Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 13,08.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator George-Edward Dircă, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator Robert-Marius Cazanciuc, vicepreşedinte al Senatului.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii de grup...

Cu permisiunea dumneavoastră, vreau să observaţi că cei de la prezidiu poartă toţi măşti. Eu o să-mi permit să... că nu pot vorbi.

Ce s-a întâmplat? Nu se aude în sală?

De asta mi-am permis...

Doamnelor şi doamnelor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Ordinea de zi şi programul de lucru pentru şedinţa comună au fost stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, fiind afişate pe site-urile celor două Camere.

Programul de lucru va dura până la finalizarea ordinii de zi.

Vă reamintesc procedura votului electronic la distanţă.

Exprimarea votului prin mijloace electronice se face în intervalul de timp de minimum 5 minute alocate votării, anunţat de preşedintele de şedinţă, textul "puteţi vota" fiind afişat pe ecranele dispozitivelor.

Deputatul sau senatorul are următoarele posibilităţi.

Sonorizarea! Sunt foarte sâsâit, aşa, şi eu nu sunt de fel.

Apăsarea tastei "da"- caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "pentru".

Apăsarea tastei "nu" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "contra".

Apăsarea tastei "ab" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "abţinere".

Apăsarea tastei "nu votez" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, în categoria celor care nu şi-au exprimat nicio opţiune de vot.

În cazul în care nu apăsaţi nicio tastă, sunteţi considerat absent la votul respectiv.

Rezultatul votului este contorizat sub fiecare buton de vot.

La încheierea votului, pe ecranul dispozitivului de vot va fi afişat testul "vot oprit".

După finalizarea şedinţei, rezultatele voturilor exprimate de către fiecare parlamentar vor fi afişate pe site-urile Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Liderii de grup, voturile le exprimăm la sfârşit, pe toată ordinea de zi, da?

Voci din sală:

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La primul punct al ordinii de zi avem Informarea din partea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la participarea Forţelor Armatei României şi Ministerului Afacerilor Interne la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional, în anul 2020, precum şi dislocarea, la nevoie, în România a Forţei de Răspuns a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

Dau cuvântul...

Cine este?

(Domnul deputat Dumitru Lupescu solicită să ia cuvântul.)

Domnul deputat, din partea Comisiilor pentru apărare ale Camerei...

Staţi o secundă, îmi cer scuze.

Vă rog.

Domnul secretar, vă rog.

Vă rog, vă rog, vă rog.

Solicitare pe procedură.

Domnul George-Edward Dircă (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi vă rog să mă iertaţi, domnule coleg, dar am înaintat domnilor preşedinţi ai celor două Camere, am înaintat o solicitare, pe procedură, pentru modificarea ordinii de zi de astăzi.

Şi vreau să atrag atenţia asupra unui precedent pe care îl creăm astăzi, un precedent deosebit de periculos.

Şi fac referire aici la punctul 8. Punctul 8 care a fost introdus astăzi pe ordinea de zi, după ce a fost eliminat un alt punct, şi anume un proiect care ne aparţine, Grupului senatorial şi al deputaţilor USR.

În speţă, ni se cere astăzi să votăm în plen comun, contrar prevederilor Constituţiei, ni se cere să votăm un raport asupra prevederilor art. 134 din Legea pentru completarea Codului fiscal, lege care a trecut definitiv şi a fost adoptată de Camera Deputaţilor, ieri, moment în care procedura parlamentară s-a încheiat. Niciuna dintre Camerele Parlamentului neavând posibilitatea să mai revină asupra acestui proiect de lege, în niciun sens.

Şi vreau să vă citesc aici - pentru că s-a mai întâmplat o dată, recent, o astfel de situaţie. Şi vreau să vă citesc din Decizia Curţii Constituţionale nr. 128 din anul 2019, prin care nu ni se permite să încălcăm cadrul constituţional care stabileşte reperele şi etapele clare în procesul de adoptare a unei legi, pornind de la iniţiativa legislativă, de la depunerea ei şi până la intrarea în vigoare a legii, toate subsumate principiului legalităţii, exigenţă primordială a statului de drept.

Procedura de legiferare apare nu ca un scop în sine, ci ca o premisă pentru asigurarea unei legislaţii de calitate. Acceptarea ideii potrivit căreia după decizia finală a Camerei decizionale legea poate fi oricând repusă în discuţia plenului este de neacceptat şi aduce atingere prevederilor art. 75 alin. (3) din Constituţie, pe care îl lasă lipsit de conţinut.

Curtea Constituţională a statuat că acest aspect... că niciun instrument juridic prevăzut de Constituţie nu poate fi lipsit de eficienţă, golirea lui de conţinut determinând caracterul lui iluzoriu şi, implicit, încălcarea principiului constituţional al statului de drept.

Interpretarea literală şi sistematică a normelor constituţionale incidente conduc la concluzia că, în condiţiile în care Camera decizională a decis definitiv prin vot asupra unui proiect de lege, reluarea discuţiilor cu încălcarea dispoziţiilor art. 75 alin. (3) şi ale art. 77 alin. (1) din Constituţie duce la consecinţa neconstituţionalităţii legii adoptate în ansamblu.

În ansamblu, domnilor colegi. Neavând posibilitatea să o modificăm niciodată.

Chiar dacă se va invoca de la acest microfon că ceea ce noi vom face astăzi are un scop pozitiv, şi anume acela de a întări modificarea Codului fiscal, cu impozitarea pensiilor speciale, Curtea a statuat că orice astfel de corectare, de adăugire, de întărire, sau cum vreţi dumneavoastră s-o numiţi, trebuie să respecte şi să se realizeze cu respectarea dispoziţiilor constituţionale.

Acceptarea tezei contrare ar credita legiuitorul cu posibilitatea de a decide practic dacă respectă sau nu Legea fundamentală, ceea ce este în contradicţie cu principiul supremaţiei Constituţiei şi încalcă rolul Curţii Constituţionale, de garant al acesteia.

Normele regulamentare, pe care noi trebuie să le respectăm în activitatea noastră de zi de zi, reprezintă instrumente juridice care permit desfăşurarea activităţilor parlamentare în scopul îndeplinirii atribuţiilor constituţionale.

Suntem autoritatea respectivă prin care poporul român îşi exercită suveranitatea în conformitate cu prevederile constituţionale.

Deci, iată că dacă noi, astăzi, vom relua dezbaterile pe acest proiect de lege, pe care ieri l-aţi adoptat definitiv, în calitate de Cameră decizională, nu facem altceva decât să vulnerabilizăm acest proiect de lege, să-i creăm probleme.

Şi îmi este greu şi aproape imposibil să cred, şi nu îmi doresc să cred, că de ieri până astăzi v-aţi răzgândit şi că nu vă mai doriţi impozitarea pensiilor speciale.

Am acceptat toate aceste abuzuri zilnice. Practic proiectul nostru de lege a fost scos de pe ordinea de zi şi a fost introdus acesta.

Dar haideţi să nu-l vulnerabilizăm!

Haideţi să nu oferim posibilitatea ca toată munca noastră să fie în zadar şi toate aşteptările cetăţenilor să fie înşelate!

Vă mulţumesc.

Şi rugămintea este să scoatem acest proiect de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Andronache, din partea Grupului Partidului Naţional Liberal.

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Da.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi mulţumesc colegului senator pentru că a invocat principiul legalităţii.

Tocmai în temeiul acestui principiu, invocat de atâtea ori în deciziile Curţii Constituţionale, Comisia pentru statut s-a pronunţat astăzi asupra unui aspect din proiectul de lege, nu asupra legii în întregime.

Este adevărat, reglementarea şi-a urmat procedura parlamentară şi a fost ieri votată de Camera decizională. Însă există zeci de decizii ale Curţii Constituţionale care arată că dacă în cadrul dezbaterilor se relevă existenţa unui aspect de competenţa decizională a celeilalte Camere sau a Parlamentului în ansamblul său, reunit în şedinţă comună, Camera Deputaţilor şi Senatul, acel aspect va fi transmis pentru vot decizional către acea structură competentă. Este ceea ce se propune a se dezbate astăzi.

