituit TelVerde, care a plecat de la cinci posturi telefonice şi a ajuns la 60.

Ministerul Sănătăţii face parte din Grupul de Comunicare Strategică care furnizează zilnic informaţii privind stadiul pandemiei.

Măsuri de carantinare persoane şi localităţi şi de autoizolare la domiciliu.

Ministerul Sănătăţii a reglementat măsuri de carantinare/autoizolare a persoanelor în situaţia de urgenţă de sănătate publică internaţională, determinată de infecţia cu COVID-19, şi a stabilit măsuri în vederea prevenirii şi limitării efectelor epidemiei, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 414 din 12 martie 2020.

S-a limitat pregătirea de spaţii special destinate carantinării persoanelor intrate pe teritoriul României, la nivelul tuturor judeţelor, de către DSP sau autorităţi publice locale. Astfel, în momentul actual sunt 14.142 de persoane în carantină şi 20.841 de persoane în autoizolare.

Asigurarea capacităţii de diagnostic şi tratament necesare la nivelul sistemului de sănătate pentru diminuarea consecinţelor bolii.

S-a pus accent pe asigurarea capacităţii suficiente, ca număr de paturi, de ATI, echipamente, materiale şi medicamente. S-a pornit de la un număr de cinci spitale care asigurau asistenţă medicală şi s-a ajuns la 225 de spitale.

La nivelul sistemului sanitar au fost aplicate mai multe măsuri pentru a permite o bună funcţionare, fără discontinuităţi, după cum urmează.

A crescut numărul personalului medical din Direcţia de Sănătate Publică şi serviciile de ambulanţă cu 25%.

S-a asigurat continuitatea funcţionării sistemului de asigurări sociale de sănătate şi a programelor de sănătate şi asigurarea bazei legale pentru finanţarea acestora, în perioada stării de urgenţă.

Consultaţiile medicale acordate în asistenţă medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv pentru acele servicii conexe necesare actului medical, realizate pe durata stării de urgenţă, vor fi acordate şi la distanţă, utilizând orice mijloace de comunicare.

Pe durata stării de urgenţă s-au introdus reglementări specifice acestei perioade, privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări de sănătate, respectiv pentru certificatele de concediu medical de care beneficiază persoanele asigurate în această perioadă, pentru a evita, pe cât posibil, deplasarea persoanelor şi contactul direct dintre persoane, în vederea prevenirii răspândirii infecţiei cu COVID-19.

Decontarea concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină pentru COVID-19 şi pacienţilor diagnosticaţi cu infecţia COVID-19 va fi realizată cu prioritate, prin asigurarea de sume suplimentare în bugetul Fondului Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, la nivelul necesar.

Pe durata stării de urgenţă managementul unităţilor sanitare publice civile poate fi asigurat de către personal detaşat în cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării sau securităţii naţionale.

S-a luat decizia ca instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale să poată detaşa personal pentru a executa misiuni în interesul Ministerului Sănătăţii, la solicitarea acestuia.

Finanţarea.

Guvernul României, prin Ministerul Sănătăţii, a asigurat finanţarea pentru un răspuns adecvat la COVID-19. Astfel, au fost alocate 26 de milioane de lei pentru intervenţia nou introdusă în cadrul programului de sănătate, de testare Real-Time PCR a persoanelor suspecte.

A fost elaborată şi introdusă şi o nouă acţiune prioritară AP-IRE pentru finanţarea acţiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor critici cu infecţii emergente şi reemergente.

În această perioadă au fost repartizate fonduri, în valoare de 350 de milioane de lei, atât pentru spitalele din subordinea administraţiei publice locale, cât şi pentru cele din subordinea Ministerului Sănătăţii şi din alte reţele, în vederea monitorizării, a tratării şi îngrijirii pacienţilor critici. Cu aceşti bani au fost achiziţionate medicamente, reactivi, materiale sanitare, consumabile, chituri pentru monitorizare, soluţii perfuzabile, antibiotice necesare îngrijirii pacienţilor critici.

Alte 58 de milioane de euro au fost investite pentru achiziţia de aparatură medicală şi echipamente de comunicaţii în urgenţe, sistem de detecţie Real-Time PCR, sistem automat de pregătire a probelor, ventilatoare de înaltă performanţă.

Prin decontarea cheltuielilor necesare persoanelor care au fost carantinate, bugetul Ministerului Sănătăţii a fost suplimentat cu 87 de milioane de lei. Până în acest moment au fost efectuate plăţi în valoare de 27 de milioane de lei.

Asigurarea de echipamente medicale, medicamente şi dezinfectanţi.

În ceea ce priveşte asigurarea cu resursele necesare, Ministerul Sănătăţii a căutat să asigure continuu, fără discontinuităţi, necesarul pe o piaţă suprasolicitată. Au fost achiziţionate combinezoane, mănuşi, măşti, halate sterile, alcool sanitar, produse biocide pentru dezinfecţia mâinilor şi a suprafeţelor.

Pentru a ne face o idee, s-au achiziţionat 200 de ventilatoare, 5 milioane de bucăţi de combinezoane, 9,6 milioane bucăţi măşti cu trei pliuri, 12 milioane bucăţi măşti FFP2, 3.750.000 bucăţi măşti FFP3, 5,9 milioane mănuşi de protecţie, 16.000 de cutii de Kaletra, 24.000 de cutii de Plaquenil, 4,2 tone de biocid pentru suprafeţe, 190.000 de litri de alcool sanitar, 15.000 de bucăţi gel dezinfectant, 16.000 de litri igienizant pentru mâini, 500.000 de bucăţi de halate de unică folosinţă, 200.000 de viziere medicale.

În încheiere, doresc să vă asigur că Ministerul Sănătăţii va continua măsurile pentru prevenirea răspândirii bolii în rândul populaţiei şi asigurarea capacităţii de diagnostic şi tratament necesare la nivelul sistemului de sănătate, pentru diminuarea consecinţelor bolii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Începem dezbaterile.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Daniel Suciu.

Se pregăteşte Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Florin-Claudiu Roman.

Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună):

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Domnule ministru Nelu Tătaru,

Sunteţi medic şi pentru asta aveţi tot respectul meu, şi sunt convins că şi al colegilor mei! Dar, în acelaşi timp, sunteţi şi om politic, şi ministru, şi, din păcate, această ultimă calitate a dumneavoastră, cea de ministru, nu doar că a eclipsat calitatea dumneavoastră de medic, dar puţin, în punctele esenţiale, şi-a şi bătut joc de ea.

Şi daţi-mi voie să vă explic de ce spun aceste lucruri. Este şi a fost evident pentru opinia publică că la un moment dat aţi intrat într-un joc politic destul de murdar şi aţi preferat să-l faceţi pe unul dintre cei mai mari specialişti epidemiologi din România, pe domnul doctor Streinu Cercel, să plătească pentru propriile dumneavoastră declaraţii.

Da, aşa este, domnul Streinu Cercel a fost demis pentru prostia pe care aţi spus-o dumneavoastră - şi nu vreau să vă mai aduc aminte de panica pe care aţi introdus-o în special în rândul celor în vârstă, peste 65 de ani, că-i veţi lua de la domiciliu şi-i veţi interna în anumite spaţii.

Nu a fost suficient incidentul cu persoanele în vârstă, şi la un moment dat şeful dumneavoastră spunea că există posibilitatea şi că veţi redeschide şcolile, după data de 15 mai.

Când aţi realizat, de fapt, că este o enormitate şi nu vă puteţi baza pe nicio dată ştiinţifică, repede, şi domnul Orban, dar şi domnul preşedinte Iohannis, au ieşit şi au dat exemplul şcolilor din Franţa care au fost redeschise - şi a fost un experiment nereuşit.

Aţi minţit, cu domnul preşedinte în frunte, nu a fost niciun experiment în şcolile din Franţa. Această minciună spusă atât de premierul Orban, cât şi de preşedintele Iohannis a fost demontată atât de presa din Franţa, cât şi de Ministerul Educaţiei din acea ţară.

Domnule ministru,

Până astăzi - şi discutăm, şi vom discuta şi în zilele următoare despre starea de alertă -, dar până astăzi n-am văzut niciun criteriu, nicio regulă, niciun indicator epidemiologic care să fundamenteze această decizie.

Practic, înlocuiţi nişte restricţii cu alte restricţii. Şi vă întreb, domnule ministru, pe ce v-aţi bazat când aţi luat aceste decizii?

Jurământul de medic spune, la un moment dat, că sănătatea pacienţilor va fi o obligaţie sacră. Şi pun şi eu întrebarea: cum respectaţi jurământul de medic, dacă luaţi decizii după ureche, care într-adevăr îi afectează pe toţi românii?!

Cum puteţi să vă schimbaţi deciziile de la o zi la alta, când tocmai siguranţa şi sănătatea românilor este în joc?!

Toate statele responsabile au început relaxarea după îmbunătăţirea mai multor indicatori epidemiologici. Au decis, într-adevăr, relaxarea, după ce factorul de contagiune a devenit subunitar, aşa cum este cazul Germaniei.

Şi pentru că am timpul limitat, vreau doar să vă citez câteva din recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care ne spun ce avem de făcut şi când putem să decidem relaxarea.

Trebuie să existe date clare care să arate că transmiterea COVID-19 este sub control.

Din păcate, domnule ministru, Guvernul României nu are astfel de date. O spune domnul Rafila, care ne-a arătat că datele privind testele sunt raportate haotic.

De asemenea, riscul transmiterii pandemiei trebuie să fie redus la un nivel minim.

Nu, domnule ministru, nu suntem în această situaţie!

Domnul Raed Arafat ne spune că data de 15 nu este sigură, că încă sunt multe riscuri.

Pe cine să credem, oare? Pe politicieni, gen Orban şi alţi miniştri, sau pe specialiştii şi pe specialistul Arafat?

Eu, sincer, merg pe mâna specialiştilor, şi nu pe mâna politicienilor!

În schimb, vreau să vă arăt cum arată graficul îmbolnăvirilor în statele care au decis relaxarea şi cum vor arăta şi cum arată acest grafic în România. Aici este cazul Italiei şi aici este cazul Spaniei. (Arată graficele.) Şi se vede foarte bine curba descendentă a îmbolnăvirilor. Şi asta ne arată nouă că ne aflăm în România.

Domnule ministru, nu suntem pe o curbă descendentă. Nu am luat şi nu aţi luat toate măsurile necesare ca această pandemie să fie oprită.

Nu ştiţi, domnule ministru şi stimaţi guvernanţi, nici în ziua de astăzi, câţi români au fost testaţi. Ne spuneţi doar câte teste s-au făcut. Există pacienţi care au făcut 13, 15, 7 teste. Nu ştiţi, efectiv, astăzi, câţi români au fost testaţi.

De asemenea, tot Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă relaxarea măsurilor când riscul de a importa coronavirus din afara ţării este controlat.

Cum este controlat, stimaţi guvernanţi, când noi, prin acorduri guvernamentale mai mult sau mai puţin transparente, am permis exportul a mii de români în zone roşii, şi aceştia se vor întoarce în ţară infectaţi - aşa cum este cazul din Germania, arhicunoscut, cu peste 200 de români infectaţi şi care sunt în condiţii foarte grele, acolo, în Germania?

De asemenea, încă un criteriu ne spune că toate comunităţile trebuie să fie informate, cetăţenii să cunoască riscurile şi să participe voluntar la tranziţie.

Cum cunosc toţi cetăţenii riscurile, când nu le cunoaştem nici noi, nu le cunoaşteţi nici dumneavoastră, iar miniştrii din Cabinetul Orban fac declaraţii contradictorii de la o zi la alta, de parcă totul ar fi o jucărie?

Domnule ministru, în realitate avem o singură certitudine - că nu ştim nimic. Nu ştim nici dacă este mai bine, nici dacă este mai rău. Ştim cu adevărat că din data de 15 mai se propune o relaxare a măsurilor, dar nu suntem pregătiţi. Astăzi, probabil, ne veţi trimite la Parlament acel document cu starea de... nu de urgenţă, de alertă. Doar că în acel document sunt extrem de multe lucruri care vor trebui să fie corectate.

Românii, din data de 15 mai, cum am spus, astăzi, mai devreme, vor putea circula liber. Pentru că aţi întârziat până şi cu acest document.

Domnule ministru, testaţi! Nu vă mai prefaceţi că ne daţi cifre oficiale care sună bine, în timp ce toate ţările din jur au testat foarte mulţi români!

De ce n-aţi testat până în data de 15 mai şi veniţi acum şi ne spuneţi că veţi face acest exerciţiu după data de 1 iunie?

Suntem, în continuare, ţara cu cei mai puţini oameni testaţi - nici măcar acest lucru nu îl ştiţi?! -, şi vreţi să relaxaţi măsurile.

Până una-alta - vă mai spun o singură cifră şi închei. Guvernul României, până acum două săptămâni, a alocat spitalelor 17 milioane de lei, iar autorităţile locale - indiferent de culoarea lor politică - 500 de milioane de lei.

Baronii, pe care dumneavoastră îi acuzaţi în fel şi chip, au achiziţionat 29 de aparate PCR care au facilitat 4.000 de teste pe zi. Dumneavoastră ce aţi făcut?

Statisticile triumfaliste nu ţin de realitate, iar realitatea este că habar nu aveţi ce faceţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Florin-Claudiu Roman.

Se pregăteşte reprezentantul Grupului USR, domnul deputat Tudor Rareş Pop.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule ministru,

Vreau să vă mulţumesc că aţi răspuns invitaţiei Guvernului, de a participa la "Ora Guvernului", deşi cred că prezenţa dumneavoastră era mult mai importantă, astăzi, în prima linie a frontului împotriva COVID. Şi puteam discuta şi la nivelul Parlamentului, pe larg, tehnic, şi nu politic, aşa cum, din păcate, se întâmplă astăzi.

Partidul Naţional Liberal susţine activitatea ministrului Nelu Tătaru, un medic care a urcat toate treptele profesionale, de la simplu chirurg şi până la funcţia de ministru, trecând prin fiecare etapă a activităţii profesionale.

Nu vă susţinem doar noi, domnule ministru. Vă susţin şi 70% dintre români, care spun că măsurile adoptate de Guvernul liberal şi, în special, de Ministerul Sănătăţii, în această perioadă dificilă, care a bulversat o lume întreagă, 70% dintre români spun că aţi făcut ceea ce trebuie. Iar dumneavoastră trebuie să vă adresaţi românilor care se uită cu speranţă şi cu încredere la dumneavoastră.

Ştiu, domnule ministru, că v-ar fi prins bine cele 8 spitale regionale promise de Liviu Dragnea şi de PSD.

Ştiu, domnule ministru, că v-ar fi prins foarte bine şi acel spital republican promis de PSD.

Din păcate, aceste lucruri au rămas doar nişte cifre mincinoase, demagogice.

Vreau să mai cred că totuşi se poate. Faptul că Partidul Naţional Liberal a reuşit în două luni de guvernare să semneze pentru 3 spitale regionale, ceea ce n-aţi făcut dumneavoastră în aproape 4 ani, e o realitate.

Şi eu sper că românii, atunci când vor lua decizii, se vor uita şi vor compara aceste lucruri.

Vreau să cred, domnule ministru, că v-ar fi fost mult mai uşor dacă, atunci când aţi preluat acest post dificil, într-o situaţie fără precedent pentru ţara noastră, dar şi pentru întreaga lume, aţi fi găsit materialele sanitare de care aveaţi nevoie şi nu aţi fi găsit stocuri zero, pentru că banii s-au dus în altă parte.

Este poate şi motivul pentru care la început am avut probleme în rândul medicilor şi al corpului medical, cu îmbolnăviri, în lipsa echipamentelor medicale. Nu uităm lucrurile acestea.

Vreau să mai cred, stimaţi colegi, că o minimă realitate ne indică următorul lucru. Gândiţi-vă că ultimii miniştri ai sănătăţii, din partea Partidului Social Democrat, s-au ocupat de orice altceva decât de sănătate. Unul dintre ei e trimis în judecată pentru luare de mită. Al doilea s-a ascuns, în Parlament, de o anchetă din partea celor care se ocupă de incompatibilităţi.

Aşadar, stimaţi colegi, dacă e să fim realişti, uitaţi-vă - şi îi îndemn pe români să facă diferenţa între un ministru trimis în judecată pentru luare de mită şi un ministru cum e doctorul Nelu Tătaru, care nu mai are zi, nu mai are nimic la dispoziţie, de când a început războiul cu această teribilă pandemie.

V-am auzit de foarte multe ori, stimaţi colegi, spunând că Guvernul liberal dă tunuri la achiziţii. Şi vă îndemn, stimaţi colegi, dacă aveţi astfel de date, să mergeţi la Parchet, să denunţaţi aceste fapte, pentru că altfel sunteţi complici cu cei pe care dumneavoastră îi acuzaţi.

Dar, cu siguranţă, vom mai vorbi despre aceste lucruri.

Spuneaţi că nu se fac testări. Aşa este, nu se fac testări în judeţele pe care le conduceţi dumneavoastră, din punct de vedere administrativ.

Guvernul României a făcut ceea ce trebuie. Guvernul României a gestionat această criză pe cât de bine posibil, omeneşte, astfel încât numărul deceselor să fie cât mai mic.

Ştiu, vă doare că, deşi am început în 26 februarie pe aceeaşi situaţie cu Spania, în Spania sunt zeci de mii de morţi, iar în România numărul deceselor este scăzut.

Ştiu că vă doare acest lucru. V-aţi fi dorit ca acest Guvern să fie făcut vinovat de ceea ce se întâmplă la nivel mondial. Nu! Faptul că avem decese mai puţine decât în alte ţări, cu care am pornit în acelaşi timp, arată că oamenii aceştia şi-au făcut datoria aşa cum trebuie.

Poate nu am fost perfecţi, dar am făcut-o cu cele mai bune intenţii.

Şi, personal, îl felicit pe Nelu Tătaru că a avut curajul să îşi asume această misiune grea într-un moment în care sunt convins că alţii ar fi dat bir cu fugiţii.

Aşa să ne ajute Dumnezeu, la fiecare, după faptă şi după vorbă!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Tudor Rareş Pop, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul deputat Vass Levente, de la UDMR.

Domnul Tudor Rareş Pop (de la tribună):

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Sistemul sanitar trebuie să continue procesul de resetare şi de schimbare declanşat de această epidemie. Şi aceasta este cheia în care vreau să privim această criză, respectiv această dezbatere. Şi mă aştept de la dumneavoastră să avem astăzi un dialog şi mai puţine declaraţii politice şi lecturi de pe foaie.

Emanuel Ungureanu, colegul meu, v-a cerut transparentizarea achiziţiilor efectuate de spitale în această perioadă.

Eu vă cer, domnule ministru, transparenţă şi acces la toate datele privind sănătatea publică, în contextul epidemiei, în special la partea de testare.

Aţi raportat - şi aţi declarat şi astăzi - 260.000 de teste. Dar vă întreb. Câte persoane distincte au fost testate până ieri, duminică, 10 mai? Câte persoane din centrele sociale şi de îngrijire au fost testate cel puţin o dată? Câte au fost depistate pozitiv? Câte decese au fost înregistrate în rândul acestora?

De ce ne daţi numele medicilor infectaţi, dar nu avem acces la aceste date împărţite pe categorii de pacienţi?

Haideţi să vorbim un pic şi despre infecţiile nosocomiale cu COVID-19! Un subiect despre care nu prea se vorbeşte, din păcate.

Astăzi, pe lângă infecţiile nosocomiale clasice mai avem şi un virus în această nefastă familie care bântuie prin spitale. Prin spitale, prin centre de dializă, în cămine de vârstnici sau în centre de recuperare, afectând atât personal medical, cât şi medici.

Câte cazuri, domnule ministru, şi, mai ales, câte decese din aceste două categorii avem din cauza infecţiilor nosocomiale? Să nu-mi spuneţi că doar unul singur. (Vociferări.)

Se poate să ne oprim un pic din dialog? În fine.

17% este adresabilitatea pacienţilor la Spitalul Fundeni, în această perioadă. Iar acest procent nu sare de 20%, în rândul celorlalte spitale.

Oamenilor, domnule ministru, le este frică să meargă la doctor. Medicilor le este frică să primească pacienţi.

V-a spus şi v-a dat Emanuel, colegul meu, un exemplu foarte bun în acest sens. Nu este singurul.

Şi totuşi ştiţi foarte bine că avem nevoie de îngrijiri medicale în afara COVID-19 şi în afara urgenţelor. Pe lângă protocoalele de siguranţă şi pe lângă circuitele pe care le cunoaştem, şi sper să fie bine implementate, vă propun ceva mai simplu, dar de mare efect.

Haideţi să redeschidem ambulatoriile cu plafon nelimitat pentru investigaţiile de specialitate! Pentru că astăzi plafonul foarte scăzut alocat de CNAS investigaţiilor de specialitate mută toată povara pe umerii spitalelor. Se cheltuiesc fix aceiaşi bani pentru fix aceleaşi investigaţii, doar că de spital, şi nu de ambulatorii. Iar prin alocarea corectă putem scădea povara spitalicească, cu beneficii foarte mari atât pentru pacienţi, cât şi pentru medici.

Totodată, vă cer să asiguraţi capacitatea proprie de testare pentru spitalele cu flux mare. Practic, să aduceţi testul PCR rapid la patul pacientului şi în Camera de Gardă. Ping-pongul acesta dintre instituţiile sanitare - noi luăm proba, o testăm şi aflăm peste 3 zile - duce la situaţii ciudate, uneori disperate, pentru pacienţii care se prezintă cu o problemă de sănătate ce se poate deteriora rapid în termen de câteva zile.

