Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,04.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 165.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 26 şi marţi, 27 aprilie 2021; programul de lucru pentru perioada 26 aprilie - 1 mai şi 3 - 8 mai 2021; lista rapoartelor depuse, în perioada 19-26 aprilie, de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La ordinea de zi de astăzi avem înscrise dezbateri asupra iniţiativelor pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, după ora 17,00, vom continua cu răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Alexandra Huţu, pentru prezentarea unei intervenţii cu privire la Ziua Veteranilor de Război.

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în Săptămâna Patimilor şi cu toţii ne preocupăm de Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului, de pregătiri pentru a petrece Sfintele Paşti alături de familie şi alături de cei pe care îi iubim.

Însă, vă rog din suflet, să nu uităm de veteranii de război, pe care îi sărbătorim joia aceasta, pe data de 29 aprilie. Iar pentru că noi joi nu ne întâlnim, putem sărbători şi putem marca această zi în avans.

În fiecare zi amintirile celui de-al Doilea Război Mondial, descrierile vizuale, sunetele, teroarea şi triumfurile sale dispar. Dispar odată cu veteranii de război.

Cedând procesului ireversibil al îmbătrânirii, majoritatea dintre cei 4.800 de veterani de război, care mai sunt în viaţă la momentul actual, au depăşit vârsta de 90 de ani. Din păcate, ei mor rapid.

La nivelul judeţului Botoşani, în ultimele două săptămâni, dintre cei aproape 190 de veterani de război, 6 au trecut în nefiinţă.

În semn de preţuire şi respect pentru aceşti bravi români, Partidul Social Democrat a fost mereu alături de veteranii de război, prin adoptarea de acte normative menite să le îmbunătăţească viaţa.

Amintesc acum doar de ordonanţele din 2015 şi 2018, prin care indemnizaţiile acestora au fost majorate, şi de modificarea Legii nr. 44, în anul 2015, prin care li s-a oferit posibilitatea veteranilor de a beneficia de cupoane gratuite pentru toate tipurile de transport, nu doar pentru circulaţia cu trenul.

Dincolo de acordarea acestor facilităţi sau drepturi băneşti, avem obligaţia de a-i omagia şi de a le arăta respectul nostru veteranilor de război şi prin promovarea cultului eroilor poporului român.

Trebuie să facem front comun şi să educăm generaţiile viitoare în spiritul patriotic.

Trebuie să readucem în conştiinţa colectivă faptul că cei care au luptat pentru a apăra independenţa şi integritatea statului român au nevoie să fim lângă ei, să le deschidem uşa, să-i cinstim prin prezenţa noastră lângă ei, şi nu doar să-i evocăm în discursuri sau să-i descriem în cuvinte elogioase.

Veteranii de război sunt eroii de lângă noi, sunt purtători de medalii, dar şi de răni şi suferinţe, şi, atât timp cât încă mai avem lângă noi oameni de la care putem învăţa ce înseamnă onoarea, patriotismul, curajul şi demnitatea, trebuie să-i preţuim cum se cuvine.

De aceea, vă îndemn, distinşi colegi, ca acum, în Săptămâna Mare, să treceţi pragul veteranilor de război şi să le arătaţi că ţara pentru care au luptat nu i-a uitat.

Aş vrea să fiţi de acord ca, în numele meu, personal, dar şi în numele Domniilor Voastre, să transmit un mesaj tuturor veteranilor de război din România, cu speranţa că fiecare dintre noi va demonstra că acest mesaj nu este doar o aşezare de cuvinte care să mângâie auzul, ci că acesta reprezintă realitatea sentimentelor noastre faţă de veteranii de război.

Onoraţi veterani de război,

Ne înclinăm în faţa dumneavoastră şi vă mulţumim pentru toate sacrificiile şi iubirea de neam de care aţi dat dovadă pe front, în prima linie, şi apoi în activitatea militară şi civilă, prin care v-aţi pus viaţa în slujba României şi a poporului român.

Exemplul Domniilor Voastre, de pe câmpul de luptă, ne obligă şi ne cer, nouă, oamenilor politici, să nu precupeţim niciun efort pentru a fi la înălţimea faptelor dumneavoastră.

Vă urăm sănătate şi sărbători binecuvântate!

Îmi închei alocuţiunea cu o dorinţă şi o propunere către dumneavoastră, doamnă preşedinte de şedinţă.

Vă rog să fiţi de acord să ţinem un moment de reculegere pentru toţi veteranii de război care ne-au părăsit.

Vă mulţumesc.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu o nouă alocuţiune. Domnul Rusu Daniel-Gheorghe, din partea Grupului AUR, vă rog.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În aceeaşi notă doresc să intervin şi eu, doar că vreau să completez.

Dacă în 29, joi, este Ziua Veteranilor de Război, să nu uităm că în 30 este Ziua Rezerviştilor şi trebuie să dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Şi aceşti oameni minunaţi au fost şi au luptat pentru glorie, pentru tot ceea ce noi astăzi însemnăm aici.

Mă adresez dumneavoastră, veteranilor de război, cei care ne-aţi învăţat lecţia patriotismului, că iubirea de ţară se măsoară în luptă, prin sacrificiu şi determinarea de a-ţi apăra patria atunci când este nevoie.

Sunteţi un reper moral pentru noi. Aţi luptat vitejeşte în război şi aţi trecut cu demnitate peste toate greutăţile vieţii, fără a vă plânge.

Astăzi ne aducem aminte şi de cei care s-au jertfit pentru libertatea noastră, a românilor, dar prin faptele noastre de zi cu zi trebuie să demonstrăm că sacrificiul lor nu a fost în van.

Atât noi, cât şi militarii care acţionează cu determinare şi curaj în teatrele de operaţiuni pentru îndeplinirea angajamentelor internaţionale am avut şi avem ce învăţa din bogata dumneavoastră experienţă. A dumneavoastră şi a rezerviştilor noştri.

În memoria eroilor care şi-au dat viaţa pe câmpurile de luptă în cele două războaie mondiale, în memoria camarazilor noştri care au căzut în teatrele de operaţii şi pentru cinstirea faptelor dumneavoastră de arme, cei care activează acum în rândurile armatei României au datoria sacră să lupte cu determinare pentru promovarea şi apărarea intereselor de securitate ale ţării noastre.

Mulţumim pentru tot ce aţi făcut în slujba patriei noastre şi a poporului român!

În calitate de reprezentant al Grupului AUR şi din partea tuturor, vă prezint dragostea, aprecierea şi susţinerea noastră.

Sărbători fericite şi pline de lumină alături de cei dragi!

Stimă şi respect adevăraţilor patrioţi români!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm ordinea de zi.

1. Reexaminarea Legii pentru acordarea unor facilităţi pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 154 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 15 mai 2020; PL-x 130/2020/2020.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, urmează să dezbatem acest proiect de lege în procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget şi Comisia pentru constituţionalitate, domnului deputat Ringo Dămureanu.