Nu o să intru în amănunte pentru că nu are rost, nu suntem la punctul acela de pe ordinea de zi. Însă în mod corect s-a procedat la Comisia pentru statut, şi anume s-a discutat doar aspectul legat de lit. f), care vizează modificarea Legii nr. 96 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

În respectarea deciziilor Curţii Constituţionale, acest element nu vulnerabilizează legea, ci întăreşte parcursul, procedura urmată de lege în cadrul Parlamentului.

Ca atare, concluzia este foarte simplă, ceea ce se va întâmpla astăzi este în consonanţă cu deciziile Curţii Constituţionale referitoare la competenţa de reglementare.

Dacă nu am fi procedat astfel, am fi avut într-adevăr un element de vulnerabilitate.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sunt total de acord cu dumneavoastră, domnule Andronache.

Dar, să mă lămuresc, se doreşte scoaterea de pe ordinea de zi a Proiectului de impozitare a pensiilor?

Vă rog, domnul...

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ieri, Parlamentul României, Camera Deputaţilor, în unanimitate - în unanimitate! -, deci şi cu voturile USR, a votat impozitarea tuturor pensiilor speciale.

Şi s-a menţionat, de asemenea, ieri, că pentru articolul care face referire la parlamentari, fiind vorba de Statutul parlamentarilor, e nevoie de un plen reunit şi a vota acel articol care face referire la parlamentari. Astfel încât, pe lângă militari, magistraţi, poliţişti, aviatori şi alte categorii care beneficiau de pensii speciale majore, să impozităm şi pensiile speciale ale parlamentarilor, pe acelaşi principiu.

Ce face USR astăzi, după ce ieri a votat, şi astăzi, în Comisia pentru statut, a votat, de asemenea, acest proiect? Vine şi ne cere retragerea de pe ordinea de zi a proiectului prin care încercăm impozitarea pensiilor parlamentarilor.

Ce aţi făcut în aceşti ani în care aţi susţinut că acestea trebuie impozitate? V-aţi răzgândit? Vă tremură genunchii? Încep să se supere parlamentarii pe dumneavoastră?

Fac apel la celelalte grupuri parlamentare.

Haideţi ca astăzi să dăm acest vot pentru impozitarea şi a pensiilor parlamentarilor!

Şi de săptămâna viitoare, când toate pensiile speciale vor fi impozitate, Guvernul să aibă bani pentru a majora pensiile şi a dubla alocaţiile!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Procedură sau?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Foarte scurt, să clarificăm.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună):

Aici s-au spus nişte adevăruri.

Astăzi s-a scos, în Biroul permanent reunit, Proiectul nr. 282/2017, proiectul USR, prin care se cerea eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Acesta a fost pus pe ordinea de zi acum câteva zile.

Astăzi, toate partidele, cu excepţia USR, au votat scoaterea acestui proiect de pe ordinea de zi.

Pentru că vor să-şi păstreze privilegiile. Asta este realitatea.

Dacă voiaţi...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Să ştiţi că nu suntem surzi.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună):

... să renunţaţi la pensiile speciale ale parlamentarilor trebuia să lăsaţi acest proiect pe ordinea de zi, trebuia să-i daţi raport de adoptare în Comisia pentru statut şi, în două ore, într-o oră, dădeam vot final şi se termina o dată pentru totdeauna cu aceste pensii!

Dar, în continuare, faceţi o mascaradă!

USR nu va lua parte la această mascaradă!

Puneţi Proiectul nr. 282 din 2017 înapoi pe ordinea de zi!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

V-am atras atenţia, de acum să treceţi întâi pe la USR, şi pe urmă să faceţi ordinea de zi. Dar nu mă ascultaţi.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Păi, eu nu mai înţeleg. Grupul USR a votat impozitarea ieri, astăzi cereţi abrogarea. După ce ieri ne-aţi spus...

Adică nu poţi să impozitezi ceva ce elimini. E un nonsens, dar, mă rog, mă aştept de la USR la treaba asta.

Ieri, de la tribuna Parlamentului, colegii de la USR au spus că deja CCR a dat câteva sentinţe prin care nu pot fi eliminate complet aceste pensii şi că singura soluţie este impozitarea drastică.

Avem de ales între a merge în continuare cu populismul dumneavoastră şi a vă bate... aşa cum încercaţi să vă bateţi joc dumneavoastră de propriul electorat, să-i prostiţi pe oameni şi să-i minţim că le putem abroga, la nesfârşit, şi n-o să se întâmple nimic sau a vota o lege constituţională, prin care se impozitează sever, cu 85%, şi să găsim soluţia constituţională prin care această lege intră în vigoare, şi banii se recuperează pentru a face acele investiţii de care vorbeam mai devreme.

Aţi început să apăraţi pensiile parlamentarilor! Asta faceţi, stimaţi colegi de la USR!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mai doreşte cineva?

Domnul lider al Partidului Naţional Liberal, şi pe urmă domnul secretar.

Nu, uşor, să n-avem accidente.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Probabil colegii noştri n-au înţeles ce au votat ieri, şi din acest motiv, fiind stare de alertă, au intrat într-o stare de confuzie generală.

Pe scurt, încerc să explic oamenilor de acasă că ceea ce vedeţi dumneavoastră astăzi, de aici, din Parlament, este faptul că, invocând diferite proceduri, după ce ieri au votat toţi, cu o singură excepţie, acest proiect de lege, colegii noştri se opun astăzi practic impozitării cu 85% a pensiilor parlamentarilor.

De unde vine supărarea colegilor de la USR? Ei vin şi spun, dar de ce să nu le abrogăm? Păi, asta spune şi PSD, asta spune şi PNL, asta spune şi PMP, şi UDMR cred că are un proiect de genul acesta. Sunt 11 proiecte.

Numai că ei sunt foarte supăraţi. Că de ce nu luăm jucăria lor? Nu luăm jucăria lor pentru că vorbim de lucruri serioase.

Pentru prima dată...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Eliminaţi-le!

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Pentru prima dată în ultimii ani...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Eliminaţi pensiile speciale!

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

... am ajuns la un consens în care, printr-un amendament al liderului Partidului Naţional Liberal şi al liderului de la PSD din Camera Deputaţilor, impozităm toate pensiile speciale cu 85%.

Colegii de la USR ar vrea să nu fie pentru toate. Ar vrea ca magistraţii să nu fie incluşi aici. Ar vrea ca parlamentarii să nu fie incluşi aici. Ar vrea ca cei de la Curtea de Conturi să nu fie aici, pentru că ei au votat treaba asta în Senat.

Vorbim despre ipocrizie şi despre populism, despre dezinformare.

Nu reuşesc colegii noştri să înţeleagă că atunci când au o propunere, într-o democraţie, ea trebuie susţinută prin vot.

Nu aţi reuşit să adunaţi consens în jurul dumneavoastră pentru că, de fapt, dumneavoastră vreţi ca pensiile speciale să rămână.

Noi, cei care vrem ca pensiile speciale să fie tăiate, ne-am asumat public acest lucru. Din acest motiv am şi depus acel amendament.

Şi astăzi, cu voia parlamentarilor şi a bunului Dumnezeu, ascultăm vocea românilor - e adevărat, nu vocea dumneavoastră răguşită -, şi pensiile speciale vor fi impozitate drastic.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Restul...

Domnule preşedinte,

Vă rog să-i invitaţi pe colegi, conform Regulamentului, pentru declaraţii politice, la ora 14,00, după încheierea şedinţei de săptămâna viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi ultimul vorbitor, domnul preşedinte Dan Barna.

Vă rog să concluzionăm, că deja văd că sunt probleme mari aici, în Parlament.

Domnul Ilie Dan Barna (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Acest Parlament are deja, cum să spun, precedentul Legii anterioare de tăiere a pensiilor speciale, adoptată în aşa fel încât să fie foarte clar că va pica la Curtea Constituţională. Lucru care s-a şi întâmplat.

Ce facem astăzi? Punem din nou nişte cârlige de care să se agaţe Curtea Constituţională.

Şi vreau să-i întreb pe antevorbitorii noştri. Ce adoptăm noi astăzi? Pentru că, conform Constituţiei, Parlamentul adoptă legi, hotărâri sau moţiuni.

