Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 17 martie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Şi se pregăteşte domnul Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Doamna Viorica Sandu:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - planul naţional al României!".

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă aduce perspectiva modernizării, a schimbărilor profunde în societatea civilă, mediul de afaceri şi sectorul public din România, pentru redresare economică post -pandemie.

Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care trebuie prezentat Comisiei Europene spre aprobare, a fost construit de reprezentanţii Guvernului României pe baza numeroaselor proiecte colectate cât timp a fost campanie electorală, cu promisiuni de finanţare a lor.

Până în prezent nu a fost publicată vreo versiune oficială a acestui plan şi totuşi suntem martori la diferite evenimente publice, organizate de potenţiali beneficiari care anunţă că anumite proiecte de investiţii au primit deja avize de oportunitate de la ministerele de linie şi de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Acest Plan de Redresare şi Rezilienţă, aşa cum îi spune numele, este pentru întreaga naţiune română, iar Uniunea Europeană a atras atenţia asupra importanţei proiectelor propuse prin planurile naţionale. Acest plan nu este un instrument de pedeapsă a comunităţilor pro-PSD sau de premiere pentru comunităţile pro-PNL - USR PLUS - UDMR.

Pentru judeţul Galaţi, de exemplu, au existat 95 de proiecte de importanţă majoră, dar neaprobate în totalitatea lor, pentru că erau propuneri PSD. Erau printre ele şi proiecte pe agricultură, care se încadrează perfect în Pilonul I - Tranziţie verde. Vorbim aici de sistemul de irigaţii atât de necesar Galaţiului, care deţine un vast bazin legumicol.

Directiva era atunci - nimic de la PSD nu trebuie să treacă. Asistăm însă, în aceste zile, la extensia acestei directive, respectiv totul pentru PNL - USR PLUS - UDMR. S-a văzut clar acest lucru când şi cum s-au împărţit cadourile Guvernului prin nedreapta şi ilegala Anexă nr. 7.03.

Nu este o presupunere tendenţioasă. Dovada stă în declaraţiile pompoase, dar clare, ale senatorilor şi deputaţilor PNL de Galaţi, care au întors spatele oricărui proiect pentru gălăţeni, când s-a dezbătut Legea bugetului, dar cu prilejul vizitei la Galaţi a preşedintelui PNL, Ludovic Orban, declaraţiile au fost foarte clare:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă o şansă importantă pentru dezvoltarea comunităţilor gălăţene!".

Citez acum din declaraţiile lor.

"Azi am avut o întâlnire extrem de bună cu primarii PNL din judeţul Galaţi şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PNL, Ludovic Orban. A fost o întâlnire în care am făcut, în primul rând, o evaluare a mai multor proiecte incluse în Programul de guvernare al PNL şi pe care dorim să le sprijinim politic în cadrul actualei Coaliţii de guvernare".

Deducţia logică şi corect semnalată de gălăţeni este că acest plan este tot despre şi pentru Coaliţie.

Acest Plan de Redresare şi Rezilienţă trebuie să intre într-o dezbatere consultativă în Parlament. Având în vedere lipsa de transparenţă prin care a fost construit, riscăm să se transforme într-o nouă ilegalitate, cum a fost şi Anexa nr. 7.03 la Legea bugetului, care nu a existat niciodată înainte, a fost inventată de actuala Coaliţie de guvernământ.

Premierul Florin Cîţu susţine că acest plan este o decizie a Guvernului şi că nu trebuie prezentat în Parlament. Însă actuala Coaliţie i-a pedepsit o dată prin Anexa nr. 7.03 pe cei care au votat PSD. Noi nu vom lăsa să se întâmple acelaşi lucru şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Sandu Viorica, deputat de Galaţi.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul Ştefan-Iulian Lőrincz, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Un nou apel pentru drepturile românilor din Ucraina".

După cum ştim cu toţii, există, în Ucraina, un proces, legal, administrativ, prin care şcolile în limba română sunt desfiinţate pas cu pas şi prin care autorităţile de limbă română din Herţa, din nordul Bucovinei, din nordul Basarabiei, din sudul Basarabiei şi din nordul Maramureşului sunt supuse unui adevărat proces de asimilare.

Spun acest lucru deoarece, comparativ cu momentul în care se prăbuşea Uniunea Sovietică şi erau peste 100 de şcoli româneşti în Ucraina, astăzi au rămas mai puţin de jumătate dintre acestea.

Dacă în regiunea Cernăuţi şi în Bucovina situaţia este încă acceptabilă, în regiunea Odessa, în Bugeac, sudul Basarabiei, suntem în faţa unui adevărat dezastru.

Chiar acum câteva zile, două şcoli româneşti au fost ucrainizate, au fost trecute pe învăţământ în limba ucraineană, din limba română, ceea ce reprezintă încă unul din paşii prin care statul ucrainean înţelege să nu-şi ţină cuvântul dat în faţa partenerilor europeni şi să continue procesul ilegal şi arbitrar de desfiinţare a învăţământului în limba minorităţilor naţionale.

Profesorii români au contestat acest lucru. Şi, din rândurile lor, o să vă citesc un punct de vedere, ce spun ei despre ceea ce face statul ucrainean în acest moment.

"Vor să le îngrădească toate căile copiilor. Este un pas gândit intenţionat pentru ca aceşti copii să nu mai poată studia niciodată în România şi să nu-şi mai cunoască limba maternă".

Acesta este obiectivul politicii de stat a Ucrainei de astăzi. Un lucru foarte, foarte grav.

De aceea, mi se pare fundamental ca Guvernul actual al României să pună în mişcare cât mai repede posibil procedura de acordare a burselor pentru elevii români din Ucraina şi din toate comunităţile istorice româneşti.

Acest lucru mi se pare fundamental, esenţial şi nu mai poate să întârzie şi nu mai poate să fie îngrădit de tot felul de chestiuni birocratice.

În urma apelului trimis de reprezentanţii românilor din statul vecin, cu privire la problema burselor, iată ce a răspuns Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Ca întotdeauna, un răspuns, îmi permit să spun, complet aiurea.

"Programul de burse s-a realizat anual în baza unei hotărâri de Guvern şi cu acordul părţii ucrainene, constituind o materializare a dialogului deschis şi constructiv, precum şi a bunei cooperări care există în domeniul protecţiei minorităţilor între România şi Ucraina".

Stimaţi reprezentanţi din DRP, din MAE şi de pe unde mai sunteţi, încetaţi să mai minţiţi! Nu există niciun dialog constructiv cu Ucraina! E o politică deliberată de distrugere a comunităţii româneşti din Ucraina!

Aceste minciuni, în spatele cărora ne ascundem, şi acest limbaj diplomatic de doi lei reprezintă o bătaie de joc la adresa românilor din regiunea Cernăuţi, din regiunea Odesa, din nordul Maramureşului şi din alte regiuni din jurul României, populate de fraţii noştri!

Este abuziv, este aberant să ne mai ascundem în spatele cuvintelor şi să mai tolerăm la infinit felul în care statul vecin înţelege să calce în picioare toată legislaţia europeană, să calce în picioare Tratatul semnat cu România în 1997 şi să ne sfideze şi să facă la infinit o politică duplicitară şi mincinoasă în raport cu România!

Statul român trebuie să-i apere pe românii din Ucraina, iar copiii români din Ucraina trebuie să beneficieze de burse!

Poate se aude şi la DRP şi la MAE, care are grijă mai mult de vecini decât de interesul românilor care sunt în afara graniţelor, indiferent dacă sunt în comunităţile istorice ori în diaspora.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Românii trebuie protejaţi!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Roman, de la AUR. Este?

Domnul Nicolae Roman (din sală):

Este.

Domnul Alexandru Rafila:

Perfect.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ieri, la dezbaterea moţiunii simple împotriva lui Claudiu Năsui, senatorii PSD au venit în faţa cetăţenilor doar cu minciuni, în lipsă de argumente. De fapt, au făcut ceea ce era de aşteptat de la ei - zgomot şi circ, de data aceasta în Senatul României.

PSD-iştii, obişnuiţi să fie protagoniştii unor spectacole ieftine, pe banii cetăţenilor, au atacat familia lui Claudiu Năsui. Dovezile că PSD propagă doar minciuni le-a adus tocmai Claudiu, din arhivele CNSAS. O condamnare la şapte ani de închisoare, confiscarea averii şi interzicerea drepturilor tatălui său, Sentinţa nr. 272 din 13 aprilie 1987, pronunţată de Tribunalul Militar Bucureşti, pentru o faptă considerată infracţiune penală pe vremea aceea, atenţie, numită refuzul înapoierii în ţară. Culmea ironiei este că cel care l-a condamnat, Doru Viorel Ursu, după Revoluţie, a fost numit ministru de interne în Guvernul Ion Iliescu-Petre Roman - FSN, actualul PSD.

Ce nu putea prevedea PSD era că un tânăr, precum Claudiu Năsui, va depune un proiect de lege pentru realizarea şi publicarea unui registru care să conţină numele tuturor securiştilor la momentul decembrie 1989 şi legăturile acestora de rudenie, până la gradul III, cu persoane care ocupă demnităţi şi funcţii publice.

Sunt convins că PSD şi AUR nu vor putea rata ocazia de a vota alături de noi pentru acest proiect care va face, în sfârşit, lumină şi vor putea afla toţi românii care şi cine sunt de fapt securiştii şi urmaşii lor.

Nu-i aşa, doamnelor şi domnilor de la PSD şi AUR, că veţi susţine acest proiect?

Sunt convins că abia aşteptaţi să votaţi la lumina zilei, "pentru"! Va fi un progres pentru societatea românească, după 30 de ani de minciuni pe care le-aţi tot servit cetăţenilor pe această temă.

De ce trebuia, în opinia PSD, să plece Claudiu din funcţie? Pentru că a transparentizat tot ceea ce înseamnă cheltuirea banului public. Pentru că a publicat toate contractele cu statul, marcând astfel o premieră prin crearea unei platforme publice. Pentru că a publicat 100% transparent bugetul Ministerului Economiei şi, săptămânal, a actualizat pe site-ul instituţiei statusul procesării dosarelor pentru măsurile 1, 2 şi 3 privind ajutoarele de stat COVID. Pentru că transparenţa împiedică furtul banului public!

Disperarea voastră, doamnelor şi domnilor de la PSD, de a depune moţiuni după moţiuni împotriva miniştrilor care abia şi-au început mandatul ne confirmă, o dată în plus, că suntem pe drumul cel bun! Vom curăţa statul de corupţie şi incompetenţă. În ciuda acţiunilor şi minciunilor voastre.

Coaliţia de guvernare va rezista, vom face reformele necesare pentru un stat cu instituţii care acţionează în interesul cetăţenilor. Fie că vă place, fie că nu, va trebui să învăţaţi şi voi, după 30 de ani de corupţie şi incompetenţă, pe care le-aţi generat şi susţinut, că banii cetăţenilor nu sunt banii clientelei politice! Iar faptul că voi şi clientela voastră sunteţi acum în agonie, este doar un semn de însănătoşire pentru economie.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumim.

Domnul deputat Nicolae Roman, de la Grupul parlamentar AUR.

De la Grupul minorităţilor, înţeleg că domnul Cătălin-Zamfir Manea nu este, se pregăteşte domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae Roman:

Respectabile domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Pandemia creează şi probleme suplimentare, dar previzibile, pentru populaţie.

Astăzi, în faţa dumneavoastră, voi deschide ciclul cu tema: "Populaţia României trebuie protejată!".

Declaraţiile oficialilor din Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi din Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului arată că jumătate dintre măştile de protecţie sanitară vândute pe piaţă nu ne apără împotriva virusurilor. Este îngrijorător că în această categorie intră şi măşti pentru copii.

Au fost identificate că fiind neconforme Standardului European EN 149 mai mult de 30 de milioane de măşti din Italia şi din Polonia, care au fost retrase şi oprite de la comercializare, iar neregulile au fost comunicate la Parchet.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a aplicat 668 de sancţiuni, dintre care 237 avertismente şi 431 amenzi, care au însumat 18 milioane de lei. De asemenea, România a transmis Uniunii Europene un număr de 21 de alerte referitoare la produse neconforme.

În România există 16 companii naţionale care produc măşti de protecţie şi a căror activitate trebuie stimulată prin măsuri adecvate de susţinere şi de publicitate întreprinse de organisme ale statului român, aşa cum a promis premierul de la acea vreme, domnul Ludovic Orban.

Dacă relatarea domnului Bogdan Păcurar, din 30 noiembrie 2020, făcută la Digi 24 TV, este corectă şi identifică: Lidl, Rewe, Kaufland, Mega Image, Auchan, Altex, Dedeman, Profi, D&M, Lukoil, Help Net, Sensiblu ca distribuitori ce au comercializat măşti neconforme, ar fi necesar să cunoaştem şi sancţiunile aplicate, dar şi valoarea acestora, individualizată, dacă este vorba despre amenzi.

Este necesar să se desfăşoare controale, cu ritmicitate, de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, iar organele abilitate să ia măsuri de suspendare a activităţii firmelor care au recidivat. Având în vedere că prin această activitate comercială se "zădărniceşte combaterea bolilor" suntem de părere că ministrul justiţiei trebuie să comunice publicului măsurile întreprinse de parchetele teritoriale împotriva acestor firme.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, de la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

De la Grupul parlamentar al PSD, se pregăteşte domnul deputat Mihai Weber.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu de puţine ori am reiterat de la această tribună faptul că drumul constituţional de legătură a parlamentarului cu membrii Executivului îl constituie întrebările şi interpelările, sperând că astfel pot atrage atenţia funcţionarilor aflaţi în subordinea membrilor Guvernului, împuterniciţi cu formularea şi redactarea răspunsurilor, să-şi revizuiască atitudinea atunci când analizează problemele semnalate de parlamentari, în special în perioada de distanţare socială.

Cu toate acestea, unii reuşesc, în continuare, să se abată de la problemele ridicate, fie răspunzând incomplet, fie evitând subiectul, furnizând date eronate ori transmiţând răspunsul unui alt parlamentar.

Din păcate, toate acestea au loc în condiţiile în care şi aşa circuitul întrebări - interpelări - răspunsuri este unul care rămâne de multe ori paralizat, acestea ajungând cu mult după termenele prevăzute în Regulament, unele chiar cu întârziere de câteva luni, după ce devin sterile.

Ar fi normal, dacă tot există această intermediere, ca măcar Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul să confrunte răspunsul primit de la ministerul întrebat/interpelat cu întrebarea/interpelarea care i-a fost adresată, observând dacă răspunsul este serios şi dacă semnalările au fost analizate obiectiv sau nu.

Mă întreb, ce s-a schimbat după ce tot mai mulţi colegi au solicitat să se acorde mai multă atenţie şi seriozitate răspunsurilor oficiale transmise deputaţilor şi senatorilor, fără să fie nesocotite întrebările legitime adresate de parlamentari?

Din păcate, nimic! Această sfidare a relaţiilor normale dintre Parlament şi Executiv de către unii funcţionari împuterniciţi cu formularea şi redactarea răspunsurilor rămâne o dovadă asupra faptului că schimbarea, în unele cazuri, şterge responsabilitatea pentru problemele deja cunoscute, reluându-se totul de la capăt, într-un perpetuum mobile al lipsei de răspundere.

Un caz punctual poate fi identificat la Ministerul Educaţiei, unde, doar anul trecut, până la mijlocul lunii februarie, pentru 4 întrebări şi interpelări adresate, am primit răspuns doar la două dintre ele, iar timpul de răspuns a fost depăşit, în toate cazurile, de la una până la trei săptămâni, la nicio întrebare nefiind acordat un răspuns serios, ba din contră, a fost evitat până şi subiectul întrebării.

Momentan, asemenea cazuri de atitudine, care afectează în mod practic parlamentarismul, sunt restrânse, însă, chiar şi aşa, acestea demonstrează că simptomele bolii care duce la dispariţia oricărui simţ al responsabilităţii faţă de problemele semnalate de cetăţeni încă nu au dispărut, în unele cazuri rămânând, în continuare, un balast ce se transmite de la un mandat ministerial la altul.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, prin neacordarea atenţiei cuvenite acestor practici nocive, riscăm să transferăm acest stil de muncă paralizant şi generaţiilor viitoare, lucru pe care, cu siguranţă, nu ni-l dorim.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Mihai Weber? Nu este.

Deci...

Domnul Mihai Weber (prin audioconferinţă):

Mulţumesc...

Domnul Alexandru Rafila:

Este?

Domnul Mihai Weber (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Alexandru Rafila:

A, sunteţi online. OK.

Vă rog.

Domnul Mihai Weber (prin audioconferinţă):

Declaraţia mea politică se intitulează "Poveştile şi tradiţiile României nu trebuie să aibă culoare politică!".

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Agenda publică din ultima perioadă a fost acaparată de teme, e drept, de actualitate, care au stârnit polemici inerente, de altfel, în democraţie. În zumzetul generalizat, produs de aprobarea bugetului, campania de vaccinare, de demiteri şi numiri în funcţii, a lipsit din spaţiul public un reper de suflet al românilor, de mare însemnătate pentru valorile şi tradiţiile României. Cele care ne individualizează, ne definesc şi ne conturează identitatea.

Se împlinesc, în 2021, stimaţi colegi, 65 de ani de prezenţă a României în Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. 65 de ani de când ne-am angajat să respectăm principiile şi valorile UNESCO, să promovăm o cultură a păcii, a înţelegerii şi a diversităţii.

În aceşti 65 de ani, bunurile materiale şi imateriale ale României au fost recunoscute pentru valoarea lor şi înscrise în Patrimoniul Mondial al omenirii UNESCO. Doina, Dansul Căluşului, Mărţişorul, Ceramica de Horezu, Cetăţile dacice din munţii Orăştiei, bisericile de lemn din Maramureş, Delta Dunării sunt doar câteva dintre elementele care ne fac unici şi irepetabili în marea cultură a lumii. Patrimoniul românesc este respectat şi iubit. De aceea, consider că 2021 trebuie să fie un an de sărbătoare, pentru cei 65 de ani de prezenţă în UNESCO, dar şi un an al serioaselor reflecţii.

Doamnelor şi domnilor, personal, consider că avem obligaţia morală şi responsabilitatea de a proteja şi a promova acest tezaur unic în lume. Sunt convins şi o spun cu tărie - nu facem suficient, nici din punct de vedere legislativ, nici material, pentru salvarea tradiţiilor şi bunurilor culturale româneşti.

Şi mai cred ceva, dragi colegi - consider că, sub această cupolă a Parlamentului României, ceea ce trebuie să primeze este faptul că suntem cu toţii români. Indiferent din ce regiune a ţării venim, suntem români, într-o Europă care ne uneşte în diversitate, într-o lume a cărei globalizarea nu mai poate fi neglijată.

Acesta este gândul care m-a motivat să accept preşedinţia Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, o comisie unde, până acum, culoarea politică nu a contat. Fără orgolii şi dispute inutile s-a reuşit, de exemplu, introducerea Mărţişorului pe Lista patrimoniului mondial imaterial UNESCO, deblocarea situaţiei de la Cetăţile dacice din munţii Orăştiei, care trena de 30 de ani, sau repunerea pe agendă a dosarului "Cămăşii cu altiţă - Ia românească".

Cu siguranţă, aşa trebuie să arate normalitatea, când vorbim despre patrimoniul românesc. Aici nu sunt în joc nici funcţii, nici persoane, nici bani, nici câştiguri de imagine. Aici vorbim despre România şi valorile ei; despre România cu poveştile şi tradiţiile ei. "Pentru că războaiele se construiesc în mintea omului şi tot în mintea omului trebuie construită pacea", aşa cum frumos şi profund este scris în Constituţia UNESCO.

Stimaţi colegi, 2021 este un an cu o agendă încărcată şi importantă pentru patrimoniul nostru naţional. La cea de-a patruzeci şi patra sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial se va discuta despre includerea în Lista patrimoniului UNESCO a două dosare - "Ansamblul Monumental «Calea Eroilor» de la Târgu Jiu şi "Peisajul minier de la Roşia Montană". Tot în acest an, ar trebui depus la UNESCO dosarul "Cămaşa cu altiţă - Ia".

Am încredere că vom trata cu toţii, cu maturitate şi înţelepciune, aceste demersuri româneşti. Sunt proiectele noastre comune, pentru care ar trebui să nu existe orgolii, nici dispute inutile.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul Mihai Weber (prin audioconferinţă):

Fac un apel public la toţi cei implicaţi - parlamentari, oameni de cultură, activişti ai societăţii civile, reprezentanţi ai instituţiilor statului -, să respectăm, să protejăm şi să promovăm valorile româneşti şi patrimoniul nostru naţional. Pentru că poveştile şi tradiţiile României nu au culoare politică!

Vă mulţumesc.

Mihai Weber, deputat al PSD, preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ovidiu-Sergiu Bîlcea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Domnul Ovidiu-Sergiu Bîlcea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia politică se referă la "Surse de finanţare suplimentare pentru susţinerea sportului".

România are nevoie de o strategie mai bună pentru dezvoltarea sportului de performanţă şi a sportului de masă. În ultimii ani, asistăm la un declin al sportului de performanţă, cu rezultate tot mai slabe în competiţiile internaţionale şi cu audienţe scăzute pentru competiţiile naţionale. Datele disponibile ne arată un declin al sportului de masă, în special, în rândul tinerilor, cu consecinţe nedorite asupra stării de sănătate, în primul rând, dar şi asupra diminuării ariei de selecţie pentru sportul de performanţă.

Consider că dezvoltarea sportului este esenţială atât pentru imaginea României, cât şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos. Cauzele care conduc spre scufundarea în mediocritate ţin de lipsa finanţării pentru majoritatea ramurilor sportive şi lipsa bazei materiale. Dacă în ce priveşte calitatea bazei materiale s-au făcut câţiva paşi prin investiţiile publice în stadioane, bazine şi săli de sport, problema lipsei de finanţare pentru sport a fost accentuată de pandemie.

Limitarea accesului publicului la competiţiile sportive, oprirea cu totul a unor competiţii, pentru anumite ramuri sportive sau niveluri de competiţie, diminuarea bugetelor autorităţilor publice şi ale firmelor private sunt de natură să afecteze bugetele cluburilor sportive.

Consider că în 2021 problema se va adânci, din cauza diminuării bugetelor locale în urma pandemiei, în condiţiile în care autorităţile locale au fost principalul susţinător al sportului de performanţă.

În aceste condiţii, trebuie să identificăm surse de finanţare suplimentare pentru susţinerea sportului. Îmi doresc ca perioada următoare să fie reţinută ca punctul de relansare a sportului, nu o perioadă care a îngropat cluburile de tradiţie şi întregi ramuri sportive. Consider că putem să identificăm câteva surse de venit suplimentare, care să provină din mediul privat, prin acordarea de compensaţii din partea autorităţilor locale, un partener esenţial în susţinerea sportului, prin direcţionarea unor părţi din impozitele colectate din afaceri colaterale sportului şi din afaceri care, prin natura lor, au un impact negativ asupra stării de sănătate a populaţiei.

Doamnelor şi domnilor, este imperativ în a lucra împreună cu Guvernul, cu federaţiile sportive, cu profesioniştii din sport şi din sănătate la o strategie care să aducă surse de finanţare suplimentare pentru sport, prin care să susţinem excelenţa şi performanţa, să încurajăm un stil de viaţă sănătos.

Sergiu Bîlcea, PNL.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai-Laurenţiu Poliţeanu? Este? Nu este.

Atunci, doamna deputat Denisa-Elena Neagu, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Şi se pregăteşte domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Suntem deja la a doua moţiune simplă depusă de PSD împotriva unui ministru USR PLUS, în cele două luni şi jumătate, de când actualul Guvern şi-a preluat mandatul.

De ce au depus PSD-iştii moţiune împotriva ministrului economiei, Claudiu Năsui? Cu siguranţă nu pentru argumentele invocate de ei în textul moţiunii, care nu sunt argumente valide, bazate pe realitate, care au fost demontate, unul câte unul, de către domnul ministru.

PSD, reprezentanţii sistemului învechit şi căpuşat, care timp de 30 de ani au distrus economia acestei ţări, acum dau vina pe noua Guvernare şi invocă tot felul de artificii menite să distragă atenţia şi să minimalizeze, în ochii cetăţenilor, măsurile iniţiate de minister.

Acelaşi PSD care, în 2017, a trecut o moţiune împotriva propriului Guvern.

Acelaşi PSD care a avut 6 miniştri ai economiei, în ultimii 3 ani de mandat, şi care are tupeul să depună o moţiune împotriva ministrului USR PLUS. Asta, în condiţiile în care, în 2018, PSD l-a pus ministru al economiei pe Dănuţ Andruşcă, un personaj care făcea de râs până şi Guvernul Dăncilă.

Spre deosebire de PSD, USR PLUS nu intenţionează să iniţieze moţiuni împotriva propriului Guvern şi, din fericire pentru România, actuala Coaliţie ştie să guverneze responsabil chiar şi în timpul celei mai mari crize sanitare a ultimului secol. Din păcate pentru noi toţi, PSD nu a ştiut să guverneze şi să dezvolte România nici măcar în condiţii normale.

Transparenţa, debirocratizarea şi susţinerea antreprenoriatului sunt doar câteva dintre principiile susţinute de Claudiu Năsui, chiar de pe vremea când acesta era deputat în opoziţie, şi a reuşit să treacă nu mai puţin de 8 legi importante în această direcţie.

A fost incomod şi perseverent şi a scos la iveală incompetenţa PSD-iştilor de-a lungul anilor.

Vă temeţi de Claudiu şi îl percepeţi ca pe un pericol, mai mult ca niciodată. Pentru că ştiţi că, în calitate de ministru, Claudiu nu numai că va obţine rezultate foarte bune, dar va lupta în continuare pentru transparenţă şi stoparea risipei banului public şi vă este frică de acest lucru. Iar asta vor face toţi miniştrii USR PLUS.

Vă asigur, dragi PSD-işti, că USR PLUS este conştient de reformele şi ajutorul pe care toţi românii le aşteaptă de la noi. Iar noi când ne asumăm ceva, nu o facem doar pe hârtie şi la nivel declarativ, noi o facem pe bune!

În concluzie, revoluţia bunei guvernări a început deja. Luaţi notiţe şi învăţaţi cum se face!

Vă mulţumesc.

Denisa Neagu, deputat al USR PLUS, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, din partea Grupului parlamentar AUR? Este?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Da, este.

Domnul Alexandru Rafila:

Mă scuzaţi, nu v-am văzut din cauza monitorului!

Şi se pregăteşte domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această declaraţie este adresată ministrului sănătăţii.

Domnule ministru al sănătăţii,

Dată fiind dilema actuală a cetăţenilor români care au renunţat la vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca, doresc să vă adresez următoarele întrebări:

- De ce nu suspendaţi vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca, dată fiind raportarea defectuoasă a reacţiilor post-vaccinare indezirabile, numite RAPI, pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică? Este de neconceput să aflăm din mass-media că au fost persoane care au decedat, fără ca reacţiile lor adverse să fie înregistrate. De fapt, în istoria ultimilor ani, începând din 2017, deşi au fost vaccinaţi zeci de mii de copii, pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, nu apare nicio reacţie consemnată!

Acest fapt este absolut inacceptabil, dat fiind că, la raportarea telefonică imediată, erau obligatorii trei tipuri de reacţii adverse ce trebuiau raportate - reacţii comune şi minore, reacţii rare, severe şi grave, reacţii legate de erori de vaccinare.

Reacţiile adverse post-vaccinare indezirabile trebuiau notate şi în Carnetul de vaccinare, conform clasificării în vigoare în România, şi reprezintă obligaţia medicilor de familie şi a medicilor care au efectuat vaccinarea, respectiv pediatri sau infecţionişti. Şi alte categorii.

Dat fiind Planul de management al riscului pe care companiile producătoare de vaccinuri, împreună cu Agenţia Europeană l-au recomandat, în cadrul raportului de evaluare realizat de Comisia pentru Produse Medicinale de Uz Uman, la paginile 115-116, cum este posibil ca, în comunicatul de presă din 11 ianuarie 2021, numit "Precizări privind populaţia la risc cuprinsă în etapa a II-a de vaccinare împotriva COVID-19", recomandările Planului de management al companiilor producătoare să fie ignorate?

Astfel, în Strategia de vaccinare etapa a II-a aţi inclus obezitatea, diabetul zaharat, boli metabolice - inclusiv cele ereditare -, afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni renale, afecţiuni oncologice, afecţiuni pulmonare, afecţiuni neurologice - inclusiv sindromul Down -, afecţiuni hepatice moderate şi severe şi afecţiuni autoimune, imunodepresii severe - pacienţi cu transplant -, pacienţi cu corticoterapie de lungă durată, pacienţi SIDA.

În cadrul Planului de management al riscului sus-menţionat sunt evidenţiate următoarele probleme:

- nu există date referitoare la folosirea vaccinului la persoane fragile cu comorbidităţi/boală pulmonară obstructivă cronică, BPOC, boli cardiovasculare, diabet zaharat, boli neurologice cronice;

- nu există date referitoare la folosirea vaccinului la persoane cu boli autoimune şi la persoane cu boli inflamatorii;

- nu există date referitoare la siguranţa pe termen lung a vaccinului.

În Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 aţi inclus în etapa a II-a de vaccinare tocmai aceste persoane cu boli cronice, pentru care însuşi producătorul Pfizer - vaccinul Comirnaty - atrage atenţia că nu există date de siguranţă.

Având în vedere...

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog să încercaţi să încheiaţi.

Mulţumesc.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Având în vedere cele...

Încă un lucru aş dori să vă spun, domnule preşedinte.

Membrii Comitetului acesta, de... sunt listaţi numai pe institute.

Aş dori să ştiu de ce nu sunt listate nominal persoanele respective?

În cazul în care acţiunile lor dăunează populaţiei, ar trebui să ştim şi noi, nu, cine sunt acele persoane?

Şi a treia întrebare, pe care o am de pus, este referitoare la Ivermectină.

De ce nu se poate aplica acelaşi procedeu, cum a fost în cazul Remdesivir, şi Ivermectinei?

În fine, aş fi avut mai multe de spus.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Şi se pregăteşte domnul deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Anul acesta, sărbătoarea Zilei Naţionale a Republicii Elene, 25 martie are o strălucire şi încărcătură emoţională aparte. Se împlinesc 200 de ani de când, pe 25 martie, Ziua Bunei Vestiri, a început Revoluţia Renaşterii Naţionale a Eladei.

După 400 de ani de sclavie otomană, revoluţia a izbucnit şi libertatea a încetat să mai fie un vis îndepărtat. Este prima revoluţie care a reuşit să creeze un stat naţional independent în sud-estul Europei.

Începuturile mişcării naţionale greceşti le aflăm în perioada de vârf a iluminismului modern elen, în jurul anului 1800, când dezvoltarea economică, constituirea unei noi clase sociale educate, cu noi concepţii de viaţă şi idei revoluţionare au favorizat renaşterea naţională şi spirituală a grecilor.

Învăţăturile filosofilor francezi ai iluminismului şi Declaraţia Drepturilor Omului au avut un profund ecou printre intelectualii Greciei prerevoluţionare. "Liberté, egalité, fraternité" au devenit şi idealurile grecilor.

