Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,11.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Sărut mâna!

Bună ziua!

Vă rog să-mi permiteţi să urez la mulţi ani tuturor domnişoarelor, doamnelor colege ale noastre, cu ocazia Zilei de 8 Martie.

Să fiţi fericite, să fiţi iubite, să aveţi succes, să vă bucuraţi de tot ce e frumos în jurul dumneavoastră!

La mulţi ani, dragele noastre! (Aplauze.)

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă informez că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înscris prezenţa 200.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 8, marţi, 9 şi miercuri, 10 martie 2021; programul de lucru pentru perioada 8-13 martie 2021; lista rapoartelor depuse, în perioada 2-8 martie, de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

De asemenea, avem o informare scrisă din partea domnului deputat Mihai Ioan Lasca. Dumnealui ne aduce la cunoştinţă că îşi încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar AUR şi va activa ca deputat neafiliat.

Vă informez că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00, vom continua cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Vă rog.

Domnul deputat Gabriel Andronache, liderul Grupului PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cu acordul tuturor liderilor de grup, avem rugămintea de a trece punctul 32 - PL-x 65/2021 (Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2021 - "Anul Tudor Vladimirescu" şi declararea lui Tudor Vladimirescu şi a Ecaterinei Teodoroiu, drept eroi ai naţiunii române) de pe punctul 32 pe punctul 6 al ordinii de zi, urmând ca toate celelalte proiecte să capete o nouă numerotare, conform celor stabilite.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Existând acordul tuturor liderilor grupurilor parlamentare, ordinea de zi a fost, aşadar, modificată, punctul 32 este adus pe poziţia 6 - este vorba despre PL-x 65/2021.

Nemaifiind alte intervenţii, vreau să vă informez că Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2021 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, PL-x 78/2021, din categoria legilor organice, în procedură de urgenţă, cu raport de adoptare de la Comisia pentru învăţământ, din 17 februarie 2021, având ca primă Cameră sesizată Camera Deputaţilor, cu data depunerii la Camera Deputaţilor - 5 februarie 2021, la care s-a împlinit termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final în 6 martie 2021, potrivit art. 115 din Constituţie şi art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, Proiectul de Lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituţie şi ale art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Îl rog pe domnul deputat Dan Tanasă, preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, pentru adresarea unui mesaj cu prilejul Zilei de 8 Martie.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De Ziua Internaţională a Femeii, mă adresez plenului Camerei Deputaţilor pentru a omagia femeia, prin această sărbătoare a frumuseţii, a dragostei şi a credinţei!

Încep acest mesaj cu tradiţionalul la mulţi ani şi urări de bine tuturor româncelor, asigurându-le, în acelaşi timp, de tot suportul meu pentru a rezolva împreună problemele pe care femeia din România le întâmpină! Şi ştim cu toţii că acestea nu sunt puţine.

În anul 1865, Codul civil stipula incapacitatea femeilor românce din punct de vedere politic, social şi economic. De atunci au început revendicările româncelor. Le enumer aici, pentru că multe dintre ele încă sunt de actualitate şi este bine să le conştientizăm cu toţii: plata egală pentru muncă egală, măsuri de combatere a mortalităţii infantile în mediile sărace, acces la toate formele de pregătire şi la toate tipurile şi treptele ierarhice ale carierei, aplanarea conflictului carieră-maternitate.

Importante sunt şi egalitatea între soţi prin lege şi educaţie, controlul asupra propriei averi, eliminarea dublului standard moral, reformarea căsătoriei legale prin desfiinţarea autorităţii maritale.

Din punct de vedere social şi politic, româncele cereau drepturi civile şi politice egale, participarea femeilor la demnităţile şi funcţiile publice în toate instituţiile, alături şi la fel ca bărbaţii, dar şi pregătirea politică a femeilor pentru exercitarea drepturilor lor.

În ultima sută de ani, femeile au încercat să desfiinţeze convenţionalul, regăsindu-se în anuare istorice, de literatură, artă, filosofie, medicină şi diplomaţie, femei care şi-au revendicat cu tenacitate o poziţie importantă, ocupată, până nu de mult, doar de bărbaţi.

După mai mult de un secol de revendicări sociale, iată cum arată realitatea românească în privinţa egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

60% dintre absolvenţii universităţilor din România sunt femei, dar acest procent nu se mai regăseşte în ocuparea poziţiilor de conducere şi decizie.

40% dintre membrii Parlamentului European sunt femei, reprezentantele României ocupând doar 22%.

Dacă vorbim despre Parlamentul României, doar 17,6% sunt femei şi doar o femeie ocupă poziţia de ministru, dintre cei 21 de membri ai Guvernului.

În domeniul privat, doar 14% dintre poziţiile de conducere ale companiilor sunt ocupate de femei.

Este de datoria noastră să tragem un semnal de alarmă în Parlamentul României, dar şi în întreaga societate românească, asupra faptului că noi ocupăm un ruşinos loc doi european în statisticile privind traficul de carne vie şi al sclaviei, ale violenţei împotriva femeilor şi copiilor. La nivel european ne situăm pe primul loc în ceea ce priveşte numărul mamelor minore - avem peste 10.000!

Statisticile anuale nu s-au modificat - la fiecare 30 de secunde o româncă este bătută de partener; la fiecare 5 zile, una este ucisă. Cu toate că legislaţia privind Ordinul de protecţie provizoriu este în vigoare, sistemele de supraveghere electronică prevăzute în lege nu au fost reglementate şi bugetate nici anul acesta, agresorii având posibilitatea să atace din nou. Sunt nenumărate cazurile mediatizate de femei omorâte de actualii sau foştii parteneri, chiar dacă aveau deja ordin de protecţie emis împotriva acestora. Dincolo de statistici, fiecare caz rămâne o poveste tristă, cu adânci implicaţii sociale!

