Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10,09.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Deschidem şedinţa.

Domnule Buican, veniţi!

Invit liderii grupurilor parlamentare, să avem o discuţie preliminară. (Consultări.)

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 185.

Ordinea de zi şi programul au fost distribuite şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor.

Astăzi vom dezbate iniţiativele înscrise pe ordinea de zi, iar la finalul dezbaterilor vom avea votul final.

Şedinţa se va desfăşura prin mijloace electronice, potrivit art. 129, procedură pe care deja o cunoaşteţi.

În urma discuţiei cu liderii grupurilor parlamentare, vom retrimite comisiei: Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor - PHCD 9/2020; poziţia 11 din ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol - este vorba despre PL-x 38/2020; şi poziţia 17 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2020 privind prelungirea mandatelor Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei - PL-x 155/2020; Comisia pentru industrii.

Termen de dezbatere - două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Revenim acum la ordinea de zi.

Aşa cum ştiţi, aşteptăm de la Comisia juridică raportul la PL-x 251, Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei. În momentul în care vom primi acest raport, vom face dezbaterea. În acest moment, Comisia juridică, în paralel cu plenul, lucrează la acest proiect de lege.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 243/2020; procedură de urgenţă.

Comisia juridică, vă rog, prezentaţi raportul.

Cine îl prezintă?

Doamna Laura Moagher.

Vă rog.

Şi, apoi, rog reprezentanţii partidelor să...

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu adresa PL-x 243/2020.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă, în şedinţa din 28 aprilie 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Comisia a examinat proiectul de lege, în şedinţa online din data de 12 mai 2020. Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au participat la dezbateri conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Dau cuvântul acum reprezentanţilor grupurilor parlamentare.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Alfred Simonis.

Vă rog, domnule Simonis.

Nu vreţi să vorbiţi la acest proiect. Bun.

Domnul Andronache, din partea Grupului PNL.

Vă rog, faceţi legătura.

Se pregăteşte domnul Marius Paşcan, de la PMP.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache (prin telefon):

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Bună dimineaţa, domnule Andronache!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache (prin telefon):

Vă mulţumesc.

Cu privire la acest proiect de lege, fac menţiunea că am sperat că va fi adoptat măcar în forma în care Senatul a înţeles să aprobe această ordonanţă de urgenţă.

Din nefericire, ieri, în Comisia juridică, au intervenit cu o serie de amendamente care, din punctul nostru de vedere, nu pot fi acceptate.

Am fi sperat că dumneavoastră veţi avea răbdarea ca, pe aceste chestiuni, identice cu cele din proiectul de lege pe care l-am atacat la Curtea Constituţională, să se pronunţe Curtea Constituţională. Însă nu aţi avut această răbdare. Aţi introdus, ieri, în Comisia juridică, o serie de amendamente care încalcă mai multe principii constituţionale.

Eu vreau să vă dau un singur exemplu.

Aţi stabilit că mandatele aleşilor locali se prelungesc de la data la care încetează starea de urgenţă sau starea de alertă.

Textul este neclar. Până la urmă, de la ce dată se va face prelungirea acestor mandate? De la încetarea stării de urgenţă sau de la încetarea stării de alertă? Este doar o întrebare.. un semn de întrebare, pe care îl ridică modul în care s-a reglementat ieri în Comisia juridică.

Din punctul nostru de vedere, modul în care legea de aprobare a fost adoptată este, în mod evident, contrar normelor constituţionale.

De aceea, noi nu vom vota legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă.

Am fi sperat ca ordonanţa de urgenţă să fie aprobată în forma în care a fost stabilită de Guvernul României.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului USR nu s-a înscris nimeni.

Domnul Marius Paşcan, din partea Grupului PMP, vă rog.

Şi se pregăteşte doamna deputat Ambrus Izabella-Agnes, de la UDMR.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Distinşi colegi,

În actualul context epidemiologic, în plină pandemie şi stare de urgenţă, evident, nu puteau fi organizate alegerile locale. Prin urmare, s-a impus cu necesitate măsura legislativă vizând prelungirea mandatelor aleşilor locali, iar în termen de maximum 6 luni de la ridicarea stării de urgenţă urmează a fi organizate alegerile locale.

Însă pericolul SARS CoV-2 nu dispare la ridicarea stării de urgenţă, nici odată cu promulgarea acestui act normativ.

De aceea, noi, cei din Partidul Mişcarea Populară, considerăm că se impune o regândire fundamentală a actualului sistem de alegeri şi mecanism electoral, în nevoia de a-i proteja pe cetăţeni, sănătatea acestora, în calitatea lor de participanţi la scrutinul electoral şi vot.

Având în vedere necesitatea prevenirii răspândirii virusului COVID-19, întrucât statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice, a cetăţenilor, considerăm că se impun unele măsuri privind buna organizare şi desfăşurare a alegerilor locale din anul 2020.

În acest sens, Partidul Mişcarea Populară a înregistrat un proiect legislativ care prevede ca alegerile locale să se desfăşoare fie prin votarea prin corespondenţă, fie prin votarea în mod electronic sau, simultan, conform opţiunii alegătorului.

Propunerea legislativă a PMP prevede că Guvernul stabileşte prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, procedurile de votare prin corespondenţă şi în varianta electronică.

De asemenea, propunerea noastră vizează faptul că la alegerile locale din anul 2020 nu se aplică nici condiţia privind numărul de susţinători, necesar pentru depunerea candidaturilor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi a candidaturilor independente.

În schimb, iniţiativa PMP introduce o altă condiţie. şi anume, propunerile de candidaţi să fie însoţite de dovada virării unor garanţii electorale la Autoritatea Electorală Permanentă. Pentru a conferi mai multă responsabilitate candidaţilor şi pentru a preveni abuzul de fonduri publice, unele state au implementat această condiţie, a depunerii garanţiilor financiare, ca o variantă mai eficientă, comparativ cu depunerea de liste de susţinători, pentru garantarea unor candidaturi serioase.

Totodată, pentru a asigura eligibilitatea tuturor candidaţilor şi un echilibru de şanse între partidele politice şi candidaţii independenţi, valoarea garanţiei trebuie să fie proporţională cu nivelul funcţiei publice alese şi trebuie gândită la nivel de persoană, şi nu de liste.

Sperăm ca proiectul legislativ al PMP să fie reformator şi agreat politic majoritar, astfel încât să fie adoptat de Parlament şi pus în practică foarte rapid, pentru apropiatele alegeri locale.

Până atunci, însă, PMP va susţine şi va vota Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016-2020.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule Paşcan.

O invit pe doamna Ambrus Izabella-Agnes, de la UDMR.

Înţeleg că Grupul USR are un reprezentant.

Vă rog să-mi spuneţi cine vrea să ia cuvântul.

Faceţi legătura cu doamna Ambrus Izabella-Agnes, de la UDMR.

Doamna Ambrus Izabella-Agnes (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Situaţia epidemiologică actuală a făcut imposibilă organizarea alegerilor locale la termen. Din acest motiv, a fost necesară adoptarea prezentei reglementări, în condiţiile în care mandatele aleşilor locali expiră la un termen fix, după cum cunoaştem.

În aceste condiţii, mandatele autorităţilor publice locale se vor prelungi cu cel mult 6 luni.

Din aceleaşi considerente epidemiologice şi pentru a proteja cetăţenii, legea reduce numărul susţinătorilor pentru a depune candidatura la alegerile locale din 2020, fiind acceptată o singură listă de susţinători.

Data alegerilor va fi stabilită prin lege organică.

UDMR va vota acest proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Grupului USR s-a înscris domnul Benga Tudor.

Vă rog, faceţi legătura cu domnul deputat.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon):

Bună ziua, stimaţi colegi!

Tot ceea ce se întâmplă în clipa de faţă, vizavi de calendarul alegerilor şi vizavi de îmbunătăţirile care ar fi putut fi aduse, trebuie lămurite în ceea ce noi am cerut tot timpul, în Comisia de Cod electoral.

Şi, în clipa de faţă, deşi comisia n-a fost creată, există acea comisie specială, care a pus pe masă, de fapt, şi proiectul de lege pentru votul la alegerile prezidenţiale şi care a putut lucra şi crea un consens atunci când a fost nevoie de el.

Ceea ce se întâmplă în clipa de faţă este că asistăm la acest meci politic, uşor infantil, între cele două partide mari, şi noi suntem între Executiv şi Legislativ, vizavi de cine are puterea de a decide. Probabil că acest meci va fi tranşat, până la urmă, la CCR.

Însă, modul în care în clipa de faţă ne jucăm... există o serie întreagă de prevederi cât se poate de corecte. Este foarte corect să se înjumătăţească şi ideal al fi chiar să scădem mai mult numărul de semnături necesar, aşa cum a venit propunerea de la Guvern.

Este foarte corect să se poată depună aceste semnături electronice.

Este o discuţie întreagă vizavi de utilizarea acestei forme alternative de garanţii financiare în locul listelor de semnături, care este, într-adevăr, o metodă folosită în alte ţări, dar la care trebuie să mai lucrăm şi să ne asigurăm că nici nu creează un spaţiu care să poată fi abuzat cu totul, să fie prea mic, dar nici nu creează o altă barieră sau, cumva, o privilegiere a accesului la candidatură şi la competiţia politică, doar pe bază financiară.

Deci, din punctul acesta de vedere, locul în care o clasă politică matură ar acţiona în acest context pandemic ar fi să ne aşezăm cu toţii la masă, în comisia specială care există, şi să găsim un consens corect pentru această situaţie absolut specială.

Din păcate, ceea ce se întâmplă în clipa de faţă este că doar se aruncă săgeţi.

Modul în care a fost măcelărit proiectul, aşa cum a venit de la Guvern, şi la Senat şi, mai apoi, inclusiv la Camera Deputaţilor, îl face în clipa de faţă nevotabil.

Matur ar fi să ne aşezăm la masă şi să găsim soluţiile, inclusiv pentru modul în care se va face votarea la distanţă.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, vă dau şi eu câteva explicaţii. (Coboară la tribună.)

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege, prin care noi am modificat ordonanţa Guvernului, în linii mari, spune aşa: Parlamentul va fi cel care va stabili data alegerilor.

Dumneavoastră aţi contestat şi în celălalt proiect - deci noi nu ne puteam delimita nici de acel proiect pe care dumneavoastră l-aţi atacat la Curtea Constituţională - şi păstrăm şi în acest proiect faptul că Parlamentul este cel care stabileşte data alegerilor, în condiţiile în care Guvernul va gestiona tot ce înseamnă calendarul alegerilor.

Referitor la cel de-al doilea lucru invocat de dumneavoastră, cel în care se vorbeşte despre starea de alertă, noi am stabilit în Comisia juridică următorul lucru. Se pot prelungi mandatele aleşilor locali - primari, consilieri judeţeni, preşedinţi de consilii judeţene - cu până la 6 luni, de la finalizarea şi încheierea stării de urgenţă şi stării de alertă, pentru că, dacă astăzi, până în data de 15, suntem în stare de urgenţă, iar începând de vineri vom fi, probabil, într-o stare de alertă. Şi atunci, dăm posibilitatea Parlamentului, la finalizarea stării de alertă, că e o lună, că sunt două, că sunt trei... deci, până la 6 luni, stabileşte Parlamentul, data alegerilor.

De ce vă deranjează pe dumneavoastră faptul că Parlamentul va fi cel care va stabili data alegerilor?

În rest, tot ceea ce înseamnă calendar electoral şi organizarea alegerilor, va rămâne, ca şi până acum - AEP împreună cu Guvernul să organizeze alegerile. Deci logica noastră este foarte bună.

Dumneavoastră n-aveţi nicio problemă. Dacă vreţi să atacaţi la Curte, puteţi ataca la Curte, ca de obicei, propria ordonanţă, pe care a dat-o Guvernul.

Şi eu rămân... şi noi rămânem la părerea că Parlamentul este cel care trebuie să stabilească data alegerilor, fie că discutăm despre locale, fie că discutăm despre alegerile parlamentare.

Vă mulţumesc. (Revine la prezidiu.)

Am finalizat dezbaterile.

Avem 11 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 11 dacă sunt intervenţii?

Amendamentele respinse nu se susţin.

Proiectul de lege rămâne la votul final; caracter organic.

Vă mulţumesc.

Continuăm.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor, pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ; PL-x 158/2020; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă.

Domnule preşedinte Solomon, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2020 care prevede modificarea şi completarea Legii nr. 19/2020, urmărindu-se extinderea aplicării prevederilor actului normativ de bază şi pe perioadele vacanţelor şcolare, în situaţia în care este decretată stare de urgenţă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 23 aprilie 2020.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Vreţi să interveniţi acum, domnule Solomon?

Vă rog.

Din partea Grupului PSD, domnul preşedinte Solomon.

Vă rog să faceţi legătura cu domnul deputat Dumitru Oprea, din partea PNL.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

După cum am discutat şi săptămâna trecută, este a treia modificare, în decurs de o lună, a Legii nr. 19, de-abia votată, înainte cu două-trei zile de decretarea primei stări de urgenţă. Arată grija Guvernului de a legifera, în situaţia în care are acest drept.

Foarte bine, după cum vedem. Dacă din două în două săptămâni trebuie să modifice o ordonanţă, pe care tot ei au aprobat-o, e clar cu câtă seriozitate s-au aplecat. Sau poate că procesul de elaborare a actelor normative la Guvern suferă din punctul de vedere al dialogului social, cel pe care noi tot îl aducem în atenţia ministerului şi Guvernului, în ansamblu, şi pe care nu-l prea foloseşte ca armă de eliminare a acestor probleme din procesul legislativ.

Prin urmare, dacă ar fi ascultat de la început doleanţele patronatelor, doleanţele sindicatelor, doleanţele asociaţiilor de părinţi, Guvernul n-ar fi fost nevoit să modifice de trei ori într-o lună această lege, pe care noi am adoptat-o ca şi un cadru general, neaplicat strict pe situaţia privind combaterea COVID. (Vociferări.)

Ceea ce noi am modificat, prin amendamentele adoptate la comisie, este, încă o dată, întărirea, pentru cei care trebuie să aplice legea, că sfârşitul anului şcolar pentru elevii de până în 12 ani înseamnă sfârşitul cursurilor, adică începutul vacanţei de vară.

Pentru alţi elevi, sau profesori, sau studenţi, sau alte categorii de vârstă implicate în procesul de învăţământ, anul şcolar poate să se prelungească şi până la 1 septembrie, din cauza procesului de mişcare a personalului didactic, din cauza examenelor naţionale - capacitate, bacalaureat, admitere la facultate, licenţă şi aşa mai departe.

Prin urmare, trebuie votată această lege, pentru a o trimite cât mai repede la promulgare, să nu intre în vigoare modificarea de la Ordonanţa nr. 30 fără modificările de la Ordonanţa nr. 41. Şi noi fiind puşi pe picior greşit... de către modul de legiferare al Guvernului. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Oprea.

Se pregăteşte, din partea UDMR, e prezentă în sală, colega noastră, doamna Éva-Andrea Csép.

Domnule Oprea, vă rog.

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Da. Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă.

Am să intervin pe Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

De fapt, au fost unele vulnerabilităţi privind copiii de până la 12 ani, unul dintre părinţi să aibă dreptul la zile libere, şi era nevoie să se modifice şi să se completeze Legea nr. 19, prin includerea în perioadele respective şi a vacanţelor şcolare şi, încă un element, în plus, şi a unităţilor de educaţie antepreşcolară.

În Comisia pentru muncă, din 24 de membri ai comisiei, toţi 24 au votat - aşadar, unanimitate - pentru adoptarea proiectului de lege amintit, privind Ordonanţa de urgenţă nr. 41/2020, respectiv, PL-x 158/2020.

Da, raport favorabil.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Csép.

Se pregăteşte domnul Movilă Petru, din partea Grupului PMP. Este prezent în sală.

Vă rog, doamna Andrea Csép.

Doamna Csép Éva-Andrea (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În primul şi în primul rând, mă bucur că este prezent în sală şi domnul secretar de stat care se ocupă de problematica respectivă, pentru că eu nu mai număr aceste zile care au trecut de când s-au suspendat cursurile şcolare, nu mai număr zilele, câte au trecut, de când părinţii erau deja instabili şi nu mai ştiau ce se va întâmpla în vacanţa de primăvară cu copiii lor, pentru că pur şi simplu nu aveau nicio rezolvare a problemelor.

Pe de altă parte, nu mai discut despre copiii care se află în creşă, pentru că, iarăşi, domnul preşedinte al Comisiei pentru muncă deja a punctat de câteva ori, de trei ori s-a modificat ordonanţa de urgenţă, pentru că nu suntem în stare să ne gândim înainte şi să vedem ce va fi de acum încolo.

Modificările aduse în Comisia pentru muncă sunt unele pe care deja le-am adoptat, chiar săptămâna trecută, prin Legea de aprobare a Ordonanţei nr. 30, care, ţin să vă reamintesc, stimaţi colegi, că se află pe masa domnului preşedinte al ţării, care aşteaptă să promulge această lege.

Şi nu doar părinţii aşteaptă promulgarea acestei legi, ci foarte mulţi oameni care se află în şomaj tehnic, foarte mulţi care nu ştiu de luni încolo ce vor face şi de unde vor avea venituri, să pună pe masă pâine, familiilor lor.

Deci, totodată, pe această cale, doresc să vă atrag atenţia şi asupra unor măsuri iniţiate de Guvern, respectiv, să vedem cum sprijinim întreprinzătorii mici şi mijlocii, cu IMM Invest, pentru că, pur şi simplu ajungem la faza în care acei angajatori care au activitatea suspendată şi care obţin fonduri din IMM Invest, nu pot încheia contracte cu băncile respective doar când se reia activitatea.

Stimaţi colegi,

Este imposibil. Se acordă nişte ajutoare de stat şi, după aceea, ajungem la momentul în care nu putem să ne folosim de acestea.