Vă rog, aveţi cuvântul, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Ringo Dămureanu:

PL-x 130/2020.

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate cu reexaminarea Legii pentru acordarea unor facilităţi pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 154 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 15 mai 2020, transmisă cu adresa PL-x 130/2020/2021.

Această lege, adoptată de Parlament, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin (2) din Constituţia României, republicată, a fost trimisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 6 aprilie 2020.

Deputaţii aparţinând unui grup parlamentar au transmis în data de 6 aprilie 2020 o sesizare de neconstituţionalitate referitoare la prevederile legii.

Ca urmare a sesizării, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 154 din 6 mai 2020, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că Legea pentru acordarea unor facilităţi pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României este neconstituţională în ansamblul său.

În urma reexaminării, legea a fost respinsă de Senat, ca primă Cameră sesizată.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ prin adresa nr. 579 din 22 martie 2021.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi-au desfăşurat lucrările online în ziua de 9 septembrie 2020.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 154/2020 şi documentele anexate în şedinţa din data de 7 aprilie 2021.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii pentru acordarea unor facilităţi pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc frumos.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă reamintesc că în raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea legii, care rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 243/2017.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, dau cuvântul unui reprezentant pentru prezentarea raportului suplimentar.

Cineva de la Comisia pentru buget? (Vociferări.)

Vă rog.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 291 din Codul fiscal, în sensul aplicării unei cote reduse de TVA de 5% pentru livrarea de îngrăşăminte, fertilizatori naturali şi pesticide utilizate în agricultură, seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi pentru prestări de servicii de tipul celor specifice utilizate în producţia agricolă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de deputaţii prezenţi la lucrări, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a proiectului de lege întrucât nu se încadrează în prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna deputat Viorica Sandu, din partea PSD, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Producţia agricolă a României a fost grav afectată de secetă şi de pandemie în anul 2020. Avem recolte care s-au redus la jumătate din capacitatea din alţi ani şi ne uităm la şocul suferit de industria alimentară, ca urmare a impactului pandemiei în sectorul HoReCa.

Reducerea TVA la 5% pentru prestarea serviciilor de producţie agricolă şi a celor complementare ar fi însemnat o gură de aer atât pentru producători, cât şi pentru consumatori.

Scăderea taxei s-ar fi reflectat, fără îndoială, în preţul final de la raft şi ar fi susţinut puterea de cumpărare şi capacitatea de producţie a agricultorilor.

Impactul bugetar anual, de care se teme atât de tare Guvernul şi Coaliţia de la guvernare, se ridică la 90 de milioane de lei. Liberalii şi Coaliţia refuză însă să vadă efectele dezastruoase ale nesusţinerii acestui domeniu strategic.

Să ne amintim că, anul trecut, când fermierii cereau apă şi reabilitarea infrastructurii de irigaţii, ministrul PNL al agriculturii le dădea de grijă să-şi asigure culturile, agricultorilor, cu promisiunea că statul va suporta 70% din prima de asigurare a culturilor, inclusiv împotriva secetei.

Promisiunile n-au fost îndeplinite, iar seceta ne-a lăsat cu doar jumătate din recolta obişnuită de cereale.

Suntem în era schimbărilor climatice şi puternic zdruncinaţi de o criză sanitară. Avem nevoie să ne păstrăm atât statutul de important jucător agricol, cât şi capacitatea de a produce şi a asigura hrană la costuri decente şi pentru fiecare român.

Cer colegilor liberali şi celor de la Coaliţia de guvernare să reanalizeze oportunitatea acestor reduceri de TVA şi să le implementeze cât mai curând, în sprijinul agriculturii şi al românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm cu a doua intervenţie din partea Grupului PSD, domnul deputat Adrian-Ionuţ Chesnoiu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

La fel ca antevorbitorul meu, aş fi curios să ştiu ce au făcut şi cum au votat parlamentarii din această monstruoasă Coaliţie care ne guvernează şi, în fiecare zi, atât la Guvern, cât şi în Parlament, dau lovituri, rând pe rând, tuturor domeniilor de activitate din România, cum au reuşit să-şi asigure majoritatea în comisie? Pentru că la primul raport dat pe acest proiect de lege a fost un vot pentru adoptare. La solicitarea actualilor guvernanţi, a fost necesar un raport de reexaminare şi s-a făcut un raport pentru respingere.

Irigaţii nu le daţi agricultorilor, bani şi programe, absolut deloc, în Parlament văd că votaţi cu totul împotrivă.

Mă întreb, oare agricultura României mai reprezintă o prioritate pentru dumneavoastră sau minţiţi, aşa cum aţi minţit în campania electorală, rând pe rând, şi vă distrugeţi toate promisiunile îndreptate către agricultori?

Era foarte important să le spuneţi celor care activează în agricultură şi care se luptă cu faptul că inputurile, costurile la seminţe, la îngrăşăminte, la pesticide, la ierbicide aproape s-au dublat şi era un moment oportun să votaţi, atât în Comisia pentru buget, finanţe, cât şi în plenul Camerei Deputaţilor, adoptarea acestui sprijin de reducere a TVA.

Mă întreb, oare ce veţi vota la toate celelalte proiecte de lege? Pentru că aveţi un plan de distrugere a agriculturii şi nu vă veţi opri până când nu o puneţi la pământ.

Încercaţi, în grupurile pe care le reprezentanţi, să-i spuneţi domnului senator Oros - că ministru nu mai este, al agriculturii - şi celor de la USR că o să ne batem cu voi până la ultima picătură de sânge pentru a nu modifica Legea vânzării terenurilor şi pentru a nu distruge definitiv agricultura României!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Şi mult succes, domnilor... (Aplauze.) ...parlamentari...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

...ai Coaliţiei de guvernare! (Aplauze.)

Poate la votul de mâine... (Aplauze.) ...o să votaţi... (Aplauze.) împotriva respingerii acestui...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

...proiect. În ultimul ceas! (Vociferări)

Doamna Oana-Consuela Florea (din sală):

Procedură!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Deoarece sunt vicelider de grup, asta îmi dă dreptul să cer retrimiterea la comisie.

Propun un termen de două săptămâni.

Agricultorii sunt afectaţi din foarte multe puncte de vedere. Deja fermierii sunt executaţi silit.

Eu zic că e bine să ne mai gândim.

5% TVA pe...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu aveţi...

Doamna Oana-Consuela Florea:

...îngrăşăminte este OK.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...acordul liderilor de grup, înţeleg.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Nu avem. Nu.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da, în regulă.

Atunci, supun votului retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pentru două săptămâni.

Vot, vă rog.

Cu 115 voturi pentru, 117 voturi împotrivă şi două colege sau doi colegi care nu votează, proiectul de lege rămâne la votul final cu raport de respingere.

Continuăm cu punctul 3 de pe ordinea de zi, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României; PL-x 212/2019/2020.

