Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,03.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu şi de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Invit liderii de grup la prezidiu. (Consultări.)

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, sunt prezenţi 112 deputaţi.

În urma consensului cu liderii grupurilor parlamentare, proiectul aflat la poziţia 22, este vorba de PL-x 219/2020, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991, se retrimite la Comisia juridică, termen - două săptămâni.

Şi se introduce pe ordinea de zi, prin consens cu toţi liderii grupurilor parlamentare, PL-x 336 (Proiectul de Lege pentru modificarea art. 19 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto).

Avem deja 22 de rapoarte venite, încercăm să dezbatem cât mai multe, şi, prin consens cu liderii grupurilor parlamentare, voi da cuvântul colegilor care vin din recomandările grupurilor parlamentare - un singur vorbitor de grup, două minute, astfel încât să putem dezbate cât mai mult din ordinea de zi.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, intrăm în ordinea de zi aprobată.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 26/2020.

Dacă nu sunt obiecţii sau intervenţii, trecem la dezbatere.

La titlu?

La preambul?

La articolul unic?

Rămâne la votul final.

Poziţia 1. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2019; PHCD 24/2020. Raportul privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2019.

Cine? Domnul chestor.

Domnul ministru Budăi, vă rog, prezentaţi raportul.

Succint, domnule ministru, că a fost distribuit.

Domnul Marius-Constantin Budăi (de la tribună):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Raport privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2019.

Bugetul Camerei Deputaţilor, în sumă de 446.000.000 lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2019. Modificat ulterior prin O.U.G. nr. 12/2019 şi O.U.G. nr. 71/2019, creditele definitive au fost stabilite la suma de 440.348.000 lei.

Cheltuielile curente, în sumă de 429.560.397 lei, au reprezentat 99,3% faţă de creditele bugetare aprobate.

Cheltuielile de capital, în sumă de 6.532.790 lei, reprezentând 86,4% din creditele bugetare aprobate.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea colegilor? Nu sunt.

La titlu?

La preambul?

La articolul unic?

Anexa 1?

Anexa 2?

Rămâne la votul final.

La poziţia 33 avem Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 646/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Comisia pentru buget, domnul preşedinte Lazăr. Vă dau eu raportul. PL-x 646/2019.

Vă rog, domnule preşedinte. Până plecaţi la Curtea de Conturi, vă rog, fiţi vigilent! Vă rog. Acesta-i raportul.

La dezbateri, domnule Năsui, vă dau cuvântul.

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba...

Domnul Florin Iordache:

Domnule Năsui, numai puţin! Să prezinte raportul preşedintele comisiei şi vă dau cuvântul, am spus!

Domnul Lazăr prezintă raportul şi vă dau cuvântul.

Domnule Lazăr, vă rog.

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 227/2019 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât operatorii economici - persoane fizice şi persoane juridice, plătitori de impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau impozit pe venit, după caz, să aibă dreptul să deducă din impozitul datorat contravaloarea caselor de marcat electronice fiscale.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din data de 29 iunie 2020.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Vă rog, faceţi legătura cu domnul deputat Năsui, la dezbateri generale. Sunteţi şi iniţiator, vă rog, domnule deputat, aveţi două minute.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de încă un proiect care ajută mediul de afaceri din România. După proiectul care a debirocratizat procesul de înfiinţare de firme noi, blocat acum la promulgare, şi proiectul de desfiinţare a birocraţiei inutile, pentru declararea beneficiarului real, care e, de asemenea, la promulgare, acum avem un proiect care ajută mediul de afaceri să facă faţă mai bine schimbărilor mult prea dese de legislaţie fiscală, care au determinat firmele să-şi tot schimbe casele de marcat. O dată la câţiva ani, Ministerul Finanţelor cere tuturor firmelor să-şi schimbe casele de marcat. Lucrul acesta a creat în anii precedenţi durere destul de mare în mediul privat şi chiar un haos destul de mare.

Prin urmare, ce propunem noi acum este să uşurăm această povară, prin a face cheltuiala pentru case de marcat deductibilă efectiv din impozitul datorat, adică să fie un credit fiscal, nu doar deductibil din baza impozabilă.

Dacă mai ţineţi minte, în 2015, Guvernul a pretins că schimbă casele de marcat cu unele noi, pentru că sunt mai bune şi economice. Noi nu credem că este treaba statului să spună mediului privat cum trebuie să-şi gestioneze afacerile, cum să fie profitabile, ce e bine şi ce e rău. De altfel, statul nu prea reuşeşte să aibă întreprinderi multe pe profit, chiar are problema aceasta, deci nu ar trebui să o facă, să dea astfel de sfaturi, mai ales cu obligativitate de lege, în mediul privat.

Singurii care au câştigat de pe urma tuturor acestor schimbări sunt cei care comercializau aceste case de marcat. Nici măcar bugetul de stat nu s-a bucurat de o colectare mai eficientă a impozitelor, pentru că am văzut apoi că gradul de conformare şi de colectare a rămas aproximativ acelaşi. Şi, atunci, noi ce facem prin acest proiect este să spunem că, dacă tot statul ocazionează aceste costuri şi forţează întreprinderile private să-şi tot schimbe casele de marcat, măcar s-o facă pe cheltuiala proprie, să nu mai chinuie mediul de afaceri cu aceste costuri.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină?

Dacă nu mai sunt, avem două amendamente admise.

Dacă la titlul legii, intervenţii? Nu.

Articolul 1?

Articolul 25?

Articolul 53?

Până la poziţia 12, la corecturi de tehnică legislativă, dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

2. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 15 octombrie ca "Ziua naţională a comerţului electronic"; PL-x 258/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor?

O rog pe colega mea, pe Ionela Dobrică, să prezinte raportul. Te rog.

Doamna Ionela Viorela Dobrică (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 15 octombrie ca "Ziua naţională a comerţului electronic".

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 5 mai 2020, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport preliminar Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul nefavorabil al Consiliului Economic şi Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 15 octombrie ca "Ziua naţională a comerţului electronic", care poate fi organizată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de către persoane fizice sau juridice, precum şi de către societatea civilă, împreună sau separate, prin organizarea şi/sau participarea la manifestări sau acţiuni cu caracter social sau ştiinţific, cu scopul informării şi conştientizării cu privire la existenţa comerţului electronic.

Membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au dezbătut proiectul de lege în şedinţa online din 18 mai 2020.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în şedinţa online din data de 9 iunie 2020.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 15 octombrie ca "Ziua naţională a comerţului electronic" cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Repet, voi da cuvântul colegilor recomandaţi din partea grupurilor.

Din partea Grupului PNL, domnul Sorin Moldovan. Aveţi două minute.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege are ca scop instituirea zilei de 15 octombrie ca "Ziua naţională a comerţului electronic".

Momentul greu prin care trecem astăzi, din cauza pandemiei de COVID-19, ne-a arătat mult mai repede şi mult mai clar care sunt avantajele instrumentelor online.

Potrivit estimărilor Asociaţiei Române a Magazinelor Online, sectorul comerţului electronic a depăşit pragul de 4,3 miliarde de euro la finalul anului 2019, cu 20-22%, aproximativ, mai mult decât în 2018, când valoarea comerţului online a fost estimată la aproximativ 3,6 miliarde de euro. Este o creştere importantă. Totuşi, dacă ne uităm la datele furnizate de Eurostat, vedem că doar 23% din populaţia României a făcut cumpărături online în anul 2019, ceea ce ne situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană, devansând doar Bulgaria, care are doar 22%, fapt care ne arată că e-Comerţul românesc are mai mult loc de creştere.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine dezvoltarea comerţului electronic şi vom vota pentru adoptarea prezentului raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Benga.

Şi vă rog să faceţi legătura cu domnul Varujan Pambuccian, apoi.

Domnul Tudor-Vlad Benga (de la tribună):

Bună ziua, stimaţi colegi!

Da, într-adevăr, comerţul electronic din România are spaţiu de creştere şi a crescut frumos, dar modul în care creşte nu are de-a face cu iniţiative de genul acesta.

E o inflaţie, în Parlamentul României, de proiecte de lege care sunt pur de fond. Există o zi naţională şi internaţională a comerţului electronic, şi ziua aceea se cheamă Black Friday. E stabilită în a patra vineri din noiembrie, în Statele Unite, la noi, tradiţional, de 6-7 ani de zile, se ţine cu o săptămână mai devreme, în a treia vineri din noiembrie, şi merge foarte bine. Şi ceea ce putem face cu adevărat pentru comerţul electronic este să simplificăm legislaţia de business la modul general.

