Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10,09.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, înlocuit de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 174.

Ordinea de zi şi programul au fost distribuite.

Dezbatem iniţiativele aflate pe ordinea de zi, şi la încheierea dezbaterilor vom avea votul final electronic la distanţă.

Aşa cum ştiţi, şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice.

Invit liderii grupurilor parlamentare la prezidiu. (Consultări.)

Bun. În urma consultării şi potrivit Regulamentului - aşa cum ştiţi, acolo unde nu e consens, păstrăm ordinea de zi -, vă informez următoarele.

Poziţia 14 de pe ordinea de zi - aici este vorba de Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii; PL-x 353/2020. Prin consens a fost retrimis Comisiei juridice; termen - două săptămâni.

A fost, de asemenea, prin consens, introdus la poziţia 22, PL-x 478/2018 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului); cu raport de la Comisia pentru mediu.

Aceasta este ordinea de zi.

Şi nemaifiind alte intervenţii, intrăm în dezbatere.

La poziţia 2. Proiectul de Lege pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 647/2019.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Doamna deputat Oana Florea, vă rog.

Şi apoi domnul Lazăr, Comisia pentru buget, prezentaţi raportul.

Doamna Oana-Consuela Florea (de la tribună):

Vreau să mulţumesc colegilor din comisii pentru votul lor, pentru că altfel nu aş fi ajuns aici cu această iniţiativă legislativă.

Beneficiarii acestei iniţiative sunt cei aproximativ 300.000 de oameni cu handicap grav. Dintre aceştia, 41.000 sunt copii.

Proiectul se referă la o scutire de taxă de 1% pe moştenire. Este de la sine înţeles că unei persoane care trăieşte din acel ajutor de la stat îi este foarte greu să plătească 1%, de exemplu, dintr-un imobil pe care l-ar moşteni.

Eu cred că merită să întindem o mână de ajutor acestor oameni.

Până la urmă, ei nu au drept la moştenire, toţi, în acelaşi timp. Aşa că pentru stat vorbim de o sumă infimă, iar pentru aceşti oameni vorbim de o sumă semnificativă.

Contez pe votul dumneavoastră la sesiunea de vot final şi vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, domnul Lazăr, vă rog.

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât trimiterea spre reexaminare Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Proiectului de Lege pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare scutirea de la plata impozitului pe venit a persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din transmiterea dreptului de proprietate cu titlu de moştenire.

În urma reexaminării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentul admis prezentat în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Începem dezbaterile.

Potrivit înţelegerii şi consensului cu liderii grupurilor parlamentare, vor avea intervenţii deputaţii, aşa cum îi nominalizează grupurile parlamentare.

La acest proiect de lege, din partea PSD, doamna Oana Florea.

Vă rog.

Doamna Oana-Consuela Florea (de la tribună):

Triburile nomade lăsau în urmă bolnavii pentru ca restul membrilor să poată supravieţui.

Cred că în România anului 2020 nimeni nu trebuie lăsat în urmă.

Aşa că vă rog să întindem o mână de ajutor acestor oameni. Pentru că sunt persoane cu handicap grav, este evident că viaţa lor este departe de a fi ca a noastră, a celorlalţi, că problemele medicale sunt grave, că din 350 de lei, pe care îi iei lunar de la stat, este foarte greu să supravieţuieşti.

Şi stă în puterea noastră să-i ajutăm.

Şi vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare? Nu mai sunt intervenţii.

Avem două amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu.

La art. I, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

La poziţia 3, Proiectul de Lege privind acordarea de măşti pentru protecţia cetăţenilor români de virusul COVID-19; PL-x 304/2020; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Domnul Buicu, sunteţi...? Nu.

Raport direct, da? Că sunteţi şi iniţiator.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul preşedinte Buicu, vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera decizională este Camera Deputaţilor.

Am avut în vedere, la întocmirea raportului, avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare distribuirea de măşti pentru protecţia cetăţenilor, vizând achiziţionarea de măşti de protecţie de către Ministerul Sănătăţii şi distribuţia prin UNIFARM, la nivelul autorităţilor locale, către cetăţeni.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor online ale proiectului de lege, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege cu amendamentele admise.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Intervenţii?

Din partea Grupului USR, domnul Ungureanu, vă rog.

Se pregăteşte, din partea Grupului UDMR, domnul Vass Levente.

Vă rog, domnul Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (de la tribună):

Stimaţi colegi,

Ceea ce vă arăt eu aici şi vedeţi, din păcate, prea puţini dintre voi, este o mască cumpărată prin UNIFARM. O mare porcărie care a fost vândută în mai multe spitale ca fiind mască FFP2, şi de fapt este o porcărie care a venit fără certificat de conformitate.

Faptul că Ministerul Sănătăţii lucrează cu UNIFARM în continuare şi vrea să achiziţioneze această cantitate foarte mare de măşti, fără să se specifice dacă aceste standarde europene înseamnă măşti medicale sau non-medicale - repet, în spitale, UNIFARM a livrat măşti non-medicale ca fiind medicale.

Întrebarea care se pune este următoarea. În condiţiile în care UNIFARM este cercetat de către DNA pentru o fraudă de milioane de euro cu măşti neconforme, ce încredere putem să avem noi, care suntem de acord că aceste măşti trebuie să ajungă la populaţia săracă care nu-şi permite măşti, şi vom fi pentru această metodă de a da populaţiei măşti, dar vrem garanţii că şeful UNIFARM, care a comis erori foarte grave, abuz în serviciu, care a cumpărat măşti de proastă calitate, este îndepărtat din funcţie, este pus un om competent, şi această achiziţie de măşti se va face în transparenţă, cu un traseu foarte clar al firmelor care se înscriu la o licitaţie, repet, transparentă, la care, dacă se poate, nu cum s-a întâmplat în alte ocazii, să nu ajungă firmele clanului Nuţu Cămătaru? Putem să cumpărăm măşti de la oameni serioşi, nu de la interlopi? Asta a făcut UNIFARM.

Este o dovadă de iresponsabilitate să foloseşti o instituţie cercetată de DNA pentru a cumpăra măşti, în condiţiile în care, repet, acest tip de mască a fost vândut în spitale ca fiind FFP2, fără certificate de conformitate, în condiţiile în care erau măşti non-medicale. Ca să înţelegeţi toţi - măşti care erau gândite pentru zugravi.

Ce tip de măşti o să împărţim populaţiei, nişte porcării sau lucruri de calitate?

Acestea sunt întrebări la care aşteptăm răspuns urgent din partea Ministerului Sănătăţii, care trebuie să se gândească de două ori, de ce îl ţin în funcţie pe Adrian Ionel, cercetat de DNA pentru abuz în serviciu, în aceste zile?

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vass Levente, de la UDMR.

Se pregăteşte domnul Simonis.

Domnul Vass Levente (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua, stimaţi colegi!

Grupul parlamentar al UDMR a votat şi a susţinut această modificare legislativă în Senat şi în comisiile de specialitate. Însă între voinţă şi putinţă e o diferenţă foarte mare.

Considerăm că, în principiu, cetăţenii trebuie susţinuţi, însă nu este cea mai bună formă de a susţine. Pentru că pentru 30 de măşti se face o logistică, şi nu mă refer la cumpărare, ci de împărţire, e un efort extraordinar de mare.

Şi considerăm că mult mai bine ar fi dacă iniţiatorii şi Guvernul ar sta la masă, ar discuta şi ar oferi nişte beneficii centrelor comerciale, magazinelor, instituţiilor publice, şi astfel, indirect, ar susţine cetăţeanul.

O să votăm această modificare legislativă, însă susţinem ceea ce am zis anterior - staţi la masă, discutaţi, fără politicianisme şi cu gândul la cetăţean.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Simonis.

Se pregăteşte domnul Roman, PNL.

Domnul Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aud foarte mult, în Parlament, venind din toate părţile, că s-au dat tunuri pe achiziţiile de materiale, că s-au luat materiale proaste.

Nu ştiu, nu ştiu, că nu sunt specialist în domeniu. Însă vreau să ridic următoarea problemă.

Haideţi să le clarificăm pe toate. Haideţi să le numim şi haideţi să trimitem Parchetului toate situaţiile de acest gen, pe care le cunoaştem, pentru că altfel rămânem într-o retorică fără sens.

Şi să le şi putem dovedi. Că aşa e uşor să arunci vorbe.

Am auzit PSD-ul acuzându-ne de foarte multe ori de acest lucru.

Cei care cunosc această situaţie ştiu că spitalele, în marea lor majoritate, sunt în subordinea consiliilor locale sau consiliilor judeţene. Ministerul Sănătăţii gestionează o reţea infimă faţă de ceea ce este în subordinea autorităţilor locale şi judeţene.

Cine deţine cel mai mare număr de aleşi locali în România? Partidul Social Democrat. Sunteţi colegi cu circa 1.700 de primari, cu 28 de preşedinţi de consilii judeţene, şi înţeleg că acum vreţi să-i trimiteţi să dea cu subsemnatul.

Niciun fel de problemă, merg toţi primarii din ţara aceasta, dacă asta vă doriţi, şi de la PNL, şi de la PSD şi aşa mai departe.

Însă rugămintea este următoarea. Nu mai politizaţi acest subiect! Au fost momente grele, când acei oameni au luat decizii. Au luat decizii pentru că atunci când oamenii s-au îmbolnăvit, în primul rând, au sunat la primar - domnule primar, mi-e rău. Atunci când medicii n-au avut materiale, medicii au sunat la primar - domnule primar, n-avem echipamente. Şi aşa mai departe.

Iar acei oameni au făcut ceea ce trebuie. Nu şi-au abandonat nici cetăţenii, nu şi-au abandonat nici medicii, nu şi-au abandonat nici spitalele şi, conform legii, au făcut acele achiziţii.

A face din asta un subiect de campanie, poate, sigur, în politică se poate orice, numai că rugămintea e să aveţi mai mare atenţie când vorbim despre astfel de lucruri.

Pentru că, repet, foarte mulţi, majoritatea celor care au fost aleşi ca primari sau ca preşedinţi de consilii judeţene au făcut ceea ce trebuie. N-au aşteptat cu mâna întinsă, nici la Uniunea Europeană, nici la Guvern, nici la altcineva, s-au mişcat cât au putut de repede pentru a-şi proteja populaţia, conform legii.

Vă rog, opriţi această vânătoare de vrăjitoare!

Şi, evident, cei care au călcat pe bec, cei care au încălcat legea, să lăsăm Parchetul să răspundă. Pentru că am impresia că de fiecare dată discutăm despre acest subiect de parcă aici este Procuratura, nu Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Simonis.

Se pregăteşte domnul Petru Movilă, de la PMP.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Practic, astăzi votăm o iniţiativă pentru a oferi categoriilor vulnerabile măşti cu titlu gratuit.

Spunea şi domnul Ungureanu şi s-a vorbit, în ultimele săptămâni, de mai multe "golăneli" ale Guvernului şi ale societăţilor comerciale care au ca acţionar Guvernul. Mai multe "golăneli" în achiziţiile publice.

Acele tunuri, de care se vorbea mai devreme, n-au fost date de primari, au fost date de aceste companii. Unele dintre ele au fost menţionate. Acele vizete cu 17.000 de euro bucata nu le-a cumpărat niciun primar, le-a cumpărat o companie a statului român.

Acele măşti de categorie inferioară au fost cumpărate, de asemenea, nu de primari, ci de companii din subordinea Guvernului.

Avem astăzi, de 3 săptămâni deja, o lege în vigoare, prin care statul român - Guvernul - era obligat să pună la dispoziţia categoriilor defavorizate, persoanelor vulnerabile câte un set de măşti.

Au trecut 3 săptămâni de când acea lege este în vigoare şi nu avem cunoştinţă de această distribuire a măştilor către oameni.

Astăzi nu facem decât să dublăm acea lege, să venim cu o modificare suplimentară, aducem nişte corecturi. Şi de acum înainte, după ce această lege va fi promulgată, dacă nu va fi atacată şi aceasta la CCR, pentru a fi amânată, obligăm Guvernul să cumpere măşti conform standardelor europene în vigoare şi preponderent de la producătorii interni, în măsura în care există.

Mă întreb dacă Guvernul care trebuia să pună la dispoziţie măşti oamenilor amărâţi, şi n-a făcut asta, încălcând legea, iar oamenii aceia au fost amendaţi de poliţie, de Ministerul de Interne, prin poliţie, pentru că nu purtau măşti, cine amendează Guvernul pentru că n-a pus la dispoziţie măştile respective? Adică Guvernul are obligaţia de a pune masca la dispoziţie, n-o face, omul e amendat că nu-şi permite s-o cumpere, şi tot omul plăteşte.

L-am văzut pe Orban, săptămâna trecută sau acum două săptămâni, în biroul dânsului, bând, fumând fără mască, fără nimic şi am văzut că a doua zi şi-a făcut singur o amendă de 3.000 de lei. Minimum pentru acest tip de contravenţie. Asta, în timp ce oameni cu posibilităţi mult inferioare au primit amenzi de 10.000, 15.000 şi 20.000 de lei.

Stau şi mă întreb de ce domnul Orban şi-a dat amendă minimă, de exemplu? Pentru că nu purta mască, pentru că bea în biroul premierului, pentru că fumau, pentru că nu respectau distanţa socială, pentru că nu respectau nimic. Aveau un singur obiectiv. Nu erau îngrijoraţi că nu sunt bani de pensii, de alocaţii, că nu pun măşti la dispoziţia oamenilor, că avem un milion de şomeri. Nu, îngrijorarea lor era cum să se îmbete pe la Guvern, altceva n-aveau de făcut.

În final. S-a făcut o afirmaţie foarte gravă de la tribună, şi anume că încercăm acum primarii PSD sau PNL, şi că îi trimitem pe mâna Parchetului, şi că...

Nu, oameni buni, nu trimitem pe nimeni pe mâna nimănui. Nu noi suntem cei care au constatat şi care au făcut publice informaţii conform cărora sunt anchete în derulare pentru achiziţii de sute de milioane de euro, Parchetul a făcut asta.

Şi, pe de altă parte, oameni buni, indiferent de culoarea politică a primarului, a preşedintelui de consiliu judeţean, a ministrului sau a premierului, dacă fură trebuie să plătească! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da, domnul Roman.

Aveţi o problemă de procedură?

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Recunosc că sunt şocat când aud un PSD-ist, care provine dintr-un partid cu hoţia în ADN, să vorbească despre DNA.

Haideţi s-o luăm rând pe rând.

Vreţi să ducem cancan-ul şi atacul la persoană în Parlament? Atenţie, dacă asta vreţi, nicio problemă.

Vreau să vă întreb, în schimb, stimaţi colegi din PSD, de ce nu i-aţi denunţat pe colegii dumneavoastră de la UNIFARM şi de la Agenţia de medicamente, pe care dumneavoastră i-aţi numit şi pe care Guvernul liberal nu i-a schimbat? Sunt oamenii dumneavoastră, cei pe care îi acuzaţi.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Roman...

Domnule Roman...

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Nu...

Domnul Florin Iordache:

V-am dat...

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Domnule preşedinte...

Domnul Florin Iordache:

Păi, v-am dat cuvântul...

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

OK.

Domnul Florin Iordache:

Drept la replică. Care e replica?

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vă spun care este replica.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vedeţi că ce vă doriţi se întoarce tot la dumneavoastră în curte.

Cel mai mare tun în sănătate, prezentat de presă, până acum, duce la o firmă în care director al acelei societăţi este fiica domnului Streinu-Cercel, protejatul dumneavoastră.

Atenţie, stimaţi colegi, dumneavoastră aţi numit manageri de spitale în peste 80% din situaţii! Atenţie! Lăsaţi populismul!

Domnule Simonis, suntem sfinţi, suntem fără de păcat, să aruncăm cu piatra în Orban?

Sunt colegi de-ai dumneavoastră care n-au făcut acelaşi lucru?

Am înţeles că asta interesează presa de scandal. Asta vreţi să discutăm în Parlament? Discutăm.

Aţi dus totul la un nivel care ţine de o conferinţă de presă, de un subiect de scandal, dar care nu ţine de Parlamentul României.

N-aţi făcut astăzi decât să suprareglementaţi, aşa cum aţi făcut de fiecare dată, nişte măsuri luate de Guvern.

Şi vă dau o veste proastă pentru dumneavoastră. Toate aceste măsuri populiste vi le-am atacat la Curtea Constituţională. Vom continua. Şi, dacă vă uitaţi, în toate situaţiile, Curtea Constituţională, prietenii dumneavoastră - Dorneanu, împărat de la Curtea Roşie, a spus, dragii mei, sunteţi cu mine, voi, PSD-iştii, dar aici aţi dat-o în bară!

Lăsaţi populismul la o parte!

Şi, dacă vă interesează cu adevărat viaţa oamenilor, dacă vă interesează sănătatea, lăsaţi politica la o parte, votaţi pentru stare de alertă, pentru că sănătatea este cel mai important lucru al omului!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Simonis.

Domnule Roman, Ordonanţa nr. 70 aţi dat-o punctual pentru a putea schimba conducerile spitalelor. Hai să spunem lucrurilor pe nume! (Aplauze. Vociferări.)

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mie mi-e complicat de fiecare dată să vorbesc după...

Domnul Florin Iordache:

Dar finalizăm...

Drept la replică.

Domnul Movilă apoi.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

E foarte complicat să vorbesc de fiecare dată după colegul meu de la PNL.

Stimaţi colegi,

Dacă se cheamă atac la persoană atunci când spui că premierul bea la Guvern şi fuma trabucuri, o fi atac la persoană.

Dacă se cheamă atac la persoană că acela a cumpărat cu 17.000 de euro vizetă, o fi atac la persoană.

Dacă ai curajul să spui de faptul că au pus şefi de pompe funebre directori de spitale, în plină pandemie, o fi atac la persoană.

Eu nu le văd aşa. Eu le spun, să spunem realitatea. Vorbiţi de reforma clasei politice de fiecare dată, dar, în acelaşi timp, de câte ori cineva vă atrage atenţia că greşiţi, vă supăraţi foarte tare.

Oameni buni, concluzia e simplă. În timp ce ieşiţi zâmbind, râzând, fiind amuzaţi, explicând că nu sunt bani de alocaţii, nu sunt bani de pensii, nu sunt bani de nimic în ţara asta, n-aveţi soluţii pentru economie, dar, în acelaşi timp, vă îmbătaţi pe la Guvern şi fumaţi trabucuri, păi, ce, acesta e atac la persoană? Acesta e adevărul, oameni buni. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Petru Movilă, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Am rugămintea la domnul Simonis, acum să meargă să-şi dea o amendă minimă întrucât nu poartă...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

... masca...

Domnul Florin Iordache:

Domnul...

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

... conform legii, în Parlament.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă rog.

Citiţi legea până la capăt.

Domnul Movilă, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, n-aş putea să-l contrazic pe niciunul dintre colegii care au vorbit aici, pentru că văd că vă cunoaşteţi foarte bine între dumneavoastră şi că aţi uitat care era scopul pentru care aţi venit la microfon.

Era un proiect de lege care, sigur, ar putea fi comentat că are ceva nuanţe populiste.

Dar PMP îl va vota pentru că sunt foarte mulţi cetăţeni, în România, care nu au bani să-şi cumpere echipament de protecţie, poate chiar deloc, sau să-l schimbe frecvent, aşa cum se recomandă, la o anumită perioadă.

În ceea ce priveşte acuzaţiile privind achiziţiile nelegale sau imorale, făcute în perioada pandemiei de diverse instituţii ale statului român, Partidul Mişcarea Populară a spus, încă de la începutul stării de urgenţă, că va solicita, va avea un punct de vedere, astfel încât toate aceste achiziţii să fie verificate corect, da? Nu ca o răzbunare, nu ca o răfuială politică între cei care au primari şi cei care guvernează.

Pot să vă spun că, la Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi, într-o asociere de consilii judeţene din zona Moldovei, a achiziţionat un spital mobil de 13.000.000 de euro, care trebuia deja instalat, şi nu a ajuns în România decât 40% din acest spital. Deci 13.000.000 de euro, bani care au fost luaţi de la instituţii de cultură, bani care au fost luaţi de la drumuri judeţene, de la alte instituţii care sunt în subordinea şi coordonarea Consiliului Judeţean Iaşi, şi nici până în acest moment nu a ajuns în întregime în România. Nemaivorbind de faptul că trebuia instalat şi să funcţioneze.

Partidul Mişcarea Populară va participa la această Comisie de evaluare a achiziţiilor în perioada de pandemie, dar nu cu scopul de a ne răfui cu cineva, ci a vedea clar unde s-a încălcat legea, unde s-a încălcat moralitatea achiziţiilor. Şi sancţiunile de acolo trebuie date pentru cei care au greşit, pe lege, nu că au fost susţinuţi sau că fac parte dintr-un partid sau din altul.

Vă mulţumesc.

Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Sunt 5 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

Art. 1?

Art. 2?

Art. 3?

A rămas la vot final. Caracter ordinar.

Poziţia 4. Raport fără amendamente. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică; are raport de adoptare.

Numai puţin, domnule Şimon.

Şi Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului.

Primul este PL-x 314/2020, cu raport de adoptare, iar cel de-al doilea este PL-x 489/2017, are raport de respingere. Au fost discutate împreună.

Îi dau cuvântul preşedintelui Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, domnul Şimon.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Gheorghe Şimon (de la tribună):

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, transmis cu adresa PL-x 314 din 27 mai 2020 şi înregistrat sub nr. 4c-1/246 din 28 mai 2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, determinate de efectele negative generate în plan economic de epidemia COVID-19.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 68 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat prezenta iniţiativă legislativă împreună cu Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului, transmis cu adresa PL-x 489 din 27 noiembrie 2017 şi înregistrat sub nr. 4c-1/333 din 28 noiembrie 2017.