Cu toate că România este semnatara unor convenţii şi tratate internaţionale care pun accent pe educaţie, ca mijloc de combatere a discriminărilor şi prevenire a violenţei asupra femeilor, generaţiile viitoare încă nu sunt educate în spiritul respectării egalităţii de şanse în societatea românească.

În aceste vremuri de continuă schimbare, trebuie să ne inspirăm din istoria naţională, să fim mândri de faptele de vitejie ale Ecaterinei Teodoroiu, ale Elisabetei Rizea şi, nu în ultimul rând, ale Reginei Maria, care, îmbrăcând uniforma de infirmieră, a organizat serviciul de Cruce Roşie, a coordonat serviciile de ambulanţă care trebuiau să preia răniţii de pe front. "O, Doamne, de-aş fi bărbat, cu drepturile unui bărbat şi cu spiritul de bărbat pe care îl am în trupul meu de femeie! I-aş înflăcăra, i-aş îndemna la o rezistenţă disperată, glorioasă, orice-ar fi!", au consemnat istoricii, post factum, cât de mult s-a luptat Regina Maria în anii războiului pentru cauza României.

Revenind în prezent, simplul fapt că în Guvernul României avem o singură femeie numită în calitate de ministru, iar în Parlament ponderea femeilor alese în funcţii este mult sub standardul european, se impune reanalizarea cu celeritate a rolului femeii la nivel decizional, politic şi administrativ în toată societatea românească.

Chiar dacă aşa arată prezentul, eu rămân optimist în ideea că femeile se vor mobiliza pentru promovarea intereselor lor pe agenda politică şi obţinerea egalităţii în reprezentarea politică.

Dumnezeu să binecuvânteze femeia! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Şi pe noi, deopotrivă!

Da.

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Ionuţ-Sorin Banciu); PHCD 32/2021.

Vă informez că la Biroul permanent a fost înregistrată cererea de demisie din calitatea de deputat a domnului Ionuţ-Sorin Banciu, începând cu data de 8 martie 2021.

Potrivit prevederilor statutare şi regulamentare, întreb, dacă domnul deputat este prezent în sală şi stăruie în demisie?

Nefiind, se ia act de demisia din calitatea de deputat.

În conformitate cu prevederile art. 238 din Regulament, Proiectul de Hotărâre a fost întocmit de Comisia juridică.

Dau cuvântul, din partea Comisiei juridice, raportorului, pentru prezentarea proiectului de hotărâre.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Hotărâre privind vacantarea locului de deputat al domnului Ionuţ-Sorin Banciu.

Având în vedere demisia domnului deputat Ionuţ-Sorin Banciu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 8 Braşov,

În temeiul dispoziţiilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi ale art. 236 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificări şi completări,

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi ale art. 236 şi art. 237 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificări şi completări

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Art. unic. - Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Ionuţ-Sorin Banciu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 8 Braşov, având în vedere demisia cu nr. 3b-15/127, înregistrată în data de 8 martie 2021.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 8 martie 2021, cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile au fost finalizate.

Am luat act de această demisie.

Şi vă rog să facem un vot de control înainte de a face votul pe acest proiect.

Vă rog să introduceţi cartelele în consolă, iar colegii care au tabletele să se conecteze pentru un vot privind prezenţa.

Vot, vă rog.

224 prezenţi, voturi pentru - 152, voturi contra - 3, abţinere - 6, "nu votez" - 63.

Avem cvorum.

Prin urmare, supun votului plenului Camerei Deputaţilor proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 220, voturi pentru - 218, o abţinere, un "nu votez".

Prin urmare, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Comisia de validare îl poate lua în discuţie şi îl poate valida.

Vă mulţumesc.

Continuăm punctele de pe ordinea de zi, aşa cum v-au fost propuse.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor; COM (2020) 607; PHCD 27/2021.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene are cuvântul domnul deputat Ştefan Muşoiu, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor; COM (2020) 607.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Proiectul de opinie transmis de Comisia pentru sănătate şi familie, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, comisia a susţinut strategia Uniunii Europene pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor şi aplicarea politicilor ce vizează construirea unui mediu de viaţă ocrotitor pentru viitoarele generaţii;

A recomandat consultarea Parlamentelor naţionale şi a organizaţiilor societăţii civile pentru... (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu e acesta.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Ba da.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Cu clima!

Domnul Ştefan Muşoiu:

Dar pe acesta... (Vociferări.)

E adevărat, dar pe acesta l-a citit preşedintele. (Vociferări.)

E adevărat. Pe acesta l-a citit preşedintele, din păcate.

Voci din sală:

S-a început cu punctul 2.

Domnul Ştefan Muşoiu:

A sărit...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Nu e problemă, continuaţi şi... (Râsete. Vociferări.)

Domnul Ştefan Muşoiu:

...şi aplicarea politicilor ce vizează construirea unui mediu de viaţă ocrotitor pentru viitoarele generaţii;

A recomandat consultarea Parlamentelor naţionale şi a organizaţiilor societăţii civile pentru identificarea de măsuri aplicabile la nivelul Uniunii pentru prevenirea abuzului sexual asupra copiilor;

A recomandat sprijinirea acţiunilor educative în familie, în şcoală şi în afara şcolii.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 23 februarie 2021 şi a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Dacă nu, trecem...

Dezbateri generale, domnul Cristea Andi-Lucian, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Scopul acestei strategii este de a oferi un răspuns eficient la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor.

Vă invit să susţineţi această opinie.