Accesul la medicamente - Euthyrox, celebrul Euthyrox şi alte medicamente esenţiale.

Prim-ministrul dumneavoastră ne spune că aţi interzis exportul paralel de medicamente. Într-adevăr, acest medicament se găseşte pe acea listă.

Ministerul Sănătăţii ne spune, ca şi cum suntem orbi, că aceste medicamente se găsesc în toate farmaciile. Ei, bine, realitatea este cu totul alta. Pur şi simplu nu se găsesc sau se găsesc extrem de greu, din februarie. Şi ştiţi lucrul acesta.

O vreme am fost minţiţi că este vina pacienţilor care şi-au făcut suprastocuri. Apoi am descoperit că ordinul de ministru care bloca exportul paralel are această hibă, ce permite distribuitorilor să depoziteze medicamentele pentru o perioadă, până când redevin eligibile pentru exportul paralel.

Nu aţi intervenit în niciun fel, timp de luni de zile, în această problemă! Cu chiu, cu vai, abia săptămâna trecută, Agenţia Medicamentului a trimis un control la unul dintre distribuitori.

Şi vreau să ne spuneţi, care sunt concluziile acelui control? Şi ce măsuri are de gând şi aveţi de gând să luaţi pentru a ieşi din această criză?

Şi dacă tot suntem la medicamente, aş vrea să-mi spuneţi despre accesul la medicamente care pot salva viaţa pacienţilor infectaţi cu COVID-19. Mai ales a celor care au un răspuns inflamatoriu excesiv. Care este situaţia solicitărilor pe autorizaţia de nevoi speciale pentru medicamentele utilizate în tratamentul COVID-19, în speţă, cele deficitare, printre care şi Tocilizumab?

Şi închei prin a vă lăsa un document - apropo de testare, pentru că vorbim foarte mult de testare în această perioadă - un document elaborat de colegul meu de la Suceava, Radu Ciornei, medic şi cercetător, doctor în microbiologie, imunologie şi genetică moleculară.

Documentul se numeşte "Relaxarea înseamnă testare!" şi conţine 19 măsuri ce pot contribui la creşterea şi eficientizarea capacităţii de testare la nivel naţional.

De asemenea, sunt măsuri ce pot mări gradul de siguranţă vizavi de controlul epidemiei.

Vă las acest document aici, să-l luaţi.

Şi vă mulţumesc.

Şi sper că aceste mesaje au ajuns la dumneavoastră şi vom primi şi nişte răspunsuri.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

În continuare îl invit pe domnul deputat Vass Levente.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Bănicioiu, reprezentantul Grupului PRO Europa.

Domnul Vass Levente (de la tribună):

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să vă zic că săptămâna aceasta sau de săptămâna aceasta o să avem probabil mai mulţi vindecaţi decât pacienţi activi. E un lucru foarte important.

Şi, dacă îmi permiteţi, domnule ministru, să vă rog. Haideţi să schimbăm raportările, să aducem un mesaj de normalitate, încet, încet, şi să spunem câţi sunt activi. La raportările acelea, de la ora 13,00.

Foarte important. Când sunt numai 250, din fericire - şi pentru acest lucru vă felicit şi felicit tot Parlamentul şi tot Guvernul, sunt numai 250 de oameni la ATI, la nivelul ţării -, atunci foarte ciudat e că inaugurăm în fiecare săptămână saloane mari, imense, în săli sportive. Nu prea putem explica oamenilor de ce se întâmplă aceste lucruri.

Permiteţi-mi să vă susţin, cum l-am susţinut, să ştiţi, şi pe colegul dumneavoastră, de dinainte, pentru că am considerat că are curaj.

Şi dumneavoastră aveţi curaj, pentru că sunteţi chirurg, aţi participat la operaţii grele, când trebuia să cereţi ajutorul colegului, ajutorul unuia din exterior. Şi sunt ferm convins că aţi proceda la fel şi acum, dacă vi s-ar permite.

Dacă sunteţi un om politic liberal, ştiţi foarte bine, pentru că simţiţi în venele dumneavoastră că un tânăr farmacist sau un tânăr medic stomatolog din mediul rural, la fel, îşi poate susţine afacerea numai 3 luni, cum este media naţională, la nivelul ţării - 3 luni. Chiar dacă e privat!

Eu, din partea UDMR vă zic.

Domnule ministru liberal,

Trebuie să susţineţi şi farmaciile, farmacistele autohtone, medicii stomatologi, independent de forma lor de organizare, pentru că altfel nu pot deservi pacienţii, să zicem aşa, mai puţin informaţi, din mediul rural, de obicei. Vă rog, domnule ministru, să aveţi în vedere acest lucru.

Dacă sunteţi un simplu ministru spectator, permiteţi-mi să vă spun ceea ce am zis şi la sălile de sport. Dacă arăţi în televizor săli mari, pline cu paturi, faci ca omul să nu-şi recunoască boala, să nu se prezinte la medic pentru testare, pentru că nu vrea să se mute în acel salon mare şi spectaculos.

Dacă sunteţi un ministru chirurg, domnule ministru, vă rog tare mult - şi acest lucru îl dorim noi, mâna a doua, mâna a treia şi mâna a patra din operaţie - să nu lăsaţi ca şefii dumneavoastră, peste umărul dumneavoastră, să vă zică ce trebuie să faceţi în timp de pandemie! Luaţi bisturiul în mână şi tăiaţi acolo unde credeţi că trebuie să tăiaţi! Iar noi o să vă urmăm. Dar numai şi numai atunci când deciziile sunt luate din punct de vedere medical, şi nu pe zi ce trece. De la oră la oră, auzim alte păreri, alte tăieturi şi alte lucruri care nu încap în gândirea noastră de mâna a doua, de mâna a treia din operaţie.

Permiteţi-mi, domnule ministru, să vă spun că dacă aţi fi un ministru care nu doreşte să fie ministru COVID, numai ministru COVID, în condiţiile în care, dacă ştiu bine, dumneavoastră aţi fost parlamentar şi probabil veţi fi parlamentar în mandatul următor, atunci vă rog tare mult să încercaţi să reporniţi - nu afacerile, pe acestea să le lăsaţi domnului Cîţu -, să încercaţi să reporniţi serviciile de sănătate. Pentru că astăzi dacă nu ai boala COVID-19 poate nici nu exişti.

Mulţumesc.

Şi vă doresc numai bine!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit, în continuare, la cuvânt, pe domnul deputat Nicolae Bănicioiu, din partea Grupului PRO Europa.

Din partea minorităţilor nu s-a înscris nimeni. Nici din partea PMP. Şi, în aceste condiţii, următorul vorbitor va fi domnul deputat Varujan Vosganian, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Vă rog, domnule Bănicioiu.

Domnul Nicolae Bănicioiu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să spun şi eu câteva cuvinte.

M-aş fi aşteptat, sincer, la mai multe explicaţii din partea domnului ministru Tătaru, şi nu doar la a citi de pe o foaie de hârtie câteva declaraţii pe care le-am mai auzit public până acum.

Am câteva lămuriri de făcut şi eu. Şi câteva întrebări.

În primul rând, vorbim de testare. S-a vorbit şi în cadrul şedinţei noastre şi sunt mai mulţi colegi parlamentari care susţin că testarea nu a fost făcută la capacitatea maximă sau nu s-a atins o capacitate mare. Da, sunt de acord. Şi cred că aşa ar fi trebuit să procedeze şi România, să mărească numărul de testări. 260.000 s-a spus sau peste 260.000. Dar nu ştim câte persoane au fost testate. Şi poate în cadrul şedinţei de astăzi aflăm şi răspunsul la această întrebare.

Ni s-a spus că la începutul crizei nu era decât o singură capacitate sau un singur laborator care ar fi putut prelucra testele. Cred că datoria noastră era aceea de a mări numărul de capacităţi de testare. Şi să ştiţi că în timpul pandemiei sau în timpul acestei crize, pe care a gestionat-o în totalitate Guvernul din care faceţi parte, spitalele judeţene şi toate entităţile medicale au fost, practic, în coordonarea şi în ghidajul Ministerului Sănătăţii.

Deci nu putem spune că în anumite judeţe nu s-au făcut teste pentru că n-a vrut nu ştiu ce preşedinte de CJ. Este o teză falsă pe care am auzit-o astăzi în Parlament şi o teză cu care sigur dumneavoastră, ca ministru, şi, bineînţeles, ca doctor nu puteţi fi de acord. Şi, atunci, poate ne explicaţi azi, de ce sunt diferenţe mari de testare de la un judeţ la altul?

Pe de altă parte, vreau să mai întreb şi legat de tratamentul pacienţilor cu COVID. Ştiu că este o formulă, bun, agreată prin protocol terapeutic, dar este totuşi o metodă off-label, da?

Avem legislaţie off-label, în momentul de faţă? Sau când se termină criza, recte pandemia, toţi cei care au primit sau, Doamne fereşte, cei care sunt decedaţi, familiile celor decedaţi se vor întoarce împotriva statului român? Nu vreau să păţim ca şi cu amenzile.

De aceea vă adresez această - nici măcar întrebare - vă adresez această observaţie, în mod constructiv, pentru că vreau să rezolvaţi sau să rezolvăm împreună această situaţie, cât de repede se poate.

Şi apropo de comparaţii. Mereu ne comparăm cu ţările care au intrat în primul val, da? Italia, Spania. Cred că noi ar trebui să ne raportăm la tot teritoriul estului Europei, cu care ne compară şi OMS, cu care ne compară şi alte organizaţii foarte serioase, de statistică medicală, cei care au făcut, nu ştiu, profilaxie anti... profilaxie BCG sau tot aşa. Dar noi trebuie să ne comparăm cu vecinii noştri - cu Ungaria, cu Polonia, cu Serbia, cu Bulgaria, chiar şi cu Ucraina. Şi, dacă ne uităm în acest areal geografic, o să vedem că suntem pe primul loc la toate capitolele, inclusiv la cel al mortalităţii.

E adevărat, nu există, probabil, interesul politic pentru a se discuta o astfel de statistică. Dar să ştiţi că realitatea necoafată este aceasta.

Pentru că nu mai e timp şi pentru că i-am promis şi colegului meu, domnului Buicu, că-i las un minut, mă opresc aici.

Însă sunt convins că vom avea sau sper să avem mai multe răspunsuri astăzi. Şi nu citite din declaraţii. Vorbiţi liber.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit, în continuare, la cuvânt pe domnul deputat Varujan Vosganian.

Se pregăteşte domnul Movilă Petru, s-a înscris, specialistul în medicină, din partea PMP.

Domnul Varujan Vosganian (de la tribună):

Mulţumesc foarte mult.

Întâi, aş vrea să reiau o idee care s-a spus, pentru că vreau neapărat să am răspuns la asta. Poate că, într-o bună zi, epidemiologii, nutriţioniştii, geneticienii, imunologii, sociologii o să ne dea o explicaţie pentru faptul că suportul pentru răspândirea virusului este atât de diferit. Să vă dau doar o cifră, toate ţările Europei Centrale şi de Est, inclusiv ţările din Caucaz şi ţările baltice nu au ca număr de decese nici măcar jumătate din cât are Belgia.

Aşadar, e limpede că fundalul genetic, sociologic sau de altă natură e diferit.

Şi, atunci, vă rog eu, domnule ministru, nu vă mai lăudaţi cu eficienţa dumneavoastră în ceea ce priveşte răspândirea virusului.

Mai mult decât atât - şi aceasta e întrebarea mea. Dacă aţi făcut o analiză cu ţările din jur? Analiza mea arată că România stă cel mai prost la numărul de decese pe milionul de locuitori şi la numărul de infectări. Aş vrea să ştiu şi care este opinia dumneavoastră.

În al doilea rând. Ministerul Sănătăţii are o mare responsabilitate, pentru că cele două focare au fost, practic, lipsa trierii la intrarea în ţară şi condiţiile din spitale, din căminele de vârstnici sau de persoane cu dizabilităţi.

De aceea, vă rog eu foarte mult să ne spuneţi în ce măsură, dumneavoastră, ca ministru, vă asumaţi responsabilitatea pentru o bună parte din răspândirea virusului? Şi vă previn că, cel puţin în ultima săptămână, toată răspândirea stă pe acest motiv.

Vă rog eu să nu-mi spuneţi că n-aţi avut măşti şi combinezoane, că din noiembrie şi până acum sunt convins că se puteau, doar în câteva săptămâni, aproviziona cu suficiente măşti şi combinezoane toate spitalele.

În al treilea rând. Primim tot mai multe semnale de la reprezentanţii bolnavilor cu boli cronice. De aceea, am să vă rog, domnule ministru, să ne spuneţi în ce măsură aţi făcut o evaluare a victimelor colaterale? Dumneavoastră v-aţi axat pe o politică de nişă, în ultimele două luni, v-aţi focalizat energiile aici, aţi sacrificat spaţii de tratament.

Vă rog să ne spuneţi, dacă aveţi o evaluare a victimelor colaterale ale acestei politici de a lupta împotriva virusului?

Şi ultima, care, mie, ca economist, mi se pare foarte importantă. Ministerul Finanţelor a anunţat reducerea prognozei PIB cu 60 de miliarde de lei, de la 1.140 la 1.080. Deci până acum virusul ne costă 60 de miliarde de lei.

Şi eu aş vrea să văd, uitându-mă pe rezultate, am sentimentul că pagubele produse de această politică sunt disproporţionate în raport, efectiv, cu amploarea epidemiei.

Am făcut o analiză pe ultima săptămână.

Domnule ministru,

Dacă scoţi 4-5 judeţe, domnule, în rest, nu avem epidemie. În ultimele zile, 3 sferturi din România nu are nicio epidemie. Sunt judeţe întregi, cum este Vâlcea, sau Brăila, unde practic n-a fost epidemie. Sunt judeţe ca Prahova, Dolj sau Constanţa în care, în ultimele zile, avem un caz la milionul de locuitori.

De aceea, ideea de a face o stare de alertă, nediferenţiat, otova, pe întreg teritoriul ţării este împotriva oricărei logici - şi medicale, şi economice, şi sociologice.

De aceea, vreau să vă întreb. De ce credeţi că într-un judeţ în care practic nu mai avem epidemie de o săptămână, oamenii trebuie stea, toţi, cu măştile pe figură, să avem închise atâtea spaţii, să nu facem ceremonii religioase, ceremonii de familie, spectacole şi aşa mai departe?

Dacă nu credeţi cumva că pentru astfel de zone din ţară măsurile nu sunt disproporţionate?

Sigur că în Suceava, în Neamţ sau în alte locuri le putem păstra. Dar în judeţe în care practic n-am avut epidemie sau în care de o săptămână aproape nu mai avem niciun caz?! Trebuie să ne comportăm aşa, orwellian, ca în "Rinocerii" lui Eugen Ionescu?!

Eu nu înţeleg, dar vă rog pe dumneavoastră, ca specialist, să ne răspundeţi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Ne răspunde la final.

Vă rog să faceţi legătura cu domnul deputat Petru Movilă.

Se pregăteşte ultimul vorbitor, domnul Florin Buicu.

Domnule Movilă, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Movilă (prin telefon):

Bună ziua, stimaţi colegi!

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Aş începe de la ultimele întrebări sau afirmaţii ale antevorbitorului meu şi prima recomandare pe care i-o fac ministrului sănătăţii este să nu mai existe decizii ale stării de urgenţă luate fără consultarea sau fără participarea ministrului sănătăţii, pentru că, indiferent ce probleme sunt, responsabili pentru rezolvarea acestea sunt ministrul sănătăţii, Ministerul Sănătăţii şi mai ales corpul medical. Fie că vorbim de instituţii care aparţin sau sunt în responsabilitatea Ministerului Sănătăţii, fie că vorbim de instituţii care nu sunt, cum sunt căminele de bătrâni, punctele de frontieră, responsabil va fi Ministerul Sănătăţii şi corpul medical, şi eu nu sunt de acord cu acest lucru, ca deciziile să se ia fără participarea lor.

De aceea, domnule ministru, vă solicit ca de câte ori se întruneşte Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă şi vrea să mai ia decizii, să nu le ia fără consultarea dumneavoastră şi a corpului medical.

Totuşi, aş vrea să vă felicit pentru multele lucruri bune care s-au făcut, pentru că s-au făcut lucruri bune şi, sigur, nu sunt la fel de cunoscător în sănătate şi medicină ca alţi antevorbitori, dar eforturile şi măsurile luate de Ministerul Sănătăţii au făcut ca această pandemie să nu se extindă.

Domnule ministru,

Partidul Mişcarea Populară vă cere să faceţi o evaluare absolut corectă şi obiectivă a modului în care au reacţionat cei care sunt angajaţi ai ministerului, manageri de spitale, că au fost foarte multe situaţii în care s-au luat decizii proaste sau responsabilii indicaţi au fugit de răspundere şi au avut situaţii de infestări în masă, colective, în Suceava, Arad sau în alte părţi, şi trebuie clar luate măsurile cuvenite.

De asemenea, domnule ministru, această pandemie a venit şi a arătat clar, deschis, dezgolit de orice îmbrăcăminte, sistemul de sănătate. Şi, din punctul nostru de vedere, al Partidului Mişcarea Populară, credem că toate constatările realizate pentru această perioadă trebuie să se regăsească într-o nouă Lege a sănătăţii, care să vină să corecteze foarte multe dintre lucrurile care au fost nefuncţionale.

Nu în ultimul rând, domnule ministru, v-aş ruga să faceţi o analiză şi să luaţi măsuri, şi chiar să-i informaţi pe colegii parlamentari, ce s-a întâmplat de au întârziat atât de mult lucrurile privind instalarea aparatelor de plasmofereză în anumite centre regionale de transfuzii, pentru că eu personal am văzut eforturile dumneavoastră, disponibilitatea ministerului, dar reticenţa unor manageri de la aceste centre regionale de a instala aparatele de plasmofereză care pot să salveze vieţile bolnavilor de COVID.

Sigur, sunt multe de spus, e o perioadă grea, însă responsabilităţile Ministerului Sănătăţii trebuie analizate, în prezenţa dumneavoastră, cu colegii parlamentari ca atare şi trebuie să vedem încă o dată clar ce măsuri mai trebuie luate, Ministerul Sănătăţii să susţină măsurile care să facă, să permită să funcţioneze în siguranţă activităţi economice, frizerii, patiserii, croitorii, firme de producţie de transport, absolut toţi cei care pot funcţiona în siguranţă, pentru că punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii trebuie să fie foarte importantă în redeschiderea acestor activităţi economice, dar şi în deschiderea unor activităţi pentru timpul liber, fie că vorbim de pescuit, de tenis de câmp, de drumeţii, toate aceste lucruri trebuie să aibă avizul dumneavoastră, al Ministerului Sănătăţii, şi măsurile corespunzătoare care se impun pentru fiecare dintre acestea.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru...

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Buicu şi apoi, domnule ministru, veţi răspunde la problemele ridicate de colegii mei.

Vă rog, domnule Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi,

Domnule ministru,

România, alături de întreaga lume, este în criză; în criză economică şi într-o criză de sănătate publică. Criza de sănătate publică este criza lui Covid, cum s-ar spune la mine, în Ardeal, criza lui Covid, apărută în perioada guvernării Ludovic Orban.

Domnule ministru,

Sunteţi ministru al sănătăţii de dată mai recentă şi nu o să vă adresez întrebări care nu ţin de activitatea dumneavoastră. Nu o să vă întreb când a aflat preşedintele Iohannis şi Guvernul lui Covid despre pericolul infecţiei, deşi informaţiile din presă spun că se ştia de acest lucru din decembrie 2019.

Nu o să vă întreb când a aflat preşedintele Iohannis şi Guvernul de intensitatea problemelor, având în vedere că INSP, în 21 ianuarie, posta pe site-ul său prima definiţie de caz.

Nu o să vă întreb, pentru că toată lumea ştie că PNL şi preşedintele Iohannis vorbeau despre alegeri anticipate şi nu de asigurarea stocurilor de urgenţă, materiale de protecţie, ventilatoare, despre care a fost acuzat PSD că nu le-ar fi procurat, deşi PNL guvernează ţara.

Nu o să vă întreb de ce Guvernul nu a achiziţionat la timp materiale sanitare pentru tot personalul medical, şi nu numai, din linia întâi, în ianuarie şi februarie, când acestea existau, pentru că românii ştiu. Preşedintele Iohannis şi Guvernul au vrut doar atât - alegeri anticipate.

Nu o să vă întreb, domnule ministru, de ce la data prezentării bugetului în Parlament, de către Guvern, deşi Preşedinţia şi Guvernul ştiau, bugetul sănătăţii a fost mai mic cu 23%, adică cu 4 miliarde.

Răspunsul este dat de domnul ministru Cîţu, care a spus clar că pentru PNL educaţia şi sănătatea nu sunt priorităţi, acestea nu trebuie să fie priorităţile românilor.

PSD a pus siguranţa şi sănătatea românilor pe primul plan - şi atunci când a fost votat Guvernul PNL -, astfel încât România să aibă un Guvern stabil care să poată guverna, dar am văzut, de fapt, o mimare a guvernării, o luptă politică de schimbare a oamenilor.

Nu o să vă întreb, domnule ministru, de ce Guvernul lui Covid, în loc să testeze populaţia, aşa cum recomandă OMS, era preocupat de privatizarea sănătăţii şi de modalitatea de schimbare a lui Raed Arafat.

Nu suntem doar critici! Noi, cei de la PSD, prin preşedintele Ciolacu, ne-am oferit să lucrăm împreună pentru siguranţa şi sănătatea românilor, dar pentru că vorbim de o criză de sănătate publică, prin care trece România, ca specialist de sănătate publică, vă spun că această criză va continua şi nu se va termina pe data de 15 mai.