Deci, vă rog frumos să...

Deci, doresc să atrag atenţia Guvernului asupra acestor probleme!

Şi sper că de data aceasta domnul preşedinte va promulga legea de îndată ce ajunge pe masa dânsului şi nu mai aşteaptă zile încolo.

Vă mulţumesc.

UDMR va vota.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Continuăm.

Domnul Petru Movilă, din partea PMP.

Se pregăteşte doamna deputat Camelia Gavrilă, de la PSD.

Vă rog să faceţi legătura cu doamna Gavrilă, la Iaşi.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect de lege, pentru că este necesar şi este rezultatul constatărilor din perioada situaţiei de urgenţă, de către colegii parlamentari. Este un lucru bun, pentru că zilele libere pentru părinţi se aplică pentru anul 2020 şi pentru perioada imediat următoare stării de urgenţă, până la finalizarea cursurilor şcolare aferente semestrului II.

De asemenea, este important - au spus şi colegii mei antevorbitori - că aceste proiecte de lege, pe care noi le votăm, să fie promulgate cât se poate de repede de preşedintele României, pentru a-şi intra în drepturi aceste legi.

Şi, nu în ultimul rând, referitor la completarea ordonanţelor de urgenţă, nu este primul guvern care emite ordonanţe de urgenţă, care apoi sunt completate prin contribuţia parlamentarilor, ca urmare a discuţiilor cu sindicate, ONG-uri, asociaţii de părinţi, în cazul de faţă; vor mai fi asemenea situaţii. Important este rezultatul dialogului nostru, iar în cazul de faţă se vede că rezultatul este bun, un rezultat aşteptat de părinţii copiilor la care se referă acest proiect de lege.

Cum am spus, Partidul Mişcarea Populară va vota pentru.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna Gavrilă, din partea PSD.

Vă rog să faceţi legătura cu doamna deputat Camelia Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După precizările făcute de domnul preşedinte al Comisiei pentru muncă şi precizările făcute de colegi, aş sublinia faptul că a durat destul de mult şi este extrem de importantă această corecţie. Părinţii sunt importanţi nu doar pentru supravegherea copiilor - s-a insistat mult pe acest lucru, pe sprijin, supraveghere şi responsabilitate -, dar au fost şi parteneri educaţionali în această perioadă: dificultatea de comunicare cu profesorii, dificultatea de accesare a mijloacelor electronice, suport în realizarea activităţilor de învăţare. Deci rolul părintelui, mai ales pentru şcolarul mic, este foarte important, iar acest lucru, sigur, se va realiza mai bine până la sfârşitul anului şcolar.

Aş semnala, însă, spre reflecţie, colegilor parlamentari, faptul că trebuie să găsim o soluţie şi pentru vară, după ce vom vedea rezultatele de etapă, dar şi evoluţia pandemiei şi a infecţiilor ulterioare. Nu cred că este rău să ne gândim la reluarea cursurilor grădiniţelor de vară, cu măsurile necesare. Aşa cum putem face pentru 10 elevi, putem face şi pentru 10 preşcolari, activităţi educaţionale. Este şi o ridicare a dificultăţilor de pe umerii părinţilor, care se pot întoarce spre activităţi, şi o continuitate de activitate educaţională absolut necesară. Nu putem opri la nesfârşit... după ce vom fi siguri pe starea de sănătate şi pe faptul că nu este afectată sănătatea elevilor, a copiilor... nu putem totuşi întrerupe procesul educaţional la nesfârşit.

Deci, este o combinaţie de ceea ce facem noi acum, şi din perspectivă de suport, şi sprijin, şi aspecte sociale, dar şi din perspective educaţionale.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alţi colegi care vor să intervină? Nu mai sunt.

Avem 8 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 7 dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; are caracter organic.

Următorul.

4. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon; PL-x 521/2019.

Din partea iniţiatorilor, domnul vicepreşedinte al Senatului, Titus Corlăţean. Vă rog.

Domnul Titus Corlăţean (senator; de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi, la Cameră, aveţi în dezbatere, pentru vot final, proiectul de lege pe care am avut onoarea să-l iniţiez, pentru declararea zilei de 4 iunie, în România, ca Ziua Tratatului de la Trianon.

Acest proiect de lege vizează o simbolistică naţională extrem de importantă pentru statul român modern şi contemporan şi, evident, face referire la momentul 4 iunie 1920, atunci când Tratatul de Pace de la Trianon a fost semnat de Puterile Aliate, câştigătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, cu Ungaria, ca succesor al Imperiului Austro-Ungar.

De ce este important acest tratat de pace, încheiat cu un alt stat? Explicaţia este foarte simplă, pentru că Tratatul de Pace de la Trianon a consfinţit recunoaşterea internaţională a frontierelor României reîntregite, Transilvania unită cu România, şi, în egală măsură, a consacrat drepturile civile şi politice ale românilor care constituiau populaţia majoritară în Transilvania, drepturi pe care aceştia nu le-au avut sub dualitatea austro-ungară.

Acest tratat are şi alte dispoziţii extrem de importante pentru România, şi acesta este motivul pentru care Tratatul de Pace de la Trianon - care, deschid o paranteză, a fost semnat în numele Majestăţii Sale, Regele României, de Ion Cantacuzino, ministrul de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru secretar de stat la acel moment - trebuie marcat ca simbolistică naţională importantă.

Momentul 4 iunie 1920 a fost posibil datorită unor factori cumulativi.

În primul rând, a fost posibil datorită eroismului şi jertfelor Armatei Române în Primul Război Mondial, dar şi ulterior, în incursiunea militară din 1919, în Ungaria şi spre Budapesta, atunci când Armata Română a reuşit să respingă pericolul regimului bolşevic al lui Béla Kun, pericol atât pentru Ungaria, cât şi pentru statele central-est europene, inclusiv pentru România. Acest moment a fost posibil şi datorită demersurilor politico-diplomatice ale statului român - şi aici aş vrea să menţionez în mod special pledoaria excepţională a lui Ion I.C. Brătianu, la 1 februarie 1919, în cadrul Conferinţei de Pace de la Versailles - a fost posibil datorită faptului că preşedintele Statelor Unite, Woodrow Wilson, a marcat cele 14 puncte ale planului de instaurare a păcii după Primul Război Mondial, inclusiv cu acel punct atât de important, dreptul la autodeterminare al naţionalităţilor şi, nu în ultimul rând, datorită sprijinului aliaţilor, în mod special aş sublinia aici rolul Franţei în misiuni miliare franceze în Primul Război Mondial, în România, condusă de Generalul Berthelot, dar şi pledoariei militarilor şi experţilor francezi, în cadrul discuţiilor din Comitetul militar din cadrul Conferinţei de Pace, care a putut permite luarea unei decizii juste la momentul desemnării frontierei dintre Ungaria şi România.

V-aş încuraja, dacă există acces, să citiţi această pagină de istorie excepţională "La paix de Versailles". (Arată volumul.) Este un volum apărut la o editură franceză, "Les Éditions Internationales", în anii '30, la Paris, este o pagină de istorie absolut remarcabilă.

Aş vrea, înainte de a încheia, să mai subliniez două lucruri. Simbolistica lui 4 iunie este importantă pentru noi, dar şi pentru generaţiile viitoare. Este important ca generaţiile viitoare din România să înţeleagă ce a însemnat şi sacrificiul, şi eroismul înaintaşilor noştri, şi devenirea statului român.

Nu este o lege îndreptată împotriva cuiva. Şi vreau să vă spun - am spus-o şi în comisii - nu este o lege îndreptată împotriva unei minorităţi naţionale. Aş vrea, de altfel, să spun că acest moment va putea să ofere un cadru de dialog la aceeaşi masă, ceea ce nu s-a întâmplat în aceşti ani, între cei care au opinii diferite cu privire la simbolistica lui 4 iunie. Este un moment, însă, care a fost posibil şi datorită contribuţiei multor minorităţi naţionale şi reprezentanţilor politici ai acestora, în contextul lui 1918 şi ulterior legat de Trianon.

Nu este îndreptat împotriva altui stat, dar aici trebuie să fac o subliniere. Trebuie să luăm notă de faptul că în toţi aceşti ani au fost forţe politice la Budapesta, partide cu pusee naţionaliste sau chiar xenofobe, aşa cum este cazul Jobbik, sau chiar şi Fidesz, care au promovat constant şi teorii, şi idei politice, şi lucruri care ne-au ofensat pe noi, ca naţiune română, în România, şi proiecte de lege care au devenit legi, ca strategii ale statului ungar, dacă ar fi să mă refer la cele două legi din 2010, Legea comemorării Tratatului de la Trianon - nu mai intru în toate detaliile ce spune acea lege -şi Legea privind cetăţenia ungară, pe criterii etnice, până la urmă.

Aş vrea să închei spunând că această lege propune marcarea, cu demnitate naţională, dar cu sobrietate, nimic extravagant, a momentului 4 iunie. Este vorba despre lucruri care sunt promovate şi în alte proiecte legislative - este vorba despre arborarea drapelului naţional, pe 4 iunie, este vorba despre realizarea, organizarea unor evenimente cultural-ştiinţifice, dezbateri consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon şi, bineînţeles, obligaţia pentru radioul şi televiziunea publică de a transmite programe adecvate în ziua de 4 iunie.

Acestea fiind spuse, vreau să îmi exprim speranţa că deputaţii din Parlamentul României vor vota această lege, pentru că Centenarul lui 4 iunie 1920 este marcat o singură dată, la 4 iunie 2020, în doar două săptămâni. Sper ca toţi deputaţii, probabil mai puţin cei care au rezerve, să voteze, inclusiv cei care, ideologic, se revendică ca succesori ai brătienilor care, din păcate, la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor au votat sub instrucţiuni politice şi în circumstanţe politice contextuale împotriva acestui proiect de lege. Sper ca dumneavoastră şi toţi parlamentarii să votaţi această lege care ţine de respectul firesc, necesar, acordat unei simbolistici naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru început, vă rog, din partea Comisiei pentru cultură, prezentaţi raportul.

Comisia pentru cultură, vă rog!

Domnule Roman, vă rog, daţi citire raportului Comisiei pentru cultură.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Raport asupra Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulament, Comisia pentru cultură a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege amintit.

Iniţiativa legislativă a fost transmisă spre dezbatere şi avizare Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei pentru administraţie publică, Comisiei pentru drepturile omului şi Comisiei juridice.

La redactarea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, emis de Consiliul Legislativ.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat iniţiativa legislativă, în şedinţa din data de 21 octombrie 2019, în condiţiile art. 75 alin. (2).

Comisia a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din data de 17 decembrie 2019.

Nu o să insist asupra obiectului de reglementare, pentru că a făcut referiri destul de ample iniţiatorul.

În conformitate cu prevederile art. 54 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, la lucrările comisiei a participat, în calitate de invitat, şi reprezentantul Ministerului Culturii.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură propune plenului adoptarea Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, cu amendamentele cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Acum, la dezbateri generale, domnul Simonis. Vă rog.

Interveniţi acum? Nu. Bun.

Din partea Grupului PNL, domnul Daniel Gheorghe. Este şi prezent.

Vă rog, domnule deputat.

Rog stafful tehnic să facă legătura cu domnul preşedinte Kelemen Hunor de la UDMR.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege. Acest lucru sper că este clar pentru toată lumea şi nu mai este cazul să facem speculaţii. Spre deosebire de PSD, care a avut un proiect similar şi l-a respins, noi susţinem această iniţiativă pe care o considerăm salutară.

De ce este important 4 iunie 1920? 4 iunie 1920 este momentul în care se pune capăt Imperiului Austro-Ungar sau dublei monarhii.

La 4 iunie 1920, prin Tratatul încheiat în Palatul Trianon, de la Versailles, unde Ungaria, ca stat succesor al Austro-Ungariei, a încheiat pacea cu Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, practic se încheie ceea ce cunoaştem drept Primul Război Mondial în Europa Centrală şi sunt stabilite noile graniţe pe criteriul naţionalităţilor, criteriu fundamental, impus inclusiv de către preşedintele american Woodrow Wilson şi de către reprezentanţii Puterilor, care au constituit, să spunem, nucleul naţiunilor învingătoare în Primul Război Mondial.

Prin acest tratat, aproximativ 71% din suprafaţa Transleithaniei, pentru că vorbim despre partea ungară a coroanei dualiste - şi subliniez acest fapt - deoarece împăratul Franz Joseph avea şi titlu de rege al Ungariei - şi nu vorbim despre, cum eronat se spune de atâtea ori, "Ungaria Mare"... sau se vorbeşte despre Ungaria de 1.000 de ani. În realitate, avem doar în acest interval - 1867-1920, 1918, practic - un stat care a fost fondat pe aceste principii ale dualismului austro-ungar şi care era administrat de maghiari în zona sa sudică şi estică.

Ca atare, România, la fel ca şi Serbia, Croaţia, Cehoslovacia, va primi, în baza acestui tratat de pace, teritoriile care şi-au declarat Unirea la 1 Decembrie 1918.

Actul de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia reprezintă momentul de adeziune populară şi momentul în care românii decid democratic - românii din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş - trecerea către Ţara Mamă, către Regatul României.

Prin acest act, de la 4 iunie 1920, este consfinţită Marea Unire de la Alba Iulia. La fel cum foarte bine a subliniat şi Ionel Brătianu, Marea Unire a avut mai multe componente: a avut o componentă care ţine de adeziunea populară şi de lupta românilor ardeleni pentru unire, încununată la 1 Decembrie 1918, a avut componenta militară, reprezentată de sacrificiile ostaşilor români pe câmpurile de luptă din 1916 şi până în 1919, când armata română intră în Budapesta, în timpul domniei Regelui Ferdinand şi sub conducerea Guvernului Ionel Brătianu şi eliberează Ungaria de sub comunism - acesta este un lucru pentru care statul ungar este dator să ne mulţumească şi astăzi - şi, evident, a avut componenta de drept internaţional şi de recunoaştere internaţională, în baza Tratatului de la Trianon.

De aceea, este foarte important - subliniem acest moment -, prin Tratatul de la Trianon, Ungaria recunoştea noile frontiere pentru totdeauna.

De asemenea, actualele frontiere ale Ungariei erau necunoscute, la rândul lor, şi stabilite în baza principiului dreptului internaţional şi totodată se stabileau şi drepturile fundamentale ale reprezentanţilor minorităţilor naţionale care rămâneau în acest spaţiu care, anterior, aparţinuse monarhiei dualiste.

Cred că Tratatul de la Trianon nu poate fi pus în niciun fel sub semnul întrebării.

De asemenea, mă bucur că s-a amintit aici despre marile personalităţi...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionaţi, domnule deputat!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... doctor Ioan Cantacuzino, care, alături de Nicolae Titulescu, de Alexandru Vaida-Voevod, de Ionel Brătianu, au dus greul acestor tratative şi au reprezentat România cu cinste la Paris, Versailles şi Trianon, în ceea ce a însemnat actul fundamental de recunoaştere al Unirii de la 1 Decembrie 1918.

Aşadar, cred că şi domnul prim-ministru al Ungariei, Viktor Orbán, ar trebui să-şi modifice hărţile pe care le deţine în biroul dumnealui şi să-şi dea seama, odată pentru totdeauna, că orice tentativă de a reveni asupra unor realităţi anterioare Tratatului de la Trianon este vetustă, penibilă şi absolut injustă, atât din punct de vedere moral, cât şi din punctul de vedere al tratatelor internaţionale şi al tuturor actelor internaţionale adoptate la Paris, Versailles, Trianon şi apoi şi după cel de-al Doilea Război Mondial.

Ca atare, Partidul Naţional Liberal, partidul brătienilor, aşa cum bine a semnalat distinsul nostru coleg de la PSD, va vota şi va susţine în deplinătatea sa acest act normativ care vine în momentul Centenarului Tratatului de la Trianon, un moment esenţial pentru istoria noastră şi pentru ceea ce a însemnat România Regelui Ferdinand şi România marilor sacrificii dintre 1919-1920.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Ceva mai concis!

Vă rog să faceţi legătura cu domnul preşedinte Kelemen Hunor.

Se pregăteşte - şi, tot aşa, vă rog să faceţi legătura - domnul Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităţilor.

Domnule Hunor, vă rog.

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi,

Astăzi avem pe ordinea de zi un proiect de lege cu o tematică grea, despre care eu, personal, aş fi vrut şi cred, ar fi fost bine să nu discutăm acum.

Expunerea de motive şi intervenţiile colegilor de până acum m-au convins că o dezbatere raţională despre acest subiect, care, sentimental, ne aşază pe poziţii diferite, diametral opuse, nu este posibilă.

Ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru naţiunea română a fost o bucurie imensă - şi pot să înţeleg acest aspect - pentru naţiunea maghiară şi pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriaşă şi o tristeţe imensă. Această stare de fapt, nici unii, nici alţii nu o mai pot schimba prin astfel de dezbateri şi votând acest proiect de lege. Trecutul este şi va rămâne în urma noastră. Desigur, cunosc şi eu acea vorbă care spune că nimic nu este mai incert decât trecutul şi cu trecutul se poate manipula la nesfârşit viitorul. Şi, totuşi, am convingerea că în această instituţie, în Parlamentul României, ar fi mult mai util, mult mai pragmatic, mai aproape de adevărul de azi şi de mâine, dacă am căuta şi am găsi lucruri care ne apropie, şi nu subiecte care ne despart. Astfel de lucruri se regăsesc în prezent şi în viitor, şi mai puţin în trecut.

De la tribuna Parlamentului ar trebui să cultivăm şi să construim politica speranţei, ar trebui să ne preocupe viitorul, perspectiva timpului care poate fi modelat de noi, care va asigura pentru fiecare cetăţean speranţa că ziua de mâine, în toate aspectele ei, va fi mai bună decât ziua de ieri.