Strategia prezentă oferă un cadru pentru dezvoltarea unui răspuns ferm şi cuprinzător la aceste infracţiuni.

Sunt necesare, din punctul nostru de vedere, eforturi susţinute pentru a ridica nivelul de cunoaştere al părinţilor şi copiilor din zonele izolate sau aflaţi în situaţie economică dificilă, în ceea ce priveşte pericolul abuzului sexual asupra copiilor.

Susţinem adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea COM (2020) 607, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Păunescu Silviu-Titus, Grupul AUR.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu mai vrea.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Nu? Renunţă.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate.

Rămâne la votul final.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Stabilirea unui obiectiv mai ambiţios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 - Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetăţenilor; COM (2020) 562; PHCD 26/2021.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, rog prezentarea raportului.

Domnul deputat Ştefan Muşoiu, preşedintele comisiei, prezentarea proiectului de hotărâre.

Vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Stabilirea unui obiectiv mai ambiţios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 - Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetăţenilor; COM (2020) 562.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru transporturi şi infrastructură, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

A susţinut obiectivele ambiţioase prezentate în materie de climă pentru Europa şi strategia de investire într-un viitor neutru din punct de vedere climatic;

A solicitat Comisiei Europene să deruleze consultări publice periodice şi să furnizeze informaţiile detaliate, necesare înţelegerii de către cetăţeni a costurilor şi beneficiilor măsurilor;

A considerat că este necesară corelarea nivelului de ambiţie în stabilirea ţintelor din politicile climatice, cu posibilităţile practice de aplicare în Europa Centrală şi de Est.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 23 februarie 2021 şi a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor, opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Da, domnul deputat Fechet Mircea, Grupul PNL.

Domnul Mircea Fechet:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Suntem datori să le oferim copiilor noştri un viitor în care speranţa să fie cuvântul-cheie. Pentru acest lucru trebuie ca astăzi să ne asumăm cu fermitate obiective mai ambiţioase în materie de climă, iar reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2030, este fezabilă atât timp cât autorităţile statelor îşi asumă acţiuni concrete şi de impact, benefice mediului înconjurător, şi atât timp cât cetăţenii conştientizează importanţa schimbărilor de mentalitate.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit achiesarea la acest obiectiv ambiţios în decembrie anul trecut, iar acum, mai mult ca niciodată, trebuie să ne concentrăm toate eforturile pe îndeplinirea obiectivelor de mediu.

În 2019, temperatura medie la nivel mondial crescuse cu 1,1⁰C peste nivelurile preindustriale.

Schimbările climatice sunt, din păcate, o problemă cât se poate de reală şi care reprezintă o ameninţare asupra mediului înconjurător şi a lumii aşa cum o ştim. Problematica acesteia nu e una abstractă, ci ne priveşte pe fiecare dintre noi.

Vedem tot mai des efectele schimbărilor climatice. Este vorba despre temperaturi tot mai ridicate cu care ne confruntăm, despre regiuni deşertificate, despre seceta cu care se confruntă fermierii şi care le distruge culturile, dar şi despre inundaţii şi fenomene extreme care distrug gospodării şi chiar vieţi.

Conform unui studiu recent, din cauza poluării excesive, aproape 9 milioane de oameni îşi pierd viaţa anual la nivel global. Este enorm şi e inacceptabil să rămânem indiferenţi.

Degeaba spunem că vrem să le lăsăm copiilor noştri şcoli şi spitale mai bune, dacă ignorăm cea mai de preţ moştenire pe care o avem – un mediu înconjurător sănătos şi un aer respirabil.

Este esenţial să avem politici de mediu mai curajoase, armonizate la nivelul Uniunii Europene, prin care să reuşim împreună să facem tranziţia spre neutralitate climatică în următorii 30 de ani.

De aceea, Grupul PNL va vota pentru aprobarea acestei comunicări a Comisiei Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Foarte frumos discursul!

Eu aş vrea să vă atrag atenţia, însă, să aveţi grijă ce votaţi, pentru că vom avea iar proteste de la mineri. 20% din energia României vine din exploatarea de cărbune – lignit, huilă.

Aveţi grijă, ce au negociat alţii pentru noi... pentru că în 2030 trebuie să oprim exploatările de cărbune. Polonia, de exemplu, îşi negociază să nu închidă în 2050 minele, ci în 2060.

Deci, aveţi grijă ce votaţi!

E frumos, aşa, cu mediul înconjurător, sigur! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Dacă mai sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul rămâne la votul final.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, cu privire la numărul de membri şi componenţa Comisiei pentru muncă şi protecţie socială; PHCD 28 /2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 29/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecţie socială, adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă; PL-x 82/2021.

Proiectul de lege va fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul Cătălin Boboc (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect prelungirea aplicării unor măsuri de protecţie socială aprobate în contextul răspândirii coronavirusului, precum şi modificarea Ordonanţei de a urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajaţilor, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului, precum şi unele măsuri pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, cu completările ulterioare.

Vă rugăm să susţineţi adoptarea acestei legi, în forma în care a fost propusă prin raportul comun al Comisiei pentru muncă şi al Comisiei pentru buget din Camera Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecţie socială, adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele pozitive primite de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisia pentru sănătate şi familie, precum şi punctul de vedere al Guvernului, pe amendamente.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă menţionate.

De asemenea, se reglementează şi modificarea unor prevederi din cuprinsul ordonanţei de urgenţă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, Proiectul de Lege face parte din categoria legilor organice.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege în şedinţele din 18 şi 23 februarie 2021, în prezenţa confederaţiilor patronale şi sindicale.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de adoptare, cu amendamente.

Şi voi menţiona câteva.