Ce şmecherie este aceasta? Adoptăm prevederile articolului. Unde în Constituţie scrie că Parlamentul în plen comun adoptă prevederi?

Aceasta este o şmecherie. Pentru că dacă spunem că e lege, cum părea că aţi sugerat, tocmai facem un paralelism cu legea adoptată ieri şi devine cert neconstituţională.

Deci, practic, prin demersul de astăzi, dumneavoastră vă asiguraţi că proiectul de lege de ieri, legea de ieri, de impozitare a pensiilor speciale, devine neconstituţională. Aceasta este adevărata miză.

Şi trebuie să încercăm să ieşim din...

Sunt 6 luni electorale, şi atunci ce v-aţi gândit? Hai să facem o combinaţie, să dăm posibilitatea că am rezolvat-o, trec alegerile, după care rămânem noi, parlamentarii, cu pensiile. (Vociferări.)

Asta este o găselniţă.

Ideea că USR nu susţine...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog să concluzionaţi, domnule lider.

Domnul Ilie Dan Barna (de la tribună):

Ideea că USR nu susţine pensiile speciale nu o crede nimeni din România.

Deci ideea este foarte clară. Vrem eliminarea acestora...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule lider, vă rog...

Domnul Ilie Dan Barna (de la tribună):

... şi dacă nu se poate, putem să le impozităm.

Colegii mei au explicat foarte clar care e procedura.

Dar această şmecherie găsită astăzi în Comisia pentru statut, prin care dumneavoastră vreţi să faceţi proiectul de ieri neconstituţional, este un lucru pe care noi îl semnalăm şi nu vom susţine aşa ceva.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vreau să pregătim sistemul de vot. (Vociferări.)

(Domnul deputat Márton Árpád-Francisc solicită să ia cuvântul.)

Domnule deputat, chiar mi-aş fi dorit să interveniţi.

Domnul Árpád.

Pregătiţi sistemul de vot.

Domnul Márton Árpád-Francisc (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu cred că colegul nostru, domnul deputat Andronache, a explicat destul de clar - mai ales dacă cineva mai citeşte şi Constituţia, cum se dezbate un proiect de lege în care sunt elemente în care o Cameră sau alta, Camere diferite sunt decizionale - care este procedura.

1. Procedura. Este scris în Constituţie că acel element se reîntoarce în Camera care este decizională. În cazul nostru, Camerele reunite. Era clar.

2. Sunt membru în această comisie. În această comisie, într-adevăr, membrul USR a ridicat problema, hai să dezbatem şi abrogarea. Ceea ce tot neconstituţională e. Că decizia Curţii Constituţionale este clară - e neconstituţională pentru că este un drept câştigat, da?

Într-adevăr, s-a ridicat această problemă.

Dar în legătură cu această decizie, pe care să o votăm aici, şi acest raport, membrul USR a votat "pentru" în comisie.

Nu vă supăraţi, a fost unanimitate în comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

Supunem votului eliminarea punctului 8 de pe ordinea de zi, respectiv să nu votăm astăzi impozitarea pensiilor speciale. La propunerea Grupului USR.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Vă mulţumesc.

Cu 276 de voturi împotrivă, 67 de abţineri şi 42 de voturi pentru, ordinea de zi de astăzi rămâne nemodificată.

Reprezentantul Comisiei pentru apărare.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog frumos...

Vă rog frumos...

Nu, aţi cerut ieşirea...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună):

Am cerut mai devreme punerea pe ordinea de zi a Proiectului nr. 282/2017 privind eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari.

Comisia pentru statut se poate reuni, până ajungem la finalul...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Până...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună):

... ordinii de zi...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o rugăminte.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună):

... putem da un vot şi pe acest proiect.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o rugăminte.

Cu toată permisiunea dumneavoastră şi cu tot respectul faţă de orice coleg din această sală, nu voi încălca Regulamentul.

Vă mulţumesc mult.

Domnul reprezentant...

Nu poate să intre în aceeaşi ordine de zi un proiect de impozitare.

Vreţi eliminarea înainte de impozitare sau după impozitare? (Vociferări.)

Vă rog frumos, chiar nu vreau să vă las să transformaţi această instituţie într-o bătaie de joc!

Reprezentantul Comisiei pentru apărare, vă rog, aveţi cuvântul, pentru citirea raportului de la punctul 1 de pe ordinea de zi. (Vociferări.)

Este suficient.

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Participarea Forţelor Armate ale României la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român constituie o componentă importantă a profilului strategic al ţării noastre în cadrul comunităţii internaţionale.

În conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării şi cu direcţionările politico-militare în vigoare, prin participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, Armata României contribuie la apărarea colectivă în cadrul NATO şi la asigurarea securităţii statelor membre ale Uniunii Europene.

Efortul principal va fi reprezentat în continuare de participarea cu forţe şi mijloace la operaţia NATO din Afganistan, precum şi menţinerea contribuţiei naţionale la asigurarea prezenţei înaintate consolidate a NATO, în cadrul Grupului de luptă dislocat în Polonia.

În acelaşi timp, se va menţine participarea la operaţiile din Balcani, ca for sub conducerea NATO şi EUFOR ALTHEA, sub egida UE, în principal prin contribuţii în cadrul forţelor de rezervă aflate în aşteptare pe teritoriul statului român.

De asemenea, Armata României continuă activităţile de instruire a forţelor de securitate irakiene, în cadrul Coaliţiei Internaţionale anti-ISIL Daesh.

În conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi a Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, preşedintele a aprobat pentru anul 2020 forţele şi mijloacele Armatei României şi ale Ministerului Afacerilor Interne, care pot fi puse la dispoziţie, în vederea participării la misiuni în afara teritoriului naţional.

Pentru îndeplinirea angajamentelor asumate şi în scopul confirmării rolului ţării noastre de furnizor de securitate, forţele Armatei României execută misiunile prevăzute în Anexa nr. 1, iar forţele Ministerului Afacerilor Interne pe cele prevăzute în Anexa nr. 2.

Se asigură astfel continuarea acţiunii de consolidare şi de menţinere a păcii, conform mandatelor aprobate de către NATO, UE, ONU şi OSCE.

De asemenea, am aprobat dislocarea, la nevoie, în România, a forţei de răspuns a NATO la capacitate de reacţie foarte ridicată, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare în anul 2020, în concordanţă cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2020 şi am mandatat ministrul apărării naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura, compunerea forţelor, pentru a putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2020.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

La punctul 2 al ordini de zi avem informarea din partea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la participarea Armatei României cu forţe, mijloace şi echipamente la două misiuni de asistenţă umanitară.

Dau, de asemenea, cuvântul domnului deputat, din partea Comisiilor pentru apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru prezentarea acestei informări.

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

Pe fondul pandemiei generate de infecţia cu virusul SARS-CoV-2, România a considerat că este necesar să acorde sprijin pentru prevenirea extinderii, facilitarea limitării şi pentru înlăturarea efectelor epidemiei generate de acest virus, prin livrarea de medicamente, echipamente şi personal medical.

În conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. d) şi ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara statului român, la propunerea prim-ministrului Guvernului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, informez Parlamentul României că am aprobat participarea Armatei României cu forţe, mijloace şi echipamente la două misiuni de asistenţă umanitară, astfel:

l) Misiunea de sprijin pentru Republica Moldova;

2) Misiunea de sprijin pentru Statele Unite ale Americii.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Presupun că rămâneţi în continuare, că avem şi cea de-a treia informare. Să luăm act şi de ea.

La punctul 3 al ordinii de zi avem informarea din partea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la participarea Armatei României, cu până la 5 militari, la misiunea EUNAVFOR MED IRINI în anul 2020.

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

În baza rezoluţiei Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Consiliul Uniunii Europene a aprobat lansarea operaţiei EUNAVFOR MED IRINI, aceasta fiind declanşată la 1 aprilie 2020, pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea de reînnoire anuală, sub egida Politicii de Securitate şi Apărare Comună.

În conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, informez Parlamentul României că am aprobat participarea Armatei României la misiunea EUNAVFOR MED IRINI cu până la 5 militari.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am luat act de cele trei informări. (Vociferări.)

Spuneţi! (Se adresează domnului deputat Dragoş Gabriel Zisopol.)