Genul acesta de iniţiative, ziua cutare şi ziua cutare, nu folosesc la nimic! Ceea ce trebuie făcut şi pentru comerţul electronic, şi pentru tot soiul de alte zone de business, este, realmente, să simplificăm birocraţia absolut sufocantă.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc şi eu.

Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu cred că este foarte bine să avem prilejuri în care să poată să fie prezentate, vorbite, aduse la cunoştinţa publicului mecanisme de genul acesta, pentru că, iată, avem un nivel foarte scăzut de utilizare a comerţului electronic, în condiţiile în care avem un nivel destul de ridicat pe utilizarea reţelelor sociale, a jocurilor online. Deci locul acesta este un loc de creştere care nu a fost suficient de mult publicitat şi adus la cunoştinţa publicului. Există o reticenţă, în continuare, ţinând cont de faptul că oamenii preferă să vadă marfa într-un magazin, există o grămadă de lucruri care ţin de obişnuirea fiecăruia dintre oameni cu acest nou tip de comerţ, mai ales că el este un tip de comerţ care în viitor va deveni regula, şi nu excepţia, aşa cum, din păcate, încă este în România.

Noi vorbim de un volum al comerţului electronic, dar lucrul ăsta îl măsurăm în bani, şi nu în număr de oameni. Există oameni care deja îl folosesc ca un mijloc curent de achiziţionare de bunuri şi servicii, ceea ce face ca numărul de utilizatori să fie, în realitate, mult mai scăzut. Şi din acest motiv cred că este foarte bine să folosim orice mijloc şi prilej pentru a vorbi despre el, pentru a-l face cunoscut în special în zona şcolară, pentru că ei sunt viitorii utilizatori de comerţ electronic. Este, de altfel, şi o metodă care aduce beneficii atât întreprinzătorilor, cât şi utilizatorilor, cât şi statului, şi face să se închidă un pic mai repede ciclurile economice, ceea ce dau şi o senzaţie de bunăstare mai mare la nivelul societăţii.

Nu cred că e nimic rău în a avea asemenea zile şi cred că ele trebuie folosite pentru ca oamenii să ştie că lucrurile astea există.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alţi colegi care doresc să intervină? Nu.

Avem patru articole.

La titlul legii dacă se intervine? Nu.

Articolul 1?

Articolul 2?

Articolul 3?

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

La poziţia 3, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 privind modificarea şi completarea altor acte normative; PL-x 513/2019; caracter organic.

Avem 148 de amendamente admise.

Domnul preşedinte Iancu, vă rog, prezentaţi raportul Comisiei pentru industrii. Sunteţi şi iniţiator, prezentaţi raportul.

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Necesitatea acestui act normativ a plecat din practică şi din modul de gestiune a unei legi organice, lege-cadru extrem de importantă. Ea vizează atât sectorul energiei electrice, cât şi a gazelor naturale.

În consecinţă, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu acest proiect de lege.

Aş vrea să vă spun că Senatul a adoptat proiectul.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect.

De asemenea, Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a dat aviz favorabil. De asemenea, şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, dar, totodată, şi modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, a Legii nr. 227/2015 privind aprobarea Codului fiscal, a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie şi a Legii nr. 23/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

În urma dezbaterilor, dezbateri la care au participat reprezentanţii Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Operatorului pieţei de energie electrică şi de gaze naturale, Consiliului Concurenţei şi ai Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, membrii comisiei propun plenului, cu unanimitate de voturi, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege mai sus-menţionat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale... Da. Domnule deputat Bumb, doriţi să interveniţi?

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin audioconferinţă):

Mulţumesc pentru cuvântul acordat.

Stimaţi colegi,

PL-x 513/2019, care aduce modificări Legii nr. 123/2012, este probabil una dintre cele mai importante proiecte de lege din acest mandat. Acesta reglementează atât piaţa energiei electrice, cât şi cea a gazelor.

După cum bine ştiţi, anul trecut, am reuşit, prin Proiectul de Lege nr. 164, să asigurăm că se vor extinde distribuţiile de gaze şi să dăm UAT-urilor dreptul de a putea concesiona aceste distribuţii.

Noi, prin această lege, reuşim şi sper ca toată lumea să fie de acord, pentru că importanţa ei este vitală pentru dezvoltarea sistemelor de distribuţie din România, să putem extinde aceste distribuţii. Sub ce formă? După ce s-a dat Legea nr. 164, Transgaz a mărit de zece ori preţul de racordare, atât al raporturilor, cât şi al staţiilor de predare, de la aproximativ două miliarde în bani vechi, la peste 20 de miliarde, ceea ce îngreunează accesul la sistemul de transport.

De aceea, la sistemul de transport am reuşit, prin această lege, să-i punem pe cei care, de fapt, prin normativele interne, sunt posesorii şi beneficiarii acestor distribuţii, să le facă pe cheltuiala lor, iar această cheltuială să fie recunoscută în tariful de transport.

La fel şi la distribuţie. Distribuitorii, în 16 ani, din 2004, de când au fost preluate distribuţiile de gaze, sunt doi mari distribuitori care au peste 96% din distribuţiile din România. N-au făcut absolut nicio investiţie, deşi au zis că sunt investitori strategici, că trebuie să ne privatizăm. Românii nu s-au ales cu absolut nimic.

De aceea, acolo unde au concesionat distribuţiile de gaze şi au licenţe - să vă dau exemplu, un UAT sau un oraş -, toate extinderile de unde au licenţă şi branşamentele sunt obligaţi să le facă pe cheltuiala lor, iar recuperarea acestor bani se va face din tariful de distribuţie.

Mai mult, redevenţele. Nicăieri în lume nu erau plătite de către beneficiari. Deci nu este posibil ca în factura de gaze să regăsim redevenţele atât ale distribuitorilor, cât şi ale transportatorilor. Aceste redevenţe trebuie plătite de către cei care deţin aceste utilităţi, deci trebuie plătite de către Transgaz şi de către distribuitori.

Nicăieri nu se percep taxe pentru aşa ceva!

Deci nu este posibil ca consumatorul să plătească pe proprietatea altuia!

De aceea, aceste redevenţe trebuie scoase şi nu mai trebuie necunoscute de către ANRE în tariful de distribuţie şi în tariful de transport.

Sunt foarte multe chestiuni care sunt prevăzute în aceste legi. Probabil şi la dezbaterea finală vom insista pe ele, la votul final, pentru că de această lege are nevoie şi cred că este aşteptată de întreaga populaţie.

Eu vreau să închei aici, rugând toţi colegii să fie de acord şi să avem un vot unanim, aşa cum am avut şi în comisie, pentru această lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

(Domnul deputat Bende Sándor solicită să ia cuvântul.)

Numai puţin, domnule deputat!

Domnul Iancu şi apoi Grupul UDMR.

Domnul Iancu. Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Stimaţi colegi,

Am ajuns la această iniţiativă legislativă ca o necesitate.

Din fericire, toate grupurile au participat, toţi reprezentaţii spectrului politic. De ce? Pentru că energia este sângele întregii economii, dar în acelaşi timp ne condiţionează la propriu calitatea vieţii.

În intervalul scurs din 2012, de când s-a aprobat Legea energiei electrice şi a gazelor naturale, la vremea respectivă, ca o transpunere a Directivelor nr. 72 şi nr. 73 în legislaţia românească, au trecut opt ani. În acest interval de timp s-au schimbat directive, legislaţie primară, legislaţie secundară, dar s-au constatat şi anumite aspecte legate de modalitatea practică de operare a celor care gestionează sistemul energetic. Şi am constatat, din păcate, manipulare de piaţă, la care sancţiunea, la o cifră de 4,8 milioane de lei într-o singură zi profit, într-o singură zi amenda a fost de 10.000 de lei.

De asemenea, oferte înşelătoare.

De asemenea, am constatat că în România, din fericire, a început să crească numărul solicitărilor de extindere de sisteme de distribuţie, atât energie electrică, cât şi gaze naturale, şi, în consecinţă, de branşare a unor noi consumatori. Din păcate, acest proces a fost atât de puternic îngreunat, tergiversat şi amânat, încât, la propriu, localităţi întregi au fost obligate să îşi blocheze procesul de dezvoltare şi foarte mulţi investitori au renunţat la investiţiile lor, şi o parte dintre cei care au dorit să facă o anumită dezvoltare, poate chiar şi o locuinţă personală, din cauza acestor costuri, o parte dintre ei au amânat această decizie. Este a doua mare transformare.

Cea de-a treia este legată de redevenţă. Am constatat cu toţii - şi avem o neplăcută surpriză să constatăm că redevenţa a fost transferată în factura consumatorului şi o plătim noi, toţi, ceea ce este de neimaginat şi de neadmis, şi cu această ocazie corectăm acest lucru.