Angajatorii să aibă posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică săptămânală sau lunară prevăzută în contractul individual de muncă, faţă de 50% cât reglementa ordonanţa supusă aprobării. Măsura de reducere a timpului de muncă se ia de angajator cu acordul organizaţiei sindicale îndreptăţite să negocieze contractul colectiv, ori, în cazul în care aceasta nu există, cu reprezentanţii salariaţilor. Angajatorul are posibilitatea de a modifica programul de muncă ori de câte ori consideră necesar, în limitele stabilite prin acordul cu organizaţia sindicală.

În situaţia în care bugetul angajatorului permite, indemnizaţia de 75% poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferenţa până la nivelul salariului de bază corespunzător locului de muncă ocupat, fără ca această diferenţă să poată fi decontată din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Au mai fost reglementate aspecte tehnice pentru modificarea procedurii de decontare a sumelor.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să propuneţi, din partea comisiei, şi timpul alocat pentru dezbaterea prezentului proiect de lege.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Cinci minute.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

A fost propus timpul de cinci minute pentru dezbaterea prezentului proiect de lege.

Supun această propunere votului plenului Camerei Deputaţilor.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi 211; voturi pentru 204; voturi contra 4; abţineri două; "nu votez" – 1.

Prin urmare, timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege a fost stabilit la cinci minute.

Întreb dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Polak Tudor, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Tudor Polak:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege presupune aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 211/2020, prin intermediul căruia a fost instituită acea măsură de 75% din diferenţa dintre salariul care apare pe contractul de muncă şi timpul de muncă efectiv prestat, şi presupune în mare parte posibilitatea reducerii timpului de muncă până la 80%.

Pot să vă spun că la dezbaterile comisiei am avut o prezenţă din partea confederaţiilor sindicale şi patronale şi după foarte mult timp, cel puţin, am văzut şi consens din partea a două confederaţii sindicale şi patronale, propunând o serie de observaţii care au fost asumate ca amendamente de membrii comisiei.

De aceea, cred că ar fi foarte bine pentru toată lumea ca acest proiect de lege să treacă cât mai repede prin Camera Deputaţilor şi să înceapă să-şi producă efectele.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Simion George, Grupul AUR. Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ceva e greşit, foarte, foarte greşit.

Prezentul proiect prelungeşte unele măsuri referitoare la ajutoare legate de starea de urgenţă.

Vreau să subliniez că noi, în Parlamentul ţării, nu putem vota starea de urgenţă. Ni se servesc Hotărâri de Guvern pe care noi nu ne putem pronunţa şi oamenii în circumscripţii şi în ţară ne întreabă: "Păi cum, votaţi după ora 11,00 noaptea, să nu mai putem circula?" Cum, voi votaţi pentru închiderea şcolilor, pentru închiderea restaurantelor sau pentru alte măsuri aberante?!".

Nu, noi, ca aleşi ai poporului, nu putem vota această chestiune esenţială. Şcolile şi economia sunt închise după bunul plac al unor oameni fără nume. Nu ştim cine decide în numele nostru, pentru că noi, ca parlamentari, nu putem decide. Iar la acest sfârşit de săptămână am văzut multe zone trecute în scenariul roşu, de la Timiş până la Capitala ţării, la Bucureşti, schimbarea peste noapte a modului de calcul în care se trece la scenariul roşu provoacă multe pagube, mult mai multe decât ordonanţele acestea pe care le votăm, care pretind că ajută.

Vă atrag atenţia, domnilor deputaţi, asupra dublului standard. În unele zone se testeaz㠖 şi de aceasta sunt cazuri mai multe -, în alte judeţe nu se testeaz㠖 şi de aceasta nu se intră nici în scenariul verde, nici în scenariul galben şi aşa mai departe.

Este absurd! Asistăm la un teatru al absurdului.

Vorbim despre acest proiect de lege. Mai rău facem cu aceste ajutoare. În loc să creăm predictibilitate, noi închidem peste noapte şi schimbăm regulile peste noapte.

Cine decide? Cine decide pentru copiii noştri, că astăzi şcolile sunt iarăşi închise?

Ajutoarele pentru HoReCa nu s-au dat sau s-au dat arbitrar.

Din păcate, şomajul tehnic prevăzut în acest proiect nu ajunge să fie o măsură satisfăcătoare.

Din păcate, subvenţiile pentru agricultură nu s-au dat, în ciuda condiţiilor absolut grele de anul trecut.

Din păcate, colac peste pupăză, HoReCa şi alte afaceri româneşti au trecut prin multe controale din partea autorităţilor statului.

Referitor la acest proiect de lege, Consiliul Economic şi Social nu a votat cu o majoritate de lege acest proiect şi am văzut, din păcate, multe voci din Parlamentul României care susţin un certificat de vaccinare care să valideze cumva libertatea noastră.

Vă amintesc că suntem membrii ai Uniunii Europene, unde libertatea de circulaţie...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să vă încadraţi, încercaţi să încheiaţi, intrăm în timpul afectat votului.

Domnul George-Nicolae Simion:

... libertatea de circulaţie nu este negociabilă şi este un drept de-al nostru constituţional.

Haideţi să oprim toate aceste măsuri absurde şi haideţi, când mergem în faţa oamenilor, să le spunem. Noi, ca parlamentari ai României, nu avem voie să ne pronunţăm asupra stării de alertă. Pentru că asta ne întreabă oamenii...

Şcolile, restaurantele, afacerile românilor chiar contează şi trebuie să spună cineva acest lucru.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind alte luări de cuvânt, trecem la dezbaterea pe articole.

Sunt 26 de amendamente admise şi unul respins.

Dacă la titlul legii? Nu.

De la 2 la 10? Nu.