Prin acest proiect de lege nu veţi schimba nimic în ceea ce priveşte trecutul, modul de înţelegere al timpului trecut, dar nici nu veţi nutri speranţa că viitorul apropiat sau mai îndepărtat va fi altfel, mai bun, mai sigur, cu mai puţine incertitudini decât ziua de ieri.

Pe de altă parte, majoritatea, în cazul nostru majoritatea românească, este întotdeauna responsabilă de minoritate, în cazul nostru de minoritatea maghiară din România. Cu Transilvania v-aţi îmbogăţit, şi cu noi, moştenirea noastră culturală, cu trecutul nostru, cu tot.

Condiţiile în care trăieşte o minoritate, de felul cum se simte pe pământul natal, depinde în primul rând, şi în primul rând de dumneavoastră.

Noi, cei care am rămas în România, am acceptat că această ţară este şi ţara noastră, este şi căminul nostru, şi aici vrem să construim viitorul copiilor noştri.

Stimaţi colegi,

O majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remuşcări, niciodată nu îşi demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenţionat situaţia în care celălalt se simte umilit, ofensat şi este batjocorit, stigmatizat, cum s-a întâmplat în aceste săptămâni, cu comunitatea maghiară din România.

Până la urmă, se pune întrebarea: ce vreţi să demonstraţi cu acest proiect şi cui vreţi să demonstraţi?!

Am citit în expunerea de motive şi am auzit şi în dezbatere referirea la Ungaria.

Oameni buni, graniţele au fost trasate acum mai bine de 100 de ani. Mulţi maghiari au ajuns să trăiască în afara graniţelor Ungariei, cum mulţi români au ajuns să nu trăiască în interiorul graniţelor României. Dar ei, românii, indiferent unde trăiesc, în ce ţară, totuşi aparţin naţiunii române şi este firesc acest lucru, cum este la fel de firesc că maghiarii aparţin naţiunii maghiare, indiferent unde trăiesc. Există solidaritate naţională, există şi responsabilitate, dar aceste lucruri nu se orientează împotriva nimănui.

Astăzi, lucrurile sunt extrem de clare în Uniunea Europeană şi în Alianţa Nord-Atlantică.

Realitatea acestor decenii a demonstrat de câteva ori că există atât de multe interese comune în regiune, încât viitorul ar putea fi gândit împreună, ar trebui gândit obligatoriu împreună.

Stimaţi colegi,

Astăzi, degeaba v-aş ruga să respingeţi acest proiect de lege, absolut inutil şi total contraproductiv. Constat că nu s-a terminat competiţia lansată acum trei săptămâni de preşedintele Republicii, competiţie prin care aveţi impresia că, dacă săptămânal veţi demonstra că sunteţi antimaghiari, aţi şi rezolvat automat toate problemele României.

Astăzi vom primi cu demnitate şi acest mesaj al dumneavoastră, aşa cum v-aţi obişnuit. Vom şti să marcăm în sufletele noastre acest moment şi vom argumenta în continuare pentru relaţii echilibrate între români şi maghiari, cum am făcut în 30 de ani. Vom construi politica speranţei şi credinţa că şi în această parte a Europei, la un moment dat, va domina respectul reciproc, în loc de respingere, va domina empatia reciprocă, în loc de refuzul permanent şi va veni şi acea zi când vom găsi acele momente care pot fi sărbătorite împreună, care ne vor apropia şi nu ne vor îndepărta pe unii de alţii.

Sigur, grupul nostru va vota împotriva acestui proiect de lege absolut inutil.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă rog să faceţi legătura cu domnul deputat Varujan Pambuccian.

Din partea PSD, se pregăteşte domnul Alfred Simonis.

Domnul Varujan Pambuccian (prin telefon):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota pentru acest proiect de lege şi am să vă spun în câteva cuvinte de ce va face lucrul acesta. Noi nu îl privim în niciun fel, niciunul din popoarele pe care l reprezintă grupul nostru nu priveşte în niciun fel acest moment ca un moment împotriva poporului maghiar. Absolut deloc!

Este un moment care a consfinţit România Mare, este un moment pentru care popoarele care compun grupul nostru parlamentar şi sunt parte a naţiunii române, parte constitutivă, la fel cum este şi poporul maghiar, trăitor în România, parte constitutivă a naţiunii române moderne, l-au cerut tot timpul, în toţi anii, în cei doi ani, între 1918 şi 1920. L-au cerut saşii, prin Adunarea pe care au făcut-o la Mediaş, l-au cerut şvabii, prin Adunarea pe care au făcut-o la Timişoara, l-au cerut romii, prin Adunarea pe care au făcut-o la Dumbrăveni, l-au cerut evreii, prin nenumărate adunări pe care le-au făcut, le-au cerut până şi italienii din Italia, la cererea italienilor din România, prin manifestări pe care le-au făcut pe tot cuprinsul Italiei, în favoarea creării României Mari. L-au cerut şi armenii, când ne-am constituit ca Uniunea Armenilor din România, în 1919. L-au cerut şi rutenii, când au participat la adunările pe care le-au făcut românii de la Alba Iulia. L-au cerut, practic, toţi cei care astăzi fac parte din grupul nostru parlamentar.

Pentru noi, România Mare a însemnat un moment extraordinar de important, a însemnat un moment care a transformat idealurile din Proclamaţia de la Alba Iulia - o parte dintre ele, din păcate, nu pe toate - în realităţi, şi rolul nostru, printre altele, este să transformăm în realităţi toate idealurile de atunci. Şi sper că vom face şi lucrul acesta!

L-au făcut atunci, toate aceste popoare despre care vă vorbesc şi care împreună au format marea naţiune română, şi pentru că ele au considerat că este o formulă în care pot să meargă mai departe, păstrându-şi absolut toate datele lor naţionale şi trăind într-un stat puternic.

Şi România Mare a fost un stat puternic. A fost un stat puternic, condus de o monarhie puternică, până în 1940.

Aş vrea să spun, în încheiere, două cuvinte, ca armean, ca să înţelegeţi de ce susţinem atât de mult acest moment şi de ce susţinem România Mare.

România Mare a fost - nu, nu era încă România Mare. România - şi, apoi, România Mare - a fost primul stat din lume care ne-a oferit adăpost în momentul în care ne refugiam din genocid. Lucrul acesta nu o să-l uităm. Îl transmitem din generaţie în generaţie, şi nu doar armenii din România, nu îl uită armenii de pretutindeni din lume.

Acesta este motivul pentru care, aşa cum evreii nu-i uită niciodată pe cei care i-au ajutat în perioada Holocaustului, acesta este motivul pentru care eu susţin în plus ca această sărbătoare să devină o sărbătoare naţională. Pentru noi, România Mare, care a devenit atunci un stat extrem de puternic, un stat care promitea să fie foarte stabil şi un stat care începuse să ia în calcul foarte serios şi să pună în formă de acte juridice lucrurile pe care le gândiseră cei care au făcut Proclamaţia de la Alba Iulia, pentru noi acest stat a însemnat posibilitatea noastră de a trăi mai departe!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Simonis, din partea Grupului PSD.

Să faceţi legătura cu domnul deputat Marius Paşcan, să se pregătească, din partea Grupului PMP.

Vă rog, domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege, iniţiativa aceasta, depusă de parlamentari ai Partidului Social Democrat, domnul Titus Corlăţean şi alţi parlamentari ai Partidului Social Democrat, are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon şi permite ca România să sărbătorească acest moment istoric, mai ales că ne apropiem de 4 iunie 2020, când se împlineşte Centenarul de la acel moment istoric.

Această iniţiativă nu vine să ofenseze pe nimeni.

Aşa cum statul ungar are o lege prin care comemorează drama naţiunii maghiare în legătură cu acelaşi istoric, aşa şi România are dreptul să sărbătorească acest eveniment, care pentru noi este extrem, extrem de important.

Pe de altă parte, în lumina acuzaţiilor şi a mizeriilor formulate în spaţiul public, în ultimele săptămâni, aş vrea să menţionez câteva lucruri: pe de o parte, în Comisia pentru cultură această iniţiativă a trecut fără voturile PNL sau - mai bine spus - cu voturi de la PNL, contra; şi, de asemenea, un aspect extrem, extrem de important, zic eu, este faptul că Guvernul PSD, de la data când a fost depusă această iniţiativă, a dat aviz favorabil, adică este de acord cu declararea sărbătorii naţionale pentru data de 4 iunie. În schimb, Guvernul Orban a dat aviz negativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Paşcan, din partea Grupului PMP.

Domnul Emil-Marius Paşcan (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o zi istorică.

Trebuie să avem curajul să ne asumăm istoria, cu realism, în mod obiectiv, cu demnitate şi onestitate, să rezonăm cu evenimentele pe care le comensurează, aşa cum au fost, nu cum le-ar dori unii sau alţii, în funcţie de interesele lor politice pasagere, de moment sau conjuncturale.

Se împlinesc, la 4 iunie, 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a însemnat recunoaşterea internaţională a frontaliilor postbelice ale României, în urma mişcărilor de emancipare naţională şi, drept consecinţă, a aplicării principiului autodeterminării naţionale, considerat pilon al doctrinei păcii de la sfârşitul Primului Război Mondial.

La Palatul Trianon de la Versailles, Marile Puteri Aliate învingătoare în Primul Război Mondial au oficializat şi consfinţit apartenenţa Transilvaniei la România de după Marea Unire înfăptuită de români la 1 Decembrie 1918, din păcate, unire nerecunoscută de Ungaria. Evenimentul parafării tratatului avea loc în urma încercării statului vecin de a recuceri Ardealul, atac care a determinat armatele române să riposteze, ofensiva către Budapesta ducând la înlăturarea regimului lui Béla Kun.

În prima lună a anului 1920, SUA, Italia, Marea Britanie şi Franţa stabilesc graniţele noului stat ungar.

Tratatul a fost semnat de 36 de plenipotenţiari, în numele a 23 de state. E bine să se ştie - dintre acestea, 11 erau state europene din tabăra Antantei, iar 12, din afara Europei. Din Europa, semnatarele au fost, pe de o parte, Ungaria, iar de cealaltă, fostele state beligerante - Franţa, Marea Britanie, Italia, Portugalia, Belgia, Muntenegru, Grecia, România şi cele trei 3 state noi - Polonia, Cehoslovacia şi Regatul Sârbo-Croato-Sloven, cum s-a numit iniţial Iugoslavia.

Dintre ţările extra-europene, au semnat tratatul - SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Uniunea Sud-Africană, India, SUA, Japonia, China, Cuba, Nicaragua, Panama şi Thailanda, numită în text Siamul.

Târâtă în vâltoarea Primului Război Mondial, Ungaria a fost înfrântă după ce ajunsese într-un conflict declarat oficial cu peste 20 de state din Europa şi din restul lumii. Fiecare dintre acestea s-a folosit de poziţia sa de partener la victorie, pentru a formula pretenţii specifice faţă de cel învins. Tratatul de la Trianon a fost inventarul complet şi detaliat al tuturor acestora.

Pentru a înţelege mai bine justeţea Tratatului de la Trianon, rămâne elocventă în acest sens o declaraţie făcută în Camera Comunelor, în anul 1920, de către Harmworth, secretar de stat în Ministerul de Externe al Marii Britanii, care sublinia: "Regatul Ungariei s-a descompus într-o largă măsură în părţile sale componente înainte de Conferinţa de Pace, căci această ţară nu a fost decât un conglomerat artificial şi forţat de rase neasemănătoare şi în unele cazuri ostile".

După cum şi cotidianul "The New York Times", din 1918, face observaţii lămuritoare privind "Ungaria reală", referindu-se în special la faptul că până la încheierea tratatelor de pace de la Paris, "cele 13 milioane de nemaghiari au fost trataţi de clasa stăpânitoare cu opresiune şi cruzime".

Până şi Emil Nagy, ministrul justiţiei din Ungaria, la acea vreme, a înţeles că "...ungurii trebuie să abandoneze ideea integrităţii teritoriale dinainte de război şi să se resemneze cu pierderea unor teritorii locuite de mase compacte de naţionalităţi străine...".

În acest sens, istoricul David Prodan răspundea lamentărilor autorităţilor de la Budapesta că: "La Trianon, Ungaria a pierdut exact atât cât a călcat în cursul istoriei din teritoriile altora".

"Unirea provinciilor româneşti sau doar a Transilvaniei cu România - după cum constată şi istoricul Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române - nu s-a făcut în urma Tratatului de la Trianon, ci în urma mişcării de emancipare naţională care a culminat cu deciziile luate la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia. Tratatul de la Trianon nu a hotărât Unirea Transilvaniei cu România, ci doar a consfinţit în plan internaţional actul înfăptuit de români în 1918".

Se cuvine să demonstrăm că suntem astăzi adevăraţi bărbaţi politici de stat şi să asumăm acum, la un centenar de la eveniment, marcarea acestei zile importante pentru istoria României.

Consider că în privinţa proiectelor care privesc interesul nostru naţional trebuie să reacţionăm politic în solidar şi transpartinic.

Nu uitaţi spusele celebre ale filozofului spaniol George Santayana: "Cel care nu îşi aminteşte trecutul este condamnat să îl repete!".

Partidul Mişcarea Populară, în semn de profund respect pentru istoria României şi spre cinstirea ţării, va vota pentru acest proiect legislativ.

Glorie veşnică şi nemurire, tuturor eroilor care şi-au sacrificat viaţa pentru binele patriei şi al naţiunii noastre!

Te rugăm, Doamne, binecuvântează România!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi ultimul vorbitor, domnul preşedinte Adrian Solomon, vă rog.

Vă rog, domnule Adrian Solomon.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dincolo de a fi angrenat într-o polemică, care mie îmi displace, pentru că sunt unul dintre cei care mă înţeleg destul de bine cu colegii de la UDMR şi cu reprezentanţii, până la urmă, ai minorităţii maghiare, precum, de altfel, cu marea majoritate a colegilor de la Grupul minorităţilor, această lege vine într-un moment foarte fericit pentru naţiunea română. Se împlinesc, acuşi, peste câteva săptămâni, pe 4 iunie, 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, cu Ungaria, moştenitoarea coroanei austro-ungare, şi acesta reprezintă, până la urmă, punctul culminant al unei evoluţii constante a naţiunii române, spre emancipare şi spre afirmare în Transilvania şi în spaţiul central-european. O luptă care a început în secolul al XVII-lea, cu Inochentie Micu-Klein şi care, în chip fericit, iată, se finalizează cu victoria armatei române alături de puterile Antantei, în Primul Război Mondial, duce, până la urmă, la acel sistem al tratatelor de pace de la Versailles, sistem al tratatelor care, cu câteva modificări, este în vigoare şi astăzi şi pentru care s-au creat sisteme politico-militare de apărare şi de păstrare a statu-quo-ului existent.

Ceea ce ar trebui cu toţii să cunoaştem este că Tratatul de la Trianon a făcut aproape imposibilă orice cerere de revizuire a sistemelor de pace de la Versailles, spre deosebire de Basarabia, care, nebeneficiind de semnătura uneia dintre cele 5 puteri, şi anume, Japonia, pe Tratatul de la finalul Războiului Mondial, precum şi lipsa semnăturii Uniunii Sovietice, a dus cu uşurinţă la desfiinţarea unirii pe care au votat-o în sistem plebiscitar, basarabenii, în 1918.

Ceea ce vrem noi este să nu supărăm pe nimeni, nu este să umilim pe cineva, nici să călcăm în picioare istoria de 1.000 de ani a Transilvaniei, ci doar să ne bucurăm că la un moment dat naţiunea română a fost capabilă să finalizeze proiectul, visul de veacuri al poporului şi naţiunii române din Transilvania.

Unirea de la Alba Iulia este corolarul acestei lupte. 4 iunie poate fi o dublă dată - pentru unii, sărbătoare, pentru unii, comemorare.

N-avem nimic de împărţit. Putem doar împreună să ne ducem istoria înainte, astfel încât să fim cu toţii fraţi într-o ţară prosperă! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Avem 5 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 5 dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

6. Proiectul de Lege privind comasarea terenurilor agricole deţinute de asociaţiile agricole constituite de unităţile de cult; PL-x 178/2020.

Din partea Comisiei juridice?

Vă rog.

Doamna Laura Moagher, vă rog, prezentaţi raportul Comisiei juridice.

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind comasarea terenurilor agricole deţinute de asociaţiile agricole constituite de unităţile de cult.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind comasarea terenurilor agricole deţinute de asociaţiile agricole constituite de unităţile de cult.

Conform dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic pentru reorganizarea prin comasare a terenurilor agricole deţinute de asociaţiile agricole ale unităţilor de cult, în scopul realizării unei agriculturi performante şi competitive pe suprafeţe mari.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Vă rog să faceţi...

Da, vă rog, domnule deputat.

Da. Înţeleg că pe procedură domnul Dehelean are o solicitare.

Vă rog, domnul Dehelean.

Faceţi legătura cu domnul Dehelean.

Domnul Silviu Dehelean (prin telefon):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În numele Grupului USR, o să solicit retrimiterea la comisie, pentru o perioadă de două săptămâni, a acestui proiect, întrucât considerăm că este un proiect care nu respectă exigenţele de claritate şi predictibilitate, încalcă unele norme de tehnică legislativă şi este neconstituţional.

Domnul Florin Iordache:

Da. O să rog liderii.

Comitetul liderilor, vă rog să vă...

Vă rog, vă aştept până aici. După care voi supune votului (Vociferări.)

USR a solicitat retrimiterea.

Da. Grupul PSD, domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota împotriva retrimiterii acestui proiect la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

PNL?

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Abţinere, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Da. Abţinere.

Mai departe.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Grupul UDMR va vota împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

USR?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul parlamentar al USR va vota pentru retrimiterea la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Pentru.

PMP?

Domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Împotriva retrimiterii la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

Mai doreşte cineva? Nu. Bun.

Rog Comitetul liderilor, să aveţi o discuţie. (Consultări.)

Bun. Nefiind consens, voi fi obligat să supun votului propunerea de retrimitere solicitată de USR. Grupul USR. Fac precizarea, să ştie colegii.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Bun. Avem două solicitări.

Domnul Chiriac.

Deci, domnul Chiriac... faceţi legătura.

Sunt câţiva colegi care...

O să rog stafful tehnic să facă legătura.

Domnule Chiriac, să precizaţi cum votaţi.

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Vot contra, domnule preşedinte.

Bună ziua!

Domnul Florin Iordache:

Contra.

Mulţumesc.

Domnul Cucşa.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă!

Votez împotrivă.

Nu mi-a mers aplicaţia şi votez în modul acesta.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Radu Sebastian-Valentin, vă rog.

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu (prin telefon):

Împotrivă, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu (prin telefon):

Vot împotrivă, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

Bun.

Vă propun...

Stimaţi colegi,

Sunt în acest moment 44 de colegi pentru, 117 voturi împotrivă, 47 de abţineri. Sunt mulţi colegi care...

Vă propun să închidem aici. Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Deci vom continua.

Dau cuvântul domnului Valeriu Steriu.

Rog stafful tehnic să facă legătura cu domnul Steriu, din partea PSD.

Şi să se pregătească, din partea Grupului UDMR, domnul Loránd Magyar.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (prin telefon):

Vot împotrivă.

Deşi am votat şi electronic. Nu-mi dau seama ce s-a întâmplat.

Domnul Florin Iordache:

Nu, domnule...

Nu, am finalizat cu votul. S-a respins propunerea de retrimitere. Începem dezbaterile. Aţi auzit...

Dumneavoastră v-aţi înscris pentru susţinerea, din partea Grupului PSD, la dezbateri generale. Aici suntem.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (prin telefon):

Nu, cred că s-a apăsat butonul de microfon, nu este o legătură solicitată.

Domnul Florin Iordache:

Păi...

Deci nu vreţi să interveniţi.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (prin telefon):

Nu.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Mergem mai departe.

Din partea Grupului UDMR.

Vă rog, faceţi legătura cu domnul Magyar.

Domnul Magyar.

Puteţi face legătura cu dânsul?

E solicitarea Grupului UDMR pentru intervenţie la dezbateri generale.

Şi îl avem în sală, apoi, pe domnul Petru Movilă.

Nu interveniţi, nu? Bun.

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

Mulţumesc.

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Grupul UDMR consideră că iniţiativa legislativă este neconstituţională.

Este discriminatorie faţă de celelalte forme asociative care nu pot să beneficieze de aceleaşi avantaje de care o să beneficieze asociaţiile cultelor.

Considerăm că documentele de proprietate care sunt prezentate în lege, respectiv, titlul de proprietate, procesele-verbale de predare-primire, adeverinţele eliberate de comisii nu sunt documente de vreo proprietate, pe baza căreia se poate face schimbul de terenuri. ADS nu a evaluat valoarea terenurilor la care dorim să facem schimbul.

În consecinţă, UDMR va vota împotriva acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind alţi doritori care să intervină pe acest proiect de lege, avem 6 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 1 la 6 dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plăţii anuale a cotizaţiilor şi serviciilor lingvistice pentru organizaţiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar; PL-x 536/2019.

Din partea Comisiei pentru agricultură, domnul preşedinte Stănescu.

Vă rog, prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Alexandru Stănescu (de la tribună):

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plăţii anuale a cotizaţiilor şi serviciilor lingvistice pentru organizaţiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2019, transmis cu adresa PL-x 536 din 28 octombrie 2019 şi înregistrat cu nr. 4c-5/532 din 29 octombrie 2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 52/2015, în sensul în care decontarea anuală a cotizaţiilor şi serviciilor lingvistice pentru organizaţiile profesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar să se efectueze după ce acestea au achitat contravaloarea cotizaţiilor anuale, respectiv a serviciilor lingvistice şi participă la fiecare acţiune desfăşurată la nivelul structurilor europene, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei pentru agricultură au examinat proiectul de lege în şedinţa din 28 aprilie 2020.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plăţii anuale a cotizaţiilor şi serviciilor lingvistice pentru organizaţiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Din partea PSD, dumneavoastră vreţi să interveniţi?

Domnul Stănescu.

Se pregăteşte domnul Gudu, din partea Grupului PNL.

Domnul Alexandru Stănescu (de la tribună):

În primul rând, aş vrea să le mulţumesc colegilor din Comisia pentru agricultură, pentru că au votat în unanimitate această iniţiativă legislativă.

Este vorba despre plata cotizaţiilor către asociaţiile profesionale la nivel european.

Cred că e foarte important ca Ministerul Agriculturii să o pună în aplicare cât mai repede, pentru că ştiţi bine sau ştim cu toţii că este o perioadă importantă pentru viitorul politicii agricole comune.

Şi dumneavoastră vă mulţumesc anticipat pentru un vot pozitiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Vasile Gudu.

Vă rog, faceţi legătura.

Domnul Vasile Gudu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua, stimaţi colegi!

Reprezentarea organizaţiilor profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar contribuie pe termen lung la dezvoltarea şi modernizarea agriculturii româneşti.

Prin Legea nr. 52/2015 a fost reglementată acordarea unui sprijin financiar care rezultă din Protocolul privind condiţiile de aderare a acestor organizaţii la Comitetul Organizaţiilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeană şi la Comitetul General al Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană.

Valoarea cotizaţiilor şi a plafonului în limita căruia se decontează serviciile lingvistice au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 280/2016. De-a lungul implementării, s-a constatat că interpretarea şi aplicarea legii nu sunt de natură unitară, motiv pentru care a apărut necesitatea modificării prevederilor legale.

În cadrul Comisiei pentru agricultură, al cărui membru sunt, au fost aduse modificări suplimentare, menite să rezolve deficienţele constatate.

Astfel, beneficiarii legii sunt organizaţiile profesionale membre sau care au un acord prealabil de aderare la organizaţiile de profil din cadrul Uniunii Europene, evitându-se astfel orice plată în avans care ar presupune recuperarea sumelor.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

S-a mai înscris domnul Szabó Ödön. Vă rog. Din partea UDMR.

Domnul Szabó Ödön (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Eu am apăsat pe procedură mai înainte, dintr-un motiv foarte simplu. Aţi încheiat votul cu retrimiterea proiectului anterior înainte ca mai mulţi colegi de-ai mei să fi putut vota, lucru pe care l-am transmis prin liderul de grup. Nu se poate, procedural, opri dreptul de vot al niciunui deputat doar pentru faptul că acest timp, de un minut şi jumătate, nu a fost îndestulător sau nu funcţionează sistemul de vot la distanţă.

Deci o să vă rog să-i apelaţi pe toţi colegii care nu reuşesc să folosească acest sistem, pentru că nu funcţionează, să-i apelaţi, să avem răbdare, pentru că dacă aşa este acest sistem, să-l folosim corect, indiferent de rezultatul votului. Dar fiecare deputat trebuie să aibă dreptul de a-şi exprima punctul de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da! Regulamentar am lăsat toţi colegii să intervină. Dacă cumva au fost colegi care nu au putut vota, şi-au exprimat intenţia telefonic.

Vă mulţumesc mult.

Continuăm.

Domnul Popescu Nicolae, din partea USR. Vreţi să interveniţi la...

Vă rog.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin telefon):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur, este important ca organizaţiile profesionale şi interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi alimentar din România să fie afiliate la organizaţiile profesionale europene, deoarece acestea din urmă au un cuvânt foarte important de spus în abordarea şi elaborarea politicilor agricole de la nivelul Uniunii Europene.

Am mai spus şi în intervenţiile precedente că, în contextul crizei cauzate de noul coronavirus, şi nu numai, independenţa şi securitatea alimentară a României sunt şi vor fi la fel de importante ca independenţa energetică.

Practic, prin acest proiect de lege au fost făcute o serie de modificări şi completări care fac în sfârşit Legea nr. 52/2015 aplicabilă.

Cum s-a discutat şi în cadrul comisiei de specialitate, în Comisia pentru agricultură, avem nevoie de oportunităţi de creştere a gradului de informare şi a colaborării în cadrul Uniunii Europene a producătorilor români, oportunităţi care să-i ajute pe fermierii şi agricultorii noştri să dezvolte şi să modernizeze exploataţiile agricole şi agroalimentare româneşti.

Grupul USR va vota pentru adoptarea acestui proiect şi în plenul de azi, la fel de bine cum a susţinut proiectul de lege şi în comisia de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, avem nouă amendamente.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu sunt.

De la 2 la 9 dacă sunt intervenţii?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Următorul.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii statutului asistentului social în România nr. 466/2004; PL-x 384/2019; caracter organic.

Avem propunere de respingere.

Domnul preşedinte Solomon. Vă rog.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Raport suplimentar asupra PL-x 384/2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unui nou cadru legal privind statutul profesiei de asistent social în România, preconizându-se, printre altele, eliminarea din cadrul juridic actual a obligaţiilor asistenţilor sociali de a deveni membri în Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali şi de a se înregistra în Registrul Naţional al Asistenţilor Sociali, obligaţii stabilite în prezent prin Legea nr. 466/2004 şi care trebuie îndeplinite pentru a li se elibera avizul de exercitare a profesiei.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat, tacit.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, menţinerea soluţiei anterioare, de respingere a proiectului de lege, exprimată în raportul cu nr. 4c-9/556, depus în data de 7 octombrie 2019.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Avem o înscriere. Domnul Lupescu, din partea Grupului USR. Vă rog.

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

În legătură cu proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii statutului asistentului social, atât vreau să vă rog, să aveţi în vedere că unui asistent social i se condiţionează dreptul la muncă, prin apartenenţa la acest colegiu. De fapt, asistenţii sociali au fost ignoraţi şi în Ordonanţa nr. 43/2020, astfel că la art. 8 nu au fost incluşi pentru sporul de risc, cu toate că sunt în prima linie a luptei anti-COVID.

Aş ruga colegii să ia aminte la activităţile pe care le fac asistenţii sociali, iar Grupul USR va vota împotriva respingerii proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Am finalizat.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final; caracter organic; propunere de respingere.

Mai departe.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti; PL-x 144/2019.

Domnul Mocioalcă, preşedintele Comisiei pentru apărare.

Vă rog să prezentaţi raportul suplimentar. Sunt 25 de amendamente admise.

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte succint o să vă prezint raportul suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, a fost sesizată cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil la această iniţiativă legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a transmis un aviz favorabil pentru proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare îmbunătăţirea cadrului legislativ actual care guvernează exercitarea profesiei de soldat şi gradat profesionist, în sensul clarificării unor situaţii juridice referitoare la drepturile şi obligaţiile acestor categorii de personal militar.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa din 16 aprilie 2019.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 16 aprilie, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestei iniţiative legislative, cu amendamente admise.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din data de 4 decembrie 2019, s-a hotărât retrimiterea la comisie a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti - PL-x 144/2019 -, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a reluat dezbaterile asupra iniţiativei legislative, în şedinţa din data de 11 februarie 2020.

În urma dezbaterilor din această şedinţă, cu unanimitate de voturi, membrii comisiei au hotărât adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care este parte integrată din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Vă rog, faceţi legătura cu domnul deputat Eugen Bejinariu.

Domnul Eugen Bejinariu (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Bună ziua!

Cele mai importante aspecte ale acestui proiect de lege sunt reprezentate de faptul că le conferă stabilitate şi predictibilitate angajaţilor soldaţi şi gradaţi profesionişti în domeniul apărării şi siguranţei naţionale. Cuprinde aspecte care au apărut în dinamica domeniului, faţă de anul 2006, când a fost iniţial reglementat, armonizează activitatea din România cu cea similară în cadrul ţărilor NATO şi ţările europene, oferă predictibilitate şi soluţii aşa cum este necesar să aibă orice domeniu, stabileşte raporturile de muncă şi reperele legale ale angajaţilor soldaţi şi gradaţi profesionişti, într-un domeniu în care aspectele activităţii sunt riguros stabilite.

După aproximativ 15 ani, e pentru prima dată, de fapt, când se dă o şansă de carieră celor din domeniu. Şi ca să fim corecţi şi sinceri, sunt cei care, de fapt, duc greul şi îşi asumă riscul cel mai mare în teatrele de operaţii.

Aşa cum spunea şi domnul preşedinte Mocioalcă, proiectul de lege aflat în discuţie reprezintă modificarea şi completarea Legii nr. 348 din 2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti şi având în vedere faptul că acesta reglementează în mod armonios şi corespunzător evoluţiile actuale ale domeniului la care se referă, Grupul Partidului Social Democrat votează pentru şi vă îndrum şi pe dumneavoastră, pe toţi colegii mei din Camera Deputaţilor, să votaţi pentru.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit, în continuare, pe domnul Lupescu, din partea Grupului USR.

Se pregăteşte doamna Venera Popescu, din partea Grupului minorităţilor. Vă rog să faceţi legătura.

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Uniunea Salvaţi România va vota proiectul de lege şi aceasta este o recunoaştere a eforturilor pe care le fac sergenţii şi gradaţii profesionişti în edificarea unui parcurs european al Armatei Române.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Victor Paul Dobre solicită să ia cuvântul.)

Domnul Dobre, din partea...

Nu, să facă legătura cu doamna Popescu şi apoi...

Dăm prioritate doamnelor!

Doamna Venera Popescu. Vă rog, faceţi legătura!

Se pregăteşte domnul Victor Paul Dobre, din partea PNL.

Doamna Mariana-Venera Popescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Dragi colegi,

Grupul minorităţilor naţionale susţine acest proiect legislativ, pentru că este o lege care reglementează formarea, dezvoltarea şi gestionarea resurselor umane ale Armatei.

Proiectul legislativ modifică Legea nr. 384/2006 şi reglementează, printre altele, raporturile de muncă, condiţiile pentru înaintarea în grad, stabileşte stagiile minime pentru înaintarea în grad, deci practic acest proiect modifică statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti.

Astăzi, prin votul nostru, să redăm acestei categorii profesionale demnitatea şi siguranţa locului de muncă, oferindu-le totodată şi protecţia legală împotriva abuzurilor superiorilor!

Dragi colegi,

Acest proiect duce la îndeplinirea obiectivelor de securitate ale României şi stabileşte un cadru legal, adaptat apărării colective şi asigurării unui spaţiu european liber şi sigur.

Meritul acestui demers aparţine Ligii Militarilor Profesionişti, în frunte cu Albu Dănuţ, care împreună cu echipa sa au dovedit tenacitate şi perseverenţă în apărarea drepturilor SGP-ilor, iar acum vă îndemn să votăm un proiect pentru oameni, pentru că pe ei îi reprezentăm aici, în Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc pentru intervenţie.

Domnul Victor Paul Dobre, PNL.

Se pregăteşte domnul Petru Movilă, de la PMP.

Vă rog, domnule Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În parcursul integrării, în parcursul adâncirii colaborării parteneriatului Armatei Române cu armatele aliate din cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, bineînţeles că am plecat cu o serie de prevederi, reglementări legislative care, în timp, necesită upgradări, îmbunătăţiri, precizări, astfel încât rolul celor care servesc în armată să fie în acelaşi timp cât mai bine protejaţi şi asiguraţi de cadrul legislativ. Orice măsuri de îmbunătăţire sunt salutate.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal sprijină acest proiect de lege şi îl vom vota.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Movilă. Vă rog. Grupul PMP.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect. Este un proiect extraordinar de important, care vine în sprijinul instituţiilor militare, în sprijinul Armatei Române, dar, de asemenea, vine şi ca o recunoaştere a profesionalismului şi activităţii depuse de veterani, de cei care sunt rezervişti ai instituţiilor de forţă.

Dacă luăm în considerare faptul că unul dintre cele mai importante argumente începând cu anul 2000, pentru România, în plan internaţional, a fost Armata, dacă luăm în considerare profesionalismul, eroismul şi devotamentul de care au dat dovadă soldaţii români în teatrele de operaţii internaţionale, începând cu Kosovo, Irak, Afganistan şi alte zone din lume, acolo unde Armata Română a fost solicitată, şi-a făcut datoria, credem că proiectul de lege este bine-venit.

De asemenea, este important şi prin faptul că la vârsta de peste 40-45 de ani putem vorbi despre faptul că militarii români devin cu adevărat, cei mai mulţi, profesionişti maturi în activitatea pe care o desfăşoară, şi sunt pregătiţi pentru reintegrarea în corpul instituţiilor militare.

Partidul Mişcarea Populară va vota şi din respect, şi recunoaştere - încă o dată spun - a valorii şi profesionalismului militarilor români.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Avem 25 de amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenţii?

De la poziţia 2 la 10 dacă sunt intervenţii?

De la 11 la 25 dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 şi pentru completarea Anexei nr. 5C la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; PL-x 642/2019.

Raport comun Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu.

Domnule Cupă, cine prezintă raportul?

Comisia pentru agricultură.

Şi domnul Stănescu, şi domnul Cupă. Hotărâţi-vă cine prezintă raportul!

Domnul Alexandru Stănescu (de la tribună):

Tocmai cormoranii...

Domnul Florin Iordache:

Cormoranii, hai!

Domnul Alexandru Stănescu (de la tribună):

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 şi pentru completarea anexei nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 şi pentru completarea Anexei nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 şi pentru completarea Anexei nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Înţeleg, pe procedură, domnul Drulă are o solicitare. Vă rog. Faceţi legătura cu domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Vă mulţumesc.

Aş vrea să solicit retrimiterea la comisie, cu termen 4 săptămâni, pentru că lipseşte atât punctul de vedere oficial din partea Guvernului, cât şi acea derogare din partea Comisiei Europene care este necesară în astfel de cazuri.