Ca atare, domnule ministru, permiteţi-mi să vă prezint un număr de 30 şi ceva de întrebări şi soluţii care au venit din partea specialiştilor, organizaţiilor nonguvernamentale, a oamenilor.

Şi o să îmi daţi voie să vă citesc doar câteva întrebări.

Ce consideraţi că ar fi fost imperios necesar să se facă şi nu aţi făcut?

Întrebările şi soluţiile acoperă mai multe domenii: de la medicina şcolară, medicina de familie, medicina de ambulator, medicina de spital, mergând până la întrebări venite din partea organizaţiilor nonguvernamentale care spun în felul următor.

În urma materialelor video apărute în spaţiul public, am constatat următoarele lucruri: direcţiile de sănătate publică care nu au rezultatul testelor COVID-19 făcute cetăţenilor, cu toate că sunt asimptomatici, aceştia sunt luaţi cu forţa la spital, urmând ca acolo să li se spună rezultatul testelor. Care este cadrul legal pentru acest lucru? Asta se traduce, de fapt, prin: "Vă arestăm, vă ducem la puşcărie şi, eventual, când ajungeţi acolo, vă spunem de ce".

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, aveţi cuvântul pentru a răspunde problemelor ridicate de colegii mei. Vă rog.

Domnul Nelu Tătaru (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În primul rând, vreau să vă mulţumesc că m-aţi ascultat. Vreau să vă mulţumesc fiecăruia dintre dumneavoastră care, într-un moment sau altul, a venit cu un sprijin, cu un sfat, şi vreau să vă asigur de toată colaborarea mea, dar în acelaşi timp să vă spun că, la fel cum specifica domnul preşedinte Buicu, nu s-a terminat.

Dacă astăzi suntem un pic mai relaxaţi, este pentru că este un pic mai bine, dar nu este foarte bine. Va fi o perioadă lungă până când vom avea viaţa de dinainte de COVID.

Am reţinut întrebările dumneavoastră, am reţinut şi retorica multora dintre ele. Ţin să vă asigur că veţi avea un răspuns, poate în discuţii faţă în faţă, dacă nu în scris, dar, în acelaşi timp, ţin să menţionez că în această perioadă, de o lună şi două săptămâni, de când sunt ministru, n-am precupeţit niciun efort în a face ce e corect pentru sistemul sanitar şi pentru populaţia României.

Dacă am avut un corp medical care în urmă cu şase săptămâni era fragil, era dezorientat, cerea echipamente, cerea testări, am ajuns astăzi să avem un corp medical care este în prima linie, care este cel care dă siguranţa cetăţenilor români.

Chiar dacă într-un context în care nevoile îi făceau pe unii să nu fie acolo unde le este locul sau să aibă o lipsă de precauţie, fiind infectaţi, astăzi mă mândresc cu ei. Este un context în care, chiar dacă uneori au fost huliţi, astăzi pot spune că sunt acolo şi fac ce au promis că vor face.

Guvernul României, preşedintele, a oferit un stimulent - 2.500 de lei. Chiar dacă unii contestă sau consideră că e puţin, eu consider că este o recunoaştere a unui moment greu prin care trecem şi o recunoaştere a valorii corpului medical.

Mă repet, sunt într-un moment în care am fost alături de mulţi dintre colegii mei. Întrebările le consider adresate şi mie, dar le consider adresate şi lor, într-un sistem medical care suferă de 30 de ani.

Într-un sistem medical care de două luni este într-o pandemie, cum a fost întreaga lume, nu-i poţi cere, sau nu-i poţi cere unui ministru sau unui guvern, să facă imposibilul.

Suntem într-un moment în care sper în continuare pe ajutorul dumneavoastră - mă repet - veţi avea răspuns la întrebările dumneavoastră, poate în discuţii faţă în faţă, poate în scris, cum preferaţi, şi sper în continuare pe ajutorul dumneavoastră.

Mulţumesc pentru răbdarea dumneavoastră şi mulţumesc corpului medical.

La mulţi ani asistenţilor medicali pentru mâine şi la mulţi ani celor care au crezut în momentul lor!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Am finalizat dezbaterile.

Vă reamintesc că la ora 17,30 avem programată dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 70 de deputaţi.

Mulţumesc mult.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să luaţi loc, stimaţi colegi, să putem începe.

Continuăm lucrările, dragi colegi.

Potrivit ordinii de zi şi a programului, începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 70 de deputaţi.

Potrivit art. 187 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune? Nu.

Biroul permanent a hotărât următoarele: moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, la început şi la finalizarea dezbaterilor, pentru dezbateri luându-se în calcul câte 15 secunde pentru fiecare deputat.

Timpul maxim alocat se prezintă astfel:

• Grupul parlamentar al PSD - 33 de minute;
• Grupul parlamentar al PNL - 21 de minute;
• Grupul parlamentar al USR - 7 minute;
• Grupul parlamentar al PRO Europa - 5 minute;
• Grupul parlamentar al UDMR - 5 minute;
• Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 4 minute;
• Grupul parlamentar al PMP - 4 minute;
• Deputaţi neafiliaţi - 3 minute.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Rog liderii de grup - mi-au adus o parte - lista colegilor care vor interveni.

Pentru început, îl invit pe domnul deputat Andrei Pop, PSD, pentru citirea moţiunii simple. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Pop (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Distinse domnule ministru,

Voi da citire moţiunii simple adresate ministrului de finanţe.

"Virusul Cîţu" a infectat economia naţională!

Mai nociv decât efectele pandemiei, mai contagios decât coronavirusul şi mai letal decât maladia COVID-19, "Virusul Cîţu" a distrus aproape complet economia naţională!

După aproape două luni de stare urgenţă, după nenumărate bâlbe, amânări şi rectificări de acte normative, Ministerul Finanţelor s-a dovedit incapabil să vină cu măsuri de sprijin eficiente pentru economie!

Sondajele de opinie arată că 70% din populaţie consideră că România ar fi putut evita efectele negative din economie, produse de pandemia de coronavirus, dacă Ministerul Finanţelor ar fi luat din timp măsuri eficiente pentru sprijinirea agenţilor economici. Mai simplu spus, 70% dintre români consideră că ministrul Cîţu este un dezastru pentru economie.

Ce blestem pe această ţară ca, în cele mai grele momente, economia ei să fie condusă de cel mai dezastruos ministru al finanţelor din istoria României!

În cele 6 luni de guvernare şi în cele peste 50 de zile de la instituirea stării de urgenţă nu s-a luat nicio măsură pentru evitarea dezastrului.

Nicio măsură pentru protejarea puterii de cumpărare, pentru menţinerea nivelului de trai.

Nicio măsură activă pentru stimularea economică a antreprenorilor din România.

Niciun plan economic de redresare. Ministrul Cîţu ne spune că încă lucrează la el!

Niciun pachet de stimuli fiscali şi economici!

Nicio viziune de politică fiscal-bugetară care să îndrepte resursele financiare către economie, prin măsuri active!

Niciun român nu şi-a putut amâna rata la credit fără dobândă la dobândă! În această chestiune, ministrul finanţelor s-a comportat ca un cămătar! Va rămâne în istorie cu titlul "Ministrul Dobândă la Dobândă"!

Niciun român nu şi-a putut amâna şi reeşalona plata facturilor la utilităţi, pentru că partidul domnului Cîţu a primit ordin să atace legea PSD la Curtea Constituţională!

Nicio măsură pentru protejarea locurilor de muncă. Singura măsură a fost una pasivă, de a trimite oamenii în şomaj tehnic, şomaj care nu a fost plătit nici după o lună şi jumătate de la instituirea stării de urgenţă. Aflăm că va înceta şi aceasta după 15 mai.

Niciun IMM nu a primit capital de lucru, pentru că actele normative au fost mult întârziate, iar platforma IMM Invest s-a blocat din prima zi de funcţionare.

Guvernul PNL le spune oamenilor să stea în casă pentru a se feri de pandemie, dar nimeni de la Guvern sau din Ministerul de Finanţe nu ia în calcul că două treimi dintre români nu au economii. Vor sta în casă şi vor muri în casă! Dar nu de coronavirus, ci de sărăcie!

În perioada în care toate statele din Uniunea Europeană au alocat miliarde de euro, până la 10%-15% din PIB, pentru a-şi salva economiile naţionale, în România, Ministerul Finanţelor s-a chinuit o lună şi jumătate, fără succes, să dea drumul la un site! Un site unde ar fi trebuit să se înscrie IMM-urile pentru a obţine un firav sprijin guvernamental. A dat vina pe hackeri, pe spioni, pe greaua moştenire şi, cum era de aşteptat, pe PSD!

În final, s-a dovedit că singura cauză a eşecului a fost doar propria sa incompetenţă! O bătaie de joc la adresa antreprenorilor români! Referatul pentru punerea în funcţiune a site-ului a fost publicat în Monitorul Oficial abia pe 27 aprilie, la 3 luni după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat stare de urgenţă în legătură cu pandemia de coronavirus!

Deşi a preluat o economie în creştere, cu un deficit bugetar mic şi cu un nivel redus al datoriei publice ca pondere în PIB, ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a adus ţara la sapă de lemn cu mult înainte de venirea pandemiei!

După ce anul trecut a majorat deliberat şi în mod iresponsabil deficitul bugetar, pentru a plăti clientela de partid, anul 2020 a început cu servirea unor interese private, fără nicio justificare economică şi în opoziţie cu interesul naţional.

Scutirea de taxe a sistemului bancar nu a condus la scăderea dobânzilor pentru creditele populaţiei şi ale antreprenorilor din România.

Scutirea de taxe a sistemului energetic şi eliminarea unor plafoane care protejau populaţia nu au condus la scăderea facturilor pentru cetăţeni.

Eliminarea obligaţiei angajatorilor de a plăti contribuţii pe contractele part-time la nivelul salariului minim nu a generat creşterea salariilor, ci a încurajat exploatarea abuzivă a forţei de muncă şi creşterea evaziunii în domeniul muncii, cu efecte extrem de nocive pentru pensiile pe care le vor obţine mai târziu angajaţii de astăzi.

Niciuna dintre aceste măsuri nu a generat creştere economică! Niciuna dintre aceste măsuri nu a adus mai mulţi bani în buzunarele cetăţenilor! Şi nici mai mulţi bani la bugetul de stat!

Dimpotrivă, după primul trimestru din 2020, bugetul ţării are o gaură, reală, nu inventată, de 12 miliarde lei!

Doar în 2020, ministrul Cîţu a îndatorat România cu 35 de miliarde de lei!

Scuza permanentă a ministrului Cîţu pentru tot ce merge prost în economie este, desigur, "greaua moştenire".

Toate aberaţiile, toate rateurile, toate loviturile date economiei, toată indolenţa şi lipsa de măsuri pentru sprijinirea economiei, toate, absolut toate sunt puse pe seama "grelei moşteniri".

Există, însă, o mare eroare logică în toată această teorie a arătatului cu degetul spre cei care au guvernat înainte - "Teza Grelei Moşteniri". Aceasta ar fi stat în picioare doar dacă înainte ar fi fost mai rău, iar acum este mai bine! În caz contrar, dacă înainte a fost mai bine decât este acum, înseamnă că moştenirea a fost bună, nu grea, cum se plânge ministrul Cîţu!

Analiza guvernării PNL ne arată că la toate capitolele, de sus până jos, oamenii şi firmele trăiesc mai rău decât în Guvernarea PSD.

1. Puterea de cumpărare a românilor a scăzut dramatic, chiar înainte de coronavirus.
2. Nivelul de trai se prăbuşeşte cu fiecare zi de izolare, în lipsa unor măsuri de sprijin.
3. Şomajul creşte într-un ritm ameţitor! Avem peste 1 milion de oameni care şi-au pierdut locul de muncă.
4. O bună parte dintre românii convinşi să se reîntoarcă acasă sunt trimişi la muncă în străinătate, la sparanghel, la menaj şi alte munci plătite prost!
5. Deficitul de cont curent pe primele două luni din anul curent, deci înainte de coronavirus, era cu 70% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut!
6. Deficitul bugetar este de trei ori mai mare decât în aceeaşi perioadă din anul 2019 - un record negativ al ultimilor 15 ani!
7. Nivelul de îndatorare a ţării a crescut de la 34,6% din PIB în octombrie 2019, la peste 38% din PIB în prezent.

Oriunde pui degetul pe datele economice şi sociale ale României, îţi sare în ochi dezastrul!

Realitatea este cea mai dură confirmare a catastrofei economice care s-a produs în primele 6 luni de guvernare a PNL. Guvernul şi-a pierdut credibilitatea atât pe piaţa românească, cât şi pe pieţele externe. Acest lucru nu poate fi pus pe seama PSD! E vorba de încrederea investitorilor în acest Guvern, în ceea ce a făcut şi în ceea ce urmează să facă sau să nu facă!

Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, ne spunea cândva că face împrumuturi mari pentru că are credibilitate şi poate obţine dobânzi mai mici. Vedem însă că băncile din România nu mai împrumută Guvernul nici la dobânzi mari! Se gândesc de 10 ori înainte de a-i mai acorda împrumuturi ministrului Vasile Cîţu! Din 10 cereri de împrumut, 3 sunt refuzate de către bănci! Asta rezultă din datele prezentate de Banca Naţională! Iar pe pieţele externe, neîncrederea este şi mai mare! Randamentul la obligaţiunile pe 10 ani a ajuns acum o lună la 6,1%!

Acumularea în creştere de datorie publică şi de datorie externă, concomitent cu perspectiva unui derapaj major al deficitului bugetar, cu mult peste nivelul datelor estimate în ţările din regiune, a generat deteriorarea percepţiei investitorilor şi a pieţelor financiare faţă de capacitatea României de a-şi onora obligaţiile de plată.

Acest fapt este dovedit, de exemplu, de evoluţiile cotaţiilor CDS aferente obligaţiunilor emise de România, care continuă trendul ascendent şi se situează la cel mai mare nivel din ultimii 4 ani.

Agenţiile de rating au comunicat deja o depreciere a perspectivei de rating de ţară a României, de la stabil la negativ, iar asta nu poate fi pusă pe seama grelei moşteniri! Ratingul de ţară este o estimare care se referă la viitor, nu la trecut! Argumentul experţilor agenţiilor de rating se referă exclusiv la contraperformanţa actualului Guvern! Nesustenabilitatea deficitului bugetar şi creşterea accelerată a datoriei publice sunt motivele pentru care România nu mai prezintă încredere pe pieţele financiare, iar investitorii anticipează o reducere şi mai severă a ratingului de ţară în perioada următoare.

În timp ce Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială sau Comisia Europeană ne spun că va fi rău în România, ministrul finanţelor pare a trăi într-un delir fără sfârşit, anunţându-ne că "urmează lucruri fantastice pentru români"! Singurele lucruri "fantastice" care ne aşteaptă sunt recesiunea, şomajul, inflaţia, falimentul şi sărăcia!

Cu ochii pe sondaje şi cu gândul la viitoarele alegeri, domnul ministru Cîţu prezintă românilor o realitate mult cosmetizată, cu ruj strident şi farduri groase.

Ne spune că deficitul va creşte doar puţintel, de la 3,6%, estimat iniţial, la doar 6,7%, în condiţiile în care organismele financiare internaţionale ne spun că va fi cel puţin 9%, iar Consiliul Fiscal estimează că va depăşi 10% din PIB!

La rectificarea bugetară, în estimările înfrumuseţate ale ministrului Cîţu, reducerea veniturilor bugetare ar fi de numai 23 de miliarde de lei faţă de bugetul aprobat, în condiţiile în care, în perioada ianuarie-martie, deci înainte de a intra în stare de urgenţă, veniturile bugetare erau deja mai mici cu 12 miliarde de lei!

Guvernul estimează o cădere economică de doar -1,9%, în timp ce Consiliul Fiscal ne anunţă că va fi -9%.

Tot Consiliul Fiscal ne spune că necesarul de finanţare al României pentru acoperirea găurilor pe care le face ministrul Cîţu în economie va fi de 144 de miliarde de lei, cu peste 50 de miliarde mai mult decât ne spune Ministerul Finanţelor!

Rând pe rând, FMI, agenţiile de rating, Comisia Europeană şi analiştii financiari au atras atenţia asupra iluziilor economice pe care le vinde ministrul finanţelor. Estimările acestor instituţii sunt de 4 ori mai pesimiste decât cele vânturate în scop electoral de ministrul Florin Cîţu.

Dar nici să ne mintă nu reuşeşte prea bine ministrul finanţelor! Se încurcă în minciuni! Azi ne spune una, mâine alta, exact pe dos! Azi ne spune că economia românească îşi va reveni cel mai rapid în Uniunea Europeană, mâine ne spune că sunt probleme cu plata pensiilor şi a salariilor!

Din păcate, starea economică a României nu este nici pe departe într-o culoare atât de roz pe cât ne-o prezintă domnul ministru. Faţa economiei româneşti de sub fardurile groase întinse de Florin Cîţu este mult mai urâtă decât ni se prezintă.

În fiecare zi cu Florin Cîţu la Finanţe, România pierde 600 de milioane de euro!

Avem deja un milion de români în şomaj, iar Consiliul Fiscal estimează că până la finalul anului vom ajunge la un milion şi jumătate de şomeri!

Se şterge cu buretele toată creşterea puterii de cumpărare care s-a realizat în Guvernarea PSD. Pe acest drum al pierzaniei, România va avea în 2020 o cădere de 9%, un deficit bugetar de peste 10% din PIB, aşa cum arată datele Consiliului Fiscal.

Avem deja cu 20 de miliarde de lei mai puţin la venituri şi cu 12 miliarde de lei în plus la cheltuieli, înainte de a se fi luat măcar o singură măsură de sprijinire a economiei, a firmelor şi a populaţiei în contextul crizei de coronavirus!

În luna martie, chiar când începea starea de urgenţă, aveam deja un deficit de 1,7% din PIB, cu o diferenţă între cheltuieli şi venituri de 18 miliarde de lei!

Este cel mai mare derapaj în finanţele publice la luna martie din ultimii 30 de ani. Iată câteva exemple, pentru a înţelege cât de gravă este situaţia:

Martie 2019 - deficit de 0,54% din PIB;

Martie 2018 - deficit de 0,47% din PIB;

Martie 2017 - excedent 0,18% din PIB;

Martie 2016 - excedent 0,4% din PIB;

Martie 2015 - excedent 0,7% din PIB.

Deficitul bugetar în cele 5 luni de guvernare PNL - noiembrie 2019-31 martie 2020 - este de 38 de miliarde de lei. Este egal cu deficitul pe 11 luni din anul 2019 şi cu 40% mai mare decât deficitul pe tot anul 2018!

Este dovada clară că România a intrat în criză bugetară încă dinainte de criza coronavirus!

Ministrul Cîţu şi-a bătut joc de tot efortul din guvernarea social-democrată de a reduce ponderea datoriei ca procent din PIB. Faţă de 2016, când datoria era 37,2% din PIB, anul trecut, în octombrie, ajunsesem la 34,6% din PIB. Aveam a şasea cea mai mică datorie ca pondere în PIB din Uniunea Europeană! În plus, PSD lăsase o rezervă financiară în Trezorerie de 5,2 miliarde de euro. Asta e moştenirea pe care a lăsat-o PSD!

Ministrul Cîţu nu doar că a anulat tot acest efort, dar ne-a dus cu datoria publică într-o stare cu mult mai rea decât a fost vreodată. Agenţiile de rating ne spun că nivelul datoriei României va ajunge în acest an la 43% din PIB.

Anul trecut, ministrul Cîţu ne spunea că s-a împrumutat pentru a plăti din datoriile statului către mediul de afaceri. Ne-a spus că le-a plătit pe toate, atât TVA-ul care trebuia rambursat, cât şi concediile medicale către firme.

Dacă toate aceste datorii s-au stins în 2019, pentru ce a mai împrumutat ministrul Cîţu 35 de miliarde de lei în primele 4 luni ale anului? Adică 21 de miliarde de lei de pe piaţa internă şi alte 3 miliarde de euro de pe piaţa externă?

Pe ce s-au dus aceşti bani? Că încă nu s-a dat nimic pentru sprijinirea firmelor şi a populaţiei afectate de efectele negative ale pandemiei!

Într-un dialog cu Consiliul Fiscal, Comisia Europeană a observat că există un gol de finanţare a datoriei publice de 53 de miliarde de lei, adică 5,1% din PIB. Este vorba de nevoia de bani pentru a acoperi deficitul bugetar şi rostogolirea datoriei publice scadente în acest an. Comisia Europeană - nu PSD sau alt partid din opoziţie! - ne avertizează asupra imposibilităţii procurării acestor bani, chiar în ipoteza folosirii în întregime a rezervei de 5 miliarde de euro din buffer.

Mai simplu spus, Comisia Europeană ne avertizează că riscăm să intrăm în incapacitate de plată! Şi ştim bine ce se întâmplă atunci când un stat ca România intră în incapacitate de plată!

Ne-o aminteşte tot Comisia Europeană - ne vom confrunta cu "probabilitatea foarte ridicată a apelării la un program de ajustare şi finanţare".

Altfel spus, este foarte probabil ca din cauza acestei catastrofe economice, produsă de ministrul Cîţu în primele 6 luni de guvernare, România să fie nevoită să intre sub supravegherea FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale.

Iar românii ştiu bine ce înseamnă acest lucru - austeritate, strânsul curelei şi generaţii de sacrificiu! Asta auzeam tot timpul atunci când România era sub supravegherea Fondului Monetar Internaţional, tot în timpul unei guvernări de dreapta!

Există, aşadar, un şir lung de recorduri negative, de derapaje economice şi de indicatori depreciaţi care descriu destul de clar activitatea catastrofală de până acum a Ministerului Finanţelor şi a ministrului său, Florin Cîţu!