Haideţi să termin cu ordinea de zi, domnule secretar, şi pe urmă revenim la ele.

Urmează punctul 4 al ordinii de zi, Scrisoarea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la participarea Armatei României la cele două operaţii de tip "coaliţie", Gallant Phoenix şi Sentinel, începând cu anul 2020.

Raportul comun al Comisiilor pentru apărare ale celor Camere şi proiectele de hotărâre.

Proiectele de hotărâre au fost distribuite şi afişate.

Domnul deputat din partea Comisiilor pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun şi a celor două proiecte de hotărâre. Asta îmi sesiza domnul secretar.

Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun privind Scrisoarea Preşedintelui României pentru aprobarea de către Parlament a participării Armatei României la două operaţii de tip coaliţie, începând cu anul 2020.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Parlamentului au fost sesizate de către Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu adresele nr. 51BP din 23 aprilie 2020, respectiv nr. 491 din 27 aprilie 2020, cu scrisoarea domnului Klaus-Werner Iohannis, Preşedintele României, cu privire la aprobarea participării Armatei României la două operaţii de tip "coaliţie".

Având în vedere necesitatea de consolidare a securităţii regionale şi globale, prin adaptarea conceptului de apărare a ţării şi de securitate naţională la evoluţia volatilă a mediului de securitate internaţional, precum şi la riscurile şi ameninţările care se amplifică şi se diversifică permanent, o componentă esenţială a profilului strategic al ţării noastre în cadrul coaliţiei internaţionale este reprezentată de participarea Forţelor Armate ale României la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.

În contextul contribuţiei ţării noastre la promovarea stabilităţii şi securităţii regionale şi globale pe dimensiunea combaterii terorismului internaţional, România a primit două invitaţii formale de participare la două operaţii multinaţionale de tip "coaliţie".

În temeiul art. 7 alin. (2) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, Preşedintele României solicită aprobarea Parlamentului pentru participarea Armatei României, începând cu anul 2020, la Operaţia multinaţională Gallant Phoenix, desfăşurată pe teritoriul Regatului Haşemit al Iordaniei, cu un efectiv de un militar şi un civil, personal specific domeniului informaţii.

În temeiul art. 7 alin. (2) din Legea nr. 121/2011, Preşedintele României solicită aprobarea Parlamentului pentru participarea Armatei României, începând cu anul 2020, la Operaţia Sentinel, desfăşurată în apele golfurilor Persic, Oman şi Aden, cu un efectiv total de până la 10 militari, personal de stat major.

În urma dezbaterilor din data de 5 mai 2020 asupra Scrisorii Preşedintelui României, membrii celor două comisii au votat, cu unanimitate de voturi pentru, şi propun plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului prezentul raport comun de aprobare a solicitării de participare a Armatei României, începând cu anul 2020, la Operaţia Gallant Phoenix cu un efectiv de un militar şi un civil şi la Operaţia Sentinel cu un efectiv total de până la 10 militari.

Dau citire hotărârilor.

Hotărâre privind aprobarea participării Armatei României la Operaţia Gallant Phoenix, începând cu anul 2020.

Având în vedere solicitarea Preşedintelui României, adresată celor două Camere ale Parlamentului, de a aproba participarea Armatei României la Operaţia multinaţională Gallant Phoenix, desfăşurată pe teritoriul Regatului Haşemit al Iordaniei, sub conducerea Statelor Unite ale Americii, începând cu anul 2020, cu un efectiv total de un militar şi un civil, personal specific domeniului informaţii.

În temeiul prevederilor art. 119 din Constituţia României, ale art. 7 alin. (2) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, şi ale art. 13 pct. 30 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă participarea Armatei României, începând cu anul 2020, la Operaţia Gallant Phoenix, misiune de tip coaliţie derulată în Regatul Haşemit al Iordaniei, sub conducerea Statelor Unite ale Americii, cu un efectiv total de un militar şi un civil, personal specific domeniului informaţii.

Art. 2. - Ministerul Apărării Naţionale va semna o înţelegere tehnică cu Departamentul Apărării din Statele Unite ale Americii, în vederea stabilirii cadrului de participare şi cooperare.

Art. 3. - Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe vor iniţia procesul de negociere şi vor semna un acord privind statutul forţelor cu Regatul Haşemit al Iordaniei.

Art. 4. - Personalul participant la operaţii în afara teritoriului naţional în anul 2020 va avea dotarea tehnică şi armamentul necesare îndeplinirii misiunilor specifice fiecărui teatru de operaţii, iar resursele financiare se asigură din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2020.

Şi ultima hotărâre.

Hotărâre privind aprobarea participării Armatei României la Operaţia Sentinel, începând cu anul 2020.

Având în vedere solicitarea Preşedintelui României, adresată celor două Camere ale Parlamentului, de a aproba participarea Armatei României la Operaţia Sentinel, desfăşurată în apele golfurilor Persic, Oman şi Aden, începând cu anul 2020, cu un efectiv total de până la 10 militari, personal de stat major.

În temeiul prevederilor art. 119 din Constituţia României, ale art. 7 alin. (2) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, şi ale art. 13 pct. 30 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă participarea Armatei României, începând cu anul 2020, la Operaţia Sentinel, misiune de tip coaliţie, derulată în apele golfurilor Persic, Oman şi Aden, cu un efectiv total de până la 10 militari, personal de stat major.

Art. 2. - Personalul participant la operaţii în afara teritoriului naţional în anul 2020 va avea dotarea tehnică şi armamentul necesare îndeplinirii misiunilor specifice fiecărui teatru de operaţii, iar resursele financiare se asigură din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2020.

Am terminat.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule deputat Lupescu, vă mulţumesc.

Urmează să trecem la dezbaterea pe articole a Proiectului de Hotărâre privind aprobarea participării Armatei României la Operaţia Gallant Phoenix, începând cu anul 2020.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

La preambul dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul 1 sunt obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La articolul 2 sunt obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La articolul 3 sunt obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La articolul 4 sunt obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Urmează la sfârşit să exprimăm şi votul electronic.

Trecem la dezbaterea pe articole a Proiectului de Hotărâre privind aprobarea participării Armatei României la Operaţia Sentinel, începând cu anul 2020.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul 1 sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul 2 sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De asemenea, şi această hotărâre urmează la sfârşit să o supunem votului.

Trecem la punctul 5.

Domnule deputat, astăzi facem o şedinţă în doi.

5. Scrisoarea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, referitoare la aprobarea înfiinţării Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est, sub denumirea Headquarters Multinational Corps South-East (HQ MNC-SE).

Raport comun al Comisiilor pentru apărare ale celor două Camere şi proiectul de hotărâre.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Domnul Lupescu, din partea Comisiilor pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun şi a proiectului de hotărâre. Vă rog.

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Parlamentului au fost sesizate de către Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cu adresa nr. 284 BP din 19 mai 2020, în vederea întocmirii documentaţiei necesare aprobării, într-o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu Scrisoarea domnului Klaus-Werner Iohannis, Preşedintele României, cu privire la aprobarea înfiinţării Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est, transmisă cu adresa nr. DSN1/647 din 22 aprilie 2020.

Pe fondul modificării radicale a mediului internaţional de securitate, la Summit-ul NATO de la Bruxelles, din luna iunie 2018, a fost reliefată importanţa strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea spaţiului euroatlantic şi necesitatea creşterii prezenţei aliate înaintate în această regiune.

În acest context şi în baza angajamentelor internaţionale asumate de România, ţara noastră s-a oferit să constituie pe teritoriul naţional o capabilitate multinaţională de comandă şi control în domeniul terestru, care va fi pusă la dispoziţia NATO, ca element integrator al planurilor naţionale şi aliate de apărare, propunere aprobată de Consiliul Nord-Atlantic, în luna iulie 2019.

În conformitate cu prevederile art. 3 lit. b) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, actualizată, la solicitarea ministrului apărării naţionale, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, domnul Klaus-Werner Iohannis, Preşedintele României, a transmis Parlamentului României solicitarea de aprobare a înfiinţării Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor şi din Senat au dezbătut solicitarea Preşedintelui României în data de 2 iunie 2020.

Membrii comisiilor au fost prezenţi la şedinţă conform listelor de prezenţă.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea înfiinţării Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est.