Vă rog să supuneţi votului, retrimiterea.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Invit liderii de grup să se pronunţe.

Din partea USR. Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Reiterez, în numele Grupului USR, solicitarea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Grupul PNL?

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PNL va vota împotriva retrimiterii la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Grupul PSD?

Doamna Violeta Răduţ (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PSD va vota contra.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Grupul PMP? Domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Şi noi vom vota împotriva retrimiterii la comisie. Avem nevoie să trecem această lege, este importantă!

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Grupul UDMR. Vă rog. Domnul Benedek.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vom vota retrimiterea.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Nefiind consens, voi fi obligat să supun votului, stimaţi colegi.

Să înceapă votul pentru propunerea USR de retrimitere.

(Vot electronic la distanţă.)

Bun. Vom începe apelul telefonic şi o să rog liderii de grup să-mi semnaleze pe cine sunăm.

Începem cu domnul Zainea. Înţeleg că n-a putut vota. Vă rog.

Se pregăteşte domnul Chiriac.

Domnul Zainea.

Domnul Cornel Zainea (prin telefon):

Domnule preşedinte, eu vreau la dezbateri.

Domnul Florin Iordache:

Să vedem dacă ajungem la dezbateri. Bun.

Domnul Chiriac.

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună ziua!

Vot contra, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Contra.

Domnul Radu Sebastian-Valentin. Vă rog.

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu (prin telefon):

Vot contra, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Cucşa?

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa (prin telefon):

Votez contra!

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Bontea Vlad?

Domnul Vlad Bontea (prin telefon):

Votez contra, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Marius Bota. Vă rog.

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Vot contra.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Prisnel Claudiu?

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel (prin telefon):

Vot pentru.

Domnul Florin Iordache:

Pentru.

Domnul Angel Tîlvăr?

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Vot contra, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Gheorghe-Dănuţ. Vă rog.

Domnul Gheorghe-Dănuţ Bogdan (prin telefon):

Vot contra.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Tamara Ciofu.

Doamnă doctor, vă rog.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot contra.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Roman Ioan Sorin?

Domnul Ioan Sorin Roman (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Vot contra.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Bozianu Cătălina?

Vă rog, doamnă.

Doamna Bozianu?

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu (prin telefon):

Vot împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Vot contra.

Mulţumesc.

Domnul Radu Babuş. Vă rog.

Domnul Radu Babuş (prin telefon):

Vot contra.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Dragoş Bârlădeanu. Vă rog.

Domnul Dragoş-Petruţ Bârlădeanu (prin telefon):

Vot contra, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Camelia Gavrilă. Vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă (prin telefon):

Vot contra. Am văzut că nu mi s-a preluat votul, de aceea mi-am exprimat opinia verbal.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt colegi? Vă rog.

Domnul Kelemen Hunor.

Vă rog, faceţi legătura.

Domnul Kelemen Hunor. Vă rog.

Vă rog să faceţi legătura cu domnul Drăghici Mircea şi se pregăteşte doamna Gavrilescu.

Doamna Dinu Elena?

Doamna Cristina-Elena Dinu (prin telefon):

Vot contra.

Domnul Florin Iordache:

Contra. Bun.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici (prin telefon):

Vot contra, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Gavrilescu?

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu (prin telefon):

Vot contra, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Domnul Kelemen Hunor?

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

Vot pentru retrimitere, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Pentru retrimitere, da?

Mulţumesc.

Mai departe.

Doamna Biró Rozália?

Doamna Biró?

Dacă nu, faceţi legătura cu doamna Mihălcescu.

Doamna Biró?

Doamna Mihălcescu?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu (prin telefon):

Mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Vă rog. Da.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu (prin telefon):

Sunt împotriva retrimiterii la comisie. N-am reuşit să votez.

Domnul Florin Iordache:

Contra.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu (prin telefon):

Mulţumesc şi eu.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Pistru?

Domnul Şişcu?

Vă rog, urmăriţi puţin, ca să...

Domnul George Şişcu (prin telefon):

Da.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul George Şişcu (prin telefon):

Da. Mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Vă aud.

Domnul George Şişcu (prin telefon):

Şişcu sunt.

Deci, vot împotrivă, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule Şişcu.

Doamna Biró?

Doamna Biró Rozália-Ibolya (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Pentru retrimitere, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Biró, vă mulţumesc.

La mulţi ani!

E ziua dumneavoastră astăzi.

Doamna Biró Rozália-Ibolya (prin telefon):

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Sărut mâna!

La mulţi ani!

Domnul Nasra?

Domnul Gabriel-Horia Nasra (prin telefon):

Vot împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Doamna Viorica Cherecheş?

Doamna Viorica Cherecheş (prin telefon):

Bună ziua!

Vot împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

Mulţumesc.

Şi doamna Benkő, de la UDMR.

Vă rog.

Domnul deputat (prin telefon):

Alo!

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog.

Domnul deputat (prin telefon):

Împotrivă. Vot împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Doamna Benkő.

Şi domnul Neaţă Eugen.

Vă rog să faceţi legătura.

Vă rog.

Domnul Neaţă, vă rog.

Domnul Eugen Neaţă (prin telefon):

Păi, nu m-aţi sunat! (Râsete.)

Domnul Florin Iordache:

Păi, cum putem vorbi dacă nu v-am sunat?

Cum votaţi?

Domnul Eugen Neaţă (prin telefon):

Vot împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Vot împotrivă.

Doamna Benkő Erika (prin telefon):

Da.

Vot contra.

Contra, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád...

Doamna Benkő Erika (prin telefon):

Mulţumesc şi eu.

Domnul Florin Iordache:

... pentru retrimitere.

Mulţumesc.

Domnul Robert Sighiartău.

Vă rog, faceţi legătura.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (prin telefon):

Vot împotrivă.

Vot împotrivă, pentru...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Împotrivă.

Domnul Vlad Sergiu Cosmin?

Şi domnul...

Domnul Sergiu Cosmin Vlad (prin telefon):

Vot pentru.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Paşcan?

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Procedural.

A apăsat colegul de la Arad, Eusebiu Pistru şi i s-a transmis că trebuie să intermediez eu votul său, ceea ce nu consider că e cazul.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin telefon):

Deci, dacă a apăsat înseamnă că a apăsat ca să voteze.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Cine mai este?

Domnul Marian Ţachianu, vă rog.

Domnul Budăi şi...

Domnul Marius-Constantin Budăi (prin telefon):

Vot împotrivă, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Budăi, împotrivă, da.

Şi...

Domnul Ben-Oni Ardelean, vă rog.

Domnul Ben-Oni Ardelean (prin telefon):

Vot împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Şi domnul Virgil Popescu, vă rog.

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Vot împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

Domnul Cristinel Romanescu?

Domnul Cristinel Romanescu (prin telefon):

Vot împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Deci...

Domnul Răcuci.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (prin telefon):

Vot împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Dorel Căprar?

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar (prin telefon):

Împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Sorin Moldovan?

Domnul Sorin-Dan Moldovan (prin telefon):

Bună ziua!

Nu ştiu dacă am reuşit să votez de pe tabletă.

Vot împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Doamna Mara Mareş, vă rog.

Doamna Mara Mareş (prin telefon):

Vot împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dan Ciocan, vă rog.

Dan Ciocan, vă rog.

Bun. Am finalizat procedura.

Rog colegii mei...

Deci, domnule Buican, câţi sunt pentru?

54, pentru.

Împotrivă?

208 împotrivă.

Şi două abţineri.

Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi. Deci continuăm dezbaterile.

Acum suntem la dezbateri generale.

Domnul Zainea, vă rog.

Domnul Cornel Zainea (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor... (Probleme tehnice.)

Domnul Florin Iordache:

Suntem la dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Cornel Zainea (prin audioconferinţă):

(Intervenţie cu probleme tehnice.)

... sigur că nu. Atunci de ce nu ascultăm părerea specialiştilor? De ce nu organizăm dezbateri cu aceştia?

Singurul mod... trimiterea unei scrisori în care solicit... un punct de vedere argumentat ştiinţific din care citez...

Iată doar... această problemă vitală cu care se confruntă...

Vă reamintesc...

Închei cu vorbele unui expert în ornitologie, doamna conferenţiar doctor Carmen Gache, de la Facultatea de Biologie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi - "Nu ne putem face loc pe această planetă eliminând toate speciile care ne lezează interesele".

USR va vota împotriva condamnării cormoranilor.

Nu suntem dumnezei, doamnelor şi domnilor colegi!

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Leoreanu, din partea Grupului PNL.

Se pregăteşte domnul Lucian Simion, din partea Grupului PSD.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, e o chestiune care ţine de două elemente - de echilibrul populaţiei de cormorani, coroborat cu resursele acvatice vii, din sectorul pescăresc, sigur, şi în acelaşi timp şi de pierderile economice.

Este o situaţie care a fost analizată şi de specialişti.

Şi, în general, omul, atunci când intervine, dezechilibrează. Aduce în natură dezechilibre majore.

În acest moment deja este produs un dezechilibru între populaţia de cormorani şi resursele din sectorul pescăresc.

Drept pentru care această intervenţie este una care în acest moment este bine-venită.

Aşa încât, Grupul Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe colegul meu, domnul deputat Lucian Simion.

Se pregăteşte - şi rog stafful să facă legătura cu doamna Erika Benkő, de la Grupul UDMR.

Domnul Simion, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Simion nu răspunde. Mergem mai departe.

Doamna Benkő.

Până răspunde doamna Benkő, este domnul Simionca, de la PMP, în sală.

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă pune cormoranul între speciile care pot fi vânate. A fost introdusă această pasăre în Anexa nr. 2 a Legii vânătorii.

Cred că e un lucru bun. Noi avem nevoie să fim alături de cei care sunt în zona de piscicultură.

Un lucru care mă nemulţumeşte pe mine, personal, şi în special pe toţi cei care au fost... şi au fost atacaţi de urşi. Noi am încercat, în Comisia pentru agricultură, şi prin Parlament, să introducem în această anexă şi ursul.

Vă dau un exemplu. Săptămâna trecută, în Bistriţa-Năsăud, în comuna Monor, un urs a atacat şi a omorât două vaci. A fost al treilea atac în aceeaşi săptămână.

Noi trebuie să găsim soluţii prin care să introducem şi mamiferele mari, şi această specie să fie introdusă în această anexă, să poată fi vânată. Bineînţeles, cu restricţii, în anumite perioade de timp, la fel cum e şi cormoranul.

Parlamentarii Grupului PNL vor vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Puteţi face legătura cu doamna Benkő?

Vă răspunde?

Vă rog, doamna Benkő, Grupul UDMR.

Doamna Benkő Erika (prin audioconferinţă):

Da.

Bună ziua!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Doamna Benkő Erika (prin audioconferinţă):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt absolut uimită de ipocrizia şocantă în ceea ce priveşte standardul dublu în privinţa unor specii strict protejate în România.

Aud azi cu stupoare că s-a propus permiterea vânării cormoranilor mari în România, deoarece se doreşte crearea unui aşa-zis echilibru între populaţiile de cormorani, încât să se poată asigura protecţia resurselor acvatice vii.

Deci se doreşte scoaterea cormoranilor de pe lista speciilor strict protejate pentru simplul fapt că mănâncă prea mult peşte.

Nu pot caracteriza acest demers altfel decât halucinant, în cazul în care există în România alte specii strict protejate care nu pot fi vânate, deşi creează probleme absolut grave pentru agricultori şi deseori pun în pericol însăşi viaţa oamenilor, în mai multe judeţe din România.

Da, vorbesc despre urşi. Vorbesc despre urşi care intră în curtea oamenilor, mănâncă oi, mănâncă porci şi prezintă un pericol real pentru oameni, care sunt adesea atacaţi de urşi.

Toată lumea este conştientă de acest lucru. Toată lumea este conştientă de faptul că urşii produc pagube enorme în fiecare an şi totuşi nimeni nu se ocupă de această problemă într-un mod real şi eficient.

Oamenii care se confruntă cu această problemă a atacurilor violente şi a pagubelor cauzate de urşi au fost abandonaţi şi de Guvern şi de Parlament.

Anul trecut Senatul a adoptat o lege care viza scoaterea urşilor de pe această listă, însă această iniţiativă nu a trecut de Camera Deputaţilor, în ciuda faptului că există un număr foarte mare de urşi în România, un număr care este mult peste nivelul optim.

Şi totuşi nu există voinţă politică pentru rezolvarea acestei probleme foarte grave.

Văd însă faptul că cormoranul mare, care reprezintă pericol, practic, pentru peşti este pe cale să fie scos de pe lista animalelor strict protejate.

Ce să înţelegem din acest demers? Că resursele acvatice sunt mai presus de viaţa şi protecţia oamenilor?

Totuşi UDMR va vota acest proiect pentru că dorim exact acelaşi lucru şi în privinţa ursului carpatin.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă.

Acum discutăm de cormoran. Puteţi modifica legea şi în ce priveşte ursul.

Şi ultimul vorbitor, domnul Petru Movilă.

Vă rog.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca parlamentar de Iaşi, susţin fără rezervă acest proiect de lege.

În judeţul Iaşi sunt câteva mii de hectare de luciu de apă folosite pentru piscicultură şi acvacultură.

Paguba anuală pe care o fac cormoranii, pe teritoriul României, pentru aceşti agenţi economici este evaluată la aproximativ 20.000 de tone de peşte, în condiţiile în care România importă anual aproape 15.000 de tone de peşte.

Mai este un lucru foarte important de precizat, care nu s-a spus. Perioada de vânătoare este stabilită între 1 septembrie şi 28 februarie, anul următor. Este o perioadă bine delimitată şi se desfăşoară conform tuturor regulilor legislaţiei în vigoare.

Şi e important, cum spuneam, de precizat acest lucru, să nu creadă lumea că gata, s-a pornit distrugerea speciei de cormorani în România.

Deci voi vota fără rezervă proiectul de lege.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

S-au încheiat dezbaterile.

Mulţumesc.

Am 5 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

De la 2 la 5, inclusiv Anexa nr. 1. Intervenţii? Nu. Rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

Poziţia 14, Propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 121/2020.

Comisia juridică, vă rog, prezentaţi raportul.

Bun. Revenim. Văd că nu avem pe nimeni de la Comisia juridică.

Da. Trecem la următorul şi revenim.

La poziţia 15, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2019 privind siguranţa feroviară; PL-x 22/2020.

Comisia pentru transporturi, vă rog.

Da, domnule Benedeck, prezentaţi dumneavoastră, vă rog, raportul Comisiei pentru transporturi. Fără amendamente.

Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2019 privind siguranţa feroviară; PL-x 22/2020.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi ale art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată în fond pentru dezbaterea şi avizarea unui act normativ, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă în şedinţa din 10 februarie 2020, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranţa feroviară - reformare -, în vederea consolidării cadrului legal referitor la siguranţa feroviară, din perspectiva alinierii legislaţiei naţionale la normele europene.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege în şedinţa online din data de 5 mai 2020 şi a hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea actului normativ.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doresc colegii să intervină?

Tot dumneavoastră, vă rog, din partea UDMR, la dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă propune transpunerea unei directive europene ce reglementează siguranţa circulaţiei feroviare.

Cu toţii am văzut că în ultima perioadă sunt din ce în ce mai multe evenimente feroviare şi nu am văzut să răspundă cineva şi să se ia o măsură eficientă.

De ani de zile nu suntem în stare să reducem punctele negre de pe sistemul de cale ferată. Sunt puncte negre mai vechi de 20 de ani. Este inacceptabil ca aceste puncte să nu fie anulate.

Prin transpunerea acestei directive se deschide posibilitatea de a reorganiza AFER, organism ce funcţionează aproape ca stat în stat, în cadrul Ministerului Transporturilor.

În concluzie, UDMR va vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Dacă mai sunt alţi doritori să... la dezbateri generale? Nu mai sunt. Bun. Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

Revenim la...

Poziţia 14, Pl-x 121. (Propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.)

Domnul Vasile Varga, preşedintele Comisiei juridice, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnule Varga...

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ; de asemenea, şi Comisia pentru muncă.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dat un aviz favorabil.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specializată în combaterea infracţiunilor împotriva mediului înconjurător, care îşi exercită atribuţiile pe teritoriul României.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare propunerea legislativă cu amendamente admise şi amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul... din partea Grupului USR, iniţiator, domnul Stelian Ion. Să faceţi legătura.

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă):

Parafrazând o vorbă celebră, secolul XXI va fi ecologic sau nu va fi deloc.

Problema aceasta legată de relaţia dintre om şi mediu este una extrem de importantă. În România avem o problemă de mediu foarte, foarte gravă, atât cu privire la gestionarea fondului cinegetic, atât cu privire la tăierile ilegale de păduri, cât şi cu privire la protecţia celorlalte elemente ale naturii - a apei, a solului, a aerului.

Ştim - şi informaţiile sunt cutremurătoare - că anual dispare din România un volum de 20 de milioane de metri cubi de lemne. De curând am adoptat o legislaţie în sensul diminuării acestui fenomen, însă nu e suficient.

De asemenea, chestiunea legată de protecţia apelor este una stringentă. Râurile României sunt puse în pericol de proiecte care nu au nicio legătură cu dezvoltarea industrială, ci au mai degrabă legătură cu distrugerea unor elemente naturale importante.

De asemenea, chestiunile legate de gestionarea deşeurilor sunt foarte, foarte grave. Se săvârşesc infracţiuni pe această zonă.

Sistemul - sistemul care ar trebui să apere aceste elemente care sunt importante pentru noi şi sunt foarte importante pentru generaţiile viitoare - ne spune că lucrurile sunt ţinute sub control. Că aceste autorităţi care se ocupă acum de fenomenul infracţional ţin fenomenul sub control. Că există mecanisme care lucrează. Dar ne uităm pe statistici şi vedem cu totul altceva.