Picătura care a umplut paharul şi a determinat depunerea prezentei moţiuni simple se numeşte IMM Invest.

Pe 17 aprilie 2020, ministrul Cîţu ne anunţa cu surle şi trâmbiţe următorul lucru.

"Azi, la ora 10,00, am început cel mai amplu program de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, IMM Invest. Printr-un singur click şi completarea unui formular, întreprinderile mici şi mijlocii din România au azi acces la credite pentru investiţii şi capital de lucru garantate cu până la 90%. (...). Intrăm cu acest program în etapa a doua, etapa de repornire a economiei".

Există, însă, un proverb românesc care se potriveşte foarte bine în acest caz - "La pomul lăudat să nu te duci cu sacul!"

Ştim bine ce s-a întâmplat! Access Denied! Acesta a fost răspunsul primit de IMM-urile româneşti, care aşteptau de mai bine de o lună măcar o măsură de sprijin din partea Guvernului!

Marea relansare economică anunţată de Florin Cîţu s-a dovedit un mare fâs!

Platforma IMM Invest s-a blocat în câteva ore şi aşa a rămas timp de 11 zile. Ceea ce trebuia să fie un mesaj puternic pentru relansarea economiei s-a transformat într-un simbol al neputinţei actualului Guvern PNL.

În loc să-şi asume bărbăteşte eşecul lamentabil, în loc să trimită Corpul de Control al Ministerului Finanţelor Publice pentru a vedea de ce nu merge site-ul, care e compania care l-a creat, cum s-a câştigat licitaţia, Florin Cîţu a făcut singurul lucru la care se pricepe - să dea vine pe oricine altcineva, numai pe el nu! Iniţial au fost hackerii, apoi spionii ruşi şi, desigur, PSD-iştii.

Delirul cu care ministrul a tot încercat să dea vina pe altcineva a culminat cu momentul în care acesta a acuzat social-democraţii că prin prezenta moţiune încearcă să oprească programul IMM Invest! Însă acuzaţia avea o eroare logică la fel de mare ca ridicolul de care s-a acoperit! Pentru a opri ceva, trebuie ca acel ceva să existe! Nu poţi opri ceea ce nu funcţionează!

Or, moţiunea simplă a fost determinată tocmai de faptul că aplicaţia nu funcţiona!

În plus, ministrul a uitat, probabil, că programul IMM Invest a fost legiferat chiar în guvernarea PSD, prin O.U.G. 110 din anul 2017. Deci, contrar acuzaţiei sale, programul există acum datorită PSD. Inclusiv Notificarea Comisiei Europene pentru schema de ajutor de stat a fost transmisă în timpul guvernării PSD!

Singurul lucru pe care l-a făcut actualul ministru al finanţelor a fost să copieze programul PSD. Dar nici măcar acest lucru nu i-a ieşit bine, pentru că l-a copiat prost!

În loc să devină un sprijin real pentru IMM-urile lovite de pandemia de coronavirus, programul s-a transformat într-un instrument birocratic, în care regula jocului nu o face statul, ci băncile şi regulile prudenţiale pentru acordarea creditelor.

Ajutorul clamat prin propaganda deşănţată a ministrului s-a transformat în potenţial sprijin doar pentru "12.000-13.000, maximum 15.000 de IMM-uri bancabile", după spusele aceluiaşi incompetent ministru. Adică doar 2,5% din cele peste 600.000 de IMM-uri care încă mai existau în România!

Eşecul lansării IMM Invest este edificator pentru întreaga activitate a Ministerului Finanţelor sub conducerea ministrului Florin-Vasile Cîţu.

Cu "ochiul" la alegerile viitoare, ministrul Vasile Cîţu a "strecurat", în rectificarea pentru pandemie, un miliard de lei la Ministerul Dezvoltării, sumă care va fi distribuită după criterii electorale către primarii PNL, la fel cum s-a întâmplat şi cu sumele de anul trecut care au forţat creşterea artificială a deficitului bugetar.

Singura realizare notabilă a ministrului finanţelor este angajarea prietenilor pe principiul P.C.R. - pile, cunoştinţe, relaţii -, pe salarii ofensatoare, pe banii ţării, pe banii cetăţenilor sărăciţi de pandemie.

După ce şi-a numit prietenul la conducerea Fondului Naţional de Garantare şi Contragarantare IMM, a relansat o schemă de ajutor de stat care a existat din 2017, IMM Invest, pentru care a acordat un plafon istoric de 3,3 miliarde de euro garanţii.

Dar, surpriză! Aceşti bani nu merg în economie! Banii merg în garanţii de stat la creditele acordate firmelor obligate să apeleze la finanţare în contextul pandemiei.

Iar ceea ce trebuie să ştie contribuabilii români e că, din contribuţiile lor, prietenii domnului Cîţu primesc bonusuri pentru fiecare garanţie acordată!

La fel şi preşedintele Fondului - primeşte bonusuri pentru garanţii din pix.

Care este justificarea pentru aceste bonusuri? Care este meritul prietenilor lui Cîţu? Pentru ce sunt premiaţi? Care e "performanţa răsplătită" în a da şi a garanta credite pe care firmele le vor oricum, în condiţiile vitrege provocate de actuala pandemie?

Prietenii domnului Cîţu au câştig asigurat! Cei care pierd sunt statul şi antreprenorii!

Dacă un credit devine neperformant, Cîţu plăteşte imediat băncilor contravaloarea creditului, din banii bugetului de stat! Abia ulterior, statul va încerca să-i recupereze de la agentul economic, dacă va mai rămâne ceva de recuperat! Iar, prin această acţiune, statul va băga antreprenorul în faliment.

Când se afla pe băncile din opoziţie, ministrul cerea cu insistenţă aplicarea legislaţiei privind guvernanţa corporativă, o lege de care a uitat cu totul când a ajuns la guvernare şi a dat drumul angajărilor pe pile. Fără concursuri, fără planuri de management, doar pe prietenie şi pe clientelă, pe salarii mai mari decât 100 de pensii minime! Iar calitatea managementului s-a văzut cu uşurinţă în eşecul lansării IMM Invest!

Programul IMM Invest propus de social-democraţi în 2017 avea exceptate de la garanţiile guvernamentale câteva domenii de activitate economică - intermedierile financiare şi asigurările şi tranzacţiile imobiliare. Ministrul Florin Cîţu a introdus aceste domenii printre cele eligibile, iar printre firmele care au depus cereri de finanţare au apărut şi IFN-uri. E moral? E legal? Oare se va autosesiza cineva?

Din păcate, pentru antreprenorii oneşti din România, măsurile de sprijin promise de Guvernul PNL vin prea târziu, sunt prea puţine şi greu spre imposibil de accesat.

Fiecare paragraf din această moţiune simplă ar justifica suficient o demisie din partea ministrului Florin-Vasile Cîţu.

Fiecare alineat din această moţiune arată câte o eroare de management făcută de acest ministru care falimentează România.

Pentru economia României, ministrul Cîţu s-a dovedit mult mai nociv decât orice pandemie!

Amanetarea finanţelor ţării trebuie să înceteze !

România trebuie salvată de "virusul Vasile Cîţu"!

Ministrul Cîţu trebuie să plece! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

În continuare, îl invit pe domnul ministru Florin Cîţu, ministrul finanţelor publice,

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Vasile Cîţu (ministrul finanţelor publice; de la tribună):

În primul rând, trebuia să updataţi moţiunea asta, că aţi lăsat-o pe IMM Invest, care funcţionează deja de două săptămâni. Dar, în fine, asta e.

Sunt astăzi în faţa dumneavoastră nu pentru a încerca să-i conving pe semnatarii moţiunii că ceea ce au scris în moţiune este greşit şi de-a dreptul mizerabil. Sunt aici pentru că românii trebuie să ştie că în timp ce eu şi PNL gestionăm cu succes - şi repet, cu succes - această criză, semnatarii moţiunii încearcă să ne oprească.

Şi, de la bun început, aş vrea să vă reamintesc cine sunt semnatarii acestei moţiuni. Sunt aceia care în 10 august au gazat şi au bătut români nevinovaţi. A doua zi au dat vina tot pe aceiaşi români că veniseră să dea jos Guvernul. Era lovitură de stat.

Semnatarii acestei moţiuni sunt criminali, în opinia mea. Pentru că şi-au permis să şantajeze acest Guvern..., (Vociferări.) ameninţând cu respingerea în Parlament a prelungirii stării de urgenţă.

Aceşti criminali, în opinia mea, au jucat poker cu sănătatea românilor, încercând să-l şantajeze chiar şi pe preşedintele României. (Vociferări.)

Timp de două luni de zile, în care am implementat măsuri pentru relansarea economiei, au modificat, în Parlament, într-un mod criminal şi populist, toate aceste măsuri. (Vociferări.) Spun "criminal" pentru că dacă propunerile acestor iresponsabili ar fi trecut, ar fi aruncat România în haos economic.

Dar cel mai josnic lucru pe care l-au făcut în această moţiune este că, fără niciun fel de respect pentru români, pentru cei afectaţi de această criză, au folosit acest virus nenorocit, care a generat victime şi în România şi peste tot în lume, pentru a-şi promova moţiunea şi agenda politică. (Vociferări.)

Şi acum mă adresez doar semnatarilor acestei moţiuni.

Cât de ticăloşi să fiţi încât să vă folosiţi de acest virus ca să atacaţi Guvernul României?

Nu am pretenţia să vă cereţi scuze faţă de mine. Ştiu că mă urâţi, că mă înjuraţi pe unde apucaţi. Dar, dacă aveţi un minim de respect pentru români, ar trebui să vă cereţi, public, scuze, în special familiilor îndoliate. Pentru că v-aţi folosit de virus pentru a vă promova această moţiune şi agenda politică.

Nu pot să spun decât că semnatarii acestei moţiuni şi-au bătut joc de poporul român, care astăzi luptă cu acest virus nenorocit.

În ceea ce priveşte textul moţiunii, stimaţi semnatari, este timpul să vă daţi seama că trăiţi în altă Românie. Nu mai este România voastră.

Este clar că aţi iniţiat o moţiune bazată pe date care erau valabile atunci când eraţi voi la guvernare, dar România, de 6 luni, arată altfel. Arată mult mai bine.

Şi nu aţi înţeles nimic din ultimele două rânduri de alegeri. Românii v-au trimis acasă tocmai pentru populismul vostru ieftin.

Eu n-am să vă spun astăzi despre cum vă îngropaţi singuri cu astfel de iniţiative precum cea de astăzi. Am să le spun românilor ce am făcut noi în două luni de guvernare.

Astăzi guvernează Partidul Naţional Liberal. Noi ştim ce să facem şi cum să facem.

Măsurile luate de acest Guvern pentru a combate criza din sănătate şi criza din economie sunt apreciate de toate organismele internaţionale, dar şi de români. Inclusiv de cei din diaspora, care ştiu cum sunt lucrurile în alte ţări şi ştiu ce dificultăţi au acolo.

Este momentul să acceptaţi şi voi acest adevăr. Acest Guvern a gestionat bine aceste două crize suprapuse. Am gestionat bine această criză, în condiţiile în care aţi lăsat România cu rezervele de stat goale, cu facturi neplătite de ani de zile, cu cheltuieli mărite din pix. Aţi lăsat statul român nepregătit şi vulnerabil.

Pentru asta ar trebui să răspundeţi penal, toţi.

Şi ar trebui să răspundeţi pentru faptul că timp de două luni de zile aţi subminat voit acţiunile acestui Guvern, ale statului român, prin activităţile din Parlament.

Preşedintele României v-a atras în permanenţă atenţia să nu mai atacaţi statul român, mai ales din Parlament. V-a căzut greu la stomac, dar nu v-aţi oprit din a ataca statul român.

Şi, chiar cu toată chiţibăreala voastră permanentă, de pe margine, vă spun că România liberă, fără PSD, merge înainte. Şi am să vă arăt de ce merge înainte.

La momentul apariţiei focarului în Europa, înaintea decretării stării de urgenţă, Guvernul a luat mai multe măsuri, care au fost adoptate gradual şi au contribuit la diminuarea şocului provocat de pandemie.

A fost Ordinul ministrului sănătăţii nr. 85 din 23 ianuarie 2020 privind constituirea Grupului de lucru pentru monitorizarea şi managementul potenţialelor infecţii cu noul coronavirus.

În data de 4 februarie, Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă pentru pregătirea stocurilor de rezervă - pentru că aţi lăsat rezerva de stat goală - în situaţii de epidemii şi pregătirea României pentru prevenirea infecţiilor cu coronavirus. Au fost alocate din primul moment 200 de milioane de lei pentru achiziţia de echipamente şi materiale.

S-a instituit măsura de carantinare pentru persoanele care veneau în România din Italia, din regiunile afectate de SARS CoV-2, respectiv izolarea la domiciliu a persoanelor suspecte de infectare sau a celor care veneau din alte zone cu probleme.

S-a introdus chestionarul pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la UPU, CPU, Camera de Gardă şi s-a impus aplicarea unui chestionar privind aflarea ţării de provenienţă, la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei.

S-au introdus gradual măsuri de interzicere a oricăror activităţi care presupun participarea unui număr iniţial de 1.000 de persoane, apoi de 100 de persoane.

S-au suspendat cursele aeriene spre şi dinspre Italia, începând cu 9 martie 2020.

S-au suspendat cursurile din toate unităţile de învăţământ preuniversitar, începând cu data de 11 martie 2020.

S-a suspendat transportul rutier de persoane pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport spre Italia şi dinspre Italia spre România, începând cu data de 10 martie 2020.

S-a instituit obligativitatea decalării programului de lucru al personalului din instituţiile publice cu un număr de peste 99 de angajaţi care utilizează transportul public în comun.

S-au închis temporar unele puncte de trecere a frontierei în care se înregistra un trafic redus.

S-a instituit măsura izolării la domiciliu, în locaţia declarată la intrarea în ţară, pentru o perioadă de 14 zile, pentru toate persoanele asimptomatice care sosesc în România din ţările unde sunt confirmate cel puţin 500 de cazuri.

Şi, s-a iniţiat, bineînţeles, pregătirea de spaţii special destinate carantinei persoanelor intrate pe teritoriul României la nivelul tuturor judeţelor.

S-a suplimentat numărul de posturi în sistemul sanitar, pentru a permite angajarea de personal medical suplimentar.

Toate aceste măsuri au fost luate înainte de a fi decretată starea de urgenţă şi bineînţeles că toate aceste măsuri au ajutat la rezultatele pe care le avem astăzi în România.

În domeniul economic - şi aici ştiu că vă doare foarte tare, lucrurile au mers mult mai bine decât speraţi - am luat o serie de măsuri care au frânat căderea economiei.

Să vorbim despre IMM Invest, da, care este cel mai mare program şi cel mai bun program de susţinere a IMM-urilor, din ultimii 30 de ani.

Acces rapid la finanţare, prin garantarea liniilor de credit şi a creditelor pentru investiţii cu dobândă subvenţionată de stat de până la... 100%, da? Am reuşit să luăm această aprobare de la Comisia Europeană.

Astăzi, 77.881 de cereri au fost analizate din totalul de 86.458 de solicitări.

Spuneaţi că nicio companie nu poate să aibă acces la acest site.

86.458 de IMM-uri deja au solicitat, 77.881 au fost analizate. 41.331 de cereri au fost trimise către bănci, deja. Şi, în 7 zile de când a început acest site să funcţioneze, deja avem companii care au luat bani.

Să comparăm cu Start-up Nation. Să comparăm cu Start-up Nation, da?

În anul 2019 s-au alocat credite bugetare - sunteţi parlamentari şi ştiţi ce înseamnă asta, adică bani în buget - 383,6 de milioane credite bugetare, la începutul anului.

Ştiţi care erau datoriile pentru Start-up Nation, în 2019, pe ultimii 2 ani de zile? Un miliard de lei! Nu aţi alocat nici măcar banii, după 2 ani de zile, ca să plătiţi facturi lăsate de 2 ani de zile. Nici la începutul lui 2019. V-aţi bătut joc de acei oameni! I-aţi lăsat cu facturi neplătite 2 ani de zile.

Aţi alocat 383 de milioane, dar ce aţi făcut în timpul anului? Aţi luat şi aţi pus în Fondul de rezervă 100 de milioane, iar la rectificare aţi mai luat 232 de milioane de lei.

Când am preluat guvernarea, în noiembrie, câţi bani erau pentru Start-up Nation? 50 de milioane de lei. Nu aţi plătit niciun leu, 3 ani de zile, aproape!

A venit rectificarea din noiembrie şi a trebuit să plătesc eu, 300 de milioane, ca să nu vă faceţi de râs.

Sunteţi nişte ţepari! Aţi dat ţeapă oamenilor. I-aţi pus să-şi ia credite, să-şi facă credite ca să poată să funcţioneze. Le-aţi promis, din 2017, bani, şi nu le-aţi dat nici în 2019. A trebuit să le dăm noi, la rectificarea bugetară.

Am plătit acele facturi pentru că noi - şi eu - nu suntem ţepari.

PSD susţine doar pe hârtie sectorul privat, economia reală. Pune bani în buget şi apoi îi ia şi îi pune, îi deturnează către proiecte personale.

Eu zic că ar fi trebuit să vă luaţi notiţe, să vedeţi cum funcţionează un program de succes, IMM Invest! Pentru că Start-up Nation a fost un dezastru. Şi oamenii încă plătesc. Oameni care au crezut în promisiunea PSD încă plătesc dobânzi la bănci pentru că şi-au luat acele credite punte.

Un alt proiect pe care l-am implementat este amânarea ratelor bancare, cu 9 luni de zile.

În Europa, este România care are... amână ratele pentru 9 luni şi mai este o ţară, Ungaria. România a venit cu norme de aplicare. În Ungaria, statul se roagă de bănci să vină cu norme de aplicare, astăzi. Încă nu au succes.

Astăzi, când vorbim, peste 100.000 de persoane - peste 100.000 de persoane - au beneficiat de amânarea ratelor. Dacă ar fi aşteptat proiectul PSD, care era neconstituţional, am fi avut zero, astăzi.

Pentru că asta ştiţi să faceţi, proiecte neconstituţionale. În special în acest sector la care nu vă pricepeţi.

Amânarea termenului de plată pentru impozitele pe clădiri, pe teren, pe mijloacele de transport de la 31 martie la 30 iunie 2020, prorogarea termenului de depunere a situaţiilor financiare până la 31 iulie 2020, suspendarea popririlor şi a executărilor silite făcute de ANAF pentru creanţele bugetare pe perioada stării de urgenţă, cu excepţia celor din cauze penale. Da, cele din cauze penale nu au fost exceptate! În Parlament aţi inclus pe toată lumea. Nu, cei cu cauze penale nu sunt exceptaţi! Extinderea sistemului naţional electronic de plată, plăţi operabile pe ghişeu.ro pentru toţi contribuabilii.

Informatizarea ANAF. De 30 de ani de zile vă chinuiţi să faceţi informatizarea ANAF şi am făcut-o în câteva luni de zile.

Rambursarea imediată a TVA, urmată de un control ulterior stării de urgenţă. Am rambursat în două luni de zile 6 miliarde de lei. Media ultimilor ani era de 1,5 miliarde. Ţineaţi banii ca să micşoraţi artificial deficitul şi îi ţineaţi ilegal, pentru că erau banii companiilor! Le făceaţi control, le spuneaţi că trebuie să îi ia şi apoi îi tot amânaţi. Făceaţi acest lucru ilegal! Şi veţi răspunde şi pentru asta, la un moment dat, penal! Dar erau banii companiilor pe care i-aţi ţinut ilegal!

Plata concediilor medicale. Media era de 50 de milioane de lei. Cam atât plăteaţi către companii. Acele companii erau forţate - cele care nu primeau nici TVA, şi nici bani din concedii medicale - erau forţate să ia credite sau să reducă investiţiile, sau să dea oamenii afară. Asta aţi făcut!

În martie am plătit 400 de milioane de lei, în aprilie am plătit 360 de milioane de lei. Am triplat rata cu care plătim înapoi aceşti bani, pentru că sectorul privat are nevoie de aceşti bani şi am ajutat sectorul privat. Am plătit facturile la timp, asta facem, nu ca voi, le amânaţi şi făceaţi un deficit mai mic!

Decontarea facturilor pentru lucrări de construcţie la autorităţile locale, în valoare de 1,5 miliarde de lei. La fel, facturi neplătite de ani de zile, asta am găsit acolo! Cu asta vă lăudaţi! Facturi neplătite de ani de zile!

Acordarea de bonificaţii fiscale cuprinse între 5% şi 10% pentru firmele româneşti, inclusiv pentru microîntreprinderile care plătesc anticipat impozitul pe profit. Am solicitat oficial şi am primit de la Comisia Europeană scutirea de TVA şi taxe vamale pentru companiile care importă produsele destinate prevenirii şi combaterii COVID-19. Au fost două sau trei state care au cerut acest lucru şi am reuşit. Apropo, schema IMM Invest este singura aprobată în Uniunea Europeană. A încercat şi Ungaria să aibă o schemă de ajutor de stat aprobată şi nu i-a reuşit. IMM Invest a fost.

Eliberarea, la cererea operatorilor economici, a certificatelor de situaţii de urgenţă, în baza documentelor justificative prin sistem online. Online - repet - într-o lună am făcut acest lucru! De 30 de ani de zile vă chinuiţi să faceţi aşa ceva!

Reglementarea admiterii şi prelungirii valabilităţii tichetelor de vacanţă, ca modalitate de stimulare a turismului românesc în perioada de după încetarea stării de urgenţă.

Susţinerea agriculturii româneşti, prin acordarea a 150 de milioane de lei, din care 75 de milioane de lei, bani europeni pentru agriculturi pentru 2020-2022.