Potrivit art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul preşedinte Huţucă, vă rog, aveţi cuvântul, pentru prezentarea raportului.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Legii pentru modificarea şi completarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României - cerere de reexaminare la solicitarea Preşedintelui României.

La data de 20 noiembrie 2019, Preşedintele României a cerut reexaminarea legii. În cerere se arată că legea trimisă către promulgare se impune a fi reexaminată, din următoarele motive: legea nu ţine cont de actualul context intern şi internaţional, de rolul rezervelor internaţionale şi nici de consecinţele deciziei de a depozita întreaga rezervă de aur în ţară, respectiv creşterea costurilor de finanţare, afectarea credibilităţii BNR; modificarea statutului BNR nu trebuie să se îndepărteze de la cadrul instituit de Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, statutul Sistemului European de Bănci Centrale şi statutul Băncii Centrale Europene; este necesară analizarea costurilor legate de operaţiunile de repatriere şi de depozitare a rezervei de aur, raportat la beneficiul estimat al încetării plăţii costurilor de depozitare, respectiv o analiză de impact.

În urma examinării legii, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Legii pentru modificarea şi completarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii?

Da, doamna deputat Oana Florea, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Dragi colegi,

Este o dezbatere mai veche, dar unde să nu dezbatem, decât aici, în Parlament?

Este adevărat, rezervele naţionale ale României, în acest moment, în proporţie de 60%, se află la Londra.

În prezent, noi avem în jur de 100 de tone de aur - 61 se află acolo, cum spuneam.

Ţara noastră nu câştigă nimic de pe urma acestui depozit. Adică, sunt operaţiuni specifice de tranzacţionare unde am putea câştiga. Noi practic plătim.

Din ce ştiu eu, plătim cam 300.000 de lei pe an pentru că depozităm acest aur.

E o discuţie mai largă care se poate face.

Din punctul meu de vedere, 60% este un pic cam mult.

Am putea să diminuăm - poate un 40%, poate un 30% din rezervele naţionale.

Vă amintesc că după război, prin anii '50, s-a depozitat aurul acolo. El a fluctuat, ca şi cantitate.

La un moment dat, Ceauşescu a plătit datoriile externe ale României, ajungând chiar la 7 tone, aveam la un moment dat. Tot el a mai cumpărat aur, România a mai cumpărat aur, în prezent am ajuns la 100 de tone.

Eu zic că e o discuţie care se poate face.

Este o problemă, o chestiune de interes naţional.

Nu cred că... 5%, aşa cum spune legea, mi se pare un pic cam puţin. Dar am putea să ne gândim ca măcar sub 50% să avem această rezervă depozitată. Mai ales că contextul politic şi economic diferă mult faţă de anii '50 ai României.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile cu domnul deputat Dan Vîlceanu, de la Grupul PNL, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Dan Vîlceanu:

Doamnelor şi domnilor,

Acesta este un proiect care a intrat în dezbatere şi a fost adus în atenţia publicului pe vremea când PSD făcea politica Dragnea şi e important să vedem acum dacă PSD continuă politica Dragnea sau şi-au mai revizuit punctele de vedere. (Vociferări.)

De ce este important să discutăm acest lucru? Pentru că, de fapt, acest demers de a repatria o parte din aurul depozitat la Londra este un proiect împotriva României. Şi am să vă spun de ce. Este împotriva României pentru că, primul lucru care s-ar întâmpla, ar scădea credibilitatea ţării noastre în faţa partenerilor europeni, a instituţiilor financiare şi a investitorilor.

Pe de altă parte, dacă discutăm despre ce ar însemna acest proiect şi acest demers, am să vă spun că este şi unul nelegal, el încalcă Tratatul Uniunii Europene, tratatul de funcţionare al Uniunii Europene şi, aşa cum ştiţi, pentru asemenea proiecte, prin care se modifică Statutul Băncii Naţionale, trebuie cerut un aviz, trebuie consultată Banca Centrală Europeană.

Mai mult decât atât, dacă chiar ne interesează costurile, trebuie să ştiţi că, costurile pentru a repatria o parte din aurul României sunt de 10-20 de ori mai mari decât plăteşte România acum pentru a ţine aurul în Londra.

De altfel, vreau să vă spun că faptul că avem o cantitate de aur la Londra certifică, practic, în faţa investitorilor, în faţa partenerilor, faptul că acel aur îndeplineşte condiţii de calitate şi, aşa cum vă spuneam, este o procedură prin care arătăm credibilitate şi ne bucurăm de credibilitate.

Deci, practic, niciunul dintre argumentele pe care le-aţi spus mai devreme nu este în măsură să ne facă să ne gândim că o repatriere a aurului ar putea fi benefică pentru România, ci, din contră, provoacă costuri şi mai mari, pe care le plătesc cetăţenii României, din taxe şi impozite, şi scade credibilitatea României în faţa partenerilor, mai ales că, aşa cum vă spuneam, încalcă şi tratatul de funcţionare al Uniunii Europene.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Continuăm dezbaterile cu domnul deputat George Simion.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul George-Nicolae Simion:

Dar cum să nu vorbească AUR despre aurul ţării?! (Aplauze.)

Nu contează atât de mult cine a iniţiat acest proiect de lege. E vorba de suveranitatea naţională. Într-adevăr, a avea rezerve de aur în alte state reprezintă bonitate pentru împrumuturile externe pe care noi ni le dorim din ce în ce mai puţine, pentru că asta înseamnă suveranitate naţională, să nu trebuiască să ne împrumutăm la rate cu dobânzi atât de mari, precum România se împrumută astăzi.

Este o discuţie care trebuie purtată indiferent de iniţiator, iar opţiunea noastră este că actuala marjă de 60% din rezervele de aur ale ţării trebuie redusă.

Trebuie purtată această discuţie, şi pentru că trebuie purtată - şi uităm de legislaturile trecute -, propunem retrimiterea acestei legi la comisie. (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Bravo!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

În regulă.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Aveţi o intervenţie, domnule Simonis?

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Vot, vot pe propunerea de retrimitere!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aşa am spus şi eu săptămâna trecută.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

E foarte bine că domnul Simion a făcut această solicitare; o făceam şi eu, de altfel.

Vreau să anunţ faptul că Grupul PSD va susţine retrimiterea acestei iniţiative la comisie şi vom argumenta.

Trebuie să înţelegem, stimaţi colegi, că, indiferent de necesitatea unui aviz al Băncii Centrale Europene, trebuie să ne amintim că aurul este al României (Aplauze.), este aurul nostru şi evident că, dacă e nevoie să facem acea cerere, putem s-o şi facem, nu-i o problemă asta. Costurile de repatriere, în comparaţie cu ce plătim pe an, pot fi mari, însă amintiţi-vă că plătim în fiecare an aceste costuri de depozitare, repatrierea o facem o singură dată.

Şi sper, stimaţi colegi de la PNL, n-aţi spus că România a rămas credibilă în lume doar pentru că are aurul depozitat la Londra! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog.