Următoarea hotărâre.

Hotărâre pentru aprobarea înfiinţării pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est.

Având în vedere solicitarea ministrului apărării naţionale, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi la propunerea Preşedintelui României adresată Parlamentului României, în temeiul art. 3 lit. b) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României şi ale art. 13 pct. 30 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic - Se aprobă înfiinţarea pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est, cu indicativ de unitate militară, pe teritoriul României, în garnizoana Sibiu, cu dislocare temporară în garnizoana Bucureşti, în următoarele condiţii:

a) comandamentul va avea statut de comandament militar internaţional, subordonat pe linie de comandă unui comandament aliat, în afara structurii naţionale de comandă şi control;

b) organizarea, funcţionarea, încadrarea cu personal, administrarea, sprijinul naţiunii gazdă, precum şi alte detalii necesare îndeplinirii misiunii Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est se stabilesc prin înţelegeri încheiate de către Ministerul Apărării Naţionale din România cu autorităţile militare NATO şi statele aliate participante;

c) pe timpul funcţionării pe teritoriul României, după activare, Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud-Est şi personalul acestuia beneficiază de prevederile protocolului privind statutul comandamentelor militare internaţionale, înfiinţate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris, la 28 august 1952, şi ale Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra, la 19 iunie 1951, la care România a aderat prin Legea nr. 362/2004, de prevederile Memorandumului de Înţelegere - MOU - dintre Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare privind acordarea sprijinului naţiunii gazdă pentru executarea operaţiilor şi exerciţiilor NATO, semnat la Mons, Belgia, la 6 aprilie 2006, respectiv la 10 aprilie 2006, precum şi de prevederile Acordului suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la data de 2 decembrie 2015, ratificat prin Legea nr. 126/2016;

d) dislocarea Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est la misiuni în afara teritoriului statului român se va executa la ordinul autorităţilor militare NATO.

Am terminat.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunt comentarii din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Urmează dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, literele de la a) la d), sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Rămâne, de asemenea, şi acest proiect de hotărâre... când intrăm în procedura de vot electronic.

La punctul 6 al ordinii de zi este înscris Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020; PL-x 153/2020; L232/2020; lege ordinară.

Raportul comun al Comisiilor pentru buget ale celor două Camere.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului, dacă doreşte. Doriţi? Cum doriţi! O prezentare scurtă, domnule ministru. Vă rog.

Domnul Attila Gyorgy (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice; de la tribună):

Vă mulţumesc frumos.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2020 s-a efectuat prima rectificare bugetară pe acest an. Este o rectificare făcută în condiţii derogatorii, având în vedere situaţia nou creată.

Astfel, în urma reevaluării indicatorilor macroeconomici, la nivelul bugetului de stat, precum şi la nivelul bugetului general consolidat, în ansamblul său, s-au constatat diminuări la nivel de venituri, majorări la cheltuieli.

Astfel, în cifre, veniturile bugetului general consolidat se diminuează pe sold cu suma de 19,45 miliarde de lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu 12,5 miliarde de lei, deficitul fiind de 31,9 miliarde de lei.

Mulţumesc mult.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe din Camera Deputaţilor, domnul Sorin Lazăr.

Vă rog. Aveţi cuvântul pentru citirea raportului.

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Avem raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2020 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2020.

În conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2020 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, transmis prin adresele L232/2020, respectiv PL-x 153/2020, în vederea întocmirii unui raport comun.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, aprobat prin Legea nr. 5/2020.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, a primit avize pozitive, cu amendamente admise din partea comisiilor.

Potrivit art. 13 pct. 2 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, membrii celor două comisii s-au întrunit în şedinţă comună online, în data de 18 iunie 2020, şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună spre dezbatere şi adoptare plenului Parlamentului un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2020 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, cu amendamentele admise prezentate în Anexa A.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa B.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

Domnule preşedinte, pentru conformitate, o să vă rog să mă mai lăsaţi un minut să explic ceva.

Principiul acestei rectificări a fost următorul. Peste alocarea iniţială, de circa 226 de milioane de lei, propusă de Guvern, astăzi, în şedinţa comună, am hotărât suplimentarea acestei sume cu suma de 930 de milioane, împărţită astfel: 850 de milioane către consiliile judeţene, respectând principiul numărului de locuitori, adică s-au trimis către CJ sume suplimentare, în funcţie de numărul de locuitori din fiecare judeţ, către Bucureşti 80 de milioane, urmând ca la Primăria Generală, pe echilibrare, să ajungă 40 de milioane şi la cele şase sectoare, în mod egal, o sumă de 6.660.000 de lei.

De aceea, o să rugăm Departamentul Legislativ ca, în colaborare cu Ministerul de Finanţe şi cu cele două staffuri din Comisiile pentru buget din Cameră şi din Senat, să facă eventuale corecturi legislative pe tehnică legislativă, dacă este cazul, la Anexa nr. 5 şi amendamentul de corelare de la art. 26¹, repet, dacă se constată că este cazul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, domnule lider al Partidului Naţional Liberal. Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru Legea de adoptare a Ordonanţei Guvernului, întrucât propunerile făcute în comisii nu modifică substanţial ordonanţa.

Pe de altă parte, aşa cum spunea şi domnul Lazăr, rezolvăm o problemă aşteptată în special de consiliile judeţene, pentru finanţarea cheltuielilor pe partea socială şi, practic, le dăm posibilitatea ca prin această rectificare să îşi poată derula activitatea în foarte bune condiţii, mai ales că - şi asta cred că trebuie remarcat - este pentru prima dată, din 2014, când Guvernul reactualizează standardele de cost şi, practic, ajutorul venit către consiliile judeţene, de data asta, este cu adevărat substanţial, pentru că nu vor mai avea nici ei probleme în recalibrarea sumelor la nivelul sistemului de protecţie socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Dacă mai doreşte cineva?

Vă rog, domnule Benedek. Vă rog. Liderul Grupului UDMR.

Liderul Grupului PSD discută cu Guvernul.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această rectificare bugetară a lăsat instituţiile publice de spectacole şi concerte din subordinea consiliilor judeţene şi locale fără finanţarea stabilită iniţial în Legea bugetului de stat pe anul 2020, procentul alocat acestora fiind împărţit între bugetele locale.

După părerea noastră, aceasta este o măsură abuzivă faţă de beneficiari, deoarece şi-au planificat bugetele pe un an, pe o prevedere legală care a ţinut exact patru luni, în loc de 12 luni, dar este şi o măsură fără rezultat concret, deoarece sumele suplimentare obţinute din consiliile locale reprezintă o mult prea mică parte din cheltuielile antrenate de măsurile presupuse de pandemie.

În continuare, nu rezolvă numeroasele probleme sociale cu care s-au confruntat autorităţile locale în asigurarea continuităţii serviciilor sociale: protecţia copiilor, persoane cu handicap, victime ale violenţei domestice, persoane fără adăpost, adică tocmai acele categorii care sunt cele mai vulnerabile, iar distribuirea celor 850.000 mii lei pentru consiliile judeţene nu este făcută echitabil.

Şi la Anexa nr. 3/26 la Ministerul Sănătăţii există o eroare materială care trebuie corectată.

Deci la Spitalul Judeţean Târgu Mureş, în loc de "paturi ATI", trebuie "secţia ATI".

În consecinţă, această rectificare bugetară nu va fi votată de Grupul UDMR.

Vă mulţumim.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la raport...?

Avem 41 de amendamente admise, anexă şi până la 24, respinse.

Dacă de la 1 la 10, la amendamentele admise, aveţi ceva? Nu.

De la 10 la 20, aveţi, marginal, ceva respins?

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, nr. crt. 1 art. 10...

După alin. (1) în art. 10 se introduce un nou alineat, alin. (2) cu următorul cuprins - "Cuantumul cheltuielilor aferente despăgubirilor civile acordate din bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor prevăzute în Anexa nr. 3/23/02 la Capitolul 74.01 «Protecţia mediului» Titlul 59 «Alte cheltuieli», se stabileşte la nivelul sumei de 5.000 mii lei. Influenţa asupra bugetului ordonatorului de credite se regăseşte în Anexa nr. 2 la prezenta ordonanţă de urgenţă".