De la 11 la 20? Nu.

De la 21 la 26? Nu.

Amendamentul respins dacă se susţine? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

6. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2021 - "Anul Tudor Vladimirescu" şi declararea lui Tudor Vladimirescu şi a Ecaterinei Teodoroiu drept eroi ai naţiunii române; PL-x 65/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Pecingină Gheorghe...

A, la dezbateri... Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, doamna deputat Simona Bucura-Oprescu, preşedintele Comisie pentru administraţie.

Vă rog. Raportul comun.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate, cu dezbaterea şi avizarea pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2021 – "Anul Tudor Vladimirescu" şi declararea lui Tudor Vladimirescu şi a Ecaterinei Teodoroiu drept eroi ai naţiunii române, transmis cu adresa PL-x 65 din 1 februarie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră Decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Proiectul de Lege.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale avizează favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2021 - "Anul Tudor Vladimirescu" şi, totodată, declararea lui Tudor Vladimirescu şi a Ecaterinei Teodoroiu drept eroi ai naţiunii române.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat Proiectul de Lege în şedinţe separate.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat Proiectul de Lege în şedinţa din 23 februarie 2021.

Membrii Comisiei pentru cultură au examinat proiectul în şedinţa din 16 februarie 2021.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2021 – "Anul Tudor Vladimirescu" şi declararea lui Tudor Vladimirescu şi a Ecaterinei Teodoroiu drept eroi ai naţiunii române.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul deputat Pecingină Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Bună ziua!

Acest proiect de lege nu face nimic altceva decât să legifereze ceea ce în mentalul colectiv s-a statuat deja - Ecaterina Teodoroiu şi Tudor Vladimirescu, eroi ai neamului românesc.

Recent, Parlamentul României a adoptat legi care îi declară martiri şi eroi ai naţiei române pe Mihai Viteazul, Horia, Cloşca, Crişan, un lucru normal, din punctul meu de vedere, şi iarăşi un lucru normal îl reprezintă şi declararea celor doi eroi ai neamului.

Chiar antevorbitorii mei, referindu-se la alte proiecte de lege, vorbeau şi o dădeau ca exemplu pe Ecaterina Teodoroiu. Atunci când vorbeşti despre sacrificiu, despre eroism, n-ai cum să nu te raportezi la eroina de pe Jiu, care prin sacrificiul său, în 1917, a contribuit la reîntregirea ţării.

Acest proiect de lege stabileşte şi ziua în care va fi comemorată, pe 22 august, ziua în care eroina de pe Jiu a picat la Mărăşeşti.

De asemenea, prin acest proiect de lege, marelui Tudor Vladimirescu, cel care practic a declanşat renaşterea filonului naţional, i se recunoaşte dreptul de erou al neamului românesc şi se stabileşte ca ziua comemorativă să fie 23 ianuarie, ziua când a avut loc Proclamaţia de la Padeş.

Cu mândrie spun, în calitate de gorjean, de oltean şi de român, că şi acest proiect de lege are în vizor viitorul nostru, viitorul copiilor noştri.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt?

Domnul deputat Axinia Adrian-George, Grupul AUR.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR votează cu mândrie acest proiect.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Dacă dezbaterile generale s-au încheiat, trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Sunt 8 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu.

De la 2 la 5? Nu.

De la 6 la 8? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege privind unele măsuri în domeniul justiţiei în contextul pandemiei de COVID-19; PL-x 3/2021.

Se dezbate în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul Ovidiu Mircea Ursuţa-Dărăban (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mircea Ursuţa, Ministerul Justiţiei.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ vizează posibilitatea dispunerii unor măsuri necesare funcţionării justiţiei - să fiu foarte scurt - pe perioada pandemiei, implicând restrângerea activităţii în instanţă, în funcţie de condiţiile concrete, cu măsuri concrete, atât pe dispoziţii civile, cât şi pe dispoziţii penale.

Nu în ultimul rând, este vorba despre o lege temporară care, în măsura în care va fi votată de Parlamentul României, şi, sperăm cu toţii, va înceta la un moment dat starea de alertă, îşi va înceta efectele în 30 de zile de la încetarea stării de alertă.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 3/2021.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind unele măsuri în domeniul justiţiei, în contextul pandemiei de COVID-19.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Superior al Magistraturii au avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri necesare funcţionării justiţiei ca serviciu public, în contextul pandemiei de COVID-19.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a documentelor anexate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege, în forma transmisă de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Morar Olivia-Diana, Grupul PNL. Vă rog.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege reglementează măsuri specifice aplicabile pe durată determinată, respectiv durata stării de alertă şi perioada de 30 de zile după data încetării acesteia, în scopul asigurării protecţiei sanitare adecvate a magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate şi a celui conex din cadrul instanţelor şi parchetelor, concomitent cu asigurarea protecţiei sanitare a justiţiabililor împotriva îmbolnăvirilor cu coronavirusului SARS-Cov-2, în contextul desfăşurării activităţilor judiciare.

Importanţa proiectului supus dezbaterii şi adoptării rezidă în asigurarea garanţiilor respectării dreptului la sănătate, integritate fizică şi dreptul la viaţă, concomitent cu asigurarea accesului la justiţie.

Astfel, prin acest proiect se reglementează în regim de urgenţă posibilitatea prioritizării activităţii de judecată a cel puţin uneia dintre secţiile instanţei sau a unei instanţe în ansamblul său, în contextul pandemiei de COVID-19.