Este perioada când unul dintre principalii săi reprezentanţi, Rigas Feraios Velestinlis, al cărui destin a fost strâns legat de Ţările Române, unde a trăit timp de 15 ani în calitate de secretar al domnitorului Nicolae Mavrogheni, a scris faimosul "Mai bine în libertate o oră. Decât 40 de ani în sclavie şi ocnă", o frază indisolubil legată de lupta de eliberare. Fascinat de ideile Revoluţiei Franceze, Rigas visa la ridicarea grecilor şi a celorlalte popoare balcanice şi reunirea acestora în cadrul unei mari entităţi politice.

Organizaţii precum Hellenoglosso Xenodocheio - fondată în anul 1809 şi Societatea Philomous - înfiinţată în 1814 - au pregătit terenul pe care se va construi edificiul Revoluţiei de către organizaţia secretă Philiki Eteria - fondată în anul 1814 la Odessa.

Începând cu anul 1820, Philiki Eteria, condusă din 12 aprilie de Alexandru Ipsilanti, fiul Elisabetei Văcărescu şi al lui Constantin Ipsilanti, domnitorul Moldovei şi al Ţării Româneşti, a creat numeroase centre revoluţionare, din Moldova şi până în Creta, favorizând apariţia unor mişcări de eliberare naţională în Balcani.

La nivel diplomatic, Revoluţia a început la finele lunii februarie 1821, la Iaşi, unde este publicată celebra proclamaţie a lui Ipsilanti - "Luptă pentru credinţă şi patrie", devenită manifest al luptei antiotomane.

Luptele ce au urmat în Ţările Române, la Drăgăşani, Secu şi Sculeni, sunt exemple de sacrificiu suprem al celor care înflăcăraţi de idealurile libertăţii şi independenţei ne învaţă şi astăzi lecţia dureroasă a curajului, devotamentului şi dăruirii.

Situaţia politică potrivnică şi diferendele dintre participanţi la mişcarea revoluţionară au dus la un epilog trist al Revoluţiei greceşti în Principatele Române.

Revolta a continuat în Elada şi s-a extins treptat în Balcani. Eroismul şi jertfa revoluţionarilor în bătăliile inegale împotriva puternicului Imperiu Otoman au provocat admiraţia întregii lumi. Începând cu anul 1827, Grecia semnează o serie de tratate internaţionale care, în cele din urmă, în anul 1832, îi vor pecetlui calitatea de stat independent.

Mesajul universal al Revoluţiei Elene este actual - libertatea este cea mai înaltă virtute, însă atingerea şi menţinerea acesteia necesită sacrificii şi eroice lupte. Iar un popor unit, prin voinţă şi perseverenţă, poate învinge orice tip de opresiune.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În acest context, la 200 de ani de la declanşarea Revoluţiei din 1821, membrii Uniunii Elene din România îşi îndreaptă recunoştinţa către cei care, în Grecia şi în afara ei, au suferit martiriul, dar şi către cei care duc mai departe cu demnitate spiritul nemuritor al elenismului.

În încheierea alocuţiunii, permiteţi-mi ca, în calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, să le urez un călduros la mulţi ani grecilor şi filoelenilor de pretutindeni.

La mulţi ani, Grecia!

La mulţi ani prieteniei româno-elene!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului parlamentar al PSD? Este?

Dacă absentează, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Şi se pregăteşte domnul deputat Beniamin Todosiu, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Industria HoReCa, în faliment din cauza politicilor de dreapta din ultimul an".

Fără îndoială, industria ospitalităţii a fost greu încercată în acest an de pandemie, iar numeroasele restricţii, închiderile şi redeschiderile succesive ale unităţilor din domeniul HoReCa au provocat un colaps în masă, foarte mulţi antreprenori punând, la propriu, lacătul pe uşă.

În acest timp, guvernele de dreapta, responsabile de salvarea economiei naţionale şi, implicit, a industriei HoReCa, s-au bâlbâit şi răzgândit de zeci de ori, înregistrând un eşec total în ceea ce priveşte revitalizarea unităţilor turistice şi a restaurantelor.

"Marii strategi" guvernamentali nu au ţinut cont deloc de situaţiile dificile, pe alocuri chiar dezastruoase, prin care a trecut sectorul HoReCa şi nu au avut răspunsuri la întrebări esenţiale ale celor direct afectaţi: "Ce se va întâmpla cu piaţa muncii, după ce trecem de această perioadă?", "Ce vom face după pandemie, cum ne vom reveni?".

Pentru domnii Iohannis, Orban şi Cîţu, toate acestea sunt detalii prezentate în note pozitive. Mai mult, decidenţii politici de dreapta aveau chiar certitudinea că, până la sfârşitul anului trecut, lucrurile se vor redresa, iar HoReCa va intra în normalitate. Realitatea a infirmat aceste aşteptări optimiste, ba chiar devine tot mai evident faptul că, fără soluţii de redresare a sectorului, în următoarele luni, România riscă să rămână fără industria ospitalităţii.

Decizia din toamna trecută, a Guvernului, de a închide restaurantele, la doar o lună după ce le-a permis redeschiderea şi după alte şase luni de pauză, a fost o măsură aberantă din cauza căreia foarte multe restaurante şi hoteluri au dat, pur şi simplu, faliment. Numai în judeţul Dâmboviţa, numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică, în decembrie 2020, a scăzut cu 46,5% faţă de aceeaşi lună din anul anterior, cifre care spun totul!

"Guvernele mele" au gândit şi acţionat total decuplat de realitate, în timp ce datele statistice au arătat că incidenţa îmbolnăvirilor din ultimele luni din cauza HoReCa a fost aproape inexistentă.

Este cinic şi sfidător faptul că guvernanţii îşi bat joc de mii de investitori autohtoni şi de sute de mii de angajaţi, cu astfel de măsuri de tip "deschid-închid" şi fac ping-pong halucinant şi deprimant cu locurile de muncă ale celor implicaţi în acest domeniu!

Asistăm la efecte devastatoare pentru antreprenori şi salariaţi. Ei sunt acum la capătul puterilor şi al resurselor, blocaţi pentru cel puţin un an de zile, deoarece în absenţa unor măsuri concrete şi a sprijinului consistent este puţin probabil să-şi mai redeschidă unităţile în apropiatul sezon estival.

Consider că România nu poate ieşi din criza sanitară, economică şi socială generată de pandemia coronavirusului cu o astfel de gândire limitată a celor care ne conduc. Guvernanţii îi ţin în continuare pe români pe ultimul loc în Europa nu doar la salarii şi...

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog să încheiaţi.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

...pensii, ci şi la gradul de speranţă...

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

...şi încredere în revenirea la normalitate.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Vă mulţumesc.

Deputat Carmen Holban, PSD, Dâmboviţa.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Beniamin Todosiu, din partea Grupului parlamentar USR PLUS.

Şi se pregăteşte doamna deputat Anamaria Gavrilă, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important - industria naţională de apărare.

Companiile din industria naţională de apărare, ca de altfel majoritatea companiilor de stat româneşti, se luptă să supravieţuiască. Lipsa viziunii şi strategiei, managementul fără performanţă, deciziile politice haotice şi firmele căpuşe care le sug resursele nu le oferă companiilor de stat nicio perspectivă în economia concurenţială.

Cum putem face performanţă când în posturi-cheie din companiile de stat sunt promovaţi, de ani de zile, lipitorii de afişe şi yesmenii politici? Fiecare partid care s-a perindat la putere şi-a folosit companiile de stat ca sinecuri pentru camarila de partid. Apoi, avem căpuşele care sufocă companiile de stat. Firmele căpuşe, bine înşurubate în zona politică, sug fondurile publice care ar trebui să ajungă în retehnologizarea şi dezvoltarea companiilor de stat.

Am văzut recent, la moţiunea simplă împotriva ministrului economiei, Claudiu Năsui, un atac orchestrat al acestor găşti de abonaţi la banul public. Sunt disperaţi că Năsui şi ceilalţi miniştri USR PLUS sunt decişi să închidă robinetele prin care se scurg în buzunarele acestor băieţi deştepţi banii publici. Sunt disperaţi pentru că fără aceste fonduri, pe care le sug din buzunarele românilor, firmele lor se vor stinge, la fel cum moare o căpuşă care nu se mai poate hrăni parazitar. Iar PSD, dragi colegi, a apărat şi va apăra acest sistem, pentru că a beneficiat din plin, în ultimii 30 de ani, de căpuşarea şi politizarea instituţiilor statului.

Revenind la industria naţională de apărare, vă spun că are nevoie de o strategie coerentă, de viziune şi de management performant. Spre exemplu, miile de oameni care lucrează încă în industria de apărare nu pot înţelege decizia ROMARM de a construi în comuna Şimian, din Mehedinţi, o nouă unitate de producţie pentru a asigura contractul de asamblare a noilor pistoale cu care vor fi dotaţi poliţiştii români. De ce nu este folosită şi retehnologizată una dintre unităţile de producţie deja existente, de la Plopeni sau de la Cugir, companii cu tradiţie în producerea de armament? A fost fundamentată această decizie? Putem merge atât de departe, încât, pentru orgoliul politic, să înfiinţăm o nouă companie de stat care să moară după finalizarea contractului pe care îl va avea pentru dotarea Poliţiei Române?

Stimaţi colegi,

Companiile din industria de apărare se menţin cu greu pe linia de plutire într-o piaţă care impune randament maxim şi produse de calitate. Vă dau exemplul Uzinei Mecanice Cugir, o companie cu tradiţie pentru judeţul Alba, care, în anii săi de glorie, susţinea economic mii de familii din Cugir, Sebeş, Alba Iulia şi din comunele limitrofe.

Dacă în 1989 compania avea peste 18.000 de angajaţi, în prezent mai are doar aproximativ 1.000 de salariaţi. UM Cugir este exemplul clasic al modului în care au decăzut companiile româneşti, în lipsa unei strategii coerente pentru industria din România.

Uzina Mecanică Cugir şi toate companiile din industria de apărare pot avea viitor, însă au nevoie de o strategie clară de dezvoltare şi de un management performant şi inovativ. De asemenea, la fel ca toate companiile din industria românească de armament, UM Cugir trebuie să devină competitivă pe piaţă, prin tehnologizare, diversificarea produselor şi includerea unor produse noi în portofoliu.

În concluzie, stimaţi colegi, vă rog să analizăm cu luciditate şi seriozitate situaţia industriei de armament şi să începem să sprijinim Guvernul pentru a realiza un plan serios de relansare şi rezilienţă în acest sector.

În calitate de membru al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, voi milita pentru realizarea unei strategii naţionale coerente pentru întreg sectorul...

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Beniamin Todosiu:

....industriei de armament, o strategie care să dezvolte şi să relanseze companiile cu tradiţie.

"Revoluţia bunei guvernări" înseamnă viziune, măsuri corecte şi echilibrate, management performant şi oprirea sifonării banului public.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă, Grupul parlamentar AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Romulus-Marius Damian, de la Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Apreciez.

Declaraţia mea politică este despre domnul ministru al energiei, Virgil Daniel Popescu, şi despre europarlamentarul Siegfried Mureşan, sau cum arată mincinoşii trădători ai poporului român.

Astăzi, 17 martie 2021, este a 13-a zi de când Termocentrala Mintia este oprită. La Deva, 22.000 de oameni stau în frig la minus cinci grade noaptea. Aceşti oameni sunt cei mai vulnerabili printre noi: femei cu copii şi vârstnici care nu au avut posibilitatea să îşi instaleze centrale de bloc sau nu au resursele să cumpere calorifere şi să plătească factura crescută la energie.

În acest timp, capacitatea de producţie a Mintiei este înlocuită de importuri pentru care românii plătesc scump.

În ianuarie 2020, Virgil Popescu şi Siegfried Mureşan ne promiteau că vor asigura de la UE 750 de milioane de euro pentru retehnologizarea centralelor de cărbune de la Mintia şi Paroşeni şi că minerii din Valea Jiului nu îşi vor pierde locurile de muncă. Iar acum cei doi PNL-işti au uitat complet ce au spus şi tratează cu ignoranţă poporul care i-a ales şi i-a pus în funcţii.

Mintia asigură nodul de conexiune energetică cu Vestul ţării şi există un plan de forţare a închiderii Mintiei şi de vânzare a acesteia, pe o sumă derizorie, unor firme străine. Aceste firme vor controla importul şi exportul României de energie din zona de vest.

Nu există dovadă mai clară de trădare a poporului român, de minciună sfidătoare şi de micime a politicienilor de la putere, decât atentatul la viaţa devenilor, al căror sistem imunitar este direct afectat şi total vulnerabil în plină criză pandemică.

Mulţumesc mult.

Deputat AUR, Hunedoara, Anamaria Gavrilă.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnei deputat.

Domnul deputat Romulus-Marius Damian, de la Grupul parlamentar al PSD.

Şi se pregăteşte domnul deputat Mihai-Cătălin Botez, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa!

Declaraţia politică se referă la bugetul pe 2021, care nu serveşte intereselor românilor.

Deşi ştiam că adoptarea unor amendamente la bugetul de stat este improbabilă, am încercat şi mi-am propus, prin intermediul unor amendamente foarte bine motivate, să prezint colegilor parlamentari, în special celor din Coaliţia de guvernare, 22 de obiective majore care ar fi venit în sprijinul cetăţenilor din judeţul Caraş-Severin.

Sunt propuneri de investiţii care ar fi ajutat la reducerea discrepanţelor între zonele rurale şi cele urbane, dar şi la asigurarea dezvoltării durabile pe termen mediu şi lung a localităţilor din judeţ şi care ar fi servit interesele cărăşenilor, şi nu numai.

Am constatat cu dezamăgire că majoritatea parlamentară a respins toate amendamentele propuse de mine şi de colegii mei, în ciuda importanţei pe care un astfel de proiect de lege îl are în a influenţa dezvoltarea unei localităţi, a unui judeţ sau a unei regiuni.

Am cerut, prin amendamentele propuse, finanţarea a numeroase obiective majore care veneau în sprijinul cetăţenilor localităţilor din judeţul Caraş-Severin.

Aş vrea să le enumăr: modernizarea şi dotarea Căminului Radmina, comuna Pojejena; reabilitarea şi modernizarea Şcolii Gimnaziale din comuna Socol; eficientizarea energetică a instituţiilor publice din comuna Doclin; modernizarea drumurilor şi străzilor în comuna Teregova; reabilitarea şi modernizarea drumului vicinal spre Lacul Dracului, comuna Cărbunari; alimentarea cu apă în localitatea Nermed, comuna Caraşova; alimentarea cu apă în localitatea Valea Bolvaşniţa, comuna Mehadia; modernizarea drumurilor comunale, 19 km., comuna Cornereva; modernizarea străzilor şi drumurilor comunale în Şopotu Nou, Drişte şi Poienile Boinei, comuna Şopotul Nou; modernizarea străzilor şi a drumurilor comunale în comuna Sacu; reabilitarea şi dotarea căminului cultural Cruşovaţ, comuna Cornea; alimentarea cu apă în Ciuchici, Macovişte, Nicolinţ, comuna Ciuchici; înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă, sistem canalizare şi staţie de epurare, în comuna Iablaniţa; modernizarea şi dotarea şcolii Verendin, comuna Luncaviţa; reabilitarea clădirii Liceului Bănăţean Oţelu Roşu - creşterea eficienţei energetice în oraşul Oţelu Roşu; modernizarea străzilor din comuna Gârnic; modernizarea străzilor în comuna Sasca Montană; modernizarea drumului comunal DC9 şi a străzilor din localitatea Zorile, comuna Copăcele; reabilitarea, consolidarea, modernizarea şi extinderea Şcolii Generale I-VIII, comuna Coronini; decolmatarea şi diguirea Râului Loznişoara, Rusca şi a Râului Ruschiţa, comuna Rusca Montană; reţea de apă şi canalizare sat Putna, comuna Prigor; modernizarea străzilor şi drumurilor comunale în comuna Constantin Daicovici.

Din păcate, toate cele 22 de amendamente pe care le-am prezentat au fost respinse la vot de parlamentarii Coaliţiei puterii PNL-USR PLUS-UDMR.

De fapt, este pentru prima oară când la un proiect de buget nu a trecut niciun amendament. Deşi au fost depuse peste 3.000 de amendamente, majoritatea parlamentară nu a considerat necesară finanţarea niciunui obiectiv din miile enunţate. Aceste investiţii vor trebui să mai aştepte cel puţin încă un an.

Este evident faptul că bugetul pe 2021 este un buget al austerităţii, care îi va afecta negativ pe români. Cu toate acestea, ca deputat de Caraş-Severin, voi susţine în continuare interesele cetăţenilor din judeţ şi voi lupta pentru ca obiectivele cerute de cărăşeni să primească finanţare şi să devină realitate.

Vă mulţumesc.

Deputat Romulus-Marius Damian, Circumscripţia electorală nr. 11 Caraş-Severin.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc domnului deputat Damian.

Domnul deputat Mihai-Cătălin Botez, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Se pregăteşte domnul deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre un subiect care a preocupat spaţiul public săptămâna trecută, şi anume transparenţa.

Scânteia dezbaterii a pornit de la publicarea unor date privind centrele de vaccinare împotriva COVID-19, din România, fapt ce a dat ocazia unui larg număr de personalităţi să se exprime asupra subiectului, însă de multe ori pe lângă el.

Motivul disputei a fost că aceste date nu ar fi fost "validate" şi "avizate" de anumite instituţii din domeniul securităţii naţionale şi s-a pretins că astfel s-a periclitat siguranţa naţională. Un exerciţiu de transparenţă s-a transformat într-un adevărat scandal, ajungându-se până la autosesizarea Corpului de Control al prim-ministrului.

Astfel, în loc ca discuţia să se concentreze pe modalitatea în care ne propunem să devenim şi mai transparenţi, am ajuns într-un absurd care a culminat cu informaţia că centrul spionilor din România s-a mutat, se pare, într-o sală de sport din Lehliu Gară.

Cred că mulţi factori de decizie ar fi surprinşi să afle că majoritatea sediilor instituţiilor de forţă pot fi găsite cu câteva click-uri pe Google Maps sau că scenariile în care forţe externe ar fi interesate să caute spioni prin Lehliu Gară, veniţi la vaccinare, par mai probabile decât filarea unor locaţii arhicunoscute şi semnalizate ca fiind sedii de servicii sau unităţi militare.

Dacă ne uităm pe date, vedem că încrederea românilor în instituţii a scăzut constant. Parlamentul şi Guvernul sunt "cenuşăresele" încrederii populaţiei, iar unul dintre motive este chiar lipsa de transparenţă cu care cele două instituţii au operat în decursul anilor.

Secretomania, încadrarea oricărei informaţii la categoria celor de importanţă pentru siguranţa naţională şi tratamentul special acordat unor ofiţeri cu relaţii sunt doar câteva dintre motivele pentru care încrederea românilor în instituţii este la minimum.

Suntem politicieni maturi şi înţelegem distincţia dintre informaţii care pot periclita siguranţa naţională şi secretomania inutilă dusă la extrem. Siguranţa naţională nu poate servi ca motiv pentru a fi total opaci, iar pe ascuns unii să îşi vaccineze rudele şi prietenii sau să se bucure de protecţie în faţa legii doar pentru că aparţin unei anumite structuri.

Cine credea că vom avea nevoie de doar 20 de ani să facem tranziţia către o democraţie completă, descoperă astăzi, cu mâhnire, că şi la 31 de ani de la revoluţie tot mai avem multe de învăţat.

Reflexul lipsei de transparenţă este unul bine împământenit în administraţia şi politica românească. La fel cum eliminare ştampilei încă mai întâmpină rezistenţă, chiar mai mare va fi rezistenţa la încercarea de a ridica gradul de transparenţă al instituţiilor.

USR PLUS a intrat la guvernare cu un mandat de reformă şi transparentizare. Vom face acest lucru, chiar dacă episodul de săptămâna trecută a fost doar o mostră referitoare la piedicile şi obstacolele pe care le vom întâmpina.

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat al USR Vaslui.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Dan Tanasă.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu sau fără voia Domniilor Voastre, luni, 15 martie, Parlamentul României şi-a suspendat activitatea în plen, la solicitarea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România. Motivul? Sărbătorirea Zilei maghiarilor de pretutindeni. La mica înţelegere a liderilor grupurilor parlamentare PNL, UDMR şi USR, şi cu acordul tacit al Grupului PSD, Parlamentul României a fost pus la dispoziţia Ungariei, uşile plenului Camerei şi ale Senatului fiind ferecate pentru a nu leza sensibilitatea liderilor UDMR. Deloc surprinzător, aceiaşi lideri ai PNL, USR şi PSD au uitat de sensibilităţile naţiunii române, pe care pretind în mod mincinos că o reprezintă.

Pentru liderii politici PNL, USR şi PSD, care au decis să insulte demnitatea naţiunii române doar pentru a face pe plac UDMR, voi prezenta o mică lecţie de istorie despre ce anume înseamnă 15 martie 1848 pentru naţiunea română din Transilvania, lecţie dată nu de mine, ci de istoricul clujean Vasile Lechinţan, doctor în istorie, o somitate în domeniul istoriei Transilvaniei.

Citez: "Ziua de 15 martie este simbolul Revoluţiei ungare de la 1848-1849, care reprezintă pentru români una dintre cele mai mari greşeli de atitudine ale maghiarilor implicaţi în această revoluţie faţă de poporul român din Transilvania. Din luptătoare pentru cauza libertăţii şi dreptăţii, această revoluţie s-a transformat într-o opresoare a românilor, asupra cărora a declanşat o cruntă teroare, de la această dată de 15 martie 1848 începând, până la înfrângerea Revoluţiei ungare, în august 1849, căzându-i victime insurgenţilor maghiari din Transilvania, a celor transformaţi în terorişti criminali, numeroşi români nevinovaţi, copii de vârste diferite, femei, bătrâni, preoţi şi dascăli, toţi schingiuiţi şi ucişi cu o bestialitate fără egal în istoria revoluţiilor paşoptiste din Europa.

Este de-a dreptul cutremurătoare lista românilor martiri din aproape fiecare sat al Transilvaniei, şi-i amintim aici cu durere reală, şi nu pentru o polemică în sine, inutilă şi lipsită de respectul profund pe care-l datorăm memoriei lor. Românii nu s-au lăsat, cu preţul vieţii, să fie şterşi de pe faţa pământului, având în fruntea lor un Iancu, un Bărnuţiu, un Bariţiu, un Papiu, un Şaguna, un Buteanu. Blajul a fost simbolul afirmării idealurilor Revoluţiei române şi munţii Apuseni simbolul rezistenţei invincibile româneşti în faţa dezideratelor Revoluţiei ungare. Au fost ucişi şi fruntaşi saşi care nu au fost de acord cu terorismul maghiar instalat atunci în Transilvania. Chiar saşii vorbeau de sintagma «terorism» în corespondenţa lor cu referire la insurgenţii maghiari de la Cluj.

De ce este una dintre cele mai mari greşeli istorice de atitudine maghiară faţă de români? Pentru că cei care au condus revoluţia ungară şi toţi cei care i-au adoptat orbeşte dezideratele, au trecut peste drepturile, demnitatea şi libertatea românilor şi au pus în prim-plan uniunea Transilvaniei cu Ungaria şi ştergerea identităţii de român de pe faţa pământului, fie prin sabie, fie prin lance, fie prin împuşcare, fie prin spânzurătorile pe care le-au ridicat atunci în Transilvania, spre marea ruşine a Europei, fie «de bunăvoie» - credeau teroriştii -, prin lepădarea de către români a limbii, religiei şi etniei lor, cu promisiunea că astfel vor avea toate drepturile de pe lume, ca şi maghiarii".

Iată ce plan uriaş şi-au propus...

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

...corifeii revoluţiei ungare...

Închei, domnule preşedinte! Declaraţia mea este mult mai largă şi se ocupă în integralitate de această temă.

Termin.

Aceste câteva rânduri ar trebui să-i umple de ruşine atât pe liderii Grupurilor parlamentare ai PNL, USR şi PSD, care au fost de acord să închidă Parlamentul României pe 15 martie, cât şi pe inutilul premier al României, Florin Cîţu,...

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

... care s-a grăbit să transmită un mesaj de Ziua maghiarilor de pretutindeni,...

Domnul Alexandru Rafila:

Domnule deputat...

Domnul Dan Tanasă:

.... dar nu a avut nimic de spus despre drama românilor din Transilvania, masacraţi doar pentru că au dorit să trăiască liberi.

Domnul Alexandru Rafila:

Să fim politicoşi cu colegii noştri şi să-i lăsăm să vorbească pe toţi.

Mulţumesc frumos.

Îmi cer scuze faţă de domnul deputat Rasaliu. Îmi cer scuze, că am făcut o mică confuzie eu, aici. Ca să încheiem cu Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Şi imediat, după aceea - îmi cer încă o dată scuze - domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Declaraţia mea politica se întitulează "Ce facem pentru copiii săraci din România?".

Stimaţi colegi,

În România, peste două milioane de copii trăiesc în sărăcie severă şi în sărăcie extremă. Aceşti copii provin din familii extrem de sărace, în special din rândul familiilor care nu realizează venituri, din familii monoparentale sau din familii care realizează venituri extrem de mici. Multe dintre aceste familii trăiesc doar din alocaţia copiilor sau, după caz, din venitul minim garantat. Subliniez că cei la care mă refer provin în proporţie de peste 90% din mediul rural. Pentru ei Guvernul României ar trebui să adopte, în regim de urgenţă, o serie de măsuri destinate protecţiei sociale.

Persoanele vârstnice reprezintă o categorie pe care trebuie s-o protejăm, însă copiii trebuie să reprezinte întotdeauna o prioritate pentru clasa politica românească.

Cu atât mai mult, în starea de alertă în care ne aflăm autorităţile locale şi, în special, primăriile din mediul rural trebuie să aibă o evidenţă clară a familiilor şi a copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile. Guvernul României trebuie să adopte urgent un set de măsuri pentru acest segment de populaţie, numit copiii României.

Ei sunt copiii ţării, iar responsabilitatea clasei politice de a avea grijă de ei este una de natură morală şi fundamentală, deopotrivă.

Stimaţi colegi deputaţi,

Acestea sunt problemele reale ale ţării. Nu afirm că sectorul economic şi IMM-urile nu ar trebui sprijinite de stat, pentru că altminteri, după ameliorarea situaţiei prezente, riscăm să ne trezim în Evul Mediu, dar, repet, copiii sunt întotdeauna o prioritate pentru o ţară, pentru un popor şi pentru o naţiune.

Guvernul României şi autorităţile administraţie publice locale nu le pot restrânge acestor copii dreptul fundamental la viaţă, la educaţie şi la sănătate.

Din păcate, copiii şi problemele lor lipsesc din discursul public şi din comunicarea publică extrem de deficitară din ultima perioadă.

Criza ne afectează pe toţi, indiferent de vârstă, de pregătire, de apartenenţă etnică, de mediul rezidenţial, de convingerile noastre politice, doctrinare sau religioase.

Sper ca mesajul meu să fie analizat şi înţeles în mod corect de către cei care conduc ţara în prezent, cât şi de toţi cei care gestionează situaţia dificilă, caracterizată de pandemie, prin care trecem cu toţii. Iar mesajele de tipul "Luaţi-vă notiţe!", să ştiţi că decredibilizează această instituţie a Parlamentului României.

Vă mulţumesc.

Cătălin Manea, deputat al minorităţii rome.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc mult, domnule Manea.

Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Dănuţ Aelenei, din partea Grupului parlamentar AUR. De fapt, ultimele două grupuri care mai au declaraţii politice.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Am două aspecte de semnalat, în această dimineaţă, vizavi de actualul Guvern.

Asistăm la o situaţie dramatică, încă o premieră negativă a Guvernului PNL, şi anume, preşedintele Asociaţiei foştilor deţinuţi politici, braşoveanul Octavian Bjoza, a fost demis de domnul prim-ministru Florin Cîţu din funcţia de subsecretar de stat.

Octavian Bjoza, un om cu o demnitate deosebită, un luptător pentru crezul românilor, a fost demis de către acest Guvern.

Întrebarea vine firesc: cum se poate ca un partid, ai cărui lideri au murit în închisorile comuniste, să dea afară un om cu o astfel de demnitate, un deţinut politic?

În altă ordine de idei, premierul Cîţu ne vorbeşte încontinuu despre creşterea economică în "V" de la nivelul ţării noastre. Sunt de acord cu premierul, avem creştere, dar nu a economiei, ci a şomajului, a cursului euro şi a inflaţiei. Datele primite de la Institutul Naţional de Statistică sunt mai mult decât îngrijorătoare. Şomajul a ajuns la 5,6% din populaţia aptă de muncă. Aproape jumătate de milion de români nu au un loc de muncă. Cum să nu fie din ce în ce mai mulţi şomeri, când nu au fost ajutate companiile româneşti, agricultura, turismul, HoReCa?! Nu există strategii pentru susţinerea industriei româneşti, pentru promovarea exporturilor ţării noastre. Plăţile în Programul Start-up Nation au fost blocate. O altă premieră negativă, bineînţeles. Este, de asemenea, blocată şi Schema 3 - Granturi pentru Investiţii. Ajutoarele promise celor din HoReCa întârzie să apară. Câţi patroni de firme româneşti nu au fost obligaţi să renunţe la o parte din angajaţi, deoarece nu îi pot plăti doar cu promisiunile otrăvite ale Coaliţiei de dreapta? Câte familii ale căror membri au lucrat în HoReCa trăiesc de luni bune din şomaj tehnic?

Minciuna stă la baza actualei guvernări, iar românii culeg acum "roadele" scumpirilor uriaşe, în cascadă, a curentului electric, a gazelor, a combustibililor, simultan cu îngheţările pensiilor şi salariilor. Energia electrică s-a scumpit cu 18%, combustibilii s-au scumpit cu 23%, gazele s-au scumpit cu 20%. Toate aceste scumpiri vor genera creşteri de preţuri consistente şi la restul produselor şi serviciilor. Inflaţia va fi din ce în ce mai mare şi va muşca fără milă din puterea de cumpărare îngheţată de Guvernul Cîţu, odată cu refuzul de a aplica legea şi de a acorda majorările prevăzute de salarii şi pensii. Salariaţii şi pensionarii României se văd nevoiţi să deconteze haosul, incompetenţa şi indolenţa coaliţiei austerităţii. Şi, din păcate, acesta este doar începutul!

Vă mulţumesc.

Marian-Iulian Rasaliu, deputat de Braşov.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc domnului deputat Rasaliu.

Domnul deputat Dănuţ Aelenei, Grupul parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Constantin Bîrcă, care, între timp, s-a întors în sală.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea politică se numeşte "Cum ne preţuim valorile".

Doamnelor şi domnilor,

Pe data de 15 martie 2021 a avut loc ceremonia de înmormântare a marelui poet moldovean, Nicolae Dabija.

Vestea a fost primită cu mare tristeţe de toţi românii care l-au îndrăgit, pentru că a apărat valorile naţionale. Aşa va rămâne în memoria generaţiilor viitoare, ca un luptător pentru valorile româneşti.

Colegii de breaslă sunt îndureraţi. Nicolae Dabija a fost un lider în lumea scriitorilor şi un poet emblematic al generaţiei sale.

În literatură, generaţia care a venit după el s-a numit generaţia "Ochiului al treilea", pentru că cenzura era atât de dură, încât poeţii inventau diferite formule pentru a scăpa.

Este regretabil faptul ca la funeraliile acestui mare român autorităţile de la Bucureşti nu au fost prezente, cu excepţia unui număr de zece parlamentari ai AUR, prezenţi la acest trist eveniment din proprie iniţiativă.

