Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să luaţi loc în băncile dumneavoastră, pentru a putea începe şedinţa de astăzi a plenului.

Vă mulţumesc.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa, până în acest moment, 174 deputaţi.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi, 6 aprilie, şi miercuri, 7 aprilie 2021; programul de lucru pentru perioada 5-10 aprilie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 30 martie - 6 aprilie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Astăzi la ordinea de zi avem înscrise dezbateri asupra iniţiativelor pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 18,00, vom continua cu răspunsurile orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi de astăzi?

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

O solicitare din partea liderilor de grup.

Am discutat cu fiecare lider de grup prezent în sală, în sensul în care vă adresăm rugămintea de a accepta retrimiterea la comisie a punctului 1 de pe ordinea de zi. Este vorba despre Proiectul de Hotărâre pentru completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor (PHCD 33/2021).

În dezbaterea de la Comisia pentru regulament am considerat că Propunerea de modificare şi completare a Regulamentului nu are obiect, însă am avut o situaţie concretă care se încadra în această propunere de modificare şi completare a Regulamentului, atunci când la Comisia juridică am dezbătut Proiectul de Lege de desfiinţare a Secţiei speciale.

Ca atare, considerăm că este justificată Propunerea de modificare şi necesită o nouă discuţie în Comisia pentru regulament.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Andronache.

Înţeleg de la dumneavoastră că există consens, din partea liderilor de grup, de retrimitere la comisie a acestui proiect de hotărâre.

Ca atare, trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi, şi anume, Propunerea legislativă pentru modificarea...

(Domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu solicită să ia cuvântul.)

Mai aveţi o intervenţie cu privire la ordinea de zi?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Am apăsat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Nu era o intervenţie pe ordinea de zi, ci o intervenţie pe procedură.

Venim în faţa dumneavoastră cu o rugăminte, de a apela la ajutorul şi la sprijinul colegilor noştri chestori, pentru a-i avertiza pe colegii care sunt aici în sală şi nu poartă mască, iar în condiţiile în care aceştia nu se conformează, să fie sesizate organele instituţionale care pot decide şi pot aplica contravenţii în acest sens.

Şi completăm cu încă o rugăminte, de a înainta această propunere Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi poate să o luăm în considerare ca o altă cutumă care funcţionează consensual aici, în Camera Deputaţilor, cu care ne putem obişnui de-acum înainte.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Rog colegii care nu respectă regulile privind portul măştii să se conformeze.

De asemenea, le propun şi liderilor de grup să avem o discuţie în Biroul permanent, cu privire la ceea ce a semnalat colegul nostru.

Vă mulţumesc.

Înţeleg că nu mai sunt alte intervenţii cu privire la ordinea de zi şi nici pe procedură.

Aşadar, intrăm pe ordinea de zi.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 278/2018.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Nelu Tătaru, preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, trimisă cu adresa Pl-x 278 din 2 mai 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 25 aprilie 2018.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, avizul negativ al Comisiei pentru buget, avizul negativ al Comisiei juridice, punctul de vedere negativ al Guvernului României.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, întrucât termenele de prescripţie extinctivă sunt expres reglementate prin dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât acest termen nu poate face obiectul de reglementare al Titlului VIII - "Asigurările sociale de sănătate" din Legea nr. 95/2006.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Buicu.

Vă rog, aveţi cuvântul două minute.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

PSD va vota împotriva acestei iniţiative.

Domnul preşedinte a prezentat o parte dintre motivele pentru care am votat împotrivă.

Ceea ce vreau să specific este următorul lucru. În urmă cu ceva vreme, cei care sunt acum la putere acuzau PSD de politizare. În momentul de faţă, exact acest lucru se întâmplă, o politizare, care a început, e adevărat, de anul trecut, şi continuă şi anul acesta.

Aşa că, stimaţi colegi care anul trecut ne acuzaţi de politizare, nu mai continuaţi această activitate acum, dacă vă doriţi şi dacă sunteţi cinstiţi şi corecţi până la capăt!

Prin modificările făcute, prin ordonanţe, aţi încercat de câteva ori, în timpul perioadei de urgenţă şi, ulterior, în perioada de alertă, să modificaţi conducerile Caselor de Asigurări, conducerile spitalelor şi aşa mai departe.

Cred că în această pandemie, prin care toată lumea trece, şi România, interesul pentru tratamentul şi buna sănătate a românilor este cel mai important.

Aşa că, fac apel la toţi parlamentarii, şi de la putere, şi de la opoziţie, să ţină cont de acest lucru!

Repet, punctual, pe acest proiect, PSD votează împotriva acestui proiect.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Încă o intervenţie.

Vă rog, domnule lider de grup.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da, am spus că depolitizăm şi asta facem.

Şi pentru că tot a vorbit domnul Buicu, dau un singur exemplu. Acolo unde putem să depolitizăm, depolitizăm!

Şi vă dau exemplul Casei de Asigurări de Sănătate, unde încep concursurile.

Şi anunţ - pentru dumneavoastră, pentru toată lumea, pentru toţi românii - că vor fi concursuri în mai. Până pe 20 aprilie - preşedintele Casei a anunţat, într-un anunţ intern - până pe 20 aprilie vă puteţi înscrie la concursuri.

Oameni buni, profesionişti din domeniu, e nevoie de dumneavoastră!

USR PLUS depolitizează! (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc frumos.

O intervenţie...

(Domnul deputat Corneliu-Florin Buicu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Roman s-a înscris la cuvânt.

Dacă mai aveţi altă intervenţie, înscrieţi-vă la cuvânt. (Vociferări.)

Nu i-a pronunţat numele. (Vociferări.)

Bine.

Vă rog, vă rog!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doar o scurtă precizare, doamnă preşedinte.

Toată lumea vorbeşte despre depolitizarea sistemului sanitar.

Voiam doar să le reamintesc colegilor că, în luna decembrie a anului trecut, aici, împreună, am adoptat, cu o largă majoritate, proiectul de lege pe care l-am iniţiat, în calitate de deputat al Partidului Naţional Liberal, şi care introducea acea interdicţie. Deci, practic, nu poţi face parte din conducerea unui partid politic şi să te duci să dai concurs pentru un spital, pentru Casa de Sănătate şi aşa mai departe.

Deci, din acest punct de vedere, foarte mulţi vorbesc despre depolitizare, noi am pus mâna pe pix, am venit cu un proiect de lege, dumneavoastră l-aţi votat. (Vociferări.)

Prin urmare, stimaţi colegi, nu mai avem această problemă, trebuie doar să fim foarte atenţi, să le respectăm!

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Buicu.

Vă rog, aveţi cuvântul, a doua intervenţie.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnul deputat este parlamentar al României, în primul şi în primul rând, poate că membru al PNL, acum...(Aplauze.)

Poate că la un moment dat nu veţi mai face parte din PNL!

Referitor la depolitizarea despre care se vorbea, nu ştiu în ce calitate vorbeşte domnul deputat. O fi dat dânsul drumul la depolitizare, o fi semnat vreun ordin?! Pentru că - şi acum dacă tot mi-au dat această posibilitate - trebuie să vă spun un lucru. Concursul organizat pentru Institutul Naţional de Sănătate Publică din România cuprinde... (Aplauze.) ... sau cuprindea... nişte condiţii care trebuiau să fie îndeplinite de către cei care doreau să se înscrie la concurs. Brusc, au fost modificate aceste condiţii şi aduse - condiţiile - la nivelul unei persoane care a fost secretar de stat al lui Vlad Voiculescu, în 2016.

Aşa că, nu mai minţiţi! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei iniţiative legislative, care rămâne la votul final.

Înainte de a trece la punctul 2 de pe ordinea de zi, aş vrea să rog chestorii să atenţioneze colegii care nu poartă mască şi se află aici, în sala de plen, să se conformeze regulilor. Dacă nu, să părăsească sala, până îşi revizuiesc comportamentul! (Vociferări.)

Sunt doi colegi în spate, îi văd de aici.

O voce de la PSD:

Să-i spuneţi lui Voiculescu! (Aplauze. Vociferări.)

Ia vezi, că era prin sală Voiculescu!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Colegii chestori, vă rog. (Vociferări.)

Sau poate colegii deputaţi doresc să-şi pună masca pe faţă, aşa cum ar trebui să se comporte aici, în Cameră, din respect faţă de ceilalţi colegi. (Vociferări.)

Domnule coleg, dacă puteţi să vă puneţi masca? S-o purtaţi în mod corect, vă rog!

Domnule deputat Ghiţă, cu dumneavoastră vorbesc!

Domnul Daniel-Florin Ghiţă (din sală):

Dar nu pot s-o port! (Vociferări. Râsete.)

O voce de la PSD:

Te mănâncă pielea! (Râsete.)

Are alergie. (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Colegi,

Înainte să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, aş vrea să respectăm regulile, înainte de orice. (Vociferări.)

Deci, vă rog să purtaţi masca aşa cum se cuvine! (Vociferări.)

Avem un coleg chestor care poate să-l atenţioneze pe domnul Ghiţă? (Vociferări. Aplauze. Râsete.)

O voce de la PSD:

Un chestor de la voi!

Trimite unul de la voi! (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule lider de grup, vreţi să ne comunicaţi ceva? Nu. (Se adresează domnului deputat Alfred-Robert Simonis.)

În regulă. ((Vociferări. Aplauze.)

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi.

Propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 218-222 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; Pl-x 33/2016.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Andrei Lupu, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Ilie Toma (din sală):

V-aţi făcut de minune!

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Dumneavoastră v-aţi făcut de minune, pentru că nu reuşiţi să vă convingeţi colegii să respecte regulile! (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Prezintă raportul! (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 218-222 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Voci de la PSD:

Masca! Pune masca!

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Când vorbim, avem excepţie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Voci de la PSD:

Masca! (Vociferări.)

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Senatul a respins propunerea legislativă. (Vociferări.)

Voci de la PSD:

Pune masca! Pune masca! (Vociferări.)

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis 3 puncte de vedere, în 2016, 2017 şi 2020, prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea articolelor 218-222 din Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul înăspririi regimului sancţionator contra libertăţii şi integrităţii sexuale. (Vociferări.)

S-a constatat că nu... (Vociferări.)

În cadrul dezbaterilor... (Vociferări.)

În cadrul dezbaterilor din Comisia juridică, s-a constatat că nu mărirea exagerată a pedepselor este instrumentul optim pentru combaterea eficientă a infracţiunilor... (Vociferări.)

O voce de la PSD:

Scoate mâna de sub masă! (Râsete.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog frumos, stimaţi colegi!

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

...ci existenţa unui sistem sancţionator proporţional cu gravitatea faptelor săvârşite, susţinut de o aplicare promptă a pedepselor de către organele judiciare.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea articolelor 218-222 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină?

Domnule Simonis Alfred, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Practic, avem o iniţiativă prin care se doreşte majorarea pedepselor pentru infracţiunile cu pedofilie, o iniţiativă lăudabilă, de altfel. Suntem unul dintre statele în care acest tip de infracţiuni are una din cele mai mici pedepse. Şi este adevărat că pe alte tipuri de infracţiuni avem pedepse foarte mari.

Am citit, am ascultat cu atenţie ceea ce spunea colegul nostru, când a citit raportul. Ni se spune aici că în urma dezbaterilor s-a constatat că în materia dreptului penal nu e necesară neapărat majorarea pedepselor, ci combaterea eficientă a infracţiunilor, existenţa unui sistem sancţionator şi aşa mai departe.

Pot înţelege lucrul acesta, pot înţelege argumentele colegilor din Comisia juridică, şi anume, faptul că poate infracţiunile pe Codul penal sau majorările, respectiv diminuările de pedepse ar trebui discutate în ansamblu, şi nu individual, pe tipuri de infracţiuni, însă cred că, dacă ne grăbim să respingem această iniţiativă, putem da în societate mesajul că nu ne dorim majorarea pedepselor pentru pedofili, lucru care este extrem de periculos.

Prin urmare, v-aş propune retrimiterea la comisie a acestei iniţiative şi eventual să venim cu ea, cu raport de respingere, după ce vom dezbate modificările Legilor justiţiei, modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală, după ce vom regla ce mai e de reglat pe Codul penal.

Altfel, vă asumaţi, stimaţi colegi ai coaliţiei de guvernare, poate eronat, e adevărat, vă asumaţi ca în societate să se creeze impresia că Parlamentul astăzi nu a fost de acord cu majorarea pedepselor pentru pedofili, ceea ce este foarte periculos!

Prin urmare, solicit retrimiterea, două săptămâni, la comisie. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

În regulă.

Înţeleg că nu aveţi acordul liderilor de grup.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ba da. Suntem de acord.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Îl aveţi, da? În regulă.

Atunci retrimitem şi acest proiect de lege, comisiei, pentru două săptămâni.

Continuăm cu punctul 4 de pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat; PL-x 137/2018.

Proiectul de lege se află în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorului este cineva? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru industrii, domnul preşedinte Bende Sándor, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil.

Guvernul României nu susţine adoptarea ordonanţei de urgenţă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ proiectul de lege.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa online din data de 2 iunie 2020.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege în şedinţa desfăşurată în sistem mixt în data de 11 martie 2021.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună spre dezbatere plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, cu amendamentele admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă puteţi să propuneţi şi un timp afectat dezbaterilor, deoarece se află în procedură de urgenţă proiectul de lege?

Domnul Bende Sándor:

Propun două minute, doamnă preşedinte.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Atunci, supun votului, două minute - timpul de dezbatere pentru acest proiect de lege.

Vot, vă rog.

Cu 198 de voturi pentru şi o abţinere, timpul de dezbatere pentru acest proiect de lege va fi de două minute.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină?

Domnule deputat Botez, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Parteneriatul public-privat a fost tratat superficial de guvernările de până acum, iar ca drept dovadă stă faptul că nu avem niciun parteneriat public-privat semnat până acum.

Este foarte important să reglementăm la un moment dat foarte bine acest domeniu, pentru că, până acum, a fost reglementat prin ordonanţe de urgenţă şi nu a reuşit să atragă niciun partener privat pentru a livra bunuri publice, servicii publice către cetăţeni.

De mulţi ani, de când se reglementează, nu am reuşit şi cred că motivul este că nu am reuşit să facem dezbateri, aici, în Parlament.

Dacă vom reuşi să facem o dezbatere reală cu partenerii pe care vrem să-i atragem ca investitori, cred că atunci vom avea şanse.

Pentru că noi, ca ţară, reuşim. Avem fonduri guvernamentale pe care le folosim pentru investiţii, avem fonduri europene. Dar nu reuşim să atragem şi partenerii privaţi, şi banii privaţi pentru a livra bunuri şi servicii către cetăţeni.

Şi acest element de legislaţie, parteneriatul public-privat, ar fi un element cheie, mai ales în aceste momente în care avem nevoie cât mai mare de investiţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale, aşa că trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu sunt.

Dacă de la 1 la 10 sunt intervenţii? Nu.

De la 10 la 20? Nu.

De la 20 la 30? Nu sunt.

De la 30 la 43? Nu sunt.

În consecinţă, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Pl-x 190/2017.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul doamna deputat Oana Murariu, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere, în 2017 şi în 2020, prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea are ca obiect de reglementare completarea cu un nou alineat a art. 397 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în sensul incriminării întreprinderii de acţiuni împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de una sau mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori a îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestui proiect, care rămâne la votul final.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Pl-x 574/2015.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Mihai-Alexandru Badea, preşedintele Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Pl-x 574/2015

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Senatul a respins iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul României a transmis 4 puncte de vedere, în anii 2015, 2016, 2017 şi 2020, prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Obiectul de reglementare constă în completarea cu un nou alineat a art. 397 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în sensul incriminării întreprinderii de acţiuni împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de una sau mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori a îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că intervenţiile pe Codul penal şi pe Codul de procedură penală trebuie să se facă în mod structurat, coerent şi să corespundă politicilor penale şi procesual-penale. De asemenea, s-a constatat că o serie importantă din reglementările propuse nu sunt necesare, iar altele ar trebui să răspundă exigenţelor privind predictibilitatea.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbateri generale. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Şi acest proiect de lege are raport de respingere şi rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic; PL-x 377/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, are cuvântul domnul deputat George Stângă, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul George-Cătălin Stângă:

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, transmis cu adresa PL-x 377/2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în forma iniţială, în condiţiile art. 75 alin. (2) Teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea părţii introductive a art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit proiectului, tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră din afara acestuia ar urma să nu constituie infracţiune silvică în cazul arborilor, puieţilor sau lăstarilor din plantaţiile silvico-pomicole din exploataţiile agricole.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic. Este fundamental modificat acest articol, ca urmare a Legii nr. 197/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008, iar potrivit obiectului de reglementare al proiectului de lege mai sus menţionat, acesta este caduc.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată şi ale art. 91 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Vă reamintesc că şi acest proiect are raport de respingere şi rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege privind intabularea dreptului de proprietate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, în baza posesiei înregistrate în Registrul Agricol sau a procesului-verbal de punere în posesie în urma reconstituirii dreptului de proprietate; PL-x 594/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, Comisia pentru agricultură?

Dau cuvântul reprezentantului, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

PL-x 594/2019.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege privind intabularea dreptului de proprietate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, în baza posesiei înregistrate în Registrul Agricol sau a procesului-verbal de punere în posesie în urma reconstituirii dreptului de proprietate.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în şedinţa din 21 octombrie 2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare intabularea dreptului de proprietate în Cartea funciară, pe baza posesiei înregistrate în Registrul Agricol sau a procesului-verbal de punere în posesie în urma reconstituirii dreptului de proprietate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind intabularea dreptului de proprietate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, în baza posesiei înregistrate în Registrul Agricol sau a procesului-verbal de punere în posesie în urma reconstituirii dreptului de proprietate, pentru a se evita paralelismul legislativ, nerespectându-se astfel dispoziţiile art. 13, art. 14 şi art. 16 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Şi acest proiect are raport de respingere şi rămâne la votul final.

9. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1991 privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 772 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1313 din 30 decembrie 2020; PL-x 70/2020/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru drepturile omului, are cuvântul domnul deputat Cătălin Manea, pentru citirea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

PL-x 70/2020.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1991 privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului.

În conformitate cu prevederile art. 135 şi art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate cu reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1991 privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 772 din 2020.

Această lege, adoptată de Parlamentul României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României în data de 6 iulie 2020. Preşedintele României a transmis în data de 24 iulie 2020 o sesizare de neconstituţionalitate referitoare la prevederile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1991 privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului. Ca urmare a sesizării de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 772 din 22 octombrie 2020, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1991 privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului este neconstituţională în ansamblul său.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1991 privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului Gheorghe Andrei Daniel, din partea Grupului PNL.

Vă rog, două minute.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Acest act normativ îndeplineşte acele criterii, să le spunem, ale unor legi pe care le-am văzut propuse de majoritatea PSD în mandatul trecut şi care s-au născut talent şi au murit speranţă.

Or, iniţiativa cu privire la Institutul Român pentru Drepturile Omului a pornit de la nişte premise corecte, dar s-a dovedit a fi foarte prost aplicată. Şi ca orice iniţiativă legislativă care nu reuşeşte să se rupă de contextul formelor fără fond, a eşuat deplin în neconstituţionalism.

Poate că era o intenţie bună, poate că se dorea a fi o sinecură de partid, poate că pur şi simplu proiectul a fost depus la întâmplare şi în grabă, dar ceea ce am putut observa în decizia luată de Curtea Constituţională a României reprezintă un simptom pentru ceea ce înseamnă procesul de legiferare în România şi ceea ce înseamnă calitatea actului legislativ în acest Parlament.

O lege declarată neconstituţională de sus până jos, o lege în care vedem contradicţii şi paralelisme legislative foarte flagrante şi de multe ori redundante, îmi permit a spune, şi o lege care, paradoxal, fără să-şi propună acest lucru, a încălcat până şi principiul separării puterilor în stat.

Aşadar, concluzia este una evidentă - PNL va vota pentru respingerea acestei propuneri legislative.

Dar, pe lângă acest aspect, stimaţi colegi, trebuie să avem mare grijă faţă de ceea ce înseamnă calitatea actului legislativ.

Pentru că un act legislativ de calitate înseamnă respect pentru România şi respect pentru românii care ne-au trimis aici, în Parlament.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Iulian Bulai, de la Grupul USR PLUS.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Nu puteam să fiu mai mult de acord vreodată cu cele spuse de colegul meu, Daniel Gheorghe, decât am fost acum. Total de acord!

O problemă este pe formă, care a fost declarată neconstituţională, o altă problemă este pe fond.

Fondul acestei discuţii este o instituţie profund disfuncţională, care nu-şi justifică existenţa, care reprezintă o sinecură de partid, care nu face cercetare pe drepturile omului, care nu se sesizează cu privire la abuzurile faţă de drepturile omului, care, anul trecut, în timp de pandemie, când au fost încălcate anumite drepturi ale omului, n-a emis niciun raport care să îi legitimeze mai departe existenţa, acestei instituţii i se acorda o salarizare egală cu a altor funcţionari publici cu care trebuia să fie asimilată. Este greşit.

Această instituţie, la fel ca multe alte instituţii care nu se justifică, trebuie să dispară, pentru că în 30 de ani nu şi-a câştigat dreptul de a exista.

În România avem 5 instituţii care apără drepturile omului. Unele funcţionează, unele nu funcţionează deloc, altele doar există, fără niciun fel de activitate cu plusvaloare. IRDO se încadrează în această categorie.

Şi sper ca Parlamentul acesta, după 30 de ani de lipsă a unor evidenţe clare cu privire la justificarea existenţei, să ia act de această dorinţă, sper eu, unanimă, de desfiinţare a acestei sinecuri.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Nemaifiind intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 597/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond avem un reprezentant?

Da, domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă rog, aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului suplimentar.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Prin proiectul de lege se propun următoarele modificări la nivelul cotelor de TVA: reducerea cotei standard de TVA de la 19% la 16%, aplicarea unei cote reduse de TVA de 9% pentru livrarea de băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice destinate consumului uman şi aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru produse alimentare destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau a înlocui alimentele.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, deoarece măsurile propuse nu se încadrează în prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, dau cuvântul domnului Florin-Claudiu Roman, din partea Grupului PNL.

Vă rog, două minute aveţi la dispoziţie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Atunci când am iniţiat acest proiect de lege, am plecat de la un principiu liberal simplu, şi anume, că întotdeauna am avut o mai bună colectare când am avut un nivel de impozitare mai scăzut.

Cred cu convingere că cea mai bună măsură luată de un Guvern de dreapta în România a fost cota unică de impozitare.

Şi cifrele oficiale ne arată că atunci când am avut impozite reduse, biruri reduse, am avut o mai bună colectare şi o ieşire la suprafaţă a evaziunii din zona gri.

Din păcate, acest proiect a fost judecat politic. Foarte multă vreme a fost purtat cu raport de adoptare, cu raport de respingere şi aşa se face că, pe tehnică legislativă, termenul de 1 ianuarie 2020, stabilit iniţial în textul legii, este depăşit evident.

Prin urmare, din punctul de vedere al tehnicii legislative, proiectul sigur că a devenit caduc. Însă, între timp, ne-am lovit şi de ceea ce nu ne-am dorit, cu siguranţă, niciunul în ţara asta, nici în lume - să fim loviţi de pandemie şi de criza sanitară.

Eu cred că aveam două posibilităţi - fie să prorogăm termenul de aplicare pentru a oferi predictibilitate, fie să revenim cu un nou proiect de lege.

Iar în momentul în care nu vom mai avea pandemie în România şi va trebui să ne concentrăm şi pe ceea ce înseamnă o mai bună colectare, în calitate de iniţiator, o să revin asupra acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului Simonis Alfred, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Da, e foarte frumos să ai principii liberale, de dreapta, şi întotdeauna în România TVA-ul să fie scăzut de stânga, de PSD.

Voi numai aţi făcut să creşteţi TVA-ul, de fiecare dată.

Interesant este că această iniţiativă, care se intitulează "Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 291", are următorul obiect de reglementare - şi s-a spus şi mai devreme - reducerea cotei de TVA de la 19% la 16%, pentru unele produse la 9% şi pentru alte produse alimentare la 5%.

Înţeleg că nu mai susţineţi această iniţiativă, care a fost semnată, la data aceea, de domnul Florin Roman, domnul Neagu Nicolae, domnul Andronache Gabriel, deci fostul şi actualul lider al PNL, domnul Moldovan Sorin şi domnul Heiuş Lucian, actual ministru secretar de stat la Ministerul Finanţelor.

Interesant este - am înţeles argumentaţia - că avem o criză economică şi că nu se mai potriveşte această iniţiativă.

Dar eu am să vă citez din expunerea de motive. Şi spuneţi aşa: "În scopul creşterii conformării fiscale voluntare, precum şi pentru stimularea consumului din producţia internă, prezenta propunere legislativă aduce următoarele modificări..." şi le spune mai departe.

Dacă luăm în calcul efectele de runda a doua pe termen lung pe care le vor produce aceste măsuri - creşterea conformării fiscale şi aşa mai departe - atunci, "...anticipăm chiar o creştere a veniturilor pe termen lung şi mediu...".

"Mai mult decât atât, măsurile vor avea un impact macroeconomic important asupra ofertei interne, în condiţiile în care producătorii autohtoni de alimente vor deveni mai competitivi".

Păi, eu nu mai înţeleg, când ne minţeaţi? Când făceaţi expunerea de motive şi ne spuneaţi că, dacă reducem cota de TVA, vin bani în plus la buget, sau acum, când ne spuneţi că avem criză şi nu ne putem permite această decizie, această măsură?

Interesant mai este altceva - şi cu asta închei.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Foarte atentă sunteţi cu timpul, doamnă preşedinte!

Am să concluzionez.

Interesant este că dintre cei 5 iniţiatori unul a rămas consecvent, şi anume, domnul Roman, care a propus 3 amendamente.

Interesant este, de asemenea, faptul că alături de dânsul, şi domnul Huţucă, preşedintele Comisiei de buget, finanţe din Camera Deputaţilor, susţine aceste amendamente.

Şi, atunci, dacă şeful bugetului din Cameră, dacă doriţi... (Aplauze.)..."ministrul finanţelor" al Camerei Deputaţilor susţine intrarea în vigoare a acestei iniţiative de la 1 ianuarie 2022, eu, în numele Grupului PSD, vă spun că susţinem aceste amendamente şi putem - pentru că a devenit caducă, aşa cum spunea domnul Roman - să facem ca această iniţiativă să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2022.

Şi sper că dumneavoastră, cei de la PNL, USR, alături de cei de la PSD veţi vota aceste amendamente şi facem în aşa fel încât, cu câteva luni înainte, mediul de afaceri, mediul economic să ştie că de la 1 ianuarie 2022 cota de TVA va fi de 16%.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Altfel, aţi fost doar populişti şi demagogi în campania electorală. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Domnul Florin Roman, vă rog, a doua intervenţie şi ultima.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doar un scurt drept la replică, doamnă preşedinte.

Stimate coleg, dacă e să vorbim despre consecvenţă, aţi votat raport de adoptare în prima fază şi aţi votat "abţinere" la ultimul vot pe raport în Comisia pentru buget, finanţe. Apropo de consecvenţă!

Eu mă aşteptam de la dumneavoastră, sincer, să faceţi o propunere de retrimitere la comisie, şi atunci chiar credeam că vă doriţi cu adevărat acest proiect.

Având în vedere că n-aţi făcut această solicitare procedurală, rămân la impresia că aţi confundat prezenţa la microfon cu ora de declaraţii politice.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Drept la replică, foarte scurt.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

V-a pronunţat numele?

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Da.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Eu n-am auzit.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Era clar cu cine vorbeşte.

Foarte scurt.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

10 secunde, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă preşedinte,

Domnule fost lider de grup,

Potrivit Regulamentului, dacă un amendament este adoptat la o iniţiativă care are respingere, se întoarce la comisie. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu, din partea Grupului PSD.

Vă rog, două minute, nu mai mult. (Vociferări.)

Doamna Viorica Sandu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Cred că suntem singura ţară din lume în care unele partide politice nu-şi mai votează propriile proiecte depuse în Parlament. (Aplauze.)

Aşa cum USR PLUS a fugit din plen când s-a dezbătut Legea "Fără penali în funcţii publice", astăzi PNL nu vrea să-şi asume scăderea TVA de la 19% la 16%. (Aplauze.)

Şi nu e singurul exemplu.

Să ne amintim că la fel s-a întâmplat şi în cazul majorării alocaţiilor pentru copii.

Din păcate, a devenit un obicei al celor de la putere să uite promisiunile făcute, atunci, în opoziţie, dar şi în campania electorală.

La fel ca întotdeauna, Partidul Social Democrat are în vedere bunăstarea românilor, iar prin toate proiectele noastre încercăm să le oferim un trai mai bun.

Scăderea TVA de la 19% la 16% este o măsură care va stimula conformarea fiscal voluntară şi va diminua frauda fiscală, ducând la creşterea încasărilor la bugetul de stat.

De asemenea, reprezintă o gură de aer pentru mediul de afaceri lovit grav de criza sanitară şi economică.

În acelaşi timp, proiectul va genera o scădere a preţurilor multor categorii de produse şi servicii, iar aceasta va fi, bineînţeles, în beneficiul românilor şi mai ales al românilor cărora aţi refuzat să le majoraţi veniturile.

Stimate colege, stimaţi colegi de la PNL, USR PLUS şi UDMR, dumneavoastră cunoaşteţi prea bine toate aceste avantaje, doar este un proiect de dreapta, pe care dumneavoastră l-aţi susţinut ani la rând.

Ieşirea din criză nu se poate realiza doar prin împovărarea cetăţenilor cu taxe şi impozite mărite.

Aşa că mă aştept să demonstraţi constanţă, viziune şi solidaritate cu românii, în aceste vremuri grele, în plină pandemie de coronavirus.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să conchideţi, doamnă deputat.

Doamna Viorica Sandu:

PSD se opune respingerii legii iniţiate de dumneavoastră şi susţine scăderea TVA la 16%.

Şi sper că din respect pentru cetăţenii români, care v-au crezut şi v-au votat pentru promisiunile din campania electorală, veţi proceda şi dumneavoastră la fel.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat Ionuţ Moşteanu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Să restabilim un pic adevărul.

Proiectul "Fără penali în funcţii publice" a fost un proiect pornit din stradă, susţinut cu toată puterea de USR şi PLUS.

Sunt un milion de oameni care au spus că penalii nu trebuie să mai ajungă în funcţii publice.

Acest proiect s-a născut în societate, după ce dumneavoastră, conduşi de şeful dumneavoastră penal, pe vremea aceea, Liviu Dragnea, în loc să guvernaţi ţara, într-un moment în care n-aveam nicio pandemie... (Vociferări.) vă ocupaţi cu modificarea legilor, pentru a vă scăpa penalii de puşcărie. (Vociferări.)

Acest proiect va deveni literă de constituţie imediat cum vom putea veni cu toţii la vot, în siguranţă, la un referendum. (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc.

Nu mai sunt amendamente.

Proiectul rămâne la votul final, cu raport de respingere. (Vociferări. Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Doriţi să le susţineţi?

Vă rog. (Vociferări.)

Vă rog,

Procedură, domnul Andronache.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, mi-ai dat mie, înainte, cum, domnul Andronache?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doreşte să intervină pe procedură.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Eu cerusem cuvântul înainte, tot pe procedură. Să citesc o retrimitere.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da, sigur că da, dar...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, hai că vă citesc eu...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnul Andronache a cerut o intervenţie pe procedură...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Ştiţi şi dumneavoastră...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă mi-aţi dat cuvântul mie...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...se dă întâietate...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă preşedinte...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...intervenţiilor...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă mi-aţi dat cuvântul mie...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...pe procedură.

V-am dat şi dumneavoastră în trecut cuvântul pe procedură, înaintea colegilor.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da, dar nu m-aţi făcut niciodată prioritar pe procedură.

OK, îl lăsăm pe domnul Andronache.

Dar să ne zică articolul unde scrie că numai iniţiatorul poate să facă referire la...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Sigur, asta o să-i şi cer domnului Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este evident că, din textele Regulamentului...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Ce e evident? Vreau să văd articolul.

Domnul Gabriel Andronache:

Amendamentele pot fi susţinute de iniţiatorul amendamentului.

Domnul Simonis nu este iniţiator al amendamentului. (Vociferări.)

Nu este un amendament admis... să fie amendament al comisiei, este amendament respins.

Dacă nu se susţin de iniţiator, ele nu pot fi supuse votului - în mod evident, lucrul acesta.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Hai că vă citesc eu din Regulament, atunci, ca să...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Andronache, nu prea înţeleg de ce săptămâna trecută mă rugaţi să nu supun votului un amendament, iniţiat nu de mine.

Articolul 7 alin. (1): "Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisie, admise şi respinse".

Iar alin. (2): "În cursul dezbaterilor, deputaţii..." - nu scrie iniţiatorii - deputaţii, "...Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond". (Aplauze.)

Nu face referire nicăieri acest articol la iniţiator.

Prin urmare - aveţi majoritate, respingeţi prin vot, nu printr-un abuz, vă rog frumos - supun votului nr. crt. 1 la alin. (1)... (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule Simonis, eu supun votului amendamentele respinse!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da, da, vă rog să supuneţi votului!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Dumneavoastră propuneţi supunerea la vot!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

În sensul acesta, doamnă preşedinte...

Dar pentru acurateţe, aveţi dreptate!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă solicit să supuneţi votului amendamentul respins de la nr. crt. 1.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule Simonis, sunteţi doamna preşedinte, mai nou sau...? (Aplauze. Râsete.)

Vă rog, o intervenţie pe procedură, domnul deputat Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

În mod evident, Regulamentul spune că pot fi puse în discuţie de către deputaţi amendamentele admise sau respinse.

Cu privire la procedura de vot, doamnă preşedinte, dumneavoastră decideţi.

Repet, este împământenită procedura că se supun votului, în privinţa amendamentelor respinse, doar la solicitarea iniţiatorilor. (Vociferări.)

Vă mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu e nicăieri prevăzut în Regulament că doar iniţiatorii pot să ceară supunerea la vot a unui amendament respins.

Ar fi şi absurd ca întreg Parlamentul să nu poată modifica ceva, dacă doreşte, pentru că iniţiatorul lipseşte. E chiar o absurditate!

Prin urmare, vă rog să supuneţi votului amendamentul domnilor Bogdan Huţucă şi Florin Roman, de la nr. crt. 1.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Solicit liderilor de grup să vină la consultări. Vă rog. (Consultări.)

Dau cuvântul liderului PSD, domnul Alfred Simonis. Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În urma discuţiilor cu ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare, pe care sper să-i conving până săptămâna viitoare ca în comisie să voteze această iniţiativă, cu amendamentele domnilor Roman şi Huţucă, vă propun retrimiterea pentru două săptămâni la comisie. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bine.

Vă mulţumesc.

Supun votului retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Avem consens!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Cu 190 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere şi doi colegi care nu votează, proiectul de lege este retrimis comisiei, pentru două săptămâni. (Aplauze.)

11. Reexaminarea Legii privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor aflate în concesiunea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" - S.A. Giurgiu în domeniul public al comunei Cetate, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 537 din 25 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019; PL-x 104/2019/2020.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru constituţionalitate, îi dau cuvântul domnului deputat Ringo Dămureanu, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ringo Dămureanu:

PL-x 104/2019/2020.

Raport comun asupra Legii privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor aflate în concesiunea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" - S.A. Giurgiu în domeniul public al comunei Cetate.

În temeiul dispoziţiilor art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru constituţionalitate, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Legea privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflate în concesiunea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" - S.A. Giurgiu în domeniul public al comunei Cetate, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 537 din 25 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, trimisă cu adresa PL-x 104/2019/2020.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 26 iunie 2019. În data de 6 iulie 2020 a fost trimisă Preşedintelui României pentru promulgare.

Preşedintele României a formulat în data de 25 iulie 2019 sesizare de neconstituţionalitate asupra legii trimise la promulgare.

Ca urmare a sesizării de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 537 din 25 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că prevederile legii sunt neconstituţionale în ansamblul lor.

Legea trimisă la promulgare avea ca obiect de reglementare transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului în domeniul public al comunei Cetate.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins legea aflată în procedură de reexaminare în şedinţa din 23 iunie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiilor au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi-au desfăşurat lucrările în şedinţa online din data de 12 octombrie 2020.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a reexaminat legea în şedinţa din 16 februarie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea aflată în procedură de reexaminare şi documentele anexate, în şedinţa din data de 16 martie 2021.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflate în concesiunea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" - S.A. Giurgiu în domeniul public al comunei Cetate, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 537 din 25 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Legea rămâne la votul final cu raport de respingere.

12. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 463/2017/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învăţământ pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Domnul Aurel Nechita:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Legii pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii de reexaminare a Preşedintelui României; PL-x 463/2017/2019.

În baza prevederilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 463 din 11 noiembrie 2019, Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere în fond, Legea pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii de reexaminare a Preşedintelui României.

Legea are ca obiect de reglementare completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în sensul introducerii unor noi dispoziţii referitoare la organizarea orarelor de activităţi psihomotrice şi respectiv a celor de educaţie fizică şi sport pentru elevii din învăţământul antepreşcolar şi primar.

Astfel, prin noua reglementare se precizează că elevii din unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară vor beneficia de două ore de astfel de activităţi pe săptămână, iar pentru învăţământul primar, în situaţia în care orele de educaţie fizică nu pot fi predate de cadre didactice de specialitate, acestea să fie predate de către profesorii pentru învăţământul primar.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Iniţial, în urma dezbaterilor, în şedinţele din 6, 13 şi 20 martie 2018, Comisia pentru învăţământ a propus respingerea propunerii legislative.

Legea a fost respinsă de Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată, în data de 28 martie 2018.

În data de 23 septembrie 2019, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea.

Legea a fost transmisă spre promulgare pe data de 7 octombrie 2019.

În data de 28 octombrie 2019, Preşedintele României a transmis Parlamentului solicitarea de reexaminare a legii.

Comisia a analizat atât cuprinsul cererii de reexaminare, cât şi forma legii transmise de Senat spre promulgare, în calitate de Cameră decizională.

În urma dezbaterilor din şedinţele din 10 martie 2019 şi 16 martie 2021, comisia a propus, cu 14 voturi pentru şi 6 abţineri, aprobarea cererii de reexaminare şi respingerea Legii pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. 1¹ al art. 67¹ din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului; PL-x 64/2021.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Da. Vă rog.

Domnul Eugen Neaţă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnul Neaţă, da?

Domnul Eugen Neaţă:

Da.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog.

Domnul Eugen Neaţă:

După cum ştiţi cu toţii, în cadrul sporturilor de echipă au apărut în ultima perioadă de timp noi ocupaţii, precum team-managerul, organizatorul de competiţii, preşedintele de club. Aceste funcţii sunt obligatorii în anumite situaţii şi mai ales în cazul echipelor angrenate în sporturile de performanţă internaţionale. Şi dau exemplul aici al licenţierii în cadrul Ligii de handbal, în cadrul echipelor care participă la competiţiile internaţionale.

Se doreşte modificarea legii, astfel încât acestor funcţii obligatorii să li se poată întocmi contract de activitate sportivă, aşa cum de altfel întâlnim şi în marile cluburi din Europa, către care ne uităm şi noi.

Ştim cu toţii că în ultima perioadă de timp sportul, mai ales cel de echipă, este într-un declin continuu. De aceea, pentru a sprijin sportul şi pentru a le acorda această posibilitate, de a angaja pe bază de contract de activitate sportivă anumite funcţii şi de a le ocupa cu oameni competenţi, oameni care să ducă sportul acolo unde era odată şi sportul românesc, am propus modificarea legii.

Comisia pentru tineret şi sport, tocmai aceea care cred că ar fi trebuit să aprobe această propunere de modificare legislativă, a respins şi propune respingerea proiectului.

Întrucât consider că acest proiect de lege este unul favorabil şi unul dorit de întreaga activitate sportivă de echipă, şi în acest sens ştiu că au fost trimise adrese cel puţin de la una dintre federaţiile specifice...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Eugen Neaţă:

... la Comisia de muncă, îl rog pe liderul de grup să propună retrimiterea acestui proiect de lege, comisiei, pentru aprofundarea sa şi, sper eu, pentru un vot favorabil.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule lider de grup, cereţi retrimiterea la comisie? Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Cred că e un subiect destul de important, ca să ne grăbim cu el!

Îl retrimitem comisiei, îl mai analizăm acolo şi dacă soluţia cea mai bună este respingerea, aia e!

Dar haideţi să nu mergem pe repede-nainte! Înţeleg că nici impact bugetar nu are. Se creează posibilitatea de a se face acele contracte.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Aveţi acordul liderilor de grup?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu ştiu. Întrebăm acum.

Cer două săptămâni retrimitere.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Liderii de grup, aveţi acord pe asta?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Nu.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu.

Atunci, supun votului retrimiterea la comisie pentru două săptămâni. Vă rog.

Cu 95 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă şi 37 de abţineri, propunerea de retrimitere nu a trecut.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru tineret şi sport pentru citirea raportului.

Pe scurt, vă rog, dacă puteţi să prezentaţi raportul?

Domnul Brian Cristian:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea alin.1¹ al art. 67¹ din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului.

Prin adresa Biroului permanent, Comisia pentru tineret şi sport a fost sesizată, în vederea examinării şi întocmirii unui raport, cu Proiectul de Lege pentru modificarea alin. 1¹ al art. 67¹ din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului; PL-x 64/2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în condiţiile art. 75 alin. (2) Teza a III-a din Constituţia României, republicată.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă, prin prezenţa fizică şi online, în şedinţa din 16 martie 2021.

La şedinţa comisiei au participat 11 deputaţi, din cei 12 membri.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret şi sport a hotărât, cu majoritate de voturi - 6 voturi pentru, 3 împotrivă şi o abţinere - să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea alin. 1¹ al art. 67¹ din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului - PL-x 64/2021 -, pentru următoarele argumente: nu este corect ca aplicabilitatea dispoziţiilor art. 67¹ alin. (1¹) să fie extinse la categoriile de persoane care contribuie la realizarea activităţii sportive, dacă nu au legătură directă cu realizarea acesteia; obiectul prezentului proiect de lege, în speţă, alin. (1¹) al art. 67¹ din Legea nr. 69/2000 va fi reglementat printr-un proiect de lege ulterior, care se află deja în dezbatere la Comisia pentru tineret şi sport.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 a Codului fiscal; Pl-x 245/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului.

Pe scurt, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 227/2015 a Codului fiscal.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare introducerea unor măsuri care să conducă la eliminarea operaţiunilor comerciale nefiscalizate cu autovehicule second-hand, achiziţionate în spaţiul intracomunitar şi revândute în România, şi prevede ca autovehiculele second-hand achiziţionate din afara ţării să poată fi revândute în România doar de către persoanele juridice, urmând ca persoanele fizice să poată achiziţiona un singur autovehicul second-hand, odată la doi ani, pentru folosinţă proprie.

În urma examinării propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 227/2015, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea acesteia, deoarece modificările propuse la alin. (5) nu sunt în conformitate cu legislaţia europeană în domeniul TVA, iar prevederea propusă la alin. (6) nu are caracter fiscal şi prin interdicţiile impuse la acest articol, cu privire la dobândirea dreptului de proprietate şi la comercializarea anumitor bunuri, se încalcă dispoziţiile art. 44, referitoare la dreptul de proprietate privată, precum şi prevederile art. 45, "Libertatea economică", dar şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) "libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie din Constituţia României".

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu domnul Pecingină Gheorghe, de la Grupul PNL.

Aveţi cuvântul în cadrul dezbaterilor generale, două minute.

Vă rog să vă încadraţi în timp.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Proprietatea sau dreptul de proprietate este un drept sfânt, chiar dacă vorbim despre bunuri imobile sau despre bunuri mobile.

Limitarea dreptului de proprietate, prin orice act, contravine Constituţiei, art. 44 din Constituţie.

Pe cale de consecinţă, dincolo de aspectele sesizate de reprezentanţii comisiilor, consider că aceste prevederi încalcă dreptul de proprietate, repet, un drept sfânt.

Pe cale de consecinţă, solicit respingerea acestui proiect.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Continuăm cu punctul 15 de pe ordinea de zi.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art. 187 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice; Pl-x 189/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică, dau cuvântul domnului Bende Sándor, preşedintele Comisiei pentru industrii, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind modificarea şi completarea art. 187 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Consiliul Legislativ avizează negativ propunerea legislativă.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 25 martie 2019.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 9 aprilie 2019.

Comisia pentru industrii şi servicii a examinat proiectul de lege în şedinţa din 18 februarie 2020.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea art. 187 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină?

Domnul Alfred Simonis, Grupul PSD.

Vă rog, aveţi cuvântul pentru două minute.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Chiar mai puţin!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Foarte bine!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Asistăm la o nouă iniţiativă a Partidului Naţional Liberal, din urmă cu doi-trei ani de zile, chiar ministrul de interne este principalul iniţiator al acestei propuneri, şi anume, încearcă majorarea salariilor din domeniul construcţiilor. Şi am să vă citesc din expunerea de motive, din nou - "O astfel de măsură de susţinere a sectorului de construcţii din România ar reprezenta o gură de oxigen pentru sectorul economic vital, unde deficitul de personal este de aproximativ 650.000 de persoane. Totodată, nerezolvarea urgentă a acestei probleme va crea o vulnerabilitate pentru România, în perspectiva următorilor zece ani", ne spunea domnul Bode şi încă 41 de parlamentari ai Partidului Naţional Liberal, având în vedere investiţiile majore în infrastructură din România.

Vă reamintesc că între timp vine şi PNDR-ul acela - sperăm să vină - şi cred că nu vreţi să creaţi vulnerabilităţi României pentru următorii zece ani!

Prin urmare, stimaţi colegi liberali, măcar dumneavoastră poate acceptaţi retrimiterea la comisie a acestei iniţiative, să mai discutăm despre ea, altfel să ne spuneţi din nou când aţi greşit - atunci sau acum?

Două săptămâni.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Supun votului retrimiterea la comisie a acestei iniţiative legislative.

Vot, vă rog.

Cu 87 de voturi pentru, 67 de voturi împotrivă, 49 de abţineri şi un coleg sau o colegă care nu votează, propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă.

Nemaifiind alte intervenţii, propunerea rămâne la votul final.

16. Propunerea legislativă privind modificarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991; Pl-x 221/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, dau cuvântul domnului deputat Mihai-Alexandru Badea, pentru prezentarea raportului. Vă rog. Pe scurt, dacă se poate.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Pl-x 221/2019

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind modificarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991.

Senatul a respins iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Obiectul de reglementare este instituirea unei proceduri pentru redobândirea cetăţeniei române, persoanelor care au renunţat la cetăţenie, "ca urmare a presiunilor şi abuzurilor regimului comunist".

Conform proiectului de act normativ, pentru redobândirea cetăţeniei române de către această categorie de persoane este necesară îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1), lit. b) şi e), nemaifiind necesară depunerea jurământului de credinţă.

Guvernul României nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, întrucât consideră că "reglementarea propusă dublează dispoziţiile art. 10 din forma în vigoare a Legii cetăţeniei române", precum şi faptul că acordarea cetăţeniei române la cerere implică asumarea obligatorie a unei declaraţii de loialitate faţă de statul român, din partea fiecărui solicitant. Renunţarea la un aspect al procedurii strict în anumite circumstanţe, respectiv instituirea unei norme derogatorii de la obligativitatea depunerii jurământului de credinţă faţă de ţară, ar genera o abordare discriminatorie a României în procedura de acordare a cetăţeniei, contrară dispoziţiilor art. 5 din Convenţia europeană asupra cetăţeniei.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbateri generale. Dacă sunt intervenţii? Nu.

Atunci, această propunere legislativă rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Continuăm cu PL-x 380/2019.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi al art. 32 alin. (1) din Ordonanţa nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor; PL-x 380/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru industrii, Comisia pentru transporturi, Comisia juridică şi Comisia pentru apărare, dau cuvântul reprezentantului pentru prezentarea raportului comun. Vă rog. Pe scurt.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

PL-x 380/2019

Proiectul de Lege pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi al art. 32 alin. (1) din Ordonanţa nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, precum şi a art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, în sensul stabilirii competenţei judecătoriei în a cărei rază de competenţă îşi are domiciliul sau sediul, după caz, contravenientul, pentru soluţionarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii. Potrivit proiectului, în situaţia în care contravenientul nu are domiciliul sau sediul, după caz, pe teritoriul României, plângerea se depune la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, iar Senatul a adoptat tacit actul normativ în şedinţa din 16 septembrie 2019.

Cele patru comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege şi au hotărât să propună plenului respingerea acestuia, cu amendamentele respinse prevăzute în raportul depus.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ aparţine legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm cu dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului Alfred Simonis, de la Grupul PSD.

Vă rog, aveţi cuvântul două minute.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Mai încerc o dată, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sper ca măcar de data aceasta să nu votaţi politic şi, dacă doriţi, pot să fiu de acord să cereţi dumneavoastră retrimiterea. Să vă spun de ce. Pentru că această iniţiativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195, în sensul stabilirii competenţei judecătoriei în a cărei rază de competenţă îşi are domiciliul sau sediul, după caz, contravenientul.

Cu alte cuvinte, dacă faci o plimbare cu maşina până la Suceava şi eşti din Timişoara, şi ţi se ia permisul în Suceava, va trebui ca la fiecare termen al procesului pe care-l intentezi, pentru a contesta acea măsură, pentru fiecare etapă să faci deplasarea la Suceava, cu martori, dacă ai avut, de 3, 4, 5, 6 ori, în decursul unui an sau doi, până când se finalizează cauza.

Iniţiatorii îşi doreau ca, dacă ai domiciliul în Timişoara, să poţi contesta acea sancţiune în Timişoara şi să se judece acolo, Poliţiei fiindu-i mult mai uşor să transmită informaţiile, eventualele filmări video şi, eu ştiu, chiar şi juriştii având logistică pe întreg teritoriul României. Şi dacă este, poate, prea abruptă o astfel de măsură, putem să stabilim dacă o retrimitem comisiilor, un termen de intrare în vigoare de şase luni, de un an, timp în care Poliţia, MAI, să poată performa, să poată să asigure logistica necesară pentru chestiunea aceasta.

Mi se pare de bun-simţ să nu plimbăm cetăţenii pe întreg teritoriul României pentru a-şi judeca, pentru a-şi căuta dreptatea în instanţă.

Prin urmare, vă rog să nu ţineţi cont de culoarea politică şi să încercăm retrimiterea acestei iniţiative pentru două săptămâni, timp în care vom putea, comisiilor, să corectăm, dacă este ceva de corectat la ea.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Vă rog, procedură, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule lider de grup,

Domnul Halici, domnul Iancu, domnul Mocioalcă sunt nume ale unor colegi din grupul dumneavoastră parlamentar?! Întreb retoric. Pentru că acest raport este întocmit de colegii dumneavoastră. Ei au propus respingerea acestei propuneri legislative. Şi o să mergem pe ceea ce aţi propus dumneavoastră, în legislatura trecută.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, domnule Simonis.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (din sală):

Nu aţi fost atenţi!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Am fost foarte atenţi, am văzut cine a dat raportul.

Eu, spre deosebire de dumneavoastră, consider că şi eu, dar şi colegii mei, mai greşim, domnule Andronache, să ştiţi!

Pe de altă parte, dacă încercaţi să criticaţi decizia colegilor mei şi să spuneţi după aceea că o susţineţi, că mergem pe raportul dat greşit de PSD, nu vă face cinste!

Haideţi să găsim soluţia împreună, cea mai bună pentru români, dincolo de orgolii, cine a dat raport, cum l-a dat!

Cred că asta este ieşirea bună din această situaţie!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Am înţeles.

Propuneţi retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, aşa că voi supune votului această cerere din partea dumneavoastră.

Vot, vă rog.

Cu 96 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă şi 57 de abţineri, propunerea nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi retrimisă comisiei.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

18. Propunerea legislativă privind activitatea de medicină legală în România; Pl-x 488/2019.

Din partea comisiilor sesizate în fond, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate şi Comisiei juridice, pentru citirea raportului.

Domnul deputat Mihai-Alexandru Badea.

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Pl-x 488/2019

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind activitatea de medicină legală în România.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport preliminar au fost avute în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul negativ al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, punctul de vedere negativ al Consiliului Superior de Medicină Legală şi avizul nefavorabil al Consiliului Economic şi Social.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare reorganizarea activităţii de medicină legală, în sensul liberalizării acesteia şi creării unui corp de experţi medico-legali independenţi.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Corneliu Buicu, din partea Grupului PSD, la dezbateri generale.

Vă rog, aveţi cuvântul pentru două minute.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Partidul Social Democrat va vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Vreau să vă amintesc că există în paralel, în afară de acest proiect, pentru care la nivelul Comisiei pentru sănătate am votat împotrivă, adică pentru respingerea proiectului, mai există pe ordinea de zi a Comisiei pentru sănătate alte iniţiative de modificare a Legii medicinei legale.

Fac apel către dumneavoastră ca toate propunerile care au venit din partea specialiştilor şi care au sesizat corect nevoia de adaptare a legislaţiei atât pe componenta de medicină legală, dar şi corelarea cu Codul de procedură şi cu Codul penal să facem câţiva paşi înainte, astfel încât modificările să le transformăm în lege.

Repet, pentru acest proiect, Partidul Social Democrat va vota pentru respingerea proiectului.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm cu domnul Muncaciu Sorin-Titus, de la Grupul parlamentar AUR, la dezbateri generale.

Vă rog, două minute.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Aici ne aflăm în faţa unei dileme care opune sistemul anglo-saxon sistemului european.

Dacă luăm în consideraţie faptul că un cetăţean are dreptul la do process, cum zic americanii, adică are dreptul la un proces imparţial, atunci înseamnă că are dreptul şi la experţi imparţiali.

Faptul că la noi în ţară sistemul medicinei legale este un sistem ierarhizat, controlat ştiinţific, şi prin faptul că acest sistem produce numai experţi care sunt în sistemul medico-legal din ţară, noi avem o problemă, şi problema aceasta este că este vorba despre un sistem închis. Este un medic legist la 100.000 de cetăţeni.

Din păcate, programul de rezidenţă este blocat şi ne aflăm în faţa unui sistem care nu permite existenţa unor specialişti alternativi.

Acum, nu e mai puţin adevărat că sunt oameni care ies la pensie şi ar putea să formeze un corp de medici legişti. Dar problema rămâne atunci când avem de-a face cu un proces în care egalitatea trebuie să persiste între experţii procurorilor şi experţii apărării este absolut necesar să avem un corp de specialişti independenţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final cu raport de respingere.

Continuăm cu punctul 19 din ordinea de zi.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA; PL-x 479/2019.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul preşedinte Huţucă, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului. Vă rog, pe scurt.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport.

Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare implementarea unui mecanism de plată defalcată a TVA.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a proiectului de lege, deoarece Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 275/2017, a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Astfel, iniţiativa legislativă a rămas fără obiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu.

Proiectul de lege rămâne astfel la votul final, cu raport de respingere.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor; PL-x 375/2017.

Iniţiator, Guvernul României.

Dacă din partea comisiilor sesizate în fond - Comisia pentru administraţie, Comisia pentru drepturile omului şi Comisia juridică?

Doamnă deputat Oana Murariu, vă rog, aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului comun. Pe scurt, vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 16 octombrie 2017.

Comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul nefavorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor prevederi din Legea nr. 293/2004, în principal în scopul punerii de acord a reglementării cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 803/2015.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, cele trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege anterior menţionat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci, proiectul de lege rămâne la şedinţa de vot final, cu raport de respingere.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997; Pl-x 296/2013.

Din partea comisiilor raportoare, Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică, dau cuvântul unui reprezentant pentru citirea raportului comun.

Comisia juridică? Avem raportul aici. Dacă doriţi, veniţi să-l citiţi!

Pe scurt, vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Pl-x 296/2013

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră Decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, precizează că nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Obiectul de reglementare este modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul creării cadrului normativ necesar pentru interzicerea exploatării masei lemnoase de pe terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privată până la retrocedarea efectivă a acestora.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind intervenţii, propunerea legislativă rămâne la votul final cu raport de respingere.

Continuăm cu punctul 22 de pe ordinea de zi.

22. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 145 alin. (3) şi completarea art. 152 din Codul Muncii; PL-x 524/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, dau cuvântul doamnei preşedinte Oana Ţoiu pentru prezentarea raportului pe scurt.

Mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 21 octombrie 2019.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social, al Comisiei pentru învăţământ, al Comisiei pentru drepturile omului, precum şi avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, întrucât a rămas fără obiect, prin apariţia Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

23. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de bioinginer medical, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Bioinginerilor din România; PL-x 437/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor raportoare, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate şi familie, dau cuvântul doamnei deputat Oana Ţoiu pentru prezentarea raportului comun.

Vă mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Vă înaintăm raportul comun asupra Proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de bioinginer medical, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Bioinginerilor din România, trimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei pentru sănătate şi familie pentru examinare pe fond.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic şi Social, avizul negativ al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul favorabil al Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi, precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru exercitarea profesiei de bioinginer medical, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Bioinginerilor din România.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii ambelor comisiei au hotărât respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 5 iulie 2018.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, întrucât acesta încalcă dispoziţiile Titlului XX - "Dispozitive medicale" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, ale art. 61 şi 65 din Legea nr. 53/2003- Codul muncii, precum şi ale Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 3 alin. (3¹) din Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996; Pl-x 402/2018.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, dau cuvântul unui reprezentant pentru prezentarea raportului.

Domnule George Stângă, mai sunteţi în sală? Nu.

Comisia juridică?

Vă rog.

Domnul deputat Andrei Lupu.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, plenului Camerei Deputaţilor a hotărât, în şedinţa din 17 octombrie 2018, retrimiterea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 3 alin. (3¹) din Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 20 iunie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în data de 31 octombrie 2018, a solicitat Consiliului Legislativ un nou punct de vedere.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă la 6 noiembrie 2018.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative - 19 aprilie 2018.

Comisia pentru administraţie publică a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 107/1996, în sensul că terenurile aflate sub cota de coronament a lacurilor de acumulare, a căror execuţie a fost finanţată din fonduri alocate de la bugetul de stat, sunt expropriate pentru cauză de utilitate publică, urmând procedura în conformitate cu prevederile Legii nr. 225/2010.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 3 alin. (3¹) din Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Continuăm cu punctul 25.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 5 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii; PL-x 311/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Bende Sándor, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 5 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii.

Consiliul Legislativ avizează proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul nu susţine adoptarea proiectului de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ proiectul de lege.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru industrii şi servicii a examinat proiectul de lege în şedinţa din 26 mai 2020.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea articolului 5 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci, nefiind intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final cu raport de respingere.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Timpul pentru dezbateri a fost epuizat, aşa că, închidem aici şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor.

Vă doresc tuturor o seară bună!

Pe mâine!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună ziua din nou, stimaţi colegi!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, data de 6 aprilie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Cu acceptul dumneavoastră, la solicitarea unui coleg care are o problemă urgentă, o să îi dau cuvântul domnului deputat Dunava, să prezinte interpelarea, după care intrăm în şedinţa consacrată răspunsurilor.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Daniel-Virgil Popescu, ministrul energiei, şi are ca obiect "Stadiul aprobării cadrului legislativ de implementare a Fondului pentru Modernizare - perioada 2021-2030".

Stimate domnule ministru,

În contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice şi tranziţia energetică, se are în vedere creşterea nivelului de responsabilizare în vederea reducerii emisiilor, creşterea ponderii resurselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficienţă energetică şi a nivelului de interconectivitate a reţelelor electrice.

Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei şi climei stabilite pentru anul 2030, constituie o obligaţie a fiecărui stat membru, conform Regulamentului privind guvernanţa uniunii energetice, prin care acestea îşi elaborează strategii de politici energie - climă pe 10 ani, începând cu perioada 2021-2030.

După cum este cunoscut, prin Directiva (UE) 2018/410 de modificare a Directivei 2003/87/CE, în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon şi a sporirii investiţiilor în acest domeniu şi a Deciziei (UE) 2015/2014, s-a introdus un instrument de finanţare nou, prevăzut la art. 10d, Fondul pentru Modernizare, prin care sunt susţinute investiţiile cu emisii scăzute de carbon în sectoarele energetice din zece state membre ale UE cu venituri sub media europeană, printre care şi România.

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte funcţionarea Fondului pentru Modernizare, care sprijină investiţiile în vederea modernizării sistemelor energetice şi a îmbunătăţirii eficienţei energetice a anumitor state membre, sunt stabilite cerinţele privind prezentarea propunerilor de investiţii de către statele beneficiare, evaluarea investiţiilor prioritare şi a investiţiilor neprioritare, gestionarea, efectuarea vărsămintelor şi plata resurselor din Fondul pentru Modernizare, precum şi componenţa şi funcţionarea Comitetului pentru Investiţii.

Investiţiile propuse de statele membre sunt considerate ca fiind eligibile pentru finanţare din Fondul pentru Modernizare cu până la 100% din cheltuielile eligibile dacă Banca Europeană pentru Investiţii decide că acestea sunt proiecte prioritare, conform art. 10d alin. (2) din Directiva (UE) 2018/410, respectiv investiţii în producţia şi utilizarea energiei electrice din surse regenerabile, îmbunătăţirea eficienţei energetice, cu excepţia eficienţei energetice legate de producerea de energie cu utilizarea de combustibili fosili solizi, stocarea energiei şi modernizarea reţelelor energetice, inclusiv a conductelor, centralelor de termoficare, reţelelor pentru transportul de electricitate şi creşterea interconectărilor dintre statele membre.

Considerăm că este necesară dezvoltarea cu celeritate a cadrului legal pentru implementarea la nivel naţional a acestui mecanism de finanţare care poate fructifica alocarea aferentă României, de 200 de milioane de certificate de carbon, a căror contravaloare depăşeşte 7 miliarde euro, în condiţiile păstrării unei tendinţe de creştere a certificatelor de carbon.

Având în vedere necesitatea publicării, din partea Ministerului Energiei, a unui calendar pentru dezvoltarea şi publicarea cadrului legal aferent implementării acestui mecanism de finanţare, pentru a permite accesarea primului apel de proiecte, care va avea loc în data de 15 iulie 2021, vă solicităm să ne prezentaţi cu celeritate:

• Graficul de consultări la nivel tehnic pe care le-aţi derulat până acum cu beneficiarii din mediul privat, respectiv public, în vederea dezvoltării într-o manieră colaborativă a unui ghid de aplicare facil de implementat, în scopul utilizării eficiente a acestor surse de finanţare pentru modernizarea sectorului energetic;
• Stadiul elaborării Ghidului de finanţare şi a Metodologiei de implementare a proiectelor propuse în cadrul procesului de selecţie derulat până acum în cadrul acestui Fond;
• Stadiul aprobării cadrului legislativ de implementare a Fondului pentru Modernizare - perioada 2021-2030.

De asemenea, ţinând cont de faptul că cererile de finanţare vor putea fi depuse începând cu data de 15 iulie 2021, vă solicităm să ne comunicaţi data estimativă la care veţi finaliza cadrul normativ necesar pentru a nu bloca procedura de accesare a societăţilor comerciale româneşti la fondurile europene nerambursabile.

Solicit răspuns în scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm acum cu şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări şi întrebări.

Ministerul Finanţelor Publice, domnul ministru secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuş, vă rog.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Răspunsul nostru este adresat domnului deputat Toma Ilie.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 270A/2021, având ca obiect "Alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului", potrivit sferei de competenţă a Ministerului Finanţelor, vă comunicăm următoarele.

Sumele care se alocă de la bugetul de stat pentru bugetele locale se aprobă prin legile bugetare anuale sau prin acte normative de rectificare a acestora, precum şi prin hotărâri ale Guvernului, în situaţia alocării sumelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

Proiectul de act normativ prin care se alocă sumele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, întocmit conform art. 1 din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, in vederea adoptării/aprobării, cu modificările ulterioare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 24/2020 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se iniţiază prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, care, în calitate de iniţiator, primeşte spre însuşire proiectul de act normativ semnat de Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean şi îl transmite spre avizare ministerelor interesate, respectiv şi Ministerului Finanţelor.

Potrivit alin. (1) al art. 29 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data intrării în vigoare a respectivei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre de Guvern, pot fi alocate sume ordonatorilor principali de credite ale bugetelor locale prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale şi pentru plata cheltuielilor curente şi de capital.

În contextul celor menţionate, considerăm că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei este în măsură să se pronunţe asupra aspectelor formulate în întrebare, în calitate de iniţiator al actelor normative prin care se alocă sumele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

Cu deosebită stimă, în numele ministrului finanţelor, Lucian Heiuş.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

De la Ministerul Sănătăţii? Este Ministerul Sănătăţii?

O voce din sală!

Da, da.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnul secretar de stat Vass Levente?

Vă rog.

Pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Vass Levente (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră, privind existenţa la sediul Ministerului Sănătăţii a personalului specializat pentru acordarea primului ajutor calificat, precum şi existenţa defibrilatorului automat sau altor echipamente de acordare a primului ajutor, vă comunicăm următoarele.

Pentru acordarea primului ajutor, în sediul Ministerului Sănătăţii sunt amplasate, la nivelul fiecărui etaj şi în zona de şedinţe/videoconferinţe, truse medicale fixe de prim ajutor. Trusele sunt încărcate periodic, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare şi a baremului de materiale, ce intră în dotarea posturilor de prim ajutor fără cadre medicale.

Cu deosebită consideraţie, secretar de stat Levente Vass.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule ministru secretar de stat.

Tot Ministerul Sănătăţii, vă rog.

Tot Ministerul... aveţi mai multe.

Domnul deputat Cîtea Vasile?

Domnul Vass Levente (din sală):

Este domnul deputat, oare?

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Nu este. Depunem în scris.

Domnul Vass Levente:

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnul Neaga Florian Claudiu? Nu este. Depunem în scris.

Domnul Vass Levente:

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnul Cîtea Vasile nu este, depunem în scris.

Domnul Toma Ilie este.

Vă rog.

Domnul Vass Levente:

Stimate domnule deputat... (Vociferări.)

Scurt.

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră, privind aplicarea Legii salarizării, vă comunicăm următoarele.

Potrivit dispoziţiilor Anexei nr. 2 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, modificată şi completată, personalul din sistemul sanitar care ocupă funcţii de medic, asistent medical, farmacist, biolog, biochimist, chimist, fizician, psiholog, fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut şi profesor CFM, încă din anii 2018 şi 2020, beneficiază de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022, drept pentru care prevederile O.U.G. nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene nu li se aplică.

Totodată, pe durata pandemiei, au fost adoptate o serie de măsuri cu caracter temporar, menite să compenseze financiar riscul la care a fost supus personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar implicat în combaterea şi limitarea efectelor pandemiei, astfel:

• stimulent de risc de 2.500 de lei, supus numai impozitării, potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă;
• spor de pericol deosebit, de până la 30% din salariul de bază, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19;
• spor de muncă suplimentară şi spor de până la 40% pentru personalul din direcţiile de sănătate publică - O.U.G. nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei şi O.U.G. nr. 131/2020 privind reglementarea unor măsuri;
• spor cuprins între 75% şi 85% pentru personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar implicat direct în asigurarea asistenţei medicale a pacienţilor COVID-19.

Dispoziţiile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice stabilesc că în perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând o pătrime din diferenţa dintre salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie/indemnizaţia de încadrare prevăzută de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018.

Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin Legea anuală a bugetului de stat, cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).

Prin urmare, creşterea salarială şi data de aplicare a acestei creşteri prevăzută la art. 38 alin. (4) se stabilesc prin Legea anuală a bugetului de stat, fiind condiţionate de respectarea prevederilor principiului sustenabilităţii financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat stabilite în condiţiile legii.

Cu deosebită consideraţie, Levente Vass, secretar de stat.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Am o eroare. Domnul deputat Neaga Florian Claudiu era în sală, deci nu se mai depune răspunsul în scris, vă rog să-i răspundeţi.

Mulţumesc.

Domnul Vass Levente:

Legat de "Măsuri de apărare împotriva incendiilor în unităţile sanitare".

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră, privind "Măsuri de apărare împotriva incendiilor...", vă comunicăm următoarele.

Prin dispoziţiile Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 187/2021 a fost constituit Grupul tehnic de lucru pentru securitate la incendiu în domeniul sănătăţii, cu următoarele atribuţii:

• elaborează pe baza Strategiei Naţionale de Apărare împotriva Incendiilor strategii sectoriale privind apărarea împotriva incendiilor în domeniul lor de competenţă şi asigură aplicarea acestora;
• elaborează ghiduri şi reguli de bună practică în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de apariţie şi extindere a unui eventual incendiu;
• analizează datele colectate de la direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspecţia Sanitară de Stat, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate şi de alte instituţii sau structuri cu atribuţii de control puse la dispoziţia Grupului tehnic de lucru pentru securitate la incendiu de către conducerea Ministerului Sănătăţii;
• elaborează specificaţiile tehnice şi termenii de referinţă pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii care au legătură cu securitatea la incendiu;
• elaborează un plan de măsuri pe termen scurt şi mediu care vizează creşterea nivelului de securitate la incendiu.

Cu deosebită consideraţie, Levente Vass, secretar de stat.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Răspunsul dumneavoastră, domnule secretar de stat, pentru domnul deputat Ghiţă Daniel-Florin, Grupul parlamentar al PSD.

Este în sală domnul deputat.

Domnul Vass Levente:

Da?

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră, privind "Măsuri după incendiul de la Spitalul Matei Balş", vă comunicăm următoarele.

Ca urmare a tragediei de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. dr. Matei Balş", în prezent, se desfăşoară o anchetă penală care la final va stabili cauzele, vinovăţia, persoanele responsabile, precum şi orice alte aspecte privitoare la incendiul produs.

Precizăm că singurul centru de transplant pulmonar din România a fost înfiinţat în anul 2017, în cadrul Spitalului Clinic "Sfânta Maria", în cadrul Secţiei Chirurgie Generală II. Primul transplant pulmonar a fost efectuat în anul 2018.

Cu deosebită consideraţie, secretar de stat Levente Vass.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Zetea Gabriel-Valer nu este în sală, deci o să-i depuneţi răspunsul în scris.

Nemaifiind răspunsuri pentru Ministerul Sănătăţii, vă mulţumim frumos.

Domnul Vass Levente:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

De la Ministerul Tineretului şi Sportului?

Domnul secretar de stat Cîrstea Adrian-Ştefan.

Răspunsul dumneavoastră pentru domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR PLUS, vă rog.

Domnul Adrian-Ştefan Cîrstea (secretar de stat, Ministerul Tineretului şi Sportului):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca urmare a adresei Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul nr. 888 din 2021, referitoare la întrebările formulate de către domnul deputat Moldovan Sorin-Dan - Întrebarea nr. 424A din 2021, domnul deputat Munteanu Remus - Întrebarea nr. 438A, Întrebarea nr. 439A din 2021, domnul deputat Brian Cristian - Întrebarea nr. 449A din 2021 şi doamna deputat Csép Éva-Andrea - Întrebarea nr. 451A din 2021, vă comunicăm următoarele.

Conform prevederilor art. 80 din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Tineretului şi Sportului administrează baza materială proprie prin complexurile sportive naţionale şi cluburile sportive din subordinea sa, precum şi prin unităţile de administrare a bazelor sportive din subordinea direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.

Complexurile sportive naţionale sunt persoane juridice înfiinţate prin hotărâre a Guvernului ca instituţii publice în subordinea Ministerul Tineretului şi Sportului. Obiectul de activitate al acestora îl constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregătirii loturilor naţionale şi olimpice, precum şi organizării competiţiilor sportive de nivel naţional şi internaţional. Complexurile sportive naţionale se organizează şi funcţionează pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

Veniturile obţinute din activitatea complexurilor sportive naţionale se gestionează şi se utilizează integral la nivelul unităţilor respective pentru realizarea scopului şi obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană" din Baia Mare, acesta a fost înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 811 din 10 octombrie 2018 privind actualizarea Anexei nr. 30 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi înfiinţarea Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană" în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului.

De la înfiinţare până în prezent Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană" a primit următorul buget alocat pentru modernizarea bazei sportive:

• în anul 2018 s-au alocat 1.031.116 lei;
• în anul 2019 s-au alocat 6.211.347 de lei;
• în anul 2020 s-au alocat 153.510 lei.

Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană", în calitate de administrator al bazelor sportive, găzduieşte şi colaborează în organizarea de competiţii sportive, sarcina de organizare a competiţiilor de nivel naţional şi internaţional revenind federaţiilor sportive naţionale.

Menţionăm că, din anul 2018 şi până în prezent, s-au găzduit competiţii naţionale şi internaţionale de rugby, handbal, volei, nataţie, din care amintim: Meciul de rugby România - Portugalia; Secţia de handbal masculin şi feminin din cadrul CS Minaur, care îşi desfăşoară jocurile naţionale şi internaţionale în Sala Polivalentă "Lascăr Pană"; competiţii de volei masculin.

Ştiinţa Baia Mare.

CSM Ştiinţa Baia Mare - Rugby îşi desfăşoară jocurile naţionale pe Stadionul "Lascăr Ghineţ".

În perioada 21-26 octombrie 2019, la Sala Sporturilor "Lascăr Pană", a avut loc Campionatul European de Kickboxing WKF.

În perioada 2-5 iunie 2019, la Bazinul Olimpic "Gheorghe Demeca", s-a desfăşurat finala Campionatului Naţional de Înot al Ministerului Afacerilor Interne.

În luna mai 2020 s-a desfăşurat stagiul de pregătire a echipei naţionale de tineret de handbal şi jocul de calificare la Campionatul European de Handbal Masculin, seniori, România - Muntenegru.

În bazele de pregătire ale Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană" îşi desfăşoară activitatea Centrul Naţional Olimpic pentru Junioare Baia Mare - Handbal Feminin, fiind posibilă practicarea de sporturi de către loturile naţionale, precum: nataţie, rugby, handbal, volei, sporturi de contact.

În urma aplicării Hotărârii Guvernului nr. 811/2018, Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană" are în administrare următoarele baze sportive: Bazinul olimpic de înot acoperit "Gheorghe Demeca", Sala Polivalentă "Lascăr Pană", stadionul de atletism, bazin de înot descoperit, Hotelul "Sport", Stadionul de Rugby "Lascăr Ghineţ", sediul administrativ, complexul de cazare şi cantină "Stibina".

Prin Ordinul nr. 865 din 24 octombrie 2018, s-a aprobat structura organizatorică şi statul de funcţii al Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană", care cuprinde un număr de 67 de posturi, iar conform protocolului încheiat între DJST - vechiul administrator al bazelor - şi Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană" s-a preluat un număr de 38 de persoane, după cum urmează: 2 şoferi, un şef de formaţie muncitori, 2 administratori, 4 funcţionari recepţie, 16 muncitori calificaţi, 5 necalificaţi, 3 îngrijitori, 5 paznici.

Prin Ordinul nr. 955 din 20 noiembrie 2018, s-a transferat în interesul serviciului domnul Andrei Sorin Ovidiu, director grad II în cadrul Clubului Sportiv Municipal Baia Mare, pe funcţia contractuală de conducere vacantă de director grad II al Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană", conform art. 32 din Legea nr. 153/2017.

Având în vedere că Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană" a fost o instituţie nou înfiinţată, pentru desfăşurarea activităţii a fost necesară detaşarea a 20 de persoane, atât personal TESA, cât şi personal de deservire a bazelor.

În ianuarie 2019 şi-au încetat contractul de muncă 4 persoane dintre cele preluate.

Având în vedere cele menţionate mai sus...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnule ministru, vă rog să concluzionaţi.

Domnul Adrian-Ştefan Cîrstea:

Da.

Îmi cer scuze, e mai lung, a fost mai lungă interpelarea, cu mai multe întrebări.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

O să-l depuneţi şi în scris.

Şi, oricum, domnul deputat Brian Cristian şi-a solicitat dreptul regulamentar pentru a interveni cu precizări.

Vă rog.

Domnul Adrian-Ştefan Cîrstea:

E în regulă.

Ideea este că...

Da. MTS are un număr foarte mare de imobile în administrare. Acestea necesită un buget anual uriaş pentru întreţinere şi modernizare, în vederea aducerii lor la standardele de calitate şi funcţionare conforme cu cerinţele actuale.

Acest buget nu poate fi momentan asigurat.

Prin aprobarea legislaţiei în domeniul descentralizării, o mare parte din patrimoniul respectiv va trece în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale, consilii locale sau primării, astfel creându-se posibilitatea redirecţionării unor fonduri mai mari, în vederea întreţinerii şi modernizării celor 10 complexuri sportive naţionale, care vor rămâne în administrarea directă a ministerului.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Ştefan Cîrstea:

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog frumos, domnule deputat, precizările dumneavoastră.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule secretar de stat,

Mulţumesc pentru informaţiile detaliate şi acurate.

După cum am menţionat şi în intervenţia mea din 24 februarie, înfiinţarea Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană" din Baia Mare, prin alăturarea bazelor sportive, a fost una intens mediatizată şi exploatată politic, dar, din păcate, a rămas doar o procedură juridică fără un impact real. Bazele sportive nu au beneficiat de investiţiile promise, iar unele lucrări realizate parţial se degradează. Menţionez aici bazinul de înot descoperit, care mai are nevoie de aproximativ 1.400.000 de lei pentru finalizarea investiţiei.

Vă mulţumesc încă o dată pentru informaţiile furnizate până în prezent, dar vă rog să-mi răspundeţi şi la următoarele două întrebări, în scris:

- Ce sumă va aloca Ministerul Tineretului şi Sportului, în anul 2021, pentru investiţii în infrastructura Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană"?;

- Cum intenţionează ministerul să abordeze investiţiile începute şi lăsate în aer, precum sala de sport pe structură uşoară, de la acelaşi complex sportiv, care mai are nevoie doar de 8.300 de lei, din totalul investiţiei de 482.545 de lei, pentru a finaliza şi recepţiona lucrarea?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, domnul secretar de stat Ionel Scrioşteanu, răspunsul dumneavoastră pentru domnul deputat Focşa Dumitru-Viorel.

Cu precizarea că pentru domnul deputat Burduja Ioan- Sebastian, Grupul parlamentar al PNL, aţi depus răspunsul în scris, şi domnul deputat a fost de acord.

Vă rog.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule deputat...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Apăsaţi butonul!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

E apăsat.

Mai aproape un pic de...

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu:

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Evoluţia sistemului portuar post-decembrist", vă comunicăm următoarele.

În ceea ce priveşte cifra de afaceri înregistrată de Regia Autonomă "Administrarea Portului Constanţa" în perioada 1990-1998 şi Compania Naţională "Administrarea Porturilor Maritime SA Constanţa", după anul 1998 şi până în prezent, pe fiecare an în parte, precum şi profitul net înregistrat de Regia Autonomă "Administrarea Portului Constanţa" în perioada 1990-1998 şi Compania Naţională "Administrarea Porturilor Maritime SA Constanţa", după anul 1998 şi până în prezent, pe fiecare an în parte, vă aducem la cunoştinţă că datele financiare publice detaliate se pot consulta pe portalul companiei.

Tot aici sunt rapoartele administratorilor, din 2013 până în prezent, traficul total pe tone înregistrat între anii 1990 şi 2020, pe fiecare an în parte şi traficul navelor, numărul şi cine sunt operatorii portuari şi danele care operează în fiecare dintre acestea, precum şi suprafeţele de teren închiriate în spatele danelor.

În privinţa firmelor de pilotaj şi remorcaj, care au derulat activităţi specifice ca urmare a relaţiilor contractuale deţinute de RAPPC, respectiv CN APM C, după anul 1990 până în prezent, pe fiecare an, vă aducem la cunoştinţă că, în perioada 1 ianuarie 2008 - 31 iulie 2012, CN APM SA Constanţa a administrat porturile Constanţa, Midia şi Mangalia, Serviciul de siguranţă nave maritime realizându-se în mod diferit, în funcţie de reglementările legale în vigoare la vremea respectivă.

Prin urmare, începând cu data de 29 octombrie 2009, prestarea serviciului de pilotaj nave maritime în Portul Constanţa - Zona II a fost asigurată în regim de liberă concurenţă de către societăţi autorizate de Autoritatea Navală Română, în baza contractelor de prestări încheiate de CN APM SA Constanţa, având ca obiect asigurarea pachetului de servicii necesar desfăşurării acestei activităţi.

În perioada 1 ianuarie 2011 - 31 iulie 2012, în porturile maritime administrate de către CN APM SA Constanţa, Serviciul de siguranţă remorcaj de manevră nave maritime a fost desfăşurat în regim de liberă concurenţă, în baza contractelor perfectate în mod nediscriminatoriu de către CN APM SA Constanţa, cu 8 societăţi legal autorizate licenţiate.

În răspunsul înaintat veţi găsi detalii cu privire la sumele încasate de către RAPPC, respectiv CN APM C, din prestarea serviciilor de pilotaj şi remorcaj după anul 1990, pe fiecare an în parte, cât şi informaţii suplimentare cu privire la toate întrebările dumneavoastră.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Aveţi intervenţie, domnule deputat?

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Aş avea, dar aş dori să-mi dea şi în scris domnul secretar de stat.

O singură intervenţie.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Păi, vă depune, oricum, şi în scris la secretariatul comisiei.

Aveţi precizări de făcut la această interpelare?

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

O singură intervenţie.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

La microfon, vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc domnului ministru secretar de stat.

Cu privire la direcţionarea dumneavoastră către site-ul societăţii despre care eu cerusem informaţii... şi puteaţi punctual, dacă aţi fi citit un grafic, pentru că aşa, pe site...

Eu am cerut pentru alegătorii mei, ca să vadă.

Dumneavoastră mi-aţi trimis alegătorii pe site.

E filmat şi o să pun filmarea pe pagina mea de Facebook, să vadă răspunsul dumneavoastră.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnule ministru secretar de stat, îl mai aveţi pe domnul deputat Toma Ilie. Este în sală.

Vă rog.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu:

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Anularea completă a trenurilor de călători pe ruta Simeria-Hunedoara", vă comunicăm următoarele.

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 643/2011 şi nr. 177/4 martie 2014, linia de cale ferată Simeria-Hunedoara face parte din infrastructura feroviară neinteroperabilă, fiind inclusă în lista secţiilor de circulaţie neinteroperabile care se licitează în vederea închirierii prin Bursa Română de Mărfuri.

În baza Hotărârii Guvernului nr. 643/2011 pentru aprobarea condiţiilor de închiriere de către Compania Naţională de Căi Ferate - CFR S.A. a unor părţi ale infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum şi gestionarea acestora şi a OMTI nr. 839/26 octombrie 2011, modificat prin OMT nr. 1.338/26 septembrie 2019 pentru aprobarea normelor specifice privind componenţa şi modul de lucru al Comisiei de evaluare, termenele de realizare a licitaţiilor, precum şi procedura de soluţionare a contestaţiilor pentru licitaţiile având ca obiect închirierea secţiilor de circulaţie aparţinând infrastructurii feroviare neinteroperabile, Compania Naţională de Căi Ferate - CFR S.A. organizează, prin Bursa Română de Mărfuri, închirierea secţiilor de circulaţie neinteroperabile, individual sau grupate, în scopul realizării activităţilor de gestionare a infrastructurii feroviare neinteroperabile şi asigurării serviciilor de transport feroviar public de călători şi/sau de marfă, repunerea în circulaţie de trenuri de călători pe secţia Simeria-Hunedoara se poate realiza şi în urma unor solicitări venite din partea operatorilor de transport feroviar licenţiaţi pentru traficul de călători.

În data de 25 februarie 2020 a fost deschisă procedura de licitaţie la Bursa Română de Mărfuri privind închirierea secţiilor de circulaţie neinteroperabile, individual sau grupate, inclusiv pentru secţia de circulaţie neinteroperabilă Simeria-Hunedoara.

Până la data prezentei procedura de licitaţie a fost reluată de 12 ori, iar pentru secţia de circulaţie din Grupul I nu a fost depusă nicio ofertă.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Scurtă precizare din partea domnului deputat Toma Ilie.

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc pentru răspuns, dar n-am înţeles nimic din acest răspuns. Îmi pare, sincer, rău!

Degeaba a fost organizată licitaţia de 12 ori, dacă n-a fost rezolvată această problemă!

Oare interesul Ministerului Transporturilor este să omoare acea linie, Simeria-Hunedoara, una din cele mai mari noduri de cale ferată din ţară? Simeria nu mai are legătură cu municipiul Hunedoara?! Municipiul Hunedoara, în acest moment, din punct de vedere feroviar, capăt de linie! Stop? Resetare? Nu! Oprire totală!

Sunt pensionari, sunt persoane simple care ar dori să meargă cu trenul la Deva sau la Simeria; nu pot acest lucru, pentru că nu mai există tren de 5-6 ani.

Tot încercăm, şi eu, şi colegii mei, ai Partidului Social Democrat, reprezentanţi în Parlamentul României, şi facem interogări, nimeni nu spune decât: "Se încearcă!". Ce se încearcă? Nimic?! Nimic pentru cetăţenii municipiului Hunedoara?! Nimic pentru cetăţenii judeţului Hunedoara?! Păi, atunci haideţi să închidem toate liniile, în toată ţara!

Vă rog, găsiţi o soluţie concretă şi veniţi cu ea aici. Şi ne răspundeţi concret la întrebare, nu cu ce se face, care e procedura şi cum se procedează.

Acest răspuns nu ne încântă deloc!

Mulţumesc mult.

Vă aştept cu un răspuns concret.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ministerul Agriculturii are două răspunsuri depuse în scris pentru domnul deputat Dunava Costel Neculai, Grupul parlamentar al PSD, dar şi pentru domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD.

Acestea fiind spuse, şedinţa consacrată răspunsurilor orale s-a încheiat.

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse şi cu rugămintea finală de a vă încadra în cele trei minute alocate.

Grupul parlamentar al USR PLUS, domnul Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare către domnul Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării: "Relaţia dintre Poliţia Română şi primării".

Domnule ministru,

Conform organizării teritoriale a României, unităţile administrativ-teritoriale pot varia foarte mult ca suprafaţă, număr de cetăţeni, poziţionare faţă de marile centre urbane etc.

În funcţie de distanţa faţă de municipiile reşedinţă de judeţ, în zonele mai îndepărtate apar numeroase probleme şi discrepanţe, iar accesul cetăţenilor la informaţii, educaţie, justiţie, este tot mai îngreunat.

În audienţele cu cetăţenii am observat o situaţie care se repetă în mai multe zone rurale - acapararea puterii totale de către primarii aflaţi în funcţie, în special de către cei care au mai multe mandate.

Pentru unii cetăţeni, obţinerea drepturilor garantate de lege este o adevărată provocare şi umilire. O situaţie cu totul specială şi deosebit de gravă o reprezintă faptul că, în multe cazuri, în funcţie de interesele personale, şefii de post sau secţie de poliţie din zona rurală răspund direct la comanda primarului. Avem multiple sesizări privind privarea unor cetăţeni de o anchetă corectă şi o justiţie echitabilă. Se întâmplă asta deoarece, la nivelul unei mici comunităţi, există un dezechilibru total de forţe între cetăţeni şi cei care ar trebui să îi reprezinte şi să îi apere.

Având în vedere art. 112 din Constituţia României şi art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema semnalată.

Care sunt limitele unei relaţii instituţionale corecte, în interesul cetăţenilor, la nivel local, între Poliţie şi Primărie?

Avem toată încrederea în profesionalismul angajaţilor MAI, dar vrem să aflăm care sunt măsurile preventive luate pentru evitarea coagulării puterii la nivel local într-o mână forte care conduce şi influenţează discreţionar şi în interes propriu aplicarea legii?

Consideraţi că problema expusă este una sistemică, frecvent întâlnită şi semnalată la nivelul ţării sau avem doar probleme punctuale?

De cele mai multe ori, persoanele dezavantajate prin astfel de abuzuri sunt şi cele care nu au baza şi mijloacele necesare pentru a se împotrivi sau pentru a le raporta într-un mod corespunzător. Consideraţi că sunt necesare măsuri preventive suplimentare pentru a asigura respectarea legii pe întreg teritoriul ţării?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris.

Cu aleasă consideraţie, Brian Cristian, deputat al USR PLUS, Circumscripţia electorală nr. 26 Maramureş.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru, domnul Florin-Vasile Cîţu.

Stimate domnule prim-ministru,

De la începutul anului şcolar, mai exact din data de 14 septembrie 2020, şi până în data de 4 noiembrie 2020, consiliile judeţene s-au aflat în imposibilitatea de a identifica sursa legală de finanţare pentru plata transportului elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu. Acest fapt s-a datorat prevederilor art. 68 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020, care statuează că resursele financiare pentru asigurarea acestui tip de transport se alocă de la bugetul de stat, din sume defalcate din TVA, repartizate pe judeţe, prin anexa la legile bugetare anuale.

Această anexă la care face trimitere textul ordonanţei de urgenţă nu există! Din cauza acestei norme, care nu a fost corelată la momentul redactării şi intrării în vigoare cu legislaţia incidentă în materie, consiliile judeţene au început să înregistreze datorii semnificative faţă de operatorii de transport.

Vă dau exemplul Consiliului Judeţean Botoşani, unde suma datorată se ridică la 565.730,65 lei pentru cele 45 de zile cuprinse în intervalul 14 septembrie - 4 noiembrie 2020. Cei 23 de operatori economici de la nivelul judeţului Botoşani, care au asigurat transportul pentru această categorie de elevi şi care au emis facturile fiscale conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 435/2020, deservesc la nivelul judeţului un număr de 4.499 de elevi.

Menţionez şi faptul că datoriile Consiliului Judeţean Botoşani, dar şi ale celorlalte consilii judeţene se vor transforma în arierate în cel mai scurt timp, fapt care va genera probleme financiare în gestionarea tuturor activităţilor de la nivel local.

În acest sens vă întreb, domnule prim-ministru, şi vă solicit respectuos să-mi comunicaţi următoarele.

Care este soluţia identificată de Guvernul pe care îl conduceţi în ceea ce priveşte posibilitatea legală pentru consiliile judeţene de a efectua aceste plăţi restante către operatorii economici care au asigurat transportul elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, pentru perioada 14 septembrie - 4 noiembrie 2020?

Care este sursa de finanţare şi care este baza legală prin care Guvernul pe care îl conduceţi...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Doamna Alexandra Huţu:

Imediat!

Care este sursa de finanţare şi care este baza legală prin care Guvernul pe care îl conduceţi asigură gratuitatea transportului elevilor, date fiind modificările legislative pe care o să le găsiţi în interpelare.

Şi de ce proiectul de ordonanţă de urgenţă, prin care se doreşte clarificarea unor aspecte referitoare la transportul elevilor, a fost pus în dezbatere de-abia pe data de 3 martie şi de ce Guvernul pe care-l conduceţi întârzie să vină cu nişte decizii ferme în această privinţă?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Dau cuvântul domnului deputat al Grupului parlamentar AUR, Focşa Dumitru-Viorel, cu rugămintea să vă încadraţi în acel termen sau poate mai scurt. Oricum le depunem şi în scris.

Mai avem foarte puţin timp şi mai sunt colegi în sală.

Vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este către domnul ministru al energiei, domnul Virgil-Daniel Popescu.

Domnule ministru,

În numele cetăţenilor judeţului Constanţa şi al interesului sectorului energetic din România, doresc de la dumneavoastră să fiţi măcar o singură dată transparent şi corect.

Astăzi mă adresez dumneavoastră în privinţa contractului din 2017 referitor la mentenanţă, hrană, transport aerian şi naval, servicii de instalaţii maritime şi altele, încheiat între OMV Petrom - în care este şi statul român acţionar - şi Grup Servicii Petroliere, în valoare de peste un miliard de lei. Modul în care s-a desfăşurat licitaţia în cauză la momentul respectiv ţine de procuratură şi nu mă voi concentra pe acest aspect.

Doresc însă să clarificaţi o serie de aspecte care se petrec în prezent. Vă amintesc că în vara anului trecut GSP a rămas fără MEDEVAC şi HEMS, aceasta însemnând evacuarea medicală de urgenţă, plus schimbul de echipaj de pe platformele petroliere din Marea Neagră, o situaţie care încalcă dreptul la sănătate şi securitate în muncă şi clauzele standard ale contractelor de muncă din domeniul Oil & Gas.

A fost nevoie de ministrul Nicolae Ciucă să trimită ilegal elicopterele Puma Naval ca să salveze contractul comercial al unui operator privat. Nu ştiu dacă s-a mai întâmplat aşa ceva în vreo ţară din Comunitatea Europeană!

Astăzi, în 2021, această problemă persistă şi doresc să clarificaţi în faţa opiniei publice următoarele:

• De ce OMV Petrom asigură, lună de lună, suma de 1.542.954 lei pentru GSP, în acest contract, pentru două elicoptere, deşi operaţional este doar unul?
• De ce este această situaţie tolerată de opt luni?
• Conform contractului, dacă elicopterele cu care se prestează serviciul de transport aerian nu sunt disponibile o perioadă mai mare de şapte zile - atenţie! -, OMV Petrom poate să înceteze contractul subsecvent sau acordul-cadru, conform condiţiilor generale. De ce OMV Petrom nu reziliază contractul, deşi nu vorbim de şapte zile, ci de opt luni?

Vă rog să vă documentaţi în legătură cu numărul proceselor pe rolul instanţelor care au ca obiect datoriile şi încălcările de contracte ale GSP şi ale acţionarului Gabriel Comănescu şi să faceţi un raport public în legătură cu această situaţie. Vă rog să ţineţi cont că, susţinând această companie, afectaţi existenţa normală a altor câteva companii...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

... care nu au fost şi nu sunt rău-platnice şi care nu ţin aseturile lor în paradisuri fiscale, ci le ţin în România.

Vă rog să publicaţi memorandumul semnat de GSP cu ministrul PSD de atunci, al economiei, domnul Eugen Orlando Teodorovici, prin care GSP-ului îi sunt oferite facilităţi fiscale, în detrimentul bugetului public al statului român.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Aştept răspunsul dumneavoastră în scris.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu.

La împlinirea a 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, asistăm la o denigrare din partea Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi.

Domnule ministru,

Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, unde între 2.000 şi 4.000 de români au fost torturaţi şi omorâţi de către trupele sovietice ale NKVD. În urma ocupării de către Uniunea Sovietică a teritoriului nordului Bucovinei, în 1940, familiile românilor din acea zonă au încercat să treacă graniţa pentru a se refugia în România. În data de 1 aprilie 1941, în poiana de la Varniţa, la 3 km. distanţă de graniţa cu România, grupurile de bucovineni, printre care bătrâni, femei şi copii, au fost secerate de mitralierele sovieticilor, cei rămaşi în viaţă fiind ulterior torturaţi sau îngropaţi de vii.

Posterior masacrului, sovieticii au demarat o operaţiune amplă de deportări şi asasinate împotriva românilor. Peste 13.000 de români au fost deportaţi, între 12 şi 13 iunie 1941, în Siberia şi Kazahstan, puţini dintre aceştia supravieţuind. Acţiunile sovieticilor, fie sub forma deportărilor sau a asasinatelor, au dus la scăderea drastică a populaţiei româneşti în zona Cernăuţi.

O astfel de pagină dureroasă în istoria României trebuie nu doar comemorată, ci şi protejată, iar în acest sens, din 12 aprilie 2011, ziua de 1 aprilie a fost declarată Zi naţională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic din Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.

La împlinirea a 80 de ani de la acest dureros eveniment asistăm la o denigrare din partea Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi, structură a statului ucrainean, faţă de memoria românească. Filmuleţul publicat de către aceştia pe reţelele de socializare, în care se spune că masacrul de la Fântâna Albă a fost planificat de către serviciile secrete româneşti împotriva locuitorilor Bucovinei lezează în mod profund adevărul istoric, precum şi memoria celor nevinovaţi, ucişi mişeleşte. O astfel de insultă nu poate fi trecută cu vederea de statul român, în condiţiile în care Ucraina nu este la prima abatere împotriva comunităţii româneşti.

Un astfel de gest certifică neimplicarea vecinilor de peste graniţă în apărarea drepturilor minorităţii româneşti şi în garantarea libertăţilor acestora, elemente fundamentale ale valorilor europene, de care Ucraina pare să se îndepărteze din ce în ce mai mult.

Astfel, solicit o reacţie fermă din partea dumneavoastră, pe marginea acestei insulte adresate marii tragedii româneşti de la Fântâna Albă, 1 aprilie 1941.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Sandu Viorica, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Se pregăteşte doamna deputat Predescu Ana-Loredana, după care domnul deputat Şlincu Daniel.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Cristian Ghinea, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene.

Stimate domnule ministru,

Un prim draft al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost publicat pe site-ul instituţiei în data de 26 noiembrie 2020. Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene a retras acest document, fără explicaţii, după câteva ore.

De fapt, în data de 29 noiembrie, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene a lansat oficial, în dezbatere publică, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu termen iniţial de 14 decembrie 2020. Dar ministrul investiţiilor şi proiectelor europene a prelungit perioada de consultare publică a Planului de Relansare şi Rezilienţă până la data de 31 decembrie, în contextul formării noului Guvern.

Am constatat că, în ianuarie 2021, procedura de dezbatere publică a fost anulată, urmând a se publica un alt document programatic actualizat. Mai mult, Guvernul României a aprobat, în data de 20 ianuarie 2021, Memorandumul "Mecanismul pentru elaborarea poziţiei Guvernului României cu privire la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă", prin care sunt stabilite cinci etape de parcurs în vederea obţinerii unui document actualizat, ţinta fiind data de 5 martie 2021.

În memorandum se precizează că termenul de transmitere către Comisia Europeană a documentului este foarte strâns, respectiv sfârşitul lunii aprilie 2021. Precizez că până în prezent nu a fost publicată vreo versiune actualizată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În schimb, suntem martori la diferite evenimente publice organizate de diferiţi potenţiali beneficiari, prin care se anunţă că anumite proiecte de investiţii au primit deja avize de oportunitate de la ministerele de linie şi de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

În acest context, formulez următoarele întrebări:

1. Care este procedura de obţinere a avizelor pentru proiectele PNRR? Este publică? În ce dată a fost aprobată şi pusă la dispoziţie în mod public, potrivit regulilor de transparenţă?
2. Care sunt criteriile de avizare a proiectelor PNRR? Acestea au fost elaborate şi aprobate într-un mod transparent? Evidenţiez faptul că în prezent nu există vreun Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă actualizat sau vreun Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă care să fi fost supus vreunui proces valid de consultare publică. Totodată, nu există nicio formă de strategie naţională sectorială, pentru noua perioada de programare, publicată în draft sau supusă consultării publice.
3. Versiunea actualizată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi supusă consultării publice? Când? Având în vedere că termenul asumat de transmitere către Comisia Europeană este sfârşitul lunii aprilie 2021.

Pentru aceste întrebări, solicit răspuns în scris.

Deputat al PSD de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Are cuvântul doamna deputat Predescu Ana-Loredana şi se pregăteşte domnul deputat Şlincu Daniel-Constantin.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Constat că obiectul interpelării depuse acum trei săptămâni este mai actual ca oricând.

"Măsuri de sprijin pentru domeniul HoReCa".

Stimate domnule prim-ministru,

Restricţiile impuse domeniului HoReCa din ultimul an de zile au afectat masiv o întreagă industrie, cu efecte grave atât asupra angajaţilor, cât şi asupra operatorilor economici.

Potrivit Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România, anul 2020 a însemnat declinul industriei, deoarece 120.000 de euro a însemnat pierderea medie per unitate, în 2020, şi de la 400.000 de angajaţi, cât număra industria în 2019, au rămas 280.000, în 2021.

Potrivit unui studiu de specialitate, piaţa de mâncare gătită şi băuturi a înregistrat o scădere de 29%, în 2020, un studiu care s-a realizat în cinci oraşe din ţară: Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj şi Braşov, colegiu din care provin, şi care, fiind un judeţ eminamente turistic, este profund afectat.

Cifrele menţionate anterior ilustrează doar o mică parte din dezastrul cauzat de măsurile restrictive asupra domeniului HoReCa şi nu includ numărul total al persoanelor afectate, aici referindu-mă la familiile tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu.

Mai mult, domnule prim-ministru, potrivit declaraţiilor dumneavoastră, măsura reducerii timpului de circulaţie a avut la bază exemplul oferit de alte ţări europene. Însă exemplul oferit de aceste state ar trebui luat în considerare nu doar în impunerea restricţiilor, ci şi în privinţa măsurilor de sprijinire a domeniului HoReCa, unde partenerii noştri europeni desfăşoară ample programe de sprijinire a celor care activează în această industrie.

Având în vedere cele menţionate anterior, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi care sunt pachetele de măsuri de care beneficiază în acest moment domeniul HoReCa şi ce măsuri suplimentare are în vedere Guvernul pentru sprijinirea acestui domeniu atât de afectat de pandemie.

În acelaşi context, vă rog să-mi comunicaţi dacă măsura suspendării voucherelor de vacanţă a avut la bază un studiu de impact asupra industriei ospitalităţii din România şi dacă veniturile economisite la bugetul de stat sunt semnificative, în comparaţie cu sprijinul real de care ar fi putut beneficia industria HoReCa.

Totodată, vă rog să-mi comunicaţi dacă există cadrul legislativ în vigoare pentru amânarea instituirii popririlor pentru agenţii economici şi dacă există şi operatori economici care nu pot beneficia de aceste facilităţi.

În speranţa unui dialog instituţional constructiv, vă rog să primiţi, domnule prim-ministru, expresia înaltei mele consideraţii.

Vă rog să-mi transmiteţi răspunsul oral şi în scris.

Mulţumesc.

Deputat Ana-Loredana Predescu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Şlincu Dan-Constantin.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, domnului ministru Cristian Ghinea.

Stimate domnule ministru,

În baza art. 112 din Constituţia României privind obligaţia membrilor Guvernului de a răspunde la interpelările formulate de deputaţi şi senatori, vă adresez următoarea interpelare.

Care sunt obiectivele de investiţii concrete care vor fi finanţate din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă pentru judeţul Botoşani, având în vedere faptul că este nevoie urgentă de investiţii în construirea, amenajarea şi extinderea secţiilor Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati, în reabilitarea termică a unităţilor de învăţământ pentru creşterea eficienţei energetice, în dezvoltarea sistemului integrat de management al deşeurilor şi în realizarea sistemului de alimentare cu apă pentru localităţile din zona de Nord a judeţului Botoşani.

Aceste obiective de investiţii, dacă sunt eligibile pentru a fi finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, trebuie realizate astfel încât infrastructura de sănătate, educaţie, utilităţi şi mediu din judeţul Botoşani să fie reabilitată în perioada imediat următoare.

Domnule ministru,

În momentul realizării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă

aţi avut în vedere un mecanism de repartizare a sumelor disponibile, astfel încât să existe o distribuţie echilibrată a fondurilor la nivel naţional?

Dacă da, care sunt sumele care ar putea fi accesate de judeţul Botoşani şi care au fost criteriile după care aţi stabilit această repartizare?

Aţi ţinut cont de faptul că Regiunea Nord-Est este cea mai puţin dezvoltată, fiind, deci, indicat ca aici să fie alocate cele mai mari sume, pentru reducerea decalajelor de dezvoltare?

Care sunt obiectivele enunţate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care ar putea fi accesate de autorităţile publice locale, având în vedere investiţiile strict necesare pentru judeţul Botoşani?

Care va fi mecanismul de aprobare, selecţie şi finanţare prioritară, implementare, plăţi şi decontări pentru proiectele depuse în vederea accesării fondurilor disponibile în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă?

Solicit răspuns în scris.

Mulţumesc.

Cu stimă, deputat Dan-Constantin Şlincu, Botoşani.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Pe lista noastră de astăzi avem înscrişi un număr de 60 de colegi deputaţi. În sală nu mai sunt prezenţi din cei înscrişi.

Consult sala. Dacă mai există în sală vreun coleg deputat care, conform Regulamentului, dacă nu este înscris pe listă, are dreptul să citească interpelarea.

Domnule deputat Piper, vă rog. Şi după dumneavoastră închidem şedinţa, nemaifiind alţi colegi.

Mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Florin Piper-Savu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea se adresează Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, domnului ministru Cristian Ghinea.

Deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.

Subiect: "Consolidarea capacităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat în vederea gestionării situaţiei de pandemie generată de virusul SARS-CoV-2".

Domnule ministru,

Accesul la educaţie de calitate este un drept, dar timp de aproape un an circa un milion de copii au fost fără acces la educaţie.

În tot acest timp, autorităţile locale au făcut eforturi uriaşe pentru a asigura accesul la educaţie în condiţii de siguranţă, înlocuind astfel lipsa de intervenţie a Guvernului. Pe parcursul anului 2020, în vederea implementării măsurilor de gestionare şi combatere a pandemiei de COVID-19 impuse de către Guvern, primăriilor li s-a solicitat să cheltuiască din bugetele proprii bani cu promisiunea că îi vor primi înapoi.

În august 2020, Ludovic Orban ne anunţa cu emfază că "a alocat 175 de milioane de euro pentru autorităţile locale şi unităţile şcolare pentru achiziţionat măşti, echipamente de protecţie, dezinfectanţi, tablete şi containere sanitare". Banii cu care se lăuda premierul de atunci proveneau dintr-o finanţare a Uniunii Europene şi urmau să fie folosiţi pentru a se deconta prin achiziţii.

Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2020 s-a aprobat decontarea din fonduri externe nerambursabile a achiziţionării de către autorităţile publice locale, unităţile şcolare preuniversitare de stat sau inspectoratele şcolare, după caz, de echipamente din domeniul tehnologiei informaţiei necesare desfăşurării activităţii didactice, precum şi pentru asigurarea de echipamente de protecţie medicală pentru a preveni răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Multe dintre autorităţile publice locale, în condiţiile unui buget destul de redus, au renunţat la proiecte de dezvoltare pentru comunitate pentru a asigura accesul elevilor la procesul de învăţare în mediul online, precum şi pentru a asigura o educaţie în condiţii de siguranţă, fiind asigurate că sunt plăţi eligibile şi că pot fi decontate din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020.

Cum autorităţile locale nu au niciun fel de informaţii privind evaluarea cererilor de finanţare depuse, iar decontarea sumelor utilizate în acest scop este de strictă necesitate, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

Câte cereri de finanţare au fost depuse în cadrul Programului Operaţional Competitivitate, Axa prioritară 2, Obiectiv Specific 2.4, Acţiunea 2.3.3, Secţiunea E-Educaţie?

Câte cereri de finanţare au fost depuse în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare Componentă 1 - Apel POIM/881/9/1?

Bugetul alocat este suficient pentru toate cererile de finanţare depuse?

În ce stadiu de evaluare se găsesc cererile de finanţare depuse?

Au fost încheiate contracte de finanţare, şi dacă da, câte, iar dacă nu, când preconizaţi să se întâmple acest lucru?

Cu ce termen se pot depune cererile de rambursare şi când se vor deconta cheltuielile cu achiziţiile publice efectuate?

Având în vedere cele precizate, vă rog să-mi răspundeţi în scris la fiecare întrebare, în termenul prevăzut de lege.

Cu respect, deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule deputat.

Nemaifiind colegi în sală doritori să-şi susţină şi să-şi prezinte interpelările adresate membrilor Guvernului, declar închisă şi partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 6 aprilie, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmată de prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Vă mulţumesc frumos, stimaţi colegi.

Mulţumesc frumos şi staffului tehnic pentru sprijin.

Bună seara!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,09.