Alocarea sumei de un milion de lei pentru angajarea tinerilor în agricultură şi a unui milion de lei pentru reducerea accizei la motorină, în acvacultură.

Sunt măsuri pe care le-am luat şi au ajutat economia.

Sunt măsuri care au lăsat în martie 10 miliarde de lei în economie. Economia a funcţionat pentru că a avut cash, a avut de unde să-şi plătească facturile mai departe; nu am blocat economia. Şi s-a văzut acest lucru în aprilie.

În aprilie, în plină criză, nemaiîntâlnită, cea mai mare criză din istorie - şi criză de sănătate, şi criză economică - am încasat mai mulţi bani la buget decât aţi încasat voi în 2019, în aprilie. Pentru că sectorul privat are încredere în noi! Sectorul privat are încredere că ne plătim facturile la timp! De asta îşi plătesc oamenii impozitele!

Suntem un partener onest şi ne plătim facturile la timp, dar toţi românii trebuie să ştie că România este poate singura ţară din UE care va avea creştere economică în primul trimestru. Vom avea cifrele în câteva zile şi veţi vedea. Vom rămâne şi după această criză cu creştere economică în primul trimestru.

Şi am mai reuşit o performanţă: să dăm România jos din topul ruşinii, pentru că ani de zile aţi ţinut România în topul ruşinii, în Uniunea Europeană. Cea mai mare rată a inflaţiei! Lună după lună România avea rata inflaţiei cea mai mare. Şi am reuşit să facem şi acest lucru. România nu va mai fi în acest top al ruşinii şi veţi vedea că vom trece în partea cealaltă.

Şi de ce este important acest lucru? Pentru că doar aşa creşti sustenabil puterea de cumpărare a cetăţenilor, reducând pe termen lung şi sustenabil rata de inflaţie. Cei mai afectaţi - şi aceşti ani, în care aţi ţinut inflaţia mare -, cei mai afectaţi oameni sunt cei cu venituri mici şi tocmai pe aceia i-aţi lovit cu această rată a inflaţiei mare.

Am lăsat la final discuţia despre împrumuturi. E o ciorbă reîncălzită de semnatarii acestei moţiuni şi o să vă dau o lecţie de economie. Vi le dau gratuit aici şi este clar că..., - din păcate nu sunteţi toţi -, dar sunt sigur că se uită de acasă şi vor lua notiţe.

Şi aici trebuie să ascultaţi cu atenţie, pentru că nu ştiu dacă mai vin să le vorbesc despre împrumuturi din nou.

Am văzut că aţi avut un program şi aţi printat ieri o jumătate dintr-un program faraonic - este clar că Dragnea încă conduce acest partid. De aceea trebuie să înţelegeţi cum se finanţează un deficit bugetar. Pentru că România are un deficit bugetar, nu de astăzi, îl are de mai mult timp.

Ce înseamnă deficit bugetar? Înseamnă că avem cheltuieli mai mari decât venituri, da? Şi diferenţa trebuie acoperită de undeva.

Şi o să vă dau cele trei variante de a acoperi acest deficit, pentru că ştiu că nu tăiaţi din cheltuieli, pentru că nu sunteţi în stare! Doar să le creşteţi ştiţi!

În primul rând, ce a făcut PSD ani de zile? N-a plătit facturi. Nu plăteşti facturi, reduci deficitul bugetar. Noi nu facem asta! Nu suntem ţepari, noi suntem un partener onest al sectorului privat.

Şi ce se mai poate face? Poţi să creşti taxele. Noi iarăşi nu facem acest lucru, nu creştem taxele, dar ar trebui să fiţi cinstiţi cu românii şi să le spuneţi că veţi creşte taxele, pentru că acel program pe care l-aţi prezentat ieri, aşa, jumătate, cât aţi apucat să-l prezentaţi, asta înseamnă. Veţi creşte taxele şi trebuie să le spuneţi românilor, că venea la pachet cu creşterile de taxe.

Şi a treia variantă - împrumuturi. Ne împrumutăm pentru a plăti facturi şi cheltuieli făcute de PSD.

În 2020, plătim salarii în sectorul bugetar mai mari, pensii mai mari. Anul trecut au crescut cu 15% - le plătim.

Plătim indexarea indemnizaţiei pentru creşterea copiilor cu rata inflaţiei.

Acestea sunt cheltuieli suplimentare de la buget şi le plătim.

Dacă PSD ar fi fost un partid responsabil, nu ar fi trecut prin Parlament legi fără sursă de finanţare. De fiecare dată v-am cerut: arătaţi sursa de finanţare! Nu aţi arătat niciodată sursele de finanţare pentru nicio lege pe care aţi trecut-o în Parlament care creştea cheltuielile de la buget, şi totuşi am plătit aceste cheltuieli.

La începutul anului am îngheţat salariile demnitarilor şi ale aleşilor locali. Da, ştiu, sunt un ministru responsabil şi precaut!

În plus, pentru că sunt precaut, pe lângă împrumuturile pe care le-am luat pentru a finanţa cheltuielile curente, am construit şi un buffer semnificativ şi acest buffer s-a dovedit foarte important. A fost o plasă de salvare pentru România în momentul în care am fost afectaţi de criza financiară.

Toate pieţele financiare au îngheţat în momentul în care economia globală şi-a dat seama că avem în faţă o pandemie şi atunci acest buffer a fost o plasă de salvare.

Şi pentru a exemplifica pentru ce ne-am împrumutat în aprilie, ca să vedeţi unde se duc banii.

Cheltuieli de personal: 8,8 miliarde de lei, mai puţin cu 60 de milioane de lei faţă de martie. De ce? Pentru că am folosit telemunca. Deci se poate!

Pensii - 6,4 miliarde de lei.

Indemnizaţii acordate... Pentru că am auzit că n-am plătit niciun şomaj tehnic! Indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului - şomajul tehnic - 312 milioane de lei.

Plata şomaj: 61,6.

Indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti, precum şi persoanele care au încheiat convenţii: 96 de milioane de lei.

În total, peste 400 de milioane de lei pentru cei afectaţi de criză, doar în aprilie.

Indemnizaţia acordată părinţilor pentru supravegherea copiilor: 200.000.000 lei şi stocuri de urgenţă încă 200 de milioane de lei.

Concedii medicale, în aprilie: 366 de milioane de lei.

Aceşti bani s-au dus la companii. Aşa s-au finanţat aceste companii, în această perioadă.

Ne-am împrumutat să plătim pensii mărite, salarii mărite, şomaj tehnic, în condiţiile unei crize nemaiîntâlnite, şi aici este ceea ce vă doare cel mai tare: m-am împrumutat mai ieftin decât vă împrumutaţi voi anul trecut, cu un punct procentual mai ieftin. Asta arată încrederea investitorilor străini în România!

Şi am mai făcut ceva de când am venit în acest portofoliu şi de când am preluat acest minister. Sunt singurul ministru din istorie care a reuşit să se împrumute la dobândă negativă. Şi nu mă opresc aici; vor mai fi şi altele. Asta înseamnă că ce am împrumutat dau înapoi mai puţin. Sunt singurul ministru din istorie care a făcut aşa ceva!

Acesta este indicatorul care arată că investitorii, toţi investitorii, au încredere în Guvernul României şi măsurile implementate de noi. Dobânzi mai mici, dobânzi negative! Aşa se măsoară în lumea financiară încrederea!

Şi nu pot să nu remarc şi o mare doză de masochism sau prostie, în rândul PSD, când aduce în discuţie ratingul de ţară.

În condiţiile în care toate agenţiile de rating vorbesc despre dezastrul bugetar din ultimii ani şi de legile cu tot felul de cheltuieli a căror sursă nu a fost indicată niciodată.

Trebuia să citiţi acele comunicate pe care le tot vânturaţi. Era vorba despre dumneavoastră, pe voi vă atacă!

Vă garantez că nu mă opresc aici oricâte moţiuni simple, înjurături şi ameninţări primesc de la socialişti! Voi continua să administrez la fel de responsabil, profesionist şi precaut finanţele României.

Dragi români,

Vom trece cu bine şi peste această perioadă şi veţi vedea că economia României răspunde foarte bine atunci când statul este un partener onest. Da, am spus, vom avea o revenire în "V" şi aşa va fi. Ne vom reveni mai rapid decât ne aşteptam, dar trebuie să fim precauţi.

În final, nu ştiu dacă moţiunea trece sau nu, pentru că nu este atât de importantă persoana mea. Important este că românii au înţeles cu această ocazie cât de ticăloşi sunt semnatarii acestei moţiuni.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Începem dezbaterile.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Alfred Simonis, liderul grupului PSD. Vă rog.

Se pregăteşte, din partea Grupului PNL, domnul deputat Lucian- Ovidiu Heiuş.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte complicat de vorbit după un astfel de discurs, foarte greu de înţeles cum poate fi aplaudat un astfel de discurs, chiar şi de colegii de partid.

Am văzut astăzi un politician, un personaj parcă în sevraj, care afirmă că a dat el 300 de milioane de lei, de la el de acasă, care vorbeşte de România care "nu mai e a voastră" şi "e acum a noastră".

Nu, domnule ministru, nu e nici a noastră, nici a voastră, România e a românilor!

Am auzit vorbindu-se despre faptul că ar trebui urmăriţi penal toţi cei care critică acest Guvern.

Domnule, când v-aţi făcut ultimul control?!

Am auzit, de asemenea, vorbind despre Comisia Europeană, care apreciază succesul înregistrat de acest Guvern.

Oameni buni, Comisia Europeană tocmai spune că vom înregistra o scădere de 6% şi un deficit bugetar estimat de 9,5%.

L-am auzit pe cel care a vorbit înaintea mea spunând că am făcut legi aberante, prin care am mărit alocaţiile.

Domnule, aţi lipsit din România în perioada asta!

Domnule Cîţu, am remarcat în ultima perioadă că sunteţi extrem de viteaz, şi această vitejie se manifestă mai ales atunci când sunteţi în spatele unui monitor şi aveţi o tastatură în faţă, pentru că, atunci când a trebuit să vă dovediţi tăria de caracter, aţi bătut recordul lui Usain Bolt, fugind la Cotroceni pentru a vă depune mandatul. Aţi fugit ca un laş, cu zece minute înainte de a fi învestit prim-ministru! Asta, în plină criză COVID-19.

Apropo de cât de viteaz sunteţi din spatele monitorului.

Vreau să vă spun ceva şi nu îmi place că fac asta. Am învăţat de copil să nu critic niciodată înfăţişarea unui om şi nici numele unui om, pe simplul motiv că nu e vina lui nici că arată cum arată, nici că-l cheamă cum îl cheamă, în general.

Astăzi n-am să mă refer la înfăţişarea dumneavoastră, în schimb, pentru că aţi avut neruşinarea de a face glume pe seama numelui meu, am să vă adresez o întrebare. Cât de rupt de realitate trebuie să fiţi să râdeţi cumva de numele meu, pe mine chemându-mă Simonis, atunci când te cheamă Vasile Cîţu?! Pare că nu e logic, ceva nu e în regulă!

Revenind.

Cum e posibil ca după actul de laşitate din Parlament să mai rămâneţi ministru de finanţe?!

Cum e posibil ca unul care a fost dat afară de la o bancă pentru atac speculativ pe moneda naţională să fie cel mai capabil liberal să gestioneze resursele ţării?!

Cum e posibil, Dumnezeule, ca în plină pandemie de coronavirus România să aibă un ministru al finanţelor care afirmă cu seninătate că sănătatea nu este o prioritate. Şi a spus asta - se poate verifica!

Cum să tăiaţi 23% din bugetul Ministerului Sănătăţii, în plină criză sanitară mondială?!

Cum să împrumutaţi 55 de miliarde, să vă tot plângeţi că nu aveţi bani, cum să ajungeţi în situaţia ingrată să vă refuze până şi băncile, ale căror interese le protejaţi din ziua întâi de mandat?!

Mă aşteptam să fiţi profesionist, să veniţi aici nu să faceţi un raport de prim-ministru, pentru că aţi fugit când aţi avut ocazia să serviţi această ţară şi să veniţi şi să ne explicaţi, să fiţi profesionist - vorba lui Dinică. Să veniţi aici, la tribună, să le spuneţi românilor cu câte mii de euro îi veţi îndatora până la finalul anului? N-aţi făcut-o şi vă spun eu. Fiecare român trebuie să plătească deja 1.100 de euro! 1.100 de euro pentru incompetenţa dumneavoastră, ca să finanţeze deficitul uriaş cât planeta Marte, atât de cunoscută dumneavoastră, de pe care vă vin marţienii care vă tot atacă şi nu vă lasă să faceţi lucruri bune pentru români.

Marţienii, hackerii şi spionii ruşi, toţi ăştia care nu vă lasă să fiţi filantrop şi să daţi credite IMM-urilor cu 0% dobândă... Am zis filantrop? Am greşit! Am vrut să zic "pilantrop", de la pile, pentru că aşa se cheamă când dai credit IFN-ului colegului de partid Robert Sighiartău cu dobândă 0, care, la rândul lui, să împrumute cetăţenii români cu 600% dobândă!

Împreună cu gaşca de la PNL aţi dat tun după tun în plină pandemie şi presa a relatat pe larg despre acestea. Aţi pus pe butuci toată economia şi nu aveţi niciun plan concret de revenire, doar bani către clientela politică.

Am observat că aţi dat o amnistie fiscală.

Vă amintiţi ce spuneaţi anul trecut? Citez eu din dumneavoastră. "Amnistia fiscală reprezintă un tun de 89,1 miliarde pentru sinecurişti". Pentru cine e tunul PNL, domnule ministru? Sinecuriştii sunt ai dumneavoastră?

Mă aşteptam să veniţi aici şi să le spuneţi românilor adevărul, cât va fi scăderea economică. Aud că sunteţi destul de optimist, însă aveţi un necaz mare cu marţienii de la FMI, Comisia Europeană şi Consiliul Fiscal. Toţi au spus că sunteţi un habarnist şi că prăbuşirea economică va fi groaznică. Nu aţi fost în stare să alocaţi nici măcar banii la timp pentru a se plăti şomajul tehnic, iar amărâtul acela de site IMM Invest, după o naştere grea, este un eşec total, cu excepţia lui Robert Sighiartău, care a putut să ia bani liniştit de acolo.

Apropo, bani de pensii şi salarii mai aveţi? Cu cât vor creşte pensiile până la urmă, pentru că, în pofida a ceea ce spune Comisia Europeană, ne-aţi tot spus că aveţi creştere economică. Sau aveţi de gând să le tăiaţi şi pe astea?

Domnule ministru, adevărul este că faceţi parte dintr-un Guvern trist, iar dumneavoastră sunteţi cel mai trist membru al acestui cabinet, în condiţiile în care din cabinet face parte şi Grindă, colegul dumneavoastră. Un guvern trist care are un singur obiectiv, şi anume să-şi acopere hoţiile făcute în achiziţii, dând vina non-stop pe greaua moştenire, în condiţiile în care azi, mâine sunt şapte luni de când aţi preluat frâiele ţării.

Domnule ministru, noi, de la PSD, nu punem la suflet nici mizeriile pe care ni le-aţi adresat, nici ameninţările ieftine şi josnice pe care le-aţi adresat Parlamentului României, dumneavoastră fiind şi parlamentar, printr-un accident. Nu punem la suflet!

Am făcut noi un program economic şi social cu măsuri clare, ferme, care pot reporni rapid economia.

Dumneavoastră, Guvernul şi preşedintele nu aţi fost în stare de nimic timp de două luni de zile de stare de urgenţă. Vi-l dăm noi la cheie, trebuie doar să-l puneţi în practică. Este discutat şi agreat de toată lumea. Evident, nu dumneavoastră să-l puneţi în practică, pentru că această moţiune va trece miercuri de votul Camerei Deputaţilor, iar dumneavoastră, aşa cum doresc mai bine de 75% dintre români, veţi fi demis de urgenţă din acest guvern şi va trebui ca acest program, pe care vi-l pun la dispoziţie până la finalul şedinţei - îl am în bancă - să-l daţi viitorului ministru al finanţelor.

Stimaţi colegi, vă mulţumesc.

Domnului Cîţu nu-i mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Lucian-Ovidiu Heiuş.

Se pregăteşte domnul deputat Claudiu Năsui, de la USR.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş (de la tribună):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Am citit cu atenţie textul moţiunii şi trebuie să spun că am recunoscut imediat pasaje scrise în stilurile inconfundabile ale unor foşti miniştri din ultimele guverne PSD, care nici măcar într-un text oficial nu şi-au înfrânat pornirile şi limbajul colorat, crezând că aşa vor atrage simpatia românilor sau că minciuna va ţine loc de adevăr.

Frustrările dumneavoastră, domnilor, nu ţin loc de competenţă.

După principiul "Gura păcătosului adevăr grăieşte", oricine citeşte textul moţiunii poate să constate că el este de fapt o carte neagră a guvernărilor PSD, o autocritică destul de reuşită a guvernărilor PSD în perioada 2016-2019 şi o descriere corectă a dezechilibrelor economice majore pe care le-aţi creat prin modelul economic prociclic pe care l-aţi pus în practică.

În acest context economic dificil, Partidul Naţional Liberal a avut curajul să preia guvernarea, iar voi, cei care astăzi semnaţi moţiunea, aţi răsuflat uşuraţi, ştiind în ce situaţie aţi lăsat ţara.

Pentru rigoarea demersului, cei care au elaborat textul ar fi trebuit să dea dovadă de un gram de profesionalism şi de onestitate şi să scrie în text şi următoarele informaţii.

1. La cât a dus Guvernul PSD deficitul bugetar în anul 2019, deşi ne aflam într-un context economic favorabil, când ţara trebuia pregătită pentru situaţii dificile.

2. La ce valoare se ridicau plăţile neachitate de Guvern către mediul privat în toamna lui 2019 - şi aici mă refer la rambursări de TVA, facturi restante pentru proiecte de investiţii, concedii medicale neplătite de luni de zile.

3. Cât de jos au fost duse cheltuielile cu investiţiile în PIB şi cum România a ajuns campioana europeană a creşterii preţurilor, timp de trei ani, sub guvernările PSD?

Îl acuzaţi pe domnul ministru Cîţu că s-a concentrat mai mult pe munca din minister, pe consolidarea finanţelor publice, pe găsirea de soluţii economice şi repararea stricăciunilor făcute de PSD. Asta da, critică! S-o mai faceţi!

Spuneţi că noi, liberalii, acuzăm greaua moştenire. Nimic mai fals!

Nu ne-am plâns niciun moment de situaţia pe care am găsit-o, pentru că ştiam ce aţi lăsat în urmă. De aproape trei ani tot spunem că luaţi măsuri greşite şi că duceţi economia României într-o fundătură. Cât aţi fost la guvernare nu aţi luat măsuri de consolidare economică, ci aţi lovit în temelia stabilităţii economice. Este motivul pentru care, în anul 2019, organismele internaţionale spuneau despre România că este ţara cea mai vulnerabilă în faţa unei posibile crize economice, şi astăzi, domnilor, ne aflăm în plină criză economică.

Trebuie să mai remarc un lucru. În perioada cea mai grea a crizei sanitare şi economice, adică în lunile martie şi aprilie, nu-mi aduc aminte să fi auzit vocile vreunuia dintre semnatarii moţiunii de astăzi. Cu toţii aţi dispărut din peisajul public, ştiind că situaţia economică este dificilă, ştiind ce aţi lăsat în urmă şi că numai o minune ar putea salva economia de la o cădere economică abruptă.

Acum, când Guvernul liberal şi ministrul finanţelor, Florin Cîţu, au făcut situaţia relativ gestionabilă, imediat v-a apărut şi vocea, şi îndrăzneala, deşi voi sunteţi vinovaţi pentru că ţara a intrat complet nepregătită în această criză.

Oricum, dumneavoastră, semnatarii acestei moţiuni aţi demonstrat că în plină criză sanitară şi economică aveaţi o cu totul altă agendă politică, cu alte priorităţi decât ceea ce avea nevoie România.

Voi aveaţi soluţii pentru autonomii teritoriale, pentru schimbarea regulilor privind folosirea limbii în administraţie, mai modificaţi regimul incompatibilităţilor sau să stabiliţi alegerile la sfântu-aşteaptă, dar nu aţi furnizat nicio soluţie decentă pentru relansarea activităţii economice în prezent şi în perioada imediat următoare.

Am înţeles, în schimb, din textul moţiunii, că nu regretaţi niciun moment faptul că aţi adoptat ordonanţa lăcomiei, toxica Ordonanţă nr. 114, ci chiar sunteţi nostalgici după ce Partidul Naţional Liberal a eliminat acele măsuri nocive.

Mai mult, ne spuneţi că, dacă aţi avea posibilitatea, aţi reintroduce imediat toate textele eliminate de Partidul Naţional Liberal, taxe suplimentare pe sectorul comunicaţiilor, taxe pe sectorul energetic, pe sistemul financiar, aţi reinventa suprataxarea contractelor cu timp parţial de muncă şi aţi reintroduce acciza suplimentară la carburanţi.

E bine că sunteţi consecvenţi în a lua măsuri împotriva intereselor economice ale cetăţenilor. Este grav, în schimb, că nu aţi înţeles nimic din răul pe care l-aţi făcut timp de trei ani.

Cu toate acestea, este bine că spuneţi, cu subiect şi predicat, că încă susţineţi aceleaşi măsuri dăunătoare care au lovit în investiţiile private din România, în competitivitatea agenţilor economici români şi care au deteriorat puterea de cumpărare a cetăţenilor. Aşa vor şti şi românii la ce să se aştepte de la PSD în viitor.