Domnule deputat Moşteanu, aveţi cuvântul.

O voce de la PSD:

Ai primit mail cu ce să spui, aşa e?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Domnilor de la PSD,

Cred că ar fi timpul să vă rupeţi de Dragnea... (Rumoare.)

Au trecut, doamnelor şi domnilor, doi ani de la această propunere, pe care Dragnea o făcea înainte de europarlamentare şi o băga în Parlament pe repede-nainte, speriat de căderea în sondaje, sperietură care s-a adeverit atunci, până la urmă. Aţi pierdut foarte tare, dânsul a ajuns la puşcărie, va ieşi în curând, aud - citez ceva articole de presă. Spuneţi că vreţi să vă rupeţi de el, în toate declaraţiile, dar astăzi, de la tribuna Parlamentului, continuaţi cu toate aceste iniţiative populiste care ştiţi foarte bine că n-au nicio legătură cu politica fiscală.

Văd că i-aţi găsit şi pe partenerii de la AUR. Apropo, domnilor, tot iese Dragnea din puşcărie, poate îi faceţi o ofertă. Este liber de contract, înţeleg!

Şi haideţi, dincolo de declaraţiile politice, arătaţi, şi prin vot, şi prin fapte, că vreţi să vă rupeţi de ceea ce a însemnat Liviu Dragnea.

Şi propunerea dinainte era la fel, o propunere din 2017, prin care propunea, fără să ţină cont de responsabilitate fiscală, fără să ţină cont de tratate europene, un proiect de lege, şi atunci făceaţi doar "Drepţi! Culcat!", nu avea nimeni curaj să comenteze la voi.

Acum văd că sunt feţe noi în băncile astea, în faţa mea, la PSD. Arătaţi că v-aţi schimbat!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Supun votului cererea de retrimitere la comisie.

Vot, vă rog.

Voci de la PSD:

La puşcărie!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Cu 124 de voturi pentru, 120 de voturi împotrivă şi 7 abţineri, ... (Aplauze.) ...proiectul de lege rămâne la votul final.

Trebuie să învăţaţi să faceţi adunarea: 120 cu 7, 127.

4. Continuăm cu următorul proiect de lege, Proiectul de Lege privind obligativitatea instructajului postnatal; PL-x 41/2019.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru sănătate şi familie, domnule preşedinte Nelu Tătaru aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului.

O voce de la PSD:

Unde sunt izoletele?

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal cu privire la obligativitatea instruirii în maternităţi a părinţilor sau a tutorilor privind îngrijirea postnatală a copilului, având ca obiectiv reducerea riscului mortalităţii infantile şi a riscurilor de sănătate asociate cu o îngrijire postnatală deficitară.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul negativ al Comisiei pentru buget; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi; punctele de vedere negative ale Guvernului din 5 noiembrie 2018 şi 17 martie 2021.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut proiectul de lege în şedinţa online din data de 7 aprilie 2021 şi au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege privind obligativitatea instructajului postnatal.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Buicu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Partidul Social Democrat va vota împotriva respingerii acestui proiect. Şi o să vă dau nişte motive.

România înregistrează cel mai mare indicator al mortalităţii infantile. Valorile României sunt duble faţă de media europeană.

Proiectul aparţine unui coleg de la PNL.

Chiar dacă în 2018 punctul de vedere a fost negativ din partea Guvernului, la nivelul comisiei am încercat să găsim o formă rezonabilă, astfel încât să putem acţiona pe una dintre laturile importante privind modalitatea în care îngrijirile postnatale, respectiv cele imediat de după naştere, să poată ajunge la părinţi.

Un alt motiv pentru care PSD va vota împotrivă este şi faptul că cei de la Comisia pentru drepturile omului au dat un aviz pozitiv pentru această iniţiativă.

Încerc să fac un apel pentru aşa ceva, către dumneavoastră, şi nu pot să nu constat cum USR şi PNL votează împotriva copiilor României. Acest proiect ar fi determinat reducerea mortalităţii infantile. Asta faceţi!

Vom vota împotriva respingerii acestui proiect. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Văd că nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Atunci proiectul de lege rămâne la votul final cu raport de respingere.

5. Continuăm cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 206 al Legii nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată; Pl-x 339/2020.

Din partea comisiei sesizate în fond, dau cuvântul domnului deputat Nelu Tătaru, preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 206 al Legii nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 27 mai 2020.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul negativ al Comisiei pentru muncă; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în şedinţa online din data de 7 aprilie 2021.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a propunerii legislative.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii?

Domnul deputat Buicu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Partidul Social Democrat va vota împotriva respingerii acestui proiect.

Acest proiect ar fi venit cu modificarea Legii sănătăţii, astfel încât la nivelul spitalelor să poată fi organizate concursuri pe toată perioada anului, care să nu fie legate de aprobarea sau nu a bugetului de venituri şi cheltuieli. Cei care cunosc funcţionarea spitalelor ştiu că posturile pot fi scoase la concurs doar după data la care bugetul este aprobat.

Prin această iniţiativă, care, repet, nu este o iniţiativă a PSD, s-ar fi adus o astfel de modificare. În schimb, PSD este consecvent şi susţine orice iniţiativă care aduce bine în societate.

În cadrul comisiilor, votul a fost negativ din partea actualei puteri, ceea ce dovedeşte că, de fapt, şi pentru domeniul sănătăţii actuala coaliţie este, de fapt, împotriva românilor, şi nu pentru români.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale, aşa că propunerea legislativă rămâne la votul final cu raport de respingere.

6. Continuăm cu Propunerea legislativă privind înfiinţarea Institutului Naţional de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă din România - INPSUR; Pl-x 351/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Sunteţi iniţiator? Nu.

Atunci, vă dau cuvântul pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind înfiinţarea Institutului Naţional de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă din România - INPSUR.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 351 din 20 septembrie 2016, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au primit spre dezbatere în fond propunerea legislativă menţionată.

Obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative îl constituie înfiinţarea Institutului Naţional de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă din România - INPSUR, ca for naţional, metodologic, de pregătire şi consacrare ştiinţifică, care reuneşte personalităţi reprezentative ale ştiinţelor implicate în pregătirea pentru situaţii de urgenţă din România.

INPSUR este conceput ca o instituţie de interes public, cu personalitate juridică de drept public, autonomă şi se doreşte a fi continuatorul Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, actualul SMURD.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 13 septembrie 2016.

În conformitate cu art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru învăţământ au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative din considerente multiple, una dintre ele fiind şi finanţarea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul Chirilă Virgil Alin.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Propunerea legislativă aflată în dezbatere vizează înfiinţarea Institutului Naţional de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă din România - INPSUR, ca for naţional, metodologic, de pregătire şi consacrare ştiinţifică, care reuneşte personalităţi reprezentative ale ştiinţelor implicate în pregătirea pentru situaţii de urgenţă din România.

Potrivit iniţiatorilor, proiectul INPSUR este conceput ca o instituţie de interes public, cu personalitate juridică de drept public, autonomă şi se doreşte a fi continuatorul serviciului mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare - SMURD.

Potrivit prevederilor prezentei propuneri legislative, INPSUR ar fi continuator în drepturi şi ar prelua tradiţiile SMURD, ceea ce creează dificultăţi şi suprapuneri nejustificate de competenţă, având în vedere că, potrivit legislaţiei în vigoare, SMURD este o structură operativă integrată, a cărei activitate este reglementată de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi de legislaţia în domeniu.

Totodată, constatăm că atribuţiile acestui institut, aşa cum reies din contextul propunerii, se suprapun parţial cu cele ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă ale Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, fără a se menţiona ce raporturi există între instituţiile cu competenţe în domeniul situaţiilor de urgenţă şi Institutul Naţional de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă din România.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale, atunci propunerea legislativă rămâne la votul final cu raport de respingere.

7. Continuăm cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 22 din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare; PL-x 323/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică, dau cuvântul unui reprezentant pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Doamna deputat Oana Cambera.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 22 din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport comun cele două comisii sesizate în fond au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul nefavorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, avizul favorabil al Comisiei juridice şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 22 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006 cu un nou alineat, respectiv alin. (21), în scopul instituirii dreptului operatorilor regionali de a desfăşura activităţile de extragere, producere, îmbuteliere şi distribuire de apă de izvor şi de masă.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în şedinţa comună

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru completarea art. 22 din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului deputat Lucian-Florin Puşcaşu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu:

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului AUR va vota pentru trecerea acestei legi, va vota împotriva respingerii.

Punctul negativ al Guvernului este motivat în primă instanţă prin faptul că propunerea legislativă nu face obiectul acestei legi. Păi, tocmai de aceea se instituie acest nou articol, ca să se prevadă în lege acest lucru.

Continuând în aceeaşi logică falimentară, Guvernul spune că poate fi o concurenţă neloială din partea operatorilor, motivând, în acelaşi timp, că nu au capacităţi. Păi, dacă n-au capacităţi, cum pot să facă concurenţă neloială?

În acelaşi sens am putea gândi că putem interzice unui coleg, de exemplu domnului deputat Bulai, să facă antrenament la sală, fiindcă ar putea să facă concurenţă neloială într-o competiţie domnului deputat Ghiţă, nu? (Vociferări.)

Încercăm să găsim soluţii pentru dezvoltarea tuturor ramurilor economice care pot să elimine monopolul care se încearcă să se instituie în distribuţia de apă în România.

Drept pentru care, susţinem acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile generale cu domnul deputat Ionel Floroiu, de la Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Ionel Floroiu:

Partidul Social Democrat va vota pentru respingerea acestui proiect de lege, întrucât noi considerăm că nu putem transforma companiile regionale de apă în vânzători de apă plată.

Companiile regionale de apă trebuie să se ocupe de bunele servicii pe care trebuie să le asigure populaţiei, din perspectiva canalizării şi distribuţiei apei în reţea.

Pe de altă parte, şi eu susţin că putem să intrăm într-o concurenţă neloială vizavi de celelalte companii, care se ocupă în exclusivitate cu extragerea, comerţul, îmbutelierea apei plate.

Şi, din această perspectivă, aşa cum am spus, Partidul Social Democrat va vota împotriva acestei legi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Nu mai sunt dezbateri generale, aşa că proiectul de lege rămâne la votul final cu raport de respingere.

8. Continuăm cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 372 din Legea nr. 286/2009 - "Codul Penal"; Pl-x 138/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, dau cuvântul unui reprezentant pentru prezentarea raportului.

Domnul deputat Mihai Badea.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Pl-x 138/2019

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 372 din Legea nr. 286/2009 - "Codul Penal".

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere, în anii 2019 şi 2020, prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Obiectul de reglementare este modificarea Codului penal, în sensul incriminării faptei de a deţine obiecte periculoase, fără drept, în spaţiul public, în scopul prevenirii producerii violenţelor în spaţiul public, precum şi al asigurării unui climat de ordine publică şi siguranţă a cetăţenilor.

Cu ocazia dezbaterilor s-a constatat că intervenţia legii penale se justifică numai atunci când o faptă prezintă un anumit grad de periculozitate, în caz contrar putându-se apela la alte mijloace legale de reprimare a comportamentului ilicit, cum ar fi ilicitul contravenţional.

Prin prevederile sale, propunerea legislativă extinde nejustificat domeniul infracţiunii, prin introducerea sintagmei "în locuri publice", iar pentru substanţele iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant care nu pot fi încadrate în categoria armelor neletale care se supun autorizării, iniţiativa legislativă operează o dezincriminare nejustificată.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea acestei propuneri legislative, care rămâne la votul final.

Stimate colege şi colegi,

Punem punct şedinţei dedicate dezbaterilor iniţiativelor înscrise pe ordinea de zi şi continuăm, acum, cu şedinţa dedicată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Continuăm, aşa cum vă spuneam, cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 26 aprilie, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Avem o interpelare către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, din partea doamnei deputat Intotero Natalia-Elena de la Grupul PSD.

Tema interpelării - "Contribuţia MCID la elaborarea şi definitivarea PNRR".

Înţeleg că doamna Intotero nu este în sală, astfel că răspunsul va fi transmis în scris.

Continuăm cu... Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Dacă domnul deputat Burduja este în sală şi doreşte să susţină interpelarea? Nu este în sală.

Atunci, răspunsul la interpelare va fi, de asemenea, transmis domnului deputat în scris.

Tot de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, încă o interpelare din partea doamnei deputat Natalia-Elena Intotero, care nu este în sală.

O altă interpelare, pentru Ministerul Educaţiei, tot din partea doamnei deputat Natalia Intotero, care nu este în sală.

Deci, cele două răspunsuri vor fi, de asemenea, transmise în scris.

Doamna deputat Predescu Ana-Loredana, din partea Grupului PSD, aveţi o interpelare transmisă Ministerului Educaţiei.

Doamna deputat Predescu, dacă este în sală? Nu este.

Atunci, şi acest răspuns va fi transmis în scris.

De la Grupul AUR, domnul deputat Volosatîi Boris, aveţi o interpelare către Ministerul Educaţiei.

Dacă doriţi să o susţineţi?

Sunteţi în sală?

Este.

Vă rog, dacă doriţi să susţineţi interpelarea, aveţi un minut pentru a o susţine.

Dacă nu doriţi să o susţineţi, atunci, dau cuvântul doamnei secretar de stat Maria Ştefania Manea, de la Ministerul Educaţiei.