În urma analizei celor două proiecte de lege, membrii comisiei au hotărât să reţină prezentul Proiect de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică - PL-x 314/2020 - ca fiind iniţiativă de bază, pentru care se va întocmi raport de aprobare, urmând ca pentru Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului - PL-x 489/2017 - să se întocmească raport de respingere cu amendamente respinse, deoarece conţine prevederi similare cu cele din prezentul proiect de lege.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - 3 voturi împotrivă şi o abţinere -, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit la dezbateri generale pe domnul deputat Daniel Gheorghe.

Se pregăteşte... Să faceţi legătura cu domnul Mihai Botez.

A, este prezent.

Deci dau cuvântul domnului Daniel Gheorghe, PNL.

Se pregăteşte domnul Mihai Botez, USR.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Vă mulţumesc.

În legătură cu această propunere legislativă deosebit de populistă, pe care o vedem astăzi elaborată de PSD, lucrurile pentru noi sunt destul de clare.

La prima vedere, dacă e să abordăm dintr-o perspectivă economică, vedem că, în cazul în care va fi adoptată această iniţiativă, va fi imposibilă listarea unor pachete minoritare de acţiuni ale companiilor publice din România pe piaţa de capital, în vederea atragerii de capital şi resursă financiară de către întreprinderile româneşti şi, mai departe, retehnologizare şi investiţii - este un aspect.

Alţii ar putea spune că, vezi Doamne, trecem printr-o perioadă de recesiune şi sunt anumite active care trebuie protejate pe termen determinat.

Nu înţeleg de ce este acest termen de 2 ani? Poate ne spune domnul Şerban Nicolae.

Dar ceea ce aş dori să mai subliniez este faptul că o astfel de iniţiativă poate avea şi efectul contrar. Acela de a scădea gradul de valorizare al acestor active pe care statul român le deţine în participaţiune la o serie de companii şi, mai departe, bineînţeles, de a scădea valoarea economiei naţionale.

Un alt aspect pe care îl vedem este acela că PSD ne tot vorbeşte că "nu ne vindem ţara". Dar senzaţia noastră este că, de fapt, avem de-a face cu o vânzare la bucată, pentru că această lege ar favoriza foarte clar lichidarea anumitor companii şi lichidarea anumitor active publice. Pare a fi o lege dată cu dedicaţie, o lege cum se dădeau pe vremea "patrulaterului roşu", între 1992 şi 1996.

Şi de aceea, îmi pare rău că nu este prezent aici, chiar l-aş întreba pe domnul Şerban Nicolae dacă dumnealui are cumva vreo legătură sau vreun interes personal cu privire la proiectul lichidării activelor Horticola Bucureşti? Ar fi o întrebare la care aş aştepta un răspuns din partea iniţiatorului.

Ca atare, iată, vedem o nouă iniţiativă populistă. O iniţiativă care pare a veni în interesul cetăţenilor României, dar care, în realitate, vine să satisfacă, nu-i aşa, nevoile samsarilor imobiliari. Samsari care, din păcate, sunt foarte legaţi de interesele multora dintre colegii noştri de la PSD, care vin, în numele populismului şi al interesului general, cu astfel de legi.

Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Botez, Grupul USR.

Domnul Mihai-Cătălin Botez (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul despre care vorbim astăzi poate fi un nou O.U.G. 114 care poate să ne dea bătăi de cap şi va trebui corectat sau anulat ulterior.

Proiectul în titlu spune că protejează interesele naţionale, dar numai asta nu face. Şi o să vă dau câteva detalii.

Sunt două argumente majore pentru care vă rog să vă gândiţi bine înainte să daţi votul dumneavoastră acestui proiect.

Mai întâi aş vrea să vă prezint implicaţiile tehnice ale acestei iniţiative toxice.

Se interzice pentru 2 ani înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, la bănci, precum şi la orice altă societate la care statul are calitate de acţionar, indiferent de cota de participaţie deţinută. Dar această decizie este luată total arbitrar, fără studiu de impact şi fără luarea în considerare a punctelor de vedere ale specialiştilor din domeniul financiar.

Anul trecut, după 30 de ani de democraţie, Bursa de Valori din Bucureşti a trecut de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă, iar acest lucru este echivalat de specialiştii din domeniu cu aderarea României la Uniunea Europeană.

Acest titlu permite unor mari investitori să se uite şi către ţara noastră cu interes investiţional.

Proiectul despre care vorbim însă nu ajută deloc la dezvoltarea în continuare a pieţei de capital din România.

Mai trebuie spus că, pentru a se dezvolta sustenabil, orice stat are nevoie de o piaţă de capital puternică, lichidă şi diversificată. Iar listarea pachetelor minoritare în companiile de stat este şi trebuie să fie în continuare prioritară, din 3 motive:

1. Dezvoltarea pieţei de capital prin listarea de noi companii; 2. Creşterea performanţelor acestor companii, ca urmare a cerinţelor de guvernanţă corporativă; şi 3. Venituri aduse în plus la bugetul de stat.

În contextul încetinirii economiei, a pandemiei COVID şi în perspectiva crizei economice către care ne îndreptăm, România are nevoie de instrumente de finanţare sigure, facile şi accesibile, astfel încât să poată să fie susţinută economia pe termen mediu şi scurt, iar în piaţa de capital, în general, şi în Bursa de Valori Bucureşti, în particular, sunt instrumente cheie în acest demers.

Toate ţările dezvoltate au pieţe de capital puternice. Iar prin decizia pe care o vom lua pe acest proiect putem ajuta dezvoltarea ei sau îi putem pune piedici.

În al doilea rând. Aş vrea să vă amintesc şi argumentul procedural. De regulă, dacă un proiect ajunge în plen cu raport de adoptare, ne gândim că, totuşi, mai multe păreri avizate au fost convergente către această decizie, însă nu este deloc aşa. Fondul Proprietatea, Asociaţia CFA România, cei mai buni finanţişti din România, şi Guvernul României au trimis puncte de vedere negative acestui proiect.

Proiectul de lege a fost pus pe ordinea de zi a comisiei cu o zi înainte de şedinţă, iar în cadrul şedinţei dezbaterile au durat cel mult 5 minute şi a fost votată fără invitarea celor mai sus-menţionaţi, pentru a-şi expune punctele de vedere.

Şedinţa s-a ţinut fără cvorum, în timpul dezbaterilor, iar proiectul a fost votat la fel.

Această şedinţă a fost o insultă adusă democraţiei. Iar acesta este motivul pentru care ţara aceasta funcţionează defectuos - pentru că puterea, oricum s-ar numi ea, nu înţelege că trebuie să asculte toate părţile interesate.

Din aceste motive, dragi colegi, vă rog să vă gândiţi bine, iar la şedinţa de vot final să votaţi pentru respingerea acestui proiect de lege toxic şi care nu apără deloc interesele naţionale.

USR va vota împotrivă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Simonis. (Vociferări.)

Păi, nu mai am...

Alte înscrieri la cuvânt nu mai sunt. Doar Grupul PSD.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vorbim de o iniţiativă prin care încercăm, pe o perioadă de 2 ani de zile, interzicerea vânzării acţiunilor statului român.

Ştiţi cu toţii că în perioadă de criză nu e bine să vinzi, pentru că, dacă vinzi atunci când e criză, vinzi ieftin, şi interesul statului român nu e să vândă ieftin în momentul în care toată lumea ştie că urmează o criză. Deja a început o criză economică şi probabil că aceasta va creşte în perioada următoare.

Prin urmare, soluţia este să suspendăm aceste vânzări pentru o perioadă de 2 ani de zile.

Şi nu ne-am fi speriat atât de tare dacă n-am fi auzit declaraţii ale miniştrilor. Una dintre ele, a ministrului transporturilor, prin care ne spunea că, de exemplu, vrea să privatizeze Compania Aeroporturi Bucureşti.

Păi, stimaţi colegi, Compania Aeroporturi Bucureşti face un profit de aproximativ 400 de milioane de lei anual.

Evident că trebuie să găsim o soluţie de a manageria această companie şi de a investi acei bani eficient. Dar să vindem companii profitabile sau să începem cu ele, mi se pare absurd. Şi, oricum, nu în perioada în care e criză şi vor fi plătiţi puţini bani pe aceste companii.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, cele două proiecte rămân la votul final.

Repet, PL-x 314 are raport de adoptare, iar PL-x 489 are raport de respingere.

Vă rog, procedură, domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Numai o secundă.

Poziţia 15 de pe ordinea de zi, şi anume PL-x 354/2020 - Proiectul de Lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene. Vă propun retrimiterea, pentru 15 minute, la Comisia pentru buget şi permisiunea acordată de plen, comisiei, de a lucra în paralel cu plenul. Pentru că există o neconcordanţă şi ar trebui reglată în Comisia pentru buget.

Şi vă rog să ne chemaţi la tribună, şi dacă suntem cu toţii de acord, să o facem prin consens, dacă nu, să o supunem votului.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Nu, invit liderii...

Sunteţi de acord?

Numai puţin.

UDMR? De acord.

PMP? De acord.

PNL? De acord.

USR? De acord.

Mulţumesc.

Există...

Minorităţile? De acord.

Este consens. PL-x 354 - retrimis Comisiei pentru buget, 15 minute, pentru a repara eroarea care s-a strecurat.

Mai departe.

Am ajuns la poziţia 5. Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România; Pl-x 478/2017.

Vă rog.

Da, domnule lider.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Solicit retrimiterea la comisie, două săptămâni, având în vedere că ieri, la comisie, s-a propus votarea unui raport de adoptare şi s-a votat în felul următor - 7 pentru, 6 contra, 2 s-au abţinut. Nu s-a mai supus votului un raport de respingere şi a ieşit propunerea legislativă cu un raport de respingere.

Deci, această procedură nu este absolut conform Regulamentului Camerei Deputaţilor sau Regulamentului Comisiei. De aceea, vă cer retrimiterea pentru două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Nefiind consens din partea liderilor, sunt obligat să supun votului.

Grupul PSD, recomandaţi colegilor.

Se solicită retrimiterea.

PSD?

PNL?

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Colegii din Grupul PNL vor vota potrivit propriei conştiinţe, fiind o problemă de procedură.

Suntem (Râsete.) suntem pentru respingerea acestui proiect de lege, dar în condiţii statutare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mai departe.

USR, vă rog.

Domnul Cătălin Drulă (de la tribună):

Conştiinţa noastră ne îndeamnă să votăm regulamentar. Aşa că vom vota pentru retrimiterea la comisie şi refacerea raportului conform Regulamentului.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Grupul PMP.

Vă rog, faceţi legătura cu domnul Paşcan. Marius Paşcan, liderul PMP.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Partidul Mişcarea Populară nu este de acord cu retrimiterea.

Comisia pentru drepturile omului, raportoare, şi-a asumat ieri un raport suplimentar de respingere, absolut regulamentar. Prin urmare...

Mai mult decât atât, plenul este suveran în această privinţă. Se poate supune votului, la plen, după dezbaterea proiectului legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alţi colegi care doresc să intervină, lideri de grup, să înceapă votul. Propunerea UDMR de retrimitere la comisie. Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

În timpul dezbaterilor, colegii trebuie să voteze pe tabletă. Numai colegilor din plen, care nu pot vota sau nu au cartelă, le voi da cuvântul. În rest, nu voi ruga stafful tehnic decât la votul final să dea cuvântul.

Colegii din plen care nu au cartelă, să terminăm.

Da, vă rog.

Vă rog, luaţi cuvântul.

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Pentru retrimitere, domnule preşedinte.

Nu-mi funcţionează tableta.

Domnul Florin Iordache:

Unul pentru retrimitere.

Mai departe.

Doamna Benkő Erika (de la tribună):

Tot pentru retrimitere.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Pentru retrimitere - două.

Da?

Doamna Pană, vă rog.

Doamna Adriana-Doina Pană (de la tribună):

Abţinere, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Abţinere.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Mara-Daniela Calista (de la tribună):

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă!

Mara Calista - împotrivă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

Da?

Mai sunt colegi în sală? Nu.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Dumitru Gherman (de la tribună):

Dumitru Gherman - abţinere.

Domnul Florin Iordache:

Abţinere.

Mai sunt colegi?

Da, vă rog, doamna Jivan.

Doamna Luminiţa-Maria Jivan (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Luminiţa Jivan - împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Pentru - 47, împotrivă - 54, abţineri - 75, un coleg nu şi-a exprimat votul.

Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Deci vom începe dezbaterile.

Din partea iniţiatorilor?

Vă rog, domnul preşedinte Kelemen Hunor.

Vă rog.

Domnul Kelemen Hunor (de la tribună):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Aveţi în faţa dumneavoastră un proiect de lege prin care iniţiatorii propun un singur lucru - ziua de 15 martie să fie ziua comunităţii maghiare din România. Şi acest lucru să fie recunoscut prin lege. Ceea ce facem de ani de zile să fie legiferat. Să fie această zi legiferată pentru comunitatea maghiară, punând astfel încă o cărămidă la construcţia noastră comună.

Idealurile asumate de Revoluţia din 1848 sunt de fapt idealurile Revoluţiei Franceze, preluate de toate popoarele Europei - libertate, egalitate şi fraternitate. Trei valori care sunt şi astăzi valabile, sunt de actualitate.

Ziua de 15 martie, începutul, izbucnirea Revoluţiei, idealurile Revoluţiei, în acel moment, în acea zi, nu erau îndreptate împotriva niciunui popor.

Vorbim de 15 martie. Nu vorbim de anul 1848, nu vorbim de anul 1849. Acest lucru trebuie să îl înţelegem şi să îl interpretăm doar în contextul mijlocului secolului al XIX-lea şi nicidecum prin perspectiva retroactivă, bineînţeles, a secolului XXI.

De aceea, considerăm că dacă am reuşi să avem o dezbatere raţională, o dezbatere mai detaşată pe marginea acestui proiect, atunci ar fi posibil şi un vot favorabil în acest sens.

Trebuie să înţelegeţi că prin această iniţiativă nu luăm nimic de la nimeni. Nu trebuie să renunţaţi la nimic. Puteţi da fără să pierdeţi, fără să deveniţi mai săraci.

Prin votul dumneavoastră puteţi demonstra că susţineţi idealurile enunţate la începutul Revoluţiei - idealul libertăţii, idealul egalităţii şi idealul fraternităţii. Şi putem demonstra împreună că astfel ducem mai departe acele valori din istorie care ne fac mai buni, mai puternici şi, de ce nu, mai uniţi în ideea de a proiecta un viitor comun.

Stimaţi colegi,

O spun direct. Am urmărit şi eu dezbaterile legate de acest proiect, şi nu numai de acest proiect. Am urmărit toate dezbaterile din ultima perioadă, deloc raţionale, despre comunitatea maghiară din România, despre aspiraţiile comunităţii, despre Uniunea Democrată Maghiară din România şi, vrând-nevrând, m-am întors cu gândul în trecut. Nu în trecutul îndepărtat, nu în secolul al XIX-lea, nu în timpul Revoluţiei Paşoptiste, nu la idealurile de libertate formulate în acel secol, care pot fi înţelese, desigur, doar dacă eşti în stare să contextualizezi şi nu vrei să interpretezi evenimentele de atunci din perspectiva secolului XXI. Nu, eu m-am întors în gând doar 30 de ani, în anii 1989-1990, la anul prăbuşirii dictaturii comuniste şi la anii care au urmat. M-am gândit la speranţa renăscută de atunci, la politica speranţei pe care am tot construit-o şi în care eu cred şi astăzi.

Printre altele, am sperat cu toţii că vom lăsa în urma noastră politica de discriminare a minorităţilor etnice, politica de asimilare şi că vom reuşi să vindecăm rănile produse în acei ani de dictatură naţional-comunistă.

Maghiarii din România au nutrit speranţa că vor fi cetăţeni egali şi în drepturi. Dorinţa noastră era păstrarea identităţii etnice, cultivarea acestei identităţi în mod liber şi fără a leza identitatea şi demnitatea naţională a nimănui.

Am ales să luptăm pentru aceste deziderate în Parlamentul României şi prin mijloace parlamentare democratice. Am ales, absolut firesc, dialogul politic, dialogul între majoritatea românească şi comunitatea maghiară, aflată în minoritate numerică în România. Şi consider, chiar şi acum, după 30 de ani, că am făcut o alegere corectă.

Stimaţi colegi,

Săptămânile trecute am avut un sentiment ciudat. Am avut senzaţia că politica speranţei, în sensul de a gândi împreună soluţii politice pentru minoritatea maghiară, nu mai funcţionează aproape deloc. Am avut senzaţia că unii în loc de speranţă oferă politica urii.

Faptul că acest lucru este valabil şi în alte domenii, nu numai în relaţiile majoritate-minorităţi, nu îndulceşte deloc situaţia.

Este adevărat, România a atins cele două deziderate mari - a intrat în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană -, nu mai există presiuni permanente, nu mai există criterii, aşa cum erau formulate, inclusiv în gestionarea relaţiilor interetnice, înainte de aderare, şi nu mai există nici sancţiuni.

În aceste condiţii, parcă unii s-au gândit că a venit momentul să oprească construcţia comună şi chiar să dărâme munca noastră comună.

Încercările vizibile există din anii 2012-2013, dar acum, în perioada pandemiei, a crizei economice provocate de această pandemie şi în perioada reaşezării ordinii mondiale, a raporturilor de forţă pe plan global, a sosit momentul să fie accelerată această schimbare de paradigmă în relaţia dintre majoritatea românească şi minoritatea maghiară.

Doamnelor şi domnilor, stimaţi colegi,

Puteţi demonstra, putem demonstra împreună că ceea ce am descris mai înainte nu este adevărat. Puteţi arăta că nu există o schimbare de paradigmă, şi perioada de după 29 aprilie şi tot ce s-a întâmplat recent putem considera că a fost doar un accident de parcurs. Puteţi demonstra şi chiar aş dori să arătăm împreună că tot ce am realizat nu a fost doar praf în ochi pentru a păcăli partenerii înainte de aderarea la celor două structuri economico-politico-militare. Sau dimpotrivă, puteţi merge în direcţia cealaltă şi îi veţi înstrăina şi mai mult pe maghiarii din România.

Doamnelor şi domnilor,

Raportul la acest proiect de lege este un raport de respingere. Şi nu mai discut, fiindcă nu aţi fost de acord să retrimitem în comisie, dacă a fost regulamentară sau nu întocmirea acestui raport de respingere.

De data aceasta vă rog să vă întoarceţi spre viitor. Spre un viitor în care trecutul, pe care oricum nu puteţi nici voi, nici noi să-l schimbăm, nu va mai influenţa în mod dramatic proiectarea unui viitor comun bazat pe respect reciproc.

Vă rog să respingeţi acest raport. Acest lucru nu înseamnă că legea automat va fi aprobată. Acest vot ar însemna doar că mai daţi o şansă unei discuţii în condiţii mai calme.

Oferiţi doar şansa de a continua politica speranţei în domeniul relaţiilor interetnice.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, vă rog să faceţi legătura cu domnul Paşcan de la Grupul PMP.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Partidul Mişcarea Populară a solicitat de câteva săptămâni dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România.

Acest proiect legislativ stă în aşteptare din 2017 - de ce oare? - în Parlament. Şi se urmărea strategic un moment potrivit pentru a se negocia cu o majoritate parlamentară adoptarea sa.

Perfidia şi viclenia, politice, prin care...

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin, domnule Paşcan. Numai puţin, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

O să-l invit, a sosit în sală domnul preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, Ibram, să citească întâi raportul suplimentar de respingere, şi apoi continuaţi dumneavoastră.

Domnule preşedinte Ibram, vă rog, prezentaţi raportul suplimentar de respingere.

Vă dau eu raportul, vă rog.

Domnul Iusein Ibram (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă înaintăm alăturat raportul suplimentar asupra Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu avizul nr. 264 din 25 aprilie 2017.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat negativ propunerea legislativă, conform avizului Pl-x 478/2017 din 17 decembrie 2019.

Guvernul României, prin punctul de vedere transmis cu adresa nr. 696/DPSG din 6 mai 2020, nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România.

În localităţile unde trăiesc persoane aparţinând comunităţii maghiare,...

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au hotărât, cu majoritate de voturi, menţinerea raportului de respingere a Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Paşcan, vă rog, la dezbateri generale.

Se pregăteşte domnul Szabó Ödön.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect legislativ privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România stă în aşteptare din 2017 în Parlament şi se urmărea strategic un moment potrivit pentru a se negocia cu o majoritate parlamentară adoptarea sa.

Perfidia şi viclenia politice, prin care UDMR îşi urmăreşte consecvent interesele subminatoare la adresa statului român sunt foarte bine cunoscute. De altfel, rezultă şi din tonul mieros, inocent, aparent nevinovat, exprimat anterior chiar de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase.

La 15 martie, prin acest proiect legislativ, UDMR doreşte să se sărbătorească de fapt masacrul din anul revoluţionar 1848, în care au fost ucişi circa 40.000 de români. Aveau o singură vină - nu acceptau să facă parte din regimul asupritor, opresiv, oferit de aristocraţia maghiară. Între aceşti 40.000 de români-eroi, omorâţi la comanda nobilimii ungureşti şi secuieşti, sunt incluşi 4 prefecţi, unul din judeţul Mureş, pe care îl reprezint, prefectul Constantin Romanu-Vivu, alţi 10 tribuni, 100 de centurioni căzuţi în lupte, 100 de preoţi şi protopopi spânzuraţi, 300 de sate arse, restul românilor pieriţi, tăiaţi, împuşcaţi, spânzuraţi, căzuţi în lupte.

Dacă anii revoluţionari 1848-1849 pot fi consideraţi o primăvară a popoarelor, pentru românii din Transilvania au reprezentat o lungă iarnă însângerată, din care românii au ieşit doar printr-un război revoluţionar purtat împotriva asupritorilor lor de veacuri.

La 1848, revoluţionarul maghiar Kossuth Lajos, pornind de la ideea unei supremaţii maghiare, nu a vrut să le fie acordate drepturi egale şi românilor. Kossuth a declarat că "În Ungaria nouă poate exista numai o singură naţiune politică - cea maghiară. Popoarele nemaghiare sunt naţionalităţi care se pot bucura de toată egalitatea în faţa legii şi un anumit grad de autonomie în religie şi învăţământ, dar nu vor putea deveni niciodată naţiune politică, întrucât aceasta ar putea să destrame integritatea teritorială a Ungariei".

Ce credeţi oare că a determinat Marea Adunare de la Blaj şi acţiunile revoluţionare ale "Crăişorului Munţilor", Avram Iancu, care i-a chemat pe toţi moţii, pe românii transilvăneni, la luptă - "No, gata? No, hai!" - strigătul său de luptă, cu toate implicaţiile şi semnificaţiile sale extraordinare pentru naţiunea română.

În Programul Revoluţiei Paşoptiste a maghiarilor a fost introdus punctul 12, care nu trebuie uitat vreodată, al Proclamaţiei care prevedea Unirea Regatului Ungar cu Transilvania.

În acest context, Dieta de la Cluj a proclamat Unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care i-a nemulţumit deopotrivă pe români şi pe saşi, dar şi o parte a maghiarilor.

Însuşi poetul Petőfi Sándor se ridicase împotriva hotărârii Unirii Transilvaniei cu Ungaria, argumentând că în dieta care luase această decizie s-au aflat din 300 de reprezentanţi numai 3 români şi 24 de saşi.

După această decizie a început în Transilvania prigoana antiromânească, iar cine protesta împotriva unirii forţate, impuse cu de-a sila, era arestat, bătut şi chiar spânzurat.

Adevărate masacre pentru vina de a fi român şi a nu fi de acord cu oprimarea şi asupritorii.

Să ne înţelegem, maghiarii...

Domnul Florin Iordache:

Finalizaţi, domnule coleg.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

... au 3 sărbători naţionale, anual. Pot alege oricare altă zi să sărbătorească.

Nu putem însă uita, nici şterge cu buretele ce s-a întâmplat la 15 martie 1848 şi ce a urmat, când odată cu Revoluţia Paşoptistă din Ungaria a început prigoana antiromânească, prin omoruri, schingiuiri, asuprire, batjocură şi umilirea românilor transilvăneni.

Această zi de 15 martie a fost sărbătorită şi până acum în România, de către o semnificativă parte a minorităţii maghiare...

Domnul Florin Iordache:

V-am rugat să finalizaţi, domnule Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Domnule preşedinte,

L-aţi lăsat să vorbească nelimitat pe preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Îngăduiţi-mi să continui.

Cred că toată lumea are de învăţat din aceste evenimente.

Domnul Florin Iordache:

Haideţi să respectăm Regulamentul, domnule coleg.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Îl respect, domnule preşedinte.

Închei imediat.

Domnul Florin Iordache:

Tocmai.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Deci această zi a fost sărbătorită şi până acum. Nu au existat piedici în această privinţă. Nu este nevoie de nicio lege pentru a ne fi impusă samavolnic, cu de-a sila, românilor şi României.

De aceea am solicitat imperativ ca proiectul să fie dezbătut şi respins.

Să privim comparativ, cu dreaptă măsură.

De Ziua Naţională a României, în prezent, unii reprezentanţi ai minorităţii maghiare arborează în continuare drapele de doliu sau însemnele oficiale ale Ungariei. Iar politicienii care îi reprezintă şi îi întărâtă permanent nu respectă şi nu recunosc Constituţia României, promovează susţinut separatismul, secesionismul, autonomia teritorială, enclavizarea pe criterii etnice. Şi, atenţie, vorbim de cetăţeni ai României.

Iar, din păcate, Ungaria îi susţine în acţiunile lor...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

... revanşarde şi nici măcar nu se sfieşte s-o recunoască la nivel înalt.

Partidul Mişcarea Populară nu va accepta niciodată instituirea prin lege a unei sărbători naţionale aburcate nesimţit şi cinic pe moaştele sacrificiului, lacrimile şi suferinţele de care au avut parte străbunii noştri, românii transilvăneni.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Trăiască şi înflorească România!

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Anul 1848 este un an în care, în întreaga Europă, începe o luptă pentru idealuri şi ţeluri comune.

Revoluţia franceză şi perioada premergătoare acesteia, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, lansează o serie de idei care vin să aducă o nouă gândire în relaţia om-societate-stat.

Idealurile lansate, ca "Liberté, Égalité, Fraternité" se regăsesc la toate popoarele, în mai toate revendicările paşoptiste.

În Revoluţia franceză, în Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului, libertatea apare ca teză, în punctul 6, şi spune aşa: "Libertatea este de a face tot ceea ce nu face rău altora: astfel, dreptul fiecărui om nu are limită, cu excepţia acelora care asigură celorlalţi membri ai societăţii exercitarea aceloraşi drepturi. Aceste limite pot fi determinate numai prin lege.

Egalitatea înseamnă simplu: toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii".

Fraternitatea, în preambulul Constituţiei a III-a era trecut: "Să nu faci nimănuia ceea ce nu vrei să facă cineva cu tine. Să faci bine, în aşa fel, altuia, cum ţi-ai dori sieşi".

După ce au aflat că pe 13 martie, în Viena, tinerii reuşesc să-şi impună programul revoluţionar, pe 15 martie 1848 un grup de tineri maghiari încep să se organizeze, în frunte cu poetul Petöfi Sándor, scriitorul Jókai Mór, şi adoptă o serie de revendicări formulate de Irinyi Jozsef, ce au ca bază principiile alimentate ale Revoluţiei franceze.

Mai mult chiar, tinerii au pus accent pe egalitate, inversând ordinea iniţială în "Egalitate, Libertate, Fraternitate".

Proclamaţia, care conţine aspiraţiile revoluţionarilor, începe prin a declara: "Ce doreşte naţiunea?" şi continuă imediat cu răspunsul: "Să fie pace, libertate şi înţelegere!".

Revendicările prefigurau lumea modernă, astfel se dorea, printre altele, libertatea presei, desfiinţarea cenzurii, egalitate în faţa legii în chestiuni civile şi religioase, egalitatea în faţa impunerilor fiscale, desfiinţarea iobăgiei, curte cu juraţi pe baza egalei reprezentativităţi, iar deţinuţii politici să fie eliberaţi.

De 30 de ani comunitatea maghiară din România sărbătoreşte liber idealurile comune ale revoluţiilor paşoptiste.

În fiecare an înalţii reprezentanţi demnitari ai statului român, preşedinţi şi prim-miniştri adresează un mesaj comunităţii maghiare cu ocazia zilei de 15 martie. Astfel, nu există formaţiune politică românească azi, în Parlament, ai cărui reprezentanţi să nu fi transmis un mesaj corect comunităţii maghiare în această zi.

După un sfert de secol putem spune că această zi este un moment când cu toţii căutăm şi aducem în prim-plan valorile convieţuirii şi libertăţii.

De fiecare dată reprezentanţii tuturor forţelor politice democratice ne sunt alături, pe 15 martie, şi sărbătorim împreună această zi de excepţie care ne-a unit cândva idealurile şi care, suntem convinşi, ne poate uni şi în continuare.

15 martie semnifică cea mai importantă sărbătoare a comunităţii maghiare, indiferent unde ar trăi. Indiferent de ţara, continentul, emisfera pe care trăieşte comunitatea maghiară sărbătoreşte această zi de 15 martie.

Doi preşedinţi ai României şi zece prim-miniştri ai României ne-au transmis mesaje în aceşti ani, în care am sărbătorit împreună cu sute şi mii de politicieni ai partidelor româneşti şi conducători ai comunităţii majoritare. Şi le mulţumim pentru acest lucru.

Am să citesc din mesajele pe care le-am primit de-a lungul anilor pe 15 martie. Şi o să încep cu colegul care tocmai a terminat mai înainte.

Domnul Traian Băsescu: "Ziua de 15 martie este sărbătorită de etnicii maghiari, inclusiv în România, ca ziua de sărbătoare a maghiarilor de pretutindeni. Atunci aspiraţiile maghiarilor, ale românilor şi ale altor naţiuni europene au fost legate de valorile modernizării şi emancipării naţionale. Revoluţia, începută pe 15 martie 1948, a întrunit un larg consens în societatea vremii şi a fost susţinută de cele mai luminate personalităţi ale epocii respective". Citat din Traian Băsescu.

Doamna Viorica Dăncilă: "Transmit maghiarilor de pretutindeni salutul meu şi al Guvernului României, în această zi cu semnificaţie deosebită pentru întreaga comunitate maghiară. Prin Programul de guvernare şi prin agenda preşedinţiei rotative la Consiliul Uniunii Europene ne implicăm în promovarea drepturilor minorităţilor naţionale. Vom continua să susţinem cu toată determinarea libera exprimare a identităţii etnice, păstrarea valorilor de limbă, tradiţie şi cultură". Anul trecut.

Domnul Sorin Grindeanu: "Bazându-mă şi pe ideea europeană a unităţii în diversitate, cred sincer că diferenţele nu ne separă, nu ne fac adversari, ci, dimpotrivă, contribuie la cunoaşterea reciprocă, la creşterea respectului faţă de celălalt, la convieţuirea armonioasă, la definirea unei moşteniri culturale comune pe care să o lăsăm urmaşilor noştri.

Cred că uniţi de dorinţa unei vieţi mai bune şi respectându-ne fără a dori să impunem celuilalt putem transforma în realitate frumosul ideal de la '48, de pace, libertate şi bună înţelegere".

Domnul Dacian Cioloş: "15 martie este un moment în care suntem datori să ne amintim că societatea în care trăim în zilele noastre, ca români şi maghiari, dar mai ales ca cetăţeni europeni, este rezultatul unor aspiraţii şi idealuri pentru care au luptat înaintaşii noştri.

Valorile pentru care maghiarii au declanşat pe 15 martie Revoluţia de la Pesta sunt în spiritul revendicărilor exprimate de transilvăneni în Proclamaţia de la Blaj şi, mai mult, sunt valori care călăuzesc în prezent naţiunile noastre".

Domnul Victor Ponta: "Evenimentele revoluţionare din '48-'49 obligă la reflectarea importanţei unor valori universale: dreptatea, libertatea şi pacea. Societatea de astăzi nu ar fi fost posibilă fără curajul şi sacrificiile celor care au luptat în toate statele Uniunii Europene pentru libertate şi dreptul de a-şi decide soarta. Anul 1848 i-a apropiat pe români şi unguri, arătând lumii că cele două popoare au aspiraţii comune şi aparţin marii familii europene".

Domnul Emil Boc: "În calitate de prim-ministru salut marcarea zilei maghiarilor de pretutindeni, reafirmându-mi convingerea că normalitatea europeană a vieţii de zi cu zi trebuie să se regăsească şi în susţinerea, protejarea şi afirmarea identităţii etnice şi culturale a minorităţilor naţionale".

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: "Împărtăşim bucuria acestei zile cu membrii comunităţii maghiare din România. Întreaga societate românească, în care maghiarii sunt parte integrantă, salută acest moment aniversar şi îşi aduce aminte de ceea ce în 1848 i-a unit pe români şi maghiari - idealul de libertate".

Stimaţi colegi,

Revoluţiile paşoptiste au fost înfrânte, popoarele asuprite ale Imperiului Habsburgic s-au aliat prea târziu. Evenimentele ulterioare zilei de 15 martie sunt reflectate şi interpretate în multe situaţii în mod diferit.

Haideţi să-i lăsăm pe istorici să susţină argumentele în care cred!

Această diversitate de opinii şi de argumente nu poate însă să reducă cu nimic însemnătatea zilei de 15 martie '48 şi a necesarei promovări idei de libertate de atunci.

Aşa cum spunea mai târziu şi istoricul şi publicistul transilvănean Gheorghe Bariţiu, care a fost secretarul Adunării de la Blaj din 1848, spunea: "Ziua de 15 martie a fost cea mai fericită zi din viaţa mea!".

În final, vreau să vă spun un lucru despre care foarte puţini oameni istorici au vorbit, şi anume că Declaraţia de la Pesta, cu cele 12 puncte adoptate şi proclamate pe 15 martie, a fost scrisă de revoluţionarul Irinyi, botezat în biserica ortodoxă din comuna Diosig, unchiul din partea mamei al lui Iosif Vulcan. Vulcan a fost membru al Academiei Române, editorul celebrei reviste "Familia", unde şi-a publicat prima poezie Mihai Eminescu.

Revoluţia începe cu idealuri comune, susţinute de toţi, şi se încheie cu o înţelegere româno-maghiară mijlocită de Nicolae Bălcescu.

Stimaţi colegi,

Credem că a venit timpul ca această sărbătoare a comunităţii maghiare, această sărbătoare a idealului libertăţii să îmbrace o formă din partea Parlamentului României...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Finalizez. Am două fraze.

... aşa cum Parlamentul României a acordat această sărbătoare comunităţii pentru comunitatea tătară şi pentru comunitatea romă, prin două legi separate, în 2006 şi 2014.

Trebuie demitizat discursul despre această lege. Nu se instituie o zi naţională, nu este zi liberă şi nu este obligatoriu pentru români! Nu aduce nicio atingere niciunei valori europene, chiar, mai mult, se bazează pe acestea, şi nu este împotriva nimănui, la fel ca şi în cazul celorlalte minorităţi, ci pentru propria comunitate şi identitate.

Ziua de 15 martie, în toţi aceşti ani, a fost sărbătorită în România de reprezentanţii legitimi, biserici şi culte tradiţionale maghiare în mod absolut echilibrat, civilizat, împreună cu comunitatea majoritară şi împreună cu conducătorii acestei comunităţi, drept pentru care le mulţumim din nou.

Vă rog să respingeţi raportul comisiei şi astfel să menţineţi în viaţă speranţa că toţi liderii citaţi au fost sinceri, începând din PSD, PRO România, ALDE, PNL, USR-PLUS, PMP, când ne-au transmis mesajele corecte amintite de 15 martie.

Vă rog să votaţi aşa cum aţi transmis mesajele în aceşti ani!

Nu realizaţi o disproporţie între ceea ce se spune şi ce se realizează!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi ultimul vorbitor, Daniel Gheorghe, PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Partidul Naţional Liberal nu va susţine adoptarea acestui act normativ.

Noi considerăm că ziua de 15 martie nu este una care să ne trezească nişte amintiri istorice de frăţietate şi prietenie cu comunitatea maghiară, din păcate, spunem acest lucru. Considerăm că s-ar putea opta pentru o altă dată şi vin cu câteva argumente în această direcţie.

După 15 martie, după Revoluţia de la Budapesta, care este adevărat, cum au spus domnii iniţiatori, a venit pe nişte principii liberale şi democratice moderne, în luna aprilie direcţia revoluţiei o ia în zona revizionismului şi a iredentismului maghiar, iar acest lucru se întâmplă odată cu guvernarea Batthyany-Kossuth, după legile din aprilie, şi mai ales după 29-30 mai, după Dieta de la Cluj, când se declară anexarea Transilvaniei la Ungaria...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Staţi un pic! Staţi un pic!

Domnul Florin Iordache:

Finalizaţi, vă rog!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Şi, ca atare, credem că ar fi bine să ne gândim la o cu totul şi cu totul altă dată şi poate, mai întâi, ar fi bine ca şi în Ungaria să avem 1 Decembrie zi de sărbătoare, iar domnul Viktor Orbán să nu mai vorbească de înmormântări, pentru că dumnealui probabil nu a mâncat niciodată colivă românească, şi credem că ar fi foarte bine să înţelegem că acest principiu al fraţietăţii şi colaborării dintre două naţiuni trebuie să pornească de la echitate, de la demnitate şi de la respect reciproc.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul USR, domnul Benga Tudor.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferinţă):

Bună ziua, stimaţi colegi!

Tot ceea ce vreau să vă spun este că, la un anume nivel, este profund absurd să ne tot certăm pe aceste detalii în Parlamentul României. Am mai spus-o de nenumărate ori. Problema cea mai mare - şi nimeni nu vrea să uite istoria, şi bineînţeles că toate detaliile trebuie ţinute minte şi trebuie ţinut cont de ele - este că modul în care istoria ajunge să creeze probleme este întotdeauna atunci când ea este întărâtată în diverse feluri de politicieni.

Parlamentul ăsta, de-a lungul timpului, a adoptat tot felul de zile de toate neamurile, de la Ziua combaterii traficului ilicit de mărfuri, urmează cât de curând o zi a comerţului electronic.

Pe de altă parte, sunt tot soiul de zile care marchează comunităţi şi varii identităţi. Există şi o zi a Banatului, un proiect de lege, şi o zi a Olteniei, există şi Ziua romilor.

Problema este în felul următor. Este o zi. Ne place, nu ne place, maghiarii şi-au ales ziua asta şi o sărbătoresc, şi de nenumărate ori şi noi, în Ardeal, cum să vă spun, îi felicităm pe vecinii noştri în ziua asta.

Realitatea este că ceea ce avem de făcut, cel mai important lucru, este să încetăm să tot scormonim jăraticul şi să punem paie pe foc în diverse chestiuni.

Dacă oamenii aceştia şi-au ales ziua aceasta să o sărbătorească şi comunitatea întreagă o sărbătoreşte, din punctul meu de vedere, cel puţin, nu văd unde este problema.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Am finalizat.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

Poziţia 6. Proiectul de Lege pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Vrancea, în domeniul public al judeţului Vrancea şi în administrarea Consiliului judeţean Vrancea; PL-x 568/2019.

Raportul?

Raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică.

Domnul preşedinte Halici. Vă rog.

Domnul Nicuşor Halici (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică...

Raport asupra Proiectului de Lege pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului-Judeţul Vrancea, în domeniul public al judeţului Vrancea şi în administrarea Consiliului judeţean Vrancea.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare trecerea imobilului Palatul administrativ al judeţului Vrancea din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului, în domeniul public al judeţului şi în administrarea Consiliului judeţean Vrancea.

La dezbateri, membrii celor două comisii au stabilit, cu majoritate de voturi, adoptarea iniţiativei legislative şi înaintarea unui raport comun către plenul Parlamentului.

Vreau să fac precizarea că, în raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Şi aş ruga stafful tehnic să facă această corectură de îndreptare materială, conform art. 73 alin. (3) din Constituţie.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbateri generale.

La dezbateri generale s-a înscris, din partea Grupului PMP, domnul Marius Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De aproape trei decenii încoace se încearcă, prin diferite tertipuri şi iniţiative normative, transferul palatelor administrative din municipiile reşedinţă de judeţe la autorităţile administraţiei publice locale.

Acest proiect, în viziunea Partidului Mişcarea Populară, constituie încă o mostră, iar în cazul în care va fi adoptat este un precedent periculos.

Nu întâmplător Consiliul Legislativ, precum şi Consiliul Economic şi Social au dat avize nefavorabile proiectului de lege. Menţionez că aceste palate administrative sunt bunuri proprietate publică de interes naţional, respectiv fac parte din domeniul public al statului.

Considerăm că se creează un conflict de interese şi o ştirbire a autorităţii prefectului, prin trecerea imobilului şi a terenului din patrimoniul statului în domeniul public, respectiv de administrare a instituţiei prefectului în cea a Consiliului judeţean Vrancea. Prefectul asigură verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi poate ataca în instanţa de contencios administrativ actele administrative pe care le consideră nelegale.

Vă întreb, cum mai asigură prefectul, independent şi obiectiv, verificarea legalităţii, câtă vreme instituţia pe care o conduce va sta "în gazdă" la consiliul judeţean, adică la instituţia pe care s-ar cuveni să o verifice şi eventual să o notifice sau împotriva căreia să sesizeze la nevoie instanţa de contencios administrativ.

Nu ţine nici argumentaţia construită din expunerea de motive, conform căreia imobilul se află în stare de degradare avansată, necesitând reparaţii urgente, iar instituţia prefectului, întrucât nu are calitatea de ordonator principal de credite nu poate realiza lucrări de întreţinere necesare.

Să fim serioşi, instituţia prefectului este subordonată Guvernului care are tocmai pâinea şi cuţitul bugetului de stat. E un pretext şi o făcătură această justificare.

Sunt o mulţime de imobile, la nivel naţional, în patrimoniul statului, iar în această logică, întrucât, chipurile, nu pot fi întreţinute, toate ar trebui cedate autorităţilor publice locale. Să fim serioşi! Este doar o speculaţie politicianistă. Să nu uităm însă că prin astfel de proceduri şi tertipuri administrative s-au produs cele mai mari tunuri şi afaceri imobiliare oneroase în România. Apropo şi de lacul Belina. De altfel, am mai spus-o şi cu altă ocazie. Conform legislaţiei în vigoare, transferul unor terenuri şi bunuri imobiliare din patrimoniul statului în cel al autorităţilor publice locale sau invers trebuie promovat prin hotărâre de Guvern. Dar, evident, Guvernul nu-şi asumă o astfel de responsabilitate cu posibile implicaţii inclusiv penale.

Aşadar, Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva raportului de adoptare a acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Halici, din partea Grupului PSD. Vă rog.

Domnul Nicuşor Halici (de la tribună):

Mult politicianism pot să accept, dar ipocrizia şi mai ales indiferenţa, ca să fie foarte bine înţeles pentru cei care contestă o astfel de iniţiativă, lasă de dorit.

Indiferenţa aceasta poate să cauzeze morţi şi nu este o terminologie forţată.

Instituţia la care facem referire este construită în anii '70 şi a fost în proprietatea judeţului.

În anii '90, prin hotărâre de Guvern, a trecut în proprietatea statului.

Vreau să vă spun că din anii '70 - şi nu cred că este singulară Vrancea - nu s-a mai intervenit absolut deloc.

Vreau să vă spun, de asemenea, că există rapoarte seismice în ceea ce priveşte gradul de uzură a acestei clădiri şi se spune foarte clar că aceasta ar trebui consolidată în regim de urgenţă, pentru că pune în pericol vieţi ale celor care lucrează şi ale cetăţenilor care vin să acceseze serviciile publice în această instituţie.

Faptul că un sfert din instituţie este administrată şi utilizată de Consiliul judeţean Vrancea şi o altă parte este utilizată şi în proprietatea statului şi utilizată de Instituţia Prefectului Vrancea face imposibilă, din punct de vedere administrativ, consolidarea acestei clădiri pentru o chestiune absolut birocratică şi nu va fi condiţionat absolut nimeni vreodată să facă ceva sau să nu facă ceva în detrimentul unei instituţii, care este proprietar, doar pentru că utilizează acel bun. Aceste politicianisme cred că ar trebui lăsate, poate, la urmă şi ar trebui avut în vedere interesul primar. În primul rând sănătatea, securitatea celor care lucrează şi accesează serviciile publice şi în al doilea rând gestionarea cât mai eficientă a bunurilor statului, pentru că şi judeţul este tot stat. Iar pe statul român, în ansamblu, nu l-a mai interesat, de foarte multe ori nici punctul de vedere al Guvernului, e adevărat, au spus că nu sunt de acord, dar să vină cu o soluţie, soluţie care le-a fost solicitată, în ultimii 20 de ani, cu foarte multe insistenţe şi cu foarte multe solicitări.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Florin Roman. Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am fost întotdeauna adeptul trecerii acestor palate administrative din domeniul public al statului în domeniul public al judeţului, atunci când aceste transferuri s-au făcut cu respectarea legii.

Curtea Constituţională, ştiţi foarte bine, de fiecare dată când am avut astfel de proiecte, a venit şi ne-a spus: "OK, se poate face prin hotărâre de Guvern". A apărut acea problemă: "Nu se poate prin hotărâre de Guvern, se poate face prin lege" şi am intrat într-un blocaj.

Domnule Halici, pentru a lăsa politica la o parte eu vă propun o soluţie aşteptată de toate autorităţile locale şi vă fac această provocare, în calitate de preşedinte al Comisiei juridice.

Ştim că la ora actuală nu doar palatele administrative sunt în această situaţie. Avem sute de unităţi şcolare care, la nivel local, sunt închise, întrucât nu mai au efective de elevi sau, pur şi simplu, sunt închise de ani buni din cauza depopulării, mai ales în zonele de munte, cum este şi cazul judeţului Alba sau cazul judeţului Vrancea.

Avem situaţii de companii naţionale, de societăţi comerciale care deţin active, terenuri, clădiri în oraşe, şi primarii pot face minuni, dar nu pot interveni în aceste zone, întrucât nu le au în proprietate, ele fiind adevărate ruine.

Am avut această discuţie şi cu asociaţiile primarilor de municipii, de oraşe şi de comune. Cred că putem, dacă vrem cu adevărat, să ne aşezăm - şi eu sunt dispus, dacă doriţi, - să discutăm pe acest subiect, pentru a rezolva o problemă locală, să facem un proiect de lege susţinut de toate partidele parlamentare, să inventariem aceste spaţii, prin prefecturi, să vedem care sunt spaţiile abandonate, spaţiile închise, spaţiile în ruină, spaţiile folosite, dar pe care nu le avem în administrare şi, practic, să generăm un caracter general în lege pentru ca aceste spaţii să ajungă, odată şi odată, în administrarea autorităţilor locale.

În caz contrar, sigur, putem punctual să rezolvăm câte o problemă sau alta, dar nu vom rezolva niciodată problema de fond.

Dacă şi Comisia juridică este dispusă, eu o să vorbesc şi cu colegii din Comisia pentru administraţie, să facem front comun şi să scoatem o lege bună.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Drept la replică. Vă rog, domnule Halici. Vă rog.

Domnul Nicuşor Halici (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În primul rând, iniţiativa respectă şi legea. E adevărat că sunt decizii ale Curţii Constituţionale care au declarat ca neconstituţionale anumite iniţiative, dar sunt şi decizii ale Curţii care spun că sunt constituţionale astfel de treceri; pe de o parte.

Pe de altă parte, guvernele României - şi vedeţi că nu fac referire la vreun guvern sau altul - refuză din cauza unor presiuni - şi ştiţi foarte bine la ce mă refer, la dosare care li s-au instrumentat miniştrilor care au semnat proiecte de hotărâri de Guvern sau au adoptat hotărâri de Guvern privind astfel de imobile - să nu mai emită aceste hotărâri de Guvern. Şi suntem în impas, şi atunci ce să facem? Să continuăm cu această mascaradă şi să punem viaţa în pericol a oamenilor? Pe de o parte.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte solicitarea dumneavoastră, ştiţi foarte bine că am avut mereu deschiderea şi o am, pentru că Partidul Social Democrat a început de două ori iniţiative legislative de descentralizare, şi acesta a fost unul din punctele de vedere, pe descentralizare, care au fost, din păcate, oprite.

Nu am nicio problemă să identificăm sau să ni se solicite, cu subiect şi predicat, să votăm o astfel de iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nu sunt amendamente. Are caracter organic.

Rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative; PL-x 63/2020.

Domnul Halici sau cine prezintă raportul Comisiei juridice? Vă dau eu raport dacă nu... Sau...

A, vă rog. Vă rog, doamnă vicepreşedinte. Vă rog, prezentaţi raportul Comisiei juridice.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

În temeiul dispoziţiilor art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, plenul Camerei Deputaţilor a decis transmiterea la Comisia juridică a acestui proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

De asemenea, Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 176/2010, în sensul instituirii posibilităţii completării şi depunerii declaraţiilor de avere şi de interese în format electronic, certificate cu semnătură electronică calificată.

Potrivit proiectului, începând cu anul 2022, toate persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 176/2010 au obligaţia de a completa şi depune declaraţiile de avere şi de interese în format electronic.

Membrii Comisiei juridice au reexaminat această iniţiativă legislativă, prin mijloace electronice, în ziua de 9 iunie 2020, şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare asupra proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în Anexa 1 şi amendamentele respinse redate în Anexa 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor? Nu.

Avem 8 amendamente respinse. Dacă se susţin? Nu.

Discutăm la "amendamente admise". La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 8 intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

La poziţia 8, reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Pl-x 157/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură.

Cine prezintă? Doamna vicepreşedinte. Vă rog.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei pentru agricultură privind Legea fondului funciar.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă.

Consiliul Economic şi Social, de asemenea.

Senatul a respins legea, ca urmare a cererii de reexaminare a preşedintelui.

Guvernul susţine propunerea legislativă cu observaţii şi propuneri.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil propunerea legislativă.

Legea pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii Preşedintelui României, vizează reglementarea situaţiei terenurilor aferente construcţiilor edificate de către fostele cooperative agricole de producţie, fostele asociaţii economice intercooperatiste, de fostele organizaţii şi entităţi ale cooperaţiei de consum, indiferent de denumirea acestora, precum şi ale altor construcţii aflate în proprietate privată, fiind modificate dispoziţiile privind terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi a curţii şi grădinii din jurul acestora, aflate în zonele necooperativizate.

Cele două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate, iar în urma dezbaterii online a cererii de reexaminare deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, admiterea cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României şi supun plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare asupra Legii pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu amendamentul admis redat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină? Nu sunt.

Avem 4 amendamente admise.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

Articolul unic?

Art. 24?

Art. 27?

Rămâne la votul final. Caracter organic.

9. Proiectul de Lege pentru simplificarea procedurii de declarare a beneficiarului real al unor persoane juridice prin modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi prin modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii; PL-x 297/2020.

Îl invit pe domnul preşedinte Halici. (Vociferări.)

A, iniţiator. Vă rog.

Din partea iniţiatorilor, vă rog.

Domnul Năsui, într-adevăr.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (de la tribună):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc mult de tot pentru oportunitatea de a vorbi la acest proiect.

Este un proiect foarte bun. Un proiect de debirocratizare, un proiect care va ajuta mediul antreprenorial român, întreprinzătorii din România şi oamenii care până la urmă produc valoarea, plătesc taxe şi impozite, angajează oameni, creează locuri de muncă, fac tot ceea ce vedem noi în jur. Indemnizaţiile noastre, pensiile noastre speciale, toate sunt plătite din munca acestui mediu privat, pe care de multe ori îl îngreunăm foarte tare. În România, din păcate, birocraţia creşte foarte uşor.

De câte ori n-am văzut, de la această tribună, un act în plus, un aviz în plus, o licenţă în plus, o semnătură de dat undeva în plus. Toate acestea se adaugă picătură cu picătură şi fac ca România să fie pe locul 55 în lume la uşurinţa de a face afaceri, sub cât era înainte. Noi am scăzut în mod constant. În 2017 eram pe locul 36. Deci noi am scăzut în anii aceştia, s-a adăugat birocraţie, ne-am îngreunat practic viaţa mediului antreprenorial din România.

Mă bucur să văd că acest proiect a trecut, cu unanimitate, şi de Senat şi de Comisia juridică. Este un semnal bun. Este un semnal bun!

Aş vrea să dăm acest semnal în mai multe locuri.

Vă reamintesc că în privinţa uşurinţei de a deschide o firmă suntem pe locul 91. Deci, la birocraţie suntem chiar aşi, suntem chiar sub Burkina Faso.

Ce face acest proiect în mod concret? Practic, spune că beneficiarii reali se declară nu anual, cum este acum, dacă nu există nicio schimbare. Deci, acum, practic, noi punem un milion de firme pe drumuri, să ne declare anual că nu s-a schimbat nimic.

Păi, dacă nu s-a schimbat nimic, haideţi să nu mai declarăm, rămâne aşa. Declarăm doar dacă s-a schimbat ceva. E de bun-simţ, este normal. Corect?

Şi, de asemenea, statul să nu mai ceară informaţii pe care le are deja. Dacă o firmă are numai acţionari persoane fizice, păi, e clar că statul ştie care sunt acţionarii şi poate să noteze lucrurile din stânga în dreapta, dintr-un registru într-altul, şi lucrul acesta să fie făcut automat.

Deci este un lucru foarte bun, pe care îl face Parlamentul astăzi.

Sper să reuşim să facem cât mai multe astfel de proiecte de debirocratizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (de la tribună):

O singură menţiune, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (de la tribună):

Aş vrea să mulţumesc în mod special pentru acest proiect domnului preşedinte Sorin Lazăr, domnului Alfred Simonis şi domnului Nicuşor Halici, pentru că îl votăm astăzi.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Haideţi să-l vedem şi adoptat la votul final.

Raportul Comisiei juridice.

Vă rog, doamna vicepreşedinte Tănăsescu.

Vă rog.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru simplificarea procedurii de declarare a beneficiarului real al unor persoane juridice prin modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi prin modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică a fost sesizată cu acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Senatul a adoptat proiectul de lege în data de 12 mai 2020.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în scopul simplificării procedurii de declarare a beneficiarului real al unor persoane juridice.

Comisia a examinat acest proiect de lege în şedinţa online din data de 9 iunie 2020.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise şi amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Avem două amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii? Nu.

La art. 56 alin. (1), intervenţii? Nu.

La alin. (2) dacă sunt intervenţii? Nu.

La art. 56 alin. (4) nemodificat?

Art. II? Art. 7? Art. 17? Intervenţii? Nu.

Art. 34⁴?

Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

Următorul.

10. Proiectul de Lege privind măsurile de siguranţă cu caracter medical şi statutul spitalelor de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă; PL-x 217/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Da, vă rog.

Din partea iniţiatorilor, doamna Gavriliţă, vă rog.

Doamna Bianca-Miruna Gavriliţă (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În calitate de iniţiator, aş vrea să vă explic importanţa acestui proiect de lege.

Acest proiect de lege reglementează un segment, deşi restrâns, din domeniul sănătăţii, extrem de important - spitalele de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă.

Sunt 4 asemenea unităţi spitaliceşti la noi în ţară, care fiecare deserveşte între 9 şi 11 judeţe - Jebelul din Timiş, Grajdurile din Iaşi, Şteiul din Bihor, şi Săpoca din Buzău. Aceste spitale, până acum, au funcţionat şi funcţionează - pentru că nu avem încă lege, sperăm să o avem începând de astăzi - într-un sistem de avarie. Nu există o lege care să reglementeze funcţionarea acestor spitale.

Şi cred că ne aducem aminte cu toţii de acel incident care a avut loc, nu de mult, la Săpoca, unde unul dintre pacienţi a ucis 5 alţi pacienţi şi a rănit încă 8.

Ca să înţelegeţi, pacienţii internaţi în aceste spitale sunt pacienţi cu o patologie psihiatrică, care, într-o proporţie de peste 90%, au comis o faptă penală - omoruri sau alte violenţe. Ei sunt achitaţi din punct de vedere juridic, prin lipsa discernământului în momentul comiterii faptei, dar sunt internaţi, printr-o hotărâre judecătorească, într-o unitate de măsuri de siguranţă. Această hotărâre este privativă de libertate, ei fiind consideraţi periculoşi atât pentru sine, cât şi pentru alţii.

Ei, aceste spitale nu au avut absolut nicio lege care să le reglementeze activitatea.

Acest pachet de măsuri reglementează internarea pacienţilor, circuitul lor, modul în care sunt ei îngrijiţi, anumite particularităţi care ţin de patologia acestor pacienţi, paza şi protecţia unităţii, paza şi protecţia pacienţilor şi a personalului, cine duce aceşti pacienţi, transportul lor din unitatea spitalicească către judecătorie sau către alte unităţi şi aşa mai departe, implicarea altor instituţii şi a altor ministere în reglementarea întregului proces.

Eu am condus o asemenea unitate 3 ani de zile. Vă pot spune că este aproape imposibil să gestionezi un asemenea spital fără un set clar de măsuri care să reglementeze funcţionarea acestor spitale.

De aceea, vă rog să votaţi pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă rog să prezentaţi raportul, Comisia juridică şi Comisia pentru sănătate.

Cine?

Domnul Halici, vă rog.

Domnule preşedinte Halici, vă rog, raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru sănătate.

Mulţumesc.

Domnul Nicuşor Halici (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică şi Comisia pentru sănătate.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind măsurile de siguranţă cu caracter medical şi statutul spitalelor de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă.

În raport cu obiectul legii, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea, organizarea şi funcţionarea spitalelor de psihiatrie, precum şi pentru măsuri de siguranţă.

În urma examinării iniţiativei legislative, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Şi vă fac specificaţia că, în raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Vreţi să interveniţi? Nu.

Din partea Grupului USR, domnul Ungureanu? Nu este.

Bun.

Eu - repet - dau cuvântul în funcţie de înscrierile la fiecare proiect.

Da.

Domnul Vass Levente, UDMR.

Domnul Vass Levente (prin audioconferinţă):

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Vass Levente (prin audioconferinţă):

Eu o felicit pe colega noastră. E o lege bine făcută, un proiect de lege bine făcut.

Consider că aşa ar trebui să funcţioneze lucrurile.

Încă o dată, la sfârşit de mandat, doamnă Gavriliţă, felicitări!

Grupul parlamentar al UDMR va vota acest proiect legislativ.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Petru Movilă?

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (din sală):

Specialistul în sănătate.

Domnul Florin Iordache:

Specialistul în sănătate de la PMP, bineînţeles.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Aveţi simptomul unui om sănătos, aşa că n-o să intraţi sub incidenţa Comisiei pentru sănătate, niciodată, ca şi cazuistică.

Şi eu vreau să o felicit pe Bianca şi managerii spitalelor de maximă siguranţă din România. 4 spitale au fost enunţate aici de Bianca. Iaşiul are un asemenea spital, spitalul de maximă siguranţă de la Grajduri. Sunt instituţii medicale, sperăm, odată cu adoptarea acestei legi, care asigură internarea bolnavilor care prin hotărâre judecătorească au şi condamnări, şi aceste spitale sunt obligate să-i cazeze acolo, să le asigure tratamentul medical corespunzător.

Prin acest proiect de lege, clar, se prevede, se arată care sunt serviciile medicale care se derulează, se pot desfăşura într-un asemenea spital de maximă siguranţă, ce documente le sunt necesare pacienţilor respectivi, care este baza legală în care sunt internaţi acolo.

De asemenea, se prevede foarte clar responsabilitatea celor trei ministere care decid în privinţa activităţii, pentru că hotărârile judecătoreşti sunt elaborate de Ministerul Justiţiei; transportul, însoţirea pacienţilor este asigurată de Ministerul de Interne, pentru tot ce înseamnă deplasări în afara acestei unităţi; de asemenea, Ministerul Sănătăţii, prin contractul pe care spitalul îl încheie cu Casa de Asigurări de Sănătate, primeşte o parte din finanţarea respectivă.

Mai este important de spus faptul că prin acest proiect de lege se prevede echipa specializată care asigură îngrijirea medicală a unui pacient internat la un asemenea spital, se prevede norma de personal sau câţi pacienţi revin unui cadru medical.

E un proiect de lege bun, un proiect de lege necesar şi sperăm să fie promulgat repede, şi mai ales să fie aplicat aşa cum am gândit noi, membrii celor două comisii, Comisia pentru sănătate şi Comisia juridică, şi cum şi-au dorit şi managerii de spitale şi sindicatele din aceste spitale. Bineînţeles şi familiile, aparţinătorii pacienţilor de acolo.

Partidul Mişcarea Populară va vota, fără îndoială, acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Avem 50 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 15, intervenţii? Nu.

De la 16 la 50, intervenţii?

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

11. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; avem două amendamente admise; PL-x 289/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor, cineva? Nu.

Comisia juridică, vă rog.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică a fost sesizată cu acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor - Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vizând, potrivit expunerii de motive, introducerea posibilităţii votului electronic, ca alternativă la sistemul votului clasic, în ceea ce priveşte adoptarea deciziilor în cadrul adunărilor generale ale barourilor din România, în contextul pandemiei generate de noul coronavirus SARS-CoV-2.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Avem două amendamente respinse.

Întreb dacă domnul deputat Grosaru vrea să le susţină?

Da, văd că intervine.

Faceţi legătura cu domnul deputat Grosaru, vă rog.

Aveţi amendament la art. 54¹ alin. (1) şi alin. (3).

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin audioconferinţă):

Da, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua tuturor colegilor!

Într-adevăr, am un amendament la art. 54¹ alin. (1), şi amendamentul se referă la modificarea termenului de "mijloace electronice". Am introdus termenul de "mijloace de comunicare electronice".

Drept urmare, alin. (1) se referă la adunarea generală extraordinară şi textul este după cum urmează - "Atât în cazul adunării generale ordinare sau extraordinare, cât şi în cazul adunării generale de alegere a organelor de conducere a baroului, consiliul baroului poate hotărî ca votul să se desfăşoare prin mijloace de comunicare electronice". Acesta este primul amendament.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Este o solicitare din partea domnului Grosaru, care are amendament respins. Şi invit liderii grupurilor.

Repet, a fost amendament respins în Comisia juridică.

Rog colegii să...

Domnul Simonis.

Trebuie să supunem votului amendamentul domnului Grosaru.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD va vota împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

PNL?

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PNL va vota împotriva acestui amendament.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

USR? Împotrivă.

PMP?

Vă rog.

Păi, spuneţi dumneavoastră.

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Grupul PMP va vota împotriva acestui amendament.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

UDMR dacă doreşte să intervină? Nu.

Mulţumesc.

Să înceapă votul. Amendament respins.

(Vot electronic la distanţă.)

Mulţumesc.

Sunt 14 voturi împotrivă...

Nu, 14 voturi pentru, 152 de voturi împotrivă. 7 abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul.

Cel de-al doilea amendament, îl susţineţi, domnule Grosaru? Nu.

Mulţumesc.

Deci amendamentul a fost respins. Rămâne raportul comisiei.

Mergem mai departe.

Poziţia 12. Propunerea legislativă privind desfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului; Pl-x 167/2020.

Avem propunere de respingere.

Domnul preşedinte Ştirbu. (Vociferări.)

A, iniţiator, da, da, da, numai puţin.

Domnul Năsui, ca iniţiator.

Dar domnul Ştirbu să pregătească raportul... (Vociferări.)

A, doamna Tudor. Bun.

Iniţiator, vă rog, domnul Bulai. Şi apoi doamna Tudor, din partea Comisiei pentru cultură, prezintă raportul.

Domnul Iulian Bulai (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am iniţiat alături de colegii mei de la USR această propunere legislativă pentru că noi nu considerăm oportună această instituţie, acum, în România, pe bani publici.

O să vă dau câteva date.

În 2 ani de activitate, această instituţie a avut alocat câte un milion de euro pe an. Deci două milioane de euro. Nu-i mult, nu-i puţin.

Ştiţi câţi bani au mers pe proiecte, din aceste două milioane de euro? Ştiţi? Vă spun eu. 80.000 de lei. Atât au mers pe proiecte în anul 2019. 80.000 de lei, din două milioane de euro! Vi se pare normal? Mie nu.

Aceşti bani au mers pe salarii foarte mari, pe deplasări, pe diurne, pe sindrofii, pe tot felul de activităţi care nu au niciun obiect de activitate şi nicio legătură cu ideea de Levant.

În aceşti ani, această instituţie a avut doar 20.000 de lei venituri proprii.

Această instituţie reprezintă un institut luat pe persoană fizică de către o personalitate care a reprezentat speranţa României, acum 20 de ani.

Ştiţi ce este trist? Este trist faptul că salariaţii din această instituţie câştigă fără să facă nimic concret pentru cercetare în chestiuni de istorie, şi de relaţii internaţionale, şi de interes pentru Levant - pentru că aşa se cheamă instituţia -, mai mult decât cercetătorii de la Academia Română. Un referent de la această instituţie moartă din naştere câştigă mai mult decât un cercetător de la Academie. Nu este corect.

O să vă spun puţin din activităţile acestei instituţii.

1. Expoziţie - "Comori şi mărturii ale preţuirii. Minerale".

Spuneţi-mi, doamnelor, domnilor parlamentari, ce legătură ar putea să aibă această expoziţie cu ideea de Levant, cu ideea de spaţiu cultural oriental?

2. Lansarea unui album aniversar de la o vizită de stat importantă, de acum 20 de ani.

Fără nicio legătură cu Levantul, care, apropo, din punct de vedere cultural nu mai există. Sunt alţi termeni care definesc acest spaţiu în limbajul relaţiilor internaţionale, acum.

3. Videoconferinţă cu foşti şefi de state pentru discuţii pe obiective de dezvoltare durabilă.

Unde este Levantul în această discuţie? Nu ştiu. Poate că ar trebui să găsim împreună răspuns la această dilemă.

CCR a decis că atât Legea de înfiinţare a institutului, cât şi Legea privind aprobarea O.U.G. de transformare a institutului în instituţie de utilitate publică este neconstituţională. Deci, două legi, două elemente de neconstituţionalitate. Este evident că şi Curtea Constituţională a României consideră că această instituţie nu-şi are rostul sau a fost înfiinţată pe premise greşite.

Noi, cei de la USR, prin această lege de desfiinţare a unei sinecuri, anticipam aceste nereguli şi această lipsă de legitimitate a unei instituţii create pentru o singură persoană, pentru a-şi face un album de memorii din perioada când a primit încrederea oamenilor, şi a dezamăgit enorm.

Sper ca împreună să înţelegem că această instituţie nu se justifică. Şi, dacă există interes pentru acest tip de cercetare, acesta să fie efectuat de către institutele aparţinând universităţilor din România, care au asemenea materii în studiu, care îşi fac treaba, dar care nu primesc milioane de euro pentru o cercetare inexistentă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru cultură.

Doamna vicepreşedinte, vă rog, prezentaţi raportul.

Doamna Beatrice Tudor (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În temeiul dispoziţiilor art. 96 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind desfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din data de 23 aprilie 2020.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare desfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, precum şi abrogarea Legii nr. 117/2017.

La şedinţa Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost prezenţi 12 deputaţi din numărul total de 16 membri, conform listei de prezenţă.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi, respingerea Propunerii legislative privind desfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Grupul PMP, domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De la academiciana cu pretins renume mondial din regimul ceauşist, din păcate, România a perpetuat impostura academică şi instituţională, a stimulat producţia de diplome şi titluri universitare pompoase, dar fade, fără nicio relevanţă valorică, la fel de veritabile şi spornice ca şi plagiatele care le-au alcătuit fortuit temelia. Nişte şmecheri pretinşi intelectuali au pus prin învârteli politicianiste şi parlamentare de o academie de ştiinţe ale interesului naţional, adică de o academie de ştiinţe ale securităţii naţionale. Un vehicul pentru doctorate demonstrat plagiate, menit a-i transforma peste noapte în profesori universitari pe unii care şi-au luat căznit până şi bacalaureatul, la o etate taman venerabilă.

S-a mai inventat, din pix, mai apoi şi prin vot, o pretinsă academie a autointitulaţilor oameni de ştiinţă, care, evident, reuneşte şi mulţi politicieni, deştepţi, de altfel, de prin diverse guvernări profitabile.

Acestea şi altele sporesc zestrea de titluri academice fără nicio acoperire în realitatea cercetării ştiinţifice. Ba mai mult, după ce au izbutit să fie şi profesori şi cercetători, dintr-o suflare, pasul următor a fost cumularea salariilor din universităţi cu cele din institutele de cercetare ştiinţifică.

Un astfel de intelectual "de excepţie", evident, în ghilimele, care şi-a dobândit calificările academice pe uşa politică din dos, ajunge să aibă un salariu de două şi chiar trei ori mai mare decât un academician veritabil din cadrul Academiei Române. Trai, neneacă, doar ţara este bogată şi poate, îşi permite!

Culmea, cu toată această inflaţie de genii, educaţia şi cercetarea din România ocupă constant locuri codaşe în clasamentele internaţionale. Vă întrebaţi oare de ce?

Astăzi dezbatem încă un exemplu de instituţie creată fraudulos, nu pe baza unor vocaţii sau merite ştiinţifice, ci pe bază de lobby şi cumetrie politică. Un institut aflat fără nicio noimă în siajul Senatului României, care iroseşte milioane de euro anual, fără a produce ceva concret în schimb, de doi ani încoace. A, pardon, poate studiază atât de avansat cultura şi civilizaţia Levantului, încât noi, ceilalţi intelectuali, e drept, modeşti, nici nu prea avem cum să pricepem.

Dar, în schimb, e lesne de înţeles că institutul excelează contabil în domeniul protocolului, al recepţiilor fastuoase, al festivismelor, al deplasărilor prin străinătate şi al diurnelor aferente - al formelor, în esenţă, fără fond, care cuantifică circa 80% din totalul resurselor alocate din banii românilor, necesare funcţionării. Din păcate însă, nicio lucrare monumentală sau măcar semnificativă, de cercetare ştiinţifică, nu a produs, în schimb, până acum, acest institut.

Preşedintele acestei instituţii, domnul Emil Constantinescu, ne-a transmis la Comisia pentru cultură, arte şi mass-media o epistolă în care pledează pentru continuitatea acestui institut, făcând vorbire nu despre realizările instituţiei pe care o conduce - evident, nu prea avea la ce se referi -, ci incriminând "mediocritatea liderilor politici, ineficienţa sistemului economico-financiar bazat pe obţinerea profitului, despre limitele ştiinţelor medicale, ale ştiinţei, în general, precum şi riscurile unor tehnologii scăpate de sub control".

Iar în narativul său apoteotic aşa, într-o doară, ne trimite la două basme care ne-au însoţit copilăria, cel al "Împăratului fără haine" şi cel al "Ucenicului vrăjitor" care, consideră Domnia Sa, par a fi transpuse în realitatea zilelor noastre.

Aveţi dreptate, domnule preşedinte Constantinescu, împăratul e gol, iar pentru institutul fantomatic, pe care l-a configurat pur demagogic, are rolul vrăjitorului politic, adică al celui malefic şi rău. Cât despre mediocritatea politică la care faceţi referire, nu deschideţi subiectul fără a vă privi măcar în oglindă, cu gândul la mandatul dumneavoastră de preşedinte al României şi guvernarea PNŢCD, pe care aţi păstorit-o, din păcate, fatalist.

Când România nu are bani pentru alocaţiile copiilor, în contextul crizei economice care afectează milioane de români, considerăm că este absolut imoral ca resursele ţării să susţină meritele inexistente ale unor aşa-zise institute sau pseudoacademii de cercetare ştiinţifică.

Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva raportului de respingere şi pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Neavând amendamente, rămâne la votul final; raport de respingere.

Poziţia 16...

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită să ia cuvântul.)

A, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

De multe ori avem, tot de la această tribună, proiecte care înfiinţează câte o agenţie nouă. Am avut aproximativ cam una pe lună, da? Institutul Marketingului Agroalimentar... Toate institutele le avem în ţara noastră, al cartofului, al calităţii vieţii, de toate.

Avem mii de astfel de agenţii şi autorităţi, marea majoritate care de fapt nu fac nimic, adică au nişte nume pompoase şi nu sunt folosite decât pentru salarizare, pentru pile, toate au bugete cam apropiate bugetului Institutului Levantului, da? Adică, suficient de mici cât să zboare pe sub radar, dar tot cresc. De la an la an tot cresc, se mai adaugă câte un post, se mai adaugă câte un spor, toată lumea e fericită! Toată lumea... mai puţin contribuabilii, care trebuie să plătească toată risipa aceasta!

M-am uitat puţin în răspunsul pe care-l dă Institutul Levantului la această lege. Vă cruciţi dacă vedeţi ce e acolo! Jigniri către iniţiatori. Se spune că ar fi chiar ilegal să propunem desfiinţarea acestei instituţii, acestei sinecuri. O analogie făcută foarte atent cu un institut din Statele Unite - ni se spune că: "Uitaţi, şi în Statele Unite există un institut care studiază Levantul; trebuie să avem şi noi unul, nu-i aşa? Corect! Doar că o diferenţă esenţială între ce se întâmplă la noi şi ce se întâmplă în Statele Unite este că cel din Statele Unite este finanţat privat, este finanţat voluntar de oamenii care cred în misiunea lui, cei din acel institut caută finanţare şi sponsorizări şi aşa îşi acoperă cheltuielile. Nu se duc cerşind la stat banii contribuabilului şi acesta este un lucru pe care ar trebui să-l facem cu toţii.

Cred că domnul Orban, care la începutul guvernării acesteia ne spunea că el e împotriva sinecurilor, deşi apoi PNL a votat finanţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă, acea academie la care întrerupsesem finanţarea la începutul anului, prin Legea bugetului, ar trebui să se gândească, pentru că în momentul acesta nu poţi să fii declarativ contra sinecurilor, iar apoi, în Parlament, să fii complice cu ele şi să le votezi în continuare. Aceştia sunt banii contribuabililor, aceştia sunt banii pe care dumneavoastră spuneţi, de multe ori în public, că vreţi să-i apăraţi. Haideţi să fim chibzuiţi cu banii! Păi, banii se duc în astfel de risipe.

Nu vă abţineţi la vot, nu votaţi contra, votaţi pentru acest proiect, să desfiinţăm o mică sinecură din statul român. Da, sunt de acord, nu e suficient, sunt mai multe, dar, pas cu pas, le facem pe toate!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Anton Anton. Vă rog.

Şi apoi domnul Simonis.

Domnul Anton Anton (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Îmi pare rău că am ajuns aici.

Ştiţi, am citit zilele trecute că pe lista scurtă la Premiile Nobel pentru Literatură este Mircea Cărtărescu, care a scris "Levantul". Oare de ce o fi scris Cărtărescu "Levantul", când Levantul este o chestie "fumată" şi nemaifolosită, şi lipsită de modernitate?! Mă întreb.

Cred că le-aş recomanda colegilor mai tineri, de la USR, să citească nişte cărţi. Nu e cazul să-i obosim cu foarte multe, dar este una care se cheamă "Colecţionarul de istorie", care arată că două civilizaţii enorme, Civilizaţia Levantului şi Civilizaţia Apuseană, se întâlnesc şi se luptă... oare unde? Deasupra României! Şi atunci, eu cred că este normal ca România să se ocupe de ceea ce înseamnă Levant.

A, USR doreşte să desfiinţeze! Nu e primul lucru pe care-l doreşte USR să-l desfiinţeze. Doreşte să desfiinţeze mai multe lucruri, cu diverse argumente foarte frumoase, plecând de la ineficienţă, lipsă de preocupare şi aşa mai departe.

Oare de ce trebuie să desfiinţăm lucrurile care ţin de cercetare? (Vociferări.) Eu n-am intrat în polemică cu nimeni şi n-aş vrea să intrăm în polemică. (Vociferări.) N-aş vrea să intrăm în polemică, deşi ... Păi, dar de ce să mai intrăm în polemică? Pentru că... (Vociferări.)

Deci, cercetarea se face în câteva instituţii. Vrem să reducem numărul de instituţii de cercetare, nu vrem să extindem numărul instituţiilor de cercetare. Cercetarea se face cu bani! Vrem să tăiem banii de la cercetare şi i-am tăiat continuu. Am ajuns de suntem ruşinea lumii, cu banii pe care-i alocăm pentru cercetare, dar aceasta nu înseamnă că nu mai putem să tăiem, că mai găsim nişte institute ineficiente, mai găsim nişte locuri în care să mai tăiem din banul contribuabilului. De unde oare? Numai de la cercetare!

Haideţi să tăiem şi din altă parte! Eu cred că normal ar fi să respingem această iniţiativă, indiferent cât de vocali ar fi iniţiatorii ei.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă eram un politician pursânge, cinic, ar fi trebuit să nu iau cuvântul la acest proiect, însă anvergura academică a unui institut nu o stabilesc nici domnul Năsui, nici domnul Paşcan, şi nici eu.

Însă eu, ca social-democrat, ca membru al PSD de foarte mulţi ani, evident că sunt mirat că partide care l-au susţinut pe Emil Constantinescu în '96, la alegerile prezidenţiale, şi în '92, nu sunt astăzi, nu pentru a apăra acest institut, ci pentru a apăra un simbol, până la urmă, pentru că modul în care s-a vorbit despre un fost preşedinte al României, de la această tribună, lasă de dorit, ca să fiu elegant.

Repet, sunt membru al PSD. Ca partid, am avut o dezbatere şi o bătălie permanentă cu Emil Constantinescu şi cu partidele care le-au susţinut, însă, stimaţi colegi de la USR care vă doriţi să distrugeţi toate simbolurile României - vă doriţi distrugerea Bisericii Ortodoxe şi a multor altor lucruri extrem de importante - încercaţi să vă uitaţi cum îi tratează alte state europene, şi nu numai, Statele Unite, de exemplu, pe foştii preşedinţi. Nu mă refer la Levant acum, pentru că nu e specialitatea mea şi nu-mi dau cu părerea, însă modul cum v-aţi referit la un fost preşedinte al României este cel puţin deplasat şi este ruşinos ... (Vociferări.) Nu v-am folosit numele... este cel puţin ruşinos, din punctul meu de vedere, că reprezentanţi ai Partidului Naţional Liberal nu au nicio poziţie în acest sens.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă (de la tribună):

Domnule lider,

Vă rog să încetaţi cu aceste informaţii calomnioase la adresa USR, ca cea pe care aţi făcut-o mai devreme. Tot ce vrem să desfiinţăm sunt sinecurile, privilegiile şi să avem un stat bazat pe criterii corecte, nu clientelare. Aţi spus-o chiar dumneavoastră mai devreme, că este pentru Emil Constantinescu. E o ruşine că se face un institut pentru pofta unui om, care face acolo expoziţii de pietre şi pune albume de la întâlnirile lui de acum 20 de ani. Ar trebui să vă crape obrazul de ruşine, pentru că votaţi pentru menţinerea acestui institut! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Szabó Ödön, UDMR. Vă rog.

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Stimaţi colegi,

Toată lumea se plânge, tot eşichierul politic, pentru că nu avem destui bani pentru investiţii în cercetare. Această instituţie este un institut de cercetare care a fost realizat şi înfiinţat cu doi ani în urmă şi dacă vreţi să aibă, după doi ani de zile, performanţa unei academii de ştiinţe înfiinţate cu sute de ani în urmă, vă înşelaţi! Orice institut care se înfiinţează trebuie să aibă un parcurs şi trebuie să aibă un rodaj, până ce-şi formează specialiştii, până ce îşi realizează contactele şi aşa mai departe - pe de o parte.

Pe de altă parte, stimaţi colegi, şi cei care criticaţi acest institut, da, într-adevăr, trebuie spus, pentru personalitatea lui Emil Constantinescu, cu toţii şi pentru el trebuie să menţinem şi să apreciem multe lucruri, nu acest institut neapărat. Dar să vorbiţi despre Emil Constantinescu, cel care a realizat acea reorientare politică internaţională spre Vest, acea reorientare şi acele înţelegeri prin care România a putut deveni parte a NATO şi parte a Uniunii Europene, este prea mult!

Domnul Emil Constantinescu, la final de mandat, nu a mai candidat şi a spus în felul următor: "Am fost învins de sistem!". Şi văd că acum acelaşi sistem îl hăituieşte în continuare. Al de Petrov? Cine sunt împotrivă? Şi cei care mai sunt noi, poate, în momentul de faţă, în aceleaşi structuri de tip Petrov.

De ce-l hăituiţi, cei vechi Petrov şi cei noi Petrov, pe domnul Emil Constantinescu?!

Poate că este o figură care are o moralitate pe care nimeni, în ultimii 30 de ani, nu a reuşit să o pună sub semnul întrebării?

Că atunci când a spus: "Domnule, nu reuşesc anumite lucruri!" s-a lăsat şi a lăsat ca să se realizeze o altă majoritate, eventual, dar a pus direcţia României pe o direcţie bună, corectă, occidentală. Şi toţi "Petrovii" vechi şi noi, iată, şi în momentul de faţă îl atacă.

Vă mulţumesc.

UDMR va susţine această iniţiativă legislativă. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor; PL-x 244/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

(Domnul deputat Iulian Iancu solicită să ia cuvântul.)

La dezbateri generale. Bun.

Vă rog, atunci prezentaţi raportul.

Domnul preşedinte Iancu.

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Pentru că domnul Bejinariu doreşte să prezentăm cât mai repede şi succint, fiind şi iniţiator, şi totodată încercăm să susţinem în faţa dumneavoastră un proiect de lege absolut special, aş vrea să vă spun că în dezbatere, în fond, comisia a fost sesizată în procedură de urgenţă cu acest proiect.

Este o iniţiativă legislativă care ca obiect de reglementare transpunerea Directivei 3l/2010, precum şi a Directivei 844/2018 privind performanţa energetică a clădirilor, eficienţa energetică, ambele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 75/156 din 19 iunie 2018.

Aş vrea să vă informez, stimaţi colegi, că Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia economică a avizat favorabil, Comisia pentru mediu - aviz favorabil.

Aş vrea să vă spun că, în urma dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale? Domnul Iancu.

Se pregăteşte domnul Bumb, din partea PNL.

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Stimaţi colegi,

Avem în faţă un proiect de lege extrem de important. Aparent, ai spune ce mare importanţă are un proiect de lege care se adresează performanţei energetice a clădirilor?

Ascultând şi dezbaterea anterioară, am convingerea, stimaţi colegi, că nu traversăm doar o criză economică, socială, politică foarte puternică şi agresivă, ci cred că cea mai importantă criză este dimensiunea morală asupra căreia nu am reuşit să ne ridicăm sau pentru care n-am reuşit să ne ridicăm la dimensiunea morală pentru care o societate trebuie să se organizeze, să înfiinţeze şi să funcţioneze şi de asemenea, o criză de conştiinţă.

Ce propunem noi prin acest act normativ, stimaţi colegi, este realmente un program de guvernare de ieşire din criză. Acest act normativ este o iniţiativă la care am invitat 15 membri de la toate partidele politice: şi UDMR, şi PNL, şi PRO România, şi PSD, şi ALDE.

De ce este atât de important?

Stimaţi colegi,

Performanţa energetică a clădirilor înseamnă aşa: 9,1 milioane de clădiri în România; înseamnă 647.000 de clădiri noi, cu 60.000 apărute numai de la un la altul, 2018-2019, 50% din energia României consumată în aceste clădiri, 75% - ineficient. Avem o intensitate energetică, în continuare, raportată la puterea de cumpărare dublă faţă de media Uniunii Europene şi suntem în situaţia în care ardem 20 de milioane de metri cubi de materie de biomasă şi de lemn, în condiţii de randament de maximum 40%.

Ce înseamnă acest lucru, stimaţi colegi? Înseamnă cel mai puternic program guvernamental de ieşire din criză care oferă sute de mii de companii, milioane de locuri de muncă, răspândite uniform pe tot cuprinsul României.

Este România în măsură să susţină acest program, fiind şi cea mai ineficientă dintre statele europene în utilizarea energiei?

Nu trebuie să fie efortul României, pentru că, din fericire, Uniunea Europeană, prin Programul Green Deal, prin programul integrat de energie şi schimbări climatice şi actualul program, din 27 mai, Next Generation, se adresează în primul rând clădirilor. De ce clădirilor, stimaţi colegi? Pentru că, vă spuneam, consumăm 50% din total energie. 80% din timpul nostru îl petrecem în clădiri, iar când e pandemie, chiar 95%. Şi atunci, Uniunea Europeană şi-a propus, cu prioritate, un program, având ca obiectiv-ţintă renovarea în ritm accelerat a tuturor clădirilor din România.

Se începe cu clădirile publice. Câte clădiri publice avem? 112.000 de clădiri publice, dintre care 82% sunt în oraşe. Pentru acestea se alocă resurse financiare de la Uniunea Europeană.

Închei, domnule preşedinte.

Ce înseamnă acest lucru, stimaţi colegi? Comercializarea de echipamente, instalaţii, materiale de construcţii, materiale de izolaţie, materiale şi tehnologie privind utilizarea surselor regenerabile, tehnologia privind utilizarea hidrogenului - adică punem în funcţiune cel mai laborios mecanism industrial, punem în valoare institutele de cercetare din România, cum este cel de la Râmnicu Vâlcea, punem în valoare toate companiile şi forţa de muncă activă din această ţară, salvând totodată populaţia care astăzi nu are soluţie, ca loc de muncă, şi îi oferim o soluţie la el acasă, pentru că e răspândită uniform în toate oraşele României.

Acesta este tipul de program, stimaţi colegi, asupra căruia colegii iniţiatori de la toate partidele vă invită să luaţi parte şi care dă soluţie chiar în aceste momente, momente de criză.

Vă rugăm să votaţi, de asemenea, în unanimitate, aşa cum s-a votat la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, faceţi legătura cu domnul deputat Bumb, din partea PNL.

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin audioconferinţă):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum a specificat şi colegul nostru Iancu Iulian, este una dintre cele mai importante iniţiative legislative care au trecut prin comisie, în această perioadă. Din păcate, această iniţiativă a întârziat doi ani, timp în care putea fi adoptată, pentru că implicaţiile ei sunt foarte mari la nivel naţional. Şi anume, în această lege sunt transpuse directivele Uniunii Europene şi ale Comisiei Uniunii Europene, în legislaţia naţională. Şi este vorba despre performanţa şi eficienţa energetică a clădirilor.

Principalele intervenţii legislative vizează aplicarea definiţiilor privind strategia de renovare pe termen lung, complexitatea modalităţii de calcul a performanţei energetice, adoptarea prevederilor la clădirile noi şi existente, în sensul adoptării de soluţii inteligente de încălzire, care necesită certificate de eficienţă energetică, inspecţia sistemelor de încălzire şi climatizare, fără a avea nevoie de avize şi de autorizaţii suplimentare, avize care să îngreuneze şi să poată pune în aplicare această lege.

Importanţa acestei legi este în special pentru clădirile care sunt construite din bani publici, unde putem atrage fonduri europene şi putem eficientiza extraordinar de mult folosirea sistemelor inteligente de încălzire şi a materialelor din care sunt construite aceste clădiri.

Deci, această lege are în vedere atât renovarea clădirilor, construirea clădirilor noi, cât şi eficientizarea sistemului de încălzire a clădirilor vechi.

De aceea, PNL va vota pentru această lege şi sperăm ca ea să fie pusă cât mai curând în aplicare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Am finalizat intervenţiile.

Avem 50 de amendamente.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

De la 2 la 25 intervenţii? Nu.

De la 26 la 50? Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

A sosit raportul de la Comisia pentru buget.

Proiectul de Lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor ...

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

A, procedură. Da, vă rog, domnule Roman. Înţeleg că aveţi o chestiune de procedură. Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

De trei săptămâni, la Comitetul liderilor am solicitat suplimentarea ordinii de zi cu două proiecte de lege importante, pentru că tot aud în fiecare zi, de la acest microfon, că PSD, sub comanda domnului Ciolacu, nu mai este acelaşi PSD sub comanda lui Liviu Dragnea. Şi atunci am spus: "Haideţi să respingem acele legi, în Parlament, care apără interesele lui Liviu Dragnea şi ale unor companii cu acţionariat ascuns, cum este Tel Drum...

Domnul Florin Iordache:

Procedura, domnule Roman!

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Este punctul 17, la asta mă refer, domnule preşedinte!

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Aveam o promisiune din partea majorităţii că vom discuta aceste subiecte la comisii. Şi rugămintea este, dacă vreţi cu adevărat să rupeţi legătura cu Liviu Dragnea, faceţi ceea ce aţi promis, intraţi în comisii, dezbateţi aceste proiecte, astfel încât societăţi de tip Tel Drum să nu mai poată participa la licitaţii în care Liviu Dragnea este ordonator de credite preşedinte al Consiliului judeţean, Tel Drum este o societate cu acţionariat ascuns care semnează cu Liviu Dragnea preşedinte de Consiliu judeţean şi după aceea face lucrări frumoase la Belina şi pe braţul Pavel.

Aceeaşi chestiune o ridic şi în privinţa unui alt punct pe care îl tot punem pe ordinea de zi şi unde dumneavoastră v-aţi angajat că veţi veni cu raport... Opriţi odată amnistierea evazioniştilor fiscali! Opriţi odată frăţia cu penalii şi veniţi şi daţi, dacă vreţi cu adevărat să demonstraţi oamenilor că sunteţi altceva decât Liviu Dragnea, respingeţi aceste proiecte, rupeţi frăţia cu penalii şi atunci vom putea discuta cu dumneavoastră, la modul concret, lucruri importante pentru români.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Simonis. Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Noi asistăm de ceva timp la o strategie a reprezentanţilor Partidului Naţional Liberal, ca de câte ori există ceva împotriva reprezentanţilor Guvernului, de câte ori se descoperă abuzuri grosolane şi hoţii ale unor membri ai PNL, să apară cineva de la PNL şi să ducă discuţia într-o cu totul altă parte.

Acum, evident că, în loc să vorbim de faptul că nu vreţi să ne spuneţi dacă veţi mări sau nu alocaţiile, dacă veţi mări sau nu pensiile, ce aveţi de gând să faceţi pentru stimularea economiei, ce vreţi să faceţi cu cei un milion de şomeri şi multe alte probleme ale României. Nu ne spuneţi ce faceţi cu ele şi vorbiţi de nişte poveşti... Acum două săptămâni vorbeam despre ce au depus unii şi alţii, prin 2012, astăzi eu ştiu ce iniţiative...

Păi, domnilor, haideţi să le luăm punctual! Am declarat de la nivel de conducere a partidului că iniţiativa cu evaziunea fiscală nu are susţinerea PSD. Evident, aceasta va fi respinsă în regim de urgenţă.

Cât despre iniţiativa cu opţiune la purtător, stimaţi colegi, eu aş vrea să înţeleg următorul lucru. Păi, forma agreată împreună este ca această lege intră în vigoare de la 1 ianuarie 2021. Aşa e forma agreată, nu? Recunoaşteţi asta.

Păi, dacă ea intră la 1 ianuarie 2021, de ce nu poate fi săptămâna viitoare votată, de ce trebuia făcută ieri, de ce reprezentanţii PNL nu au cerut în comisie suplimentarea ordinii de zi şi votarea acestei legi?! (Vociferări.) OK. Am discutat înainte ca domnii care au vorbit mai devreme să ia cuvântul pe acest subiect, am discutat cu domnul preşedinte al Comisiei juridice şi săptămâna viitoare aceste iniţiative vor fi respinse în Comisia juridică şi evident şi în plen.

Dar, în acelaşi timp, vom respinge şi iniţiative făcute de liberali, prin care, de exemplu, una făcută de liderul de la Senat, prin care avocaţii să nu poată fi urmăriţi penal, de exemplu. Aşa, o categorie aparte de români care pot comite infracţiuni şi nimeni să nu poată să le facă nimic. S-a stabilit că facem curăţenie în sertarele Parlamentului. Eu vă spun ceea ce vă spuneam mai devreme. Sunt de acord. Dar haideţi să facem curăţenie peste tot! Şi să curăţăm Parlamentul şi de iniţiativele toxice ale PNL, şi de cele ale USR, şi de cele ale PSD. Haideţi să curăţăm toate sertarele Parlamentului şi să fim corecţi până la capăt!

În altă ordine de idei, săptămâna viitoare aceste două iniţiative, şi nu numai, vor fi respinse în Comisia juridică şi de plen, iar cea care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2021 - deci mai sunt şase luni - degeaba vă bateţi să o votaţi de mâine, de poimâine, de ieri, că tot de la 1 ianuarie 2021 intră. Adică, haideţi să fim serioşi până la capăt!

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Cele două iniţiative nu au raport. Aşteptăm raportul de respingere de la Comisia juridică.

Continuăm.

15. Proiectul de Lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene; PL-x 354/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Raport suplimentar din partea Comisiei pentru buget.

Domnule preşedinte Lazăr, vă rog.

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem un raport suplimentar asupra acestui proiect.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene, cu amendamentele admise prezentate în Anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Şi aş avea o menţiune pentru stenogramă. Mandatăm stafful comisiei, împreună cu Departamentul Legislativ, să facă eventualele corecţii de tehnică legislativă, dacă acestea au apărut.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Acesta, tocmai, a fost scopul pentru care a fost retrimis proiectul.

Începem dezbaterile generale.

Doamna deputat Roxana Mînzatu.

Vă rog, de la PSD.

Se pregăteşte domnul Roman.

Doamna Roxana Mînzatu (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vom vota, vom dezbate şi vom vota un proiect de lege cu impact pentru cel puţin următorul deceniu al României, un proiect care reglementează domeniul fondurilor europene.

Ca ministru al fondurilor europene, în 2019, am fost implicată direct în cel puţin două teme pe care le regăsiţi în această lege şi am iniţiat două zone importante de îmbunătăţire a mecanismelor de absorbţie a fondurilor europene, descentralizarea Programului Operaţional Regional.

Anul trecut, spuneam pentru prima dată public că România este pregătită să gestioneze bani europeni la nivelul regiunilor, că dau un vot de încredere, sigur, cu unele rezerve, dar dau un vot de încredere ADR-urilor, agenţiilor de dezvoltare regională, ca entităţi capabile ca în fiecare regiune de dezvoltare să gândească un program de finanţare particularizat pentru nevoile acelor regiuni.

Pentru că unele sunt investiţiile necesare în Regiunea Nord-Est, unde e Botoşaniul, Suceava, altele sunt investiţiile necesare poate în Vest, unde e mai multă dezvoltare industrială, cum e Timiş şi aşa mai departe. Astfel încât în acest proiect de lege aveţi exact această componentă de descentralizare a unuia dintre programele cele mai importante de finanţare pentru perioada 2021-2027, programul din care se finanţează IMM-urile, drumurile judeţene, străzile urbane, regenerarea urbană. Vom avea componente de finanţare pe turism şi aşa mai departe, zona de infrastructură socială, sanitară şi aşa mai departe.

Un alt domeniu pe care îl regăsiţi reglementat în acest proiect de lege este pregătirea unui portofoliu de proiecte în domenii strategice, cum ar fi transport, regenerare urbană, specializare inteligentă şi aşa mai departe, astfel încât încă din 2021 să avem proiectele tehnice, autorizaţiile de construcţie, documentaţiile tehnice necesare, să absorbim rapid banii care intră pe următorul exerciţiu financiar.

Asta înseamnă că gândim un mecanism prin care, cu asistenţă tehnică, şi autorităţile publice centrale şi locale să pregătească deja documentaţiile ca să absoarbă banii din exerciţiul viitor.

Şi, nu în ultimul rând, am să mai subliniez un aspect din acest proiect de lege.

Sigur, a fost iniţiativa colegilor, Florin Roman şi Alfred Simonis, de a identifica teritoriile pe care vom aplica mecanism ITI - Investiţie Teritorială Integrată, ceea ce înseamnă o gândire prin care zona respectivă, cu un buget alocat din fonduri europene, să poată să-şi decidă proiectele pe care le finanţează în mod integrat, corelat, în teritoriul respectiv.

Şi, cu sprijinul colegilor, Simonis, al senatorului Trufin, al lui Marius Budăi şi al colegului Florin Roman, am adoptat astăzi în Comisia pentru buget şi un amendament care vizează identificarea a trei teritorii. În primul rând, zona munţilor Apuseni; în al doilea rând, zona de nord a Moldovei - Botoşani, Iaşi, Suceava; şi, în al treilea rând, zona munţilor Făgăraş. Sunt zone în care eu, ca ministru al fondurilor europene, am avut întâlniri, există asociaţii de dezvoltare intercomunitară constituite, care au lucrat şi au pregătit fişele de proiecte care aşteptau această decizie.

Şi este extrem de important că astăzi în acest proiect de lege avem precizate aceste teritorii, care vor avea şansa să se dezvolte de o manieră integrată în aceste teritorii cu un uriaş potenţial economic şi, de asemenea, de rezolvare a unor nevoi sociale extrem de importante, cum este zona din nordul Moldovei.

Sunt câteva argumente pentru care vă invit pe toţi să votaţi acest proiect de lege.

Grupul PSD - aşa cum am spus, iniţiator, în guvernarea PSD, a unora dintre măsuri - va susţine acest proiect de lege.

Este foarte important ce urmează, ca legislaţie, din partea Guvernului Orban şi din partea Ministerului Fondurilor Europene.

Solicit foarte clar să continuăm să lucrăm în această manieră politică, să spun aşa, pe domeniul fondurilor europene, colaborând şi dialogând şi adoptând proiecte de lege în Parlament, pe subiecte atât de importante, evitând, poate, ordonanţele de urgenţă, pentru că şi acest proiect de lege, în realitate, este o ordonanţă adoptată în 4 februarie, care, sigur, neputând fi publicată în Monitor, din cauza acelor condiţii, a trebuit să vină în Parlament, ca iniţiativă legislativă.

Şi eu zic că a ieşit un proiect de lege extrem, extrem de valoros pentru utilizarea banilor europeni în următorul deceniu, următorul exerciţiu, 2021-2027.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Roman.

Se pregăteşte domnul Benedek Zacharie, din partea UDMR.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Domnule preşedinte,

În primul rând, vreau să le mulţumesc tuturor colegilor lideri de grup care sunt semnatari ai acestui proiect de lege.

Din punctul meu de vedere, e cea mai importantă lege din acest an.

E o lege care practic împlineşte un vechi vis al administraţiilor locale - să nu mai meargă cu jalba în proţap pe la ministere.

Şi, aici, într-adevăr, şi doamna ministru Mînzatu şi domnul ministru Boloş au avut un cuvânt greu de spus, pentru că funcţionarii din ministere s-au cam opus la treaba asta, că nu se mai merge cu sărut mâna prin ministere, iar agenţiile de dezvoltare regională devin autorităţi de management şi practic înlăturăm o mare parte din ceea ce înseamnă birocraţie.

Îi îndemn şi pe colegii de la USR să voteze această lege. Pentru că am înţeles că au rezerve. Am văzut şi tot felul de explicaţii în public, că ar fi un paralelism.

N-are nicio legătură, nu e niciun fel de paralelism. Este pur şi simplu o descentralizare a fondurilor europene de pe minister pe agenţiile de dezvoltare regională. Iar, practic, fondurile europene pe care le putem accesa pe cele trei unităţi, aşa cum a specificat şi doamna Mînzatu, pe tot ceea ce înseamnă zone de dezvoltare economică, înseamnă şansa oricărei comunităţi locale de a se dezvolta, indiferent de cine va guverna.

Şi, indiferent de cine va guverna, că e PNL, că e PSD, că e USR, că e UDMR, că e PMP sau mai ştiu eu cine, aceşti bani vor veni în România şi vor fi folosiţi acolo unde trebuie. Asta este cel mai important de ştiut.

Închei prin a spune că astăzi, repet, din punctul meu de vedere, adoptăm cea mai importantă lege a anului. Adoptăm o lege care înseamnă bani pentru viitorul dezvoltării infrastructurii, rutiere, spitaliceşti, de învăţământ, din toate punctele de vedere, în România.

Încă o dată ţin să le mulţumesc colegilor lideri de grup, pentru că au susţinut acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Zacharie, vă rog.

Aşa cum ştiţi, din fiecare grup parlamentar este un singur vorbitor.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Da, votând această lege facem un pas important, cel puţin, din punct de vedere economic, spre descentralizare. Acea descentralizare despre care absolut toate formaţiunile politice, cel puţin în perioada electorală, vorbesc. După aceea, din când în când se întâmplă şi altceva.

Se dă posibilitatea, inclusiv la nivelul CNAIR, ca aceşti bani, această dezvoltare, lucrările să poată să fie stabilite la nivelul regional, al DRDP-urilor, care ştiu de ce au nevoie, unde trebuie să asfalteze, unde trebuie să-şi dezvolte drumurile naţionale. La fel se va întâmpla şi cu regionalele de căi ferate. Oamenii din regionalele de căi ferate cunosc situaţia din teren mult mai bine decât, de exemplu, C.F.R. S.A., la nivel de infrastructură de ţară.

La fel, dăm posibilitatea ADI-urilor să acceseze aceşti bani europeni şi să poată să-şi ducă la bun sfârşit proiectele, investiţiile integrate, proiecte care, în unele cazuri, aşteaptă de peste 15 ani să fie finanţate.

Deci, în consecinţă, şi Grupul UDMR va vota această propunere legislativă.

Şi, repet, este un pas uriaş spre dezvoltarea regională.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

De la 2 la 150, intervenţii? Nu.

De la 151 la 300? Nu.

De la 301 la 599?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Următorul.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice; PL-x 62/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Doamna Iurişniţi.

Vă rog, faceţi legătura cu doamna Iurişniţi.

Şi apoi raportul comun, domnul Halici, Comisia juridică şi Comisia pentru egalitatea de şanse.

Doamna Iurişniţi.

Numai puţin...

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin audioconferinţă):

Da.

Mulţumesc...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, doamnă...

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Încep prezenţa mea în online, în această şedinţă, prin câteva cifre relevante şi statistici la nivel european, pentru că statistici la nivel naţional încă nu avem.

Este vorba de 45% dintre victimele violenţei domestice, care au raportat existenţa unei forme de abuz online, în timpul relaţiei; 40% care au raportat că au fost hărţuiţi sau abuzaţi online de fostul partener; 38% care au raportat o urmărire online, odată ce au părăsit o relaţie; 75% care au raportat îngrijorarea că poliţia nu a ştiut cum să răspundă cel mai bine la abuzul online sau la hărţuire.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Prezenţa, aici, în această şedinţă, a acestei legi vine în urma unei analize de nevoi... Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, în sensul includerii violenţei cibernetice printre toate tipurile şi formele de violenţă pedepsite în România.

Pentru că ştim foarte bine că, odată cu evoluţia tehnologiei şi a extinderii mijloacelor de comunicare online, violenţa cibernetică a căpătat o amploare şi statele europene trebuie să incrimineze acest fenomen, cu scopul de a preveni şi a combate în mod eficient.

Tipul acesta de violenţă nu există în cadrul legislativ în legislaţia românească. El a fost descris de către Institutul European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi ca fiind acea manifestare antisocială care se referă la fapte de hărţuire şi ameninţare online, publicare nonconsensuală de informaţii, date personale, tot ce înseamnă ameninţări online, conţinut grafic intim, acces ilegal de interceptare a comunicaţiilor, orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, cu scopul, bineînţeles, de a umili, de a ameninţa, de a reduce la tăcere victima.

Este un proiect transpartinic, pe care l-am iniţiat, şi am ţinut foarte mult ca acest proiect să ajungă în Camera Deputaţilor. Am obţinut sprijinul colegilor din toate grupurile parlamentare. Şi este în acord cu Convenţia de la Istanbul, primul acord european cu caracter juridic multinaţional obligatoriu privind combaterea violenţei împotriva femeilor sau violenţei domestice, este în acord cu noua Agendă Globală 2030 şi care, până la urmă, include un obiectiv specific privind realizarea egalităţii de gen şi a tuturor femeilor şi bărbaţilor.

Am lucrat, alături de experţi din organizaţii nonguvernamentale, jurişti, pentru această completare a legislaţiei, atât de necesară în România, unde aceste forme de violenţă cibernetică nu erau definite, nu erau prevăzute şi, ca atare, nici pedepsite.

Odată promulgată această iniţiativă, sper ca instituţiile statului să se mobilizeze şi să se responsabilizeze, inclusiv pentru acţiuni conexe, esenţiale în prevenţie, de exemplu, campanii naţionale de informare şi de educare. Pentru că fetele şi femeile reprezintă principalele victime ale acestui tip de infracţiuni, să ne reamintim de recente violuri care au fost mediatizate în presă sau alte acţiuni de abuzuri incredibile care au loc încă în România. Ele trebuie să recunoască astfel că violenţa cibernetică, inclusiv acest tip de violenţă este sancţionată şi să ştie cui să i se adreseze.

Sper ca toate autorităţile competente, mass media şi societatea civilă să înţeleagă importanţa acestor noi reglementări în lupta pentru prevenirea şi combaterea acestui tip de violenţă.

Vreau să mai adaug în final, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, că această lege trebuie să pună în mişcare instituţii şi ministere. Este vorba de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, care, prin organismele aflate în coordonare, inclusiv cu ANES, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse, trebuie să dezvolte campanii de sensibilizare publică privind violenţa cibernetică, să ofere asistenţă practică autorităţilor centrale şi locale, pentru a preveni şi a răspunde la acest tip de violenţă şi să bugeteze - foarte important - să promoveze şi să bugeteze programe destinate unei game largi de utilizatori, pentru alfabetizarea digitală.

Trăim într-un secol digitalizat şi avem nevoie de aceste prevederi legislative.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O rog pe colega mea, Aida Căruceru, să prezinte raportul comun al Comisiei juridice şi Comisiei pentru egalitatea de şanse.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 10 februarie 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa.

Guvernul României nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil.

Comisia pentru sănătate şi familie a avizat favorabil.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a avizat favorabil.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a dezbătut iniţiativa legislativă, în şedinţa online din data de 12 mai 2020.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dezbătut iniţiativa legislativă, în şedinţa online din data de 2 iunie 2020.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi ai Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, cu amendamente admise şi respinse din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

O rog pe doamna deputat Mara Calista, din partea PNL.

Doamna Mara-Daniela Calista (de la tribună):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu mai este o mirare pentru noi faptul că Era digitală vine cu un set de provocări, dar şi de responsabilităţi din partea noastră.

Proiectul de lege vine să facă o modificare, atunci când vorbim despre combaterea violenţei domestice, şi introduce noţiunea de violenţă domestică cibernetică. Violenţă cibernetică, mai exact.

Ce înseamnă de fapt violenţa cibernetică? Înseamnă hărţuirea sau urmărirea, dacă vreţi, online, a unor persoane, distribuirea unor materiale cu caracter intim, fără acordul persoanelor şi înseamnă, de altfel, folosirea în mediul online a oricărui fel de documente sau oricărui fel de ameninţări proliferate asupra unei persoane, cu scopul de a o vătăma pe aceasta.

Sunt foarte multe ţări la nivel european care, de altfel, au reglementat deja această chestiune a violenţei cibernetice. Şi mă refer aici, o să vă dau câteva exemple - Franţa, Olanda, Germania, Austria, Spania, Italia - sunt ţări care au prevăzut în ceea ce înseamnă partea penală genul de infracţiuni care rezultă din această utilizare a violenţei cibernetice.

Reglementarea era necesară, întrucât în Codul penal din România sunt câteva referiri la ceea ce înseamnă şantaj sau la ceea ce înseamnă violarea vieţii intime, dar nu cu referire concretă la violenţa domestică, respectiv, introducerea violenţei cibernetice în definirea violenţei domestice.

Prin modificarea adusă, se definesc foarte clar infracţiunile despre care făceam referire mai devreme, motiv pentru care Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege extrem de necesar într-o ţară în care, ne place sau nu ne place să recunoaştem, violenţa domestică încă se regăseşte la nişte cote foarte, foarte mari, mai ales dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă a acestei pandemii, unde victimele au fost deseori forţate să locuiască în acelaşi spaţiu, dacă vreţi, cu agresorii lor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alţi doritori să intervină la dezbateri generale? Nu.

Avem şase amendamente admise şi un amendament respins.

Dacă se susţine amendamentul respins? Nu.

La titlul legii?

Articolul unic?

2 marginal? 3? 4? 5?

Mulţumesc.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Şi ultimul.

20. Proiectul de Lege privind instituirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului şi Angajament Social; PL-x 337/2020.

Dacă din partea...?

Sunt 2 colegi, da.

Domnul Silviu Vexler, vă rog.

Ca iniţiator, vă rog.

Dumneavoastră şi cu domnul Ganţ sunteţi iniţiatori.

Şi apoi domnul Ibram, să prezinte... sau domnul coleg.

OK!

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Mai mult decât, poate, orice altă perioadă, zilele pe care le trăim astăzi ne-au arătat şi ne-au demonstrat din nou şi din nou cât de important este angajamentul social, cât de important este spiritul de voluntariat şi caritabil.

Tot această perioadă ne-a reamintit care este cu adevărat importanţa drepturilor omului şi a promovării drepturilor omului pentru toţi.

Atunci când am iniţiat acest proiect de lege împreună cu domnul deputat Ovidiu Ganţ, colegul meu, am vrut să existe o formă, ca, la cel mai înalt nivel, statul român să le mulţumească tuturor acelora, indiferent dacă este vorba despre persoane fizice sau despre asociaţii, fundaţii şi alte instituţii din societatea civilă, care şi-au dedicat viaţa şi întreaga activitate acestor subiecte deosebit de importante pentru întreaga societate din România.

Indiferent dacă este vorba despre proiecte majore pe care le-am cunoscut cu toţii, cum este Asociaţia "Dăruieşte viaţă", care construieşte un spital, indiferent dacă este vorba despre lucruri care ni se par mult mai mici, cum este Asociaţia "Pisici pe creier", indiferent dacă este vorba despre proiecte individuale ale unor oameni care au sprijinit şi s-au implicat în sprijinirea unor categorii defavorizate sau pentru a lupta împotriva violenţei în familie, decoraţia care va fi instituită prin intermediul acestui proiect vine ca o recunoaştere oficială.

Dar, mai mult decât o recunoaştere oficială, ne-am gândit şi am dorit să existe o formă prin care statul român le spune pur şi simplu mulţumesc tuturor acestor oameni.

Vă mulţumesc şi vă rog să susţineţi acest proiect. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Rog, prezentaţi raportul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor.

Domnul Daniel Vasile (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale asupra Proiectului de Lege privind instituirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului şi Angajament Social; PL-x 337/2020.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul legislativ.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul legislativ.

Consiliul Economic şi Social, de asemenea, a avizat iniţiativa legislativă favorabil.

Guvernul României susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului şi Angajament Social, decoraţie civilă pe domenii de activitate.

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au examinat proiectul de lege în şedinţa online din 9 iunie 2020.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind instituirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului şi Angajament Social, cu amendamentele admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Îl invit pe domnul deputat Iulian Bulai, din partea Grupului...

Nu mai doriţi, da?

Liderul Grupului minorităţilor, domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog, faceţi legătura.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că este binevenit un asemenea Ordin.

Şi Grupul îl susţine în totalitatea lui.

Dar, din apărarea aceasta, a drepturilor minorităţilor, face parte şi apărarea dreptului la proprietate.

Şi atunci când am vrut, OK, să vedem, îşi asumă sau nu îşi asumă Parlamentul României acest drept, s-a recurs la trucul de astăzi, de dimineaţă, pe care îl ştim foarte bine cu toţii.

Evident că protestez împotriva acestui lucru. Pentru că noi nu am fost de acord cu retrimiterea la comisie, ci, OK, dacă doriţi să rămână în vigoare ordonanţa de urgenţă, asumaţi-vă lucrul acesta, nu e nicio problemă.

De asemenea, nu înţeleg de ce, atunci când era vorba despre un amendament care ne viza, şi pe care dorea să-l prezinte astăzi domnul Andi Grosaru, nu a mai fost loc pentru el, în condiţiile în care timp mai era.

Aşa că, este bine că instituim Ordine, este bine că recompensăm pe cei care apără drepturile acestea, dar cred că primii dintre cei care trebuie să le apere ar trebui să fim noi sau să ne asumăm neapărarea lor în mod deschis. Este o chestiune pe care o să solicit să o discutăm în Biroul permanent şi în Comitetul liderilor şi să-i găsim rezolvarea cuvenită.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Avem 37 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 37, intervenţii? Nu.

La Anexă, intervenţii? Nu.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Finalizăm aici.

Facem pauză 5 minute şi începe şedinţa de vot final.

După pauză

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Începem sesiunea de vot final.

Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 647/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Există în sală colegi...?

Vă rog, la microfon, anunţaţi cum votaţi.

Doamna Adriana-Doina Pană (de la tribună):

Adriana-Doina Pană, deputat de Bistriţa, votez "pentru" la toate iniţiativele legislative de astăzi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Să noteze secretariatul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Gherman (de la tribună):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Dumitru Gherman. Vot pentru la toate iniţiativele legislative de astăzi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Bianca-Miruna Gavriliţă (de la tribună):

Bianca Gavriliţă, deputat de Timiş.

Vot "pentru" la acest proiect de lege şi la toate proiectele de lege de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Iusein Ibram (de la tribună):

Deputat Iusein Ibraim.

Vot "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule deputat?

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

Dan Vîlceanu.

Votez pentru PL-x 647/2019 - pentru.

Pentru PL-x 304/2020 - împotrivă...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog. Am o rugăminte.

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

Vă rog.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi numărul...

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

Păi, le iau la rând.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Deci punctul 1? La punctul 1 pe ordinea de zi, PL-x 647/2019, pentru.

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

Pl-x 647/2019 - pentru.

Punctul 2, PL-x 304/2020 - împotrivă.

Punctul 3, PL-x 314/2020 - împotrivă...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

PL-x 568/2019 am eu la punctul 3.

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

PL-x 568/2019 - abţinere.

Înseamnă că nu am lista eu actualizată cu...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Toţi liderii de grup au lista.

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

Acum. O iau de la capăt atunci.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

PL-x 647/2019 - pentru. Punctul 1.

Punctul 2, PL-x 304/2020 - împotrivă.

Punctul 3, PL-x 568/2019 - abţinere.

Punctul 4, PL-x 63/2020 - pentru.

Punctul 5, PL-x 297/2020 - pentru.

Punctul 6, PL-x 217/2020 - pentru.

Punctul 7, PL-x 289/2020 - pentru.

Punctul 8, PL-x 354/2020 - pentru.

Punctul 9, PL-x 244/2020 - pentru.

Punctul 10, PL-x 62/2020 - pentru.

Punctul 11, PL-x 337/2020 - pentru.

Punctul 12, Pl-x 478/2017 - pentru.

Punctul 13, Pl-x 167/2020 - abţinere.

Legi organice.

Punctul 14, PL-x 314/2020 - împotrivă.

Punctul 15, PL-x 157/2019 - pentru.

Punctul 16, PL-x 489/2017 - pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Rog liderul de grup al Partidului Naţional Liberal, în cazul în care mai este o intervenţie telefonică sau dacă este aceeaşi propunere de vot... vă rog frumos, ca să fie foarte clar. Şi de acum, cei de la Grupul parlamentar al PNL, doar îşi spun numele.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună):

Deputat Slavoliub Adgnagi.

La toate proiectele legislative de pe ordinea de zi "pentru", cu excepţia punctului 5, unde sunt prezent şi nu votez.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună):

Pardon! Punctul 12 pe ordinea de zi!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Punctul 12.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La Grupul PNL, în sală, care nu poate vota mai e doar un coleg, domnul deputat Daniel Constantin, şi practic e acelaşi vot ca şi la...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi în cazul intervenţiilor telefonice la fel, da?

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Da.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Domnul Daniel Constantin. Vă rog.

Nu trebuie să citiţi. Sunteţi din Grupul PNL şi confirmaţi prezenţa dumneavoastră.

Domnul Daniel Constantin (de la tribună):

Daniel Constantin.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule deputat?

Domnul Vlad Bontea (de la tribună):

Deputat Vlad Bontea, Mehedinţi.

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnule deputat?

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Domnule preşedinte, voi vota, ca şi Grupul UDMR, exact toate proiectele de pe ordinea de zi "pentru", cu excepţia punctului 12, PL-x 478/2017, unde votez împotriva raportului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule lider, doriţi să interveniţi?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian-Eduard Simion (de la tribună):

Deputatul Lucian Simion.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mai este cineva din sală?

Vă rog, doamnă Cătăniciu.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu (de la tribună):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Steluţa Cătăniciu.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Weber Mihai.

Domnul Mihai Weber (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votul este "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Todor Adrian?

Domnul Adrian Todor (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele înscrise pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Tîlvăr?

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Mărgărit?

Domnul Mitică-Marius Mărgărit (prin telefon):

Să trăiţi, domnule preşedinte!

Deputat Mărgărit Mitică-Marius, Circumscripţia nr. 18 Galaţi.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Pop Georgian?

Domnul Georgian Pop (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Rădulescu Cătălin?

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Chirian Viorel?

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună ziua, tuturor!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Bota Marius?

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, cu excepţia punctului 15, unde mă abţin.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Punctul 15 - vă abţineţi.

Mulţumesc.

Domnul Muşoiu Ştefan?

Domnul Ştefan Muşoiu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Moldovan Sorin-Dan?

Domnul Sorin-Dan Moldovan (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez cu Grupul Partidului Naţional Liberal.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Havrici?

Domnul Emanuel-Iuliu Havrici (prin telefon):

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, cu excepţia punctului 3, unde este "abţinere".

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Care punct?

Domnul Emanuel-Iuliu Havrici (prin telefon):

Punctul 3.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Punctul 3. Vă abţineţi, nu?

Domnul Emanuel-Iuliu Havrici (prin telefon):

Da. Abţinere.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Domnul Radu Nicolaie-Sebastian?

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Bârlădeanu Dragoş?

Domnul Dragoş-Petruţ Bârlădeanu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Dehelean Silviu?

Domnul Silviu Dehelean (prin telefon):

Domnule preşedinte, eu o să votez doar la primul punct de pe ordinea de zi, la PL-x 647/2019 "împotrivă". La restul voi vota de pe tabletă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Ţachianu Marian?

Domnul Marian Ţachianu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

La primul punct de pe ordinea de zi votez "pentru", la restul voi vota de pe tabletă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Korodi Attila?

Domnul Korodi Attila (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Votez la toate "pentru", cu excepţia punctului 12, unde votez "împotrivă", ca şi Grupul UDMR.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Ciocan Dan?

Domnul Dan Ciocan (prin telefon):

Alo!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, vă ascultăm!

Domnul Dan Ciocan (prin telefon):

Domnule preşedinte, bună ziua!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi de astăzi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Cucşa Marian?

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Deputat Marian-Gheorghe Cucşa.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Popa Florin?

Domnul Florin Popa (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Boboc Tudoriţa-Rodica?

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Rotaru Alexandru?

Domnul Alexandru Rotaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Suciu Matei?

Domnul Matei Suciu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Bălănescu Alexandru?

Domnul Alexandru Bălănescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Vîrză Mihăiţă?

Domnul Mihăiţă Vîrză (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Petrea Gabriel?

Domnul Gabriel Petrea (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, cu excepţia punctului 3, la care mă abţin.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Rădulescu Alexandru?

Domnul Alexandru Rădulescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la acest punct, la restul votez pe tabletă.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Drăghici Mircea-Gheorghe?

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Iancu Marius-Ionel?

Domnul Iancu?

Domnul Stancu Florinel?

Domnul Florinel Stancu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate punctele, cu excepţia punctului 3, la care mă abţin.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Petreţchi Nicolae?

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele aflate pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Vreau... Deci electronic au fost ...

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (prin telefon):

Bună ziua!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua!

Spuneţi!

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Dacă vreţi să...

Domnul Steriu.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (prin telefon):

Steriu Valeriu.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Am avut 233 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, 3 abţineri...

273 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 3 abţineri.

Adoptat.

2. Proiectul de Lege privind acordarea de măşti pentru protecţia cetăţenilor români de virusul Covid-19; PL-x 304/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Domnul Ştefan Corneliu?

Domnul Corneliu Ştefan (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Vă rog, telefonic cine mai este?

Vă rog, domnule deputat Stan Viorel.

Domnul Viorel Stan (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

O zi bună!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Vă rog. Domnul Mocioalcă.

Vă ascultăm, domnule Mocioalcă!

Domnul Căciulă Aurel. Vă rog.

Domnule Căciulă, vă ascultăm!

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Alo!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Salut!

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Căciulă Aurel, deputat de Vaslui.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mă bucur!

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

O zi bună!

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

224 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivă... Abţineri? 3 abţineri.

Adoptat.

Domnul preşedinte Victor Ponta. Vă rog.

Vă ascultăm, domnule Mocioalcă!

Domnul Ion Mocioalcă (prin telefon):

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, mai puţin punctul 3, unde mă abţin.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles! Precum Grupul PRO.

Mulţumesc.

Vă rog, domnule preşedinte Ponta.

Scuzaţi-l pe domnul Mocioalcă!

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să le mulţumesc tuturor colegilor care azi au votat pentru acest proiect iniţiat de câţiva colegi din PRO România şi PSD; sunt şi eu iniţiator printre ei.

Vreau să explicăm că prin această lege putem să asigurăm pentru persoanele care nu îşi permit sau care nu găsesc măşti achiziţia centralizată, prin "Unifarm", a unui număr suficient de măşti pentru populaţie.

Am primit o veste bună de la Guvernul PNL, cum că s-a pornit licitaţia pentru 115 milioane de măşti, ceea ce înseamnă chiar mai mult de 30, cât am propus noi.

Ca orice veste bună de la Guvern, imediat este urmată de o veste proastă, în sensul că s-a anulat deja licitaţia. Probabil că firma bucătăreselor din judeţul Vaslui, să zicem la întâmplare, nu au dus 115 milioane de măşti şi atunci au anulat-o.

Vreau să vă anunţ însă că, în momentul în care Guvernul propune prelungirea stării de alertă, eu voi vota împotrivă, dar propune şi păstrarea în continuare a obligaţiei de a purta măşti şi cred că nu poţi să obligi un cetăţean să poarte mască, până nu te asiguri că are acces la o asemenea mască.

Prin legea de azi am asigurat acest lucru şi mi-aş dori foarte tare să se şi pună în aplicare.

Mulţumesc tuturor celor care au votat "pentru".

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

3. Proiectul de Lege pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Vrancea, în domeniul public al judeţului Vrancea şi în administrarea Consiliului judeţean Vrancea; PL-x 568/2019; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Domnul Văcaru.

Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Nu ştiu dacă am reuşit la cele două să votez, că nu mi-a arătat.

Votez "pentru", mai puţin la acest punct 3, la care mă abţin.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles.

Dacă nu mai reuşiţi, noi vă invităm în plenul Parlamentului, unde sunt şi restul de colegi.

Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon):

Sigur!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Biro Zsolt-Istvan?

Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi, excepţie punctul 12, Pl-x 478/2017, unde votez împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin telefon):

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamna Longher Victoria?

Doamna Victoria Longher (prin telefon):

Bună ziua!

Sunt Longher Victoria.

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Cu 173 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă şi 85 de abţineri, adoptat.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; PL-x 289/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Voci din sală:

Aţi sărit!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Votăm punctul 7 şi revin la punctul 4.

Pe tabletă este PL-x 63/2020. Da.

Reluăm votul.

Dar, stafful, n-aţi văzut din timp? Da.

Imediat!

Reluăm votul.

4. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative; PL-x 63/2020; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

292 de voturi pentru, două abţineri şi un vot "nu votez".

Adoptat.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 297/2020.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

297 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere, un coleg nu votează.

A fost adoptat.

Explicarea votului, doamna Prună Cristina, Grupul USR. Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Evident, USR a votat pentru acest proiect de lege şi le mulţumim tuturor colegilor care au dat astăzi un vot pozitiv.

Acest proiect de lege face parte dintr-un pachet legislativ de reducere a birocraţiei inutile pe care USR le-a depus în Parlament. Mai întâi, am simplificat procedura de înfiinţare a unei firme. Din păcate, acest proiect este acum pe masa CCR, atacat, culmea, de către Guvernul PNL. Sper că totuşi astăzi colegii din PNL au dat un vot pozitiv pentru acest proiect de lege.

În România, cetăţenii sunt de multe ori trataţi de către stat ca nişte cărăuşi de hârtii şi de multe ori legislaţia, în loc să le uşureze viaţa celor care întreprind, vine şi o face un calvar.

Acest proiect de lege corectează tocmai obligativitatea cetăţenilor de a declara constant, la stat, informaţii pe care, culmea, instituţiile publice le deţin deja.

Din nou a fost transpusă o directivă în cea mai greoaie formă posibilă şi astfel societăţile comerciale trebuie să depună anual o declaraţie privind beneficiarul real al firmei, chiar dacă nu s-a modificat nimic în structura acestuia.

Prin acest proiect de lege, venim să uşurăm viaţa a peste 900.000 de SRL-uri, aproximativ 96% dintre acestea, care nu au în componenţă o persoană juridică unde s-ar justifica declararea beneficiarului real.

Ce facem concret prin acest proiect? Ei, bine, lucruri de bun-simţ. Dacă nu s-au produs schimbări, nu va mai fi cazul să revii anual să tot declari acelaşi lucru, iar statul nu are decât să ia datele despre beneficiarul real de la Registrul Comerţului, care, până la urmă, este tot o instituţie a sa.

A venit momentul, stimaţi colegi, să luăm exemplul altor ţări şi să nu mai ţinem oamenii pe drumuri inutil, mai ales că, înlesnind antreprenoriatul, vom avea o prosperitate reală şi vom crea locuri de muncă bine plătite aici, în România.

Încă o dată, mulţumiri celor care au susţinut acest proiect de lege şi abia aşteptăm să fie şi promulgat.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád? Bun.

Domnul Grosaru? O luăm în ordinea grupurilor parlamentare.

Domnule Grosaru, vreţi să interveniţi la explicarea votului? Nu.

Mulţumesc.

Doamna Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall (prin audioconferinţă):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Este ruşinos că astăzi, la începutul şedinţei, la ora 10,00, procedural, am solicitat cuvântul, regulamentar, şi dumneavoastră aţi refuzat de nenumărate ori să-mi daţi cuvântul, aşa cum am dreptul, fiind deputat în Parlamentul României. Pentru că voiam să solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pentru că, aşa cum este formulat, luând în considerare şi punctul de vedere al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, care a fost negativ, sigur că simplificarea procedurilor poate fi bine-venită, atât timp cât aceasta nu neagă scopul directivei şi nu împiedică sau pune în dificultate realizarea obiectivelor acestei directive, de transparenţă a circulaţiei capitalurilor, de integritate a mediului de afaceri, de prevenire a fenomenelor de spălare a banilor şi de finanţare a activităţilor ce ar reprezenta o ameninţare la adresa statului şi a cetăţenilor săi.

Tocmai de aceea se impunea ca Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor să analizeze în ansamblu acest proiect de lege, pentru a da siguranţa că se respectă transpunerea Directivei 843/2018.

Eu vă spun că în prezent - şi vreau să rămână pe bandă - Comisia Europeană evaluează modul de implementare a Directivei nr. 849 din 2015, a patra directivă care abordează ameninţarea reprezentată de spălarea banilor, în care se reglementează situaţia beneficiarului real, iar raportul pentru România va avea loc în octombrie 2020. În spiritul directivei, se are în vedere faptul că beneficiarul real nu este întotdeauna acelaşi cu proprietarul entităţii, şi anume, societate comercială, asociaţie etc.

Obligaţia de a identifica beneficiarul real se află în sarcina entităţilor contractoare şi nu trebuie trecută în sarcina unei instituţii, cum este Oficiul Registrului Comerţului, aşa cum apare în textul de modificare a Legii nr. 129/2019.

Modificând acestei prevederi care au fost comunicate comisiei...

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, doamnă!

Doamna Ana Birchall (prin audioconferinţă):

... se va considera că nu am implementat corect şi complet această directivă.

De asemenea, excepţiile impuse de proiect ne scot din cadrul directivei. Excepţiile se referă în special la societăţi cu asociaţii persoane fizice, asociaţii şi fundaţii cu membri persoane fizice. Aceste excepţii sunt cu totul în afara directivei.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Ana Birchall (prin audioconferinţă):

Şi este... este regretabil...

Domnule preşedinte,

Vă rog frumos, toată ziua...

Eu voi face şi plângere la conducerea...

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu, doamnă, doresc...

Doamna Ana Birchall (prin audioconferinţă):

... la conducerea Camerei Deputaţilor...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Ana Birchall (prin audioconferinţă):

... pentru că este inadmisibil ce faceţi dumneavoastră. Am solicitat legal cuvântul...