Pentru aceste motive, Partidul Naţional Liberal va susţine adoptarea acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Murariu Oana, Grupul USR PLUS.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Stimaţi colegi,

Mă bucur că, fiind primă Cameră sesizată, totuşi am reuşit să dezbatem în timp util şi în comisie şi urmează să ne dăm votul în plen asupra acestui proiect de lege, astfel încât colegii noştri senatori să aibă un punct de pornire clar în analiza acestuia.

Pandemia a afectat şi justiţia, în special în componenta sa privind dreptul de acces la justiţie, deoarece dacă magistraţii sau personalul auxiliar, de exemplu un grefier registrator, sunt infectaţi sau intră în contact cu o persoană infectată, dosarele se amână în mod repetat fără să se facă paşi concreţi în aceste litigii ori în ceea ce priveşte cererile.

Unele instanţe îşi suspendă total sau parţial activitatea, fără să existe reguli unitare, ci depinde de la conducerea unei instanţe la alta.

Tocmai pentru a asigura un echilibru între necesitatea epidemiologică de suspendare a activităţii unora dintre aceste instanţe şi atingerea cât mai puţin invazivă a principiului dreptului de acces la justiţie, a fost iniţiat acest proiect de lege. Sunt reguli de ieşire din blocaj, unitar, la nivel naţional.

Haideţi să le adoptăm!

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Timpul alocat dezbaterilor în plen astăzi fiind epuizat, declar şedinţa închisă.

Vă urez o seară plăcută tuturor!

Să vă sărbătoriţi domnişoarele şi doamnele frumos şi cu zâmbetul pe buze!

Seară frumoasă tuturor!

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună ziua, dragi colegi!

Declar deschisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Vă întreb dacă este în sală domnul Dămureanu Ringo, de la Grupul AUR?

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Este.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

De la Ministerul Educaţiei?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Vă rog frumos.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 10B, din 16 februarie 2021, având ca obiect "Desfiinţarea învăţământului liceal din oraşul Segarcea", vă comunic următoarele:

Întocmirea proiectului planului de şcolarizare la nivel judeţean intră în atribuţiile Inspectoratului Şcolar Judeţean, conform art. 12 alin. (1) din Metodologia privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat... cuprinderea efectivelor de preşcolari şi elevi din unităţile de învăţământ particular şi confesional, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2021-2022 - aprobată prin OMEC nr. 5599/2020, cu completările şi modificările ulterioare.

Proiectul planului de şcolarizare la nivelul unui judeţ este analizat, particularizat în funcţie de specificul judeţului, fiind prioritare interesul elevului şi corelarea inserţiei profesionale cu oferta de pe piaţa muncii, astfel încât estimarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul teoretic, respectiv profesional şi tehnic, să se realizeze pe baza nevoilor pieţei muncii şi a tendinţelor de dezvoltare economică, cu respectarea criteriilor generale – legislativ, economic, demografic, geografic, socio-economic.

Având în vedere prevederile legislative menţionate, s-a solicitat Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj un punct de vedere referitor la aspectele semnalate şi, conform informaţiilor primite de acolo, a fost suplimentat proiectul Planului de şcolarizare pentru anul 2021-2022, la Liceul Tehnologic "Horia Vintilă", Segarcea, cu o clasă de 26 de locuri, filieră teoretică, profil umanist, specializarea filologie.

Vă mulţumim.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Vă rog să mai aveţi un pic răbdare, doamnă secretar de stat.

Domnul deputat Rusu Daniel-Gheorghe, Grupul AUR?

Mulţumesc frumos.

Tema interpelării, tot către Ministerul Educaţiei – "Învăţământul românesc – prioritate zero".

Vă rog frumos, doamnă secretar de stat.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Va dura un pic mai mult aici.

Stimaţi domni deputaţi,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 13 B, din 16 februarie 2021, având ca obiect "Învăţământul românesc – prioritate zero", vă comunic următoarele:

Bugetul Ministerului Educaţiei înregistrează o creştere de finanţare a domeniului învăţământ în valoare absolută de 241,8 milioane de lei.

Acţiunea învăţământ - total finanţare educaţie - înregistrează, conform Proiectului Legii bugetului pentru anul 2021, o valoare de 39,65 miliarde lei, în creştere cu 6 procente faţă de 2020, creştere cu 2,24 miliarde lei.

Cele mai relevante creşteri constau în asigurarea, în premieră, de la bugetul de stat, prin bugetele locale, a finanţării pentru bursele elevilor. Vorbim despre 535.000,7 milioane lei.

De asemenea, o creştere substanţială înregistrează finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, componentă destinată cheltuielilor materiale şi pregătirii profesionale – creştere de 26%, de la 1,259 miliarde lei la 1,585 miliarde lei.

Deşi subdimensionat în raport cu necesarul de resurse în educaţie, se constată totuşi că anii 2020 şi 2021 au beneficiat de un maximum de finanţare a învăţământului românesc din ultimii 10 ani, atât în valoare absolută, cât şi procentual, raportat la PIB.

Precizăm faptul că acestui buget alocat învăţământului, cel mai mare în valoare absolută în ultimii 30 de ani, urmează să i se adauge finanţarea obţinută prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru reforma educaţiei.

Răspunzând la întrebările dumneavoastră punctuale...

În conformitate cu prevederile art. 170, art. 174 şi art. 185 din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin OMEC nr. 5447/2020, cu modificările şi completările ulterioare, se precizează care sunt demersurile privind atragerea de resurse financiare pentru întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a unităţilor de învăţământ şi a grupei, clasei, precum şi interdicţia privind implicarea copiilor, elevilor sau a personalului din unitatea de învăţământ în strângerea şi/sau gestionarea fondurilor.