Când vedem că fenomenul infracţional e în floare şi totuşi trimiterile în judecată sunt foarte puţine pe o arie extinsă de infracţiuni de mediu nu ne putem decât pune semne de întrebare. De ce acest sistem nu este eficient?

Răspunsul nostru este, iată, crearea unui organism care să dea mediului ceea ce i se cuvine, şi anume atenţia necesară care trebuie să vină din partea tututor, indiferent de partidele politice.

Trecând un astfel de proiect înseamnă că conştientizăm cu toţii cât de grave sunt problemele şi că acceptăm că până în prezent, chiar dacă s-au făcut unii paşi, au fost paşi timizi în ideea protecţiei mediului.

O astfel de structură nu ar face decât să responsabilizeze organele judiciare în a face cercetări, a face anchete, a dispune tragerea la răspundere a celor care încalcă cele mai elementare norme de convieţuire.

Este de menţionat că în punctul de vedere al Guvernului nu ni se prezintă absolut deloc comunicarea, Raportul GENVAL - care este Grupul de lucru pentru chestiuni generale, inclusiv evaluare, din cadrul Consiliului Uniunii Europene -, care la 23 mai 2019 a tras un semnal de alarmă şi a spus că activităţile diferiţilor actori politici nu sunt bine coordonate şi că ar fi necesară o specializare. A vorbit acolo şi de înfiinţarea unei structuri speciale pentru magistraţi.

Dar, vedeţi, Uniunea Europeană, partenerii noştri, ne dau nişte direcţii, uneori, dar nu ne pot obliga. Şi nu trebuie să aşteptăm de la ei să ne trimită în plic legi scrise. Noi trebuie să venim - noi înşine - cu astfel de soluţii. Şi, până acum, o astfel de soluţie, o astfel de structură nu a fost propusă pentru a fi înfiinţată. Acum avem această posibilitate.

Şi fac un apel la toţi membrii Camerei Deputaţilor să voteze acest proiect de lege.

Pentru că votaţi, practic, pentru viitorul copiilor noştri, pentru a le oferi şi lor posibilitatea să se bucure de apă curată, de aer curat, de un sol bun şi, pe viitor, să se bucure şi de păduri.

E foarte important să facem front comun.

De asemenea, Guvernul, care are acum are o altă viziune, sper, totuşi, după adoptarea acestui act normativ să sprijine această unitate de Parchet, înţelegând faptul că prin rapoartele pe care această structură le va da anual, prin faptul că va trebui să ne arate ce a făcut, va responsabiliza Parchetul, şi rezultatele sunt convins că nu vor întârzia să vină.

Repet, în final, rugămintea către toţi deputaţii să sprijine acest proiect. Pentru că nu este un proiect pentru un partid anume, este un proiect pentru fiecare dintre noi, pentru fiecare dintre românii care îşi doresc să trăiască într-o ţară în care mediul să fie respectat.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Primul vorbitor, domnul Dan Barna, USR.

Vă rog să faceţi legătura.

Se pregăteşte domnul Ioan Cupşa, de la PNL.

Domnul Ilie Dan Barna (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper că se aude.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Ilie Dan Barna (prin audioconferinţă):

Am mai vorbit de la această tribună despre nevoia acestei Direcţii de Investigare a Infracţiunilor de Mediu.

Şi am spus asta pentru că e momentul să trecem de la faza declaraţiilor de impresie artistică la măsuri efective prin care să şi dovedim că nouă, ca şi clasă politică a României, chiar ne pasă, la modul responsabil, de ceea ce înseamnă protecţia mediului.

Avem nevoie de instituţii şi de legi care să trateze problema pe măsura gravităţii acesteia.

Şi vreau să dau doar câteva exemple, pentru a înţelege cât de necesară este această Direcţie de Investigare a Infracţiunilor de Mediu. Care nu este, aşa cum s-a mai spus, încă o structură care, vezi Doamne, ar putea apoi să fie urmată de alte probleme ale statului, care ar dori propriile structuri de mediu.

Sănătatea şi funcţionarea mediului sunt teme cu adevărat majore astăzi, pentru societate.

Trăim în ţara europeană din care dispar anual 20 de milioane de metri cubi de lemn, mai mult decât dublul cifrei raportate. Acestea sunt date reale. În aceeaşi ţară, 25.000 de persoane îşi pierd anual viaţa în urma afecţiunilor generate fix de poluarea aerului.

Trei mari oraşe din România se află în situaţii de infringement, exact pentru poluarea cu microparticule.

România a fost recent, după cum bine ştiţi, condamnată de Curtea Europeană de Justiţie, pentru poluare sistematică şi mai ales pentru lipsa oricăror măsuri de remediere a acestei situaţii. Şi până acum am fost în foarte mare măsură preocupaţi de mediu doar în declaraţiile de la televizor.

Tot în România, o altă problemă majoră, o afacere care ar putea să fie legitimă, profitabilă şi foarte stabilă economic se dovedeşte o mină de aur pentru tot felul de grupuri infracţionale.

Da, mă refer la managementul deşeurilor, cum foarte bine intuiţi.

Am ajuns să importăm deşeuri de care alţii încearcă să scape, dar nu mişcăm niciun deget pentru administrarea lor conform standardelor şi legilor existente.

Puţinele exemple de succes în România sunt cu adevărat excepţii.

Noţiunea de economie circulară pare că e din zona lui Elon Musk şi a altor state dezvoltate, în România neîntâmplându-se absolut nimic. Avem, în schimb, într-adevăr, gropi de deşeuri în vârf de munte.

Presa şi societatea... - această Direcţie de Investigare a Infracţiunilor de Mediu a căpătat eticheta de "DNA-ul Pădurilor". E chiar mai mult decât atât, pentru că este o instituţie de care România avea nevoie mai de mult şi reprezintă o instituţie care să reflecte într-adevăr o preocupare reală despre cum salvăm vieţi, cum protejăm pădurea, această valoare importantă pe care am ignorat-o ani de zile, zeci de ani de zile după Revoluţie.

O să spun simplu - pierdem anual un miliard de euro.

Deci argumentul că este o nouă instituţie, cu noi sedii, cu noi cheltuieli şi, vezi Doamne, România n-are resurse, este foarte uşor de combătut - pierdem anual un miliard de euro doar de pe urma furturilor de păduri. Un miliard! Şi riscăm pierderea a altor sute de mii de euro în urma procedurilor de infringement despre care am vorbit.

Şi, mai ales, doamnelor şi domnilor, se pierd, de fapt, vieţi. Oameni ucişi de aerul otrăvit sau oameni îmbolnăviţi de aerul otrăvit pe care îl respirăm în oraşele mari ale României, inclusiv sau mai ales în Bucureşti.

Şi, din această perspectivă, raportul cost-beneficiu este net în favoarea DNA-ului Pădurilor.

Şi, din această perspectivă, cer şi am toată încrederea că Acestm Guvern va şi implementa această lege după ce va fi votată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă rog, faceţi legătura cu domnul Cupşa.

Se pregăteşte doamna Izabella-Agnes... Nu?

Domnul Ioan Cupşa (prin audioconferinţă):

Bună ziua, doamnelor!

Bună ziua, domnilor!

Antevorbitorul meu a comis un act de-a dreptul freudian, a vorbit despre impresia artistică şi a recunoscut public că a fost preocupat de mediu doar în declaraţiile de la televizor. Acum declaraţiile nu sunt doar la televizor, ci sunt făcute şi în faţa dumneavoastră, în Parlamentul României, în Camera Deputaţilor.

Partidul Naţional Liberal se va abţine de la vot, deoarece soluţia legislativă propusă este una greşită. Ea nu este nici necesară, şi nu este nici funcţională. Subliniez - nu este necesară şi funcţională aşa cum o propune iniţiatorul.

Dacă iniţiativa ar fi adoptată, efectul nu va fi cel dorit de către susţinătorii acestei reglementări. Ideea în sine, să propui soluţii pentru a controla, pentru a preveni, a combate această stare specială de infracţionalitate poate fi caracterizată ca o bună intenţie. Îmi permit însă să citez o expresie arhicunoscută: "Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii".

Infracţiunea de mediu este o parte importantă a fenomenului infracţional. Măsurile pe care trebuie să le luăm urmează a fi caracterizate de eficienţă şi pragmatism. Sunt, în mod categoric, mult mai multe infracţiuni de mediu săvârşite în România decât ne dorim. Există, într-adevăr, o problemă socio-economică serioasă, gravă, dar toate aceste infracţiuni sunt fapte de o complexitate redusă, fapte urmărite penal de către parchetele de pe lângă judecătorii şi cercetate judecătoreşte de către judecători.

Tema, cum spuneam, este una importantă. Drept urmare, are un ecou mare în rândul populaţiei şi apare în mod inevitabil riscul abordării populiste, a unei abordări lipsite de profesionalism, apare graba de a fi primul şi cel mai, dorinţa de a epata, inclusiv prin spectaculozitatea dimensiunii la intervenţii.

Deşi unele dintre criticile noastre s-au transformat în amendamente ale USR şi, drept urmare, au îmbunătăţit în parte conţinutul acestei iniţiative legislative, viitoare legi probabil, adoptate, unele dintre lacunele majore n-au fost îndreptate.

Infracţiunile de mediu nu sunt toate cuprinse în această - vedeţi ghilimelele de rigoare - "competenţă exclusivă", ceea ce este deosebit de grav.

Se reglementează insuficient competenţa acestei direcţii. Apare, drept urmare, un conflict de competenţă între DIICOT, DNA, pe de o parte, care de lege lata au stabilite competenţe în ceea ce priveşte faptele de corupţie, funcţionarea grupurilor infracţionale organizate, atunci când activitatea infracţională este una complexă, şi această direcţie care se vrea nou înfiinţată. Textele sunt neclare, sunt imprevizibile, în viitoare aplicare.

Apar şi paralelisme legislative. De exemplu, deţinerea de mijloace tehnice pentru obţinerea şi verificarea informaţiilor se regăseşte normată şi în această iniţiativă, precum se regăseşte în art. 66 din Legea nr. 304/2004.

Numărul de procurori, posturi de ofiţeri, personal auxiliar este stabilit în mod aleatoriu, pentru că nici măcar în expunerea de motive nu se precizează care ar fi criteriul care stă la baza unei astfel de normări, de stabilire a acestui număr.

Avem ba 10 procurori, ba 295, aşa cum îşi dorea iniţiatorul, trecuţi, ca şi cifre, în această iniţiativă legislativă

Efectul imediat este unul negativ, prin indisponibilizarea, lipsirea de resurse umane a Ministerului Public, parchetele vor fi afectate, parchete care deja sunt afectate datorită unui număr redus de procurori.

Nu uitaţi! Ne lipsesc aproximativ 500 de procurori. 500 de astfel de funcţii de procurori sunt neocupate şi necesare în acest moment.

Prin înfiinţarea acestei magistraturi excepţionale şi exclusive vor fi afectate şi mai grav resursele umane ale Ministerului Public.

Vă dau un exemplu. În medie, avem 1 milion şi vreo 750 de mii de cauze urmărite penal în România. Toate cauzele penale!

Avem, în schimb, doar 30.000 de dosare, în ultimii patru ani, dosare care să aibă drept obiect infracţiuni de mediu. Deci disproporţia este vădită.

Alte greşeli care se fac în această reglementare. Merită a fi subliniat depozitul care trebuie să fie constituit anual, de două milioane de lei - atenţie! - folosit de investigatorii sub acoperire, dar ca urmare a faptului că pedepsele cu închisoarea pentru faptele numite infracţiuni de mediu, stabilite de către cei care au iniţiat acest proiect legislativ, au limita specială superioară la 5 ani, această folosire nu poate fi autorizată.

Propun, de asemenea, colegii noştri, ca procurori cu doar şase ani vechime - doar şase ani vechime, subliniez - să facă parte din această direcţie, să fie, drept urmare, plătiţi la fel ca şi colegii lor, care au drept condiţii de accedere la DNA, DIICOT sau parchet de pe lângă Înalta Curte - pentru că rangul va fi de procuror de parchet de pe lângă Înalta Curte - doar şase ani de vechime, şase ani de experienţă.

Pot să fac trimitere şi la un argument care a fost folosit foarte des de către iniţiatorii acestui proiect legislativ.

Comisia Europeană, prin evaluarea din 2019, nu a recomandat înfiinţarea vreunei structuri autonome care să aibă o astfel de competenţă exclusivă. Nici într-un caz nu a făcut lucrul acesta! În schimb, ca urmare a concluziilor acestei evaluări din 2019, printr-un ordin al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost constituită deja o reţea naţională de procurori specializaţi.

De asemenea, s-au stabilit bazele unor oportunităţi de formare profesională. Subliniez încă o dată: Comisia Europeană, prin evaluarea din 2019, nu recomandă înfiinţarea unei astfel de structuri autonome cu competenţă exclusivă.

Soluţia legislativă nu este funcţională şi, de asemenea, nu este necesară în forma propusă.

Ea nu poate să producă efectele declarate de către iniţiator, din contră, va avea un efect perturbator al bunei funcţionări a Ministerului Public, adică va produce, probabil, un efect contrar celui dorit, creând probleme de funcţionare parchetelor, prin indisponibilizarea unor resurse umane şi a unor resurse materiale.

La sfârşit, sunt dator să vă spun că este posibil să dea naştere unor probleme de stabilire a competenţei materiale a parchetelor. Odată cu aceste probleme de stabilire a competenţei materiale a parchetelor se vor crea conflicte de competenţă care vor genera instabilitate judiciară. Va favoriza această instabilitate legislativă şi judiciară, va favoriza, eventual, bineînţeles, chiar făptaşii, care vor putea invoca nulitatea absolută a actelor de urmărire penală, în considerarea acestei necompetenţe materiale, şi astfel va avea un efect, cum vă spuneam ceva mai devreme, favorizator pentru aceşti făptaşi.

PNL se va abţine de la vot pentru toate argumentele pe care eu le-am expus ceva mai devreme.

Eu vă mulţumesc tuturor.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian, vă rog, liderul Grupului minorităţilor. Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale se va abţine de la vot şi am să vă spun de ce.

Sigur că aici am auzit foarte multe argumente juridice foarte tehnice, cu care suntem de acord, dar există, dincolo de ele, un lucru care ţine de cum este structurată o ţară în democraţie.

Rolul Parlamentului nu este să stabilească în cel mai mic detaliu ce are de făcut fiecare om din ţara asta. Rolul Parlamentului este să dea regulile generale ale jocului.

Aici CSM-ul are dreptate. Până la urmă aceasta este o chestiune care ţine de cum stabileşte Ministerul Public că trebuie puse în practică regulile acestea ale jocului. Şi cred că Ministerul Public ar trebui să ştie cel mai bine cum trebuie puse în practică.

Pe mine m-ar fi bucurat foarte mult dacă aş fi văzut un proiect de lege ca amendamentul acela pe care n-a vrut nimeni să-l treacă, cu un moratoriu pe o perioadă suficient de mare de timp pentru tăierea pădurilor sau un proiect de lege care să aloce bani pentru oprirea deşertificării.

Da, acestea sunt chestiuni care ţin de Parlament. Dar cum se organizează intern o instituţie sau alta... eu nu cred că e bine să mai facem intervenţii de genul ăsta! Am făcut în trecut şi, după părerea mea, n-am făcut bine că am făcut lucrul ăsta.

Aici trebuie lăsată la latitudinea conducătorilor instituţiilor respective să stabilească cum trebuie organizată activitatea instituţiei - şi mă refer la orice instituţie - şi până la urmă să răspundă pentru cum au hotărât că trebuie să facă lucrul ăsta. Că dacă au organizat bine activitatea instituţiei respective, evident, toată lumea o să fie mulţumită de ceea ce au realizat.

Rolul Parlamentului este să stabilească regulile jocului, şi aici avem carenţe foarte multe în ceea ce priveşte mediul. Şi toate carenţele acestea va trebui, la un moment dat - şi sper să se întâmple cât mai repede, să le discutăm foarte serios. Eu aş aloca chiar o zi de dezbatere în care să vedem ce idei au unii, ce idei au alţii, şi cum putem să ieşim odată din toată mizeria asta pe care am creat-o mediului în toţi aceşti ani - şi când spun "toţi aceşti ani" mă refer la foarte mulţi ani, inclusiv la perioada comunistă.

Va trebui să facem lucrul acesta, pentru că este o chestiune şi de ordin moral, dar şi de ordin practic. Şi atunci, da, atunci putem să vorbim despre reguli pe care instituţiile care trebuie să le aplice, le vor aplica, sper bine, dacă nu, va trebui să le cerem socoteală de ce nu le aplică bine, şi până atunci nu ne rămâne nimic altceva decât să ne abţinem de la iniţiative de tipul acesta şi să încercăm să promovăm iniţiative care ţin de regulile jocului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Petru Movilă, PMP. Vă rog.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect de lege.

Poate nu este modul cel mai bun de rezolvare a problemei pentru protejarea mediului înconjurător şi a pădurilor.

Poate nu este soluţia corectă pe care puteam s-o agreăm cu toţii, partidele parlamentare, într-un consens, pentru crearea unei legislaţii pentru protejarea pădurilor şi a mediului înconjurător.

Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect, cum spuneam, din principiu, pentru că pădurile şi mediul înconjurător trebuie protejate. Au fost foarte multe încercări de-a lungul timpului, proiecte de lege bune, sănătoase, amendamente la legi, cum a spus antevorbitorul nostru, Varujan Pambuccian, care nu au fost luate în calcul.

Acum suntem în situaţia în care putem adopta o soluţie extremă care trebuie aşezată, pusă în practică de Executiv, de Guvern, pentru că într-adevăr, în România, din ce în ce mai des şi din ce în ce mai mulţi români ne semnalizează zilnic jaful din pădurile româneşti.