Demonstraţi că nu v-aţi schimbat cu nimic direcţia, chiar dacă v-aţi schimbat liderii.

Spuneţi în textul moţiunii, aproape la fiecare propoziţie, că Guvernul nu a făcut nimic în perioada acestei crize când, chiar în urmă cu o săptămână, Guvernul şi-a respectat obligaţia şi a transmis preşedintelui Camerei un raport amănunţit asupra tuturor acţiunilor şi măsurilor întreprinse de Guvern.

Aşadar, Guvernul a făcut ceea ce voi nu aţi făcut niciodată, adică să daţi socoteală Parlamentului, în mod corect, asupra întregii activităţi. Apoi, dacă tot spuneţi că Guvernul nu a făcut nimic, vă rog să-i întrebaţi acest lucru pe cei peste 900.000 de angajaţi care beneficiază de măsura şomajului tehnic, întrebaţi-i pe cei circa 50.000 de întreprinzători care vor primi credite în condiţii avantajoase, întrebaţi-i pe cei 170.000 de români care şi-au putut amâna ratele bancare, întrebaţi-i pe cei care au beneficiat de măsurile fiscale şi de bonificaţii. Poate aflaţi de la ei cât de multe minciuni aţi spus în această moţiune.

Stimaţi colegi,

În aceste momente şi în perioada imediat următoare cel mai dăunător lucru pentru România este comportamentul profund populist al unor lideri politici din PSD, ALDE şi PRO România.

Domnilor,

Daţi dovadă de responsabilitate măcar acum!

Opriţi-vă să mai faceţi cadouri otrăvite românilor, mutilând ordonanţele Guvernului Orban şi licitând măsuri care nu se pot susţine!

Nu mai creaţi iluzii şi speranţe fără fundament şi fără bani în buget!

Din cauza populismului deşănţat din ultimii ani am ajuns în această situaţie. Încercaţi ca măcar în aceste momente dificile pentru România şi pentru întreaga Uniune Europeană să ţineţi post negru de a mai adopta măsuri pentru care bugetul nu are bani sau care vor fi plătite indirect de populaţie.

Stimaţi colegi,

Azi dimineaţă am început cu interes şi curiozitate să citesc măsurile de relansare economică propuse de Partidul Social Democrat şi am sfârşit să le citesc cu tristeţe.

Las la o parte faptul că nu am găsit fişa financiară să văd cât costă şi de unde vor fi finanţate aceste măsuri, dar m-a frapat cel mai mult fractura în gândirea logică a economiştilor PSD. Una aţi scris în moţiunea de cenzură şi altceva în măsurile de relansare economică. Dar m-am liniştit repede, pentru că am înţeles că aşa se întâmplă atunci când eşti economist PSD şi dimineaţa te trezeşti crezând că eşti Prâslea, iar seara constaţi că de fapt eşti Ileana Cosânzeana. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Năsui.

Se pregăteşte, din partea Grupului PRO Europa, domnul deputat Victor Ponta.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule Cîţu, mi-ar fi plăcut să vin aici, astăzi, şi să vă laud şi să susţin politicile guvernului dumneavoastră.

Din păcate, ele însă au fost foarte diferite de cele la care mă aşteptam iniţial de la un guvern care se autoproclamă liberal. Aţi devenit, într-adevăr, primul om din istoria României care s-a retras din poziţia de premier desemnat, de frică să nu cumva să obţină postul.

Aţi promis multe, cât eraţi în opoziţie - şi ţin minte lucrul acesta, pentru că eram alături de dumneavoastră şi le susţineam împreună pe multe dintre ele - dar, din păcate, la guvernare nu le-aţi mai livrat şi chiar aţi făcut opusul lor.

În opoziţie ne spuneaţi că veţi ajuta mediul privat şi că-l veţi susţine dar, din păcate, ne uităm la această criză şi vedem că 100% din ea stă pe umerii mediului privat şi pe umerii economiei private. La stat, cheltuielile de personal chiar au crescut.

Ne-aţi vorbit, la un moment dat, că o să scădeţi salariile demnitarilor, cu 25%. Dar aţi uitat rapid de lucrul acela. L-aţi promovat, aţi vorbit, aţi spus că îl faceţi, după care aţi uitat complet. N-aţi mai făcut nimic!

Salariile oamenilor din Camera aceasta nu au fost afectate cu nimic de această criză. În schimb, salariile oamenilor care ne plătesc nouă salariile, prin taxe şi impozite, salariile contribuabililor, ele au fost afectate. Ei au trebuit să strângă cureaua. Lucrul acesta nu este normal.

Totuşi aţi făcut un lucru, aţi început acest program, IMM Invest, care, de fapt, ce face el? Din banii pe care îi luaţi din economie, mai daţi înapoi sub formă de împrumuturi, unor IMM-uri, care sunt alese de dumneavoastră şi de sistemul bancar.

De aceea, spun că senzaţia este că aţi ratat oportunitatea să faceţi reforme profunde în România.

Această criză era o invitaţie să umblăm puţin la sistemul ruşinos al pensiilor speciale. Era o invitaţie să umblăm la impozitarea foarte mare a muncii, pe care o avem în România, mai ales pe salariile mici.

Nu trebuie, în timp de criză, să menţinem acelaşi nivel de impozitare ca înaintea crizei. Trebuie să ajutăm economia să supravieţuiască. Asta trebuia să facem. Şi, abia astfel, cu supravieţuirea ei, când le merge bine întreprinderilor româneşti, să le luăm mai multe impozite şi să colectăm mai multe.

Nu trebuia să facem o schemă nouă de subvenţii sau de împrumuturi rambursabile, ci, efectiv, să lăsăm banii oamenilor care i-au produs. Şi lucrul acesta îl spuneaţi şi dumneavoastră, cât eraţi în opoziţie.

Acum întreţineţi chiar şi discuţii despre creşterea taxelor şi impozitelor. Aţi spus - şi aţi avut grijă să precizaţi - creşteri de taxe nu vor avea loc anul acesta. Pentru că anul acesta e an electoral.

Dar, totuşi, anul viitor? Adică economia României nu se termină odată cu ciclul electoral, am spera.

Haideţi să facem lucrurile într-o perspectivă şi a viitorului, şi a lucrurilor pe care le lăsăm pentru cealaltă guvernare sau pentru celelalte generaţii care vor urma.

Când eraţi în opoziţie - spuneaţi şi dumneavoastră lucrul acesta - nu aţi susţinut niciodată ca statul să ia cu o mână şi să dea cu alta.

Când eraţi în opoziţie, mai ţineţi minte că vorbeaţi despre ce veţi face în primele zile de guvernare? Pe primul loc, pe lista dumneavoastră, mai ştiţi ce era? Era eliminarea pensiilor speciale. Ziceaţi - "Imediat eliminăm pensiile speciale".

De când aţi ajuns la guvernare, însă, aţi dat o grămadă de ordonanţe de urgenţă şi niciuna pe pensiile speciale. Ba, mai grav, începeţi să susţineţi chiar şi pensiile speciale ale primarilor şi, bineînţeles, ale viceprimarilor, că nu erau suficienţi primarii.

Când eraţi în opoziţie, vorbeaţi şi despre debirocratizare. Mai ţineţi minte? Vorbeam împreună despre debirocratizare. Dar, odată ajuns la guvernare, PNL s-a dovedit a fi un mare susţinător al birocraţiei, şi al celei absurde.

Guvernul dumneavoastră întârzie o lege care uşurează înfiinţarea de noi întreprinderi în România, atacând-o şi la CCR, trimiţând-o înapoi în Parlament, la sugestia Preşedintelui, şi făcând tot ce poate s-o întârzie. Deşi suntem pe locul 91 în lume la uşurinţa de a înfiinţa noi firme, sub Burkina Faso, de ce întârziaţi această lege?

Pentru toate aceste motive, noi suntem dezamăgiţi. Ne-ar fi plăcut să vă susţinem. Ne-ar fi plăcut să zicem, da, asta este calea de reformă, aşa cum am făcut-o atunci când unii miniştri au propus lucruri bune, şi din Guvernul dumneavoastră. Dar nu ne-aţi dat aceste motive astăzi!

Suntem totuşi în plină criză şi România are nevoie de un Guvern stabil. Acesta este de fapt singurul motiv pentru care nu susţinem această moţiune.

Dar ne-ar plăcea, la alt moment, când veţi mai veni în Parlament şi va trebui să spuneţi ce aţi făcut, să avem ceva de lăudat, să avem o politică liberală pe care s-o putem susţine împreună!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Victor Ponta, vă rog.

Se pregăteşte reprezentantul UDMR, liderul Benedek Zacharie, vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Stimaţi colegi,

Am venit cu mare interes azi, în Parlament, pentru că m-am învăţat să ascult miniştrii de finanţe. Când am intrat prima dată în Guvern, ministrul finanţelor era Mihai Tănăsescu. Când am devenit prim-ministru, prim-ministru de finanţe a fost Florin Georgescu. Pentru mine, miniştrii de finanţe sunt nişte oameni serioşi, profesionişti, care ne răspund la nişte întrebări foarte clare despre deficit, venituri, cheltuieli, despre rata dobânzii, despre modul în care Ministerul Finanţelor poate să finanţeze programele de educaţie, de sănătate, de infrastructură.

Aşa am fost eu învăţat cu miniştrii de finanţe. Se pare că lucrurile s-au schimbat.

Şi, recunosc, domnule Cîţu, că n-am înţeles niciodată circul pe care îl făceaţi cu cei de la PSD. Treaba lor!

Nu l-am înţeles nici pe Eugen Teodorovici, de ce vă răspundea în acelaşi fel.

Dar azi, practic, în afară de faptul că v-aţi înjurat cu PSD, n-aţi spus nimic oamenilor care vor să vadă în dumneavoastră un om serios. Şi m-aş bucura să fiţi serios. M-aş bucura foarte tare să fiţi serios şi să înţelegeţi că ministrul de finanţe este omul care trebuie să fie serios. Nu trebuie să fie circarul şef într-un Guvern. Aveţi alţii care pot să facă circ. Dumneavoastră trebuie să răspundeţi la cifre şi la întrebări. Motiv pentru care, eu am pregătit două întrebări foarte concrete.

Am o rugăminte, şi la dumneavoastră, şi la cei de la PSD. Să nu vă mai lăudaţi cu Programul IMM Invest. Din câte ştiu, Florin Jianu a pornit acest program, este preşedintele Consiliului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

Şi aici iar vă bateţi - PNL, PSD. Nu, l-a pornit Florin Jianu. Nu daţi niciun ban de la Guvern, pentru că este vorba despre bănci. Şi laudele sunt inutile.

Aş vrea să vă rog să-mi răspundeţi la două întrebări foarte concrete.

1. Dacă i-aţi prins pe cei care au spart site-ul în ziua de 17? Cum ne-aţi anunţat, înţeleg că erau şi ei tot de la PSD. Vreau să ne spuneţi, cine sunt cei care au spart site-ul, în ziua de 17? Bănuiesc că a trecut destul timp, aproape o lună. Şi, dacă i-aţi prins, să-i facem de râs în faţa poporului. Sigur, să răspundă şi penal!

A doua întrebare, iarăşi, foarte concretă. Deşi aţi pornit site-ul în ziua de 17 aprilie, dumneavoastră sau secretarul de stat - aţi semnat Ordinul privind Programul pe 27, la 10 zile după. Pe 28 a fost publicat în Monitorul Oficial.

Aş vrea să vă întreb, care era baza legală ca în 17 aprilie să porniţi Programul, dacă în 27 abia aţi aprobat Ordinul privind Programul?

Vă mulţumesc.

Şi, dacă aţi fi un pic mai serios, v-ar prinde foarte bine!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Benedek Zacharie.

Se pregăteşte liderul minorităţilor naţionale, domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule Cîţu,

Un ministru trebuie să cunoască în detaliu cerinţele postului pe care îl deţine în mod asumat. Ştie exact pe ce principii se bazează şi cum le aplică, are un scop foarte precis, este motivat şi ştie când şi cum să acţioneze.

Din păcate, aşa se pare că toate aceste îndatoriri şi obligaţii, care definesc o astfel de poziţie, sunt ignorate de dumneavoastră. Cel puţin aşa reiese din activitatea pe care aţi desfăşurat-o până acum.

Poziţia UDMR faţă de textul moţiunii şi faţă de activitatea ministrului finanţelor publice este, din anumite puncte de vedere, puţin mai nuanţată decât cea a autorilor.

După o evaluare obiectivă a activităţii domnului ministru Florin Cîţu, doresc să punctez o parte dintre neajunsurile, rezultatele nesatisfăcătoare şi, mai mult, vreau să arăt de ce, în ansamblu, Guvernul a demonstrat că este nu doar ezitant şi ambiguu, dar mai ales ne-a arătat tuturor, în relaţia cu Parlamentul, că nu este un partener de dialog, aşa cum ar trebui să fie.

IMM Invest România. Programul a fost adaptat condiţiilor unei economii care, în acest moment, este grav afectată de această criză sanitară. Şi, în acest context, au fost rescrise regulile comunitare privind ajutoarele de stat.

Dar nu putem trece cu vederea faptul că procedura de reglementare a durat două săptămâni, iar până la aplicarea mecanismului de finanţare au mai trecut mai mult de trei săptămâni.

Din perioada de două luni de stare de urgenţă, a trecut mai mult de jumătate, fără ca mecanismul de ajutorare a firmelor să fi fost funcţional.

Facilităţi la plata utilităţilor şi a chiriilor pentru companii. Deşi Parlamentul şi-a exprimat clar voinţa asupra tipului de facilităţi şi a modalităţii de aplicare a acestora, adică amânare şi plată ulterioară, eşalonată, fără penalităţi de întârziere, atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice, Guvernul a ignorat aceste recomandări. A acordat amânări numai pentru IMM-uri şi doar pentru anumite profesii liberale, în condiţii mai restrictive faţă de cele decise de Parlament.

Sprijin pentru rambursarea datoriilor faţă de bănci şi IFN-uri. Parlamentul a adoptat un proiect de lege şi, după sesizarea Curţii Constituţionale, a amendat Ordonanţa de urgenţă nr. 37/2020 într-o formă care acorda protecţie sporită debitorilor şi îi scutea de plata ulterioară a dobânzii capitalizate. Totuşi Executivul a menţinut în vigoare forma pe care Parlamentul a încercat în două rânduri să o modifice.

Rectificarea bugetului pe anul 2020. Guvernul a modificat şi modul de alocare a procentelor defalcate pe bugetele locale şi destinaţiile acestora.

Ordonanţa de urgenţă nr. 50 rectifică bugetul pe anul 2020, inclusiv la nivelul modalităţilor de aplicare. Astfel, iniţial, s-a decis ca, din impozitul pe venit, o cotă de 3% să fie repartizată bugetelor autorităţilor locale, pentru finanţarea instituţiilor de cultură pe care le au în subordine. Redistribuirea acestei cote între bugetele judeţene şi locale modifică, fără nicio justificare, modalitatea agreată pentru alcătuirea bugetului şi nu oferă nicio soluţie la problema evidentă pe care a creat-o. În acest caz, susţinerea instituţiilor de cultură, a salariilor cuvenite artiştilor şi angajaţilor din acest sistem, în contextul interzicerii spectacolelor, concertelor şi expoziţiilor, au dus la scăderea drastică a veniturilor proprii.

Până în acest moment, Executivul, în frunte cu ministrul finanţelor, nu a venit cu nicio soluţie viabilă la criza economică existentă. Nu oferă nicio soluţie concretă celor rămaşi fără locuri de muncă. Nu vine cu un program solid de relansare a economiei.

Domnule ministru,

Vă rog, faceţi un efort şi, din contabil, vă rog să aveţi o viziune de economist. Pentru că situaţia este critică şi este momentul să veniţi cât mai repede cu soluţii economice şi financiare, nu cu justificări şi argumente lipsite de sens.

Cu toate acestea, susţinem că acest Guvern, care de la noi a primit un cec în alb, inclusiv în cazul ministrului de finanţe, trebuie să-şi continue activitatea în această perioadă. Nu este oportun să facem schimbări în condiţiile actuale.

De altfel, suntem convinşi că va veni momentul în care cei care guvernează astăzi vor răspunde pentru deciziile luate. Vor răspunde pentru încăpăţânarea de a lucra fără să ţină cont de Parlament, fără să accepte colaborarea cu forţele politice din Legislativ.

Considerăm că în această perioadă nu este oportună iniţierea sau votul asupra moţiunii. Dezbaterile parlamentare ar trebui să implice numai probleme ce au legătură directă cu situaţia de criză prin care trecem.

În concluzie, UDMR va fi prezent, dar nu va vota.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian, prin telefon.

Şi, tot prin telefon, se pregăteşte domnul Marius Paşcan, PMP.

Domnul Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian (prin telefon):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

O să vă spun de la început că, în marea lui majoritate, Grupul nu va vota moţiunea. Dar asta, dintr-un singur motiv - nu schimbi roţile în timpul mersului.

Tot timpul care îmi rămâne, în continuare, am să-l dedic unor subiecte pe care le-am discutat săptămâna trecută şi cu domnul prim-ministru, în care cred foarte mult şi pe care, vă rog, măcar să le luaţi puţin în calcul. Pentru că nici aici nu am speranţe foarte mari.

Sunt două puncte, mai ales, asupra cărora vreau să insist.

Domnule ministru,

Forţa de muncă în România este foarte scumpă. Şi, să nu uităm, că România, economia României este, din păcate - asta e, am ajuns aici - este o economie preponderent de lohn, inclusiv în comerţ facem lohn. Adică este o economie în care vindem timp de muncă brută, muncă în care partea de creativitate este în altă parte, partea de proiectare este în altă parte, marketingul este în altă parte, vânzările sunt în altă parte şi noi închiriem om cu ora.

În condiţiile acestea şi în condiţiile în care, în lume, concurenţa, competiţia pe partea de lohn o să crească foarte mult, nu pentru că ar fi diminuată din motive obiective - deocamdată motivele acelea, obiective, încă n-au venit; nu e nici robotizare suficientă, nici inteligenţă artificială suficientă - c i pentru că va scădea piaţa, global.

Or, în condiţiile acestea, dacă nu facem acum mişcarea aceasta, cu scăderea costurilor forţei de muncă, vom avea probleme.

Sigur că scăderea costurilor forţei de muncă avantajează deopotrivă - iar acesta este un motiv pentru care cred că e o măsură extrem de echilibrată - avantajează deopotrivă şi lucrătorii, şi proprietarii companiilor.

Însă problema este că, dacă luăm măsura aceasta, e bine să o luăm şi cu gândul la o generaţie nouă de antreprenori, care sperăm să nu mai facă toate greşelile generaţiilor vechi, în care chiar am foarte mare încredere că vor acţiona în felul acesta, şi anume, o generaţie de antreprenori care nu mai cresc o companie ca să o vândă sau nu mai cresc o companie ca să o transforme într-o companie de lohn.

Start-up-urile sunt extrem de importante în acest sens, pentru a reuşi să mergem mai departe într-o lume care va arăta cu totul altfel decât cea cu care ne-am obişnuit.

Aceasta este o primă propunere de a sprijini real start-up-urile, la nivelul cheltuielilor operaţionale şi de a sprijini companiile, marii angajatori, tot la nivelul cheltuielilor operaţionale.

A doua propunere pe care vreau să v-o fac este să regândiţi politica agricolă. Urmează foarte mulţi ani de secetă.

Regândirea politicii agricole pe coordonatele pe care suntem acum este absolut obligatorie.

Şi, în sensul acesta - aici discuţia e foarte lungă şi n-am să insist, am timp foarte puţin, ştiu, probabil că l-am şi depăşit - aici vreau să vă propun să avem o discuţie separată. Pentru că va trebui să ducem agricultura din starea de agricultură convenţională, pe care o avem astăzi, la un alt tip de agricultură, extrem de tehnologizată, agricultură industrială urbană, în care riscurile care vin din tot ce se va întâmpla în anii care urmează sunt practic nule.

Lucrurile acestea două va trebui să le discutăm, pentru că ele aduc securitatea alimentară, îmbunătăţirea balanţei de plăţi externe a României şi menţinerea forţei de muncă la un nivel acceptabil de şomaj.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog să faceţi legătura cu domnul Paşcan, liderul Grupului PMP.

Se pregăteşte domnul Varujan Vosganian, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin telefon):

Bună seara, domnule preşedinte!

Distinşi colegi parlamentari,

Partidul Mişcarea Populară consideră că moţiunea simplă asumată de PSD şi sateliţii săi, împotriva ministrului finanţelor publice, Florin Cîţu, este o dovadă de ipocrizie din partea politicienilor PSD.

După ce Guvernul Dăncilă a lăsat vistieria ţării goală, cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, mai mare decât creşterea economică efectivă, tocând banii pe pomeni electorale şi pe proiecte de infrastructură care n-au fost niciodată implementate, PSD nu are niciun drept de a-l trage în vreun fel la răspundere pe actualul ministru de finanţe.

Această moţiune simplă este o tentativă disperată de a falsifica istoria. Piromanii economiei se prefac acum că sunt pompieri.

Argumentele PSD denotă sărăcia de idei a celor care au făcut ca economia să fie fragilă în faţa crizei economice actuale.

Alta era, poate, situaţia, dacă pandemia de SARS CoV-2 ne găsea pe surplus bugetar sau măcar cu contractările încheiate pe fondurile europene aferente exerciţiului bugetar 2014-2020 al Uniunii Europene.

Totuşi, faptul că PSD nu are căderea să ceară explicaţii actualului ministru al finanţelor, nu îl exonerează pe Florin Cîţu de obligaţiile care îi revin.