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Porniţi procedura de vot, cu setarea de 3 minute, pentru aprobarea acestui amendament respins.

Liderii de grup, vă anunţaţi colegii.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Grupurile parlamentare ale PSD vor vota împotriva acestui amendament.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Roman?

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL votează contra acestui amendament.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Grupul USR?

Domnul Ilie Dan Barna (de la tribună):

Grupul USR va vota împotriva acestui amendament.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

De la PRO Europa?

Doamnă Teiş, ne spuneţi cum votează colegii? Nu? Bine.

Grupul PMP?

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Şi Grupul PMP va vota împotriva acestui amendament.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Porniţi procedura de vot.

3 minute.

(Vot electronic la distanţă.)

362 de colegi, colege şi-au exprimat votul.

329 - împotrivă, 26 - "da", 5 abţineri, doi colegi nu votează.

Domnule lider, următorul amendament. Tot respins, da? Aceeaşi procedură, de 3 minute.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este al doilea amendament pe care îl susţin şi totodată ultimul, ca să nu vă speriaţi.

Deci este vorba despre nr. crt. 8. După art. 20 se introduce un nou articol, art. 20¹ cu următorul cuprins:

"Art. 20¹

(1) Din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, se alocă suma de 740.000 mii lei pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole şi concerte din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţe, respectiv teatre, opere, filarmonici, într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale finanţelor publice.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) se repartizează unităţilor administrativ-teritoriale proporţional cu ponderea cheltuielilor în anul 2020 cu această destinaţie ce revine fiecărei unităţi administrativ-teritoriale în totalul cheltuielilor cu această destinaţie ale unităţilor administrativ-teritoriale, dar nu mai mult de 30.000 mii lei.

(3) Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice virează până la data de 15 iulie 2020 sumele reprezentând cheltuielile aferente perioadei ianuarie-iunie, iar pentru perioada august-decembrie până la data de 10 a fiecărei luni".

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vot, vă rog.

3 minute.

Grupurile parlamentare, deci, vă menţineţi indicaţia de vot.

Vă mulţumesc.

(Vot electronic la distanţă.)

Cu 305 voturi împotrivă, 31 de voturi pentru, 11 abţineri, a rămas amendament respins.

Vă rog, o pauză de 5 minute.

După pauză

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă la anexă sunt comentarii?

Dacă la celelalte amendamente admise mai sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul electronic, cu propunere de adoptare, cu amendamentele admise şi respinse.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020; PL-x 154/2020; L233/2020; lege ordinară.

Raportul comun al Comisiilor pentru buget ale celor două Camere?

Mai doriţi, reprezentantul Guvernului? Nu.

Prezentarea raportului.

Acelaşi domn preşedinte, al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci de la Camera Deputaţilor, domnul Lazăr.

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, aprobat prin Legea nr. 6/2020.

La dezbaterea proiectului de lege a participat şi domnul Tudor Polak, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Potrivit art. 13 pct. 2 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, membrii celor două comisii s-au întrunit în şedinţă comună online, în data de 18 iunie 2020 şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună spre dezbatere şi adoptare, plenului Parlamentului, un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Trecem la articole? Nu.

Am încheiat dezbaterile.

Rămâne pentru votul electronic.

Comisiile propun adoptarea proiectului de lege.

8. Prevederile din Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 396/2019, L489/2019) referitoare la indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Raportul Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Pentru prezentare, dau cuvântul domnului deputat Valeriu Steriu, din partea Comisiei pentru statut.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra prevederilor art. 134¹ alin. (3) lit. f) din Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor a fost sesizată spre dezbaterea în fond a prevederilor din Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare instituirea taxei pe veniturile din indemnizaţiile pentru limită de vârstă obţinute de foştii deputaţi şi senatori.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social au avizat favorabil proiectul de lege.

Membrii comisiei au examinat prevederile art. 134¹ alin. (3) lit. f) din Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, menţionate mai sus, în şedinţa online din 18 iunie 2020, la lucrările comisiei fiind prezenţi 10 membri din totalul de 11.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului, spre dezbatere şi adoptare, prevederile art. 134¹ alin. (3), lit. f) din Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în forma propusă de iniţiatori.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri?

Pe procedură. Vă rog, domnule Andronache.

Pe urmă, domnul preşedinte Barna.

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru că a fost contestată procedura, mi se pare absolut normal să iau cuvântul şi să lămuresc această chestiune, mai ales că ni s-a indicat în mod expres, de către Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 153/2020, calea de urmat.

Dar, până la momentul respectiv, cu privire la procedura întoarcerii unei legi la prima Cameră sesizată, site-ul Senatului are procedura legislativă detaliată şi o să-mi permit să citesc prima dată de pe site-ul Senatului, care spune aşa.

"După adoptarea sau respingerea de către prima Cameră sesizată, proiectul de lege se trimite celeilalte Camere, care va decide definitiv. De la această regulă stabilită de art. 75 alin. (2), este stabilită o excepţie. Astfel, potrivit art. 75 alin. (4) şi alin. (5) din Constituţie, în cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care potrivit Constituţiei intră în competenţa decizională a primei Camere sesizate, prevederea este definitiv adoptată, dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă".

Asta scrie pe site-ul Senatului.

Însă suntem într-o situaţie specială.

Şi cu privire la această situaţie specială, domnule preşedinte, o să vă rog să-mi daţi voie să citez din Decizia Curţii Constituţionale nr. 153/2020, care se referă exact la aceeaşi chestiune reglementată, cu privire la pensii, ca urmare a legii adoptate anterior, unde Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a contestat exact acest lucru - că reglementarea referitoare la statutul deputaţilor şi al senatorilor nu a fost adoptată de plenul comun.

Curtea s-a pronunţat pe această chestiune.

Şi este bine să cităm întru totul din această decizie, pentru a lămuri definitiv această problemă şi să fim de acord cu toţii că procedăm conform deciziei Curţii.

De aceea, am nevoie de puţin mai mult timp şi vă rog să-mi lăsaţi timpul necesar, fiind pe procedură, să dau citire tuturor motivelor expuse în această decizie, astfel încât să fim pe deplin lămuriţi.

Nu durează mai mult de 5 minute.

Deci suntem la Capitolul 2 din această decizie, Decizia nr. 153/2020 - "Criticile de neconstituţionalitate referitoare la nerespectarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor".

Respectiv... "Susţinerile privind încălcarea dispoziţiilor art. 65 alin. (2) lit. j) şi art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie, în ceea ce priveşte dispoziţiile vizând statutul deputaţilor şi senatorilor şi cele referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor".

"Curtea Constituţională - arată la paragraful 69 - a statuat că, în urma revizuirii Constituţiei din anul 2003, procedura de adoptare a legilor organice şi ordinare s-a modificat în mod radical, în sensul că fiecare Cameră a Parlamentului a fost înzestrată cu o anumită competenţă, iar sesizarea Camerelor a fost supusă unui regim constituţional strict reglementat de art. 75 din Constituţie".

Practic, s-a conceptualizat noţiunea de Cameră de reflecţie şi cea de Cameră decizională, tipologii de Camere expres calificate ca atare prin Constituţie, în funcţie de domeniul de reglementare."

La paragraful 70 se spun următoarele - "Desigur că pot exista reglementări care să privească mai multe domenii, sens în care Curtea Constituţională a reţinut că în ceea ce priveşte competenţa de a dezbate şi a adopta proiectele de lege şi propunerile legislative, potrivit dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţie... acestea stabilesc calitatea de primă Cameră sesizată, respectiv Cameră decizională, în funcţie de materia de reglementare care face obiectul legiferării". În practică se pot ivi situaţii în care unul şi acelaşi act normativ - şi suntem în această situaţie - să cuprindă dispoziţii care aparţin mai multor domenii de reglementare, care intră în competenţa decizională a ambelor Camere. Pentru astfel de situaţii, sunt aplicabile dispoziţiile art. 75 alin. (4) şi alin. (5) din Constituţie". Întrucât criteriile de partajare a competenţelor celor două Camere, precum şi modalitatea de soluţionare a unor eventuale conflicte de competenţe sunt strict prevăzute în Legea fundamentală, fiecare Cameră a Parlamentului este obligată să aplice întocmai dispoziţiile art. 75 din Constituţie.

Aplicând aceste considerente de principiu... Curtea reţine că reglementarea drepturilor magistraţilor, între care şi dreptul la pensie, priveşte statutul profesiilor respective. Iar în acest sens Curtea a reţinut că ele se subsumează... art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie, acest din urmă text constituţional cuprinzând toată sfera de reglementare a relaţiilor sociale privitoare la justiţie. Or, nu este de conceput ca unele elemente ce ţin de statutul judecătorilor să fie reglementate printr-o lege organică adoptată de Senat în calitate de Cameră decizională, iar altele de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională".

Şi acum ajungem la paragraful 72, referitor la statutul deputaţilor şi al senatorilor.

"Tot astfel, câtă vreme prin legea criticată sunt modificate şi dispoziţii ale Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, prin dezbaterea separată în Senat şi, respectiv, în Camera Deputaţilor, au fost încălcate dispoziţiile art. 65 alin. (2) lit. j) din Constituţie, care impun ca stabilirea statutului... stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi... să se facă în şedinţă comună a Camerelor Parlamentului. În acest sens, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, reţinând următoarele: «...Curtea constată că aceasta priveşte statutul deputaţilor şi senatorilor, domeniu de reglementare care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituţie, este rezervat legii organice, iar adoptarea unei asemenea legi... se face în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, conform art. 65 alin. (2) lit. j) din Constituţie»".

Concluzia - Paragraful 73 din Decizia pe care am citat-o mai devreme.

"Faţă de considerentele enunţate, Curtea constată că sunt întemeiate criticile referitoare la nerespectarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului cu privire la modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi nerespectarea obligaţiei de a dezbate reglementările privitoare la drepturile deputaţilor şi ale senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere...".

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Curtea a venit şi a spus foarte clar prin această decizie, Decizia nr. 153/2020, că reglementările care fac referire la statutul deputaţilor şi senatorilor, numai acele reglementări trebuie adoptate într-o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

În ce situaţie suntem? Suntem exact în această situaţie.

Ca atare, eu vă fac o sugestie. Nu este neapărat obligatorie.

Dar sugestia mea este ca în raport să se specifice că, prin adoptarea acestui paragraf care a fost discutat în Comisia pentru statut, se respectă Decizia Curţii Constituţionale nr. 153/2020.

Şi, aşa cum am spus şi prima dată, tocmai prin procedura pe care o aplicăm acum respectăm deciziile Curţii Constituţionale, respectăm art. 75 din Constituţie şi, pe cale de consecinţă, procedura este şi regulamentară, şi constituţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule deputat, vă mulţumesc pentru lămuriri.

Am o sesizare şi eu. Dacă rămâneţi, după program, vreau să o depun împotriva domnului Orban, cu starea asta de alertă, să vă aruncaţi un ochi pe ea, să nu fi greşit ceva.

Domnule preşedinte Barna, vă rog.

Vă mulţumesc anticipat, domnule Andronache.

Domnul Ilie Dan Barna (de la tribună):

Domnule preşedinte,

USR luptă pentru desfiinţarea... sau, mă rog... s-a ajuns la impozitarea pensiilor speciale, de patru ani.

Dumneavoastră, în tot acest timp, aţi făcut diverse variante de simulacru de rezolvare a problemei.

Unde suntem astăzi?

S-a adoptat ieri o lege pentru impozitarea pensiilor speciale. A trecut de Camera Deputaţilor, trecuse de Senat, şi-a încheiat procedura parlamentară. Pleacă la promulgare la preşedinte.

Ceea ce se întâmplă astăzi, ceea ce faceţi dumneavoastră astăzi, prin această prevedere - pentru că nu apare nicăieri că ar fi o lege, dar să spunem că are natură de lege - prin această prevedere... este exact ca într-un film de Sergiu Nicolaescu, unde băgaţi un pachet de dinamită la temelia constituţională a acestei legi, asigurându-vă că, respectiv Curtea Constituţională va respinge această lege, şi în felul acesta se creează un cârlig foarte puternic - pentru că l-am ascultat pe domnul Andronache, i-am auzit argumentele - dar, în realitate, Curtea Constituţională a fost consecventă în interpretarea că dacă avem situaţii de suprapunere legislativă, aceea este o situaţie de neconstituţionalitate. Soluţia care ar fi existat şi care ar fi putut fi aplicată... da, într-adevăr, pentru deputaţi şi senatori trebuie o reglementare de plen comun, numai că această reglementare trebuia într-o lege distinctă, nu în Legea aceasta nr. 396, de ieri. Practic noi, ieri, am încheiat Legea nr. 396, şi-a încheiat procedura parlamentară, acum venim şi îi mai agăţăm nişte "zurgălăi" pe care Curtea Constituţională să-i observe, şi în felul acesta ne asigurăm încă de acum că tot demersul, toată bucuria de ieri a cetăţenilor, de fapt se va întoarce de la Curtea Constituţională. Şi fiecare demers de genul acesta - pentru că asta este ironia, spunem... "lasă, că o reparăm peste o lună, că ne mai zice Curtea un pic şi peste o lună mai tragem o dată..." - fiecare demers, prin care Curtea Constituţională are ocazia să respingă eliminarea sau să aprobe impozitarea pensiilor speciale, nu face decât să crească frustrarea şi revolta cetăţenilor şi să-i facă să înţeleagă că Parlamentul şi clasa politică de fapt nu vrea soluţionarea acestei probleme. Aici suntem astăzi!

Şi închei foarte simplu, pentru că până la urmă suntem la un pariu de argumente juridice. Dumneavoastră spuneţi că devine mai constituţională cu această reglementare, noi spunem că această reglementare pur şi simplu "dinamitează" orice credibilitate de constituţionalitate a legii.

Şi atunci, domnule Simonis, domnule Orban, domnule Ciolacu, dacă Curtea Constituţională va respinge, pe acest temei, acest demers legislativ, aştept demisia dumneavoastră! Simplu, democratic, corect!

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Eu zic la următoarea şedinţă să băgăm şi "Fără penali în funcţii publice", să vedem dacă e constituţional sau nu şi o aştept şi eu pe-a dumneavoastră! (Vociferări.) Şi o aştept şi eu pe-a dumneavoastră pe urmă!

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

O idee bună, domnule preşedinte!

Poate rezolvăm şi treaba asta, pentru că văd că unii doar o clamează, dar nu reuşesc s-o ducă până la capăt! De gândit! Bună idee, oricum!

Mă aşteptam ca domnul Barna să-i mulţumească colegului meu jurist, Gabriel Andronache, pentru pledoaria gratuită făcută de la tribuna Parlamentului. Colegul meu a citat doar din decizii ale Curţii Constituţionale.

Eu înţeleg că "Fără penali în funcţii publice" înseamnă, în primul rând, să respecţi Constituţia, legile ţării, să respecţi CCR şi deciziile CCR.

Văd că ce e scris alb pe negru nu mai e clar, dar aşa e când politica e mai importantă decât argumentele.

Astăzi, stimaţi colegi, asistăm la un moment istoric, pentru că noi ne-am întors faţa spre popor, am auzit vocea poporului, care ne-a spus: "Tăiaţi pensiile speciale!".

Prin liderii de grup de la PNL şi PSD, susţinuţi de toate partidele politice, am dus această voce în lege, printr-un amendament, iar astăzi închidem un proces început ieri, prin care impozităm şi pensiile parlamentarilor sau taxăm pensiile parlamentarilor, mai corect spus, cu 85%, ceea ce înseamnă dreptate socială.

Ca să înţeleagă toată lumea, cu tot respectul faţă de colegii de la USR, dacă dânşii ar fi votat "împotrivă" sau "abţinere", ieri, în comisie, dacă dânşii ar fi votat "abţinere" sau "împotrivă", ieri, în plen, discursul domnului Barna, de astăzi, era deplin justificat. Am uitat de Comisia pentru statut!

Dar, atât timp cât parlamentarii USR au votat ieri pentru impozitare, în comisie, în plen şi la comisia de astăzi, dânşii, practic, şi-au asumat acest demers politic.