Mai mult decât atât, deputatul George Simion a fost împiedicat să participe la acest eveniment, prin refuzul de a i se acorda permisiunea de a trece graniţa cu Republica Moldova. Am încercat să contactez Ministerul Afacerilor Externe pentru a cere ajutorul, şi bineînţeles că nimeni nu a răspuns.

Dacă unui deputat al Parlamentului României nu i se acordă sprijin în acest demers, ce am putea spune de omul de rând care cere ajutor atunci când este în impas, doamnelor şi domnilor?

Şi voi încheia prin a citi două strofe din poezia "Cât trăim pe acest pământ".

"Cât trăim pe acest pământ

Mai avem un lucru sfânt,

O câmpie, un sat natal

O clopotniţă pe deal.

Cât avem o ţară sfântă,

Şi un nai care mai cântă,

Cât părinţii vii ne sunt

Mai există ceva sfânt."

Se pare că acest Guvern nu are nimic sfânt, doamnelor şi domnilor!

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul deputat Constantin Bîrcă, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Ringo Dămureanu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Constantin Bîrcă:

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia de astăzi este determinată de dorinţa de a atrage atenţia asupra problemelor grave cu care se confruntă elevii.

Aceştia s-au conformat rigorilor impuse de condiţiile pandemice, au respectat distanţarea acceptând varianta învăţământului online. Dar nu pot accepta resemnaţi încălcarea drepturilor lor, prin măsuri ce încalcă normele de politică strategică pentru sistemul de educaţie şi formare, la toate nivelurile.

Am avut recent o discuţie amplă cu reprezentanţii Consiliului judeţean al elevilor Călăraşi. Solicitarea lor, alături de alte organizaţii de elevi din ţară este axată pe deficienţele generate de indiferenţa guvernanţilor în ceea ce priveşte asigurarea accesului la educaţie.

Punctual, problemele supuse analizei constau în reducerea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul liceal cu frecvenţă; eliminarea unor clase din planul de şcolarizare; majorarea sumelor reprezentând costuri pentru un elev; sistemul corect de digitalizare în şcoli; acordarea de facilităţi eficiente de transport; adoptarea măsurilor în ceea ce privesc meditaţiile şi interdicţia pentru profesori de a medita elevi din clasele la care predau, precum şi fiscalizarea meditaţiilor.

Solicitarea elevilor este argumentată şi impune reunirea la masa dialogului a reprezentanţilor Guvernului, Parlamentului, cadrelor didactice şi a elevilor pentru asigurarea calităţii procesului educaţional pentru toţi elevii.

Pentru exemplificare, atrag atenţia asupra faptului că eliminarea unor clase din planul de şcolarizare presupune micşorarea normelor didactice, ceea ce va conduce atât la scăderea numărului de posturi disponibile în sistem, cât şi la micşorări salariale pentru cadrele didactice.

Totodată, scăderea numărului de clase va atrage după sine supraaglomerarea claselor rămase, iar acest lucru va reduce în mod semnificativ calitatea actului educaţional.

Referitor la bugetul acordat educaţiei, nu poate fi uitat faptul că au existat divergenţe acute între ministrul de resort şi Guvern privind sumele alocate.

Pentru acordarea de facilităţi eficiente de transport am analizat atent propunerile ministeriale care conţin elemente de tergiversare, elaborarea de norme şi instrucţiuni aplicabile. Poate peste câţiva ani. Am adresat în acest sens o întrebare domnului ministru Cîmpeanu.

Să nu uităm că investiţiile în învăţământ reprezintă viitorul, altfel rămâne o tristă amintire, precum proiectul Administraţiei Prezidenţiale "România Educată" - o poveste frumoasă care transpune fără dubii versurile eminesciene: "Era pe când nu s-a zărit, azi o vedem, şi nu e!".

Mulţumesc.

Bîrcă Constantin, deputat de Călăraşi.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ringo Dămureanu, de la Grupul parlamentar AUR.

Se pregăteşte doamna deputat Alexandra Presură, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ringo Dămureanu:

Declaraţia politică se numeşte "Românii din Valea Timocului se opun otrăvirii apei şi aerului".

Stimate domnule preşedinte,

Onoraţi membri ai Guvernului României,

Dragi colegi,

În urmă cu zece zile, m-am întors dintr-o vizită de informare din Republica Serbia, pe care un grup de zece parlamentari români din grupurile parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor a făcut-o în Valea Timocului, la apelul disperat al fraţilor români "vlahi" care trăiesc în oraşul Bor şi în satele învecinate, majoritatea locuite de etnici români.

Cu toţii s-au plâns de faptul că apa şi aerul sunt otrăvite, după preluarea Complexului minier din Bor, cea mai mare mină de cupru din Europa, de o companie chineză.

Oamenii acuză investitorul că a pus stăpânire în mod samavolnic pe terenurile lor, fără plată şi fără nicio despăgubire pentru pagubele produse. Terenurile agricole au fost izolate complet, sunt imposibil de utilizat, iar ţăranii vătămaţi nu mai au mijloace de trai.

Locuitorii spun că fântânile au secat, casele s-au fisurat, iar în aer apar nori de substanţe otrăvitoare, care îi fac să se refugieze în case. O mamă a uni bebeluş a spus că nu poate lăsa rufele afară la uscat din cauza otrăvii din aer.

Se exploatează acolo zeci de milioane de tone de minereu pe an.

Oamenii, chiar dacă sunt simpli, trăiesc la ţară, au dreptul fundamental la viaţă, la informare, dar nu au primit niciun fel de informaţii oficiale şi credibile în ceea ce priveşte măsurarea condiţiilor de mediu.

Investitorii chinezi spun "Top secret" referitor la rezultatele analizelor.

Oamenii suspectează că au fost făcute măsurători în apă şi în aer din alte regiuni pentru a falsifica realitatea. Autorităţile trebuie să facă măsurători dincolo de orice îndoială şi să ia măsuri urgente pentru a proteja sănătatea şi viaţa oamenilor.

Am văzut, în mod nemijlocit, cum arată apa râului Bor, care se varsă în râul Timoc şi mai departe în Dunăre şi Marea Neagră.

De aceea, în baza articolului 7 din Constituţia României privind românii din străinătate, precum şi a dreptului la viaţă, consfinţit prin Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ridicăm problema de mediu din comuna Bor, Serbia, la nivelul Europei şi a Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru încălcarea dreptului cetăţenilor la viaţă şi la un mediu curat şi le cerem ministerelor de resort din Guvernul României să facă diligenţele pentru protejarea mediului înconjurător şi a vieţii românilor din Valea Timocului.

Vă mulţumesc.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Alexandra Presură, din partea Grupului parlamentar al PSD. Este?

Dacă nu este, trecem la următorul de pe lista Partidului Social Democrat, domnul deputat Daniel-Florin Ghiţă. Nici domnul deputat Ghiţă nu este.

Domnul deputat Dumitru-Lucian Lungoci, din partea Partidului Social Democrat.

Şi se pregăteşte ultimul vorbitor de la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Lilian Scripnic.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Domnilor guvernanţi, ce aţi făcut în ultimele 365 de zile?".

A trecut un an de la momentul la care s-a declarat oficial pandemia şi în ţara noastră. La acel moment, Guvernul liberal şi preşedintele României aveau alte preocupări. Îşi doreau şi chiar voiau să pună la cale alegeri anticipate.

Concret, când toată Europa căuta soluţii pentru a diminua efectele acestui virus ucigaş, guvernanţii din România se agitau pentru declanşarea anticipatelor. În acelaşi timp, preşedintele Klaus Iohannis vorbea despre COVID-19 ca despre o răceală.

Pornită pe acest fundament total eronat, ca să nu îi spun inuman de-a dreptul, orice acţiune ulterioară pentru a combate răspândirea virusului s-a dovedit a fi o altă gafă de proporţii.

De la numărul testărilor, la numărul de paturi în secţiile de ATI, ambele insuficiente într-o situaţie de criză. De la modul în care au fost desemnate spitalele COVID, la cel în care au ars pacienţii internaţi. Din cauza haosului generat de guvernarea PNL-istă, milioane de români - unii dintre ei cu boli în stadiu terminal - nu au mai avut acces la servicii medicale, cozile umilinţei acestora în faţa spitalelor fiind şi la acest moment o pată pe obrazul României. O pată pe care aceiaşi guvernanţi nu numai că nu au şters-o, ba chiar au extins-o, prin neaplicarea unor elementare proceduri menite să împiedice tragedii precum cea de la Piatra Neamţ.

Nu le pasă de sănătatea constănţenilor, de sănătatea românilor, aşa cum nu le pasă şi nu le-a păsat de cea a românilor, nici de a celor care vin pe Litoral şi, mai grav, nici de a celor care s-au văzut nevoiţi ca, timp de un an, să treacă prin lupta cu acest virus, luptă care nu a luat sfârşit. Şi teamă îmi este că vor lupta în continuare singuri, fără a fi apăraţi de vremelnicii domiciliaţi în Palatul Victoria.

Vă mulţumesc.

Deputat Lucian Lungoci, Constanţa.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Lilian Scripnic, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "O ţară care nu-şi respectă bătrânii este o ţară fără viitor".

Avem o datorie de onoare faţă de părinţii şi bunicii noştri, care au muncit o viaţă întreagă pentru noi şi pentru ţară. Trebuie, înainte de orice, să le asigurăm o pensie care să le permită un trai decent. Din păcate, guvernele din ultimii 30 de ani nu s-au raportat la pensionari decât ca la o masă de manevră folosită în scop electoral.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2021, care decalează intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii până la data de 1 septembrie 2023 este o dovadă incontestabilă a dispreţului actualei puteri faţă de cei aproximativ 5 milioane de pensionari din România. Prin acelaşi act normativ, Guvernul PNL-USR-PLUS-UDMR a decis, cu cinism, atât amânarea majorării programate pentru acest an a punctului de pensie, cât şi modificarea modului în care se face majorarea punctului de pensie.

Reprezentanţii Asociaţiei Alianţa Pensionarilor pentru Conciliere Galaţi, cu care am vorbit despre politica de pensii a statului român, consideră că ordonanţa de amânare a majorării punctului de pensie este ilegală şi neconstituţională. În acelaşi timp, pensionarii din Galaţi solicită acordarea a 25% din pensia soţului decedat urmaşului supravieţuitor, precum şi majorarea pensiei minime în acelaşi regim cu celelalte pensii din sistemul public.

O altă problemă semnalată de asociaţia la care am făcut referire este cea a timpului de recalculare a pensiilor, în baza Legii nr. 127/2019. Cât timp va dura recalcularea celor 5 milioane de pensii existente, în contextul în care, în perioada 2005-2010, au fost recalculate doar un milion de dosare?

Bătrânii abia îşi duc zilele cu pensiile din România. Cum să trăieşti cu o pensie de 800 de lei?! Să luăm, de exemplu o pensie de 1.597 de lei, care este pensia medie din luna februarie anul curent a unui pensionar din sistemul de asigurări sociale de stat. Cum poţi să trăieşti cu o asemenea pensie?!

Cer Guvernului să-şi reconsidere poziţia faţă de amânarea măririi pensiilor şi să-i trateze pe pensionari cu deferenţă şi umanism.

O ţară care nu-şi respectă bătrânii, o ţară care nu ţine cont de istoria ei este o ţară lipsită de viitor.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat AUR, Lilian Scripnic, Circumscripţia electorală nr. 18 Galaţi.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ultima intervenţie de astăzi, domnul deputat Silviu Nicu Macovei, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Este? Nu este.

Domnul deputat Vasile Cîtea?

Domnul deputat Marius-Eugen Ostaficiuc?

Văd că lipsesc colegii, în continuare, aşa că încheiem lista declaraţiilor politice cu următoarele menţiuni.

Practic, următorii vor depune în scris declaraţiile.

De la Grupul Partidului Social Democrat: Silviu Nicu Macovei, Vasile Cîtea, Marius-Eugen Ostaficiuc, Bogdan-Gruia Ivan, Oana-Gianina Bulai, Radu Mihai Popa, Daniel Florea, Ştefan Muşoiu, Alexandra Huţu, Dan-Constantin Şlincu şi Marius-Constantin Budăi.

Au depus deja declaraţiile în scris: Eugen Bejinariu, Mirela Furtună, Natalia Intotero, Paul Stancu, Daniel Tudorache, Ioan Mang, Daniela Oteşanu, Vasilică Toma, Florin Piper-Savu, Cristina-Elena Dinu, Eugen Neaţă, Oana-Consuela Florea, Mirela Adomnicăi, Dumitriţa Gliga.

Declaraţii depuse în scris de către Grupul parlamentar al PNL: deputaţii Iulian-Alexandru Muraru, Radu-Marin Moisin, Ştefan-Bucur Stoica, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Alexandru Bola, Florin-Claudiu Roman, Marian Cruşoveanu, Nicolae Giugea, Ioan Balan, Glad-Aurel Varga, Liviu-Ioan Balint, Sebastian-Ioan Burduja, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, George-Cătălin Stângă şi Cristina Burciu.

Şi, mă scuzaţi, tot declaraţie depusă în scris, de la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Silviu-Titus Păunescu.

Cu aceasta, declar închisă actuala şedinţă.

Mulţumesc frumos.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Guvernare de stânga sau de dreapta?"

Elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNNR, şi accesarea fondurilor europene trebuie să ţină cont de specificul fiecărei zone şi de nevoile comunităţilor locale, inclusiv ale mediului privat.

Am constatat cu uimire că intervenţiile ministrului la Comisia Europeană, pe marginea elaborării PNRR, sunt total pe lângă necesităţile ţării. Nu se poate ca România să fie tratată ca un sistem unitar în ceea ce priveşte investiţiile din fonduri europene, odată ce aceasta are un teritoriu complex, cu necesităţi şi oportunităţi diferite.

De exemplu, ministrul propune alocări financiare pentru energie verde obţinută prin panouri fotovoltaice. Or, în România nu este eficientă peste tot instalarea panourilor fotovoltaice, acestea fiind destinate preponderent zonei sudice. Pentru zona vestică, din punctul meu de vedere, ar fi oportună energia geotermală, pentru zona nordică, realizarea investiţiilor în biogaz şi biocombustibil, unde ar trebui eliminate accizele, pentru ca acesta să fie eficient, iar pentru zona neutră, respectiv jumătate din teritoriul ţării, să fie prioritare investiţiile în sistemele de cogenerare sau piroliză.

Pentru o mai bună înţelegere, vin cu o situaţie din regiunea Rădăuţi, judeţul Suceava, unde funcţionează trei GAL-uri învecinate, dar fiecare cu specific diferit. Microregiunea GAL Ţinutul Bucovinei, cu 14 UAT-uri, are specific economic preponderent agricol, zona GAL Suceviţa - Putna are specific turistic, iar GAL Urban Rădăuţi are specific economic industrial. Dacă la un nivel atât de mic precum zona Rădăuţi, specificul este atât de diversificat, vă puteţi imagina câte particularităţi sunt la nivelul întregii ţări, iar o abordare unitară, naţională ar fi un lucru total greşit.

Este important să avem în vedere specificul fiecărei zone pentru accesarea eficientă a fondurilor europene. Nu putem realiza în zona nordică investiţii în panouri fotovoltaice, iar apoi să sperăm că acestea vor avea aceeaşi eficienţă ca cele din zona Ilfov. Aşa cum România este împărţită în opt regiuni distincte, este important ca şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să fie destinat fiecărei regiune în parte.

Pe lângă aspectele menţionate deja, este imperativ necesar să atrag atenţia asupra faptului ca PNRR pare a fi gândit întru totul pentru beneficiarii de ordin public. După apariţia primei variante, ipoteza s-a confirmat, iar PNRR pare mai degrabă destinat să acopere neajunsurile sistemului public de după revoluţie, decât necesităţile mediului privat, atât de grav afectat de pandemie.

Pentru un program care trebuia gândit pentru a crea o economie mai bine pregătită provocărilor erei verzi şi digitalizării, acesta finanţează de toate: drumuri şi infrastructură, foarte puţine elemente ce ţin de tranziţia verde, prioritară pentru Comisia Europeană, măsuri timide de digitalizare, reabilitări termice pentru instituţii publice etc., în vreme ce beneficiarii privaţi trebuie să se mulţumească cu credite.

Deci tot ceea ce face Guvernul pentru mediul privat este să îi crească nivelul de îndatorare printr-un program de 30 de miliarde de euro.

Şi totuşi, cine va avea cele mai mari câştiguri din povestea asta? Băncile, care par să primească indirect ajutor de stat, în detrimentul mediului privat!

În tot acest timp, ministrul economiei pare a fi mai preocupat de falsa "transparentizare" a instituţiei, decât de plata aplicanţilor la M2, care aşteaptă de aproape 6 luni ajutoarele urgente pentru capital de lucru, şi blocarea M3, prin care peste un miliard de euro plus TVA ar fi pompaţi urgent în economie - peste 50% din aceştia din contribuţia proprie a beneficiarilor.

Nu credeţi că ar fi timpul ca voi, Guvern liberal, să gândiţi pentru doctrina dumneavoastră şi să sprijiniţi sectorul privat?

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Astăzi începe etapa a III-a de vaccinare antiCOVID-19, care se adresează populaţiei generale.

Vaccinarea nu este obligatorie, dar este singura soluţie pentru a reveni la normalitate cât mai curând.

Încrederea de câştigă foarte greu, dar se pierde foarte uşor. România este ţara cu una dintre cele mai de succes campanii de vaccinare din Europa. A mers foarte bine până acum, pentru că acţiunile Guvernului au fost transparente şi clare.

Românii au ales să se informeze din surse oficiale, deşi există o campanie subterană de fake news extrem de agresivă, pentru a discredita acest efort naţional.

Fac apel la reprezentanţii partidelor din opoziţie, nu mai folosiţi această campanie agresivă de sabotare a campaniei de vaccinare la nivel naţional, cu sperietoarea că administrarea vaccinului AstraZeneca ar fi periculos!

România nu a primit doze din lotul de vaccin AstraZeneca, folosit în alte ţări şi suspectat că a determinat la persoane vaccinate apariţia unor cheaguri de sânge.

Agenţia Europeană a Medicamentului spune foarte clar că nu există indicii, în acest moment, care să facă vreo legătură între cele câteva cazuri şi vaccin.

La nivel european, sunt deja 5 milioane de persoane vaccinate cu acest tip de vaccin.

Marea Britanie îşi vaccinează toată populaţia şi ar fi greu de crezut că un guvern ar fi atât de iresponsabil.

Sunt peste 200.000 de persoane vaccinate cu vaccinul produs de Compania AstraZeneca. În România nu au fost raportate efecte adverse deosebite în urma administrării acestui vaccin.

Ne confruntăm cu cea mai gravă criză sanitară de după al Doilea Război Mondial. În aceste momente, este nevoie de solidaritate în jurul acestui efort naţional de a lupta cu pandemia. Cine sabotează campania de vaccinare, nu sabotează Guvernul, ci sabotează românii!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Mondială a Sindromului Down"

Ziua Mondială a Sindromului Down este celebrată în fiecare an la data de 21 martie. Această zi oferă persoanelor care suferă de această boală posibilitatea de a se face auziţi şi a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă atât în tratarea bolii, cât şi în viaţa de zi cu zi.

Sindromul Down este cauzat de prezenţa unui cromozom 21 suplimentar, rezultând astfel un număr de 47 de cromozomi, faţă de 46, cât are un om în mod normal. Persoanele diagnosticate cu Sindromul Down au trăsături fizice şi caracteristici distincte şi, deşi Sindromul Down este permanent, majoritatea celor afectaţi, beneficiind de o îngrijire adecvată, pot duce o viaţă normală şi activă.

Ca membru al Comisiei pentru sănătate din Camerei Deputaţilor, este de datoria mea şi a tuturor colegilor din comisie să atragem atenţia asupra acestei zile şi asupra nevoilor persoanelor care suferă de Sindromul Down. Scopul este de a educa populaţia în sensul sprijinirii celor care îşi trăiesc viaţa cu această boală. În fiecare an, între 3.000 şi 5.000 de copii se nasc cu această tulburare cromozomială.

Este nevoie de programe sociale şi politici publice care să se axeze pe integrarea persoanelor diagnosticate cu Sindromul Down în comunităţile din care fac parte, pentru dezvoltarea toleranţei şi deschiderii faţă de incluziunea socială a acestor persoane, copii şi adulţi, care se confruntă încă cu discriminarea.

Domnul Eugen Bejinariu:

Populaţia întregii lumi trăieşte un coşmar prelungit, dar liderii cu viziune, în timp ce iau decizii echilibrate şi gestionează cu atenţie fiecare aspect al crizei pe care o parcurgem, acordă atenţie specială comunicării publice. Guvernanţii români apar ţâfnoşi, iritaţi, agresivi şi tulburător de aroganţi.

În vremuri în care deciziile sunt bazate pe ştiinţă, faptele tuturor celor care conduc naţiunea au importanţă. Vorbele au şi ele o însemnătate aparte. Gesturile, cuvintele, atitudinea şi empatia liderilor sunt cele care pot reda suflul unei populaţii înspăimântate.

Şi totuşi, în vremurile cele mai delicate pe care le-am trăit în ultima jumătate de secol, liderii ţării mint cu neruşinare, ascund adevăruri infame, fug din calea jurnaliştilor pentru a nu da socoteală, se împăunează cu anunţuri triumfaliste despre mersul economiei în faţa unei populaţii sărăcite şi batjocorite. Cei care catadicsesc să aloce timp pentru a răspunde îngrijorărilor publice, ne ceartă grosolan, ne învinovăţesc perpetuu şi ne ameninţă cu răul din ce în ce mai rău ce-l vor prăvăli peste noi, din cauza noastră.

Oamenii stau cu năpasta în casă de peste un an, şi-au înmormântat membri ai familiei, au pierdut prieteni, colegi sau apropiaţi, şi-au pierdut locurile de muncă, au mai puţini bani, au acces limitat la spitale, iar spaima de boală, suferinţă şi moarte este alimentată zilnic de mii de informaţii dramatice.

Oamenii au devenit cenuşii, îndoiţi de povara fricii şi au minţile amorţite de panică. Cum să vorbeşti iritat şi agresiv unei populaţii aflate în derivă psihologică? Cum să nu vezi liderii lumii democratice, pe bărbaţii de stat ai naţiunilor puternice, pe cei care îşi amintesc în fiece clipă că în calitate de guvernanţi ei îi slujesc pe oameni, nu invers? Avem un prim-ministru iresponsabil! Declaraţiile lui sunt intolerabile!

În pofida îngrijorărilor iniţiale, campania de vaccinare în România are suport public. Oamenii s-au informat, au adresat întrebări, au căutat şi au adoptat mai rapid decât publicul altor ţări soluţia imunizării rapide. Entuziasmul românilor de a se vaccina rapid provine, poate şi din apetenţa noastră pentru socializare, din ţesutul nostru social animat, vesel, "petrecăreţ". A fost nevoie de mai puţine îndemnuri raţionale decât este nevoie în alte ţări, pentru că noi îmbrăţişăm mai viguros speranţa şi avem fibră optimistă.

Noi reacţionăm cu precădere emoţional şi procentul de doritori ai vaccinului în România spune despre noi că ne oferim unii celorlalţi bucuria de a ne elibera curând de năpastă. Calităţile care ne-au dus în fruntea clasamentului ţărilor vaccinate sunt deopotrivă neajunsuri ale firii noastre, în cazul celor care faultează restricţiile, care sfidează reguli, socializează ca şi când nu există pandemie, ignoră masca şi organizează petreceri. Probabil sunt şi oameni speriaţi de teorii absurde, care nu-şi vor dori imunizarea, probabil sunt în continuare oameni care preţuiesc mai mult dogma decât ştiinţa, poate că sunt oameni care îşi doreau să se programeze, dar au fost înspăimântaţi de apariţia unor decese cauzate, aparent, de vaccinuri. Probabil ca vor fi oameni inconştienţi care vor refuza până la capăt soluţia vaccinării, dar a-i numi pe aceşti oameni "terorişti", de la înălţimea funcţiei tale de prim-ministru, este o agresiune inacceptabilă. Termenul "terorist" este utilizat cu prudenţă chiar şi de cei în drept să se ocupe de combaterea fenomenului, este un cuvânt cu rezonanţă tulburătoare şi cu semnificaţie tragică.

A folosi acest termen ca să acuzi oameni neinformaţi, sceptici sau chiar retrograzi, constituie o abatere gravă atât moral, cât şi cu siguranţă legal. Atât timp cât vaccinarea va mai fi opţională, un lider nu poate cataloga negativ alegerile unei părţi a publicului.

Sunteţi prim-ministrul unei naţiuni care include şi ignoranţi, şi sceptici, şi chiar iresponsabili! Nu aveţi dreptul să acuzaţi de terorism oameni a căror opţiune e generată poate tocmai de lipsa de încredere în Guvernul pe care îl conduceţi. Oamenii trebuie îndrumaţi cu blândeţe, convinşi cu argumente, încurajaţi neobosit, lămuriţi raţional şi sfătuiţi cu puterea ştiinţei.

Ciomagul invectivelor, acuzaţiilor şi ameninţărilor cu care veniţi în conferinţele de presă adaugă aversiune şi rezistenţă. Renunţaţi la agresivitate, la ţâfnă şi la aerul mereu iritat cu care vă adresaţi oamenilor, luaţi câteva lecţii de dicţie, ca să putem înţelege propoziţiile dumneavoastră pe de-a întregul şi exersaţi responsabilitatea pentru propriile enunţuri!

Poate găsiţi şi calea de a-i încuraja şi de a-i motiva pe cei care îşi caută încă argumente pentru vaccinare, la dumneavoastră sunt toate aceste responsabilităţi! La dumneavoastră este responsabilitatea de le a oferi oamenilor atât o viaţă mai bună, cât şi speranţa că putem depăşi pandemia.

Dacă nu găsiţi calea de a însufleţi oamenii, este complet inutil procentul ridicat al celor care s-au vaccinat deja!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"România îşi reafirmă angajamentul pentru o mai bună coordonare şi cooperare în materia gestionării fenomenului migraţiei"

În data de 15 martie 2021, a avut loc, în format videoconferinţă, Reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe şi a miniştrilor de interne din statele membre ale UE, discuţiile fiind axate pe dimensiunea externă a migraţiei. Ţara noastră a fost reprezentată de ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, şi secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi cooperare internaţională, domnul Aurelian Păduraru, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Reuniunea a fost găzduită de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi Vicepreşedinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, împreună cu Eduardo Cabrita, ministrul afacerilor interne al Portugaliei, care deţine Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE.

Astfel de întâlniri la nivel înalt sunt importante pentru reafirmarea poziţiei României ca stat devotat în totalitate dialogului, cooperării şi respectării normelor de drept internaţional pozitiv şi cutumiar, precum şi misiunii organizaţiilor internaţionale la care este parte activă, în special Uniunea Europeană şi NATO.

În cadrul dezbaterilor, care au gravitat în jurul găsirii celor mai bune soluţii de dezvoltare a unor parteneriate reciproc avantajoase cu state terţe şi a celor mai eficiente metode de consolidare a coordonării între actorii UE relevanţi, în vederea gestionării cât mai eficiente a fenomenului migraţiei, domnul ministru Bogdan Aurescu a susţinut importanţa consolidării legăturii între dimensiunea internă şi cea externă a migraţiei, subliniind imperiozitatea încadrării tuturor măsurilor în paradigma oferită de Noul Pact privind Azilul şi Migraţia.

Ministrul român de externe a salutat consolidarea, în ultimii ani, a capacităţii UE de a mobiliza numeroase instrumente şi politici, cum ar fi noul Instrument pentru Cooperare Internaţională, Vecinătate şi Dezvoltare al Uniunii Europene, NDICI, abordarea Team Europe, validată ca iniţiativă de succes a UE în gestionarea pandemiei de COVID-19, sau Noua Agendă pentru Mediterana.

De asemenea, domnul ministru Bogdan Aurescu a subliniat că identificarea celui mai adecvat mix de instrumente constituie principala miză, în paralel cu o abordare specifică faţă de fiecare dintre partenerii externi, cu reflectarea particularităţilor existente.

Rolul Uniunii Europene în relaţia cu continentul african nu a fost ocolit. Atenţia pe care UE o acordă acestor foarte importanţi actori în materie de migraţie trebuie concretizată printr-o cooperare intensificată cu Uniunea Africană, precum şi cu restul regiunilor afectate de migraţie, între acestea numărându-se state ca Afghanistan şi Pakistan, ca ţări-sursă, dar şi state din Balcanii Vestici, ca regiune de tranzit.

Încă de la începutul anului 2020, România a crescut alocările de asistenţă pentru dezvoltare, destinate Africii. Totodată, România are ca prioritate transversală susţinerea potenţialului tinerilor, în 2020 fiind pus accentul pe proiecte educaţionale în Sahelul central, Uganda, Afganistan şi pentru refugiaţii rohingya.

Ministrul Bogdan Aurescu a concluzionat că discuţiile pe acest dosar complex trebuie continuate pentru a identifica modul cel mai eficient de coordonare între toţi actorii UE relevanţi - instituţii, state membre, agenţii europene - pentru a construi o abordare coerentă şi constructivă a consecinţelor profunde ale fenomenului migraţiei.

România nu se va abate de la angajamentele asumate în materia cooperării internaţionale, promovând constant buna înţelegere şi căile paşnice de rezolvare a problemelor şi diferendelor.

Domnul Vasile Cîtea:

"Iaşiul, în prag de scenariu roşu"

Al treilea val pandemic începe să se resimtă şi în capitala istorică a României, Iaşi. Chiar dacă nu este în situaţia municipiului Timişoara, municipiu carantinat cu o incidenţă de peste 6 cazuri la 1000 de locuitori, ultimele date plasează municipiul Iaşi la o rată de incidenţă de aproximativ 2,88 de cazuri la 1000 de locuitori. De asemenea, comunele din zona metropolitană înregistrează incidenţe şi mai îngrijorătoare. Valea Lupului înregistrează un indice de 4,07, Miroslava înregistrează un indice de 3,59 şi Popricani înregistrează un indice asemănător municipiului Iaşi.

În ceea ce priveşte numărul de paturi disponibile în secţiile ATI, aşa cum arătau datele oficiale de luni, 15 martie 2021, mai erau disponibile doar trei locuri libere pentru bolnavii aflaţi în stare foarte gravă în spitalele suport COVID-19, şi anume, unul la Spitalul de Recuperare şi unul la Spitalul de Neurochirurgie.

Nu în ultimul rând, trebuie să menţionăm că judeţul Iaşi a ajuns din nou în top 5 al judeţelor cu noi cazuri de coronavirus, multe dintre cazuri fiind tulpini derivate.

Conform datelor puse la dispoziţie de Centrul Judeţean pentru Comunicare medicală COVID-19 Iaşi, în judeţul Iaşi fuseseră administrate la data de 16 martie 2021 un număr total de 109.374 doze, din care doar 40.254 de persoane vaccinate cu doza de rapel, adică efectiv imunizate, la o populaţie totală de aproape un milion de persoane în tot judeţul, cu o rată de imunizare de doar 4,02% persoane vaccinate.

Scenariul roşu înseamnă închiderea tuturor localurilor în interior, precum şi alte restricţii cu privire la agenţii economici din municipiul Iaşi. Acum, când persoanele trebuie să plătească ratele amânate în starea de urgenţă, Consiliul Local Iaşi, împreună cu primarul municipiului Iaşi ar trebui să se gândească la măsuri de ajutor public similare celor luate în starea de urgenţă.

În timp ce ieşenii aşteptau convocarea unei şedinţe extraordinare a Consiliului Local Iaşi, pentru implementarea unor măsuri de ajutor public, în eventualitatea declanşării scenariului roşu, în Sala mare a Palatului Roznovanu, puterea formată din PNL şi USR dezbăteau căpuşarea instituţiilor publice, trofeul suprem şi funcţiile de viceprimari ai municipiului Iaşi.

Din păcate, gestionarea proastă a crizei pandemice, de către persoane iresponsabile care vânează doar funcţii, îndreaptă municipiul Iaşi şi judeţul Iaşi către scenariul roşu şi, odată cu acesta, semnează definitiv destinul ieşenilor din industria HoReCa, patroni falimentaţi, angajaţi disponibilizaţi sau, în cel mai bun caz, trimişi în şomaj tehnic,instituţii bancare care vor porni acţiuni de executare silită.

Doamna Cristina Burciu:

"Protecţia reală a consumatorilor - prioritate naţională de nivel zero"

Gradul de suportabilitate a schimbărilor suferite de populaţie în anul de criză economică, produs de pandemia COVID-19, este important în următoarea perioadă, deoarece consumatorii sunt actorii principali în mecanismele redresării economice naţionale.

Întărirea rezilienţei consumatorilor reprezintă o prioritate a Guvernului Cîţu, în contextul în care procesul de redresare durabilă este un obiectiv important al activităţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, ANPC.

Noua agendă pentru protecţia consumatorilor a Comisiei Europene, pentru perioada 2020-2024, aduce mai multe elemente de noutate, în vederea protecţiei diferitelor tipuri de consumatori de produse şi servicii.

Astfel, pe termen scurt, România se va alinia directivelor europene privind prioritizarea protecţiei drepturilor pasagerilor la rambursarea integrală a plăţilor efectuate în avans pentru călătoriile care sunt anulate ulterior. Aceste politici din agenda Comisiei Europene se realizează acum cu instrumente de lucru moderne, precum Sistemul de schimb rapid de informaţii privind produsele nealimentare periculoase destinate consumatorilor, iar accesul României la acest sistem va ajuta populaţia să aleagă în cunoştinţă de cauză.

Un alt aspect benefic pentru români este prevenirea tehnicilor înşelătoare de marketing şi a escrocheriilor la cumpărăturile online, unde autorităţile abilitate oferă în prezent informaţii privind sustenabilitatea produselor, tehnici utile în combaterea practicilor neloiale.

Programul naţional de digitalizare va fi funcţional şi la nivelul ANPC, în prezent fiind în derulare un amplu proiect de digitalizare şi eficientizare a activităţilor de control. Astfel, raportarea şi înregistrarea acţiunilor de control, autorizarea activităţii desfăşurate de comisariatele teritoriale, precum şi obţinerea de informaţii în timp real, se vor putea face prin intermediul sistemului informatic integrat.

Ziua mondială a drepturilor consumatorilor a fost marcată în ziua de 15 martie, prin evenimentul organizat de ANPC, "Protejarea consumatorului român, în contextul pandemiei. Un consumator european informat este un consumator protejat!"

Apreciez în mod deosebit angajamentul Executivului de a prelua şi în România modelele de bune practici aplicate în alte ţări din Uniunea Europeană, astfel încât să se evite apariţia pe pieţele autohtone a unor produse de o calitate îndoielnică.

Consider ca fiind absolut necesară creşterea gradului de satisfacţie a consumatorilor români, prin aplicarea unor strategii coerente de informare şi de educare şi m-am bucurat să aflu că această prioritate se va realiza prin elaborarea unor ghiduri complexe de bune practici, precum şi prin corelarea strategiilor din domeniul protecţiei consumatorilor cu cele existente deja în Uniunea Europeană.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Nu mai terorizaţi premierul, că iar exagerează cu declaraţiile!"

"Acţiunile celor care se împotrivesc vaccinării şi purtării măştii sunt similare cu ale teroriştilor", spune cu seninătate prim-ministrul României, Florin-Vasile Cîţu.

Această declaraţie defăimătoare şi periculoasă creează multă confuzie şi panică în rândul publicului, deoarece atunci când cataloghează de-a valma pe toată lumea, după bunul plac şi după propriile interese, premierul acţionează iresponsabil.

Consider că şeful Guvernului nu are cum să acuze existenţa unor presupuse campanii concertate împotriva purtării măştilor, a măsurilor de distanţare şi a vaccinării, atât timp cât fiecare individ este responsabil de comportamentul său, iar în cazul în care nu sunt respectate restricţiile în vigoare, există reglementări care descurajează şi sancţionează abaterile.

Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, cuvântul "TERORÍST, -Ă, terorişti, -ste" se defineşte astfel - "Care se referă la terorism, de teroare", precum şi "Persoană care comite acţiuni bazate pe teroare; partizan, adept al terorismului."

Generalizarea sensului şi aplicarea etichetei de "terorist" fiecărui om responsabil pentru faptele lui reprezintă o sfidare adusă de domnul Cîţu milioanelor de români care, până acum, nu şi-au format o opinie clară cu privire la vaccinare. Premierul Guvernului "Nu se poate" nu este, de altfel, la prima abatere de acest gen, dacă ne reamintim declaraţia sa perfidă de anul trecut, pe când era ministrul finanţelor, conform căreia educaţia şi sănătatea nu sunt domenii prioritare pentru Executivul liberal.

Acuzaţia sa publică dezbină şi mai mult societatea românească, catalogându-i pe cei care au opţiuni şi convingeri personale antivaccin ca fiind "terorişti". În niciun caz nu se poate vorbi despre terorism în masă, aşa cum s-a exprimat vremelnicul chiriaş de la Palatul Victoria.

Poate că premierul a încercat doar să abată atenţia românilor de la scandalul legat de suspendarea vaccinării cu lotul AstraZeneca, fapt ce a compromis grav campania de vaccinare. În aceste condiţii, îndoielile românilor sunt fireşti, normale, rezonabile, asemenea cu cele ale milioanelor de cetăţeni europeni din ţările care au decis suspendarea vaccinării cu serul AstraZeneca din loturile cu probleme.

Dar, în buna tradiţie a guvernării sterile de un an şi jumătate încoace, în loc să vină cu clarificări, să risipească îndoielile şi nedumeririle oamenilor, premierul Cîţu reacţionează în stil radical şi exagerat, numindu-i terorişti pe toţi cei care îşi pun întrebări şi nu se pronunţă încă pentru vaccinare.

Îi reamintesc premierului că există şi o lege specială, Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, conform căreia toţi românii ar fi pasibili de pedepse între 15-20 de ani închisoare, dacă am lua în serios spusele premierului.

În consecinţă, domnul Florin-Vasile Cîţu să lase deoparte declaraţiile politice hazardate la adresa românilor, deoarece oamenii nu îl plătesc regeşte din propriile buzunare pentru a-i desconsidera şi a-i face terorişti, ci pentru a-şi îndeplini atribuţiile asumate prin Programul de guvernare!

Domnul Daniel Florea:

"Aceşti ticăloşi cinici care ne conduc - Guvernul României"

Din păcate, România are astăzi cel mai incompetent şi găunos guvern din istorie, format în majoritate din indivizi lipsiţi de orice fel de normă morală şi fără niciun fel de consideraţie faţă de înaltele funcţii publice pe care le ocupă.

De ce afirm aceste lucruri?

Toţi şi-au delegat atribuţiile către secretarii de stat, numiţi politic, fără niciun criteriu de competenţă, dar ticăloşia cea mai mare o reprezintă faptul că zecile de consilieri onorifici, care nu ar avea dreptul legal nici măcar să intre în ministere, conduc, de facto, ministerele şi dau dispoziţii obligatorii tuturor funcţionarilor publici, iar aceştia ascultă, pentru că, în perioada aceasta de profund regres economic şi moral, este foarte greu să-ţi găseşti un loc de muncă. Iar sabia lui Damocles a concedierii le este fluturată zilnic deasupra cefelor transpirate de muncă, de unii care s-au cocoţat în spatele lor şi-i călăresc pentru interesele proprii şi ale camarilei de partid, care este şi numeroasă, dar mai ales flămândă după anii lungi de opoziţie, în care înjurătura şi ţipătul la mitinguri nu ţineau nici de foame şi nici nu înlocuiau lipsa acută de maniere şi de creier.

Culmea este că, atunci când sunt prinşi că habar n-au despre ce ar trebui să facă în calitate de miniştri, dau vina pe un funcţionar oarecare, care nu ar fi completat o hârtie oarecare, pe care nu ar fi trimis-o la o adresă de e-mail oarecare, la un oarecare funcţionar de la un oarecare minister.

Aceasta este problema, în viziunea ministrului, iar sancţiunea administrativă aplicată Acarului Păun, însoţită de postarea doveditoare pe Facebook, este rezolvarea miraculoasă - despre faptul că, de exemplu, cadrele medicale care lucrează în centrele de vaccinare sunt neplătite de mai multe luni, deşi au acest drept legal, nicio vorbă, deoarece sancţiunea aplicată de domnul ministru, imediat ce situaţia i s-a adus la cunoştinţă, a rezolvat tot complexul de împrejurări nefavorabile, cauzat, evident, de incompetenţii nemembri ai partidului din care face parte ministrul. Iar ministrul, ca şi primarul general actual, de exemplu, are o problemă foarte gravă, întrucât nu-şi poate angaja fără concurs tot felul de prieteni, pentru că funcţionarii publici sunt un corp specializat, concursul este dificil, iar salariile sunt mult mai mici în comparaţie cu ceea ce zbierau în campanie candidaţii neomarxişti care abia aşteptau să se aşeze în fotolii călduţe, promiţând orice şi înjurând pe oricine, doar-doar să aibă şi ei o slujbă călduţă de şefuleţ la stat.

În tot acest timp, armate de personaje şcolite doar dau din gură fără întrerupere ca să-şi apere şefii, cu logica fracturată şi cu ochi sticloşi, în spatele cărora li se vede ceafa, înjură şi jignesc când li se pun întrebări ţintite, pentru că noi trebuie să stăm drepţi, toţi, şi să-i aplaudăm pe ei, cei care sunt moştenitorii ciocănitorii care a emis "Ciocu’ mic, acuma noi suntem la putere".

Şi ce fac ei?

De exemplu, copiii de securişti depun iniţiative legislative care solicită scoaterea din funcţiile publice ale rudelor până la gradul al treilea ale securiştilor, penalii care fură fonduri europene spun că penalii nu au ce căuta în funcţii publice şi îşi obligă subalternii să le dea certificate de bună-purtare, sub pretextul cercetărilor efectuate în mod profesionist şi imparţial, alţii, uneori, tot aceiaşi, care şi-au angajat rudele, înjură nepotismul pe unde apucă, nişte colegi de-ai lor care au finanţat filme despre ce n-au făcut, dar au criticat vârtos, dar ar fi vrut să facă, dacă ar fi putut sau dacă ar fi fost lăsaţi de sistemul ticălos pe care acum nu-l mai combat - căci îl conduc - fac înţelegeri oculte prin consiliile locale şi/sau judeţene, pe bani negri şi mulţi, cu persoane pe care le-au înfierat în filmele, filmuleţele, documentarele, postările de pe Facebook şi Instagram.

Dacă nu-i recunoaşteţi pe Năsui, Voiculescu, Barna şi pe lipitorile de pe lângă ei, mai citiţi-le CV-urile, dacă le găsiţi pe undeva...

Dacă nu au meserie reală şi, până să devină parlamentari şi miniştri, n-au lucrat nicăieri sau nu au lucrat conform pregătirii academice pe care o au, dacă o au, ce să scrie în autobiografie? De profesie înjurător, am lucrat în Piaţa Victoriei?

Doamna Oana-Consuela Florea:

"Blocarea unui proiect de finanţare a unui centru de arşi în Bucureşti"

Spitalul Clinic de Urgenţă "Grigore Alexandrescu" din Bucureşti este singurul spital din ţară care tratează copii cu arsuri mari.

Deşi este spitalul de referinţă al României în ceea ce priveşte chirurgia plastică şi reparatorie a copiilor, acesta îşi desfăşoară activitatea în spaţii care nu sunt în conformitate cu normele în vigoare. De aceea, conducerea spitalului a făcut demersurile necesare pentru a accesa Proiectul "Construirea unui centru de arşi şi reorganizarea fluxurilor medicale ale spitalului, pentru o mai bună poziţionare şi conectare a Departamentelor Urgenţă, ATI şi chirurgie pentru Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu". Acesta va fi finanţat de Banca Mondială şi are o valoare de peste 77 de milioane de euro.

Noul centru de arşi ar urma să fie construit pe o suprafaţă de 2.400 mp, cu 8 săli de operaţii - dintre care 3 săli pentru chirurgie generală, o sală pentru microchirurgie, o sală pentru urgenţe şi 3 săli pentru ortopedie, staţie de sterilizare, 36 de paturi ATI împărţite într-un nucleu de 6 paturi, două nuclee de 8 paturi şi 14 paturi de neonatologie, camere pentru medici de gardă, ambulatorii pentru chirurgie plastică, 2 săli de operaţii pentru centrul de arşi, 10 paturi pentru pacienţi critici - mari arşi, 16 paturi TIIP pentru mari arşi, 10 paturi pentru microchirurgie şi chirurgie reconstructivă. Vorbim despre un proiect ambiţios şi modern, extrem de necesar României, nu doar Bucureştiului.

Din păcate, suntem pe cale să pierdem aceşti bani şi să ratăm această oportunitate din cauza birocraţiei, neglijenţei sau unor rele intenţii. Construirea noului centru presupune demolarea clădirii vechi, care a fost deja evacuată încă de acum 5 ani, din cauza riscului seismic ridicat. Numai că, deşi dosarul pentru depunerea acestui proiect trebuie să fie gata până la sfârşitul lunii martie, el este blocat de inexistenţa unui aviz de demolare a vechiului imobil, care întârzie să fie dat de administratorul acestuia, Consiliul local al Sectorului 1.

Această situaţie este revoltătoare şi nepermisă! România are nevoie ca de aer de secţii specializate pentru tratarea pacienţilor arşi, dar autorităţile locale par să nu fie interesate deloc să ajute în rezolvarea acestei probleme naţionale. Ba, mai mult, unii sunt atât de rău intenţionaţi, încât pun şi piedici.

Solicit Primăriei Sectorului 1 să se implice şi să rezolve de urgenţă acest blocaj birocratic inadmisibil!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Minorii neînsoţiţi trebuie protejaţi mai temeinic de lege împotriva consumului de alcool şi tutun!"

Am constatat cu surprindere faptul că, atunci când semnalezi lucrurile grave din societate şi încălcările flagrante ale legislaţiei, nu eşti deloc privit bine, ba, dimpotrivă, dacă mai ai şi iniţiativa să îndrepţi, să clarifici sau chiar să înăspreşti prevederile legislative şi sancţiunile aflate în vigoare, eşti chiar de condamnat!

Cu toate acestea, eu nu mă voi opri aici, pentru că nu înţeleg să stau impasibil în Parlamentul României şi să nu fac absolut nimic, doar pentru a nu deranja, atunci când constat că au loc derapaje!

Un exemplu în acest sens îl constituie rumoarea stârnită de iniţiativa mea legislativă pe care am depus-o recent, şi anume, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, precum şi a Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială.

Am iniţiat acest demers în urma constatării unui fenomen deosebit de îngrijorător care a început să ia amploare, poate şi ca o consecinţă a învăţământului online, la care s-a ajuns din motive de forţă majoră, în perioada de criză în sănătate, criză provocată din cauza pandemiei de COVID-19. Astfel, numeroşi elevi de liceu, şi, mai grav, foarte mulţi elevi de gimnaziu, nesupravegheaţi de părinţii lor, care, evident, au motive obiective, mergând să muncească, îşi petrec timpul în baruri, cluburi, terase, unde consumă alcool şi tutun, deşi nu au vârsta necesară legală pentru a putea cumpăra astfel de produse nocive pentru sănătatea lor.

În acest context, am considerat că este absolut necesară înăsprirea prevederilor aflate în vigoare, chiar dacă în România există o legislaţie consacrată acestei problematici. Am gândit acest demers în sensul interzicerii accesului în unităţile de alimentaţie publică în care se comercializează băuturi alcoolice sau produse din tutun a minorilor neînsoţiţi, precum şi a comercializării, către copii, a produselor de tutun sau derivate/similare.

Cred că modificarea legislaţiei este necesară, deoarece sunt operatori economici care, poate din cauza unor pedepse mici, nu respectă aceste interdicţii, preferând obţinerea unui câştig financiar facil, dar imoral, în detrimentul sănătăţii minorilor.

Faţă de situaţia actuală, când în astfel de cazuri se aplică doar amenda de 5000 de lei, eu am propus, încă de la prima abatere, o sancţiune dublă şi măsura complementară de suspendare a activităţii pentru 30 de zile. În textul actual aflat în vigoare, prevederea suspendării era de abia la a doua abatere. Alineatul (b), care se referă la închiderea unităţii, nu este abrogat, aşa cum susţin unii "binevoitori", el este completat cu o nouă literă, litera c).

Dar să fie şi mai limpede, pentru a elimina orice neclarităţi, am depus o altă propunere, care presupune dublarea amenzilor, sancţiunea suspendării încă de la prima abatere şi precizarea expresă că rămâne sancţiunea închiderii activităţii încă de la a doua abatere, nu a treia cum este în prezent. În actuala formă, legea nu îşi atinge scopul propus, iar cei care nu cred, să meargă şi să vadă ce se întâmplă în cluburi!

Doamna Mirela Furtună:

"Guvernul PNL-USR trebuie să plece!"

A trecut un an de zile de la declararea pandemiei COVID-19 în România şi putem trage câteva concluzii despre bravele isprăvi ale guvernării PNL-USR.

În domeniul sănătăţii s-au obţinut cele mai vizibile succese şi nu vreau să le trecem aşa uşor cu vederea.

Guvernul PNL-USR a anunţat că a achiziţionat peste 1.000 de paturi ATI. Interesant este că în total avem tot atâtea paturi ATI câte aveam şi acum un an. Or fi paturi invizibile, prin noua tehnologie propusă de coaliţia de "centru-noaptea"?!

Actualul Guvern a declarat în nenumărate rânduri că România are o capacitate de testare de peste 50.000 de teste pe zi, dar nu prea au doritori. În fapt, nu s-au făcut anchete epidemiologice, iar persoanele care au spus că au simptome au fost ori puse pe liste lungi de aşteptare, ori nu au mai fost căutaţi niciodată de reprezentanţii Direcţiilor de Sănătate Publică. În acest sens, observăm că se fac mai puţine teste acum decât în toamna anului trecut, deşi numărul de internări la ATI se măreşte considerabil. Desigur, asta arată dorinţa actualei guvernări să oblige cetăţenii români cu simptome uşoare şi medii să meargă la privat şi să plătească testele, o politică de-a dreptul criminală! Iar rezultatele se văd!

Actuala coaliţie a promis măşti gratuite pentru categoriile vulnerabile de cetăţeni, dar nu au distribuit nicio mască gratuită acestor oameni care oricum nu aveau resursele financiare să şi le cumpere.

Să mai menţionez de marile tunuri financiare date în timpul pandemiei, achiziţii la suprapreţ a unor echipamente, de multe ori, neconforme? Actualul Guvern a reuşit să îmbogăţească camarilele de partid mult mai repede şi mult mai uşor decât în condiţii normale, că doar în starea de urgenţă şi de alertă au făcut cum au vrut achiziţiile, în dispreţul românilor, iar acum spun că nu mai sunt bani.

Nu mai sunt bani pentru alocaţii, pentru salariile profesorilor, dar sunt bani suficienţi pentru contracte la preţuri supraevaluate pentru propria camarilă, o adevărată guvernare liberală!

Nu în ultimul rând, actuala guvernare a reuşit să vaccineze pe şest toţi esenţialii din instituţiile de forţă, că doar nu era să prioritizeze persoanele peste 65 de ani sau pe cei cu boli cronice.

Pentru modul în care a gestionat pandemia, pentru modul în care a minţit românii cu neruşinare, pentru modul în care şi-a îmbogăţit ilegal camarilele de partid, această coaliţie nu mai are niciun drept moral de a rămâne la guvernare!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, o şansă unică de dezvoltare pentru judeţul Galaţi şi România"

Traversăm o perioadă extrem de dificilă, una în care ne confruntăm cu restricţii şi constrângeri, care produc efecte negative atât în plan sanitar, cât şi în plan social şi economic. Cu toţii avem de gestionat în continuare provocările crizei sanitare. Dar, în acelaşi timp, trebuie să pregătim cele mai potrivite politici şi măsuri pentru redresarea economiei şi dezvoltarea ţării noastre.

Trebuie să lăsăm în urmă modelul guvernărilor anterioare, cel care a bazat întreaga economie doar pe stimularea consumului şi pe măsuri de azi pe mâine şi care a neglijat tocmai investiţiile. Judeţul Galaţi este un exemplu în ceea ce priveşte politicile haotice şi antiromâneşti ale PSD. Lipsa investiţiilor în infrastructura de sănătate, educaţie sau în proiectele majore de infrastructură de transport, energie şi agricultură constituie rezultatul unor măsuri şi politici defectuoase. PNL tocmai asta a încercat să împiedice, încă din momentul preluării guvernării. Modelul economic PSD-ist nu trebuie să se mai repete.

În anii următori, datorită PNL şi măsurilor luate începând cu anul 2020, ţara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică bazat pe investiţii, inovare şi competitivitate. Depinde doar de noi să transformăm provocările actuale în oportunităţi şi să identificăm cele mai bune soluţii la problemele cu care ne confruntăm. O şansă pentru a atinge nivelul de dezvoltare pe care ni-l dorim este reprezentată de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Pentru PNL, ca parte a coaliţiei de guvernare, principalul obiectiv este acela de a finaliza în cel mai scurt timp discuţiile legate de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru că, din punctul nostru de vedere, este fundamental pentru susţinerea procesului de reformă şi a procesului de investiţii în toate domeniile de intervenţie, indiferent că este vorba despre infrastructură de transport, despre infrastructură locală, despre educaţie, despre sănătate, despre susţinerea mediului de afaceri. Toate domeniile care urmează să fie finanţate prin PNRR sunt extrem de importante, iar prioritatea noastră este să ajungem la o formă pe care să o putem prezenta Comisiei Europene.

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ţara noastră poate solicita finanţarea unor proiecte de investiţii majore în infrastructură, de la autostrăzi la drumuri expres, drumuri naţionale, dar şi căi ferate. Banii pot fi folosiţi inclusiv pentru infrastructura de irigaţii, pentru industrie, infrastructura de gaz, pentru sprijinirea sectorului privat, a întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru extinderea şi modernizarea spitalelor existente, precum şi pentru construcţia de noi spitale.

Cea mai mare parte a propunerilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, lansat în consultare de Guvernul PNL, încă de anul trecut, răspund exigenţelor cerute de Comisia Europeană. Părţile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe domenii de investii, trimise Comisiei Europene pentru discuţii tehnice, de Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban în 2020, tocmai pentru a preîntâmpina eventualele întârzieri în procesul de negociere, ca urmare a complexităţii documentului care trebuie elaborat, au respectat obiectivele europene, fiind un plan al dezvoltării şi modernizării României.

Ceea ce Partidul National Liberal a propus pentru finanţare prin PNRR - spitale, şcoli, campusuri, autostrăzi, extinderi de căi ferate, infrastructură de gaz, irigaţii, industrială, mobilitate şi regenerare urbană, creşterea competitivităţii IMM-urilor, digitalizare etc. - nu au fost niciodată respinse de Comisia Europeană.

Fiecare judeţ din România, inclusiv judeţul pe care îl reprezint, Galaţi, va avea proiecte finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Judeţul Galaţi are o şansă unică de dezvoltare în următorii ani, pe care nu o poate rata. Fiecare judeţ va beneficia de fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin care avem la dispoziţie aproape 30 de miliarde euro din totalul de 80 de miliarde de euro alocaţi României pentru perioada 2021-2027.

Eu şi colegii mei din PNL vom face tot ce depinde de noi pentru a contribui la dezvoltarea tuturor judeţelor din ţara noastră. Însă prioritatea mea o reprezintă judeţul Galaţi şi bunăstarea gălăţenilor. Timp de şapte ani, cât a fost la guvernare, PSD a sabotat economic locuitorii judeţului Galaţi, refuzându-le dreptul la dezvoltare. În judeţul Galaţi au lipsit investiţiile majore, în ciuda faptului că PSD a avut primarul Galaţiului, preşedintele Consiliului Judeţean şi prefectul.

Timpul este scurt şi trebuie selectate rapid proiecte mature care pot începe imediat şi pot fi finalizate până în 2026.

Este oportunitate istorică de dezvoltare, pe care România nu are voie să o rateze!

Doamna Dumitriţa Gliga:

"Pământul strămoşesc nu este de vânzare"

Zilele trecute, 61 de deputaţi şi senatori din partidele coaliţiei de guvernare au depus la Senat un proiect de lege care vizează, printre altele, modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan.

Cusută cu aţă albă, această iniţiativă ascunde, sub pretextul unor intenţii de bună-credinţă, un plan ale cărui efecte pot deveni catastrofale pentru agricultura românească, în special în Transilvania, acolo unde terenurile sunt extrem de fragmentate, iar comasarea şi intabularea acestora este anevoioasă.

Colegii mei din PSD au încercat, anul trecut, prin Legea nr. 175/2020, lege promulgată de Preşedintele României, să ofere o impulsionare sectorului agricol românesc şi să interzică achiziţionarea de terenuri extravilane de către străini. Această lege ar fi trebuit să intre în vigoare la data de 13 octombrie 2020, iar Guvernul ar fi trebuit să emită normele de aplicare a legii până la data de 15 noiembrie 2020. În schimb, în total contrast cu demersurile multor altor state europene, Guvernul nostru a decis iniţial să împiedice procedural intrarea în vigoare a legii propuse de PSD, nepublicând normele de aplicare, pentru ca mai apoi să amâne termenul de intrare în vigoare până în luna februarie 2021.

Spre surprinderea mea, politicieni care se autoproclamă patrioţi şi apărători ai interesului naţional au preferat să se ascundă în spatele unor proceduri şi să abuzeze anumite frânghii ale puterii, pentru a vinde şi una dintre puţinele resurse care ar fi putut contribui la relansarea economică a României, pământul strămoşesc. În acest context, nu pot decât să remarc cu tristeţe faptul că, pe zi ce trece, coaliţia de guvernare se îndepărtează din ce în ce mai mult de interesul poporului român, acela de a se bucura de autonomia oferită de resursele naturale.

Mai mult, în timp ce statele membre ale UE ajută şi susţin atât sectorul agricol, precum şi producătorii agricoli autohtoni, condiţionând sau limitând posibilitatea persoanelor fizice şi/sau juridice străine de a achiziţiona terenuri agricole, în România, noi ne grăbim să cedăm siguranţa alimentară a ţării pe mâinile unor interese străine.

Din punctul meu de vedere, agricultura ar trebui să facă parte, în România, din infrastructura critică. Avem pământ fertil şi calitativ, care nu trebuie să devină niciodată monedă de schimb în negocierile politice externe şi care trebuie protejat, preţuit şi exploatat aşa cum şi-ar fi dorit strămoşii noştri, ctitorii neamului, al căror sânge a curs pe aceste ogoare pentru fiecare centimetru de pământ.

Mi-aş dori ca toţi colegii mei parlamentari, indiferent de partidul de provenienţă, să demonstreze că pot face front comun măcar o dată şi că se pot coaliza în apărarea interesului naţional.

Având în vedere că aproape jumătate din terenul agricol românesc deja nu mai aparţine românilor, fac apel la Guvernul României să nu pună şi mai mult în pericol siguranţa naţională şi să demareze, similar prietenilor noştri europeni, proiecte prin care să ofere ajutoare cetăţenilor români să cumpere şi să comaseze terenuri agricole atât în România, cât şi în afara graniţelor.

Dacă străinii se bat pe pământul românesc, de ce nu încercăm şi noi să le urmăm exemplul?

Doamna Alexandra Huţu:

"Cîţu şi Guvernul său afundă România într-o austeritate din ce în ce mai crâncenă, după ce lasă urmaşilor noştri datorii uriaşe!"

De la zi la zi, sub guvernarea Dreptei unite, nivelul de trai se deteriorează. Cîţu şi Guvernul său afundă România într-o austeritate din ce în ce mai crâncenă. Anunţul îngheţării salariilor şi anul viitor, după tăierile şi îngheţările de venituri din acest an, demonstrează o profundă incapacitate a acestui guvern de a găsi soluţii.

Toţi românii au constatat că preţurile cresc continuu, iar inflaţia muşcă nemilos din veniturile fiecărui cetăţean.

Miniştrii coaliţiei austerităţii naţionale, în loc să fie preocupaţi să găsească soluţii, să încurajeze activitatea economică şi astfel să crească şi veniturile bugetului, aceştia nu ştiu decât să îngheţe şi să taie.

Abia a trecut bugetul de anul acesta şi premierul Cîţu ne anunţă ce se va întâmpla în 2022. În loc să vină cu soluţii concrete pentru a sprijini antreprenorii români, pentru angajaţii rămaşi fără locuri de muncă, pentru investiţiile începute în guvernarea PSD, dreapta unită vorbeşte despre îngheţări de venituri şi pentru anul viitor.

Din nou, Guvernul Cîţu face exact invers decât în lumea civilizată. În timp ce în Uniunea Europeană şi în Statele Unite ale Americii oamenii şi companiile primesc cât mai mult sprijin, consumul este încurajat puternic pentru a atenua efectele crizei şi a grăbi relansarea economică, în România, guvernarea austerităţii taie tot - salarii, pensii, alocaţii, resurse pentru programele de sprijin destinate mediului de afaceri, subminează exporturile.

În acelaşi timp, guvernarea austerităţii se ocupă să lase urmaşilor noştri datorii uriaşe. Fiecare dintre copiii de acum ai ţării va avea de plătit o datorie de peste 25.000 de euro în viitor. Deja pragul de 100 de miliarde de euro datorie guvernamentală, înregistrată oficial la finalul anului trecut, a fost depăşit. În primele două luni ale anului, Guvernul Cîţu a continuat dezmăţul şi a îndatorat ţara de două ori mai mult decât îşi planificase.

Din păcate, zecile de miliarde de euro luate pe datorie nu aduc bunăstare, nu se regăsesc în investiţii care să genereze dezvoltare şi noi venituri. Dimpotrivă! Odată cu creşterea exponenţială, fără precedent, a datoriei publice, austeritatea se adânceşte din ce în ce mai mult în toate domeniile de activitate, pentru că salariile au fost îngheţate, alocaţiile şi pensiile tăiate în raport cu drepturile conferite legal, stimulentele pentru mediul de afaceri au fost dramatic amputate, creşterea a devenit cădere economică, falimentele s-au înmulţit galopant, a crescut şomajul, au crescut şi cresc continuu preţurile, populaţia şi companiile fac faţă din ce în ce mai greu realităţii cotidiene.

Niciodată Florin Vasile Cîţu, nici când a fost ministrul finanţelor şi nici acum, ca premier, nu a explicat simplu, pe înţelesul tuturor, unde dispar banii. Deşi a fost convocat în Parlament de multe ori pe această temă, a refuzat să vină! Efectiv, zecile de miliarde de euro datorie, care împovărează generaţiile viitoare dispar ca într-o gaură neagră!

Domnule prim-ministru, unde sunt banii din împrumuturile săptămânale pe care le luaţi în mod iresponsabil şi pe care le vor plăti copiii copiilor fiecărui român?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - slogan de campanie pentru şefia PNL"

După presiuni făcute în spaţiul public atât de societatea civilă, cât şi de colegi parlamentari, guvernanţii au ieşit, după 4 zile de la termenul iniţial stabilit, cu forma actualizată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR, pentru care România urmează să primească 29,2 miliarde de euro, şi nu 30 de miliarde de euro, aşa cum s-a vehiculat iniţial, potrivit datelor privind PNRR, făcute cunoscute săptămâna trecută de ministrul investiţiilor şi proiectelor europene în cadrul Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor. Fac menţiunea că această sumă nu a fost negociată aşa cum s-au lăudat decidenţii, ci alocată în baza unui algoritm general aplicat tuturor statelor membre, conform Regulamentului 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, Anexa nr. I/18.02.2021.

Să fie oare o glumă nereuşită ceea ce ne-au prezentat aleşii prin noul PNRR? Sau România urmează să trimită Comisiei Europene cele 9 pagini de document, cu măsuri de reformă şi de investiţii negândite, inventate, care nu spun absolut nimic despre nevoile şi priorităţile unei ţări slăbite de pandemie, dar mai ales din cauza unei guvernări defectuoase?

De aceea, PSD a solicitat Executivului să vină în Parlament cu planul care urmează să fie finanţat din bani europeni, pentru că a prevăzut acest rezultat care trădează incompetenţa.

Mai mult, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR, în ultimele zile a devenit nimic mai mult decât instrument politic, unul de care liderii PNL se folosesc pentru a merge în teritoriu să facă impresie şi să îşi prelungească mandate. Frumos jucat, însă cetăţenii văd!

Fiţi sinceri! În Hunedoara nu aţi mers pentru că vă pasă de hunedoreni! Dacă lucrurile stăteau astfel, eraţi prezenţi în teritoriu atunci când minerii se luptau pentru drepturile lor în adâncuri. Acum, când situaţia s-a liniştit, veniţi câte 3-4 demnitari, faceţi promisiuni şi declaraţi că vă pasă. Cine vă mai crede? Demersul de sâmbătă din Deva a fost despre câştig politic, nicidecum despre PNRR, despre nevoile oamenilor, ale minerilor din Valea Jiului pe care nici în ceasul acesta nu aţi avut curajul să îi confruntaţi, să îi ascultaţi!

Declaraţiile oficialului din Deva, apărute în spaţiul public în aceste zile, referitoare la situaţia minerilor din Valea Jiului şi la situaţia din municipiu sunt în mod real penibile. Vinovaţi de lipsa căldurii din şcoli din casele hunedorenilor nu sunt minerii, ci voi! S-a ajuns aici din lipsa voastră de asumare a actului de conducere la nivel central!

Stimaţi guvernanţi, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este despre viitorul României, un proiect care trebuie negociat, discutat, şi scris cu simţ de răspundere. De ce? Pentru că sunt banii cetăţenilor în joc, binele lor şi al ţării noastre.

Îmi pare rău să vă spun, dar acest Plan nu poate fi folosit drept paravan pentru jocul vostru politic!

Domnul Ioan Balan:

"Capitalul românesc trebuie sprijinit să se dezvolte!"

România a traversat două momente deosebit de grele, care au afectat puternic antreprenorii români. Prima perioadă, cea cuprinsă între anii 2017-2019, a reprezentat de departe cel mai puternic atentat la dezvoltarea şi competitivitatea operatorilor economici români, întrucât a însemnat sufocarea mediului de afaceri cu impozite şi taxe, majorări de accize, costuri suplimentare pentru forţa de muncă şi sistarea investiţiilor publice generatoare de efecte de multiplicare şi de cerere pe orizontală.

După ce această perioadă nefastă din istoria economică a României a luat sfârşit, pandemia a lovit necruţător în majoritatea sectoarelor dinamice, susţinute în mod special de curajoşii antreprenori români - turism, alimentaţie, comerţ cu amănuntul, dar şi altele.

Din fericire, anul 2020 a găsit România cu o guvernare liberală, care a acţionat la timp şi eficient, astfel încât către finalul anului am ajuns campionii europeni ai creşterii economice. Este un succes care se datorează în mare parte măsurilor liberale, dar acest succes nu ar fi existat dacă mii de întreprinzători români nu s-ar fi încăpăţânat să-şi salveze afacerile şi să protejeze locurile de muncă ale angajaţilor, cu sacrificii şi pierderi încă greu de estimat.

Cel mai bun lucru care ni s-a întâmplat în ultimii ani a fost acela că, deşi timid, antreprenoriatul românesc s-a dezvoltat prin propriile resurse şi a început să devină tot mai prezent pe piaţa locală şi internaţională. Constatăm cu satisfacţie că avem operatori economici care construiesc infrastructură la o calitate superioară faţă de firme mari din străinătate, că unii producători de alimente sau textile sunt deosebit de bine apreciaţi în ţară sau peste hotare, că domeniul tehnologiei informaţiei a devenit un adevărat brand de ţară, graţie tinerilor care inovează în industria software.

Cu toate acestea, cred că suntem cu toţii de acord că antreprenorii români nu se pot dezvolta mai repede şi mai bine şi nu pot rezista la nesfârşit concurenţei puternice din UE, fără un sprijin direct şi susţinut al statului român. Dacă ne uităm la firme puternice din Vestul continentului şi ne întrebăm cum de au reuşit să devină aşa competitive, ar trebui să ştim că ele au fost şi sunt susţinute de guvernele lor să se dezvolte.

Guvernarea PNL a reuşit să elimine în anul 2020 accizele suplimentare, taxele aberante pentru anumite sectoare şi impozitele nejustificate pentru contractele parţiale de muncă. În anul 2021, în ciuda contextului economic dificil, niciun impozit nu se majorează şi nici alte poveri fiscale nu apar. Mai mult decât atât, a fost demarat un amplu proces de debirocratizare şi de informatizare, care înseamnă reducere de costuri şi de timp pentru operatorii economici. Tot în sprijinul economiei româneşti, programele sectoriale de granturi pentru IMM-uri şi accesul mult mai uşor la credite garantate de stat creează toate condiţiile pentru ca firmele româneşti să se poată dezvolta, să poată deveni mai competitive, să poată vinde mai mult şi să îşi răsplătească angajaţii cu salarii comparabile cu cele din statele dezvoltate din UE.

Îmi doresc foarte mult ca şi cele peste 30 de miliarde de euro pe care România le va utiliza prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să contribuie direct la dinamizarea şi dezvoltarea capitalului autohton, pentru că pe firmele româneşti ne putem bizui la greu. O ţară fără firme naţionale puternice nu se poate considera că are o economie solidă, rezistentă la eventuale alte noi provocări.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Nu avem dreptul să vindem pământurile oricui şi oricum!"

Asistăm în aceste zile la o nouă încercare a dreptei politice aflate vremelnic la guvernare, de a comite un păcat suprem la adresa ţării noastre! Tocmai a fost depus la Senat un proiect de lege de modificare a condiţiilor de înstrăinare a terenurilor agricole din extravilan.

Vă reamintesc faptul că acum mai bine de un an, PSD a reuşit să introducă în legislaţie o serie de prevederi prin care vânzarea terenurilor agricole avea o serie de condiţii restrictive. Aceste condiţii au menirea de a proteja înstrăinarea terenurilor către oricine şi oricum, mai ales în ceea ce priveşte vânzarea către persoane cu altă cetăţenie sau care nu au rezidenţă în ţara noastră. Am prevăzut atunci în lege drepturi extinse de preempţiune către rudele proprietarului şi vecini. Este normal să fie astfel, fiindcă pământul trebuie în primul rând să rămână în familie, abia apoi vecinii şi apoi străinii.

Legea prevedea şi un alt aspect foarte important, şi anume, dreptul de preempţiune este acordat arendaşilor care au contract valabil de arendă, o prevedere menită să protejeze şi proprietarul, şi arendaşul de orice fel de abuz.

Menţiunea dreptului activ de rezidenţă în România, drept condiţie pentru tranzacţiile cu terenuri agricole, nu cred că mai are nevoie de explicaţii.

O vorbă înţeleaptă din bătrâni spune că "Al cui e pământul, e şi pâinea"! Cred că unele lucruri din ţara asta nu trebuie vândute ca la talcioc. Cu siguranţă avem unele resurse care sunt considerate strategice şi nu ar trebui vândute deloc. Mă întreb, de ce pământul care ne hrăneşte ar trebui să fie vândut ca o maşină sau un apartament?!

Esenţa unei naţiuni presupune unitate în limbă, în credinţă şi tradiţii şi împlinirea acestora într-un teritoriu de care aparţine. Vânzarea bucăţilor din pământul acestei ţări nu poate avea niciun beneficiu pe termen mediu sau lung. Dacă ne lăcomim la câţiva gologani primiţi în schimbul pământului părinţilor, bunicilor şi străbunicilor noştri, atunci ne pierdem o părticică din ceea ce suntem noi ca români, ne pierdem o parte din sufletul nostru.

Domnul Ioan Mang:

"Lăsaţi crucile bisericilor acolo unde le este locul!"

În cel mai neomarxist mod, noii politicieni de dreapta din USR PLUS îşi bat joc de credinţa a milioane de români.

Anul trecut, guvernanţii din PNL au umilit o ţară întreagă - au închis bisericile şi i-au alungat pe români de la slujbele religioase. Au călcat în picioare drepturile credincioşilor din România, în numele unor lozinci găunoase. Au promis că protejează sănătatea şi viaţa românilor, însă în prostia şi incompetenţa lor au dus ţara noastră pe marginea prăpastiei.

Acum, "tinerii frumoşi şi liberi" din USR PLUS, noii aliaţi la guvernare ai PNL-iştilor continuă prigoana anticreştină. Este revoltător că am ajuns până acolo încât, în comunicarea oficială a Ministerului Sănătăţii, de pe turnurile unei catedrale, să fie tăiate crucile! Nu îmi explic ce legătură are imaginea unui lăcaş de cult cu campania de vaccinare a Guvernului şi nici de ce a considerat cineva din conducerea Ministerului Sănătăţii că e nevoie să elimine crucile. Nu găsesc o explicaţie raţională cu ce i-o fi deranjat pe USR-işti acele cruci?

Observ însă că aceşti "progresişti", în frunte cu Voiculescu, Năsui şi alţii ca ei, în lupta lor pentru tot felul de drepturi, unele dintre ele extrem de ciudate, calcă în picioare drepturile altor milioane de români, inclusiv dreptul acestora de a fi creştini. Şi uite aşa, anticreştinismul ajunge o politică oficială a Guvernului PNL-USR PLUS-UDMR!

Este un stil meschin de face politică şi de a guverna ţara într-o perioadă de criză, un stil care murdăreşte totul şi îşi bate joc de credinţa multor milioane de români.

Domnilor USR-işti, lăsaţi crucile bisericilor acolo unde le este locul şi concentraţi-vă energia pe lupta cu virusul, nu cu credinţa oamenilor! O ţară fără credinţă este o ţară fără viitor! Oamenii au nevoie de biserici şi de credinţă, mai ales acum, în aceste momente dificile. Actualii guvernanţi de dreapta s-au dovedit a fi nişte impostori mincinoşi şi incompetenţi, aşa că singura speranţă a românilor, pentru a trece cu bine de această criză, a rămas credinţa!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Veşti bune pentru agricultura românească. Programul AgroIMM Invest a fost aprobat!"

Deşi unele voci rău intenţionate continuă să vehiculeze în spaţiul public scenarii apocaliptice la adresa economiei şi mediului de afaceri românesc, în şedinţa de miercurea trecută, Guvernul Cîţu a aprobat continuarea Programelor IMM Invest, IMM Factor şi a subprogramului AgroIMM Invest - la care voi dori să mă refer în mod special astăzi -, cu alocarea plafoanelor de garantare pe fiecare program.

În acest sens, Ministerul Finanţelor Publice, FNGCIMM şi instituţiile bancare din România vor fi responsabile de operaţionalizarea, în cel mai scurt timp, a noilor facilităţi.

Consider că aprobarea Programului AgroIMM Invest, cu un plafon de un miliard de lei, este o veste excelentă pentru mediul agricol românesc. Fondurile alocate sunt unele provizorii, iar în cazul în care va exista cerere mai mare din partea fermierilor, plafonul va putea fi majorat. Acest program reprezintă garantarea de către stat pentru creditele acordate IMM-urilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar de către instituţiile de credit.

Prin subprogramul AgroIMM Invest va fi acordat un grant nerambursabil de maximum 10% din valoarea creditului garantat, cu condiţia încadrării în plafonul de 120.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii, sau 100.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, respectiv 800.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul alimentar.

Creditele se referă atât la capitalul de lucru, cât şi la investiţii. Este subvenţionat 100% comisionul de risc, comisionul de administrare şi dobânzile, iar la fel ca şi în cazul celorlalte programe, întreprinzătorii pot accesa AgroIMM Invest până la data de 30 iunie 2021.

De asemenea, are o perioadă de graţie de maximum 24 luni pentru rambursarea principalului, iar rambursarea creditelor se face în cel puţin două rate pe an.

Guvernul Coaliţiei PNL-USR PLUS-UDMR oferă o atenţie deosebită agriculturii româneşti, afectată, la rândul ei, de criza generată de pandemia de coronavirus, dar mai ales de secetă.

Pe lângă toate aceste măsuri de sprijin cu fonduri proprii, o bună parte din banii veniţi prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi alocaţi către tranziţia verde, ceea ce se traduce prin bani pentru sistemul naţional de gestionare a apei - apă curentă, canalizare, irigaţii, dezmlăştiniri şi antigrindină; păduri, perdele forestiere şi biodiversitate.

Astfel, agricultura românească are o nouă şansă cu guvernarea de dreapta, iar programe precum AgroIMM Invest sunt dovada concretă a importanţei pe care această coaliţie o acordă unui domeniu esenţial pentru economia României. Manipulările venite din partea PSD şi a purtătorilor lor de false mesaje vor continua să irumpă de unde te aştepţi şi nu te aştepţi, lucru care face esenţială buna informare pentru a rămâne imuni la astfel de otrăvuri.

Este suficient un virus care face victime zilnic în rândul românilor, nu mai este nevoie de încă un virus al dezinformării venit din partea PSD.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Industria românească, recuperare optimistă"

Numeroasele domenii care contribuie la menţinerea economiei româneşti la un nivel bun de funcţionare au suferit pierderi considerabile, care s-au tradus în deficitul bugetar înregistrat. Cu toate acestea, săptămâna trecută s-a raportat o revenire optimistă în ceea ce priveşte întreaga industrie, o revenire care constituie un semn de progres şi eficienţă. Industria românească a recuperat cea mai mare parte a volumului de producţie şi a revenit în ianuarie 2021 la un nivel apropiat de cel de acum un an, înainte de debutul pandemiei. Mai mult decât atât, recuperarea vizează atât exporturile, cât şi industria auto.

După lovitura suferită la începutul pandemiei şi scăderea progresivă a exporturilor, industria prelucrătoare, puternic exportatoare, a revenit la un volum comparabil cu cel de anul trecut - industria auto are o creştere de volum de +20% faţă de luna decembrie şi de -2% faţă de ianuarie 2020, în timp ce exporturile de autoturisme, 40% din valoarea totală a exporturilor României, au fost cu -1,6% mai mici decât acum un an.

Revenirea producţiei şi exporturilor de automobile se vede şi în deficitul balanţei comerciale a României, care a scăzut cu 124 de milioane de euro faţă de anul trecut. În principal, evoluţia producţiei şi în alte sectoare arată promiţător, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrându-se creşteri de +1,2% în industria metalurgică, +30% în fabricarea echipamentelor electrice şi +5% în industria mobilei, conform datelor apărute în spaţiul public.

În urma unei crize de o asemenea amploare precum pandemia de COVID-19, revenirea este cel mai dificil şi delicat proces, pentru că orice acţiune sau reformă implementată are capacitatea de a influenţa întreaga societate.

Misiunea Guvernului de a restarta economia românească, de a oferi ajutor şi sprijin financiar categoriilor cele mai afectate de pandemie, precum şi de a restructura un sistem defectuos, necesită coordonare, încredere şi eficienţă. Campania de vaccinare este un factor cheie, o armă prin care putem combate acest virus, putem ajunge să creăm contextul ideal pentru a reversa deficitul economic, pentru a dezgheţa fiecare sector grav afectat, prioritizând, desigur, sănătatea românilor.

Am anunţat de la început că scopul cu care am venit la guvernare este un nou început. Ne dorim ca fiecare român să fie încurajat să muncească, să aibă condiţiile necesare pentru îngrijire medicală, să se poată dezvolta profesional, să îşi crească copiii în siguranţă. Ne dorim ca treptat să primim veşti la fel de optimiste ca revenirea industriei prelucrătoare, un indicator al funcţionării măsurilor de restartare economică.

Putem ajunge la ceea ce ne-am propus, putem reda românilor încrederea în conducătorii statului, pentru a depăşi această criză. PNL şi-a asumat acest scop de la început şi zilnic contribuie la îndeplinirea lui.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Capacitatea de resuscitare a zonelor rurale ne va determina calitatea vieţii!"

5 milioane de hectare de terenuri agricole vor fi abandonate până în 2030, iar 30% din terenurile agricole, în speţă 56 de milioane de hectare, se află în risc de abandon la nivelul Uniunii Europene. Din nefericire, şi România este printre statele cele mai afectate de acest fenomen.

Precizez că toate aceste date îngrijorătoare au rezultat dintr-un studiu comandat de Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European, AGRI, şi nu reprezintă nicio luare de poziţie politică, cum le place colegilor de la putere să comenteze orice neajuns, pe care noi, cei de la PSD, îl lansăm în spaţiul public ca un avertisment sau pentru că o temă sau altă reclamă duce la o dezbatere largă ori mai multă atenţie a opiniei publice.

Potrivit documentului realizat pentru AGRI, principalii factori care conduc la abandonul terenurilor agricole sunt toţi identificabili în România, respectiv accesul dificil la piaţă şi creditare, lipsa irigaţiilor, contextul economic şi social, depopularea spaţiului rural, acapararea terenurilor pentru scopuri speculative şi extinderea zonelor urbane. La toţi aceşti factori alarmanţi li se adaugă şi schimbările climatice care, de multe ori, cum s-a întâmplat şi anul trecut cu seceta pedologică, pot accelera şi mai mult procesul de neglijare a terenurilor, prin lipsa cultivării şi îngrijirii constante a acestora. Anul trecut, spre exemplu, în ciuda secetei, Guvernul Orban a refuzat să continue seria de investiţii în extinderea reţelei de irigaţii, pe care guvernarea PSD le-a demarat.

De menţionat este că la fel de gravă a fost şi opţiunea guvernanţilor de dreapta de a trena la nesfârşit acordarea de despăgubiri fermierilor afectaţi de secetă, astfel încât au fost condamnate la dezastru o mare parte din culturile de toamnă, din lipsa banilor din conturile agricultorilor. Iar rezultatele acestor decizii fără noimă ne vor arde pe toţi la buzunare începând cu primele luni ale verii, când vor fi strânse insuficientele recolte însămânţate în toamna lui 2020.

Dar cel mai puternic vom resimţi costurile ridicate ale produselor alimentare abia în toamna acestui an. Singura speranţă şi de data aceasta o reprezintă Providenţa care se poate îndura să ne ofere un sezon normal de precipitaţii propice semănăturilor făcute în această perioadă a anului în care ne aflăm, pentru exploatarea lor la toamnă.

Fac această afirmaţie în deplină cunoştinţă de cauză, pentru că, recent, Comisia Europeană a decis să nu mai finanţeze dezvoltarea sistemelor de irigaţii.

Dincolo de această perspectivă, deloc fericită pentru noi ca stat, toate guvernele noastre de dreapta au făcut mereu dovada că acordă prea puţină atenţie producţiei agricole interne proprii, subvenţionării acestui domeniu şi încurajării prin alte diverse politici guvernamentale ale actualilor fermieri.

Aşadar, recomandarea Comisiei de a atrage oameni noi în sector, pentru a preveni abandonul terenurilor, riscă să nu depăşească în România perimetrul hârtiei pe care va fi tipărită. Cu alte cuvinte, aplicabilitate care tinde spre zero, dezinteres guvernamental maxim!

Şi totuşi mai există o speranţă, astfel încât multe zone rurale să nu devină istorie, graţie unor soluţii pe care ar trebui să le punem în practică.

Comisia Europeană a prezentat câteva propuneri legislative privind politica agricolă comună, PAC, care vizează promovarea unui sector agricol durabil şi competitiv, care să poată contribui în mod semnificativ la Pactul verde european, în special în ceea ce priveşte Strategia de la fermă la consumator şi Strategia privind biodiversitatea.

Dar, deşi aceste propuneri ar reuşi să mai elimine din decalajele dintre ruralul şi urbanul de la noi, ele ar trebui să se susţină pe subvenţii, acces egal cu cel din urban la sistemul de educaţie şi sănătate, plus eradicarea definitivă a diferenţelor de venituri între femeile şi bărbaţii angrenaţi în agricultură.

Resuscitarea zonelor rurale este vitală. Oraşele mici de provincie, cât şi satele şi terenurile agricole aferente trebuie să beneficieze cât mai urgent de investiţii care să stopeze exodul populaţiei active către marile oraşe şi abandonarea activităţilor de exploatare a solului.

Trebuie să fim conştienţi cu toţii despre impactul negativ pe care îl va avea asupra calităţii vieţii noastre reducerea constantă a suprafeţelor de teren utilizate pentru agricultură. Îmi exprim speranţa că semnalul de alarmă, pe care eu îl trag astăzi, în Parlament, va fi auzit şi de guvernanţii noştri, înainte ca accesul la hrana de care ne bucurăm cu toţii să fie restricţionat pe viitor, fie din cauza lipsei calităţii produselor agricole, fie din pricina costurilor ridicate care vor rezulta prin abandonarea de noi suprafeţe agrare.

Domnul Eugen Neaţă:

"Bode - ministrul de asfalt şi de beton al afacerilor interne"

Este greu de ştiut cu ce parte a sa este creativ ministrul fost la Transporturi, ajuns la Afaceri Interne şi pregătit să decoleze în cine mai ştie ce alt domeniu de buchiseală la locul de muncă.

Ministrul bun la toate, începând cu turnatul betoanelor şi al asfaltului, tocmai se închipuie reformând instituţiile de forţă ale României.

Şi ca să se înţeleagă bine filosofia reformelor sale, a început de la sfârşit - de la sfârşitul vieţii poliţiştilor şi al altor angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne care nu mai pot beneficia de onoruri militare în cadrul ceremoniei de înmormântare decât ca urmare a unei profunde analize făcute de o comisie specială, inventată de Lucian Bode, inventată cu partea sa betonată, probabil.

Pe ce căi neasfaltate gândeşte domnul Lucian Bode, este un mister pentru toată lumea! Cum o fi arătând în imaginaţia sa ministerială filmul adunării grabnice a comisiei cu pricina, pentru a hotărî, după calcule minuţioase, dacă cineva merge pe lumea cealaltă cu onoruri militare sau nu?

Textul Ordonanţei nr. 31 trebuie citit ca să înţelegem întreaga filosofie de reforme a guvernării actuale. Incapabili să înţeleagă marile fenomene care au condus la proasta funcţionare a lucrurilor în mai toate domeniile de activitate, oamenii puterii cotrobăie prin praf şi vechituri pentru a lăsa impresia că lucrează. "Fă-te că munceşti!" - pare să fie ordinul de partid al celor lipsiţi complet de viziune şi de determinarea de a schimba ceva cu adevărat în România.

Reforma afacerilor interne începe, deci, cu urmărirea până dincolo de moarte a oamenilor care au lucrat în sistem, pentru a-i priva de un simplu gest de închinăciune, dedicat mai mult imaginii instituţiei, şi nu sărmanului defunct.

Poate ministrul afacerilor interne se crede un mare reformator, răscolind prin lada cu vechituri a vieţii unuia sau a altuia, dar o poate face foarte bine la el acasă, cu oamenii din familia sa naturală, nu în fruntea unui minister sub sigla căruia mii şi mii de oameni au cunoscut gloria profesională şi onoare militară autentică, apărând legea şi ordinea în România. Lucian Bode nu face decât să se umple de ridicol şi să pună în impas imaginea unor instituţii a căror istorie nu pare că o cunoaşte şi o respectă.

Domnul Nicolae Giugea:

"Declinul demografic din România se adânceşte de la un an la altul. Avem nevoie urgentă de politici pronataliste eficiente!"

Institutul Naţional de Statistică ne-a anunţat că în luna ianuarie 2021 s-a înregistrat naşterea a 13.852 copii, cu 2.005 mai puţini copii decât în luna decembrie 2020. În acelaşi timp, numărul deceselor înregistrate tot în luna ianuarie 2021 a fost de 28.390, cu 7.726 decese mai puţine decât în luna decembrie 2020. Aşadar, sporul natural negativ al ţării noastre tinde să se adâncească de la an la an, de la o lună la alta. În condiţiile în care peste 4 milioane de tineri au luat calea migraţiei pentru un loc de muncă bine plătit în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, tot mai mulţi copii români se nasc peste hotare şi tot mai puţini în interiorul ţării.

Nu este pentru prima dată când instituţii şi autorităţi interne şi internaţionale ne spun că, dacă România menţine aceleaşi politici, populaţia ţării va scădea abrupt, poate chiar sub 15 milioane de locuitori, şi în numai câţiva ani deficitul de tineri va apăsa puternic asupra potenţialului economiei, asupra deficitului de personal din anumite sectoare de activitate, asupra sustenabilităţii fondului de pensii alimentat din contribuţiile de asigurări sociale, asupra sistemului naţional de sănătate.

În ultimele decenii, societatea românească s-a schimbat profund, importanţa carierei plasându-se pentru cei mai mulţi tineri deasupra importanţei familiei. Nu trebuie să-i judecăm pe tineri, ci trebuie să-i înţelegem şi să-i sprijinim. În acest context, salut decizia Guvernului României care a înţeles acest lucru şi a majorat, de la 650 de lei la 1.500 de lei, valoarea stimulentului de inserţie pentru părinţii care aleg să se întoarcă mai repede la locul de muncă.

Cu toate acestea, cred că ar trebui să înţelegem că tinerii sunt mult mai exigenţi astăzi în legătură cu ansamblul de condiţii pe care îl oferă copiilor lor. Acesta este un lucru bun, pentru că înseamnă o creştere a calităţii îngrijirii copiilor. Însă aceste exigenţe reprezintă şi o limitare directă pentru natalitate, în condiţiile în care serviciile necesare creşterii şi îngrijirii copiilor sunt de slabă calitate în România.

Nu cred că este cineva care nu ştie că, în ţara noastră, deşi anual se cheltuiesc peste 65 de miliarde de lei în sistemul sanitar, maternităţile sunt slab dotate şi aşteaptă mila organizaţiilor nonguvernamentale pentru a cumpăra aparatura necesară bebeluşilor şi mamelor. Creşele sunt puţine şi de ani de zile nu s-au mai construit altele. Grădiniţele şi şcolile nu corespund în marea lor parte din punct de vedere sanitar şi nici din punctul de vedere al siguranţei. Serviciile medicale şi sociale pentru mamă şi copil sunt puţine şi deficitare.

Aşadar, natalitatea nu se poate stimula numai printr-o indemnizaţie sau spor la salariu, ci ea trebuie să fie rezultatul unui ansamblu de politici asupra cărora statul român trebuie să se concentreze, atât la nivel guvernamental, cât şi local.

Nu suntem nici prima şi, cel mai probabil, nici ultima ţară care se confruntă cu problema scăderii natalităţii. Dimpotrivă, acest lucru ar trebui să ne stimuleze să analizăm soluţiile pe care le-au adoptat alte state dezvoltate din Uniunea Europeană, care astăzi pot spune că au reuşit să amelioreze structura demografică şi să întinerească populaţia.

Pentru noi este doar o chestiune de voinţă politică, la toate nivelurile de decizie, pentru a avea cui să lăsăm moştenire ceea ce construim astăzi!

Doamna Daniela Oteşanu:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - o himeră pentru populaţie, o vacă de muls pentru coaliţia dreptei!"

PSD insistă ca Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să fie dezbătut şi adoptat în Parlament, pentru că trebuie să fie un program destinat tuturor românilor, şi nu unul partizan, după cum decide Guvernul, pe criterii politice.

Aşa cum ratificarea Acordului de creştere a contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene, de la 1,2 la 1,4% din veniturile ţării, este făcută în Parlament, şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie votat tot în Forul suprem.

Având în vedere că suplimentarea fondurilor Uniunii Europene se va regăsi şi în banii europeni alocaţi României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PSD vrea să existe o minimă consultare asupra acestui plan, înainte de votul pentru ratificare.

Atrag atenţia premierului Cîţu să nu confunde şantajul cu apelul la dialog şi consultări. Să înceteze cu aroganţa că el este singurul care are soluţii pentru România şi să înveţe să asculte şi alte puncte de vedere!

Dacă tot pretinde că este democrat, prim-ministrul ar trebui să înveţe mai bine că democraţia înseamnă inclusiv dezbateri şi dialog cu toate partidele parlamentare, pentru că fiecare dintre acestea reprezintă cetăţeni ai României.

Creşterea contribuţiei României la Uniunea Europeană este determinată de Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, pe care Uniunea Europeană l-a introdus pentru sprijinirea statelor membre, pentru relansarea economică, în urma şocului produs de pandemia cu noul coronavirus.

Prin urmare, banii suplimentari pe care trebuie să-i plătească România au ca finalitate primirea mai multor bani de către ţara noastră, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care trebuie prezentat la Bruxelles.

Având în vedere că este un plan al României, nu al Guvernului actual, iar România ca ţară, nu puterea politică din actuala conjunctură parlamentară trebuie să plătească o sumă suplimentară, în vederea susţinerii acestui plan, atunci, este absolut necesar să existe o consultare a tuturor partidelor parlamentare care reprezintă toate judeţele României în Parlament.

PSD nu mai poate vota în orb în ideea că vedem după aceea cu ce plan va veni Guvernul în vederea absorbţiei fondurilor de la Uniunea Europeană suplimentare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Nimeni nu mai are încredere în acest Guvern al austerităţii naţionale. Nici sindicatele, nici patronatele şi nici populaţia nu mai are încredere în capacitatea acestui Executiv de a atrage banii europeni, pentru a susţine economia în faţa pandemiei.

De aceea, votul pentru decretul prezidenţial trebuie să aibă loc după declanşarea consultărilor cu toate partidele parlamentare cu privire la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Atât eu, cât şi colegii mei de la PSD vom vota cu certitudine decretul prezidenţial, dar vrem să ne asigurăm că suma plătită suplimentar de România la Uniunea Europeană va fi cu folos şi ţara noastră va beneficia cu adevărat de fondurile suplimentare din partea Comisiei Europene.

Avertizez Guvernul Cîţu să nu facă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă o nouă Anexă 7.03, prin care să mituiască politic şi electoral propriii primari. Din cele 380 de milioane de lei alocate prin această anexă specială, introdusă în premieră în structura bugetului de stat, Guvernul dreptei unite a alocat 98% către primăriile PNL, USR-PLUS, UDMR, culmea cinismului, în proporţii corespunzătoare algoritmului politic al acestei coaliţii a austerităţii.

Domnul Florin Piper-Savu:

"Elevii navetişti, victime ale Guvernului Cîţu"

Teza educaţiei, în condiţiile actuale, politice şi de pandemie, se încarcă, din păcate, cu încă un subiect sensibil şi cu puternice efecte pe termen lung - soarta a peste 400000 de elevi navetişti din întreaga ţară. La nivelul învăţământului liceal şi profesional, există mulţi elevi care folosesc companii private de transport auto, pentru a se deplasa din zona de domiciliu din mediul rural către oraşele sau comunele mai dezvoltate, pentru a frecventa cursurile liceale sau profesionale la zi. Aceşti elevi sunt supuşi la nedreptăţi improprii politicii unui stat european, în 2021, îngrădindu-li-se dreptul fundamental la educaţie, prin aplicarea unor măsuri luate fără discernământ şi fără a se ţine cont de efecte.

Şcoala în varianta "faţă în faţă" generează factori noi de stres, suplimentari faţă de cei generaţi de pandemia SARS-CoV-2, atât pentru elevii navetişti, care, în plus faţă de provocările mediului educaţional actual, se confruntă cu riscul contaminării, multiplicat pe mijloacele de transport interurban, cât şi pentru cadrele didactice care trebuie să interacţioneze cu aceşti elevi. Mai mult, elevii navetişti sunt victime ale discriminării, întrucât statutul lor şi mai ales decontarea cheltuielilor de navetă este un blur total pentru actuala guvernare. Această problemă a elevilor navetişti trebuia tranşată şi soluţionată înainte de începerea anului şcolar 2020-2021.

În urma unei modificări legislative operate în secret şi lipsit de transparenţă, de către Guvern, operatorii de transport rutier sunt puşi în situaţia de a face cursele pentru elevi fără a avea certitudinea că statul va deconta cheltuielile. Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 435/2020 sunt neclare şi interpretabile, în privinţa valabilităţii adeverinţelor elevilor, emise de unităţile de învăţământ, pe baza cărora ar trebui să se facă decontul.

În lipsa unui suport legislativ care să clarifice încă de la începutul anului şcolar situaţia elevilor navetişti, mulţi dintre aceştia s-au confruntat cu imposibilitatea de a-şi achita cheltuielile de navetă, riscând astfel abandonul şcolar.

Ministrul educaţiei vorbeşte despre gratuitatea integrală a transportului la elevii navetişti în februarie, la începutul semestrului al II-lea, la momentul la care acest lucru trebuia să se întâmple deja, dar spune că "... transportul e nereglementat şi, dacă este nereglementat, este greu să îl introduci în cadrul legal (...), deci nu poate fi decontat".

Prin urmare, parafrazându-l pe Caragiale, transportul gratuit pentru elevi e admirabil, e sublim, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire. Rezultatul? În teritoriu, deja se înregistrează cazuri de elevi care nu pot frecventa şcoala din lipsa banilor, încă o piatră pusă de Guvernul PNL la temelia sărăciei din România!

Pentru a veni totuşi cu o soluţie, care indică evident lipsa de control al Guvernului asupra situaţiei navetiştilor, aflăm că se lucrează la un proiect de ordonanţă de urgenţă al Ministerului Educaţiei care transferă povara financiară şi obligaţia de a plăti cheltuielile de navetă ale elevilor din resursele primăriilor, încălcându-se astfel principiile după care funcţionează acestea, mai ales pe acela cu referire la asigurarea sursei de finanţare, odată cu atribuirea de responsabilităţi.

Acest proiect de ordonanţă, aspru criticat de AMR, încarcă primăriile cu acea sarcină suplimentară şi fără susţinere financiară, aşa încât se va crea un dezechilibru bugetar, o problemă în plus a societăţii româneşti, pe lângă cea a iminenţei abandonului şcolar.

Hotărârea Guvernului nr. 435/2020 vorbeşte despre un circuit al banilor pentru decontarea navetei elevilor între Ministerul Educaţiei şi Inspectoratele şcolare judeţene, dar un guvern incapabil consideră că e o muncă prea grea pentru a o pune în aplicare, aşa că se spală pe mâini de soarta zecilor de mii de copii navetişti şi aruncă problema în curtea primăriilor.

Reamintesc Guvernului României că ţara noastră înregistrează o rată înaltă a părăsirii timpurii a şcolii, 15,3%, mult mai mare decât ţinta asumată de ţara noastră până în anul 2020, 11,3%, iar această limitare a accesului copiilor la educaţie ignoră principiul constituţional al asigurării unui "regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor".

Adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă nu trebuie să creeze premisele creşterii ratei abandonului şcolar şi adâncirea stării de sărăcie şi excluziune socială a celor mai vulnerabili dintre copii.

Doamna Alexandra Presură:

"Salarii şi pensii îngheţate, preţuri tot mai mari"

De mai bine de un an şi jumătate, guvernele de dreapta repetă cu obstinaţie că modelul lor de creştere economică se bazează pe investiţii care creează locuri de muncă şi asigură dezvoltare sustenabilă. Când erau în opoziţie, criticau politica de creştere a salariilor medicilor şi profesorilor, invocând că acestea vor duce la majorarea preţurilor, lucru care va afecta puterea de cumpărare a românilor.

Acum, când sunt la putere, îşi aplică modelul propriu de dezvoltare economică - scăderea nivelului de trai prin îngheţarea salariilor şi a pensiilor, dar şi prin creşterea preţurilor.

România a început anul 2021 cu una dintre cele mai ridicate inflaţii din UE. Preţurile de consum din luna februarie 2021 au fost cu 3,2% peste cele din luna februarie 2020, ne informează INS. Rata inflaţiei a fost în primele două luni din acest an de trei ori mai ridicată decât în primele două luni din anul 2020. Constatăm cu stupoare că teoriile economice nu mai sunt valabile. Veniturile populaţiei şi, deci, cererea nu cresc, dar preţurile urcă galopant.

Tot datele INS ne arată că preţurile au crescut în primele două luni la multe dintre produsele alimentare de bază - mălai (+1,59% faţă de decembrie), pâine (+1,15% faţă de decembrie), legume şi conserve din legume (+4,18% faţă de decembrie), cartofi (+2,25% faţă de decembrie), ulei comestibil (+4,24% faţă de decembrie).

Politica actualului guvern, în detrimentul cetăţeanului şi în favoarea multinaţionalelor, s-a reflectat direct în comportamentul abuziv al marilor operatori privaţi, care au majorat preţurile şi tarifele la energie electrică (+18,45% în februarie 2021, faţă de decembrie 2020) şi combustibil (+4,18% faţă de decembrie).

Deşi circulaţia este limitată, preţurile benzinei şi motorinei au ajuns în doar o lună la nivelul existent dinainte de pandemie. Se caută motivare în creşterea preţului internaţional al petrolului, uitându-se că în 2020 acelaşi preţ a scăzut foarte mult, fără a se reflecta în România în preţurile la pompă.

Ce înseamnă aceasta? Înseamnă o scădere a salariului real şi, deci, a puterii de cumpărare cu 5%-10%. Tot INS este instituţia care ne spune că în luna ianuarie câştigul salarial real a fost cu 7,4% sub nivelul lunii decembrie 2020.

De altfel, guvernarea de dreapta a adus doar sărăcie, şomaj şi datorii. În ultimul an şi jumătate, preţurile la produsele alimentare de bază au crescut cu peste 10% - 7% la pâine, 7% la mălai, 22% la fasole, 13% la ulei comestibil, 8% la brânză, afectând de fapt cetăţenii cu venituri reduse, ei devenind astfel mai săraci.

În noiembrie 2020, INS a publicat rata sărăciei din anul 2019, care a crescut la 23,8%, faţă de 23,5% în anul 2018. Mă gândesc cu groază ce date va publica INS pentru anul 2020, când circa un milion de persoane au suferit din cauza pandemiei şi a guvernării de dreapta, intrând în categoria persoanelor sărace.

În acelaşi timp, constatăm cu stupoare că domnul prim-ministru continuă mesajele triumfaliste cu privire la bunăstarea românilor, care va cădea din pom ca urmare a bugetului austerităţii dar, în acelaşi timp, există o lipsă nepermisă de reacţie a Guvernului, a Consiliului Concurenţei cu privire la creşterile de preţuri la carburant şi energie electrică, precum şi lipsa oricărei măsuri de reducere a inflaţiei.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"O şansă istorică pentru sănătatea din Uniunea Europeană şi România"

În cursul acestei săptămâni, Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate Programul "EU4Health", având o valoare de 5,1 miliarde de euro.

Acest program, fără precedent în istoria UE, va spori gradul de pregătire a UE în faţa ameninţărilor transfrontaliere majore la adresa sănătăţii, creând: rezerve de materiale medicale pentru situaţii de criză, o rezervă de personal medical şi de experţi care să poată fi mobilizaţi pentru a răspunde la crize oriunde în UE, o supraveghere mai amplă a ameninţărilor la adresa sănătăţii.

De asemenea, Programul "EU4Health" va consolida sistemele de sănătate, astfel încât acestea să facă faţă atât epidemiilor, cât şi provocărilor pe termen lung, stimulând prevenirea bolilor şi promovarea sănătăţii în condiţiile îmbătrânirii populaţiei, transformarea digitală a sistemelor de sănătate, accesul grupurilor vulnerabile la asistenţă medicală.

Acest program va face medicamentele şi dispozitivele medicale disponibile şi accesibile, va susţine utilizarea prudentă şi eficientă a antimicrobienelor şi va promova atât inovarea în domeniul medical şi farmaceutic, cât şi metodele mai ecologice de producţie.

Programul "EU4Health" are ca obiectiv principal transformarea sistemelor medicale, pentru a deveni mai rezistente în cazuri de criză majoră. Astfel, prin EU4Health se va crea o rezervă de provizii medicale, strategie care va rezolva problema sincopelor de aprovizionare, în special în cazul medicamentelor considerate esenţiale. De asemenea, acest program va creşte şi disponibilitatea medicamentelor accesibile ca preţ şi a dispozitivelor medicale.

Programul îşi propune ca, din totalul de 5,1 miliarde de euro alocaţi bugetului, un procentaj de 20% să fie dedicat prevenirii bolilor şi promovării sănătăţii. Astfel, Uniunea Europeană doreşte să fie mai bine pregătită pentru a face faţă provocărilor de ordin sanitar. Mai mult decât atât, programul va sprijini acţiunile reţelei "eHealth", prin crearea "Spaţiului European de Date privind Sănătatea", EHDS, fiind soluţia propusă pentru a realiza interconectivitatea bazelor medicale europene şi pentru a facilita accesul şi schimbul de date privind sănătatea populaţiei.

Toate aceste programe vizează cooperarea şi facilitarea accesului la informaţii. Sunt de părere că trebuie să privim aceste fonduri ca instrumente atât pentru situaţia actuală, cât şi pentru viitor. Aşadar, cu acest sprijin, statele membre ar trebui să îşi dezvolte capacitatea de a răspunde atât viitoarelor epidemii, cât şi provocărilor pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei şi inegalităţile în materie de sănătate.

Programul "EU4Health" este susţinut puternic de România, europarlamentarul PNL, Cristian Buşoi, fiind raportor al acestui program. Conform acestuia, Programul de acţiune a UE în domeniul sănătăţii, pentru perioada 2021-2027, "întinde o mână sistemelor de sănătate" din toate statele membre şi, fără echivoc, "este şansa României de a sparge barierele în materie de sănătate şi de a reduce decalajul dintre noi şi ţările din vestul Europei".

Pentru România, EU4Health reprezintă şansa istorică de a digitaliza asistenţa medicală, de a crea şi a finanţa acţiuni pentru formarea personalului medical, de a readuce producţia de medicamente în ţară şi mai ales de a crea o rezervă de produse esenţiale, relevante pentru viitoarele posibile crize. Toate aceste obiective pot face România mai rezilientă în faţa crizelor sanitare şi pot îmbunătăţi sistemul medical românesc, făcându-l mai durabil şi mai stabil.

Criza COVID-19 ne-a arătat cât de mare nevoie avem de o politică de sănătate europeană, care să asigure un răspuns comun statelor membre în problemele majore de sănătate. EU4Health este un pas major înainte, un pas pe care trebuie să îl facă şi România, pentru a avansa atât în legislaţia ce priveşte sănătatea, cât şi în practică, pentru a ajunge să deţinem un sistem sanitar puternic şi cât mai digitalizat.

După lansarea principalelor axe de finanţare, România trebuie să fie pregătită pentru atragerea fondurilor europene în sistemul sanitar naţional!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"România, citeşte!"

Lucrurile simple pot schimba vieţi, ţări şi lumi. Poate că unii dintre dumneavoastră, cei care citiţi aceste rânduri acum, veţi merge acasă şi veţi încheia ziua cu o oră de lectură. În realitate, câţi dintre români au acest obicei? Mult mai puţini decât vă imaginaţi. Statisticile sunt triste - 35% dintre români nu au citit niciodată o carte. În medie, românii citesc mai puţin de cinci minute pe zi şi doar 6,2% dintre concetăţenii noştri se raportează la lectură ca la o modalitate de petrecere a timpului liber.

Fără îndoială, una dintre cauze este lipsa resurselor financiare alocate cărţilor. Un sondaj al Eurostat din 2019 ne spune că românii cheltuiesc doar 0,4% din bugetul anual al familiei pe cărţi, ziare şi papetărie, având astfel cel mai mic scor din Uniunea Europeană, cu aproximativ 50% sub media UE. Deşi o alternativă la achiziţie ar fi împrumutatul cărţilor de la bibliotecile publice, nici datele acestea nu sunt încurajatoare. În 2019, bibliotecile din România aveau aproximativ 3,1 milioane de cititori activi, cu aproximativ 48,5% mai puţini faţă de anul 2000. Regăsim aceste procente şi când ne uităm la numărul de volume împrumutate, acestea scăzând aproape la jumătate, în ciuda faptului că bibliotecile au astăzi peste un milion de volume în plus faţă de cele din 2000.

Problemele derivate din lipsa obiceiului de lectură ajung la analfabetism funcţional şi chiar abandon şcolar. 38,7% dintre tinerii de 15 ani nu înţeleg ceea ce citesc. România se clasează printre ultimele ţări la testele PISA. Rezultatele testelor din 2018 indică o rată a analfabetismului funcţional care ajunge la 41% la evaluarea de citire. Acest procent reprezintă elevii care nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime medie, nu pot găsi informaţii pe baza unor criterii explicite şi nu pot reflecta asupra scopului unui text. Acestea sunt toate abilităţi care se pot dezvolta prin lectură.

Studiile de specialitate arată că lectura este un obicei sănătos, nu doar de relaxare sau îmbogăţire a culturii generale şi cunoştinţelor. În plus, cititul creşte nivelul de empatie, dezvoltă cunoştinţele generale şi vocabularul. De exemplu, citind 20 de minute pe zi, ajungi să citeşti 1,8 milioane de cuvinte pe an. De aceea, doar citind, copiii ar putea învăţa între 4.000 şi 12.000 de cuvinte noi într-un an.

Toate aceste cifre ne indică necesitatea unei strategii naţionale pentru încurajarea lecturii, cu obiectivul principal de a creşte popularitatea acestei activităţi atât de necesare pentru o dezvoltare intelectuală sănătoasă.

Din 1995, România sărbătoreşte şi Ziua internaţională a cărţii, pe 23 aprilie, un eveniment anual, organizat în special pentru a promova cititul, publicarea de cărţi, dar şi drepturile de autor. Dar nu este suficient. Pentru că sărbătorim Ziua mondială a cărţii, prin intermediul UNESCO, iniţiativele de încurajare a lecturii au rămas în special la nivelul mediului privat, fără să existe un cadru legal pentru derularea acestora în şcoli sau instituţii culturale.

Ce este de făcut?

Voi depune, în zilele următoare, un proiect legislativ care vine în întâmpinarea necesităţii promovării lecturii, atât în rândul populaţiei tinere, cât şi în rândul celei adulte. Este nevoie urgent de instituirea unui cadru pentru derularea de activităţi pentru încurajarea lecturii, în ţara în care analfabetismul funcţional afectează sute de mii de copii. Această lege va seta un cadru necesar, dar fac apel la toţi colegii de arenă publică să se implice în promovarea lecturii ca pilon de bază pentru o societate dezvoltată şi educată.

Parlamentari, miniştri, consilieri sau primari, indiferent din ce partid faceţi parte, dacă simţiţi responsabilitatea funcţiei publice şi vă interesează soarta acestei ţări, este momentul să ne unim forţele şi să facem din Ziua Naţională a Lecturii un eveniment naţional, despre care să se vorbească peste tot în lume!

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul, iniţiat de ministrul muncii, este unul antisocial"

Nu peste mult timp, Parlamentul va dezbate Proiectul de Lege propus de ministrul muncii cu privire la interdicţia cumulării pensiei cu salariul. Este un act normativ revoltător, antisocial, plin de vicii de constituţionalitate, care introduce discriminări sociale şi îngrădeşte drepturile fundamentale garantate de Constituţia României.

Acest proiect de lege nu loveşte doar în pensionarii care lucrează la stat. Îi loveşte pe toţi pensionarii din România, inclusiv pe cei care lucrează la privat.

Din primul articol al legii se încalcă dreptul fundamental de a munci, garantat de Constituţia României la art. 41. Sub aparenţa unei aşa-zise opţiuni, respectiv că pensionarii îşi pot continua activitatea până la vârsta de 70 de ani, se introduce practic o interdicţie pentru toţi pensionarii de a mai lucra după împlinirea acestei vârste. Atrag atenţia că textul constituţional e foarte limpede: "dreptul la muncă nu poate fi îngrădit", deci vârsta nu poate deveni un element de interzicere a muncii. Sunt mulţi oameni de bună calitate - medici, profesori, savanţi, economişti - cu o experienţă uriaşă care pot oferi încă foarte multe societăţii şi după vârsta de 70 de ani!

Apoi, tot sub aparenţa unei opţiuni, pentru pensionarii care lucrează la stat, se instituie obligaţia de a alege între două drepturi constituţionale. Dacă aleg dreptul de a munci, li se suspendă dreptul la pensie. Dacă, dimpotrivă, aleg dreptul de a-şi primi pensia cuvenită, li se suspendă dreptul de a munci la stat.

Atrag şi aici atenţia asupra unei grave încălcări a Constituţiei. Articolul 41 din Legea fundamentală prevede foarte clar că alegerea locului de muncă este liberă şi nu poate fi condiţionată prin suspendarea altor drepturi fundamentale.

Deci, dacă un pensionar alege să lucreze la stat, nimeni nu are dreptul să-i interzică sau să-i suspende dreptul la pensie, garantat, de asemenea, de Constituţie. Asta nu este o opţiune liberă, este o condiţionare a unor drepturi fundamentale, ceea ce este revoltător, mai ales în cazul celor care au contribuit zeci de ani la bugetul de pensii.

Curtea Constituţională a spus-o foarte clar, în mai multe decizii, că pensia reprezintă un drept patrimonial, adică o proprietate, care a fost preconstituită încă din perioada de contribuţie la bugetul asigurărilor sociale. Odată cu plata acestor contribuţii, a apărut şi obligaţia statului de a asigura pensia persoanei în cauză, după împlinirea vârstei de pensionare.

Statul nu se poate deroga de la această obligaţie în nicio circumstanţă, deci cu atât mai puţin dacă cel ajuns la vârsta de pensionare decide să muncească.

Prin această muncă, pe care această coaliţie a austerităţii vrea să o interzică, pensionarul angajat îşi plăteşte practic o parte din propria sa pensie. Este absurd să-i interziceţi să muncească! Nu vorbim aici despre două venituri de la stat. Pensia nu este un venit câştigat, ci un drept preconstituit care trebuie restituit de stat. De aceea, este ruşinoasă această iniţiativă legislativă, prin care statul încearcă să se sustragă obligaţiei care s-a născut odată cu plata contribuţiilor de către salariat.

Nu în ultimul rând, Proiectul de Lege introduce o discriminare inacceptabilă, între diverse categorii sociale, care au respectat în mod identic obligaţia de a contribui la bugetul de pensii. De ce un inginer nu are dreptul de a cumula pensia cu salariul, dar preşedintele României poate face acest lucru? De ce un bun economist trebuie să renunţe, fie la pensie, fie la salariu, dar un parlamentar nu e obligat să facă acest lucru? Care sunt raţiunile pentru care profesorii sunt exceptaţi de la această interdicţie, dar medicii nu sunt?

Vă invit să mergeţi în mediul rural şi în zonele sărace ale României, să vedeţi câţi dintre medicii de familie sau specialişti au deja peste 65 de ani, pentru că acolo nimeni nu vrea să meargă să practice medicina. Cu cine veţi înlocui golul lăsat, dacă aceşti medici vor fi forţaţi să renunţe la activitate, pentru a nu-şi pierde pensia? Este o acţiune cinică, neconstituţională a acestei coaliţii a austerităţii.

Aţi promis că nu veţi reduce veniturile populaţiei! Această lege taie ori pensia, ori salariul unor persoane îndreptăţite să le primească pe ambele. Este ruşinos şi revoltător să vă bateţi joc de seniorii României! Aşa aţi făcut mereu când aţi pus mâna pe putere. Pensionarii au fost primii pe care i-aţi sancţionat de fiecare dată!

Vă spun clar că nu voi vota acest proiect şi am convingerea că nici colegii mei din grupul PSD nu vor vota această lege antisocială!

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Guvernul Cîţu susţine investiţiile în infrastructura educaţională şi culturală a municipiului Craiova"

Două obiective importante din municipiul Craiova, Colegiul "Carol I" şi sediul Operei Române au intrat în linie dreaptă pe traseul implementării, ajungând în etapa finală a semnării contractului pentru demararea lucrărilor de reabilitare.

În prezenţa premierului Florin Cîţu şi a ministrului dezvoltării şi lucrărilor publice, domnul Cseke Attila, s-a semnat, pe data de 16 martie, la Craiova, contractul derulat prin Compania Naţională de Investiţii pentru reabilitarea celor două clădiri emblematice ale Municipiului Craiova, Sediul Colegiului Carol I şi sediul Operei Române.

Cele două sedii de instituţii au nevoie urgentă de lucrări de intervenţie pentru a fi funcţionale şi sigure, dar mai ales pentru a fi redate circuitului educaţional şi cultural. Odată acest pas fiind făcut, sunt sigur că Municipiul Craiova şi întregul nostru judeţ vor fi mai bogate din punct de vedere cultural, cele două spaţii fiind redate comunităţii.

Realizarea celor două obiective sunt promisiuni onorate şi mă bucur să văd că eforturile de anul trecut dau roade. Pe timpul guvernării Orban, au fost aprobaţi prin Hotărâre de Guvern indicatorii tehnico-economici ai proiectului, ceea ce a permis contractarea lucrărilor de proiectare şi execuţie printr-o procedură de licitaţie, astfel încât proiectul să intre în linie dreaptă.

Prin acest contract care se va derula pe parcursul următorilor 2 ani, valoarea investiţiilor ridicându-se la peste 97 de milioane de lei, se au în vedere lucrări de reabilitare complexe care vizează consolidarea întregului monument din centrul Municipiului Craiova. Astfel, clădirea monument istoric, reprezentantă de Colegiul "Carol I", care se afla într-o fază avansată de degradare, fiind folosită parţial, va deveni funcţională după mulţi ani în care a fost scoasă din uz, iar in ceea ce priveşte sediul Operei Române, după realizarea lucrărilor de modernizare şi extindere a spaţiilor existente, va fi redeschis accesului publicului la nivelul foaierului.

Acestea sunt doar două dintre proiectele din lista obiectivelor de investiţii asumate la nivel local şi care beneficiază de susţinere guvernamentală. Cu ocazia vizitei din 16 martie, la Craiova, a delegaţiei guvernamentale formată din domnul Florin Cîţu, prim-ministrul României, domnul Cseke Attila, ministrul dezvoltării şi lucrărilor publice, domnul Ioan Ciucă, ministrul apărării naţionale, a fost inventariat, alături de reprezentanţi locali, stadiul câtorva proiecte. Mă refer la vizitele de lucru efectuate la Colegiul Naţional Militar "Tudor Vladimirescu", instituţie de învăţământ cu tradiţie, care a intrat într-un amplu program de investiţii în modernizarea infrastructurii şcolare, program aflat pe final, dar şi la vizita organizată pe Tronsonul I al Drumului Expres Craiova-Piteşti, un obiectiv de infrastructură major pentru Regiunea de Sud şi Sud-Vest a României.

Acestea sunt doar câteva dintre proiectele de investiţii în derulare care au alocare bugetară şi a căror implementare o voi monitoriza atent, astfel încât termenele asumate să fie respectate pentru finalizarea lor cu succes.

Pentru Guvernul Cîţu următorii 4 ani sunt anii relansării economice şi ai dezvoltării durabile, iar fiecare proiect de investiţie de la nivel local este o verigă din lanţul investiţional naţional care va contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni, asigurând o creştere economică sustenabilă si echilibrată.

Dezvoltarea judeţului Dolj, prin investiţii, reprezintă prioritatea noastră, a liberalilor, la nivel local. Sunt convins că printr-un parteneriat activ şi dialog constant cu membrii Guvernului, vom reuşi să plasăm judeţul nostru, după ani buni de stagnare şi izolare, in rândul judeţelor dinamice şi atractive din punct de vedere economic, în care tinerii să aleagă să rămână, să se dezvolte şi să-şi construiască un destin!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Marele scriitor Nicolae Dabija a plecat la Domnul privind cum fraţii sunt separaţi cu forţa, chiar şi în ziua funeraliilor sale. Cum este posibil ca unui demnitar român, membru al Partidului AUR, să îi fie interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova?"

Ziua de 15 martie a fost declarată zi de doliu naţional în Republica Moldova. Este ziua în care Nicolae Dabija, marele scriitor, academician şi reprezentant al valorilor româneşti, va fi condus pe ultimul drum.

Preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor, domnul George Simion, a dorit să participe la funeraliile marelui om de cultură şi să cinstească memoria acestui reprezentant de seamă al neamului românesc, însă propaganda ce luptă pentru dezbinarea unităţii spirituale şi identitare a românilor, atât de aici, cât şi de dincolo de Prut, a încălcat orice principii internaţionale ale mobilităţii şi relaţiilor diplomatice şi a interzis intrarea deputatului AUR pe teritoriul Republicii Moldova.

Aceştia sunt cei care, în locul unirii, seamănă dezbinare, necinstind memoria unui geniu care a cultivat întreaga sa viaţă spiritul unirii, prin opera şi activitatea sa.

Prin restricţionarea abuzivă a prezenţei demnitarilor AUR la conducerea pe ultimul drum a academicianului Nicolae Dabija, aceşti oameni mici ai graniţelor, ai separării fraţilor şi ai slăbirii spiritului dintre români, pe care istoria nu îi va ierta, calcă pe memoria unui reazem al identităţii poporului român, aşa cum a fost marele Nicolae Dabija.

În poemele sale "Doruri interzise", Nicolae Dabija scria:

"E greu de tot să fii mereu crezut,

de nu confrunţi cu viaţa cele zise.

Iar pe aceste dealuri plouă rouă,

Graiul e blând şi zorile-s deschise..."

Poate că cei care ne-au interzis astăzi să fim acolo, la mormântul unui far al unităţii şi limbii române, vor vedea cu ochii lor că "zorile unirii" dintre fraţii români rămân deschise chiar şi atunci când graniţele sunt pe nedrept închise.

S-a demonstrat încă odată că cei din fruntea ţării, deşi transmit un pseudomesaj solidar pentru ambele maluri ale Prutului, nu probează acest mesaj cu faptele lor.

Acum, când un mare om al românismului merge la Domnul, iar aşa cum spun poemele sale "cu dânsul au tăcut martirii", noi nu vom tăcea până când nu vom realiza idealul românilor de a fi împreună, puternici, şi a vedea pe aceşti falşi Irozi spânzuraţi de propria limbă mincinoasă a trădării!

Domnul Vasilică Toma:

"După un an de pandemie, vinovaţi sunt tot românii!"

A trecut un an de când viaţa noastră a tuturor s-a schimbat fundamental, brusc şi violent, aruncându-ne într-o lume complet necunoscută marcată de frică şi disperare, un an în care am aşteptat şi am sperat, un an întreg în care am aşteptat acele măsuri care să nu ne mai lase să luptăm singuri în faţa pandemiei şi în care am tot sperat că cei care şi-au asumat responsabilitatea şi obligaţia de a ne oferi sprijin vor depăşi în final scuzele şi vor conştientiza rolul.

Tot în acest an, tuturor problemelor create de pandemie li s-au adăugat scuzele repetate ale celor care ar fi trebuit să găsească soluţii, nu acuze. Pentru că nu a fost suficient spectrul acestui virus! Am fost transformaţi cu toţii în vinovaţii de serviciu ai celor care şi-au omis complet datoria faţă de noi, cei care au toate scuzele din lume pentru incapacitatea şi haosul proprii, şi toate acuzele pentru noi, restul.

De un an de zile, în ochii unei guvernări pentru care binele propriu şi aroganţa sunt mai presus de orice şi oricine din această ţară, românii sunt vinovaţi de lipsa de măsuri adecvate pentru prevenirea şi combaterea virusului, pentru incapacitatea unităţilor spitaliceşti de a susţine corespunzător serviciile necesare, pentru epuizarea şi disperarea cadrelor medicale lăsate să se lupte singure cu pandemia, pentru lipsa medicamentelor, a instrumentelor medicale, a netratării şi uitării bolnavilor cronici, pentru restricţiile haotice şi la bunul plac, pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru sutele de mii de locuri de muncă pierdute, pentru zecile de mii de afaceri falimentare, pentru distrugerea unor domenii de activitate cheie în orice stat şi societate, pentru răzgândirile peste noapte şi incoerenţă, pentru lipsa măsurilor de sprijin concret şi ţintit faţă de toate categoriile socio-profesionale şi de vârstă şi toate domeniile de activitate, pentru bâlbe, incompetenţă şi ineficienţă, pentru jocurile şi interesele politice devenite prioritate maximă, pentru bătaia pe funcţii şi privilegii, pentru uitare, ignorare, ignoranţă, fracturi logice şi neadevăruri flagrante, pentru să suntem singuri în faţa pandemiei!

Dar, mai ales, românii sunt vinovaţi pentru aroganţa guvernanţilor, cei incapabili să facă diferenţa între binele naţional şi cel personal şi de grup, cei incapabili să-şi recunoască greşelile şi să le repare, cei care refuză orice propunere constructivă şi orice soluţie dovedită viabilă, pentru că interesul lor politic este mai presus de orice.

După un an de pandemie, de la o zi la alta, suntem mai singuri şi din ce în ce mai vinovaţi cu cât incapacitatea şi aroganţa celor care guvernează cresc.

După un an de pandemie, ne este din ce în ce mai rău cu cât lipsa de măsuri adecvate este mai mare. Pentru ei, rămânem vinovaţi. Pentru ei, suntem cei datori să plătească!

Domnul Daniel Tudorache:

Acum exact un an, în calitate de primar al Sectorului 1 al municipiului Bucureşti, primeam de la Ministrul Mediului de atunci răspunsul la sesizarea privind ocuparea fără acte a 5,3 ha de teren din Sectorul 1 şi depozitarea unor cantităţi de sute de mii de metri cubi de gunoaie pe această suprafaţă. Sesizarea avea anexate şi rapoartele de expertiză topografică care atestă acest fapt. Răspunsul de atunci a fost că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor nu are atribuţii în verificarea acestor aspecte.

Acum, actualul ministru al mediului "descoperă" o serie de depozite necontrolate de deşeuri, unele chiar în Sectorul 1. Mă adresez pe această cale, reluând solicitarea de verificare şi control a unei suprafeţe de peste 5 ha de teren din Sectorul 1, domeniu public, ocupată cu deşeuri de ani şi ani, devenit o groapă ilegală de gunoi prin indiferenţa autorităţilor de mediu. Poate actualul ministru al mediului are capacitatea de a ne da un răspuns legal şi competent pe această speţă. Între timp, aflu ca poluatorii au trecut la un nou nivel, acţionează în instanţă Guvernul României şi Primăria Capitalei pentru a schimba legislaţia europeană de mediu aplicabilă şi asimilată legislaţiei din România. Astfel doresc dumnealor ca încălcarea legii să fie corectată prin modificarea sau abrogarea articolelor încălcate.

Cu o săptămână în urmă, pe data de 10 martie, la Curtea de Apel Bucureşti s-a judecat plângerea prealabilă depusă de un operator de depozit de deşeuri pentru modificarea sau abrogarea H.G. nr. 349/2005 ce transpune în legislaţia română Directiva 1999/31/CE.

Oare ce atitudine va lua, faţă de această situaţie gravă, ministrul mediului şi subordonaţii săi? Devine România, cu ştirea şi acceptul acestora, groapa de gunoi a Europei?

Curtea de Apel Bucureşti, Dosar nr. 6776/2/2020, Secţia 8 Complet 6, termen - 10.03.2021, ora 9,00.

Obiect: Anulare acte administrativ cu caracter normativ, H.G. nr. 349/2005 -Fond.

Domnul Glad-Aurel Varga:

"«Vinerea Verde», bine-venită, dar nu suficientă"

De săptămâna trecută avem "Vinerea Verde", o campanie de conştientizare lansată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu scopul declarat de a reduce poluarea aerului din marile oraşe, prin încurajarea transportului alternativ.

Salut această iniţiativă, precum şi variantele alese în această zi de reprezentanţii Guvernului. Utilizarea transportului comun, mersul pe jos, utilizarea bicicletei, a vehiculelor electrice sunt toate măsuri "de manual", pe care le regăsim încă din 2008, odată cu obligaţia de a respecta Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, în toate strategiile, planurile, comunicările la nivel european sau naţional.

Însă, după cum "cu o floare nu se face primăvară", nici cu o zi pe săptămână nu se va curăţa aerul din marile oraşe, astfel încât reducerea emisiilor să contribuie semnificativ la protejarea sănătăţii noastre.

De aceea, am ales să fac azi apel la autorităţile responsabile, centrale şi locale, să accelereze punerea în practică a tuturor măsurilor prevăzute în multitudinea de documente strategice pe care le avem în vigoare. Mă refer aici la obligaţiile asumate de România prin transpunerea legislaţiei europene, la planurile integrate privind calitatea aerului pentru aglomerările urbane, la planurile de mobilitate urbană durabilă, la Strategia naţională privind protecţia atmosferei, Strategia naţională privind schimbările climatice, la Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante în România, iar lista ar putea continua cu programele finanţate din fonduri europene sau cu programele Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Înţeleg necesitatea şi importanţa unor documente strategice, care să asigure o viziune pe termen mediu şi lung, însă ceea ce ne lipseşte cu desăvârşire este punerea lor în practică şi tocmai această lipsă de acţiune, din ultimii 20 de ani, a făcut ca România să fie ţara cu cele mai multe decese provocate de poluarea aerului.

Mă bucur de iniţiativa Ministerului Mediului şi aştept să continue rapid în aceeaşi notă, să dea drumul programelor finanţate prin AFM, să colaboreze cu celelalte ministere care răspund de transporturi, de fondurile europene, precum şi cu primarii marilor oraşe, astfel încât măsurile tehnologice să fie implementate odată cu măsurile sistemice.

Privim Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu maxim optimism, prin prisma sumelor alocate pentru investiţii, inclusiv pentru obiective care contribuie la atenuarea poluării aerului, însă trebuie să avem cu toţii în vedere că bani au fost disponibili şi în alte perioade, dar principala problemă a fost incapacitatea de a implementa proiectele propuse. Nu ne mai permitem să eşuăm, pentru că este în joc sănătatea noastră, a tuturor!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Stimulentul de reinserţie în muncă creşte de la 650 de lei la 1.500 de lei lunar"

A fi părinte este, probabil, cea mai mare bucurie pe care o poate avea un om într-o viaţă, dar şi cea mai mare responsabilitate, un job care te solicită 24 din 24, 7 zile din 7. Ultimul an a fost o adevărată provocare pentru tinerele familii, dar mai ales pentru părinţii îngrijoraţi de incertitudinea viitorului lor şi sănătatea copiilor lor.

În această privinţă, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale vine cu veşti bune, în special pentru mamele care doresc să îşi reia activitatea la mai puţin de şase luni de la momentul naşterii.

Acum câteva zile a fost pus în dezbatere publică Proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care stimulentul de reinserţie pentru părintele care se întoarce la muncă, înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, creşte de la 650 de lei lunar la 1.500 de lei. Nevoia acestei modificări legislative a fost cauzată de rata mică a părinţilor care au dorit să revină la muncă mai repede. Creşterea stimulentului de peste două ori are scopul de a determina cât mai mulţi părinţi să opteze pentru reluarea activităţii lucrative, fiind o măsură care creşte veniturile, scade riscurile deprofesionalizării, asigură forţa de muncă necesară angajatorilor şi, de asemenea, aduce şi un plus financiar considerabil la bugetul statului.

Totodată, această creştere substanţială îi va permite părintelui să apeleze la servicii specializate pentru supravegherea şi îngrijirea copilului. Noi, liberalii, considerăm că decizia de a avea un copil trebuie să fie cât mai mult încurajată de statul român. Femeile care au avut curajul, deşi lucrează din greu, să aibă un copil în această perioadă, trebuie susţinute în efortul lor de a avea o carieră şi de a reprezenta stâlpul de rezistenţă al unei familii.

Din păcate, statistica şi indicii demografici din ultima perioadă au atins cele mai pesimiste cote şi proiecţii. Ştim foarte bine că tinerii din România nu mai aleg să îşi întemeieze familii, cu atât mai puţin să aibă copii. Prin politicile publice pe care le promovează, statul român are obligaţia de a încuraja tinerii din România să îşi întemeieze familii şi să rămână aici, în ţară, iar această încurajare trebuie tradusă prin oferirea unor condiţii şi măsuri concrete în această direcţie.

În acest context, creşterea stimulentului de reinserţie este o primă măsură de acest fel. Tinerele mame nu mai trebuie să trăiască cu gândul că a avea un copil reprezintă sacrificarea vieţii profesionale. Este adevărat, Proiectul ordonanţei de urgenţă nu precizează problemele structurale cu care se confruntă demografia României, care necesită măsuri mult mai ample şi cu un impact mult mai mare, însă, totuşi, este un prim pas.

După multe estimări, populaţia României va coborî, în 2050, la 15 milioane de locuitori, iar acest fapt poate conduce la probleme economice semnificative, în principal presiuni uriaşe asupra bugetului asigurărilor sociale de stat. Dacă nu vom lua măsuri concrete în următorii ani, vom asista pasiv la problemele ce vizează, pe termen lung, însăşi existenţa statului român. Timpul pentru a acţiona în consecinţă trebuie recuperat rapid!

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Sărut mâna!

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă informez că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 125.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost deja distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru: între orele 10,00 şi 11,30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 11,30-12,00 pauză; ora 12,00 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, urmată de şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doresc să introduc pe ordinea de zi PL-x 601/2020.

Avem consensul liderilor şi aş dori să-l introduc la punctul 5.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Obiectul de reglementare îl dorim.

Domnul Benedek Zacharie:

Da, un moment.

Este Proiectul de Lege care modifică şi completează Ordonanţa Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România şi a Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Fiind acordul liderilor, PL-x 601/2020 va intra la 5 prim.

Dacă mai sunt observaţii, intervenţii? Nu.

Atunci, intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

La punctul 1, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 35/2021.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

La punctul 2 şi punctul 3 de pe ordinea de zi nu au sosit încă rapoartele comune, aşa că mergem la punctul 4, Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 10 Ianuarie - Ziua matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii; PL-x 74/2021.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Domnul deputat Pambuccian Varujan.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul acesta de lege face parte dintr-un program mai amplu, pe care o să vi-l propun, legat de dezvoltarea domeniului ŞTIM - e traducerea pe care am dat-o pentru STEM - în România.

Consider că este foarte important să facem lucrul acesta acum, în al doisprezecelea ceas. Pentru că se constată, nu numai în România, ci şi într-o arie mai mare, care cuprinde multe ţări în care se trăieşte bine, în care nivelul de trai este ridicat, că tinerii se orientează mult mai mult către domeniile de minimă rezistenţă, şi atunci riscul ca aceste naţiuni să ajungă uşor-uşor să piardă locurile pe care ele le au astăzi, în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare al ştiinţei şi tehnologiei în ţările respective, în naţiunile respective, riscul acesta să fie foarte mare.

România şi aşa în ultimii 30 de ani a făcut un pas înapoi, spre deosebire de alte naţiuni, alte ţări care au făcut paşi spectaculoşi înainte. Şi avem exemplul Israelului, al Chinei, al Coreei, în acest sens.

România trebuie să recupereze tot ce a pierdut şi trebuie să ajungă să aibă un cuvânt de spus în acest domeniu.

Istoria a dovedit că naţiunile care nu au însemnat foarte mult în zona aceasta, a ştiinţelor şi tehnologiilor, şi care în general au urmat alte naţiuni în direcţia aceasta, nu au avut... nu au beneficiat de un nivel de trai ridicat, de un viitor cert. Şi nu vreau ca lucrul acesta să se întâmple pentru naţiunea română.

Cred că este un gest de patriotism fundamental ca domeniul acesta să se dezvolte rapid în România, să recuperăm ce am pierdut şi să începem să avem lucruri pe care să le producem noi şi pentru care să putem să avem un cuvânt de spus în concertul acesta global.

Instituirea unei asemenea zile are în primul rând - de aceea este şi primul pas - are în primul rând semnificaţia aceasta, de atragere a atenţiei, şi a populaţiei, dar mai ales a tinerilor, în sensul acesta al dezvoltării, al unei eventuale calificări în acest domeniu, al unei cariere în acest domeniu.

Şi după aceea trebuie să venim cu legislaţia care să le asigure acestor oameni posibilitatea de a avea o carieră în România, de a avea produse de proprietate intelectuală create în România, în zona ştiinţifică şi tehnologică, şi de a însemna ceva în acest concert al naţiunilor.

Am ales ziua de 10 ianuarie pentru că pe 10 ianuarie 1906 s-a născut una dintre cele mai complexe personalităţi pe care le-a dat această naţiune - mă refer la profesorul Grigore Moisil, un om care a avut rezultate fundamentale. Culmea este că este mult mai admirat în afara ţării - de fapt, nu e culmea, se pare că acesta e un obicei la noi - decât în România. În matematică, în mecanică teoretică, în informatică, în logica formală. Dar care în acelaşi timp a contribuit foarte mult - şi am să folosesc un cuvânt care, din păcate, a fost golit de sens în ultimul timp - la popularizarea acestor domenii şi la sprijinirea tineretului pentru a lua o hotărâre în sensul acesta, în sensul unei cariere în acest domeniu, în ŞTIM.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Să nu uităm că lui îi datorăm - asta vreau să mai spun, pentru că lucrul acesta, din păcate, nu se ştie în România foarte mult.

Lui îi datorăm şi faptul că, în 1957, România a fost a cincea naţiune care a proiectat şi a construit un calculator electronic. Este una dintre cele mai mari realizări pe care le-am avut, ca naţiune, despre care nu ştiu de ce nu se vorbeşte. Noi credem că suntem, aşa, un popor de muncitori în fabrica de soft, apăruţi în ultimii 20 de ani, dar noi am însemnat foarte mult în domeniul acesta. Sunt foarte mulţi oameni pe planeta aceasta care ne respectă pentru ce s-a întâmplat atunci şi după aceea.

Şi-mi doresc să se întâmple...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Vă mulţumim pentru intervenţie, din partea iniţiatorului.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, preşedintele Comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie.

Prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Pentru început, vreau să fac precizarea că în raport există o greşeală materială, la pagina 3.

În acest context, se va înlocui sintagma "Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi", cu sintagma "Comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie". Şi voi citi în consecinţă.

Ca atare, permiteţi-mi să dau citire raportului, cu modificarea pe care am subliniat-o.

Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 10 Ianuarie - Ziua matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social au avizat favorabil proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 28 decembrie 2020, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 10 ianuarie - Ziua matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii.

Potrivit expunerii de motive, în această zi, în anul 1906 s-a născut academicianul Grigore Constantin Moisil, personalitate care şi-a pus amprenta asupra dezvoltării matematicii româneşti şi care a fost cel mai important pionier al informaticii în România şi unul dintre cei mai importanţi teoreticieni ai informaticii din lume.

Comisia a examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 16 februarie 2021.

Membrii Comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie - aici am făcut modificarea - au participat la dezbateri conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 10 Ianuarie - Ziua matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din acest raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Propun ca timpul de dezbatere a amendamentului să fie de două minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun votului aprobarea timpului alocat dezbaterii iniţiativei legislative.

Vot, vă rog.

Două minute s-a propus.

136 prezenţi, 135 pentru, "nu votez" - 1. Timpul alocat dezbaterii iniţiativei legislative a fost adoptat.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna deputat Fădor Angelica. (Probleme tehnice.)

Da?

Nu se aude.

Dacă nu... dacă nu a intrat doamna deputat, voi spune eu un gând.

(Coboară la tribună.)

Fiind profesor de matematică, nu pot să nu salut această iniţiativă, în respect faţă de matematică, această disciplină care, pe bună dreptate, este denumită regina ştiinţelor.

Ştiu că această denumire naşte anumite invidii, naşte anumite frustrări, dar aş spune că dacă matematica este regina ştiinţelor, acest lucru nu opreşte pe nimeni care reprezintă o altă disciplină să facă din disciplina respectivă regele ştiinţelor.

De asemenea, se mai spune că fiecare disciplină este atâta ştiinţă câtă matematică conţine.

Este adevărat că matematica a stat, stă şi va sta mereu la baza analizei studiilor şi a tuturor elementelor structurale pentru celelalte discipline.

Salut această iniţiativă.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota această propunere legislativă, în respect pentru tot ceea ce a însemnat, înseamnă şi va da frumos şi bun România, românismul, în domeniul matematicii, al informaticii şi al ştiinţelor naturii.

Vă mulţumesc.

(Revine la prezidiu.)

Vă rog, domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota, de asemenea, această bine-venită iniţiativă legislativă.

Salut personal această iniţiativă a domnului Pambuccian, din perspectiva faptului că inclusiv un părinte de-al meu a fost profesor de matematică - şi aduc un omagiu pe această cale tatălui meu -, dar şi din perspectivă a reprezentantului..., a mea, ca reprezentant al minorităţii italiene, pentru că în România, la un moment dat, ştiţi foarte bine, a circulat o culegere de probleme de matematică scrisă de un etnic italian.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă nu mai sunt luări de cuvânt în cadrul dezbaterilor generale, trecem la dezbaterea iniţiativei legislative.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Sunt 4 amendamente admise.

La art. 1? Nu.

Art. 2? Nu.

Art. 3? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2018 privind modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acţiuni de informare şi promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internaţional; PL-x 58/2019.

Suntem în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Şi dăm cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru prezentarea raportului.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2018 privind modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acţiuni de informare şi promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internaţional.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 18 februarie 2019.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acţiuni de informare şi promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internaţional.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a hotărât, cu majoritate de voturi - înregistrându-se 3 abţineri -, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 5, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România şi a Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000 privind omologarea şi certificarea produselor şi a materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum şi condiţiile de introducere pe piaţă şi de comercializare a acestora; PL-x 601/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi.

Prezentarea raportului, vă rog, domnul preşedinte.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România şi a Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000 privind omologarea şi certificarea produselor şi a materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum şi condiţiile de introducere pe piaţă şi de comercializare a acestora, transmis cu adresa PL-x 601/2020 din data de 6 octombrie 2020.

Consiliul Legislativ, cu Avizul nr. 702/21 iulie 2020, avizează favorabil proiectul de ordonanţă, cu observaţii şi propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 30 septembrie 2020 a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, în şedinţa din 9 februarie 2021, a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au examinat proiectul de lege în şedinţa comună din 9 martie 2020.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România şi a Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000 privind omologarea şi certificarea produselor şi a materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum şi condiţiile de introducere pe piaţă şi de comercializare a acestora cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog să propuneţi şi timpul afectat dezbaterilor propunerii legislative.

Domnul Bende Sándor:

Propun pentru dezbateri 3 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun votului plenului Camerei Deputaţilor propunerea făcută, 3 minute - timp afectat dezbaterii propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 167 prezenţi, pentru - 165, 1 - împotrivă, 1 - "nu votez". Timpul de 3 minute a fost adoptat.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Atunci, începem dezbaterea proiectului de lege.

Vă informez că sunt 88 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 2 la 10? Nu.

De la 11 la 20? Nu.

De la 21 la 30? Nu.

De la 31 la 40? Nu.

De la 41 la 50? Nu.

De la 51 la 60? Nu.

De la 61 la 70? Nu.

De la 71 la 80? Nu.

De la 81 la 88? Nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 7, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale; PL-x 347/2019.

Proiectul de lege se dezbate în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia juridică şi Comisia pentru politică externă, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 347/2019

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică externă au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă, în condiţiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Obiectul de reglementare este modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008, în sensul eliminării referirilor la "Ministerul Economiei şi Finanţelor", al actualizării componenţei Consiliului interinstituţional pentru implementarea sancţiunilor, precum şi pentru respectarea angajamentelor internaţionale ale României în domeniul combaterii finanţării terorismului.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiilor sesizate pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege au examinat iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 8, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2019 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României; PL-x 456/2019.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României, vă rog.

Domnul Gheorghe Ştefan (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună ziua!

Mă numesc Gheorghe Ştefan, sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea prevederilor Directivei (UE) 2019/782 a Comisiei din 15 mai 2019 de modificare a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte stabilirea indicatorilor de risc armonizaţi.

Astfel, se prevede că:

- Indicatorii de risc armonizaţi sunt stabiliţi la nivel european;

- Autoritatea responsabilă în calcularea indicatorilor de risc armonizaţi este Autoritatea Naţională Fitosanitară;

- Indicatorii de risc armonizaţi măsoară progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivului de reducere a riscurilor şi a efectelor utilizării pesticidelor asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, la nivelul Uniunii Europene.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să aprobaţi proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2019 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 9 octombrie 2019.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru sănătate şi familie au avizat favorabil proiectul de lege mai sus menţionat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012. Proiectul transpune prevederile Directivei (UE) 2019/782 a Comisiei din 15 mai 2019 de modificare a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte stabilirea indicatorilor de risc armonizaţi.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 9, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice; PL-x 430/2019.

Suntem în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul Gheorghe Sorescu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Gheorghe Sorescu, Ministerul Afacerilor Interne.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2019 are ca obiect constituirea temeiului legal pentru desemnarea ca infrastructuri critice naţionale a obiectivelor strategice de interes naţional aflate în stadiu de proiect.

În considerarea celor anterior menţionate, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru apărare.

Prezentarea raportului comun, vă rog, doamna deputat Simona Bucura.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, cu dezbatere şi avizare pe fond, cu privire la PL-x 430 din 8 octombrie 2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, cu Decizia nr. 64 din 30 iulie 2019, a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010. Soluţiile legislative propuse au în vedere necesitatea stabilirii conexiunilor cu coridoarele europene de transport şi asigurarea cerinţelor pentru apărare.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru apărare au examinat acest proiect de lege, iar în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2019.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale?

Domnul deputat Moldovan Sorin, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ţinând cont de prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 98/2010, care a creat baza legală necesară reglementării domeniului protecţiei infrastructurii critice în România, facilitând astfel realizarea cadrului normativ secundar care asigură un nivel corespunzător de protecţie a infrastructurii critice, esenţial pentru dezvoltarea economică, menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii şi, bineînţeles, siguranţa cetăţenilor, astăzi avem de votat Proiectul de Lege de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2019, prin care se face corelarea cadrului legislativ existent, în conformitate cu avizul negativ exprimat de Consiliul Legislativ, prin republicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010.

Astfel, ţinând cont că este vorba despre infrastructura critică şi despre securitatea acesteia, Grupul Partidului Naţional susţine adoptarea acestui raport.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 10, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2019 pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri; PL-x 409/2019.

Proiectul de lege se dezbate în procedură de urgenţă.

Reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României, vă rog.

Domnul Adrian-Ştefan Cîrstea (secretar de stat, Ministerul Tineretului şi Sportului):

Bună ziua!

Numele meu este Adrian Cîrstea şi sunt secretar de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2019, în vederea extinderii domeniilor în care poate fi prestată activitatea desfăşurată de zilieri, precum şi reintroducerea în categoria beneficiarilor legii a instituţiilor aflate în coordonarea Ministerului Tineretului şi Sportului.

Proiectul a fost adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2019, a fost avizat favorabil de toate comisiile din Parlament, iar Guvernul susţine aprobarea acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, prezentarea raportului, vă rog.

Doamna deputat Ţonea.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Ţoiu. Ţoiu, domnule preşedinte. Ţoiu, Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc, domnule lider de grup.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 409/2019 din 1 octombrie 2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2019 pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2019 în vederea extinderii domeniilor în care poate fi prestată activitatea desfăşurată de zilieri, precum şi pentru reintroducerea în categoria beneficiarilor legii a instituţiilor aflate în coordonarea Ministerului Tineretului şi Sportului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2019.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, precum şi avizul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Propunem 5 minute pentru dezbatere.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vorbim - doamnă deputat Ţoiu Oana, aţi prezentat raportul pentru PL-x 409/2019.

Nefiind propuse amendamente, nu este necesar să adoptăm un timp pentru dezbaterea proiectului legislativ.

Aşa că vă întreb, dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 11, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2019 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019; PL-x 215/2019.

Proiectul de lege se dezbate în procedură de urgenţă.

Reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României, vă rog.

Domnul ministru secretar de stat Lucian Heiuş.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2019 a aprobat plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019.

Pe baza acestor indicatori a fost construit şi aprobat bugetul de stat pe anul 2020, buget care a fost şi executat în cursul anului 2020.

În consecinţă, vă rugăm să aprobaţi ordonanţa, în forma aprobată de Guvern.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Preşedintele comisiei, domnul deputat Bogdan Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Bună ziua!

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2019 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa din 15 aprilie 2019.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 12, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2019 pentru completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul; PL-x 214/2019.

Suntem în procedură de urgenţă.

Reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României? Nu.

Vă rog, reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului.

Doamna deputat Oana Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 214 din 8 aprilie 2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2019 pentru completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul.

Proiectul de lege are ca obiect completarea Legii nr. 176/2018 în scopul reglementării modalităţii de continuare a organizării Programului Oficial de Internship al Guvernului României de către Secretariatul General al Guvernului, program care se va desfăşura atât la nivelul aparatului de lucru al Guvernului, cât şi la nivelul ministerelor şi instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale, care vor avea calitatea de organizaţie-gazdă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 1 aprilie 2019.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 13, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2018 privind asigurarea măsurilor necesare organizării şi desfăşurării unor proiecte culturale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 405/2019.

Suntem în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul Demeter András István (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Demeter András, sunt secretar de stat la Ministerul Culturii.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2019 a avut ca obiect de reglementare participarea României la un proiect cultural, anume, la Festivalul artelor numit "Europalia", organizat sub auspiciile asigurării de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Proiectul în sine şi-a atins obiectivul.

Ca atare, ordonanţa de urgenţă şi-a atins scopul.

Proiectul de lege aflat în faţa dumneavoastră a fost adoptat de Senatul României şi are toate avizele din partea comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor, aşa că vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru cultură, prezentarea raportului comun, vă rog, domnul deputat Iulian Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 23 septembrie 2019.

Membrii Comisiei pentru politică externă au examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 15 octombrie 2018.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi-a desfăşurat lucrările în şedinţa din 22 octombrie 2019.

Comisia a dat un raport comun de adoptare în unanimitate.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Vă informez că punctele 14, 15 şi 16 de pe ordinea de zi vor fi reportate şi se vor regăsi în ordinea de zi de marţea viitoare, la respingeri.

Aşa încât vom continua cu punctul 17 de pe ordinea zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2019 privind reorganizarea sistemului naţional de clasificare a carcaselor de bovine, porcine şi ovine, precum şi monitorizarea, controlul şi raportarea preţurilor de piaţă ale carcaselor şi ale animalelor vii; PL-x 32/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog să vă şi prezentaţi. Toţi colegii vă cunosc, şi de asta.

Domnul Gheorghe Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă mai prezint o dată.

Gheorghe Ştefan, secretar de stat, Ministerul Agriculturii.

Proiectul de Ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2019 privind reorganizarea sistemului naţional de clasificare a carcaselor de bovine, porcine şi ovine, precum şi monitorizarea, controlul şi raportarea preţurilor de piaţă ale carcaselor şi ale animalelor vii, aprobată prin Legea nr. 228/2019 în vederea reorganizării sistemului de clasificare la nivel naţional şi, respectiv, a elaborării legislaţiei subsecvente de ordin secundar şi terţiar, care să asigure, pe de o parte, continuarea funcţionării sistemului de clasificare a carcaselor, iar, pe de altă parte, preluarea şi implementarea în legislaţia naţională a regulamentelor europene în materie, în contextul îndeplinirii obligaţiilor ce revin României în calitatea sa de stat membru.

Proiectul de lege are avizele Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Şi vă rugăm, prin urmare, să aprobaţi proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentatului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2019 privind reorganizarea sistemului naţional de clasificare a carcaselor de bovine, porcine şi ovine, precum şi monitorizarea, controlul şi raportarea preţurilor de piaţă ale carcaselor şi ale animalelor vii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, cu observaţii şi propuneri.

Comisia pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru industrii şi servicii a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea, modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2019, în vederea reorganizării sistemului de clasificare la nivel naţional şi, respectiv, a elaborării legislaţiei subsecvente de ordin secundar şi terţiar, care să asigure, pe de o parte, continuarea funcţionării sistemului de clasificare a carcaselor, iar, pe de altă parte, preluarea şi implementarea în legislaţia naţională a regulamentelor europene în materie, în contextul îndeplinirii obligaţiilor ce revin României, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 18, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/2020 privind modificarea şi completarea art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală şi pentru instituirea unor măsuri pentru derularea Programului naţional de dezvoltare locală etapa I; PL-x 96/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul ministru secretar de stat Claudiu Răcuci.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Bună ziua, dragi deputaţi şi deputate,

Prin prezenta ordonanţă se propune modificarea mecanismului de implementare a Programului naţional de dezvoltare locală, astfel încât să se asigure beneficiarilor posibilitatea gestionării contractelor de achiziţii publice atribuite pentru realizarea obiectivelor de investiţii finanţate prin program, fără a se mai institui condiţionarea finanţării acestora de sume reprezentând credite bugetare aprobate prin legile bugetare anuale.

De asemenea, o altă reglementare propusă vizează prelungirea pe o perioadă de până la doi ani a contractelor de finanţare multianuale încheiate între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi beneficiarii Programului naţional de dezvoltare locală.

Vă rugăm să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, prezentarea raportului, doamna deputat Simona Bucura, vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală şi pentru instituirea unor măsuri pentru derularea Programului naţional de dezvoltare locală etapa I, transmis cu adresa PL-x 96/2021 din 10 februarie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră Decizională.

Comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului.

Proiectul are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei nr. 214/2020, în vederea schimbării mecanismului de implementare a Programului naţional de dezvoltare locală, astfel încât să se asigure beneficiarilor posibilitatea gestionării contractelor de achiziţii publice pentru realizarea obiectivelor de investiţii, fără a se mai condiţiona aceste investiţii de existenţa creditelor bugetare şi asigurându-se în acelaşi timp şi prelungirea programului cu o perioadă de doi ani.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulament, Comisia pentru administraţie publică a examinat proiectul de lege în şedinţa din 23 februarie şi, cu unanimitate de voturi, a dat un raport de adoptare în forma adoptată de Senat.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale?

Domnul deputat Seres Dénes, Grupul parlamentar al UDMR, vă rog.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă de urgenţă într-adevăr justifică urgenţa, având în vedere că completează şi modifică Ordonanţa de urgenţă nr. 28/2013, ordonanţă care a aprobat Programul naţional de dezvoltare locală care avea finalitate în anul 2020.

Or, din cele peste 3.000 de proiecte aprobate şi în derulare, peste 1.000 de proiecte nu au fost finalizate.

Având în vedere acest lucru, sigur, se impunea prelungirea programului cu încă doi ani.

Având în vedere că ordonanţa transparentizează şi modalitatea de decontare a cheltuielilor, precum şi faptul că nu este condiţionată de aprobarea creditelor bugetare, Grupul UDMR sprijină şi votează acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Roman Florin, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Grupul PNL va susţine acest proiect de lege de aprobare a ordonanţei.

Pe lângă faptul că era imperios necesară o intervenţie legislativă care să permită prelungirea termenului pentru PNDL 1 - aşa cum spunea colegul deputat Seres Dénes, sunt încă aproape 1.000 de proiecte care nu sunt finalizate şi riscam să rămânem cu 1.000 de şantiere deschise şi nefinanţate - apreciez intervenţia Ministerului Dezvoltării, care vine şi cu acea prevedere legată de creditele de angajament.

Foarte mulţi dintre dumneavoastră aflaţi de la colegii primari că aceste investiţii pornite cu ani în urmă au fost licitate la anumite sume; a apărut celebra Ordonanţă nr. 114, care practic a dat peste cap majoritatea contractelor pe PNDL; a crescut preţul bitumului - dacă vă amintiţi, anul trecut, practic, s-a dublat preţul, s-a dus de la 1.200 la 2.400 pe tonă - şi a mai apărut şi acea problemă legată de manopera pentru societăţile comerciale din zona construcţiilor care lucrează pe PNDL.

Tot aşa cum ştiţi, aceste contracte nu pot fi modificate prin acte adiţionale.

Prin urmare, soluţia găsită de Ministerul Dezvoltării pentru finalizarea lucrărilor începute pe PNDL 1 prin această formulă este nu doar corectă, ci şi necesară.

Motiv pentru care Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Suciu Daniel, Grupul PSD.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Din capul locului trebuie să spunem că şi Partidul Social Democrat, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota acest proiect legislativ.

Dar vreau să fac şi nişte completări, suplimentar, pentru că despre Programul Naţional de Dezvoltare Locală s-au spus foarte multe neadevăruri în ultimii ani şi faptul că astăzi Coaliţia guvernamentală susţine prelungirea cu doi ani de zile a implementării PNDL este, dacă vreţi, o uşoară palmă peste ani pentru nişte colegi care tot timpul au acuzat acest program.

Vreau să vă spun că în ultimii şase ani şi jumătate, şapte, doar prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, etapa I şi II, în această ţară, în toate judeţele şi în aproape toate unităţile administrativ-teritoriale se derulează circa 16.000 de obiective de investiţii; 16.000 de şantiere, dacă vreţi. Iar utilitatea acestui program a fost unanim recunoscută chiar de către primarii care se aflau în opoziţie atunci când guvernam noi.

