Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,05.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bună seara, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 178.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulament, vă informez că au fost distribuie electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni şi miercuri; programul de lucru pentru perioada 22-27 februarie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 16-22 februarie 2021 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare al Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisii.

De asemenea, vă prezint o informare scrisă din partea domnului deputat Francisc Tobă, care ne aduce la cunoştinţă că va activa ca deputat neafiliat.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00, în cadrul Orei prim-ministrului, avem organizate dezbateri politice cu participarea prim-ministrului, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, cu tema "Bugetul tăierilor: moartea economică a României!", iar de la ora 18,00 vom continua lucrările Camerei Deputaţilor cu primirea răspunsurilor la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmate de prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Rog liderii grupurilor parlamentare, dacă au intervenţii, să le facă.

Vă rog frumos, domnul Rodeanu Bogdan, liderul Grupului USR PLUS.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Viceliderul grupului, cu permisiunea dumneavoastră.

Voiam să vă anunţ că, în urma consultărilor cu toţi liderii grupurilor parlamentare prezenţi aici în sală, suntem de acord să mutăm punctul 34 de pe ordinea de zi, respectiv PL-x 88/2021, Proiectul de Lege pentru realizarea "Capabilităţii de luptă împotriva navelor de suprafaţă", pe poziţia 10.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Aşa cum aţi spus există, înţeleg, consens.

Atunci înseamnă că punctul 34 devine punctul 10.

Dacă mai sunt alte intervenţii, vă rog?

Domnule deputat Toma, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vreau să fac un apel clar şi răspicat ca în acest moment să uităm de coloratura politică, să uităm de ambiţiile personale şi de populism şi vreau să atrag atenţia, în numele meu, subsemnatul, deputat Ilie Toma din Hunedoara, şi al colegilor mei, deputat Natalia Intotero, deputat Salan Viorel, senator Cristian Resmeriţă, pentru situaţia gravă în care se află Valea Jiului. În acest moment, de câteva zile, în "rânza pământului", aşa cum se spune la noi, se află 70 de ortaci care n-au mai ieşit de şase zile şi, pe bună dreptate, ei nu cer salarii mai mari, nu cer alte drepturi decât să le fie plătite drepturile care le sunt restante în acest moment.

Nu este doar situaţia lor gravă, situaţia întregului judeţ Hunedoara, din punct de vedere economic şi social, este gravă, cu atât mai mult cu cât se urmăreşte, se pare, să se închidă anumite mine, se urmăreşte a se închide producţia de energie electrică pe bază de cărbune, Termocentrala de la Mintia şi Termocentrala de la Paroşeni, şi nici siderurgiştii de la Hunedoara nu stau mai bine.

Ca atare, aş vrea să vă spun că aceşti ortaci, care reprezintă drepturile colegilor lor, nu şi-au mai primit drepturile salariale, care reprezintă 8 milioane de lei, drepturile salariale pentru luna ianuarie 2021.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

Vă rog frumos să-mi permiteţi două minute!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Doresc să vă informez că miercuri de la 8,30 au loc declaraţiile politice...

Domnul Ilie Toma:

Da, dar mai sunt restanţele...

Domnule preşedinte, vă rog mult, cu tot respectul, un minut!

Atât cer, un minut!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Deja membrii Guvernului s-au întâlnit cu prim-ministrul şi cu ministrul energiei la sfârşitul săptămânii trecute, iar astăzi cu ministrul muncii.

Există deja determinarea de a soluţiona problema.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Toma:

OK! Bun! Vom vedea!

8 milioane de lei pentru plata tichetelor de masă din martie 2021, 3 milioane de lei pentru plata transportului! Nu sunt nişte sume extraordinare!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

V-am spus că aceste probleme s-au discutat deja şi există în activitate şi pe ordinea de zi a Guvernului.

Domnul Ilie Toma:

OK! Vă rog mult, aveţi mai mare aplecare pentru tot ceea ce înseamnă industria extractivă în România, industria energetică în România pe bază de cărbune!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc frumos.

Deci, aşa cum v-am spus, restul datelor miercuri dimineaţă le puteţi prezenta!

Haideţi să ne respectăm şi intrăm... Vă anunţ că intrăm în ordinea de zi.

Domnul Ilie Toma:

Nu le putem închide!

Noi reprezentăm exact cetăţenii care ne-au trimis în Parlamentul României şi pentru care vom lupta până la capăt.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Toma:

Acei ortaci nu trebuie să rămână în mină! Trebuie să iasă afară şi să-şi primească drepturile salariale! (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Apelul dumneavoastră ar fi fost oarecum îndreptăţit, dacă nu se făcea acea prostie din 2019, de către Guvernul PSD, când au fost deturnate fondurile pentru ajutorul care s-a produs acolo.

Vă mulţumesc. (Gălăgie în sală.)

Domnul lider Gabriel Andronache.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Imediat! A ridicat mâna? Sigur!

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte,

Am mai făcut apel de la acest microfon; voi repeta apelul.

Am marea rugăminte către toţi colegii să respecte Codul de conduită al Parlamentului... (Vociferări.)

Imediat! De ce nu aveţi răbdare să închei ceea ce vreau să spun? Este vorba de dispoziţia care se referă la a ne prezenta într-o ţinută decentă în plenul Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnule lider Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Două chestiuni foarte scurte.

În primul rând, cred că ne puteam găsi, Parlamentul României, Camera Deputaţilor, două minute pentru situaţia din Valea Jiului; puteaţi acorda două minute.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Au fost acordate trei minute!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pe de ală parte, domnule preşedinte, am rugămintea, pe Regulament, când comunicaţi cu sala, când răspundeţi unui coleg sau când aveţi ceva de adresat s-o faceţi de la tribuna de aici, de jos! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Aşa va fi!

Mă bucur doar că nu m-aţi contrazis! Înseamnă că sunteţi de acord cu ce am zis mai devreme.

Mulţumesc frumos.

1. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Camerei Deputaţilor la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei; PHCD 21/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

La anexa privind componenţa nominală şi conducerea, obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 22/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru completarea art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru; PL-x 473/2020.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dăm cuvântul raportorului, reprezentantului comisiei, domnul ...

Vă rog, domnule Cupşa, din partea iniţiatorilor.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea iniţiatorilor voi vorbi.

O să vă cer sprijinul tuturor. Este o lege organică, este o intervenţie absolut necesară. Gândiţi-vă că în acest moment persoanele vătămate, deci cele care suferă prejudicii de natură fizică sau psihică, ca urmare a unor accidente, ca urmare a faptului că sunt vătămate cu intenţie de către alte persoane, dacă doresc să-şi repare acest prejudiciu şi să adreseze instanţei de judecată o cerere având drept obiect tocmai repararea acestui prejudiciu sunt nevoite să plătească la valoare.

Este inadmisibil ceea ce se întâmpla până în prezent. Prin această iniţiativă legislativă vor plăti o taxă de 100 de lei şi în felul acesta dreptul la integritate fizică, mai precis, până la urmă, exercitarea acestui drept, punerea lui în valoare va putea să fie dusă la bun sfârşit.

Încă o dată, taxele de timbru în legătură cu prejudiciile, în legătură cu cererile care au drept obiect repararea prejudiciilor de natură civilă, constând în prejudicii de natură fizică sau morală vor fi timbrate, dacă veţi binevoi să votaţi acest proiect de lege, doar cu 100 de lei începând cu data intrării în vigoare a acestui proiect de lege. Este o bună reparaţie, e un moment potrivit. Gândiţi-vă că, în prezent, dacă cel care este vinovat de producerea prejudiciului este condamnat penal şi acestei acţiuni penale i se poate alătura şi acţiunea civilă, nu se plăteşte nicio taxă de timbru.

Dacă însă numărul de zile de îngrijiri medicale este sub 90 nu va răspunde penal, acţiunea penală rămâne fără obiect şi, drept urmare, aceeaşi persoană, cu număr de zile de îngrijiri medicale, să spunem, de 89, va trebui să timbreze la valoare, indiferent cât de mare este prejudiciul, va trebui, la rândul ei, să plătească pentru a-şi exercita un drept constituţional, dreptul de a sesiza instanţele de judecată.

Vă rog să sprijiniţi acest proiect, vă rog să-l votaţi. Cum vă spuneam, este o lege organică, avem nevoie de majoritatea membrilor Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai există intervenţii din partea iniţiatorilor? Nu.

Atunci Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, raportorul, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 473/2020.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul a transmis un punct de vedere favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, prin introducerea taxării cu suma de 100 lei a acţiunilor şi cererilor având ca obiect despăgubiri civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din vătămări ale integrităţii fizice şi/sau psihice.

În urma dezbaterilor, a examinării iniţiativei legislative şi a documentelor anexate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii?

Dacă nu sunt, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 1/2021.

Vă informez că proiectul de lege se dezbate în procedură de urgenţă.

Are cuvântul iniţiatorul, Guvernul României.

Domnul Nini Săpunaru (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Bună ziua!

Prin prezenta ordonanţă nu s-a făcut altceva decât să se pună în practică Hotărârea Parlamentului nr. 31/2020 privind acordarea încrederii Guvernului. Ca urmare, s-au operat modificări în funcţionarea Guvernului, propunându-se măsuri de înfiinţare, organizare şi reorganizare a ministerelor şi structurilor din subordinea Guvernului, conform hotărârii Parlamentului României.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administraţie, raportorul.

Vă rog, doamnă preşedinte Bucura.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative.

În conformitate cu art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea şi examinarea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege PL-x 1 din 1 februarie 2021.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia a examinat proiectul de lege în şedinţa din 9 februarie 2021.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - două voturi împotrivă şi o abţinere -, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva? Nu.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 183/2020 privind desfăşurarea pe perioada stării de alertă a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul unor instituţii din sistemul justiţiei, precum şi din cadrul Curţii de Conturi; PL-x 23/2021.

Proiectul se va dezbate în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României. Vă rog.

Domnul Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mircea Ursuţa, secretar de stat la Ministerul Justiţiei.

Proiectul de lege, aşa cum a fost aprobat de Guvern, avea ca obiect de reglementare instituirea, prin derogare de la dispoziţiile art. 27 alin. (3) din Legea nr. 55/2020, a posibilităţii desfăşurării strict pe durata stării de alertă a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al celorlalte instanţe judecătoreşti, al parchetelor şi din sistemul de probaţiune.

În urma dezbaterilor din Camera Deputaţilor, s-au adoptat o serie de amendamente care extind această derogare la întreg sistemul bugetar.

De aceea, din perspectiva Ministerului Justiţiei, urmează ca plenul să stabilească dacă este respectat principiul bicameralismului.

Dintr-o altă perspectivă, ministerul consideră că termenul de şase luni este insuficient pentru ocuparea posturilor strict în sistemul judiciar, iar celelalte aspecte legate de extindere exced competenţei Ministerului Justiţiei, fiind competente Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Rog reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, comisia sesizată în fond, pentru prezentarea raportului.

În acelaşi timp, după prezentarea raportului, am să vă rog să propuneţi şi timpul afectat dezbaterii proiectului de lege, din partea biroului comisiei.

Vă mulţumesc.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 183/2020 privind desfăşurarea pe perioada stării de alertă a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul unor instituţii din sistemul justiţiei, precum şi din cadrul Curţii de Conturi

În temeiul art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 23/2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea, prin derogare de la dispoziţiile art. 27 alin. (3) din Legea nr. 55/2020, a posibilităţii desfăşurării, pe durata stării de alertă, a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al celorlalte instanţe judecătoreşti, al parchetelor şi din sistemul de probaţiune, precum şi pentru ocuparea posturilor vacante de specialitate din cadrul Curţii de Conturi a României.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 28 decembrie 2020.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii.

La dezbaterile comisiei, din 11 februarie 2021, cei 21 de deputaţi au adoptat în unanimitate de voturi o serie de amendamente care extind deschiderea concursurilor pentru autorităţile publice pentru o durată de şase luni de zile de la adoptarea prezentei legi.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Propunerea pentru timpul alocat?

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Trei minute.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Trei minute.

Vă mulţumesc.

Supun votului Camerei Deputaţilor propunerea făcută de biroul comisiei.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 197 prezenţi, 194 - pentru; un vot împotrivă; "nu votez" - doi colegi.

Prin urmare, timpul alocat de trei minute a fost aprobat.

Se trece la dezbaterea pe articole.

Avem patru amendamente admise.

La titlul legii? Nu.

Articolul unic? Nu.

La titlul ordonanţei? Nu.

Articolul unic? Nu.

