Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,24.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 21 aprilie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Chiar dacă suntem cu cinci minute mai devreme, văd că sunt colegi în sală şi o să începem.

Să ne uităm pe grupuri.

De la PSD? Nu.

AUR.

Cristian-Daniel Ivănuţă? Nu.

Să vedem, totuşi, de la PSD.

Cristina-Elena, Rodica Paraschiv, Bogdan-Andrei Toader, Vasile Cîtea, Dumitru Coarnă, Bogdan Trif, Radu Mihai Popa, Marius-Eugen, Romulus-Marius Damian, Georgeta Carmen, Oana Bulai, Paul Stancu, Alexandra Huţu, Dan Şlincu, Florin Piper. Nu sunt.

PNL.

George Şişcu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul George Şişcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Pandemia înseamnă a salva vieţi, şi nu un concurs de popularitate"

Avem o criză sanitară care a cuprins tot globul şi o strategie sigură: vaccinarea în ritm alert a populaţiei adulte. Este testul suprem al generaţiei noastre, este momentul în care ar trebui să fim uniţi, şi nu dezbinaţi. Orice om nehotărât, orice îndoială sădită în sufletul românilor înseamnă zile preţioase de libertate pe care le irosim.

Ca politicieni, ne putem ciorovăi pe multe subiecte, dar nu pe vieţile semenilor noştri. Ultimul an a întins la maximum răbdarea tuturor, dar ne-a arătat că este momentul să ne punem pe treabă.

Ca liberali, am gestionat pierderile financiare, am ţinut economia ţării pe linia de plutire, iar astăzi, datorită unor restricţii echilibrate impuse societăţii, suntem pe creştere economică şi apreciaţi de agenţiile internaţionale de rating.

România a reuşit până acum să stăvilească impactul pandemiei, atât medical, cât şi economic. Asta s-a făcut cu munca tuturor profesioniştilor din instituţiile noastre şi cu servicii publice funcţionale.

Măsurile menite să salveze vieţi ne-au costat politic în momente electorale. Noi am preferat însă să punem viaţa omului simplu deasupra interesului politic. Astăzi vorbim despre redeschiderea totală a economiei de la 1 iunie, pentru că am luat la timp măsurile potrivite şi pentru că avem o campanie de vaccinare de succes.

Frustrarea, supărarea, negarea realităţii nu ne vor duce nicăieri. În schimb, vedem cum în alte ţări s-a reuşit vaccinarea majorităţii populaţiei şi astăzi se renunţă total la restricţii. Viaţa normală, viaţa de dinainte de pandemie, după care tânjim cu toţii, poate fi câştigată de fiecare român în acest an. Avem nevoie de un moment zero de unitate naţională, avem nevoie să câştigăm inimile şi minţile semenilor noştri pentru a-i convinge să se vaccineze.

O pandemie nu este ocazia pentru un concurs de popularitate, ci este o cursă contra cronometru pentru a salva vieţi. Guvernele care vor pierde bătălia cu pandemia vor fi măturate oriunde în lumea democratică. Oamenii ne vor judeca după rezultate, pentru că vor vedea că în unele ţări s-a putut ieşi din criză, iar altele încă se târăsc spre liman. Eu sunt sigur că vom învinge şi vom câştiga bătălia cu această pandemie.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Rodica Paraschiv.

Vă rog.

Doamna Rodica Paraschiv:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Duplicitate şi iresponsabilitate, cuvinte de ordine în politica guvernamentală!".

Războiul rece pe care îl simţim cu toţii între două formaţiuni politice din coaliţia de guvernare - de fapt, o bătălie a declaraţiilor politicianiste de joasă speţă - înfundă şi mai mult România în criză.

Pentru colegii noştri din PNL şi USR PLUS nimic nu a mai contat în ultima perioadă. Mult mai importante au fost atacurile la persoană, la baionetă, pe funcţii, pe numiri, pe împărţiri de scaune. Nu s-a mai pus problema situaţiei în care se zbate România din cauza crizei sanitare şi a celei economice, peste care s-au suprapus acum şi o criză guvernamentală artificial creată. Culmea, din cauza sănătăţii!

Să nu uităm că, organizatoric şi politic, Ministerul Sănătăţii a avut probleme încă de la începutul pandemiei. În martie 2020, la o lună de la primul caz de infectare SARS-CoV-2 apărut în România, ministrul sănătăţii a demisionat. A urmat o perioadă de relativă acalmie, dar după formarea Coaliţiei PNL-USR PLUS-UDMR am avut parte de un ministru-marionetă în fruntea sănătăţii. Un ministru care şi-a delegat toate atribuţiile secretarilor de stat, un ministru mai mult absent decât prezent.

Şi au urmat patru luni cumplite. Chiar tragice! Zeci de pacienţi decedaţi în spitale sau în secţii COVID din cauza accidentelor care ar fi putut fi prevenite. Incendii în unităţi medicale, în urma cărora nu s-a făcut niciun raport oficial. Baze de date sparte de persoane neautorizate. Un ministru care stârneşte valuri doar prin postările pe Facebook. Toate acestea au stat la baza moţiunii simple iniţiate de Partidul Social Democrat, o acţiune soldată cu un eşec, din păcate. Într-un final, ministrul a fost demis.

S-a atins astfel un nou punct nevralgic, un moment care a stârnit o avalanşă de acuzaţii reciproce între cei ce formează o mare parte a coaliţiei de guvernare. Un ministru care şi-a schimbat atitudinea radical după ce a fost îndepărtat din funcţie. Un ministru care nu a scos un cuvânt nici despre mafia din sistemul de sănătate, nici despre persoanele decedate de COVID, atât timp cât s-a aflat la şefia acestui minister esenţial în perioada de criză sanitară pe care încă o traversăm. Şi asta, în ciuda mult-clamatei "transparenţe".

Schimbările subite de atitudine, în funcţie de interesul personal sau de partid, demonstrează o lipsă de pregătire. Şi nu doar profesională, cât şi politică. De ce s-a ajuns în această situaţie?

Am ajuns să fim cu toţii martorii unei mascarade izvorâte din incapacitatea de a găsi specialiştii care să ocupe posturile-cheie, oameni pregătiţi să rezolve problemele rapid şi cu profesionalism.

Pentru că un Guvern care a fost încropit exclusiv în baza unor propuneri bazate pe interese politice nu poate să genereze decât haos.

Rodica Paraschiv, deputat, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Grupul parlamentar al USR PLUS - Brian Cristian. Nu.

Pollyanna-Hanellore Hangan? Nu. Ba da.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi vreau să vă aduc în atenţie un exemplu definitoriu al unei sinecuri politice, una dintre numeroasele găuri negre în care se scurg banii de la bugetul de stat, bani pe care cetăţenii îi încredinţează statului cu speranţa că acesta îi va administra în mod responsabil.

USR PLUS a promis desfiinţarea sau reorganizarea autorităţilor care, deşi finanţate din bani publici, nu sunt în mod real în serviciul cetăţeanului. În plus, am promis şi obligativitatea ca acestea să raporteze public indicatorii de performanţă, numărul de beneficiari şi bugetul cheltuit.

Un astfel de caz este Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică, structură cu rol consultativ, care funcţionează pe lângă consiliile judeţene şi, după cum scrie în lege, ar trebui să asigure, prin activitatea lor, "reprezentarea intereselor comunităţii, în scopul menţinerii unui climat de siguranţă şi securitate publică". De aproape 20 de ani, de când acest organism a fost reglementat prin Legea nr. 218/2002, banii cetăţenilor au fost consumaţi inutil.

În fapt, acest organism este doar o sursă suplimentară de venituri pentru persoane desemnate de preşedinţi ai consiliilor judeţene, conducători ai instituţiilor publice şi consilieri judeţeni, ceea ce transformă autorităţile teritoriale pentru ordine publică în adevărate sinecuri. Membrii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică se întrunesc în şedinţe şi iau decizii care au efectul unor simple recomandări, neproducând niciun fel de efecte juridice.

Pe scurt, prin acest organism sunt recompensaţi cu sume consistente diverşi politicieni şi oameni apropiaţi acestora. Doar pentru participarea la o şedinţă lunară, un membru ATOP poate primi până la 20% din indemnizaţia preşedintelui consiliului judeţean. Membrii ATOP sunt atât consilieri judeţeni, cât şi conducători ai unor instituţii publice, precum Poliţie, Poliţie Locală, ISU, Prefectură sau Jandarmerie, iar aceştia sunt deja retribuiţi corespunzător pentru funcţiile şi responsabilităţile lor. Deci nu există justificări pentru ca aceste persoane să fie plătite încă o dată pentru exercitarea aceloraşi atribuţii.

Mai mult decât atât, în componenţa Autorităţii Teritoriale pentru Ordine Publică mai sunt numite în mod discreţionar, de către preşedintele consiliului judeţean, încă trei persoane care ar trebui să reprezinte societatea civilă, dar în majoritatea cazurilor acestea nu sunt persoane recunoscute ca fiind reprezentanţi ai comunităţii, fiind în fapt tot apropiaţi ai politicienilor, alţi oameni de partid sau chiar reprezentanţi ai mass-media.

Aşa cum a spus şi preşedintele USR, Dan Barna, acesta este un model clasic de ventuză bugetară, deoarece este evident că nu are o funcţionalitate reală. Cifrele ne-au arătat că banii consumaţi de-a lungul timpului de Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică nu au avut un efect care să aducă vreun beneficiu real cetăţenilor, iar România are nevoie neapărat de o reformă a tuturor acestor tipuri de instituţii şi organisme care nu fac altceva decât să înghită inutil bani de la buget.

Cazul Autorităţii Teritoriale pentru Ordine Publică nu este unul singular, există sute de astfel de structuri, iar USR PLUS şi-a asumat că va face o prioritate din gestionarea responsabilă a banilor publici.

Sunt Pollyanna Hangan, deputat al USR în Circumscripţia nr. 22 Hunedoara şi am depus o iniţiativă în acest sens.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul deputat Cristian-Daniel Ivănuţă.

Se pregăteşte doamna deputat Cristina-Elena Dinu.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Ministrul educaţiei către profesori: «Vreţi să nu mai predaţi online, vaccinaţi-vă!»".

Asta reiese din afirmaţiile făcute de ministrul educaţiei într-o conferinţă desfăşurată săptămâna trecută la Ploieşti, cum că ar exista o presiune din ce în ce mai mare din partea părinţilor pentru ca reluarea şcolii cu prezenţă fizică să fie doar cu cadrele didactice vaccinate, celelalte, care au refuzat sau nu au apucat încă să-şi facă vaccinul, urmând să predea în continuare online.

În discursul ministrului, precum şi a altor reprezentanţi ai Guvernului, posibilitatea impunerii prin lege a obligativităţii vaccinării se încearcă a fi realizată şi testată mai întâi prin metode de intimidare, tipice regimurilor totalitare. După ce aminteşte că vaccinarea este un act voluntar, responsabil şi confidenţial, ce decurge din datoria de cetăţean, domnul Sorin Cîmpeanu se prezintă ca exemplu personal, precum odinioară tovarăşii care erau daţi ca model în întrecerea socialistă, susţinând în acest sens că toţi membrii familiei sale s-au decis să se conformeze acestui act medical. Spre disperarea ministerului, în centrele de vaccinare nu s-au prezentat un număr foarte mare de profesori, cum şi-ar fi dorit guvernanţii, aşa că domnul Sorin Cîmpeanu recurge la această strategie.

Pentru ca acest cuvânt al său să atârne cât mai greu, domnul ministru îşi ia ca aliaţi părinţii, cei care de fapt, potrivit spuselor sale, ar fi solicitat condiţionarea prezenţei fizice a profesorilor la ore de vaccinarea acestora. La scurt timp au apărut reacţiile negative din partea cadrelor didactice, dar şi ale părinţilor, împotriva afirmaţiilor reprezentantului Ministerului Educaţiei. Însă a doua zi, domnul Sorin Câmpeanu a participat la o altă conferinţă din cadrul campaniei "Vaccinare şi testare pentru învăţare", susţinută de Inspectoratul Şcolar Bucureşti la Colegiul Naţional "Mihai Viteazul", unde adevăratele intenţii ale ministerului legate de vaccinare sunt devoalate, prin întrebarea pusă tranşant de către domnul ministru între a fi sau a nu fi, sau mai exact aşa cum a sunat prin gura acestuia: "Ne vaccinăm sau nu ne vaccinăm?".

Atragem atenţia domnului ministru al educaţiei să nu mai vorbească în numele părinţilor, punând pe seama lor afirmaţii de care doar ministerul este responsabil, în ceea ce priveşte presiunile făcute asupra profesorilor de a se vaccina. Totodată, operarea acestei dihotomii în rândul corpului profesoral, între vaccinaţi/predare fizică, nevaccinaţi/predare online, profesori versus părinţi, este periculoasă, de natură să sporească degringolada din sistemul de învăţământ, instaurată, mai cu seamă, odată cu trecerea la şcoala online.

Îi aducem la cunoştinţă, de asemenea, că vaccinarea este o intervenţie în domeniul sănătăţii, iar aplicarea forţată a acesteia, fără acordul persoanei în cauză, încalcă Convenţia Europeană din 4 aprilie 1997 pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, publicată în Monitorul Oficial cu nr. 103 din data de 28 februarie 2001, unde în art. 5 se spune: "O intervenţie în domeniul sănătăţii nu se poate efectua decât după ce persoana vizată şi-a dat consimţământul liber şi în cunoştinţă de cauză. Această persoană primeşte în prealabil informaţii adecvate în privinţa scopului şi naturii intervenţiei, precum şi în privinţa consecinţelor şi riscurilor. Persoana vizată poate în orice moment să îşi retragă în mod liber consimţământul".

La art. 2, din aceeaşi convenţie, se spune: "Interesul şi binele fiinţei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societăţii sau al ştiinţei".

În calitate de deputat şi totodată profesor,...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Imediat!

...respingem orice tactică discriminatorie mascată pe care Ministrul Educaţiei o lansează în spaţiul public.

Cristian Ivănuţă, deputat AUR, Circumscripţia nr. 24 Iaşi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumim frumos.

Doamna deputat Cristina-Elena Dinu.

Se pregăteşte doamna deputat Christine Thellmann? Este?

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "De la România normală, la România mafiotă".

"România normală", concept programatic iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, a dat în clocot!

Din păcate, ce vedem acum nu este nici România normală, nici Guvernul normal, nici coaliţia normală. Nici cei arşi prin spitale, nici pacienţii evacuaţi în miez de noapte, nici bolnavii morţi cu zile nu înseamnă România normală.

Este halucinant cum, după demiterea ministrului sănătăţii, s-a trecut cu viteza luminii de la "Am încredere în Vlad Voiculescu", la "linşaj mediatic" şi de la "diamant", la "mafie"!

Aceşti oameni, puşi de preşedintele Iohannis să guverneze ţara în plină pandemie, nu fac altceva decât să se joace de-a gestionarea executivă a ţării şi de-a baba-oarba cu soarta noastră.

Reprezentanţii celor două formaţiuni politice beligerante, dar, paradoxal, încă aliate, de conjunctură, şi nu de proiecte comune, şi-au spus în ultimele zile lucruri impardonabile şi inacceptabil de a fi rostite într-o politică normală, democratică şi europeană.

Cea mai sordidă expresie auzită de oameni în ultimele zile este punerea demiterii lui Vlad Voiculescu de la cârma sănătăţii pe seama "mafiei"! Care mafie? Mafia cui? A liberalilor, a lui Iohannis? Cine-i capul mafiei care l-a decapitat pe priceputul şi licenţiatul Vlăduţ?

Aiuritoare abordare între doi parteneri de guvernare care, prin fişa postului, trebuie să se ocupe, în primul rând, să scape ţara de pandemie, să ofere populaţiei sprijin, să creeze locuri de muncă pentru oameni, să le redea încredere şi speranţa că vom trece în viaţă şi sănătoşi peste această nenorocită de criză.

Dar, ce să vezi? Nu ni se oferă soluţii, ci circ! Grav, cinic şi mai ales iresponsabil!

După demiterea ministrului sănătăţii şi răfuiala pe faţă dintre cele două formaţiuni, România a devenit o ţară neguvernată, în derivă, cu sănătatea la pământ, la propriu, nu doar la figurat! Iar, în acest timp, cei care au fost puşi să guverneze se acuză reciproc că sunt mafioţi.

Tragediile din spitalele româneşti din ultimul an nu au fost soluţionate oare tot din cauza "mafiei"? Rudelor şi apropiaţilor zecilor de morţi cu zile din spitale nu le poate fi ostoită durerea şi suferinţa cu acuzele reciproce dintre Cîţu şi Voiculescu. A plătit cineva? S-a finalizat vreo anchetă? Mai există stat de drept în România?

Preşedintele Klaus Iohannis a dispărut într-o mare de muţenie. Ar trebui să îl anunţăm pierdut şi să îl declarăm nul. Îi este probabil greu acum să spună că "PSD este de vină"! Pentru simplul fapt că principalul vinovat de starea deplorabilă în care a ajuns România, după patru luni de activitate a "guvernului meu", este chiar Domnia Sa, prin ignorarea voluntară a rezultatelor alegerilor parlamentare din decembrie, câştigate de PSD. A vrut "guvernul meu", acum nu are decât...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, doamnă deputat!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

...acum nu are decât să îmblânzească "mafia" care, prin voia sa, a ajuns să conducă România. În caz că-i pasă şi că mai este preşedinte!

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia nr. 19 Giurgiu.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Are cuvântul doamna deputat Christine Thellmann.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Singura soluţie viabilă de a guverna România este dată de un trio caracterizat prin seriozitate, responsabilitate şi muncă!"

Majoritatea creată în jurul PNL a fost singura posibilă într-un moment politic, social şi sanitar de excepţie.

Să o luăm treptat:

Contextul politic era unul delicat, deoarece niciunul dintre partidele care au participat la ultimele alegeri nu a putut constitui de unul singur un nou guvern. În oricare dintre formulele încercate, PSD şi AUR nu erau partide frecventabile.

Social, ne aflam la marginea prăpastiei, după o guvernare dezastruoasă ghidată, în ultimii ani, de Dragnea, Iordache şi Tudorel Toader. România era cu un picior în afara Uniunii Europene. Pe acest fundal al neîncrederii a crescut şi un partid nou şi foarte periculos, prezent şi foarte vocal astăzi, în Parlament.

Sanitar, eram aproape la un an de luptă cu pandemia SARS-CoV-2.

Să nu uităm că PNL a avut un Guvern minoritar, că a găsit un sistem sanitar în colaps, iar orice încercare de a îndrepta lucrurile se izbea de refuzul Parlamentului de a vota legi importante pentru români. PSD încă deţinea majoritatea în Parlament şi bloca reformele economice, sanitare şi anula de pe o zi pe alta prevederile legale necesare în lupta cu pandemia.

Astăzi, chiar dacă am asistat la un mic cutremur politic, marile proiecte merg mai departe. Economia a înregistrat cele mai bune rezultate din ultimii ani, avem un partener de încredere în Uniunea Europeană şi avem şansa să cheltuim 30 de miliarde de euro pentru dezvoltarea României, lucrăm la legi care să îndrepte inechităţile dintre salariaţi şi să nu mai auzim pe viitor de pensii speciale uriaşe.

Atât timp cât actuala coaliţie va fi una responsabilă, serioasă şi va lucra în interesul românilor, PSD şi AUR nu vor putea creşte în sondaje.

Fac un apel la toţi aleşii locali care fac parte din arcul guvernamental să sprijine Guvernul Cîţu în cel mai important proiect din ultimii ani - campania de vaccinare. Dacă vom reuşi să vaccinăm populaţia din fiecare localitate, şansele de a reveni la normalitate sunt foarte mari. Coaliţia de guvernare nu este doar la Bucureşti, ea se verifică în fiecare zi, la firul ierbii. Iar dacă fiecare dintre noi îşi va face treaba bine, atunci Guvernul de coaliţie va guverna nu unul sau doi ani, ci în următorii opt ani şi mai mult.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Se pregăteşte domnul deputat Bogdan-Andrei Toader.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei politice: "Nevoia atenţiei sporite asupra schimbărilor climatice".

În fiecare an, putem observa aspecte îngrijorătoare cu privire la schimbările climatice, găsind dovezi de necontestat a acestei crize globale. În acelaşi timp, constatăm şi faptul că fără măsuri concrete, adoptate într-un termen scurt, schimbările climatice ne vor afecta pe toţi şi mai mult, iar, în acest sens, Uniunea Europeană numărându-se printre economiile importante ale lumii care caută, în permanenţă, soluţii privind combaterea respectivelor fenomene.

Studiile efectuate în acest domeniu ne prezintă o realitate sumbră, care poate genera mai multe schimbări negative, de natură să afecteze întreaga populaţie a Globului.

Efecte precum creşterea temperaturilor, mărirea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă şi intensificarea numărului de fenomene meteo extreme ne afectează pe toţi, inclusiv pe noi, cetăţenii României.

Pe plan intern, în ultimii ani, ne-am confruntat cu o secetă pedologică care, în lipsa unui sistem de irigaţii bine pus la punct, a afectat într-o mare măsură agricultura românească, producând daune financiare imense agricultorilor, mai apoi acestea fiind resimţite şi de consumatori, în preţul produselor de bază.

Un alt fenomen alarmant, care poate fi identificat şi pe teritoriul ţării noastre, este cel al deşertificării. Acest fenomen cuprinde încet, dar sigur, sudul României, unde, în loc de culturile agricole cu care eram obişnuiţi, acum putem vedea doar nisip.

Alunecările de teren şi inundaţiile masive, provocate de defrişările ilegale şi de fenomenele meteo extreme, reprezintă o altă dovadă a faptului că aceste schimbări climatice, generate în special din lipsa de interes pentru mediul înconjurător, produc daune cetăţenilor şi nouă, tuturor.

Fără implementarea unei strategii clare, inclusiv la nivel local, cu acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung, vom ajunge să resimţim din plin efectele acestor schimbări climatice, astfel de fenomene continuând să se intensifice ori, mai rău, să apară unele noi.

Stimaţi colegi,

Vă propun ca în aceste momente, în care ne apropiem de celebrarea Zilei Pământului, o sărbătoare internaţională menită să ne reamintească importanţa ocrotirii mediului înconjurător, să reflectăm asupra acestei crize globale, să încercăm să reducem şi să prevenim efectele acesteia, contribuind fiecare dintre noi la o lume mai bună.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Bogdan-Andrei Toader.

Se pregăteşte domnul deputat Brian Cristian.

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Declaraţia mea politică pentru astăzi se intitulează "Cine răspunde pentru vieţile pierdute din neglijenţă, incompetenţă şi nepăsare?".

Agitaţia stârnită zilele acestea de neînţelegerile din sânul Coaliţiei de guvernare a acoperit, din păcate, problemele reale ale sistemului de sănătate din România. Un domeniu care se dovedeşte a fi prioritar doar pe hârtie şi în postările de pe reţelele sociale.

Nu asta înseamnă transparenţă decizională! Nu asta înseamnă grijă pentru pacienţi şi respect pentru familiile acestora! Avem nevoie cu toţii de răspunsuri clare pentru toate incidentele grave care au dus la decesul zecilor de bolnavi internaţi în secţiile COVID. Avem nevoie de măsuri concrete pentru a preîntâmpina apariţia unor astfel de situaţii.

În calitate de parlamentar de Prahova, dar şi de fost preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, vreau să mă refer în special la ultimul eveniment tragic, din urmă cu o săptămână, în care au murit trei paciente internate în unitatea mobilă de terapie intensivă de la Spitalul "Victor Babeş".

Am cerut explicaţii în mod public şi revin cu această solicitare. Trebuie să cunoaştem care era starea tehnică a instalaţiilor şi a echipamentelor din TIR-ul care a dus, într-un final, la decesul celor trei paciente. A fost verificat conform normelor acest TIR? A ajuns la "Victor Babeş", de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, acest TIR? De ce repet această întrebare?

Doamnelor şi domnilor,

TIR-ul în care au murit aceşti oameni s-a aflat, până de curând, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti. Acolo doar intervenţia corpului medical a împiedicat producerea unei tragedii similare celei de la "Victor Babeş". Şi la Ploieşti această unitate mobilă de terapie intensivă a avut mari probleme. A avut probleme cu sistemul de climatizare care nu a funcţionat o perioadă îndelungată, a avut probleme cu instalaţiile de oxigen şi cu rampa destinată accesului pacienţilor.

Această unitate mobilă nu a mai fost folosită ulterior de medicii de la Ploieşti. Au refuzat să o facă, pentru binele pacienţilor, iar TIR-ul a rămas o perioadă destul de lungă nefolosit în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă. Ce s-a întâmplat cu acest TIR după ce a fost ridicat, pe data de 25 martie, de la Ploieşti? Cine a efectuat reparaţiile, dacă au fost efectuate aceste reparaţii? Cum au fost selectate firmele de mentenanţă pentru echipamentele acestor unităţi mobile?

Sunt necesare răspunsuri clare din partea celor responsabili, cu atât mai mult cu cât se pare că aceste unităţi mobile au început să cedeze, unul după altul, dar continuă să fie utilizate.

Cu ce riscuri? De ce nu sunt luate în serios toate aceste semnale de alarmă trase de medicii din toată ţara privind aceste unităţi mobile de terapie intensivă?

Este responsabilitatea comună a Ministerului Sănătăţii, a DSU pentru a veni cu rapoarte complete în aceste cazuri. De la instituţii de genul acesta aşteptăm cu toţii clarificări şi soluţii pentru ca pacienţii să nu mai moară cu zile în spitale improvizate.

Bogdan Toader, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Brian Cristian.

Se pregăteşte domnul deputat Mihail Albişteanu. Este?

Mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Zilele trecute mi-a fost readus în atenţie un principiu al US Navy SEALs, forţele speciale ale marinei americane, foarte potrivit în contextul intervenţiei de azi, care sună cam aşa: "Dacă vrei să schimbi lumea, începe prin a-ţi face patul!".

Toţi parlamentarii şi-au asumat reforme importante, fie că sunt în coaliţia de guvernare, sau în opoziţie, dar până acolo mai avem multe lucruri de rezolvat, chiar aici, la noi în ogradă.

Încă din primele zile de mandat ne-au fost aduse pentru semnat foi de prezenţă, pe care a trebuit să le semnăm şi pentru zilele în care nu erau activităţi în plen sau în comisie, de regulă zilele de joi. Motivul invocat a fost că aceste zile sunt destinate pentru studiu individual. Este ca şi cum elevilor li s-ar pune o zi în plus de prezenţă pentru că îşi fac temele.

Evident că am refuzat să semnez prezenţa pentru acele zile, deoarece nu vreau să încasez diurna pentru activitatea denumită "studiu individual", iar, din punctul meu de vedere, analiza proiectelor de lege pe care le primim e o activitate normală, de bun-simţ şi o putem face de acasă, de la Parlament, de pe tren sau din biroul parlamentar.

Tot o decizie asumată a fost şi aceea de a nu-mi motiva "absenţa" - şi am pus-o între ghilimele - pentru acele zile de joi, zile în care nu au fost activităţi în Parlament. De data aceasta pentru a atrage atenţia asupra faptului că absenţele se motivează mult prea uşor, printr-o simplă cerere.

Bineînţeles că pentru această nesupunere civică au existat şi urmări. Neîncasarea diurnei pentru zilele în care nu au fost activităţi în Parlament şi pentru care am refuzat să semnez prezenţa. Reţinerea din îndemnizaţie pentru refuzul de a trimite cerere pentru motivarea absenţelor pentru zilele în care nu au fost activităţi în Parlament. Iar ca bonus, eticheta de chiulangiu, deşi nu am absentat niciodată de la activităţile Parlamentului.

Şi acum că v-am relatat această situaţie, vreau să vă anunţ că în urmă cu aproximativ o lună, Grupul USR PLUS a depus un Proiect de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, care urmează să rezolve astfel de disfuncţionalităţi. Asta, spre deosebire de partidele care preferă gargara mediatică în locul faptelor. Proiectul prevede, printre altele, că motivarea absenţelor se va face doar pe baza unor documente justificative, iar refuzul de a semna prezenţa pentru zilele în care nu au fost activităţi în Parlament nu va fi considerată absenţă.

Vă invit să votaţi acest proiect de hotărâre!

Stimaţi colegi, haideţi să ne facem patul!

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Colegii tăi au semnat!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog frumos!

Domnul Brian Cristian:

Dacă nu vom putea face lucrurile mici bine, nu vom reuşi să le facem nici pe cele mari.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Mihail Albişteanu.

Se pregăteşte domnul deputat Dumitru Coarnă, după care domnul deputat Marian Cruşoveanu. Este?

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Bună ziua!

Declaraţia mea politică se numeşte "Luaţi mâinile de pe copiii României!".

Am observat în ultima vreme iniţierea unor acţiuni legislative agresive care îi vizează pe copiii românilor. Interesant este că multe dintre aceste iniţiative sunt promovate de către actuali sau de către foşti factori de răspundere şi de autoritate ai statului român, care se declară de sorginte liberală.

Prima menţiune îl are în vedere pe preşedintele României, Klaus Iohannis, fost preşedinte al Partidului Naţional Liberal, care a retrimis la Parlament legea care se referă la obiectul de studiu "Educaţia sanitară", obiect care trebuie să se facă în şcoli cu acordul părinţilor. Domnia Sa nu este de acord cu actuala formă a legii şi propune schimbarea numelui din "Educaţie sanitară" în "Educaţie sexuală", care să se facă fără acordul părinţilor, adică împotriva voinţei acestora, deşi pentru a studia Religia în şcoli, acordul părinţilor este obligatoriu.

Astfel, însuşi preşedintele României, cel care ar trebui să garanteze, conform Constituţiei, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor români se face susţinătorul unor practici de sorginte totalitară, căci prin modificarea cerută de Domnia Sa statul capătă prevalenţă asupra părinţilor în ceea ce priveşte autoritatea asupra copiilor, situaţie caracteristică doar statelor totalitare. Este de neînţeles cum un preşedinte de orientare liberală poate propune o astfel de măsură, cu atât mai mult cu cât subiectul este sensibil pentru Domnia Sa.

Însă nu este o atitudine singulară la nivelul Partidului Naţional Liberal. Fostul ministru al sănătăţii, domnul Nelu Tătaru, a exprimat recent pe postul naţional de televiziune opinia că părinţii care refuză vaccinarea copiilor lor şi care plătesc totuşi amenda de 10.000 lei aferentă refuzului să fie decăzuţi din drepturile părinteşti. Domnul Tătaru nu şi-a continuat oribilul gând şi astfel nu am putut afla şi care va fi soarta acestor copii. Probabil vor fi daţi către adopţie. Dar ce se va întâmpla dacă vor fi zeci de mii de părinţi care vor refuza vaccinarea copiilor lor? Vor fi aceşti copii daţi către adopţie în străinătate, eventual cuplurilor gay? Sau se gândeşte domnul ministru să înfiinţeze uriaşe orfelinate, astfel încât aceşti copii, răpiţi din braţele părinţilor, să fie daţi în grija statului, aşa cum preconizau autorii Manifestului Partidului Comunist, încă din 1848?

Deci copiii românilor trebuie vaccinaţi cu forţa, scoşi de sub autoritatea părinţilor şi îndoctrinaţi cu doctrina LGBT, prin aşa-zise ore de educaţie sexuală, asupra conţinutului cărora părinţii nu au dreptul să îşi exprime acordul.

Ca să pună bomboana pe colivă, ministrul educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu, propune "abramburirea" totală a elevilor, printr-o nouă structură a anului şcolar, prin fragmentarea perioadelor de studiu, separate de scurte vacanţe, astfel încât nimeni să nu mai înţeleagă nimic şi elevii să nu mai ştie orânduiala. Domnul ministru vrea să renunţe şi la ziua de 15 septembrie, ca dată de începere a anului şcolar, în favoarea zilei de 1 septembrie, care nu are nicio legătură cu tradiţia şcolii româneşti. În plus, Domnia Sa vrea să renunţe la singurul lucru bun făcut în sistemul de învăţământ după 1989, prin trecerea la semestre, dorind să se revină la organizarea pe trimestre, pentru a încarcă elevii şi profesorii cu încă un rând de teze şi de încheieri de medii. Toate acestea la cererea unor fantomatice şi nereprezentative asociaţii, zise, ale părinţilor şi elevilor.

Este interesant cum cei care se prezintă drept liberali susţin cu fervoare aceste măsuri de tip totalitar, opuse faţă de principiile de ei clamate, măsuri care îi vizează tocmai pe copii, cei care reprezintă viitorul acestei ţări.

Domnilor zis liberali, renunţaţi la măsurile de tip bolşevic!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, domnule deputat!

Domnul Mihail Albişteanu:

Luaţi mâinile de pe copiii României!

Şi pentru că acuzaţi AUR de extremism şi antisemitism, vă întreb, domnule ministru liberal al internelor, când veţi da publicităţii numele atacatorului virtual al actriţei Maia Morgenstern? Sau poate nu doriţi să se afle că ar putea fi de fapt o altă înscenare împotriva AUR, ordonată serviciilor de la cel mai înalt nivel?!

Mihail Albişteanu, deputat, Circumscripţia nr. 24 Iaşi. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Coarnă, după care se pregăteşte domnul deputat Marian Cruşoveanu.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică este despre violenţa domestică.

"Fenomenul violenţei domestice. Proiectul de Lege nr. 129/2020 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale. Autorii infracţiunilor de violenţă domestică sunt puşi sub lupă!"

În contextul pandemiei de COVID-19, a izolării la domiciliu şi a creşterii insecurităţii financiare, multe relaţii de familie au devenit tensionate. Se constată o accentuare a vulnerabilităţii copiilor şi femeilor, precum şi intensificarea riscului de a fi expuşi la fenomenul violenţei domestice.

În România s-a înregistrat o creştere a infracţiunilor cu violenţă săvârşite asupra unui membru de familie, fapt rezultat din numărul mare al plângerilor depuse în ultimul an. Poliţia Română a dat publicităţii datele pentru primele şapte luni ale anului 2020, din care rezultă că numărul victimelor este de aproape 5.500 de persoane şi au fost emise peste 4.800 de ordine de protecţie provizorii, din care jumătate au primit confirmarea magistraţilor. Pe fondul măsurilor sanitare luate în România, conform Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, au fost înregistrate cu 2,3% mai multe sesizări din partea femeilor agresate de partenerii de viaţă.

Creşterea violenţelor din perioada epidemiei a dus la schimbarea parţială a legislaţiei şi la adoptarea Legii nr. 183/2020, prin care agresorii care încalcă ordinele de protecţie vor putea fi condamnaţi la închisoare între 1 şi 5 ani. În plus, ordinul de protecţie provizoriu poate fi emis pe loc de poliţist pentru o durată de 5 zile, iar de judecător pe o perioadă de 6 luni. Să ştiţi că aceste modificări au fost la iniţiativa Sindicatului Naţional al Poliţiştilor, al cărui preşedinte am fost o perioadă îndelungată.

Prin adoptarea Proiectului de Lege nr. 129/2020 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, se face un pas înainte în diminuarea acestui fenomen în continuă ascensiune. Autorii infracţiunilor de violenţă domestică vor fi obligaţi să poarte brăţări electronice de supraveghere, atât în timpul unor proceduri judiciare, cât şi în timpul executării pedepsei stabilită de instanţă, şi vor fi obligaţi să păstreze o distanţă minimă faţă de victime. Încălcarea acestei obligaţii va genera o alertă în dispecerat care va determina o intervenţie rapidă şi eficientă a poliţiştilor şi jandarmilor. Astfel, organele de ordine devin mult mai eficiente în intervenţiile lor pentru a proteja viaţa şi integritatea corporală a victimelor.

Demersul legislativ urmăreşte creşterea protecţiei victimelor violenţei domestice, cât şi operaţionalizarea sistemului de supraveghere electronică a agresorilor care generează violenţă domestică.

Îmi exprim susţinerea pentru adoptarea Proiectului de Lege nr. 129/2020, militez pentru respectarea drepturilor persoanelor abuzate, victime ale violenţei domestice.

Este necesar să acordăm o atenţie sporită acţiunilor de combatere a tuturor formelor de discriminare, violenţă şi abuz împotriva categoriilor vulnerabile, centrate pe ideea de solidaritate umană, în scopul construirii unei societăţi civilizate.

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Marian Cruşoveanu.

Se pregăteşte domnul deputat Beniamin Todosiu.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

De mai bine de o săptămână agenda publică este blocată cu pseudo-subiecte legate de o aşa-zisă criză politică, în care autosuficienţa şi narcisismul unor politicieni ocolesc subiecte importante, precum combaterea pandemiei, vaccinarea sau procesul alert de investiţii de care România are nevoie. De aceea, este obligatoriu să ne îndreptăm privirea spre Planul Naţional de Rezilienţă şi Relansare Economică a României, subiect extrem de important nu doar pentru România de azi, dar mai ales pentru România generaţiilor viitoare.