Şi mai sunt elemente care sunt legate de prosumeri. Ştiţi că tot noi, aici, am promovat prosumerii şi am dat posibilitatea consumatorului casnic să poată să fie producător de energie pentru propriul lui consum, dar să şi furnizeze excesul în sistem.

Au apărut foarte multe bariere din partea autorizaţiilor de pe traseu şi relaţiei cu furnizorii şi distribuitorii, încât a trebuit să le corectăm prin această lege.

O să mă opresc aici. Sunt elementele care au fost prezentate de către colegul meu, domnul Sorin Bumb, cele pe care vi le-am spus eu şi alte aspecte care, la propriu, vin în favoarea pieţei de energie şi, în special, a consumatorului de energie electrică şi gaze naturale din România.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul UDMR. Domnule deputat, vă rog, aveţi două minute.

Domnul Bende Sándor (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea nr. 123, Legea energiei electrice şi a gazelor naturale, este o lege foarte, foarte importantă care îşi pune amprenta pe viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din România.

La această lege s-a lucrat foarte mult şi le mulţumesc tuturor colegilor din comisie care de-a lungul timpului au lucrat la modificări, la amendamente, pentru ca această lege să fie în favoarea cetăţenilor.

Această lege pune, cât de cât, în echilibru relaţia între furnizorii de servicii şi consumator. De foarte mult timp a fost aşteptată această lege, şi iată că astăzi a venit, în Parlament, Comisia pentru industrii cu această lege, prin care branşamentele, de exemplu, vor fi suportate de către furnizori, de către distribuitori. Nu este corect, aşa cum au spus şi antevorbitorii mei, ca o societate să-şi îngroaşe volumul de investiţii pe banii cetăţenilor. Nu este corect ca instalaţiile, volumul instalaţiilor să crească pe banii cetăţenilor sau pe banii societăţilor din România. Deci aşa este corect. Dacă cineva a câştigat dreptul de concesiune pe un anumit UAT, pe o rază, pe un teritoriu, acolo, în acel teritoriu, să facă în aşa fel ca din profitul lui să plătească dările către stat, din profitul lui să plătească redevenţa, şi creşterea volumului de instalaţie să meargă pe profitul lui, nu pe banii cetăţenilor.

Încă o dată, le mulţumesc tuturor colegilor din comisie şi mă bucur foarte mult că am ajuns aici, ca această lege să fie dezbătută şi votată mâine, sper, în Parlamentul României.

Sper că va trece şi sper că va fi foarte, foarte bine pentru cetăţeni.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu. Sper că ne uităm şi pe cronometru.

Mulţumesc.

Avem 148 de amendamente.

La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 40, intervenţii? Nu.

De la 40 la 140, intervenţii? Nu.

Până la 148?

Rămâne la votul final. Caracter organic.

La poziţia 4, reexaminarea Legii pentru completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 420 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 1 noiembrie 2019; PL-x 61/2019/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie.

Vă rog, domnul preşedinte Halici, doamna Fădor, cine prezintă? (Vociferări.)

Păi, nu vă aud. (Vociferări.)

Poziţia 4?

Nu, poziţia 22, domnule Halici, s-a amânat.

Poziţia 4...

Domnul Nicuşor Halici (de la tribună):

Bine, în regulă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Nicuşor Halici (de la tribună):

Şi eu.

Raport comun asupra Reexaminării Legii pentru completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

Legea are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 7/2006 cu două noi prevederi, în sensul că nu se află în incompatibilitate funcţionarul public parlamentar desemnat prin act administrativ, emis în condiţiile legii, să participe în calitate de reprezentant al instituţiei sau autorităţii publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere aflate în subordinea, sub autoritatea sau controlul Camerei Deputaţilor sau Senatului. De asemenea, nu este incompatibil funcţionarul public parlamentar care este desemnat reprezentantul secretarului general al Camerei Deputaţilor în Consiliul de Administraţie al Regiei Autonome "Monitorul Oficial".

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a reexaminat, la fel, adoptând, în şedinţa din 23 iunie.

Legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor organice.

Iar, cu majoritate de voturi, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea legii în forma adoptată de Senat.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunt intervenţii din partea colegilor? Nu sunt.

Raport fără amendamente. Rămâne la votul final.

La poziţia 6, Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun; PL-x 587/2019.

Din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Raport comun, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru buget şi Comisia pentru cultură.

Domnul preşedinte Buicu, vă rog, prezentaţi raportul. (Vociferări.)

Bun, cine prezintă raportul? Vă întreb.

Comisia pentru buget.

Era domnul Buicu, dar...

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

O prezintă cine a respins-o, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, prin adresa Biroului permanent, din 28 octombrie 2019, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun; PL-x 587/2019.

Prin adresa Biroului permanent, din 26 noiembrie 2019, alături de cele două comisii menţionate anterior, a fost sesizată şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă pentru dezbaterea în fond a acestui proiect de lege.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun, având în vedere că Directiva Uniunii Europene 2015/1535 transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 1016/2004 impune parcurgerea procedurii de notificare a Comisiei Europene prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Această procedură de notificare nu a fost realizată, ceea ce, conform jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ar determina inopozabilitatea prevederilor legii faţă de terţi în eventualitatea unui litigiu.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Ungureanu. (Vociferări.)

Poftiţi? (Vociferări.)

Da, domnul Ungureanu.

Vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferinţă):

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

De la bun început, ar trebui să vă spun, apropo de iniţiativa "Fără penali...", care va intra în iulie în plen, că cineva din una dintre cele trei comisii raportoare a comis un fals. Ar trebui să ştiţi asta. Şi nu ştiu foarte bine procedura, poate mă ajută domnul Iordache.

Există un fals în acest raport, cum că nu ar fi fost notificată comisia cu privire la acest proiect, prin Ministerul Economiei.

Ţin să vă anunţ că încă din luna martie s-a făcut acest lucru. Deci este fals în înscrisuri. Cine a scris acest raport a comis acest fals. Şi un jurist îmi poate spune dacă este o chestiune penală sau nu.

Doi. Un alt lucru fals. În comisie...

Dacă mă auziţi? Să-mi spuneţi dacă mă auziţi.

Alo, mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferinţă):

Un alt lucru fals este acela că de la Guvern ar fi un ultim aviz, atenţie, negativ. Iarăşi este un lucru fals. Ultimul aviz, din luna iunie, dacă nu cumva Ministerul Sănătăţii nu mai este parte din Guvern, este un aviz pozitiv pentru această lege. Deci, iarăşi scrie în raport în mod fals că Guvernul ar fi dat un aviz negativ. Acel aviz negativ este din luna ianuarie, dar ultimul este pozitiv, din luna iunie.

Deci vă puteţi da seama...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferinţă):

Vă daţi seama cât de mare a fost presiunea industriei tutunului asupra acestui proiect, care nu face decât un lucru foarte simplu - să echivaleze, aşa cum este normal, aceste dispozitive de încălzit tutunul cu cele clasice, cu ţigareta clasică, şi să facă o binemeritată...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc...

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferinţă):

... atenţionare...

Domnul Florin Iordache:

... domnule deputat.

Haideţi să ne respectăm!

Am stabilit nişte termene şi nişte timpi de dezbatere. Haideţi să ne încadrăm în ei, vă rog!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferinţă):

Dacă îmi daţi voie... (Apel întrerupt.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alţi colegi care doresc să intervină? (Vociferări.)

Domnul Tudor Pop. Dar nu-l văd înscris.

Solicitaţi dumneavoastră, dar dumnealui văd că nu este.

Domnul Vass Levente (de la tribună):

Parlamentarii UDMR nu au iniţiat...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Vass Levente (de la tribună):

Vass Levente, UDMR.

Deci parlamentarii UDMR n-au fost printre iniţiatorii acestei legi.

Chiar dacă mâine se va respinge această iniţiativă legislativă, din partea UDMR, vă felicit.

Am înţeles că este un vot politic. O să votăm împreună cu dumneavoastră respingerea acestei propuneri legislative.

Însă ţin să menţionez că proiectul acesta este un proiect bun. Merită puţin regândit şi merită să continuăm împreună ca să ajutăm mai ales tinerii să nu se obişnuiască nici cu fumatul, şi nici cu aceste alternative care dăunează sănătăţii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi domnul Tudor Pop, ca iniţiator, vă rog. Şi ultimul vorbitor.

Vă rog.

Aveţi două minute, vă rog.