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 6, neavând raport de la Comisia juridică, rămâne pentru miercuri.

Trecem la punctul 7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2019 pentru modificarea art. 3⁴ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii; PL-x 272/2019.

Proiectul de lege se dezbate în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul Vass Levente (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Stimaţi parlamentari,

Prin acest act normativ se reglementează menţinerea, în anul 2019, a valorii bugetului aprobat trimestrial la valoarea stabilită pentru trimestrul IV al anului 2018, respectiv o valoare de 1.595 milioane de lei.

Neadoptarea de măsuri imediate, prin ordonanţa aceasta de urgenţă, ar fi avut impact direct asupra stării de sănătate a populaţiei, în special pacienţilor cu afecţiuni grave.

Propun adoptarea.

Mulţumim.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru buget şi Comisia pentru sănătate.

Rog raportorul să prezinte raportul comun, vă rog.

Domnul preşedinte Bogdan Huţucă, prezentarea raportului comun. Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Bună ziua!

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2019 pentru modificarea art. 3⁴ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2019.

Proiectul de lege supus dezbaterilor are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2019 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, în sensul menţinerii în anul 2019 a valorii bugetului aprobat trimestrial la valoarea stabilită pentru trimestrul IV al anului 2018.

În urma examinării online a proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2019 pentru modificarea art. 3⁴ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică; PL-x 365/2020.

Se dezbate în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul secretar de stat Lucian Heiuş.

Domnul Lucian Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2020 se adaptează cadrul legal cu privire la datoria publică la noile mecanisme de garantare şi instrumente de finanţare identificate la nivelul Uniunii Europene, în vederea sprijinirii capacităţii de răspuns pentru atenuarea efectelor generate pe plan economic şi social de pandemia de COVID.

Guvernul sprijină raportul Comisiei pentru buget finanţe privind aprobarea PL-x 365/2020.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Domnule preşedinte Bogdan Huţucă, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică

Proiectul de lege supus dezbaterii online are ca obiect de reglementare alinierea prevederilor legislaţiei naţionale la noile evoluţii legate de instrumentele financiare promovate de Uniunea Europeană în contextul pandemiei de COVID-19. Instrumentul presupune acordarea de asistenţă financiară sub formă de împrumuturi statelor membre solicitante din resursele financiare atrase de Comisia Europeană pe piaţa financiară, în baza garanţiilor tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva? Nu.

Nefiind amendamente...

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Domnule deputat Pavel Popescu, vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu privire la acest proiect pot să spun că, din punctul de vedere al modului în care acest mecanism a fost implementat, nu putem decât să dăm credit unui guvern care într-o perioadă de criză a reuşit să facă ceea ce de obicei nu fac guvernele, şi anume să pună într-un timp record la punct un sistem naţional care să implementeze acest mecanism SURE. De multe ori suferim noi, ca ţară, de lipsă de atenţie atunci când e vorba de implementarea a tot ceea ce înseamnă legislaţie europeană.

În cazul anului trecut, când unii colegi de aici, din Parlament, ţipau cu privire la datorii sau cu privire la modul în care este administrată o situaţie de criză, în Guvern, în Ministerul Finanţelor, ministrul finanţelor, care acum este prim-ministru, cât şi fostul prim-ministru Ludovic Orban, lucrau la astfel de mecanisme şi informau cetăţenii cu privire la cum s-a trecut prin criză, din punct de vedere financiar. (Vociferări.)

Nu vă provoc, domnule...

E bine să vă uitaţi şi la lucrurile bune care s-au făcut într-o situaţie de criză, tocmai pentru că cetăţenii trebuie să ştie, românii trebuie să ştie ce s-a întâmplat în 2020 şi cum a trecut România prin criză. Aşa cum trebuie să ştie şi ce s-a întâmplat înainte cu trei ani şi jumătate.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii?

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2020 privind modificarea art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi pentru prorogarea unor termene; PL-x 445/2020; procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României. Vă rog.

Domnul Lucian Ovidiu Heiuş:

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 5/2020 se transpune Directiva Europeană 822/2018 şi, de asemenea, se prorogă nişte termene legate de raportările în interiorul Uniunii Europene, prin care intermediarii şi contribuabilii relevanţi trebuiau să-şi ducă la îndeplinire anumite raportări privind tranzacţiile transfrontaliere.

Guvernul României susţine aprobarea PL-x-ului, în forma stabilită în Comisia pentru buget, finanţe.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe.

Prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2020 privind modificarea art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură fiscală şi pentru prorogarea unor termene

Proiectul de lege supus dezbaterii conţine prevederi care să reglementeze faptul că instituţiile de credit vor efectua viramentele aferente popririlor bancare, în contul special deschis la Trezoreria Operativă Centrală, cu indicarea numărului de evidenţă a plăţii, reglementări referitoare la faptul că, din momentul transmiterii de către instituţiile de credit a informaţiilor privind suma disponibilă de plată, băncile nu vor mai proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, şi nu vor mai accepta alte plăţi din conturile acestora până la realizarea plăţii efective.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a acestui proiect, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru realizarea "Capabilităţii de luptă împotriva navelor de suprafaţă", aferentă programului de înzestrare "Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă" (SIML); PL-x 88/2021; procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul Marius Bălu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Marius Bălu, secretar de stat la Ministerul Apărării.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege propune aprobarea realizării "Capabilităţii de luptă împotriva navelor de suprafaţă", aferentă programului de înzestrare "Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă", prescurtat SIML, prin atribuirea de către Guvernul României, Guvernului Statelor Unite ale Americii, a contractelor de tip scrisoare de ofertare şi acceptanţă.

Demersul legislativ a fost avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării prin Hotărârea nr. 1/2021.

Ministerul Apărării Naţionale susţine raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul preşedinte Constantin Şovăială, prezentarea raportului. Vă rog.

Şi ulterior prezentării raportului am să vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpul afectat dezbaterii proiectului de lege din partea biroului comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Şovăială:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru realizarea "Capabilităţii de luptă împotriva navelor de suprafaţă", aferentă programului de înzestrare "Sistem de instalaţii mobile de lansare rachetă antinavă"

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru realizarea "Capabilităţii de luptă împotriva navelor de suprafaţă", aferentă programului de înzestrare "Sistem de instalaţii mobile de lansare rachetă antinavă".

Proiectul are ca obiect de reglementare aprobarea realizării "Capabilităţii de luptă împotriva navelor de suprafaţă", aferentă programului de înzestrare "Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă", prin atribuirea de către Guvernul României, Guvernului Statelor Unite ale Americii, a contractelor de tip LOA, cu respectarea prevederilor art. 22 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil acest proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat această iniţiativă legislativă pe data de 03.02.2021.

Comisia a dezbătut acest proiect de lege în şedinţa din data de 17 februarie 2021.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamente de tehnică legislativă cuprinse în anexa care face parte din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Propunem trei minute.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Supun votului Camerei Deputaţilor propunerea pentru timpul alocat dezbaterii proiectului de lege - de trei minute.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 205 prezenţi; pentru - 201; 3 - împotrivă; "nu votez" - 1.

A fost aprobat timpul de trei minute pentru dezbaterea pe articole.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte să se ia cuvântul?

Da. Vă rog, domnul deputat Sorin Moldovan.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege pentru realizarea "Capabilităţii de luptă împotriva navelor de suprafaţă", aferentă programului de înzestrare "Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă" reprezintă încă un pas important pe care ţara noastră îl face în direcţia asigurării securităţii naţionale.

Parteneriatul strategic al României cu Statele Unite ale Americii are rezultate concrete care oferă securitate ţării noastre, dar şi flancului estic NATO.

Ţara noastră a intrat în posesia primului sistem de rachete Patriot, folosit în prezent şi de armata Statelor Unite, iar săptămâna trecută am primit şi primul Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare - HIMARS.

Astfel, facem un nou pas, prin achiziţionarea sistemului de instalaţii mobile de lansare de rachetă antinavă.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea prezentului raport, având în vedere importanţa pe care o are acest proiect pentru securitatea naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Rodeanu Bogdan doreşte să intervină.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi, cum spunea şi predecesorul vorbitor, sâmbăta aceasta a intrat în ţară primul sistem HIMARS. Aceasta înseamnă capacităţi tehnice sol-sol de 300 de Km.

Astăzi avem în dezbatere un proiect care vizează o altă capabilitate militară, sistemul SIML. Asta înseamnă sol-navă, cu o distanţă maximă de 300 de Km sau orientativ.

Putem spune, da, că într-adevăr România începe să-şi asume şi să concretizeze rolul pe care deja şi l-a consacrat în ceea ce priveşte parteneriatul NATO sau sprijinul către Uniunea Europeană. Dar ce este de remarcat este că pentru prima oară după episodul Crimeea, România poate să contracareze toate ameninţările strategice, geostrategice sau de concept militar care pot proveni din cel mai mare portavion de la Marea Neagră. Şi vorbesc de aceeaşi peninsulă.

Pentru prima oară în istorie România devine garantul stabilităţii regionale, prin asumarea unui astfel de program de înzestrare a armatei, şi aici nu este vorba doar de ţara noastră, este vorba de protecţia unui întreg continent, protecţia Uniunii Europene şi consolidarea flancului estic al Europei şi al NATO.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva?

Domnul deputat Rusu Daniel, din partea Grupului AUR. Vă rog.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Grupul AUR nu va vota acest proiect de lege, pentru că avem ortaci închişi în mină, avem spitale care ard, ne plafonăm pensiile, dar dăm banii pe rachete de parcă am fi în stare de război.

În primul rând, trebuie să vedem care sunt priorităţile României, în al doilea rând, ar trebui să întrebăm cetăţenii acestei ţări în ce parte ar dori să o ia bugetul acestei ţări şi apoi să ne asigurăm că ne cumpărăm rachete, mitraliere şi tancuri.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale mai sunt intervenţii?

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Discutăm despre un proiect pe care l-am iniţiat în 2017-2018, în mandatul meu de ministru al apărării naţionale, în guvernarea noastră. Este vorba de proiectul de apărare la Marea Neagră de bateriile de coastă, cum sunt îndeobşte cunoscute în Programul SIML, un proiect care face parte din înzestrarea armatei române şi care a fost aprobat în CSAT fără niciun fel de reţinere, un proiect asumat de România în parteneriatul din care face parte, în Alianţa Nord-Atlantică.

E adevărat că sunt probleme multiple în această ţară, dar e la fel de adevărat că România trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile asumate în calitate de ţară membră NATO, şi acest program pe care astăzi îl votăm, şi Partidul Social Democrat va vota acest proiect, programul acesta face parte din obligaţiile asumate de România.

Discutăm de încadrarea în 2% pentru apărare, pe care România, de asemenea, şi-a asumat-o, un proiect absolut necesar pentru ca această ţară să poată să arate în continuare că este un partener credibil în Alianţa Nord-Atlantică şi în parteneriatul strategic pe care îl avem cu Statele Unite ale Americii.

Eu cred că prin acest proiect România va continua să-şi întărească poziţia la Marea Neagră şi lucrul acesta este extrem de important pentru ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Sunt 11 amendamente admise.

La marginal 1, titlul legii? Nu. Adoptat.

Marginal 2, articolul 1? Nu. Adoptat.

Marginal 3, articolul 2? Nu. Adoptat.

Marginal 4, articolul 3? Nu. Adoptat.

Marginal 5, articolul 4? Nu. Adoptat.

Marginal 6, articolul 5? Nu. Adoptat.

Marginal 7, articolul 6? Nu. Adoptat.

Marginal 8, articolul 7? Nu. Adoptat.

Marginal 9, articolul 8? Nu. Adoptat.

Marginal 10, articolul 9? Nu. Adoptat.

Marginal 11, articolul 10? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2020 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea de membru a României în cadrul Forumului Internaţional al Transporturilor al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OCDE; PL-x 465/2020; procedură de urgenţă.

Are cuvântul iniţiatorul, Guvernul.

Domnul Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Bună ziua, doamnelor şi domnilor parlamentari!

Prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă se urmăreşte actualizarea prevederilor Ordonanţei nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, referitoare la cuantumul şi moneda în care se exprimă cotizaţia datorată de către România la bugetul ITF-OCDE, denumirea actuală a Organizaţiei ITF-OCDE, în scopul înlăturării blocajelor existente în derularea procedurii de plată a contribuţiei anuale datorate de către România la bugetul ITF-OCDE.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe, prezentarea raportului.

Domnule preşedinte Huţucă, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2020 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea de membru a României în cadrul Forumului Internaţional al Transporturilor al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare actualizarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. Acestea se referă la cuantumul şi moneda în care este exprimată cotizaţia datorată de către România la bugetul ITF-OCDE, precum şi la denumirea actuală a organizaţiei, în scopul înlăturării blocajelor existente în derularea procedurii de plată a contribuţiei anuale datorate de către România.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Burduja Sebastian-Ioan, vă rog.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este evident că România are o prioritate strategică, prin aderarea la OCDE, dar problema mai pregnantă de la acest punct este faptul că de multe ori nu reuşim să ne plătim cotizaţiile anuale la timp, deşi sunt sume foarte mici, şi aceasta trebuie să o reglăm de fiecare dată la nivel de act normativ.

Or, este un proiect de lege bun. Partidul Naţional Liberal îl susţine, împreună cu obiectivul general de aderare la OCDE.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2020 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc "Prodromu", de la Muntele Athos, Grecia; PL-x 467/2020; procedură de urgenţă.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnule preşedinte Huţucă, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2020 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc "Prodromu", de la Muntele Athos, Grecia

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 în sensul acordării unui sprijin financiar în sumă de 960.000 euro, echivalentul în lei, schitului românesc "Prodromu" de la Muntele Athos, Grecia. Suma se acordă prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal susţine deplin acordarea acestei finanţări către schitul "Prodromu" de la Muntele Athos.

Vă vorbesc şi în calitate de coiniţiator al actului normativ care a trecut acum aproape un an, fix un an pe aici, prin Camera Deputaţilor, fiind adoptat, cu privire la susţinerea financiară a schitului "Prodromu" de la Sfântul Munte Athos.

Schitul "Prodromu" este cea mai importantă ambasadă spirituală pe care o deţine România. Ortodoxia este parte fundamentală a identităţii noastre, a istoriei noastre, şi, sincer să fiu, ortodoxia este cea care ne-a dat la timpul potrivit şcoli, spitale, aşezăminte sociale, şi nu în ultimul rând o limbă unitară pe care o datorăm bisericii.

Schitul "Prodromu" a fost ctitorit de Mitropolitul Moldovei Veniamin Costache, iar acolo şi-au mai pus semnătura domnitorul Alexandru Ghica şi Regele Carol I.

La muntele Athos prezenţa românească este una multiseculară. Domnitori precum Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu, Mircea cel Bătrân şi-au pus amprenta asupra acestui loc esenţial pentru umanitate şi pentru creştinătatea europeană.

Cred că, în acest moment, în care se joacă tot felul de cărţi geopolitice şi în care Rusia încearcă să deturneze ortodoxia în interes politic, prezenţa românească la Muntele Athos este esenţială, fundamentală, iar statul român trebuie să fie alături de monarhii noştri de acolo şi alături de toţi cei care se roagă lui Hristos, de la Sfântul Munte Athos.

Drept urmare, dovadă şi faptul că atunci când mergi pe Sfântul Munte Athos a doua limbă cea mai vorbită după greacă este româna, mi se pare de importanţă strategică atât din punct de vedere cultural, din punct de vedere ortodox şi creştinesc, evident, dar şi din punct de vedere al geopoliticii spirituale pe care România are datoria să nu o ignore.

Ca atare, noi, Partidul Naţional Liberal, suntem întrutotul de acord cu acest demers legislativ care a fost iniţiat de mai mulţi dintre noi, de aici, din Parlament, în cursul anilor trecuţi şi care vizează un punct esenţial pe harta creştinismului românesc şi unul dintre locurile sfinte pentru noi, românii.

Partidul Naţional Liberal a fost şi va fi întotdeauna alături de biserica neamului românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt intervenţii?

Dacă nu, rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

Declar închisă şedinţa de plen pe dezbateri.

Urmează, la ora 17,00, programul pe Ora prim-ministrului.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ludovic Orban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă propun să începem şedinţa.

În temeiul art. 207 din Regulament, în şedinţa de astăzi, în cadrul Orei prim-ministrului, avem organizate dezbateri politice la solicitarea Grupului parlamentar al PSD.

Procedura prevede ca grupul iniţiator să prezinte în 5 minute tema dezbaterii politice; domnul prim-ministru are la dispoziţie 5 minute pentru a prezenta punctul de vedere pe tema propusă; urmând ca grupurile parlamentare, cu excepţia majorităţii parlamentare, care are 15 minute pentru intervenţii - aici, evident, trebuie găsită soluţia -; şi reprezentantul deputaţilor neafiliaţi va avea două minute; iar la finalul dezbaterii domnul prim-ministru are încă 5 minute pentru a putea da un răspuns la intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Din câte am înţeles, liderul Grupului parlamentar al PSD a considerat că nu este necesară prezentarea temei propuse pentru dezbatere şi renunţă la cele 5 minute care fuseseră alocate pentru prezentarea temei, urmând să intervină la dezbatere din partea grupurilor parlamentare.

Ca atare, îl invit pe domnul prim-ministru, Florin Cîţu, să prezinte poziţia Domniei Sale în cadrul temei care a fost stabilită de Grupul parlamentar al PSD.

Cum doriţi, domnule prim-ministru. (Vociferări.)

Domnule prim-ministru, lăsaţi-i în pace, nu...

Domnul Florin-Vasile Cîţu (prim-ministrul Guvernului României):

Bună ziua! (Vociferări.)

Bună ziua!

De fiecare dată când sunt invitat în Parlamentul României, şi este respectată procedura, vin şi răspund. (Vociferări.)

În acelaşi timp, românii ar trebui să ştie că această invitaţie, din partea Grupului PSD, nu are nicio legătură cu bugetul României. Ei m-au invitat aici să vadă cât rezist eu la înjurăturile lor.

Eu vă spun că acest prim-ministru rezistă! (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Ludovic Orban:

Aşa, domnule prim-ministru!

Domnul Florin-Vasile Cîţu:

În acelaşi timp... (Aplauze.) ...să vedem cine mă contestă pe mine? Cine sunt cei care mă contestă? Conducerea PSD - Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Paul Stănescu, Mihai Tudose. Aceştia sunt cei care mă contestă pe mine.

(Domnul deputat Ilie Toma vine la tribună cu o reprezentare din carton în formă de coasă. Râsete. Aplauze.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

... de la minele din Valea Jiului.

Domnul Florin-Vasile Cîţu:

Domnule preşedinte...

Domnul Ludovic Orban:

Am rugămintea...

Domnul Florin-Vasile Cîţu:

Îmi spuneţi când pot să continui.

Domnul Ludovic Orban:

...să păstraţi ordinea în sală...

Domnul Florin-Vasile Cîţu:

Îmi spuneţi când pot să continui.

Domnul Ludovic Orban:

...şi să respectaţi...

Domnul Ilie Toma (din sală):

...ca să le tăiaţi salariile...

Domnul Ludovic Orban:

...Regulamentul şi un comportament decent.

Şi nu întrerupeţi vorbitorul în timpul intervenţiei! (Vociferări.)

Hai, vă rog, lăsaţi această circotecă ieftină!

Domnul Florin-Vasile Cîţu:

Deci, putem...?

Domnul Ludovic Orban:

Domnule prim-ministru, vă rog.

Domnul Florin-Vasile Cîţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Repetăm numele celor care mă contestă, să-i ştie toţi românii - Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Paul Stănescu. (Vociferări.) Toţi, slugile lui Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov! (Vociferări.)

Toţi încă fac... (Aplauze.)... tot ce le-au spus aceşti oameni... (Aplauze.). Au făcut şi fac acelaşi lucru. (Aplauze.) Rămân şi au fost slugile celor doi. (Aplauze. Vociferări.)

Să-i luăm pe rând. (Vociferări.)

Sorin Grindeanu, premierul Ordonanţei 13... (Vociferări.) ...cel care, la câteva zile după învestire, a scos zeci de mii de români în stradă. (Vociferări.) Cel care tremura de frică când preşedintele României s-a dus lângă el, încercând să-l convingă să nu facă această nenorocire pentru români. Şi nu l-a ascultat. L-a ascultat pe Liviu Dragnea. (Vociferări.) Acelaşi premier care a făcut în România un lucru inedit în politica din România. A fost primul premier dat jos de propriul partid - Sorin Grindeanu. (Vociferări.) Şi nu s-a dus acasă... (Vociferări.) ...când i-au spus oamenii că nu e bun, că este incapabil şi incompetent. Nu, s-a ţinut de scaun şi a vrut să rămână acolo, împotriva propriului partid. (Vociferări.)

Iar PSD s-a obişnuit cu asta. Şi-a mai dat jos un premier - pe Mihai Tudose. (Vociferări.)

Mihai Tudose, premierul care-şi lua salariul în plic. (Vociferări.) Pentru că aşa era el obişnuit, să-şi ia banii în plic... (Vociferări.) ...din diferitele funcţii pe care le avusese până atunci. (Vociferări.)

Bineînţeles, "marii gânditori economici", Marcel Ciolacu şi Paul Stănescu! (Vociferări.) Ei vin cu amendamente la Bugetul României! (Vociferări.) Ei îşi permit să vină cu amendamente la Bugetul României! (Vociferări.) Şi ce amendamente! (Vociferări.) Amendamente care însumate... (Vociferări.) ...da, v-am făcut eu calculul, pentru că nu-l aveaţi acolo... însumate fac 6% din PIB. (Vociferări.)

Dar cel mai tragic - şi cred că este la limita trădării naţionale - este faptul că propun să nu mai plătim la Comisia Europeană contribuţia. (Vociferări.) De-acolo vor să ia ei banii pentru aceste amendamente. Din contribuţia la Comisia Europeană. (Vociferări.)

Nu voi permite aşa ceva, domnilor!

România are un parcurs european bine stabilit şi nu voi permite PSD să interfereze!

În acelaşi timp... (Aplauze. Vociferări.)

În acelaşi timp... (Aplauze. Vociferări.) ...anul acesta - şi românii trebuie să ştie acest lucru - avem un buget echilibrat... (Vociferări.) ...un buget credibil, primul buget, după 30 de ani. Recunoscut acest lucru şi de Consiliul Fiscal şi de instituţiile internaţionale.

O voce de la PSD:

Să vă fie ruşine!

Domnul Florin-Vasile Cîţu:

Un buget construit în jurul investiţiilor.

Şi anul trecut, aceiaşi oameni... (Vociferări.) ...ne spuneau că vom distruge România. (Vociferări.) Ei, nu! Am reuşit, în cea mai mare criză economică din ultima sută de ani, să avem cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Împotriva a tot ceea ce aţi făcut... (Vociferări.) ...în Parlamentul României. (Aplauze. Vociferări.)

V-am demonstrat cum se face... (Aplauze. Vociferări.)

V-am demonstrat cum se face economie! (Aplauze. Vociferări.)

Bine, văd că vă place să decupaţi...

Vă promit... (Vociferări.) ...vă promit...

Domnul Ludovic Orban:

Domnule prim-ministru,

Daţi-mi voie să le mai atrag atenţia o dată colegilor noştri că suntem în Parlamentul României, că în Parlamentul României pentru exprimare există microfon... (Vociferări.) ...şi cei care vor să se comporte ca într-o galerie, imediat ce se vor redeschide stadioanele, dacă vor să se comporte ca în galerie, să se ducă pe stadion, nu în Parlamentul României!

Respectaţi Regulamentul şi procedurile! (Aplauze.)

Domnule prim-ministru, vă rog.

Domnul Florin-Vasile Cîţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Mergeţi în Valea Jiului!

Domnul Florin-Vasile Cîţu:

Un buget construit în jurul investiţiilor. Pentru că am arătat clar că doar investiţiile sunt cele care vor duce la dezvoltarea României. Dar un buget care forţează reforma. Şi de asta vă e frică, nu-i aşa?

Vă e frică... (Vociferări.) ...că sinecuriştii pe care îi aveţi în funcţii nu vor mai fi acolo, nu vor mai avea aceleaşi salarii! (Vociferări.)

Vă spun eu că vom face reformă în acest an.

Mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumim, domnule prim-ministru. (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Du-te în Valea Jiului!

Domnul Ludovic Orban:

Păstraţi aceeaşi atmosferă şi în timpul vorbitorului din partea PSD sau...? Sau atunci treceţi la alte...? (Vociferări.)

Deci, urmează la cuvânt reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al PSD. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule prim-ministru,

V-am ascultat cu mare atenţie intervenţia. Aţi vorbit vreo 10 minute, cred.

În tot acest timp aţi împrumutat România cu 600.000 de euro. (Aplauze.) 1.000 de euro pe secundă... (Vociferări.) ...furaţi din buzunarul fiecărui român, pe care îi vor plăti copiii şi nepoţii noştri. (Vociferări.)

Dar, domnule Cîţu, nu aveţi bani să le plătiţi salariile restante minerilor din Valea Jiului... (Aplauze.) ...care stau de 7 zile blocaţi în subteran! (Aplauze.) Deşi în campanie aţi găsit două miliarde doar pentru primarii PNL, mită electorală! Pe aceştia aţi avut de unde!

Culmea! Nu v-a folosit la nimic, pentru că aţi pierdut alegerile. (Aplauze.)

Domnule Cîţu, daţi-le banii oamenilor, urgent! Nu vă mai bateţi joc de ei! Sunt banii munciţi de ei şi meritaţi de mineri!

Măcar atât să faceţi, dacă în rest nu aveţi nicio viziune!

De aceea, veniţi astăzi în faţa Parlamentului cu un buget de austeritate. Un buget al sărăciei. Un buget care nu oferă nicio perspectivă de dezvoltare a României.

PSD - ca să începem să închidem din minciunile dumneavoastră - i-a lăsat lui Orban un deficit de 2,8% şi o datorie publică de 34% din PIB. (Vociferări. Aplauze.)

Orban şi Cîţu, fiţi atenţi, domnilor liberali, au lăsat (Aplauze. Vociferări.) - Cîţu din 2020 -, i-au lăsat lui Cîţu din 2021 un deficit de 10% şi o datorie publică de peste 47% din PIB. (Aplauze.)

Acesta este adevărul, domnule Cîţu! (Aplauze.)

V-am auzit astăzi, şi-n plenul Parlamentului, că PSD scoate România din Uniunea Europeană.

Vreau să vă reamintesc - şi uitaţi-vă în manualele de istorie - Partidul Social Democrat a dus România în Uniunea Europeană.

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

România... (Aplauze.) ...de astăzi... (Vociferări.)

Daţi-vă masca jos, să v-aud mai bine!

România este astăzi în derivă, pentru că aţi alocat cel mai mic pachet, din Uniunea Europeană, pentru redresarea economiei şi pentru lupta împotriva pandemiei. Acest lucru l-a spus Comisia Europeană, nu PSD. Pentru că aţi dat afară oameni competenţi şi v-aţi angajat toate pilele de partid. Pentru că una ziceţi, alta faceţi.

Aşa nu se poate scoate ţara din criză, domnule Cîţu!

Iată, acum, în loc să veniţi cu un buget care să repare, dumneavoastră aţi luat coasa în mâini şi v-aţi apucat să seceraţi veniturile românilor.

Nu vă pasă că energia e mai scumpă, că mâncarea este mai scumpă, că medicamentele sunt mai scumpe. V-aţi prezentat deja filosofia de viaţă - că pe lumea asta nimic nu e gratis.

Din păcate, aţi dovedit că nici să mori nu e gratis. Aţi tăiat până şi de la ajutorul de înmormântare.

Domnule Cîţu, ştie tot poporul că la dumneavoastră totul se reduce la bani, pe care fie îi furaţi, fie îi împrumutaţi la dobânzi uriaşe.

Dar pe lumea aceasta sunt şi lucruri care, pur şi simplu, nu se măsoară în bani. Şi aici mă refer la iubirea pentru copiii noştri, pentru viitorul României. (Vociferări.) Copii pe care i-aţi minţit şi nu le-aţi mărit alocaţiile.

Şi tot aici mă refer la grija faţă de părinţii noştri, de care v-aţi bătut joc, promiţându-le repetat că veţi respecta legea şi le veţi mări pensiile.

Dar dumneavoastră nu puteţi înţelege astfel de lucruri, pentru că dumneavoastră sunteţi campionul absolut al urii. Sunteţi plin de ură faţă de bugetari, pe care-i ameninţaţi acum cu tăieri de venituri şi cu concedieri. Sunteţi plin de ură şi la adresa mediului privat, pe care l-aţi minţit un an întreg...

Domnul Ludovic Orban:

Domnule deputat...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

...că îl veţi ajuta.

Domnul Ludovic Orban:

...să vă apropiaţi de final.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi minţiţi în continuare cu neruşinare pe toată lumea, doar ca să învrăjbiţi români cu români.

Spuneţi-le românilor că i-aţi minţit! Recunoaşteţi că nici n-aţi citit Legea salarizării, atunci când minţiţi românii că există sporuri de 85%, când ele sunt plafonate la 30%!

Aţi minţit când aţi spus că există spor de calculator!

Nu mai există de 20 de ani, doamnă Turcan, acest spor!

Singurul spor pe care l-aţi scos... (Aplauze.) ...a fost cel din prefecturi. Culmea, pe care tot dumneavoastră l-aţi băgat, anul trecut!

Domnul Ludovic Orban:

Vă rog...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

V-aţi încurcat în propriile minciuni...

Imediat închei, domnule preşedinte.

Domnul Ludovic Orban:

Vă rog să terminaţi, domnule deputat.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

În campania electorală, vorbeaţi de 80 de miliarde de euro. Acum vorbiţi de 30 de miliarde, din care, de fapt, 17 sunt împrumuturi.

Sau era vorba tot de Programul electoral, şi nu de Programul de guvernare? (Vociferări.)

Domnule Cîţu,

Trebuie să prezentaţi Europei un plan naţional de redresare şi rezilienţă. Un plan naţional, un plan pentru România.

De aceea, domnule Cîţu, acest plan naţional trebuie dezbătut aici, în Parlamentul României. (Aplauze.)

Este planul românilor, pentru români. (Aplauze.) Nu este un plan al celor care au pierdut alegerile.

Aţi spus că vreţi reformă în administrare.

Dar reforma nu se face cu minciună, cu ură, cu învrăjbire. Reforma înseamnă un parteneriat corect între stat şi privat. Reforma înseamnă că toţi românii să o ducă mai bine, şi nu mai rău.

Dar dumneavoastră, domnule Cîţu, nu vreţi de fapt nicio reformă. Pentru că nu aveţi nicio viziune, nici curaj şi nici nu vă doriţi.

Şi pentru că astăzi, 22 februarie, nu aţi fost nici măcar în stare să trimiteţi Parlamentului Proiectul de buget, duceţi-vă acasă, domnule Cîţu! Treaba unui prim-ministru este să poată, iar dumneavoastră este clar că nu puteţi nimic!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ludovic Orban:

Am rugămintea către reprezentanţii grupurilor parlamentare să respecte timpul alocat.

Îi dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul lider Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule prim-ministru,

Tema supusă astăzi dezbaterii, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, ar fi fost acceptabilă dacă ar fi venit din partea unui partid care nu ar fi guvernat România mai bine de două decenii şi care nu ar fi contribuit prin măsurile prociclice la dezechilibrele economice majore... (Vociferări.) ...pe care le înregistrează ţara noastră.

Din păcate, solicitarea vine de la PSD. Iar în această situaţie devine aplicabil ceea ce spunea în trecut Mihai Eminescu:

"Alte măşti, aceeaşi piesă,

Alte guri, aceeaşi gamă,

Amăgit atât de-adese

Nu spera şi nu ai teamă". Închid citatul din "Glossă".

Personal, susţin dezbaterile în jurul celei mai importante legi anuale - Legea bugetului de stat. Însă, din respect pentru oamenii care ne-au mandatat, cred că dezbaterea trebuie să fie purtată cu argumente serioase, cu responsabilitate şi onestitate, nu cu minciuni sau cu lozinci politice.

Iniţiatorii acestei dezbateri vorbesc despre - nici nu au mai prezentat, de altfel, titlul dezbaterii - despre "moartea economică a României", în condiţiile în care niciun indicator economic nu le susţine afirmaţia. Dimpotrivă! Evoluţiile economice din anul 2020 şi începutul anului 2021 ne arată că România a adoptat unele dintre cele mai bune măsuri la nivel european pentru atenuarea crizei economice.

Acest lucru este reflectat în faptul că ţara noastră a înregistrat în anul 2020 o contracţie economică de numai 3,9%, mult mai mică decât media Uniunii Europene, de 4,8% sau media statelor din zona euro, de 5,1%.

Mai mult decât atât, revenirea economică este una fără precedent, în condiţiile în care în ultimele două trimestre din anul 2020 s-au înregistrat creşteri economice puternice, de +5,6% în trimestrul III şi +5,3% în trimestrul IV.

Nu voi insista însă asupra cifrelor, pentru că acestea v-au fost oferite şi vă vor fi oferite mult mai amplu de domnul prim-ministru.

Stimaţi colegi,

Reprezentanţii PSD uită să spună că la orice construcţie bugetară făcută de PSD, în anii 2017-2019, bugetul a fost invariabil însoţit de taxe şi impozite noi sau de majorarea fiscalităţii existente. PSD lua cel puţin 2 lei din buzunarele oamenilor, prin impozite şi taxe, pentru un leu în plus la pensie sau la salariu.

De asemenea, orice majorare de venituri, clamată de liderii PSD în acea perioadă, era desfiinţată imediat de creşteri spectaculoase de preţuri.

Revenind în actualitate. Nu ştiu ce consideraţi dumneavoastră tăiere. Poate vă referiţi la majorarea punctului de pensie, de la 1 septembrie 2020, cu 14%, cea mai mare majorare din Uniunea Europeană. Sau la majorarea etapizată a alocaţiilor de stat, până la dublare. (Vociferări.) Sau la majorarea salariului minim şi a unor drepturi de protecţie socială. (Vociferări.)

Doamnelor şi domnilor colegi din PSD,

Aţi avut pretenţia ca majorarea să o facă Guvernul PNL, în plină criză economică. (Vociferări.)

Şi uite că a făcut-o, cu 14%, în limita resurselor pe care le-a avut la dispoziţie.

De asemenea, în anul 2019, unii dintre dumneavoastră vă roteaţi în jurul preşedintelui dumneavoastră de atunci, manifestându-vă indignarea şi opoziţia faţă de majorarea alocaţiilor de stat - se întâmpla aici, în Parlament -, deşi deficitul bugetar era mic, gestionabil, iar economia creştea.

De aceea, este de subliniat următorul aspect.

Ori de câte ori aţi guvernat ţara, dumneavoastră aţi fost cei care au făcut comanda, prin legi aberante, iar nota de plată a fost achitată de fiecare dată de guvernele de dreapta.

Ori de câte ori guvernele de dreapta au însănătoşit economia, au stabilizat finanţele publice ale ţării, au stopat risipa şi au impulsionat investiţiile... (Vociferări.) ...au urmat apoi guverne socialiste care au promovat irosirea fondurilor publice, renaşterea pensiilor speciale, a indemnizaţiilor şi privilegiilor pentru unele categorii.

Domnul Ludovic Orban:

Apropiaţi-vă de final, domnule deputat.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa voi face.

Stimaţi colegi,

Bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale va reprezenta tema principală de dezbatere a Parlamentului în următoarele zile.

Vom avea suficiente ocazii să contribuim la adoptarea acestuia.

Ca un punct de vedere general asupra Proiectului de buget, aş spune că acest buget este unul construit în vreme de criză, este realist şi, în pofida contextului economic şi sanitar, asigură toate resursele necesare pentru plata salariilor, plata pensiilor majorate, a alocaţiilor majorate, a cheltuielilor sanitare legate de gestiunea crizei sanitare şi de campania de vaccinare, asigură resurse financiare consistente pentru comunităţile locale, pentru protejarea locurilor de muncă şi îşi propune să realizeze cea mai mare valoare absolută a investiţiilor publice din ultimele decenii.

Mai mult decât atât, Bugetul pentru 2021 nu introduce nici impozite şi nici taxe noi, şi nici nu le majorează pe cele existente. (Vociferări.)

Domnule prim-ministru, vă urez succes în aplicarea măsurilor de relansare economică prevăzute în Programul de guvernare... (Vociferări.) ...în efortul de combatere a pandemiei, în realizarea campaniei de vaccinare şi în demararea reformelor structurale pe care le-aţi anunţat!

Vă mulţumesc, dragi colegi, pentru că m-aţi ascultat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ludovic Orban:

Îi dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

În urmă cu 4 ani, când sute de mii de oameni îngheţau în Piaţa Victoriei, pentru a protesta împotriva Ordonanţei nr. 13, dată de domnul Grindeanu, aici, în faţa noastră,...

O voce de la PSD:

Aveţi şi voi un fix...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...puţini îşi imaginau că vom ajunge să mai avem o şansă la reformă. Puţini îşi imaginau că vom ajunge să dăm la o parte caracatiţa care controla toate instituţiile statului şi mituia baronii locali cu miliarde de lei. (Vociferări.)

După ce aţi avut grijă aproape 30 de ani să ne spuneţi că politica nu poate fi făcută de oameni cu cariere solide, veniţi din mediul privat şi din societatea civilă, de profesionişti în domeniile lor, puţini îşi mai imaginau că în 2021 vom ajunge să avem o nouă generaţie de politicieni la guvernare.

Însă, iată că românii au spus clar la ultimele alegeri că vor ca România să se schimbe.

Şi se schimbă, doamnelor şi domnilor! (Vociferări.)

Guvernul PNL-USR PLUS-UDMR este Guvernul care reprezintă acum oamenii care nu-şi mai doresc să vadă penali în funcţii publice şi baroni care-şi tratează... (Aplauze. Vociferări. Rumoare.) ...şi baroni care-şi tratează judeţele ca pe propria moşie. (Vociferări.) Nu mai vor să vadă funcţionari numiţi politic şi incompetenţi în instituţii. (Vociferări.) Nu mai vor să se trateze în spitale în paragină, în timp ce politicienii de la dumneavoastră, domnilor de la PSD, vin şi promit spitale regionale, dar ajung să realizeze într-un mandat de 4 ani doar nişte amărâte de machete 3D.

O voce de la PSD:

Copii de turnători!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Doamnelor şi domnilor de la PSD,

V-aţi arătat limitele competenţei după ce n-aţi reuşit să faceţi mai nimic între 2012 şi 2019, cât aţi avut guvernarea şi majoritatea în Parlament. (Vociferări.)

Sub bagheta lui Ponta, Dragnea, Dăncilă aţi ratat toate oportunităţile de dezvoltare pentru România.

După 8 ani, aţi plecat de la guvernare lăsând bugetul pe deficit şi economia gâfâind, în prag de pandemie. (Vociferări.)

După ani de zile în care singura politică a fost să aruncaţi cu bani în stânga şi-n dreapta.

Nu puteţi voi să veniţi să îi daţi lecţii de economie lui Claudiu Năsui, când l-aţi pus... (Vociferări. Rumoare.)

Vă reamintesc, acum 4 ani de zile... (Membrii Grupului parlamentar al PSD ridică figurine din carton cu chipul domnului ministru Claudiu-Iulius-Gavril Năsui.)

Mulţumesc, nota 10 la lucru manual, aţi decupat frumos.

Acum 4 ani de zile l-aţi avut ministru al economiei pe Dănuţ Andruşcă, domnilor! (Aplauze.) Dănuţ Andruşcă! Căutaţi pe Internet!

Nu puteţi să-l învăţaţi pe Florin Cîţu să construiască bugete şi să conducă un Guvern când voi aţi aşteptat 2 ani soluţii de la Viorica Dăncilă! (Râsete. Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Astăzi avem o nouă generaţie care duce România într-o nouă direcţie, într-o direcţie bună.

Bugetul anului 2021 e unul al responsabilităţii, al solidarităţii şi al repornirii economiei.

Bugetul acesta e construit pe dezvoltare şi investiţii.

Avem cel mai mare buget pentru investiţii din istorie, doamnelor şi domnilor!

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Şi vă aduc aminte că în 2017, acum 4 ani de zile, PSD venea cu un buget de investiţii de doar 26 de miliarde de lei. Apoi, în 2018, Viorica Dăncilă ne prezenta aici, în Parlament, un buget de investiţii de doar 32 de miliarde de lei.

Astăzi, Guvernul PNL-USR PLUS-UDMR, condus de Florin Cîţu, prezintă un buget de investiţii de 61,4 miliarde de lei, cel mai mare din istorie! (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

În 2017 aţi reuşit să investiţi în transporturi doar 9 miliarde de lei. Astăzi, Cătălin Drulă, ministrul transporturilor, ne prezintă un buget de 14,1 miliarde de lei, din care 8 miliarde vor fi fonduri europene.

În sfârşit, România va construi autostrăzi, nu doar planuri pe hârtie! (Aplauze. Vociferări.)

Guvernul PNL-USR PLUS-UDMR a început munca de reconstruire a statului român. Şi să ştiţi că nu ne vom opri, indiferent de presiuni şi indiferent de câţi politruci se vor agăţa de scaune.

Avem o şansă reală să schimbăm România.

Vom duce această luptă cu reţelele voastre de interese şi cu clientela voastră şi vom reuşi.

Vom face o revoluţie a bunei guvernări! (Aplauze.)

Domnul Ludovic Orban:

Din partea Grupului parlamentar AUR, am înţeles că sunt mai mulţi vorbitori, domnul Simion.

Sunt mai mulţi vorbitori.

Rugămintea mea e să încercaţi să vă împărţiţi timpul, ca să vă încadraţi în... (Vociferări.)

A, numai dumneavoastră.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vin, din păcate, din judeţul Hunedoara, unde am fost chemaţi şi de lucrătorii de la Termocentrala Mintia, şi de minerii din Valea Jiului. Am fost chemaţi şi în Gorj, de minerii din Gorj, de la Complexul Energetic Oltenia.

Pentru că bătaia de joc a atins cote maxime, Grupul parlamentar AUR va părăsi sala de şedinţe, în semn de solidaritate cu minerii din Valea Jiului şi cu toţi lucrătorii din domeniul energetic.

Pentru că, din păcate, domnule Cîţu, acest Guvern nu are o strategie, nu are o viziune, nu are un plan pentru România. Şi pentru că, din păcate, în afară de lozinci, în afară de minciuni, pentru că la conducerea complexelor energetice s-a tot perindat clasa noastră politică, când de stânga, când de dreapta, nu aveam cu ce să îi bucurăm pe aceşti oameni.

Şi, în spirit de solidaritate cu ei, domnule Cîţu, pentru că ei nu cred minciunile doamnei Turcan şi pentru că ei încă sunt la ora aceasta în mină, din păcate, pentru că este forma lor de protest extrem, prin care îşi pun viaţa în pericol, noi, cei de la AUR, vom părăsi aceste dezbateri.

Poate vă veţi trezi, domnule Cîţu, şi veţi înţelege că românii au nevoie de soluţii. Şi ce le oferiţi dumneavoastră? Închiderea minelor, locuri de muncă încă 3 luni. Ce predictibilitate?

Vreţi să le daţi cursuri de reconversie socială. Am tot auzit de 20 de ani această placă.

Nu există. Nu există aceste cursuri.

Minerii de astăzi, care mai au încă forţă de muncă, vor ajunge culegători de sparanghel în Germania.

Acesta este finalul de piesă, dacă vreţi, a unei clase politice epuizate. Nu aveţi soluţii.

Şi când noi vă spunem, nu vindeţi gazele din Marea Neagră, nu daţi Legea off-shore-ului, pe care sunteţi pregătiţi să o daţi, nu vindeţi Portul Constanţa...

Domnule Cîţu, ascultaţi-mă, uitaţi-vă la mine, domnule Cîţu!

Nu vindeţi Portul Constanţa şi nu distrugeţi Poşta Română! (Aplauze.)

Domnule Cîţu, vorbesc în numele românilor! (Aplauze.)

Este timpul să-i ascultaţi! Nu să faceţi analogii din astea, elucubrante, cu Mineriada!

Ce treabă are dacă oamenii aceia veneau sau vin la Bucureşti să-şi apere drepturile, ce treabă are asta cu un episod negru din istoria recentă a României?

Domnule Cîţu, dumneavoastră v-aţi luat salariul! Minerii din Valea Jiului nu şi-au luat nici până astăzi salariul! Şi nici nu mai cred în minciuni!

Treziţi-vă, domnule Cîţu, şi veniţi cu soluţii!

Fie că transformăm termocentralele să funcţioneze pe cărbune desulfurat, fie că le transformăm să funcţioneze cu gaze. Dar nu transformaţi Turceniul, Işalniţa, Termocentrala Mintia în panouri fotovoltaice, că nu e funcţional. Este Sistemul Energetic Naţional, domnule Cîţu!

Trebuie să dăm soluţii românilor! Nu circ, nu lozinci... (Râsete.)... nu demagogie! (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Mă bucur, domnule Orban, că râdeţi! V-am auzit râsetul, aşa, ruginit. Dar, din păcate, ne conduceţi de zeci de ani de ani şi este timpul să ne lăsaţi!

Astăzi o să vă lăsăm noi pe voi! (Aplauze.)

Domnul Ludovic Orban:

Până una-alta, vă las eu pe dumneavoastră să vă terminaţi discursul.

Voci de la PNL:

Nu pleca! Nu pleca! Nu pleca! Nu ne lăsa!

(Membrii Grupului parlamentar AUR părăsesc sala de şedinţă.)

Domnul Ludovic Orban:

În continuare, din partea Grupului parlamentar al UDMR, va lua cuvântul domnul Miklós Zoltán.

Domnul Miklós Zoltán:

Domnule prim-ministru,

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Bugetul pe anul 2021 este unul cu totul şi cu totul deosebit întrucât este un buget de post-criză. Prima criză de acest fel pe care am traversat-o.

Nu există precedent pentru astfel de situaţii. Nu avem, aşadar, scenarii din care să ne fi inspirat. Nu avem învăţăminte pe care, eventual, să le fi uitat.

Fiind un buget post-criză, înseamnă că de acum începem să reconstruim bugetul.

Avem, din păcate, un deficit bugetar al cărui nivel maxim, de 3%, l-am depăşit încă din 2019 şi care, în condiţiile anului 2020, s-a adâncit.

Din păcate, tot despre anul 2020 putem afirma că nu a putut fi anul reformelor în marile domenii care constituie marii consumatori ai resurselor bugetului public - administraţia publică, sistemul public de pensii -, atunci când se impuneau măsuri urgente de salvare a locurilor de muncă, de protecţie socială şi sanitară, a categoriilor sociale vulnerabile, atunci când posibilele sincope ale sistemului sanitar ar fi însemnat colapsul întregii societăţi.

Anul 2021 trebuie să marcheze începutul reformelor.

Bugetul însă, încă nu poate oglindi eforturile de transformare a sistemelor sociale.

În schimb, avem certitudinea majorării substanţiale a investiţiilor în anul 2021. Investiţii care se vor traduce în dezvoltare. Probabil acesta este unul din marile merite ale acestui Guvern - de a ne oferi o viziune de dezvoltare a societăţii în condiţiile însănătoşirii finanţelor publice.

La atingerea acestor obiective avem nevoie şi de majorarea veniturilor, printr-o mai bună colectare, printr-o legislaţie fiscală mult mai clară, mai echitabilă în stabilirea bazei impozabile, prin digitalizare. Iar banii europeni vor sprijini iniţiativele în această direcţie.

Dragi colegi,

Bugetul pe anul 2021 ne oferă un parcurs clar în privinţa evoluţiei deficitului bugetar, care să conducă la încetarea procedurii de deficit excesiv, iniţiată de Comisia Europeană şi, de asemenea, ne oferă garanţia menţinerii datoriei publice sub nivelul critic.

Aşadar, dragi colegi,

Nu putem decât parafraza titlul dezbaterii de astăzi şi să afirmăm că de fapt bugetul pe anul 2021 înseamnă bugetul redresării României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ludovic Orban:

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale mi s-a comunicat că nu există o înscriere la cuvânt.

Ca atare, domnule prim-ministru, Florin Cîţu, vă invit pentru a răspunde la intervenţiile colegilor deputaţi din partea grupurilor parlamentare.

Domnul Florin-Vasile Cîţu:

Da.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi stimaţi români,

Aşa cum v-am spus, n-a fost vorba despre buget astăzi, aici, aţi văzut foarte bine. (Vociferări.)

Cei care au discutat despre buget nu l-au înţeles.

Promit că o să-mi iau eu din timp, iarăşi, să vă educ. (Vociferări.)

Mă gândeam să vă înscriu la şcoală, domnule Ciolacu, şi pe dumneavoastră şi pe Paul Stănescu... (Vociferări.) ...la o facultate cu plată, să vă ajut. (Vociferări.)

Dar, în acelaşi timp... (Vociferări.) ...în acelaşi timp (Vociferări.) ...în acelaşi timp, vă spun ce am tot spus în aceşti 4 ani de când ne tot vedem în Parlamentul României.

Dragi PSD-işti, puneţi mâna pe carte! (Vociferări.)

Cititul nu a omorât pe nimeni! (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Voci din sală:

Bravo! Bravo! (Vociferări.)

Domnul Florin-Vasile Cîţu:

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Domnul Ludovic Orban:

Având în vedere că domnul prim-ministru a dat răspuns la intervenţiile grupurilor, declar închisă această şedinţă a Camerei Deputaţilor. (Vociferări.)

O voce de la PSD:

Trebuia să mergi la profesională!

Domnul Ludovic Orban:

Mai... mai lucraţi un pic la butaforie, aşa, mai... mai exersaţi! (Râsete. Vociferări.)

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să continuăm cu partea a treia a şedinţei noastre de astăzi, 22 februarie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Ministerul Energiei, întrebare adresată de domnul deputat Toma Ilie, Grupul PSD.

Este?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Este. Este.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Este.

Întrebarea nr. 269A - Eliminarea tarifelor reglementate de ANRE pentru furnizarea energiei electrice.

Răspunde domnul Niculae Havrileţ, secretar de stat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Niculae Havrileţ (secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului):

Domnilor deputaţi,

La întrebarea privind eliminarea tarifelor reglementate de ANRE pentru furnizarea energiei electrice - "Câţi bani a alocat Ministerul Energiei pentru informarea cetăţenilor României referitor la eliminarea tarifelor reglementate de ANRE pentru furnizarea energiei electrice?".

Răspuns:

În lipsa unui temei legal care să permită Ministerului Energiei angajarea cheltuielilor din bugetul propriu, necesare desfăşurării de campanii de informare cu privire la furnizarea energiei electrice în regim concurenţial şi la dreptul consumatorilor de a încheia contract de furnizare cu orice furnizor licenţiat, nu se pot aloca fonduri pentru informarea cetăţenilor României, referitor la eliminarea tarifelor reglementate de ANRE.

ANRE, conform cadrului legal în vigoare, asigură creşterea gradului de informare şi conştientizare a drepturilor clienţilor finali de energie electrică în relaţia cu operatorii economici participanţi la piaţa de energie electrică şi întreprinde toate măsurile necesare.

Exemplificăm în acest sens, menţionând prevederile Legii nr. 160/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007.

Obiectivele generale ale ANRE în sectorul energiei electrice şi gazelor naturale sunt următoarele:

În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale: protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, sprijinirea clienţilor vulnerabili, impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor.

Prevederile Legii nr. 123/2012 a energiei electrice şi gazelor naturale, la art. 7¹ alin. (10) menţionează că ANRE asigură creşterea gradului de informare şi conştientizare a drepturilor clienţilor finali de energie electrică în relaţia cu operatorii economici participanţi la piaţa de energie electrică şi întreprinde toate măsurile necesare pentru punerea la dispoziţia acestora de informaţii practice.

Conform informărilor trimise de ANRE către Ministerul Energiei, Autoritatea a derulat campanii de informare multiple, după cum urmează:

- În cursul anului 2019, ANRE a derulat două campanii de educare şi informare la nivel naţional, în parteneriat cu Asociaţia naţională de protecţie a consumatorilor InfoCons;

- În cursul anului 2020, ANRE a derulat acţiunile de informare prin publicare pe pagina proprie şi transmitere spre presă de materiale informative privind liberalizarea pieţelor de energie electrică şi gaze naturale; a înfiinţat un call center - diseminare de materiale publicitare, în parteneriat cu InfoCons, prin linie telefonică gratuită;

- În cursul anului 2021, ANRE a obţinut aprobarea CNA pentru difuzarea de spoturi audio şi video referitoare la liberalizarea pieţei de energie.

Informaţii mai detaliate privind acţiunile derulate de ANRE, în vederea informării consumatorilor, pot fi solicitate direct de la ANRE, instituţie aflată în coordonarea Parlamentului, unde se pot analiza ofertele concurenţiale, astfel încât oamenii să poată lua o decizie.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule secretar de stat, vă mulţumesc.

Cred că trebuie să mergem un pic la esenţă. Nici nu trebuie să...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Am înţeles.

Nu, am înţeles.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

E... înţeles? OK.

Domnul deputat spune că...

Domnul Niculae Havrileţ:

Da.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...a înţeles despre ce este vorba.

Vă rog să-i răspundeţi la Întrebarea nr. 267A privind avaria majoră la nivelul reţelei de transport al energiei electrice.

Corect, domnule deputat?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Corect.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Niculae Havrileţ:

Ce s-a întâmplat de fapt în data de 8 ianuarie, când mai multe zone din România nu au avut curent electric şi care sunt cauzele acestui incident grav?

Reţeaua electrică a României funcţionează interconectat cu sistemele electrice europene, făcând parte din interconexiunea extinsă denumită "Europa continentală".

În data de 8 ianuarie 2021, la ora 15,05, ora României, reţeaua europeană interconectată de transport al energiei electrice s-a separat în două zone, din cauza declanşării unor elemente de reţea survenite într-un timp foarte scurt şi la variaţii ale parametrilor energiei electrice.

Acest incident este în plin proces de analiză la nivelul experţilor Asociaţiei Operatorilor de Transport şi Sistem din Europa - ENTSO-E - din care face parte şi Compania Naţională Transelectrica.

Analiza incidentului se realizează în conformitate cu regulamentele şi normele europene.

În baza investigaţiilor preliminare efectuate până la acest moment, secvenţa evenimentelor a condus la concluzia că evenimentul iniţial a fost declanşarea întrerupătorului cuplei de 400 kV din staţia electrică Ernestinovo din Croaţia, care a condus la întreruperea simultană a două axe de transport care făceau legătură între zona de sud-est a Europei cu zona de nord-vest.

Separarea fluxurilor de putere în staţia electrică Ernestinovo a condus la supraîncărcarea liniilor electrice vecine, ceea ce a provocat declanşarea LEA 400 kV Subotica - Novi Sad, Serbia, astfel întrerupându-se cea de-a treia axă de transport dintre zonele menţionate.

Aceste declanşări au fost urmate de pierderea stabilităţii în funcţionarea interconexiunii şi de declanşarea altor linii de transport.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumim.

Înţeleg că domnul deputat este mulţumit de răspuns.

Vă mulţumim frumos.

Domnul Niculae Havrileţ:

Mulţumesc şi eu.

La revedere!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Doamna deputat Cătăniciu Steluţa-Gustica, PSD, dacă este prezentă în sală? Nu.

Domnul deputat Toma Ilie, PSD.

Domnul Vass Levente, secretar de stat?

Dorim să-i răspundă privind Întrebarea nr. 273A - Ordin declarare spital-COVID - Spitalul Municipal "Dr. Alexandru Simionescu" din municipiul Hunedoara.

Vă rog.

Domnul Vass Levente:

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind Ordin declarare spital-COVID - Spitalul Municipal "Dr. Alexandru Simionescu" din municipiul Hunedoara, vă reiterăm răspunsul, cum urmează.

Potrivit prevederilor Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I şi în faza a II-a şi a Listei cu spitalele de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SARS-CoV-2, reţeaua de spitale de faza a II-a este stabilită şi se aplică atunci când spitalele de boli infecţioase sunt depăşite din punct de vedere al numărului de pacienţi internaţi.

Se bazează pe sistemul pavilionar disponibil în majoritatea spitalelor de boli infecţioase sau pneumoftiziologie.

Vor interna pacienţi cu COVID-19 forme uşoare, medii, severe şi critice dacă deţin compartimente/secţii ATI cu capacitate de ventilaţie mecanică.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumim.

Domnul Vass Levente:

Scopul...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Am înţeles că între timp, spune domnul deputat că lucrurile au şi intrat într-o...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Da.

Domnule doctor...

Cunosc foarte bine problema, nu eraţi atunci...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Domnul Ilie Toma (din sală):

...secretar de stat.

E în regulă.

Domnul Vass Levente:

Dacă îmi permiteţi, totuşi, vă citesc ultima propoziţie, care vă răspunde deplin.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog, vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Vass Levente:

Domnule deputat,

Întrebarea dumneavoastră are relevanţă. În contextul în care datorită ritmului de vaccinare a populaţiei mărimea populaţiei cu risc de îmbolnăvire gravă scade şi astfel decidenţii la nivel local şi naţional ar putea propune transformarea tuturor spitalelor în entităţi ce vor avea obligaţia de a asigura circuite separate bolnavilor COVID-19 şi non-COVID, cu zone de aşteptare comune până la sosirea rezultatului rapid de tip antigen.

Problemele specifice ce se vor ivi în momentul respectiv, incapacitatea spitalelor de a asigura aceste circuite separate pe fiecare secţie medicală şi chirurgicală vor explica din plin deciziile luate la începutul pandemiei.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Îmi daţi voie 20 de secunde?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, vă rog, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cu tot respectul pentru domnul secretar de stat, domnul doctor Vass Levente, dar acea decizie care a fost luată, în legătură cu spitalul din Hunedoara, a fost o decizie greşită.

Şi nu vreau s-o dau politic, vă spun adevărul. Pentru că un spital mare, performant, cel mai performant, alături de Spitalul Judeţean din Deva, la acea vreme, în loc să trateze bolnavii - şi COVID şi non-COVID -, să fie lăsat spital suport-COVID, 3 luni de zile a fost doar spital COVID, tratând, undeva, în jur de 80-100 de bolnavi pe lună, în loc de câteva sute de paturi folosite, cum erau înainte.

Vă mulţumesc.

Să nu se mai întâmple aşa ceva! Pentru că nici într-o ţară europeană nu există spitale COVID şi spitale suport-COVID separate.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Aici eu cred că specialiştii sunt, totuşi, cei mai în măsură... vizavi de contaminare.

Domnul secretar de stat vrea să răspundă, conform Regulamentului.

Cred că e vorba de gradul de infectare.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Vass Levente:

La începutul pandemiei, nimeni nu a crezut că o să avem atâtea probleme medicale şi economice şi aşa mai departe.

În prima fază, cum în mod corect s-au închis şcolile, ca lumea să înţeleagă importanţa şi problemele majore care se ivesc, credeţi-ne, trebuiau să se facă aceste împărţiri - în spitale COVID, spitale de suport şi aşa mai departe.

Pentru că dacă nu, am fi ajuns în situaţia spitalului din Suceava, în care chiar asistentele nu înţelegeau, în prima fază, până când nu au fost probleme majore, importanţa pandemiei, importanţa problemei cu infectarea cu SARS-CoV-2.

Şi eu m-am numărat printre parlamentarii care au avut dubii, legat de această problemă, şi de aceea am scris, de la mine către dumneavoastră, în răspunsul respectiv, personal, că trebuie să ne gândim întotdeauna dacă nu numai noi, dar şi alţii au înţeles problema aceasta. Pentru că numai în urmă cu 100 de ani am avut astfel de pandemie.

Eu sper din tot sufletul că începe o perioadă în care fiecare spital - şi abordarea dumneavoastră a fost corectă - va fi în stare să-şi pregătească, măcar pe secţiile medicale, şi apoi şi în secţiile chirurgicale, circuite separate pentru COVID şi pentru non-COVID.

Şi, cu testele specifice de antigen, în 15 minute, orice pacient care vine în spital, chiar dacă este într-o stare critică, poate fi diagnosticat pozitiv sau negativ cu COVID-19 şi poate fi tratat ca atare, pe circuitul pe care trebuie să pornească în cadrul spitalului.

Eu sper din tot sufletul că în Hunedoara o să fie un spital... pentru că are capacitatea necesară, ştiu şi cunosc spitalul, să se pregătească şi să deservească pacienţii cronici, de-acum încolo.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

De asemenea, domnul deputat Toma Ilie, Grupul PSD, aşteaptă răspuns pe Întrebarea nr. 268A - Perdele forestiere de protecţie - din partea domnului secretar de stat Iulian Octavian Stana.

Domnul Ilie Toma:

Am discutat cu domnul secretar de stat, între timp. Mi-a expus. Ca să nu mai pierdem...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

OK.

Domnul Ilie Toma:

...timpul.

Rugămintea este, vă rog mult, cât mai repede acele perdele forestiere, pentru că drumurile din România au nevoie de ele.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Înţeleg că domnul secretar de stat vă va trimite răspunsul şi scris.

Deci înţeleg că e în regulă, da? Bine. Bine.

Se solicită amânare pentru răspunsurile ce se cuvin întrebărilor depuse de: Dunava Costel Neculai - Grupul PSD; Toma Ilie - Grupul PSD; Neaga Florian-Claudiu - Grupul PSD; Cîtea Vasile - Grupul PSD; Toma Ilie - Grupul PSD; Ghiţă Daniel-Florin - Grupul PSD; Toma Ilie - Grupul PSD; Burduja Sebastian-Ioan - PNL şi Toma Ilie - PSD.

Am încheiat prima parte.

Şi trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse.

Reamintim că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Domnul Bîrcă Constantin, Grupul PSD, dacă este în sală? Nu este.

Domnul Toma Ilie, Grupul PSD, o interpelare. Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte,

Ţin să vă mulţumesc pentru că astăzi am dialogat foarte mult şi mi-aţi dat cuvântul.

Cu tot respectul, dar, în contextul actual din Valea Jiului, aş prefera să prezint o altă interpelare. Dacă îmi permiteţi?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Care nu e...

Domnul Ilie Toma:

Legată de...

Care nu este înscrisă.

Şi e foarte importantă pentru ceea ce se întâmplă în Valea Jiului.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog, doar să ne încadrăm în timp, atât e rugămintea.

Domnul Ilie Toma:

Ne încadrăm în timp, fără probleme.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Toma:

Şi încă o dată mă adresez Ministerului Energiei, domnului Virgil Popescu, colegul şi prietenul nostru de la Comisia pentru industrii şi servicii, să facă tot posibilul să încerce să salveze tot ceea ce înseamnă minerit în Valea Jiului, producţie de energie electrică pe bază de cărbune pentru termocentralele de la Mintia şi de la Paroşeni, dar în principal pentru cea de la Mintia.

Şi când vă spun acest lucru vreau să vi-l justific clar şi răspicat.

Termocentralele care produc energie electrică pe bază de cărbune sunt cele care salvează Sistemul Energetic Naţional în vârf de sarcină, în vârf de iarnă sau în ceea ce s-a întâmplat, cum aţi văzut, prin expunerea domnului preşedinte Havrileţ, cu o cădere de tensiune în nu ştiu ce ţară.

România trebuie să rămână independentă energetic.

A fost şi este păcat să stricăm aceste capacităţi de producţie.

Dar aţi văzut că există necazuri, există restanţe pentru minerii din Valea Jiului, pentru energeticienii de la Hunedoara şi din Paroşeni.

Este păcat să lăsăm acest sistem, pentru că este vorba doar de nişte bani - 8 milioane de lei, restanţe care am înţeles că se vor plăti. Şi sper din tot sufletul, în următoarele zile, ca ortacii să iasă din mine.

Este vorba de nişte restanţe, iarăşi, la tichetele de masă, de, tot la fel, undeva, de 8,2 milioane de lei şi restanţe la tichetele de transport - 2,3 milioane de lei.

Asta înseamnă că prin nişte plăţi rapide putem salva o situaţie, dar salvăm o situaţie de moment.

Apelul meu este pentru a atrage atenţia şi a-l ruga pe domnul ministru al energiei să-şi creioneze o proprie strategie şi să încerce să vină să ne-o prezinte, s-o putem vota în comisie, s-o putem duce mai departe.

Pentru că minerii din Valea Jiului, să ştiţi, sunt săraci, sunt cu salarii destul de mici şi lucrează în rânza pământului, cum se spune, la locul faptei.

Rog încă o dată şi fac apel, tot prin această interpelare. Prezentaţi, domnule ministru, o strategie referitoare la producţia de cărbune la Hunedoara, la producţia de energie electrică pe bază de cărbune. Este cea care poate salva Sistemul Energetic Naţional în caz de vârf de sarcină.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Doamna Berescu Monica, Grupul USR-PLUS? Nu este.

Domnul Floroiu Ionel, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Ionel Floroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează ministrului investiţiilor şi fondurilor europene, domnului Cristian Ghinea, obiectul interpelării fiind "Finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a investiţiilor reţelei de apă, canalizare şi alimentare cu gaze naturale în localităţile cu mai puţin de 2.000 de gospodării".

Domnule ministru,

Aţi moştenit un plan de redresare şi rezilienţă superficial, nerealist şi cu un uriaş deficit de viziune şi o flagrantă necunoaştere a nevoilor reale din teritoriu, pe care trebuie să le transformaţi într-un instrument de modernizare accelerată a României.

De aceea, vă solicit, în calitate de ministru al investiţiilor şi fondurilor europene, să includeţi pe lista finanţărilor din PNRR a reţelelor de apă, canalizare şi alimentare cu gaze naturale în localităţile cu sub 2.000 de locuitori.

Acestea reprezintă nu doar o prioritate naţională pentru dezvoltarea României, ci şi un mod inteligent, european, de a cheltui aceste fonduri.

Vă solicit, de asemenea, abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr. 155/2020 - un document, după părerea mea, superficial, care limitează la 3% posibilitatea de cofinanţări la proiectele de infrastructură la nivel local.

De asemenea, solicit abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr. 172/2020 - un alt document redactat fără cunoaşterea realităţilor şi nevoilor comunităţilor locale, care induce confuzie prin formulările confuze şi redundante.

Avem nevoie de elaborarea unor acte normative clare şi uşor aplicabile de către administraţiile locale interesate să implementeze proiecte de alimentare cu apă, canalizare şi reţele de gaze naturale în localităţile mici.

Vă rog să-mi transmiteţi răspunsul în scris, la adresa de mail: psd@cdep.ro.

Ionel Floroiu, deputat de Bacău.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Obiectul interpelării - "Situaţia nerezolvată a animalelor sălbatice din Delta Dunării".

Stimate domnule ministru,

Delta Dunării este cea mai puţin populată zonă din ţara noastră, convieţuind alături de români, în cele 28 de localităţi, etnici ucraineni, lipoveni, tătari, turci, greci, macedoneni, maghiari, armeni etc. Motiv pentru care, în unele cazuri, găsirea unor soluţii pentru problemele stringente semnalate de cetăţeni întârzie să apară.

Astfel, s-a ajuns la situaţia ca anumite probleme să se acutizeze, iar autorităţile locale să fie nevoite să apeleze la sprijinul celor centrale.

În ultimii ani, am semnalat membrilor guvernelor numeroase probleme cu care se confruntă locuitorii acestei zone, însă până în acest moment soluţiile prezentate nu au fost aplicate sau nu au avut efectul scontat.

Una dintre problemele majore, prezentate încă din anul 2018, este legată de creşterea numărului de şacali, care, din cauza lipsei de hrană, dar şi a numărului mare de exemplare, după ce au terminat de dezgropat morminte din zonă, au început să atace gospodăriile oamenilor.

Mai grav este faptul că aceste animale, deşi sunt nocturne, au putut fi sesizate activităţi crescute ale acestora şi în timpul zilei, lucru care dovedeşte o schimbare drastică a comportamentului acestor sălbăticiuni.

Un alt aspect îngrijorător a apărut în anul 2019, când s-a constatat faptul că această specie contribuie inclusiv la răspândirea pestei porcine.

Iar mai mult, în ultimul an, numărul acestora a crescut necontrolat, ajungând astăzi să nu mai fie cunoscut.

Urmare celor prezentate mai sus, stimate domnule ministru, în conformitate cu dispoziţiile art. 202, 203, 204 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să-mi comunicaţi poziţia ministerului condus de Domnia Voastră faţă de speţa prezentată.

Cu deosebită consideraţie,

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ivan Bogdan - PSD.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată ministrului economiei, Claudiu Năsui.

Stimaţi colegi,

Stimate domnule ministru,

Programul Start-up Nation a fost înfiinţat în 2017 şi a finanţat 17.000 de companii şi a creat peste 60.000 de noi locuri de muncă.

În ultimul an, pe fondul pandemiei, 1.400.000 de români şi-au pierdut locul de muncă şi au rămas în şomaj tehnic.

În anul 2020, Guvernul Orban şi ministrul de finanţe de atunci, Florin Cîţu, au împrumutat România cu 33 de miliarde de euro, cu 1.000 de euro pe secundă, în timp ce doar 1% din PIB a fost investit pentru protejarea economiei şi a locurilor de muncă, cel mai puţin din toată Uniunea Europeană şi mai puţin decât în Congo sau în Burkina Faso.

Astăzi, în toată România sunt 4.250 de antreprenori care şi-au îndeplinit condiţiile contractuale cu statul român în Programul Start-up Nation, au ţinut angajaţi minimum 4 persoane, au făcut achiziţiile în termen, şi, astăzi, ei aşteaptă, încă din luna august, să primească banii pe care îi merită pe drept din partea statului român, în urma contractului de finanţare.

Până astăzi însă, nu li s-a rambursat nici măcar un leu, la 4.250 de tineri antreprenori din România.

În proiectul de buget pe anul 2021 apare Programul Start-up Nation, cu o alocare de 642 de milioane de lei credite bugetare.

Chiar şi dacă prin minune această sumă ajunge la antreprenori, 1.000 de companii rămân fără finanţare.

Vreau să vă întreb, domnule ministru, dacă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care trebuie depus până în 30 aprilie, aţi cuprins relansarea Programului Start-up Nation?

Studiind termenele PNRR, beneficiarii Programului Start-up Nation 2018-2019 nu vor primi, nici în cel mai bun scenariu, banii mai devreme de luna mai, dacă îi vor primi.

Şi, aşa, dumneavoastră şi Guvernarea de dreapta veţi îngropa cu bună-ştiinţă un program de dezvoltare a mediului privat, amăgind lumea cu bani de la Uniunea Europeană, care nu sunt acordaţi, ci doar alocaţi. Trebuie să-i mai şi luăm.

Soluţia trebuie găsită în meandrele Ministerului Economiei, pe care îl conduceţi, sper eu, nu în vise europene neconcretizate încă.

Altfel, veţi spune şi dumneavoastră, domnule ministru, atât s-a putut. Iar Programul Start-up Nation va fi istorie, împreună cu zeci de mii de antreprenori care au sperat că pot face ceva aici, acasă, în România.

Sunteţi un politician tânăr, domnule ministru Năsui, la fel ca şi mine, şi ar fi trist ca dumneavoastră, la o vârstă atât de tânără în politică, să furaţi, să împrumutaţi numele fostului ministru de finanţe, Florin Cîţu, cel de "gropar al economiei româneşti".

Proasta gestionare a crizei sanitare de către Guvernul Orban, în ultimul an, riscă, în lipsa măsurilor concrete şi imediate, să transforme această criză sanitară...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încercaţi să încheiaţi.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

...într-o criză economică fără precedent.

Aici nu este vorba despre PSD, USR sau PNL. Este vorba despre oameni. Despre sute de mii de oameni care şi-au pierdut locul de muncă şi care trebuie să ştie că au ce pune copiilor pe masă, că au bani să-şi plătească creditele, că au bani să-şi plătească ratele la bănci şi că au bani de medicamente în acest moment greu.

Sper că tinereţea dumneavoastră dă dovadă de maturitate şi veţi ţine cont de idei la care eu şi colegii mei din PSD am lucrat şi vrem să venim cu ele pe masă pentru a salva ce se mai poate din economia românească.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Start...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Două secunde, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Start-up pentru tinerii fermieri, pentru studenţi şi pentru tinerii din diaspora plus program naţional de consiliere pentru tinerii care vor să acceseze fonduri europene.

Domnule ministru, arătaţi că vă pasă, că veţi ţine cont de ceea ce noi vă propunem şi că veţi lupta cu colegii dumneavoastră din Guvern pentru a salva România.

Dacă nu, veţi arăta că partidele de dreapta - PNL, USR PLUS - au declarat război românilor din clasa de mijloc.

Vă mulţumesc.

Bogdan-Gruia Ivan, PSD, Bistriţa-Năsăud.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Focşa Dumitru, Grupul AUR? Nu este.

Domnul deputat Badiu Georgel, Grupul AUR? Nu este.

Doamna deputat Enachi Raisa, Grupul AUR? Nu este.

Domnul deputat Balabaşciuc Călin-Constantin, Grupul AUR? Nu este.

Domnul Dămureanu Ringo, Grupul AUR? Nu este.

Domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul AUR? Nu este.

Doamna deputat Adomnicăi Mirela, Grupul PSD? Nu este.

Doamna deputat Predescu Ana-Loredana, Grupul PSD? Este.

Vă rog.

Rugămintea este, pentru toţi colegii, să încercăm să ne încadrăm în timpul alocat.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este în atenţia domnului ministru al educaţiei Sorin-Mihai Cîmpeanu.

Obiectul interpelării: "Problema privind acordarea gratuităţii transportului elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localităţile de domiciliu".

În temeiul art. 32 din Constituţia României, ce prevede dreptul la învăţătură, şi a Legii nr. 226/2020 care modifică şi completează Legea educaţiei naţionale, vă supun atenţiei situaţia generată de lipsa normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 226/2020 în privinţa mecanismului decontării cheltuielilor pentru transportul elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu.

Dincolo de inconvenientele create, de absenţa acestor norme, intervine o problemă majoră în cazul elevilor care sunt obligaţi să-şi achiziţioneze abonamentele de transport din surse materiale proprii, acest lucru fiind extrem de dificil, mai ales pentru copiii ce provin din familii defavorizate.

Domnule ministru, am convingerea deplină că vă este cunoscut faptul că aceşti elevi defavorizaţi, ce provin din familii cu venituri mici, fac parte dintr-o categorie socială vulnerabilă şi orice intervenţie neinspirată sau mai ales lipsa unor acţiuni de sprijin şi a unor politici publice clare şi coerente poate genera creşterea reală a pericolului abandonului şcolar. Şi mă prevalez de această oportunitate pentru a-mi exprima îngrijorarea cu privire la abandonul şcolar din România, o problemă reală cu care se confruntă sistemul educaţional românesc, şi voi susţine afirmaţia cu date statistice, potrivit cărora rata abandonului şcolar din România, în anul 2019, a fost de 15,3%, în timp ce, în acelaşi timp, în Europa, rata de părăsire timpurie a şcolii a scăzut, în medie, de la 13,4% la 10,2%, în 2019.

Studiile de specialitate arată faptul că există o serie de motive pentru care unii elevi renunţă prea devreme la studii, un factor proeminent este reprezentat, inclusiv, de lipsa coerenţei politicilor publice orientate către elevii din categoriile vulnerabile.

Prin urmare, lipsa de atenţie şi implicare a statului favorizează creşterea ratei abandonului şcolar.

Legea nr. 1/2011 stipulează, la art. 84 alin. (3)-(5): "Cheltuielile privind transportul elevilor, prevăzute la alin. (3), exceptând cheltuielile privind transportul pe calea ferată şi transportul rutier interjudeţean contra cost prin servicii regulate, se suportă după cum urmează: 50% din valoarea acestora de către..."

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să vă apropiaţi de sfârşit.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

"... din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, 50% din valoarea acestora se suportă din bugetele judeţelor pe raza cărora se află unitatea de învăţământ preuniversitar la care sunt înscrişi elevii".

Vă înaintez rugămintea de a susţine punctul de vedere cu privire la elaborarea normelor de aplicare a Legii nr. 226/2020 şi despre identificarea şi alocarea sumelor necesare din bugetul Ministerului Educaţiei pentru a asigura deconturile necesare transportului pentru aceşti elevi.

Totodată, domnule ministru, vă rog să exprimaţi punctul de vedere al ministerului pe care-l conduceţi cu privire la modalitatea cea mai eficientă de a simplifica mecanismul decontării, astfel încât elevii din categorii defavorizate, care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, să beneficieze cât mai rapid de abonamente de transport gratuit, acordate direct, fără a mai exista necesitatea de a le achita din surse proprii, urmând ca ulterior să deconteze aceste sume de la unitatea de învăţământ de care aparţin.

În speranţa unui dialog instituţional constructiv, care să genereze măsuri concrete şi imediate, menite să soluţioneze situaţia prezentată mai sus, domnule ministru, vă asigur de expresia înaltei mele consideraţii.

Deputat Ana-Loredana Predescu.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ghiţă Daniel, Grupul AUR?

Domnul deputat Şlincu Dan-Constantin, Grupul PSD.

Cu aceeaşi rugăminte, domnule deputat, de a încerca să ne încadrăm în timp. Sunt foarte mulţi colegi care aşteaptă.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Claudiu Năsui, ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului.

Stimate domnule ministru,

Cum explicaţi pierderea celor 45.000 de locuri de muncă care au fost create în ultimii doi ani, prin introducerea voucherelor de vacanţă?

Datele prezentate public săptămâna trecută de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România arată că voucherele de vacanţă emise în perioada 2019-2020 au creat peste 45.000 de locuri de muncă care vor fi pierdute în acest an, prin eliminarea acestor stimuli financiari care aduceau încasări directe şi indirecte la bugetul de stat.

De ce aţi ascuns adevărul şi aţi minţit în legătură cu valoarea voucherelor de vacanţă rămase neconsumate din 2019 şi 2020 care, în realitate, este de patru ori mai mică decât valoarea anunţată de premierul Cîţu.

De ce nu luaţi exemplele de bune practici ale tuturor celorlalte state din Uniunea Europeană, de reducere de taxe şi impozite pentru antreprenorii şi IMM-urile de la nivel local şi de stimulare a consumului de pe plan intern, sub diferite forme?

De ce preferaţi să puneţi capăt supravieţuirii şi dezvoltării turismului şi domeniului HoReCa de la nivel local, prin promovarea altor cheltuieli pe care vreţi să le suportaţi din banii mediului de afaceri?

Domnule ministru,

Este o măsură cu totul inexplicabilă scoaterea acestor stimulente, pentru că toţi banii din aceste vouchere intrau în economie şi aduceau venituri suplimentare la bugetul de stat. Practic, nu era o cheltuială, ci un stimulent care punea în mişcare un întreg sector economic.

Tăierea voucherelor de vacanţă probează minciuna Guvernului din care faceţi parte, care spunea că nu va tăia salarii.

Voucherele de vacanţă erau practic venituri salariale şi se încadrau în acel procent de maximum 30% de sporuri şi bonusuri.

Cu deosebită stimă, Dan-Constantin Şlincu, deputat de Botoşani.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat, şi pentru încadrarea în timp.

Doamna deputat Huţu Alexandra, deputat al PSD.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună seara!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi se adresează domnului ministru Attila-Zoltán Cseke, ministrul dezvoltării lucrărilor publice şi administraţiei.

Obiectul interpelării se referă la cum explică domnul ministru reducerea fondurilor pentru lucrările publice derulate în toate judeţele din România, prin programele de dezvoltare locală iniţiate şi aprobate de guvernările PSD.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere cifrele din bugetul de stat pentru anul 2021, publicate de Ministerul Finanţelor Publice, prin care se taie sume importante de la programele de dezvoltare ale autorităţilor publice locale, respectiv 2,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 37% din sume, comparativ cu anul 2020, vă rog să-mi precizaţi cum vor reuşi unităţile administrativ-teritoriale să ducă la capăt investiţiile începute în perioada 2018-2020 pentru modernizarea fiecărei localităţi din ţară.

Domnule ministru,

După ce Guvernul Orban a tăiat aproape un miliard de euro de la bugetul alocat Programului Naţional de Dezvoltare Locală, acum Guvernul Cîţu, reprezentat de dumneavoastră, vine şi mai taie o dată fondurile pentru lucrările publice de dezvoltare şi administraţie locală.

În această situaţie, ministerul pe care-l conduceţi îşi pierde principalul obiect de activitate, iar consecinţa este una singură: proiectele comunităţilor locale vor îngheţa.

În acest fel, comunităţile locale sunt condamnate la subdezvoltare, iar bugetul de dezvoltare locală este tăiat, în prezent, cu 14%. Banii însă sunt mutaţi în puşculiţa electorală a prim-ministrului, Fondul pentru Situaţii de Urgenţă, de unde vor putea fi daţi discreţionar.

Vă spun foarte clar că atât eu, cât şi colegii mei parlamentari sociali-democraţi, dar şi aleşii locali din Botoşani şi din toate judeţele ţării, nu putem accepta să vă jucaţi nici dumneavoastră, şi nici domnul Cîţu cu nivelul de trai şi cu investiţiile din localităţile în care trăiesc şi muncesc oameni care nu au nicio vină că, unul după altul, două guverne de dreapta decid peste noapte să-i lase fără aducţiune de apă şi canalizare, fără asfalt, fără gaze naturale, fără iluminat, fără unităţi şcolare şi sanitare reabilitate şi dotate, fără un nivel de trai decent.

Vă mulţumesc şi aştept răspunsul dumneavoastră în scris.

Cu stimă, deputat Huţu Alexandra, deputat de Botoşani.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Roman Nicolae, Grupul AUR? Nu este.

Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR? Nu este.

Doamna deputat Gliga Dumitriţa, Grupul PSD? Nu este.

Doamna deputat Oteşanu Daniela, Grupul PSD? Nu este.

Doamna deputat Hangan Pollyanna-Hanellore, USR PLUS? Nu este.

Doamna deputat Neagu Denisa-Elena, Grupul USR PLUS? Nu este.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează ministrului transporturilor şi infrastructurii, iar obiectul interpelării îl reprezintă demararea plăţilor către persoanele expropriate în zona Aeroportului Internaţional Otopeni.

Domnule ministru,

În urma întrebării cu numărul 136A/02.02.2021, pe care am adresat-o cu privire la stadiul construirii terminalului II al Aeroportului "Henri Coandă" din Otopeni, revin cu o problemă care mi-a fost semnalată de către cetăţenii ale căror terenuri au fost expropriate pentru construirea acestui terminal.

Deşi aceste terenuri au fost deja expropriate, proprietarii nu şi-au primit încă banii. Din cei 969 de proprietari expropriaţi, doar o parte din dosarele acestora au fost clarificate în cursul acestui an. Întrucât se aşteaptă completarea comisiilor de expropriere cu noii membri, în urma alegerilor locale din 2020, consider că este necesară urgentarea acestei situaţii şi pornirea plăţilor către proprietari.

Totalul banilor necesari despăgubirilor este în valoare de 236.037 milioane de lei pentru cele două localităţi vizate, anume Tunari şi Otopeni.

Deşi procedura de expropriere a fost realizată, numeroşi cetăţeni s-au confruntat cu o altă problemă. Pe lângă lipsa plăţilor pentru aceste terenuri, aceştia au fost contactaţi de către biroul de taxe şi impozite ale primăriilor de care aparţin pentru plătirea impozitelor pe terenurile respective pentru anul 2021.

Astfel, vă rog să urgentaţi rezolvarea acestei situaţii, prin demararea urgentă a plătirii proprietarilor din localităţile Tunari şi Otopeni, expropriaţi pentru investiţiile care au loc la Aeroportul "Henri Coandă".

Aştept cu interes răspunsul punctual al dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Şi înţeleg că a revenit în sală domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR, pentru o interpelare depusă.

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată domnului Cătălin Drulă, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: "Lucrările la podurile de pe Drumul Naţional 55 Craiova-Bechet".

Stimate domnule ministru,

Lucrările de reabilitare a drumului naţional DN 55 Craiova-Bechet, cu podurile şi podeţele aferente, vor împlini în curând o nedorită vârstă - 6 ani.

În acest timp s-a lucrat doar la partea carosabilă, însă podurile reprezintă marea problemă pentru trafic. Podul de la Malu Mare, de pe DN 55, deschis circulaţiei pe ruta UE România-Bulgaria-Grecia-Turcia, aşadar cu trafic internaţional, este construit pe o râpă de dimensiuni considerabile, având circulaţia restricţionată, cu semafor pe un singur sens. Acest pod reprezintă un pericol major de prăbuşire, prin dezechilibru, cauzat de circulaţia pe termen lung a autovehiculelor de mare tonaj, pe o singură parte a podului, cea de vest. Presa locală a relatat, în acest context, că acest contract, de aproape 80 de milioane de lei, a fost semnat, în noiembrie 2013, de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova cu firma italiană SECOL pentru consolidare şi amenajare scurgere ape DN 55, km. 4 + 400 - km. 71 + 100. Lucrările au demarat în iulie 2015 şi încă nu s-au finalizat, iar podul de la km. 11 al drumului, de pe raza comunei Malu Mare, s-a dovedit marele eşec al firmei italiene.

Întrebările pe care vi le adresăm sunt legate exclusiv de podul de la Malu Mare.

1. Când a fost construit podul de la Malu Mare şi de câte ori a făcut obiectul reparaţiilor curente şi capitale?
2. Pentru ce sarcini a fost proiectat podul şi cât de sigur este pentru circulaţia pe o singură bandă a autovehiculelor de mare tonaj, în regim de trafic internaţional?
3. Când s-au făcut ultimele măsurători de trafic pentru acest tronson de drum şi care sunt rezultatele, precum şi dacă astfel de măsurători s-au făcut şi în perioada în care circulaţia pe acest drum este restricţionată?
4. Ce se va întâmpla în 2021 cu podurile de pe drumul Craiova-Bechet? Care este previziunea de punere în funcţiune a podului reparat capital?
5. Cine va răspunde patrimonial în situaţia în care pe respectivul pod se produc victime omeneşti sau pagube materiale?

Solicit răspuns în scris şi oral.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dacă mai sunt colege, colegi deputaţi în sală pentru a depune interpelări? Nu.

Dacă nu mai există, atunci declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

O seară bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,37.