Spun acest lucru pentru că, conform Raportului Forumului Economic din 2019, România se află pe locul 19, din 141 de ţări analizate, privind calitatea infrastructurii rutiere. Din altă perspectivă, pe plan european, România se situează pe ultimul loc în Europa, privind numărul de kilometri de autostradă la 100.000 de locuitori. Totodată, din cei 17.091 de kilometri de reţele de transport rutier de interes naţional, doar 4,96% reprezintă numărul total de kilometri de autostradă. Comparativ cu celelalte state europene, raportat la suprafaţa ţării noastre, ne aflăm pe ultimele locuri privind densitatea de autostrăzi.

Aşa cum domeniile sănătate şi educaţie au fost subfinanţate, la fel şi domeniul transporturilor a fost ocolit de investiţii care să îmbunătăţească reţeaua rutieră, iar acest fapt plasează ţara noastră pe ultimele locuri, la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce priveşte calitatea drumurilor şi a infrastructurii rutiere. De aici avem şi o rată ridicată a mortalităţii rezultate din accidente rutiere. Astfel, ţara noastră înregistrează un număr de 96 de fatalităţi/milion de locuitori faţă de media Uniunii Europene, care este 49 de fatalităţi/milion de locuitori. În acelaşi timp, drumurile cu o singură bandă de sens sunt cunoscute drept cele mai periculoase, având un grad de 4 ori mai ridicat de accidente, comparativ cu autostrăzile. Mai subliniez faptul că aproximativ 90% din reţeaua naţională de infrastructură rutieră este reprezentată de drumuri cu o singură bandă, fapt ce contribuie la acest număr mare de accidente şi la deplasarea îngreunată.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La capitolul infrastructurii rutiere, România este repetentă, la nivelul Uniunii Europene, domeniul transporturilor primind o atenţie aparte, prin alocările de fonduri din bugetul statului şi din PNNR. Este un moment care va deschide drumurile pentru multe generaţii de acum înainte şi îi invit pe colegii parlamentari să alocăm o atenţie aparte acestui domeniu, pentru că în acest fel contribuim la dezvoltarea României. Autosuficienţa şi narcisismul unor politicieni au ţinut blocată această ţară, iar, atunci când vrei să lucrezi într-adevăr pentru români, aceasta este o atitudine egoistă care nu duce nicăieri. Atât timp cât ne împiedicăm de nume, personalităţi, drumurile României vor fi în continuare un subiect al fatalităţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Beniamin Todosiu.

Se pregăteşte domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, după care domnul deputat Mihai Ioan Lasca.

Vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi aduce în atenţie un subiect extrem de important - educaţia din România.

Resursa cea mai importantă a unei ţări sunt oamenii, iar viitorul este reprezentat de copiii şi tinerii săi. În România, copiii reprezintă aproximativ 20% din populaţie, fiind, totodată, partea cea mai importantă, dar şi cea mai fragilă a societăţii. Ei sunt categoria socială cea mai expusă la neajunsurile comunităţilor din care fac parte. În România, un sfert dintre copii sunt afectaţi de sărăcie, neavând minimul necesar pentru a creşte în condiţii normale, iar unul din zece copii adoarme de foame.

România continuă să înregistreze rate foarte mari ale abandonului şcolar - mai ales rata de părăsire timpurie a şcolii -, în condiţiile în care există o legătură clară între abandonul şcolar şi şomaj, excluziune socială şi sărăcie. De la un vârf de 19,3%, în 2010, România a înregistrat o evoluţie oscilantă până la o rată de 16,4%, în 2018. Astfel, abandonul şcolar rămâne o provocare pentru societatea românească, în condiţiile în care înregistrăm vârfuri mult mai înalte în zonele rurale - 25% - şi în rândul copiilor romi - 77%.

Dragi colegi,

În acelaşi timp, conform datelor prezentate de Eurostat în 2020, România a avut cea mai mică investiţie în educaţie din Uniunea Europeană. Sectorul educaţional este în permanenţă subfinanţat.

Soluţia, dragi colegi, este susţinerea educaţiei, atât printr-o finanţare corespunzătoare, cât şi prin programe de tip "Şcoală după şcoală".

Vă anunţ astfel că, alături de mai mulţi colegi parlamentari, am depus un proiect legislativ care va reglementa organizarea, desfăşurarea şi finanţarea programelor publice de tip "Şcoală după şcoală". Propunem modificarea şi completarea art. 58 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, astfel încât să facilităm aceste programe ce au ca scop, în primul rând, reducerea abandonului şcolar.

Prin acest proiect legislativ dorim să implicăm, pe lângă Guvern, şi autorităţile locale în finanţarea de programe "Şcoală după şcoală", dar şi să acordăm posibilitatea finanţării acestor programe educaţionale persoanelor fizice sau juridice, prin contracte de sponsorizare încheiate direct cu şcoala.

Dragi colegi,

Această iniţiativă legislativă va ajunge în curând în analiza dumneavoastră şi vă rog să vă implicaţi în susţinerea, dar şi îmbunătăţirea acesteia, în situaţia în care consideraţi că are nevoie de completări.

Vă rog, în calitate de coleg, dar şi de tată al unui băieţel minunat, să începem să avem grijă de viitorul României. Iar viitorul este reprezentat de copii.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS, Alba.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Să vă trăiască copilul, domnule deputat!

Are cuvântul domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "S.O.S copiii romi! Educaţia, o prioritate pentru copiii romi, educaţia, o prioritate pentru România".

Minoritatea romă constituie cea mai numeroasă minoritate etnică din Europa şi reprezintă, de secole, o parte integrantă a societăţii româneşti.

În ciuda eforturilor depuse la nivel naţional, european şi internaţional pentru o mai bună protecţie a drepturilor fundamentale ale acestei populaţii şi pentru promovarea integrării sale sociale, numeroşi romi se confruntă în continuare cu sărăcie extremă, excluziune socială profundă, obstacole în calea exercitării drepturilor fundamentale, precum rasismul şi discriminarea.

Aceste probleme afectează accesul la educaţie, aspect care, la rândul său, are un efect advers asupra perspectivelor de angajare şi de obţinere a unui venit, asupra condiţiilor de locuit şi a stării de sănătate, limitând capacitatea generală a romilor de a-şi valorifica pe deplin potenţialul.

Excluderea din educaţie a copiilor romi îmbracă diferite forme - de la refuzul de a înscrie copii romi, sub presiunea părinţilor de altă etnie, până la plasarea în "şcoli speciale" sau în clase segregate din punct de vedere etnic. Segregarea etnică este influenţată de diverşi factori, de la caracteristici rezidenţiale până la prejudecăţi împotriva romilor. Indiferent de motiv, orice segregare etnică este inacceptabilă din perspectiva drepturilor omului.

În anul 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat, într-o hotărâre de referinţă, că plasarea copiilor romi în şcoli speciale, pe bază de origine etnică, încalcă obligaţia statului de a asigura accesul copiilor la educaţie fără discriminare. De altfel, această practică frecventă şi în ţara noastră încalcă flagrant art. 32 din Constituţia României - dreptul la învăţătură -, care ar trebui să le fie garantat tuturor copiilor din această ţară, indiferent de apartenenţa lor etnică.

Problemele cu care se confruntă romii sunt complexe şi, prin urmare, reclamă o abordare integrată - nivelul de educaţie scăzut, barierele de pe piaţa muncii, segregarea în ceea ce priveşte educaţia şi locuinţele şi, nu în cele din urmă, starea de sănătate precară -, trebuie abordate simultan.

Educaţia joacă un rol deosebit în combaterea unor privaţiuni multiple care se suprapun şi se agravează reciproc. Accesul scăzut la educaţie al copiilor romi este atât rezultatul perioadelor anterioare de excluziune, cât şi un factor ce determină privaţiuni viitoare.

De aceea, subliniez faptul că un învăţământ general de calitate şi deschis tuturor este esenţial în egală măsură pentru dezvoltarea deplină a copilului şi pentru dezvoltarea societăţii, în general.

Şi spun acest lucru pentru că, în prezent, se pare că Ministerul Educaţiei şi Cercetării încearcă să elimine locurile distincte alocate elevilor romi în învăţământul superior. Este un abuz fără precedent.

În aceeaşi notă caracterizată de prejudecăţi, Ministerul Educaţiei a modificat, anul acesta, şi calendarul admiterii privind elevii claselor a VIII-a, respectiv...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

...respectiv admiterea acestor elevi în licee şi în şcolile profesionale.

Pe această cale, solicit Guvernului României şi Ministerului Educaţiei Naţionale să respecte şi să nu elimine politicile afirmative destinate elevilor romi. Aceste măsuri au dat rezultate în anii trecuţi.

În calitatea mea de deputat şi de vicepreşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, fac un apel către dumneavoastră şi către minister să nu le luaţi singura şansă a copiilor, în viaţă, respectiv, dreptul la educaţie.

Copiii şi educaţia lor trebuie să reprezinte o prioritate pentru România!

Vă mulţumesc.

Cătălin Manea, deputat, minoritatea romă.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Ioan Lasca.

Se pregăteşte domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "În unire stă puterea".

Dragi români,

Stimaţi colegi,

România se află într-un colaps economic şi social aşa cum nu a mai fost vreodată în istoria ei modernă. Ţara a fost vândută cu bună ştiinţă de cei care au preluat puterea în 1989 şi apoi şi-au dat-o unul altuia timp de 30 de ani.

România nu mai deţine nimic din ce avea, nu mai are economie, nu mai are industrie, aceasta ajungând în urma privatizărilor la fier vechi. România nu mai este un stat, ci o corporaţie. Capitalul străin este cel care deţine puterea, deţine peste 60% din activele ţării, peste 50% din profit, iar ceea ce este mai grav, stăpâneşte pârghiile strategice, de conducere a ţării - industria de petrol şi gaze, distribuţia de energie. Toate acestea numai aparţin poporului român. România a pierdut peste un trilion de euro în ultimii 30 de ani, renunţând la independenţa sa, la resursele naturale şi umane, care au luat calea străinătăţii.

Anul 2020, prin aşa-zisa criză pandemică, a accentuat şi mai mult starea de degradare a societăţii româneşti în ansamblul ei, România îndatorându-se din ce în ce mai mult. Pentru prima dată datoria publică a depăşit jumătate de trilion de lei, ajungând în ianuarie 2021 la 503 miliarde de lei, adică 47,8% din PIB. Când datoria depăşeşte 50% din PIB, intrăm pe lista roşie.

Din punct de vedere social, în România există sate în care oamenii au ajuns să aibă un rinichi, pentru că pe celălalt l-au vândut. În România sunt sute de copii care de ani buni trăiesc în canalele Bucureştiului pentru că acolo s-au născut, iar pe nimeni nu interesează de aceste condiţii oribile, inumane şi degradante în care trăiesc tot mai mulţi români.

Apelul meu către societatea românească şi clasa politică actuală este următorul.

A venit clipa să lăsăm la o parte interesele personale şi de grup, reproşurile, vendetele şi să înţelegem odată pentru totdeauna unde am greşit şi ce putem face în acest ultim ceas pentru ca România şi poporul român să continue să existe ca ţară şi ca neam.

Ţara trebuie să respire liber, să devină independentă şi cu adevărat suverană, să ajungă să se dezvolte aşa cum ar fi meritat de foarte multă vreme.

Dragi români, stimaţi colegi, unirea este singura stare politică ce poate să asigure viitorul nostru şi să ne permită să dăm ţării organizarea ce o aşteptă de atât de mult timp.

Mulţumesc.

Deputat neafiliat Mihai Lasca. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Se pregăteşte domnul deputat Michael Gudu. Este?

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"PSD a avut dreptate! PNL şi USR au confirmat tot ce am spus noi!"

Da, am avut dreptate! Am spus, în repetate rânduri, că Vlad Voiculescu, ministrul USR al sănătăţii, este incompetent, iar incompetenţa lui a ucis nevinovaţi. Şi aici nu vorbim doar de oamenii care nu au fost trataţi corespunzător de COVID, ci şi de oamenii cu boli cronice care nu au mai putut fi trataţi pentru că spitalele au fost transformate în spitale COVID.

Am avut dreptate şi când am spus că ministrul sănătăţii şi echipa lui de USR-işti nu s-au asigurat că sunt luate măsuri de protecţie în secţiile ATI şi au murit oameni arşi de vii.

PNL, prin premierul Cîţu şi preşedintele României, au dat dreptate PSD şi l-au demis pe ministrul USR-ist al sănătăţii, Vlad Voiculescu.

Am avut dreptate şi când am spus că PNL, prin oamenii puşi în funcţii-cheie, manipulează datele cu bolnavii şi morţii de COVID, în funcţie de interesele lor. Acum, după ce s-au certat, actorii Coaliţiei de guvernare au început să se pârască între ei. După ce a fost demis, Vlad Voiculescu a ieşit în conferinţă de presă şi a confirmat, cu subiect şi predicat, tot ceea ce am spus noi.

Am avut dreptate şi când am spus că PNL şi USR au profitat de această pandemie, au închis oamenii în casă în perioada stării de urgenţă şi în starea de alertă şi au furat din banii publici în stil mafiot, fie prin achiziţia la suprapreţ a măştilor, fie prin cumpărarea de tehnologie pentru fabricarea măştilor, care nu a funcţionat deloc şi nu a fost produsă nicio mască până acum.

Au furat atunci când au investit sute de milioane de euro în spitalele modulare pentru bolnavii de COVID, care zac părăsite şi în prezent, în timp ce bolnavii cronici sunt aruncaţi afară în plină noapte, pentru a face loc bolnavilor de COVID.

PSD a avut dreptate şi când a spus că izoletele sunt cumpărate la suprapreţ şi nu-şi au utilitatea, iar acum nici măcar nu mai sunt folosite la transportul bolnavilor de COVID.

Am avut dreptate şi când am spus că au fost cheltuite sute de milioane pentru plexiglas-urile din şcoli, care au fost eliminate la scurt timp după ce au fost montate, dovedindu-şi inutilitatea.

Toate aceste furturi au fost constatate de Curtea de Conturi şi sunt anchetate de instituţiile abilitate.

Deşi, prin declaraţiile din ultimele zile, PNL şi USR au dat dreptate PSD, avem o satisfacţie amară pentru că, din cauza acestor incompetenţi, mulţi oameni au plătit cu viaţa.

Guvernarea PNL-USR este bazată pe un sistem profund corupt, patronat de găşti de interese.

De aceea, acest Guvern toxic pentru România trebuie înlăturat cât mai repede.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Michael Gudu.

Se pregăteşte doamna deputat Cristina Camelia Rizea? Nu e? OK.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Michael Gudu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se intitulează "Stabilitatea politică a României reprezintă o garanţie pentru stabilitatea regională".

Încălcarea armistiţiului din regiunea Donbas, mişcarea de trupe şi echipament militar către graniţa ucraineană, precum şi operaţiunile din Crimeea şi Marea Neagră accentuează instabilitatea regională şi constituie o serioasă ameninţare la adresa securităţii tuturor statelor riverane Mării Negre.

În condiţiile în care conflictul din Ucraina poate escalada în orice moment, stabilitatea politică a României trebuie să constituie principala prioritate a tuturor forţelor politice aflate la guvernare.

România este un pol de stabilitate în regiunea Mării Negre, iar calitatea sa de membru NATO şi partener strategic al SUA reprezintă o garanţie solidă pentru stabilitatea întregii regiuni, cu atât mai mult în acest context geo-politic, marcat de provocări majore la frontiera sa estică.

Disensiunile din cadrul Coaliţiei, alimentate de orgolii care nu arată altceva decât imaturitate politică, nu fac decât să amplifice o criză provocată artificial, de care România nu are nevoie în acest moment.

Decizia PNL este categoric în favoarea menţinerii Coaliţiei; după cum arăta şi preşedintele PNL, domnul Ludovic Orban, o altă soluţie politică este exclusă în acest moment. Coaliţia şi Programul de guvernare sunt mai importante decât persoana unui ministru, iar atitudinea critică a USR-PLUS şi atacurile la adresa PNL nu au nicio legătură cu realitatea şi sunt nedrepte, în raport cu activitatea Guvernului.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În acest context dificil, amplificat de pandemia COVID-19, România trebuie să acţioneze în continuare ca partener credibil şi ca promotor al democraţiei. Pentru aceasta, este nevoie de stabilitate şi de colaborarea tuturor formaţiunilor politice.

Încercările continue ale opoziţiei de a eroda echilibrul politic prin moţiuni de cenzură fără temei, prin incitarea la nerespectarea legii şi la violenţe de stradă, prin declaraţii iresponsabile şi populiste nu fac altceva decât să afecteze credibilitatea României pe plan extern.

Consider absolut necesară înţelegerea faptului că stabilitatea politică şi economică a României trebuie să primeze intereselor individuale sau conjuncturale şi că soluţia tensiunilor este dialogul politic. Doar în acest fel vom putea depăşi criza generată de pandemie şi vom putea face faţă provocărilor majore externe.

Vă mulţumesc.

Michael Gudu, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 38 Tulcea.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

E, uite aşa, v-am învăţat şi numele - Michael.

Domnul Michael Gudu:

În engleză - Michael, în germană - Michael.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Păi, tocmai de aceea, că nu ştiam cum să...

Şi dumneavoastră... şi în româneşte, cum?

Domnul Michael Gudu:

La fel.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Am înţeles.

Ne-am împăcat, înseamnă.

Da.

Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz? Nu.

Marius-Andrei Miftode? Nu.

Alin-Gabriel Apostol? Da.

E, a treia oară a fost cu noroc. A patra oară.

Poftă bună, domnule Rodeanu! (Râsete. Vociferări.)

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

În declaraţia mea de astăzi este vorba despre un proiect de lege pe care l-am depus - "Legea vacanţelor".

Aţi mers în vacanţă intersemestrială la munte, la o staţiune de schi sau v-aţi înscris copilul într-o tabără de schi. Câte ore din viaţă aţi pierdut blocaţi în trafic pe drumuri naţionale, că autostrăzi încă nu avem? Efectiv, ajungem mai repede în Bulgaria decât până la o staţiune de munte în România. Câte ore pierdeţi aşteptând un telescaun sau teleschi? Ore de distracţie sau relaxare ratate stând la coadă. Sau blocaţi în aglomeraţie.

Acestea sunt câteva din motivele pentru care am propus ca vacanţa intersemestrială să se acorde, pe o perioadă de minimum o săptămână, în fiecare macroregiune, în mod succesiv, pentru a evita suprapunerea.

Astfel, actul educaţional nu este afectat. Durata anului şcolar nu se schimbă. Materia învăţată nu se comprimă. În schimb, turismul are de câştigat, dintr-o dată, de la 0 zile de vacanţă turistică la minimum 4 săptămâni de vacanţă turistică. Repet, elevii au o săptămână de vacanţă, numai că aceasta este acordată în funcţie de zona geografică. De exemplu, un elev din Baia Mare intră în vacanţă cu o săptămână mai devreme decât un elev din Bucureşti.

Ce vă propun nu este o născocire neprobată. Este un model existent deja în multe ţări europene, cu rezultate pozitive. Până şi Bulgaria ne-a luat-o înainte la acest capitol.

De mai mult de un an de zile, antreprenorii din HoReCa înregistrează pierderi mari. Această propunere vine în sprijinul lor, dar nu numai. Creşte HoReCa. Creşte turismul intern. Creşte bugetul statului. Creşte confortul turistului. Cu toţii cred că vrem asta, nu-i aşa?

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă aştept pe toţi cei interesaţi să discutăm proiectul în comisii.

Alin Apostol, deputat al USR PLUS, Bucureşti.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Adrian-George Axinia, Grupul parlamentar AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Radu Mihai Popa.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "PNL-USR PLUS-UDMR - coaliţia ştirilor false cu privire la COVID-19".

Nimeni nu a reuşit să slăbească mai mult încrederea românilor în capacitatea Guvernului de a gestiona pandemia decât însăşi coaliţia care compune actualul Guvern.

Conflictul dintre PNL şi USR PLUS legat de demiterea lui Voiculescu a generat în România o cantitate de ştiri false legate de COVID-19 care concurează cu cea generată de puterile străine care vor să slăbească ţara noastră, la un loc cu antivacciniştii, conspiraţioniştii sau naivii pandemiei.

Cine dezinformează, USR PLUS sau PNL? Au existat mai mulţi morţi de coronavirus în România decât cei raportaţi? Dacă nu, Vlad Voiculescu este autorul uneia din cele mai cinice fake news-uri de la instalarea pandemiei. Dacă da, însuşi prim-ministrul Florin Cîţu este generatorul unor ştiri false impardonabile - ca răspuns la declaraţiile fostului ministru al sănătăţii.

Cum să mai aibă românii încredere în guvernanţii de astăzi, care vorbesc, în contextul pandemiei şi al demiterii ministrului sănătăţii, despre raportări false, despre locul codaş pe care l-ar ocupa România în Europa, privind campania de vaccinare, despre mafia intereselor din sănătate, care face profit din suferinţa oamenilor, despre politizarea spitalelor şi a Caselor de Asigurări?

Românii au nevoie de conducători care să le prezinte informaţii adevărate, nu fake news-uri, şi fapte obiective, nu realităţi alternative. Au nevoie de un guvern care să se preocupe de sănătatea şi prosperitatea românilor, nu de manipularea opiniei publice în scopuri politice, folosind informaţii false, create în mod deliberat.

Neîncrederea în conducători e o boală împotriva căreia nu s-a descoperit, de-a lungul istoriei, vreun vaccin. Singurul antidot este înlocuirea conducătorilor care nu mai au încrederea poporului. De aceea, după ce i-a minţit pe români pe chestiuni sensibile, legate de sănătate, PNL-USR PLUS-UDMR, coaliţia ştirilor false cu privire la COVID-19, nu mai poate conduce ţara.

Cer demisia Guvernului Fake News! (Aplauze.)

Deputat Adrian-George Axinia, judeţul Prahova.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Radu Mihai Popa, după care domnul deputat Adrian-Felician Cozma.

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vin în faţa dumneavoastră cu o problemă de siguranţă naţională în dimensiunea ei economică - coaliţia de centru-noapte, Coaliţia PNL-USR-UDMR şi minorităţile rentabile, care au găsit motive să voteze bugetul contra modicei sume de 40 de milioane de euro, susţin în funcţii de miniştri o gaşcă de incompetenţi incredibili.

Vă supun atenţiei situaţia de la Complexul Energetic Oltenia. Poate pentru unii e o temă periferică, poate pentru alţii e o temă prea puţin importantă. Dar vreau să vă spun că dacă nimeni nu va lua nicio măsură în următoarele 9 zile - subliniez, 9 zile - ne vom trezi cu o parte din Românie care e posibil să nu mai aibă curent electric la propriu. CE Oltenia asigură între 21% şi 27% din capacitatea energetică a României.

În urmă cu două luni, Comisia Europeană a atras atenţia Guvernului de la Bucureşti că ne apropiem de o situaţie de blocaj.

Răspunsul Comisiei Europene referitor la planul de restructurare trimis CE Oltenia şi asumat de Ministerul Energiei a fost în presă.

Am să spicuiesc câteva paragrafe.

La punctul 43 se spune aşa. Este puţin probabil ca ajutorul de restructurare planificat în vederea sprijinirii planului de restructurare prezentat de Guvernul României să îndeplinească criteriile de compatibilitate prevăzute în orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.

Pe baza informaţiilor prezentate de România niciun investitor sau creditor de pe piaţă nu susţine planul în această etapă.

Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare propus are o durată corespunzătoare şi ar duce la restabilirea viabilităţii Societăţii "Complexul Energetic Oltenia" până la sfârşitul perioadei de restructurare.

Datele sunt următoarele.

În 2020, Complexul Energetic Oltenia a produs 8,2 TWh, cu aproape 6 TWh mai puţin faţă de 2019.

Dacă luăm în calcul că pentru fiecare MWh produs, Complexul Energetic Oltenia trebuie să achite aproape 0,94 de eurocenţi/certificat, atunci rezultă că în 2020 Complexul Energetic Oltenia ar trebui să achite undeva la 7,7 milioane de certificate.

Perioada până la care trebuie achiziţionate aceste certificate expiră în 9 zile, cum v-am spus.

Pe cale de consecinţă, până la 1 mai, Complexul Energetic Oltenia trebuie să achiziţioneze toate cele 7,7 milioane de certificate.

Complexul nu are acest disponibil financiar, nimeni n-are cum să-i dea bani. Pentru că intrăm în infringement.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu Mihai Popa:

Concluzionez, domnule preşedinte.

Atitudinea şi abordarea ministrului Virgil Popescu nu ne dau încredere că ar înţelege gravitatea situaţiei.

În 2019, Transelectrica şi OPCOM au făcut un studiu de adecvanţă, la solicitarea Ministerului Energiei. Studiul urma să identifice şi să avertizeze operatorii de sistem şi decidenţii semnificativi cu privire la pericolul naţional de blackout al Complexului Energetic Oltenia, dacă ar ieşi din sistemul energetic naţional.

Trag un semnal de alarmă decidenţilor semnificativi din CSAT şi de aici, de peste drum, să se trezească, pentru că în 9 zile vine factura.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Adrian-Felician Cozma.

Se pregăteşte doamna deputat Oana Murariu, după care domnul deputat Marius-Eugen Ostaficiuc. Este?

Marius!

Nu e.

Domnul Romulus-Marius Damian. Alt Marius.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Adresez această interpelare domnului ministru al dezvoltării, domnului Cseke Attila.

În aceste zile, comunităţile locale...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnule deputat, am o... neclaritate.

E sesiune de...

Domnul Adrian-Felician Cozma:

...declaraţii...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...declaraţii politice, nu interpelări, da?

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Declaraţii politice, pe care...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Am înţeles.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

...trebuie să le audă toată lumea şi...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Am înţeles.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

...toţi românii...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Am înţeles.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

...inclusiv ministrul dezvoltării.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

OK.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În aceste zile, comunităţile locale îşi votează bugetele şi îşi stabilesc obiectivele pentru anii care vin. Avem o îndelungată experienţă în alocările de fonduri pe localităţi. Am avut Ordonanţa nr. 7, PNDI, PNDL 1 şi 2 şi vom avea noi programe de dezvoltare locală, care se realizează cu resurse importante de la buget.

Nu intru în detalii legate de cine are întâietate, de cuantumul sumelor alocate, de numărul de beneficiari. Sper să avem un echilibru bun la nivelul întregii ţări în acest an şi în anii care vin.

Aş vrea însă să atrag atenţia asupra unui lucru extrem de important. Atunci când facem o proiecţie de viitor, trebuie să stabilim câteva lucruri esenţiale - ce proiecte sunt necesare, cât ar costa aceste proiecte, în cât timp se vor realiza şi, foarte important, de urmărit ca acele lucrări care se realizează să fie de calitate.

Mă opresc la ultimul punct fiindcă nu de puţine ori am întâlnit obiective realizate cu mulţi bani, dar lucrările au fost de slabă calitate, iar în felul acesta oricâţi bani am aloca de la bugetul de stat nu vor fi suficienţi.

Am urmărit implementarea multor investiţii în ultimii ani şi nu de puţine ori am constatat lipsa seriozităţii şi lipsa calităţii lucrărilor. Facem drumuri, toată lumea e mulţumită, dar de multe ori drumurile se strică după nici doi ani de la momentul reabilitării lor, ceea ce este inadmisibil. Facem licitaţii de proiectare, de execuţie, avem contestaţii, trec un an, doi, după care se fac lucrările, iar la scurt timp, constatăm că am făcut lucruri de mântuială care nu rezolvă problema, cauza.

Chiar şi în zone unde relieful nu e deloc complicat, cum e Satu Mare, întâlnesc mereu această problemă şi este inadmisibil să pierdem bani, iar oamenii să privească neputincioşi la probleme pe care nu ar trebui să le avem.

Cer CNAIR, Ministerului Dezvoltării şi conducerilor judeţelor să ia măsuri urgente pentru ca toate lucrările să fie monitorizate atent pe tot parcursul derulării procesului de realizare a obiectivelor de investiţii, şi nu doar prin constatarea calităţii lucrărilor la finalizarea lor.

Şi cred că ministerul pe care îl conduceţi, domnule ministru Cseke, trebuie să fie mult mai activ în a monitoriza calitatea lucrărilor, fie că ele se realizează prin CNI, CNAIR sau ANL, dar şi cele realizate de autorităţile judeţene şi locale, dacă finanţarea este din bugetul ministerului pe care îl coordonaţi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Comisiile de recepţie trebuie să aibă un rol mult mai important şi trebuie să monitorizeze toate etapele lucrărilor, nu doar să constate culoarea asfaltului şi lungimea lui.

Anii care vin sunt anii dezvoltării în infrastructura rutieră şi avem obligaţia de a asigura că resursele financiare sunt utilizate cu chibzuinţă, în folosul tuturor.

Nu în mod întâmplător am făcut această declaraţie politică, ţinând cont că în ultimii 30 de ani s-au făcut, într-adevăr, multe lucrări, poate de multe ori nepotrivite, dar lipsa calităţii a fost o mare...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi...

Domnul Adrian-Felician Cozma:

...problemă...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

...şi se vede acest lucru.

Vă mulţumesc.

Deputat Adrian Cozma, Circumscripţia nr. 32 Satu Mare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Doamna deputat Oana Murariu.

Sunt nevoit să readuc în atenţia dumneavoastră o prevedere din Regulament care spune că toate declaraţiile politice se încadrează în termenul de 3 minute.

Fiind mai mulţi colegi înscrişi, haideţi să ne respectăm şi să încercăm să respectăm acest termen!

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc.

Una dintre 5 femei a suferit forme de agresiune fizică şi/sau sexuală venite din partea partenerului de viaţă. Doar aproximativ 15% raportează incidentele. Aceste date sunt culese la nivelul statelor membre UE şi sunt doar cele sesizate oficial. De fapt cifrele sunt mult mai mari, iar faptul că nu cunoaştem care sunt cifrele reale este un rezultat al societăţii, care de foarte multe ori blamează victima.

Femeile nu vorbesc şi pentru că legislaţia nu le protejează pe cele care o fac sau, din păcate, de multe ori autorităţile nu acţionează cu fermitate în astfel de situaţii. Mă adresez în primul rând doamnelor - deşi spunem că nouă nu ni se poate întâmpla, absolut oricare dintre noi ar putea, la un moment dat în viaţă, să fie victimă a violenţei. Pe lângă agresiunile fizice se află şi agresiunea psihică şi verbală la care sunt supuse multe femei, mai ales cele aflate în procesul unui divorţ.

Toată lumea are un rol de jucat în acest sens - organizaţiile societăţii civile, parteneri cheie pentru a depista vulnerabilităţile sistemice, instituţiile statului responsabile de aplicarea fermă şi rapidă a legilor, şi societatea, care trebuie să sancţioneze astfel de comportamente abuzive la adresa femeilor.

Astăzi trebuie să transmitem un mesaj clar oamenilor care ne-au ales să legiferăm - să votăm Proiectul de Lege pentru monitorizarea electronică, un pas în combaterea violenţei domestice.

Personal, am adresat o interpelare ministrului afacerilor interne pentru a întreba care sunt paşii avuţi în vedere pentru îmbunătăţirea procedurilor în vederea combaterii violenţei domestice, respectiv modul de reacţie al autorităţilor la semnalarea unor astfel de incidente.

Chiar ţine absolut de fiecare dintre noi să facem tot ceea ce putem pentru a diminua acest fenomen - fie că alertăm autorităţile când observăm un astfel de caz, fie că lucrăm efectiv la politici de combatere a acestui fenomen, fie că votăm astăzi Proiectul de Lege privind brăţările electronice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Romulus-Marius Damian.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică

"Domnule prim-ministru, prelungiţi programul magazinelor şi supermarketurilor!"

I-am trimis, la începutul lunii, domnului prim-ministru Cîţu, o interpelare cu privire la supraaglomeraţia din supermarketuri. Având în vedere că încă nu am primit niciun răspuns din partea sa, mă adresez din nou, prin această declaraţie politică, solicitând în mod direct prelungirea programului de funcţionare al magazinelor şi supermarketurilor!

Programul scurt deja s-a dovedit a fi un eşec, prin supraaglomeraţia care se creează. Este de neînţeles de ce prim-ministrul se încăpăţânează să menţină acest interval orar scurt de funcţionare. Situaţia se poate deteriora substanţial având în vedere că se apropie Sfintele Paşti, iar românii vor începe cumpărăturile specifice acestei mari sărbători.

Măsurile întreprinse de domnul Cîţu, în calitate de prim-ministru, au avut un impact negativ asupra dezvoltării economice a ţării, conducând la proteste masive în toate marile oraşe ale ţării. Mii de oameni, în peste 70 de localităţi din ţară, s-au exprimat împotriva măsurilor restrictive, inclusiv a măsurii scurtării programului de funcţionare al magazinelor şi supermarketurilor.

Poate că domnul Cîţu s-a inspirat din programul magazinelor din Austria, însă aş dori să-i reamintesc că acolo intervalul orar 8,00-20,00 în timpul săptămânii şi 8,00-18,00 în weekend este cel obişnuit pentru cetăţenii austrieci, adaptat vieţii sociale, culturale şi profesionale a acestora. Situaţia este alta în România, dacă avem în vedere că aici programul de lucru rareori permite pauză de masă, iar milioane de români lucrează până seara, deci nu mai au timp să îşi facă cumpărăturile la finalul zilei de lucru.

Lipsa de logică a măsurii este evidentă! Oamenii se îngrămădesc la casele de marcat, apoi se îngrămădesc la benzinării, pe drumul spre casă! Aţi supraaglomerat magazinele, supermarketurile, benzinăriile, dar nu le permiteţi accesul oamenilor la slujbele religioase de Sfintele Paşti, decât între orele 22,00 şi 5,00, afară şi distanţaţi! Românii sunt un popor de oameni credincioşi şi au nevoie să participe liber la această sărbătoare, pentru liniştea lor sufletească, după tot haosul şi durerea produse de această pandemie şi de proasta gestionare a acesteia de Guvernul coaliţiei PNL-USR PLUS şi UDMR!

În condiţiile în care se poate observa că măsura închiderii magazinelor la ora 20,00 şi respectiv 18,00 în weekend mai mult a încurcat decât a ajutat, creându-se aglomeraţie în supermarketuri înainte de ora închiderii, iar cei care lucrează până târziu nici nu ajung măcar să-şi cumpere cele necesare, în dorinţa de a evita ca supraaglomeraţia ce a avut loc în săptămâna Paştelui Catolic să nu se repete în săptămâna Paştelui Ortodox, îi solicit domnului prim-ministru Florin-Vasile Cîţu să prelungească urgent programul magazinelor şi supermarketurilor înainte de Sfintele Paşti!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Romulus-Marius Damian, judeţul Caraş-Severin.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Ringo Dămureanu.

Se pregăteşte doamna deputat...

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...Georgeta-Carmen Holban.

Domnul Ringo Dămureanu:

Declaraţia politică se numeşte "Guvernul Cîţu, un nou Guvern Boc pentru lucrătorii bugetari?".

Domnule preşedinte,

Dragi salariaţi bugetari,

Dragi colegi,

La propunerea ministrului muncii, Guvernul Cîţu a aprobat joi un Memorandum prin care a stabilit aşa-anumite "principii", complet antisociale, pentru reanalizarea şi modificarea cadrului legal de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, un document ce va schimba principiile de salarizare a bugetarilor, care va descuraja performanţa, stabilitatea şi eforturile de a păstra în ţară angajaţii tineri din Sănătate şi Asistenţă socială.

În baza acestui Memorandum, în 30 de zile, ministerele vor transmite propuneri privind politica de salarizare în sistemul public, conform acestei solicitări a ministrului muncii.

Confederaţiile sindicale au fost invitate în mod formal pentru discutarea acestui memorandum, însă chiar în ziua şedinţei de Guvern, la ora când acestea protestau în faţa Guvernului.

Prevederile din memorandum indică o plafonare a sporurilor la 20% din salariul angajatului, şi nu la 30% din fondul de salarii al angajatorului, aşa cum apare în actuala Lege a salarizării, ceea ce poate reduce veniturile angajaţilor din spitale, cu sume între 20% şi 35%.

Atragem atenţia că în veniturile specialiştilor din Anestezie Terapie Intensivă, Unităţile de Primiri Urgenţe, secţiile de boli infecţioase, pneumoftiziologie, morfopatologie, medicină legală etc. sporurile deţin o componentă importantă; astfel, pierderile lucrătorilor din aceste departamente pot fi substanţiale.

Plata orelor de gardă, în zilele de sâmbătă, duminică şi în sărbătorile legale, se face acum cu un spor de 75%-100%, conform legislaţiei. Aplicarea prevederilor din memorandum poate duce însă la scăderea importantă a acestor tarife orare.

În acelaşi fel pot fi afectate veniturile tuturor lucrătorilor care asigură continuitatea în spitalele publice.