Domnul Tudor Rareş Pop (prin audioconferinţă):

Mulţumesc.

Mi se pare incredibil că sănătatea copiilor noştri a ajuns să fie tratată în felul acesta, politic, cum bine a spus antevorbitorul meu, şi doar politic.

În 2017, vreau să vă spun că peste 19.000 de copii cu vârste între 13 şi 15 ani consumau frecvent produse din tutun încălzit. La acest număr se adaugă alţi 50.000 de tineri, cu aceeaşi vârstă, care consumau ţigări electronice. Şi bineînţeles că între timp numărul lor creşte de la un an la altul, dar lucrul acesta vă prefaceţi că nu-l vedeţi şi că nu-l ştiţi.

Problema este că tinerii le cumpără uşor, fără buletin, din mall-uri sau online, iar acest lucru se întâmplă din cauză că legislaţia care reglementează produsele din tutun este învechită.

Şi asta tratează acest proiect de lege, astăzi.

Pentru că, în prezent, fumatul este definit ca fiind un proces însoţit sau rezultat al consumului de produse care ard. Şi ce să vezi? Aceste ţigări nu ard, pentru că au un tutun special, livrat sub formă de gadgeturi, evident, atrăgătoare pentru noile generaţii.

Şi ştiţi care e problema? Problema este că industria tutunului promovează agresiv, extrem de agresiv, noua generaţie de ţigări, prin panouri stradale imense, publicaţii online, evenimente sau concerte, ba chiar fac publicitate mascată la fumat, prin intermediul CFR Călători, ca o instituţie publică.

Şi vă întreb acum, dragi colegi din Parlament, vi se pare normal? Vi se pare sănătos? Ştiţi cât costă tratamentul unui cancer pulmonar sau esofagian? Ştiţi care sunt şansele de supravieţuire?

Vă întreb, dragi colegi, de ce are acest proiect raport de respingere? Simplu, pentru că decizia nu a fost luată nici de Comisia pentru cultură, nici de Comisia pentru buget şi nici măcar de Comisia pentru sănătate şi familie. Decizia a fost luată de industria tutunului, care se pare că face legea în Parlament.

Şi, vă întreb, de când dictează industria tutunului şi lobby-iştii ei pe teme şi politici de sănătate publică?

Ce s-a întâmplat, dragi colegi din Comisia pentru sănătate, domnule Buicu, stimaţi colegi de la PNL, unde a dispărut consensul de anul trecut? De ce trebuie să ne întoarcem în 2016? De ce are acest proiect raport de respingere, când el nu face altceva decât să actualizeze legislaţia antitutun şi să protejeze generaţiile tinere de o industrie supertoxică? Chiar vi se pare OK să desenăm o ţintă pe spatele unor generaţii întregi de copii şi adolescenţi?

OK, bun, nu vă interesează sănătatea lor, pot să înţeleg cinismul acesta îngrozitor. Dar haideţi să vorbim şi despre bani, poate asta vă interesează mai mult. Ştiţi câţi bani varsă la bugetul statului industria...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Tudor Rareş Pop (prin audioconferinţă):

... produse din... mai lăsaţi-mă 30 de secunde... din tutun, nereglementate, nerecunoscute de UE? Vă spun ca să ştiţi - de 6 ori mai puţin decât acciza la tutun clasic. Tutunul încălzit nu plăteşte taxa pe viciu, iar ţara aceasta a ajuns paradisul industriei tutunului.

Pierdem bani, îi lăsăm să-şi bată joc de sănătatea copiilor noştri, şi asta doar pentru că lobby-işti pro tutun, plătiţi sau nu, au intoxicat opinia publică cu tot felul de fake-news şi apeluri mincinoase...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Rareş Pop (prin audioconferinţă):

... iar acum se pregătesc să ne... (Apel întrerupt.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul PSD, domnul preşedinte Buicu, vă rog.

Am spus de la început să ne încadrăm în timpii stabiliţi de comun acord.

Vă rog, domnule Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Demagogie ieftină, marca USR. Cam la asta am asistat în discuţiile anterioare.

Nerespectarea unui regulament european a făcut ca acest proiect să fie respins.

Şi cei care l-au respins, asta au făcut.

Asta nu înseamnă că la nivelul Comisiei pentru sănătate nu au avut loc discuţii legate de modificări legislative pentru acest domeniu.

Aşa că ce aţi ascultat adineauri este exact acest lucru - o demagogie ieftină, marca USR.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final. Propunere de respingere.

Mergem mai departe.

La poziţia 7, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 502/2004 privind asociaţiile pensionarilor; PL-x 645/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea Comisiei juridice.

Doamna deputat Aida Căruceru, vă rog, prezentaţi raportul comisiei, fără amendamente.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În temeiul dispoziţiilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 502/2004 privind asociaţiile pensionarilor.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social a transmis un punct de vedere favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 33 din Legea nr. 502/2004 privind asociaţiile pensionarilor, în sensul ca asociaţiile şi federaţiile pensionarilor să poată primi în folosinţă, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, orice bunuri mobile sau imobile necesare îndeplinirii scopului pentru care sunt înfiinţate, inclusiv de la autorităţile administraţiei publice locale.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 502/2004 privind asociaţiile pensionarilor, în forma prezentată de Senat.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii?

Doresc colegii să intervină? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

La poziţia 9 avem Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice; PL-x 306/2019; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii, raport înlocuitor.

Domnul preşedinte Iancu, vă rog aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a fost sesizată cu actul normativ menţionat.

Are avizul Consiliului Legislativ.

De asemenea, al Consiliului Economic şi Social.

Este avizat favorabil şi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avizat favorabil acest proiect de lege.

Este un proiect de lege care transpune Directiva Uniunii Europene 2436/2015 şi care îşi propune, practic, să reglementeze activitatea OSIM, la nivelul României, la fel ca şi activitatea în acest domeniu, respectiv al mărcilor şi indicaţiilor geografice, la nivelul statelor membre.

În urma dezbaterilor, dezbateri la care a participat întreaga conducere a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii propun plenului, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea raportului.

Avem 84 de amendamente.

La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 50, intervenţii? Nu.

De la 51 la 84?

Rămâne la votul final.

(Domnul deputat Iulian Iancu solicită să ia cuvântul.)

Da, domnule preşedinte Iancu, vă rog.

Înţeleg că e o chestiune de tehnică legislativă, da?

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

De tehnică legislativă.

Este un termen acolo, care a fost depăşit - 31 decembrie 2019. A fost preluat de noi şi trecut la 30 iunie 2020, dar deja suntem la 30 iunie. Şi, ca atare, se propune 30 septembrie 2020.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Cu această corectură, preluată de stafful tehnic, rămâne la votul final. Caracter organic.

La poziţia 10, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice; Pl-x 108/2018.

Avem raport comun din partea Comisiei juridice şi a Comisiei pentru industrii.

Cine prezintă raportul?

Domnul Iancu sau...

Vă rog.

Doamna Căruceru.

Da, doamna Căruceru.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a avizat negativ.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ.

Guvernul a transmis Parlamentului punct de vedere negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele două comisii sesizate în fond au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

Comisia pentru industrii şi servicii a examinat iniţiativa în şedinţa din 20 martie 2018.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 13 noiembrie 2018.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, întrucât textul iniţiativei încalcă art. 135 din Constituţia României.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină? Nu sunt.

Avem două amendamente respinse.

Întreb dacă se susţin. Nu se susţin.

Avem 9 amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii? Nu.

Capitolul II, Secţiunea 1?

Până la 9 dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Vă rog, domnul Roman. (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Florin-Claudiu Roman.)

Da.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

Poziţia 14. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; are 5 amendamente admise; PL-x 232/2020.

Avem raport comun din partea Comisiei juridice şi Comisiei pentru administraţie.

Cine prezintă raportul?

Raport comun.

Domnule preşedinte Halici, cine prezintă?

Domnule Halici, suntem la PL-x 232.

Vă dau eu raportul.

Cine îl prezintă? (Vociferări.)

Da, vă rog, domnule vicepreşedinte Varga, vă rog.

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Sprinten, de la Brăila.

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Da.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Cele două comisii au fost sesizate, în procedură obişnuită, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport preliminar, comisia a avut în vedere un aviz al Consiliului Legislativ, negativ, şi avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi împreună cu Comisia pentru administraţie publică au examinat proiectul de lege în şedinţa online din 29 iunie 2020.

În urma examinării iniţiativei şi a opiniilor exprimate de membrii comisiilor s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc, domnule Varga.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Vă rog.

La dezbateri generale, da, domnule Varga.