Referitor la participarea copiilor la viaţa culturală şi artistică - aceasta se poate realiza prin palatele şi cluburile copiilor, care sunt unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică, specializate în activităţi extraşcolare, în cadrul cărora se desfăşoară acţiuni instructiv-educative specifice, prin care se aprofundează şi se diversifică cunoştinţe, se formează, se dezvoltă şi se exersează competenţe potrivit vocaţiei şi opţiunii copiilor şi se valorifică timpul liber al acestora prin implicarea lor în proiecte educative.

Preşcolarii şi elevii au acces liber şi gratuit la activităţile organizate în palatele şi cluburile copiilor.

De asemenea, participarea copiilor la viaţa culturală şi artistică se poate realiza în unităţile de învăţământ preuniversitar, în cadrul activităţilor extracurricurale şi extraşcolare, inclusiv în cadrul Programului naţional "Şcoala Altfel".

Punctul c. În ceea ce priveşte acordarea unor pachete sociale, cu rolul de a sprijini frecventarea şcolii de către copiii din medii defavorizate, menţionăm că se implementează în continuare programele de sprijin de tipul – "Programul pentru şcoli al României", "Euro 200", "Rechizite şcolare", "Masa caldă", "Bani de liceu", "Bursă profesională", o parte din aceste programe fiind cofinanţate, de asemenea, prin fonduri europene.

Întrucât ne aflăm în procesul de programare a măsurilor care vor fi finanţate din fonduri europene nerambursabile, în perioada 2021-2027, crearea unor astfel de instrumente de sprijin pentru asigurarea participării şcolare este avută în vedere pentru viitoarele programe operaţionale. Menţionăm aici Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială şi Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare.

Prin implementarea Proiectului "Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale", de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, este creat un mecanism de servicii integrate la nivel local, prin înfiinţarea echipelor comunitare integrate, formate din asistenţi sociali, asistenţi medicali şi consilieri şcolari. Scopul echipelor este să vină în sprijinul persoanelor vulnerabile aflate în situaţii de dificultate printr-o abordare integrată şi răspunzând astfel tuturor nevoilor acestora.

Punctul d. Ministerul Educaţiei participă activ la consolidarea unui climat de siguranţă în mediul şcolar. În acest sens, au fost elaborate o serie de documente strategice care vizează problematica prevenirii şi combaterii violenţei şi delincvenţei juvenile în mediul şcolar, siguranţa în mediul şcolar şi în zonele adiacente care implică şi sunt implementate la toate nivelurile – naţional, judeţean, local şi cu precădere la nivelul unităţilor de învăţământ – şi care presupun şi o abordare integrată, inclusiv prin parteneriate.

În aplicarea prevederilor Legii nr. 221/2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a fost emis OMEC nr. 4343/2020 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1¹), art. 56¹ şi ale pct. 6¹ din Anexa la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 privind violenţa psihologică sau bullying-ul.

Ministerul Educaţiei colaborează cu organizaţii din mediul public şi privat în implementarea unor proiecte educaţionale naţionale, derulate în beneficiul elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor, cum ar fi: Programul educaţional "Ora de Net", de promovare a siguranţei copiilor pe Internet, Programul "Viaţa fără violenţă", privind prevenirea şi combaterea violenţei în şcoli, programul "Educaţia părinţilor", realizat în parteneriat cu UNICEF România.

Punctul e. Strategia Naţională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2016-2020, aprobată prin H.G. nr. 655/2016, evidenţiază faptul că legislaţia românească în domeniul educaţiei cuprinde o serie de acte normative care reglementează situaţia şi drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

În temeiul prevederilor art. 48 alin. (3) şi ale art. 51 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale – CES, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistenţă socială, conform prevederilor H.G. nr. 564/2017.

Copiii, elevii, tinerii cu CES pot fi şcolarizaţi fie în unităţi de învăţământ special, fie prin integrarea acestora în unităţile de învăţământ de masă, în cadrul unor grupe, clase de învăţământ special sau individual.

Totodată, pentru asigurarea egalităţii de şanse, toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art. 74 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi la examenele/concursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora, pe baza recomandările formulate în certificatul de orientare şcolară şi profesională.

Punctul f. Ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct se realizează prin concurs naţional, organizat prin inspectoratele şcolare şi coordonat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, conform prevederilor art. 257 alin. (1) şi (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Organizarea şi desfăşurarea acestuia este reglementată de Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, aprobată prin OMEN nr. 3969/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, evaluarea anuală a activităţii manageriale, desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar, se realizează în baza OMEN nr. 3623/2017.

În vederea facilitării activităţilor didactice la distanţă pentru elevii din medii defavorizate, prin H.G. nr. 370/2020 privind aprobarea Programului Naţional "Şcoala de acasă" şi prin alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în Bugetul de stat pe anul 2020 pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării, s-a suplimentat în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării suma de 150.000 de lei pentru achiziţionarea de dispozitive electronice cu conexiune la Internet.

Stabilirea beneficiarilor s-a realizat conform prevederilor art. 5 din OMEC nr. 4738/2020 privind aprobarea necesarului de dispozitive electronice cu conexiune la Internet, precum şi a criteriilor de repartizare a acestor dispozitive achiziţionate prin Programul naţional "Şcoala de acasă".

Totodată, menţionăm şi Instrucţiunea pentru crearea şi/sau întărirea sistemului de învăţământ preuniversitar prin învăţare online, aprobată prin OMEC nr. 4135 din 21 aprilie 2020, prin care se operaţionalizează portalul digital pe educred.ro, ca totalitate a platformelor de e-learning şi a resurselor de învăţare online asigurate gratuit, destinate profesorilor şi elevilor.