Domnul Florin Iordache:

Doamnă...

Doamna Ana Birchall (prin audioconferinţă):

... şi dumneavoastră aţi refuzat...

Domnul Florin Iordache:

Pentru...

Doamna Ana Birchall (prin audioconferinţă):

... să-mi acordaţi acest cuvânt. Acesta este...

Domnul Florin Iordache:

Chiar dacă suntem în...

Doamna Ana Birchall (prin audioconferinţă):

Este o ruşine pentru cum conduceţi Camera Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Deci, pentru corecta informare...

Faceţi legătura cu domnul deputat Ion Stelian.

Pentru corecta informare, chiar dacă suntem într-o stare de alertă, Regulamentul rămâne acelaşi.

Deci schimbarea ordinii se zi se poate face numai la solicitarea unui lider de grup sau a unui vicelider. Deputaţii neafiliaţi, deocamdată, din câte ştiu eu, nu au un lider de grup sau un vicelider care să fi solicitat aceasta.

Deci, întâi citim şi apoi vorbim.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Stelian?

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă):

Mulţumesc.

Eu cred că era...

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ion Stelian?

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă):

Da, da, da. Eu vă aud.

Eu cred că era foarte important să aflăm aceste argumente. Indiferent că în mod formal putea face un lider sau un vicelider această solicitare, ar fi putut să-şi însuşească un lider sau un vicelider această solicitare.

Asta, pe de o parte.

Pe procedură, cred că ar fi trebuit să...

Domnul Florin Iordache:

Domnule Stelian Ion, dacă aveţi o chestiune de procedură?

S-a explicat votul de către colega dumneavoastră, doamna Prună.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă):

Eu vorbeam pe procedură acum.

Pe fond, s-a făcut afirmaţia că această lege ar veni în contradicţie cu directiva.

Vă spun foarte clar că nu am văzut un punct de vedere din partea Oficiului pentru Combaterea...

Domnul Florin Iordache:

Şi care e procedura?

Vă mulţumesc mult.

Mergem mai departe.

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă):

Dar nu e...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

6. Proiectul de Lege privind măsurile de siguranţă cu caracter medical şi statutul spitalelor de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă; PL-x 217/2020.

Comisia juridică şi Comisia pentru sănătate propun adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Da. Rezultatul votului - 298 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Ungureanu, vă rog, Grupul USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (de la tribună):

Să ştiţi că această lege este un pas istoric în faţă pentru pacienţii care sunt închişi în zone extrem de insalubre.

Am fost în ţară în mai multe locuri unde există foarte mult dispreţ faţă de ideea de om şi de fiinţă.

O să vă dau doar un exemplu.

La Grajduri, în Iaşi, pacienţii cu diferite boli cronice psihice, sunt într-o pădure, după un gard. Şi sentimentul general este că după ce ajungi acolo nu mai ai voie să ieşi.

Acest proiect de lege, pentru care o felicit pe colega noastră din Comisia pentru sănătate, vine să aducă un plus de drepturi şi de lumină într-o zonă în care este prea mult întuneric.

Repet, este un pas înainte, important, şi îl salut din toată inima. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Mai departe.

7. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; PL-x 289/2020.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

294 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere. A fost adoptat.

Explicarea votului, domnul Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Bună ziua, domnule preşedinte!

În mod normal, n-aş fi vrut să explic votul pe care l-am dat cu privire la Legea avocaturii.

Dar având în vedere faptul că în data de 3 iunie Camera Deputaţilor a adoptat o modalitate de vot interesantă din punctul meu de vedere, pentru că s-a acordat o excepţie pe care n-am înţeles-o.

Am şi solicitat, de altfel, Biroului permanent, să-mi explice adoptarea modalităţii de vot excepţie.

Stenogramele vor... sunt cele care pot spune despre acest lucru.

Aştept un răspuns din partea Biroului permanent.

Din perspectiva acestei legi, am formulat două amendamente, dintre care doar unul mi-a fost luat în discuţie. Sens în care vă solicit, domnule preşedinte, având în vedere excepţia instituită pe data de 3 iunie 2020, în şedinţa din data de 3 iunie, să-mi daţi posibilitatea să îmi susţin şi al doilea amendament, pe care dumneavoastră nu m-aţi lăsat sau... aţi spus că sunt probleme tehnice pentru care n-a fost luat în considerare acest lucru.

Drept urmare, daţi-mi voie să-mi susţin acest amendament.

Amendamentul se referă la alin. (3) al art. 54¹. Este alin. (3).

Deci - "Consiliul fiecărui barou va face public, pe site-ul web propriu, cu cel puţin 30 de zile înaintea datei adunării generale în care va fi utilizată procedura de vot electronic, regulamentul privind utilizarea sistemului electronic de votare, care va conţine garanţii cu privire la securitatea şi corectitudinea procesului de vot şi de respectare a secretului votului în cazul adunării generale de alegere a organelor de conducere a baroului".

Acesta este amendamentul pe care îl fac şi îl susţin.

Drept urmare, având în vedere considerentele menţionate anterior, vă rog să puneţi... Camerei Deputaţilor... să supuneţi votului acest amendament.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

V-am şi explicat telefonic, domnule coleg.

Au fost două amendamente respinse.

La primul amendament v-am dat cuvântul, am supus votului, a fost respins.

La cel de-al doilea amendament al dumneavoastră, cel la care faceţi referire, v-am dat cuvântul. Nu aţi mai intervenit, am mers mai departe.

Asta e istoria.

S-a votat, este votul final.

Din păcate, procedural, nu mai putem reveni la acest amendament al dumneavoastră.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

8. Proiectul de Lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene; PL-x 354/2020.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Rezultatul votului - 265 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, două abţineri. A fost adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor; PL-x 244/2020.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

287 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

Domnul Erdei István, explicarea votului.

Vă rog, faceţi legătura cu domnul deputat. (Vociferări.)

A, bun, domnul Erdei, vă rog.

Păi, a solicitat intervenţie telefonică. (Vociferări.)

Pentru vot, dar să comunice.

Domnul Erdei?

Mergem mai departe.

Domnul Răzvan Rotaru.

Şi faceţi legătura şi cu domnul Bumb.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi; că nu mai merge aplicaţia.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Bumb?

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi vreau să le mulţumesc tuturor colegilor pentru că au votat această lege.

În calitate de iniţiator, cred că această lege îşi va face efectele şi se vor schimba multe lucruri din punctul de vedere al folosirii soluţiilor inteligente, atât la materialele de construcţii, cât şi la soluţiile de încălzire.

Mulţumesc încă o dată tuturor celor care au votat această lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Erdei, vă rog.

Domnul Erdei? (Vociferări.)

Numai puţin, să vedem ce comunică domnul Erdei.

Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon):

Da.

Bună ziua, domnule preşedinte.

PL-x 244/2020 - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Şi de aici încolo, domnule Erdei, votaţi pe tabletă?

Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon):

Încerc pe tabletă.

Dacă nu, atunci revin.

Încerc să repornesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon):

Bine.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem mai departe.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice; PL-x 62/2020.

Comisia pentru egalitatea de şanse şi Comisia juridică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Rezultatul votului - 295 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere. A fost adoptat.

Domnul Babuş Radu.

Domnul Radu Babuş (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru toate proiectele care mai sunt pe ordinea de zi. Pentru că aplicaţia nu mai funcţionează.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles.

Doamna Iurişniţi?

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin telefon):

Da.

Mulţumesc.

Ţin să mulţumesc acum, după votul final, pentru această lege, tuturor colegelor şi colegilor care au votat pentru introducerea violenţei cibernetice în cadrul tipurilor de violenţă domestică, alături de violenţa fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală. Lipsea violenţa cibernetică.

Şi iată că Uniunea Salvaţi România, prin Comisia pentru egalitatea de şanse, pe care o conduc, în cadrul Camerei Deputaţilor, prin sprijinul pe care Comisia juridică l-a acordat şi toţi parlamentarii de acolo, evident, iată că în final avem un cadru legislativ coerent, cumva mult mai clar şi mai în întâmpinarea cetăţenilor, care trebuie să găsească în legislaţie toate mijloacele necesare atunci când este vorba de siguranţa lor.

Vreau să reamintesc, de asemenea, că este nevoie de mai multă conştientizare, de mai multe campanii de informare şi de tot ce înseamnă sensibilizarea cetăţenilor în privinţa violenţei de orice tip, inclusiv violenţa în online, care a crescut în această perioadă de criză sanitară.

Este important, de asemenea, să bugetăm. Şi, conform acestui proiect de lege pe care tocmai l-am votat, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale stabileşte, promovează şi bugetează programe destinate unei game largi de utilizatori pentru alfabetizare digitală.

Deci avem nevoie şi de educaţie, avem nevoie şi de un cadru legislativ clar de recunoaştere a acestui tip de violenţă şi mai ales de sancţiunile care, până la urmă, vor fi aceleaşi ca pentru orice alt tip de violenţă domestică.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Todoran Adrian, vă rog.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran (prin telefon):

Am avut o problemă cu conexiunea şi acum... (Probleme tehnice.)

La PL-x 62/2020... acesta să fie consemnat "pentru".

La PL-x... ... (Probleme tehnice.)

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles.

Mulţumesc. (Râsete.)

A spus "pentru". Era şi greu de înţeles...

Domnul Erdei, vă rog.

Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru PL-x 62/2020. Şi la toate punctele de pe ordinea de zi votez pentru, mai puţin la Pl-x 478/2017 - împotrivă.

Deci Pl-x 478/2017 - votez împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles, domnule deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon):

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

La poziţia 12 votaţi împotrivă.

În rest, până la capăt votaţi pentru.

Mulţumesc.

Alte intervenţii mai sunt?

Da, numai puţin.

La explicarea votului, domnule preşedinte?

La explicarea votului, domnul preşedinte Victor Ponta.

Vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Vreau să-i felicit pe iniţiatori şi pe dumneavoastră, toţi cei care aţi votat pentru această lege, într-o calitate personală, de părinte de adolescenţi. Pentru că toţi cei care aveţi copii adolescenţi ştiţi ce înseamnă violenţa digitală - ameninţări, mesaje, expunerea pe reţele sociale. "Bullying" este termenul englezesc care defineşte chiar mai bine.

Vreau însă să vă rog, să vă cer sprijinul pentru a face încă doi paşi. Pentru că acesta a fost doar un pas.

Al doilea pas este de a explica şi de a informa. Violenţă domestică, în înţelesul opiniei publice, se referă la violenţa între soţ, soţie, copii. Or, aici e vorba de violenţa digitală exercitată din partea colegilor de clasă, din partea prietenilor adolescenţi.

Şi al doilea lucru - să găsim un instrument eficient. Acum nu cred că va fi eficient. Nu cred că o să ne ducem noi, părinţii, cu copiii de mână, să depunem plângeri la poliţie. Şi cred că poliţia va avea lucruri mai importante de făcut.

Singurul instrument eficient, care se aplică deja în Franţa, de exemplu, şi în alte ţări, este un instrument legislativ asupra reţelelor sociale. În aşa fel încât copilul, adolescentul, maturul care foloseşte reţelele sociale pentru tipul de activităţi definite prin această lege, în primul rând să dispună ştergerea, suspendarea contului. Şi, dacă nu o face reţeaua socială, atunci să poţi să-i dai în judecată pe cei din reţeaua socială respectivă. De fapt asta va fi soluţia.

Repet, azi a fost un pas foarte important. Să înţelegeţi ce înseamnă suferinţa pentru o tânără sau un tânăr, a expunerii mediatice în social media, mult mai important decât la televizor sau în Camera Deputaţilor. Dar trebuie să mergem mai departe. Şi să mergem la reţelele sociale, în aşa fel încât acestea să sprijine ceea ce noi tocmai am adoptat astăzi.

Altfel, am adoptat o declaraţie de intenţii foarte frumoasă, dar care nu va avea niciun efect practic.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, mergem mai departe.

Poziţia 11. Proiectul de Lege privind instituirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului şi Angajament Social; PL-x 337/2020.

Comisia pentru drepturile omului propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Cu 264 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 4 abţineri, a fost adoptat.

Explicarea votului? Nu doreşte nimeni.

Trecem la Secţiunea Legi ordinare. Respingeri.

Poziţia 12. Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 15 Martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România; Pl-x 478/2017.

Comisia pentru drepturile omului propune respingerea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Rezultatul votului: voturi pentru - 234, voturi împotrivă - 30, abţineri - 22, 4 colegi care nu...

Bun.

Explicarea votului.

Vă rog...

Domnul Benedek Zacharie, vă rog.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Azi puteam intra într-o normalitate în această relaţie dintre majoritate şi minoritate, dar asta s-a întâmplat.

În continuare, cetăţenii români de etnie maghiară vor crea plusvaloare acestei ţări, în continuare vor munci, vor plăti taxe şi impozite.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat pentru respingerea acestei propuneri legislative.

Noi credem că pentru relaţia dintre români şi maghiari este nevoie de date istorice care nu creează niciun raport de contondenţă ori de adversitate, ori care pot duce la situaţii tensionate între unii şi ceilalţi.

Şi, tot pentru că colegul de la UDMR a vorbit foarte bine de normalitate, aş vrea să văd şi eu acea normalitate în care ministrul de externe al Ungariei nu mai cenzurează evenimentele prilejuite, în reprezentanţele diplomatice ale României, de 1 Decembrie, şi acea normalitate în care lideri ai UDMR sau chiar reprezentanţi ai Guvernului maghiar nu mai arborează simboluri de doliu în data de 1 Decembrie.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Petru Movilă, vă rog.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

PMP a votat pentru respingerea acestui proiect de lege.

Nu are rost să mai dezvoltăm subiectul, ci vrem să vă cerem ca votul la acest punct, la acest proiect de lege, dar şi la punctul 13 - Propunerea legislativă privind desfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului - să fie făcute public pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Păi, asta este, domnule...

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Să fie făcute public, nominal. Pentru că pe site-ul Camerei s-a pierdut acea procedură în care se vede clar cum votează fiecare parlamentar la proiectele de lege.

Şi, atunci, noi solicităm ca, cel puţin pentru aceste două puncte care au fost şi sunt pe ordinea de zi, să avem votul exprimat de fiecare parlamentar.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă dau o veste proastă. La fiecare din aceste proiecte, cei interesaţi pot vedea cum a votat fiecare deputat.

Mulţumesc.

13. Propunerea legislativă...

Mulţumesc.

13. Propunerea legislativă privind desfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului; Pl-x 167/2020.

Comisia pentru cultură propune respingerea.

Să înceapă votul.

Da. 182 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, 64 de abţineri şi 2 colegi - "prezent, nu votez". A fost adoptat raportul de respingere.

Explicarea votului, vă rog, Grupul USR.

Domnul deputat Bulai, vă rog.

Domnul Iulian Bulai (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Va veni şi timpul când vom desfiinţa toate sinecurile din România. Atunci când USR va ajunge la guvernare, va face acest lucru.

Nu aţi votat împotriva desfiinţării acestei instituţii, pentru că vă pasă de cercetare şi pentru că vă doriţi să aveţi în continuare control asupra unor posturi călduţe care dumneavoastră credeţi că vă vor aştepta atunci când veţi reveni la guvernare. Nu se va întâmpla acest lucru!

CCR a declarat neconstituţională Legea de înfiinţare a acestei instituţii.

CCR a declarat că există elemente de neconstituţionalitate şi în legea de aprobare a OUG care transformă această instituţie într-o instituţie de utilitate publică şi creează o poziţie de secretar de stat.

Să fii preşedintele României, să fii fostul preşedinte al României şi să te atârni de o poziţie de secretar de stat, asta da dezamăgire! Cercetarea trebuie să primească bani în România, cercetarea trebuie să fie apreciată, cercetarea trebuie să fie finanţată, dar nu în acest mod, prin instituţii lipsite de conţinut.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alţi colegi care doresc? Nu.

Mergem mai departe, la Secţiunea II. Legi organice. Adoptări.

14. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică; PL-x 314/2020.

Comisia pentru politică economică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Numai puţin!

Domnule Constantin Şovăială, interveniţi la vot? Alo!

Domnul Constantin Şovăială (prin telefon):

Nu!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Constantin Şovăială (prin telefon):

Nu am putut vota la punctele 11 şi 12. "Da" la amândouă. Asta am vrut să comunic.

Şi vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Todoran. Faceţi legătura!

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Din nou intervin, pentru că n-am putut vota iar la câteva puncte. Şi revin asupra punctului 6, PL-x 568/2019, unde vreau să se consemneze că sunt împotrivă, PL-x 63/2020 - pentru...

Domnul Florin Iordache:

Domnule Todoran! Domnule Todoran...

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran (prin telefon):

Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin! Vă dau o veste proastă! Suntem la poziţia 14 din ordinea de zi, la PL-x 314/2020!

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran (prin telefon):

Ştiu, dar eu vă spun că am încercat să intru în direct, nu s-a putut, tableta nu funcţionează şi vreau să revin asupra votului....pentru sau împotrivă. Nu e vina mea că ... (Se întrerupe legătura telefonică.)

Domnul Florin Iordache:

Repet. Suntem la PL-x 314/2020.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mariana-Venera Popescu (de la tribună):

Domnule preşedinte,

N-am reuşit să votez de pe tabletă.

Votez "pentru" la PL-x 314/2020.

Domnul Florin Iordache:

199 de voturi pentru, 89 de voturi împotrivă, 3 abţineri.

A fost adoptată. E lege organică.

Explicarea votului, domnul Roman.

Dau cuvântul la toţi colegii, câte un reprezentant de grup.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Domnule preşedinte,

O nouă lege prin care PSD pregăteşte un tun financiar de proporţii, în care iniţiator este un senator. Lichidatorul la "Horticola" Bucureşti este o rudă de gradul I cu acel senator şi se pregăteşte practic PSD să schimbe sloganul "Noi nu ne vindem ţara!", în "Vindem ţara la bucată!".

Partidul Naţional Liberal va ataca la Curtea Constituţională şi sfatul meu către cei care urmăresc respectarea legii în România: să fie cu ochii deschişi în următoarea perioadă pe ceea ce se întâmplă la "Horticola" Bucureşti!

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Explicarea votului. Grupul USR, vă rog. Explicarea votului! (Vociferări.) Nu.

PMP. Vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Eu vreau doar să repet ce spunea colegul meu Todoran, pe care nu l-aţi putut auzi. Dumnealui dorea să vă spună că la Pl-x 167/2020 privind desfiinţare Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului ar vrea să voteze împotriva respingerii desfiinţării institutului. Trebuia să notăm acest lucru.

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, s-a trezit prea târziu! Bun.

Domnul Simonis, explicarea votului.

Suntem, repet, la PL-x 314/2020. Haideţi să ne revenim puţin! PL-x 314/2020.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Mai am şi eu un vot pentru săptămâna trecută, ceva, mi-a scăpat la un vot, la un proiect de săptămâna trecută şi dacă se poate aş vrea să votez, să se consemneze!

Foarte interesant! Deci astăzi votăm o lege iniţiată de colegi de la Partidul Social Democrat, prin care interzicem pe o perioadă de doi ani de zile, în care estimăm că va fi o anumită criză, vânzarea acţiunilor unde statul român este acţionar.

În acelaşi timp, cineva ne acuză că încercăm să dăm nu ştiu ce tun, să cumpărăm. Păi, dacă interzicem să se vândă doi ani, ce să cumpărăm, domnilor?!

Nu vă mai ajung măştile cu 17.000 de euro bucata sau vizetele?!

Nu vă mai ajung măştile alea cumpărate de la un butic din Giurgiu, de 12-13 milioane de euro?!

Nu vă mai ajung tunurile date în fiecare zi?! Vreţi să cumpăraţi şi companii la preţuri de nimic?!

Vreţi să vindeţi Aeroportul Bucureşti, care are profit de 400 de milioane pe an?! (Aplauze.)

Ce Dumnezeu?! Gândiţi-vă la urmaşii noştri! Suntem mulţi dintre noi aici taţi de copii mici. Ce vor mai avea din ţara asta, dacă acum, când suntem în plină criză, voi vindeţi tot? Ştim că asta-i menirea dumneavoastră, dar măcar nu o spuneţi atât de nonşalant de la tribuna Parlamentului! Atacaţi la CCR orice iniţiativă care face, aduce un plus de bine în România asta!

Calmaţi-vă! Opriţi-vă, că vă văd oamenii! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Deci mesajul este "Opriţi-vă!".

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Le e greu la socialişti să înţeleagă că într-o economie de piaţă...

Domnul Florin Iordache:

Domnule Roman...

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Nu la toţi socialiştii!

Domnul Florin Iordache:

Domnule Roman, cu tot respectul...

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Numai puţin! Daţi-mi voie, că nu l-aţi întrerupt!

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu! Pe procedură!

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Le e foarte greu să înţeleagă că un lichidator poate să vândă la bucată şi asta se va întâmpla, pentru că aici vorbim de un tun pe care-l daţi prin vânzarea a zeci de mii de hectare...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

... în Bucureşti.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vreau să mai prezint un simplu document. Astăzi ne-aţi mai acuzat de un tun, la ANRP. Vă prezint documentul public, prin care aţi făcut exact aceleaşi plăţi, în aceeaşi perioadă ... (Arată documentul.)

Domnul Florin Iordache:

Nu are legătură! Vă rog, opriţi microfonul! Opriţi microfonul, vă rog! Opriţi microfonul!

Mulţumesc. (I se întrerupe microfonul.)

Domnule Roman, am finalizat.

Mergem mai departe.

15. Legea pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 157/2019; lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

254 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, 4 abţineri.

A fost adoptat.

Domnul Todoran, vă rog.