Numai puţin, că înţeleg că este o dispută. La proiectul de dinainte, prima dată a fost un raport de respingere, a fost retrimis, s-a revenit cu un raport de adoptare.

Colega noastră a prezentat raportul de adoptare cu două amendamente respinse şi cu 9 amendamente admise. Raportul cu amendamentele admise... Practic, mâine vom vota un raport de adoptare la cele 9 amendamente admise.

S-a încheiat dezbaterea.

Vă rog, domnul Varga, discutăm de PL-x 232.

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Reglementarea administrării condominiilor ridică nişte probleme specifice care se reflectă în cerinţele cuprinse în certificatele de urbanism. Unele administraţii se raportează la prevederile art. 38 din Legea nr. 196 şi solicită pentru justificarea dreptului de a construi acordul a 2/3 din numărul proprietarilor, iar altele se raportează la prevederile art. 43 din acelaşi act normativ, atribuire în folosinţă exclusivă, cu solicitarea acordului tuturor coproprietarilor cu declaraţii exprese.

Apreciez că prima soluţie este cea corectă în cazul părţilor comune - teren aferent condominiului utilizat pentru extindere.

Acordul tuturor proprietarilor ar fi o imposibilitate în practică, la orice moment, într-un condominiu unde există litigii între proprietari, unde nu sunt dezbătute succesiunile sau nu are loc, din varii motive, proprietarii fiind în imposibilitatea de a-şi exprima această voinţă.

Completarea textului de la Anexa nr. 2 este necesară pentru a clarifica şi a armoniza prevederile Legii nr. 50 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu cele ale Legii nr. 196 privind înfiinţarea şi organizarea asociaţiilor de proprietari. Astfel, dreptul de a construi, în cazul extinderii efectuate în cazul condominiului, se va înscrie cu claritate în sfera dreptului de folosinţă asupra părţilor comune, în sensul art. 38 din Legea nr. 196/2018, fiecare proprietar din condominiu putând folosi, în condiţiile acordului de asociere, atât spaţiul care constituie bunul principal, cât şi părţile comune.

Părţile comune pot fi utilizate de către terţi, persoane fizice sau juridice, numai în urma unei hotărâri a adunării generale a asociaţiei proprietarilor, cu acordul a 2/3, dar cu acordul tuturor proprietarilor de drept afectaţi de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, folosinţă sau concesiune, semnat de preşedintele asociaţiei şi avizat de cenzor.

Şi se va elimina interpretarea că în această situaţie ar fi incidente prevederile încetării destinaţiei folosinţei comune pentru părţile comune din condominiu, respectiv capitolul IV din Legea nr. 196/2018.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mai sunt alte intervenţii? Nu.

Avem 5 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii? Nu.

Anexa nr. 1 - până la capăt?

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

La poziţia 16, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2020 pentru completarea unor acte normative în domeniul transportului naval; PL-x 112/2020; avem 6 amendamente admise.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru transporturi?

Păi, hotărâţi-vă, cine?

Da.

Vă rog, prezentaţi raportul comun.

Domnul Găvrilă Ghilea (de la tribună):

Da.

Proiectul de Lege nr. 112/2020 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2020 pentru completarea unor acte normative în domeniul transportului naval.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi ale art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate cu dezbaterea şi avizarea acestui act normativ, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins ordonanţa de urgenţă în şedinţa din 9 iunie 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea cadrului legal privind completarea Legii nr. 214/2015, a Legii nr. 31/2016, a Legii nr. 229/2017, cu câte o dispoziţie conform căreia "Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului norme metodologice de punere în aplicare a prevederilor..." pentru a fi legal posibilă emiterea de hotărâri de Guvern de aprobare a normelor metodologice.

Prin modificarea propusă se va respecta şi principiul ierarhiei actelor normative prevăzute la art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au finalizat dezbaterile asupra proiectului de lege în şedinţa online din data de 26 mai 2020, iar membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au dezbătut proiectul de lege în data de 2 iunie 2020.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, cele două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte din raportul comun depus.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem 6 amendamente.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii?

La articolul unic?

La 3? 4? 5? 6?

Rămâne la votul final. Caracter organic.

Poziţia 17. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 101/2020.

Comisia juridică, domnul preşedinte Halici, vă rog.

Domnul Nicuşor Halici (de la tribună):

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit art. 75 din Constituţia României şi a art. 91 alin. (1) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

A fost dezbătut în Comisia juridică.

Obiectul de reglementare este o asigurare a unei protecţii mai bune a minorilor faţă de abuzurile sexuale. Totodată, avem în vedere modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010, în sensul prevederii în mod expres a posibilităţii dispunerii măsurii arestării preventive în cazul în care din probe indubitabile rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea de act sexual cu un minor, de racolare a minorilor în scopuri sexuale sau ultraj contra bunelor moravuri.

În urma şedinţei online a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, s-a decis, cu unanimitate de voturi, din câte îmi aduc eu aminte, şi aşa este, cu unanimitate de voturi, să spună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Avem Anexa nr. 1 cu amendamente admise, şi la Anexa nr. 2, un amendament respins.

Legea supusă dezbaterii face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Începem dezbaterile generale.

Pentru început, dau cuvântul doamnei Bîzgan Oana. Înţeleg că a fost aleasă reprezentantul deputaţilor neafiliaţi.

Vă rog, doamnă Bîzgan, aveţi două minute.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin audioconferinţă):

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În acest caz vorbesc ca iniţiator al acestui proiect legislativ.

Proiectul pe care-l discutăm astăzi este unul extrem de important, dar şi extrem de dureros, pentru că mii de copii din România cad victime ale abuzurilor sexuale.

Motivele pot fi multe şi aici avem de lucrat cu toate armele posibile, atât în Parlament, cât şi în Guvern, dar mâine, la votul final, putem să facem cu adevărat o schimbare. Prin acest proiect, creştem pedepsele pentru infracţiunile de natură sexuală, precum viol, act sexual cu minorul, pornografie infantilă, trafic de minori şi aşa mai departe.

Prin înăsprirea acestor pedepse nu mai permitem ca prădătorii sexuali să primească pedepse cu suspendare. Cazurile care au ajuns la mine şi cele relatate în presă sunt cutremurătoare: şapte din zece astfel de infractori sexuali recidivează. Pe lângă pedepsele cu suspendarea, aceştia mai prestează şi muncă în folosul comunităţii, uneori la şcoli sau chiar în centrele pentru copiii cu dizabilităţi, cu alte cuvinte perpetuăm de ceva timp o problemă socială extrem de gravă.

Este o realitate extrem de cruntă şi poate uneori ne este greu să o acceptăm, dar trebuie să conştientizăm că este problema noastră, a tuturor. Şi, mai mult decât atât, noi, dragi colege şi dragi colegi, avem posibilitatea să oprim acest fenomen, avem posibilitatea să votăm mâine un proiect prin care să nu mai permitem ca vieţile şi copilăriile acestor suflete să fie furate.

Modul în care ne protejăm copiii şi alte persoane vulnerabile spune extrem de multe despre noi, ca ţară.

Am reuşit în trecut să facem un pas uriaş, prin votarea Registrului infractorilor sexuali. Mâine vă rog şi vă invit să facem următorul pas.

Vă invit să votaţi pentru adoptarea acestui proiect!

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Birchall.

Vă rog, faceţi legătura!

Doamna Ana Birchall (prin audioconferinţă):

Mulţumesc foarte mult.

Bună ziua!

Este o iniţiativă foarte bună, felicit iniţiatorii!

Doar îmi exprim regretul... şi iarăşi nu înţeleg de ce, deşi am învederat în mod expres dorinţa de a depune un amendament preşedintelui Comisiei juridice, şi am şi transmis acest amendament Comisiei juridice, văd că nici măcar n-a fost luat în considerare. Eu am aflat abia astăzi că a fost introdusă pe ordinea de zi, pentru că acel amendament pe care eu l-am depus ar fi ajutat ca, de exemplu, cazuri precum Ţăndărei, să nu se mai repete, şi anume, infracţiunile de viol, răpire şi trafic de persoane să fie imprescriptibile, pentru că doar aşa putem ajuta efectiv ca asemenea orori să nu se mai întâmple. Oricum, este o iniţiativă lăudabilă. Sper să aibă votul final.

Cu siguranţă o voi vota, dar rămâne acest regret că, în continuare, din motive pe care nu le înţeleg, văd că toate amendamentele pe care eu le spun şi, deşi anunţ direct preşedintele Comisiei juridice, nici măcar nu sunt luate în considerare, ceea ce este regretabil. Pentru că, dacă aveam acest amendament, prin care violul, răpirea, traficul de persoane şi alte asemenea fapte grave ar fi fost imprescriptibile, cred că am fi făcut o faptă şi mai bună decât ceea ce este astăzi, am fi întărit spiritul pe care iniţiatorii l-au avut în vedere atunci când au introdus această modificare legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte Halici, vă rog.