Pentru asigurarea unui echilibru în privinţa acordării burselor, prin H.G. nr. 1064/2020 pentru aprobarea cuantumului minim al burselor de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social pentru elevii din învăţământul preuniversitar de stat cu frecvenţă, care se acordă în anul şcolar 2020-2021, s-a stabilit suma minimă de 100 de lei.

Totodată, bugetul Ministerului Educaţiei înregistrează, conform Proiectului Legii bugetului pentru anul 2021, creşteri substanţiale în ceea ce priveşte asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetele locale, a finanţării pentru bursele elevilor – vă spuneam mai devreme – 535,7 milioane de lei.

În baza OMEC nr. 3261/2020, cu modificările şi completările ulterioare, s-a constituit Comisia de elaborare şi Comisia de validare a planurilor-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial, liceal şi profesional, iar în perioada 5-31 ianuarie 2021 proiectele de planuri-cadru de învăţământ pentru liceu şi învăţământ profesional au fost puse în dezbatere publică.

În prezent, Comisia de elaborare a planurilor-cadru analizează şi, după caz, va aduce modificări proiectelor puse în dezbatere publică, astfel încât forma finală să respecte prevederile legale în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă secretar de stat.

Ministerul Energiei – domnul deputat Toma Ilie, Grupul PSD – "Eliminarea tarifelor reglementate de ANRE pentru furnizarea energiei electrice".

Domnule deputat, dacă sunteţi în sală? Sunteţi.

În data de 22 februarie 2021, domnul secretar de stat Nicolae Havrileţ a prezentat răspunsul pentru Întrebarea nr. 269A, cu un conţinut identic cu cel al Interpelării nr. 21B.

Conform procedurii, aveţi un minut după audierea interpelării.

Ţinând cont că nu există răspuns, doar vi s-a făcut o precizare la întrebare, vă rog să vă folosiţi acest minut.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule ministru.

Vreau să fac precizarea că acolo există răspuns la două întrebări sau interpelări, pentru că, iniţial, am făcut întrebări, iar situaţia agravându-se foarte mult, pe această temă, a energiei, am făcut şi interpelări, când s-au început procedurile pe interpelări.

Şi răspunsurile sunt evazive şi nu mă mulţumesc deloc. La fel cum au fost toate răspunsurile care au venit întotdeauna, de la Ministerul Energiei şi Economiei, referitor la ceea ce înseamnă mineritul în judeţul Hunedoara, la ceea ce înseamnă producţie de energie electrică pe bază de cărbune, la ceea ce înseamnă siderurgie, în ultimul rând.

Pot să vă spun că întotdeauna răspunsurile au fost la fel.

Vreau să vă pun o întrebare.

Şi sunt mândru că am fost coleg cu dumneavoastră, la casele de pensii, amândoi directori; ulterior am ajuns în Parlamentul României.

Dumneavoastră de ce aţi putut veni, ca ministru, în Valea Jiului, de vreo 6 ori într-un an de zile, iar ei, de ani de zile îi tot rugăm, niciunul nu calcă pe acolo?

Aţi simţit dumneavoastră vreo ameninţare sau ceva referitor la persoana dumneavoastră sau la funcţia publică pe care o aveaţi atunci? Nu, sub nicio formă. Aţi stat de vorbă cu oamenii şi aţi văzut că minerii nu dau în cap la nimeni!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Dialogul dumneavoastră, domnule deputat, este cu domnul ministru al energiei...

Domnul Ilie Toma:

Da, corect.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...nu cu mine.

Vă rog frumos.

Domnul Ilie Toma:

Dar de ce nu se prezintă?

Nu cu dumneavoastră!

Eu v-am felicitat, pentru că dumneavoastră aţi fost...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Am înţeles, dar...

Domnul Ilie Toma:

...şi ei de ce nu vin?

De ce nu calcă?

De ce nu încearcă să salveze mineritul din Valea Jiului şi ceea ce înseamnă producţia pe cărbune, de energie electrică?

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnule deputat, am o rugăminte.

Domnul Ilie Toma:

Vă rog mult să-mi daţi 20 de secunde.

Vă rog frumos.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă dau 20 de secunde, cu precizarea că vă puteţi adresa domnului ministru şi în scris, nefiind în sală să vă poată da un răspuns.

Domnul Ilie Toma:

Păi, nu este vina mea că nu este în sală!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog, concluzionaţi!

Domnul Ilie Toma:

Da.

Vă mulţumesc.

Îi rog încă o dată să aibă aplecare spre tot ceea ce înseamnă minerit şi siderurgie în Hunedoara.

În principal, în clipa aceasta, mineritul şi producţia de energie electrică sunt cele care sunt cel mai grav lovite. Este vorba despre tot ceea ce înseamnă probleme de ordin economic, probleme de ordin social în Valea Jiului.

Vă rog în ceasul al doisprezecelea. Pentru că noi, ca reprezentanţi ai judeţului Hunedoara, deputaţii PSD, nu vom lăsa sub nicio formă să piară mineritul şi producţia pe energie electrică.

Şi rog încă o dată, aveţi grijă să salvaţi producţia pe cărbune, de energie electrică.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul Ilie Toma:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule deputat.

Tot Ministerul Energiei, tot domnul deputat Toma Ilie, PSD.

Fac precizarea că v-aţi folosit ambele minute aici, deci n-o să vă mai dau cuvântul.

"Avarie majoră la nivelul reţelei europene de transport al energiei electrice" – 22B.

În data de 22 februarie 2021, domnul secretar de stat Nicolae Havrileţ a prezentat răspunsul pentru Întrebarea nr. 267A, cu un conţinut identic cu cel al Interpelării nr. 228B.

Acestea fiind spuse, ordinea de zi a fost epuizată, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc frumos.

La mulţi ani tuturor doamnelor şi domnişoarelor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,22.