Este foarte important de spus că una dintre soluţiile pentru protejarea pădurilor a fost lansată de Traian Băsescu, Guvernul o aplică, aceea de a aduce gaz în casele românilor, de a alimenta locuinţele românilor cu gaz, pentru că la acest moment aproximativ 30% din locuinţele românilor sunt alimentate cu gaz, restul sunt cu lemn sau alte sisteme de încălzire.

Credem că dacă va trece acest proiect de lege şi va putea fi aplicat va avea rezultate, dar, oricum, noi, parlamentarii de la toate partidele, trebuie să avem un consens pe această problemă foarte importantă pentru România, pentru români, salvarea pădurilor şi a mediului înconjurător.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Şi ultimul vorbitor, din partea Grupului PSD, liderul grupului, domnul Simonis. Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urmă cu două săptămâni, o iniţiativă a Parlamentului, depusă de parlamentari, o iniţiativă a Partidului Social Democrat, depusă în Parlament, cea care presupunea interdicţia, interzicerea de a se face export de buştean, a trecut de Parlamentul României, criticată fiind de cei de la putere.

Astăzi, avem în faţă o iniţiativă a USR, care a avut susţinerea în comisia de specialitate, susţinerea Partidului Social Democrat, iar astăzi, la votul final, vom vota pentru înfiinţarea acestei instituţii.

Ce este interesant, în schimb, este faptul că PNL, atunci când se afla în opoziţie, acuza pe toată lumea, mai ales guvernele PSD, de faptul că se taie 20 de milioane de metri cubi de pădure în fiecare an, iar astăzi se opune de fiecare dată, cu fiecare ocazie, oricărui demers prin care încercăm să limităm acest tip de tăieri ilegale, care afectează foarte mult sănătatea oamenilor.

E suspect faptul că Guvernul şi Parlamentul, mă rog, Partidul Naţional Liberal se opune acestui demers, acestei iniţiative, şi nu este de acord ca un organism dedicat investigării infracţiunilor din domeniul forestier să fie înfiinţat.

Când vă pasă de oameni, stimaţi colegi de la PNL? Atunci când sunteţi în opoziţie şi criticaţi pe toată lumea că nu ia măsuri, sau atunci când ajungeţi la putere şi vă opuneţi fiecărei măsuri iniţiate de opoziţie?

Astăzi, împreună cu cei de la USR şi alte grupuri parlamentare, vom vota această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Când ajungem...

Domnul Varga. Înţeleg că este o intervenţie din partea comisiei.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

Domnule Varga, la ce articol spuneţi că este dublat? Vă rog.

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Articolul 4 alin. (4). Şi aş vrea să dau citire unui text care aş dori să fie eliminat şi să rămână celălalt text, care are aceeaşi numerotare.

"În cadrul ori în afara secţiilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu se pot înfiinţa sau desfiinţa, prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, servicii, birouri, departamente ori compartimente conduse, după caz, de un procuror-şef ori de către un specialist sau personal auxiliar de specialitate, personal economico-administrativ ori ofiţeri de poliţie detaşaţi". Acest text aş dori, din partea comisiei, să fie eliminat şi să rămână în continuare celălalt text care e numerotat cu articolul 4, aşa cum este în raport.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Invit liderii grupurilor parlamentare la tribună, pentru a susţine sau nu propunerea Comisiei juridice, de eliminare a acestui articol.

Grupul PSD, vă rog.

Invit la prezidiu liderii grupurilor parlamentare, că poate avem consens şi atunci nu mai e nevoie de un vot. (Consultări.)

Deci avem consens.

Mergem mai departe. Nu mai e nevoie de vot. A fost eliminat. Deci apărea de două ori. A fost eliminat.

Mergem mai departe.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

De la 4 la 25?

De la 26 la 34?

Mulţumesc.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

Poziţia 16, Propunerea legislativă privind completarea art. 119 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 124/2020.

Iniţiatorul dacă doreşte? Nu doreşte.

Comisia pentru învăţământ?

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, Propunerea legislativă privind completarea art. 119 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 124/2020.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 119 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în sensul interzicerii majorării tuturor taxelor universitare pe perioada stării de urgenţă şi încă 12 luni după aceasta.

De asemenea, se propune să fie interzisă indexarea oricăror taxe universitare cu rata inflaţiei pe perioada stării de urgenţă şi încă 12 luni după finalizarea acesteia.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor fiind primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 28 aprilie 2020, comisia a propus, cu 14 voturi pentru respingere şi 8 voturi împotriva respingerii, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: autonomia universitară este garantată, în baza art. 32 alin. (6) din Constituţia României. Astfel, prin aplicarea măsurilor propuse în cuprinsul iniţiativei legislative s-ar crea premisele unor vicii de neconstituţionalitate în raport cu prevederile din Constituţia României, republicată, referitoare la autonomia universitară.

În plus, aş vrea să vă aduc la cunoştinţă faptul că universităţile româneşti, înţelegând pe deplin responsabilitatea pe care o au în acest context pe care-l traversăm, au decis, fiecare în parte, pe baza hotărârii senatelor universitare, că nu vor majora taxele. Deci avem acelaşi efect, fără să afectăm autonomia universitară.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Începem dezbaterile.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, îl rog pe domnul Zisopol. Vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol (de la tribună):

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Cunosc foarte bine raportul comisiei de specialitate, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Am ascultat cu mare atenţie şi ceea ce ne-a adus la cunoştinţă preşedintele acestei comisii. În schimb, vreau să vă spun că sunt foarte multe articole, nu numai art. 32 alin. (6) din Constituţie, care face referiri şi garantează autonomia universitară. V-aş aduce la cunoştinţă art. 3, art. 118, art. 119 din Legea educaţiei naţionale, cu completările şi modificările ulterioare. Şi, cu toate acestea, aş vrea să subliniez art. 123, din care aş dori să dau şi citire, alin. (1): "Autonomia universitară este garantată prin Constituţie, libertatea academică este garantată prin lege. Instituţiile de învăţământ superior se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe ideologice, politice sau religioase" şi exemplele ar putea continua.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt unul dintre deputaţii profesori care au contribuit de-a lungul timpului la obţinerea şi păstrarea acestei foarte importante garanţii pentru universităţile din România.

Acelaşi lucru l-au făcut şi o parte dintre colegii mei din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, acelaşi lucru îl voi face şi eu, astăzi, şi, în consecinţă, voi vota în favoarea raportului de respingere, ceea ce vă sfătuiesc şi pe dumneavoastră să faceţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu mai doresc.

Rămâne la votul final.

Următoarea poziţie.

Poziţia 18, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea infrastructurii şi a pregătirii pentru situaţii critice de urgenţă) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 10 iulie 2019; PL-x 137/2020.

Comisia pentru buget. Domnul preşedinte Lazăr... Cine prezintă raportul? Vă rog.

Domnul George-Gabriel Vişan (de la tribună):

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Proiectul de lege supus dezbaterii de astăzi vizează creşterea rezilienţei facilităţilor critice ale Jandarmeriei Române de răspuns în situaţii de urgenţă şi la dezastre, precum şi consolidarea capacităţii instituţionale pentru pregătirea şi răspunsul în situaţii de urgenţă.

Ministerul Afacerilor Interne va asigura implementarea proiectului, prin Unitatea de Implementare a Proiectului înfiinţată în acest scop în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, căruia i se deleagă întreaga autoritate şi responsabilitate în realizarea proiectului.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut - Proiect privind consolidarea infrastructurii şi a pregătirii pentru situaţii critice de urgenţă - dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 10 iulie 2019, în forma prezentată de Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Înţeleg că nu sunt intervenţii.

Neavând amendamente, procedură de urgenţă, rămâne la votul final.

Următoarea poziţie.

Poziţia 19, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în domeniul situaţiilor de urgenţă, semnat la 29 martie 2019, la Bucureşti; PL-x 125/2020.

Domnul preşedinte Mocioalcă.

Domnule Mocioalcă? A, vă rog! Prezentaţi dumneavoastră, vă rog, raportul Comisiei pentru apărare.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul anterior menţionat.

Obiectul de reglementare este crearea unui nou cadru corespunzător cooperării dintre România şi Bulgaria în domeniul situaţiilor de urgenţă, cuprinzând principiile şi modalităţile tehnice de desfăşurare a acţiunilor de prognozare, prevenire, evaluare, limitare şi înlăturare într-o manieră armonizată cu cerinţele şi recomandările internaţionale în materie.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ şi Comisia pentru politică externă au avizat favorabil acest proiect, iar Comisia pentru apărare a hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare, înaintat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt doritori să intervină la acest proiect de lege? Nu.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

Poziţia 20, Propunerea legislativă privind modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 123/2020. Propunere de respingere.

Vă rog.

Din partea Comisiei pentru învăţământ cine prezintă raportul? Vă rog. Vă dau eu raport, dacă nu aveţi.

Vă rog, domnule preşedinte.

Pl-x 123/2020.

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună):

Mulţumesc.

Am primit adresa Pl-x 123/2020 din 14 aprilie 2020, la nivelul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, comisia fiind sesizată pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea introducerii obligativităţii deţinerii unei diplome de bacalaureat de către absolvenţii care doresc să se înscrie la şcolile sanitare postliceale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor fiind primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 22 aprilie 2020, comisia a propus, cu 21 de voturi pentru respingere, un vot împotrivă şi două abţineri, respingerea propunerii legislative, pe baza următoarelor considerente: Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale, modificată şi rectificată, Secţiunea 3, nu prevede această obligativitate; modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul propus de iniţiatori, ar conduce la o situaţie de discriminare a acestei categorii de candidaţi în cadrul admiterii în învăţământul postliceal, în raport cu restul categoriilor de candidaţi, care optează pentru alte tipuri de şcoli postliceale decât cele sanitare.

De asemenea, ar determina diminuarea în mod semnificativ a numărului de absolvenţi de şcoli postliceale sanitare, acest lucru având un impact major asupra sistemului naţional de sănătate.

Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale aplicabile în mod universal tuturor absolvenţilor de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat, iar învăţământul postliceal se încheie cu examen de certificare a competenţelor profesionale, ceea ce reprezintă elemente suficiente ce permit admiterea candidaţilor şi, respectiv certificarea competenţelor profesionale dobândite în baza competenţelor profesionale, indiferent dacă aceştia deţin sau nu, în momentul admiterii, o diplomă de bacalaureat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Propunerea este de respingere.

Doamna Iurişniţi.

Vă rog, faceţi legătura cu dumneaei.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin audioconferinţă):

Da.

Mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă, vă auzim, vă rog.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin audioconferinţă):

Bun.

Bună ziua!

Şi mulţumesc, domnule preşedinte, pentru intervenţie.

Da, într-adevăr, avem această directivă despre care s-a spus adineauri, în raportul comisiei - Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 2005, pentru recunoaşterea calificărilor profesionale.

Şi, într-adevăr, este vorba de eliminarea între statele membre a obstacolelor din calea unei libere circulaţii a persoanelor şi a serviciilor şi constituie unul dintre obiectivele Comunităţii Europene.

Dar trebuie spus foarte clar că această prevedere de fapt are ca obiect o recunoaştere reciprocă a diplomelor, a certificatelor şi nu are un impediment în propunerea fiecărui stat membru a unor standarde de calitate a educaţiei.

În cazul profesiilor reglementate de sistemul general de recunoaştere a calificărilor, denumit în continuare "sistem general", statele membre pot să îşi menţină dreptul de a stabili nivelul minim de calificare necesar pentru a garanta calitatea serviciilor prestate pe teritoriul lor.

Aşa că...

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că media generală pentru menţinerea diplomei de bacalaureat în România este de minimum 6. Astfel, această medie, de minimum 6, presupune evaluarea unor competenţe minime de înţelegere a unui text, a capacităţilor comunicaţionale, relaţionale, a capacităţilor de redactare, de însuşire a unor noţiuni minime de biologie, de cultură generală, care să ateste finalizarea unor studii de nivel secundar.

Până la urmă, trebuie să ne întrebăm foarte sincer, franc, ce ne dorim în sistemul de sănătate, greu încercat în această perioadă de criză sanitară? Ne dorim mediocritate, impostură, o fabrică de diplome? Sau calitatea actului educaţional?

Din această perspectivă, pot să vă aduc în atenţie exemplele din Spania, unde pentru acest nivel de calificare se cer studii universitare terţiare, sau în Suedia, unde a avut loc un documentar şi o luare de poziţie oficială în privinţa calităţii slabe a celor care au absolvit şcoli postliceale în România în domeniul sanitar - doar despre acest domeniu vorbim.

Nu putem vorbi de discriminare, din moment ce în acest sistem pot să acceadă cei care deţin sau nu deţin o diplomă de bacalaureat. Este la alegerea candidatului, absolventului.

Asigurarea calităţii resursei umane din sănătate este un imperativ pentru România. Iar Uniunea Salvaţi România susţine calitatea în educaţie. Personalul medical bine pregătit, cu aptitudini individuale, cunoştinţe solide şi abilităţi interpersonale trebuie să fie o premisă esenţială a unui act medical de calitate.

Şi ce ne interesează cel mai mult în domeniul sănătăţii este calitatea resursei umane, până la urmă. Astfel că un asistent medical trebuie să fie o placă turnantă a echipei medicale care îngrijeşte pacientul. Şi, de obicei, de cele mai multe ori, este primul contact al pacientului cu sistemul de sănătate. Şi, de cele mai multe ori, aceste persoane trebuie să ştie să relaţioneze corect, să fie empatice. Şi contează foarte mult anumite competenţe care se dobândesc în învăţământul liceal.

Dincolo de aceste abilităţi de comunicare umană şi de înţelegere a contextului vulnerabil în condiţii de boală, asistentul medical trebuie să aibă şi cunoştinţe medicale solide, consolidate şi înnoite permanent şi trebuie să fie capabil să înţeleagă până la urmă anumite concepte, anumite noţiuni abstracte, să preia indicaţiile medicului, să fie conectat perfect la toate etapele unui act medical, să fie capabil de a absorbi cunoştinţe şi competenţe noi.

Medicina se reînnoieşte, ştim cu toţii, permanent şi se schimbă paradigma periodic. Astfel că apar tot timpul metode noi de investigare. Şi e absolut nevoie de o capacitate de a învăţa, de abilităţi cognitive şi, efectiv, de a deprinde rapid competenţe, în mod constant.

Aşa că, la ora actuală, nu este bacalaureatul necesar pentru un absolvent de liceu să se înscrie - această decizie din Legea educaţiei ar trebui să o punem sub semnul întrebării.

USR spune foarte clar că e nevoie de o calitate a actului educaţional şi considerăm că promovarea examenului de bacalaureat este un filtru esenţial pentru selecţia candidaţilor, resursei medicale din domeniul sanitar.

Domnul Florin Iordache:

Vă...

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin audioconferinţă):

Prin urmare, USR va vota pentru competenţă, pentru calitatea resursei umane în domeniul formării profesionale din sistemul de învăţământ terţiar non-universitar, profesional.

În lumina acestor argumente, USR va vota împotriva respingerii acestei iniţiative.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Sorin-Dan Moldovan.

Vă rog, e propunere de respingere.

Domnul Sorin-Dan Moldovan (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Învăţământul postliceal se realizează prin şcoala postliceală şi şcoala de maiştri.

Atât şcoala postliceală, cât şi şcoala de maiştri reprezintă rute specializate de pregătire, cu o durată de la un an la 3 ani, în funcţie de complexitatea calificării. În cazul asistenţilor medicali generalişti, durata pregătirii fiind de 3 ani.

Absolvenţii învăţământului postliceal care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc certificat de calificare de nivel 5, conform cadrului naţional al calificărilor, corespunzător nivelului de referinţă 5 al cadrului european al calificărilor.

Grupul parlamentar al PNL va susţine raportul de respingere, întrucât considerăm că schimbarea modului de certificare a calităţii de asistent medical general va avea un impact asupra sistemului sanitar din România.

Deşi, de principiu, este OK proiectul, dar, pentru a face o astfel de modificare, considerăm că este nevoie ca proiectul să fie mult mai bine documentat în ceea ce priveşte impactul generat în sistemul medical, fiind nevoie şi de o perioadă de tranziţie, pentru a evita o eventuală criză de personal din sistem.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Următorul.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. d) alin. (1) al art. 260 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 120/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Comisia pentru învăţământ.

Domnul preşedinte, vă rog.

Domnul Cîmpeanu.

Pl-x 120.

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună):

Da.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit, în data de 14 aprilie, Pl-x 120, fiind sesizată pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea lit. d) alin. (1) al art. 260 din Legea educaţiei naţionale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 260 alin. (1) lit. d) din Legea educaţiei naţionale - aşa cum am precizat - cu modificările şi completările ulterioare, în sensul corelării criteriilor de competenţă profesională, managerială şi de prestigiu moral evaluate în cadrul concursurilor de ocupare a funcţiilor de conducere din inspectoratele şcolare - inspectori şcolari generali, inspectori şcolari generali adjuncţi, inspectori şcolari -, precum şi cea de director la Casa Corpului Didactic cu perioada de 4 ani a mandatului acestora.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor fiind prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 28 aprilie, comisia, cu 15 voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi o abţinere, a propus adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, doamna Florica Cherecheş.

Vă rog, faceţi legătura cu doamna deputat.

Doamna Florica Cherecheş (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege pe care îl dezbatem acum propune modificarea condiţiilor de ocupare a funcţiilor de conducere din inspectoratele şcolare şi a celei de director la Casa Corpului Didactic. Şi anume - reducerea termenului, de la 5 la 4 ani, pentru care se cere obţinerea calificativului "foarte bine".

Apreciem că perioada premergătoare candidaturii în care candidatul trebuie să fi obţinut calificativul "foarte bine" nu are nicio legătură cu perioada de mandat.