Şi apoi doamna Iurişniţi.

Domnul Nicuşor Halici (de la tribună):

Mulţumesc.

Dar nu pot să las fără răspuns anumite alegaţii ale unor colegi care, dincolo de faptul că nu cunosc prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, nici măcar nu sunt interesaţi atunci când doresc să amendeze un subiect sau o iniţiativă legislativă.

La ce mă refer? Ordinea de zi a Comisiei juridice, în care a fost inclus acest proiect de lege, este afişată pe site-ul Camerei Deputaţilor, de vineri. Deci, orice persoană interesată, în cazul de faţă un deputat, putea să transmită amendamente.

Până la ora susţinerii proiectului de lege în cadrul comisiei, nu am avut transmis niciun amendament de la doamna Birchall, pe de o parte.

Pe de altă parte, după ce ni l-a transmis, l-am analizat, totuşi, deşi se încheiase şedinţa şi, totuşi, comunicându-i, nu a vrut să înţeleagă - poate înţelege aşa, de la plenul Camerei - că e neconstituţional ce propunea dumneaei, pentru că această iniţiativă, care prevedea doar două articole modificate, nu a fost dezbătută şi în Senat, cu propunerea pe care o dorea dumneaei. Deci, practic, era şi neconstituţional, chiar dacă s-ar fi interesat şi ar fi reuşit totuşi să transmită amendamentele în timp util, pentru că, aşa cum ştie şi dumneaei, ca parlamentar, există un termen de depunere a amendamentelor. Nici nu trebuia să ştie de şedinţa Comisiei juridice, dacă chiar voia să depună un amendament. Birourile permanente stabilesc termenele de depunere a amendamentelor în comisiile avizatoare şi în comisiile de fond.

Aşa că, mai puneţi mâna pe carte, mai citiţi, şi după aceea mai discutăm!

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Iurişniţi.

Nu avem dezbateri şi schimburi de replici!

Mulţumesc.

Doamnă Iurişniţi, vă rog. Două minute.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Câteva cifre vreau să aduc în atenţia colegilor noştri.

Salut această iniţiativă, am susţinut această iniţiativă, inclusiv din poziţia de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse, inclusiv ca membru al Comisiei pentru învăţământ, ca profesor, ca mamă.

Vreau să spun că această lege, într-un fel, vine şi completează ceea ce ar trebui să se întâmple în sistemul de învăţământ, în sistemul de educaţie. Este absolut necesar să o legăm de necesitatea unor cursuri de educaţie pentru sănătate, inclusiv educaţie sexuală adaptată vârstelor - atenţie! - pentru cei care nu înţeleg că este absolut nevoie de aceste sesiuni de informare în şcolile din România.

Ştim că la fiecare şase ore, în România, un minor este victima unei forme de abuz sexual. Cei mai mulţi copii nu recunosc şi nu pot detecta formele abuzului sexual, în lipsa informaţiilor oferite într-un cadru organizat şi profesionist, iar acest cadru este şcoala.

Pe de altă parte, vă mai amintesc încă nişte cifre, pe cele pe care le ştiţi cu toţii - faptul că în 2019 ocupam locul I în Europa în ceea ce priveşte rata naşterilor în rândul adolescentelor... şi adolescenţilor, pentru că sunt şi taţi minori, şi mame minore - ştim cu toţii.

De asemenea, în 2018, avem 253 de cazuri de abuz şi exploatare a copiilor, 977 de cazuri cu abuz sexual, exploatare sexuală. Două treimi dintre cazurile raportate de abuz sexual au avut loc asupra copiilor din mediul rural, iar jumătate dintre cazurile de abuzuri sexuale au avut loc în familie.

Deci sunt date, cifre, statistici grave care trebuie să ne pună pe gânduri, mai ales pe cei care încă nu înţeleg necesitatea orelor de educaţie pentru sănătate, educaţie sexuală adaptată vârstelor, repet, încă o dată, împreună cu un cadru legislativ adecvat, ferm şi...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, doamnă!

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin audioconferinţă):

... necesitatea unor informaţii clare, din surse sigure, pentru sănătatea şi siguranţa copiilor noştri.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Avem un amendament respins. Dacă se susţine? Nu se susţine.

Avem 62 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

Articolul I, de la 2 la 30 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 31 la 62?

Vă mulţumesc.

Rămâne la votul final; are caracter organic.

Următorul.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu privire la instituirea interdicţiei beneficiului la pensia de serviciu pentru persoanele remunerate din fonduri publice condamnate definitiv pentru fapte de corupţie; PL-x 661/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Raport comun - Comisia pentru muncă şi Comisia juridică.

Cine prezintă raportul?

Doamnă Aida Căruceru, vă rog să prezentaţi raportul comun.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu privire la instituirea interdicţiei beneficiului la pensie de serviciu pentru persoanele remunerate din fonduri publice condamnate definitiv pentru fapte de corupţie.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea unor acte normative, în sensul instituirii unor prevederi potrivit cărora persoanele condamnate pentru infracţiuni de corupţie să nu beneficieze de pensie de serviciu.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil, cu observaţii, al Consiliului Economic şi Social, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită Comisiei pentru muncă şi protecţie socială un raport preliminar de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise.

Raportul comun a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, cu excepţia art. V şi art. VII, care sunt de competenţa decizională a Senatului şi asupra cărora Camera Deputaţilor se pronunţă în calitate de primă Cameră sesizată.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Roman.

Voi da cuvântul celor înscrişi din partea grupurilor parlamentare.

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am solicitat cuvântul şi în calitate de iniţiator, dar şi ca reprezentant al Grupului PNL, pentru acest proiect de lege.

Atunci când am luat la puricat toate legile speciale, prin care s-au acordat pensii speciale pentru anumite categorii, am observat această discriminare, adică, în cazul parlamentarilor şi în cazul magistraţilor există această prevedere prinsă în Statutul senatorilor şi deputaţilor şi în Legea pentru magistraţi, în schimb pentru celelalte categorii de beneficiari nu exista această prevedere. Adică, dacă... şi cunoaştem cazuri, că au fost cunoscute opiniei publice, poliţist condamnat pentru mită definitiv îşi ispăşeşte pedeapsa de închisoare, iar după aceea el îşi ia bine-mersi pensia de serviciu acasă.

Ideea e că eu sper ca acest proiect de lege să nu fie atacat de alţii la Curtea Constituţională, să nu fie nici criticat de doamna Weber, care se poziţionează de partea pensiilor speciale, şi măcar până vom avea o soluţie din partea Curţii, să ştim foarte clar că beneficiarii de pensii speciale care calcă pe bec trebuie să ştie că... pa şi adio pensie specială.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Seidler, Grupul USR. Vă rog. Aveţi două minute.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă):

Mulţumesc.

USR are o poziţie foarte clară în ceea ce priveşte pensiile speciale. Noi am spus de la bun început că acestea ar trebui eliminate sau plafonate, impozitate, acolo unde eliminarea lor nu este posibilă. Sigur, suntem aproape singulari în Parlamentul României cu acest punct de vedere.

Totuşi, proiectul de lege pe care îl discutăm astăzi va fi votat şi de Grupul USR, pentru că elimină, într-adevăr, de la această pensie specială, la care în mod normal nu ar trebui să aibă acces nici cei care nu au comis fapte penale, dar mai ales cei care au comis fapte penale.

Regretabil însă că se referă doar la trei articole, la trei infracţiuni din Codul penal, acest proiect de lege.

Într-adevăr, proiectul a pornit, aşa cum a spus şi antevorbitorul, de la un paralelism cu magistraţii, care, odată condamnaţi penal pentru diverse infracţiuni şi unele care ţin de exercitarea profesiei lor, sunt decăzuţi din acest drept nedrept.

Din păcate, în schimb, acest proiect de lege se limitează, cum spuneam, la trei infracţiuni şi nu reglementează pentru toate celelalte profesii care au acest drept nedrept la pensie specială şi infracţiunile de serviciu.

Să fim şi mai concreţi, dacă în cazul Caracal instanţele vor considera că vreun poliţist a greşit, în sens penal, şi a fost mână-n mână, eventual, cu un infractor sau cu unele grupări infracţionale, dacă infracţiunea reţinută pentru acel sau acei poliţişti ar fi alta decât strict cele trei articole precizate în acest proiect de lege, odată pensionaţi, acei poliţişti vor beneficia în continuare de pensie specială, şi cu infracţiunea comisă, şi cu pensia specială păstrată!

De aceea, soluţia legală, de fapt, nu este să găsim câte un articol prin care pe unii să-i exceptăm de la a primi acest drept nedrept, ci să ştergem din legislaţia României acest drept nedrept.

Pensiile speciale trebuie abrogate, dacă nu pot fi plafonate sau impozitate.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alţi colegi care doresc să intervină? Nu.

Avem 23 de amendamente admise.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

De la 2 până la 23?

Rămâne la votul final; caracter organic.

La poziţia 11 ne-a sosit acum raportul.

11. Proiectul de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, domn al Moldovei şi principe al Transilvaniei, drept martir şi erou al naţiunii române; PL-x 329/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Avem raport comun - Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru cultură.

Cine prezintă raportul?

Comisia pentru administraţie. Doamna preşedinte sau domnul Ştirbu? Hotărâţi-vă!

Domnule Ştirbu, vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate cu dezbaterea şi avizarea pe fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul...

Scuze! Numai puţin! Îmi trebuie raportul. Acesta e următorul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă dau eu raportul, domnule preşedinte!

Vă rog, veniţi la mine! Acesta este raportul. Vă rog. Da, vă rog, cu Mihai Viteazul, şi apoi cel...

Din grabă!

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Scuze!

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind...

Tot pe ăla mi l-aţi dat!

Domnul Florin Iordache:

Păi, Mihai Viteazul!

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (de la tribună):

A, nu e cel cu Horea, Cloşca şi Crişan?

Domnul Florin Iordache:

Nu, domnule, suntem la Mihai Viteazul, domnule...

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (de la tribună):

OK. Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost sesizate, cu dezbaterea şi avizarea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, domn al Moldovei şi principe al Transilvaniei, drept martir şi erou al naţiunii române.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil.

Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului asupra oportunităţii adoptării unui astfel de proiect de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale avizează favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, au votat întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, domn al Moldovei şi principe al Transilvaniei, drept martir şi erou al naţiunii române, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină?

Da. Domnul Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe, Grupul PNL. Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declararea drept erou naţional a lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti de la 1593-1601 şi autor al primei Uniri a celor trei Principate, la anul 1600 - Moldova, Transilvania şi Ţara Românească - este un gest absolut firesc, un gest de recunoştinţă, în contextul în care atacurile la identitatea naţională sunt mai puternice ca niciodată.

Şi, pentru că vorbim de conştiinţa naţională, Mihai Viteazul a făcut parte dintr-un front european, reprezentat de Liga Sfântă, care viza eliberarea Sud-Estului Europei de ameninţarea otomană.

Mihai Viteazul, de la 1594, apoi trecând prin cele două bătălii mari, de la Călugăreni, din 1595, şi Giurgiu, 1596, reuşeşte, în cele din urmă, să scape Ţara Românească de regimul umilitor a ceea ce a reprezentat suzeranitatea otomană, lucru recunoscut şi de Poartă, la 1597.

Mai apoi, Mihai Viteazul, în acelaşi context, al luptei antiotomane, alege ca formulă, să spunem, politică şi militară, ceea ce s-a numit "Planul Dacic". Astfel, Unirea de la 1599-1600, în urma războiului pe care l-a purtat, întâi cu familia Báthory, care deţinea guvernarea Transilvaniei, la acea dată, a reprezentant, de fapt, o avangardă a ceea ce a însemnat un nou plan de ofensivă în spaţiul european.

De aceea, este esenţial să înţelegem că acest "Plan Dacic" s-a suprapus şi peste un element de conştiinţă, un element de conştiinţă care, chiar dacă nu era sinonim cu ceea ce înţelegem prin identitate naţională în context modern, era vizibil încă din secolul al XVI-lea.

Mihai Viteazul era conştient de faptul că românii din Transilvania, din Muntenia, din Oltenia, din Moldova şi de peste tot au aceeaşi limbă, aceeaşi credinţă, aceleaşi obiceiuri şi aceeaşi origine.

Iar rolul lui Mihai Viteazul, ca simbol al Unirii, chiar înainte de apariţia identităţii naţionale, ca instrumentar al mentalului modernităţii, odată cu secolul al XVIII-lea, aşa cum o întâlnim deja la Dimitrie Cantemir şi în epoca lui Constantin Brâncoveanu, înainte de mişcarea "Supplex Libellus Valachorum", din Transilvania, şi actele iniţiate de Inochentie Micu-Klein, reprezintă un pas esenţial şi fundamental pentru ceea ce înseamnă respectul pentru conştiinţa istorică.

Aş mai adăuga, în încheiere, un fapt. Încă de la începutul secolului al XVI-lea, românii erau conştienţi de faptul că, cu toţii, indiferent de ce parte a Carpaţilor se află, au aceleaşi origini şi aceleaşi rădăcini. Aşa s-au împăcat, de exemplu, Radu cel Mare cu Bogdan al III-lea, împăcaţi chiar de Mitropolitul Ţării Româneşti, atunci când porniseră la război.

În concluzie, Mihai Viteazul este parte indisolubilă din identitatea naţională.

Acest lucru trebuie recunoscut, afirmat şi asumat, mai ales astăzi, când...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... vedem...

Domnul Florin Iordache:

Haideţi să ne respectăm.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... tot mai multe atacuri la ceea ce înseamnă identitatea românească - şi vedem un val de nihilism - să votăm pentru Mihai Viteazul şi să spunem un nu hotărât demolatorilor de statui, indiferent dacă vorbim de statui fizice sau statui morale!

PNL susţine acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Haideţi să ne respectăm!

Să respectăm totuşi Regulamentul!

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt.

Mulţumesc.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

Până la art. 3 dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final, de mâine.

Următorul.

12. Proiectul de Lege privind declararea personajelor istorice Horea, Cloşca şi Crişan, drept martiri şi eroi ai naţiunii române; PL-x 330/2020.

Raport comun?

Vă rog.

Domnul Leoreanu, raport comun, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru cultură.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate, cu dezbatere şi avizare pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind declararea personajelor istorice Horea, Cloşca şi Crişan, drept martiri şi eroi ai naţiunii române, transmis cu adresa PL-x 330 din 3 iunie 2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) şi alin. (3) din Constituţia României.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 27 mai.

Consiliul Legislativ avizează favorabil acest proiect de lege.

Consiliul Economic şi Social avizează, de asemenea, favorabil.

Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului asupra oportunităţii adoptării acestui proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea personajelor istorice Horea, Cloşca şi Crişan, drept martiri şi eroi ai naţiunii române, în semn de recunoaştere şi respect pentru idealurile susţinute şi sacrificiul făcut. Ceremoniile anuale vor avea loc în data de 2 noiembrie şi pot fi marcate de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material sau logistic organizarea şi desfăşurarea programelor şi manifestărilor, în limita fondurilor disponibile.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, examinarea iniţiativei legislative a avut loc în şedinţa online, comună, în data de 29 iunie 2020.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind declararea personajelor istorice Horea, Cloşca şi Crişan, drept martiri şi eroi ai naţiunii române, cu amendamentele admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale?

Vă rog.

Dar vă rog să vă încadraţi în timp, să nu fiu obligat să vă tai microfonul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal va susţine adoptarea acestui act normativ, care reprezintă un gest de recunoştinţă la adresa a trei eroi români dintr-un moment deosebit de dificil pentru istoria românilor ardeleni - Vasile Nicola Ursu, supranumit Horea, Ion Oargă, supranumit Cloşca şi Marcu Giurgiu, supranumit Crişan - care s-au ridicat împotriva nedreptăţilor, împotriva abuzurilor şi împotriva umilirii constante a românilor de către autorităţile habsburgice, în timpul regimului austriac.

La 1784, începând cu 2-4 noiembrie, în urma tuturor refuzurilor primite şi a întârzierii ţinerii unor promisiuni pe care însuşi Împăratul Iosif al II-lea, cu care Horea s-a întâlnit personal, şi le asumase în vederea ridicării românilor din statutul lor de toleraţi şi acordării unor drepturi religioase fundamentale, a pornit această răscoală din Transilvania.

Celălalt motiv important, pe lângă cel naţional, l-a reprezentat motivul social, mai precis iobăgia în care trăiau atât ţăranii români, cât şi ţăranii de alte origini, chiar ţăranii unguri şi saşi.

Şi, totodată, această revoltă a reprezentat şi un strigăt în privinţa a ceea ce a însemnat identitatea românească, în plină formare în Transilvania, dar şi un mesaj de luptă împotriva nedreptăţilor sociale, împotriva umilinţei şi a iobăgiei.

Din păcate, după cum ştim, deşi iniţial la Brad şi Râmeţ revoluţionarii au reuşit câteva victorii, după înfrângerea la Mihăileni, are loc prinderea lor, prin trădare, în iarna lui 1785, şi apoi execuţia lor, fiind traşi pe roată...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... Horea şi Cloşca...

Domnul Florin Iordache:

În dreapta, tocmai aveţi un cronometru.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... la Alba Iulia, şi Crişan...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... s-a spânzurat.

Vă mulţumesc şi eu.

Susţinem acest act şi susţinem păstrarea valorilor româneşti, oriunde.

Domnul Florin Iordache:

Susţineţi să respectaţi şi Regulamentul!

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Îl respect, domnule Iordache!

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă rog...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Cu mare bucurie!

Domnul Florin Iordache:

La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu.

La art. 1? 2? 3?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului; PL-x 311/2020; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină?

Domnule Roman, vă rog.

Şi apoi raport comun, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru mediu.

Vă rog, domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt. Din cauza unei norme neclare, a unei legi incomplet definite, ne-am trezit că mai mulţi fermieri din ţară au ajuns să fie posesori de dosare penale, întrucât cei care au făcut aceste controale au interpretat în mod diferit terminologia de depozitare în spaţii închise a sacilor de îngrăşăminte şi a pesticidelor.

Prezentul proiect de lege vine să lămurească aceste neclarităţi din legea existentă.

Practic, fermierii vor fi obligaţi să respecte condiţiile de depozitare stabilite prin fişa producătorului şi, practic, vor fi exoneraţi de alte răspunderi decât aceea de a respecta ceea ce scrie în fişa producătorului.

Această lege va da posibilitatea sutelor de fermieri cărora li s-au întocmit dosare penale să meargă în faţa celor care le-au deschis, să-şi susţină nevinovăţia şi buna-credinţă.

Cred că fermierii ar trebui aplaudaţi şi susţinuţi, nu umpluţi de dosare penale din cauza unei legi neclare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Raport comun, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru mediu?

Cine prezintă?

Vă rog.

Da, domnul Simion.

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Lucian-Eduard Simion (de la tribună):

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Guvernul susţine acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005.

Potrivit expunerii de motive, iniţiativa vizează instituirea obligativităţii stocării îngrăşămintelor, conform fişei cu date de securitate emise de producător, precum şi sancţionarea nerespectării acestor indicaţii de stocare, ca fiind contravenţie. Totodată, se prevede şi eliminarea sintagmei "temporar", dat fiind faptul că acţiunea de stocare este una temporară şi nu este definită în cuprinsul legii ca având o durată determinată.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost prezenţi şi au votat "pentru".

Comisia pentru mediu - la fel.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Întreb dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu.

În aceste condiţii, rămâne la votul final; caracter ordinar; raport fără amendamente.

23. Proiectul de Lege pentru asigurarea condiţiilor superioare de bunăstare a animalelor vii în timpul transportului de lungă durată în afara spaţiului comunitar; PL-x 637/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Comisia pentru agricultură, cine prezintă raportul?

Da, vă rog.

Domnule Vrăjitoru, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Sorinel-Marian Vrăjitoru (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru asigurarea condiţiilor superioare de bunăstare a animalelor vii în timpul transportului de lungă durată în afara spaţiului comunitar.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru asigurarea condiţiilor superioare de bunăstare a animalelor vii în timpul transportului de lungă durată în afara spaţiului comunitar.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă, în şedinţa din 26 noiembrie 2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare asigurarea asistenţei sanitar-veterinare la efectuarea transportului de animale vii către ţări terţe Uniunii Europene.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru asigurarea condiţiilor superioare de bunăstare a animalelor vii în timpul transportului de lungă durată în afara spaţiului comunitar, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Sunt intervenţii din partea grupurilor? Nu sunt.

Da, domnul Păle. Vă rog.

Văd că vrea să intervină.

Domnul Dănuţ Păle. Faceţi legătura!

Sunteţi şi iniţiator, vă rog.

Şi apoi domnul Popescu.

Domnul Păle?

Domnul Dănuţ Păle.

Mergem mai departe.

Domnul Popescu Nicolae.

Domnul Dănuţ Păle (prin audioconferinţă):

Mă auziţi, domnule preşedinte?

Domnul Florin Iordache:

Alo!

Domnul Dănuţ Păle (prin audioconferinţă):

Alo!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Dănuţ Păle (prin audioconferinţă):

Mă auziţi, domnule preşedinte?

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, eu v-am dat cuvântul.

Domnul Dănuţ Păle (prin audioconferinţă):

Da. Nu se auzea. Cred că s-a produs o problemă tehnică.

Referitor la PL-x 637/2019, vreau să vă spun că a fost o muncă de echipă în cadrul Comisiei pentru agricultură.

Şi îi mulţumesc pe această cale preşedintelui comisiei, domnului Alexandru Stănescu, că a avut iniţiativa să facem un grup de lucru. Toate grupurile parlamentare au lucrat.

După evenimentul nefericit din Portul Midia şi după ce Parlamentul European a luat decizia să constituie o comisie de anchetă la nivel european, dar nu pentru România, ci pentru a îmbunătăţi aceste condiţii, vreau să vă spun că vor avea un model de bună practică, iar ceea ce s-a reglementat prin această iniţiativă legislativă, înseamnă că România a înţeles şi a demonstrat că este o ţară care respectă toate condiţiile de bunăstare.

Noi nu trebuie să oprim exportul de animale, ci trebuie să facem în aşa fel încât toate navele şi toate mijloacele de transport să îndeplinească condiţiile de microclimat.

Mulţumesc.

Partidul Social Democrat susţine această iniţiativă legislativă.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Popescu Nicolae.

Vă rog, faceţi legătura!

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi Grupul USR a susţinut această iniţiativă legislativă, pe parcursul dezbaterilor din Comisia pentru agricultură.

Cum spunea şi antevorbitorul, s-a format chiar şi o subcomisie, pentru a putea analiza toate probleme aduse la cunoştinţă.

Din acest punct de vedere, şi noi credem că este un proiect legislativ bun. Vor fi corectate problemele sesizate atât în presă, cât şi de către experţii internaţionali, acele probleme legate de faptul că animalele au fost transportate vii, au fost înghesuite în camioane supraaglomerate, la temperaturi foarte mari. Timpii aceia de aşteptare din interiorul unor frontiere, din nou, erau foarte mari şi cred că acum vor fi reduşi la o durată mai rezonabilă, şi, bineînţeles, condiţiile de stres în care foarte multe animale au murit până să ajungă la destinaţie.

Din acest punct de vedere, noi credem că acest proiect legislativ este unul bun şi îl vom susţine şi la votul final.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule Popescu.

Mai sunt alţi colegi care doresc? Nu.

Avem 26 de amendamente admise şi anexă.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 1 la 26, intervenţii? Nu.

La anexă, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii; Pl-x 718/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Comisia pentru muncă, domnul vicepreşedinte Vexler.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Da, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc frumos.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003, urmărindu-se definirea mai precisă a conceptului de discriminare în domeniul relaţiilor de muncă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Manole Petre-Florin, vă rog.

La mulţi ani, domnule deputat!

Domnul Petre-Florin Manole (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vă mulţumesc.

Partidul Social Democrat a iniţiat acest proiect, dintr-un motiv foarte simplu, pe care o să-l redau în câteva secunde.

În urmă cu 2 ani, într-o fabrică de confecţii din România, un patron şi-a umilit angajatele, iar ITM nu a putut să-l sancţioneze corespunzător pentru hărţuire, pentru discriminare şi pentru încălcarea demnităţii persoanelor în cazul respectiv.

După ce această iniţiativă sper că va fi adoptată, se vor putea aplica astfel de sancţiuni, aşa cum este necesar şi just.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Întreb dacă mai sunt alţi colegi, de la alte grupuri, care doresc să intervină? Nu.

Avem 9 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 până la 9, dacă sunt intervenţii?

Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

Şi următorul.

28. Proiectul de Lege pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 233/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul vicepreşedinte Vexler.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Întreb colegii dacă doresc să intervină la dezbateri generale? Nu doresc.

Avem 6 amendamente admise.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

La articolul unic?

Până la poziţia 6 dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; caracter organic.

Ne oprim aici.

Vă mulţumesc mult.

Ne vedem mâine dimineaţă, la ora 10,00, şi continuăm cu ordinea de zi.

Seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,48.