Acordarea de sporuri "pentru performanţă", cum se prevede în memorandum, nu este fezabilă în Sănătate şi Asistenţă socială, deoarece sporurile constituie sume plătite pentru locurile de muncă în condiţiile de muncă, şi nu "prime", în timp ce în instituţiile publice va stimula doar clientela, şi nu performanţa.

Este inacceptabilă modificarea Legii salarizării fără un motiv întemeiat şi fără discuţii prealabile cu partenerii sociali.

Doamna ministru Raluca Turcan este deputat de 17 ani, iar în perioada neagră a anilor 2009-2011 i-a susţinut, ca deputat PDL, pe fostul preşedinte Traian Băsescu şi Guvernul Boc, cu toate proiectele lor antisociale, prin care au tăiat sporurile, salariile cu 25% şi a fost concediat masiv personalul din sectorul bugetar.

De aceea, respingem intenţiile doamnei ministru Raluca Turcan şi ale actualei Coaliţii guvernamentale susţinute de Domnia Sa şi îi cerem public să renunţe la toate iniţiativele...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

...de reducere a salariilor personalului bugetar din Administraţie, Sănătate şi Asistenţă socială şi să revină la aplicarea Legii salarizării.

Vă mulţumesc.

Alături de toţi lucrătorii bugetari din România, Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Georgeta-Carmen Holban.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei-Iulian Drancă? Nu este. Doamna deputat Simina-Geanina-Daniela Tulbure.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se numeşte "Până şi premierul Cîţu a înţeles că pandemia guvernează în locul dânsului".

România nu are nevoie de eroi, ci de fapte! Românii nu au nevoie de crize politice, ci de sprijin! Salariaţii vor recunoaşterea muncii, printr-o retribuţie europeană, vârstnicii merită respect, prin pensii mai mari, copiilor noştri le trebuie alocaţii mai mari, mai ales în această perioadă dificilă pentru părinţi.

Toate acestea nu se regăsesc, însă, în realitate, deoarece Guvernul impus de preşedintele Iohannis, în dispreţul şi ignorarea celor care au desemnat prin vot Partidul Social Democrat ca fiind câştigătorul ultimului scrutin parlamentar, are cu totul alte preocupări decât soarta şi binele oamenilor.

Cabinetul de dreapta este ocupat de a crea eroi de mucava, zămisliţi din nimic, care, precum în benzile desenate, se luptă între ei şi îşi dispută supremaţia fadă de cine-i mai puternic şi cine-i mai tare!

Este trist ce se întâmplă în aceste zile în "Guvernul meu", mai rău de-aşa nu se poate! Cu atât mai mult cu cât, în toată criza politică din ultima săptămână, părţile implicate au dat impresia că Guvernul nu are nicio direcţie comună, iar unitatea de faţadă dintre partidele componente şi-a dovedit acum superficialitatea.

Nimic însă despre oameni, în acest bâlci sinistru cu eroi inventaţi! Unde sunt românii în ecuaţia acestor jalnici actori? Unde sunt planurile, programele, strategiile, prognozele, măsurile care să diminueze pandemia şi să scape populaţia şi agenţii economici de un faliment iminent? Unde sunt paturile suplimentare din secţiile de ATI? Unde sunt decedaţii COVID care nu au fost număraţi corect?

Ar fi o dovadă de respect să ne răspundă ministrul interimar al sănătăţii, care a scăpat şi porumbelul când a spus pe şleau că "Guvernul trebuie să guverneze pandemia".

Nu, domnule Cîţu, Guvernul trebuie să guverneze ţara şi să elimine pandemia! Acesta este rolul tuturor guvernelor din lume, în această perioadă! Numai la noi, însă, totul trebuie înţeles invers, iar logica realistă este aceea că pandemia guvernează în locul Guvernului.

Vă mulţumesc.

Deputat Georgeta-Carmen Holban.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Are cuvântul doamna deputat Simina-Geanina-Daniela Tulbure. Se pregăteşte doamna deputat Oana-Gianina Bulai, după care domnul deputat Nicolae Roman.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

România - ţara de origine a victimelor de trafic de persoane. Aproape jumătate dintre victimele traficanţilor sunt minori. Raportul privind traficul de persoane în 2020 al Departamentului de Stat al SUA ne arată că în 2019 autorităţile au anchetat, pus sub acuzare şi condamnat un număr mai mic de traficanţi decât în 2018. Protecţia statului scade, în timp ce numărul victimelor creşte.

Nepăsarea şi superficialitatea au dus România la un nivel intolerabil de trafic de fiinţe umane, devenind un paradis pentru reţelele de crimă organizată. Corupţia, inegalitatea socială, cultura noastră de a învinovăţi victimele şi de a proteja infractorii - toate aceste elemente au permis ca acest fenomen de sclavie modernă să prindă rădăcini în ţara noastră. Exploatarea acestor persoane este, în general, fizică, însă impactul este unul devastator asupra întregii fiinţe. Făptaşii îngrădesc libertatea victimelor lor, atentează la integritatea lor emoţională, le sfarmă demnitatea, le distrug planurile de viitor şi le fură crezul într-o lume morală, în care se poate trăi cu optimism şi onoare.

Oare cât vom mai permite exploatarea concetăţenilor noştri? Oare cât vom mai permite să fim priviţi ca un stat medieval de către restul ţărilor?

Este momentul ca statul român să eficientizeze mecanismul de prevenire, combatere şi pedepsire a acestei crime, în corelare cu standardele europene.

Este momentul să acţionăm.

Este momentul să oferim acestor victime sprijinul de care au nevoie.

Este momentul să ne amintim că aceste persoane au drepturi - dreptul la recuperare fizică, psihologică şi socială, dreptul la asistenţă juridică, dreptul la consiliere psihologică, dreptul la educaţie şi dreptul la protecţie.

Fiecare zi care trece fără ca legislaţia adecvată pentru a pedepsi traficanţii de fiinţe umane să fie adoptată înseamnă creşterea numărului de victime.

În calitate de membru al Parlamentului României, în calitate de deputat pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, vă asigur că voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru ca traficanţii de fiinţe umane să nu mai scape nepedepsiţi şi pentru ca vocea victimelor să fie auzită.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Are cuvântul doamna deputat Oana-Gianina Bulai. Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Roman.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În ultimele zile am discutat cu mulţi romaşcani, iar aceştia, la unison, şi-au exprimat dezamăgirea faţă de ceea ce se întâmplă în ţară azi. Sunt dezamăgiţi pentru că aşteaptă ca cei care ne guvernează să vină cu soluţii la actuala criză, dar, mai presus de orice, să dea dovadă de responsabilitate şi preocupare pentru binele românilor.

Dragi colegi, de săptămâni bune am atras atenţia cu privire la situaţia măştilor neconforme. Nu am primit vreun răspuns, dar mai grav este că numărul acestor măşti care pun vieţile oamenilor în pericol continuă să crească, fără să-i pese cuiva. Avem zeci de producători români de măşti conforme, dar statul român îi ignoră. La fel cu situaţia firmelor româneşti. Am atras atenţia Guvernului că mii de firme au trebuit să-şi închidă porţile din cauza pandemiei. Cu toate acestea, miniştrii responsabili nu au făcut nimic pentru ele.

De săptămâna trecută ne aflăm într-o nouă criză, de data aceasta una politică, ce ne pune într-o situaţie ingrată în Europa. Suntem singura ţară fără ministru al sănătăţii, cel care trebuie să gestioneze întreaga situaţie legată de pandemie. Doar că la noi, cei care au puterea de decizie se bat între ei pe posturi.

Stimaţi colegi liberali şi de la USR PLUS, ştiţi că în intervalul 15-18 aprilie, timp în care România nu a avut ministru la Sănătate, au murit peste 600 de români? Numărul lor continuă să crească pentru că responsabilii cu sănătatea, în timp de pandemie, sunt mai preocupaţi de propriile lor orgolii decât să vină cu soluţii.

Am cerut, stimaţi colegi liberali şi de la USR PLUS, să luaţi măsuri pentru a combate pandemia. V-am solicitat să creşteţi numărul de teste, să introduceţi testarea în şcoli, să scutiţi firmele de o parte din taxe în această perioadă dificilă. Nu aţi făcut nimic!

Domnul Voiculescu am văzut că a devenit foarte activ după ce nu a mai fost ministru. De ce, stimaţi colegi, nu a rezolvat problema raportărilor fictive, aşa cum le consideră domnul Vlad Voiculescu, în timp ce era ministru? De ce vine acum şi ne spune ce nu a mers în minister, dar cât a fost ministru a încurajat dezastrul din sănătate?

În aceste momente de criză politică, domnul Iohannis trebuie să iasă din carapacea în care se ascunde şi să înceapă să le bage minţile în cap. El este principalul vinovat pentru tot haosul din ţară. A vrut "Guvernul meu", îl are!

În vreme ce PNL şi USR PLUS se încaieră în Guvern, românii nu mai au loc în spitale, oamenii mor din cauza incompetenţei celor care guvernează. Câţi oameni trebuie să mai moară pentru ca PNL şi USR PLUS să priceapă că trebuie să guverneze?

Stimaţi guvernanţi, românii merită toată grija şi atenţia din partea celor care au puterea de decizie. Aveţi obligaţia să faceţi tot ce e posibil pentru ei, dar să o faceţi cu dragoste, cu responsabilitate...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

...şi cu respect!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Neamţ, Oana Bulai.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Roman, vă rog, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Nicolae Roman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor colege,

Domnilor colegi,

Declaraţia politică de astăzi are în vedere că: "Poporul român trebuie să ştie!".

România are graniţe cu trei state care nu sunt membre ale organizaţiilor în care este inclusă şi ţara noastră. Este vorba despre Ucraina, Republica Moldova şi Serbia.

În Ucraina, vecinul cu care avem cea mai mare lungime de frontieră, situaţia este instabilă, pe teritoriul său, la graniţa cu Rusia, existând localităţi în care populaţia majoritară rusă a fost bombardată şi supusă tirurilor armelor de foc. Trebuie avută în vedere şi politica de deznaţionalizare a acestui stat faţă de minorităţile etnice.

Unii înalţi demnitari din diferite ţări, care au interese economice majore, chiar şi personale, în zonă, au promis sprijin Ucrainei, ceea ce a creat deja tensiuni şi dileme în relaţiile internaţionale.

Vocal, China se întreabă, de când a devenit Ucraina membru NATO?

Rusia, permanent provocată de către forţe ucrainene, manifestă prudenţă şi temperare în abordarea problemei, ceea ce generează o atmosferă uşor încordată, evidenţiată, însă, de acţiuni graduale.

Deşi se ştie că între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei există un Acord privind cooperarea tehnico-militară, oficialităţile româneşti nu anunţă o poziţie fermă faţă de această situaţie. Acordul între Guvernul României şi Consiliul de Miniştri al Ucrainei în domeniul tehnico-militar a fost semnat, după cum bine ştiţi, la 5 septembrie 2020.

Nici Preşedinţia, nici Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul Apărării Naţionale de la Bucureşti nu au o atitudine fermă, care să lămurească poziţia românească faţă de această situaţie.

Consecvenţi în dezvoltarea principiilor euroatlantice, considerăm că România trebuie să acţioneze în aşa fel încât să se poată dezvolta economic şi cultural în funcţie de valorile istorice, economice şi culturale din această parte de lume.

Trebuie să facem tot ce ne este în putere pentru a demonstra vecinilor şi partenerilor noştri că România nu este un simplu pion pe tabla de şah a intereselor geostrategice.

Deputat AUR, Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Cu menţiunea că mai sunt colegi de la grupurile parlamentare - PSD, PNL şi AUR - care au depus declaraţii în scris, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă mulţumesc frumos.

Şi mulţumesc frumos şi staffului tehnic, pentru sprijin.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Tabloul practicilor culturale în România este unul trist"

Indicatorii care privesc lectura cărţilor şi locul acestora în peisajul social ne relevă un aspect important privind volumul consumului cultural şi ne ajută să estimăm nivelul de participare a cetăţenilor la viaţa culturală. La aceşti indicatori, România se află pe ultimul loc în regiune. O privire atentă asupra graficului de mai jos ne arată la ce distanţă ne situăm faţă de ţările din regiune.

Românii citesc mai puţin de 5 minute pe zi, iar 35% dintre români declară că nu au citit niciodată o carte, deşi toate studiile de specialitate indică beneficii clare ale lecturii pentru dezvoltarea armonioasă şi reducerea stresului, la nivel individual, respectiv pentru progresul economic şi social, la nivel colectiv:

• 68,5% dintre români nu au citit nicio carte în ultimul an;
• Doar 20% citesc o dată pe lună şi 8% zilnic;
• 37,5% dintre persoanele de 15 ani nu înţeleg ceea ce citesc; România se află pe penultima poziţie dintre statele membre ale UE la indicatorul "citire";
• 40% este rata analfabetismului funcţional în România (elevul ştie să citească, dar nu reuşeşte să înţeleagă textul);
• România se clasează printre ultimele ţări la testele PISA. Rezultatele testelor din 2018 indică o rată a analfabetismului funcţional care ajunge la 41% la evaluarea de citire. Acest procent reprezintă elevii care nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime medie, nu pot găsi informaţii pe baza unor criterii explicite şi nu pot reflecta asupra scopului unui text. Toate acestea sunt abilităţi care se pot dezvolta prin lectură;
• Şase minute de lectură pe zi pot reduce nivelul stresului cu până la 68%, arată un studiu al Universităţii Sussex, alături de creşterea nivelului de empatie, dezvoltarea vocabularului şi creativităţii.

Împreună cu mai mulţi colegi deputaţi, am iniţiat un proiect de lege pentru instituirea Zilei Naţionale a Lecturii în România, în 15 februarie.

În cursul anului 2016, specialiştii Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, denumirea de la acea perioadă, au redactat propunerea de Strategie pentru cultură şi patrimoniu naţional 2016-2022.

În cadrul acestui document, una dintre coordonatele principale este "Axa prioritară 3. Acces la cultură şi diversitatea expresiilor culturale", având drept prim obiectiv general "1. Dezvoltarea publicului pentru lectură".

Mai mult, în cadrul acestei strategii, Ministerul Culturii a propus lansarea unui program naţional de susţinere a educaţiei culturale şi a pedagogiilor creative, sub forma unei colaborări între Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi alţi parteneri.

"Campania se va desfăşura inclusiv cu implicarea activă la nivel local a bibliotecilor şi altor instituţii publice. Partenerul campaniei se va decide prin concurs public de soluţii, pe baza unor obiective propuse de Ministerul Culturii", se precizează în document.

Vă invit pe această cale, stimaţi colegi, să susţineţi Proiectul de lege pentru instituirea Zilei Naţionale a Lecturii în România în ziua de 15 februarie şi, împreună, să susţinem toate măsurile Ministerului Culturii şi Ministerului Educaţiei, în vederea impulsionării lecturii în rândul cetăţenilor, mai ales al elevilor, şi susţinerii industriei de carte.

Domnul Eugen Bejinariu:

Trăim zile amare şi pline de paradoxuri revelatoare. Primul este acela că progresul nu vine de la progresişti. A amuţit chiar şi galeria zgomotoasă a susţinătorilor haştag în faţa acestei avalanşe de revelaţii care ne arată că "oamenii noi" ai politicii nu doar că nu au şcoală, dar nu au nici maturitatea de a conduce ţara şi nu au principii. Valorile pe care reprezentanţii PLUS le-au clamat în stradă s-au năruit în patru luni de guvernare împiedicată. Truismele cu care liderii coaliţiei de dreapta-stânga şi-au împănat retorica seacă s-au prăbuşit în mizeria atitudinii lor de puşti îmbufnaţi care îşi compară potenţa prin dimensiunea pumnului ridicat ameninţător către ceilalţi.

Ne aflăm în cea mai severă şi mai tragică criză sanitară pe care a parcurs-o omenirea în epoca modernă, parcurgem vremuri de război sofisticat la care se adaugă, iată şi ameninţarea concretă a unui război clasic cu tancuri, soldaţi şi nave de luptă aproape de graniţele noastre. Nu se putea întâmpla nimic mai nefericit decât o criză politică, iscată în domeniul cel mai şubred al României, cel medical!

În zile în care oamenii au nevoie de asigurări privind protecţia vieţii lor, în care au nevoie de încredere în lideri, în soluţiile acestora, în vaccin, ca unică şansă de a depăşi pandemia, în aceste zile liderii ţării, PNL-işti şi PLUS, deopotrivă, sunt ocupaţi să îşi flexeze muşchii propriilor orgolii şi să-şi arunce unii altora acuzaţii care se înscriu vârtos în sfera acţiunilor penale. Discursul public a coborât la un nivel la care nu s-a aflat niciodată, faptele pe care şi le reproşează membrii coaliţiei care conduce ţara, unii altora, iresponsabile, sunt de o gravitate penală fără precedent. Daca ministrul sănătăţii a luat act în exerciţiul funcţiunii de fapte care au generat suspiciuni, avea obligaţia de a semnala deîndată Parchetului aceste fapte, altfel, a comis o infracţiune. Transparenţa în numele căreia a încălcat legi îl transformă în mod transparent în degrabă inculpat.

Concursul de dezvăluiri zilnice, televizate, faza pe documente - "fiecare cu hârtiile lui", îi transformă pe guvernanţi în actori penibili ai unui episod grotesc. Aflăm în mod oficial de la autorităţile pe care suntem zilnic îndemnaţi să le credem că s-au falsificat cifre legate de pandemie, s-au înregistrat mai mulţi infectaţi şi mai puţini decedaţi decât au fost în realitate. Aflăm că s-au accesat în mod ilegal date, că s-au luat decizii de către cei fără autoritatea de a le lua şi mai aflăm că într-adevăr alegerile locale s-au fraudat - ştim acum oficial despre sectorul 1, dar ştiam, de fapt, de atunci şi despre rezultatele alegerilor la Primăria capitalei. Statura morală a celor care au pretins ani în şir că ei sunt imaculaţi s-a fărâmiţat sub povara propriilor fapte penale. Principiile în numele cărora au revendicat puterea îi aruncă în groapa cu deşeuri umane nereciclabile. Valorile în numele cărora au pretins că sunt superiori îi arată meschini, contrafăcuţi, derizorii. Guvernanţii coaliţiei de dreapta-stânga sunt acum buimaci, confuzi şi descumpăniţi. Nu ştiu cum să iasă din criza pe care au provocat-o neputinţele lor împletite cu aroganţă şi fapte care au încălcat deja, repetat, legea.

Pe noi, la PSD, nu ne consolează şi nici nu ne bucură revelaţiile publicului. Noi am ştiut că sunt iresponsabili, că încalcă sfidător legile pe care ni le indică nouă ca limită a faptelor, am spus mereu că vor duce ţara pe un drum greşit, am demonstrat că doar noi generăm bunăstare şi doar nouă ne pasă de oameni. Păcat ca a fost nevoie de demonstraţia lor, pentru cât sunt ei de nepotriviţi, de eronaţi si de "penali". Drama noastră, însă, a tuturor, este aceea că vremurile pe care le parcurgem revendică priceperi si integritate la conducerea ţării. Fără oameni destoinici la guvernare, populaţia nu va ieşi din agonia în care se zbate. Preocupările cele mai de seamă ale planetei sunt şi grijile românilor.

Cine are acum putinţa de insufla încredere şi a stimula procesul de vaccinare, ca unică şansă de a depăşi criza profundă în care ne aflăm? Cine are priceperea de readuce ţara pe direcţia progresului economic? În cine să creadă populaţia, astfel încât să nu devenim victime ale războiului psihologic şi poate chiar al celui clasic ce ameninţă regiunea? Care mai sunt valorile pe care le pot clama politicienii şi care nu au fost călcate brutal în picioare de către impostori care s-au pretins imaculaţi ani de zile? Sunt întrebări ale căror răspunsuri nu pot aştepta patru ani până la viitoare alegeri. Căci s-au trezit chiar şi cei amăgiţi de şarada morală pe care le-au servit-o "oamenii noi" din politică!

Domnul Constantin Bîrcă:

"Românii au nevoie de pâine, nu de circ!"

Titlul prezentei declaraţii reflectă îngrijorările populaţiei care nu poate accepta tristul "circ" prelungit până la absurd, dintre partidele aflate în prezent la guvernare. Viaţa reală, problemele grave cu care se confruntă agricultura, nu fac obiectul agendei mai-marilor zilei!

Se impun, aşadar, semnale puternice care să determine revenirea "cu picioarele pe pământ" şi tratarea agriculturii ca element de bază al securităţii naţionale.

Schimbările climatice au devenit o realitate. Fenomenele de secetă şi, implicit deşertificarea, se amplifică, întrucât anul trecut am avut câteva luni cu cele mai ridicate temperaturi de când se fac măsurători meteorologice, am avut cea mai călduroasă iarnă, urmată în 2020 de alte câteva luni record în ultimii circa 150 de ani. Este de aşteptat ca seceta pedologică să continue să afecteze puternic agricultura României. Altfel, an de an, în loc să investim în sistemul de irigaţii, vom plăti miliarde la despăgubiri de secetă.

Un obiectiv prioritar îl constituie canalul de irigaţii Siret - Bărăgan, care a fost proiectat să aducă apă pentru mai mult de jumătate de milion de hectare din Câmpia Română.

Acesta nu are un studiu de fezabilitate concret nici după zeci de ani de când a fost elaborată ideea magistralei de 198 de kilometri şi după mai multe legi, ordonanţe şi hotărâri de guvern.

Din cei 198 de kilometri prognozaţi, doar 5,7 kilometri sunt operabili, iar pentru restul există doar o "notă conceptuală", privind "reabilitarea" a 14,57 kilometri, care spune că doar acest segment ar costa 259 de milioane de lei cu TVA.

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare estimează că, începând din august 2020, sunt necesare următoarele investiţii în irigaţii:

• 1,250 de miliarde de euro în infrastructura principală;
• 2,600 de miliarde de euro în infrastructura secundară.

În ce constau pagubele produse de incompetenţă?

Ping-pong-ul administrativ - Pe 18 februarie 2019, în Monitorul Oficial a fost publicată Ordonanţa de Guvern nr. 4/2019, prin care Canalul Siret-Bărăgan trecea din administrarea Ministerului Apelor în administrarea Ministerului Agriculturii. De atunci şi până în prezent nu a fost realizată nicio investiţie la canal!

Incompetenţa financiară - Suma virată fermierilor ca despăgubiri pentru culturile afectate de secetă severă reprezintă aproape de 5 ori bugetul anual alocat pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii, 232 de milioane de lei, şi este mai mare decât toate investiţiile făcute în infrastructura principală.

Surse din Coaliţia de guvernare afirmă că 3 miliarde de euro din suma pe care România vrea să o ceară prin PNRR ar putea merge pentru proiecte de irigaţii. Aceleaşi surse susţin însă că prim-ministrul Florin Cîţu nu ar fi de acord ca printre aceste proiecte să fie inclus şi Canalul Siret-Bărăgan, de teamă că acesta nu ar putea fi finalizat până în 2026, ceea ce ar duce la pierderea finanţării.

Aceasta este situaţia care impune adoptarea de măsuri urgente, profesioniste şi de bună-credinţă şi renunţarea la politicianismul ieftin.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"PNL repune economia României pe drumul cel bun. Standard&Poor's confirmă că guvernăm responsabil în plină criză economică şi sanitară"

Faptul că Agenţia internaţională de rating Standard&Poor's a modificat pozitiv perspectiva economiei României de la calificativul "negativ" la "stabil", a trecut aproape neobservat într-o perioadă în care ne preocupă mai mult scandalul şi cancan-ul. Din noiembrie 2013 acest lucru nu s-a mai întâmplat pentru România, iar meritul este al actualului guvern, care a atins acest obiectiv fără să introducă taxe noi sau să le mărească pe cele existente. Măsurile luate, de reducere a deficitului bugetar şi de creştere a colectărilor la bugetul de stat, au fost cu atât mai eficiente cu cât s-au luat în mijlocul celei mai mari crize economice şi sanitare din ultima sută de ani.

Fără discuţie, aşa cum spunea şi prim-ministrul Florin Cîţu, eroii din economia românească sunt antreprenorii, micii şi marii întreprinzători locali. Şi cu toate că unii încearcă să inducă o stare de panică generalizată, cifrele oficiale, naţionale şi europene, indică altceva.

Astfel, potrivit Eurostat, România a ajuns să fie printre statele membre cu cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în UE, în luna februarie, la egalitate cu Suedia. Creşterea cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu 1,3% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, reprezintă principalul barometru pentru consumul privat şi ne demonstrează că populaţia începe să prindă tot mai multă încredere în măsurile luate de Guvern.

Toate organismele europene abilitate arată, prin declaraţii şi statistici, că sprijină politicile de dreapta ale Guvernului. De exemplu, Fondul Monetar Internaţional indică o creştere economică de 6% pentru România în 2021, o prognoză îmbunătăţită chiar şi faţă de estimarea analiştilor de la Bucureşti. De asemenea, Banca Mondială a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei României în 2021, economia urmând să înregistreze în acest an un avans de 4,3%. În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,1% în luna martie a acestui an, iar Banca Naţională a României estimează o inflaţie de doar 2,5% la finalul anului.

Pe lângă toate aceste semnale pozitive din economie, trebuie menţionat că firmele private şi-au expus public intenţia de a creşte investiţiile în 2021. Iată doar câteva exemple:

• Kaufland, cel mai mare retailer din România, anunţă că pentru 2021 are un buget de investiţii de peste 375 de milioane de euro, cel mai mare din istoria retailerului de 16 ani pe piaţa românească;
• eMag, cel mai mare retailer online, anunţă un plan de investiţii de 3,2 miliarde de lei (600 de milioane de euro) pentru următorii 3 ani;
• Retailerul de materiale de construcţii Hornbach a anunţat că în 2021 va face aproximativ 100 de noi angajări şi va investi aproape 30 de milioane de euro.

Toate acestea sunt semne că economia României se va redresa, iar modelul economic, adoptat de Guvernul condus de PNL, bazat pe investiţii, pe absorbţie de fonduri europene şi pe o dezvoltare sustenabilă, este eficient.

Anul trecut, am trecut peste valul 2 fără lockdown naţional - printre puţinele ţări din Europa - şi am obţinut rezultate economice foarte bune - cea mai mare creştere trimestrială din UE în trimestrul 4. Acum, vom depăşi valul 3 al pandemiei fără carantină naţională, iar rezultatele se vor vedea concret în economie. Aşa cum spuneam, deja veniturile la buget sunt mai mari decât cele de anul trecut, mai mari decât cele estimate şi este posibil să avem un deficit economic mai mic de 7%. Simultan, trebuie să luăm în considerare că, în februarie 2021, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,1%, comparativ cu luna februarie a anului precedent.

Românii trebuie să ştie că vom trece cu bine şi peste provocările de tot felul ale acestui an! În plină criză sanitară pe tot mapamondul, nu carantinarea totală, ci campania de vaccinare este cheia şi soluţia acestei relaţii de interdependenţă dintre economie şi sănătate.

Tocmai de aceea ne propunem să asigurăm un bun echilibru între eficacitatea epidemiologică a unor măsuri de siguranţă şi impactul pe care acestea îl au asupra societăţii, comunităţilor şi persoanelor.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Eficienţa guvernării liberale, confirmată internaţional"

După ce, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Banca Mondială anunţa că economia românească urmează să înregistreze în acest an un avans mult mai bun decât s-a estimat iniţial, şi anume de 4,3%, după o contracţie estimată la 3,9% în anul 2020, urmând ca în anul 2022 creşterea economică să se situeze la 4,1%, Agenţia de rating Standard & Poor's a reconfirmat vineri la "BBB minus /A-3" ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, şi a îmbunătăţit perspectiva de la "negativ" la "stabil", aceasta fiind prima modificare în sens pozitiv a perspectivei rating-ului României, operată de această agenţie din noiembrie 2013.

Îmbunătăţirea evaluării României s-a datorat, în primul rând, politicilor economice şi fiscale predictibile şi stabile operate anul trecut şi anul acesta. Guvernul numit în funcţie după alegerile parlamentare din decembrie a amânat majorarea pensiilor adoptată de precedentul Legislativ.

De asemenea, a demarat un parcurs de consolidare şi credem că va asigura faptul că deficitul guvernamental şi datoria externă vor rămâne moderate până în 2024. Mai mult decât atât, potrivit Standard & Poor's, economia României ar putea înregistra chiar o creştere de 5% în acest an şi ar putea rămâne la un nivel solid în anii 2022-2023, pe baza revenirii consumului privat şi a majorării investiţiilor, în special în sectorul public. Acesta din urmă va fi susţinut de Programul multianual de investiţii în infrastructură al Guvernului Cîţu, conform căruia cheltuielile publice urmează să crească cu 15% în 2021. Aceasta va duce ponderea investiţiilor în PIB la un maxim istoric de 5%, estimează Standard & Poor's.

Agenţia respectivă mai precizează şi că marele merit pentru această perspectivă optimistă şi îmbucurătoare asupra economiei româneşti se datorează stopării şi renunţării la măsurile haotice şi analfabete economic ale fostei administraţii pesediste. Evaluarea aceasta reprezintă o dovadă a recunoaşterii internaţionale a eforturilor României şi a Guvernului liberal pentru a asigura consolidarea fiscal-bugetară şi confirmă că măsurile adoptate au fost cele corecte, necesare pentru ţara noastră şi aşteptate de către partenerii noştri externi.

Am toată convingerea că Ministerul Finanţelor va continua atât demersurile pentru implementarea măsurilor destinate înlăturării efectelor negative ale pandemiei COVID-19 şi relansării economiei, cât şi politica fiscal-bugetară prudentă care să asigure înscrierea României în ţintele asumate. Reformele planificate de actualul Guvern ar asigura crearea unui cadru fiscal mai robust, limitând riscurile de inversare a politicilor de consolidare fiscală, ceea ce va conduce la acţiuni de îmbunătăţire a ratingului suveran al României.

Pentru Partidul Naţional Liberal, guvernarea este una a echilibrului şi responsabilităţii. Faţă de înaintaşii noştri de tristă amintire, Partidul Naţional Liberal va avea mereu în faţă interesul cetăţenilor României, nu interesul unui partid sau grup economic de presiune, aşa cum s-a operat în guvernarea PSD-istă. Alături de partenerii noştri de coaliţie, dorim să ne rupem de metehnele nocive şi dezastruoase pe care le-a diseminat PSD în cei aproape patru ani de zile. Responsabilitatea şi eficienţa sunt cuvintele de ordine după care actuala coaliţie se ghidează. Nu putem să mai lăsăm destinele ţării pe mâinile unor iresponsabili şi incompetenţi, aşa cum au dovedit PSD-iştii că sunt, după toate evaluările naţionale şi internaţionale. România are nevoie să fie condusă după principii liberale, principii corecte şi democratice, asumate de Partidul Naţional Liberal!

Domnul Vasile Cîtea:

"Premierul finanţist Cîţu falimentează România!"

Dragi colegi, dragi români, din cauza contextului pandemic care ne chinuieşte zi de zi, lumea a trecut uşor peste analiza cifrelor economice care ar trebui să producă îngrijorare şi aici mă refer la cotaţiile euro - leu şi la valoarea datoriei publice a României.

Pe 4 decembrie 2020, presa românească anunţa o noua cotaţie record a monedei europene în relaţie cu moneda autohtonă, euro fiind cotat la valoarea de 4,7569 lei, în creştere cu 0,19% faţa de şedinţa anterioară.

În intervalul 24 decembrie 2018 - 20 decembrie 2020, leul s-a apreciat constant dar uşor, valoarea creşterii fiind în jur de 2,5%.

Însă, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2021 creşterea a devenit abruptă, cotaţia ajungând la 4,92 de lei, marja de creştere fiind de 1,14% în doar 3 luni, deşi pe tot anul 2020 valoarea de creştere a leului fusese de 1,88 %.

Astfel, putem observa că, în medie, dacă pentru intervalul 2018 -2020 tendinţa anuală de creştere a euro faţă de moneda naţională a fost de 1,25 %, pentru anul 2020 creşterea a urcat la valoarea de 1,88%, urmând ca, pentru anul 2021, dacă valoarea de creştere de pe primele 3 luni va fi menţinută, se va ajunge la neverosimila creştere anuală de 4,56%, ceea ce ar fi un dezastru, dacă vom ţine cont şi de creşterea ulterioară a preţurilor.

Din păcate, la finalul lunii ianuarie 2021, valoarea datoriei publice depăşise pentru prima data jumătate de trilion de lei, ajungând la valoarea de 503,6 miliarde de lei, reprezentând 47,8 % din PIB. Trebuie menţionat că, după depăşirea valorii de 50% din PIB, România va intra pe lista roşie. Dacă se menţine actuala creştere în anul 2022, datoria publică a României va reprezenta, în cel mai optimist scenariu, 55% din PIB-ul României.

Dacă în anul 2015, datoria publică era aproape la jumătate, şi anume 269,1 miliarde de lei, până în 2019 aceasta a crescut constant, dar, raportat la PIB, a scăzut accelerat, acesta fiind barometrul unei economii sănătoase, după cum urmează:

• În 2016 - o valoare de 37,4% din PIB;
• În 2017 - o valoare de 35,1% din PIB;
• În 2018 o valoare de 34,7 % din PIB.

Pentru anul 2019, valoarea datoriei a crescut uşor la 373,6 miliarde de lei, reprezentând 35,3% din PIB, urmând ca în 2020 să urmeze dezastrul, creşterea datoriei publice situându-se la 498,3 miliarde de lei, reprezentând 47,3%.

Unde se regăsesc aceşti bani, nu ştim! Poate ne spune domnul Cîţu şi camarila Domniei Sale, însă, ceea ce este sigur este faptul că românii vor ajunge să fie practic sufocaţi financiar din cauza incompetenţei acestei guvernări. Ne apropiem cu paşi repezi de faliment de ţară. Poate că scenariul alegerilor anticipate ar deveni, din nou, de actualitate.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Situaţia de la Ministerul Sănătăţii este departe de a asigura depăşirea unei crize sociale şi sanitare. România rămâne victima coronavirusului în timpul acestei coaliţii de guvernare"

Sănătatea este cea mai de preţ comoară pe care o avem, iar acest fapt îl conştientizăm acum, în timp de pandemie, mai mult ca oricând. Din păcate, asumarea unor politici publice, care să le asigure românilor acest drept la sănătate şi să le protejeze viaţa, este departe de a fi aplicată în aceste vremuri în România. În ultima vreme, coordonarea sănătăţii din România de către ministerul cu atribuţii directe în acest sens a fost un adevărat haos care a pus în pericol cetăţenii României.

Pe lângă catastrofele din spitalele din România care au afectat vieţile unor oameni, am văzut o mare lipsă de responsabilitate în jocul politic din coaliţia aflată la guvernare. Pe lângă coordonarea catastrofală a Ministerului Sănătăţii de către fostul ministru demis în urmă cu câteva zile, se pare că această coaliţie întreţine agonia din sistemul medical epuizat în lupta împotriva pandemiei. În loc să se ocupe de identificarea şi aplicarea rapidă a unor soluţii clare, Ministerul Sănătăţii a fost mereu întârziat sau chiar absent din ceea ce îşi asumase să facă şi ceea ce românii aşteptau, şi anume, să contribuie cu soluţii clare la salvarea celor bolnavi şi la depăşirea pandemiei.

Dacă ne uităm la cum au acţionat miniştrii sănătăţii din alte state europene, vedem o mare diferenţă de abordare şi implicare în elaborarea de acţiuni concrete şi la timp, pentru a depăşi această luptă crâncenă împotriva coronavirusului. Dacă la noi, ministrul sănătăţii şi o parte a coaliţiei, alianţa USR-PLUS care îl susţinea, se lamentează de o săptămână pentru că a fost demis, ministrul omolog - şi aici amintim pe Rudolf Anschober, ministrul austriac al sănătăţii - a demisionat în urmă cu câteva zile din cauza epuizării fizice. Ce lipsă de atitudine şi de poziţionare în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului! Dacă ministrul austriac sau alţi miniştrii din statele europene s-au dedicat misiunii pe care funcţia de ministru al sănătăţii o implică în timpul unei pandemii, la Ministerul Sănătăţii din România această funcţie era coordonată mai mult prin delegarea de atribuţii şi comunicarea pe Facebook. Nu mai vorbim despre atitudinea şi modalitatea de acţiune a Ministerului Sănătăţii în ceea ce s-a întâmplat la Spitalul Foişor din Bucureşti, care ne situează mult departe de o gândire europeană cu accent pe drepturile omului şi în special pe dreptul fiecărui la sănătate.

Pe lângă haosul din Ministerul Sănătăţii, Guvernul este de asemenea absent din ceea ce trebuia să facă şi ceea ce alte ţări reuşesc cu succes - elaborarea de măsuri în sprijinirea concretă a luptei împotriva coronarului, nu prin restricţii ci prin realizări. Faptul că paturile de la ATI sunt pline de bolnavi COVID, este, pe de o parte, o dovadă că guvernarea este depăşită şi fără capacitate de a câştiga această luptă, iar pe de altă parte este şi un efect al guvernării de anul trecut, când, pe lângă impunerea de restricţii, nu s-a făcut nimic concret pentru capacitarea şi eficientizarea sistemului medical, respectiv îmbunătăţirea de către stat a infrastructurii medicale ATI.

În documentul de presă din mai 2020, Coronavirus - EU Industry Joins Forces to Help European Citizens, se vede clar cum majoritatea ţărilor europene care astăzi manageriază cu brio fenomenul COVID, s-au implicat activ în sprijinirea infrastructurii prin participarea industriei la producerea de echipamente suport şi tehnică medicală, pentru a contracara efectele pandemiei asupra sistemului sanitar. În această statistică vedem cum în majoritatea statelor companii cu forţă industrială şi-au transformat producţia şi au produs echipamente de protecţie şi de tehnică medicală. România este la coada clasamentului, fiind menţionată doar cu două companii din industria auto, care au încercat să îşi transforme linia de producţie pentru a testa producerea de ventilatoare. Chiar şi Bulgaria a fost mai eficientă în acest sens decât ţara noastră.

Ineficienţa şi haosul sunt cuvintele cheie care caracterizează activitatea guvernanţilor din ultimul an şi jumătate. Dacă la începutul mandatului această coaliţie de guvernare îşi propunea atragerea de fonduri europene pentru sănătate, cum nu s-a mai văzut, Guvernul României nu a avut niciun plan cum să folosească aceste oportunităţi pentru economie şi pentru îmbunătăţirea infrastructurii medicale, astfel încât rata de absorbţie a fondurilor europene de la sfârşitul anului 2020 până în prezent este de 50%. Probabil că nici prin PNRR nu se va concretiza îmbunătăţirea sistemului medical, întrucât minţile strategice şi devotate intereselor ţării lipsesc total din acest guvern. Chiar dacă în elaborarea PNRR Guvernul menţionează Reforme ale sistemului public de îngrijire medicală spitalicească, cu scopul creşterii siguranţei şi calităţii actului medical, între care investiţii în infrastructura de siguranţă la incendiu, cel mai probabil acestea vor fi teoretice, întrucât precedente au tot fost în ultima vreme, iar Ministerul Sănătăţii a dat bir cu fugiţii şi s-a justificat în toate felurile atunci când s-au întâmplat tragediile de la Balş dar şi din alte spitale din ţară.

Doamna Cristina Burciu:

"Învingem pandemia, prin vaccinare!"

Remarc cu bucurie răspunsul pozitiv al românilor şi implicarea lor în campania de imunizare prin vaccin, singura metodă eficientă şi concretă de a învinge pandemia şi a trece cu bine peste această perioadă de coşmar pentru noi toţi.

Este lăudabil faptul că, în ultimele zile, un procent însemnat al populaţiei s-a vaccinat, iar trendul ascendent din acest punct de vedere este vizibil şi în zona rurală, unde scepticismul este mai pronunţat. M-am bucurat să văd că foarte mulţi oameni în vârstă s-au imunizat fără teamă şi au dat astfel încredere şi consătenilor pentru a se vaccina în condiţii de maximă siguranţă.

Obiectivul Guvernului Cîţu este ca în septembrie să avem peste 10 milioane de români vaccinaţi. Eforturile s-au intensificat în vederea reuşitei acestui demers, prin deschiderea de noi centre, cabinete, unităţi mobile, prin implicarea medicilor de familie, precum şi aducerea dozelor suficiente, astfel încât toţi românii care îşi doresc să fie imunizaţi cât mai repede cu putinţă.

Este evident că, după ce vom ajunge la un procent de 30% de persoane vaccinate, efectele vor fi benefice la scară largă, atât prin scăderea numărului de infectări, cât şi a internărilor în secţiile ATI.

Experienţa ţărilor în care un procent semnificativ din populaţie s-a vaccinat, precum Israel, SUA şi Marea Britanie, este edificatoare în acest sens, diminuându-se internările persoanelor în vârstă, precum şi numărul cazurilor grave de la terapie intensivă.

Deşi traversăm valul al treilea al îmbolnăvirilor, avem şi noi destule motive de mulţumire, mai ales prin prisma impactului vaccinării în rândul persoanelor din sistemul medical şi social, unde se constată o scădere substanţială a ratei de incidenţă. Mai ales în cazul persoanelor din centrele medico-sociale de îngrijire a persoanelor vârstnice, a fost atenuat considerabil riscul apariţiei a noi focare de îmbolnăviri cu COVID, în urma procesului de vaccinare.

Subliniez din nou că vaccinarea nu este obligatorie, ci este voluntară, nu este o competiţie între români, nu este un pariu al nimănui. S-a dovedit, însă, mai ales în ţările cu o rată mare a procesului, că imunizarea prin vaccinarea împotriva COVID-19 este cea mai sigură metodă pentru a ne feri de boală sau de formele grave ale acesteia, precum şi de a se eradica în final pandemia.

Inclusiv pentru celebrele festivaluri clujene de vară, Untold şi Electric Castle, avem veşti bune, organizatorii sperând în desfăşurarea lor, iar doritorilor le va fi asigurată participarea în cazul în care sunt vaccinaţi.

În concluzie, sunt optimistă în ceea ce priveşte reuşita campaniei de vaccinare din România şi sunt încrezătoare că vom trece cu bine şi cât mai repede peste aceste timpuri vitrege.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Răspunderea, în sistemul sanitar"

La începutul pandemiei s-au achiziţionat spitale modulare, s-au transformat spitale în unităţi COVID, au fost făcute investiţii în tot felul de aparatură, dispozitive, medicamente şi consumabile, în vederea unei bune gestionări a situaţiei ivite.

După un an de la declanşarea pandemiei, observăm doar derapaje în ceea ce priveşte gestionarea acesteia, din ce în ce mai dese incendii la spitale, din ce în ce mai mulţi morţi în spitale şi în special în secţiile ATI. Au fost evacuate spitale pentru câteva paturi în plus la ATI.

În judeţul Constanţa, a fost transformat în unitate COVID singurul spital de pneumoftiziologie din zonă, ai cărui pacienţi cu forme grave de TBC au fost relocaţi sau trimişi acasă.

Istoria s-a repetat cu Spitalul Foişor, unul dintre puţinele spitale din ţară cu dotări normale pentru anul 2021 şi în care se tratează TBC-ul osteoarticular.

În aceste condiţii, întreb actualul guvern şi vechiul guvern de până în decembrie 2020:

Unde sunt spitalele modulare construite în viteză pe bani mulţi anul trecut?

Domnule Arafat, domnule Orban şi domnule Iohannis, unde sunt ventilatoarele pentru care s-au plătit coreenilor 4 milioane de dolari avans şi încă 1,9 milioane de euro elveţienilor?!

Ce se întâmplă cu sistemul sanitar românesc şi cine răspunde pentru vieţile pierdute ale românilor?

Cine răspunde pentru modul jalnic şi de neconceput în care am fost nevoiţi să ne înmormântăm rudele şi prietenii?

Cine sunt hoţii, incompetenţii, trufaşii care ar fi trebuit de ani şi decenii să răspundă pentru reaua gestiune a sănătăţii şi să furnizeze din timp secţii de terapie intensivă?

Şi, nu în ultimul rând, domnule Arafat, nicio nefăcută, cinism, minciună şi neruşine care vi s-au imputat pe drept, ori ba, nu au putut veni de hac nemăsuratei dumneavoastră pofte de putere - nici moartea evitabilă a Aurei Ion, nici episodul înecului de la Siutghiol, nici catastrofa de la Colectiv şi groaznica gestiune a tragediei arşilor de către departamentul dumneavoastră, condus inept, nu v-a convins să nu vă mai ţineţi cu dinţii şi ghearele de scaunul dumneavoastră de demnitar.

Nu consideraţi că este timpul să vă asumaţi răspunderea şi să vă daţi demisia?

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Propunerea legislativă 361/2019"

Vă aduc în atenţie că Propunerea legislativă 361/2019, care are scopul să reglementeze completarea art. 11 din Legea nr. 46/2008 cu alineate noi, a fost respinsă definitiv la votul din şedinţa Camerei Deputaţilor de azi, 20 aprilie 2021. Pentru acest proiect legislativ, iniţiatorul său a cerut retrimiterea la comisii, sperând probabil într-o tergiversare fără noimă a unui demers greşit şi prejudicios.

Plenul a respins însă proiectul, un deznodământ firesc pentru un demers controversat,confuz cu multiple prejudicii aduse statului român şi fondului forestier al ţării noastre.

Proiectul legislativ intenţiona să instituie norme care stabilesc că fondul forestier, proprietate publică a statului, se compune din terenurile forestiere ce au aparţinut proprietăţii publice a statului român, anterior anului 1948. Mai mult decât atât, iniţiativa prevedea că terenurile forestiere care, până în anul 1948, erau proprietatea unor persoane fizice sau juridice şi care, în prezent, sunt în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, aparţin domeniului privat al statului şi vor face obiectul retrocedării către persoanele îndreptăţite.

De altfel, iniţiativa legislativă în cauză a primit încă de la început avize negative, atât în comisiile de specialitate, cât şi de la Consiliul Economic şi Social. Avizul nefavorabil dat de către CES a fost motivat prin faptul că "propunerea legislativă nu este suficient fundamentată, raportarea la un an atât de îndepărtat fiind dificil de aplicat", iar "cadrul legislativ actual este suficient şi acoperitor, cuprinzând pârghii legale suficiente care reglementează posibilitatea reconstruirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor forestiere, neimpunându-se, prin urmare modificarea Legii nr. 46/2008, privind Codul silvic, republicată cu modificările şi completările ulterioare".

Retrocedările ilegale de păduri au diminuat dramatic fondul forestier al ţării noastre. Multe hectare de teren forestier au făcut obiectul unor retrocedări ilicite, abuzive, revendicate fără drept de către moştenitori fictivi în baza unor documente false.

Aceste practici au dus la prejudicii uriaşe de peste 10 miliarde de euro, dacă raportăm la valoarea minimă de piaţă, şi anume, 70 euro/metru cub de lemn de foc. Dar dauna şi defavoarea făcute statului român nu privesc doar aspectele financiare, ci şi pe cele legate de mediu, de biodiversitate, de turism.

Proiectul legislativ ar fi permis fragmentarea pădurilor statului fără o administrare coerentă, cu un impact negativ asupra naturii şi a comunităţii locale. Mai mult decât atât, ar fi adâncit haosul din retrocedări, întrucât lipsesc informaţiile despre suprafeţele necesare pentru a fi retrocedate sau locaţiile unde vor avea loc.

Niciodată până acum ţara noastră nu a deţinut mai puţine păduri, iar prezenta lege ar fi urmat să scadă proprietatea de stat către 20 %.

Faptul că s-au făcut erori imense în retrocedări, că întregul proces a scăpat de sub control, că mulţi proprietari nu au primit ce li se cuvenea, iar alţii au primit fără a fi îndreptăţiţi, nu înseamnă că acest haos trebuie să continue. Ba, dimpotrivă, statul român trebuie să găsească toate pârghiile prin care să corecteze greşelile făcute şi să se asigure că toate iniţiativele legislative ce privesc această problemă sunt eficiente şi rentabile, nu distructive şi păgubitoare.

Este important ca persoanele care au fost prejudiciate de naţionalizare să fie compensate just, transparent şi adecvat. Dar este tot atât de important să protejăm fondul forestier existent, să îl dezvoltăm, să îl conservăm şi să îl valorificăm cum se cuvine.

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu:

"Vaccinarea, imposibilitate pentru unii, privilegiu pentru alţii"

Problemele sistemului de vaccinare din România nu sunt necunoscute. Dincolo de cifrele optimiste care ne plasează pe locuri fruntaşe în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte vaccinarea, problemele există, iar asta nu înseamnă că trebuie ignorate! Şi, tocmai de aceea, românii fug de vaccinare, pentru că nu au încredere într-un sistem care i-a dezamăgit.

Cum au reuşit să se vaccineze într-o etapă în care nu le era permis peste 4.000 de români, nu ştim şi probabil că nu vom afla, atâta vreme cât "ai lor" se vor certa pe tema asta, ocolind adevărul şi ascunzându-l românilor. În aceeaşi vreme, sute, poate mii de români încearcă de săptămâni întregi să se programeze pentru a primi serul anti-COVID19, însă nu reuşesc. De ce s-a ajuns aici?

Suntem aici să reprezentăm vocea tuturor românilor şi am impresia că aceştia au fost din nou dezbinaţi de acest scandal. În loc să apropie românii între ei, actuala guvernare nu face decât să îi despartă, să creeze certuri şi scandaluri într-o perioadă şi aşa tensionată pentru toţi cetăţenii ţării. De ce nu primim răspunsuri?

În plus, sistemul actual de programare pentru vaccinarea anti-COVID lasă de dorit. Se pare că specialiştii din subordinea ministerelor nu sunt capabili să realizeze un portal care să fie accesibil tuturor, care să nu eşueze atunci când este supraîncărcat. O mulţime de români ar fi trebuit să se programeze până acum, însă unii dintre noi - şi cunoaştem fiecare cazuri - au renunţat după ce au văzut că sistemul nu le permite, fiind supraaglomerat.

Vaccinarea este un drept al tuturor cetăţenilor României, unul extrem de important de onorat în aceste vremuri, astfel încât un număr cât mai mare al populaţiei să beneficieze de el. Cine va răspunde pentru eventualele eşecuri? Cine va răspunde, mai ales, pentru manipularea grosieră din domeniul sanitar în ceea ce priveşte vaccinarea?

Sunt întrebări la care, probabil, nu vom primi răspunsuri, însă aceasta nu înseamnă că trebuie să ne exprimăm liber aceste nelămuriri. Rămâne de văzut cum va decurge acest proces şi dacă guvernanţii se vor trezi, în al treisprezecelea ceas, să se concentreze pe ceea ce este realmente important, cetăţenii acestei ţări.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Investitorii străini, alături de diaspora noastră, au toate premisele să vină în România!"

România a fost timp de 7 ani prizoniera unor interese ghidate de un grup de tip infracţional. Priorităţile guvernării de stânga au fost legate de modificările aduse legilor justiţiei, pomenile electorale promise clientelei de partid şi cheltuirea banilor publici fără nicio responsabilitate. Astfel, milioane de români au fost nevoiţi să plece din ţară, în timp ce investiţiile străine în ţara noastră au ajuns la cel mai jos nivel din ultimii ani.

Astăzi, România a primit rating "stabil", în loc de "negativ", din partea unei importante agenţii internaţionale. Aceasta este dovada clară că după un an şi jumătate de guvernare de dreapta am luat cele mai bune măsuri economice. Este prima modificare pozitivă a perspectivei, după 7 ani.

Datorită succesului de care se bucură campania de vaccinare, suntem pregătiţi pentru redeschiderea tuturor sectoarelor din economie.

Toate prognozele pozitive venite din partea instituţiilor internaţionale sunt semne că economia îşi revine. Acum este momentul ca investitorii străini să vină în România, pentru că Executivul va stimula orice investiţie şi va încuraja crearea de noi locuri de muncă.

Fac apel la toţi românii din diaspora să se întoarcă acasă, să se vaccineze şi să sprijine efortul autorităţilor de a reveni la normalitate. Ei pot pune umărul la relansarea economiei româneşti şi la reclădirea ţării!

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Planeta Pământ are nevoie de noi! Este timpul să-i arătăm că o putem proteja!"

În fiecare an, la data de 22 aprilie, sărbătorim Ziua Planetei Pământ, ziua când a fost activată mişcarea pentru protejarea mediului înconjurător.

Marcarea Zilei Pământului a fost iniţiată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de atrage interesul clasei politice pentru problemele de mediu. A fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de americani, preocupaţi de protejarea planetei.

În anul 2009, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie sărbătoare oficială a Planetei Pământ. A devenit o expresie comună a dorinţei tuturor de a construi o societate durabilă, stabilă şi verde.

În anul 2019, Parlamentul European a declarat situaţia de urgenţă în ceea ce priveşte clima. Adoptarea stării de urgenţă climatică reprezintă o serie de măsuri adoptate de către Parlamentul European, parlamente naţionale, primării sau universităţi din întreaga lume. Este una dintre măsurile propuse de mişcările ecologiste ca răspuns la schimbările climatice. Această iniţiativă presupune adoptarea de măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon la 0.

Până în prezent, în mai multe ţări a fost adoptată urgenţa climatică. Printre acestea, se numără Irlanda, Canada şi Argentina. În 2019, Parlamentul Regatului Unit a adoptat o moţiune care declara urgenţa climatică. În Statele Unite, 18 oraşe, printre care New York sau San Francisco, s-au alăturat iniţiativei. 17 oraşe din Australia, printre care se numără şi Sidney, au declarat starea de urgenţă climatică. De asemenea, 49 de oraşe din Germania s-au alăturat eforturilor de a atrage atenţia asupra stării în care se află Planeta. Exemplele pot continua cu alte oraşe din întreaga lume.

"Liderii politici de pe întreg mapamondul ar trebui să declare stare de urgenţă climatică în ţările lor, pentru a evita ca încălzirea globală să ajungă la un nivel catastrofal" - declara în 2020 secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Din nefericire, apariţia virusului SARS-CoV-2 ne-a făcut pe toţi, lideri politici din întreaga lume, să dăm câţiva paşi înapoi în lupta pentru declararea stării de urgenţă climatică. Am convingerea că, atunci când coronavirusul o să fie doar o amintire neplăcută, vom acorda atenţia cuvenită mediului. Este o luptă pe care o dăm cu toţii, indiferent de poziţionarea geografică a ţărilor noastre.

Într-o postare realizată pe Twitter, preşedintele Joe Biden îşi asumă lupta împotriva catastrofelor climatice. "Vom conduce lumea în lupta împotriva schimbărilor climatice", a scris preşedintele american. Sunt încântat să văd că SUA este gata să conducă eforturile tuturor de a face din planeta noastră un loc sigur pentru următoarele generaţii. America rămâne partenerul nostru de nădejde, alături de care putem să construim o societate durabilă.

Consider că Parlamentul României trebuie să se alăture eforturilor care se fac la nivel internaţional pentru declararea stării de urgenţă climatică.

După ce vom câştiga lupta cu pandemia de coronavirus, avem datoria să ne asumăm obiectivul curajos de a contribui la protejarea mediului. Depinde de fiecare dintre noi să lăsăm viitoarelor generaţii un loc mai sigur.

Planeta Pământ are nevoie de noi! Este timpul să-i arătăm că o putem proteja!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Retragerea NATO din Afganistan şi datoria cinstirii veşnice a eroilor români"

În timp ce majoritatea dintre noi am fost şi suntem preocupaţi de inflexiunile care apar intempestiv în viaţa politică românească, în lume au loc schimbări majore. Săptămâna trecută, ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, a participat miercuri, 14 aprilie 2021, alături de ministrul apărării naţionale, domnul Nicolae-Ionel Ciucă, la reuniunea extraordinară comună a miniştrilor afacerilor externe şi miniştrilor apărării din statele membre NATO, organizată în format videoconferinţă.

Reuniunea a avut loc în contextul încheierii analizei noii Administraţii americane cu privire la viitorul prezenţei militare a SUA şi aliate în Afganistan şi conturării unor decizii referitoare la acest subiect, precum şi al evoluţiilor îngrijorătoare de securitate din Vecinătatea Estică.

Astfel, s-a stabilit debutul retragerii prezenţei NATO din Afganistan, urmând ca peste 600 de militari români să se reîntoarcă la patria-mamă în următoarele luni de zile.

România a demonstrat că este un partener de încredere în gestionarea dosarului afgan, mai ales prin obolul de sânge pe care l-a oferit pe altarul menţinerii păcii şi combaterii terorismului. Au trecut aproape 20 de ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie care au şocat o lume întreagă şi au marcat o schimbare de paradigmă totală în ceea ce priveşte securitatea naţională a unui stat. România a fost implicată, încă înainte de aderarea la NATO, în combaterea terorismului transfrontalier. Sânge românesc a curs pe pământul arid al Afghanistanului.

Pentru noi toţi, cei care s-au sacrificat în numele democraţiei, libertăţii, statului de drept şi, cel mai important, al siguranţei concetăţenilor lor, trebuie să fie consideraţi mereu nişte eroi, iar memoria lor trebuie cinstită. Chiar dacă statul român nu a putut şi nu va putea alina niciodată durerea familiilor care şi-au pierdut copii, fraţi, soţi şi taţi, cel mai simplu şi umil lucru pe care îl putem face este să le păstrăm amintirea vie.

Astfel, consider că merită menţionate numele curajoşilor români: Sublocotenentul (pm) Ciprian-Ştefan Polschi; Sublocotenentul (pm) Mădălin Stoica; Sublocotenentul (pm) Adrian Vizireanu; Sublocotenentul (pm) Iulian Dumitrescu; Sublocotenentul (pm) Claudiu-Constantin Ştefan Vulpoiu; Sublocotenentul (pm) Adrian Postelnicu; Sublocotenentul (pm) Vasile Claudiu Popa; Sublocotenentul (pm) Ion-Lucian Leuştean; Sublocotenentul (pm) - Cătălin Ionel Marinescu; Sublocotenentul (pm) Constantin-Laurenţiu Lixandru; Sublocotenentul (pm) Cristian-Petru Filip; Sublocotenentul (pm) Marius Florin Sfecheş; Sublocotenentul (pm) Dan Ciobotaru; Sublocotenentul (pm) - Caracudă Paul; Sublocotenentul (pm) Valerică Leu; Sublocotenentul (pm) Florin Bădiceanu; Maiorul (pm) Iuliu-Vasile Unguraş; Maiorul (pm) Tiberius-Marcel Petre; Sublocotenentul (pm) Claudiu Chira; Sublocotenentul (pm) Dragoş Traian Alexandrescu; Sublocotenentul (pm) Claudiu Marius Covrig; Sublocotenentul (pm) Ionuţ Cosmin Sandu; Sublocotenentul (pm) Ioan Grosaru; Sublocotenentul (pm) Aurel Marcu.

Toţi cei menţionaţi au fost patrioţi, care prin curajul şi sacrificiul lor şi-au pus ţara pe harta statelor dedicate să apere valorile care, tot prin vărsare de sânge, au fost câştigate în 1989. Eu, personal, nu voi putea decât să îmi exprim recunoştinţa veşnică pentru toţi cei care îşi riscă viaţa zi de zi pentru ca noi să putem trăi în libertate şi siguranţă. Ei sunt exemple de vitejie, iubire de ţară şi spirit de sacrificiu.

Dacă astăzi avem o ţară, o avem datorită bravurii ostaşului român, care, fie luptând contra cotropitorului otoman, fie pentru independenţa sau întregirea ţării, a pus pe primul loc securitatea şi interesul poporului şi naţiunii sale, în dauna propriei persoane.

Fie ca memoria lor să dăinuiască veşnic!

Domnul Gheorghe Şoldan:

"PNL şi USR au redescoperit pasiunea guvernării în miez de noapte!"

Care principii? Care Constituţie? În coaliţia de conjunctură, totul este negociabil. PNL-USR PLUS nu lasă osul chiar atât de repede, au prins gustul puterii şi de dragul funcţiilor vor îngropa orice adevăr. Azi le place de Cîţu, mâine nu le mai place, ca poimâine să le placă iarăşi. Cine să îi mai înţeleagă? De asta au nevoie românii?

Fac apel la oamenii cinstiţi din ministere, care ştiu ce s-a întâmplat în problema gestionării pandemiei, să nu tacă! Dacă există o problemă cu raportările deceselor de COVID-19, să spună! Dacă s-au falsificat registrele, să nu tacă! Dacă a fost un abuz de putere, să denunţe! Altfel, vor fi complici!

PNL-USR PLUS nu va face lumină în acest caz, pentru că nu o interesează. Pentru ei, scandalul primează şi jocul de imagine. Îşi arată muşchii unii altora. Îşi vor pune alţi oameni pe scaunele de miniştri şi se va coborî cortina. În schimb, bolnavii vor rămâne tot fără pic de ajutor, spitalele vor continua să aibă probleme ba cu oxigenul, ba cu prizele ori cu lipsa materialelor sanitare.

Această coaliţie trebuie să plece de la guvernare. Tandemul PNL-USR PLUS şi-a demonstrat incompetenţa! De o săptămână, românii n-au mai auzit nimic despre PNRR, despre autostrăzi, spitale noi, coaliţia marilor proiecte din capul lor a coborât discuţia la nivel de persoane, apărându-şi oamenii de partid, nu interesele naţionale.

Doamna Alexandra Huţu:

"Judeţul Botoşani va avea prima platformă de aterizare dedicată salvărilor aeriene SMURD"

Guvernarea PSD a inclus în proiectul privind extinderea şi modernizarea infrastructurii de operare a serviciilor de urgenţă pentru salvare aeriană şi comunicaţii, construirea unei platforme de aterizare a elicopterelor în municipiul Botoşani.

Din păcate, parlamentarii PNL de Botoşani, pentru că nu au niciun proiect sau obiectiv concret de investiţii pentru care s-au luptat, vin şi se laudă în faţa botoşănenilor cu munca şi realizările colegilor mei de la PSD.

Săptămâna trecută, Inspectoratul General de Aviaţie a început primele proceduri, respectiv etapele de proiectare şi asistenţă tehnică pentru construcţia primului heliport din Botoşani.

Realizarea acestei piste de aterizare şi decolare a elicopterelor în orice moment al zilei este foarte importantă în cazul unei urgenţe pe timp de noapte. Salvarea aeriană nu poate ateriza în municipiul nostru, întrucât lipseşte un loc bine definit disponibil, cu sistem de iluminare.

De aceea, în guvernarea PSD acest obiectiv de interes medical a fost inclus în "Programul Operaţional Comun România-Moldova 2014-2020" pentru amenajarea unui spaţiu adecvat de aterizare a salvării aeriene SMURD. În acest fel, pe timp de zi şi în special pe timp de noapte, toate urgenţele medicale de pe raza judeţului Botoşani vor putea fi preluate pentru a fi transportate în cel mai scurt timp către unităţi sanitare pentru a li se acorda asistenţă medicală.

Platforma din municipiul Botoşani, care va deservi aterizarea şi decolarea elicopterelor SMURD, va fi realizată cu fonduri europene, printr-un proiect de colaborare transfrontalieră România-Republica Moldova, ce prevede mai multe investiţii în zona de Nord-Est a ţării noastre, printre care construirea unui poligon de pregătire pentru pompieri în judeţul Iaşi şi construirea a 7 platforme de aterizare pentru elicoptere, dintre care 3 în România.

Acest obiectiv este foarte important în primul rând pentru pacienţii nedeplasabili, precum şi pentru victimele accidentelor grave care au nevoie de intervenţii medicale complexe. În acest fel, aceştia vor putea fi transportaţi într-un timp foarte scurt în unităţi medicale superioare celor locale pentru a fi investigaţi şi trataţi. În aceste cazuri, câteva minute pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte.

Le solicit liberalilor botoşăneni să nu se mai bată cu pumnii în piept pentru că s-au zbătut pentru a face realizabil acest proiect, pentru că toţi botoşănenii ştiu că proiectul, toată munca pentru elaborarea acestuia, inclusiv toate documentaţiile şi aprobările au fost realizate în Guvernarea PSD.

În schimb, liberalii şi colegii lor de la USR PLUS din Botoşani nu scot o vorbă despre cei 1,3 miliarde de lei care au fost tăiate de la investiţiile pentru proiectele comunităţilor locale din judeţul nostru şi din toată ţara. Dar toţi botoşănenii şi toţi românii au văzut cum prin Anexa 7.03 banii de investiţii pentru 2021 s-au dat strict după algoritmul politic al partide care compun Coaliţia austerităţii. Este o dovadă de necontestat a criteriului politic după care a fost împărţită mita electorală între partidele guvernării. Modul în care se repartizează la cele 3 partide "feliile" din tortul fondurilor publice se suprapune aproape perfect cu algoritmul politic din coaliţie.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Miniştrii sănătăţii. România pusă pe pauză"

România funcţionează din inerţie. Autorităţile nu au o direcţie clară pentru ieşirea din criză, neglijenţa fiind caracteristica de bază a actualului executiv. Toţi miniştrii dreptei ne vorbesc de un an încoace despre un singur lucru, despre cum "Pandemia opreşte România".

Cu alte cuvinte, zero investiţii, inacţiune în toate domeniile de activitate, promisiuni nesusţinute, datorii şi declaraţii care duc poporul în derizoriu. Acestea sunt rezultatele Guvernului lui Iohannis, executivul care a ştiut să se laude şi să fie lăudat înainte de vreme. S-a promis lapte şi miere, iar românii au primit în schimb doar suferinţă şi sărăcie.

Mai nou, aflăm că România este subiectul unui nou infringement de mediu din partea Comisiei Europene, că nu şi-a făcut temele nici până în ziua de astăzi, privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar în ultima lună a bătut pasul pe loc în ceea ce priveşte investiţiile europene. În ultima raportare a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, apare negru pe alb. În ultimele 30 de zile România a atras 0,8% din fondurile europene de coeziune, cel mai mic procent din acest an. Miliarde de euro aruncate pe geam, în timp ce Guvernul Cîţu împrumută miliarde de la băncile internaţionale. Cum se poate aşa ceva?

Să înţelegem că toţi miniştrii sunt, mai nou, miniştri ai sănătăţii. Toţi se preocupă cu pandemia şi atât. Se pare că, în acest moment, pe masa de lucru a celor 18 ministere se află sarcinile pe care Voiculescu nu a ştiut să le îndeplinească din fruntea Ministerului Sănătăţii. Toţi colegii de guvernare ai domnului Cîţu ne vorbesc despre problemele din sănătate şi se scuză pentru miile de bolnavi netrataţi corespunzător. Nu aceasta este treaba Domniilor Voastre!

Când, oare, ministrul economiei ne va prezenta planul de răspuns pentru criza economică, ministrul mediului va veni cu răspuns pentru poluare şi fiecare partid al coaliţiei îşi va face treaba?

Oare în ce moment al guvernării vor decide să îşi asume portofoliul specific şi să lucreze pentru ţară?

Au promis eficienţă, dar au livrat numai scandal, statistici şi recorduri negative.

Da, nimeni nu a mai condus atât de execrabil România şi niciun Guvern nu a arătat mai multă nepăsare faţă de neputinţa unui popor întreg, care se zbate de mai bine de un an pentru supravieţuire!

Haosul din ministere nu mai este o variabilă, ci un lucru cert cât timp la butoane se află Cabinetul Cîţu. Calea de ieşire din această criză este cunoscută deja de cetăţeni şi începe să fie astfel, şi de înscăunaţii de la Palatul Victoria, care îşi spală rufele la televizor în detrimentul revenirii din criza economică şi sanitară a României.

Domnul Ioan Balan:

"Educaţia este cheia dezvoltării României"

O vorbă veche şi înţeleaptă spune aşa "arată-mi cum funcţionează sistemul de educaţie astăzi, ca să-ţi spun ce viitor va avea ţara ta!".

Deşi guvernele anterioare au cunoscut acest aspect, au neglijat complet problemele din învăţământul românesc, lăsând unele lucruri să se agraveze de la un an la altul. Zeci de miniştri au clamat reforma, au promis investiţii şi au amăgit populaţia cu angajamente iluzorii. Din păcate, lipsa atenţiei guvernamentale în educaţie se măsoară prin indicatori obiectivi.

Spre exemplu, în anul 2019, ţara noastră ocupa un ruşinos loc în rândul statelor europene, cu privire la accesul la educaţie, la rata de abandon şcolar, la starea infrastructurii şi atenţia acordată cadrelor didactice. Speranţa a renăscut la finalul anului 2019, atunci când singurul partid care şi-a asumat să preia guvernarea ţării şi să reformeze România a fost Partidul Naţional Liberal.

Când munceşti onest şi cu dorinţa de a schimba lucrurile în bine, vine şi răsplata pe măsură. Nu pot să ascund că am aflat cu deosebită bucurie faptul că judeţul Suceava a obţinut rezultate peste media naţională la simulările care pregătesc evaluare naţională din această vară. Este o veste minunată, la care au contribuit deopotrivă elevii, cadrele didactice, profesorii şi autorităţile administraţiei publice locale. Îi felicit pe toţi!

Cu toate acestea, dacă ne uităm în profunzime, suntem încă foarte departe de ceea ce ne dorim să se întâmple cu educaţia din România şi cu performanţele elevilor. Nu avem cum să nu constatăm că reformele începute anul trecut, în perioada Guvernului PNL, care au însemnat alocări financiare fără precedent pentru modernizarea infrastructurii şcolare, dotarea cu echipamente electronice, conectarea la internet şi calificarea a sute de dascăli prin masteratul didactic începe să producă efectele pozitive pe care le aşteptăm de ani de zile.

Aşadar, în anul 2020, PNL a demonstrat că prin concursul tuturor factorilor implicaţi putem să schimbăm soarta educaţiei din României, dar şi a altor sectoare prioritare.

Vă spun sincer că sunt bucuros să aflu că viziunea asupra educaţiei, adusă de Proiectul prezidenţial "România educată" şi pusă în practică de acţiunea unor ministere s-a schimbat în mod semnificativ, astfel încât să vorbim mai puţin despre reformă şi să o simţim mai puternic prin rezultatele măsurilor luate.

Dacă vorbim despre problema dureroasă a abandonului şcolar, caracteristic copiilor care provin din familii cu situaţii financiare delicate, atunci nu pot să nu constat că măsurile pe care Ministerul muncii şi protecţiei sociale le aplică sau intenţionează să le aplice chiar de anul acesta, ca pachete integrate de asistenţă socială, vor conduce la creşterea gradului de acces la educaţie al copiilor cu posibilităţi materiale reduse.

Dacă vorbim despre problema deficitului de cadre didactice bine pregătite, dispuse să profeseze şi în mediile mai puţin favorizate, atunci salarizarea atractivă pe care o va propune Ministerul Educaţiei, concomitent cu dezvoltarea masteratelor didactice şi creşterea promovabilităţii la concursul de titularizare, va conduce la o şi mai bună resursă umană în educaţie.

Dacă ne gândim încă la pereţi scorojiţi, la toalete rudimentare sau la lipsurile acute de materiale didactice, atunci fondurile alocate prin PNRR, prin fonduri structurale sau prin credite contractate de Guvern ne vor conduce la situaţia în care să nu mai avem discuţii în spaţiul public despre şcoli cu toalete în curte sau fără conexiuni minimale la comunicaţii electronice.

Nu cred că succesul reformării educaţiei româneşti trebuie să nască pretenţii de paternitate. Dimpotrivă, cred că problema educaţiei româneşti a fost tocmai orgoliul politic al decidenţilor care, odată cu schimbarea Guvernului sau a Parlamentului, totul se lua de la zero. Personal, cred că modernizarea şi dezvoltarea învăţământului românesc trebuie să se fundamenteze pe baze consensuale între toate partidele politice. Numai aşa va dura! De asemenea, nu cred că doar dascălii sau părinţii pot să realizeze obiectivele acestei reforme. Povara nu trebuie să pice doar pe umerii lor! Am convingerea că succesul va veni numai prin efortul nostru, al tuturor: elevi, dascăli, părinţi, primari, consilieri locali, parlamentari, miniştri, societate civilă şi mediul de afaceri.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Jocul unor imaturi politici pe seama sănătăţii românilor şi tăcerea unui preşedinte"

Stimaţi colegi parlamentari, mă adresez dumneavoastră, fiindcă situaţia din ţara noastră este gravă spre foarte gravă, din cauza iresponsabilităţii cu care coaliţia guvernamentală tratează situaţia din domeniul sănătăţii, mai ales acum, în plină pandemie. Poate că înţeleg încordarea de muşchi dintre USR şi PNL, pornind de la scandalul de la Ministerul Sănătăţii; poate îmi pot explica poziţiile ambilor incompetenţi, Vlad Voiculescu şi Florin Cîţu, fiindcă ambii au dreptate când se acuză unul pe celălalt de incapacitatea de a conduce responsabil frâiele ţării.

Însă este inacceptabil ca pe seama unor orgolii personale de preamărire, sănătatea românilor să fie pusă în pericol. Ministerul Sănătăţii nu are şef; Cîţu, care s-a autonumit interimar, a delegat toată responsabilitatea unui play-boy, unui fotomodel. În acest timp, nu avem rezultatele anchetei incendiului de la Matei Balş, nu avem responsabili şi nici răspunsuri la moartea prin asfixiere în TIR-ul ATI al SMURD. Testările sunt din ce în ce mai puţine, iar Guvernul pare să fi abandonat complet orice testare, ca să nu mai vorbim de anchetele epidemiologice. Doar edilii mai fraieri se apucă să raporteze corect cifrele riscând să aibă localităţile închise în scenariu roşu; cei mai deştepţi, pur şi simplu nu testează.

Dacă vă aduceţi aminte, noi, PSD, am cerut de luni de zile să se facă testări, iar scenariul unei localităţi să fie considerat în funcţie de rata de incidenţă. Ce a făcut guvernul actual? Fix pe dos! Mai puţine testări, criterii subiective de închidere a unor localităţi, de multe ori lăsând aparenţa unor închideri politice!

De parcă ar vorbi despre cincinal şi producţie la hectar, Cîţu declară senin că epidemia este sub control în România! Se ridică restricţii pe baza unor cifre măsluite şi în funcţie de nevoia politică a unuia sau a altuia de a candida la un congres intern.

Domnilor guvernanţi, tot nu vreţi să vă treziţi! Vă uitaţi pe cifrele care contează cu adevărat? Aproape 1.500 de români în ATI. Aceasta înseamnă că se află în stare gravă, iar statisticile publice arată că gradul de ocupare al paturilor COVID la ATI este în uşoară creştere!

Mai trist şi mai grav este că numărul deceselor din cauza COVID- 19 a crescut cu 74% faţă de 20 martie anul curent! Pe deasupra, mai aflăm de la un fost ministru al sănătăţii că toţi au minţit şi că, de fapt, numărul românilor care mor în pandemie este, de fapt, mult mai mare!

În tot acest timp, preşedintele Iohannis tace. Iohannis are o tăcere asurzitoare, iar în tot vacarmul guvernamental şi într-o ţară neguvernată, preşedintele tace în continuare. Nu ştim dacă se gândeşte la ceva, în timp ce tace sau dacă de fapt nici nu îi pasă. Poate a obosit şi nu vrea să fie deranjat în timp ce... Adevărul este că nu ştim cu ce se ocupă preşedintele Iohannis. Nu mai spune nimic românilor, nici despre politica externă - a se vedea situaţia gravă din Ucraina - nici despre cea internă. Preşedintele Iohannis tace, în timp ce "Guvernul meu" se autocanibalizează, iar românii mor arşi sau sufocaţi de incompetenţă şi orgolii mărunte.

Nu vreţi voi, toţi, să dormiţi la voi acasă şi să lăsaţi ţara să fie condusă de oameni competenţi, cărora chiar le pasă?

Domnul Ioan Mang:

"Guvernul PNL-USR, la masă cu mafia, la masă cu incompetenţii"

Ceea ce, din nefericire, era de aşteptat, s-a întâmplat: principalele partide de guvernământ, PNL şi USR, reiau circul din perioada 1996-2000, pe care mulţi români nu l-au uitat, nu pot şi nu trebuie să îl uite! Este un circ pe care dreapta politică - ajunsă la guvernare, şi atunci şi acum, pe bază manipulare, minciuni la cancelarii străine şi aşteptări nerealiste - îl impune în loc de bună guvernare, în loc de responsabilitate, în loc de luptă cu pandemia şi cu dificultăţile economice majore!

Este greu de acceptat că un partid votat de sub 5% dintre românii cu drept de vot, USR PLUS, ţine în şah nu doar PNL-ul, e treaba lor, ci o ţară întreagă, o ţară sătulă de restricţii, sătulă de măşti obligatorii dar neconforme, sătulă de achiziţii imorale şi nelegale, sătulă de împrumuturi de zeci de miliarde de euro care nu se văd nicăieri şi despre care nimeni nu spune ce destinaţie au luat, sătulă să vadă România sub 50 de state din lumea a treia - din care 15 dictaturi, stimaţi colegi - la nivelul sprijinului real oferit populaţiei şi mediului de afaceri, angajatorilor.

Colac peste pupăză, avem un prim-ministru şi un viceprim-ministru mitomani notorii. Unul ne spune că suntem pe locul patru în UE la vaccinare, altul, brusc, când se supără ca văcarul pe sat - acesta este nivelul (!) - că suntem pe locul 25. E destul!

Acest guvern trebuie să înceteze cu circul şi să se apuce de guvernare! Sau să plece acasă!

Rusia e cu nave şi armată în apropierea noastră, iar lumea e în pragul unei noi crize economice globale. Românii sunt, pe drept, la limita răbdării, iar voi le daţi poveşti şi minciuni. Opriţi-vă!

Vlad Voiculescu, cel mai prost ministru al sănătăţii din toată istoria respectivului minister, nu poate fi motivul pentru care România şi românii să sufere! Orgoliul vostru de pigmei politici nu poate fi motivul pentru care nimeni nu mai e responsabil de nimic în guvernarea voastră. Opriţi-vă!

USR i-a făcut pe cei de la ONL mafioţi şi zombi politici şi tăinuitori ai cifrelor reale ale pandemiei. Cei de la PNL îi fac pe miniştrii USR-işti sabotori şi incompetenţi. Cum veţi mai lucra unii cu alţii pentru români? Veţi fi, voi o spuneţi, o adunătură de mafioţi şi de incompetenţi? Ce să mai creadă oamenii?

Timpul vostru s-a scurs, din nefericire pentru români, fără folos! Dacă nu ştiţi sau nu vreţi să guvernaţi, este vremea să plecaţi! Nu mai reprezentaţi pe nimeni, decât găştile şi clanurile şi famigliile voastre de pungaşi.

Plecaţi! Este timpul să ne întoarcem la popor. Da, acel popor de care de patru luni nu vă pasă. Voi eraţi prea ocupaţi cu împărţeala pe funcţii şi cu delegările de responsabilităţi.

Plecaţi şi ascultaţi ce au românii să vă spună. Lăsaţi-i să vorbească, la urne, la alegerile anticipate!

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Lansarea Platformei «Rural European Innovation Area» - REInA"

Lansarea recentă a iniţiativei Rural European Innovation Area (REInA), sub coordonarea doamnei comisar pentru Cercetare şi Inovare Mariya Gabriel, şi a preşedintelui EIT (Institutul European pentru Inovare şi Tehnologie), Gioia Ghezii, este o oportunitate ce trebuie valorificată şi de zonele rurale din România.

REInA este o platformă paneuropeană accesibilă care are ca scop colectarea iniţiativelor inovatoare ce pot aduce îmbunătăţiri sectorului rural din spaţiul european. Astfel, REInA doreşte să reprezinte vocea celor ce activează în zonele rurale europene, sprijinind progresul, creşterea şi activităţile economice din acest mediu. Mai mult decât atât, pentru a se alinia cu noile strategii verzi ale Uniunii Europene, această iniţiativă îşi propune să atingă toate rezultatele menţionate mai sus într-un mod cât mai ecologic, echitabil şi durabil.

Un aspect important al acestei platforme este faptul că aceasta nu va acţiona doar ca un simplu instrument de colectare şi centralizare al iniţiativelor ce privesc mediul rural, dar va reprezenta un mediu de informare veridic şi de încredere. Astfel, platforma va facilita accesul la informaţii ce privesc organizarea de concursuri, apeluri şi alte acţiuni, dar va putea fi utilizată şi pentru a promova provocări relevante, toate legate de axele rurale şi teritoriale.

În asentiment cu domnul Preşedintele Comisiei ITRE din Parlamentul European, Cristian Buşoi, consider că este de datoria noastră ca politicieni să susţinem proiectele de această natură prin identificarea de instrumente financiare care să finanţeze şi să accelereze dezvoltarea noilor tehnologii şi a practicilor inovatoare aplicabile în zonele rurale, desigur, punând accent şi pe beneficiile ce îi revin României.

În acest sens, România s-ar putea bucura de avantaje multiple, deoarece o iniţiativă de aceasta anvergură poate aduce un impact pozitiv pentru toate activităţile comerciale desfăşurate în zonele rurale, indiferent dacă sunt legate de sectorul primar - agricultură, creşterea animalelor, silvicultură, acvacultură, pescuit - sectorul industrial sau de servicii.

Pe lângă ajutorul financiar, REInA ar putea sprijini şi procesul de instruire a românilor ce locuiesc şi activează în mediul rural în ceea ce priveşte utilizarea noilor tehnologii, astfel încât să le poată încorpora în afacerile lor, sau să fie pregătiţi să înfiinţeze noi afaceri care dispun de la început de aceste sisteme inovatoare.

Prin urmare, revenind la aspectele ce ţin de implicarea la nivel de conducere, este necesar ca la nivelul sistemului de educaţie, încă din ciclurile de învăţământ elementare şi secundare, să se pună accent pe cursuri ce cresc aptitudinile digitale şi inovative pentru a pregăti viitoarea forţa de muncă din acest sector.

Ca un prim pas în această direcţie, dar mai ales ţinând cont de contextul pandemic actual, REInA intenţionează să organizeze cursuri de formare online, aşa numitele "Massive Open Online Courses", ce vor fi disponibile în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, materiale ce ar putea fi ulterior preluate şi traduse şi la nivel naţional, pentru a permite unui public cât mai larg să aibă acces la informaţie.

Referitor la această iniţiativă, consider că obiectivul de a oferi modele de mentorat prin promovarea informaţiilor legate de tehnici alternative este extrem de important şi ar putea accelera o eventuală schimbare de percepţie şi mentalitate privind modalitatea de gestionare a activităţilor agricole.

Astfel, pentru că potenţialul agricol românesc este bine cunoscut, sunt sigur că prin Rural European Innovation Area avem şansa de a aduce automatizarea sarcinilor repetitive la un alt nivel, ajutând micii fermieri să îşi extindă activitatea şi să devină mai eficienţi, mai profitabili, în special în contextul în care efectele pandemice au fost puternic resimţite şi în activitatea acestui sector. Deoarece REInA este un instrument ce ajută procesul de tranziţie ecologică şi digitală, îmi doresc ca România să se mobilizeze corespunzător pentru a reuşi să acceseze acest sprijin.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în dezbatere la Bruxelles"

Comisii de specialitate, consultări interministeriale, consultări cu reprezentanţii societăţii civile din România şi, nu în ultimul rând, dezbateri publice cu reprezentanţii mediului de afaceri - prin aceste etape a trecut până la acest moment "Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iniţiativă ce are ca scop primordial relansarea şi reformarea economiei din ţara noastră. Mulţi spun că este vorba despre un proiect prea ambiţios, utopic chiar, însă eforturile care au fost depuse pentru structurarea inteligentă în vederea atragerii de fonduri europene susţin, de fapt, o viziune pragmatică, centrată pe nevoile principale ale României.

Cei şase piloni sub care este structurat PNRR pot atrage granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro şi pot facilita împrumuturi de până la 360 miliarde euro, conform datelor publicate de către Executivul European. Din cele 750 miliarde de euro destinate "Next Generation EU", Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR, Mecanismul de Relansare şi Rezilienţă, în vederea finanţării planurilor naţionale pe care le elaborează statele membre ale UE.

Demonstrarea eficienţei şi a unei perspective în acord cu valorile europene sunt condiţii-cheie pentru aprobarea PNRR de către Comisie, dar şi pentru susţinerea şi promovarea acestor valori la fiecare nivel al societăţii româneşti. Rezolvarea problemelor actuale şi consolidarea unor măsuri inovative care să asigure ţărilor membre posibilitatea depăşirii crizei în care ne aflăm reprezintă scopul actual al Uniunii, dar şi scopul cu care PNL a venit la guvernare, alături de: susţinerea tranziţiei verde şi transformarea digitală, creşterea economică, rezilienţa socială şi economică, crearea de locuri de muncă.

Până la sfârşitul acestei luni, PNRR se va afla pe masa Comisiei Europene, aşadar, acum, pe ultima sută de metri, presiunea pentru a finaliza acest proiect creşte considerabil, dar şi concomitent cu nerăbdarea de a ajunge cât mai repede la obiectivele propuse.

Campania de vaccinare este un avantaj deţinut în momentul actual, întrucât România se află încă în topul ţărilor vaccinate, oferind un model de responsabilitate şi eficienţă. Odată ce PNRR va putea fi aplicat, România va ajunge să ofere şi un model de revenire economică, de societate reformată şi echitabilă. Ne dorim ca aceste scopuri să fie materializate şi să reuşim să ne adaptăm din ce în ce mai bine la provocările care pot surveni în viitor. Ne dorim mult, într-adevăr, dar fără perspectivă sunt imposibil de realizat schimbări substanţiale, iar noi trebuie să rămânem fideli acestui scop!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Fragilitatea guvernamentală, evidentă, dar mimată şi mai accentuat, desfiinţează România"

Disensiunile dintre PNL şi USR-PLUS, în urma demiterii lui Vlad Voiculescu de la Sănătate, nu mai miră pe nimeni. Deşi cei de la USR PLUS se clamează victime ale PNL şi cer capul premierului Cîţu, după ce strategia renunţării la putere n-a convins pe nimeni, nici măcar propriul lor activ de partid, liberalii îi combat, amintindu-le că ei înşişi l-au susţinut pe Florin Cîţu pentru şefia Executivului.

Dincolo de declaraţiile agresive şi de acuzaţiile grave cu atingere directă la siguranţa sanitară a poporului român, toţi guvernanţii noştri au un sigur scop. Se complac în această instabilitatea politică şi economică doar ca să îşi plătească nişte poliţe pentru nici cele patru luni de convieţuire forţată la Palatul Victoria. Numai că această furtună artificială, creată într-un pahar cu apă, provoacă României grave şi iremediabile prejudicii, atât la nivel de imagine în plan extern, cât şi pe plan intern.

Nota de plată a luptei de orgolii dintre cei de la PNL şi cei de la USR-PLUS o decontează toţi românii. Cu toţii plătim în plus pentru orice achiziţie sau serviciu prestat de care beneficiem din cauza creşterii cursului leu-euro, provocată de certurile din Cabinetul Cîţu, cu toţii vom plăti un tribut mare şi pe termen lung prin alungarea şi a aşa a puţinilor noi investitori interesaţi să îşi deruleze afacerile în ţara noastră. Tot pe termen mediu şi lung vom fi obligaţi să suportăm şi să susţinem financiar, direct din propriile buzunare, creşterea ratei şomajului, declanşată de pandemie şi amplificată de falimentul a mult prea multor firme mai mici sau mai mari.

Recesiunea economică ne-a intrat deja pe uşă, iar guvernanţii noştri de dreapta se fac că nu văd, fiind prea preocupaţi să-şi pună poalele în cap în public şi să-şi spele mult prea multele rufe murdare tot la vedere. Nici conflictul militar mocnit de la graniţa de est a ţării nu-i distrage de la jocurile de culise atât de individualiste. Şi atunci cum am putea să ne imaginăm că le-ar păsa liberalilor şi colegilor lor de la putere de la USR-PLUS cu adevărat de soarta românilor când ei sunt cei care au decredibilizat procesul de vaccinare şi întreaga pandemie prin gesturile lor de încălcare în mod repetat a regulilor de protecţie? Iar jocul declarativ privind trucarea numărului de morţi de COVID denotă cât de insensibili ne sunt guvernanţii în faţa pierderilor celor dragi fiecăruia dintre noi nu doar prin hazardul sorţii, ci şi cu concursul direct al ocupanţilor vremelnici de la Palatul Victoria care nu ştiu, nu pot şi nici nu vor să gestioneze corect pandemia.

Dragi colegi de la guvernare, împărţitul pumnilor cu atâta dărnicie între dumneavoastră cu prilejul demiterii lui Vlad Voiculescu cel de neînlocuit ne arată câte picioare în părţile moi ale corpului încasează tot din partea dumneavoastră, zi de zi, toţi ceilalţi români. Frecvenţa şi cruzimea cu care vă hăcuiţi pur şi simplu între dumneavoastră la nivel declarativ dezvăluie lipsa de respect pe care o manifestaţi unii altora. Iar dacă între dumneavoastră, la cel mai înalt nivel, vă permiteţi gesturi din acestea tipice de maidan, ce respect pot să vă mai pretindă cei care v-au ales şi şi-au pus speranţa în dumneavoastră? Răspunsul trebuie să vi-l găsiţi dumneavoastră singuri şi nu să vă limitaţi doar la atâta lucru. Trebuie să redresaţi România, să readuceţi bunăstarea tuturor românilor!

După acest nou episod de bâlci politic pe care l-aţi iscat, veţi continua să guvernaţi prost tot împreună sau şi mai prost ca până acum! Dar cu siguranţă nu veţi mai avea forţa suficientă să mai îndreptaţi ceea ce aţi stricat în doar patru luni de coaliţie de dreapta!

Marile reforme despre care vorbea preşedintele Klaus Iohannis, înainte de alegerile parlamentare de la finalul anului trecut şi pentru care aţi confiscat guvernarea, au murit înainte de a se naşte! Le-aţi omorât chiar în laboratorul în care au fost gândite. Şi poate că acest gest este înspre binele românilor!

Dar binele absolut al românilor în acest context pandemic grav, asezonat cu criza economică şi cu contextul geopolitic impredictibil ar fi să părăsiţi cu toţii guvernarea! Cu certitudine nu o veţi face! Nu vă permit aşa ceva nici orgoliile şi nici interesele uriaşe! Spre nenorocirea României, într-un final, veţi rămâne la guvernare şi divorţul politic nu va mai avea loc. Mai mult ca sigur până după Paşte nu se va întâmpla nimic între dumneavoastră. Însă, cu prima ocazie un nou scandalul va izbucni, pentru că USR PLUS va pândi momentul revanşei. Altfel spus, veţi alimenta la nesfârşit instabilitatea guvernării, accentuând spre maxim efectele nocive pe care vi le-am menţionat anterior, în această pledoarie angajată strict în slujba tuturor românilor!

Domnul Vasile Nagy:

"Căile Ferate Române - transportul de marfă"

Traficul feroviar de marfă a suferit un declin major în ultimii 30 de ani, atât în ceea ce priveşte volumul de transport cât şi în ceea ce priveşte volumul de prestaţii.

Sistemul naţional de transport reprezintă o componentă importantă a economiei naţionale, destinată satisfacerii integrale şi în condiţii de eficienţă economică maximă a necesităţilor privind mobilitatea populaţiei şi a necesităţilor de transport a mărfurilor.

Eficienţa economică a sistemului naţional de transport poate constitui un suport important al dezvoltării economiei naţionale sau, dimpotrivă, poate constitui un factor relevant de limitare a creşterii economice la nivel naţional şi a interconectării economice cu Uniunea Europeană.

Creşterea eficienţei economice a sistemului naţional de transport înseamnă, în principiu, promovarea modurilor de transport ieftine astfel încât să se asigure minimizarea la nivelul economiei naţionale a costurilor aferente transportului.

Una dintre principalele cauze ale acestui declin o constituie existenţa unor distorsiuni economice pe piaţa transporturilor terestre de marfă, care limitează în mod artificial competitivitatea transporturilor feroviare.

Consecinţa principală a acestor distorsiuni o reprezintă pierderea aproape integrală de către calea ferată a clienţilor interesaţi de transportul expediţiilor de dimensiuni mici.

Toţi aceşti clienţi au migrat către transportul rutier, în primul rând datorită preţurilor mai atractive oferite de acest mod de transport.

Una dintre urmările acestei migraţii a clientelei către transportul rutier o reprezintă extincţia aproape completă a transportului intermodal şi a transportului în vagoane izolate, ceea ce a condus inclusiv la degradarea facilităţilor sistemului feroviar destinate susţinerii acestor tipuri de servicii: terminale intermodale, parc de containere, staţii de triaj şi facilităţi de triere în staţiile tehnice.

Viteza comercială redusă a trenurilor de marfă, care reprezintă o consecinţă a stării neadecvate a infrastructurii feroviare, a avut o contribuţie la scăderea atractivităţii serviciilor de transport intermodal şi a serviciilor de transport în vagoane izolate.

Una dintre principalele direcţii de acţiune pentru stoparea declinului transportului feroviar de marfă constă în reconsiderarea modului de abordare a mentenanţei, dezvoltării şi exploatării infrastructurii feroviare, astfel încât să poată fi asigurat suportul logistic necesar creşterii vitezei de deplasare a trenurilor de marfă.

Deşi reţeaua feroviară română are o capacitate de transport importantă şi se situează aproape de media europeană în ceea ce priveşte densitatea, intensitatea utilizării reţelei situează România pe unul dintre ultimele locuri la nivelul UE.

Transportul feroviar este mai eficient din punctul de vedere al consumului energetic, este mult mai sigur, este mult mai puţin poluant şi are o contribuţie mult mai mică la emisia gazelor cu efect de seră.

Sistemul feroviar naţional trebuie să dezvolte logistica necesară şi să identifice modelele de business cele mai eficiente pentru operarea transporturilor în containere.

Un procent de 30% din transportul rutier de mărfuri pe distanţe de peste 300 de kilometri ar trebui să fie transferat până în 2030 către transportul pe calea ferată, acest procent trebuind să depăşească 50% până în 2050.

Având în vedere prognozele de creştere economică, aceasta înseamnă cel puţin triplarea până în 2030 a volumului actual de prestaţii privind transportul feroviar al mărfurilor, urmată de o nouă creştere majoră până în 2050.

Nicio schimbare majoră în domeniul transporturilor nu va fi posibilă fără sprijinul unei reţele adecvate şi al unei utilizări mai inteligente a acesteia.

Investiţiile în infrastructura transporturilor impulsionează creşterea economică, creează bunăstare şi locuri de muncă şi favorizează accesibilitatea geografică, comerţul şi mobilitatea persoanelor. Ea trebuie să fie planificată astfel încât să se maximizeze impactul pozitiv asupra creşterii economice, minimizându-se impactul negativ asupra mediului.

Sistemul feroviar român are nevoie de o "reţea primară" de magistrale feroviare destinate transportării unor volume mari şi consolidate de mărfuri şi de pasageri, cu randament ridicat şi emisii reduse, datorită utilizării pe scară largă a unor soluţii de transport mai eficiente în combinaţii multimodale, precum şi datorită aplicării pe scară largă a unor tehnologii avansate.

În cadrul acestei reţele primare, ar trebui implementate pe scară largă instrumente bazate pe tehnologia informaţiei pentru optimizarea orarelor şi a fluxurilor de trafic, simplificarea procedurilor administrative, permiterea localizării şi urmăririi mărfurilor.

Piaţa transportului feroviar de mărfuri are un caracter puternic concurenţial.

Din nefericire, având în vedere că această piaţă se confundă practic cu piaţa expediţiilor de mari dimensiuni care este o piaţă închisă, concurenţa din interiorul sistemului feroviar nu este de natură să conducă la atragerea de noi clienţi către calea ferată. Această concurenţă a condus însă la cristalizarea unor modele de business eficiente, care trebuie valorificate inclusiv din perspectiva dezvoltării viitoare a transportului intermodal şi a celui în vagoane izolate.

În timp ce toată Europa mizează tot mai puternic pe transportul feroviar, în România încă se promit cioturi de autostradă, bucăţi care mai mult înrăutăţesc traficul deoarece cresc viteza pe tronsoane scurte, ceea ce duce la aglomerări în punctele următoare.

Spre exemplu, potrivit celor mai recente date, s-au reparat capital sub 500 de kilometri de cale ferată în perioada anilor 1990-2020, în condiţiile în care doar în 1989 au fost reparaţi capital circa 600 de kilometri.

De la an la an, numărul trenurilor s-a redus, la fel şi cel al călătorilor şi al tonelor de marfă transportate pe drumul de fier.

Firmele de transport auto s-au înmulţit însă, asemenea ciupercilor după ploaie, la fel şi numărul autovehiculelor.

În cazul transporturilor de marfă, transportul auto a câştigat mai ales din cauza schimbării structurii economiei.

Compania C.F.R. Marfă a ajuns în pragul falimentului din cauza unor directori care au făcut jocurile operatorilor privaţi, deşi erau angajaţii operatorului de stat, iar falimentul a început să bată la uşă după ce Comisia Europeană a decis recent că statul român trebuie să recupereze cel puţin 570 de milioane de euro de la C.F.R. Marfă.

În paralel, în ultimul bilanţ anual, societatea a înregistrat pierderi de peste 50 de milioane de euro şi o cifră de afaceri de 150 de milioane de euro. Suma reprezintă de fapt toate taxele pe care C.F.R. Marfă nu le-a plătit la bugetul de stat ca orice altă firmă din acest sector.

C.F.R. Marfă este o societate aflată în dificultate cel puţin din 2009. Comisia Europeană a evaluat diferitele măsuri în temeiul orientărilor sale privind salvarea şi restructurarea. Trebuie precizat că, recent, Comisia Europeană a hotărât că ajutorul de stat acordat în anul 2013 operatorului de transport feroviar este ilegal.

Multe linii sunt într-o stare de degradare din cauza lipsei cronice de întreţinere şi investiţii. Majoritatea activelor legate de cale se află pe ultimele lor etape, potrivit unui studiu al Parlamentului European.

România are aproximativ 11.000 de kilometri de cale ferată şi mai mult de 1.000 de staţii, dar au fost puţine investiţii în calea ferată de la încheierea comunismului. Limita de viteză este de 35 km/h - 50 km/h pe aproape o treime din reţea şi la 80 km/h cu încă 40%, se arată în studiu.

Faptul că în anul 2021 nu mai poate fi evitat subiectul C.F.R. Marfă şi al datoriilor acumulate la bugetele publice, se confirmă şi de liderii partidelor de la guvernare.

Reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor ne-au precizat că suma este doar de 400 de milioane de euro şi că 170 de milioane de euro s-ar fi plătit deja sub diferite forme. Mai mult, conducerea C.F.R. Marfă susţine că societatea ar avea de încasat datorii de peste 500 de milioane de lei.

Operatorii privaţi au susţinut că C.F.R. Marfă ar fi beneficiat de ajutoare de stat cu încălcarea normelor UE în materie, după cum au precizat reprezentanţii Comisiei Europene.

Conform ultimului bilanţ contabil depus de C.F.R. Marfă la Ministerul Finanţelor Publice, date referitoare la anul 2019, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 674 milioane de lei, iar despre profit nici nu poate fi vorba - a înregistrat pierderi de 237 de milioane de lei. Aşa că, societatea care are o cifră de afaceri de aproape 150 de milioane de euro nu are cum să plătească până în august, doar din activitatea sa economică, o sumă de 570 de milioane de euro.

Deşi Comisia Europeană a impus un termen de şase luni pentru plata celor 570 de milioane de euro, C.F.R. Marfă se află într-un regim special de reorganizare, denumit concordat preventiv, care i-ar putea permite să amâne plata celor 570 de milioane de lei până în martie 2022.

Soluţia nu doar pentru C.F.R. Marfă, ci pentru întreg sistemul feroviar românesc, dincolo de decuplarea lipitorilor private de la sistemul de stat, este constituirea C.F.R. Holding, care să reunească sub o singură umbrelă C.F.R. Călători, C.F.R. Marfă, C.F.R. Infrastructură şi celelalte companii şi divizii conexe. Este singurul model funcţional în absolut toate ţările continentale de la vest de România, începând de la Ungaria. MAV Cargo (Ungaria) şi PKP Cargo (Polonia) sunt operatori feroviari puternici, ultimul fiind un concurent serios în Europa pentru gigantul DB Cargo (Germania).

Utopia spargerii C.F.R., aplicată în 1997, este clar că duce la un singur rezultat, vizibil azi în teren, distrugerea sistemului feroviar şi falimentarea operatorilor de stat, aceasta în condiţiile în care operatorii de stat occidentali sunt puternici, în plină expansiune şi inovare tehnologică, dar mai ales, profitabili.

C.F.R. Marfă are peste 5.500 de angajaţi, în timp ce principalul competitor, Grup Feroviar Român, are 2.200 şi o cifră de afaceri mai mare cu 100 de milioane de lei decât a societăţii de stat.

Închiderea companiei şi valorificarea bunurilor C.F.R. Marfă este varianta care sperie cel mai mult sindicatele din domeniu.

Astfel, datoriile totale ale companiei, luând în calcul chiar şi decizia Comisiei Europene, sunt mult sub activul companiei, evaluat la 5,1 miliarde de lei, aşa cum arată evidenţele contabile şi evaluările avute în vedere la depunerea planului concordatar.

Organizaţia Patronală a Societăţilor Feroviare Private din România, OPSFR, care este alcătuită din 15 operatori de transport feroviar, ce reprezintă în total 70% din cota de piaţă la nivelul de transport feroviar de marfă din România, doreşte ca C.F.R. SA să recupereze integral debitul de un miliard de lei de la C.F.R. Marfă şi să folosească suma respectivă pentru lucrări de reparaţii a infrastructurii feroviare.

C.F.R. Marfă a scos la licitaţie în iunie 2013 un pachet cu 51% din acţiunile sale. Grup Feroviar Român, GFR, a rămas singurul concurent în cursa pentru privatizarea C.F.R. Marfă şi a câştigat iniţial licitaţia, cu o ofertă de 202 milioane de euro. Licitaţia a fost apoi anulată.

Comisia de privatizare a comunicat către GFR că privatizarea nu poate avea loc deoarece unele bănci creditoare ale C.F.R. Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului. De asemenea, potrivit GFR, Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei.

Tentativa de privatizare din 2013 a fost un simulacru. Nimeni din autorităţi ori dintre aşa-zişii ofertanţi, GFR şi TFG, nu a avut în intenţie să achiziţioneze C.F.R. Marfă. Valoarea cumulată a companiilor ofertante era de câteva ori mai mică decât datoria totală a C.F.R. Marfă pe care ar fi preluat-o odată cu privatizarea.

În fapt, la acea dată valorile companiilor respective, GFR şi TFG erau mai mici decât doar două active ale C.F.R. Marfă, respectiv cele două vase Ro-Ro uitate în Portul Constanţa.

Scopul acelui simulacru a fost doar adormirea vigilenţei autorităţilor europene, pentru ca devalizarea C.F.R. Marfă să poată continua în linişte pentru încă 5-10 ani, până când nu mai e nimic de devalizat.

În timp ce GFR şi alte companii private obţin tot mai multe contracte cu companii private, C.F.R. Marfă rămâne doar cu contracte cu societăţi şi regii de stat. Unele dintre ele, cum ar fi complexele energetice, se află şi ele într-o situaţie financiară grea şi nu îşi plătesc facturile către societatea feroviară.

C.F.R. Marfă a fost constituită ca societate pe acţiuni la 1 octombrie 1998, ca urmare a reorganizării operatorului feroviar istoric român, Societatea Naţională a Căilor Ferate Române, SN CFR.

C.F.R. Marfă furnizează servicii de transport feroviar de mărfuri, cum ar fi, printre altele, cărbune din producţia internă, ciment, produse chimice, cereale şi oleaginoase, lemn, sare şi metale.

Potrivit unui Proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2021 publicat de Ministerul Transporturilor, 1.400 de salariaţi ar urma să fie disponibilizaţi de la C.F.R. Marfă în acest an.

Compania are plăţi restante de aproape 4 miliarde lei şi aşteaptă aprobarea mecanismului de dare în plată pentru stingerea datoriei de 570 milioane euro, ajutor incompatibil.

Compania înregistrează plăţi restante de 3,9 miliarde lei şi aşteaptă avizul Comisiei Europene pentru un mecanism de dare în plată prin care să fie "stinsă" datoria de 570 milioane euro - aceasta reprezintă ajutorul de stat acordat ilegal în 2013 şi dobânzile aferente.

Astfel, potrivit Proiectului de buget pe care l-a publicat Ministerul Transporturilor, "numărul prognozat de salariaţi la finele anului 2021 va scădea faţă de cel realizat la 31.12.2020 cu 1.400 de salariaţi".

În decembrie 2017, Comisia Europeană a iniţiat o investigaţie aprofundată pentru a stabili dacă mai multe măsuri luate de România în sprijinul societăţii C.F.R. Marfă respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special conversia creanţelor în acţiuni în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro (1,669 miliarde lei) în 2013 şi a constatat că "statul a acţionat mai degrabă în calitate de autoritate publică decât ca acţionar al societăţii.

Prin urmare, Comisia a concluzionat că sprijinul din bani publici acordat de România a conferit societăţii C.F.R. Marfă un avantaj economic neloial faţă de concurenţii săi. Prin urmare, aceste măsuri constituie ajutor de stat în sensul normelor UE", a explicat în 2020 reprezentanţa Comisiei Europene în România.

Domnul Nicolae Giugea:

"Exporturi pe bani puţini, importuri pe bani mulţi - această boală a agriculturii româneşti se rezolvă doar prin investiţii"

În anul 2020, seceta severă a afecta puternic culturile cerealiere din ţara noastră, producţia fiind şi cu până la 40% mai mică faţă de producţia medie înregistrată în anii anteriori. Cu toate acestea, România a reuşit să realizeze a şasea producţie de grâu din Uniunea Europeană, de peste 6,4 milioane de tone, din care aproape două treimi a luat calea exporturilor comunitare şi extracomunitare. La prima vedere, să exporţi câteva milioane de tone de cereale poate să pară o mare reuşită, însă, dacă ne uităm în conturile fermierilor putem observa că banii încasaţi sunt extrem de puţini, din cauză că cerealele au fost exportate aproape exclusiv sub formă de materii prime pentru industriile agroalimentare şi sectoarele zootehnice din alte state. Din exportul de grâu, în conturile fermierilor români abia dacă au intrat 840 de milioane de euro, în vreme ce deficitul balanţei comerciale apasă, de la un an la altul, tot mai greu, tocmai pe comerţul cu produse agricole.

Într-o agricultură modernă, seceta nu are cum să fie un factor de restrângere a productivităţii, pentru că sistemele de irigaţii substituie în cea mai mare parte capriciile vremii. Din păcate, ştim cu toţii că în perioada anilor 90 s-a ales praful şi pulberea de vechea infrastructură de irigaţii, iar în perioada guvernelor socialiste s-a promis mult şi nu s-a făcut nimic. Promisiunile guvernelor PSD privind investiţiile în aducţiuni de apă nu au fost decât minciuni propagandistice, ale căror picioare scurte s-au văzut exact atunci când fermierii români aveau cea mai mare nevoie de aceste investiţii. Dimpotrivă, sub argumentul că modernizează infrastructura de irigaţii, PSD dădea tunuri financiare din bugetul de stat. Când ne uităm în urmă, constatăm că banii s-au cheltuit şi nu ştim pe ce, iar când inventariem infrastructura de irigaţii nu regăsim decât munţi de rugină, echipamente nefuncţionale şi proiecte rămase pe hârtie.

Nu cred că trebuie să vă mai spun câte intervenţii am avut în Parlament pe această temă, pentru că de ani de zile susţin că agricultura românească are nevoie de o schimbare sistemică. Cu mici spoieli şi improvizaţii nu vom construi o agricultură performantă şi competitivă. Niciun român care munceşte în agricultura noastră nu va prospera atâta vreme cât acesta îşi vinde producţia imediat după recoltare, la capătul tarlalei, fără niciun fel de valoare adăugată şi la momentul în care preţul este cel mai mic. M-a bucurat că, în iulie 2020, preşedintele României şi prim-ministrul Orban şi-au asumat un plan naţional de investiţii care să elimine principalele deficienţe ale agriculturii româneşti - investiţii în irigaţii şi sisteme de depozitare, stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii de prelucrare a produselor agricole, sprijinirea şi stimularea tinerilor de a lucra în agricultură şi de a concepe acest domeniu la fel ca orice alt business modern. Aşadar, procesul de reformă a fost demarat încă de anul trecut, iar anul acesta s-au deschis multiple oportunităţi să îl susţinem cu bani de la Uniunea Europeană, fie prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, fie prin cadrul financiar multianual. Este motivul pentru care, personal, cred că miniştri responsabili din actualul Guvern trebuie să se concentreze pe realizarea proiectelor de reformă pe oamenii le aşteaptă.

De asemenea, opoziţia din PSD, căreia i se datorează în cea mai mare parte situaţia gravă din agricultură, ar trebui să demonstreze, chiar şi în al doisprezecelea ceas, responsabilitate, şi să pună umărul la modificările structurale de care are nevoie agricultura, pentru a performa.

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"Planul Urbanistic General al Iaşiului trebuie reglementat!"

Haos urbanistic la Iaşi. Fantoma PUG-ului bântuie de peste 20 de ani prin dulcele târg, oraş în care, în absenţa unui Plan Urbanistic General, fiecare construieşte după cum îl duc capul şi conştiinţa.

De mai bine de două decenii, documentul ce poate reglementa toate problemele de urbanism din municipiul Iaşi bate pasul pe loc. Planul Urbanistic General a devenit o piatră de moară pentru autorităţile locale. Avem nevoie de acest PUG pentru a reglementa odată şi pentru totdeauna situaţia construcţiilor din municipiul Iaşi, situaţie care mereu a stârnit controverse.

Deşi pare greu de crezut, reglementările după care se ghidează administraţia locală sunt cele din 1998, cu detalii care nu mai corespund standardelor actuale.

După ce Primăria Iaşi a lungit nepermis actualizarea PUG-ului municipiului, ieşenii se confruntă cu o altă situaţie. Documentaţia s-a blocat la Ministerul Culturii, for care a anunţat că, pentru ca planul să fie realizat, este nevoie de un nou set de studii arheologice şi un nou set de studii istorice. Practic, ne-am întors de unde am plecat, ceea ce arată că problema urbanistică din municipiul Iaşi va mai dura cel puţin 3-4 ani.

De ce trebuie ieşenii să suporte toate problemele generate de haosul din urbanism? Întârzierea realizării PUG-ului arată o lipsa clară de implicare a autorităţilor locale şi centrale şi o pasare premeditată a răspunderii. Dacă cei de la Primăria Iaşi nu au fost în stare în atâţia ani să facă documentaţiile necesare, acum ne lovim de o nouă problemă.

Nimeni nu contestă faptul că este nevoie ca aceste studii arheologice şi istorice să fie realizate, sunt chestiuni absolut fireşti în realizarea unei documentaţii de asemenea anvergură. Însă nu este normal că aceste lucruri să treneze atâta vreme, iar sutele de mii de locuitori ai oraşului să sufere în timp ce profilul fizic al Iaşului se modifică de la an la an prin PUZ-uri acordate de multe ori la limita şi dincolo de limita legalităţii şi a bunului simţ.

Toate aceste deficienţe, aceste situaţii care au dus la derapaje grave în urbanism au afectat imaginea municipiului Iaşi.

Iaşiul a ajuns să se dezvolte într-un ritm ameţitor, însă toate aceste etape de dezvoltare trebuie reglementate extrem de clar. În ultimii 20 de ani s-au încercat tot felul de variante şi actualizări, însă nu s-a întâmplat absolut nimic.

PUG-ul trebuie reglementat clar, fiecare zonă a oraşului trebuie să bine conturată şi delimitată. Toate instituţiile implicate, fie că vorbim despre Primăria Iaşi şi de ministerele de resort, ar trebui să-şi dea mâna şi să rezolve problema, nu să o amâne la nesfârşit. Iaşiul are nevoie urgent de un PUG valabil, nu de noi studii pentru a ne întoarce de unde se pare că nu am plecat niciodată. Municipiul Iaşi se află în pragul unui adevărat haos urbanistic! Aceasta este realitatea! Iar birocraţia şi aşa numiţii specialişti nu fac altceva decât să lungească acest amalgam de probleme din oraşul celor şapte coline.

Ca deputat de Iaşi, voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru ca, în perioada imediat următoare, blocajul acesta întreţinut artificial de unii să fie depăşit. Nu poţi pretinde modernitate într-un oraş grevat de practici fanariote!

Doamna Daniela Oteşanu:

"Politrucii Dreptei aruncă România în haos, prin sabotarea activităţii în domeniul medical, din cauza luptelor pentru funcţiile guvernamentale"

PSD a avut dreptate! Datele din pandemie au fost măsluite! Coaliţia austerităţii naţionale a falsificat numărul morţilor şi al persoanelor infectate, în funcţie de interesul politic. Guvernanţii Dreptei au restricţionat drepturile românilor şi au manipulat rezultatul alegerilor, în timp ce au jefuit România.

Românii trebuie să afle adevărul, iar USR PLUS este dator să voteze în Parlament pentru înfiinţarea comisiei de anchetă, solicitată de PSD, privind falsificarea datelor pandemiei. Cu alte cuvinte, pentru aflarea adevărului, USR PLUS are obligaţia să treacă de la vorbe şi acuzaţii, la fapte.

PSD a solicitat săptămâna trecută, din nou, convocarea Birourilor permanente reunite, pentru a se vota înfiinţarea comisiei parlamentare de anchetă privind falsificarea datelor pandemiei pe care actuala putere o tergiversează de două săptămâni.

A fost nevoie să se certe bandiţii şi să-şi arunce cu lăturile guvernării în cap, ca să avem reconfirmarea unor adevăruri crâncene: manipularea numărului morţilor de COVID, în funcţie de interesele politice, măsluirea datele despre vaccinarea din centrele speciale şi jafurile fără precedent din banii publici.

Domnul Voiculescu, fostul ministru al sănătăţii ne spunea că "Unifarm reprezintă unul dintre cele mai mari jafuri ale pandemiei". Dânsul ştia toate acestea şi când era ministru, dar a preferat să tacă şi să-şi păstreze funcţia călduţă, asigurată prin susţinerea PNL. Caracter, nu glumă!

USR PLUS, care tot clamează transparenţa, nu mai are nicio scuză dacă nu va vota în Parlament comisia de anchetă propusă de PSD, pentru ca românii să afle întreg adevărul despre nenorocirile făcute de guvernele lui Iohannis, în spatele pandemiei.

PSD vrea ca vinovaţii să răspundă. Coaliţia Dreptei trebuie să dea socoteală pentru bolnavii cronici care au murit pentru că nu au avut acces la serviciile medicale, pentru bătrânii răpuşi de COVID pentru că nu au fost programaţi la vaccinare în timp ce erau vaccinaţi specialii şi esenţialii, pentru copiii care au pierdut un an de educaţie pentru că nu au avut acces la învăţământul online, pentru bolnavii aruncaţi afară din spitale, pentru morţii din TIR-urile transformate în secţii de COVID, pentru falimentul economiei şi al firmelor cu capital românesc şi pentru zecile de mii de români rămaşi fără un loc de muncă. 400 de oameni au murit în spitalele COVID, de la izbucnirea crizei politice în care PNL şi USR îşi aruncă cu lăturile guvernării în cap. Sute de bolnavi au ajuns să zacă pe holurile spitalelor şi în camerele de gardă pentru că nu sunt locuri la ATI. Mii de bolnavi cronici aşteaptă zadarnic să aibă acces la serviciile de sănătate.

România se scufundă în nenorocire din cauza acestei sinistre coaliţii de guvernare cuprinsă de scandal, iar preşedintele Iohannis, cel care a girat acapararea puterii de PNL-USR PLUS şi UDMR şi l-a impus premier pe Cîţu, tace complice.

Crimele şi hoţiile nu trebuie acoperite! Românii trebuie să ştie adevărul pentru ca astfel de lucruri să nu mai fie posibile niciodată în aceasta ţară!

USR PLUS nu trebuie să aştepte ca premierul Cîţu să acopere faptele penale ale colegilor săi, ci trebuie să sesizeze organele penale ale statului pentru că, din declaraţiile domnului Vlad Voiculescu reiese că au date certe privind aceste infracţiuni. Dacă nu o fac, sunt doar complicii făptuitorilor!

Domnul Florin Piper-Savu:

"Teste, nu şcoli închise!"

Stimaţi colegi, cred că sunteţi la fel de conştienţi ca şi mine de riscurile cu care se confruntă actualmente învăţământul românesc, în condiţiile în care riscurile de ordin educaţional sunt dublate de riscurile de ordin epidemiologic.

După ce structura anului şcolar a fost măcelărită de barda unor decidenţi care nu ne-au făcut să înţelegem de ce a trebuit să aibă loc acest joc de-a online/offline/vacanţă pentru unii/cursuri pentru alţii, sistemul de învăţământ românesc continuă să fie un teren al pasării responsabilităţii de la Educaţie la Sănătate, de la Sănătate la Administraţia locală.

În curând se termină şi vacanţa forţată, întreruperea şcolii timp de o lună fiind nu numai, ilogică, dar şi în defavoarea copiilor. Sunt sute de mii de copii în sate, în oraşe mici unde nu sunt probleme legate de pericolul pandemiei, şi totuşi ei au intrat forţat într-o vacanţă nejustificată. Recuperarea pierderilor masive de învăţare produse anul acesta cât şi anul trecut nu este favorizată astfel, singurele favorizate de această decizie au fost, eventual, autorităţile, pentru a se deresponsabiliza de sarcinile şi deciziile pe care în mod normal ar fi trebuit să le ia.

Realitatea ne arată că procesul de învăţare trebuie să se desfăşoare faţă în faţă, pentru o mai mare eficienţă a actului educaţional. Profesorii îşi asumă riscuri imense când intră într-o clasă în care elevii netestaţi reprezintă potenţial de infectare în plus. Este nevoie stringentă de testare a elevilor, zilnic, dacă nu, măcar săptămânal, la intrarea în şcoli, pentru a împiedica dezvoltarea unor focare, fie în mediul şcolar, fie în mediul familial.

Conform datelor statistice şi a declaraţiilor Ministerului Sănătăţii, s-a înregistrat un număr alarmant de cazuri de COVID în rândul copiilor, dintre care mulţi au ajuns la ATI, lucru care ar fi putut fi împiedicat prin testare masivă, prin izolarea cazurilor confirmate şi prin intervenţia medicală încă de la debutul bolii.

În ciuda acestor realităţi, cele două ministere nu reuşesc să adopte o soluţie comună şi care să aibă ca prioritate siguranţa elevilor şi a profesorilor şi îşi aruncă responsabilitatea unul în curtea celuilalt. Responsabilitatea asumată de prim-ministrul României de a conduce, chiar şi interimar, Ministerul Sănătăţii, după demiterea lui Vlad Voiculescu, ne îndreptăţeşte să cerem redeschiderea şcolilor în condiţii de siguranţă atât pentru elevi cât şi pentru dascăli.

Este în stare Guvernul Cîţu să vaccineze şi să asigure testarea rapidă a dascălilor şi a copiilor, astfel încât să existe o minimă siguranţă în şcoli?

Ministrul educaţiei ne spune că nivelul vaccinării în sistem "stagnează şi creşterile sunt mici" şi că "suntem la 43% angajaţi din preuniversitar şi universitar vaccinaţi, 50% din perspectiva cadrelor didactice vaccinate, 43% cei care intră în contact direct cu elevii şi studenţii".

Tot ministrul educaţiei ne vorbeşte despre teste noninvazive, care nu necesită personal medical pentru administrare. Domnia S a spune că acestea pot fi chiar autoadministrate, accentuând, în acelaşi timp, că nu e în competenţa Ministerului Educaţiei să avizeze şi să achiziţioneze testele în cauză. Pe de altă parte, un alt oficial al ministerului, secretarul de stat, Sorin Ion, ne avertizează că lipsa personalului medical este una generală, nu doar în sistemul de educaţie, "ceea ce face aproape imposibilă activitatea de testare a elevilor. În acest moment, în ţară sunt distribuite peste 1 milion de teste rapide, utilizate în proporţie de 2%-3%, una dintre cauze fiind lipsa personalului medical. Aceasta înseamnă că în viitorul apropiat, statul român ar trebui să ia măsuri în acest sens şi fiecare unitate şcolară să ştie cărui medic şi asistent medical i se poate adresa".

De acord, domnilor miniştri, fiţi responsabili şi capabili să luaţi toate măsurile necesare pentru şcoli sigure. Deocamdată, elevii acestei ţări şi părinţii acestora nu primesc de la dumneavoastră decât declaraţii şi o campanie "Vaccinare şi testare pentru învăţare", regăsită în teren doar la nivel de broşură, deşi examenele naţionale se apropie iar viitorul copiilor noştri depinde de o coaliţie preocupată azi mai mult de luptele interne pentru supravieţuire politică decât de viitorul ţării.

Doamna Viorica Sandu:

"Lecţia de şantaj, orchestrată de ministrul «bam-bam-bam»"

Zilele acestea a fost scos la iveală un nou scandal cu iz penal în curtea Ministerului Mediului.

PNL-istul de frunte al Iaşiului, ex-ministrul Costel Alexe, pe numele său de cod "bam-bam-bam" a fost orchestratorul şantajului aplicat la jumătate dintre directorii din sistemul silvic, pentru că partidul avea nevoie să răsplătească fidelitatea membrilor de partid şi a lipitorilor de afişe.

Astfel, persoane care au ocupat aceste funcţii de conducere în urma unor cursuri, au fost date afară pentru a face loc acolo oamenilor politici.

Executantul, omul care a pus în practică această operaţiune a fost secretarul de stat Gelu Puiu care s-a lăudat în faţa apropiaţilor că a schimbat peste 20 de directori din sistemul silvic prin metoda ameninţării cu controale care sigur vor descoperi o neregulă.

Gelu Puiu îi raporta apoi ministrului Costel Alexe, care se interesa dacă funcţiile din ţară au fost eliberate.

Aceasta nu este o întâmplare izolată, PNL având oamenii săi în toate poziţiile cheie, Costel Alexe fiind implicat indirect şi în scandalurile de la Apele Române, cu chelneriţa devenită peste noapte inginer la Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad.

De ce şi-a permis directorul Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad, Petru Avram astfel de aroganţă? Pentru că e vicepreşedintele PNL Iaşi. Pentru că poate! Şi pentru că aşa funcţionează lucrurile în ograda PNL - o mână spală pe alta şi amândouă... servesc partidul!

Cârdăşia a fost recent confirmată de DNA Iaşi, pe rolul căreia este înregistrat un dosar referitor la folosirea de echipamente ale Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad pentru lucrări pe un teren deţinut de familia liberalului Costel Alexe.

Lucrările ar fi fost efectuate în 2020, în mandatul de ministru al mediului al domnului Alexe, care în acea calitate, prin intermediul Administraţiei Naţionale Apele Române, avea în subordine Ape Prut-Bârlad, instituţie condusă de cumătrul său, acelaşi Petru Avram.

Fostul ministru liberal al mediului, domnul Costel Alexe, mai este urmărit penal şi pentru luare de mită şi instigare la delapidare în dosarul din care reiese că ar fi primit mită 22 de tone de produse din tablă, pentru alocarea cu titlu gratuit către combinatului de la Galaţi a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Ce au toate aceste ilegalităţi în comun?

În particular - personajul cheie, ex-ministrul "bam-bam-bam" care le-a orchestrat şi a făcut din domeniul public al statului moşia proprie, iar în general - dovada că politizarea instituţiilor publice continuă şi este girată de la cel mai înalt nivel, că meritocraţia promisă de PNL-işti este doar praf în ochii celor ce au crezut în ei, iar sloganul "Fără penali în funcţii publice" este electoral, care nu se aplică, nu e valabil în cazul actualei puteri.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"România are nevoie de lideri, astăzi, mai mult ca oricând!"

Politica nu este despre cei care o facem, ci despre cei pentru care o facem. Nu este despre politicieni, este despre cetăţeni. Iar România are astăzi nevoie, mai mult ca oricând, de lideri, nu de politicieni. Diferenţa dintre ei este simplă - politicienii se gândesc la următoarele alegeri, liderii se gândesc la următoarele generaţii.

O singură persoană putea, dintr-o frază, să rezolve criza politică - domnul Vlad Voiculescu.

"Regret decizia Premierului, nu sunt de acord cu ea, dar pentru binele ţării am hotărât să fac un pas în spate. Fac apel public către colegii mei de partid să rămână la guvernare în aceste momente grele pentru români, iar tuturor susţinătorilor mei le spun - mergem mai departe!"

În schimb, a ales calea mai uşoară a unor mesaje politice care, e cert, generează emoţie, dar nu rezolvă nimic. Şi nici nu se bazează pe argumente clare, logice. "Mafia", "lupta cu Mafia", "sistemul", "avem indicii că numărul de morţi raportat este diferit de cel real", "am început o investigaţie, dar nu am fost lăsaţi să o terminăm", "sistemul nu vrea transparenţă", "am deranjat". Această retorică doar inflamează situaţia şi amână rezolvarea crizei. Ar fi fost mult mai util un bilanţ la rece, cu cifre şi argumente clare, ale mandatului de ministru, împreună cu apelul către succesor, oricare ar fi el sau ea, de a continua proiectele începute.

Lucrurile nu s-au oprit doar la celebra conferinţă de presă, ci continuă de atunci, cu noi "dezvăluiri" în fiecare zi, într-un tur de forţă al televiziunilor. Sub privirile întregii ţări, deja istovită de peste un an de pandemie, o ţară care aşteaptă soluţii de la cei pe care românii i-au votat, nu probleme, nu haos, nu bătălii închipuite, ci soluţii rapide şi corecte.

România are nevoie de o guvernare responsabilă. Suntem în faţa celei mai mari oportunităţi la care puteam spera vreodată - 84 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Avem motive să fim convinşi că măsurile luate până acum au dat şansa economiei să îşi revină.

Ultimele date ale INS confirmă că, în luna februarie 2021, producţia industrială a crescut faţă de luna precedentă cu 3,7% ca serie brută. În plus, România este printre statele membre ale UE cu cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în UE, în februarie, arată Eurostat. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, principalul barometru pentru consumul privat, a marcat în luna februarie o creştere cu 1,3% faţă de perioada similară a anului trecut.

O altă veste foarte bună este că Agenţia de rating Standard & Poor's a păstrat ratingul de ţară şi a modificat perspectiva economiei României de la negativ la stabil. Aceasta este prima modificare în sens pozitiv a perspectivei din ultimii 7 ani, din noiembrie 2013.

Decizia Standard & Poor's reprezintă o dovadă a recunoaşterii internaţionale a eforturilor României, pentru a asigura consolidarea fiscal-bugetară şi confirmă că măsurile adoptate au fost cele corecte, necesare pentru ţara noastră şi aşteptate de către partenerii noştri externi. Agenţia de rating estimează şi o creştere economică de 5% pentru România în acest an, pe baza investiţiilor finanţate de UE şi a revenirii cererii interne.

Guvernul liberal va merge mai departe atât cu implementarea măsurilor destinate înlăturării efectelor negative ale pandemiei COVID-19 şi relansării economiei, cât şi cu politica fiscal-bugetară prudentă, care să asigure înscrierea României în ţintele asumate.

Dar, pentru ca toate aceste lucruri să se întâmple, avem nevoie de stabilitate. O ţară nu se guvernează cu declaraţii la cald, ci cu viziune, cu mintea limpede şi cu gândul la viitoarele generaţii, cu mai mulţi lideri şi mai puţini politicieni.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"În plină pandemie, ministrul muncii instituie Memorandumul sărăciei, prin care propune înjumătăţirea veniturilor medicilor din ATI"

Solicit de urgenţă demiterea ministrului muncii, doamna Raluca Turcan. Este strigător la cer, o decizie catastrofală, ca la apogeul pandemiei, când secţiile ATI sunt sufocate şi personalul medical epuizat, Guvernul să taie consistent din veniturile salariale ale medicilor şi în special ale celor din ATI, prin reducerea sporurilor. Indiferent ce reduceri de venituri a cerut premierul Cîţu să se realizeze la nivelul ministerelor, nu se poate lua o astfel de măsură acum, când există deja un deficit major de personal medical pentru secţiile de terapie intensivă.

PSD a fost singurul partid care a înţeles că pentru a salva sistemul medical românesc e nevoie de condiţii de salarizare apropiate de cele din Europa Occidentală pentru personalul sanitar şi de dotarea unităţilor sanitare. Iar acum la un an şi jumătate, vine Coaliţia austerităţii naţionale şi distruge tot.

Plafonarea sporurilor la cel mult 20% din salariul de bază, principiu pe care Guvernul Cîţu vrea să-l aplice în noua Lege a salarizării, înseamnă o tăiere efectivă de 46% din veniturile personalului medical.

În această situaţie, eroii în halate albe, salvatorii din prima linie, se văd batjocoriţi la modul cel mai josnic de acest guvern al austerităţii şi minciunii. În loc de recunoaştere şi sprijin, li se taie veniturile, fapt care, inevitabil, îi va demobiliza, cu consecinţe dramatice pentru sănătatea publică.

Din păcate, doamna Raluca Turcan se dovedeşte pentru salariaţii şi pensionarii ţării la fel de sinistră şi incapabilă precum a fost domnul Voiculescu pentru sănătatea publică şi gestionarea pandemiei.

Este inadmisibil modul în care prim-ministrul Cîţu cu mâna ministrului muncii vrea să forţeze modificarea Legii salarizării, cu consecinţa înjumătăţirii veniturilor personalului medical.

Este o dovadă de iresponsabilitate a actualilor guvernanţi. În 4 luni de guvernare, în loc să pună sănătatea pe primul loc în pandemie, au tăiat bugetul Sănătăţii, nu au dat banii medicilor de la centrele de vaccinare, iar în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu au prevăzut nici un proiect pentru medicina de urgenţă. Din prostie sau din răutate, au lovit direct în Sănătate. Medicii se simt abandonaţi, demobilizaţi, iar de suferit au toţi românii.

Doamna Turcan nici măcar nu se mai fereşte. Spune public că vrea să renunţe total la principiul de echitate din Legea salarizării şi promite compensaţii pentru personalul medical care va fi afectat de o asemenea decizie. Acestea sunt doar promisiuni fără acoperire menită să prevină reacţiile de revoltă.

Memorandumul pus în dezbaterea Guvernului taie dramatic salariile medicilor, în plină pandemie.

Ce spun acum Turcan şi Cîţu, ca să potolească revolta angajaţilor din sistemul medical, că în urma memorandumului adoptat de guvern nu vor scădea veniturile bugetarilor, este egal cu zero.

Nu ne putem baza decât pe documentele oficiale, iar în documentele oficiale scrie clar că salariile medicilor, ale profesorilor, ale militarilor, ale poliţiştilor şi ale altor categorii de bugetari, vor scădea.

Nu scrie nici în memorandum şi nici în ordonanţa de urgenţă, prezentată în Guvern în primă lectură, că sporurile vor fi incluse în salariul de bază. Nimeni nu ştie cum se va rearanja grila de salarizare. Doamna Turcan ne spune doar o poveste de adormit copiii, la fel ca în 2020, atunci când a spus că vor respecta legile în vigoare în privinţa salariilor şi a pensiilor şi când a minţit, fără să clipească, susţinând că guvernul PNL va dubla alocaţiile copiilor, conform legii. Realitatea o poate vedea toată lumea: alocaţii majorate nu, pensii crescute nu, salarii profesori mai mari nu, vouchere de vacanţă nu mai există. În schimb, avem preţuri mai mari la alimente, la utilităţi, la servicii în general, cursul leu-euro a explodat.

Adevărul este unul singur. Economia este în colaps, pentru că supravieţuieşte doar pe datorie, iar veniturile românilor nu cresc, ci scad în raport cu explozia preţurilor.

Românii simt în mod direct şi dureros eşecul guvernării Coaliţiei austerităţii. Au pierdut peste 400 de lei, la salariu, în luna februarie 2021, lună în care salariul mediu brut a scăzut la 5.497 de lei, faţă de 5.906 lei în decembrie 2020. Este o scădere matematică de 6,9%, care se adaugă la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, în contextul în care preţurile au crescut cu procente medii de peste 15%.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Viaţa politică din România, ipocrizia doctrinară a partidelor din coaliţia de guvernare"

Dragă USR,

Vă aduc aminte ca nevoile acestei ţări sunt mai presus de ambiţiile si orgoliile personale a membrilor de partid. Aţi declarat o doctrina de centru-dreapta antisistem, acum, intrând la guvernare aţi devenit parte a sistemului cu un comportament generic "ANTI".

Dacă veţi continua să protejaţi cu orice preţ "diamantele" de partid, dacă veţi persevera în orgolii si fuga de responsabilitate, atunci inevitabil veţi deveni boala autoimună a acestei guvernări. Va aduc aminte ca plata pentru orgoliile personale a membrilor voştri este sănătatea acestui popor!

Mă întreb cât de probabil ar fi scenariul în care fostul ministru al sănătăţii publice, domnul Voiculescu Vlad, să iasă să declare public: "Ştiţi? Am greşit acolo... şi acolo... Iar lecţiile învăţate din greşelile mele sunt următoarele..."

Dar un asemenea gest ar presupune o doză prea mare de curaj, prea multă asumare si autocritică, în consecinţă, (nu) se va întâmpla - niciodată!

Singura preocupare a autoproclamaţilor meritocraţi în clipa de faţă este imaginea, demnitatea personală a ministrului si nicidecum sănătatea poporului.

Dragi colegi USR-işti, nu mai blocaţi guvernarea, asumaţi-vă puterea şi guvernaţi, nu încercaţi să vă ascundeţi după deget, pretinzând că Vlad Voiculescu este ministrul ideal al sănătăţii fără de greşeală şi păcat!

Domnul Vasilică Toma:

"Un ministru-businessman al sănătăţii din «Guvernul meu»"

În plină pandemie, un întreg popor adus la disperare şi teroare trebuie să asiste neputincios la lupte politice, aranjamente de culise şi certuri pe funcţii.

Totul mai poate aştepta. Nimic nu este prea urgent sau prea important pentru un Guvern pentru care voinţa şi interesul naţionale nu au nicio valoare în faţa intereselor personale şi de grup.

Într-o ţară în care spitalele ard la propriu, în care oameni bolnavi nu mai au încredere în sistemul medical şi refuză să mai ceară ajutor de specialitate, pentru un om şi ambiţiile sale, totul stă în loc.

Pentru un singur om care crede că i se cuvine orice, o ţară întreagă este nesocotită şi batjocorită... un om care nu s-a remarcat prin nimic altceva decât printr-o campanie susţinută de imagine, de o ipocrizie colosală în care ani la rândul a pozat în specialist şi apărător al sănătăţii din România. Un om care, exclusiv pentru ambiţia sa şi interesele celor pe care îi reprezenta şi îi reprezintă de fapt, a făcut tot ce era posibil şi necesar să parvină, în vreme ce se autodeclara militantul numărul 1 al sănătăţii româneşti. Iar în momentul în care a ajuns la funcţia mult visată din care să îşi susţină propriul interes şi al celor din spatele său, s-a văzut că acest militant şi specialist nu ştie nimic despre ce înseamnă un sistem de sănătate şi sanitar al unui stat. A ştiut şi continuă să ştie doar două lucruri - uşa de intrare de la Ministerul Sănătăţii şi urmărirea listei "to do", care nu are nicio legătură cu nevoile şi interesele cetăţenilor români, un ministru demis care refuză să-şi accepte situaţia şi care declară nonşalant că, în bula sa, sunt numai oameni deosebiţi. Adevărat, domnule Vlad Voiculescu, etern aspirant la funcţii şi privilegii în timp ce pozaţi în victimă inocentă! În bula dumneavoastră, chiar sunt numai oameni deosebiţi. Adevărat! Noi, restul, românii, chiar suntem deosebiţi de dumneavoastră! Total deosebiţi! Singura problemă este aceea că, din bula dumneavoastră de oameni deosebiţi, aveţi pretenţia de a vă numi ministrul sănătăţii românilor şi al statului român.

Neajunsul nostru este că aţi ţinut şi continuaţi să ţineţi cu tot dinadinsul ca preţioasă dumneavoastră bulă să acapareze şi să ne acapareze pe toţi, pentru că oamenii deosebiţi din ea îşi cer tainul anilor în care v-au antrenat pentru a veni acum pe post de ministru şi a trata un întreg minister şi un întreg popor din perspectiva unor afaceri pe care le numiţi activism, militantism, grijă faţă de oameni, când, repet, singura dumneavoastră legătură cu sănătatea este doar interesul. În rest, s-a văzut şi se vede foarte bine ce expertiză vastă aveţi în acest domeniu. Nici măcar nu v-aţi străduit în toţi anii aceştia în care aţi pozat să vă însuşiţi minimumul de cunoştinţe, în aşa fel încât să nu ajungeţi să gafaţi zilnic.

Ştiţi, stimate domn, problema cu sănătatea şi ministerul este următoarea. Gafele dumneavoastră atât de... inocente se plătesc. Iar ele se plătesc de către oamenii care suferă, care mor, de un întreg sistem care colapsează, de cadrele medicale care au ajuns la limită!

Nu credeţi că aţi făcut destule, dumneavoastră şi ai dumneavoastră? Nu credeţi că jocul acesta absurd trebuie să înceteze? Nu credeţi că prea mulţi români v-au plătit acest joc cu ce au ei mai de preţ? Chiar nu mai contează nimic? Chiar nu vă pasă ce efecte aveţi?

Domnilor din PNL şi USR PLUS, înţeleg, vreţi totul! Înţeleg că niciun argument nu vă mai convinge şi veţi continua să vă luptaţi intestin până vă veţi vedea calculele aşezate. Înţeleg că singura prioritate este cea stabilită de dumneavoastră, pentru dumneavoastră!

Însă, totuşi, îmi permit să vă spun că ceea ce faceţi acum poartă un nume şi tot ce faceţi acum vă transformă în responsabilii şi vinovaţii direcţi pentru tot ceea ce un român este nevoit să suporte şi să sufere zilnic, pentru tot ce trăiesc acum românii şi vor continua să trăiască copiii şi nepoţii lor, iar aceasta doar pentru că dumneavoastră, pur şi simplu, aşa vreţi!

Domnul Daniel Tudorache:

Coaliţia guvernamentală de dreapta, pe lângă faptul că a uitat să mai şi guverneze, aruncând în aer economia românească, lăsând în plină pandemie de COVID-19 ţara fără ministru al sănătăţii, a găsit cale de înţelegere în vederea schimbării şefilor Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune.

Desigur, problemele reale ale societăţii româneşti nu reprezintă priorităţi pentru vremelnicii guvernanţi ai "dreptei unite", singura lor prioritate este politizarea instituţiilor statului, instalarea oamenilor de partid în funcţii cheie şi bătaia "pe ciolan".

Ţara are nevoie de un guvern puternic, de măsuri economice şi sanitare ferme care să fie apte de depăşirea pandemiei şi a crizei economice. Instabilitatea şi abrambureala politică a coaliţiei nu fac decât să amplifice criza sanitară şi economică în care ne adâncim în fiecare zi tot mai mult.

Stimaţi guvernanţi, vă solicit în numele şi pe seama cetăţenilor români, să luaţi în serios problemele tării, atribuţiile şi responsabilităţile care vă revin potrivit funcţiilor pe care le ocupaţi, să le trataţi cu profesionalism şi responsabilitate!

Domnul Vetuţa Stănescu:

"Investiţii în Hunedoara, prin Programul Operaţional Regional"

Investiţiile reprezintă mijlocele prin care o economie creşte sănătos şi garantat. Bugetul României de anul acesta cuprinde alocări record pentru sectorul investiţiilor, singura şansă ca ţara noastră să aibă parte, în sfârşit, de o dezvoltare vizibilă şi durabilă. Pe lângă investiţiile care ţintesc către obţinerea de valoare adăugată într-un termen relativ scurt şi mediu, un alt tip de investiţie, poate cea mai importantă pentru prosperitatea şi securitatea unei ţări, este cea în educaţie, care, faţă de alte categorii de investiţii, este una pe termen lung.

Prin urmare, sunt foarte bucuroasă să aflu că domnul Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, a semnat 24 de contracte de finanţare, în valoare totală de 106.476.282,95 lei, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, pentru instituţii de învăţământ, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea competitivităţii unor firme. Dintre acestea, 12 proiecte vizează îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale şi recreative, precum şi regenerarea urbană.

O parte dintre aceste fonduri vor fi îndreptate şi către judeţul Hunedoara. Oraşul Haţeg va beneficia de 7.771.522,70 lei pentru construcţia unui corp nou de clădire pentru învăţământul liceal - filiera tehnologică la Colegiul Naţional "I.C. Brătianu". Cu o tradiţie de peste un secol, Colegiul Naţional "I.C. Brătianu" s-a afirmat constant drept cea mai importantă instituţie educativă şi culturală a Ţării Haţegului. Eforturile constante ale cadrelor didactice şi ale elevilor au poziţionat liceul între primele unităţi şcolare din judeţ.

Aşa cum am mai afirmat şi cu alte ocazii, voi continua să lupt cu toate puterile pentru ca judeţul Hunedoara, judeţul nostru, mai ales în ceea ce priveşte investiţiile, să fie o prioritate pentru actuala coaliţie de guvernare PNL-USR PLUS-UDMR. Acest deziderat a fost, până acum, susţinut de fapte concrete, iar investiţiile cu fonduri europene şi guvernamentale în judeţul Hunedoara nu se vor opri aici. Ne-am asumat un drum pe care vrem să ducem România. Acel drum este unul al dezvoltării şi al prosperităţii. Apartenenţa la Uniunea Europeană şi NATO, precum şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite reprezintă parametrii instituţionali şi familia valorilor în cadrul cărora dorim să ne dezvoltăm. Garantarea şi extinderea libertăţii, apărarea democraţiei şi a statului de drept sunt pilonii pe care această coaliţie se fundamentează. Însă, mai mult decât salvgardarea acestor valori sacre, o guvernare liberală se legitimează prin măsurile economice pe care le adoptă.

Deşi pandemia de COVID-19 a obligat statele să recurgă la politici economice şi fiscale care să ajute afacerile afectate, investiţiile au rămas în România o prioritate. Când vorbim despre educaţie, nu vom vorbi niciodată despre cheltuieli, ci numai despre investiţii. Orice copil pe care reuşim să îl aducem şi să-l ţinem pe băncile şcolii reprezintă o investiţie pentru viitorul României, pentru că numai prin cetăţeni educaţi o ţară are garanţia supravieţuirii şi dezvoltării sale.

Mai mult, ca liberal, garantarea egalităţii de şanse reprezintă pentru mine un principiu de netăgăduit. Nu contează în ce familie te naşti sau ce condiţie socială şi financiară ai. Credem că numai prin educaţie un copil îşi poate atinge potenţialul maxim, iar ulterior, prin dedicare, efort şi transpiraţie, să ajungă să-şi îndeplinească visele şi, concomitent, să contribuie la prosperitatea ţării lui. Cu cât fiecare dintre noi munceşte mai mult şi încearcă să se autodepăşească, cu atât toţi ceilalţi au de câştigat. România nu mai poate să se abată de la calea liberală, singura în măsură să îi asigure prosperitatea şi stabilitatea!

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

"Guvernarea USR-PNL-UDMR a distrus încrederea românilor!"

Suntem singura ţară din lume în care guvernarea, astăzi USR-PNL-UDMR, caută vinovaţii pentru propriile eşecuri în rândul cetăţenilor.

În opinia voastră, a celor din PNL şi USR, vinovaţi sunt oamenii pentru că pandemia nu este corespunzător gestionată, vinovaţi sunt oamenii pentru că ritmul campaniei de vaccinare merge cu încetinitorul, vinovaţi sunt oamenii pentru zecile de mii de morţi din ultimul an.

Nu vă asumaţi niciun fel de responsabilitate. Nu! Vinovaţi nu sunt oamenii! Vinovaţi sunteţi voi care, prin tot ceea ce aţi făcut şi faceţi, distrugeţi încrederea românilor tocmai când este mai mare nevoie de ea.

Nu mai spuneţi despre românii care ies în stradă că o fac doar pentru că nu vor să se protejeze, că nu se gândesc la ceilalţi, că sunt iresponsabili. Poate mulţi dintre cei din stradă se tem de virus, dar mai tare se tem de ziua de mâine, pentru că, pe lângă restricţii, nu aţi făcut nimic pentru cei care şi-au pierdut sau riscă să îşi piardă locurile de muncă, pentru cei care şi-au închis sau sunt pe cale să îşi închidă afacerile, pentru copiii din zonele sărace care au pierdut un an de şcoală.

Nu mai spuneţi că sunteţi corecţi, pentru că nu sunteţi! Vă acuzaţi unii pe alţii că minţiţi cu privire la cifrele pandemiei! Vă daţi seama unde aţi ajuns? Când singuri vă aduceţi asemenea acuzaţii, oamenii ce să mai creadă?

Nu mai spuneţi că faceţi tot ce puteţi, pentru că nu faceţi! Iar situaţia de la ATI este unul dintre exemplele cele mai tragice de lipsă de competenţă şi rea-credinţă. Vă aud vorbind despre cum creşteţi voi numărul de locuri la Terapie Intensivă, dar aruncaţi oamenii afară din spitale pentru că de fapt nu faceţi nimic. Mai şi minţiţi. Anul trecut în toamnă spuneaţi că avem în total peste 3000 de paturi la ATI. Peste 3000!

Aici nu mai este, domnilor şi doamnelor guvernanţi, lipsă de comunicare, este incompetenţă, minciună şi rea-credinţă şi toate acestea au distrus încrederea oamenilor şi o vor distruge pe mai departe. Iar pentru asta sunteţi vinovaţi!

Domnul Mihai Weber:

"Pe lângă criza economică şi cea sanitară, Coaliţia aflată la guvernare a decis să ducă ţara într-o criză politică care va adânci, fără îndoială, problemele cu care se confruntă societatea românească"

Revocarea ministrului Vlad Voiculescu, acel ministru împotriva căruia PSD a depus două moţiuni, vine mult prea târziu pentru toţi acei români care au fost evacuaţi noaptea din spitale cu jandarmii, care şi-au şubrezit sănătatea sau, şi mai dramatic, au murit în spitalele puse la pământ, unul după altul, parcă în mod intenţionat distruse astfel încât cetăţenii să fie obligaţi să se îndrepte către privat.

Nu în ultimul rând, ca să fie revocat acest ministru a fost nevoie să moară oameni, să ardă spitale, să fim nevoiţi să auzim cum sunt batjocoriţi morţii şi cum le sunt umilite rudele. În tot acest timp, stimaţi colegi, noi, cei de la PSD, mass-media, întreaga societate vă spunea exact aceleaşi lucruri, însă dumneavoastră stăteaţi fix în aceleaşi scaune şi zâmbeaţi superior.

Parlamentarii coaliţiei de la putere, Guvernul şi prim-ministrul ca beneficiari ai girului parlamentar, preşedintele României, ei bine, toţi aceşti oameni care aveau pârghiile necesare pentru a face ceva, n-au făcut nimic! Cu toţii aţi asistat tăcuţi, aţi ales să nu daţi curs atenţionărilor opoziţiei, devenind astfel complici la măsurile luate de acest ministru care nu a dorit nici măcar o clipă să-şi asume responsabilitatea acestei funcţii, delegându-şi toate atribuţiile.

După toate incidentele pe care le-aţi generat deja în societate şi economie, acum veniţi şi suprapuneţi peste celelalte probleme o criză politică pe care arătaţi că nu o puteţi gestiona. Asistăm stupefiaţi, din nou, la acelaşi scenariu ieftin de şantaj în cadrul unei coaliţii constituite în jurul unui partid care a pierdut alegerile parlamentare, doar fiindcă aşa a dorit preşedintele Iohannis.

Din punctul de vedere al PSD, lucrurile sunt însă clare şi simple, stimaţi colegi! Ori rezolvaţi rapid această criză şi guvernaţi pentru ţară, ori vă retrageţi şi îi lăsaţi pe alţii care ştiu să guverneze bine, ori ne întoarcem la naţiune, prin alegeri anticipate!

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 171.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Vă reamintesc şi programul de lucru pentru astăzi - între orele 10,00 şi 11,30 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între 11,30 şi 12,00 - pauză; de la 12,00 avem sesiunea de vot final; iar la încheierea şedinţei va avea loc şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi apoi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observaţii cu privire la ordinea de zi?

Vă rog, domnul deputat Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun suplimentarea ordinii de zi, pentru punctul 12¹, cu PL-x 14/2021. (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19).

Există acordul liderilor prezenţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Atunci, suplimentăm ordinea de zi cu proiectul de lege pe care ni l-aţi indicat.

Şi intrăm în ordinea de zi.

Continuăm cu punctul 10, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi adoptarea unor măsuri necesare pentru înfiinţarea punctului naţional de acces, conform regulamentelor delegate de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport; PL-x 106/2021; lege ordinară.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Şi o să vă rog să vă şi prezentaţi.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Scrioşteanu Ionel, secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Prezentul proiect de act normativ creează cadrul pentru punerea în aplicare a 4 regulamente ale Uniunii Europene.

Toate aceste regulamente delegate impun înfiinţarea unor puncte naţionale de acces - interfaţă digitală în care datele corespunzătoare celor patru regulamente sunt puse la dispoziţia utilizatorilor, cu scopul de a fi reutilizate - şi care privesc teritoriul naţional.

Punctele naţionale de acces existente, înfiinţate în conformitate cu cerinţele care decurg din aceste acte delegate, pot fi regrupate într-un punct unic, care să permită accesul la toate tipurile de date disponibile relevante care se încadrează în domeniul de aplicare al specificaţiilor regulamentelor.

Prin prezentul proiect de act normativ se propun următoarele:

- Înfiinţarea Punctului Naţional de Acces de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;

- Desemnarea administratorului Punctului Naţional de Acces pentru punerea în aplicare a Regulamentelor Delegate ale Uniunii Europene de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, menţionate anterior;

- Desemnarea Organismului Naţional Competent - ARR;

- Desemnarea Autorităţii Competente de Evaluare - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

PL-x 106/2021

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest act normativ, iar Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Actul normativ are ca obiect de reglementare înfiinţarea Punctului Naţional de Acces, numit în continuare PNA, de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. PNA constituie o interfaţă digitală unică prin intermediul căreia se colectează, prelucrează şi diseminează date sau informaţii care vor oferi posibilitatea de a furniza servicii de informaţii referitoare la locuri de parcare sigure şi securizate pentru camioane şi vehicule comerciale, informaţii minime universale în materie de trafic legate de siguranţa rutieră, servicii de informare în timp real cu privire la trafic şi servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 9 martie 2021 şi a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea actului normativ în forma prezentată de Senat.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Benedek Zacharie, de la UDMR, vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Aici discutăm de 4 regulamente, din care două din 2013, unul din 2015 şi unul din 2017.

Deci noi am ajuns în 2021 ca să legiferăm aceste regulamente. Şi legiferăm ca nu cumva să intrăm în infringement. Sau deja a început o clauză de infringement, din 14 mai 2020.

Şi legiferăm din cauza temei ca nu cumva să fim amendaţi cu minimum 1.730.000 de euro/dosar.

Deci ar fi cazul să începem să legiferăm în interesul oamenilor, în interesul... în acest caz, în interesul transportatorilor, în interesul siguranţei circulaţiei şi în interesul respectării condiţiilor de mediu.

Deci, UDMR va vota această propunere legislativă, dar avem câteva întrebări.

De exemplu, dacă există infrastructură pentru a crea Punctul Naţional de Acces? Sau legiferăm şi vom vedea când vom proroga acest termen?

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile generale cu domnul Toma Vasilică, care este conectat online.

Vă rog, aveţi cuvântul, două minute.

Domnul Vasilică Toma (prin audioconferinţă):

Bună ziua!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, discutăm de transpunerea în legislaţia naţională a unor regulamente delegate.

Este bine că luăm aceste măsuri, vom aproba această ordonanţă de urgenţă.

Problema este că dacă ne uităm pe ceea ce a transpus în practică Ministerul Transporturilor, în baza ordonanţei de urgenţă care transpune aceste regulamente, vedem că e o diferenţă mare între teorie şi practică.

Dacă, peste tot, în toate ieşirile publice, cel puţin, ministrul transporturilor clamează că sprijină coeziunea Regiunii de Nord-Est, regiunea Moldova, vedem că în practică nu se întâmplă aşa.

Şi studiind harta cu rutele de tranzit de pe site-ul cestrin.ro, în baza acestei ordonanţe de urgenţă, vedem că nu există nicio rută de tranzit între Moldova şi Vest, între Moldova şi Ardeal şi aşa mai departe, spre vestul Europei. Nu există niciun loc de parcare, nu există nicio benzinărie.

Ca atare, nu există nicio informaţie disponibilă, atât pentru civili, cât şi pentru cei care fac activităţi comerciale, privind tranzitul între Moldova şi vestul României sau vestul Europei.

Cred că a venit vremea ca şi vorbele ministrului transporturilor să fie transpuse în practică.

Trebuie ca toate rutele de tranzit care sunt prevăzute între Moldova şi Ardeal să fie prevăzute în această hartă. Fiindcă avem şi foarte multe sesizări de la cei care prestează activităţi comerciale, de la transportatorii români, cărora le este foarte greu să acceseze informaţii privind tranzitul din Moldova înspre Transilvania şi, ca atare, şi activităţile comerciale sunt extrem de afectate.

Nu mai spunem şi de cetăţeni, civilii, care pot accesa această hartă de pe site-ul cestrin.ro, dar nu-i ajută cu nimic.

De aceea, dacă tot este prezent la şedinţă şi secretarul de stat de la Ministerul Transporturilor, îl rog să transmită ministrului transporturilor să actualizeze de urgenţă această hartă. Astfel încât, dacă tot aprobăm această ordonanţă de urgenţă, prin lege, astăzi, să capete şi conţinut.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să...

Domnul Vasilică Toma (prin audioconferinţă):

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...concluzionaţi.

Domnul Vasilică Toma (prin audioconferinţă):

Am concluzionat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc frumos.

Nemaifiind intervenţii, potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 11 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 203/2020 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan; PL-x 39/2021.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, aveţi cuvântul, cu rugămintea să vă şi prezentaţi.

Domnul Gheorghe Ştefan (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mă numesc Gheorghe Ştefan, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare stabilirea condiţiilor de înstrăinare a terenurilor agricole situate în extravilan pentru care au fost depuse şi înregistrate, până la data de 13 octombrie 2020 inclusiv, cererile de afişare a ofertei de vânzare, la autorităţile publice locale în raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află respectivele terenuri.

Având în vedere cele mai sus menţionate, vă rog, doamnelor şi domnilor deputaţi, să acordaţi un vot pozitiv Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 203/2020 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică.

Vă rog, domnul deputat Badea, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 39/2021

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 203/2020 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului preliminar, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea condiţiilor de înstrăinare a terenurilor agricole situate în extravilan pentru care au fost depuse şi înregistrate, până la data de 13 octombrie 2020 inclusiv, cererile de afişare a ofertei de vânzare, la autorităţile publice locale din raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află respectivele terenuri.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea grupurilor parlamentare, avem o intervenţie, doamna deputat Dumitriţa Gliga, vă rog.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

S-a votat în Parlamentul României, anul trecut, şi a fost promulgată în luna august 2020, o lege iniţiată de PSD, privind vânzarea terenurilor agricole româneşti către români.

Timp de 5 luni de zile, această lege nu a putut fi aplicată din cauza unor blocaje, intenţionate, cu siguranţă, din partea Guvernului, care nu a elaborat la timp normele metodologice de aplicare a acestei legi.

Astfel, timp de o lună, în perioada octombrie - noiembrie 2020, nu s-a putut încheia nicio tranzacţie cu terenuri agricole din extravilan. Apoi, în noiembrie 2020, Guvernul vine cu această ordonanţă de urgenţă, care duce la al doilea blocaj privind vânzarea terenurilor agricole. Se prorogă de fapt astfel termenul de intrare în vigoare a unei legi obligatorii, promulgate în luna august 2020, până în luna februarie 2021. O mare piedică şi în privinţa comasării terenurilor din ţara noastră, pentru ca fermierii români să poată lucra cât mai eficient şi mai productiv.

Mai mult, nu considerăm o coincidenţă depunerea, odată cu apariţia normelor de aplicare a Legii PSD, a unei iniţiative legislative a unui grup de parlamentari ai USR, care prevede vânzarea terenurilor agricole din extravilan, cu efecte catastrofale pentru agricultura românească şi siguranţa alimentară.

De aceea, vreau să le spun colegilor de la guvernare că ştiu că ideea de patriotism s-a perimat în România, dar să ştiţi că toate statele Uniunii Europene ajută şi susţin sectorul agricol şi producătorii agricoli autohtoni, condiţionând sau limitând posibilitatea persoanelor fizice şi juridice străine de a achiziţiona terenuri agricole.

Pentru motivele menţionate, PSD va vota împotriva acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Proiectul de lege nu are amendamente, aşa că rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 12 de pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 36/2021.

Dau cuvântul iniţiatorului, domnul deputat Ladányi László-Zsolt.

Vă rog.

Domnul Ladányi László-Zsolt:

Stimaţi colegi,

Această propunere vizează punerea în acord a articolelor care reglementează termenele procedurale de validare a mandatelor de deputaţi, respectiv art. 9 cu art. 6 şi art. 7 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Este o modificare minoră, dar importantă, zic eu, şi vă solicit ca prin votul dumneavoastră să fiţi de acord cu această modificare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Şimon, preşedintele Comisiei pentru regulament, pentru citirea raportului.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Şimon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

În 30 martie 2021, membrii Comisiei pentru regulament au examinat şi dezbătut Proiectul de Hotărâre nr. 36/2021 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, iniţiat de domnul deputat László Ladányi, de la Grupul parlamentar al UDMR, proiect cu care comisia a fost sesizată prin adresa nr. 301, de către Biroul permanent, din 10 martie 2021.

Proiectul de hotărâre modifică prevederi legate de validarea mandatelor de parlamentar, propunând ca timpul de dezbatere a raportului Comisiei de validare în plenul Camerei Deputaţilor să se facă în cel mult 5 zile de la constituirea comisiei.

Validarea mandatului de deputat prezintă o însemnătate esenţială, actul electoral devenind practic lipsit de eficacitate şi chiar inutil privind validarea.

Potrivit Regulamentului, Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care sunt nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare. Urmând ca, potrivit Proiectului de Hotărâre nr. 36/2021 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, în cel mult 5 zile raportul să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor, dorindu-se astfel o eficientizare a activităţii parlamentare prin mobilitatea timpului privind dezbaterea în plen a raportului.

Raportul a fost aprobat cu 5 voturi pentru şi o abţinere, iar în urma dezbaterilor, Comisia pentru regulament propune plenului Camerei adoptarea raportului asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei, cu amendamentele de tehnică legislativă redactate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului deputat Alfred Simonis.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am constatat, în ultima perioadă, că se fac foarte multe modificări la Regulament, şi poate că multe dintre ele sunt necesare, însă înţelegerea dintre noi, liderii grupurilor parlamentare, era ca atunci când modificăm Regulamentul să discutăm înainte.

Cu mine nu s-a consultat nimeni pe această modificare. Şi, deşi parte neimportantă, cred că putem să o retrimitem la comisie pentru a dezbate mai mult. Şi vă spun de ce.

Regulamentul actual prevede ca în a 5-a zi, deci nu în 5 zile, obligatoriu în a 5-a zi, Camera se întruneşte în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare. În a 5-a zi.

După cum bine ştiţi, între perioada aceea, de încheiere a mandatelor legislaturii precedente şi până la depunerea jurământului noului Parlament, conducătorii Camerei şi Senatului sunt decanii de vârstă.

Acest termen, care e unul foarte fix, nu creează posibilitatea decanului de vârstă să convoace când doreşte dânsul Parlamentul. Pentru că dacă modificăm şi stabilim că în 5 zile, pot fi şi una, şi două, şi trei, şi patru, şi cinci. Nu foarte strict şi corect, zic eu, a 5-a zi, pentru ca toţi colegii parlamentari să se pregătească pentru a ajunge la Bucureşti, a depune mandatele necesare la Comisia de validare şi a depune jurământul.

De aceea, cred că acest termen fix, din a 5-a zi se întruneşte Parlamentul, se întruneşte Camera, e unul de preferat, în detrimentul celui pe care îl propune acum Comisia pentru regulament, şi anume, preşedintele, decanul de vârstă, poate convoca când doreşte dânsul această comisie - în prima, în a doua, a treia, a patra sau a cincea zi... (Vociferări.)

Ba da, dânsul convoacă. Aşa e Regulamentul Camerei - decanul de vârstă face convocarea.

Eu vă rog să retrimitem la comisie acest proiect de modificare a Regulamentului, potrivit acelei cutume, să dezbatem şi, dacă ne convingem cu toţii că aceasta e soluţia corectă, evident, putem să venim cu modificarea la plen.

Dar, aşa, pe repede înainte, eu v-aş propune să fiţi de acord să-l retrimitem la comisie.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Atunci, o să supun votului retrimiterea la comisie.

Dar nu aţi spus, un termen?

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Două săptămâni.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Două săptămâni, în regulă.

Atunci, supun votului...

Mai avem două luări de cuvânt - domnul Andronache şi domnul Badiu.

Vă rog, înainte să supunem votului. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache:

Bun, aveţi dreptate.

Şi, în fine, îmi cer scuze pentru că am rugat-o pe doamna preşedinte să-mi acorde cuvântul înainte de a supune votului solicitarea dumneavoastră, dar doresc să aduc argumente în contra celor susţinute de domnul Simonis. În sensul în care este evident că preşedintele decan de vârstă nu poate convoca constituirea Camerei Deputaţilor fără raportul Comisiei de validare.

Termenul actual, imperativ, de 5 zile, este desuet, domnule Simonis.

Este evident că în legislaturile anterioare, ca să nu pun în discuţie legislatura actuală, lucrurile nu s-au întâmplat aşa cum prevede Regulamentul. De ce? Pentru că tehnica a evoluat, modul în care Comisia de validare îşi desfăşoară activitatea şi validează mandatele colegilor deputaţi se realizează mult mai repede decât în trecut.

Şi cred că şi Regulamentul trebuie adaptat situaţiei actuale.

De aceea, un termen flexibil, de 5 zile, în cel mult 5 zile - aşa cum a propus colegul nostru, Ladányi, prin proiectul de hotărâre - este formularea corectă a Regulamentului.

Nu înţeleg argumentele dumneavoastră.

Şi, bineînţeles că aveţi dreptul la opinie, solicitarea dumneavoastră este regulamentară, însă noi nu o vom susţine.

Mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Badiu, vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Da.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Imperfecţiunile Regulamentului sunt evidente şi sunt foarte, foarte multe. Acest Regulament trebuie luat la mână şi adus un pic la normal. Pentru că sunt extrem de multe capitole care au lacune mari şi trebuie remediate.

La 21 decembrie am fost în Comisia de validare. S-a mers pe repede înainte şi în două ore deja începusem să trecem la depunerea jurământului. Cu toate că, la momentul respectiv, Regulamentul - şi chiar şi acum, în momentul acesta - Regulamentul prevede că jurământul se depune în a 5-a zi.

Prea multe chestiuni de cutumă în Parlamentul României. Regulamentul a rămas aşa, un pic lăsat mai deoparte, şi se merge foarte mult pe cutumă, ceea ce nu este normal. În condiţiile în care putem să prevedem nişte chestiuni exacte, ne legăm prea mult de cutumă.

Să ştiţi că pe 21 decembrie, când am depus jurământul, nu s-a respectat niciun regulament. Şi abia acum s-a văzut, când noi am venit - noi, de la AUR - am venit şi am atras atenţia în nenumărate rânduri că vom face sesizări la Curtea Constituţională, cineva s-a gândit să încerce să remedieze această lacună.

Mai sunt multe, multe lacune, pe care o să încercăm să le corectăm.

Dar pentru că orice propunere ar veni de la AUR, cu certitudine, nu va trece, nu va fi votată de actuala Coaliţie, iată că rezultatele se văd.

Noi atragem atenţia Coaliţiei de la Guvernare, le ridicăm mingea la fileu şi ei să facă bine şi să dea mingea dincolo de fileu.

Este normal ca Regulamentul să fie corectat. Este normal ca multe dintre lacunele existente să fie remediate.

Poate că este bine ca să fie termenul acesta - până în 5 zile. Poate. Nu ştiu.

Ar trebui rediscutat la comisii. Pe noi nu ne-a întrebat nimeni.

Şi e posibil să fie o idee bună, ca să se meargă pe repede înainte şi jurământul să se depună, cum a fost la 21 decembrie, foarte, foarte rapid sau poate că este bine să se rămână la situaţia... la prevederile care sunt acum...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul Georgel Badiu:

...cu depunerea jurământului...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Georgel Badiu:

...exact în a 5-a zi.

Reiterez şi eu necesitatea de a se mai rediscuta un pic în Biroul permanent această.... în Comisia pentru regulament această prevedere.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da. Se discută la comisii Regulamentul.

Îi dau în continuare cuvântul domnului Alfred Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vreau doar să-i răspund domnului Andronache, care ne spunea că membrii Comisiei de validare au metode tehnice şi instrumente pentru a valida, eventual, în sistem online, mandatele.

Stimaţi colegi,

Noi nu vorbim de validare în cadrul Comisiei de validare, ci vorbim de şedinţa de plen în care se depune jurământul.

Şi, din păcate, nu avem varianta de depunere a jurământului online.

Şi avem colegi în sală care n-au putut să se prezinte la depunerea jurământului şi au întârziat depunerea jurământului o lună - două, perioadă în care n-au fost parlamentari.

De aceea, cred că un termen care oferă predictibilitate, şi acesta nu e foarte larg, şi anume 5 zile, în a 5-a zi se constituie Camera, trebuie să rămână. Altfel, vom depune jurământul pe perioada câtorva zile, de când depune jurământul primul coleg până la ultimul.

De aceea, cred şi reiterez această opţiune a mea, de a retrimite şi vă cer acordul liderilor grupurilor parlamentare pentru a mai discuta în Comisia pentru regulament.

Potrivit cutumei stabilite de noi, atunci când modificăm Regulamentul, ne punem cu toţii de acord.

Şi nu fac decât să vă rog să revenim la acea cutumă şi să-l retrimitem la comisie.

Şi, evident, având majoritate, dacă nu veţi fi de acord cu argumentele noastre, să puteţi după aceea să impuneţi această voinţă a dumneavoastră.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc.

O ultimă intervenţie, din partea domnului Szabó Ödön, de la Grupul UDMR.

Şi apoi supunem votului propunerea de retrimitere.

Mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că lucrurile trebuie puse în acord - cutuma, aşa cum a spus colegul meu, cu realitatea din Regulament.

Nici în mandatul pe care l-am început în decembrie anul trecut, nici acum 4 ani, Regulamentul, deşi prevedea a 5-a zi, practic constituirea Camerei Deputaţilor s-a realizat mai repede pentru că, cu toţii, am căzut de acord că este o necesitate ca Parlamentul care are legitimitate din vot să intre în funcţiune cât mai repede posibil. Cu toţii am fost de acord.

În acest context, practic, se realizează, reglăm Regulamentul cu ceea ce am făcut, şi acum, şi în momentul în care majoritatea era în altă parte.

Deci, eu vă rog, nu trebuie să politizăm în plus o chestiune tehnică, organizatorică, care dă posibilitatea ca votul electoral al populaţiei să fie reflectat cât mai curând posibil în posibilitatea de a avea un Legislativ care intră în deplină funcţiune, cu toate prerogativele. Pentru că în această perioadă există un Legislativ care nu are toate prerogativele, depline.

Vă mulţumesc mult şi vă rog să votăm această iniţiativă legislativă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nefiind acord al liderilor de grup, o să supun votului retrimiterea la comisie a acestui proiect de hotărâre, pentru două săptămâni.

Vot, vă rog.

Cu 93 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă şi 57 de abţineri, propunerea nu a trecut.

Continuăm dezbaterile pe acest proiect de lege.

Dacă mai sunt intervenţii?

Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

Începem cu titlul, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

La amendamente admise, de la 1 la 3, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Astfel, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 12¹, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19; PL-x 14/2021.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Huţucă, vă rog, pentru prezentarea raportului suplimentar.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2020, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2020, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2020, acte normative ce reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise.

Amendamentele vizează termenul de aducere la cunoştinţa publicului a datei de reprogramare a evenimentelor culturale şi reglementări legate de nefolosirea voucherelor la acest termen, precum şi de rambursarea sumelor aferente.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr. 2

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog să propuneţi şi un timp...

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

3 minute.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...alocat dezbaterilor.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Propun 3 minute.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

3 minute.

Supun votului propunerea domnului Huţucă.

Vă rog.

Cu 196 de voturi pentru şi două abţineri, avem un timp de 3 minute alocat dezbaterilor.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Kolcsár, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly (prin audioconferinţă):

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Prin adoptarea acestui proiect de lege şi a amendamentului propus, dăm posibilitatea organizatorilor de evenimente să treacă peste această perioadă grea, cauzată de pandemie, şi să nu intre în faliment.

Astfel, pot continua demersurile pentru organizarea unor evenimente de mare anvergură aşteptate atât de mult de public.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu sunt alte intervenţii.

Atunci, trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

La amendamente admise, de la 1 la 4, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Dacă doreşte cineva să susţină amendamentele respinse? Nu.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea art. 12 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 79/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Sighiartău.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Este o iniţiativă legislativă care vizează rezolvarea unei probleme majore din viaţa reală de zi cu zi a sute de mii de familii cu copii din România.

Este vorba de o problemă a transportului de acasă la şcoală şi retur pentru copiii din clasele primare 0-IV în interiorul localităţilor, o chestiune care în acest moment nu este reglementată.

Pentru foarte mulţi părinţi, pentru foarte multe familii aceasta este o problemă majoră de care se lovesc zilnic din cauza traficului din ce în ce mai aglomerat. Traficul sufocant este un fenomen care afectează nu doar marile oraşe, ci se extinde şi în localităţi de mărime medie. Sunt destule statistici relevante şi vedem cu toţii zilnic în localităţile pe care le reprezentăm aici, în Parlamentul României.

În afara unor iniţiative locale de succes, şi aici mă refer, evident, în primul rând la măsura autobuzelor şcolare aplicată cu eficienţă de către un primar gospodar, primarul Emil Boc, la Cluj-Napoca, şi foarte apreciată de clujeni, nu avem în momentul de faţă o aplicare generalizată la nivelul întregii ţări a măsurii curselor şcolare în interiorul localităţilor, mai ales acolo unde traficul o impune.

Cu toţii ne dorim să avem un mediu mai curat, cu toţii ne dorim să reducem poluarea, cu toţii ne dorim să creştem siguranţa în trafic, mai ales a copilaşilor noştri, şi cred că se impune să avem acest transport specializat pentru copilaşii noştri, aşa cum se întâmplă şi în celelalte ţări occidentale şi aşa cum se întâmplă, până la urmă, în ţările civilizate.

Este o iniţiativă legislativă care are menirea să îmbunătăţească calitatea vieţii familiilor din România şi a copiilor noştri.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la prezentarea raportului.

O invit pe doamna deputat Natalia Intotero, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, să ia cuvântul.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru completarea art. 12 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 12 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii gratuităţii transportului local al elevilor către unităţile de învăţământ, fie de către regiile sau societăţile de transport local din subordinea primăriilor, fie prin organizarea de curse de transport şcolar, în cazul municipiilor sau oraşelor cu un număr de peste 50.000 de locuitori.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţele din data de 30 martie şi 13 aprilie 2021, comisia a votat cu unanimitate pentru adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise şi bineînţeles şi cele respinse.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului Piper-Savu Florin, de la Grupul PSD.

Vă rog

Domnul Florin Piper-Savu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Referitor la propunerea legislativă care are ca obiect de reglementare completarea art. 12 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în sensul instituirii gratuităţii transportului local al elevilor către unităţile de învăţământ, consider că această propunere legislativă ar trebui să treacă de plenul Camerei Deputaţilor cu amendamentele depuse şi votate de Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, prin care să se elimine criteriile de discriminare şi, de asemenea, de acoperire a cheltuielilor pentru transportul specializat din bugetul de stat, prin transfer către unităţile administrativ-teritoriale. Când mă refeream la criteriile de discriminare, de fapt vorbeam despre acel prag de 50.000 de locuitori pentru oraşele şi municipiile din România.

Grupul PSD va vota pentru această propunere legislativă şi am convingerea că Guvernul României va susţine acest proiect legislativ benefic pentru copiii acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile cu domnul Zisopol, de la Grupul minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Am să rezolv şi semnul de întrebare al colegului nostru, prin intervenţia mea.

Potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, - citez - "elevii din învăţământul preuniversitar acreditat sau autorizat beneficiază de gratuitate la serviciile publice de transport local şi judeţean, rutier, naval, cu metroul, precum şi feroviar, la toate categoriile de trenuri clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic". Am încheiat citatul. Deci acest citat este din Legea nr. 1/2011.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Pentru evitarea unui paralelism în reglementare, membrii Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, ca de altfel şi membrii Consiliului Legislativ, au sugerat iniţiatorilor reanalizarea normei, inclusiv sub aspectul ca intervenţiile legislative preconizate să se refere la modificarea art. 84, şi nu a art. 12, unde este sediul materiei de fapt şi de drept.

În consecinţă, toate aceste modificări s-au făcut.

Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în consecinţă, deci vor da un vot pozitiv, cu atât mai mult cu cât propunerea legislativă aduce valoare adăugată învăţământului românesc.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale, aşa că trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Începem cu titlul.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

La amendamente admise, de la 1 la 5, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Avem şi un amendament respins. Dacă se susţine? Nu.

Atunci propunerea legislativă rămâne la votul final.

15. Continuăm cu Proiectul de Lege privind acceptarea Convenţiei globale pentru recunoaşterea calificărilor din învăţământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019; PL-x 127/2021.

Din partea iniţiatorului, dau cuvântul reprezentantului Guvernului României.

Vă rog, aveţi cuvântul, cu rugămintea să vă şi prezentaţi.

Mulţumesc.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Bună ziua!

Maria Manea, secretar de stat, Ministerul Educaţiei.

PL-x 127/2021, Proiectul de Lege privind acceptarea Convenţiei globale pentru recunoaşterea calificărilor din învăţământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019.

Proiectul are ca obiect de reglementare acceptarea Convenţiei globale pentru recunoaşterea calificărilor din învăţământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019.

Convenţia reprezintă o înţelegere juridică internaţională care prin obiectul de reglementare intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 590/2003 privind tratatele.

Convenţia urmăreşte stabilirea unor principii generale de recunoaştere pentru accesul la continuarea de studii, la care se adaugă referiri generale la recunoaşterea în scopul accesului la piaţa forţei de muncă, include principii cu privire la drepturile şi obligaţiile solicitanţilor pentru recunoaşterea studiilor şi autorităţilor competente în recunoaşterea studiilor, cât şi obligaţia dezvoltării unor proceduri transparente, corecte şi nediscriminatorii.

Sunt prevăzute, printre altele, dispoziţii privind definirea termenilor specifici, obiective, principii de bază, recunoaşterea calificărilor care dau acces la învăţământul superior, recunoaşterea studiilor parţiale şi a învăţării anterioare, informaţii privind evaluarea studiilor şi recunoaşterea rolului centrelor naţionale de recunoaştere.

Vă solicităm adoptarea proiectului de lege, consecinţa fiind facilitarea mobilităţii academice şi profesionale.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Vă rog. Aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind acceptarea Convenţiei globale pentru recunoaşterea calificărilor din învăţământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019

În baza prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 127/2021 din 17 martie 2021, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au primit spre dezbatere în fond proiectul de lege menţionat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acceptarea Convenţiei globale pentru recunoaşterea calificărilor din învăţământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019.

Scopul Convenţiei este de a facilita mobilitatea la nivel global, cooperarea internaţională, promovarea calităţii învăţământului şi utilizarea optimă a resurselor educaţionale şi umane. Convenţia urmăreşte stabilirea unor principii generale de recunoaştere pentru accesul la continuarea de studii, la care se adaugă referiri generale la recunoaşterea în scopul accesului la piaţa forţei de muncă.

De asemenea, proiectul de act normativ include principii cu privire la drepturile şi obligaţiile solicitanţilor pentru recunoaşterea studiilor şi a autorităţilor competente în recunoaşterea studiilor, cât şi obligaţia dezvoltării unor proceduri transparente, corecte şi nediscriminatorii. Sunt prevăzute, printre altele, dispoziţii privind definirea termenilor specifici, obiective, principii de bază, recunoaşterea clarificărilor care dau acces la învăţământul superior, recunoaşterea studiilor parţiale şi a învăţării anterioare, informaţii privind evaluarea studiilor şi recunoaşterea, rolul centrelor naţionale de recunoaştere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile sesizate în fond au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale şi îi dau cuvântul doamnei deputat Barcari Rodica-Luminiţa, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege prevede acceptarea Convenţiei globale pentru recunoaşterea calificărilor din învăţământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019.

În prezent, recunoaşterea academică a studiilor se realizează conform legislaţiilor naţionale care respectă convenţiile şi bunele practici internaţionale în materie.

Există mai multe convenţii internaţionale regionale, iar recunoaşterea profesională este reglementată de Directiva nr. 2005/36 a Consiliului European privind recunoaşterea calificărilor profesionale, revizuită, transpusă în legislaţiile statelor membre ale Uniunii Europene, în ceea ce priveşte calificările europene care dau acces la o profesie reglementată într-un stat membru.

În ceea ce priveşte recunoaşterea calificărilor din statele terţe, se aplică recunoaşterea în baza directivei, în funcţie de statutul cetăţeanului terţ care doreşte să acceseze piaţa internă.

Având în vedere aceste aspecte, UNESCO a lansat un proiect de text privind o convenţie globală de recunoaştere a diplomelor care au structură şi conţinut similare convenţiilor regionale de recunoaştere.

Se urmăreşte mobilitatea la nivelul global, cooperarea internaţională, promovarea calităţii învăţământului şi utilizarea optimă a resurselor educaţionale şi umane, precum şi stabilirea unor principii generale de recunoaştere pentru accesul la continuarea de studii.

Proiectul de act normativ va fi pus în aplicare de către Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educaţiei şi de alte autorităţi şi instituţii de învăţământ cu atribuţii în recunoaşterea studiilor.

Grupul PNL susţine acest proiect de lege şi va vota pentru acceptarea Convenţiei globale pentru recunoaşterea calificărilor din învăţământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm cu intervenţia doamnei deputat Ana-Loredana Predescu.

Vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Statisticile UNESCO arată astăzi că peste 5,3 milioane de studenţi îşi urmează studiile superioare în străinătate, ceea ce înseamnă doi studenţi din 100.

Convenţia globală are rolul de a facilita mobilitatea academică internaţională şi promovează drepturile indivizilor de a avea calificările de învăţământ superior, evaluate prin maniere corecte.

Adoptarea acestui text va permite crearea unui cadru normativ internaţional, la nivel mondial, care va facilita mobilitatea academică şi profesională, şi va sta la baza dezvoltării legislaţiei naţionale.

În plan european, recunoaşterea competenţelor şi calificărilor este esenţială pentru sprijinirea mobilităţii şi a învăţării, precum şi a oportunităţilor de carieră pentru cetăţenii români şi pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene. Vorbim, pe de o parte, despre recunoaşterea pentru continuarea educaţiei şi formării, şi, pe de altă parte, despre recunoaşterea pentru integrarea pe piaţa muncii, inclusiv pentru acces la profesiile reglementate.

Reamintesc în acest sens recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 26 noiembrie 2018 care promovează recunoaşterea reciprocă automată a calificărilor din învăţământul superior şi a rezultatelor perioadelor de învăţare în străinătate.

Recomandarea invită statele membre ca până în 2025 să instituie un cadru care să favorizeze recunoaşterea reciprocă automată a calificărilor din învăţământul superior în statele membre.

În încheiere, susţin adoptarea Proiectului de Lege privind acceptarea Convenţiei globale pentru recunoaşterea calificărilor din învăţământul superior, deoarece va contribui la consolidarea cooperării internaţionale în învăţământul superior, la creşterea calităţii sale la nivel mondial, la creşterea integrării pe piaţa muncii, la practici de recunoaştere a calificărilor juste, transparente şi nediscriminatorii.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile cu domnul Dragoş Gabriel Zisopol, de la Grupul minorităţilor naţionale.

Vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Până în acest moment, până în prezent au fost adoptate următoarele convenţii internaţionale regionale, Convenţia de la Lisabona, regiunea Europa şi America de Nord, Convenţia de la Tokyo, regiunea Asia-Pacific, Convenţia de la Addis Abeba, regiunea Africa, şi Convenţia America Latină - Caraibe.

În acest cadru al existenţei convenţiilor regionale pe care vi le-am adus la cunoştinţă, UNESCO a lansat un proiect de text privind Convenţia globală de recunoaştere a diplomelor, care are o structură şi un conţinut similare convenţiilor anterior amintite.

Ceea ce vreau, în schimb, să vă aduc la cunoştinţă constă în faptul că, potrivit uzanţelor internaţionale, convenţia nu a fost semnată de partea română, ca modalitate pentru exprimarea consimţământului de a deveni parte a convenţiei, fapt pentru care se va utiliza acceptarea în conformitate cu ar. 1 lit. i) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele şi dispoziţiile finale ale convenţiei, care permit acceptarea.

Ratificarea nu este posibilă în cadrul tratatelor care nu au fost semnate, iar aderarea nu este adecvată, întrucât e rezervată statelor care nu sunt membre UNESCO, dar sunt invitate să devină părţi.

În acest context, stimaţi invitaţi, doamnelor şi domnilor, deputaţii membri ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Nu avem nici amendamente.

Aşadar, proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Continuăm cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2019 pentru modificarea şi completarea art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române; PL-x 425/2019.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog. Cu rugămintea să vă şi prezentaţi.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu:

Scrioşteanu Ionel, secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect modificarea şi completarea art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea stabilirii unor măsuri ce trebuie luate în cazul căderilor de arbori aflaţi în zona de siguranţă a infrastructurii feroviare publice.

Prin modificările propuse se stabileşte cadrul legal care permite administratorului infrastructurii realizarea promptă a intervenţiilor necesare în situaţia potenţial periculoasă pentru siguranţa circulaţiei trenurilor şi/sau pentru perturbarea masivă a traficului feroviar.

Astfel, sunt introduse termene operative de 30 de zile pentru emiterea acordurilor şi marcarea arborilor destinaţi tăierii, în vederea permiterii intervenţiilor administratorului infrastructurii, pentru toaletarea, doborârea şi îndepărtarea arborilor aflaţi în limita zonei de siguranţă a infrastructurii feroviare.

Sunt definite situaţiile excepţionale în care administratorul infrastructurii feroviare poate realiza intervenţii în zona de siguranţă a infrastructurii feroviare, fără acordul prealabil al autorităţilor silvice.

Sunt stabilite proceduri privind estimarea şi valorificarea volumului de masă lemnoasă rezultată în urma intervenţiei administratorului infrastructurii feroviare, în limita zonei de siguranţă a infrastructurii feroviare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru transporturi, pentru prezentarea raportului comun suplimentar.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

PL-x 425/2019

În conformitate cu prevederile art. 94 şi ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru transporturi au fost sesizate, în fond, asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2019 pentru modificarea şi completarea art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998, în vederea stabilirii unor măsuri ce trebuie luate în cazul căderilor de arbori aflaţi în zona de siguranţă a infrastructurii feroviare publice.