Doar pentru că ne aflam într-un război politic a fost profund incorect ca doar din acest motiv să acuzi un program care a funcţionat.

Şi pentru că niciodată nu-mi place să rămân dator, pentru că PSD a înfiinţat PNDL I şi II, lansez nu neapărat o provocare, ci fac o propunere Coaliţiei guvernamentale să existe şi un PNDL III, pentru că este imperios necesar şi sunt convins, dragi guvernanţi, că atunci când mergeţi în teritoriu şi discutaţi cu primarii vă reclamă şi vă solicită acest lucru.

Până una alta, 47 de miliarde de lei, în 16.000 de obiective, este cartea noastră de vizită şi aştept cu mare interes, la fel ca şi actorii din administraţie, partea dumneavoastră de investiţii, în special în satele României.

Vă mulţumesc.

Cu inima deschisă PSD va vota acest proiect legislativ. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Nemaifiind intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare şi şedere pe teritoriul României; PL-x 40/2021. Suntem în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt Daniela Gîtman, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Prin acordul de retragere din Uniunea Europeană, Marea Britanie a agreat menţinerea drepturilor de care beneficiau cetăţenii europeni, inclusiv cetăţenii români aflaţi în Regatul Unit anterior retragerii acesteia din Uniune, instituind în acest sens un sistem de înregistrare. Până la acest moment, peste 800.000 de cetăţeni români s-au înregistrat în sistemul britanic, fiind cea de-a doua cea mai numeroasă comunitate din Marea Britanie, după Polonia.

Pe cale de reciprocitate, şi România trebuie să asigure menţinerea drepturilor de care beneficiază cetăţenii britanici aflaţi în ţara noastră până la 31 decembrie 2020 şi după această dată.

Acest proiect de lege urmăreşte stabilirea în dreptul intern a sistemului de înregistrare aplicabil celor aproximativ 3.000 de cetăţeni britanici rezidenţi, astfel încât aceştia să-şi menţină drepturile dobândite atunci când Regatul Unit era încă membru a Uniunii Europene.

De asemenea, cuprinde dispoziţii care reglementează acordarea vizei de intrare în România a membrilor de familie a cetăţenilor britanici beneficiari ai art. 50 din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, care se alătură acestora ulterior încheierii perioadei de tranziţie.

Dispoziţiile sunt aliniate prevederilor acordului de retragere care a devenit parte a legislaţiei primare a Uniunii Europene, constituind o obligaţie internaţională asumată de Uniune şi de România.

Punerea în aplicare şi asigurarea respectării drepturilor cetăţenilor în Uniunea Europeană vor fi monitorizate de către Comisia Europeană.

Considerăm această lege ca fiind foarte importantă, din perspectiva interesului statului român de a asigura protecţia cât mai extinsă a drepturilor cetăţenilor români care trăiesc în Marea Britanie, şi de aceea Guvernul susţine adoptarea acestui act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru apărare şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule deputat Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională - PL-x 40/20201.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare şi şedere pe teritoriul României.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare şi şedere pe teritoriul României, trimis cu adresa PL-x 40/2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă, în condiţiile art. 115 alin. (5), teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare şi şedere pe teritoriul României.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 61, art. 63 şi art. 129 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Şi, domnule preşedinte, daţi-mi voie, am o...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

... menţiune personală de făcut cu privire la acest aspect.

Stimaţi colegi,

Am urmărit, în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European, premergătoare procesului Brexit, reprezentanţii Marii Britanii care acuzau la un moment dat Uniunea Europeană de atitudine de gangsteri. Nu este un termen european, vă asigur!

Sunt un cetăţean european, sunt un europenist. Ceea ce s-a întâmplat cu Marea Britanie, din perspectiva mea, este o greşeală, pot spune o eroare, a huge mistake, cum spun englezii. Este o diferenţă între Canalul Mânecii şi Oceanul Atlantic, dar adevăraţii prieteni ai Marii Britanii vor avea o atitudine contrară acestei neplăcute situaţii. Nu pot accepta o forţare care are şi va avea un efect nefast pe termen lung.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Domnul deputat Sorin Moldovan, Grupul PNL. Vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Din păcate, decizia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de a părăsi Uniunea Europeană devine realitate şi odată cu acest lucru statele membre ale Uniunii au de modificat diferite legi pentru a nu se ajunge la un blocaj.

Părăsirea Uniunii Europene de către Regatul Unit creează probleme legate de persoanele care au drept de şedere în ţara noastră.

Prezentul proiect stabileşte categoriile de persoane şi condiţiile pe care cetăţenii britanici le au de îndeplinit pentru a avea drept de şedere şi de muncă în România.

Deşi decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană nu ne bucură, Grupul PNL susţine adoptarea prezentului raport.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind luări de cuvânt, proiectul de lege intră în dezbatere pe articole.

Din partea comisiei, domnule Grosaru, dacă doriţi să propunem un timp afectat dezbaterii acestui proiect de lege, fiind trei amendamente admise? Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, domnule preşedinte.

Trei minute propun termen de dezbatere.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Supun votului propunerea făcută.

Vot, vă rog.

Vă mulţumesc.

Rezultatul votului: 167 prezenţi, 164 pentru, două abţineri, 1 - "nu votez".

Dacă la titlul legii sunt observaţii, intervenţii? Nu.

2? Nu.

La 3? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare; PL-x 368/2020. Suntem în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României. Vă rog.

Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 158/1999 vizează completarea capitolului de sancţiuni cu prevederi privind pedeapsa penală pentru nerespectarea regimului de control, din perspectiva efectuării unor operaţiuni fără licenţă sau către destinaţii neautorizate sau supuse unor restricţii internaţionale.

Astfel, au fost introduse prevederi specifice pentru eliminarea riscului derulării de operaţiuni de comerţ exterior cu produse militare de către persoane care, fie nu deţin înregistrarea la ANCEX, fie nu deţin licenţa pentru activităţi de intermediere privind negocierea sau organizarea tranzacţiilor care presupun scoaterea ori introducerea, din sau pe teritoriul României, de produse militare.

Au fost, de asemenea, completate prevederile specifice utilizării licenţelor generale de export şi transfer, urmare a evaluării modului de implementare a Directivei 43 a Parlamentului European şi a Consiliului, din 6 mai 2009.

Limitele pedepsei penale au fost împărţite în funcţie de gradul de risc pe care-l comportă tipul de produse militare, implicând pedepse privative de libertate între 1 şi 5 ani sau între 5 şi 12 ani.

Guvernul susţine acest proiect de lege, pentru a preveni riscul de a rămâne nesancţionate acte grave de încălcare a obligaţiilor României privind aplicarea embargourilor privind comerţul cu arme, instituite fie prin rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, fie prin decizii adoptate de Consiliul Uniunii Europene, fie prin decizii ale OSCE ori instituite de alte state membre ale Uniunii Europene sau NATO, respectiv efectuarea de operaţiuni de export către destinaţii interzise.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, prezentarea raportului. Vă rog.

Vă rog, prezentarea raportului. Iar la finalul prezentării raportului să propuneţi şi timpul afectat dezbaterii proiectului de lege.

Domnul Antonel Tănase:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare, trimis cu adresa PL-x 368/2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare, în sensul îmbunătăţirii dispoziţiilor referitoare la sancţiunile aplicabile.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţia României.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (9) pct. 2 lit. g) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră Decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 10 iunie 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat proiectul de lege.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut acest proiect în şedinţa desfăşurată în data de 2 februarie 2021.

În concluzie, în urma dezbaterilor membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele din anexa care face parte integrantă din acest raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Timpul?

Domnul Antonel Tănase:

Timpul de dezbateri - trei minute.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 160, pentru - 159, 1 - "nu votez". Adoptat timpul de trei minute.

La dezbateri generale? Domnul deputat Sorin Moldovan, Grupul PNL. Vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Operaţiunile de export, reexport, import, transfer intracomunitar de introducere şi scoatere, intermediere, tranzit şi transbordare cu produse militare sunt reglementate de Ordonanţa nr. 158/1999.

Codul penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, nu mai incriminează nerespectarea dispoziţiilor privind operaţiunile de import, export sau tranzit.

Prin prezentul proiect de lege este completat cadrul sancţionator, cu precizări explicite privind pedeapsa penală pentru efectuarea de operaţiuni de import, export şi intermediere cu produse militare, fără a deţine licenţă.

În plus, a fost actualizat capitolul privind sancţiunile, cu prevederi privind pedeapsa penală, precum şi aplicarea unor sancţiuni contravenţionale.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Grupul PNL susţine adoptarea prezentului raport.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Nu.

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole. Sunt 41 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la marginal 2 la marginal 10? Nu.

De la marginal 11 la marginal 20? Nu.

De la marginal 21 la marginal 30? Nu.

De la marginal 31 la marginal 41? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ultimul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 389/2017. Suntem în procedură de urgenţă.

Reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă.

Vă rog, prezentare raportului comun înlocuitor.

Doamna deputat Oana Ţonea. Ţoiu. E clar că sărbătorile vin şi mieii încep de acum să fie livraţi

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

S-a notat, domnule preşedinte.

Revin de Paşte.

Raport comun de înlocuire.

În temeiul prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei pentru sănătate şi familie, prin adresa PL-x 389/2017 din 2 februarie 2021, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 23 octombrie 2017.

În urma reluării dezbaterilor în şedinţa din data de 9 februarie 2021, membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente în vederea punerii în acord a textului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017 cu dispoziţiile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 906/2020.

La dezbateri au participat doamna Mădălina Turza, preşedintele, la acea vreme, a Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii şi doamna Angela Achiţei, preşedinte, Fundaţia "Alături de Voi".

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 23 februarie 2021 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, admise şi respinse, redate în anexele care fac parte din prezentul raport comun de înlocuire.

Timpul propus pentru dezbatere - cinci minute.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Supun votului timpul alocat dezbaterii acestui proiect, de cinci minute.

Vot, vă rog.

Cinci minute, da?

174 - prezenţi, 173 - pentru, 1 - contra.

Timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege, de cinci minute, a fost aprobat.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină?

Doamna deputat Mara Calista, prin telefon. Vă rog.

Doamna Mara-Daniela Calista (prin audioconferinţă):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Încă de la adoptarea acestei ordonanţe, în anul 2017, atât societatea civilă, cât şi reprezentanţii comunităţii persoanelor cu dizabilităţi, dar chiar şi noi, Partidul Naţional Liberal, am sesizat faptul că această ordonanţă este una profund greşită.

Printre modificările pe care le aducea această ordonanţă regăseam desfiinţarea unităţilor protejate autorizate, acele locuri, puţine, de altfel, în care comunitatea persoanelor cu dizabilităţi reuşea să-şi mai găsească un loc de muncă. La momentul respectiv vorbeam despre desfiinţarea a peste 2.000 de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi.

În anul 2017, Partidul Naţional Liberal a înaintat o adresă Avocatului Poporului pentru a ataca la Curtea Constituţională această ordonanţă, pentru că ea, de fapt, lovea exact acolo unde comunitatea persoanelor cu dizabilităţi avea cea mai mare nevoie, respectiv crearea de locuri de muncă şi incluziunea acestor persoane în societatea românească. Pentru că, vedeţi dumneavoastră, scopul nu este să le dăm acestor persoane o sumă infimă şi să uităm de ele într-un colţ de cameră, ci scopul este să le includem în societatea în care trăim, pentru că au dreptul la aceeaşi viaţă de zi cu zi pe care o avem şi noi: să-şi plătească taxele, să poată să meargă la muncă, să poată să meargă la operă, la teatru, să meargă în parc, activităţi normale de zi cu zi.

Din păcate, pentru că la momentul respectiv Avocatul Poporului a refuzat să conteste această ordonanţă, şi pentru că ea a fost blocată foarte mult timp în Parlamentul României, Partidul Naţional Liberal, alături de alţi colegi din majoritatea partidelor parlamentare, am redactat două proiecte de lege care să repare greşelile care au fost operate prin această Ordonanţă de urgenţă nr. 60. Proiectele cu pricina au stat în Parlamentul României doi ani de zile, au fost dezbătute, ambele au devenit legi mai departe, la finalul anului trecut.

Întâmplarea face că noul Avocat al Poporului, la momentul la care aceasta a ajuns în funcţie, a sesizat Curtea Constituţională pentru aspecte privind neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă nr. 60 - şi, ce să vedeţi? - Curtea Constituţională a declarat faptul că o parte din prevederile ordonanţei erau neconstituţionale, motiv pentru care acest proiect de lege a ajuns în atenţia Comisiei pentru muncă.

În acest sens, toţi reprezentanţii partidelor parlamentare au conchis că prevederile ordonanţei nu erau în regulă, s-a ţinut cont de cele precizate de Curtea Constituţională a României, dar, atenţie că aceste prevederi au fost puse în acord şi cu cele două proiecte de lege, ulterior devenite legi, la care făceam referire mai devreme.

Acesta este un scurt istoric al acestei controversate Ordonanţe de urgenţă nr. 60/2017, motiv pentru care în momentul dezbaterilor din comisie s-a ţinut cont de tot ceea ce comunitatea a avut să ne spună, ce noi, parlamentarii, am considerat că trebuie modificat, motiv pentru care ajungem astăzi la acest moment al votului, cu modificări şi amendamente ataşate prezentului proiect de lege, modificări extrem de necesare.

De aceea, vă rog, domnule preşedinte, şi vă rog şi pe dumneavoastră, stimaţi colegi, să votaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017, în varianta în care aceasta a ieşit din cadrul celor două comisii, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate, pentru că reflectă, de fapt, necesitatea pe care aceste persoane o au, respectiv efectiv incluziunea acestora în societatea românească, din toate punctele de vedere - economic, social şi politic.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Oana Ţoiu, Grupul USR PLUS.

Doamna Oana-SilviaŢoiu:

Aşa cum spunea şi colega mea, Mara Calista, să reparăm ordonanţa de urgenţă dată de Olguţa Vasilescu şi de Mihai Tudose.

E momentul în care reparăm nu doar acea ordonanţă de urgenţă, care a mai fost îmbunătăţită pe parcurs, în Parlament, dar şi lipsa de dialog de la acel moment. Odată cu momentul în care a fost dată ordonanţa de urgenţă, fără nicio urmă de consultare sau de dialog cu cei afectaţi, peste 2.000 de persoane cu dizabilităţi şi-au pierdut locul de muncă aproape instantaneu, pentru că, din cele peste 740 de unităţi protejate, 700 dintre ele s-au văzut fără piaţă de desfacere.

De data aceasta, unităţile protejate, reprezentanţi ai beneficiarilor au fost prezenţi alături de noi şi în dezbaterile comisiei, şi în dezbaterile din grupurile politice pe parcursul legislativ. Şi de aceasta varianta de acum este una mult îmbunătăţită, care redă acces la piaţă, redă acces la banii care sunt colectaţi pentru taxa de angajare pentru unităţile protejate care pot să-şi vândă astfel bunurile şi serviciile. Dar, în acelaşi timp, se asigură că această prevedere nu e abuzată de agenţii comerciali, asigurându-se că produsele şi serviciile sunt doar cele realizate în cadrul unităţilor protejate, astfel încât să se ducă în calitatea şi numărul locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi.

Sigur că aceasta este doar o parte a soluţiei, pentru că este nevoie să lucrăm mult mai mult la integrarea în muncă şi în afara unităţilor protejate ale acestor beneficiari.

De altfel, şi Parlamentul României - atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor - este mult sub cota de angajare specifică pentru aceasta.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Adrian Solomon, Grupul PSD.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ce ne-am fi făcut noi dacă USR nu s-ar fi inventat?! (Vociferări.) Oare? Nu mai stăteam de vorbă cu beneficiarii acestei ordonanţe, nici cu cei care au pierdut locurile de muncă, nici cu nimeni.

Doamna preşedinte este la început şi o să-i dăm creditul necesar, că n-a avut timp să se informeze.

Comisia pentru muncă a fost întotdeauna un loc al dialogului, pe toate planurile. De la sindicate până la ONG-uri au avut uşa deschisă şi la dezbateri, şi în afara lor.

Prin urmare, ştiam problema creată de această Ordonanţă de urgenţă nr. 60/2017. La acel moment însă a fost o ordonanţă necesară. Se ajunsese ca de o prevedere legală absolut proactivă pentru persoanele cu handicap să se ajungă să se abuzeze de această prevedere, iar mulţi agenţi economici să profite de situaţie, să profite de necazul unor oameni şi să facă profituri în relaţia cu statul, profitul respectiv nemaifiind chiar cel mai corect şi cel mai moral obţinut, pentru că se ajunsese ca o bună parte din UPA să fie doar firme de intermediere care se duceau la magazin în locul primăriilor sau instituţiilor publice ca să achiziţioneze rechizite, hârtie igienică, materiale de curăţenie care nu au fost nicicând produse de persoanele cu handicap în acele unităţi protejate, aşa cum am fi dorit cu toţii să fie, în momentul în care legea a fost modificată, în 2006, şi s-a introdus acest sistem.

S-a curmat lanţul slăbiciunilor, s-a eliminat un important izvor al corupţiei în sistemul public şi apoi, pe baze noi, aşezate, cu toate asociaţiile şi ONG-urile din domeniu la masă am găsit de cuviinţă să modificăm ordonanţa chiar noi, în Parlament. Această formă este după retrimiterea, acum vreo lună, la comisie şi mare lucru, în afară de câteva chestiuni de formă, nu s-a adus, ca modificări.

Prin urmare, încă din mandatul doamnei Alexandru am reuşit, prin comisie, să trecem o formă modificată, în sensul bun al acestor modificări, eliminând intermediarii, păstrând însă, printr-un amendament depus de mine acum, la comisie, un soi de intermediere a serviciilor şi produselor realizate, produse sută la sută de către aceste unităţi protejate.

Prin urmare, e o formă pe care noi o susţinem, e o formă pe care sper să o folosească de acum în interesul persoanelor cu handicap toate firmele care sunt în domeniu, toate unităţile protejate, să se licenţieze cât mai multe, să se autorizeze cât mai multe, pentru că e nevoie de o implicare activă a acestor persoane în piaţa muncii şi e nevoie de creativitatea lor, care poate de multe ori este mai mare decât a oamenilor sănătoşi, în anumite aspecte ale vieţii.

Felicitări, ştiu eu, tuturor celor care au pus umărul la modificări şi să nu mai încercăm să tragem pe turta noastră tot felul de merite, pentru că nu e cazul, mai ales că unii de abia s-au născut ieri.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Doamna deputat Oana Ţoiu, drept la replică.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc.

De altfel, vă reamintesc că am menţionat că Parlamentul a reparat de-a lungul timpului o parte din efectele ordonanţei şi, sigur, Comisia pentru muncă este un loc al dialogului, a fost şi va urma. Dar sunt nouă în Parlament, pe de altă parte deloc pe subiectul acesta. În 2016, în mandatul de secretar de stat, am lăsat în Ministerul Muncii, înainte să fie preluat de Olguţa Vasilescu, exact soluţia la a repara felul în care unităţile protejate erau abuzate, fără a elimina piaţa aceasta cu totul pentru beneficiari, şi anume prin prevederi similare celor din economia socială. Şi, la momentul acela, vă reamintesc că era şi Guvern PSD, şi minister PSD, au existat zero întâlniri de consultare şi dialog. Mai mult decât atât, ceea ce clamaţi dumneavoastră şi a clamat la vremea aceea doamna ministru, şi anume că e o măsură activă de angajare, a dus la scăderea numărului de angajaţi ai persoanelor cu dizabilităţi, de la 17%, în 2016, la sub 8% în 2019, ca să citez un an de dinainte de pandemie.

Mai mult decât atât, aţi dublat o taxă pentru toţi angajatorii şi aţi colectat la bugetul de stat aproape 500 de milioane de euro, sub "umbrela" sprijinului persoanelor cu dizabilităţi, bani care ulterior nu au fost investiţi nici în accesibilizare, nici în programe socio-profesionale de integrare.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Budăi.

Dar, am să vă rog, scurt. Intrăm peste timpul alocat votului final. (Vociferări.) Da, am intrat în Postul Paştelui. Ispitele ne încearcă! E Postul Paştelui!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Voi fi extrem de scurt, şi nu neapărat să dau o replică, ci să punem adevărul acolo unde este.

Stimată doamnă colegă,

17% din ce spuneţi dumneavoastră nu spuneţi că este din toată piaţa muncii, este doar din piaţa muncii a acelor persoane cu dizabilităţi. Una la mână.

A doua la mână. Dacă nu recunoaşteţi că atunci se făceau abuzuri este strict problema dumneavoastră, dar eu, ca o persoană care lucrez în asistenţă socială din 1995, pe diferite funcţii, atât în aprovizionare, cât şi în achiziţii, vă spun sigur - sigur! - că erau foarte, foarte multe abuzuri. Aceasta este una.

A doua. Sigur că da, nu trebuie să corectăm un abuz cu un alt abuz, sunt de acord cu acest lucru, dar la acea vreme chiar a fost o măsură de descurajare a acelor persoane să se folosească de persoanele cu dizabilităţi într-un scop doar pecuniar pentru acele firme, fără a-i proteja real şi a implica real persoanele cu dizabilităţi. Iar dacă tot spuneţi că aţi lăsat în Ministerul Muncii proiecte de-ale dumneavoastră, vă întreb cum le răspundeţi salariaţilor cu salariul minim din România, cu promisiunea dumneavoastră din campania electorală, "Taxe minime pe salariul minim"?

Mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dezbaterile generale s-au încheiat.

Intrăm la dezbaterea pe articole. Sunt 12 amendamente admise şi unul respins.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

De la 2 la 5? Nu.

De la 6 la 12? Nu.

Amendamentul respins dacă se susţine? Nu se susţine.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Declar închisă şedinţa de dezbateri generale.

La ora 12,00 intrăm în şedinţa de vot final.

O pauză binemeritată.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

După pauză

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Este ora 12,00. Rog liderii de grup să îşi invite colegii să se logheze pe tabletă pentru sesiunea de vot, colegii din sală să introducă cartela în consolele pe care le au la dispoziţie. Ne pregătim pentru a intra în sesiunea de vot final.

Vom începe printr-un vot de control pentru a verifica prezenţa, în câteva minute. Vă rog.

Liderii de grup sunt prezenţi? Da. Aşa încât, trecem la votul de control.

Vot, vă rog.

Verificarea prezenţei: 244 de colegi prezenţi fizic sau online.

Intrăm în sesiunea de vot propriu-zisă.

Secţiunea I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 35/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 271 prezenţi, pentru - 268, 3 colegi nu votează. Adoptat.

Secţiunea a II-a. Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 10 Ianuarie ca Ziua matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii; PL-x 74/2021; lege ordinară.

Comisia pentru ştiinţă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 287, pentru - 280, contra - 1, 4 abţineri, "nu votez" - 2. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Solomon Adrian.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-am nimic de spus împotriva acestei iniţiative. Din contră, am votat-o cu mare drag, ţinând cont şi de iniţiator, dar vreau să vă descreţesc frunţile puţin. Pe vremea când eram încă student la Iaşi, pe holurile Universităţii din Iaşi, erau două tablouri, pe care le uitaseră, poate, dinainte de '89 pe acolo, mai ales că, catedra de matematică era lângă biblioteca Facultăţii de Istorie, pe care am urmat-o. Pe unul scria un citat din Moisil, că "Matematica este Religia secolului XX". Iar pe altul, mai după un colţ, aşa, Marx spunea că "Religia este opium pentru popor". Tragem concluzia că şi matematica este opium pentru popor.

Felicitări pentru această iniţiativă şi sper ca toate celelalte discipline să aibă atenţia noastră, a tuturor, să le dăm importanţa cuvenită în curricula şcolară, mai ales că văd la progresiştii de rit nou că istoria şi geografia mai că nu mai încap în programa şcolară. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Vă mulţumim.

Sigur, fiecare din slujitorii disciplinelor pot face din ele aristocrate ale disciplinelor şi activităţilor pe care le desfăşurăm.

Trecem la punctul 3.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2018 privind modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acţiuni de informare şi promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internaţional; PL-x 58/2019; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 295, pentru - 293, "nu votez" - 2. Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale; PL-x 347/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia juridică şi Comisia pentru politică externă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 297, pentru - 295, 2 colegi nu votează. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2019 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României; PL-x 456/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 298, pentru - 296, 2 colegi nu votează. Adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice; PL-x 430/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 300, pentru - 299, "nu votez" - 1. Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2019 pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri; PL-x 409/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 300, pentru - 300. Adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2019 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019; PL-x 215/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 301, pentru - 301. Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2018 privind asigurarea măsurilor necesare organizării şi desfăşurării unor proiecte culturale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 405/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 303, pentru - 303. Adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2019 privind reorganizarea sistemului naţional de clasificare a carcaselor de bovine, porcine şi ovine, precum şi monitorizarea, controlul şi raportarea preţurilor de piaţă ale carcaselor şi ale animalelor vii; PL-x 32/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 305, pentru - 305. Adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/2020 privind modificarea şi completarea art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală şi pentru instituirea unor măsuri pentru derularea Programului naţional de dezvoltare locală etapa I; PL-x 96/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 305, pentru - 305. Adoptat.

Domnul deputat Tudor Benga, explicarea votului.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferinţă):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Aş vrea să lămurim o chestiune de principiu, pentru că în cadrul dezbaterilor generale n-am apucat, de la distanţă.

Grupul parlamentar al USR PLUS a votat pentru acest proiect de lege, ceea ce nu înseamnă că poziţia noastră consistentă vizavi de PNDL, pe parcursul legislaturii anterioare, s-a schimbat.

Am criticat tot timpul o serie întreagă de probleme ale PNDL-ului, ştim foarte bine că atât presa, cât şi cetăţenii, au documentat în detaliu numeroase exemple de proiecte cu cheltuieli aiuritoare, de la becuri de mii de euro, la toalete cu costuri de garsoniere sau asfalt de consistenţa şi durabilitatea pufuleţilor.

Acestea fiind exprimate, acest proiect de lege punctual şi această ordonanţă de urgenţă vizează continuarea lucrărilor acolo unde proiectele erau deja începute. Nu aveam niciun motiv să privăm acele comunităţi care au intrat cu bună-credinţă în acest proiect pentru a-şi dezvolta infrastructura, să le oprim în a le duce la capăt.

Acestea fiind exprimate, noi nu vom susţine un eventual PNDL, o nouă etapă.

Mai mult decât atât, întotdeauna am spus cât se poate de clar că este nevoie şi de acelaşi mod, şi de criterii, şi de implementare - similar cu proiectele pe fonduri europene, pentru a avea acelaşi grad de transparenţă.

În fine, ultimul lucru care mi se pare foarte important de spus este: noi întotdeauna am avut o abordare cât se poate de constructivă vizavi de ceea ce înseamnă a duce lucrurile la capăt, dar în niciun caz nu capitulăm de la ceea ce a fost un program pe care Liviu Dragnea şi PSD l-au folosit atât ca instrument de clientelism politic masiv, cât şi ca un tun de risipă bugetară semnificativă.

Mulţumesc frumos de tot.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Suciu Daniel, Grupul PSD.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu văd un personaj simpatic în sală, dar o spun încă o dată. P-N-D-L! Este foarte simplu! Şi vreau să spun nişte date tehnice, pe care absolut toată lumea le ştie. PNDL I şi II înseamnă 47 de miliarde de lei şi înseamnă 15.000 de şantiere, de obiective în toată ţara.

PNDL înseamnă, de fapt, cu deficienţele pe care le recunoaştem, înseamnă câte patru proiecte pe orice unitate administrativ-teritorială a unui primar aflat la putere şi trei proiecte pe câte o unitate administrativ-teritorială, stimaţi colegi de la PNL, aflat atunci în opoziţie.

Aceasta înseamnă că tot acest mit al politizării nu stă în picioare.

Domnul de la USR mai bine nu avea această intervenţie, pentru că tocmai l-a contrazis pe premierul de facto al României, pe domnul Ludovic Orban, care ne spunea mai devreme, mai deunăzi, că intenţionează şi un PNDL III.

Stimaţi colegi,

Primarii din această ţară au nevoi, şi au nevoi indiferent de culoarea lor politică, şi sper într-adevăr că vom avea un nou proiect de dezvoltare locală, dar din toată inima sper ca acesta să nu fie după chipul şi asemănarea celebrei Anexe 7.03. Dacă aceasta este moştenirea "ciumei roşii", dacă aceasta este moştenirea noastră, 15.000 de şantiere, 15.000 de obiective care au făcut viaţa oamenilor puţin mai bună, cred că este de datoria PNL, USR, UDMR să vină cu cel puţin atâtea proiecte de dezvoltare în România şi să nu repete greşeala pe care aţi făcut-o cu Anexa 7.03.

Este foarte simplu, stimaţi colegi. Nevoile de dezvoltare ale României nu se opresc în Piaţa Victoriei, nu se opresc în marile pieţe ale oraşelor mari, şi există şi o Românie pe care o ignoraţi, există România rurală, există România care în continuare are nevoie de reţele de apă şi canalizare, care nu pot fi finanţate toate pe fonduri europene, şi are nevoie, domnule Ludovic Orban, să vă ţineţi promisiunea de a avea un PNDL III.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Proiectele, în fapt, sunt ale administraţiei publice locale, ministerul doar le gestionează.

Domnul deputat Roman Florin, Grupul PNL. Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doar câteva precizări, pentru că am auzit ce au spus antevorbitorii şi cred că unii n-au înţeles ce votăm astăzi.

Deci astăzi, stimaţi colegi, votăm un proiect de lege care permite legal continuarea celor aproape 1.000 de proiecte demarate pe PNDL I şi care nu au fost finalizate din două motive. Un motiv este cel al modificărilor legislative succesive, iar al doilea este celebra Ordonanţă nr. 114, care a dus la creşterea preţului manoperei şi la dublarea, practic, a preţului bitumului folosit în lucrările de modernizare a drumurilor.

Rugămintea este să ne referim doar la acest proiect de lege, pentru că, fără el - şi mă bucur că l-aţi votat cu toţii - deci fără acest proiect nu aveam cadrul legal pentru ca aceste proiecte să fie finalizate şi riscam să rămânem cu 1.000 de şantiere descoperite, indiferent de culoarea politică a primarului, pentru că nu ştiu cine crede că votează altceva.

Am dorit să fac aceste precizări, pentru ca cei care au dat votul, atunci când merg în teritoriu, să ştie să explice cetăţenilor de fapt ce au votat.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Este un proiect de lege supus la vot pe procedură de urgenţă, deci este un singur vorbitor la explicarea votului.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare şi şedere pe teritoriul României; PL-x 40/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 301, pentru - 300, "abţinere" - 1. Adoptat.

Secţiunea a III-a. Legi organice. Adoptări.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România, a Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000 privind omologarea şi certificarea produselor şi materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum şi condiţiile de introducere pe piaţă şi de comercializare a acestora, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 601/2020; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 303, pentru - 302, contra - 1. Adoptat.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2019 pentru completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul; PL-x 214/2019; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 308, pentru - 308. Adoptat.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare; PL-x 368/2020; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 304, pentru - 304. Adoptat.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 389/2017; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 305, pentru - 305. Adoptat.

Stimaţi colegi,

Aţi fost extrem de productivi şi activi astăzi.

Vă urez o zi bună! Odihnă binemeritată!

Succes la comisii şi la programul pe care-l aveţi în activitatea dumneavoastră!

O zi bună tuturor!

Urmează şedinţa Biroului permanent, urmată de şedinţa Comitetului liderilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,30.