Vă rog.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Discrepanţa majoră între cuantumul burselor acordate studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor din România şi cele acordate etnicilor români bursieri ai României, originari din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Albania, Republica Macedonia de Nord şi alte state în care există comunităţi istorice de români", vă comunic următoarele.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 844/2008 privind stabilirea cuantumului burselor pentru elevii, studenţii, masteranzii, doctoranzii, medicii aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare, pentru cei de origine etnică română din afara graniţelor ţării, pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi pentru cetăţenii străini, bursieri ai statului român, care studiază în instituţii şi unităţi de învăţământ de stat din România, cuantumul burselor de studii a fost stabilit după cum urmează: 65 de euro/lună pentru elevi şi studenţi; 75 de euro/lună pentru masteranzi, medicii aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de practică sau de perfecţionare postuniversitară şi 85 de euro/lună pentru doctoranzi.

Echivalentul în lei al bursei se actualizează în fiecare an, trimestrial, la cursul de schimb al monedei euro.

Problematica cuantumului burselor lunare acordate românilor de pretutindeni sau cetăţenilor străini trebuie privită în contextul mai larg al finanţării acestor bursieri prin bugetul Ministerului Educaţiei.

Un bursier al statului român beneficiază de la bugetul Ministerului Educaţiei de următoarele:

• finanţarea cheltuielilor de şcolarizare pentru anul pregătitor de limbă română, după caz;
• finanţarea cheltuielilor de şcolarizare pe toată durata ciclului universitar la care a fost admis;
• finanţarea cheltuielilor de cazare în căminele studenţeşti, în limita subvenţiei alocate;
• asistenţă medicală în caz de urgenţe medico-chirurgicale şi boli cu potenţial endemoepidemic, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare;
• subvenţie de transport, în aceleaşi condiţii ca şi pentru studenţii români, potrivit prevederilor legale;
• bursă lunară în cuantumul stabilit de H.G. nr. 844/2008.

Bursierii beneficiază de scutirea de la plata taxelor de înscriere, a taxei de înmatriculare, a taxelor de procesare a dosarului, a taxei pentru testarea competenţelor lingvistice de limbă română, a taxei pentru susţinerea admiterii la concursul de doctorat şi a taxei pentru probele specifice de aptitudini.

În situaţii deosebite, în baza aprobării senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile, bursierii statului român înscrişi la studii universitare de doctorat continuă să beneficieze de finanţare iniţială pentru maximum un an de prelungire şi, după caz, achită taxa în lei în cuantumul egal cu cel stabilit pentru cetăţenii români, pentru cel de-al doilea an de prelungire şi, după caz, pentru perioada de graţie.

În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei a încurajat instituţiile de învăţământ superior să dezvolte cadrul necesar pentru ca bursierii, în baza performanţelor lor academice, să obţină burse şi din bugetul universităţii. Astfel, sute de bursieri ai statului român beneficiază de susţinere financiară suplimentară din partea universităţilor.

În plus, o serie de companii prezente pe piaţa românească oferă burse românilor de pretutindeni sau cetăţenilor străini bursieri ai statului român.

În anul universitar 2019-2020, Ministerul Educaţiei a finanţat de la bugetul de stat cheltuielile cu şcolarizarea a 10.990 de bursieri, inclusiv români de pretutindeni.

Pentru anul 2020-2021, datele privind finanţarea bursierilor statului român, inclusiv români de pretutindeni vor fi disponibile în ultimul semestru al anului 2021.

Potrivit legislaţiei în vigoare, alocările bugetare, inclusiv creşterea bursei lunare se realizează în limitele bugetului alocat Ministerului Educaţiei pentru anul 2021, iar în ceea ce priveşte cuantumul bursei lunare, Ministerul Educaţiei a făcut demersuri repetate pentru modificarea cuantumului bursei lunare, iar aceste demersuri se vor relua în 2021.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă domnul deputat Volosatîi Boris doreşte să mai adreseze şi alte întrebări pe marginea răspunsului la interpelare? Doriţi?

Aveţi la dispoziţie un minut.

Vă rog.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc.

Nu am nevoie de un minut, am nevoie de câteva secunde.

Aş ruga să-mi daţi în scris, pentru a răspunde şi petiţionarilor care mi-au pus aceste întrebări.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

OK.

Vă mulţumesc.

O să primiţi şi răspunsul în scris.

Continuăm cu interpelarea domnului deputat Dumitru Coarnă, adresată, de asemenea, Ministerului Educaţiei.

Aveţi un minut la dispoziţie pentru prezentarea interpelării.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Aş vrea totuşi să mulţumesc Ministerului Învăţământului, care răspunde cu celeritate, pentru că Ministerului de Interne i-am formulat două interpelări, de 3 luni de zile, şi le-au amânat în mod constant.

Sigur că acolo avem o interpelare pe care am primit-o de la Consiliul Judeţean al Elevilor. E vorba de logistică şi e vorba de nişte elemente de dotare.

Şi, la fel, şi eu aş solicita un răspuns scris, pentru că va trebui să comunic, celor care mi-au înaintat materiale, un răspuns.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Maria Ştefania Manea pentru a prezenta răspunsul la interpelare.

Vă rog.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Mulţumesc din nou.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 88B din 7 aprilie 2021, având ca obiect "Problema digitalizării liceelor din judeţul Călăraşi. Asigurarea dotării necesare cu calculatoare şi videoproiectoare în Liceul Tehnologic "Sandu Aldea" din municipiul Călăraşi, Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea din localitatea Borcea şi Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea din localitatea Fundulea", vă comunic următoarele.

Strategia privind digitalizarea educaţiei din România - SMART-Edu - a fost elaborată şi pusă în consultare publică în perioada 18 decembrie 2020 - 15 februarie 2021.

Este un document strategic, în care liniile şi direcţiile de acţiune trebuie să asigure o predictibilitate în timp, cel puţin până în 2027, şi care se regăsesc distinct în bugetul Ministerului Educaţiei.

Scopul acestei strategii este crearea unei şcoli SMART, o şcoală modernă, accesibilă, bazată pe resurse şi tehnologii digitale care să asigure accesul la o educaţie incluzivă şi de calitate pentru toţi copiii din România.

În acest sens, a fost iniţiat un dialog deschis cu toţi factorii interesaţi - autorităţi publice centrale, judeţene, locale, instituţii publice şi private, organizaţii nonguvernamentale, institute de cercetare, asociaţii ale elevilor şi studenţilor, asociaţii ale părinţilor, sindicate şi patronate, reprezentanţi ai industriilor şi companiilor, specialişti IT, profesori şi manageri.

Conform datelor transmite de ISJ Călăraşi, Liceul Tehnologic "Sandu Aldea" a beneficiat de 21 de seturi de table interactive, prin finanţare de la ISJ.

Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea a beneficiat de dotări, 65 de laptopuri şi 3 seturi table interactive în cadrul Proiectului ROSE şi se va continua dotarea cu infrastructură şi resurse tehnologice adaptate schimbărilor permanente.

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea a beneficiat de dotări de calculatoare şi videoproiectoare de la bugetul local şi din finanţare europeană prin proiectele "Stagii de practică inovatoare", "Elevii de azi, angajaţii de mâine" şi prin Proiectul ROSE - 73 de laptopuri şi două table interactive cu videoproiectoare. Unitatea şcolară a depus candidatura în cadrul POC, Axa prioritară "Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru o economie digitală competitivă".

Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă se bazează pe 5 piloni importanţi, care reprezintă o abordare unitară şi complexă, incluzând şi digitalizarea educaţiei cu principalele componente: flexibilizarea şi centrarea pe elev a sistemului educaţional prin digitalizare; dezvoltare digitală în domeniul educaţiei şi formării profesionale pentru o societate digitală şi o economie verde; consolidarea rezilienţei şi predictibilităţii funcţionale a sistemului de educaţie în era digitală.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, domnule deputat, de toată consideraţia noastră.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Coarnă, dacă mai aveţi întrebări cu privire la răspunsul doamnei secretar de stat?

Domnul Dumitru Coarnă:

Nu, nu am nicio întrebare.

Singura solicitare ar fi răspunsul scris, am spus şi în intervenţia anterioară, pentru a comunica Consiliului Judeţean al Elevilor.

Mulţumesc mult pentru înţelegere.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

O să vă fie transmis şi un răspuns în scris, cu siguranţă.

Continuăm cu domnul deputat Axinia Adrian-George, de la Grupul parlamentar AUR.

Aveţi o interpelare adresată Ministerului Culturii.

Sunteţi în sală?

Şi doriţi să o susţineţi? Nu.

Atunci, dau cuvântul domnului secretar de stat András István Demeter pentru prezentarea răspunsului.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Demeter András István (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere faptul că răspunsul în scris a fost înmânat domnului deputat, am să încerc să mă rezum la principalele idei din acest răspuns, pentru a nu lungi în mod nepermis această intervenţie.

Referitor la întrebarea având ca obiect "Constantin Brâncuşi, batjocorit la Muzeului Ţăranului Român", vă comunicăm următoarele.

Expoziţia "Mirrors of Brâncuşi" a primit sprijin financiar nerambursabil prin Programul RO-CULTURA, program care constă în consolidarea dezvoltării economice şi sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural şi managementul patrimoniului cultural.

Finanţarea proiectelor se realizează în funcţie de punctajul obţinut, finanţare atent monitorizată şi verificată de Ministerul Fondurilor Europene, de Ministerul Finanţelor Publice, dar şi de Oficiul Mecanismului Financiar de la Bruxelles.

Din informaţiile prezentate de promotorul de proiect - Fundaţia "ART PRODUCTION" -, dreptul de utilizare a imaginilor operei lui Brâncuşi a fost obţinut de la SGCDA "Visarta", care reprezintă titularul dreptului de autor asupra operei lui Constantin Brâncuşi.

Potrivit contractului de finanţare, Ministerul Culturii nu poate fi tras la răspundere pentru prejudicii sau vătămări patrimoniale sau nepatrimoniale suferite de promotor, partenerii de proiect sau terţi în timpul sau ca o consecinţă a executării contractului şi/sau implementării proiectului.

Parteneriatul cu Organizaţia "Christian Westblink" s-a realizat conform regulilor aplicabile apelului de proiecte, în cadrul căruia "Mirrors of Brâncuşi" a fost selectat.

Partenerii din statele donatoare - Islanda, Principatul Liechtenstein sau Regatul Norvegiei - pot fi entităţi publice sau private, comerciale sau necomerciale cu personalitate juridică a căror activitate principală - aceasta este condiţie esenţială - este în sectoarele culturale şi creative.

Subliniem că în evaluarea proiectului responsabilitatea Ministerului Culturii constă în a verifica, printre altele, dacă partenerul de proiect are sau nu calitatea de persoană juridică şi dacă activitatea sa principală este în sectoarele culturale şi creative.

Casa "Constantin Brâncuşi" a fost trecută în domeniul public al comunei în care se situează, adică comuna Peştişani din judeţul Gorj, fiind în sarcina proprietarilor să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere.

Ministerul Culturii îşi exprimă şi pe această cale totala deschidere faţă de solicitările formulate de membrii Parlamentului României şi vă asigurăm că în continuare vom depune toate demersurile necesare pentru promovarea dezvoltării durabile bazate pe protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi vă stăm la dispoziţie pentru alte întrebări sau propuneri.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Axinia, dacă mai aveţi şi alte întrebări, ca urmare a răspunsului pe care l-aţi primit?

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Sunt pe aceeaşi interpelare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, aveţi la dispoziţie un minut.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Da.

Din păcate, nu mă satisface răspunsul dumneavoastră în legătură cu Casa lui Brâncuşi.

Adică, s-au cheltuit 193.000 de euro pentru un kitsch, zic eu, al expoziţiei şi al exponatelor de la Muzeul Ţăranului Român, şi dumneavoastră veniţi acum şi ne spuneţi că este în custodia proprietarilor, în timp ce Casa stă în paragină, după cum ştim.

Considerăm că puteţi avea un răspuns cel puţin demn pentru instituţia pe care o reprezentaţi şi vrem ca aceasta să fie un monument istoric şi să găsim surse pentru a fi restaurată, pentru că Brâncuşi este pentru noi, românii, un etalon şi un ambasador al culturii, şi nu numai.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule secretar de stat, dacă doriţi să mai adăugaţi ceva? Nu. În regulă.

Mulţumim.

O să primiţi şi răspunsul în scris la această interpelare.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel are tot o interpelare adresată Ministerului Culturii.

Dacă este în sală şi doreşte să susţină interpelarea? Nu este.

Atunci, răspunsul va fi, de asemenea, transmis în scris.

Doamna deputat Intotero nu este. De la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se va transmite, de asemenea, răspuns la interpelare în scris.

Domnul deputat Gabriel-Valer Zetea. Este? Nu este. De asemenea, avea o interpelare pentru Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi va primi un răspuns în scris.

Tot domnul deputat Zetea avea o altă interpelare adresată Ministerului Sănătăţii, pentru care văd că se solicită amânare.

Amânări mai sunt şi pentru interpelările domnului deputat Coarnă Dumitru către Ministerul Afacerilor Interne şi, de asemenea, o altă interpelare tot către Ministerul Afacerilor Interne.

Amânare, de asemenea, pentru interpelarea adresată de domnul deputat Brian Cristian către Ministerul Afacerilor Interne.

Tot amânări din partea Ministerului Afacerilor Interne pentru domnul deputat Salan Viorel de la Grupul PSD.

De asemenea, amânări pentru interpelarea adresată de domnul deputat Toma Ilie către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

Tot către acelaşi minister mai avem două interpelări pentru care se solicită amânare, din partea doamnei deputat Intotero Natalia-Elena de la Grupul PSD.

Domnul Zetea va primi în scris răspunsul la interpelarea adresată Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

De asemenea, doamna deputat Natalia Intotero are două interpelări adresate Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru care va primi răspunsuri în scris.