În şedinţa din data de 17 februarie 2021, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege sus-menţionat celor două comisii sesizate în fond, în vederea reexaminării şi depunerii unui raport comun suplimentar.

În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele care se regăsesc în anexa care face parte din prezentul raport comun suplimentar.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Domnul Benedek.

Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Aici încercăm să reglementăm o situaţie care este destul de urâtă, având în vedere că, din cauza arborilor care cad pe calea ferată sunt foarte multe întârzieri şi în special în perioada de iarnă.

Dar nu trebuie să uităm că cei de la CFR Infrastructură până acum n-au reuşit să toaleteze nici măcar copacii, arborii care sunt în zona trecerilor la nivel cu calea ferată şi acolo s-au întâmplat foarte multe accidente soldate cu decese.

Deci ar trebui ca cei de la CFR Infrastructură să ia în serios această treabă şi, cum există această lege, să se apuce să verifice ce se întâmplă în zona de siguranţă a căii ferate. Şi nu numai din cauza arborilor sunt întârzieri, ci şi din cauza problemelor care există la infrastructura căii ferate, şi ar fi cazul ca şi acolo să se investească şi să încercăm să eliminăm punctele negre de pe calea ferată.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii, aşa că trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu sunt.

Dacă la amendamentele admise sunt observaţii?

De la 1 la 5? Nu sunt.

Atunci, nefiind observaţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Continuăm cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 223/2020 privind aprobarea preluării de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a drepturilor şi obligaţiilor, inclusiv a obligaţiilor de plată a cotizaţiei anuale de membru al Organizaţiei de Colaborare a Căilor Ferate (OCCF); PL-x 105/2021.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu:

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are în vedere următoarele: aprobarea preluării de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a drepturilor şi obligaţiilor, inclusiv a obligaţiilor de plată a cotizaţiei anuale de membru al Organizaţiei de Colaborare a Căilor Ferate - OCCF -, acestea fiind în sarcina Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR S.A, Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" S.A. şi Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" S.A.

În ceea ce priveşte achitarea contribuţiilor anuale ce derivă din calitatea de membru a României la OCCF, prin Ministerul Transporturilor, ce a fost delegată cu drepturi şi obligaţii celor trei companii, acumularea datoriilor restante la 31 decembrie 2019 s-a făcut pe seama lipsei de lichidităţi a acestora; achitarea obligaţiilor de plată restante reprezentând cotizaţiile restante la 31 decembrie 2019, cotizaţie aferentă anului 2020, şi penalităţi calculate până la 31 decembrie 2019, în valoare totală de 565.239,27 franci elveţieni, din bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru buget.

Domnul Burduja, vă rog. Pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 223/2020 privind aprobarea preluării de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a drepturilor şi obligaţiilor, inclusiv a obligaţiilor de plată a cotizaţiei anuale de membru al Organizaţiei de Colaborare a Căilor Ferate (OCCF).

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, prin adresa PL-x 105/2021 din 18 februarie 2021, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 223/2020.

Proiectul de lege supus dezbaterii vizează aprobarea preluării de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a drepturilor şi obligaţiilor din sarcina sistemului feroviar naţional, în vederea asigurării continuităţii de participare cu drepturi depline la Organizaţia de Colaborare a Căilor Ferate, precum şi a plăţii cotizaţiei de membru al acestei organizaţii.

De asemenea, proiectul prevede plata sumelor restante, inclusiv a penalităţilor de întârziere datorate, în cuantum de 563.239,27 franci elveţieni, ce se vor achita în contul OCCF din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 223/2020.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului Roman Nicolae, din partea Grupului AUR.

Domnul Nicolae Roman:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi şi colege,

Voi începe, ca să nu producem panică în inimile celor care vremelnic guvernează, AUR va vota "da". Va vota "da" pentru faptul că nu vrem ca România să se facă de râs.

În cuprinsul acestei legi este prevăzută şi o sumă de aproape o jumătate de milion de franci elveţieni, mai precis 563.239,27 franci elveţieni, această sumă restantă, inclusiv penalităţile de întârziere datorate.

Având în vedere că reprezentanţii Guvernului sunt aici, de ce nu s-a prezentat Parlamentului modalitatea prin care s-au recuperat banii şi am ajuns în această situaţie?

Dacă noi vom vota în continuare astfel de sume, stau şi mă întreb cum Coaliţia de la guvernare nu a fost de acord cu niciun amendament pe care noi am încercat să-l propunem pentru a ridica poporul acesta din situaţia în care se găseşte?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale, nu sunt nici amendamente la acest proiect de lege, astfel că rămâne la votul final.

18. Continuăm cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2019 pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice; PL-x 544/2019.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog. Dacă puteţi să vă şi prezentaţi.

Mulţumesc.

Domnul Eduard Lucian Lovin (vicepreşedinte, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Sunt Eduard Lovin, vicepreşedinte ANCOM.

Modificarea acestui articol, art. 137 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011, de fapt legea-cadru a comunicaţiilor româneşti, are scopul de a stabili ca autoritatea de reglementare drept instituţia competentă să controleze respectarea de către furnizorii de comunicaţii electronice a obligaţiilor impuse acestora prin regulamentele europene în domeniu, în absenţa unor situaţii excepţionale care ar impune desemnarea unor alte autorităţi responsabile.

Ca urmare a modificării, se va aduce un plus de certitudine pe piaţa de comunicaţii, inclusiv pentru utilizatorii finali care vor şti cărei autorităţi să se adreseze în cazul în care drepturile lor ar fi afectate.

Un exemplu concret în acest sens îl constituie tarifele maximale pentru apeluri şi SMS-uri în interiorul Uniunii Europene, a Spaţiului Economic European, stabilite prin regulamentele europene.

În cazul în care dreptul utilizatorilor finali de a beneficia de aceste tarife nu va fi respectat, în temeiul acestei ordonanţe, nr. 23/2019, ANCOM va putea aplica sancţiuni corespunzătoare furnizorilor de comunicaţii electronice şi le va putea impune acestora luarea unor măsuri prin care utilizatorii finali să îşi poată recupera prejudiciile suferite.

În conformitate cu cele prezentate, ANCOM susţine proiectul de lege supus dezbaterii plenului Camerei şi vă rugăm să acordaţi un vot de aprobare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, dau cuvântul domnului Mihai Badea pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 544/2019

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2019 pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Obiectul de reglementare este stabilirea ANCOM, ca instituţie responsabilă cu exercitarea controlului asupra respectării, de către furnizorii de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice, a obligaţiilor impuse prin regulamentele Uniunii Europene în domeniul comunicaţiilor electronice, în cazul în care competenţa de monitorizare şi verificare a respectării acestor obligaţii nu a fost acordată altei autorităţi.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Îi dau cuvântul domnului Muncaciu Sorin-Titus, de la Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aici avem de-a face cu o organizaţie care este îndrituită să cenzureze comunicaţiile electronice.

Anul trecut, în primăvară, un website al nostru a fost suspendat de către ANCOM.

Îmi pare rău că domnul Grindeanu nu ne onorează cu prezenţa, să ne explice care este motivul pentru care ANCOM a îndrăznit să facă cenzură politică? Pentru că, de fapt, asta s-a întâmplat.

Nu este permis ca o organizaţie sub controlul Parlamentului, fără înştiinţarea Parlamentului, să aplice cenzura.

De aceea, vreau să vă atrag atenţia că aici avem o problemă. Dreptul la free speech este un drept consfinţit, este un drept dat de Dumnezeu, nu poate fi luat de ANCOM.

Atât am avut de spus. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Dau cuvântul, în continuare, domnului Ivan Bogdan-Gruia, de la Grupul PSD.

Vă rog.

Două minute.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Sărut mâinile, doamnă preşedinte de şedinţă!

Mulţumesc.

Cu tot respectul pentru colegul de la AUR, n-am înţeles foarte bine ce voia să spună.

PL-x 544/2019 are un scop foarte clar, şi anume transpunerea Directivei Europene prin care tarifele pentru SMS-uri şi telefonie mobilă pentru utilizatorii din Uniunea Europeană trebuie să fie stabilite la un anumit standard.

În acest sens, singura autoritate care poate să verifice, să controleze operatorii de telefonie mobilă din România este ANCOM. În speţa respectivă trebuia operată încă de acum un an şi jumătate.

E târziu, dar în această situaţie în care ne aflăm noi acum am ajuns poate din lentoare, din liniştea fostului Guvern Orban şi actualului Guvern Cîţu, care au tergiversat foarte mult acest proces prin care drepturile utilizatorilor de telefonie mobilă riscă să nu fie respectate, din cauza faptului că în legislaţia românească nu avem, până în momentul de faţă, reglementat ANCOM ca şi autoritate de supraveghere şi control pentru operatorii de telefonie mobilă.

În sensul acesta, Grupul PSD susţine iniţiativa legislativă şi va vota pentru.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Astfel, încheiem aici dezbaterile generale. Nu avem nici amendamente la acest proiect de lege, care rămâne la votul final.

19. Continuăm cu Proiectul de Lege privind modificarea art. 16 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; PL-x 241/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Fălcoi.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ideea acestui proiect de lege a plecat de la constatarea faptului că exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu exercitarea concomitentă a unei funcţii didactice în învăţământul superior, cu excepţia celui juridic.

Prin urmare, deşi avocaţii exercită o profesie liberală, au un regim mai restrictiv, în comparaţie cu notarii publici, cu executorii judecătoreşti, consilierii juridici şi chiar cu magistraţii.

E drept că acest proiect de lege a suferit şi câteva amendamente în Comisia juridică, dar aceste amendamente nu schimbă scopul acestui proiect de lege, şi anume îndreptarea unor reglementări restrictive nejustificate, în opinia mea, şi lărgirea cadrului de activităţi compatibile cu exercitarea profesiei de avocat.

Prin urmare, vă rog să votaţi pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, dau cuvântul domnului deputat Mihai-Alexandru Badea, preşedintele Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 241/2018

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind modificarea art. 16 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Senatul a adoptat proiectul de lege, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere, în anii 2018 şi 2020, prin care precizează că Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei iniţiative legislative.

Obiectul de reglementare este modificarea art. 16 din Legea avocaturii, intervenţiile vizând lărgirea cadrului de activităţi compatibile cu exercitarea profesiei de avocat cu activităţi şi funcţii didactice în învăţământul superior, activitatea de cercetare juridică ori de creaţie intelectuală, pentru un tratament egal al avocaţilor cu executorii judecătoreşti, notarii publici, precum şi cu magistraţii în această privinţă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din Anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Am să propun timp de dezbatere de trei minute.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Proiectul nu este în procedură de urgenţă, aşa că trecem la dezbaterile generale.

Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru, din partea minorităţilor naţionale.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am fost atent la prezentarea raportului. Sunt nişte amendamente respinse, este un amendament pe care l-am formulat şi aş vrea să-l susţin.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

O să vă dau cuvântul în momentul în care trecem la dezbaterea pe articole.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da.

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege supus dezbaterii prezintă munca susţinută, practic a unei echipe de deputaţi, avocaţi, deputaţi jurişti, şi a reprezentanţilor Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

Suntem în faţa unui proiect ce îmbunătăţeşte substanţial activitatea avocaţilor, în sensul în care avocaţii vor putea să exercite în paralel cu activitatea de avocatură şi alte activităţi, precum cea didactică, la diferite nivele de învăţământ, activităţi în domeniul fondurilor europene, GDPR, şi nu în ultimul rând activităţi de creaţie intelectuală. Sigur că aceste activităţi vor fi compatibile şi cu exercitarea unor profesii liberale deja existente în Legea avocaturii.

În legea existentă la ora actuală este prevăzută activitatea de administrare judiciară şi lichidare, ceea ce reprezintă, practic, nişte efecte ale desfăşurării activităţilor de practician în insolvenţă, sens în care la momentul în care am lucrat cu colegul meu, domnul Badea, am introdus compatibilitatea exercitării activităţii de avocatură cu cea de practician în insolvenţă, pentru că aşa este menţionată în lege.

Vin în completarea faptului că ulterior adoptării ultimei variante a Legii avocaturii, nu era menţionată şi activitatea de mandat ad-hoc şi concordat preventiv, pe care tot practicienii în insolvenţă o desfăşoară, sens în care am făcut aceste modificări, cum spuneam, împreună cu colegul meu Badea, la această lege şi am introdus această profesie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu domnul deputat Daniel Florea, din partea Grupului PSD.

Vă rog, aveţi cuvântul pentru două minute.

Domnul Daniel Florea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

O idee foarte bună, aceasta a modificării Legii avocaturii.

Vă spun, pentru că am fost şi judecător, sunt avocat, am fost consilier juridic, am deţinut funcţii de conducere în administraţia publică centrală şi locală şi vă spun că este neapărată nevoie de oameni cu spirit liber şi care să se poată exprima liber, aşa cum sunt avocaţii.

Este un mare pas înainte. Am făcut două amendamente, unul a fost respins, unul a fost admis. Aş vrea să vorbesc despre ele atunci când mi se va da cuvântul. Dar vă spun că este un mare pas înainte, este concretizat şi prin faptul că avocaţii parlamentari au un grup informal, în care discută despre proiectele de lege, este iniţiat de un fost coleg de-al meu de grupă, de la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, actual senator liberal. Sunt convins că dacă toate profesiile ar avea un asemenea grup informal de lucru, colaborarea noastră în comisii ar fi mult mai bună.

Vă mulţumesc şi sunt convins că votul nostru pozitiv la acest proiect de lege va conduce la o practică mai bună şi la o mai bună valorificare a potenţialului avocaţilor în viaţa publică.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile cu doamna deputat Laura-Cătălina Vicol- Ciorbă.

Vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Meseria de avocat a ajuns să fie mult şi pe nedrept hulită în ultimii ani şi tocmai de aceea mă bucur că astăzi putem să facem dreptate şi acestei bresle.

În cei 21 de ani de avocatură, am cunoscut foarte mulţi colegi de valoare care ar fi putut practica sau pot face performanţă şi în alte domenii.

Prin urmare, consider că este just ca şi avocaţii, aşa cum sunt şi notarii publici, consilierii juridici sau executorii judecătoreşti, să-şi poată oferi expertiza în mai multe domenii.

Un regim al incompatibilităţilor restrictiv faţă de avocaţi, aşa cum este acum, împiedică mulţi profesionişti de valoare să-şi demonstreze calităţile şi în alte zone decât în instanţă sau la catedra facultăţilor de drept.

Sunt bucuroasă, totodată, că acest proiect este rezultatul unui efort comun, faptul că printre iniţiatori stau parlamentari de la toate partidele arată că în Parlament se poate şi colabora.

Cu toate acestea, nu pot să nu remarc faptul că, având o majoritate în guvernare, nu se poate colabora cu USR-ul, care nu acceptă nimic din partea opoziţiei. Am văzut la buget ce înseamnă această colaborare şi o vedem des în comisii, unde iniţiativele PSD sunt respinse pe bandă rulantă, din considerente pur politice şi fără legătură cu fondul acestor proiecte.

Îmi doresc doar ca autosuficienţa şi aroganţa domnilor de la USR PLUS să nu facă rău acestei ţări.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm cu domnul Badiu Georgel, de la Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Doamnă preşedinte, mulţumesc.

Grupul AUR va vota împotriva acestei legi. De ce? Pentru că este o lege care implică drepturi acordate unei caste, pentru că avocaţii... Da, este o profesie liberală şi atunci de ce vreţi la buget?! Ce căutaţi la buget?! Ce căutaţi în învăţământ?! Aveţi posibilitatea să predaţi la facultăţi de drept, unde specificul este juridic. Ce căutaţi în învăţământul preuniversitar?! Nu este normal, nu este fair, limitaţi-vă la ceea ce aveţi, pentru că, slavă Domnului, aveţi ce face în ţara asta, puteţi să contribuiţi la înfăptuirea justiţiei, la bunăstarea românilor, şi nu căutaţi că căpuşaţi învăţământul, şi aşa surghiunit şi chinuit de atâţia miniştri ai educaţiei care au fost nedemni de această funcţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Domnule Grosaru, o să vă dau cuvântul când susţineţi amendamentul sau mai aveţi o intervenţie?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Acum. Da.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

În mod normal nu aş fi vrut să iau cuvântul, dar având în vedere ceea ce colegul meu antevorbitor a afirmat, nu pot să nu am o poziţie.

În primul rând, tocmai asta încercăm să facem, să dăm posibilitatea avocaţilor să contribuie în mod substanţial la dezvoltarea României.

Tocmai ăsta este articolul care dă posibilitatea acestei profesii, frumoase profesii liberale, care este regina profesiilor liberale, nicidecum o castă, să-şi aducă contribuţia la ceea ce înseamnă dezvoltarea societăţii româneşti pe toate planurile.

Avocaţii sunt indispensabili făuririi justiţiei.

Avocaţii au dezvoltat şi dezvoltă România în mod continuu, cu riscurile de rigoare.

Sunt şi cazuri în care avocaţii au avut de suferit.

Sunt cazuri în care avocaţii au fost trataţi pe nedrept, în anumite situaţii.

Nu pot să accept ca cineva, de la această tribună, să spună că avocaţii sunt privilegiaţi. În niciun caz nu este aşa! Şi noi tocmai asta vrem să facem şi dăm avocaţilor această posibilitate ca în aceste domenii pe care noi le-am reglementat şi le reglementăm să poată să-şi desfăşoare şi o activitate onorabilă şi bineînţeles care îşi aduce o contribuţie substanţială, cum spuneam mai devreme, la dezvoltarea societăţii româneşti.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Şi ultima intervenţie, domnul Badea Mihai-Alexandru.

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Vreau să-mi exprim doar nedumerirea faţă de spusele unei antevorbitoare referitor la USR PLUS, în condiţiile în care, repet, noi suntem iniţiatorii acestui proiect de lege.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Încheiem aici dezbaterile generale.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul legii.

Dacă sunt observaţii? Nu.

La amendamente admise, de la 1 la 8, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Dacă la amendamente respinse sunt observaţii? Vă rog.

Doriţi să susţineţi un amendament respins.

Domnul Grosaru şi apoi domnul Florea. Da.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Intervenţia mea se referă la amendamentul de la art. 16 lit. c).

În primul rând, vă rog frumos să aveţi în vedere că tot ceea ce înseamnă activitate de creaţie intelectuală, exercitarea acestei activităţi, respectiv procesul intelectual, implică o imaginaţie şi selecţie, şi vă rog să aveţi în vedere că această creaţie intelectuală îmbracă toate formele, chit că vorbim despre rezultatul din cercetări ştiinţifice, o invenţie, o operă, descoperirea unei formule, a unui procedeu şi altele asemenea.

Amendamentul pe care l-am formulat tocmai aceste lucruri le acoperă şi vă rog să îl votaţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun votului amendamentul respins prezentat de domnul deputat Grosaru.

Vot, vă rog.

Cu 100 de voturi pentru, 89 de voturi împotrivă, 4 abţineri şi un coleg sau o colegă care nu votează, amendamentul a fost admis. (Aplauze.)

(Domnul deputat Ioan Cupşa solicită să ia cuvântul.)

Procedură, domnule Cupşa?

Vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Dacă-mi permiteţi, ar fi bine ca cei care-şi mai susţin amendamentele să citească şi amendamentele care au fost admise şi care se găsesc în corpul raportului.

Activitatea de creaţie intelectuală se regăseşte deja ca o activitate reglementată la lit. c). Dar, atenţie, tot la această lit. c) mai era şi activitatea în domeniul cercetării ştiinţifice, o activitate care este exact definită în legislaţia românească.

Drept urmare, adoptând acest amendament, aţi exclus activitatea în domeniul cercetării ştiinţifice dintre acele activităţi pe care le poate desfăşura un avocat.

Gândiţi-vă la acei colegi avocaţi care sunt cadre universitare, care desfăşoară şi activitate de cercetare ştiinţifică şi care, ca urmare a faptului că aţi votat acest amendament, pare-se că nu pot să mai desfăşoare activitate de cercetare ştiinţifică.

Restul sunt, iertaţi-mă,... mă abţin!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Procedură, domnule Grosaru, sau doriţi...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Voiam să spun ceva referitor la ceea cea spus domnul Cupşa.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Atunci, dacă nu e procedură, amendamentul a trecut.

Dau cuvântul domnului Daniel Florea, de la Grupul PSD.

Vă rog.

Doriţi să susţineţi un alt amendament?

Vă rog să indicaţi şi numărul curent.

Domnul Daniel Florea:

La amendamente respinse - 4.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Să spuneţi de la tribună.

Domnul Daniel Florea:

La amendamente respinse, punctul 4.

Amendamentul meu se referea la faptul că avocaţii pot fi experţi în legislaţia muncii.

M-am gândit la acest lucru, pentru că există posibilitatea ca un avocat să intre în instanţă, în dosare de legislaţia muncii, şi să aibă oponent un expert în legislaţia muncii.

În Codul muncii se spune că este mult mai uşor să devii expert în legislaţia muncii dacă ai studii juridice de lungă durată.

În aceste condiţii, dacă un avocat ar vrea, de exemplu, să facă acest curs de expert în legislaţia muncii, legea în forma actuală nu i-ar permite.

Motiv pentru care, dacă ar vrea să încheie cariera de avocat şi să se angajeze la HR, la Resurse Umane, într-o societate, n-ar putea s-o facă decât după ce va face cursul de expert în legislaţia muncii. Deşi, ca avocat, poate să intre în litigii de dreptul muncii; după aceea, dacă n-ar mai fi avocat, ar trebui să se specializeze.

Acesta este motivul pentru care am făcut acest amendament, să adăugăm la posibilitatea avocaţilor de a fi şi experţi în legislaţia muncii şi vă rog să-l votaţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

O să supun mai întâi votului şi după aceea vă dau cuvântul, domnule Grosaru.

Supun votului amendamentul respins de la nr. crt. 4.

Vot, vă rog.

Cu 101 voturi pentru, 108 voturi împotrivă, 6 abţineri şi un coleg sau o colegă care nu votează, amendamentul a fost respins.

Vă rog, domnule Grosaru, aveţi cuvântul.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Intervenţia mea survine ca urmare a ceea ce s-a afirmat de la acest microfon mai devreme de către un coleg.

Stimaţi colegi,

Activitatea de cercetare ştiinţifică tocmai asta implică: un procedeu care survine ca urmare a unei creaţii, a unei creaţii intelectuale. În urma unei cercetări ştiinţifice, stimaţi colegi, se nasc formule, se nasc procedee, se nasc opere, tot felul de opere.

Este absurd să spui că cercetarea ştiinţifică nu este o creaţie intelectuală!

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Avem o problemă de tehnică legislativă, pentru că avem două amendamente similare care au fost admise.

Şi atunci, o să cer o consultare a liderilor de grup, dar înainte domnul Andronache are o intervenţie pe procedură.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Pe procedură, doamnă preşedinte.

Articolul 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "Proiectul se retrimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond dacă în urma dezbaterilor în plen se solicită acest lucru sau - şi suntem în această situaţie - intervin modificări importante pentru conţinutul său".

Atâta timp cât există un amendament admis cu cvasiprevederea reflectată în amendamentul care a venit de la comisie respins şi a fost admis în plen, avem de-a face cu o dublă reglementare în conţinutul aceluiaşi proiect de lege.

Este evident că nu putem admite o dublă reglementare într-o lege pe care să o trimitem la promulgare.

Din perspectiva aceasta suntem în situaţia descrisă de art. 70, în sensul în care amendamentul admis produce un impact semnificativ asupra conţinutului actului normativ.

Din perspectiva aceasta, suntem în cazul în care proiectul trebuie retrimis comisiei sesizate în fond.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Este o cerere de retrimitere la comisie. Da, domnule Andronache? Da. (Vociferări.)

E în regulă! Atunci, liderii de grup, dacă puteţi să veniţi la consultări, aşa cum am spus, şi după aceea lămurim şi retrimiterea la comisie. (Consultări.)

Reluăm şedinţa.

În urma consultării cu liderii de grup, am convenit că cele două amendamente sunt similare şi ar fi necesară o discuţie suplimentară la comisie, în baza art. 70 din Regulament, cel invocat şi de domnul lider de grup Andronache.

Ca atare, există consens pentru retrimiterea acestui proiect de lege la comisie.

Acestea fiind spuse, încheiem aici timpul alocat dezbaterilor proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Avem pauză până la ora 12,00, dacă stafful tehnic poate să pregătească până atunci lista de vot final.

Deci ne revedem la ora 12,00 în sala de plen.

Vă mulţumesc tuturor.

După pauză

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Aş vrea să rog liderii de grup să îşi invite colegii în sală, pentru a putea începe sesiunea de vot final.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în bănci pentru a începe sesiunea de vot final.

Înainte, o să rog stafful tehnic să facem un vot de control.

Avem o prezenţă de 243 de deputaţi prezenţi în sală şi online. Aşa că putem să începem sesiunea de vot final de astăzi.

Începem cu I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

Punctul 1, Proiectul de Hotărâre pentru numirea a 3 membri ai Adunării reprezentanţilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; PHCD 51/2021.

Vot, vă rog.

Cu 292 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 42/2021.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Vot, vă rog.

Cu 299 de voturi pentru, în unanimitate, şi acest proiect de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 3, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un nou SEC pentru cercetare şi inovare COM(2020)628; PHCD 48/2021.

Vot, vă rog.

Cu 307 voturi pentru, şi acest proiect de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2020; PHCD 49/2021.

Vot, vă rog.

Cu 306 voturi pentru, şi acest proiect de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 5, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 47/2021.

Vot, vă rog.

Cu 302 voturi pentru, în unanimitate, şi acest proiect de hotărâre a fost adoptat.

Şi ultimul proiect de hotărâre.

6. Proiectul de Hotărâre privind modificarea art. 9 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor; BP 301/2021; PHCD 36/2021.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Vot, vă rog.

Cu 193 de voturi pentru, 113 voturi împotrivă, 4 abţineri şi un coleg sau o colegă care nu votează, şi acest proiect de hotărâre a fost adoptat.

Trecem la Punctul II. Legi ordinare. A. Adoptări.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Reţeaua Europeană a Consiliilor Europene de Mediu şi Dezvoltare Durabilă (EEAC) şi aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Secretariatului General al Guvernului, precum şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 107/2021; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 307 voturi pentru, în unanimitate, şi acest proiect de lege a fost adoptat.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 179/2020 privind instituirea unor măsuri pentru asigurarea resurselor umane necesare instituţiilor din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Ministerului Sănătăţii şi unităţilor subordonate, unităţilor sanitare şi serviciilor de asistenţă socială în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 19/2021; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 307 voturi pentru şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Continuăm cu punctul 9, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei; PL-x 94/2021; lege ordinară, în procedură de urgenţă.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 310 voturi pentru, în unanimitate, şi acest proiect de lege a fost adoptat.

Punctul 10, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 222/2020 privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier; PL-x 104/2021; lege ordinară, în procedură de urgenţă.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 311 voturi pentru şi un vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 11, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi adoptarea unor măsuri necesare pentru înfiinţarea punctului naţional de acces, conform regulamentelor delegate de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport; PL-x 106/2021; lege ordinară, în procedură de urgenţă.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 313 voturi pentru şi o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat.

Punctul 12, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 203/2020 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan; PL-x 39/2021; lege ordinară, în procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 282 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, două abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 13, Proiectul de Lege privind acceptarea Convenţiei globale pentru recunoaşterea calificărilor din învăţământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019; PL-x 127/2021; lege ordinară.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 311 voturi pentru şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 14, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2019 pentru modificarea şi completarea art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române; PL-x 425/2019; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 311 voturi pentru şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 15, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 223/2020 privind aprobarea preluării de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a drepturilor şi obligaţiilor, inclusiv a obligaţiilor de plată a cotizaţiei anuale de membru al Organizaţiei de Colaborare a Căilor Ferate (OCCF); PL-x 105/2021; lege ordinară, în procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 310 voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 16, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2019 pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice; PL-x 544/2019; lege ordinară.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 309 voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la Punctul III. Legi organice. Adoptări.

Punctul 17 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale; PL-x 129/2020; lege organică, în procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 310 voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului.

Avem două înscrieri.

Domnul Lőrincz Ştefan-Iulian, de la Grupul USR PLUS, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi Grupul parlamentar al USR PLUS a votat Legea - PL-x 129/2020 - care prevede monitorizarea electronică a agresorilor, o promisiune veche a politicienilor, nerespectată, reluată de fiecare dată când o femeie este ucisă, ordinul de protecţie fiind deseori încălcat.

Prea multe victime, majoritatea femei, au avut de suferit până acum. Multe au plătit cu viaţa indiferenţa legiuitorilor.

Astăzi, în sfârşit, monitorizarea electronică a agresorilor devine lege.

Deşi proiectul de lege trecuse de Senat în urmă cu un an, zăcea uitat prin sertare. O măsură care ar fi putut deja salva vieţi.

Anul trecut, 51 de femei au fost ucise în familie. Datele existente nu indică, însă, dacă au fost ucise de parteneri şi dacă existau sau nu ordine de protecţie.

36% din ordinele de protecţie emise în anul 2019 au fost încălcate, iar procentajul mare, între 40% şi 50%, a fost constant în ultimii 5 ani.

Legea vine în sprijinul victimelor, lăsate până acum singure în faţa agresorului. Va ajuta victimele violenţei domestice care trec prin cea mai periculoasă perioadă a vieţii - cea care urmează momentului în care denunţă agresorul.

Dacă agresorul încalcă ordinul de protecţie va fi alertată în timp util, atât poliţia, cât şi victima.

Ne aşteptăm ca, astfel, numărul celor care încalcă ordinele de protecţie să scadă.

Este un prim pas pentru a proteja în mod real victimele violenţei domestice - un fenomen grav, de amploare, ignorat de prea mult timp de clasa politică.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Andronache, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Acest proiect de lege a fost iniţiat de parlamentari liberali. (Aplauze.)

Reprezintă... (Aplauze.) ...reprezintă exemplul perfect de colaborare între autoritatea legislativă, autoritatea executivă şi societatea civilă.

Au avut loc numeroase consultări pentru a ajunge la această formă.

Apreciem sprijinul pe care l-am primit din partea Guvernului şi în acest sens am adoptat amendamentele propuse de autoritatea executivă.

De asemenea, am preluat şi am introdus în lege propuneri ale societăţii civile.

De aceea, ţin, pe această cale, să mulţumesc acelor asociaţii care s-au implicat, prin recomandări, prin sprijin şi prin sugestii, în procedura legislativă.

Şi le voi citi numele.

Vorbim aici despre comunitatea "Declic", despre FILIA, despre TRANSCENA, despre Asociaţia "Viaţa fără Violenţă", despre Asociaţia "Atena Delphi", despre Asociaţia "Anais", despre Asociaţia "Inovatorium" şi Asociaţia SPICC.

Vă mulţumim.

Şi de, asemenea, vă mulţumim vouă, dragi colegi, pentru sprijinul acordat în adoptarea acestui proiect. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului Dan Tanasă, pentru explicarea votului, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Da, domnule Andronache, nu v-a luat decât 31 de ani să adoptaţi un astfel de... (Râsete.) ...proiect legislativ. (Râsete. Aplauze.)

Şi să ştiţi că e foarte frumos că vă împăunaţi aşa să vă asumaţi merite.

Meritele sunt ale tuturor politicienilor. Meritele sunt ale tuturor partidelor politice, ale tuturor deputaţilor, pentru că au susţinut acest proiect legislativ, inclusiv... inclusiv al AUR şi...

Voci din sală:

Mai ales al AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Nu, nu, nu. Nu "mai ales", nu. (Râsete. Vociferări.) Doamne fereşte, nu! (Vociferări.)

Dar... vreau să subliniez încă o dată că AUR va vota în mod responsabil de fiecare dată când există un proiect legislativ benefic pentru toată lumea.

Şi dovedim încă o dată că nu suntem nici pe departe aşa cum încercaţi să ne lipiţi nouă etichete. (Vociferări.)

Am dovedit şi de această dată că AUR este un partid responsabil şi se va comporta responsabil.

Proiectul de lege vine în sprijinul victimelor violenţei domestice.

Iar responsabilitatea dumneavoastră, domnule Andronache, abia acum începe. Pentru că proiectul legislativ are nevoie de implementare.

Şi vă asigur că AUR va monitoriza în mod foarte atent şi de aproape să implementaţi acest proiect legislativ!

Pentru că acum o să începeţi să vă certaţi pe bani, pe licitaţii, pe brăţări, pe...

Dar noi o să fim, o să vă supraveghem, o să facem opoziţie şi o să ne asigurăm că proiectul legislativ nu rămâne o simplă lege. (Vociferări.)

Vă mulţumim.

Şi felicitări!

Este un moment istoric la care sunteţi cu toţii parte.

Doamne ajută! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc.

Continuăm cu... domnul Dumitru Coarnă.

Vă rog, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Încet, nu e nicio grabă. (Vociferări.)

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Era nevoie de un asemenea proiect. Era nevoie de o asemenea lege.

Dar noi mai avem, să ştiţi, în Codul de procedură penală, nişte instituţii reglementate, cu privire la aceste brăţări electronice - controlul judiciar, arestul la domiciliu.

Problema de fond vine, aşa cum spunea domnul Tanasă, în aplicarea legii.

Această lege va trebui implementată, va trebui aplicată, ceea ce înseamnă finanţare.

Degeaba o reglementăm - pentru că avem foarte multe legi care prevăd nişte lucruri, iar în aplicare nu sunt finanţate. Şi, atunci, ea este golită de conţinut.

Ca să implementăm acest proiect - este benefic, este foarte bun, am votat şi noi pentru şi suntem pentru susţinerea lui - va trebui să finanţaţi zona respectivă.

Şi vă dau un singur exemplu, dacă vreţi. Nu doar din punct de vedere tehnic, aparatură şi aşa mai departe, unde sigur vor fi discuţii pe bani, că aşa e în România, la capătul facturii trebuie să fure cineva. Dar noi avem o problemă, la poliţişti, cu deficitul extrem de mare de personal. Şi aici vor trebui... vor trebui, dacă vreţi, finanţate zone pentru ca poliţiştii să aibă personal necesar şi tot ceea ce înseamnă tehnică, ca să intervină rapid când primim un semnal din acea zonă.

Vă mulţumesc.

Proiectul este benefic.

Este, dacă vreţi, foarte bun pentru că victimele, practic, de multe ori, erau lăsate fără nicio şansă în faţa agresorului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Şi ultima intervenţie pentru explicarea votului, doamna deputat Éva-Andrea Csép, de la UDMR, vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Şi o femeie să ia cuvântul la acest subiect de la acest microfon. (Aplauze.)

Mulţumesc tuturor bărbaţilor care... (Aplauze.) au luat cuvântul. (Aplauze.)

Şi cred că acesta va fi un bun început să vedem că în combaterea violenţei domestice şi bărbaţii sunt alături de noi şi putem să aducem legi prin care să oferim protecţie victimelor violenţei domestice.

Nu este îndeajuns să vorbim despre acest fenomen pentru că trebuie să facem o schimbare de mentalitate în comunitate. Pentru că schimbarea de mentalitate începe de la vârsta cea mai fragedă a copiilor care cresc alături de noi, continuă cu schimbarea educaţiei, care după aceea este un proces foarte important şi, după aceea, societăţii şi locului de muncă. După aceea, legislaţiei care apără drepturile acestor persoane.

Modelul de familie pe care îl primeşte un copil îl duce mai departe.

Este important ca aceşti copii să crească în familii liniştite, într-un mediu sănătos. Şi aceste brăţări poate o să salveze mai multe vieţi.

Pentru că în România o treime din ordinele de protecţie date nu sunt respectate.

O mare parte din aceste încălcări ale acestor ordine de protecţie duc la moartea victimei... da, la moartea victimei.

Înseamnă că prin reglementare putem să oferim o protecţie victimei şi familiei.

Pe de altă parte, trebuie să avem şi posibilitatea de reabilitare a acestor agresori şi de protecţie a victimelor.

Pe acest domeniu avem foarte mult de lucrat, dar am demonstrat şi în celălalt mandat că transpartinic putem să avem rezultate foarte bune.

Aşa că în această direcţie vom continua şi de acum încolo.

Şi vă mulţumim pentru sprijin. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind intervenţii, continuăm lista de vot final.

Punctul 18, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19; PL-x 14/2021; lege organică, în procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 302 voturi pentru, în unanimitate, acest proiect de lege a fost adoptat.

Şi ultimul punct de pe ordinea de zi, punctul 19, Propunerea legislativă pentru completarea art. 84 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 79/2021; lege organică.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 277 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 17 abţineri şi 3 colege sau colegi care nu votează, şi acest proiect de lege a fost adoptat.

Vă mulţumesc tuturor pentru şedinţa de astăzi.

Vă urez o zi bună în continuare!

Iar membrii Biroului permanent continuă activitatea la şedinţa de Birou permanent şi şedinţa liderilor de grup.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,35.