Pe de altă parte, m-am uitat ieri, după şedinţa de plen, cum reprezentanţii USR au umplut, practic, mediul online că: "Ura, victorie, nu mai sunt pensii speciale...!" şi e reuşita Domniilor Lor.

Bun, acum, dincolo de faptul că a fura munca altora, e urât... e urât să furi munca altora... trebuia măcar să fii corect! Astăzi, practic, aţi revenit la aceeaşi retorică, în care veniţi şi spuneţi: "Era mai bună abrogarea!". Sigur, susţinem şi treaba asta! V-am spus de la bun început că votez orice proiect de lege de impozitare şi de abrogare, atât timp cât este constituţional! Numai că, dacă făceam ceea ce ne cerea domnul Barna, astăzi, practic blocam ceea ce ieri am decis în unanimitate, pentru că v-a explicat domnul Andronache că astăzi trebuia să intervenim în şedinţă comună pe Statutul senatorilor şi deputaţilor. (Vociferări.)

Domnule coleg,

Aţi bătut câmpii destul!

Sunteţi, din păcate, un ageamiu şi un manipulator care n-aţi înţeles nimic!

Vă spun doar atât. Astăzi, ca urmare a amendamentului depus de PNL şi PSD, nu mai avem pensii speciale, aşa cum erau înainte, pentru parlamentari, ci vom avea pensii speciale impozitate cu 85%!

Dacă asta vă deranjează, aveţi curajul, ieşiţi în faţa românilor, spuneţi că voi militaţi pentru pensii speciale, aşa cum aţi votat pentru Curtea de Conturi, şi atunci sunteţi cu adevărat îndreptăţiţi să spuneţi: "Voi sunteţi mai morali decât alţii!". Până atunci, vă rog frumos să nu fiţi ipocriţi şi să nu minţiţi oamenii!

Pentru că votul rămâne, votul există şi, îmi pare rău, aţi căzut şi astăzi între scaune. Poate atunci când se face apel la responsabilitate politică noi înţelegem.

În cazul dumneavoastră cred că trebuie să facă apel la maturitate politică!

Doamne ajută!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Nu v-a pronunţat numele! (Vociferări.)

Nu v-a pronunţat numele!

Am încheiat dezbaterile.

Vă rog să vă pregătiţi pentru...

A, doriţi?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună):

Domnul Roman m-a jignit...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule deputat, vă rog frumos, nu v-am dat cuvântul! (Vociferări.)

Domnule deputat...

Vă rog, tăiaţi microfonul! (I se opreşte microfonul.)

Domnul Simonis şi apoi domnul secretar al Senatului, de la USR. Şi am încheiat dezbaterile.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Practic, astăzi, după ce în ultima lună şi jumătate, la iniţiativa Partidului Social Democrat, am avut mai multe întâlniri cu toţi liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor, pentru a identifica mecanismele constituţionale de diminuare, impozitare drastică a pensiilor speciale, ieri, în Camera Deputaţilor, am votat impozitarea acestor pensii cu 85%, cu voturile tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv cu voturile USR, astăzi, în Comisia pentru statut, în unanimitate de voturi, am dat un raport pentru a impozita şi pensiile parlamentarilor, nu doar celelalte pensii, cu toate voturile, deci în unanimitate, inclusiv cu voturile USR, şi astăzi avem în faţă un proiect care în câteva minute poate fi votat, prin care toate pensiile speciale din România vor fi impozitate cu 85%.

Spunea un domn care vorbea mai devreme că sub această lege este un pachet de dinamită.

Oameni buni, aţi spus-o dumneavoastră, pentru că aţi votat ieri, în plenul Camerei Deputaţilor, aţi votat astăzi în Comisia pentru statut şi am impresia că veţi vota şi astăzi această lege, pe care nu v-o doriţi, pe care aţi încercat s-o retrimiteţi comisiei, pentru că, de fapt, vă e teamă să vă asumaţi în faţa publicului faptul că nu doriţi impozitarea pensiilor parlamentarilor, altfel nu-mi explic. Spunea acelaşi domn că nimeni din România nu crede că USR susţine pensiile speciale.

Domnilor, nici eu n-am crezut asta!

Dar după zilele astea, de ieri şi de astăzi, în care ba votaţi, ba nu votaţi, ba spuneţi că-i bine, ba vă răzgândiţi şi cereţi retragerea de pe ordinea de zi a proiectului prin care se impozitează pensiile parlamentarilor, nu pot să cred decât faptul că vă doriţi în continuare ca singurii oameni din România care să beneficieze de pensii speciale neimpozitate să fie parlamentarii, că altfel nu înţeleg! (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule secretar?

Domnul George-Edward Dircă (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, un discurs furibund!

Ipocrizie şi minciună, asta s-a întâmplat astăzi de la această tribună, citind decizii ale Curţii Constituţionale, pe care le-aţi deturnat de la scopul lor!

Dacă eliminam pensiile speciale, aşa cum USR îşi doreşte, da, trebuia s-o facem în plen comun.

Atunci când le-am introdus, da, trebuia să le facem în plen comun. Dar aplicarea unui impozit nu aduce atingere dreptului la pensie specială a parlamentarului! Faptul că impozitezi nu trebuie supus votului plenului comun şi, atenţie, discutăm despre o lege, despre Codul fiscal.

Arătaţi-mi şi mie când vreodată Codul fiscal a fost adoptat în procedură în plen reunit? Şi ştim la fel, domnule coleg, de la care aveam foarte mari pretenţii, că fiecare lege trebuie să fie modificată prin aceeaşi procedură prin care ea a fost adoptată.

Deci, dacă ieri aţi făcut un lucru bun şi aţi impozitat pensiile speciale cu 85%, astăzi faceţi un lucru greşit şi transformaţi neconstituţional proiectul pe care l-aţi făcut ieri, a cărui procedură parlamentară s-a încheiat şi asupra căruia nu mai aveţi votul nici măcar să-l aduceţi în discuţie astăzi. Acel proiect de lege trebuie să fie pe masa domnului preşedinte al Senatului şi a domnului preşedinte al Camerei Deputaţilor, pentru a-l semna şi a-l trimite la promulgare. Şi veţi observa că, da, USR are dreptate!

USR trăieşte!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnule Andronache, haideţi să trecem la vot şi... (Vociferări.)

Domnul Árpád...

Sunt ferm convins! Haideţi că după şedinţă rămânem şi ne uităm şi pe aceea împotriva lui Orban... Avem atâta de muncă azi!

Vă rog să vă pregătiţi pentru exprimarea votului electronic la distanţă.

Începem cu primul proiect.

1. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea participării Armatei României la Operaţia Gallant Phoenix, începând cu anul 2020.

Începem cu trei minute, da? Setarea pentru trei minute la cele şase voturi.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Este o undă de şoc de la F35.

375 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri.

Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea participării Armatei României la Operaţia Sentinel, începând cu anul 2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

372 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea înfiinţării pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est, sub denumirea Headquarters Multinational Corps South-East (HQ MNC-SE).

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

381 de voturi pentru, 3 abţineri.

Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020; PL-x 153/2020; L232/2020; lege ordinară.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

314 voturi pentru, 65 de voturi împotrivă, 5 abţineri, un coleg sau o colegă nu votează.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020; PL-x 154/2020; L233/2020; lege ordinară.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

343 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, două abţineri, un coleg sau o colegă nu votează.

Adoptat.

6. Prevederile din Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 396/2019, L489/2019) referitoare la indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 18 iunie 2020, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020; PL-x 153/2020; L232/2020; procedură de urgenţă.

2. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020; PL-x 154/2020; L233/2020; procedură de urgenţă.

Şi aşteptăm rezultatul votului şi pentru ultima lege.

Domnule preşedinte Barna, ce faceţi? Aţi început să umblaţi la parlamentari? Ce facem cu migraţia?

354 de voturi pentru, o abţinere şi 43 dintre colegi nu şi-au exercitat votul.

Adoptată.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună...

Mai am de citit...

3. Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 396/2019; L489/2019), pentru prevederile referitoare la indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; procedură de urgenţă.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă de la data depunerii, astăzi, 18 iunie 2020.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vă mulţumesc.

A fost o plăcere, astăzi, să conduc această şedinţă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,17.