Domnul deputat Focşa Dumitru-Viorel, de la Grupul parlamentar AUR, este în sală?

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Da.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, aveţi un minut pentru prezentarea interpelării cu privire la "Desfiinţarea SIIJ".

Dacă doriţi să o susţineţi?

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

A fost prezentată.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu doriţi.

Atunci, dau cuvântul domnului secretar de stat Mircea Ursuţa pentru prezentarea răspunsului.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mircea Ursuţa, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Stimate domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Desfiinţarea SIIJ", Interpelarea nr. 112B/2021.

Având în vedere această interpelare adresată ministrului justiţiei, vă aducem la cunoştinţă următoarele.

În primul rând, trebuie să vă parvină şi în formă scrisă răspunsul la interpelare. Dacă nu v-a parvenit până în acest moment, ne cerem scuze, trebuie să fie pe drum răspunsul la această interpelare.

Aşa cum vă este cunoscut, actualul Guvern susţine desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, acesta fiind un obiectiv distinct în capitolul dedicat justiţiei în Programul de guvernare 2020-2024 al Guvernului.

Cu referire la acest aspect, amintim că Ministerul Justiţiei a lansat iniţial în dezbatere publică, încă din luna februarie 2020, un proiect de lege - este proiectul pe care îl cunoaşteţi.

Odată cu preluarea mandatului, de noul Guvern, în decembrie 2020, Proiectul de Lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost modificat în forma adoptată de Guvernul României şi transmis Parlamentului României, pentru parcurgerea procedurii parlamentare, procedură pe care Ministerul Justiţiei o susţine.

Argumentele care stau la baza desfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie sunt cele cuprinse în expunerea de motive care însoţeşte actul normativ trimis Parlamentului, şi anume, ca exemple:

• necorelarea dispoziţiilor legale privind modul de organizare a Secţiei, ca structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu atribuţiile concrete ale şefului SIIJ, care par mai degrabă similare structurilor de Parchet specializate, cu personalitate juridică - DNA, respectiv DIICOT; în acest sens, spre exemplu, apare atipică reglementarea numirii agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară şi a specialiştilor de către un procuror şefi de secţie din cadrul unui Parchet;
• a doua - încălcarea principiului separaţiei carierelor, consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prin faptul că în cadrul comisiilor de concurs pentru selecţia conducerii şi a procurorilor din cadrul Secţiei, procurorii sunt minoritari, selecţia urmând a se realiza astfel, în principal, de către judecători, iar numirea şi revocarea conducerii Secţiei se realizează de plenul Consiliului Superior al Magistraturii din care fac parte şi judecători;
• 3 - existenţa unei imunităţi de jurisdicţie penală de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, în unele situaţii;
• 4 - modul de reglementare şi funcţionare a SIIJ, raportat la definirea noţiunii de procuror ierarhic superior comportă discuţii din perspectiva principiului constituţional al controlului ierarhic.

Din această perspectivă este de menţionat faptul că prin Decizia nr. 547/2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88¹ -88⁹ din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Ordonanţei de urgenţă nr. 90/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 753 din 19 august 2020, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederii conform căreia "Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la «procurorul ierarhic superior» în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al Secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării...". Este celebra decizie a Curţii Constituţionale.

Doamna Lucian Feodorov (din sală):

Mai rar!

Domnul Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban:

Argumentelor de legislaţie naţională li se adaugă aspecte de conformare a reglementării internaţionale de constituire a Secţiei cu cerinţele europene - Consiliul Europei, Uniunea Europeană -, inclusiv deciziile viitoare care vor fi pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele pendinte...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban:

Da, doamnă preşedinte.

În acest context, Guvernul României şi Ministerul Justiţiei susţin poziţia de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Am preferat să citesc tot răspunsul pentru că nu l-aţi primit în acest moment...

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Nu e în scris? Nu îl aveţi cu dumneavoastră?

Domnul Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban:

Ba da, pot să vi-l înmânez.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Dacă mai aveţi întrebări cu privire la răspunsul venit de la Ministerul Justiţiei, domnul deputat? Nu.

În regulă. Atunci, o să primiţi şi răspunsul în scris.

Continuăm tot cu Ministerul Justiţiei, domnul deputat Daniel-Florin Ghiţă.

Doriţi să susţineţi interpelarea pe care aţi trimis-o? Nu. "Integritatea ţării este în pericol".

Vă rog, domnul secretar de stat Ursuţa.

Domnul Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban:

Vă mulţumesc din nou, doamnă preşedinte.

Aici am să fiu mai scurt, cred că a ajuns, în scris, formularea.

Foarte pe scurt.

Stimate domnule deputat,

Având în vedere interpelarea dumneavoastră adresată ministrului justiţiei, având denumirea generică "Integritatea ţării este în pericol".

N-am să dau citire întregului răspuns pentru că este un pic mai clar din perspectiva răspunsului - tot ceea ce solicitaţi Ministerului Justiţiei este în competenţa Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care este un organ în subordinea Guvernului, nu este o structură a Ministerului Justiţiei. Şi, din această perspectivă, această instituţie este organul de specialitate al Administraţiei Publice Centrale, aflat în subordinea Guvernului, care are ca atribuţii - şi le-am enumerat: acordă sprijin şi îndrumare metodologică Administraţiei Publice Locale în materia restituirii proprietăţilor; monitorizează modul de aplicare a legislaţiei în materia restituirii proprietăţilor şi toate celelalte.

Deci, din perspectivă, tot ceea ce dumneavoastră ne-aţi semnalat legat de situaţia din Transilvania, legat de eventuale restituiri, nu cad în competenţa Ministerului Justiţiei, este competenţa Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Dacă aveţi orice alte nelămuriri, vă stau la dispoziţie cu cea mai mare plăcere.

Mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat Ghiţă, dacă aveţi întrebări? Nu aveţi întrebări, în regulă.

Mulţumesc.

O să primiţi şi răspunsul în scris.

Avem încă două interpelări - din partea doamnei deputat Intotero Natalia-Elena şi a domnului deputat Salan Viorel - către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Doamna şi domnul deputat nefiind în sală, vor primi răspunsurile în scris.

Domnul deputat Ringo Dămureanu, de la Grupul AUR, are o interpelare adresată Ministerului Sănătăţii, pentru care se solicită o amânare.

De asemenea, se mai solicită amânări pentru următoarele interpelări:

Din partea doamnei deputat Natalia Intotero către Ministerul Economiei;

Din partea domnului deputat Ringo Dămureanu către Ministerul Afacerilor Externe;

Din partea domnului deputat Focşa Dumitru-Viorel către Ministerul Afacerilor Externe;

Şi două interpelări din partea domnului deputat Ghiţă Daniel-Florin către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Acestea fiind spuse, încheiem aici răspunsurile orale la interpelările adresate către ministere de doamnele şi domnii deputaţi.

Vă mulţumesc.

O seară plăcută tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,29.