Câtă vreme Parlamentul l-a învestit în funcţie odată cu Cabinetul Orban, ministrul finanţelor publice are obligaţia legală şi morală de a prezenta în Parlament situaţia financiară reală a României, mai ales că românii trebuie să ştie ce se întâmplă cu banii ţării într-un moment de criză fără precedent.

Acestea sunt regulile unui stat democratic, iar ele trebuie respectate. Dacă nu pentru PSD, măcar pentru parlamentarii PNL, PMP şi USR, care i-au acordat încredere.

Domnule ministru Cîţu,

Cu toate bunele intenţii ale Guvernului, considerăm că Programul IMM Invest, insuficient fundamentat, se poate dovedi un eşec, o greşeală de strategie economică şi de securitate a banilor publici.

PMP consideră că nu trebuie să se recurgă la discriminări din partea statului pentru susţinerea agenţilor economici. Nu este normal ca unii să fie subvenţionaţi, iar alţii nu, mai ales că vorbim despre aceeaşi piaţă în care funcţionează, fiind totodată incorect din punct de vedere concurenţial.

Toţi agenţii economici trebuie ajutaţi în mod egal, pentru a putea concura cu capitalul străin care vine în România cu finanţări incomparabil mai ieftine.

PMP pledează în acest sens pentru susţinerea capitalului românesc în mod transparent şi egal, pentru a putea face faţă concurenţei.

Costul de finanţare a unei microîntreprinderi româneşti este de 7% pe an, în timp ce a unei companii străine finanţate de băncile din afara României este de 10 ori mai mic.

În Programul IMM Invest este obligatorie garanţia statului, care, pe lângă faptul că pune în pericol banii bugetului într-o perioadă atât de riscantă, obligă agenţii economici să plătească, din momentul în care statul nu va mai subvenţiona creditarea, la un preţ excesiv pe costul creditării.

În acest fel, considerăm că Programul poate pune în pericol banii statului, invitând la "o fraudă legală", respectiv, aceea de a nu se achita creditul băncii, urmând mai apoi ca banca să se îndrepte împotriva statului.

PMP pledează pentru ca ajutorul statului într-un moment greu să fie orientat prioritar pentru companiile româneşti consolidate, cu vechime, care au plătit statului taxe şi impozite, de-a lungul timpului, probând prin profesionalism, seriozitate şi experienţă, cele care au performat în domeniul în care activează.

Nu este timp, nici resurse, pentru improvizaţii şi experimente.

De asemenea, PMP consideră că banii României nu trebuie irosiţi, în momente de criză, pe pomeni electorale, motiv pentru care îi cere ministrului Cîţu să vină cu o schimbare de paradigmă. Avem nevoie ca Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Transporturilor să genereze proiecte de investiţii majore pentru stimularea economiei, iar Florin Cîţu, din postura de ministru de finanţe, să găsească sursa de finanţare pentru acele proiecte, mai ales în contextul în care este suspendat Pactul de stabilitate şi de creştere.

PMP a recomandat Guvernului să se concentreze pe 5 direcţii de acţiune:

1. Autostrada Transilvania;
2. Extinderea reţelei de gaze naturale, astfel încât minimum două treimi dintre români să-şi poată asigura necesarul de energie pentru încălzire;
3. Decolmatarea canalelor de irigaţii, repararea sistemelor de pompare, achiziţia de sisteme fixe şi mobile de irigaţii şi furnizarea gratuită a apei, timp de 3 ani, în zonele afectate de secetă;
4. Realizarea de centre de colectare legume, fructe şi zarzavaturi în marile bazine legumicole şi producătoare de fructe;
5. Finanţarea Pactului Naţional pentru sănătate, propus de PMP, în care este inclusă construirea celor 8 spitale regionale.

În concluzie, nu îi acordăm un cec în alb actualului ministru al finanţelor publice, însă considerăm că PSD ar putea să-i ceară socoteală cel mult Vioricăi Dăncilă şi lui Eugen Teodorovici, pentru gestiunea fatalistă a finanţelor publice ale României.

Finalmente, stimaţi colegi, Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva moţiunii simple iniţiate de Partidul Social Democrat.

Şi ne aşteptăm la vremuri senine, mai bune, pentru România!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului Varujan Vosganian.

Se pregăteşte - a doua tură de vorbitori -, domnul Marius Budăi, de la PSD.

Domnul Varujan Vosganian (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Îndeobşte încerc un sentiment de solidaritate de breaslă faţă de miniştrii finanţelor.

De data asta, vă mărturisesc că sentimentul meu de solidaritate a fost pus la foarte grea încercare.

Dacă o să priviţi pe frontonul Ministerului Finanţelor, la lista miniştrilor din decursul timpului, o să-i găsiţi acolo pe Ion Brătianu, pe Take Ionescu, pe Petre Carp, pe Nicolae Titulescu, pe Virgil Madgearu, pe Victor Slăvescu. Asta este o preeminenţă care obligă la o anumită ţinută.

Stimaţi colegi,

Nu este permis ca în Parlamentul României, sub această frumoasă cupolă, un ministru al finanţelor să adreseze colegilor săi adjective precum "criminali", "ticăloşi", "puşcăriaşi" şi aşa mai departe.

Deci, domnule Cîţu, indiferent ce rezultate aţi avea dumneavoastră, eu nu pot să votez decât împotriva acestui fel de a vă comporta, care vă face de ruşine nu numai pe dumneavoastră, dar care nu face decât să înnegrească imaginea Parlamentului şi a clasei politice, care trebuie să fie un model de comportament, un model de conduită pentru societatea românească.

Trecând mai departe. Am sentimentul că măsurile care se iau sunt cel mai adesea reactive. Ele încearcă să compenseze efectele negative ale pandemiei.

S-a vorbit despre acest IMM Invest, care ar fi, într-adevăr, o ieşire din tranşee.

Însă ceea ce ştiu eu este că băncile încă nu au pregătite normele. De aceea, n-am auzit încă de vreo firmă care să beneficieze de acest program.

De asemenea, simt nevoia reafirmării marilor proiecte de infrastructură.

În ţările celelalte, există cifre care se dau, zeci de miliarde de euro care se vor aloca prin ajutoare de stat sau prin alte mijloace nerambursabile.

Deja pot să vă spun că cel puţin 7-8 miliarde de euro îi vom pierde din fonduri europene, dacă nu îi realocăm pentru dezvoltare economică.

Domnule Cîţu,

N-am văzut la Guvern niciun fel de măsură, din aceasta, activă, care să contrabalanseze efectele negative pe PIB. Aţi spus că lucrurile sunt OK. A spus şi Ludovic Orban la fel.

Păi, cum sunt OK, dacă deja dumneavoastră anunţaţi că o să pierdem, la PIB, 60 de miliarde de lei? 60 de miliarde de lei înseamnă 5,4% din PIB. Deci noi deja suntem aproape pe -2, din plecare. Şi încă nu ştim ce o să se întâmple mai încolo.

Vorbiţi despre deficit în termeni evazivi. Eu am o cifră care nu ştiu dacă e reală, că deficitul a ajuns la 27 de miliarde de lei şi că, în procente de PIB, suntem la 2,5%, ceea ce este foarte mult şi ceea ce ne face să credem că prognozele sumbre ar putea să se adeverească. Pentru că, domnule Cîţu, între noi, foşti şi actuali miniştri de finanţe, ştim că aprilie, de obicei, e o lună bună. Aprilie e o lună în care vin şi impozitele trimestriale.

Deci, dacă în aprilie, noi am crescut deficitul cu aproape 10 miliarde de lei, ce o să se întâmple în mai? Probabil că o să fie şi mai rău.

De aceea, vă rog să ne explicaţi şi nouă, ce e aceea OK? Dacă nu era OK, cum era?

În legătură cu datoria publică. Am făcut observaţia aceasta şi domnului Tătaru. Domnule, nu vă mai lăudaţi! Lăudăroşenia asta găunoasă nu face bine deloc.

Domnul Tătaru se lăuda că ce bine stă România faţă de Spania. Când, de fapt, toate ţările foste comuniste sunt la fel, şi România stă cel mai prost între ţările foste comuniste.

Domnule Cîţu,

De ce nu ne spuneţi că Banca Centrală Europeană a avut o anumită politică şi, în baza acestei politici, toate ţările din Uniunea Europeană s-au împrumutat cu dobânzi negative? Ca să nu dăm oamenilor iluzia unui extaz lăuntric. Spuneţi adevărul! N-are niciun rost să ne lăudăm, pentru că cifrele sunt neîndurătoare.

De aceea, domnule Cîţu, mi-ar face plăcere să discutăm pe cifre. Să discutăm pe acest deficit, pe datorie. Pentru că mi-ar fi făcut plăcere ca măcar o singură dată să ne explicaţi, care e structura acestei datorii? Cât anume rostogoleşte datoria dinainte? Cât anume acoperă deficitele? Cât anume intră în buffer? Ca să putem discuta ca între specialişti.

Concluzia mea, pe care v-am spus-o, este următoarea. Vă dau cartonaşul galben pentru rezultatele acestea, economice, pentru că e prematur ca după 4 luni să tragi concluzii. Dar vă dau cartonaşul roşu, neîndoielnic, pentru comportamentul dumneavoastră incalificabil în faţa Parlamentului. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Marius Budăi.

Se pregăteşte domnul Laurenţiu Leoreanu, de la PNL.

Domnul Marius-Constantin Budăi (de la tribună):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Deşi ne-aţi jignit, bine aţi venit lângă noi!

Stimaţi colegi deputaţi,

Este regretabil... şi o spun ca om care dezbat şi combat împreună cu colegi liberali, la TV, în emisiuni de radio, unde ne întâlnim, şi am reuşit performanţa, văd câţiva şi în sală, aici, să nu ne jignim niciodată.

Aşa e, domnule Dan Vîlceanu? Nu cred că am jignit vreodată.

Este regretabil că un coleg care, pe lângă că este ministru, este parlamentar şi "ar trebi" sau ar trebui să cunoască greutatea acestei instituţii, să cunoască colegii parlamentari şi să nu vină în faţa lor cu aroganţă, cu dispreţ şi cu jigniri.

Oricare ar fi, dar, oricare ar fi, domnule ministru, poziţiile noastre politice, viziunile asupra a ceea ce se întâmplă în ţară, consider că putem să ne adresăm civilizat!

Aflăm de la dumneavoastră, domnule ministru, că suntem "ţepari", "criminali" etc.

Aceşti "ţepari", aceşti "ticăloşi", aceşti "criminali", domnule ministru, v-au votat, când colegii dumneavoastră, din motive de sănătate - nu o să spun altfel - nu au putut fi în Parlamentul României. Ne-am riscat sănătatea noastră şi a copiilor noştri, domnule ministru, să venim în Parlament. Măcar pentru atât atitudinea dumneavoastră ar fi trebuit să fie alta!

Intru în ce am de spus, nu era acesta introductio-ul meu - spuneaţi dumneavoastră de 400 de milioane plătite deja pentru şomaj tehnic, contrazicând ceea ce noi spuneam în moţiunea de cenzură.

Domnule ministru,

Conform a 75% din salariul minim, înseamnă că aţi plătit doar 233.900 de persoane, în luna aprilie. Cei 700.000, restul, unde sunt? Ce au făcut?

Şi mai aflăm - ca răspuns la ceea ce spuneţi dumneavoastră, cu împrumuturile şi ce a spus şi domnul ministru Vosganian, cu randamentele negative.

Domnule ministru,

Nu puteţi să ne păcăliţi chiar pe toţi. Cu deprecierea leului, randamentul a ajuns mai mare decât dacă vă împrumutaţi în lei.

Şi, în final, înainte să vă întreb ceea ce voiam să vă spun, vă transmit rugămintea unor pensionari, dar şi rugămintea unor tineri căsătoriţi - să regândiţi cămătăria, să regândiţi dobânda la dobândă.

La moţiunea noastră aflăm ca răspuns de la dumneavoastră ce au făcut alte ministere - Ministerul Transportului, Ministerul Sănătăţii.

Domnule ministru Cîţu,

Nu sunteţi premier. Aţi refuzat această onoare, de a fi premier al României. Aţi refuzat! Sunteţi un premier dezertor, cu cel mai scurt mandat, de minus 10 minute.

Domnule ministru,

Şi acum o să vă rog să lămurim câteva aspecte de interes public. Nu sunt neapărat întrebările PSD sau ale lui Marius Budăi.

Ştim cu toţii de afacerea "Măştile şi dezinfectanţii de la o cârciumă din Giurgiu". Este implicat Ministerul Finanţelor în această afacere? Şi justific întrebarea.

În 26 martie a.c., şeful Cancelariei Prim-Ministrului ne anunţa că se va face o anchetă a Corpului de Control al Ministerului Finanţelor. Nici până astăzi nu există un raport public. Aţi blocat această anchetă?

Achiziţia pentru măşti şi produse medicale s-a realizat de către Ministerul Finanţelor Publice, deşi exista Unifarm şi exista de ani buni legea care permitea ca Unitatea de Achiziţii Centralizate din cadrul Ministerului Sănătăţii să permită şi să poată face aceste achiziţii.

Mai mult decât atât, pe perioadă de stare de urgenţă, legea permite unor instituţii publice interesate să apeleze la acea procedură de negocieri directe.

Domnule ministru,

Din păcate, a durat o lună - şi aici fiţi foarte atenţi, pentru că e vorba despre vieţi omeneşti. A durat o lună şi jumătate până la semnarea contractelor şi, din această cauză, profesioniştii din linia întâi au rămas fără apărare, unii dintre ei pierzându-şi viaţa.

Un alt element de interes public - aţi adoptat restructurarea Ministerului Afacerilor Interne, noaptea, la ora 23,00. Nu ştiu, cum era aia, cu "Noaptea..."?!

Există suspiciunea că, de fapt, aţi făcut această restructurare pentru a scăpa de profesioniştii care s-au opus deciziilor dumneavoastră de-a lungul timpului, şi anume: scoaterea CEC de sub acţionariatul statului, înlocuirea specialiştilor şi numirea în consiliile de administraţie a aşa-zişilor profesionişti liberali, care nu au avut niciun fel de activitate sau pregătire profesională în domeniu.

Numirea ca director la FNGCIMM, acea instituţie care nu a reuşit să facă un site şi să gestioneze acel sistem privind acordarea garanţiilor, sistem - cum au spus şi antevorbitorii mei - atacat de OZN-uri, de hackeri, de fantome.

Acest profesionist avea zeci de procese deschise împotriva instituţiei pe care astăzi o conduce şi care, ulterior, a intentat un proces - nu de mult, înainte de a fi numit - în care a solicitat dizolvarea acestei instituţii.

Domnule ministru,

Doriţi să scăpaţi de specialişti, pentru a putea implementa tot ceea ce doriţi dumneavoastră la nivel de lege?

Puteţi lămuri aceste chestiuni?

Înţelegem din declaraţiile dumneavoastră că doriţi privatizarea CEC, după ce această bancă a fost capitalizată.

Domnule premier dezertor,

Să mai aducem aminte că aţi refuzat onoarea de a fi prim-ministrul acestei ţări.

Ştiţi cât este ponderea activelor bancare deţinute de stat în total active în Polonia, Ungaria, Republica Cehă, ca să nu mai spun şi de Germania? Cam aşa. Polonia şi Ungaria - 50%; iar în Germania băncile private deţin doar 30% din total, 70% fiind deţinut de bănci şi cooperative.

Care sunt interesele aici, domnule ministru?

Pe ce criterii v-aţi numit "pilele" la Exim Bank, în Comitetul de Garanţii, în consiliile de administraţie la CEC, Loterie, FNGCIMM şi FRC?

Pe ce criterii aţi numit un secretar de stat, am văzut, a cărui singură realizare a fost că reuşeşte să trăiască fără venituri. Declaraţia dumnealui de avere o arată.

Din păcate, domnule ministru, ce spuneţi seara, contraziceţi a doua zi; la amiază spuneţi altfel, ne vorbiţi de "...economia va ieşi mult mai bine...".

Să dea Dumnezeu să fie aşa! Să dea Dumnezeu!

Şi vă doresc, cred că şi partidul meu, să aveţi un succes imens cu relansarea economiei, dar nu cu măsuri la 1% din PIB!

Eu vreau să vă spun că ar trebui totuşi, astăzi, într-un moment de sinceritate, să nu mai spunem despre execuţii bugetare... ne uităm cu atenţie, ne zăpăciţi, şi dumneavoastră, şi doamna ministru al muncii -să răspundeţi clar la următoarele întrebări.

Veţi creşte sau nu pensiile, domnule ministru, de la 1 septembrie, cu acea valoare care se calculează în procent de 40%?

Veţi creşte sau nu alocaţiile copiilor, aşa cum s-a votat în Parlament şi aşa cum am procedat noi, PSD?

Păcat că nu e domnul Sighiartău aici!

Veţi creşte salariile profesorilor noştri, aşa cum aţi promis că aţi prins în bugetul pentru anul 2020? Sau, din păcate, trebuie să spunem că iarăşi i-aţi minţit pe români?

Spuneţi că sunteţi un bun profesionist, domnule ministru. Şi eu nu o să vă contrazic. Însă o să vă întreb, când o să terminaţi cu minciuna şi cu invocarea grelei moşteniri?

La peste 6 luni de zile, deja, de la preluarea guvernării de către dumneavoastră, pe buget construit de dumneavoastră, prin asumare, fără posibilitate de dezbatere în Parlament, când, la 1 martie, atenţie!, domnule ministru, nu începuseră problemele economice cauzate de coronavirus, vă aflaţi deja, din păcate, în incapacitate de plată. Deficitul era deja record pentru luna februarie, şi ştiţi că nu s-a mai întâmplat aşa ceva de 30 de ani. Nu aveţi cum să contraziceţi şi să explicaţi asta!

Datoria guvernamentală era deja la 37% din PIB, după ce noi v-am lăsat la 34,6% din PIB.

V-am lăsat, domnule ministru, şi aţi evitat să vorbiţi în expunerea dumneavoastră, un buffer în Trezorerie de 25 de miliarde de lei.

INS a publicat recent - ieri sau astăzi, nu mai ştiu - că aţi stabilit, într-adevăr, un record, dar, din păcate, un record negativ. Deficitul balanţei comerciale a României, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2020, a fost, atenţie!, de 4,46 miliarde de euro, mai mare cu aproape 733 de milioane de euro, decât cel înregistrat în primul trimestru al anului 2019.

Domnule ministru,

Deja, în februarie, aveaţi împrumuturi contractate, în lei şi euro, de 34 miliarde de lei, şi toate astea, pe un buget asumat, cum am spus, nedezbătut în Parlament, buget 100% PNL.

Dacă tot invocaţi greaua moştenire, cum aţi reuşit, domnule ministru, să cheltuiţi 80 de miliarde de lei în numai două luni, noiembrie şi decembrie 2019?

Şi apropo de buget.

Domnule ministru,

Aţi reproşat public, în comisiile reunite, la audieri, că aţi aprobat, la bugetul pentru anul 2020, amendamente, ale colegilor de la USR, care nu erau în folosul cetăţenilor români. Nici până astăzi, dar nici până astăzi nu aţi clarificat acest aspect!

Din păcate, aţi înlăturat toţi profesioniştii din minister şi mai ales pe cei care puteau negocia şi care ştiau cum să negocieze cu agenţiile de rating.

Nu aţi făcut absolut nimic pentru a arăta punctele tari ale economiei româneşti, cum ar fi: ponderea mică a datoriei; datoria externă netă, cea mai mică din regiune; potenţialul de dezvoltare şi aşa mai departe.

Nu aţi negociat nimic cu agenţiile de rating, pentru că vă convenea, domnule ministru, narativul cu greaua moştenire!

Pe 6 iunie - este public - vine Standard & Poor's în România.

Veţi face din nou un mare nimic şi veţi lăsa România să ajungă în categoria "junk", după ce aţi dus economia în groapă, în numai 4 luni de guvernare.

Puteţi să ne prezentaţi, domnule ministru, care este planul de negociere şi cu ce analize macro mergeţi la această negociere?

Ce interese, domnule ministru, apăraţi, până la urmă? Pentru că, ştim cu toţii, dacă ratingul scade, împrumutăm mai scump. Pe spatele românilor, iarăşi, băncile vor câştiga.

Aţi minţit că vă împrumutaţi mai ieftin. O să vă dau cifre, domnule ministru. Am pus şi pe Facebook acel tabel. Şi sunt cifrele publicate pe site-ul ministerului. Probabil nu le ştiţi sau probabil vă sabotează cineva din minister, zic.

Cheltuielile cu dobânzile, domnule ministru, au crescut cu 12,2%, iar la dobânda la împrumuturi pe aceeaşi maturitate aveţi un plus de 12%-15%.

Deci, din nou guvernarea pe datorie, din nou minciuni!

Din păcate, sunteţi, domnule ministru - şi suntem, cu toţii, ca ţară - în incapacitate de plată pe extern. Nu ne mai împrumută nimeni decât la randamente de 6%. Iar, la intern, dacă nu ar interveni BNR, v-aţi împrumuta la dobânzi enorme.

V-aţi supărat pe noi, domnule ministru, când v-am dat aviz negativ. Ştiam că minţiţi! Aţi spus public - şi justific - la audieri, că veţi avea uşa deschisă pentru idei bune, pentru cooperare cu Parlamentul, când colo, uşa dumneavoastră era deschisă pentru interesele membrilor de partid şi ale apropiaţilor dumneavoastră.

Aţi promis aici, în faţa tuturor, transparenţă. De ce nu găsim, de ce nu publicaţi pe site toate cheltuielile efectuate în ultimele 6 luni pe rambursări de TVA, plăţi din Fondul de Rezervă, despăgubiri şi achiziţii? De ce vă este teamă, domnule ministru?

Având în vedere - şi aici putem să discutăm cu hârtiile în faţă - că alocările pe timpul Guvernului PSD se făceau pe formule clare, dar clare, ce ţineau cont de asigurarea cheltuielilor de funcţionare ale UAT-urilor, dovada cea mai clară în acest sens este şi ultima noastră alocare, de 1,4 miliarde, din câte îmi aduc aminte, unde primăriile PNL au primit 70% şi primăriile PSD - 30%. Vă rugăm să ne comunicaţi - probabil nu aveţi acum cum, o să vă scriu şi o întrebare, o interpelare parlamentară - care este algoritmul după care au fost repartizate din FRB sumele de bani aferente lunilor noiembrie şi decembrie?

Din păcate, domnule ministru, sunteţi groparul finanţelor publice. Aţi spus că aţi avut de plătit datorii de 10 miliarde de lei, din urmă, şi de aceea aţi dus deficitul la 4,3% din PIB. Cum se face că şi veniturile, în noiembrie şi decembrie, au scăzut?

Cât din cele 20 de miliarde de lei, arierate de recuperat de către ANAF la buget, din care 4,4 miliarde de lei la bugetul de asigurări sociale şi 2,2 miliarde de lei la bugetul de sănătate, aţi adus la buget, domnule ministru? Şi ce măsuri aţi luat?

Vă lăudaţi cu rambursarea TVA înainte de control.

Domnule ministru,

Ştim cu toţii că la controalele de fond, realizate cu ocazia cererilor de rambursări TVA, sumele care se dau jos, în medie - din greşeli, nu acuz de nimic mediul de afaceri -, din cauza greşelilor, sunt, în medie, de 35%-40% din totalul cererilor. Având în vedere că, în medie, procentul de recuperare, dacă ulterior se vor găsi sumele, este în jur de 5% doar, din sumă, cum justificaţi sumele pierdute de stat?

Au trecut două luni din starea de urgenţă. Nicio firmă care să beneficieze de vreun ajutor direct de la stat. Nu beneficiază nimeni de garanţii, domnule ministru, prin IMM Invest, pentru că nu s-au semnat încă convenţiile cu băncile. Şi nu ştiu cum vor face profesioniştii din acest Fond şi la ce riscuri vor răspunde!

Aveţi, din păcate, zero măsuri active pentru companii, zero măsuri pentru populaţie. În schimb, aveţi avantaje pentru bănci - dobândă la dobândă şi dobândă imensă pentru companiile care accesează IMM Invest după 31 decembrie 2020, când dispare facilitatea de dobândă subvenţionată.

Cifre de la FMI, domnule ministru. România are un angajament de doar 3,5% din PIB - FMI o spune, nu noi -, din care funcţional nici măcar 1% din PIB. Pe când vecinii noştri au în felul următor: Bulgaria - 11,7% din PIB, Polonia - 15%, Ungaria - 18%, Cehia - 18%. De ţările dezvoltate nu mai spunem. Chiar şi Serbia are 6,5%.

Pe tabelul întocmit de FMI, domnule ministru, suntem plasaţi alături de Columbia, Guatemala, Bosnia şi Herţegovina, Honduras.

Acesta să fie profesionalismul dumneavoastră?

Aţi declarat că mergeţi să vă împrumutaţi la FMI. Cât veţi împrumuta de data aceasta? Ce măsuri de austeritate aţi negociat? Când veţi lua împrumutul? În toamnă? Sau, după alegeri, pentru a-i păcăli din nou pe români?

Şi pentru că vorbeaţi despre profesionişti...

Zilele trecute aflam că, la început de aprilie, aţi numit fără concurs, la Finanţe, Galaţi, un neam, un nepot al colegului dumneavoastră de la Dezvoltare. A doua zi, tot fără concurs, l-aţi promovat deja director general adjunct pe toată Regiunea Sud-Est.

Şi, la sfârşit, o întrebare.

Domnule ministru,

Să-mi spuneţi dacă ANAF, sub conducerea dumneavoastră, s-a autosesizat la ceea ce a apărut în presă - la domnul ministru Tătaru, la farmacia dumnealui, vindea măşti la suprapreţ, în plină pandemie, fără bon fiscal? Şi, dacă nu s-a autosesizat, ce aţi făcut dumneavoastră?

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule Budăi, pentru intervenţie.

Îi dau cuvântul domnului Laurenţiu-Dan Leoreanu, din partea PNL.

În finalul intervenţiei e o solicitare a domnului Sighiartău. Deci, vă rog, aveţi două minute şi pentru dânsul.

Vă rog, domnul Leoreanu.

Faceţi legătura şi cu domnul Sighiartău.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Încă nu-mi vine să cred că PSD a îndrăznit să depună o moţiune simplă în domeniul finanţelor şi ne dă lecţii despre cum să gestionăm economia României.

Vă voi spune pe scurt ce dezastru a însemnat guvernarea PSD, din punct de vedere economic, pentru România: lipsa investiţiilor publice, creştere economică anemică, bazată aproape exclusiv pe consum, o absorbţie de fonduri europene aproape inexistentă, dar multe, foarte multe promisiuni, devenite ulterior, evident, minciuni.

Am avut un deficit de 4,6%, la nivelul anului 2019, cu peste 50% mai mare decât ţinta stabilită de Uniunea Europeană. În timpul guvernării PSD, am avut cea mai mare rată de creştere a preţurilor din Uniunea Europeană, cu peste 10% au crescut preţul gazelor naturale, al energiei electrice, al energiei termice, al serviciilor de salubritate.

Bomboana de pe coliva economică a PSD a fost modul în care a tratat mediul privat.

Doar în 2019, datoriile Guvernului PSD către mediul privat însumau peste 10 miliarde de lei. De ce să ramburseze PSD, TVA? De ce să plătească concediile medicale restante? De ce să plătească facturile firmelor care efectuau lucrări de investiţii? Sau de ce să finanţeze Programul "Start-up Nation"? Oricum, mediul privat nu îi vota.

Dar cum să fie altfel lucrurile, când toată preocuparea PSD, în perioada 2016-2019, a fost aceea de a-şi salva liderii de dosare penale?! Când să mai ai timp să te ocupi de economie şi de finanţe şi, mai ales, cu cine?

Dar, staţi, lucrurile nu se termină aici. Pentru că PSD insistă să pună beţe-n roate şi guvernării PNL. Efortul PNL de a sprijini economia în acest context complicat este zădărnicit constant de PSD, care încă mai are majoritatea în Parlament.

Din păcate, Guvernul Orban nu se luptă doar cu un virus ucigaş. Se luptă şi cu un virus politic numit PSD, care îşi modifică tulpina, când cu ALDE, când cu PRO România, când cu ambele, simultan.

În urmă cu câteva luni, premierul PSD, de tristă amintire, Viorica Dăncilă, stâlcind a mia oară limba română, ne propunea să facem un "exerciţiu de imagine".

Eu vă propun un exerciţiu de imaginaţie. Cum ar fi arătat România în vremea pandemiei cu un Guvern condus de Viorica Dăncilă şi un Minister al Finanţelor dirijat de petrecăreţul Orlando?

Dar mai bine să nu ne imaginăm. Ar fi fost un dezastru politic şi economic, la braţ cu dezastrul sanitar!

Să nu uităm că domnul Teodorovici a întârziat în mod voit rambursările de TVA, anul trecut. Prin urmare, a falsificat bugetul ţării, pentru a se încadra în ţinta de deficit.

În momentul în care PNL a preluat guvernarea, erau întârzieri de peste 5 miliarde de lei la TVA. Astăzi, rambursările au fost aduse aproape la zi, deşi România traversează o perioadă extrem de grea din punct de vedere economic.

În perioada de după instituirea stării de urgenţă, Guvernul României a promovat mai multe măsuri economice şi sociale pentru atenuarea efectelor economice negative, generate de extinderea epidemiei. Măsuri reale, nu fumigene aruncate de PSD în ochii oamenilor.

După cum ştim, guvernarea PSD din ultimii 3 ani a lăsat vistieria ţării goală. Banii românilor au fost aruncaţi pe pomeni electorale, pe proiecte care n-au servit nici comunităţilor, nici cetăţenilor, ci doar clientelei de partid.

Guvernul PNL a distribuit resursele după un plan extrem de bine calculat. Pe de o parte, s-a avut în vedere păstrarea locurilor de muncă pentru angajaţii care şi-au întrerupt parţial sau total activitatea, asigurându-se de la bugetul de stat, prin mecanismul şomajului tehnic, 75% din salariul mediu brut pe economie.

De asemenea, ca efect al suspendării cursurilor şcolare, s-au asigurat resursele necesare pentru ca unul dintre părinţi să poată îngriji copilul de acasă, fără a-şi pierde locul de muncă.

Pentru toate celelalte categorii de prestaţii şi indemnizaţii sociale, Guvernul a luat măsurile specifice, astfel încât nicio persoană să nu fie afectată în această perioadă.

Ceea ce trebuie remarcat este faptul că Guvernul PNL a reuşit să utilizeze la potenţial maxim finanţarea măsurilor din perioada stării de urgenţă şi din resurse financiare europene nerambursabile. Numai valoarea fondurilor europene destinate sistemului medical va atinge 1,16 miliarde de euro, în acest an şi peste 4,5 miliarde de euro, începând cu anul 2021.

În guvernările PSD, absorbţia fondurilor europene a fost un adevărat dezastru.

Într-o perioadă atât de complicată medical, în care lupta politică ar fi trebuit să treacă în plan secund, PSD a avut un singur scop în ultimele luni - să blocheze măsurile Guvernului Orban, prin legi populiste.

Un exemplu elocvent este proiectul iniţiat de troica - Marcel Ciolacu, Victor Ponta şi Călin Popescu-Tăriceanu, care prevedea amânarea cu 9 luni a tuturor ratelor, de-a valma, şi pentru rău-platnici, dar şi pentru cei serioşi, care îşi plătiseră la timp aceste rate. Probabil, liderii PSD încercau să-şi salveze din clienţii politici datornici.

Nici măcar CCR - o instituţie deja infestată de virusul PSD - nu a acceptat această măsură, declarând această lege neconstituţională.

PSD a încercat din nou, pentru a câta oară, să se caţăre pe spaima oamenilor, să mai stoarcă niscai voturi.

Din fericire, problema cetăţenilor cu rate la bănci, afectaţi de epidemie, a fost rezolvată rapid de Ministerul Finanţelor condus de Florin Cîţu. Prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul a oferit soluţia legală pentru amânarea ratelor timp de 9 luni, astfel încât oamenii să nu poarte singuri povara fiscală a pandemiei, ci să fie sprijiniţi de stat.

Mai mult, Guvernul ia în calcul ca perioada pentru depunerea cererilor de amânare a ratelor să fie prelungită după mijlocul lunii mai, dată stabilită iniţial. Asta, dacă nu cumva ne vom trezi cu o nouă piedică pusă de monstruoasa coaliţie PSD - ALDE - PRO România.

Acestea sunt doar o mică parte din năzdrăvăniile PSD în materie economică. Şi acesta este motivul principal pentru care nici acum nu-mi vine să cred că PSD a avut tupeul să depună moţiune simplă împotriva finanţelor, împotriva ministrului Florin Cîţu.

E în ordine, dragi PSD-şti! Rezolvăm cu criza sanitară şi vin şi alegerile. Şi, atunci să vă văd, faţă în faţă cu oamenii!

Până atunci, noi ne vedem de problemele ţării, guvernăm responsabil, căutăm să scoatem ţara şi din criza sanitară, şi din criza economică, facem ce trebuie pentru români şi eu sunt sigur că ei apreciază just, corect, ceea ce se întâmplă. Văd aceste lucruri şi dispreţuiesc gargara politicianistă cu care deja ne-aţi obişnuit.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Faceţi legătura cu domnul Sighiartău, vă rog.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru Cîţu,

Dragi colegi care sunteţi în plenul Camerei Deputaţilor,

Aproape că n-aş mai fi vrut să iau cuvântul, când l-am auzit pe domnul Leoreanu, cu un discurs extraordinar de corect şi foarte bine argumentat.

Stimaţi colegi, văd că de ceva timp o parte dintre colegii PSD-işti mă folosesc în diferite dezbateri şi, inclusiv, folosesc banii contribuabililor - şi mă refer la banii din subvenţie - pentru a mă ataca, bineînţeles, minţind cu seninătate despre afacerile în care sunt eu.

Spre deosebire de alţii, familia mea, începând din '91, de când s-a privatizat, şi-a câştigat banii cinstit.

Şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că am avut un părinte care m-a învăţat la fel, să-mi câştig banii cinstit, şi tot ceea ce am să am corect, muncind, pe acte, pe hârtie, în declaraţiile de avere, şi nu ca alţii, chiar şi din Parlament, care au acţiuni la purtător şi fac şi au contracte cu statul.

Firmele la care sunt acţionar sunt firme care şi-au câştigat banii cinstit de-a lungul timpului. Nu suntem nici cămătari. Nu există nicio companie la care să fiu acţionar şi să aibă dobânzi de 600%. Apropo, nu ştiu dacă ştiţi cum funcţionează piaţa, însă nu cred că ar vrea un român să-şi cumpere o maşină cu 600% dobândă.

Ei, bine, compania la care sunt acţionar - acum îmi pare rău că trebuie de fiecare dată să fac reclamă unei companii din România, dar se pare că sunt nevoit - este o companie care vinde maşini extraordinar de bune, noi şi second hand, şi care mai are şi serviciul de leasing auto, pentru a finanţa, pentru cei care nu-şi doresc să cumpere maşini cash, să finanţeze aceste maşini, prin dobânzi de - aşa cum sunt pe piaţă - 5%, 6%, 7%, 8%, 9%. Pentru că nimeni nu vrea să-şi cumpere un bun cu dobânzi mai mari, mai ales dacă piaţa reglează acel preţ.

Eu, acum, aş putea să vin să atac, aş putea să scormonesc. Ştiu că unii colegi din Parlament îşi doresc ca românii aflaţi în dificultate să apeleze la cămătari şi la interlopi. Ştiu că foarte mulţi dintre cei care s-au ocupat cu astfel de lucruri în ʼ90 şi în anii 2000 vor acest lucru, ca românii să nu mai apeleze la companii de creditare, la bănci, ci să apeleze, pe piaţa liberă, la cămătari, însă eu vă asigur că, în calitatea mea de deputat, de om care mi-am câştigat banii cinstit şi care o să-mi câştig banii cinstit, în continuare, Partidul Naţional Liberal va apăra oamenii cinstiţi din această ţară, indiferent care sunt ei.

Observ o ură proletară împotriva celor care muncesc cinstit, împotriva celor care îşi câştigă pâinea de dimineaţa până seara, fie că sunt angajatori, fie că sunt angajaţi.

Observ că numai o parte dintre cei care sunt la stat sunt bine priviţi de PSD, ei fiind chiar membrii PSD, şi observ că doar companiile care au contracte cu statul şi care au supt de-a lungul timpului de la statul român, sunt bine privite de foştii guvernanţi ai PSD, foşti guvernanţi care au guvernat această ţară timp de 7 ani de zile şi din cauza lor astăzi trăim o dramă, o dramă că nu avem autostrăzi, o dramă că ne pleacă oamenii din ţară, o dramă că ei n-au fost în stare ca în 7 ani de zile să construiască spitale regionale, o dramă că medicii au plecat din ţară. Pentru că guvernanţii noştri de 7 ani de zile, care acum au curajul să vină să depună moţiuni simple, în timp de criză, în timp de carantină generală, vin în Parlament să-şi bată joc mai departe de români.

Ei, bine, închei spunându-vă că toate acestea au un decont. Şi sper, aşa cum a spus şi colegul meu, să ne vedem cât mai repede la alegeri, pentru ca oamenii să aleagă aşa cum se cuvine.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei Cosette-Paula Chichirău, reprezentanta USR.

Fac precizarea că, pentru a-şi putea finaliza intervenţia, din partea PSD, liderul Grupului a cedat două minute din timpul PSD.

Doamnă Chichirău, vă rog.

Doamna Cosette-Paula Chichirău (prin telefon):

Bună ziua!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Doamna Cosette-Paula Chichirău (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Incompetenţii de ieri îi acuză de incompetenţă pe incompetenţii de azi - cam acesta este rezumatul moţiunii de astăzi.

Avem, pe de o parte, un partid, PSD, care a doborât toate recordurile în materie de proastă guvernare, iar, în cealaltă parte, avem un ministru, de la PNL, prea mic pentru o pălărie atât de mare.

Această moţiune este totuşi o dovadă de ipocrizie din partea PSD.

Să facem un rezumat.

Sprijinul pentru antreprenori a fost zero în vremea PSD. Investiţiile au fost inexistente. Au luat împrumuturi pe bandă rulantă, la dobânzi imense. Au ratat toate ţintele de încasări. Au amânat plăţi, ca să ascundă dezastrul financiar. Deficitul bugetar real a fost enorm, deşi contextul economic era favorabil şi trebuia să avem excedent bugetar ca să ne pregătim pentru aceste vremuri de criză.

Dacă în 2017 toate criteriile pentru adoptarea monedei euro - deficitul bugetar, rata inflaţiei, datoria publică, cursul de schimb şi dobânzile pe termen lung - erau îndeplinite, când PSD a plecat de la putere, doar unul din cinci mai era în ţintă, şi anume, datoria publică.

PSD a spart puşculiţa fix înainte de criză, a lăsat România cu buzunarele goale şi are cea mai mare parte din vină pentru situaţia financiară actuală, însă asta nu înseamnă că girăm mandatul actualului ministru de finanţe. Domnul Cîţu nu este ministrul de care România are nevoie acum.

Înţeleg că nu suntem Germania sau Marea Britanie, însă, în România, măsurile luate pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri au fost printre cele mai timide din Europa şi chiar din lume. A fost nevoie de sprijin mult mai hotărât pentru românii cu rate la bănci, sprijin care nu a venit. Este nevoie de un stimulent financiar mai mare pentru repornirea economiei, pe care nu îl vedem la orizont.

Este nevoie de o soluţie mai bună pentru păstrarea locurilor de muncă, pentru că deja avem peste un milion de oameni în şomaj tehnic şi sute de mii în şomaj real. Este nevoie de mecanisme de sprijin clare şi funcţionale!

Trebuia să ieşim din starea de urgenţă cu numirile şi angajările din sănătate, făcute prin concursuri adevărate, pe competenţe. Dar noi ieşim din criză cu un chelner, cu carnet de partid PNL, numit şef de spital, cu spitale transformate în focare de infecţie, ca la Suceava, şi cu un corp medical bolnav şi epuizat!

Trebuia să ieşim din starea de urgenţă cu un stat digitalizat, cu copii şi profesori care ştiu să folosească tehnologia şi care au acces la tehnologie. Trebuia să încurajăm cercetarea şi inovarea. Mai ales pentru că la ieşirea din izolare, de acum, vom avea nevoie disperată să producem măşti şi medicamente, aici, în România. Vom avea nevoie de 15 milioane de măşti chirurgicale pe zi, pe care nu le vom putea avea din China sau din altă parte.

Cele 3 oportunităţi mari - reforma sănătăţii, digitalizarea şi cercetarea şi inovarea - trebuiau finanţate de un ministru de finanţe curajos şi cu viziune. Dar au fost ratate!

În mod cert, domnul Cîţu nu este ministrul de finanţe de care România are nevoie.

Dacă am fi indulgenţi, am putea spune că merge şi aşa, însă România are nevoie de mult mai mult.

USR a intrat în politică pentru că nu mai merge şi aşa. Am intrat în politică pentru a ridica standardele.

În România nu mai merge pas cu pas, mai ales când primul pas e furtul şi numirile în funcţii pe "pile", iar al doilea pas e rocada la guvernare cu celălalt partid.

PSD şi PNL se acuză între ele de incompetenţă şi de hoţie.

Ar fi amuzant, domnilor, dacă nu ar fi tragic!

După 30 de ani de eşecuri, avem nevoie să facem ceva şi pentru poporul român. Nu mai merge aşa! România are nevoie de reforme profunde acum. Iar pentru aceste reforme, avem nevoie de oameni de stat, nu de oameni de partid.

Din păcate, domnul Cîţu s-a declarat a fi doar un om de partid.

PSD şi PNL trebuie să primească un avertisment. Mesajul nostru este simplu şi clar - se poate mult mai bine pentru România!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Florin-Vasile Cîţu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am văzut mare supărare la ceea ce am spus aici, astăzi.

Aş vrea să citesc doar două nume dintre semnatarii acestei moţiuni.

La numărul 2 - domnul Simonis Alfred-Robert.

La numărul 69 - domnul Budăi Marius-Constantin.

Şi acum aş vrea să citesc titlul acestei moţiuni şi primul paragraf, să vedem dacă am avut dreptate.

"«Virusul Cîţu» a infectat economia naţională!".

"Mai nociv decât efectele pandemiei, mai contagios decât coronavirusul şi mai letal decât maladia COVID-19, «Virusul Cîţu»...".

Aţi folosit un virus care a omorât oameni, care a afectat familii, pentru a avansa agenda politică.

V-aţi urcat pe cadavre pentru a avansa agenda politică.

De aceea am avut astăzi această discuţie, aici, pentru că trebuie să vă treziţi. România este altfel astăzi.

Şi, domnule Budăi, sincer, fără niciun fel de patimă - fără niciun fel de patimă - dar niciodată nu voi lua lecţii de economie de la cineva care până foarte de curând a fost şofer la o agenţie de asistenţă socială. Ne despart kilometri întregi de cărţi citite.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Votul asupra moţiunii simple va avea loc la votul final, miercuri, 13 mai.

Declar şedinţa închisă.

Seară bună, la revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,05.