Spre exemplu, în conformitate cu Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic, perioada pentru care se poate dispune o detaşare este de cel mult un an şcolar, însă perioada pentru care se evaluează activitatea metodico-ştiinţifică şi se iau în calcul calificativele obţinute face referire la ultimii 2 ani şcolari încheiaţi.

Un alt exemplu ar fi obţinerea statutului de metodist la inspectoratul şcolar.

De asemenea, este inoportună comparaţia cu condiţiile de ocupare a funcţiei de director şi argumentul că, dacă în acel caz se cer 4 ani cu calificativ "foarte bine", aşa ar trebui să fie şi în cazul funcţiilor din inspectorate.

Considerăm că nu poate să fie vorba de o discriminare atâta timp cât candidatura este pentru funcţii complet diferite. Fiind funcţii diferite, condiţiile de ocupare pot să difere, fără a crea discriminare.

Luând în considerare aceste argumente, Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alţi doritori? Nu.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 4. Dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter organic.

22. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafüred, la 12 octombrie 2017 şi semnat de România la aceeaşi dată, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003; PL-x 139/2020.

Raport comun, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu.

Vă rog.

Domnul Vrăjitoru, vă rog, prezentaţi raportul comun.

Domnul Sorinel-Marian Vrăjitoru (de la tribună):

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafüred, la 12 octombrie 2017 şi semnat de România la aceeaşi dată, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafüred, la 12 octombrie 2017 şi semnat de România la aceeaşi dată, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Obiectivul Protocolului este acela de a promova măsurile şi programele care folosesc potenţialul zonelor agricole şi rurale pentru a reduce sărăcia rurală, de a oferi şi diversifica veniturile populaţiei locale, de a susţine viabilitatea regiunilor rurale şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii pentru a atrage oamenii să trăiască şi să producă utilizând resurse regenerabile locale în zona montană.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafüred, la 12 octombrie 2017 şi semnat de România la aceeaşi dată, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003, cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa la prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Dacă sunt intervenţii la acest proiect, din partea colegilor? Nu sunt intervenţii.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La art. 1, art. 2 şi art. 3. Dacă sunt intervenţii? Nu. Rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Aşa cum am hotărât de dimineaţă în Biroul permanent, proiectul legii care vizează starea de alertă este încă în dezbatere.

Vă propun să facem pauză un sfert de oră, până când va veni raportul de la...

Vă rog, interveniţi.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Să facem sesiunea de vot final acum. Urmând ca, în măsura în care nu vine raportul la starea de alertă până terminăm sesiunea de vot final, atunci să facem o pauză.

Toată lumea e de acord.

E cineva împotrivă? Consens.

Domnul Florin Iordache:

Comitetul liderilor, da?

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Consens.

Domnul Florin Iordache:

De acord.

Bun.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Şi să listaţi, lista, ca să...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Din partea Grupului PRO Europa, vă rog, domnule preşedinte Mocioalcă.

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La fel ca şi săptămâna trecută, la votul final, vă rog, în momentul în care îi sunaţi pe colegi şi intră în direct cu dumneavoastră, să spună exact cum votează la toate legile. Să nu-i sunăm de 22 de ori, câte legi avem astăzi la votul final.

Cred că e de acord toată lumea şi...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Cu siguranţă.

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

... şi, cel puţin, la votul la care aşteptăm raportul, acolo se poate face din nou un apel.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bineînţeles.

Deci, rog, în două minute să fie distribuită lista de vot final.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Ca să fie clar. Putem da votul final pe proiectele care au fost dezbătute, urmând ca după ce dezbatem proiectul legii stării de alertă să dăm un nou vot final pe acel proiect.

Nefiind dezbătut, nu-l putem vota acum, odată cu această sesiune de vot final.

Pentru a nu se relaxa colegii şi a închide tabletele după ce terminăm votul acesta final.

Deci urmează un vot peste o jumătate de oră, o oră, când avem raportul pe starea de alertă.

Domnul Florin Iordache:

Păi, facem vot final acum pe cele 14 proiecte pe care le-am discutat, ne soseşte, între timp, raportul pe starea de alertă, facem dezbaterea pe starea de alertă, după care vom mai face un vot final, numai...

Corect, da?

OK. Unanimitate.

Rog, stafful tehnic, să distribuiţi lista de vot final, să putem începe.

După o scurtă pauză

Domnul Florin Iordache:

Bun. S-a distribuit ordinea de... vot final?

După o scurtă pauză

Domnul Florin Iordache:

A fost distribuită ordinea de zi pentru votul final? Da?

Bun. Facem un vot de control, pentru început, stimaţi colegi, pentru a vedea dacă suntem sau nu în cvorum.

Un vot de control.

Să înceapă votul de control.

(Vot electronic la distanţă.)

Suntem în cvorum, 221 de colegi. Bun. (Vociferări.)

281, prezenţi, da.

Suntem în cvorum.

Începem şedinţa de vot final.

La primul punct, moţiunea simplă iniţiată de 70 de deputaţi.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Bun. Începem apelul colegilor.

Începem cu domnul Chiriac.

Rugămintea - aşa cum am convenit, rog, cei care răspund la telefon să-şi precizeze poziţia faţă de moţiune şi faţă de cele 16 proiecte de lege pe care le-am dezbătut.

Domnul Chiriac, vă rog.

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Da, domnule preşedinte.

Votez pentru, atât pentru moţiune, cât şi pentru celelalte puncte de la ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Bota?

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Votez pentru moţiune şi pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Vlad Bontea, vă rog.

Domnul Vlad Bontea (prin telefon):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Votez pentru moţiune şi pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Marian Cucşa?

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Votez pentru moţiune şi pentru toate celelalte puncte de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Angel Tîlvăr?

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Votez pentru moţiune şi pentru toate celelalte puncte de pe ordinea de zi, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Eugen Neaţă.

Domnul Eugen Neaţă (prin telefon):

Votez pentru moţiune şi "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Valentin Boboc?

Domnul Valentin Gabriel Boboc (prin telefon):

Pentru moţiune şi "pentru" la toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Bende Sándor. Vă rog.

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Bună ziua!

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua!

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pot să le iau pe rând, domnule preşedinte?

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog. Moţiunea şi cele 16 proiecte care au fost pe ordinea de zi. Vă rog.

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

PL-x 521...

Domnul Florin Iordache:

Nu, nu! Prima este moţiunea! Întâi moţiunea! Domnule Sándor, moţiunea este prima şi apoi vă referiţi la proiectele pe care le-am avut în dezbatere. Vă rog.

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Împotriva moţiunii.

Domnul Florin Iordache:

Împotriva moţiunii, da... Şi...

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

La PL-x 521/2019 - împotrivă.

PL-x 536/2019 - pentru.

PL-x 144/2019...

Domnul Florin Iordache:

Staţi puţin! Deci le luăm la rând.

PL-x 521/2019 e prima. Da?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Da. E împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

PL-x 536/2019?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

Domnul Florin Iordache:

Pentru. Bun.

PL-x 144/2019?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

PL-x 642/2019?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 22/2020?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 137/2020?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 125/2020?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 139/2020?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 243/2020?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 158/2020?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 178/2020?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă. Bun.

Pl-x 121/2020?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Abţinere.

Domnul Florin Iordache:

Pl-x 120/2020?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 384/2019?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Abţinere.

Domnul Florin Iordache:

Pl-x 124/2020?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

Domnul Florin Iordache:

Pl-x 123/2020?

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Pentru.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Bende Sándor (prin telefon):

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mergem mai departe.

Doamna Jivan Luminiţa. Vă rog.

Doamna Luminiţa-Maria Jivan (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Votez pentru moţiune şi pentru toate celelalte puncte de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Drăghici.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru moţiune şi la toate celelalte 16 puncte "pentru".

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan?

Doamna Raluca Turcan (prin telefon):

Numai o secundă!

Bună ziua!

Mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Vă auzim. Sărut mâna!

Doamna Raluca Turcan (prin telefon):

Bună ziua!

Votez împotriva moţiunii şi voi vota şi la celelalte proiecte de lege diferit.

Domnul Florin Iordache:

Cum?

Doamna Raluca Turcan (prin telefon):

Voi interveni.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu, staţi puţin! Diferit, diferit, dar cum?

Doamna Raluca Turcan (prin telefon):

Nu pot să vă spun! O să intru pe tabletă. Dacă vreţi, vă zic la fiecare. Acum însă intervenţia mea, în acest moment, este legată de moţiune şi votez împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan (prin telefon):

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Alexandru Rotaru?

Domnul Alexandru Rotaru (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Votez pentru moţiune şi pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Axinte. Vă rog.

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Votez pentru moţiunea de cenzură şi pentru celelalte proiecte de pe ordinea de zi tot pentru.

Domnul Florin Iordache:

Moţiunea simplă cu domnul Cîţu.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Moţiune simplă, da, scuzaţi!

Domnul Florin Iordache:

Simplă, da!

Domnul Ştefan Muşoiu?

Domnul Ştefan Muşoiu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Votez pentru moţiunea simplă şi pentru toate celelalte puncte de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Simionca? Sunteţi în sală. Deci votaţi...

Haideţi să o luăm pe rând. (Vociferări.)

Păi, ce să...

Bun.

Mergem mai departe.

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu. Vă rog.

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Votez "abţinere" pentru moţiunea simplă, iar pentru restul opţiunilor de vot voi folosi tableta.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Tudoriţa Boboc, vă rog.

Doamna Boboc?

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc (prin telefon):

Alo! Mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă, vă rog!

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc (prin telefon):

Mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă, vă aud.

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc (prin telefon):

Da.

Votez pentru moţiunea simplă şi pentru toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc (prin telefon):

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Robert Sighiartău, vă rog.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (prin telefon):

Acum am sesizat faptul că mi s-a înregistrat votul. Votez împotriva moţiunii simple.

Domnul Florin Iordache:

Şi apoi veţi vota pe tabletă restul de proiecte, da?

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (prin telefon):

Exact!

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Rădulescu.

Domnule Cătălin Rădulescu? Nu răspunde.

Domnul preşedinte Kelemen Hunor.

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

La moţiunea simplă - prezent, dar nu votez.

La celelalte proiecte... haideţi să le luăm la rând.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

La legile ordinare: PL-x 521/2019 - împotrivă; PL-x 536 - pentru...

Domnul Florin Iordache:

Pentru.

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

PL-x 144/2019 - pentru.

PL-x 642/2019 - pentru.

PL-x 22/2020 - pentru.

PL-x 137/2020 - pentru.

PL-x 125/2020 - pentru.

Şi PL-x 139/2020 - pentru.

La respingeri...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

La PL-x 251/2020 - pentru.

La PL-x 243/2020 - pentru.

La PL-x 158/2020 - pentru.

PL-x 178/2020 - împotrivă.

Pl-x 121/2020 - abţinere.

Pl-x 120/2020 - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

Şi la respingeri, dacă-mi daţi voie, să existe şi... Sau nu am ajuns acolo?

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul Andi Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Bună ziua, stimaţi colegi.

Pentru moţiunea simplă - împotrivă.

Pentru punctul 1 de pe ordinea de zi - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Pentru punctul 2 de pe ordinea de zi - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Punctul 3 de pe ordinea de zi - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Punctul 4 de pe ordinea de zi - pentru.

Punctul 5 de pe ordinea de zi - pentru.

Punctul 6 de pe ordinea de zi - abţinere.

Punctul 7 de pe ordinea de zi - pentru.

Punctul 8 de pe ordinea de zi - pentru.

Punctul 9 de pe ordinea de zi - pentru.

Şi la celelalte toate "pentru".

Voiam să vă rog să...

Deci pentru toate celelalte puncte de pe ordinea de zi - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Cornel Sămărtinean.

Şi rog liderii grupurilor parlamentare, colegii care nu au reuşit să se conecteze să spună, pentru a putea fi sunaţi.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon):

Bună ziua!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Votez împotriva moţiunii simple,...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon):

...iar pentru celelalte votez pe tabletă, în ordine, când vor veni la vot.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Întreb acum...

Domnul Petric Octavian.

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Domnule preşedinte...

Alo!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Mă auziţi, domnule preşedinte?

Domnul Florin Iordache:

Vă auzim, dar...

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Alo!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog. Aşteptăm să vă exprimaţi cum votaţi la moţiune şi cum votaţi la celelalte 16 proiecte de pe ordinea de zi.

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

La moţiune - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Şi la proiectele care au fost discutate?

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Mai revin eu.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Petric, numai puţin!

V-am explicat de la început că pentru proiectele care au fost discutate vă sunăm, şi în momentul în care vă sunăm vă exprimaţi opţiunea de vot şi pe proiectele care au fost discutate şi adoptate. Aveţi...

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Vot "pentru" la toate proiectele.

Domnul Florin Iordache:

Deci vot pentru moţiune şi vot pentru cele 16. Bun.

Mergem mai departe.

Domnul Iancu Marius-Ionel. Vă rog, faceţi legătura.

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Alo! Bună ziua, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Te rog, Marius!

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Votez pentru moţiune şi "pentru" la toate proiectele...

Domnul Florin Iordache:

Cele 16.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Da, da!

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Alexandru, vă rog.

Domnul Alexandru-Ioan Andrei (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

La moţiune votez împotrivă.

Restul proiectelor le voi vota pe tabletă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Ionela Dobrică.

Doamna Ionela Viorela Dobrică (prin telefon):

Bună ziua!

O să votez pentru moţiune şi pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Rog stafful să facă legătura cu domnul Magyar. Îmi spune domnul Benedek...

Şi apoi continuăm cu... Da.

Domnul Magyar şi apoi domnul Dan Ciocan.

Înţeleg că e domnul Nicoară.

Domnule Nicoară, vă rog.

Domnul Romeo Florin Nicoară (prin telefon):

Bună ziua!

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua!

Domnul Romeo Florin Nicoară (prin telefon):

Pentru moţiune - împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Romeo Florin Nicoară (prin telefon):

Iar pentru restul punctelor de pe ordinea de zi am să votez individual la fiecare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Şi eu vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Dan Ciocan.

Dan, te rog, intervino! Dan Ciocan! Nu.

Mergem mai departe.

Domnul Ionuţ Simionca. Care e problema?

Domnul Rădulescu Cătălin-Marian.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Mă auziţi, domnule preşedinte?

Domnul Florin Iordache:

Vă aud. Da, Cătălin!

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Votez pentru moţiune şi "pentru" la toate celelalte 16, domnule preşedinte.

Vă salut!

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Vă mulţumesc.

Cine e? Domnul Iulian Iancu, da?

Da, Iulian, te rog!

Domnul Iulian Iancu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am votat deja pentru moţiune şi votez pentru toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Deci, stimaţi colegi, nu poate exista vot dublu. Cine a votat pe tabletă, a votat pe tabletă, la restul proiectelor v-aţi exprimat telefonic, aşa cum votaţi.

Domnul Dan Ciocan?

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

Bună ziua!

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, domnule Magyar! Vă rog.

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

La moţiunea simplă nu votez.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

La PL-x 521/2019 - împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

La PL-x 536/2019 - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

La PL-x 144/2019 - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

PL-x 642/2019 - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

PL-x 22/2020 - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

PL-x 137/2020 - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

PL-x 125/2020 - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

PL-x 139/2020 - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

PL-x 251/2020 - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Magyar Loránd-Bálint (prin telefon):

PL-x 243/2020 - pentru.

PL-x 158/2020 - pentru.

PL-x 178/2020 - împotrivă.

PL-x 121/2020 - abţinere.

Pl-x 120/2020 - pentru.

PL-x 384/2019 - abţinere.

Pl-x 124/2020 - pentru.

Pl-x 123/2020 - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Să facă legătura cu doamna... Nu.

Înţeleg că e la telefon domnul Petru Movilă.

Domnul Petru Movilă (prin telefon):

Mulţumesc mult.

Aş vrea să precizez că din cauza unei probleme la tabletă, votul pentru moţiune a fost înregistrat pentru, însă este vot împotrivă. Vă rog să se consemneze, pentru stenogramă. Iar pentru celelalte proiecte de pe ordinea de zi voi vota pentru.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Movilă, cu tot respectul, eu ştiu că sunteţi specialist în medicină, în informatică nu se pune.

Deci atâta timp cât în timp de un minut aveaţi posibilitatea să votaţi cum vreţi dumneavoastră...

Doamna Cătăniciu, vă rog.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu (prin telefon):

Da, domnule preşedinte.

Votez pentru moţiune.

La PL-x 521/2019 vot pentru.

PL-x 536/2019 - abţinere.

PL-x 144/2019 - pentru.

PL-x 642/2019 - pentru.

PL-x 22/2020 - pentru.

PL-x 137/2020 - pentru.

PL-x 125/2020 - pentru.

PL-x 139/2020 - pentru.

PL-x 243/2020 - pentru.

PL-x 158/2020 - pentru.

PL-x 178/2020 - abţinere.

Pl-x 121/2020 - abţinere.

Pl-x 120/2020 - pentru.

PL-x 384/2019 - abţinere.

Pl-x 124/2020 - pentru.

Şi Pl-x 123/2020 - abţinere.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină?

Domnul Varujan Pambuccian. Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian (prin telefon):

A apărut o problemă. Pentru că nu ni s-a dat ordinea de zi în format electronic, colegii mei au crezut că nu votăm acum moţiunea. Nici n-am mai comunicat cu ei pe WhatsApp ca să le spun ce votăm acum, pentru că mi s-a părut că e suficient din ce spuneaţi dumneavoastră, dar uite că i-a luat valul şi au votat aiurea. Ce fac?! Am doi colegi, cel puţin, în situaţia asta!

Pot să intervină acum şi să spună cum votează?

Domnul Florin Iordache:

Domnule Varujan, cu tot respectul! Lista este pe site, eu am citit explicit ce votăm...

Domnul Varujan Pambuccian (prin telefon):

Da, aveţi dreptate!

Domnul Florin Iordache: