Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,34.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Sărut mâna!

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 12 mai 2021, şedinţă dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Pentru început, tocmai pentru a avea cursivitate, fiind şi de serviciu în această dimineaţă, voi prezenta eu declaraţia politică, urmând apoi să intrăm pe...

(Coboară la tribună.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Luni am înregistrat un mare succes al diplomaţiei româneşti! Preşedintele Klaus Iohannis a găzduit Summitul Formatului B9 - Iniţiativa celor 3 Mări -, la care a participat, în calitate de coorganizator, preşedintele polonez, Andrzej Duda, şi, prin videoconferinţă, preşedintele american, Joe Biden, secretarul general NATO şi şefii statelor de pe flancul estic al NATO, precum Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Ungaria.

Iniţiativa Formatului a venit ca răspuns la politica agresivă a Rusiei în flancul estic al NATO şi în contextul în care ţările din estul Europei şi Statele Unite sunt interesate în mod special de securitatea din regiune şi de păstrarea stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul cuprins de la Marea Baltică la Marea Neagră. Chiar şi actuala reuniune a avut loc în contextul recentelor evoluţii îngrijorătoare de securitate din regiunea Mării Negre.

Formatul Bucureşti - B9 - este o iniţiativă lansată de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, România fiind, încă de la aderarea la NATO, un furnizor de securitate în regiune şi un aliat de încredere. Pentru români, apartenenţa la NATO şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite reprezintă cele mai bune garanţii de securitate din istorie. România este astăzi o ţară liberă şi sigură în primul rând datorită faptului că suntem parte a celei mai de succes alianţe politico-militare din istorie. Toate sondajele de opinie demonstrează că majoritatea absolută a românilor sunt pro-americani şi pro-occidentali.

Aşa cum a menţionat şi preşedintele Iohannis, întărirea şi aprofundarea pe mai departe a legăturilor transatlantice rămâne baza Alianţei noastre şi, de asemenea, reprezintă un obiectiv pe care îl împărtăşim cu toţii. Cu atât mai mult este necesar să ne exprimăm aprecierea deosebită pentru preşedintele Biden şi noua Administraţie a Statelor Unite, pentru sprijinul valoros, reînnoit pentru NATO şi art. 5 al Tratatului de la Washington, conceput ca un mecanism pentru a determina Statele Unite să vină în ajutorul aliaţilor săi europeni.

România continuă, aşadar, relaţia foarte bună pe care o are cu Statele Unite ale Americii, lucru care demonstrează că, indiferent cine se află la Casa Albă, valorile democratice şi euroatlantice pe care le promovează preşedintele Klaus Iohannis şi diplomaţia românească sunt apreciate. Pentru România, participarea preşedintelui Statelor Unite arată încrederea de care se bucură ţara noastră la Washington, ca partener şi aliat puternic.

Vă mulţumesc.

Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat de Neamţ.

(Revine la prezidiu.)

Da.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Viorica Sandu, vă rog.

Se pregăteşte domnul Andrei Gheorghe.

Doamna Viorica Sandu:

Declaraţia mea se intitulează "Relaxarea sub Guvernul «Nu ştiu»".

Se anunţă cu surle şi trâmbiţe marea relaxare de la 1 iunie. Adică peste 3 săptămâni.

Tot mai multe întrebări al căror răspuns din partea premierului e "nu ştiu".

Se vor deschide restaurantele la capacitate maximă pentru cei vaccinaţi? Devin un fel de paria cei pe care starea de sănătate sau propriile concepţii îi împiedică să se vaccineze?

Răspunsul premierului nu ajută prea mult populaţia - "Avem timp până la 1 iunie să găsim soluţii".

E ceva timp de când cifrele indică o scădere a cazurilor noi de COVID-19, a numărului de pacienţi de la ATI, majoritatea localităţilor sunt în scenariul verde.

Guvernul şi factorii de decizie întârzie măsurile de relaxare treptată.

Despre circulaţia pe timp de noapte, după ora 22,00, de care depinde şi un program mai lung decât în prezent pentru operatorii economici, şeful Executivului a răspuns - "Deocamdată nu s-a discutat. Sunt propuneri-cheie pentru Comitetul Interministerial, să vedem dacă mai este nevoie de ele sau nu sau în ce condiţii este nevoie de ele".

Se pare că e mult mai uşor să împingi economia în prăpastie, decât să îi întinzi, ca Guvern, o mână de ajutor pentru a o scoate de acolo.

Cum va fi făcută diferenţa între vaccinaţi şi cei nevaccinaţi, ca şi clienţi, în contextul în care ar putea fi redeschise restaurantele şi hotelurile la o capacitate de 100%? Va exista o aplicaţie care să facă triajul? Sunt întrebări care au nevoie de cu totul alt răspuns decât cel al premierului - "Nu ştiu sigur, este ceea ce cred eu că s-ar putea face!".

Cum va evolua situaţia în sistemul sanitar? Ce se va întâmpla cu pacienţii privaţi de servicii medicale, reprogramaţi, în funcţie de afecţiune, chiar şi peste un an sau, şi mai rău, care nici măcar nu ştiu când vor fi reprogramaţi?

Care sunt criteriile care stabilesc priorităţile?

Mă refer strict la pacienţi non-COVID, cu alte afecţiuni.

O condiţie sine-qua-non pentru relaxarea de la 1 iunie este vaccinarea. Strâns legată de vaccinare este însă testarea.

Guvernul evită să ia o decizie privind testarea în şcoli, deşi acelaşi Guvern nu a avut nicio ezitare să achiziţioneze teste rapide antigen. Cine a cumpărat aceste teste şi cu ce scop?

Testele rapide nu s-au achiziţionat pentru şcoli, ele au fost cumpărate în alt scop. În discuţie sunt 1,38 de milioane de doze nefolosite, teste rapide care zac în depozite, în loc să fie folosite. Deci această decizie nu urmărea binele copiilor noştri, ci muşamalizarea unui alt tun financiar din banul public, pus în contul pandemiei.

Deci suntem în criză financiară, nu sunt bani pentru populaţie, dar puterea a aruncat - sifonat - milioane de euro pe acele teste, care acum zac nefolosite. Cheltuieli inutile făcute cu "binecuvântarea" prim-ministrului.

Pentru că trăim în vremea "lucrului bine făcut" de către Guvernul "Nu ştiu".

Deputat al PSD de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Se pregăteşte domnul deputat Beniamin Todosiu.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Martiriul anticomunist, simbol al libertăţii şi demnităţii".

Secolul XX a cunoscut pentru umanitate tragedia reprezentată de cele două regimuri totalitare criminale, pe de o parte, nazismul şi fascismul, iar, pe cealaltă parte, comunismul şi marxism-leninismul.

Dacă la prima vedere ar putea părea opuse, în esenţa lor, nazismul şi comunismul sunt foarte asemănătoare - nazismul mizează pe ura de rasă, în timp ce comunismul şi doctrinele totalitare derivate din marxism-leninism, pe ura de clasă.

De aceea, cred că cele două tipologii totalitare nu pot fi privite decât împreună; sunt feţe ale urii, feţe ale crimei şi expresii ale celor mai violente doctrine şi ideologii totalitare, antidemocratice, liberticide şi, nu în ultimul rând, genocidare.

La nivel mondial, regimul comunist a produs peste 100 de milioane de victime, în toată lumea - în Rusia, în China, în Europa de Est, în America Latină, în Africa, în Orient, peste tot pe faţa lumii.

Nu trebuie să uităm niciodată ceea ce a însemnat dezastrul tragediei totalitarismului comunist. Şi de aceea cred că este esenţial ca noi să comemorăm de fiecare dată pe cei care s-au jertfit luptând împotriva comunismului.

În România, milioane de oameni au fost persecutaţi în timpul regimului comunist, iar sute de mii de români au murit în lagărele şi închisorile regimului comunist, în detenţie sau ca urmare a măsurilor adoptate de regimul totalitar comunist impus de sovietici. De la personalităţi precum Iuliu Maniu, Gheorghe Brătianu, Dinu Brătianu, Ion Mihalache ori Monseniorul Vladimir Ghika şi până la oameni simpli, până la ţărani care s-au opus cu mâinile goale în faţa totalitarismului comunist, toţi aceştia reprezintă feţe ale jertfei împotriva răului şi ale luptei pentru libertate şi demnitate.

De aceea, este fundamental ca noi să păstrăm în memoria noastră pe toţi cei care au luptat împotriva totalitarismului.

Şi spun acest lucru deoarece, poate, pentru unii, comunismul pare a fi ceva îndepărtat, a fi ceva istoric.

Eu vă dau câteva exemple.

În Rusia de astăzi, Stalin, unul dintre cei mai mari criminali din istoria umanităţii, este pictat în spaţii publice, are statui, este venerat.

În China, ţara cea mai mare de pe această planetă, regimul este încă, la nivel oficial, unul de tip comunist.

De aceea, mi se pare fundamental să nu uităm niciodată ceea ce a însemnat dezastrul totalitar al secolului XX.

Doar memoria, doar respectul pentru martiri, pentru cei care s-au jertfit pentru libertate şi democraţie, ne pot apăra de recăderea în dezastrul totalitar.

Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toţi cei care au murit în această lume luptând împotriva comunismului, indiferent de unde erau ei, în ce ţară trăiau, ori care a fost motivul pentru care s-au ridicat împotriva acestui regim criminal care a însângerat lumea şi care sperăm să nu se mai repete niciodată, de acum şi până la sfârşitul timpurilor!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Beniamin Todosiu.

Se pregăteşte, de la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Lilian Scripnic.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important - "Campania naţională de vaccinare împotriva COVID-19".

De peste un an de zile, ne luptăm cu pandemia, iar în tot acest timp am suferit, noi şi apropiaţii noştri. Peste 28.000 de oameni au murit, în România, din cauza acestui virus. Şcolile, restaurantele, teatrele, cinematografele, stadioanele sunt închise sau parţial închise. Pandemia ne-a schimbat viaţa şi normalitatea socială pe care o ştiam.

Cum depăşim pandemia pentru a reveni la normalitate?

Această întrebare ne frământă pe toţi şi ar trebui să fie tema principală de reflecţie, atât pentru Guvernul României, cât şi pentru toţi decidenţii politici.

Soluţia, dragi colegi, este vaccinarea şi ar trebui să sporim eforturile pentru a oferi românilor posibilitatea să se vaccineze. În aceste momente este nevoie să comunicăm corect, să le explicăm oamenilor importanţa vaccinării şi să îi încurajăm să se vaccineze. Inclusiv clasa politică trebuie să promoveze un mesaj de solidaritate şi unitate, pentru a le arăta românilor că numai împreună putem trece cât mai repede peste această criză.

România se apropie, în aceste zile, de aproape 4 milioane de persoane vaccinate, dintre care aproximativ 2,5 milioane cu ambele doze. Nu este puţin, însă mai este mult până la ponderea din totalul populaţiei care să facă diferenţa şi să oprească răspândirea virusului SARS-CoV-2.

În judeţul Alba, alături de colegii mei am lansat o campanie de informare şi conştientizare privind importanţa vaccinării. Nu facem politică, nu vorbim despre politică, ci doar promovăm vaccinarea, ca soluţie pentru a învinge pandemia. Mergem în oraşele şi comunele judeţului şi încercăm să vorbim cu cât mai mulţi oameni, explicându-le importanţa vaccinării, oferindu-le informaţii din surse oficiale şi încercând să combatem miturile care s-au creat în jurul vaccinurilor. Şi acesta este rolul unui ales - să fie între omeni, să-i ajute să înţeleagă soluţiile pentru ieşirea dintr-o situaţie de criză.

Şi suntem într-o situaţie de criză profundă, care pune presiune pe sistemul de sănătate, a afectat economia, iar sectorul HoReCa este aproape de colaps. Cred că vedeţi şi dumneavoastră numeroasele afaceri, mai mari sau mai mici, cum au fost afectate de pandemie, vedeţi datele statistice care arată creşterea şomajului în anumite sectoare. Toate aceste probleme nu le vom depăşi dacă nu vom ajunge la normalitate, iar normalitatea poate fi recâştigată doar dacă învingem pandemia.

Voi încheia, dragi colegi, cu un apel către fiecare dintre dumneavoastră.

Vă rog să fim solidari şi responsabili, să comunicăm corect şi să încurajăm vaccinarea, astfel încât să putem învinge pandemia!

Vă rog să mergeţi în comunităţile pe care le reprezentaţi, să vorbiţi cu oamenii, să le oferiţi informaţii, dar, mai ales, să le creşteţi încrederea de care au nevoie în aceste vremuri!

Vă mulţumesc şi vă doresc multă sănătate!

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Lilian Scripnic, Grupul AUR.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Sándor Bende.

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Participarea AUR la alegerile parlamentare din Republica Moldova este o reinterpretare modernă şi pragmatică a celebrului Pod de Flori de peste Prut".

Anunţul AUR privind participarea la alegerile parlamentare de la Chişinău vine exact la 31 de ani de la Podul de Flori de peste Prut.

În 6 mai 1990, când România abia ieşise din totalitarism, iar Basarabia se numea Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, românilor li s-a permis să treacă de pe un mal pe celălalt al Prutului fără viză, între orele 13,00 şi 19,00. De-a lungul frontierei de 700 de km, 8 puncte de trecere au îndepărtat barierele dintre români. Oamenii au intrat chiar şi în apele Prutului, unde s-au unit în hore, iar din amonte au fost aruncate în apă ofrande de flori.

În calitate de basarabean care a avut privilegiul să redobândească cetăţenia română, am trăit mereu cu inima împărţită în două, jumătate pe malul estic şi jumătate pe malul vestic al Prutului. M-am înscris fără ezitare în AUR, partidul care şi-a asumat o agendă unionistă, de vindecare a unor răni istorice pentru care nu se găsiseră încă tratamente sau soluţii politice.

De aceea, consider că participarea AUR la alegerile parlamentare din 11 iulie, din Republica Moldova, cu acelaşi nume şi sub aceeaşi siglă din România, este o reinterpretare modernă şi pragmatică a celebrului Pod de Flori de peste Prut. Politicienii trebuie să transforme entuziasmul şi dorinţele poporului în acţiune, şi asta ne-am propus să o facem, atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău.

Am convingerea că apelul pe care noi l-am făcut către organizaţiile, personalităţile şi românii din Basarabia, de a se alătura AUR pentru a crea o forţă românească şi o singură listă naţională care să fie în Parlamentul de la Chişinău, va fi încununat de succes.

În acelaşi timp, vreau să vă asigur că reuşita proiectului AUR din Republica Moldova va aduce beneficii istorice României şi tuturor românilor, indiferent unde s-ar afla ei.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat AUR, Circumscripţia electorală nr. 18 Galaţi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Sándor Bende.

Domnul Bende Sándor:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În declaraţia politică de astăzi voi face referire la câteva aspecte care ţin de activitatea poliţiştilor din cadrul Brigăzii Rutiere, respectiv la modul în care aceştia gestionează traficul rutier în diverse oraşe şi zone aglomerate.

În luna aprilie a acestui an, ministrul afacerilor interne, domnul Lucian Bode, a declarat că este nevoie de un nou Cod rutier, unul modern, care să fie realizat după dezbateri cu toţi factorii implicaţi. Domnia Sa relata faptul că, în mandatul parlamentar anterior, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor, s-a confruntat de foarte multe ori cu iniţiative legislative care vizau modificarea Codului rutier şi că, în cele mai dese situaţii, acest act normativ se modifica fără vreo dezbatere amplă, constructivă. Din acest motiv, propunerea Domniei Sale a fost aceea de a lansa "o dezbatere serioasă între Executiv - Legislativ - societate civilă - ONG-uri, toţi cei care îşi doresc să participe la o astfel de dezbatere, să fie organizată cât mai repede cu putinţă, astfel încât să transmitem către Parlament un nou Cod rutier modern".

Pornind de aici, îmi propun, astăzi, să aduc în discuţie o problemă gravă, pe care am constatat-o, fie pe propria piele, fie din desele petiţii pe care le-am primit.

Cunoaştem foarte bine faptul că, în preajma sărbătorilor şi nu numai, unele artere de circulaţie din România sunt supraaglomerate, iar în zonele de strangulare a circulaţiei, precum intersecţii şi treceri la nivel cu calea ferată, se formează ambuteiaje care pun la grea încercare nervii participanţilor la trafic. Din păcate, în cele mai multe cazuri, lucrătorii Poliţiei Rutiere, care ar trebui să acţioneze pentru fluidizarea traficului, lipsesc cu desăvârşire. Am crezut că o explicaţie posibilă ar putea fi lipsa de personal, fapt care nu este plauzibil, atâta timp cât imediat după un asemenea ambuteiaj, poliţia rutieră se află la datorie, stând la pândă cu aparatele radar.

Este în detrimentul tuturor conducătorilor auto faptul că, în loc să prevină asemenea ambuteiaje, poliţia rutieră îşi foloseşte atribuţiile mai degrabă pentru a-i vâna pe conducătorii auto şi, implicit, pentru a-şi îndeplini planul de amenzi.

Consider că prevenţia ar trebui să fie principala atribuţie a agenţilor rutieri, şi nu intervenţia corectivă, mai ales dacă aceasta se face dintr-un oarecare exces de zel şi în mod abuziv. A preveni aglomeraţia, a fi la locul potrivit, a face tot ceea ce este necesar în situaţii critice, a pune siguranţa conducătorilor auto pe primul plan, şi nu planul de amenzi, cred că ar trebui să fie crezul oricărui poliţist de la Brigada Rutieră. Aş mai adăuga aici - respectul pentru toţi deopotrivă şi tratamentul egal faţă de conducătorii auto -, acestea sunt atribute care ţin de un comportament de bun-simţ.

Sunt doar câteva aspecte pe care am vrut să le punctez, dar care, luate în calcul, vor avea un impact general pozitiv asupra Poliţiei Rutiere. Trebuie să ţinem cont că imaginea unei instituţii publice se formează, în primul rând, prin activitatea angajaţilor săi, prin profesionalismul şi atitudinea de care aceştia dau dovadă în relaţionarea zilnică cu cetăţenii. Astfel, fiecare agent de circulaţie poate contribui la creşterea gradului de încredere în Brigada Rutieră şi la promovarea unei imagini pozitive a acesteia în rândul tuturor participanţilor la trafic. Dar, pentru asta, poliţiştii care îşi desfăşoară activitatea pe drumurile publice, în diverse puncte supraaglomerate, trebuie să acţioneze adaptat situaţiilor create, cu maximă eficienţă şi respect faţă de cetăţeni.

În concluzie, propun, colegial, domnului ministru, să se aplece asupra noului Cod rutier, în care prevenţia să ocupe un loc mai important decât corecţia.

Deputat al UDMR, Bende Sándor.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul deputat al minorităţilor naţionale, Ghervazen Longher? Nu este.

Domnul deputat Dragoş Zisopol?

Şi se pregăteşte domnul deputat, din partea grupului neafiliaţilor, Mihai Lasca.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Motoul declaraţiei mele politice aparţine fiicei unei supravieţuitoare a genocidului pontic - "...cea mai dramatică schimbare în Turcia a fost măcelărirea a 1,5 milioane de armeni, 750.000 de asirieni şi 353.000 de greci din Pont, şi marşurile cumplite ale morţii către surghiun a încă 1,5 milioane de greci din Turcia; marşuri ale morţii în care nenumăraţi alţi locuitori din Pont şi-au pierdut vieţile, totul petrecându-se între anii 1915-1923. Acest genocid, numit eufemistic «purificare etnică» şi «strămutare» a eliminat aproape în totalitate minorităţile creştine din Turcia şi a pus sfârşit, un sfârşit tragic, celor 3.000 de ani de istorie a grecilor din Pont".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Genocidul grec se referă la exterminarea sistematică a supuşilor nativi eleni din Imperiul Otoman, înainte, în timpul şi după Primul Război Mondial. Genocidul a inclus masacre, deportări, expulzări, boicoturi, violuri, convertirea forţată la islam, recrutarea în batalioane de muncă, execuţii arbitrare şi distrugerea monumentelor culturale, istorice şi religioase creştin-ortodoxe.

După izbucnirea Primului Război Mondial, bărbaţii greci otomani cu vârste cuprinse între 21 şi 45 de ani au fost recrutaţi cu forţa în batalioane de muncă, unde majoritatea au pierit în condiţii îngrozitoare.

Începând cu anul 1915, sub pretextul necesităţilor militare, în interiorul imperiului şi în satele musulmane au fost deportate multe comunităţi greceşti, membrii acestora fiind nevoiţi să aleagă între islam sau moarte. Grecilor deportaţi nu li s-a permis să ia nimic cu ei. Jandarmii şi trupele neregulate otomane au comis masacre, au ars biserici şi şcoli, au confiscat banii şi obiectele de valoare din comunităţile elene, obiectele grecilor fiind vândute ulterior de către autorităţile otomane.

În perioada 1919-1922 - denumită kemalistă - "Comitetul Uniunii şi al Progresului" a continuat politica de exterminare a grecilor. În regiunea Pontului, kemaliştii au ars nenumărate sate greceşti. Un exemplu elocvent este regiunea Mitzmit, unde forţele kemaliste au ars peste 30 de sate greceşti şi au masacrat peste 12.000 de greci.

În septembrie 1922, la finalizarea Războiului Greco-Turc, kemaliştii şi-au marcat victoria prin arderea din temelii a oraşului Smyrna - Izmirul de astăzi -, masacrarea armenilor şi a grecilor.

Numărul victimelor genocidului din fostul Imperiu Otoman variază între 600.000 şi 1.000.000 de greci.

Semnarea, în iulie 1923, a "Tratatului de la Lausanne" pune capăt prezenţei greceşti în Asia Mică. Condiţiile impuse au desăvârşit purificarea etnică începută în Primul Război Mondial, prin schimbul creştinilor ortodocşi greci care au reuşit să supravieţuiască în Turcia, cu musulmanii care trăiau în Grecia. De asemenea, un număr egal de prizonieri de război greci şi turci au fost repatriaţi. Grecii care locuiau în Constantinopole - Istanbulul de astăzi - sunt singurii care nu au fost expulzaţi.

În 1955, Pogromul din Istanbul a făcut ca majoritatea locuitorilor greci rămaşi în Constantinopole să migreze.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Genocidul grecilor din Imperiul Otoman a fost recunoscut de statul elen în anul 1990. În 1994 a fost recunoscut genocidul care a avut loc în Pont, iar în anul 1998 a fost recunoscut genocidul de pe întreg cuprinsul Asiei Mici.

În decembrie 2007, Asociaţia Internaţională a Specialiştilor în Genocid a recunoscut genocidurile asirian şi grec.

Rezoluţii care recunosc campania otomană împotriva minorităţilor creştine drept genocid au fost adoptate şi de legislativele naţionale din: Cipru, Statele Unite ale Americii, Suedia, Armenia, Ţările de Jos, Germania, Austria, Republica Cehă etc.

Recunoaşterea genocidului pontic este un act de importanţă morală pentru familiile victimelor, dar şi pentru evitarea repetării unor asemenea atrocităţi.

În acest context, în Grecia şi în diaspora elenă, în data de 19 mai a fiecărui an, au loc ceremonii religioase de comemorare a victimelor genocidului pontic. Suntem cu toţii obligaţi să nu uităm şi să nu repetăm greşelile trecutului!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Mihai Lasca.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, se pregăteşte doamna deputat Rodica Paraschiv.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi români,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Copiii aparţin părinţilor, nu statului!".

Copiii sunt un dar de la Dumnezeu, nu un drept primit de la nişte autorităţi iresponsabile, corupte şi criminale, care, în loc să susţină familia tradiţională şi copilul, ajung să promoveze, la nivel european şi naţional, homosexualitatea, schimbarea de sex, educaţia sexuală în şcoli, de la vârste fragede, pedofilia şi să comită abuzuri extrem de grave, răpind copiii din sânul familiilor de români aflaţi în afara graniţelor ţării.

Am să vă prezint acum 3 cazuri concrete ale unor familii de români care au fost victimele abuzurilor autorităţilor locale din ţările în care aceştia trăiesc:

• Ionel Lesch - Marea Britanie - are 3 copiii de 8, 10 şi 15 ani, luaţi de Protecţia Copilului în octombrie 2020, motivul invocat de autorităţile locale fiind că, la reclamaţia unui vecin, copiii au fost găsiţi singuri în casă de autorităţi;
• Mihaela Seiler - cazul Pia, Germania - are o fetiţă de 7 ani, luată de Protecţia Copilului în martie 2021, fără niciun motiv clar, singura menţiune fiind că fetiţa este "mai în siguranţă în grija autorităţilor", deşi mama fetiţei avea o hotărâre judecătorească definitivă prin care cea mică trebuia să rămână în custodia ei;
• Hermina Gheorghe - Danemarca - are un băiat de 7 ani luat de Protecţia Copilului în 2014, imediat după naştere, motivul invocat de autorităţi fiind legat de faptul că, anterior, Hermina pierduse un alt copil, răpus de cancer, iar autorităţile daneze au considerat că mama este mult prea traumatizată pentru a putea creşte un alt copil.

Ministerul Afacerilor Externe este implicat în acest moment în toate aceste cazuri, însă perioada de aşteptare pentru soluţionarea acestora este mult prea mare, ea depinzând de judecarea cazurilor în ţările respective, de numărul mare de familii aflate în astfel de situaţii, de ordinul miilor, şi, în mod special, de lipsa de transparenţă a autorităţilor străine care comit grave abuzuri prin acţiunile lor. Perioadele de aşteptare mari, stresul psihic şi fizic la care sunt supuşi în primul rând copiii separaţi de fraţii şi părinţii lor duc la distrugerea integrităţii familiilor de români şi la producerea unor traume psihice şi fizice grave, cu urmări pe termen lung, atât în cazul părinţilor, dar mai ales în cel al minorilor. Sunt cazuri în care părinţii nu şi-au văzut deloc copiii de când au fost separaţi de aceştia, cum este cazul Pia şi al mamei, Mihaela Seiler, sau care îşi văd copiii de 3-4 ori pe an, câte o oră, fără dreptul de a-i atinge sau a-i îmbrăţişa, cum este cazul Herminei Gheorghe, care a fost separată de copilul ei imediat după naştere.

Solicit, pe această cale, tuturor parlamentarilor şi europarlamentarilor români, să ni se alăture şi să se implice direct în demersurile de recuperare a acestor copii aflaţi peste hotare. Doar uniţi putem să apărăm drepturile şi libertăţile românilor de pretutindeni.

Hristos a Înviat!

Deputat neafiliat, Mihai Lasca. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

O invit pe doamna deputat Rodica Paraschiv.

Se pregăteşte domnul deputat Sorin Năcuţă, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog.

Doamna Rodica Paraschiv:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică are ca temă - tema pe care şi-au ales-o pentru celebrarea Zilei Dreptului Internaţional Umanitar, şi anume, "Să protejăm Planeta - casa noastră comună".

Data de 14 mai este declarată, în baza Legii nr. 177/2013, ca Ziua Dreptului Internaţional Umanitar. Celebrarea anuală a acestei zile a ajuns la cea de-a VIII-a ediţie, iar pentru al doilea an consecutiv aceste manifestări se desfăşoară în condiţiile speciale ale restricţiilor impuse de prezenţa noului coronavirus - SARS-CoV-2.

Rolul de iniţiator şi organizator al manifestărilor a fost asumat de fiecare dată de Asociaţia Română de Drept Umanitar - Filiala Prahova, care a avut de fiecare dată sprijinul structurilor administrative şi al instituţiilor ştiinţifice, culturale, educative.

În acest an, tematica aleasă are ca obiectiv abordarea aspectelor care privesc protecţia mediului natural în situaţii de crize şi/sau conflicte armate.

Alegerea nu este întâmplătoare. Efectele negative asupra mediului natural, ca urmare a acţiunilor omului, evidenţiază iminenţa unei catastrofe umanitare spre care lumea se îndreaptă.

În prezent, ne aflăm în situaţia în care răspândirea virusului COVID-19 a cuprins practic întreaga planetă. Situaţia pandemică pe care o traversăm arată încă o dată că mediul natural poate prezenta pericole pentru sănătatea întregii omeniri. Contaminarea atmosferei, în mod natural, intenţionat sau accidental, şi neputinţa de a face faţă acestui pericol demonstrează vulnerabilitatea civilizaţiei noastre.

Deşi mediul natural este degradat permanent, situaţiile de criză sau conflictele armate sporesc acţiunile agresive asupra mediului. Folosirea factorilor de mediu cu intenţia ca una dintre părţi să obţină un avantaj asupra celeilalte a fost o practică frecventă în aproape toate confruntările militare.

Modalităţile de afectare a mediului natural, care au luat forme şi dimensiuni apocaliptice, arată că prevederile tratatelor internaţionale actuale sunt depăşite şi nu mai sunt în măsură să facă faţă noilor provocări.

Celebrarea Zilei Dreptului Internaţional Umanitar, din acest an, îşi propune să aducă în atenţia opiniei publice efectele negative ale acţiunilor care degradează mediul natural şi necesitatea, cât nu este încă prea târziu, ca responsabilii naţionali şi internaţionali să acţioneze pentru stoparea cursului actual.

Planeta Pământ, cu atmosfera terestră, reprezintă casa comună a ceea ce generic numim civilizaţie umană.

Protejând Planeta, ne protejăm pe noi înşine, protejăm viitorul omenirii!

Deputat Rodica Paraschiv, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sorin Năcuţă, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, doamna deputat Diana Stoica, dacă este?

Dacă nu, doamna deputat Oana-Marciana Özmen.

Vă rog.

Domnul Sorin Năcuţă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre industria feroviară românească.

Domnule ministru al transporturilor, infrastructurii şi telecomunicaţiilor,

Domnilor deputaţi,

De-a lungul timpului, transportul pe calea ferată la nivel european a evoluat, în principal, în interiorul graniţelor naţionale, fiecare stat creându-şi propriul sistem feroviar, pe baza considerentelor de nivel local şi ale industriei naţionale.

Companiile feroviare româneşti au traversat perioade de divizare, de restructurare, unele s-au închis, altele s-au privatizat încercând să facă faţă competiţiei de piaţă. În ultimii 30 de ani transportul feroviar românesc a înregistrat un regres şi o degradare structurală continue.

Nu sunt nostalgic, dar era un timp când toate mijloacele de transport - locomotive, vagoane, autobuze, tramvaie - erau de producţie naţională, iar, prin lipsa de viziune şi de interes, România mai are doar 3-4 producători competitivi.

Sunt mesaje clare din partea acestor societăţi, care au investit, au adaptat tehnologiile şi au dezvoltat pe verticală industria de profil, pentru a face faţă concurenţei de piaţă şi standardelor de calitate.

În municipiul Paşcani există o societate de producţie, reparaţie şi modernizare a materialului rulant - VFU Electroputere -, cu aproximativ 500 de angajaţi, continuatoare a Uzinelor Mecanice CFR, şi care şi-a dezvoltat continuu capacitatea de producţie, a păstrat şi format specialişti în domeniul proiectării şi execuţiei de material rulant feroviar. Specialiştii din această societate au realizat primul autotren românesc, care a trecut toate testele de specialitate şi a dovedit că se ridică la nivelul exigenţelor de calitate şi siguranţă ale altor producători internaţionali din domeniu. Totodată, VFU Electroputere Paşcani este singura societate românească ce realizează reabilitarea şi modernizarea vagoanelor vechi de călători, la preţuri avantajoase şi tehnologii competitive.

Vă invit, domnule ministru, să vizitaţi VFU Electroputere Paşcani, să constataţi situaţia reală a acestei societăţi, să vedeţi vagoanele modernizate şi să vi se prezinte autotrenul, produs românesc, care ar putea să schimbe conceptul de transport pe căile ferate din România.

În România mai sunt două, trei societăţi de profil care produc şi modernizează locomotive şi vagoane de marfă şi care întâmpină aceleaşi greutăţi - lipsa comenzilor din partea Ministerului Transporturilor, care nu investeşte suficient în modernizarea unităţilor de transport feroviar, şi lipsa unei strategii de susţinere şi păstrare a industriei feroviare româneşti.

Întreruperea activităţii, chiar şi temporară, a acestor societăţi, conduce la dispariţia industriei naţionale de profil:

• se pierde personalul specializat şi de înaltă calificare;
• se distruge industria pe verticală de profil, care depinde esenţial de funcţionarea acestor societăţi.

Aşa cum ştim, transportul feroviar reprezintă un mod de transport mai curat, din punctul de vedere al mediului, faţă de transportul rutier, mai eficient şi mai sigur. Ca urmare, promovarea şi susţinerea transportului feroviar şi a industriei de profil trebuie să fie o prioritate pentru România.

Pentru că, în ultimii ani, în domeniul infrastructurii feroviare, s-au făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte modernizarea culoarelor de transport, iar Programul Operaţional de Transport 2021-2027 oferă oportunitatea continuării acestor proiecte, consider că atât Guvernul, cât şi Ministerul Transporturilor trebuie să susţină societăţile româneşti de profil feroviar, să respecte angajamentele contractuale şi să le asigure o predictibilitate.

Vă mulţumesc.

Sorin Năcuţă, deputat al PNL de Iaşi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Oana-Marciana Özmen, din partea Grupului USR PLUS.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Gianina Şerban. Este?

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este un semnal de alarmă privind problemele industriei textile, profund afectată de pandemia de COVID-19.

Industria textilă în România este una dintre cele mai importante, ca număr de angajaţi şi contribuţie la PIB, însă a fost şi este încă puternic afectată, atât de Brexit, cât şi de pandemia provocată de COVID-19. Consecinţele acestor probleme se reflectă în reducerea productivităţii şi a competitivităţii industriei.

Astfel, în aceste condiţii extrem de dificile pentru industrie, există dificultăţi în aprovizionarea cu materie primă şi accesorii, atât ca urmare a diminuării transportului de materie primă din import - putem da câteva exemple, precum România - Italia sau România ­ China -, cât şi ca urmare a suspendării activităţii mai multor producători la care agenţii economici din România apelau pentru materia primă. Asta, pe de o parte.

De altfel, Federaţia Patronală a Industriei Uşoare, care reprezintă comunitatea oamenilor de afaceri şi operatorilor economici din textile, tricotaje, confecţii, pielărie şi încălţăminte, arată că s-au diminuat drastic comenzile, în special din partea clienţilor cu sediul în interiorul spaţiului comunitar, iar un alt efect al pandemiei este faptul că nu se mai pot respecta planificările de producţie, ceea ce duce la scăderea valorilor producţiei din cauza imposibilităţii livrării materialelor din zonele afectate de coronavirus.

De asemenea, o mare problemă care mi-a fost semnalată în cadrul consultărilor cu reprezentanţii acestei industrii este concurenţa neloială cu produse de o calitate cel puţin îndoielnică, de provenienţă cu precădere din afara spaţiului comunitar.

Soluţia pe care am identificat-o împreună este un control mai intens la punctele de acces vamale, pentru a fi identificate aşa­zisele produse "falsificate", care sunt menite să inducă în eroare cumpărătorul sau care copiază voit o anumită identitate culturală, pe care o prezintă ca fiind autentică şi produsă local.

De aceea, consider că ar fi benefică o cooperare între funcţionarii vamali şi reprezentanţii Consiliului Concurenţei, pentru a proteja piaţa românească de produse neconforme, care aduc un mare prejudiciu producătorilor români, în general, pe termen lung, dar şi în special, în aceste condiţii extrem de dificile pe care le traversăm. Acest lucru poate fi extrapolat pentru toate industriile care se confruntă cu această problemă.

Controalele vamale realizate prin colaborarea cu Consiliul Concurenţei au drept scop evitarea concurenţei neloiale.

Statul nostru recunoaşte concurenţa loială ca fiind un factor fundamental pentru dezvoltarea economiei. Agenţii economici

Consolidarea procedurilor de expertiză şi concentrarea mai multor instituţii ale statului cu atribuţii în domenii specifice pot contribui la realizarea şi menţinerea unei pieţe concurenţiale loiale, fiind necesare îmbunătăţiri ale politicilor publice în domeniul combaterii concurenţei neloiale.

Vă reamintesc faptul că, în anul 2018, industria textilă şi de îmbrăcăminte din România număra circa 154.000 de angajaţi într-un număr total de 8.335 de companii şi cu afaceri însumând aproape 17,3 miliarde de lei.

Aşadar, evoluţia economiei naţionale depinde şi de evoluţia acestei ramuri industriale şi condiţiile de muncă din cadrul fabricilor de confecţii au impact asupra sănătăţii şi calităţii vieţii a zeci de mii de români.

Soluţii există, colaborarea între instituţii este esenţa rezolvării acestor multe probleme, iar eu mă voi implica din punct de vedere legislativ să îmbunătăţim prevederile actuale, pentru a veni în ajutorul industriilor de profil şi, implicit, a angajaţilor acestora.

Oana Özmen, deputat al USR PLUS, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Gianina Şerban.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Károly Kolcsár.

Doamna Gianina Şerban:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Guvernul şi coaliţia de guvernare încalcă grav Constituţia".

Am atras atenţia de mult deja despre derapajele ce pot apărea în cazul în care vaccinarea va fi obligatorie.

Astăzi, Guvernul nu ne spune că acest act medical este obligatoriu, însă şantajul la care este supus poporul român denotă clar că obligativitatea vaccinării există. Normalitatea pe care am avut-o şi o vrem cu toţii nu constă în discriminare pe nici un criteriu, nici măcar medical. Anul trecut ne spuneaţi că avem libertate cu toţii, însă când drepturile unora lezează drepturile altora, apare o situaţie ce trebuie aplanată, rezolvată.

Domnul Cîţu ne transmite că de la 1 iunie vom avea parte de relaxare. Însă, din nou, un lucru către care trebuie să ne îndreptăm în mod normal, azi, este condiţionat. Bucuria unui spectacol, petrecerea unui sejur într-un hotel sau pensiune, servirea mesei într-un restaurant sunt activităţi ce sunt permise doar unei categorii de cetăţeni, ceilalţi fiind discriminaţi.

Domnule prim-ministru,

Domnilor ce faceţi parte din această coaliţie de guvernare,

În contextul anunţurilor dumneavoastră cu privire la aşa-zisa "mare relaxare", vă adresez câteva întrebări retorice, la care nu aştept răspuns, deoarece îl vom vedea în acţiunile pe care le veţi întreprinde dumneavoastră.

Constituţia României, în art. 16, alin. (1), prevede că "cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".

Mă întreb, în ce calitate Guvernul, condus de dumneavoastră şi susţinut de colegii dumneavoastră, permite încălcarea gravă a Constituţiei. Sunteţi mai presus de Legea fundamentală a ţării? Nu ştiu, mă întreb!

În conformitate cu afirmaţia în care ni s-a spus că avem drepturi atât timp cât nu încălcăm drepturile celorlalţi, iar un cetăţean vaccinat este purtător de virus şi poate fi un pericol pentru o persoană nevaccinată, puteţi explica cum îl veţi proteja pe cetăţeanul sănătos? Îl veţi obliga să fie vaccinat, să-i fie inoculat virusul?

Dacă accesul celor care nu s-au vaccinat va fi interzis în locaţii publice, mă întreb cum vor putea aceştia să-şi achite taxele şi impozitele, dacă nu au posibilitatea să o facă electronic? Le veţi impune un test şi îl veţi achita tot dumneavoastră din bugetul de stat?!

Aţi spus că va fi implementat un sistem electronic de verificare a calităţii de vaccinat sau nevaccinat. În 30 de ani, am observat cu toţii că nu s-a putut finaliza nicio centralizare digitală a multor probleme care ar scăpa românii de birocraţie, să le ofere cu adevărat o relaxare. Care e ajutorul real al acestui sistem pe care doriţi să-l implementaţi? Un control ulterior al fiecărui cetăţean îl ajută pe acesta să trăiască fericit? Unde sunt libertăţile şi egalităţile, aceste principii consfinţite de Constituţie? Această întrebare mi-o pun şi în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Károly Kolcsár.

Se pregăteşte, din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este vizavi de activitatea sanitar-veterinară din ţară.

În urmă cu aproximativ un secol şi jumătate, marele savant şi medic, doctor Louis Pasteur, prin celebra afirmaţie "medicul uman salvează omul, medicul veterinar salvează omenirea", sublinia importanţa profesiei medicale-veterinare pentru sănătatea publică, factor fundamental în stabilitatea şi evoluţia unei societăţi.

Profesorul universitar doctor Sabin Ghergaru le spunea, în urmă cu zeci de ani, studenţilor lui de la Cluj că atunci când apare o boală la animale sau o zoonoză, aşadar o boală transmisibilă de la animale la om, cel mai important personaj în combaterea bolii, imediat după Dumnezeu, este medicul veterinar.

Am prezentat cele două afirmaţii ale unor corifei ai medicinii şi respectiv ai medicinii veterinare făcute de-a lungul timpului, pentru a vă atrage atenţia asupra importanţei unei profesii căreia în ultima vreme nu i se mai acordă importanţa cuvenită, chiar dacă impactul ei economic şi social este la fel de important, sau poate chiar mai important, azi, decât în perioadele când au fost formulate.

Ne aflăm în faţa unor mari provocări care, negestionate corect, pot adânci pierderile economice pricinuite de evoluţia COVID-19. Apariţia unor focare de pestă porcină africană şi gripă aviară reclamă luarea de măsuri imediate, conform reglementărilor europene, în caz contrar, extinderea acestor două boli va provoca efecte în lanţ asupra crescătorilor de animale, a producătorilor şi a comercianţilor de produse alimentare şi a consumatorului. Gravitatea economică şi socială a consecinţelor este greu de cuantificat, dar suprapusă scăderii economice de anul trecut ar putea arunca în derivă agricultura şi industria prelucrătoare, cu ramurile conexe, de la furnizarea de materii prime până la comerţ şi transport.

Manifestarea repercusiunilor pe tot acest lanţ economic poate fi combătută cu adevărat eficient numai cu ajutorul medicilor veterinari care se implică în controlul bolilor transmisibile ale animalelor. Dar pentru aceasta este nevoie ca şi statul să îşi onoreze obligaţiile financiare faţă de corpul medical veterinar împuternicit de stat, obligaţii prevăzute de lege şi de contractele în vigoare.

Cu toate că există cadrul legal privind remunerarea activităţilor specifice efectuate de medicii veterinari, împuterniciţi de statul român să îi reprezinte interesele în fiecare localitate, în ultimele patru luni, aceştia nu au mai primit niciun leu din sumele ce li se cuvin de drept, cu toate că au prestat activităţile prevăzute în contractele încheiate.

Prin urmare, solicit ANSVSA să îşi reamintească rolul determinant al medicilor veterinari în combaterea şi prevenirea răspândirii epizootiilor, prevenind astfel, totodată, uriaşe pierderi economice şi grave consecinţe sociale, şi să întreprindă în regim de urgenţă toate demersurile pentru a achita sumele restante din acest an.

Deputat Kolcsár Károly, Mureş.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Se pregăteşte doamna deputat Natalia Intotero, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În fiecare an, la data de 9 mai, celebrăm Ziua Europei, o zi cu specificaţie aparte, care ne dă ocazia ca, pe lângă participarea la binecunoscutele manifestări, să reflectăm şi asupra evenimentelor petrecute în ultimele decenii, şi în special asupra celor din ultimii ani.

Astfel, mai mult ca niciodată, privind spre anul european încheiat, reflectăm asupra importanţei discursului istoric, din 1950, al ministrului de externe francez, cunoscut şi rămas în istorie sub numele de "Declaraţia Schuman".

Propunerile evocate urmăreau crearea unui proiect al păcii, un proiect în care statele să colaboreze şi să înlăture orice posibilitate în ivirea vreunui conflict pe continentul European, propuneri care au constituit baza construcţiei europene de astăzi.

La 71 de ani de la acel discurs, putem observa beneficiile aduse de Uniunea Europeană, în toate formele acesteia.

Fie că vorbim despre beneficiile economice, fie de cele de menţinere a păcii pe bătrânul continent, ori despre cele privind facilitarea cooperării întreˇ state, Uniunea Europeană a reuşit să instaureze un climat propice pentru dezvoltarea statelor membre, fiind, în acelaşi timp, şi un pilon al democraţiei în regiune.

Prin mecanismele dezvoltate de liderii europeni, pe lângă beneficiile materiale, s-a reuşit şi crearea unui sentiment identitar, european, care reiese şi din motto-ul Uniunii Europene, şi anume "Unitate în diversitate".

Astfel, respectând diversitatea fiecărei naţiuni, a fiecărui grup, fie el etnic, religios ori social, s-a reuşit crearea spiritului european cu care ne mândrim şi noi, indiferent de grupul din care facem parte.

Acest spirit european a putut fi observat, în special, în timpul crizei sanitare pe care o mai trăim, în care solidaritatea şi buna colaborare între state au fost şi vor rămâne cuvinte-cheie ce ar putea descrie modul în care statele membre au gestionat întreaga situaţie generată de pandemia de COVID.

Tot sub egida cooperării şi solidarităţii am putut observa şi perspectivele de redresare sau de revenire din această criză, atât prin reformele ferme adoptate, ca, de exemplu, accesul la vaccin, cât şi prin finanţarea alocată pentru investiţii în dezvoltare.

Aşadar, stimaţi colegi, trebuie să cultivăm în continuare acest spirit de solidaritate, toleranţă şi uniune atât de necesar pentru viitorul nostru, conştientizând că doar în acest mod vom putea avea o dezvoltare armonioasă, în beneficiul cetăţenilor.

Vă mulţumesc mult.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Natalia-Elena Intotero.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentat al PNL, domnul deputat Alexandru Popa.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Hristos a Înviat!

Declaraţia mea politică se intitulează "Dialog pentru sănătate, familie şi educaţie - un demers iniţiat de Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor".

Ieri, în cadrul Comisiei pentru învăţământ, am vorbit despre familie, pilonul de bază al societăţii româneşti.

Sănătatea şi familia trebuie să fie într-o strânsă relaţie comunicaţională, bazată pe metode de prevenţie. Prin informare şi tratament timpuriu, putem să păstrăm familia românească unită şi fericită, aşa cum ne dorim cu toţii.

Chiar dacă subiectul şi importanţa dezbaterii o cerea, ministrul sănătăţii nu s-a deranjat să onoreze invitaţia Parlamentului.

Doamnă ministru, dezbaterea vă era prielnică şi dumneavoastră. Aceasta vă aducea faţă în faţă, printre altele, cu expertiza ONG-urilor din domeniu şi cu actori instituţionali implicaţi în problematica sănătăţii. Să alegeţi evenimentele după gradul de confort şi să mergeţi doar acolo unde stăpâniţi agenda de discuţii nu este un câştig pentru nimeni!

Dezbaterea a fost un bun prilej de dialog între reprezentanţii statului, culte şi societate. Tema noastră - "Importanţa educaţiei şi a sănătăţii pentru familie" - a stârnit un real interes şi a adus la suprafaţă informaţii vitale. Mai departe, instituţiile guvernamentale şi parlamentarii trebuie să preia şi să elaboreze programe şi proiecte legislative care să rezolve problemele din sistem, evidenţiate în cadrul evenimentului.

Vreau să subliniez discrepanţa care există în continuare între mediul rural şi cel urban. Actul medical de calitate, informaţiile necesare şi metodologia sanitară modernă trebuie să fie omniprezente în România, indiferent de adresa de domiciliu a cetăţeanului. Un pas important în acest sens este posibilitatea transformării imobilelor abandonate de ani buni, din centrul comunelor româneşti, care au fost odinioară şcoli, în cabinete medicale sau centre de informare sanitară.

Prin proiectul de lege pe care l-am iniţiat, care urmează să fie discutat astăzi, după votul final, în Comisia pentru învăţământ, autorităţile locale pot facilita mult mai uşor şi rapid aceste schimbări atât de necesare, contribuind astfel la sănătatea tuturor familiilor din localitate.

Consider că astfel de iniţiative sunt prielnice şi, totodată, necesare astăzi, când vulnerabilităţile ţării devin din ce în ce mai accentuate pe fondul crizei sanitare. Sper ca viziunea aceasta să fie împărtăşită şi de miniştrii Guvernului, a căror implicare trebuie să depăşească, de multe ori, uşile instituţiei pe care o reprezintă.

Şi pentru că astăzi este Ziua internaţională a asistentului medical, permiteţi-mi să adresez la mulţi, sănătoşi şi binecuvântaţi ani tuturor cadrelor medicale şi să reamintesc că de sănătatea cadrelor medicale depinde mai departe sănătatea noastră.

Vă mulţumesc.

Natalia-Elena Intotero, deputat al judeţului Hunedoara.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc frumos.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Valentin Făgărăşian.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, doamna Diana Stoica, dacă este. Dacă nu, Brian Cristian. Dacă nu, Mihai-Cătălin Botez. Vedem.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În perioada în care România a fost guvernată de PSD, drepturile românilor din diaspora nu numai că nu au fost respectate, ci chiar au fost încălcate grosolan. Mă întristez numai când îmi aduc aminte de evenimentele de la 10 august 2018, atunci când socialiştii au gazat şi agresat în Piaţa Victoriei mii de români întorşi în ţara lor natală.

Dispreţul arătat de PSD propriilor cetăţeni va rămâne, cu siguranţă, în istoria ruşinoasă a Uniunii Europene. Acele evenimente tragice se alătură unui ansamblu de umilinţe la care au fost supuşi fraţii şi surorile noastre, părinţii sau copiii noştri. Limitarea dreptului de vot pentru românii din diaspora, idei privind impozitarea veniturilor obţinute din munca grea din străinătate, serviciile consulare de slabă calitate şi blocarea constantă a unor drepturi sunt numai o parte din ceea ce au fost nevoiţi românii să suporte în decursul anilor.

Începând cu anul 2020, guvernarea liberală a depus eforturi substanţiale pentru normalizarea relaţiei statului român cu propriii cetăţeni, indiferent dacă aceştia se află în ţară sau în afara frontierelor. Credibilitatea noastră în plan european şi în relaţia cu partenerii strategici a fost restabilită, după ce a fost zdruncinată serios. Astfel, s-a deschis calea reformelor reale, de care să beneficieze toţi cetăţenii români, oriunde s-ar afla ei.

Stimaţi colegi,

Unul dintre procesele demarate de Partidul Naţional Liberal, în anul 2020, îl reprezintă digitalizarea accelerată a marilor sisteme publice: informatizarea ANAF, informatizarea instituţiilor din domeniul protecţiei sociale şi al relaţiilor de muncă, informatizarea sistemului de pensii, biblioteci virtuale pentru elevi etc. Îmi doresc, cu toată puterea, ca acest proces să se intensifice şi să cuprindă, cât mai curând, şi serviciile consulare oferite cetăţenilor români aflaţi în străinătate.

Dezinteresul guvernelor, de până în anul 2019, pentru debirocratizarea şi eficientizarea secţiilor consulare se traduce în cozi interminabile şi birocraţie excesivă pentru cetăţenii români. În orice capitală europeană aţi merge, veţi recunoaşte imediat secţiile consulare româneşti, pentru că la uşa lor stau la coadă mame cu copii în braţe, români veniţi de la sute de kilometri, persoane vârstnice sau bolnave. Ei stau la cozi interminabile fie ca să depună două hârtii, fie ca să obţină o ştampilă, în condiţiile în care cele mai multe proceduri s-ar putea realiza cu ajutorul instrumentelor electronice, de la distanţă, fără cozi, fără costuri, fără umilinţă.

Am convingerea că actualul Guvern va acorda toată atenţia modernizării şi digitalizării relaţiei statului român cu cetăţenii săi aflaţi în străinătate. Cred cu putere că resursele financiare disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pot fi utilizate pentru crearea unei platforme digitale moderne şi eficiente, prin care milioanele de români aflaţi în străinătate să îşi poată rezolva cea mai mare parte dintre probleme.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Şi, din partea Grupului USR, doamna deputat Diana Stoica. Nu este.

Domnul deputat Brian Cristian? Nu este.

Domnul deputat Mihai-Cătălin Botez? Nu este.

Domnul deputat Radu Miruţă? Nu este.

Doamna deputat Simina-Geanina Tulbure? Nu este.

Domnul deputat Ştefan-Iulian Lörincz? Nu este.

Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Dan Tanasă.

Se pregăteşte domnul deputat Ghervazen Longher, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este momentul să cinstim, în Parlamentul României, memoria unui mare luptător pentru dreptate, a unui mare prieten al românilor din anii grei ai Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania, intelectualul sas Stephan Ludwig Roth, martir al idealurilor de libertate ale românilor, saşilor şi maghiarilor cinstiţi care au suferit atâtea secole de tiranie din partea constituţiilor medievale de până la acel moment sublim pe care-l trăia Europa, cel al "primăverii popoarelor".

Stephan Ludwig Roth s-a născut în anul 1796, la Mediaş, şi i-au fost sfârşite zilele pe Cetăţuia Clujului, la 11 mai 1849, prin împuşcare, fiindu-i înscenată vinovăţia de "trădare" de către tribunalul de sânge al reacţiunii nobiliare din Cluj, la ordinul lui Kossuth, cel vinovat de războiul civil şi de atrocităţile contra românilor din Transilvania.

Pentru noi, românii, Stephan Ludwig Roth reprezintă una dintre cele mai luminoase personalităţi ale Revoluţiei paşoptiste din Transilvania, al cărui spirit deschis şi vizionar s-a afirmat încă din 1842, când Dieta Transilvaniei, formată în majoritate din aristocraţia maghiară, voia să impună limba maghiară în locul limbii latine ca limbă oficială în Transilvania. S-a ridicat atunci această mare conştiinţă a epocii, care a fost Stephan Ludwig Roth, şi în celebra sa broşură "Războiul limbilor în Transilvania" i-a replicat astfel Dietei: "Nu văd nevoia de a se impune o limbă oficială a ţării. Nu este nici limba germană, nici cea maghiară, ci limba română" pe care "o înveţi singur, pe stradă, în contact singur cu oamenii.

Şi chiar dacă nu ai dori să înveţi limba aceasta, o înmiită trebuinţă impune cunoştinţa (cunoaşterea) ei".

Îl găsim apoi pe Stephan Ludwig Roth, alături de români, la Marea Adunare populară românească din 3-15 mai 1848, la Blaj, scriind, cu simpatie, despre doleanţele românilor într-o publicaţie săsească de epocă.

A fost prieten cu protopopul român Ştefan Moldovan al Mediaşului, a corespondat cu marele gazetar George Bariţiu, a luptat pentru frăţie, egalitate în drepturi, desfiinţarea iobăgiei, fără răscumpărarea plătită de ţărani, fără jafuri şi spânzurători de care era plină atunci Transilvania.

În ianuarie 1849, Roth se întoarce la Moşna, după moartea soţiei, având promisiunea de amnistie de la generalul revoluţionar Józef Bem. Însă Kossuth Lajos, împreună cu comisarul său Ladislau Csányi, neţinând cont de aceasta, îl arestează pe 21 aprilie 1849, Roth fiind condamnat la moarte, prin împuşcare, de către "tribunalul de sânge" al nobililor de la Cluj pentru "înaltă trădare". Roth avea cinci copii minori. Sentinţa a fost executată la trei ore după pronunţare.

Pentru istoria Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania, numele lui Stephan Ludwig Roth rămâne de-a pururi un simbol al curajului în afirmarea dreptăţii şi libertăţii umane contra întunecatelor legiuiri feudale, contra şovinismului şi intoleranţei etnice.

Dan Tanasă, deputat AUR, Mureş.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Ghervazen Longher.

Şi se pregăteşte domnul deputat Bogdan-Andrei Toader, din partea Grupului PSD.

Domnul Ghervazen Longher:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La începutul lunii mai, polonezii din întreaga lume celebrează sărbători naţionale speciale în istoria Poloniei. Imediat după Ziua Muncii, celebrăm, pe 2 mai, Ziua Diasporei Poloneze şi a Polonezilor din Străinătate şi Ziua Drapelului Republicii Polone, iar pe 3 mai Sărbătoarea Naţională de Trei Mai.

Stabilită în anul 2002 de Seimul Republicii Polone, Ziua Diasporei Poloneze şi a Polonezilor din Străinătate este o dovadă a recunoaşterii moştenirii multiseculare şi a contribuţiei diasporei poloneze la obţinerea independenţei Poloniei, devotamentul şi legătura cu spiritul polonez, precum şi ajutorul acordat ţării în cele mai grele momente. Astfel, prin această sărbătoare, au fost onoraţi milioane de polonezi care locuiesc peste hotarele ţării.

Constituţia poloneză din 3 mai 1791 este prima constituţie modernă din Europa şi a doua din lume după cea a Statelor Unite, iar anul acesta se împlinesc 230 ani de la adoptarea ei.

Constituţia din 3 mai este sărbătorită an de an, iar polonezii, şi nu numai, consideră implementarea acestei legi fundamentale ca fiind unul dintre evenimentele de referinţă din istoria poloneză.

Semnificaţia Constituţiei din 3 mai, ca simbol, este excepţională în formarea şi consolidarea identităţii naţionale a polonezilor şi în lupta lor pentru un stat independent şi de sine stătător. În anii lipsei independenţei, 1795-1918, Constituţia a fost o legătură simbolică pentru o naţiune despărţită care s-a aflat sub ocupaţia a trei ţări străine.

Pentru a păstra vii aceste sărbători, în comunitatea noastră din România am reuşit să organizăm diferite activităţi, în limita impusă de autorităţi. Au avut loc activităţi online cu scop educativ pentru copii şi tineri, dar şi o Sfântă Liturghie în intenţia Patriei şi a polonezilor din întreaga lume.

Deşi trăim în Bucovina de peste 200 de ani, păstrăm cu sfinţenie tradiţiile, religia şi limba strămoşilor şi transmitem spiritul polonez tinerelor generaţii.

De aceea, marcarea acestor sărbători naţionale este foarte importantă.

Vă mulţumesc.

Deputat Ghervazen Longher, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Bogdan Toader.

Se pregăteşte, din partea Grupului PNL, domnul deputat Claudiu Chira sau domnul deputat Dumitru Flucuş.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor!

Domnule preşedinte de şedinţă,

În primul rând, Hristos a Înviat!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Curat sau murdar, domnule vicepremier Barna?".

Politicienii români de o anumită factură cred că alegătorii au memoria scurtă.

Cred că alegătorii uită ceea ce se afirmă, cu vehemenţă, în timpul campaniilor electorale. Iar aceiaşi politicieni îşi schimbă opiniile, înlocuind programul promis în campania electorală cu o realitate politică privită evident diferit după ce ajung la putere!

Sintagma "Fără penali în puncţii publice" a fost extrapolată de dumneavoastră, domnilor din USR şi din PNL, inclusiv asupra persoanelor care beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Aţi aruncat cu noroi, aţi folosit chemările în faţa procurorilor drept dovadă a murdăriei contracandidaţilor, fără să aveţi dovezi că oamenii respectivi erau vinovaţi, fără să existe condamnări penale definitive care să ateste, conform legilor în vigoare, vinovăţia lor.

Aţi strigat, domnilor din USR PLUS, "Fără penali în funcţii publice!" în ambele campanii electorale din anul 2020. V-aţi bazat pe faptul că românii reacţionează la acest slogan, pe care l-aţi folosit inclusiv în manifestările de stradă. Se dovedeşte acum că a fost doar un slogan de campanie. Simplele suspiciuni care planează asupra persoanei domnului Ilie-Dan Barna, vicepremier în Guvernul Cîţu, ar fi fost altădată de ajuns pentru ca sălile Parlamentului României să fie invadate de protestatari care să-i ceară demisia. "Demisia! Penal într-o funcţie publică!" ar fi strigat, probabil, adepţi ai propriei teorii a domnului Barna asupra vinovăţiei nedovedite în instanţă.

Aţi arătat cu degetul spre orice politician social-democrat care era în atenţia organelor de cercetare penală. V-aţi creat, domnilor de la USR, o aură imaculată, care se dovedeşte acum un alb murdar sau chiar un gri, aşa cum mass-media a arătat chiar şi în campaniile trecute.

Unde vă poziţionaţi acum, domnule Ilie-Dan Barna?

Sunteţi penal într-o funcţie publică sau acest atribut este adresat exclusiv PSD-iştilor? Vă daţi seama de penibilul situaţiei în care vă aflaţi, domnule vicepremier? Singura soluţie pentru a salva campania "Fără penali în funcţii publice" ar fi propria demisie.

Însă trebuie să recunoaştem cu toţii că ceea ce spunea cu puţin timp în urmă însuşi premierul Florin Cîţu este foarte adevărat: "Era în programul electoral, nu în programul de guvernare!".

Şi, pentru că vin din oraşul lui Caragiale voi încheia aşa: "Curat murdar, coane Barna!".

Deputat al PSD, Bogdan Toader, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Claudiu Chira, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Roman, Grupul AUR.

Domnul Claudiu-Martin Chira:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Egalitatea de gen, un principiu important pentru ţara noastră".

Nu ar trebui să aibă loc această declaraţie, dar, din păcate, sunt surprins şi revoltat de declaraţiile unui înalt prelat ortodox, care zilele trecute, la un post de radio, spunea că femeia este inferioară bărbatului. Nu am de gând să comentez sau să emit opinii referitoare la canoanele bisericeşti, la modul de organizare a bisericilor de orice cult ar aparţine acestea, dar în momentul în care un lider de opinie din această zonă declară public, la un post de radio, că femeia a început păcatul, nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva această declaraţie publică conţine o mare doză de discriminare.

Avem dreptul fiecare să credem în orice. Eu, unul, sunt creştin ortodox, sunt credincios şi respect, în acelaşi timp, toate religiile şi credinţele din această lume. Nu caut să impun nimănui credinţa mea şi nici nu vreau ca prin credinţa mea să fac rău altor oameni, să îi discriminez sau să le afectez libertăţile. Suntem totuşi în secolul XXI, într-o ţară europeană şi nu cred că întoarcerea la Evul Mediu ne-ar putea ajuta în vreun fel.

Egalitatea de tratament între femei şi bărbaţi a constituit un principiu fundamental al Uniunii Europene încă de la înfiinţarea sa. Principiul egalităţii de remunerare pentru muncă egală a devenit parte a Tratatului de la Roma. De atunci, instituţiile europene reafirmă în mod regulat acest principiu, promovându-l ca pe o valoare esenţială a Uniunii Europene. Principiul a fost reluat în Directiva din 1976 privind egalitatea de tratament între femei şi bărbaţi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Strategia Uniunii Europene privind egalitatea de gen se aliniază angajamentului Comisiei von der Leyen de a realiza o Uniune a egalităţii. Ea conţine obiective de politică şi acţiuni care ar putea duce la progrese mari. Până în 2025, Europa s-ar putea apropia mult de dezideratul de a deveni un continent în care femeile sunt egale cu bărbaţii. Ideea este ca toţi europenii - femei sau bărbaţi, fete sau băieţi - să se bucure de libertatea de a-şi urma propria cale, să aibă şanse egale de a prospera, să poată fi membri egali în societate şi să poată deveni lideri dacă o merită.

În aceste condiţii, declaraţii în care egalitatea de gen este atacată direct nu ajută ţara noastră în context european. Ştiu că declaraţiile au fost deja reclamate la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi aştept ca această instituţie să se pronunţe în această privinţă.

De asemenea, aştept şi un punct de vedere oficial al Bisericii Ortodoxe Române care ar trebui să clarifice dacă aceste declaraţii sunt asumate de întreaga biserică sau este vorba doar de un punct de vedere personal al unui înalt prelat al Bisericii Ortodoxe Române.

Vă mulţumesc.

Claudiu-Martin Chira, deputat al PNL, Timiş.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Nicolae Roman, Grupul parlamentar AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Nicolae Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Hristos a Înviat!

Doamnelor şi domnilor colegi,

Din ciclul "Poporul român trebuie să ştie", mă voi referi astăzi la jefuirea României.

În 430 de ani, în perioada 1415 şi 1945, imperiile otoman, habsburgic şi rus au scos din teritoriile românilor 13.827 de tone de aur, reprezentând, la zi, suma de 484 de miliarde de euro.

Anuarul statistic arată că în 1989 capitalul fix al României era de 480 miliarde euro, deci între 1945-1989 poporul român reuşise să acumuleze un capital aproape egal cu avuţia de care fusese deposedat de străini începând cu anul 1415.

Tot conform aceleiaşi surse, produsul intern brut din Romania, din 1990 şi până în prezent... (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog, haideţi să ne respectăm colegul. Dacă vreţi să discutaţi, puteţi pe un ton mai scăzut.

Haideţi, din respect faţă de colegi, să-i ascultăm!

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Roman:

Îmi luaţi locul, distinse coleg? Dumneavoastră!

Tot conform aceleiaşi surse, produsul intern brut din Romania, din 1990 şi până în prezent, a fost de 3.200 de miliarde lei, din care 1.100 de miliarde lei au fost încasate de poporul român ca salarii, pensii, ajutoare sociale, dar şi de statul român, ca venituri bugetare. De restul, adică de 2.100 de miliarde lei, au beneficiat, ca profit, cei care au devenit proprietari ai capitalului românesc după 1989. Din această sumă, 200 de miliarde lei reprezintă venituri mixte, realizate de cele două milioane de mici întreprinzători români. Restul de 1.900 miliarde lei reprezintă profitul marilor corporaţii străine prezente în economia românească.

Conform Ministerului Finanţelor Publice, în ultimii 30 de ani, doar 20% din cele 1.900 de miliarde lei au fost declarate şi neimpozitate. Din acestea, 88% sunt nedeclarate şi neimpozitate şi aparţin străinilor, adică 1.320 de miliarde lei.

Dacă la această sumă se mai adaugă şi 296 de miliarde euro ca profit net şi se scad numai cele 6 miliarde euro investite de corporaţiile străine din Romania, între anii 1990-2016, rezultă 1.616 de miliarde euro, adică valoarea avuţiei scoase din Romania în aceasta perioadă, mai precis 46.000 tone aur.

Deci, Imperiul Transnaţional a scos de 3,3 ori mai mult decât toate imperiile care au exploatat poporul român timp de 530 de ani. Această sumă reprezintă costul a 9.000 de kilometri de autostradă.

Factorii responsabili de această ţară şi răspunzători în faţa poporului român - este vorba de preşedinte, premier, miniştri - pot afirma când şi cum va fi stopat acest fenomen de spoliere a României?

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Brian Cristian, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul deputat Varol Amet, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În contextul dezbaterii de azi de la Comisia pentru tineret şi sport, cu tema "Descentralizarea infrastructurii sportive", voi vorbi despre sportul din România. Fie că ne raportăm la cele mai recente eurobarometre, care ne arată că ţara noastră se află pe locul 2, la nivel european, în privinţa sedentarismului, cu 51% din români care nu se implică niciodată în activităţi sportive, sau că ţinem cont de numărul de medalii tot mai mic obţinut la jocurile olimpice, putem vedea declinul fenomenului sportiv.

Cauzele ar fi multe, dar principalele motive pentru situaţia în care ne aflăm sunt menţionate în Auditul performanţei administrării patrimoniului sportiv al Ministerului Tineretului şi Sportului realizat de Curtea de Conturi. Menţionez aici:

• Lipsa unei strategii naţionale pentru dezvoltarea sportului, în general, şi pentru administrarea bazelor sportive, în special;
• Insuficienţa fondurilor alocate pentru întreţinerea, repararea, modernizarea sau extinderea bazelor sportive;
• Degradarea, administrarea ineficientă sau utilizarea în alte scopuri a unor baze sportive date în folosinţă gratuită de către MTS;
• Modificări frecvente ale cadrului legal de reglementare a structurii organizatorice şi de funcţionare a MTS, precum şi instabilitate la nivel managerial.

La intervale regulate se vorbeşte despre descentralizarea infrastructurii sportive, iar o mare parte din asociaţiile sau federaţiile sportive doresc acest lucru, motivând faptul că gestionarea lor de către o structură centrală este greu de gestionat, iar autorităţile locale pot derula şi proiecte din fonduri europene pentru reabilitarea acestora. Situaţia nu se rezolvă atât de uşor, din păcate, doar prin cedarea unor baze sportive către autorităţile locale, şi dau aici un exemplu de la Baia Mare, unde, în ultimii ani, am asistat la un ping-pong între autorităţile locale şi centrale. Bazele sportive din oraş, aflate în subordinea MTS, au fost solicitate şi obţinute, în cele din urmă, de către municipiul Baia Mare, iar în 2018 au fost cedate din nou către minister, sub pretextul înfiinţării unui complex sportiv, Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană".

Evident că nu s-au făcut investiţii majore, iar cele iniţiate nu au fost finalizate, bazele sportive aflându-se într-o stare avansată de degradare din cauza unei lipse de predictibilitate şi a alocărilor bugetare insuficiente. Asta se întâmplă de regulă atunci când guvernanţii nu ţin cont de binele public, ci doar de cine taie panglica.

Şi pentru că am vorbit de autorităţile publice locale, ne aflăm în acea perioadă a anului în care acestea repartizează fondurile pentru cluburile sportive, şi, ca de fiecare dată, alocarea bugetară se face ignorând complet sportul amator şi de masă. Deşi sportul profesionist ar trebui să se autosusţină şi să funcţioneze într-o logică comercială, cele mai mari costuri ale cluburilor de drept public sunt cele cu salariile sportivilor. Problema este reprezentată de faptul că, de regulă, nu se văd beneficiile pentru comunităţile care, din banii lor de taxe şi impozite, suportă aceste costuri, uneori exorbitante, pentru cluburile sportive finanţate de la bugetul local. O parte dintre decidenţi au înţeles, măcar la nivel declarativ, că trebuie ca, din fondurile publice, să contribuim, în primul rând, la dezvoltarea sportului de masă sau măcar să susţinem grupele de copii şi juniori, dar, din păcate, acest lucru nu se transpune deocamdată în practică.

Vreau să concluzionez cu câteva măsuri care ar opri declinul sportului din România.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Aş vrea să sintetizaţi, pentru că sunt şi alţi colegi, şi de dimineaţă am vorbit, din respect unii faţă de alţii, trei minute punct.

Domnul Brian Cristian:

Concluzionez, domnule preşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Atragerea de finanţări pentru modernizarea sau extinderea bazelor sportive existente sau pentru investiţii în noi baze sportive; concentrarea pe sportul de masă şi structurile de copii şi juniori şi un cadrul legal care să favorizeze autosusţinerea financiară a cluburilor profesioniste, într-o logică comercială.

Pentru asta, dar şi pentru a identifica măsuri fezabile am iniţiat un grup de lucru pentru sportul din circumscripţia din care fac parte şi sper ca în tot mai multe judeţe să apară astfel de acţiuni.

Stimaţi colegi, salvaţi sportul din România!

Vă mulţumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripţia electorală Maramureş.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Varol Amet, Grupul minorităţilor naţionale.

Se pregăteşte domnul deputat Buicu, declaraţie cu privire la Ziua asistentului medical.

Domnul Varol Amet:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Semnificaţia sărbătorii Ramazan Bayram".

După o lună de primenire spirituală prin post, citirea Coranului Cel Sfânt în fiecare zi, precum şi slujbele specifice celei mai sfinte luni din calendarul Islamic - Luna Ramazan, credincioşii musulmani sărbătoresc, începând de mâine dimineaţă, Ramazan Bayram-ul. Sărbătoarea marchează sfârşitul celor 30 de zile de post şi rugăciune, iar slujbele religioase cu ocazia Ramazan Bayram-ului vor fi oficiate în toate geamiile din România.

Ramazan Bayram-ul va începe pe data de 13 mai şi timp de trei zile credincioşii musulmani merg în vizită la rude, prieteni şi vecini, sărbătoresc în familie şi se vor delecta cu dulciuri şi băuturi răcoritoare.

Referitor la marele eveniment spiritual din Calendarul Islamic, doresc să le transmit credincioşilor musulmani din România şi din întreaga lume tradiţionala urare: "Ramazan Bayram Qayirli Bolsin!" - "Ramazan Bayram Hayirli Ve Mubarek Olsun!" - "Un Bairam Fericit" - "Eid Mubarak!".

Cu ocazia acestei mari sărbători, adresez un îndemn la pace, înţelegere, respect şi iubire faţă de semeni, indiferent de apartenenţa lor religioasă.

Vă mulţumesc.

Deputat al minorităţilor, Amet Varol.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Doamne ajută!

Domnul deputat Buicu, declaraţie cu privire la Ziua asistenţilor medicali.

Vă rog să vă încadraţi şi în timp.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

La mulţi ani de ziua internaţională a asistentului medical!

Felicitări şi la mulţi ani cu multă sănătate tuturor colegilor asistenţi medicali şi familiilor acestora!

Astăzi este Ziua internaţională a asistenţilor medicali, adică ziua celor care sunt zi de zi în spitale, policlinici, cămine, cabinete medicale, şcoli sau centre de asistenţă socială, ziua celor pentru care spitalul sau locul de muncă înseamnă "acasă", ziua celor care zi de zi, noapte de noapte sunt pe frontul medical, a celor care au dus şi duc greul, alături de celelalte categorii medicale, greul în aceste vremuri de pandemie, ziua celor care, din păcate, nu sunt încă apreciaţi, în România, aşa cum ar trebui.

Colegii noştri stau cel mai mult lângă bolnavi, administrează tratamentele prescrise, numără cele mai multe victime, cad la datorie sau ca urmare a stresului provocat de coronavirus.

Pe lângă atribuţiile profesionale, participă la campanii de donare de sânge, dăruind astfel viaţă.

Iar acum, în contextul pandemiei de coronavirus, asistenţii medicali sunt din nou în linia întâi, demonstrând cât de importantă este profesia lor pentru salvarea semenilor.

Asistenţii medicali sunt implicaţi şi afectaţi emoţional mai mult decât permit să se vadă, la locul de muncă, ei sunt cu sufletul alături de pacienţi şi, de multe ori, îi poartă în gând şi după orele de serviciu, pentru că pur şi simplu le pasă.

Anul acesta, la fel ca şi anul trecut, de ziua profesiei, când sute de mii de asistenţi medicali din întreaga lume fac scut pentru sănătatea noastră, înţelegem mai bine decât oricând că respectul şi protecţia pentru profesionişti trebuie să depăşească bariera declaraţiilor şi să devină realitate.

Mulţumiri, stimaţi colegi, pentru dedicaţie, pentru seriozitate şi pentru implicare, dincolo de limitele profesionale.

Ne înclinăm în faţa dumneavoastră, ne înclinăm în faţa profesionalismului vostru, a curajului, a empatiei, a spiritului de sacrificiu de care daţi dovadă.

La mulţi ani din partea Comisiei pentru sănătate a Camerei Deputaţilor, din partea Camerei Deputaţilor, a tuturor parlamentarilor!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc frumos.

Mă alătur şi eu acestei urări. Şi din partea colegilor din Camera Deputaţilor transmitem urmările noastre de la mulţi ani, sănătate, pace, linişte şi bucurie asistenţilor medicali, corpului medical, mai ales că în această perioadă cu toţii au dat o probă de foc şi au dovedit stoicism, altruism, implicare, profesionalism, competenţă. Şi, iată că, încetul cu încetul, cum se spune deja într-o expresie dedicată, începem să vedem luminiţa de la capătul tunelului.

Doamne ajută şi la mulţi ani tuturor!

Vă informez că au mai depus declaraţii politice în scris, de asemenea, şi colegii care au fost prezenţi pentru declaraţii politice, dar nu au reuşit să le susţină.

Constantin Bîrcă, Dumitru Coarnă, Bogdan-Gruia Ivan, Dan-Constantin Şlincu, Florian-Claudiu Neaga, Cristina-Elena Dinu, Romulus-Marius Damian, Alexandra Huţu, Radu Mihai Popa, Silviu Nicu Macovei, Mirela Furtună, Mihai Weber, Mirela Elena Adomnicăi, Ştefan Muşoiu, Daniela Oteşanu, Daniel Tudorache, Eugen Bejinariu, Ioan Mang, Vasilică Toma, Claudiu Manta, Laura-Cătălina Vicol, Oana-Gianina Bulai, Daniel Florea, Virgil Alin Chirilă, Daniel-Florin Ghiţă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Dumitru Flucuş, Iulian-Alexandru Muraru, George Şişcu, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Alexandru Bola, Bogdan-Iulian Huţucă, Florin-Claudiu Roman, Marian Cruşoveanu, Ioan Balan, Nicolae Giugea, George-Cătălin Stângă, Sebastian-Ioan Burduja, Liviu-Ioan Balint, Corneliu Olar, Florin-Alexandru Alexe, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Radu-Marin Moisin, Christine Thellmann, Elena Hărătău, George-Cristian Tuţă, Cristina Burciu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Diana Stoica, Mihai-Cătălin Botez, Radu-Dinel Miruţă, Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Ştefan-Iulian Lörincz, Radu Tudor Ciornei, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Raisa Enachi, Vasile Nagy, Silviu-Titus Păunescu, Dănuţ Aelenei, din partea Grupului parlamentar AUR.

Cătălin-Zamfir Manea, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cu aceste informaţii pe care vi le-am adus la cunoştinţă, şedinţa de astăzi dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor colegilor deputaţi se încheie.

În câteva momente începem şedinţa dedicată dezbaterilor proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, un eşec de proporţii al Coaliţiei de guvernare PNL-USR PLUS-UDMR"

După cum am fost cu toţii informaţi, Comisia Europeană a respins din nou Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, PNRR, al României, elaborat de actuala coaliţie de guvernare formată din PNL-USR PLUS-UDMR. Aşadar, există un risc tot mai mare de a nu avea proiecte fezabile pentru toate cele 29 de miliarde euro, cât mai sunt încă alocate pentru ţara noastră, şi să primim banii foarte târziu.

Elaborat mai mult decât superficial, cu grave carenţe structurale, rupt de realităţi şi de nevoile comunităţilor locale, PNRR, atât în versiunea iniţială din decembrie 2020, cât şi în versiunile din martie şi aprilie 2021, este departe de a genera acele reforme de care România are atâta nevoie.

Tot ceea ce auzim în ultima perioadă legat de PNRR sunt eşecurile înregistrate pe bandă rulantă, ca urmare a negocierilor purtate cu reprezentanţii Comisiei Europene: "Un nou eşec pentru PNRR - Educaţia pierde 700 de milioane de euro" sau " Încă un eşec în PNRR - Proiectul de 600 de milioane de euro pentru conectarea la gaze a sute de localităţi din România, respins de Comisia Europeană", acestea fiind doar ultimele două lovituri pe care le-am primit zilele acestea.

Referitor la conectarea cu gaze naturale a sute de localităţi din România, reprezentanţii Comisiei Europene au precizat că nu finanţează investiţii poluante, dar, după cum ştim, în România, la ora actuală, populaţia foloseşte majoritar energie termică generată de arderea maselor lemnoase, ceea ce este un factor extrem de poluant.

Comisia Europeană a emis chiar o propunere să se realizeze investiţii integrate prin racordarea la reţelele inteligente de gaz, diminuându-se astfel poluarea existentă la momentul actual. Totodată, se pot realiza investiţii pentru producţia de biogaz şi investiţii pentru realizarea energiei termice în sistem de piroliză - deci soluţii sunt, trebuie doar prezentate profesionist, de oameni competenţi, şi integrate conform specificului local al ţării noastre.

Este important de precizat că multe primării din ţară au deja comandate studii de fezabilitate pentru investiţii în reţele de gaz şi aşteaptă de la Guvern soluţii de finanţare pentru un proiect atât de necesar şi important.

PNRR este responsabilitatea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, dar la acest proiect au lucrat toate ministerele, inclusiv preşedintele Klaus Iohannis a participat la mai multe negocieri pe subiectul PNRR, când invita la Cotroceni diverşi miniştri sau lideri ai partidelor politice aflate la guvernare.

Prin urmare, eşecul PNRR reflectă o vină colectivă a tuturor celor implicaţi, fie că sunt reprezentanţi ai coaliţiei de guvernare PNL-USR PLUS-UDMR, fie ai Administraţiei Prezidenţiale.

România are mai puţin de o lună la dispoziţie să refacă PNRR, după indicaţiile Comisiei Europene. O soluţie pentru Guvern ar fi ca în elaborarea Planului să se renunţe la jocurile politice şi la lupta între grupurile de interese aflate în spatele fiecărui partid aflat la guvernare.

Avem nevoie de oameni competenţi în domeniu, care să ofere consultanţă, pentru a se evita situaţia în care ne vom face din nou de râs, pentru a patra oară!

Domnul Alexandru Popa:

"Guvernarea liberală, şansa României de a avea parte de o dezvoltare durabilă"

După o perioadă economică nefastă pentru România, grav afectată de incapacitatea Guvernelor PSD de a gestiona aşa cum trebuie problemele ţării, avem în aceste momente o şansă uriaşă de dezvoltare şi sunt sigur că această şansă nu va fi irosită!

Rezultatele deja se văd în economie, deşi Cabinetele Orban şi Cîţu au guvernat România în plină criză sanitară şi economică! Spun asta cu cifrele în faţă, care demonstrează, fără tăgadă, că România a avut cea mai rapidă recuperare economică dintre ţările Uniunii Europene, în ultimul trimestru din 2020, atunci când cei din opoziţie nu ne dădeau nicio şansă că vom reuşi să trecem cu bine această criză.

Astfel, conform datelor Eurostat, economia României a crescut cu 5,3% în trimestrul IV din 2020, aceasta în timp ce economia Uniunii Europene a scăzut în medie cu 0,4%, în acelaşi trimestru.

Plecând de la aceste date, sunt convins că, în următorii ani, guvernarea liberală va însemna progres şi dezvoltare pentru România şi cetăţenii săi! Ştiu că sunt multe de făcut, dar sunt convins că avem capacitatea de a prioritiza obiectivele asumate prin Programul de guvernare şi de a implementa cât mai rapid măsurile promise.

Nu putem investi în viitorul copiilor noştri fără a acorda o atenţie deosebită politicii de investiţii a Guvernului.

Astfel, la momentul în care am construit bugetul pe anul 2021, am avut ca principal obiectiv continuarea investiţiilor începute în anul 2020, astfel fiind alocate sume importante pentru finanţarea şi finalizarea marilor proiecte de investiţii, cu rol esenţial în modernizarea statului. Prin investiţiile prevăzute în buget, care ating un nivel record pentru România ultimelor 10 ani, ne propunem, aşadar, să reducem efectele crizei sanitare şi să repornim motoarele economiei reale.

Consider că politica de investiţii publice masive, asumată de Guvernul liberal, reprezintă cheia succesului pentru a redresa rapid economia României şi vreau să va asigur, pe această cale, că PNL îşi va respecta angajamentul luat în campania electorală de a reorienta economia dinspre consum spre investiţii!

O şansă istorică o reprezintă în acest sens, printre altele, absorbţia fondurilor europene din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fiind vorba despre aproximativ 30 de miliarde de euro pe care îi avem la dispoziţie pentru a finanţa proiectele mari de investiţii ale României, dar şi de a reforma din temelii modul de funcţionare a statului, pentru că, fără reforme structurale reale, nu vom putea reclădi pe baze solide economia.

Precizez, în ciuda criticilor aduse de adversarii politici, că dezbaterile privind modul în care va arăta PNRR sunt în plină desfăşurare, zilele acestea, echipele ministerelor fiind conştiente că lucrurile trebuie accelerate pentru a redacta un program care să reprezinte în mod real interesele de dezvoltare ale României.

Aşa cum modelul liberal de dezvoltare a României şi-a arătat eficienţa anul trecut, cu siguranţă va da rezultate şi în perioada următoare.

Trebuie doar să avem încredere că suntem pe drumul cel bun!

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Europa unită va câştiga lupta cu pandemia şi va relansa economia!"

În fiecare an, în data de 9 mai, sărbătorim pacea şi unitatea în Europa. Ziua Europei marchează data istorică în care a fost pronunţată Declaraţia Schuman. În cadrul unui discurs ţinut la Paris, în anul 1950, ministrul afacerilor externe din Franţa, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare între ţările din Europa, care să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între popoarele europene. Ziua Europei este unul dintre simbolurile menite să promoveze unitatea în rândul europenilor.

În 1989, românii ieşeau în stradă pentru a striga "Libertate!". Chiar dacă ştiau că îşi riscă viaţa, tinerii sperau că ţara noastră poate parcurge drumul prosperităţii europene. După Revoluţia anticomunistă, aderarea României la Uniunea Europeană a devenit cel mai important proiect politic al ţării noastre.

Momentul aderării din 2007 a fost unul emoţionant pentru românii de toate vârstele. Era recunoaşterea oficială a eforturilor făcute de România până atunci pentru a îşi păstra spiritul european, indiferent de greutăţile istorice cu care ne-am confruntat.

România îşi consolidează constant un rol activ, în spiritul coeziunii de acţiune, urmând liniile strategice trasate prin Declaraţia de la Sibiu, la 9 mai 2019, şi Agenda Strategică a UE pentru 2019-2024.

Suntem datori să facem toate demersurile necesare pentru întărirea rolului ţării noastre în Uniunea Europeană!

După aderarea la UE, România a început să parcurgă drumul dezvoltării. Faţă de anul 2007, am devenit mai puternici. Oraşele s-au modernizat, iar multe comunităţi locale au reuşit să obţină acces la utilităţile necesare pentru o viaţă cu adevărat europeană. Ţara noastră se află pe primul loc în rândul statelor europene la indicatori precum producţia de porumb, de floarea-soarelui sau viteza internetului.

În timpul asaltului asupra justiţiei din anii trecuţi, preşedintele Klaus Iohannis a ales calea europeană. Susţinerea UE a fost decisivă în lupta pentru independenţa justiţiei. Trebuie să fim recunoscători pentru sprijinul oferit în cele mai dificile momente pentru democraţia românească din ultimii ani!

Apartenenţa la structurile europene ne-a oferit acces la uneltele necesare pentru a lupta cu pandemia de coronavirus. Conform tuturor analizelor şi clasamentelor, ne situăm în topul ţărilor la numărul de vaccinuri administrate. Această realizare nu era posibilă fără legătura strânsă cu celelalte ţări europene. Prin apartenenţa la UE, reuşim să protejăm vieţile românilor şi să reconsolidăm economia.

Libera circulaţie a românilor în Europa a permis multor tineri să profite de oportunităţi, să studieze la universităţi de top sau să-şi găsească locuri de muncă bine plătite. În toate ţările din UE, sunt români care muncesc cu demnitate şi fac cinste ţării noastre. Avem datoria să intensificăm dialogul cu românii plecaţi în celelalte ţări europene şi să ne asigurăm că drepturile lor sunt protejate!

Indiferent de cât de bine integraţi suntem în structurile internaţionale, nu putem uita datoria istorică pe care o avem faţă de românii din Basarabia. Singura şansă de dezvoltare a Republicii Moldova este întărirea relaţiei cu UE. Trebuie să fim alături de Maia Sandu în lupta cu neocomuniştii care vor să ţină Moldova captivă în trecut. Uniţi de moştenirea istorică comună, putem proteja românii de pe ambele maluri ale Prutului.

După ce au înfruntat ororile comunismului, în anul 2007, părinţii şi bunicii noştri vedeau că lupta lor nu a fost în zadar, iar noilor generaţii li se deschideau porţile pentru oportunităţile europene.

Trebuie să rămânem conectaţi la structurile internaţionale care ne-au sprijinit în procesul de modernizare. Uniţi de principiile democratice, putem câştiga lupta cu pandemia şi putem relansa economia!

Viitorul Europei depinde de noi!

Domnul Eugen Bejinariu:

Ignoranţa celor care ne guvernează, lipsa lor de viziune şi oamenii foarte slabi profesional pe care i-au cocoţat pe criterii politice la vârful cercetării româneşti au făcut astfel încât România să fie eliminată din cel mai important proiect ştiinţific european, proiect pe care l-a fondat alături de Ungaria şi Cehia în timpul guvernării PSD, în anul 2013.

În vremuri în care populaţia este îndemnată zilnic, în mod legitim, să creadă în ştiinţă şi în rezultatele acesteia, în ani în care singurul triumf notabil al ştiinţei româneşti este înregistrat de Laserul de la Măgurele, în zile în care bugetul cercetării româneşti este schilodit de guvernanţi neştiutori, România a pierdut definitiv statutul de membru fondator al ELI-DC/ERIC - Extreme Light Infrastructure Delivery Consortium/European Research Infrastructure Consortium.

Ruşine vouă, celor care conduceţi România către umilinţa de a fi eliminată din proiecte ştiinţifice pe care le-a iniţiat şi cărora le-a oferit anvergură atunci când noi conduceam ţara!

Ruşine vouă, guvernanţi PNL-PLUSR, pentru felul în care amăgiţi oamenii de ştiinţă români cu himera unor investiţii viitoare, în timp ce îi scoateţi de pe harta cercetării europene!

Ruşine vouă, pentru felul ipocrit în care fluturaţi preocuparea pentru "România Educată", în timp ce aţi condamnat la dispariţie produsul de vârf al ştiinţei româneşti recente!

Proiectele dezvoltate în cadrul Institutului de la Măgurele au atras interesul şi aprecierea lumii ştiinţifice internaţionale. În timpul guvernării PSD, în anul 2013, s-a depus un amplu efort de coordonare a resurselor, s-au reunit energii, interese şi contribuţii din întreg spectrul academic, politic, ştiinţific, astfel încât să putem face din susţinerea Institutului şi proiectelor sale un adevărat proiect de ţară în domeniul ştiinţific.

Am reuşit! Am demarat dialogul la nivel internaţional, am stimulat interesul specialiştilor străini, ne-am propus să extindem proiectul românesc, astfel încât el să devină proiect european. Am reuşit! Am fondat şi am lansat acest proiect la nivel european, alături de Ungaria si Cehia. A fost primul triumf al cercetării româneşti din ultimele decenii şi singurul demers ştiinţific care a depăşit graniţele ţării, căpătând suport, consistenţă, finanţare şi anvergură europeană.

Specialiştii români, conduşi de lideri politici ai PSD, au reuşit acest triumf pentru România, atunci! Lucrurile au funcţionat bine, proiectul a avut rezultate, cooperarea a avansat, până când la butoanele ţarii au venit "oamenii noi" ai politicii, până când politrucii lor fără şcoală, fără priceperi, fără viziune au început să distrugă tot ceea ce am construit noi.

Săptămâna trecută, Romania a pierdut definitiv statutul de membru fondator al proiectului pe care ea l-a fondat. România nu mai are nici măcar statutul de observator în cadrul Proiectului ELIDC/ERIC. În lipsa recunoaşterii rezultatelor sale de către comunitatea ştiinţifică internaţională, în lipsa sprijinului internaţional şi a resurselor financiare alocate de UE, Laserul de la Măgurele este condamnat, practic, la dispariţie. Cel mai important proiect al ştiinţei româneşti din ultimele cinici-şase decenii, produsul cel mai măreţ al cercetării româneşti contemporane, rezultatele excepţionale ale unor minţi româneşti sclipitoare şi eforturile a câteva generaţii de savanţi români au fost aruncate la coşul istoriei de coaliţia groparilor PNL-PLUSR.

Nu contenesc să mă întreb dacă este doar prostie sau este vorba despre rea-voinţă?

Domnul Constantin Bîrcă:

"Incompetenţa distruge orice speranţă!

Românii şi-au pus mari speranţe în fondurile europene în valoare de 40 de miliarde, alocate prin Programul de rezilienţă, după COVID.

Din păcate, Comisia Europeană a avut o serie de obiecţii faţă de proiectele prezentate de oficialii noştri. Au fost respinse mai multe proiecte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, printre care fondurile pentru sistemul de irigaţii.

Comisia Europeană a constatat că proiectele din domeniul irigaţiilor se bazează pe o tehnologie depăşită, bazată pe un consum intensiv de energie, prejudiciază mediul, afectează biodiversitatea, epuizează resursele de apă.

Justificările ministrului Oros sunt de-a dreptul hilare! "Nu e totul pierdut. Vom aduce precizări că ceea ce vrem noi să facem nu dăunează semnificativ. Fiecare ţară din zonă trebuie să aibă o strategie de gestionare a apei. De aceea, anul trecut, când am găsit această oportunitate a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, primul proiect la care m-am gândit a fost legat de infrastructura care gestionează apa în mod durabil şi responsabil. Eu sunt în continuare convins că trebuie să avem un proiect de ţară privind strategia de gestionare a apei şi acest lucru se poate finanţa şi prin PNRR."

Din această declaraţie se poate trage concluzia că în acest guvern ministerele sunt entităţi separate, nu conlucrează agricultura cu mediul, apele sau fondurile europene. Strategiile sectoriale sunt deocamdată la nivel de "gânduri", deşi a trecut un an de când antiguvernează!

Ca o completare a ironiei, vine declaraţia vicepremierului Barna, potrivit căruia, "...pentru irigaţii vor fi alocate fonduri din bugetul naţional sau din fondurile structurale pe agricultură...!" Când, şi din ce capitol bugetar, nu se specifică!

Un aspect esenţial îl constituie şi termenul Proiectului PNRR, care va fi supus aprobării Comisiei Europene.

Guvernanţii au transmis public că "o formă consolidată" va fi realizată până la jumătatea lunii mai, deşi termenul iniţial era în aprilie. Ne aflăm la scadenţă, dar totul pluteşte în mister, atât conţinutul, cât şi calendarul României!

Partidul Social Democrat îşi reafirmă poziţia de susţinere a unui Plan Naţional al României bazat pe dialog, competenţă şi profesionalism, eliminând respingerea din nou a unui plan politizat, cu finanţări distribuite pe criterii politice în interiorul Guvernului.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"9 mai - O zi mare pentru istoria României şi a Europei"

Ziua de 9 mai are în conştiinţa poporului român, mai ales pentru noi, dobrogenii, o dublă semnificaţie - citirea Proclamaţiei Independenţei de Stat la 9 mai 1877 în Parlamentul României şi ziua de naştere a Uniunii Europene, 9 mai 1950.

La 9 mai 1877, conform dorinţei populaţiei, armatei, opiniei publice, grupurilor politice şi guvernului, are loc o sesiune extraordinară a Adunării Deputaţilor, unde avea să se proclame Independenţa României. Parlamentul a adoptat Declaraţia de Independenţă în aceeaşi zi, Principele Carol promulgând-o a doua zi, pe 10 mai, sub numele de "Proclamaţie" şi a dat ordin să fie publicată în Monitorul Oficial.

Mihail Kogălniceanu, ministrul afacerilor străine, arăta că, fiind stare de război cu Înalta Poartă, legăturile cu puterea suzerană fiind rupte, "Sîntem independenţi, sîntem naţiune de sine stătătoare".

În aplauzele deputaţilor şi ale mulţimii care participa la dezbaterile de la acea vreme, Kogălniceanu accentua: "În stare de război, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare. Avem domn de sine stătător. Însă, domnilor, aci se opreşte travaliul nostru? Aci se opreşte misiunea noastră? Am ajuns la scopul urmărit nu de azi, ci, pot zice, de secole, şi mai cu deosebire urmărit de la 1848 încoace? Mai întâi de toate, domnilor, să ne facem întrebare: ce am fost înainte de declararea războiului? Fost-am noi dependenţi către Turcia? Fost-am noi provincia turcească? Fost-am noi vasali ai Turciei? Avut-am noi pe sultanul ca suzeran? Străinii au zis aceasta; noi nu am zis-o niciodată. Noi nu am fost vasali. Sultanul nu a fost suzeranul nostru, însă, era ceva, erau nişte legături sui generis; nişte legături care erau slabe când românii erau tari; nişte legături care erau tari când românii erau slabi."

Proclamarea Independenţei de stat a României a fost apogeul unei politici bine pregătite în toate detaliile sale. Era o nouă expresie a politicii româneşti, de a pune Europa în faţa faptului împlinit.

Atitudinea puterilor europene faţă de proclamarea de către România a independenţei naţionale a fost, în general, rezervată şi rece, mergând până la ostilitate, în cazul Porţii şi Marii Britanii. Cea dintâi a declarat că îşi păstrează "drepturile intacte" asupra României şi-şi rezervă mijloacele de a le pune în aplicare, iar Guvernul englez, considerând proclamarea independenţei României "contrară tratatelor", s-a pronunţat pentru măsuri de pedepsire.

De asemenea, la 9 mai 1950, sărbătorim şi ziua de naştere a Uniunii Europene!

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, mai multe personalităţi marcante ale vieţii politice europene au fost preocupate de crearea unor instituţii pentru apărarea păcii şi prevenirea izbucnirii unor noi conflicte armate. Bazele Uniunii Europene vor fi aşezate la 9 mai 1950, prin propunerea unui plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, plan propus de către ministrul de externe al Franţei, Robert Schuman, şi va deschide drumul construcţiei europene de astăzi. Declaraţia rostită de acesta a rămas înscrisă în istoria construcţiei europene ca "Declaraţia Schuman".

Textul prevedea crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, CECO, înfiinţată de Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxembourg, a fost prima dintr-o serie de instituţii europene supranaţionale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi. "Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto. Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice... Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie. În acest mod se va realiza, simplu şi rapid, acea fuziune a intereselor care este indispensabilă pentru crearea unui sistem economic comun; aceasta ar putea fi piatra de temelie a unei comunităţi mai largi şi mai complexe reunind ţări aflate multă vreme în conflicte sângeroase" - spunea Robert Schuman.

România a aderat la structura Uniunii Europene în anul 1995, iar la 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, fiind primită, împreună cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007, de facto, în Uniunea Europeană.

Partidul Naţional Liberal a contribuit semnificativ la acele eforturi considerabile pe care România le-a făcut pentru aderarea sa în acest club select al Europei, dar şi în NATO. Mai mult decât atât, ataşamentul ferm al României faţă de structurile euro-atlantice rămâne unul dintre principiile fundamentale de la care noi, liberalii, nu ne vom abate niciodată!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Ministerul Finanţelor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară elaborează o strategie naţională pentru piaţa de capital"

Ministerul Finanţelor colaborează cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, ASF, în cadrul Proiectului comun privind "Elaborarea unei strategii naţionale pentru piaţa de capital", proiect finanţat de Comisia Europeană prin Programul de sprijin pentru reforme structurale SRSP.

Proiectul beneficiază de asistenţă tehnică acordată de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică, OCDE, şi are ca obiectiv elaborarea unei strategii naţionale a pieţei de capital care să includă un set de măsuri de reglementare pentru stabilirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea pieţei de capital şi acces la finanţare, prin îmbunătăţiri/modificări legislative menite să simplifice regulile existente şi să reducă incertitudinile juridice. Faptul că OCDE oferă sprijin susţinut României este un lucru cu adevărat îmbucurător, dat fiind faptul că aderarea ţării noastre la această organizaţie internaţională este un obiectiv major al politicii noastre externe.

Astfel, calitatea de membru ar oferi României apartenenţă la clubul restrâns al economiilor dezvoltate şi recunoaşterea implicită, la nivel global, a statutului său de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată, cu impact asupra ratingului de ţară şi atragerii investiţiilor străine, precum şi accesul la informaţiile necesare în domeniile prioritare, printre care cadrul de guvernare, reforma legislativă, anti-corupţia, politica fiscală, infrastructura de transport, agricultura, educaţia etc.

Elaborarea acestei strategii va asigura o dezvoltare coerentă a pieţei de capital, ajutând astfel la finanţarea economiei naţionale şi va aduce o contribuţie foarte importantă pentru o creştere macroeconomică durabilă. Ea va prezenta direcţii de politică şi probleme care trebuie abordate pentru a da un impuls pieţei de capital locale.

În cadrul primei etape a proiectului, OCDE a elaborat şi a publicat raportul de cartografiere a pieţei de capital din România, acesta cuprinzând o analiză a situaţiei actuale a pieţei de capital din România şi a structurii acesteia. "OECD Capital Market Review of Romania: Mapping Report" arată că şocul economic global cauzat de pandemia COVID-19 a accentuat provocările structurale pe termen lung în sectorul corporativ şi pe pieţele de capital din România. Raportul este structurat pe patru capitole, fiind analizate următoarele sectoare: sectorul corporatist, piaţa de capital publică, piaţa obligaţiunilor corporatiste, piaţa de capital privată.

Aşa cum arată OCDE, pieţele de capital vor juca un rol cheie atât în ​​redresarea din criza COVID-19, cât şi în crearea rezilienţei corporative pe termen lung şi vor contribui la canalizarea economiilor gospodăriilor către sectorul real, facilitând investiţiile care pot îmbunătăţi productivitatea şi competitivitatea României. Proiectul va continua cu pregătirea de către OCDE a unui raport de evaluare care identifică aspectele structurale şi barierele semnificative pentru dezvoltarea pieţei de capital din România şi care va conţine şi proiecte de recomandări.

Pe baza acestuia se va pregăti Raportul final al Proiectului privind revizuirea pieţei de capital din România, conţinând evaluări şi recomandări. Acest raport final va informa şi va ghida autorităţile române în procesul de elaborare a strategiei. O piaţă de capital puternică este imperioasă dezvoltării firmelor româneşti.

Consider că strategia realizată în colaborare cu OCDE trasează direcţii clare de acţiune, care ne vor conduce spre o piaţă de capital performantă şi competitivă.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Joacă de grădiniţă în curtea Guvernului"

Am intrat într-o nouă paradigmă de existenţă, generată de pandemia COVID, în care statele se adaptează din mers pentru ca impactul asupra populaţiei fiecărui stat să fie cât mai mic.

Nu acelaşi lucru se întâmplă în România, unde, deşi a trecut o bună perioadă de când au preluat guvernarea, actuala clasă politică aflată la guvernare nu face altceva decât să îşi justifice bâlbele şi măsurile haotice, precum nişte copii de grădiniţă, plasând vina oriunde altundeva decât la ei.

În fapt, fuga de răspundere a actualei coaliţii de dreapta este singura constantă a guvernării Iohannis-PNL-USR PLUS-UDMR. Spre exemplu, cu toate că, în anul 2020, cu guvernare PNL, România a înregistrat un deficit bugetar istoric de 9,97% din PIB, dublu faţă de anul 2019 şi de trei ori mai mare decât limita admisă de Uniunea Europeană, guvernarea actuală aruncă vina pe pandemie sau pe "greaua moştenire", numai că vina le aparţine exclusiv lor, pentru că nu au ştiut să gestioneze niciun domeniu de activitate existent în România.

Am asistat la bâlbâieli administrative, care au avut consecinţă directă asupra vieţii românilor, asupra situaţiei României ca stat.

Au dovedit că nu pot face faţă presiunilor generate de pandemie, au dovedit că nu au viteză de reacţie în situaţiile problematice, au dovedit că nu ştiu să se adapteze nici la contextul intern, nici la cel extern.

Singurele lucruri pe care ne-au demonstrat că le pot face bine, şi le fac în continuare extraordinar, sunt aruncarea responsabilităţilor de la unul la altul, neasumarea şi cearta ca la grădiniţă, pe funcţii, bani, influenţe politice şi, mai nou, pe orgolii.

Ce exemplu poţi da românilor, când membrii unei coaliţii nu se informează reciproc de deciziile pe care le iau, decizii care au impact direct asupra românilor?

Ce exemplu poţi da românilor, când un ministru află din presă de acţiunile subordonaţilor?

Ce exemplu poţi da românilor, când, în funcţii cheie, în vreme de pandemie, pui oameni care habar nu au de sistemul medical, care habar nu au de consecinţele deciziilor luate, oameni care, de fapt, nu au nicio legătură profesională cu domeniile pe care le coordonează?

Au dovedit doar ceea ce ştiam de la bun început, şi anume, că lipsa de încredere reciprocă le afectează vizibil, în mod direct, performanţa guvernamentală. Iată că, au avut de dat în această perioadă testul coabitării, test care, din păcate, nu a fost trecut.

Când vorbim despre actuala guvernare, avem certitudinea unui singur lucru - neasumarea răspunderii, lipsa planurilor concrete şi lipsa viziunii.

Şi mai avem câteva certitudini - companiile de stat şi private au pierderi spectaculoase, România se află, în momentul de faţă, pe ultimul loc la cheltuielile pe locuitor în ceea ce priveşte prevenţia în sănătate, avem români cu grave afecţiuni care nu mai au acces la actul medical, sub justificarea pandemiei, avem români care şi-au pierdut afacerile sau locurile de muncă, pentru care nu există niciun plan sau măsură guvernamentală pentru a-i sprijini - şi exemplele pot continua.

Şi Guvernul nostru ce face? Ce ştie mai bine, se ceartă! Se ceartă pe o bomboană, precum Vasilică şi Costeluş din grupa mică de la grădi!

Stimaţi guvernanţi, locul educatoarei, care vă va trage de urechi şi vă va pune la colţ, va fi tocmai poporul român care s-a săturat de bâlbele şi râzgâielile voastre!

Treziţi-vă cât mai aveţi timp şi guvernaţi! Românii vor guvernare, nu ceartă!

Doamna Christine Thellmann:

"România a digitalizat în ultimul an cât nu au făcut toate guvernele în ultimii 30 de ani!"

Pandemia COVID a scos la iveală o serie de probleme cronice cu care se confruntă administraţia publică - cozi, dosare cu şină, timp de aşteptare crescut şi o rigiditate de neclintit. Din fericire, Guvernul liberal a fost proactiv şi a flexibilizat nu doar relaţiile de muncă, ci şi relaţia dintre administraţia publică şi cetăţeni. Ghişeul clasic a fost înlocuit cu Ghişeul Digital - să ne amintim că în urmă cu câteva săptămâni Platforma "Ghişeul.ro" a înregistrat un milion de utilizatori - este prima platformă digitală unde românii îşi pot plăti taxele fără a se prezenta fizic la o instituţie a statului.

S-au pus bazele digitalizării administraţiei publice din România. Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării, foaia de parcurs a digitalizării serviciilor publice de la nivel central pentru următorii 10 ani, care stabileşte un program de schimbări eficiente şi sustenabile pentru digitalizarea administraţiei publice.

România a demonstrat că are capacitatea să înţeleagă adevăratele provocări ale ultimului an şi are şi puterea să facă schimbările necesare. Pentru a învăţa într-un mod accelerat şi pentru a se adapta noilor tehnologii, a livrat soluţii digitale pentru diminuarea efectelor crizei sanitare.

România pregăteşte şi un sistem informatic pentru registrele de sănătate, proiect esenţial pentru dezvoltarea Platformei e-Sănătate în România.

Până în acest moment, România a finalizat 26 de proiecte susţinute din fonduri europene privind reforma fiscală, pregătirea investiţiilor în infrastructură, tranziţia verde şi obiectivele de dezvoltare durabilă, dezvoltarea regională, administraţia publică şi digitalizarea. Este vorba despre un calup de proiecte care însumează 15 milioane de euro şi care aduc o reală îmbunătăţire vieţii fiecărui român.

Să nu uităm că anul acesta, prin Instrumentul de Sprijin Tehnic, TSI, România va primi asistenţă tehnică din partea specialiştilor din diverse domenii pentru 13 noi proiecte de reformă structurală propuse de instituţiile publice. Iar prin PNRR, fiecare administraţie publică locală va putea beneficia de fonduri pentru digitalizarea relaţiilor cu cetăţenii.

Investiţiile vor putea fi îndreptate pentru:

Îmbunătăţirea competenţelor digitale;

Îmbunătăţirea arhitecturii IT;

Eficientizarea instrumentelor digitale în raport cu beneficiarii;

Pregătirea specialiştilor IT;

Mentenanţa serviciilor publice electronice;

Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru susţinerea serviciilor publice digitale într-un mod unitar.

Am convingerea că, alături de Guvern, de Parlament şi autorităţile publice locale, vom digitaliza România, iar cozile de la stat şi dosarul cu şină vor rămâne poveşti.

Domnul Dumitru Coarnă:

"Caracatiţa corupţiei se extinde! Relaţii suspecte între capii poliţiei şi clanurile interlope. Ministerul Afacerilor Interne închide ochii când vine vorba despre probleme grave la vârful sistemului"

O parte dintre lucrătorii Ministerului Afacerilor Interne, având funcţii de conducere, beneficiază de protecţie sporită, fiind ocoliţi de anchetele de specialitate, lucru extrem de dăunător pentru sistem, cât şi pentru corecta funcţionare a structurilor componente. Din păcate, unii poliţişti cu funcţii de conducere sunt în slujba interlopilor şi gestionează siguranţa publică apărând interesele acestora.

Miza mare în această ecuaţie este dată de faptul că aceşti oameni plasaţi în funcţii cheie gestionează banul public.

Un exemplu în acest sens este frauda la bugetul MAI, constând într-un prejudiciu material în cuantum de 10 milioane de lei, ca urmare a săvârşirii unor ilegalităţi de către persoane cu funcţii de conducere din cadrul Serviciului Omoruri al DGPMB.

La Casa de Pensii a MAI avem o situaţie distinctă, în sensul că sunt în plată pensii majorate prin falsificarea unor documente financiare, fapt cunoscut de conducerea MAI, dar fără a dispune măsuri pentru recuperarea prejudiciului cauzat.

Edificator este cazul din DGPMB, unde poliţişti din cadrul Serviciului Omoruri, care îndeplineau condiţiile de vechime şi vârstă au beneficiat de aceste falsuri şi au în plată sume de bani majorate, altele decât cele cuvenite. S-a creat astfel discriminare în rândul acestei categorii profesionale, prin încasarea fără drept a unor sume de bani, fenomen ce generează un prejudiciu în continuă derulare şi creştere.

Sunt oameni în structurile de conducere care trebuie să plece acasă, să elibereze locul pentru profesionişti. Caracatiţa corupţiei s-a extins la nivel naţional.

Am ajuns să trăim într-un stat de tip mafiot, în care o parte dintre politicieni sunt în legătură directă cu lumea interlopă şi dictează regulile siguranţei publice. Mecanismul este simplu. Politicieni ancoraţi în zona mafiei sunt sprijiniţi de lumea interlopă şi încearcă să-şi pună în funcţiile-cheie din poliţie "omul lor", un sistem de genul serviciu contra serviciu.

Vorbim despre grave probleme existente în interiorul sistemului, generate în special de cei care ocupă funcţii de conducere şi care au legături suspecte cu clanuri şi infractori, categorii care folosesc sume importante de bani pentru a-şi asigura protecţia.

Reformele promise pentru reorganizarea activităţii Ministerului Afacerilor Interne întârzie să apară, iar funcţiile de conducere se ocupă în continuare pe alte criterii decât pe competenţă.

Susţin reorganizarea instituţională a MAI şi identificarea măsurilor necesare pentru a construi un sistem sănătos în care poliţistul să fie protejat, un sistem în care funcţiile de conducere să fie ocupate pe criterii de profesionalism şi integritate.

Doamna Cristina Burciu:

"Succesul sezonului estival, provocarea momentului pentru Guvernul Cîţu"

Cu certitudine, vom avea un sezon estival de succes pentru toţi cei implicaţi în turism, mult mai profitabil decât cel de anul trecut. După un an greu de pandemie, Guvernul PNL a luat toate măsurile pentru ca vacanţa de vară a românilor să aibă loc în siguranţă şi în cele mai bune condiţii.

Sub conducerea lui Florin Cîţu, Executivul s-a implicat ca redeschiderea sezonului estival să aibă loc într-un climat de încredere şi protecţie maximă, atât pentru cei implicaţi în industria ospitalităţii, cât şi pentru turişti.

Faptul că patronatele din turism vor contribui la dinamizarea campaniei de vaccinare este unul dintre elementele cheie care vor conduce la un sezon estival reuşit. S-a lansat deja şi o campanie în acest sens, sub motto-ul "Locaţie sigură. Noi ne-am vaccinat", care va fi afişat în locaţiile turistice unde personalul este în totalitate vaccinat, deci oferă o siguranţă sporită din punctul de vedere al protecţiei sănătăţii.

Este remarcabil că industria HoReCa a propus soluţii inovative şi interesante pentru ca litoralul românesc să fie cea mai bună gazdă a românilor în această vară, iar astfel, atât furnizorii de servicii turistice, cât şi beneficiarii să fie pe deplin mulţumiţi.

De altfel, Comitetul interministerial care gestionează situaţia pandemică a analizat deja unele propuneri încurajatoare care vizează în mod direct industria turismului de pe litoral - statul pe plajă fără mască, distanţarea între şezlonguri, restaurante şi hoteluri deschise la capacitatea maximă în anumite condiţii şi alte măsuri, astfel încât prezenţa turiştilor în staţiunile de la Marea Neagră să nu prezinte niciun risc în ceea ce înseamnă pericolul de îmbolnăvire.

Relaxarea restricţiilor existente se va face treptat - de la 1 iunie este previzionată o primă etapă, iar cea de-a doua, mai dinamică, va începe de la 1 august, odată cu renunţarea la alte constrângeri. Sunt convinsă că românii se vor bucura de o vacanţă frumoasă atât la mare, cât şi la munte, iar Clujul are multe puncte de atracţie excelente din acest punct de vedere, al turismului montan.

De asemenea, sunt încrezătoare că Guvernul îşi va îndeplini obiectivul de cinci milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie, pentru a putea avansa cu deciziile de relaxare a măsurilor.

Avem deja o legătură pozitivă între creşterea semnificativă a ratei de vaccinare şi trendul descendent din evoluţia pandemiei, iar efectul direct va fi atât atenuarea consecinţelor nefaste şi diminuarea numărului de îmbolnăviri, cât şi mult aşteptata revenire la normalitate pentru noi toţi.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Încă un potenţial eşec al guvernării PNL-USR PLUS-UDMR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă!"

Suntem ţara care la momentul actual prezintă unele dintre cele mai mari nevoi pentru dezvoltare, iar guvernanţii noştri se prezintă în faţa Comisiei Europene cu un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă la voia întâmplării.

Dovada că aceştia nu au fost capabili să scrie proiecte concrete, care să aducă României fondurile necesare, reprezintă eşecul în negocierile cu reprezentanţii Comisiei Europene. Din fericire, mai avem încă timp până la depunerea oficială pentru a contura un plan care să conţină propuneri concrete legate de investiţiile pentru construirea sistemelor de irigaţii, a proiectelor de infrastructură rutieră şi a celor din reţeaua de gaze, proiecte în domeniul energiei regenerabile, în sănătate şi educaţie. Dar pentru aceasta este nevoie de dialog cu partenerii sociali, cu Parlamentul, cu partidele politice, pentru a putea aşeza pe masa Comisiei Europene un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă bine conturat, care poate fi implementat în calendarul dat şi care să servească nevoilor ţării.

România urmează să primească de la Uniunea Europeană un ajutor total de 29,2 miliarde de euro, din care puţin mai mult de jumătate reprezintă împrumuturi cu dobândă avantajoasă, iar restul sunt fonduri nerambursabile.

Ţin să le reamintesc guvernanţilor actuali că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu serveşte intereselor proprii, ci nevoilor ţării ai cărei reprezentanţi au fost aleşi să fie, iar din respect pentru cetăţeni, le solicit să dea drumul unei dezbateri serioase pe această temă!

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Credinţa"

Credinţa este un dar ceresc care vine de la Dumnezeu. Ea este o descoperire de la Părintele vieţii, cerându-ne să ascultăm de Dumnezeu.

Prin păcat, omul a nesocotit această perspectivă cerească de viaţă a credinţei.

Din nou, ea ne-a fost revelată prin Iisus Hristos, care ne-a spus: "Eu pentru aceasta am venit în lume ca să spun adevărul credinţei" (Ioan 18:37).

"Nimenea nu cunoaşte pe Fiul decât Tatăl, nici pe Tatăl nimenea nu-L cunoaşte decât numai Fiul şi cel care va voi şi cel căruia va voi să-I descopere" (Matei 2:27).

"Că oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică" (Ioan 5:16).

Apostolul Pavel mărturiseşte: "Împreună cu El ne-a sculat şi ne-a făcut să şedem în cele cereşti într-u Iisus Hristos. Căci în har suntem mântuiţi prin credinţă; şi aceasta nu e de la noi, ci e darul lui Dumnezeu"(Efeseni 2:6-8).

Prin credinţa aceasta coborâtă din ceruri de la Dumnezeu, noi am dobândit legătura religiei cu Părintele vieţii din ceruri, precum spune Sfântul Apostol Iacov. "Toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminii" (Iacov 1:17).

Înţelepciunea Raţiunii Divine a revelat raţiunii oamenilor "Toată Scriptura care este insuflată de Dumnezeu şi de folos spre învăţătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre deprinderea cea întru dreptate. Astfel omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit, bine pregătit pentru tot lucrul bun" (II Timotei 3:16-17).

"Şi am ajuns ca prin credinţă să nu privim la cele ce se văd, ci la cele ce nu se văd, fiindcă cele ce se văd sunt trecătoare, iar cele ce nu se văd sunt veşnice" (II Corinteni 4:18).

Astfel, noi am ajuns să înţelegem că lumea a fost creată prin Cuvântul lui Dumnezeu, "astfel cele ce se văd nu au fost făcute din nimic din cele ce se văd" (Evrei 11:13). Şi aşa "totul întru toate" este Dumnezeu, întru început, în prezent şi în viitor.

Noi, oamenii, prin harul credinţei, ajungem să ne împărtăşim de cele sfinte şi dumnezeieşti puteri, credinţa revărsând în noi tăria de mari înfăptuiri miraculoase.

Însuşi Iisus Hristos a spus: "De veţi avea credinţă puteţi muta şi munţii din loc. Căci toate sunt cu putinţă celui ce crede"(Marcu 9:25). Cei ce cred ajung să fie "fii ai luminii" (Efeseni 5:8).

Credinţa aduce în viaţa noastră o mare transformare divină. Pentru noi ştiut este că "fără de credinţă este cu neputinţă a plăcea lui Dumnezeu" (Evrei 2:6). Sfântul Apostol Pavel o mărturiseşte "Viaţa mea în trup o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine" (Filipeni 1:21).

Viaţa noastră este în Dumnezeu, care este pentru noi calea vieţii în care ajungem ca să înfăptuim cele ce credem. Toate cele ce le facem le înfăptuim în prezenţa lui Dumnezeu. Însuşi Domnul a spus: "Iată Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârşitul veacului" (Matei 28:20). El este în noi şi cu noi, ca să înfăptuim cele ale credinţei.

În Sfintele Biserici pe care El le-a întemeiat Iisus Hristos ne primeşte în Taina Sfântului Botez, în numele Sfintei Treimi, care ne dă har şi putere de a ne păstra această credinţă. Şi în Sfintele Sale locaşuri ne dă împărtăşirea cu Sfântul Său Trup şi Sfântul Său Sânge.

Prin Sfintele Scripturi, pe care le auzim în Sfintele Biserici, noi primim Euharisia împărtăşirii cu înţelepciunea lui Dumnezeu. De aceea, pentru cine intră în locaşul sui Dumnezeu, ne cere să "lepădăm toată grija cea lumească la pragurile Bisericii..." şi să avem acest crez în mărturisire: "În lumina Ta, Doamne, noi vedem lumina" (Psalm 35:9).

Fericitul Augustin a avut acest crez în viaţă "Credo ut intelligam" - cred ca să înţeleg. Iar cei din Evul mediu spuneau: "intelligo ut credam" - înţeleg ca să cred.

Creştinii zilelor noastre, la sfârşitul Sfintei Liturghii, strigă cu bucurie: "Am văzut lumina cea adevărată, am primit Duhul cel Ceresc; am aflat credinţa cea adevărată, nedespărţitei Sfintei Treimi închinându-ne, că aceasta ne-a mântuit pe noi".

Această credinţă cerească a fost binecuvântată de Iisus Hristos: "Credinţa ta ne-a mântuit!" - Pr. Dr. Vasile Vasilache, Arhimandrit Mitrofor.

Doamna Diana Stoica:

Cu toţii ne dorim revenirea la normalitate şi pentru asta trebuie să creştem accesul populaţiei la testare pentru depistarea virusului SARS CoV-2.

În acest sens, un nou pas a fost făcut şi vedem deja primele rezultate ale eforturilor specialiştilor din Ministerul Sănătăţii - testarea rapidă în farmacii pentru depistarea COVID-19 tocmai ce a fost legiferată. Practic, avem cadrul legal creat pentru testarea în farmacii!

Pasul următor este ca testele să fie livrate farmaciilor care şi-au arătat deja disponibilitatea.

Profit de ocazie şi felicit echipa Ministerului Sănătăţii care a dezvoltat o platformă în care vor fi raportate testele mai uşor. Platforma va fi utilizată foarte curând şi de către farmacişti.

Proiectul reprezintă un pas important către testarea în masă, foarte utilă oricărui cetăţean care are această nevoie. De asemenea, permitem ca testarea să poată fi făcută de către orice cetăţean la un preţ foarte scăzut - practic, se va plăti doar manevra de recoltare şi procesare a testului, nu şi testul propriu-zis.

Mobilizarea de până acum este extraordinară - instruirea personalului implicat în testare va fi organizată gratuit de Colegiul Farmaciştilor din România, în colaborare cu Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. Testarea în farmacii ar putea începe în trei săptămâni, potrivit Colegiului Farmaciştilor din România, iar farmaciile au la dispoziţie 10 zile pentru a-şi instrui personalul cu privire la activitatea de testare.

Stimaţi cetăţeni, învăţăm din proiectul nostru, început de fostul ministru Vlad Voiculescu şi continuat de dr. Ioana Mihăilă, ministrul sănătăţii, o lecţie importantă pentru noi toţi - cu cât mobilizăm mai repede mai multe resurse şi instituţii şi ne unim forţele, cu atât avem mai multe şanse să avem cu toţii acces la testare corectă.

Testarea are un rol esenţial în limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2. Utilizarea corectă a testelor rapide, în număr mare şi asigurând un timp scurt între cerere şi acces la testare, ceea ce înseamnă implicit un rezultat rapid, are un rol semnificativ în reducerea răspândirii virusului. Prin noile reglementări, persoanele care au suspiciuni sau simptome vor putea să-şi facă testul rapid într-un mod accesibil şi sigur.

Prin urmare, priorităţile USR PLUS vor fi în continuare creşterea accesibilităţii populaţiei la testare, testarea corectă de către personalul medical, raportarea corectă şi gestionarea corectă şi transparentă a acestei pandemii.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Guvernul PNL-USR a privat de educaţie sute de mii de elevi din toată ţara"

Haos, confuzie şi incertitudine - sunt cuvintele de ordine când vine vorba despre cum gestionează actualul Guvern situaţia din educaţie, în pandemie.

Au bâjbâit şi s-au bâlbâit continuu, de un an şi mai bine, punând în pericol viitorul copiilor noştri. Au închis unităţile de învăţământ, atunci când alte state au considerat că elevii trebuie să meargă la şcoală. La presiunea opiniei publice, au redeschis şcolile, culmea, când rata infectării era mai mare decât atunci când le-au închis prima dată, asta doar ca să le închidă din nou, rând pe rând, la scurt timp. Au "decretat" 5 săptămâni de vacanţă forţată, dar nu au folosit timpul respectiv ca să găsească cele mai bune soluţii pentru reînceperea şcolii în siguranţă, acum, în luna mai.

Cei responsabili, atât ministrul educaţiei, cât şi cel al sănătăţii nu au făcut altceva decât să se contrazică permanent şi să ridice din umeri când le-au fost adresate întrebări esenţiale. Au lăsat luni întregi sute de mii de elevi fără acces la şcoala online, nealocând fondurile promise pentru tablete şi Internet. Cum vor recupera aceşti copii şi tineri atâtea ore pierdute, la toate materiile, mulţi dintre ei fiind în anii terminali? Cine va răspunde pentru rezultatele care vor fi înregistrate la examenele din vară?

Cum este posibil ca, abia acum, guvernanţii să îşi dea seama cât de prost au gestionat totul, permiţând, în penultima lună de şcoală, învăţământul faţă în faţă pentru clasele din ciclul primar, deşi PSD a cerut acest lucru încă de anul trecut, când incidenţa era chiar mai mică?

Când PSD le propunea asta, în România erau peste 2.700 de localităţi în scenariul verde. Acum, sunt mai puţin de 1.800 de localităţi în scenariul verde. Aşadar, dacă astăzi au acceptat această decizie, nu au niciun argument epidemiologic care să justifice faptul că până acum au obligat elevii din clasele I-IV să facă şcoală în regim online!

PNL-USR nu au făcut altceva decât să priveze de educaţie sute de mii de elevi din toată ţara. Iar şcoala a reînceput, săptămâna trecută, în acelaşi haos generalizat.

În ciuda celor 5 săptămâni de vacanţă forţată, USR şi PNL au arătat din nou că nu sunt în stare să ofere o soluţie nici pentru testarea rapidă, noninvazivă, a elevilor.

Demersurile făcute de ministrul Câmpeanu către Ministerul Sănătăţii se lovesc şi acum de aceeaşi poziţie rigidă şi inexplicabilă a noului ministru al sănătăţii, numit de USR, care pare să fi preluat exact poziţia ministrului Voiculescu, demis pentru incompetenţă şi prostie.

Aşadar, nici acum nu ştim cum se vor face în continuare testele în şcoli şi nici cum se va proceda în momentul în care vor apărea cazuri de infectare în rândul elevilor.

Este posibil să o luăm de la capăt şi să avem, rând pe rând, şcoli închise iarăşi. Grav este pentru toţi copiii şi tinerii, însă vor suferi mai ales elevii din anii terminali, care ar trebui să fie acum în plin proces de pregătire pentru Examenele Naţionale, respectiv Bacalaureat.

Mai sunt doar 5 săptămâni până la finalul anului şcolar, iar aceşti elevi au pierdut 8 luni. Realizează, oare, careva din frăţia PNL-USR ce înseamnă acest lucru şi cât de gravă este situaţia?

Va avea vreunul dintre miniştrii responsabili demnitatea să îşi asume ceea ce se va întâmpla în lunile următoare?

Din păcate, sigur nu şi, ca întotdeauna, vor da vina unii pe ceilalţi, pe PSD, dar mai ales, pe români!

Domnul Dumitru Flucuş:

"Reprezentarea mediului rural"

În scurta mea experienţă parlamentară, pe care am acumulat-o până acum, am constatat că mediul rural este foarte slab reprezentat în Parlamentul României.

Pentru o dezvoltare armonioasă a teritoriului ţării, precum şi pentru o funcţionare cât mai corectă a democraţiei este extrem de important ca fiecare grup social, etnic, religios sau de altă natură să aibă reprezentativitate în Parlament, proporţional cu mărimea grupului. Am observat că acest lucru se întâmplă, dar există şi o excepţie importantă, şi aici mă refer la mediul rural, cea mai mare minoritate din România.

Dacă aproape jumătate din populaţia ţării trăieşte în sate şi comune şi dacă peste 85% din teritoriul ţării se află în mediul rural, doar circa 7% din parlamentari reprezintă acest mediu. Un dezechilibru atât de mare nu este regăsit în cadrul niciunei alte categorii.

Atunci când întocmesc listele candidaţilor, majoritatea partidelor hotărăsc câte dintre locurile eligibile trebuie să fie alocate persoanelor de sex feminin, tinerilor şi aşa mai departe, dar nimeni nu s-a gândit până acum să acorde şansa mediului rural să fie reprezentat proporţional.

Din cauza faptului că nu suntem cu toţii conectaţi continuu cu problemele şi realităţile din zona rurală, din cauza nepăsării faţă de aceste inconveniente, am ajuns în situaţia actuală în care există decalaje substanţiale între urban şi rural, între nivelul de trai şi posibilităţile de dezvoltare. Aceste decalaje se măresc în fiecare an.

În momentul în care a fost adoptat principiul de creştere a "polilor de dezvoltare", principiul prin care anumite municipii au fost susţinute să se dezvolte, urmând ca apoi bunăstarea să se transmită, în cercuri concentrice spre zona dimprejurul polului, am fost încrezător şi am analizat fiecare posibilitate de dezvoltare ce avea adresabilitate spre mediul rural.

Realitatea a fost însă alta.

Polii de dezvoltare au crescut, consumând o mare parte dintre resursele alocate, lucru care nu a ajutat creşterea întregii zone, ci a dus la stagnarea acesteia, iar în unele localităţi mai slab dezvoltate din diverse motive s-a ajuns la depopularea acestora, rămânând astăzi fără perspectivă.

Din această cauză, consider că este absolut necesar să fie elaborat un plan realist de dezvoltare a mediului rural. Trebuie, în echipă, să transformăm marea zonă rurală a ţării. Este un obiectiv absolut necesar nouă şi poate unul dintre cele mai importante pe care le avem faţă de Uniunea Europeană.

Şi în mediul rural sunt tineri de perspectivă, educaţi, cu mult bun simţ. Posibilităţile lor de dezvoltare sunt aproape inexistente în comparaţie cu posibilităţile colegilor lor din mediul urban. Astăzi, foarte mulţi nu au acces la curent electric.

Am consultat propunerile existente în Programul Naţional de Dezvoltare şi Rezilienţă, iar sumele alocate dezvoltării mediului rural sunt foarte mici în comparaţie cu cele din mediul urban. Nu ai posibilitatea să realizezi digitalizarea administraţiei publice sau a unităţilor de învăţământ în sate, dacă nu rezolvi mai întâi infrastructura de bază - energie electrică, infrastructura rutieră, alimentarea cu apă potabilă, realizarea sistemului de evacuare a apelor menajere, branşarea tuturor gospodăriilor la reţeaua de gaze naturale.

Încă avem posibilitatea să lucrăm la gradul de atenţie acordat dezvoltării mediului rural, avem oportunitatea ca împreună cu Legislativul să concepem un plan realist şi echilibrat, prin care să ne îndreptăm atenţia spre localităţile rurale, iar Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să fie piatra de temelie a acestui proiect comun.

Împreună ne putem fixa ca obiectiv sprijinirea milioanelor de gospodării ţărăneşti din România, astfel fel încât acestea să devină motoare de dezvoltare a economiei. În caz contrar, vedem deja cum sate întregi se dizolvă, tinerii părăsesc meleagurile părinteşti, dispar pentru totdeauna obiceiuri şi tradiţii, lucruri specifice fiecărei zone rurale în parte, dispare o parte a sufletului nostru naţional.

Dragi colegi, din prima zi în care am intrat pe uşa Camerei Deputaţilor, am ştiut că sunt exclusiv în slujba cetăţenilor, am simţit o mare responsabilitate şi nu am de gând să pierd această oportunitate pe care românii mi-au oferit-o. Avem 4 ani în faţă, 4 ani cu oportunităţi istorice din punctul de vedere al fondurilor externe pe care le putem atrage pentru dezvoltarea comunităţilor din care facem parte. Suntem cu toţii aleşi de locuitorii acestei ţări, să le reprezentăm interesele şi să facem tot ce ne stă în putere pentru bunăstarea lor.

Vă invit să facem echipă şi să nu ţinem cont de culoarea politică, de orgolii şi să lucrăm pentru români!

Un mare poet român spunea că "Veşnicia s-a născut la sat".

Să păstrăm satele noastre veşnic frumoase!

Domnul Daniel Florea:

"Despre cum o decizie istorică şi senzaţional de bună a Curţii Constituţionale este transformată într-o lege proastă de către monstruoasa Coaliţie USR PLUS-PNL"

Era momentul ca şi cetăţenii români să ştie dacă, în materie penală, statul român, prin magistraţii săi, le protejează cu adevărat drepturile prevăzute de legea fundamentală, iar victimele infracţiunilor şi acuzaţii să ştie, din momentul pronunţării hotărârii penale, care sunt temeiurile deciziei judecătorilor şi care sunt motivele pentru care s-a considerat că s-au încălcat nişte norme legale clar identificate.

Este un moment istoric din punctul de vedere al procedurii penale. Iar decizia Curţii Constituţionale vine să pună în acord, în sfârşit, şi procedura penală din România cu deciziile CEDO şi cu procedura penală din multe alte state europene.

Din păcate, însă, legea de punere în acord ar fi putut să fie mult mai bună decât este. Şi ar fi putut să fie mult mai bună decât este, dacă s-ar fi făcut acest proiect de lege după ce apărea motivarea Curţii Constituţionale, pentru că motivarea a fost publicată pe site-ul Curţii Constituţionale vineri, dar deja proiectul de lege fusese adoptat de Senat.

La fel, cred că ar fi fost foarte bine dacă avizul Consiliului Superior al Magistraturii ar fi fost dat pe un proiect de lege făcut după adoptarea motivării Curţii Constituţionale, pentru că, din păcate, CSM a dat un aviz pe un proiect de lege care nu avea corespondent în realitatea motivării Curţii Constituţionale.

Cred, de asemenea, că ar fi fost mult mai bun dacă, la şedinţa Comisiei Juridice, ar fi fost invitaţi şi reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Înaltei Curţi, ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi ai Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

Cred că ar fi fost mai bun şi dacă am fi fost invitaţi şi noi la acele dezbateri parlamentare despre care am auzit ca s-au ţinut înainte de adoptarea acestui proiect de lege la Senat.

Şi, cu siguranţă, ar fi fost mult mai bun dacă li s-ar fi cerut părerea marilor profesori universitari de drept penal, de drept constituţional şi de drept procesual penal, specialişti de înaltă clasa pe care ţară noastră încă ii mai are.

Ar fi fost mult mai bun pentru că, de exemplu, nu s-ar fi prelungit termenul de la 30 la 120 de zile în care poate fi motivată o hotărâre în penal, iar, astfel, nu ar fi existat două modalităţi de motivare a hotărârii - una în ceea ce priveşte măsurile preventive şi măsurile asiguratorii, care rămân la fel, prin încheiere, cu un termen de motivare separat; nu ar fi fost o altă modalitate de pronunţare a hotărârii, aceasta bună, în ceea ce priveşte hotărârile care soluţionează fondul cauzei, atunci când motivarea vine odată cu decizia instanţei.

Nu ar fi fost, de asemenea, diferenţe inexplicabile între modul în care instanţa pronunţa şi motivează o hotărâre în penal şi modul în care instanţa pronunţă şi motivează o hotărâre în civil.

Nu ar fi fost, de asemenea, probleme în ceea ce priveşte nişte drepturi fundamentale prevăzute de Constituţie şi protejate de legile de drept penal, cum ar fi, de exemplu, prezumţia de nevinovăţie şi nişte drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute de Constituţie, dar apărate de dreptul civil, cum ar fi dreptul de proprietate, pentru că nu există şi nu pot exista drepturi şi libertăţi fundamentale, prevăzute de Constituţie, unele mai importante decât altele.

Toate aceste probleme se pot şi se vor constitui, în practică, în tot atâtea probleme de natură constituţională care vor detona sistemul judiciar român, oricum măcinat de lipsa acută de magistraţi, atât tineri, cât şi cu experienţă profesională de peste 25 de ani.

Cataclismul judiciar produs va fi suportat de către bieţii români nevoiţi să-şi caute dreptatea în justiţie, tardiv şi greu, şi, din păcate, nu va fi decontat, nici moral şi nici politic, de către incompetenţii puşi în funcţie de Monstruoasa Coaliţie USR PLUS-PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Acord de sprijin financiar pentru şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile"

Printre principiile liberale de căpătâi, se regăseşte şi respectul faţă de valoarea omului. Astfel, binele pe care-l facem fiecărei persoane reprezintă un bine pe care îl facem întregii comunităţi. Însă, pentru ca o persoană să îşi atingă potenţialul maxim, iar astfel să aducă beneficii tuturor celor de lângă el, are nevoie de o educaţie de calitate şi de lungă durată. În acest sens, orice leu alocat segmentului educaţional reprezintă, în fapt, mereu, o investiţie, niciodată o cheltuială.

De aceea, vestea că ministrul finanţelor publice, Alexandru Nazare, şi Tatiana Proskuryakova, director de ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria, au semnat, la data de 6 mai 2021, un acord de împrumut în valoare de 100 de milioane de euro pentru susţinerea Proiectului "Şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile", este o veste cât se poate de îmbucurătoare.

Proiectul implementat de Ministerul Educaţiei are ca obiectiv modernizarea infrastructurii şcolare, prin consolidarea sau construirea şi echiparea a cel puţin 55 de şcoli din mediul urban şi rural din zone cu risc seismic ridicat. Astfel, se va asigura sporirea rezistenţei la dezastre şi la schimbările climatice, facilitându-se medii de învăţare mai sigure, eficiente energetic şi incluzive pentru elevi şi profesori, precum şi creşterea capacităţii instituţionale pentru viitoare investiţii integrate în şcolile din România.

Proiectul respectiv se va implementa pe o perioadă de 6 ani, data finală de tragere a sumelor din împrumut fiind 30 iunie 2027. Împrumutul este acordat pe o perioadă de 10 ani, iar rambursarea se va efectua într-o singură tranşă, la data de 1 martie 2031.

Consider că prin implementarea acestui proiect-pilot se va face un mare pas înainte spre îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, iar investiţia va garanta faptul că un număr din ce în ce mai mare de şcoli vor oferi condiţiile de siguranţă, sănătate şi sustenabilitate pe care ni le dorim pentru copiii din România.

"Educaţia reprezintă şansa pe care fiecare stat şi-o acordă pentru viitor. Fără educaţie, o ţară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea şi nici prosperitatea. «România Educată» este indispensabilă unei Românii puternice şi prospere. România trebuie să fie ţara în care fiecare cetăţean îşi găseşte şansa de a-şi îndeplini potenţialul, plecând de la accesul echitabil la o educaţie de calitate", spune Programul de guvernare 2020-2024 în preambulul său la capitolul cu privire la educaţie.

Consider că banii investiţi prin Proiectul "Şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile" sunt un pas concret în direcţia îndeplinirii componentelor principiale asumate în program, precum cele expuse anterior.

Partidul Naţional Liberal va fi mereu promotorul unei educaţii de calitate, care să aibă ca fundament echitatea. Fiecare copil, indiferent de mediul social din care provine sau situaţia financiară a familiei sale, are dreptul şi merită să beneficieze de o educaţie similară cu cea a altor copii mai avantajaţi. Cartea este adevărul revelat nouă printr-un îndelung proces de descoperire şi cunoaştere prin care a trecut omenirea în istoria sa.

Istoria şi personalităţile ei marcante, pe ai căror umeri am evoluat noi toţi până astăzi, trebuie să fie cunoscute de fiecare copil, iar cunoaşterea lor se poate face numai prin ştiinţa de carte şi prin investiţii constante şi consistente în educaţie.

Doamna Mirela Furtună:

"Summitul Formatului B9, un succes al diplomaţiei româneşti"

În calitate de membru al Comisiei pentru politică externă, nu pot să nu salut un nou succes al diplomaţiei româneşti, respectiv Summitul Formatului B9, care a avut loc în această săptămână la Bucureşti.

Summitul s-a desfăşurat cu prezenţa la Bucureşti a domnului Andrzej Duda, preşedintele Poloniei, aflat în vizită oficială în România, şi cu participarea prin videoconferinţă a celorlalţi şefi de state din Formatul Bucureşti, precum şi a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg.

Scopul reuniunii l-a reprezentat pregătirea Summitului NATO care va fi organizat la Bruxelles, în 14 iunie, cu accent special pe consolidarea relaţiei transatlantice, a posturii aliate de descurajare şi apărare pe flancul estic, precum şi pe procesul de reflecţie NATO 2030.

Un element extrem de important cu privire la garanţiile de securitate şi la importanţa relaţiei transatlantice, inclusiv a flancului estic al NATO, l-a reprezentat participarea la summit a preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, prin videoconferinţă.

Formatul "Bucureşti 9 - B9" a fost consacrat ca atare prin reuniunea la nivel de şefi de stat şi de guvern, desfăşurată la Bucureşti, la data de 4 noiembrie 2015, la iniţiativa preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis şi a preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda, cu participarea Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Slovaciei şi Ungariei. Principalul obiectiv al participanţilor la B9 îl reprezintă consultarea interaliată în vederea promovării unor poziţii comune în cadrul NATO, ţinând cont de interesele speciale ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est, pe linia asigurării securităţii, stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul cuprins de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Succesul summitului a fost marcat de adoptarea unei Declaraţii comune, în 13 puncte, cu elemente de conţinut extrem de consistente.

Astfel, a fost reiterat rolul de furnizor de securitate al NATO pe fondul evoluţiilor de securitate din zonă: "Pe fondul creşterii provocărilor şi ameninţărilor, NATO rămâne piatra de temelie a stabilităţii şi securităţii euro-atlantice."

Mai mult, a fost reafirmat rolul indispensabil al S.U.A. în asigurarea securităţii europene: "Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil."

De asemenea, au fost subliniate acţiunile agresive ale Rusiei şi creşterea prezenţei sale militare în vecinătatea imediată a NATO. Şi în acest context statele din Formatul B9 şi-au reafirmat angajamentul pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii Balcanilor de Vest, precum şi sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova, în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internaţional.

Consider că Summitul Formatului B9 de la Bucureşti a arătat că România reprezintă un actor regional puternic şi un furnizor de securitate în flancul estic al NATO.

Summitul de la Bucureşti reconfirmă calitatea deosebită a diplomaţilor români, marcând un nou succes al diplomaţiei româneşti.

Domnul George Şişcu:

"România nu s-ar fi dezvoltat atât de repede în afara Uniunii Europene, însă mai sunt zone sărace - avem nevoie de o dezvoltare echilibrată!"

Uniunea Europeană nu este instituţia perfectă, dar rămâne singura opţiune corectă pentru România. În momentul în care am demarat negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor în ţara noastră era la 30% faţă de media UE, iar în prezent am ajuns la aproape 70%. Sigur că ne dorim cu toţii o dezvoltare mult mai rapidă, însă progresele făcute de ţara noastră sunt remarcabile. Dacă nu am fi făcut parte din Uniunea Europeană, investiţiile străine ar fi fost la un nivel mult mai scăzut, iar românii nu ar fi avut libertatea de a munci oriunde îşi doresc în Europa. Nivelul de trai din România ar fi fost cu mult mai coborât.

În plus, în această pandemie am fi avut dificultăţi reale în asigurarea vaccinurilor necesare. Am beneficiat, la fel ca toate statele membre al UE, de contractele negociate la Bruxelles cu marii producători de vaccinuri, lucru care era mult mai complicat dacă am fi făcut-o de unii singuri.

Un eurobarometru realizat recent arată o încredere ridicată a românilor faţă de Uniunea Europeană, semn că beneficiile aderării au fost înţelese pe deplin.

Aproximativ şapte din zece români declară că se simt cetăţeni europeni, în timp ce 58% dintre ei apreciază că îşi cunosc drepturile în calitate de cetăţeni ai Uniunii.

De asemenea, planul de redresare conceput la Bruxelles, în valoare totală de 750 de miliarde de euro, este apreciat ca fiind eficient de aproape două-treimi dintre români. Cert este că vom beneficia în următorii ani de fonduri europene consistente, în valoare de câteva zeci de miliarde de euro, bani cu care România se va schimba din temelii.

Sigur că încă nu există o dezvoltare echilibrată la nivel naţional şi marile oraşe plus capitala sunt principalele beneficiare ale dezvoltării. Încă există sărăcie în destule judeţe, iar nu toţi românii au beneficiat de binefacerile apartenenţei noastre la marea familie europeană. Inclusiv Tulcea este un judeţ cu multe probleme, iar bunăstarea încă nu s-a instalat aşa cum ar merita orice colţ din Europa.

Dar vom munci zi de zi, pentru că singura şansă a ţării este să ne dezvoltăm împreună.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"România, pe drumul cel bun!"

Măsurile de stimulare a ocupării şi de protejare a locurilor de muncă, implementate de Guvern pe parcursul ultimului an, şi-au arătat efectele pozitive în actualele condiţii de pandemie.

De pildă, informaţiile cuprinse în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor ne arată că, faţă de perioada anterioară declanşării epidemiei, numărul de contracte noi de muncă a crescut cu 107.062. De asemenea, numărul de angajatori activi a crescut cu 34.386, faţă de data de 1 ianuarie 2020.

Îmbucurător este şi faptul că, numai în primele 3 luni şi jumătate ale acestui an, numărul de salariaţi activi a crescut cu 61.274.

Aceste efecte pozitive au fost înregistrate datorită muncii şi măsurilor pe care Guvernul PNL le-a depus în ultimul an de zile. Această evoluţie în piaţa muncii ne încurajează să promovăm, cu şi mai multă forţă, noi măsuri pentru creşterea ocupării.

Dar faptul că ne aflăm pe drumul cel bun este dat şi de cifrele legate de evoluţia economiei. În februarie 2021, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,1%, comparativ cu luna februarie a anului precedent.

Totodată, rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,1% în luna martie a acestui an, de la 3,2% în luna februarie, iar Banca Naţională a României estimează o inflaţie de 2,5% la finalul anului.

În acelaşi timp, trebuie spus că România este printre statele membre ale UE cu cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul, în februarie.

Acestea sunt semne că economia României se va redresa, iar modelul economic, adoptat de Guvernul condus de PNL, bazat pe investiţii, pe absorbţie de fonduri europene şi pe o dezvoltare sustenabilă, este eficient.

Pentru PNL, relansarea economiei, prin creşterea numărului de angajatori şi, implicit, a numărului locurilor de muncă bine plătite, ne va asigura mai multe resurse bugetare pe care să le putem redistribui celor care au cu adevărat nevoie.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Săptămâna aceasta, Laserul de la Măgurele a fost exclus din consorţiul european de cercetare în privinţa laserelor (ELI-ERIC). Fără a intra adânc în fondul problemei, fără a diseca motivele care au dus la această decizie, este esenţial să ne îndreptăm atenţia către felul în care abordăm această situaţie.

Deşi reprezint judeţul Ilfov, iar acest proiect are o importanţă majoră pentru această comunitate, în acest moment este nevoie să subliniem importanţa pe care laserul o are pentru întreaga ţară, pentru cercetarea din România. Într-o astfel de conjunctură, prima întrebare este, de obicei, cine e vinovatul? Pe cine arătăm cu degetul? O întrebare care în acest moment nu face decât să ne aducă şi mai multă întârziere şi să ne depărteze şi mai mult de rezultate.

Stimaţi colegi, propun ca prima întrebare în contextul acesta, mai puţin favorabil, să fie alta - cum folosim puterea laserului pentru a modela România în următorii 10 ani? Căci, dincolo de rateuri instituţionale, hub-ul de cercetare de la Măgurele poate fi un nucleu al inovaţiei româneşti în deceniul 2030.

Proiecţia inteligentă a întregii zone şi a proiectelor pe orizontală poate oferi şanse foarte bune integrării aparent imposibile dintre două domenii vitale, cercetare şi business. Centrul de transfer tehnologic Măgurele Science Park este un pariu care, urmărit îndeaproape, se poate dovedi câştigător în bătăliile care stau să înceapă pe frontul tehnologiilor eficiente transpuse în inovaţie pragmatică. Şi ar putea să însemne şi un talisman bun în încercările noastre perpetue de a rupe blestemele şi ghinionul.

În final, preocuparea pentru Laserul de la Măgurele înseamnă preocuparea pentru cercetare. Şi pentru a putea stabili o viziune pentru 2030, este nevoie să începem acum.

Din acest motiv, vă invit să susţinem în mod activ preocuparea pentru cercetare, un punct care trebuie să fie nelipsit de pe agenda publică în următorii 10 ani!

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Cum recuperează Budapesta clădiri simbol din Transilvania"

În ultimii ani, organizaţii ale minorităţii maghiare din Transilvania, finanţate de Guvernul de la Budapesta, sau oameni de afaceri din Ungaria, apropiaţi de partidul de guvernământ şi de premierul Viktor Orbán, au reuşit să cumpere clădiri simbol situate în centrul unor mari oraşe ardelene, după încercări nereuşite de acaparare ale lor prin retrocedare. Un astfel de exemplu este cunoscutul hotel Melody din centrul Clujului, care este clădire monument istoric din categoria A1. Hotelul este amplasat la circa 30 de metri de Consulatul Ungariei şi a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când a fost denumit Pannonia. După 1989, Hotelul Melody a ajuns în proprietatea omului de afaceri clujean Marius Trif, cunoscut ca vicepreşedinte şi sponsor important al Societăţii Cultural-Patriotice "Avram Iancu". Hotelul a fost revendicat în anii ʼ90 de Biserica Romano-Catolică Maghiară, dar, după aproape un deceniu de procese, Marius Trif a rămas proprietar, având câştig de cauză în toate cele trei instanţe - Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - reclamanta neputând face dovada proprietăţii asupra acestui imobil. Hotelul Melody a fost în ultimul deceniu singurul imobil important cu proprietar român din Piaţa Unirii, respectiv din jurul Catedralei Romano-Catolice "Sfântul Mihail" şi a grupului statuar al Regelui Matei Corvin.

Omul de afaceri Marius Trif a decedat cu câţiva ani în urmă, iar în vara anului 2020 urmaşii săi au vândut Hotelul Fundaţiei "Sapientia", care patronează Universitatea de limba maghiară cu acelaşi nume, al cărei preşedinte de onoare este fostul episcop reformat şi europarlamentar László Tőkés. Preţul de vânzare a fost de 6 milioane de euro, care au fost alocaţi Fundaţiei "Sapientia", prin Fondul Bethlen Gábor, de Guvernul de la Budapesta. Reprezentanţii Fundaţiei "Sapientia" au anunţat că această clădire nu va mai avea destinaţie de hotel şi că în aceasta îşi va desfăşura activitatea Centrul Tradiţiilor Transilvane din cadrul Universităţii "Sapientia". Anterior acestei vânzări, deşi au fost notificate, Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj nu şi-au exercitat dreptul de preemţiune asupra cumpărării imobilului. Primarul Emil Boc şi finul său Alin Tise, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, nu au manifestat nicio sensibilitate şi niciun interes, deşi descind din Ţara Moţilor şi se consideră mari patrioţi.

Un alt exemplu este Hotelul Dacia din centrul municipiului Satu Mare, o altă clădire simbol cu statut de monument istoric din categoria A1, care este amplasată în Piaţa Libertăţii, la circa 50 de metri de Catedrala Romano-Catolică "Înălţarea Domnului". În clădire este încorporată şi Filarmonica "Dinu Lipatti" din Satu Mare. Hotelul a fost construit în stilul new secession, la începutul secolului XX, când a primit denumirea Pannonia. Proiectul hotelului a câştigat marele premiu la Expoziţia Universală de la Paris din 1901. Hotelul a fost naţionalizat de statul român în 1948, când a fost denumit Dacia, dar în timpul regimului comunist a rămas înscris în cartea funciară sub vechea denumire Pannonia. În 1995 a fost privatizat, în mod dubios, prin metoda MEBO, devenind proprietatea unei societăţi comerciale constituite de angajaţii hotelului, S.C. Dacia S.A. După 12 ani, pachetul majoritar de acţiuni, respectiv 50,5%, a fost cumpărat cu suma de 1,7 milioane de euro de omul de afaceri Vasile Tantas din Negreşti Oaş, care a demarat un proiect de transformare în hotel de 5 stele, dar în scurt timp proiectul s-a împotmolit şi clădirea a rămas în paragină aproape un deceniu.

În cursul anului 2018, Hotelul Dacia a fost cumpărat de la proprietari, cu suma de 4 milioane de euro, de firma ungară Manevi ZRT Budapesta, sub coordonarea Fundaţiei pentru Protejarea Patrimoniului Construit în Europa Centrală şi Estică, care se ocupă de protejarea clădirilor istorice, cu valoare artistică şi simbolică pentru istoria Ungariei. Manevi ZRT este firmă de stat, care s-a aflat în subordinea Agenţiei Activelor Statului din Ungaria, iar din 2018 a fost transferată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe de la Budapesta. În cumpărarea Hotelului Dacia este implicat şi milionarul ungar Tamás Leisztinger, un apropiat al premierului Viktor Orbán, care a anunţat că vrea să investească pentru reabilitarea acestuia şi să-i redea vechea denumire Pannonia. Nici în acest caz, deşi au fost notificate, nu şi-au exercitat dreptul de preemţiune Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Satu Mare şi Consiliul Judeţean Satu Mare. La Satu Mare se vorbeşte chiar despre o complicitate a autorităţilor locale cu cumpărătorul din Ungaria, având în vedere că funcţiile de primar al municipiului Satu Mare (Kereszkényi Gábor) şi de preşedinte al Consiliului Judeţean Satu Mare (Pataki Csaba) sunt deţinute de UDMR, formaţiune care deţine majoritatea în Consiliul Local şi în Consiliul Judeţean.

Cu o asemenea pasivitate sau indolenţă din partea autorităţilor centrale şi locale din România, ca în cazul hotelurilor Melody din Cluj-Napoca şi Dacia din Satu Mare, nu este de mirare că românii pierd clădiri simbol şi centrele marilor oraşe din Transilvania.

Aşa se întâmplă când ne furăm, ne vindem sau ne pierdem singuri căciula!

Doamna Elena Hărătău:

"Să contribuim cu toţii la eliminarea violenţei împotriva femeilor!"

"Sărbătorită pe întreaga planetă, începând cu anul 1995, cu scopul de a sensibiliza opinia publică şi de a sublinia importanţa familiei, Ziua Internaţională a Familiei se doreşte a fi un moment de apropiere, în condiţiile în care oamenii au început să se îndepărteze de instituţia numită «familie»".

La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susţinută şi de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial şi Ziua familiei române. Importanţa egalităţii de gen şi a drepturilor copiilor în familiile contemporane a devenit din ce în ce mai importantă în ultima perioadă, inclusiv în România. Peste tot în lume, tot mai multe femei încep să fie recunoscute ca parteneri egali şi decizionali în cadrul familiilor, contribuind astfel la asigurarea unui mediu propice pentru dezvoltarea deplină şi armonioasă a copiilor.

Cu toate acestea, în prea multe ţări discriminarea femeilor şi nerespectarea drepturilor copilului rămân încă integrate în legislaţie şi în politicile guvernamentale, iar deseori normele sociale scuză şi justifică multe practici discreţionare. Discriminarea şi neglijarea duc adesea la violenţă, ameninţând sănătatea femeilor şi a copiilor, limitând astfel şansele de a se finaliza corespunzător educaţia tinerilor.

Din păcate, acest ciclu tinde să se perpetueze la generaţiile următoare, deoarece copiii care se confruntă cu violenţa au mai multe şanse de a recurge la violenţă în viaţa de adult. Dezvoltarea economică şi socială echitabilă a unei ţări depinde în mare măsură de cadrele juridice şi normele sociale care susţin drepturile femeilor şi copiilor.

Consider că legile discriminatorii şi practicile care nu dau drepturi egale tuturor, ba mai mult, suprimă drepturile femeilor şi copiilor, nu îşi au locul în familiile contemporane, în comunităţi, în societăţi şi naţiuni.

De aceea, Ziua familiei este un bun prilej de a ne mobiliza cu toţii pentru a schimba normele legale şi sociale care, în unele cazuri, încă sprijină controlul bărbaţilor asupra femeilor şi să contribuim astfel la eliminarea violenţei împotriva familiilor, îndeosebi a celor vulnerabile.

Doamna Alexandra Huţu:

"De Ziua Europei, România are nevoie de consens naţional pentru racordarea la viziunea, valorile şi misiunea Uniunii Europene de promovare a bunăstării tuturor cetăţenilor!"

La mulţi ani, România! La mulţi ani, Europa!

Duminică, 9 mai, a fost o zi specială, de trei ori istorică pentru noi românii şi pentru România.

La 9 mai 1877, ne-am proclamat independenţa ca stat suveran. A fost încununarea strădaniilor şi jertfelor făcute pe altarul libertăţii naţionale. În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu, ca ministru de externe, declara în Parlamentul ţării: "Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare, suntem naţiune liberă".

La 9 mai 1945, se încheia cea mai sângeroasă conflagraţie a umanităţii, cel de-al Doilea Război Mondial, în care România a plătit un greu tribut de sânge şi suferinţă.

La 9 mai 1950, Declaraţia Schuman punea temelia construcţiei Europei unite, cel mai amplu proces politic din istoria modernă, care a adus democraţie, libertate şi prosperitate pentru sute de milioane de oameni.

Astăzi, România democrată, liberă şi suverană, membră a Uniunii Europene şi NATO priveşte cu încredere şi optimism în viitor.

Iar noi, PSD, cel mai mare şi reprezentativ partid al ţării, transmitem tuturor că avem libertatea, dar şi datoria de suflet de a ne servi ţara şi poporul ca patrioţi în Europa şi în lume.

PSD face, nu doar promite! Niciun alt partid n-a făcut cât PSD în privinţa integrării României în spaţiul politic şi de civilizaţie european.

Un guvern PSD a negociat şi a asigurat pentru prima dată românilor dreptul de liberă circulaţie şi de şedere, pe o perioadă limitată în Europa, în 2004.

Un guvern PSD a iniţiat, a derulat cu succes şi a finalizat negocierile de aderare a României la NATO, la 29 martie 2004.

Un guvern PSD a negociat şi a finalizat dosarele integrării României în Uniunea Europeană.

Angajamentul luat de ultima guvernare social-democrată în privinţa adoptării monedei euro este încă o probă a orientării, identităţii şi convingerilor profund europene ale PSD.

Din păcate, actualul Guvern al dreptei, PNL-USR PLUS-UDMR, prin noul Program de Convergenţă, renunţă total la obiectivul aderării la moneda euro şi se angajează să reducă veniturile bugetarilor şi să modifice Legea pensiilor, în sensul blocării majorării punctului de pensie, conform prevederilor legale adoptate în guvernarea PSD.

În realitate, Coaliţia austerităţii nu are niciun program de guvernare şi nicio soluţie pentru a relansa economia. Singura strategie e să se împrumute şi să vândă pe nimic, în plină pandemie, companiile cele mai profitabile ale României.

În acelaşi timp, schimbarea perspectivei economice de la stabil la negativ, în viziunea a două agenţii de rating, Fitch şi Moody’s, are la bază creşterea alarmantă a datoriei publice şi incapacitatea Guvernului de a susţine economia în faţa pandemiei. România a ajuns pe ultima treaptă înainte de a trece în categoria economiilor "junk", în care investitorilor nu li se mai recomandă să vină cu bani în România.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde România este în contratimp cu restul ţărilor din Uniunea Europeană şi în contradicţie cu cerinţele Uniunii Europene.

În timp ce multe ţări europene depun cu succes propriile planuri de investiţii din fonduri europene, cum sunt de pildă Portugalia, Italia, Franţa, Germania, Grecia, ţara noastră, graţie luptei oarbe pe putere între PNL şi USR PLUS şi a incompetenţei cronice a responsabililor implicaţi, înregistrează eşec după eşec şi se chinuie să repare lipsa de viziune şi aberaţiile introduse în variantele iniţiale. Fiecare zi pierdută costă enorm! Şi nu e vorba doar despre miliarde de euro pierdute, ci şi despre ratarea unei extraordinare oportunităţi de dezvoltare şi de civilizaţie pentru românii din fiecare judeţ al ţării.

Acum, Guvernul, într-o nouă tentativă de refacere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a redus finanţările totale la 29 de miliarde de euro, de la totalul mult şi nejustificat umflat de 41 de miliarde de euro şi a ajuns la soluţia PSD în privinţa finanţărilor complementare.

Închei această declaraţie prin a cere încă o dată actualei guvernări a dreptei consens şi consultare naţională pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru Planul de Convergenţă şi pentru toate deciziile care implică relaţia dintre România şi instituţiile Uniunii Europene. Având în vedere situaţia critică în care a ajuns România după o nouă respingere la Bruxelles a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PSD face apel la toate formaţiunile politice parlamentare să iasă din logica orgoliilor de partid şi să colaboreze pentru realizarea unui plan naţional viabil care să fie aprobat de Bruxelles şi care să asigure absorbţia fondurilor europene disponibile prin acest mecanism.

În acest ultim ceas, este nevoie de consens şi de aceea PSD propune să fie organizată în Parlamentul României o dezbatere amplă la care să participe reprezentanţii Guvernului, parlamentarii şi experţii tuturor partidelor parlamentare, asociaţiile administraţiilor locale, reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, ONG-uri de profil, dar şi specialişti din mediul economic şi academic.

România este Europa şi Europa este România!

Domnul Ioan Balan:

"Se impun modificări substanţiale ale legislaţiei naţionale, pentru a facilita utilizarea fondurilor europene nerambursabile!"

Ne apropiem de finalul celui de-al doilea exerciţiu financiar european, la care ţara noastră a participat de la momentul la care a dobândit statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

În aceste momente, în care ne pregătim să accesăm şi fondurile disponibile prin Mecanismul european de redresare şi rezilienţă, cred cu putere că se impune o evaluare riguroasă a legislaţiei cu incidenţă asupra proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile. Este drept că în ultimii ani s-au mai adus ajustări punctuale atât legislaţiei privind utilizarea fondurilor externe, cât şi legislaţiei privind achiziţiile publice, însă nu putem trece cu vederea că, în prea multe situaţii, legislaţia naţională, în loc să ajute, dimpotrivă, a împiedicat succesul proiectelor finanţate din bani europeni.

Este oare cineva care să fie mulţumit de durata extrem de mare a licitaţiilor publice pentru proiectele majore de infrastructură?

Oare nu ne-am săturat să vedem proiecte mult aşteptate care bat pasul pe loc cu anii, pentru că o licitaţie a fost blocată de unii contestatari de profesie şi că, în multe cazuri, studiile de fezabilitate expiră, fiind necesară reluarea întregului proces de la zero?

Oare de ce în state precum Germania, Franţa, Austria sau Danemarca proiectele au rate de succes şi de 100%, iar la noi multe proiecte se pierd pe drum, nu "din cauza Bruxelles-ului", ci din cauza legislaţiei şi birocraţiei noastre?

Nu este nicio ruşine să ne inspirăm din legislaţia şi din practicile statelor care au avut rate mari de succes în utilizarea fondurilor europene. Nu este o ruşine să solicităm sprijin de la Comisia Europeană pentru a perfecta acele lucruri care nu merg în ţara noastră. Ruşinos ar fi să credem că le ştim pe toate şi să riscăm să pierdem oportunităţi care ar permite ca ţara noastră să ajungă la un standard de dezvoltare asemănător ţărilor occidentale. Românii nu ne vor ierta pentru acest lucru.

Pachetul mare de finanţare, obţinut în anul 2020 prin eforturi diplomatice importante de către Preşedintele României şi Guvernul PNL, trebuie să conducă la o dezvoltare echilibrată a întregii ţări. Românii, indiferent în ce parte a ţării locuiesc, au dreptul la condiţii similare de viaţă. Cu toţii ştim că, la Bucureşti, standardul de viaţă se apropie de cel european, în timp ce în Moldova sau în Oltenia aderarea noastră la Uniunea Europeană nu s-a resimţit pe deplin.

Decalajele mari de dezvoltare între regiunile istorice ale ţării au produs efecte deosebit de grave, precum exodul tinerilor, calitatea mai scăzută a unor servicii publice şi însărăcirea administraţiilor publice locale, care nu au surse de finanţare a investiţiilor. Multe localităţi au intrat în spirala sărăciei, situaţie din care nu pot ieşi decât prin ajutorul Guvernului şi prin fructificarea fondurilor europene. În acest sens, cred că România se va dezvolta prin proiecte mari, gestionate de guvern şi autorităţi centrale, dar şi prin proiecte mai mici, administrate de primari şi consilii judeţene.

Aşadar, ar fi în beneficiul nostru, al tuturor, dacă vom crea toate pârghiile legale necesare, astfel încât primarii din zonele mai puţin dezvoltate să poată să-şi finanţeze planurile de investiţii locale, din cele 80 de miliarde de euro care sunt puse de UE la dispoziţia noastră.

Am încredere că actualul Guvern va reuşi să simplifice şi să debirocratizeze procesele de accesare a fondurilor europene de către administraţia publică locală şi să pună la dispoziţia primarilor şi consiliilor judeţene toate instrumentele necesare pentru a asigura succesul proiectelor. Fiecare proiect încheiat cu succes va fi un pas în faţă în îndeplinirea obiectivului nostru central, de a moderniza fiecare comunitate locală şi de a creşte în mod real veniturile populaţiei.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

"Aţi uitat cine v-a trimis aici?"

O mare parte dintre votanţii voştri sunt tineri, care au crezut în dumneavoastră, iar la scurt timp le-aţi dat ţeapă chiar voi, cei care aţi promis să le apăraţi interesele cel mai bine!

Vă reamintesc că aceşti tineri care azi se plâng de Guvernul Cîţu sunt aceiaşi tineri pe care i-aţi elogiat în campanie şi v-aţi prefăcut că îi apăraţi în opoziţie!

Este de-a dreptul ipocrit că aţi avut anul acesta ocazia să susţineţi studenţii, iar voi le-aţi luat gratuitatea la tren. Când a trebuit să ajutaţi tinerii geniali de la noi din ţară, aţi întrerupt Programul Start-up Nation cu neruşinare. Când a venit vorba să susţineţi tinerii care muncesc, aţi plafonat salariile!

Le-aţi promis tinerilor ţării că veţi creşte finanţarea pentru susţinerea activităţilor de tineret, iar anul acesta am ajuns de la 1,89 lei pe tânăr la 2,06 lei pe tânăr.

Sumele alocate sunt de toată jena. Programul pentru centrele de tineret a primit 102.500 euro, cât să cumpere statul român un apartament cu 2 camere în care ar trebui să desfăşoare activităţi 5 milioane de tineri!

Programul de cercetare socială în domeniul tineretului - aproximativ 41.000 euro, cât o maşină.

Cum veţi afla nevoile tinerilor din România şi aspiraţiile lor fără studii? Cu ce obraz le veţi spune că le sprijiniţi nevoile, fără să le ştiţi?!

Primăria Clujului a alocat în acest an cu 3 milioane de lei mai mult pentru susţinerea ONG-urilor decât suma pentru activităţile de tineret alocate de Guvern. Iar exemplele mai pot continua, dar este clar că nu vă interesează!

Din păcate, aţi uitat cine v-a trimis aici, dar fiţi fără grijă, tinerii uită cel mai greu.

O să vă transmit ce îmi spun mie tinerii din Bistriţa-Năsăud - toate măsurile pe care le-aţi luat sunt de parcă vreţi să meargă toţi tinerii pe Apa Sâmbetei, ci nicidecum să rămână acasă, în România!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Internaţională a Familiei"

Data de 15 mai marchează Ziua Internaţională a Familiei, iar anul acesta conferă o importanţă majoră acestei zile, în contextul pandemiei de coronavirus care a marcat societatea românească şi nu numai.

Această zi a fost celebrată într-un mod special în Parlamentul României, prin Conferinţa cu tema "Importanţa educaţiei şi a sănătăţii pentru familie", organizată de Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor.

Ziua Internaţională a Familiei a fost instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite în 1993, iar tema de anul acesta propusă de ONU este "Familii şi Tehnologii Noi".

Criza provocată de pandemie a demonstrat importanţa tehnologiei digitale în domeniile: educaţie, muncă, comunicare etc. Accesul la tehnologii noi, la Internet, la metode digitale de comunicare, mai ales în cazul unor distanţe considerabile între membrii unei familii, toate acestea s-au dovedit în ultimii ani a fi extrem de importante pentru o dezvoltare armonioasă a familiilor româneşti.

Este nevoie de campanii naţionale de informare periodice pe teme de interes din domeniul educaţiei şi al sănătăţii, mai ales în aceşti ani în care pandemia de COVID-19 a pus în pericol sănătatea şi viaţa tuturor.

Ca membru în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor, doresc să atrag atenţia asupra acestei zile şi asupra importanţei sănătăţii şi educaţiei în dezvoltarea armonioasă familială.

O familie fericită este o familie sănătoasă!

Domnul Ioan Mang:

"Testarea gratuită, soluţia împotriva discriminării"

În declaraţia mea de astăzi aş dori să semnalez o tendinţă extrem de periculoasă pe care am putut să o observăm cu toţii în ultimele zile în discursul coaliţiei de dreapta. Când spun că este o tendinţă extrem de periculoasă, mă refer la discursul discriminatoriu al guvernaţilor, un discurs foarte departe de valorile democraţiei şi ale liberalismului autentic şi care ne aminteşte, din păcate, de regimurile totalitare de "dreapta".

Campania de vaccinare merge foarte prost în România, din cauza incompetenţei şi a măsurilor aberante luate de Guvernul lui Cîţu. Este o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele discursurilor triumfaliste şi ale "maratoanelor" organizate de autorităţi. Atât prim-ministrul, cât şi ministrul sănătăţii, dar şi alţi reprezentanţi ai Guvernului încearcă cu disperare să stimuleze campania de vaccinare - gata să se transforme într-un eşec răsunător - apelând la tot felul de promisiuni şi de "stimulente" pentru populaţie. Doar că promisiunile guvernului de dreapta se transformă foarte repede în privilegii pentru unii şi adevărate ameninţări pentru alţii.

Cîţu şi compania vorbesc despre libertăţi şi normalitate doar pentru cei vaccinaţi. Pe cei care din diverse motive nu s-au vaccinat, îi aşteaptă în continuare limitări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale greu de acceptat.

Propunerile actuale ale Guvernului sunt profund discriminatorii şi incorecte faţă de cetăţenii români, dar sunt şi împotriva tendinţelor europene. Pentru a nu crea discriminare, la nivel european au fost găsite soluţii şi pentru cei care au trecut prin boală şi au anticorpi sau pentru cei care nu pot sau nu vor să se vaccineze, dar se testează.

Partidul Social Democrat susţine vaccinarea, dar fără discriminarea persoanelor care nu s-au vaccinat încă. Nu poţi impune astfel de reguli, când 85% din populaţia României nu a fost încă vaccinată. Eu m-am vaccinat şi susţin cu toată convingerea că românii trebuie să o facă. Însă vaccinarea trebuie să rămână o decizie personală şi nu trebuie să existe nicio presiune din partea nimănui, cu atât mai puţin din partea autorităţilor statului. Este vorba despre viaţa şi sănătatea fiecăruia şi sunt convins că românii sunt suficient de responsabili pentru a lua cea mai bună decizie pentru viaţa lor şi a semenilor lor. Românii ştiu foarte bine ce trebuie să facă, nu trebuie să îi convingă nici Cîţu, nici Mihăilă şi nici Iohannis.

Susţin vaccinarea însă sunt categoric împotriva abordărilor de tip fascist ale Cabinetului Cîţu. Toate măsurile de stimulare a vaccinării trebuie însoţite de garanţii că acestea nu vor produce discriminare în societate şi nu se vor face cu încălcarea drepturilor celor care pur şi simplu nu se pot vaccina.

Pentru a evita discriminarea celor care nu s-au vaccinat sau care nu îşi permit din punct de vedere financiar să-şi facă teste, Guvernul Cîţu are la îndemână o soluţie simplă, cerută inclusiv la nivel European - testarea masivă şi gratuită a populaţiei, mai ales că în România s-a aprobat un nou test rapid, neinvaziv.

Domnul Claudiu Manta:

Avem un guvern orb şi surd la nevoile ţării şi un prim-ministru pe ale cărui declaraţii şi promisiuni nu poate pune nimeni bază. Aşa-zisa creştere a investiţiilor este dublată de un nivel al datoriei publice care a ajuns la aproape jumătate din PIB.

Dacă PSD a lăsat datoria publică la 35% din PIB, ei bine, actuala coaliţie de guvernare a reuşit să ducă acest indice la 48% din PIB, un nivel extrem de periculos nu doar pentru prezentul ţării, dar şi pentru viitorul ei.

Deşi conştient că absolut toţi românii vor avea de suferit zeci de ani de acum înainte de pe urma acestei îndatorări excesive, Guvernul se încăpăţânează totuşi să fie lipsit de viziune şi se pregăteşte pentru contractarea de noi împrumuturi care se vor ridica la cel puţin alte 24 de miliarde de euro.

Este inutil să mai amintesc de incalificabila declaraţie a prim-ministrului referitoare la acest subiect, chipurile, şocat şi indignat de majorarea cheltuielilor cu salariile în sectorul public, o creştere care are la bază, aşa cum bine ştie toată lumea, satisfacerea clientelei politice şi economice cu funcţii acordate pe criterii care nu au nimic de-a face cu profesionalismul.

Între timp, românii de rând se confruntă nu doar cu impardonabilele gafe şi sincope ale miniştrilor educaţiei sau sănătăţii, dar şi cu spectrul negru al şomajului, care a ajuns la 5,7% şi are un trend crescător. Într-un an şi jumătate de guvernare PNL şi a aliaţilor săi de dreapta, s-au risipit trei ani de progres şi de expansiune a pieţei forţei de muncă din guvernarea PSD, pentru că o creştere a şomajului de la 3,1%, la cât l-a lăsat PSD în octombrie 2019, la 5,7%, înseamnă, de fapt, o creştere cu 84% a şomajului în perioada guvernării de dreapta.

Chiar şi cei care mai au încă un loc de muncă simt în mod direct şi dureros eşecul guvernării Coaliţiei Austerităţii, supranumită şi Coaliţia Pierzătorilor, pentru că au pierdut peste 400 de lei la salariu, în luna februarie 2021, lună în care salariul mediu brut a scăzut la 5.497 lei, faţă de 5.906 lei, în decembrie 2020. Este o scădere de 6,9%, care se adaugă la reducerea puterii de cumpărare a populaţiei, în contextul în care preţurile au crescut cu procente medii de peste 15%.

Ţara a fost dată înapoi cu cel puţin câţiva ani de zile, aflându-se pe un ruşinos loc 124 în lume, într-un clasament alcătuit de FMI, în ceea ce priveşte sprijinul acordat de Guvern firmelor afectate de măsurile impuse de contextul pandemic.

Devine deja evident că România, având la cârmă o coaliţie de dreapta, rămâne în urmă din punct de vedere economic şi social, afundându-se într-o criză economică ce influenţează major inclusiv moneda naţională. S-au creat astfel premise inflaţioniste, deosebit de nocive şi periculoase pentru economia oricărui stat, în principal deoarece deprecierea excesivă a cursului de schimb pune în pericol soliditatea financiară a băncilor şi capacitatea debitorilor de a-şi rambursa împrumuturile.

Iată de ce, stimaţi membri ai Camerei Deputaţilor, lucrurile nu mai pot continua în aceeaşi manieră şi trebuie să vă gândiţi foarte serios la acest aspect.

Va trebui să cumpăniţi dacă ne îndatoraţi copiii şi nepoţii sau dacă le asiguraţi un viitor stabil, aici, în România. Va trebui să vă hotărâţi dacă veţi continua să puneţi în balanţă viitorul ţării cu interesele politice personale şi de grup. Nu de alta, dar toate cifrele nu doar că reflectă incompetenţa celor plătiţi din bani publici să ia decizii spre binele ţării, dar denotă o incapacitate care afectează, din păcate, sănătatea şi viaţa a milioane de români, activitatea a mii de companii private şi, nu în ultimul rând, siguranţa şi independenţa economică a ţării.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Domeniul HoReCa are tot sprijinul Guvernului Cîţu pentru redeschiderea sezonului estival pe litoralul românesc"

Având în vedere că deschiderea noului sezon estival pe litoralul românesc se apropie cu paşi repezi şi ţinând cont de faptul că situaţia pandemică a impus o serie de restricţii, timp de mai bine de un an, restricţii de care s-a lovit cu precădere domeniul HoReCa, prim-ministrul Florin Cîţu a venit special, la sfârşitul săptămânii trecute, în judeţul Constanţa pentru a accelera campania de vaccinare, dar şi pentru a avea o serie de discuţii punctuale cu cei din acest domeniu greu încercat şi de a găsi împreună cele mai viabile soluţii pentru a veni în sprijinul lor.

Astfel, premierul Florin Cîţu a explicat foarte limpede că relaxarea restricţiilor ţine în primul rând de succesul campaniei de vaccinare şi de atingerea targetului de persoane vaccinate până la data de 1 iunie a.c. În acest sens, Domnia Sa a salutat iniţiativa întreprinzătorilor din cadrul industriei HoReCa, şi anume, începerea campaniei de vaccinare de către aceştia. Prim-ministrul i-a asigurat, pe această cale, de toată susţinerea sa pentru buna desfăşurare a acestei campanii.

De asemenea, premierul a declarat că este bucuros pentru că industria HoReCa a lansat campania "Locaţii sigure, noi ne-am vaccinat" şi a promis că va veni mai des pe litoral pentru a sprijini turismul românesc, dar şi pentru a susţine, începând cu data de 1 iunie a.c., eliminarea cât mai multor restricţii, atât pe plajă, cât şi în locurile de cazare de pe litoral.

Revenirea la normalitate reprezintă deja o certitudine, având în vedere faptul că lucrurile evoluează din ce în ce mai bine în România, atât în privinţa campaniei de vaccinare, cât şi a scăderii numărului de îmbolnăviri şi a ratei de infectare. În acest sens, prim-ministrul Florin Cîţu le-a vorbit constănţenilor despre faptul că această revenire are două etape, mai precis una care va debuta la data de 1 iunie a.c., iar cealaltă, de la 1 august. a.c., iar aceste etape se referă, evident, la o relaxare treptată a restricţiilor, care vor da gura de oxigen atât de necesară industriei HoReCa.

În condiţiile date, consider că sezonul estival se va putea desfăşura în parametri cât se poate de normali, iar prin colaborarea cât mai strânsă dintre autorităţi şi operatorii economici privind vaccinarea, se vor crea premise suficiente pentru relaxarea totală a măsurilor impuse până acum.

Am toată încrederea că sprijinul constant al Guvernului condus de prim-ministrul Florin Cîţu, precum şi succesul campaniei de imunizare vor da noi perspective industriei turismului şi vor reprezenta o reală centură de siguranţă pentru relansarea pe trend ascendent a industriei HoReCa din judeţul nostru.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Execuţia bugetară pe trimestrul I - confirmarea unei strategii inteligente"

Avem în faţă o dovadă clară că metodele aplicate până acum, respectiv strategia coaliţiei PNL-USR PLUS are potenţialul de a restructura cu adevărat economia României. Cifrele consemnate de execuţia bugetară pe trimestrul 1 arată mai mult decât optimist şi ne indică nu doar o scădere a deficitului bugetar, dar şi o creştere notabilă a veniturilor şi investiţilor.

Concomitent cu organizarea maratoanelor de vaccinare în mai multe localităţi din ţară, iniţiativă care are ca scop creşterea fluxului de imunizare, prin relaxarea listei de aşteptare, economia României arată semne vizibile de îmbunătăţire.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cheltuielile pentru investiţii au avut o creştere de 37,7%, mai precis de 8,06 miliarde de lei - acestea pe lângă cheltuielile de capital şi cele aferente programelor finanţate din surse interne şi externe. Ştim că propunerea şi aplicarea unor proiecte cu scopul de a reforma societatea românească şi a o aduce mai aproape de pragul tehnologic indicat de Uniunea Europeană este printre scopurile fundamentale cu care am venit la guvernare în decembrie 2020.

În domeniul agriculturii, sector afectat atât de pandemia de COVID-19, dar şi de instabilitatea atmosferică resimţită în ultima perioadă şi de fenomene meteorologice îngrijorătoare precum seceta, subvenţiile de la Uniunea Europeană se încadrează în cheltuielile privind proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, care au înregistrat o creştere de 20,4% faţă de anul 2020.

Domeniul transporturilor înregistrează o creştere record în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene. Conform declaraţiilor făcute de către ministerul de resort, până la 28 aprilie au fost absorbite 1,384 miliarde de lei, o valoare cu 14% mai mare decât în 2020 şi cu 135% decât în 2019. Prioritizarea dezvoltării sectoriale şi atribuirea unei strategii individuale pentru fiecare domeniu au fost motivele pentru care putem spera ca 2021 să fie un an al revenirii economice, un an în care România să prospere după criza suferită.

Negocierile care au loc între Executivul european şi experţii care se ocupă cu prelucrarea PNRR constituie un alt semn de implicare şi efort pentru a putea atrage o sumă fără precedent prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

România a propus proiecte ambiţioase, dorind să reformeze economia pe termen lung. Ne-am dorit să facem o diferenţă, nu doar să căutăm suport popular de scurtă durată, de aceea ne asumăm când greşim şi recunoaştem punctele pe care le putem îmbunătăţi. Pentru că numai prin această perseverenţă vom putea avea rezultate bune în continuare, iar execuţiile bugetare din trimestrele viitoare să arate la fel de optimist.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Ziua de 10 mai este sărbătoare naţională, onorând şi recunoscând meritele regalităţii la fondarea şi destinul României!

10 mai este ziua de naştere a Casei Regale a României, instituţie care a fost şi va fi pentru totdeauna parte a devenirii noastre ca naţiune!

Astăzi se împlinesc 155 de ani de când Prinţul Carol din Dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen era proclamat de către Adunarea Constituantă ca Domnitor al României sub numele de Carol I.

Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării.

La 10 mai 1881, Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României.

Totuşi, 10 mai, a fost, după 1990, o controversă şi o dată refuzată de neocomuniştii care au controlat pentru mulţi ani destinele României.

Cum spunea un jurnalist în anii ʾ90, "«10 Mai» este un reper - ne aminteşte ce am fost şi ne dezvăluie ce suntem"!

În perioada regimului comunist, ziua de 10 mai a avut parte de celebrări constante în comunităţile româneşti din Europa, America, Australia etc.

Sărbătoarea a fost un prilej pentru românii din exil de a-şi arăta ataşamentul faţă de valorile democratice şi faţă de spiritul unei zile care însemnase în trecut îndeplinirea unor idealuri naţionale. În perioada 1866-1947, ziua de 10 mai a fost sărbătoarea naţională a României, având trei semnificaţii majore: venirea şi încoronarea Principelui Carol I, în 1866, declararea independenţei de stat a României în 1877 şi încoronarea ca rege a lui Carol I, în 1881.

Juristul Eleodor Focşeneanu a demonstrat că, tocmai datorită acestor trei semnificaţii coroborate, comuniştii au insistat ca această dată să fie eliminată complet.

Câştigarea independenţei de stat şi proclamarea regatului nu puteau fi disociate, astfel încât, în 1948, s-a hotărât ca data de 9 mai să devină ziua "câştigării independenţei", un nonsens juridic de altfel.

Pentru monarhişti, semnificaţiile datei de 10 mai au fost mult mai elaborate şi mai pline de înţeles decât cele trei explicaţii istorice consacrate. Ei au considerat că "Monarhia a conferit României, pe lângă statură europeană, dezvoltare organică, în spiritul tradiţiei străvechi, fundamentată pe parteneriatul de consens naţional - Coroană, biserică, Armată."

Alexandru Paleologu credea în necesitatea unei sărbători durabile, ancorată în tradiţiile populare profunde, iar istoricul Andrei Pippidi a identificat câteva "funcţii simbolice" ale zilei de 10 mai.

Acesta a afirmat că fosta sărbătoare naţională a României reprezenta, în anii `90, "o reabilitare a noastră faţă de noi înşine", o ipostaziere a legitimităţii regelui, un fel de "emblemă vie, steag, memorie colectivă, legătură dintre prezent şi trecut totodată, şi făgăduială de viitor".

Alte simbolizări ale susţinătorilor regalităţii au identificat în respectiva dată o cristalizare a unui sentiment tradiţional de independenţă şi autonomie, o revoltă în formă continuă la adresa autorităţii nelegitime de orice fel - "Zece mai este programul revoluţiei permanente româneşti. Este un gest care trebuie imitat."

Neatârnarea nu poate rămâne un simplu act istoric. Ea este o tehnică, o misiune, un ideal. Afirmarea libertăţii trebuie făcută necontenit".

"Totul pentru ţară. Nimic pentru mine", a fost crezul după care Regele Carol I a condus România vreme de 48 de ani, având cea mai lungă domnie din istoria ţării.

De numele primului rege pe care l-a avut România mare se leagă câştigarea Independenţei de stat, adoptarea primei Constituţii, făurirea statului modern român, dar şi construirea Podului Anghel Saligny de la Cernavodă sau construirea primilor kilometri de cale ferată din România.

Să ne ghidăm după acest crez şi în activitatea noastră din Parlamentul României!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"PSD şi PES Activists le-au oferit românilor şansa să li se audă vocea direct în instituţiile Uniunii!"

Ziua Europei şi debutul Conferinţei privind viitorul Europei au generat un nou prilej de analiză, dar şi de reafirmare a principiilor şi a obiectivelor de bază ale Uniunii. Unitatea, coeziunea şi solidaritatea sunt elementele fundamentale ale Declaraţiei enunţate de către Robert Schuman în urmă cu mai bine de 70 de ani. Aceste valori comune sunt la fel de relevante şi astăzi pentru construcţia europeană, pentru adaptarea, dezvoltarea şi progresul Uniunii Europene.

Dar, în contextul generat de pandemie pe de-o parte, dublat de un mediu de securitate aflat în permanentă schimbare, cu ameninţări complexe, convenţionale sau neconvenţionale, proiectul european trebuie să rămână baza stabilităţii noastre, precum şi un îndemn puternic pentru leadership global şi rezilienţă economică, socială şi strategică. Şi pentru că perspectivele sunt complexe, consultarea cetăţenilor europeni privind viitorul Uniunii reprezintă cel mai bun prilej de întărire a proiectului european în beneficiul tuturor, atât pentru prezent, cât şi pentru viitor.

PSD şi PES Activists le-au oferit românilor prilejul să-şi facă direct vocea auzită în instituţiile Uniunii. Verbalizarea preocupărilor şi aşteptărilor cetăţenilor noştri confirmă că pentru mulţi dintre noi invitaţia lansată de conducerea UE nu reprezintă doar o datorie îndeplinită de participare activă la organizarea agendei europene, ci crezuri individuale conjugate. Iar din aceste doleanţe venite dinspre 27 de state membre, cu realităţi şi priorităţi proprii, rezultă în principal că suntem mai puternici atunci când lucrăm împreună.

Însă vreau să mă axez, acum, în mod esenţial pe principalele probleme transformate în mesaje pe care doar noi, cei de la PSD şi PES Actvists, le-am centralizat şi le-am transmis factorilor decizionali europeni. Consider că este esenţial să punem accentul pe doleanţele conaţionalilor noştri, dincolo de orice retorică festivă, dar sforăitoare a guvernanţilor noştri, pentru că avem cu adevărat nevoie de o Românie puternică care va prefigura o Europă şi mai puternică.

Aşadar, dragi colegi, românii clamează o justiţie socială corectă. Românii îşi doresc drepturi şi oportunităţi economice, sociale şi politice. Românii vor implementarea salariului minim european şi la noi. Românii militează pentru continuitate şi desăvârşirea proiectului naţional în cadrul proiectului european, şi nu pentru dezbinarea transformată în politică de stat a guvernării de dreapta! Prin răspunsurile lor, românii ne-au demonstrat că sunt conştienţi că trebuie să participe deschis şi activ la organizarea agendei europene. Românii vor să impună un proiect românesc pentru Europa. Românii şi-au făcut şi îşi fac auzite vocile şi doleanţele în Europa, graţie dialogului iniţiat de PSD şi PES Activists.

Consultarea cetăţenilor români cu privire la proiectul UE pentru următorii zece ani, pe care noi, cei de la PSD şi PES Activists, am derulat-o cu câteva zile înainte de data lansării oficiale a Conferinţei privind viitorul Europei, a plasat viitorul în mâinile fiecăruia dintre noi. Nu a fost doar un exerciţiu democratic, ci cea mai favorabilă şansă pentru fiecare dintre noi ca să schimbăm în bine viitorul ţării noastre şi chiar parcursul Uniunii.

Astfel, noi, cei de la PSD şi PES Activists, am marcat pe plan naţional începutul unei strânse şi unice colaborări, simbolizând parteneriatul direct între orice cetăţean şi instituţiile Uniunii Europene.

Susţinerea manifestată de români pentru Uniunea Europeană s-a menţinut în procente ridicate şi constante, iar acest aspect demonstrează ataşamentul nostru profund pentru familia europeană, pentru valorile şi modul de viaţă european cu o democraţie autentică, cu un stat de drept şi libertăţile fundamentale exemplare, cu perspectivele predominante ale prosperităţii şi securităţii. De aici rezultă convingerea mea personală că ne dorim cu toţii o Uniune pregătită pe deplin pentru exercitarea rolului său de pol de prosperitate şi stabilitate la nivel regional şi global.

Însă, dincolo de eforturile colegilor mei social democraţi, avem nevoie de consens naţional şi de dezbatere, nu doar pentru modernizarea cu adevărat a ţării noastre, ci şi pentru promovarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă! Putem să generăm noi înşine noi perspective europene, printr-o acţiune concretă care depăşeşte criza acută de idei a dreptei. Avem nevoie de acţiune concretă în celelalte 364 de zile ale anului, în care Guvernul să pună în practică valorile şi principiile europene. Avem nevoie, de asemenea, ca acţiunea comună europeană, bazată pe respect şi încredere, pe solidaritate şi cooperare, să rămână cel mai puternic instrument în construcţia şi consolidarea securităţii şi prosperităţii la nivel european.

Numai aşa putem avea garanţia că Uniunea Europeană de mâine va rămâne una a rezilienţei, a incluziunii şi a echităţii, care să asigure crearea de oportunităţi egale pentru noi toţi.

Domnul Vasile Nagy:

"Transportul rutier - Infrastructura"

Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiţie de bază pentru creşterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor, pentru stimularea investiţiilor, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru creşterea mobilităţii cetăţenilor şi a mărfurilor, pentru scoaterea din izolare a zonelor subdezvoltate prin distribuţia echilibrată a reţelelor de transport între toate regiunile ţării.

Este necesară accelerarea investiţiilor publice, asigurarea resurselor financiare şi umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiţii, asumarea unor decizii strategice care să declanşeze reforme structurale şi să asigure o capacitate administrativă sporită, prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor, astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate şi de mobilitate, de reducere a aglomerărilor şi de asigurare a fluenţei circulaţiei.

Politicile de transport se vor construi prin promovarea eficienţei instituţionale, a simplificării administrative şi vor fi sincronizate cu realităţile din teren şi, în acord, cu direcţiile de acţiune agreate la nivelul UE, iar demararea de noi proiecte de investiţii în infrastructura de transport, prin promovarea unor documentaţii mature şi bine fundamentate.

Sunt necesare investiţii majore în infrastructură, având ca principală sursă de finanţare fondurile europene nerambursabile, acestea fiind un factor-cheie al modernizării României.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a investit anul trecut în infrastructura rutieră circa 2,6 miliarde lei, iar pentru anul acesta bugetul aprobat pentru investiţiile în infrastructura rutieră se ridică la suma de 3,1 miliarde lei, mai mult cu 19% faţă de 2019.

România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte numărul de autostrăzi, dar păşeşte timid către o dezvoltare a infrastructurii rutiere.

Principalele obiective de infrastructură rutieră derulate de CNAIR în 2021 sunt Proiectul autostrăzii de centură a municipiului Bucureşti, cu o alocare, anul acesta, de 281 miliarde lei, Drumul Expres Craiova-Piteşti, cu un buget prevăzut de 271 milioane de lei, şi Autostrada Braşov-Târgu-Mureş-Cluj-Oradea, cu un buget aprobat pe anul acesta de 210 milioane de lei.

Autostrada "Centura Bucureşti, A0" este o autostradă care va avea o lungime de 100 de kilometri în jurul Bucureştiului şi care se va conecta cu autostrăzile deja existente A1, A2, şi A3. Conform datelor CNAIR, primele trei loturi ale Autostrăzii Centura Bucureşti sunt în faza de începere a lucrărilor.

Loturile 1 şi 2 din Autostrada de Centură Bucureşti au fost câştigate de constructorul turc Alsim Alarko, iar lotul 3 a fost câştigat de grecii de la Aktor. Cele trei contracte includ 12 luni pentru proiectare şi 30 de luni pentru construcţia propriu-zisă. Tronsonul A0 este finanţat din fonduri europene nerambursabile.

Drumul expres Craiova-Piteşti dispune de un buget prevăzut de 271 de milioane de lei, iar lucrările sunt în plină desfăşurare. Astfel, pe tronsonul 1 Craiova-Robăneşti şi pe tronsonul 2 Robăneşti-Valea Mare lucrările au început anul trecut, iar data de finalizare a lucrărilor este la sfârşitul anului viitor. Pentru celelalte două tronsoane lucrările ar trebui să înceapă în luna iulie a acestui an şi să se finalizeze în anul 2023.

Dezvoltarea infrastructurii din România prin construirea de autostrăzi în diferite regiuni de dezvoltare ale ţării ar avea un efect pozitiv asupra economiei locale, dar şi naţionale.

Construirea unei reţele ample de autostrăzi care să facă legătura cu restul Europei ar reprezenta atragerea de noi investitori în ţara noastră.

Infrastructura rutieră din România nu este finanţată doar din bugetul de stat, ci şi din fonduri europene nerambursabile, prin Proiectul Operaţional Infrastructură Mare, fiind cea mai semnificativă contribuţie în investiţiile din infrastructura rutieră.

Pentru ca un proiect de infrastructură să poată fi finanţat din bani europeni, este nevoie ca proiectul să aibă în vedere protejarea mediului înconjurător, fără a distruge biodiversitatea.

Uniunea Europeană încurajează statele în accesarea, pe lângă fondurile europene, şi a altor instrumente de finanţare, pentru a maximiza impactul acestora şi pentru a permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte.

• Consolidarea parteneriatului dintre CNAIR şi autorităţile locale, pentru implementarea unor proiecte de infrastructură de interes local şi regional, de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naţionale, autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor alternative, ca soluţii pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, precum şi între CFR - S.A. şi autorităţile administraţiei publice locale, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul introducerii trenurilor metropolitane şi urbane;
• Utilizarea duală a infrastructurii de transport - construcţia sau dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să asigure permanent procesul de transport, atât pentru pasageri şi mărfuri, cât şi pentru mobilitatea militară şi transportul echipamentelor aferente acesteia;

În domeniul fondurilor europene este prioritară închiderea POIM 2014-2020, pregătirea viitorului exerciţiu financiar POT 2021-2027 şi lansarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei reţele europene integrate, orientate spre dezvoltarea unei reţele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core), şi a unei reţele globale ce va susţine reţeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România va trebui să continue investiţiile în infrastructura de transport, orientate spre dezvoltarea coridoarelor multimodale transnaţionale care traversează România, şi anume, Coridorul Rin-Dunăre şi Coridorul Orient/Est-Mediteranean, corelate cu priorităţile naţionale specifice.

Referitor la direcţiile generale de acţiune, acestea privesc finalizarea pregătirii strategice în ceea ce priveşte prioritizarea proiectelor pe fiecare mod de transport şi corelarea acestora cu sursele de finanţare.

Astfel, în perioada 2021-2024 ne raportăm la închiderea POIM 2014-2020, lansarea POT 2021-2027, lansarea PNRR, precum şi corelarea acestor surse de finanţare cu creşterea investiţiilor finanţate din bugetul de stat, conform angajamentelor Planului investiţional care prevede alocarea în medie a 2% din PIB pentru infrastructura de transport în următorii 10 ani.

Având în vedere faptul că în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă se estimează o alocare de aproximativ 30,5 miliarde de euro pentru România - 13,8 miliarde de euro granturi şi 16,7 miliarde de euro împrumuturi - şi ţinând cont de condiţionalităţile impuse în vederea implementării proiectelor cuprinse în PNRR, se află în pregătire un portofoliu de proiecte aferent acestui instrument financiar.

Infrastructura rutieră este elementul central într-un sistem de transport rutier, iar în România dezvoltarea reţelei rutiere, fie că este vorba despre autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare sau drumuri naţionale, aceasta trebuie să se sprijine pe câteva principii care se referă la asigurarea conectivităţii şi a mobilităţii cetăţenilor şi a mărfurilor, cu costuri reduse, cu economie de timp şi în condiţii de siguranţă.

Aproape o treime din reţeaua rutieră a României de 86.000 de kilometri este reprezentată de drumuri pietruite sau de pământ.

Guvernul promite 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres în următorii 10 ani, adică o medie de 300 de kilometri pe an. România a construit însă, în medie, mai puţin de 60 de kilometri de autostrăzi în ultimii 10 ani.

În 2020, au fost daţi în folosinţă aproximativ 26 de kilometri de autostradă.

În 2019, s-au dat în folosinţă 43 de kilometri de autostradă, după ce în 2018 au fost inauguraţi 58 de kilometri, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Realitatea din evoluţia reţelei de autostrăzi din ultimii 30 de ani şi starea drumurilor actuale contrastează puternic cu promisiunile Guvernului.

Datele INS arată, în ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, că peste o treime, adică 35,1% din lungimea drumurilor modernizate, şi 43,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Din totalul drumurilor naţionale, 35% (6.176 km) sunt drumuri europene şi aproximativ 5% (889 km), autostrăzi. Din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 11% (1.923 km) sunt drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) sunt drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (35 km) drumuri cu 6 benzi.

În total, România are peste 9.000 de kilometri de drumuri de pământ şi aproape 18.000 de kilometri de drumuri naţionale, judeţene şi comunale de drumuri pietruite. Drumurile modernizate, circa 38.000 de kilometric, înseamnă 44% din totalul drumurilor publice din România.

În acest moment, sunt în execuţie aproximativ 290 de kilometri de autostradă, care ar urma să fie daţi în folosinţă până în 2023-2025. La finalul anului 2020 mai sunt aşteptaţi 16 kilometri din Centura Bacăului şi o parte din segmentul din A10 Sebeş-Turda, aproximativ 17 kilometri.

Ţinând cont de faptul că proiectele de infrastructură sunt investiţii publice de importanţă strategică pentru România, care asigură creşterea calităţii vieţii, conectivitatea cu coridoarele de transport transeuropene şi creşterea mobilităţii populaţiei şi a mărfurilor, întârzierea implementării acestora are impact direct asupra pierderii de sume alocate României prin Programul operaţional Infrastructură mare.

Potrivit Raportului Forumului Economic din 2019, România se situa pe locul 119 din 141 de ţări analizate în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii rutiere, potrivit Programului Operaţional de Transport 2021-2027.

În ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă, România se situează pe ultimul loc în Europa. Deficitul de infrastructură duce la o slabă interconectare a principalelor centre economice şi urbane şi cu alte noduri de transport intermodal, precum sunt porturile şi aeroporturile.

Potrivit Programului Operaţional de Transport 2021-2027, sunt necesare investiţii solide atât la nivelul drumurilor naţionale, cât şi al celor judeţene. Strategia programului presupune finalizarea tronsoanelor rutiere şi continuarea investiţiilor în dezvoltarea reţelei TEN-T centrale şi globale, pentru asigurarea accesibilităţii la pieţele internaţionale, cu scopul de a reabilita şi moderniza drumurile naţionale ce asigură o legătură cu zonele cu o accesibilitate redusă.

Transportul rutier, atât cel de mărfuri, cât şi cel de pasageri sunt sectoare grav afectate de pandemie, ca urmare a restricţiilor de circulaţie impuse şi a scăderii economice.

Peste 3,5 milioane de companii de transport rutier, reprezentate de către IRU pe 5 continente diferite, se confruntă cu dificultăţi financiare, perspectivele fiind destul de rezervate.

Un studiu recent al IRU a evidenţiat efectele catastrofice ale COVID-19 asupra industriei de transport rutier, dintre care cel mai evident fiind un val de falimente în industrie. Indicatorii evaluaţi au fost fluctuaţia activelor fixe, lichidităţile estimare şi veniturile nete.

Pe o scară a riscurilor de la 1 la 10, toate regiunile lumii se află la un nivel ridicat de 9 sau 10, ceea ce sugerează un val iminent de falimente în transportul rutier, cu efecte negative importante în economia globală.

Studiul a arătat că, la nivel global, pierderile înregistrate de transportul rutier de marfă în 2020 se ridică la 679 miliarde dolari, iar pentru transportul de pasageri la cel puţin 500 miliarde dolari.

Dacă nu se vor lua măsuri imediate, aceste pierderi vor creşte şi mai mult, IRU indică trei zone cheie unde se impun măsuri urgent - sprijin financiar pentru a asigura lichiditatea, flexibilitate în primele de asigurări şi reduceri sau eliminări de taxe şi impozite.

Avantajele transporturilor rutiere de mărfuri sunt transportul direct de la furnizor până la beneficiar, atât în Romania, cât şi în întreaga Europa.

România este ţara cu cele mai proaste drumuri din Uniunea Europeană.

În timp ce drumurile europene au fost şi în 2019 cele mai sigure drumuri din lume, cu o medie de 51 de accidente mortale la un milion de locuitori, România este pe ultimul loc în UE la acest indicator, în condiţiile în care a avut cea mai mare rată a accidentelor mortale din UE - 96 de accidente mortale la un milion de locuitori, aproape dublu faţă de media din UE). Un număr estimat de 22.800 de persoane şi-au pierdut viaţa pe drumurile din UE în 2019, cu aproape 7.000 de persoane, sau 23%, mai puţin decât în 2010, şi cu 2% mai puţin decât în 2018.

Cifrele publicate de Executivul comunitar arată că tendinţa generală este una descrescătoare. Opt state membre au înregistrat în 2019 cel mai mic număr de decese provocate vreodată de accidentele rutiere - Croaţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Letonia, Luxemburg şi Suedia.

Cele mai sigure drumuri din UE sunt în Suedia (22 de decese la un milion de locuitori) şi Irlanda (29 de decese la un milion de locuitori). În schimb, în România, anul trecut, s-au înregistrat 96 de decese la un milion de locuitori în accidente rutiere, cel mai ridicat procent din UE. Urmează Bulgaria şi Polonia cu 89, respectiv 77 de decese la un milion de locuitori.

România a înregistrat totuşi progrese în ultimii 10 ani, în condiţiile în care numărul de accidente rutiere mortale a scăzut de la 117 decese la un milion de locuitori în anul 2010 până la 96 de decese la un milion de locuitori, ceea ce înseamnă o reducere de 22%.

Alte state membre au înregistrat progrese şi mai mari - Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda, cele trei state baltice (Letonia, Lituania şi Estonia), precum şi Croaţia au înregistrat reduceri peste medie, cuprinse între 30% şi 40%, ale deceselor în accidente rutiere.

Accidentele rutiere mortale şi vătămările cauzate de accidente rutiere le afectează nu doar pe victime, ci şi întreaga societate, costurile socio-economice estimate ridicându-se la 280 de miliarde de euro sau aproximativ 2% din Produsul Intern Brut al UE.

Raportul Comisiei Europene privind accidentele rutiere mortale din 2020 este un nou semnal de alarmă pentru autorităţile din România.

Datele făcute publice de Comisia Europeană arată că, deşi la nivelul Uniunii Europene a scăzut numărul victimelor provocate de accidentele rutiere, în România situaţia este în continuare dramatică. Este ţara cu cele mai multe victime, iar cauza principală este lipsa infrastructurii.

Pe drumurile ciuruite de gropi, "cârpite" din loc în loc, cu zone periculoase, fără balustrade, un sistem de semnalizare slab, se produc permanent ambuteiaje, fiecare perioadă aglomerată este marcată de cozi kilometrice, iar incidentele sunt nelipsite zilnic.

Comisarul european pentru transporturi şi-a pus speranţele în investitiile în sectorul transporturilor din cadrul Planului National de Redresare şi Rezilienţă.

Pentru proprietarii de autoturisme din Romania, facturile de la service-urile auto sunt o realitate permanentă. Aceste afaceri s-au înmulţit ca ciupercile după ploaie şi tot se stă la coadă şi se fac programări, aceasta pentru că defecţiunile provocate de drumurile proaste sunt nelipsite.

România trebuie să investească masiv şi urgent în soluţii pentru siguranţa rutieră - infrastructura adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educaţie, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu.

Este necesar ca investiţiile în transporturi prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să aibă o componenţă consistentă de siguranţă rutieră. Drumurile joacă un rol semnificativ în transporturile din cadrul UE, având ponderea cea mai mare atât pentru traficul de călători, cât şi pentru traficul de mărfuri.

Un transport sustenabil şi eficient este important pentru a asigura legătura între regiuni şi ţări, conectând astfel pieţe şi persoane şi contribuind la activitatea economică, la dezvoltare şi la creştere. Drumurile joacă un rol semnificativ în acest sens, întrucât reprezintă soluţia de transport cea mai utilizată în UE, atât pentru traficul de călători, cât şi pentru traficul de mărfuri.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Ziua Internaţională a Asistentului Medical"

Anual, în data de 12 mai, celebrăm Ziua Internaţională a Asistenţilor Medicali, International Nurses Day, instituită în 1974 la iniţiativa Consiliului Internaţional al Asistenţilor Medicali şi aniversată la nivel mondial.

Există peste 20 de milioane de asistenţi, în întreaga lume, rolul lor fiind esenţial în procesul de îngrijire al pacienţilor, dar şi în cel de consiliere şi informare al acestora. Asistenţii sunt, în numeroase situaţii, singurii profesionişti din domeniul sănătăţii accesibili pentru mulţi oameni, în timpul vieţii lor.

Anul acesta, în mod special, trebuie să ne exprimăm respectul şi admiraţia faţă de aceştia, în contextul unei pandemii care a marcat lumea. Avem nevoie de asistenţi medicali profesionişti, bine pregătiţi şi aproape de pacienţii noştri şi este de datoria noastră, a parlamentarilor şi a guvernanţilor, să le asigurăm sprijinul nostru, prin măsuri concrete prin care să fie asigurate condiţiile necesare pentru exercitarea acestei profesii la standarde ridicate.

În încheiere, aş dori să profit de această zi pentru a-mi exprima recunoştinţa faţă de activitatea tuturor cadrelor medicale pentru tot efortul depus în asigurarea asistenţei medicale, în condiţiile dificile ale pandemiei COVID-19.

La mulţi ani, asistenţi medicali!

Domnul Nicolae Giugea:

"Economia îşi revine puternic, bugetul resimte din plin relansarea. În anul 2021, trebuie să ne dezvoltăm inteligent!"

Corectitudinea şi promptitudinea măsurilor economice şi sociale, puse în aplicare în anul 2020 de Guvernul liberal şi continuate în prima parte a acestui an, sunt confirmate atât de revenirea rapidă a produsului intern brut, încă de la finalul anului trecut, cât şi de tendinţa de echilibrare a bugetului general consolidat. De exemplu, veniturile bugetului general consolidat au însumat 85,79 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2021, cu 18,8% mai mari faţă de trimetrul I din 2020 şi cu 14,9% faţă de trimestrul I din 2019. Nu trebuie trecută cu vederea nici performanţa în domeniul utilizării fondurilor europene, pentru că sumele atrase sunt mai mari cu circa un miliard de lei faţă de anul trecut.

Ceea ce trebuie să ne bucure în mod particular este faptul că, spre deosebire de anii petrecuţi sub guvernările socialiste, când România a ratat şansa de a se dezvolta, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost numai în primele 3 luni în valoare de 8,06 miliarde lei, în creştere cu 37,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, an în care am avut un record absolut al investiţiilor.

De fapt, oricine ar putea să se îndoiască de aceste cifre ar face bine să meargă prin judeţele ţării şi nu i-ar trebui prea mult timp să constate că pe toate şantierele majore de infrastructură se lucrează în ritm alert, că şoselele au devenit neîncăpătoare, ca urmare a intensificării fluxurilor comerciale interne şi externe, iar numărul de locuri de muncă disponibile în economie creşte de la o săptămână la alta.

Provocările deosebite aduse de criza sanitară şi economică în anul 2020 au găsit cele mai bune răspunsuri din partea Guvernului liberal. Efectele pozitive pe care le cuantificăm astăzi nu au venit de la sine. Faptul că data de 1 iunie devine tot mai sigură pentru revenirea treptată la normalitate este rezultatul unei campanii de imunizare desfăşurată ireproşabil, chiar în contextul unor resurse limitate. Informaţiile pozitive din economie nu ar fi venit acum, dacă în anul 2020 Guvernul PNL nu ar fi alocat peste 7% din PIB pentru investiţii, pentru protecţia antreprenorilor români şi a locurilor de muncă.

Aşadar, veştile bune vin doar ca urmare a unor măsuri eficiente şi corecte luate anterior.

Acum, când presiunea pandemică pare a se atenua, cred că trebuie să ne îndreptăm cu toţii eforturile către oportunităţile pe care le aduce anul 2021 în planul investiţiilor şi al dezvoltării. Prin efortul preşedintelui României şi al Guvernului PNL vom avea la dispoziţie resurse financiare fără precedent în istoria naţională, pe care trebuie să le utilizăm cu deosebită chibzuinţă pentru a moderniza şcolile şi pentru a construi spitale noi, pentru a finaliza drumurile expres şi autostrăzile mult aşteptate, pentru a duce utilităţile esenţiale în casele oamenilor. Guvernul, de unul singur, nu va reuşi!

De aceea, primari şi consilieri locali, preşedinţi de consilii judeţene şi consilieri judeţeni, directori de şcoli şi de spitale, şefi de instituţii centrale şi locale, trebuie să îşi dea concursul pentru a asigura succesul fiecărui proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile. Fiecare proiect de succes realizat din bani nerambursabili înseamnă modernizarea infrastructurii de bază a României, înseamnă o apropiere a standardului de viaţă de cel european, înseamnă venituri mai mari în bugetul generat consolidat, de unde putem să le mulţumim părinţilor şi bunicilor noştri pentru munca de o viaţă, prin majorări substanţiale şi echitabile ale pensiilor.

Aşadar, oportunităţile acestui an nu se pot valorifica decât prin muncă, responsabilitate şi implicare.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Vaccinarea nu trebuie să reprezinte un permis pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor!"

Pe parcursul ultimelor zile am auzit din partea guvernanţilor tot felul de idei legate de avantajele oferite persoanelor vaccinate. Această idee pe care o promovează Guvernul Cîţu nu reprezintă, din punctul meu de vedere, decât o uşă deschisă către încălcarea drepturilor garantate de Constituţie.

Consider că este dreptul fiecăruia să aleagă ce face cu propria viaţă, cu propriul organism şi nimeni şi nimic nu poate decide aceste lucruri, decât însuşi propriul individ.

De aceea, oricare dintre măsurile care vizează stimularea vaccinării ar trebui să fie însoţită de garanţii că nu va duce la încălcarea drepturilor şi libertăţilor românilor care nu se vaccinează, pentru că, poate domnul prim-ministru nu ştie, sunt persoane care pur şi simplu nu se pot vaccina. Vă supun atenţiei un singur exemplu - o familie iese în oraş să mănânce, iar părinţii sunt vaccinaţi, dar copilul nu. Ce se întâmplă în această situaţie? Copilul este ţinut afară?

Cred că nu trebuie să ne lăsăm dezbinaţi şi divizaţi. Trebuie să ne gândim că există persoane care au propriile motive pentru care au decis să nu se vaccineze. Eu înţeleg faptul că aceste propuneri care creează discriminare vin din disperarea autorităţilor privind eşecul campaniei de vaccinare, dar asta nu înseamnă că drepturile garantate de Constituţie pot fi îngrădite. Mi se pare normal ca, în situaţia în care eu pot face dovada că nu sunt infectat cu SARS-CoV2, să îmi fie respectate şi mie drepturile.

Am văzut, de asemenea, declaraţiile hazardate ale ministrului educaţiei, care spunea că studenţii vaccinaţi ar putea să primească prioritate la acordarea locurilor în cămin. Aici deja vorbim despre o problemă clară de discriminare. Apoi, sunt propuneri ca studenţii nevaccinaţi să intre în laboratoare doar în combinezoane. Din nou, este o propunere disproporţionată, care ne apropie de discriminare.

Oficialii trebuie să dea dovadă de mai multă responsabilitate atunci când fac declaraţii care pot afecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Aceştia trebuie să înţeleagă faptul că vaccinarea nu trebuie să reprezinte un permis pentru români de a avea acces la drepturile lor fundamentale. Orice restricţie impusă în privinţa exercitării unor drepturi şi libertăţi, potrivit Constituţiei, se realizează prin lege. Pe de altă parte, vreau să vă spun că nici măcar prin lege nu poţi discrimina. Chiar dacă treci o lege prin Parlament, ea nu poate să meargă împotriva textului constituţional care interzice discriminarea.

De unde vine această campanie a guvernanţilor? Din gândirea simplistă, pentru că doar aşa pot convinge cât mai mulţi oameni să se vaccineze. Dar ceea ce nu înţeleg ei este că lucrurile ar fi stat altfel, dacă ar fi decis ca "maratoanele vaccinării" să nu fie organizate doar pentru zonele urbane, ignorându-i pe românii de la sate. Până în momentul în care Guvernul nu va înţelege că este nevoie de o strategie ţintită pentru satele din România, vom vedea mesajele triumfaliste legate de vaccinare doar din zonele urbane! Avem aproape jumătate din populaţia ţării în zonele rurale. Sunt milioane de români care nu stau cu gândul la festivaluri precum Untold, Neversea sau Electric Castle. Sunt oameni simpli care vor ca viaţa lor să revină la normal şi nimic mai mult.

Atât timp cât numărul persoanelor vaccinate cu ambele doze este încă mult mai mic decât al celor care aşteaptă vaccinare, statul nu trebuie să trateze diferit cele două grupuri, pentru că ar fi extrem de incorect să le spunem persoanelor care nu sunt vaccinate că nu au dreptul să iasă ori să reia anumite activităţi. Eu una sunt o iubitoare de libertate şi mi-ar fi greu să îmi imaginez o astfel de situaţie. Dar, dacă se va ajunge la oferirea de avantaje, de drepturi doar unei anumite categorii de cetăţeni, atunci ar fi un regres în privinţa respectării drepturilor şi libertăţilor.

Domnul Corneliu Olar:

"Procesul de cadastrare trebuie finalizat cât mai curând, iar legislaţia adaptată imediat!"

Este inadmisibil ca, după mai bine de trei decenii de la căderea comunismului, România să nu aibă finalizată înregistrarea sistematică a proprietăţilor. Din anul 2005 şi până în prezent, procesul de cadastrare s-a desfăşurat cu viteza melcului, înregistrându-se doar 17,5 milioane de proprietăţi, dintr-un total care depăşeşte 40 de milioane.

Aşadar, după 16 ani de la începutul acestui proces, nu am ajuns nici măcar la jumătate, procentul fiind de 43,9%. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât multe dintre programele de finanţare europeană, inclusiv plăţile pe suprafaţă din agricultură, precum şi marile lucrări de infrastructură, sunt condiţionate de existenţa unui sistem cadastral complet.

Dacă ne uităm în istoria ultimilor ani, nu putem să nu remarcăm faptul că PSD, în loc să sprijine acest proces, l-a împiedicat sistematic, fie prin diminuarea finanţărilor necesare programului, fie prin debusolarea instituţiei şi a angajaţilor. ANCPI a fost trecută de la Guvern la Ministerul Dezvoltării şi invers, în funcţie de interesele politice ale partidului-stat PSD, şi nu pentru a creşte eficienţa acestei autorităţi.

În anul 2020, Parlamentul a luat în dezbatere un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, iniţiat de colegii mei liberali, la care şi eu am contribuit cu o serie de amendamente.

Au trecut mai bine de şase luni de la adoptarea acestuia de către Senatul României şi vreau să cred că va fi adoptat în săptămânile următoare. Acest proiect va clarifica substanţial regimul juridic al proprietăţilor din Ardeal, va debloca proiectele de cadastrare aflate în derulare şi suspendate parţial de criza sanitară, va da posibilitatea primăriilor să urgenteze contractarea şi va asigura angajaţilor ANCPI o mai mare stimulare a muncii lor, prin clarificările necesare în domeniul salarizării. Mă bucur că şi Guvernul susţine acest proiect, motiv pentru care nu cred că se mai impun nici tergiversări şi nici amânări, pentru că orice zi care trece înseamnă întârzieri în finalizarea programului naţional de modernizare a cadastrului din România.

Am convingerea că în următorii 4 ani vom putea cadastra mai multe proprietăţi decât a fost în stare PSD în 16 ani.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Eşec total în atragerea fondurilor europene atât pentru programele operaţionale, cât şi pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă"

Din păcate, cu actuala coaliţie de dreapta la guvernare, în 2021, niciun eurocent de la Uniunea Europeană nu va ajunge în economia românească. Zero euro, cu un ministru zero la Fonduri Europene!

După eşecurile repetate cu aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Guvernul Cîţu a compromis total şi atragerea de fonduri europene pe exerciţiul multianual obişnuit pe toate cele opt direcţii principale - resurse umane, competitivitate, infrastructură, dezvoltare regională, dezvoltare rurală, pescuit, capacitate administrativă şi asistenţă tehnică.

Avem zero euro absorbţie în acest an, în România, pe exerciţiul financiar 2021-2027. Şi pentru că guvernanţii dreptei au întârziat atât de mult cu aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în acest an, banii acordaţi României pe acest mecanism vor fi doar pe hârtie. Zero fonduri, acesta este rezultatul aroganţei acestei Coaliţii a Austerităţii Naţionale care a refuzat în mod repetat propunerile PSD de colaborare şi consens politic şi social în interesul naţional al României!

Ministrul Cristian Ghinea a venit cu declaraţii după şedinţele de guvern, a participat la diverse emisiuni televizate pe tema PNRR, însă nu a organizat nicio dezbatere reală, nicio întâlnire efectivă, nicio conferinţă de presă în care să pună pe masă problemele de care se loveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Nu a existat nicio consultare concretă cu cetăţenii, cu asociaţiile de profil, cu specialiştii, cu mediul de afaceri, cu IMM-urile, cu fermierii, cu antreprenorii locali, cu autorităţile locale, cu cei care sunt direct vizaţi de aceste programe europene.

În schimb, Comisia Europeană a transmis României că nu este de acord cu propunerile Guvernului PNL-USR PLUS-UDMR privind investiţiile pentru construirea sistemelor de irigaţii, a proiectelor de infrastructură rutieră şi a celor din reţeaua de gaze.

O spun cu mare amărăciune în suflet că sub Guvernul Cîţu trăim acelaşi moment crunt ca în 2016. Este doar un alt guvern zero, care duce România către un dezastru economic şi social, care va cuprinde România în perioada următoare!

O altă mare catastrofă este absorbţia banilor europeni pe exerciţiul 2021-2027. Şi aici este tot cu zero - niciun euro pentru acest an şi probabil nici în anul următor!

De 6 luni, Cristian Ghinea, ministrul zero absolut, n-a fost în stare să finalizeze negocierile pentru aprobarea unor documente-cheie precum Acordul de Parteneriat şi Programele Operaţionale. Au fost trimise toamna trecută, ca proiecte, la Bruxelles, s-au întors cu observaţiile Comisiei în luna decembrie şi de atunci au rămas prin sertare!

Ministrul Ghinea n-a mişcat vreun deget nici pentru acreditarea autorităţilor de implementare şi de aceea nu putem lansa ghiduri şi sesiuni de proiecte. În plus, sistemul informatic în care se depun şi administrează proiectele europene trebuie modificat în concordanţă cu ghidurile lansate. Şi aici, totul este blocat şi suntem practic la zero!

USR-istul Ghinea, care se lua la harţă cu Nicuşor Dan, şi-a bătut joc şi de cele câteva apeluri de proiecte ajunse la maturitate, pe care le-a găsit făcute când a ajuns la minister. A făcut un gest criminal, a oprit procesul de evaluare şi contractare, iar astfel a blocat şi absorbţia curentă, aferentă exerciţiului 2014-2020. Doar 0,4% s-au absorbit din acest exerciţiu cu Ghinea ministru la Fonduri Europene.

Este o catastrofă pentru comunităţile locale, pentru investiţiile pe care toţi românii le aşteaptă, pentru că se reeditează guvernarea zero din timpul lui Dacian Cioloş. La preluarea guvernării de către PSD, în 2016, nu aveam nicio autoritate acreditată. Tot Ghinea a fost şi atunci ministru şi a lăsat un dezastru! A trebuit să pierdem un an pentru ca lucrurile să intre în normal.

În ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, vom fi codaşii Europei. Deja s-a întârziat foarte mult faţă de alte ţări. România va fi printre ultimele, dacă nu ultima ţară, care va obţine aprobarea, deci nu vom mai avea timp ca în acest an să începem proiecte care să fie decontate din PNRR. Chiar dacă vom primi un avans de la Comisia Europeană, banii vor fi doar pe hârtie, pentru că nu vom avea nicio factură pe care să o decontăm din aceşti bani.

Deci zero euro vor ajunge în economie în 2021, ceea ce înseamnă zero investiţii pentru fiecare localitate din ţară, deci condamnarea la sărăcie a milioane de români!

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Investiţii majore în infrastructura spitalicească din România"

Investiţiile în infrastructura spitalicească sunt absolut necesare şi urgente pentru creşterea siguranţei pacienţilor. Demararea proiectelor de modernizare a spitalelor este un pas esenţial pe care domeniul medical din România îl aşteaptă de mai bine de 30 de ani.

La începutul lunii februarie 2021, Guvernul României a aprobat un Memorandum propus de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene împreună cu Ministerul Sănătăţii pentru alocarea a 50 de milioane de euro, reprezentând fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, POIM. Aprobarea memorandumului în Guvern este garanţia alocărilor finanţărilor destinate pentru creşterea siguranţei pacienţilor în spitale.

Concret, acest memorandum va aproba măsuri de sprijin, care, decontate din fonduri europene, vor sprijini procesul de evaluare, extindere, reabilitare şi modernizare a infrastructurii spitaliceşti. În acest sens, principalele finanţări vor cuprinde: infrastructura de fluide medicale, reţelele de energie electrică - sistemele de supraveghere şi control a acestor instalaţii - dar şi sistemele de ventilaţie şi climatizare a aerului din cadrul unităţilor vizate.

Mai mult decât atât, aceste fonduri vor fi utilizate şi pentru prevenirea incendiilor din structurile care folosesc gaze medicale pentru o desfăşurare optimă a actului medical.

De asemenea, în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru POIM, au fost semnate alte 10 contracte de finanţare, în valoare totală de 124 de milioane lei. De acest sprijin financiar vor beneficia atât 9 spitale, cât şi centre sociale.

Astfel, referitor la beneficiarii contractelor şi la sumele alocate, este vorba despre:

Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare din Bucureşti - 48 milioane lei;

Spitalul Municipal Medgidia - 37,76 milioane lei;

Spitalul Municipal Caracal - 21,57 milioane lei;

Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc, judeţul Harghita - 19,34 milioane lei;

Spitalul Orăşenesc Sf. Ştefan, Rovinari, judeţul Gorj - 3,83 milioane lei;

Spitalul Clinic Căi Ferate Oradea - 3,75 milioane lei;

Spitalul Municipal Târgu Secuiesc din judeţul Covasna şi Spitalul Orăşenesc Hârlău din judeţul Iaşi - aproximativ 3,5 milioane lei fiecare;

Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie Buftea, judeţul Ilfov - 1,50 milioane lei;

Contract pentru asigurarea de echipamente de protecţie şi dezinfectanţi pentru 11 centre sociale rezidenţiale, aflate în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6.

Punctual, pentru fiecare beneficiar se prevede furnizarea de produse şi servicii care răspund în mod direct cerinţelor fiecărei instituţii, cu un accent deosebit pe prevenirea infectării cu SARS-CoV-2.

Prin urmare, Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare din Bucureşti, fiind şi beneficiarul celui mai mare contract, va folosi finanţarea pentru a spori capacitatea de tratament şi diagnosticare a pacienţilor, prin suplimentarea dotărilor de aparatură medicală, în special în secţia ATI.

Prin implementarea proiectului în cadrul Spitalului Municipal Medgidia, se va finanţa achiziţia de echipamente, aparatură şi consumabile medicale, cu scopul de a obţine o depistare a bolii şi o diagnosticare mai rapidă pentru pacienţi, dar şi pentru prevenirea infectării cu virusul SARS-CoV-2.

În cazul Spitalului Municipal Caracal şi a Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc din judeţul Harghita, sumele prevăzute în cadrul apelului POIM vor fi utilizate pentru asigurarea unui răspuns prompt şi eficient al sistemului medical public la criza epidemiologică actuală, prin disponibilizarea de echipamente necesare secţiilor de terapie intensivă.

De asemenea, Spitalul Orăşenesc Sf. Ştefan din Rovinari, judeţul Gorj va utiliza suma alocată pentru achiziţionarea de echipamente medicale noi şi performante, pentru a putea oferi servicii medicale la standarde adecvate pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2.

Proiectele POIM din cadrul Spitalului Clinic Căi Ferate Oradea, Spitalului Municipal Târgu Secuiesc din judeţul Covasna, Spitalului Orăşenesc Hârlău din judeţul Iaşi şi Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie Buftea din judeţul Ilfov vor permite unităţilor sanitare să achiziţioneze aparatură şi echipamente medicale, inclusiv consumabile medicale, pentru a îmbunătăţi capacitatea de îngrijire şi tratament a bolnavilor, dar şi pentru a preveni infectarea personalului medical şi a pacienţilor.

În ceea ce priveşte contractul semnat cu cele 11 centre rezidenţiale, se doreşte aprovizionarea unităţilor cu combinezoane, viziere de protecţie, mănuşi de unică folosinţă, măşti de protecţie, dispozitive de purificare a aerului şi soluţii necesare pentru a asigura igiena corespunzătoare şi dezinfecţia spaţiilor.

În concluzie, România va beneficia de ajutoare concrete care vor contribui la revitalizarea sistemului medical, în special în această perioadă de criză şi nu numai, deoarece consider că rezultatul acestui sprijin financiar ne va pregăti pentru a răspunde cu succes şi provocărilor viitoare.

Astfel, prin accesarea unor finanţări precum cele menţionate mai sus şi mai ales în complementaritate cu programe precum Programul Operaţional de Sănătate, POS, FEDR şi FSE, care la rândul lor urmăresc asigurarea accesului egal la asistenţă medicală, România va reuşi să îşi îmbunătăţească eficacitatea şi rezilienţa sistemelor de sănătate şi a serviciilor de îngrijire pe termen lung.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"Paraprosdokian Ciolac-ist, exemplu de fault retoric al prostiei!"

Deşi, de multe ori, retorica politică este asimptotică cu logosul, în cazul de faţă se identifică de-a dreptul cu prostia.

Sintetic, câteva observaţii la ultimele elucubraţii:

• Pe 5 mai s-au alocat 3,7 miliarde euro din totalul de 29,2 miliarde, peste 12% din bugetul total PNRR; Post factum, PSD, acest "eponim" al educaţiei universale, cere imperios-caraghios 10% pentru educaţie;
• Regulamentele europene pentru exerciţiul financiar 2021-2027 nu au fost aprobate, evident că nicio ţară din UE nu a finalizat Programele Operaţionale;

Haideţi să vedem şi cum e cu 0 din "Ghinea ministrul Zero".

"Vom fi ce-am fost şi mai mult decât atât", consecvenţi până la crez cu tot paletarul manipulării grobiene, într-un dispreţ total faţă de realitatea obiectivă, retorică PSD-istă, este doar o radiaţie de fond sterilă şi muribundă.

Doamna Raisa Enachi:

"Transportul local vasluian, bătaie de joc pe bani publici şi bătaie de joc la adresa locuitorilor şi a angajaţilor TRANSURB"

În declaraţia politică de astăzi voi prezenta o problemă deosebit de gravă care afectează bunul mers al SC TRANSURB SA Vaslui, firmă care gestionează transportul local şi cel periurban din judeţul nostru.

În loc ca bătrânii, elevii, muncitorii şi persoanele cu dizabilităţi din judeţul nostru să se bucure de confortul unui transport în comun la nivel european, pentru întreţinerea căruia plătesc nu numai preţul călătoriei, ci şi taxe şi impozite, ei au devenit victimele colaterale ale luptei politice pentru sinecurile de partid, căci sper că nimeni nu-şi închipuie că la conducerea TRANSURB concursul pentru ocuparea funcţiei de director, spre exemplu, a fost unul transparent, cu indici clari de performanţă şi ţinte de atins. Nu, ca peste tot în ţară, şi acest loc de director a fost ocupat în urma unor negocieri politice pe plan local ce au ţinut cont de toate interesele personale şi de partid, dar, evident, mai puţin de cele ale vasluienilor.

Şi o să vă dau câteva exemple din sesizările primite despre cum direcţiunea numită politic de PSD îşi bate joc constant de angajaţi, de şoferi, adică fix de oamenii care ne au în grijă ori de câte ori ne urcăm în autobuz - contractele de muncă ale liderului de sindicat şi ale altor angajaţi sunt reziliate periodic, fără niciun temei legal. Degeaba sunt câştigate în instanţă procesele de către angajaţi, imediat cum sunt aduse în faţa direcţiunii noi dovezi de incompetenţă managerială, se reia întreaga tevatură.

Clauzele contractului colectiv de muncă nu sunt respectate, nici timpul legal de odihnă zilnică ori repausul săptămânal al conducătorilor auto prevăzute de normele legale, salariile sunt plătite preferenţial, şi la un număr de 82 de angajaţi, 20 sunt personal TESA dintre care 2 sunt jurişti, care au rolul de a căuta metode prin care să poată fi eliminaţi angajaţii incomozi, sigurele procese reprezentate de aceştia fiind între întreprindere şi angajaţi, la fel întâmplându-se şi în cazul comisiei de disciplină, care este folosită pentru a intimida angajaţii care îşi cer drepturile.

În plus, documente importante, care ar trebui aduse la cunoştinţa salariaţilor, cum ar fi rapoartele de audit, sunt ţinute la secret, din dispoziţia aceleiaşi direcţiuni.

Faţă de toate aceste abuzuri, eu, ca reprezentant al tuturor vasluienilor, nu doar al celor care m-au trimis în Parlament, cer în mod public Consiliului Local Vaslui, cât şi celorlalte instituţii ale statului să intervină urgent pentru a nu lăsa municipiul nostru fără transport public şi pentru a opri presiunile şi intimidările asupra angajaţilor TRANSURB, pentru că vieţile oamenilor sunt mai importante decât interesele politice!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Cea mai simplă traducere a PNRR - reforme, reforme, reforme"

Am sărbătorit de curând, pe 9 mai, Ziua Europei. Ar trebui sărbătorită pe viitor şi ziua de 21 iulie 2020, finalul Summit-ului maraton de la Bruxelles, când Europa a învins demonii dezbinării, alegând calea solidarităţii cu mult curaj, în ciuda bocitoarelor care prevesteau în spaţiul public sfârşitul Uniunii Europene. Pentru România, aceeaşi zi va rămâne în istorie drept ziua în care am primit cea mai mare şansă din ultimii 30 de ani, o şansă cât o generaţie, pe care suntem obligaţi să nu o ratăm, niciun milimetru.

Cele 84 de miliarde de euro negociate de România vor fi instrumentul unei transformări reale a modelului economic românesc şi concretizarea acelui cuvânt pe care toţi politicienii ţării l-au invocat în mod obsesiv, în fiecare zi din ultimele trei decenii, reforme.

PNRR este, în aceste zile, subiect de dispute şi dezbateri, mai mult sau mai puţin politice, parcă predominant de formă, nu de fond. Că o percepem sau nu, că o admitem sau nu, Uniunea Europeană ne modelează viitorul şi ne ajută să o prindem mai repede din urmă, impunând reforme în acele domenii care generează salturi în dezvoltare şi creştere economică sustenabilă. Iar ca să ieşim din capcana formelor fără fond, atât de tentantă, trebuie să pricepem un lucru esenţial, PNRR nu este similar cu Cadrul financiar multianual, PNRR nu înseamnă un şir de proiecte, ci un plan de reforme.

Ce înseamnă acest lucru? Foarte simplu - Uniunea Europeană urmăreşte schimbările produse de proiectele, în domeniile incluse şi în direcţiile agreate. Nu monitorizează proiectele, ci reformele. Este foarte posibil ca unele proiecte să se deruleze bine, dar să nu genereze reformele asumate în Planul iniţial, iar acelea nu vor mai fi finanţate.

Nu este nicio tragedie că încă se derulează negocieri cu Comisia, deşi propaganda opoziţiei se chinuieşte din răsputeri să strige cât mai tare. Sunt şi alte state în aceeaşi situaţie, iar eu personal am încredere că cei care ne reprezintă la Bruxelles vor reuşi să convingă reprezentanţii CE că am înţeles esenţialul - nu cerem bani doar să investim, ci ştim exact ce reforme vizăm şi ce paradigme vom schimba.

Ştiu că nu e simplu. Ştiu că, într-o ţară până de curând codaşă la absorbţia de fonduri europene, va fi o provocare să lucrăm cu targeturi şi obiective periodice, cu rapoarte de implementare pe reforme, nu pe proiecte. Dar nu există altă cale. Eu nu mă îndoiesc că se poate. Pentru că în aceeaşi Românie care era mereu pe ultimele locuri la absorbţia de fonduri europene, în aceleaşi perioade, aveam şi Oradea primarului Ilie Bolojan, Clujul lui Emil Boc, Reşiţa lui Ioan Popa sau Ciugudul lui Gheorghe Damian - toate campioane.

Apoi a venit Guvernul PNL, cu miniştri care s-au uitat unde trebuie. Şi am doar două exemple - Marcel Boloş la Ministerul Fondurilor Europene, când am crescut de 3 ori absorbţia de fonduri europene - 3,2 miliarde euro erau încasaţi sau în curs de încasare în noiembrie 2020, faţă de 1,1 miliarde de euro cât erau în noiembrie 2019. Mai mult, în acelaşi an au fost semnate peste 2.000 de contracte de finanţare împreună Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Agriculturii, în valoare de peste 10 miliarde de euro - pe locul 3 în UE. Fiecare ban era alocat pentru dezvoltarea României.

Ce ne arată aceste cifre? Că se poate. Cu oameni potriviţi, la locul potrivit, cu experienţă şi viziune, se poate. Chiar şi în lumina argumentelor expuse mai sus, a diferenţelor dintre PNRR şi proiecte din cadrul multianual, am aceeaşi convingere.

În ciuda avalanşei de fake news care insistă că UE ne transformă în colonie, se amestecă în treburile noastre, ne condiţionează finanţările şi alte minciuni, sper că este clar pentru fiecare român de bună-credinţă că apartenenţa la familia europeană este un câştig imens pentru noi.

Mai mult decât atât, avem şansa de ne depăşi complexul de inferioritate pe care îl resimţim, chiar şi inconştient, prin recuperarea unor decalaje, folosind aceste 84 de miliarde. Vi se pare imposibil? Nu este. Vă dau doar două exemple de recuperare a distanţei faţă de Vestul continentului, de la aderare şi până recent:

• În 2007 eram cu PIB/capita la mai puţin de jumătate de media europeană, iar în 2019 eram la două treimi.
• Şapte oraşe din top 10 european cu cea mai rapidă creştere sunt româneşti şi cresc mai rapid decât Singapore în anii săi de glorie.

Acestea s-au întâmplat fără schimbări majore de ritm, chiar în timpul unor guvernări dominate de populisme şi mulţumirea clienţilor de partid. Să ne imaginăm, deci, ce şansă avem în următorii ani, cu o coaliţie de guvernare orientată pe dezvoltarea României şi cu profesionişti în locurile potrivite.

În loc de concluzie, vă invit să ne canalizăm cu toţii energia alocată în dezbateri şi discuţii pe lucruri constructive - să ne punem toate cunoştinţele şi experienţa la bătaie, pentru a arăta României şi Europei că putem face reformele de care avem atâta nevoie, prin PNRR şi nu numai.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Nu izolaţi Iaşiul! Nu izolaţi Moldova!"

Am urmărit în ultimele săptămâni cu reală îngrijorare bâlbâiala şi peticeala complet neprofesioniste ale Guvernului pentru PNRR. Nu ştiu cum privesc Domniile Voastre acest proces dureros, însă eu sunt cu adevărat speriat de haosul creat de PNRR. Dar nu vreau să vă vorbesc astăzi despre întreg planul de redresare, ci doar despre un proiect care ar trebui să fie o prioritate naţională, nu regională sau locală, Autostrada Unirii, A8, cea care trebuie să unească provincia Moldova cu provincia Transilvania.

Chiar dacă este a nu ştiu câta oară când aduc în atenţia dumneavoastră acest proiect cerut de 5 milioane de români, nu voi înceta să vorbesc despre A8 până când cu toţii nu vom înţelege că România nu înseamnă doar Bucureşti sau Cluj! Economia României trebuie să se dezvolte unitar, echitabil între toate regiunile, fiindcă, altfel, cu cât se măreşte distanţa între judeţele sărace şi cele bogate, cu atât România se fărâmiţează sub ochii noştri. Frustrarea oamenilor de a nu avea acces la infrastructură esenţială se va transforma în revoltă şi ură. Sute de mii de români au murit de-a lungul istoriei pentru ca noi să avem o Românie unită, iar noi punem în pericol acest vis de sute de ani pentru câteva sute de kilometri de asfalt?

Investitorii nu vor veni în estul României, dacă le va lua o zi întreagă să transporte materia primă şi produsele finite către vest. Fiindcă, onorabili parlamentari, viitorul ţării noastre este spre Vest, nu spre Est!

Toate eforturile acestei ţări trebuie să fie pentru a ne conecta, inclusiv rutier, la lumea occidentală, iar noi nu suntem în stare să facem o autostradă de doar 300 de kilometri? Este o ruşine naţională această bâlbâială, mai ales că sunt bani europeni!

În anul 2017 ieşeam în stradă ca deputat şi ca ieşean alături de alte mii de ieşeni, pentru a protesta şi a semna petiţii pentru A8. În 2018, unii dintre dumneavoastră eraţi aici, în Parlament, alături de mine, votând cu entuziasm Legea nr. 291/2018, Legea Autostrăzii Unirii. Spuneam atunci că votarea şi promulgarea acestei legi este o responsabilitate enormă. Dar, astăzi, ne aflăm aici, parcă cu câţiva paşi în urmă nu înainte!

În 2019 eram singurul parlamentar care a ameninţat că nu votează bugetul de stat, dacă nu se alocă bani pentru A8. Şi s-au alocat bani pentru studiul de fezabilitate! În urmă cu două luni avertizam că CNAIR pregăteşte a şasea amânare a desemnării câştigătorului licitaţiei pentru SF destinat A8. Doar în urma presiunii publice au desemnat câştigătorul, după încheierea orelor de program! Luna trecută am protestat din nou şi am fost, din nou, singurul parlamentar din România care a venit în stradă alături de ONG-uri la Cristeşti, pentru a cere finanţarea acestei autostrăzi!

Stimaţi colegi din PSD, PNL, USR, AUR şi UDMR, fac apel din nou la înţelepciunea şi viziunea spre viitor de care trebuie să daţi dovadă ca reprezentanţi ai acestui popor! Peste 5 milioane de români cer continuu şi insistent finanţarea singurei autostrăzi din ţară care ar lega în mod eficient şi cu rezultate economice imediate Moldova de Transilvania. Pentru acest proiect vital nu trebuie să existe culoare politică şi nici bătălii de orgolii sau doctrine! Este poate cel mai important proiect cerut de oameni!

Vă rog să vă uitaţi pe date statistice care arată că sectorul Leţcani-Târgu Frumos, cu doar 29 de km, are o medie zilnică de peste 21.000 de autovehicule! Este atât de aglomerat acel sector încât anual au loc peste 1.000 de accidente, foarte multe extrem de grave! Drumul este practic străjuit de cruci şi candele aprinse. Când votam Legea autostrăzii Unirii, în acel an mureau peste 60 de români doar pe acel tronson. Ultimul accident cu peste 11 victime a fost în martie acest an.

Dacă nu vă pasă de şansa economică a 6-8 judeţe, poate măcar să vă gândiţi că oricare dintre dumneavoastră sau cei apropiaţi ar putea ajunge să circule pe acest tronson de drum. Iar noi nu reuşim să găsim finanţare gratis, din străinătate pentru 5 milioane de români?

Domnilor de la PNL, cum puteţi lua în considerare un lux aşa cum este metroul din Cluj-Napoca, pentru care este rezervat un miliard de euro, dar nu 400 de milioane pentru un sector de autostradă care va deservi nu câteva mii de clujeni, ci sute de mii de români din toate judeţele din nord?

Fac apel la mintea românului de pe urmă, la înţelepciunea, viziunea şi bunul simţ al dumneavoastră şi vă rog, chiar vă implor, să deschideţi ochii şi să mă sprijiniţi ca ieşean şi ca român să includem Autostrada A8 în PNRR. Aceasta ar putea fi ultima şansă pentru Autostrada Unirii, fiindcă în afară de PNRR niciun ministru nu poate sau nu vrea să îşi asume finanţarea acestei artere rutiere vitale. Fără sprijinul dumneavoastră, fără depăşirea barierelor politice şi fără presiunea pe aceşti guvernanţi, A8 riscă să devină cel mai mare eşec al României, o pată de ruşine pe obrazul tuturor, iar aceasta nu se va mai putea şterge niciodată!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Ziua Europei şi Ziua Independenţei Naţionale"

Astăzi, vreau să încep declaraţia politică cu un citat de Jean Monnet "Părintele Europei" - "Noi nu coalizăm statele, ci unim oamenii".

Pe lângă Ziua Europei, sărbătorită şi de România începând din 2007, în urma aderării la Uniunea Europeană, 9 mai este ziua unei triple sărbători pentru naţiunea română. Este data la care, în 1877, a fost proclamată independenţa de stat a României, în 1945 s-a consemnat victoria coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, iar din 2007 aniversăm şi Ziua Europei.

9 mai a fost aleasă ca zi a Europei de Consiliul European de la Milano, în 1985, întrucât s-a considerat că punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus Germaniei, dar şi altor state europene, să pună "bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii".

România trebuie să fructifice pe deplin şansa de a face parte din Uniunea Europeană, partener egal la construcţia unei Europe a valorilor împărtăşite. Aceste valori prind contur prin dezvoltarea economică şi socială care ţine cont, în acelaşi timp, de dimensiunile de mediu şi regională, garanţii ale unui nivel de viaţă decent pentru toţi cetăţenii. Avantajele pentru statele membre din Uniunea Europeană sunt tangibile - comerţul cu statele candidate duce la crearea de locuri de muncă, stabilitate politică, cadrul politic stabil conduce nu numai la buna vecinătate, dar şi la o economie puternică.

Poporul român are mai mult decât oricând nevoie să rămână unit. Încrederea reciprocă trebuie să constituie temelia unei viziuni coerente, în care fiecare dintre noi să aibă un rol bine determinat.

De aceea, spun astăzi că trebuie să le mulţumim tuturor românilor, indiferent de palierul pe care se află în viaţa cotidiană, şi să milităm pentru un spirit al diplomaţiei, al unităţii şi al privirii spre viitor cu încredere.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, Uniunea Europeană!

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Despre nivelul salariilor asistenţilor maternali profesionişti"

În 2019, Autoritatea pentru Protecţia Copilului a lansat un program în valoare de 2,6 miliarde lei pentru formarea profesională a 15.000 de asistenţi maternali şi recrutarea altor 4.000. Acesta era obiectivul - România avea nevoie de 19.000 de asistenţi maternali profesionişti care să ia în îngrijire copiii din centrele de plasament cu vârsta sub 7 ani. Acesta era efectul unei legi adoptate de PSD în noiembrie 2018, care pleca de la o realitate incontestabilă - pe de o parte, centrele de plasament erau pentru mulţi dintre aceşti copii adevărate case ale groazei din cauza relelor tratamente, iar pe de altă parte costul creşterii copiilor în astfel de centre era cu mult mai mare decât în cazul plasării lor în mediul rezidenţial. Într-o casă de copii, costul mediu pentru creşterea unui copil depăşea valoarea de 1.000 de euro, iar condiţiile de viaţă ale acestora erau cu mult sub ceea ce poate oferi un asistent maternal profesionist.

În momentul de faţă, în România sunt 11.300 de asistenţi maternali, deci cu mult sub obiectivul de 19.000 de persoane propus în 2019. Doar în anul 2020 au fost retrase 238 de atestate, iar alţi 823 de asistenţi maternali au plecat singuri din sistem, în principal din cauza veniturilor extrem de scăzute, cu mult sub acei 1.000 de euro despre care vă spuneam că reprezintă costul mediu al creşterii unui copil în casele de copii.

Avem, aşadar, un deficit uriaş de asistenţi maternali. Şi vreau să vă spun că fiecare asistent maternal în minus reprezintă un destin de coşmar pentru un copil care nu poate fi transferat în regimul rezidenţial şi trebuie să trăiască în acele centre de plasament, deşi legea interzice acest lucru.

La orizont, lucrurile se înrăutăţesc şi mai mult în contextul interzicerii cumulului pensiei cu salariul, cum propune proiectul de lege al Guvernului Cîţu. 1.000 de asistenţi maternali sunt deja la pensie, iar în scurt timp alţi 1.000 vor deveni pensionari. În total, vor fi peste 2.000 de asistenţi maternali profesionişti care vor trebui să aleagă între pensie şi salariu. Iar cum în cele mai multe cazuri salariul primit de la stat este mai mic decât pensia, cei mai mulţi dintre ei vor opta pentru pensie şi vor renunţa la profesia de asistent maternal. Rezultatul? Încă 3.000 de copiii se vor întoarce în centrele de plasament, imediat după adoptarea acestei legi!

Pe lângă aceşti 3.000 de copii, vor mai fi alte câteva mii care se vor întoarce la casele de plasament, ca urmare a scăderii accelerate a puterii de cumpărare pentru cei care îi au în prezent în îngrijire. Asistenţii maternali au în prezent, conform Legii salarizării unitare, un coeficient de 1,06. Asta înseamnă foarte puţin peste valoarea salariului minim, a cărui creştere a fost doar o indexare cu rata inflaţiei de 3,1%, în loc de 10% cum era în calendarul PSD. Deci vorbim despre o valoare brută de 2.400 de lei pentru asistenţii maternali, care după aplicarea impozitelor rămân undeva la 1.500 de lei.

În acelaşi timp, indemnizaţia de creştere a copilului a rămas pe loc, ca efect al îngheţării Indicatorului Social de Referinţă. Pentru cheltuielile de creştere a copilului, un asistent maternal primeşte 600 de lei, adică 1,2 ISR.

Puneţi-vă, deci, în locul acestor persoane! Cine s-ar angaja la creşterea a unul sau doi copii, în condiţiile în care primeşte în jur de 2.100 de lei - 2.500 de lei pe lună, bani din care trebuie să asigure toate cele necesare copiilor aflaţi în întreţinere?

Riscul cel mai mare este ca aceşti asistenţi maternali să renunţe, aşa cum deja am văzut că s-a întâmplat şi până acum. Asta înseamnă o viaţă mult mai grea pentru copiii reîntorşi în centrele de plasament şi un cost mult mai mare pentru statul român.

Este cu totul absurd. Acest guvern are obligaţia să intervină urgent! Este în joc viaţa a câteva mii de copii. Este lipsit de sens să ţii salariile asistenţilor maternali, cu tot cu indemnizaţiile de plasament la circa jumătate din costurile pe care le are statul cu fiecare copil din centrele de copii!

Soluţia cea mai simplă pentru stoparea exodului din sistem a asistenţilor maternali este creşterea indemnizaţiei de plasament de la 1,2 ISR la cel puţin 1,5 ISR. Ar fi o creştere rapidă a veniturilor, care însă ar trebui urmată de o creştere a indicelui din grila de salarizare.

Dacă acest Guvern tot vrea să strice tot ce a făcut PSD şi să umble la grila de salarizare, atunci ar trebui să majoreze indicele asistenţilor maternali de la 1,06, cât este în prezent, la 1,5, astfel încât aceştia să nu mai plece din sistem, iar copiii să nu se mai reîntoarcă în casele de coşmar ale statului.

Domnul Vasilică Toma:

"Libertatea tuturor depinde de vaccinare"

Lumea în general, Uniunea Europeană cu predilecţie, se pregătesc cu paşi repezi să instituie noi reguli pentru a diminua sau a facilita libertatea de circulaţie, depinde de unghiul în care este privită această problemă. Unele state mai zeloase precum Austria sau Italia, dependente de turism, şi-au ales sau urmează să îşi aleagă modalitatea proprie prin care pot să ajute turismul prin aşa numitele cărţi verzi sau, mai bine zis, adeverinţe verzi ale vaccinării.

Adepţii vaccinării susţin această măsură şi privesc cu neîncredere persoanele care nu vor să se vaccineze, pe cele care sunt nehotărâte sau sunt împotriva vaccinării din diverse motive. În acelaşi timp, se vorbeşte din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai aprins despre discriminare majoră şi despre împărţirea societăţii în vaccinaţi şi nevaccinaţi.

Toate aceste aspecte profund ancorate în realitatea socială nu scutesc nici România şi un alt stat de ceea ce urmează să se întâmple şi, odată ce realizăm că a fi vaccinat creează avantaje proprii din punct de vedere social, de sănătate personală şi publică sau economice, tot mai mulţi români apelează la această soluţie, unica pe care o avem acum. De altfel, din studiile existente şi din realitatea dură cu care ne confruntăm după mai bine de un an de pandemie, această concluzie se impune de la sine.

Cu siguranţă, decizia de a ne vaccina este una personală, ea aparţine fiecăruia dintre noi, însă informarea amănunţită asupra efectelor vaccinului nu este de ignorat. Aşa cum nu este de ignorat şi faptul că,începând cu 1 ianuarie 2007, atunci când am putut circula în deplină libertate în spaţiul Uniunii Europene, românii au ales, din ce în ce mai mulţi, să îşi caute un loc de muncă, o sursă mai bună de venituri, peste graniţele ţării. Iar dacă punem în balanţă apetenţa românilor de a pleca peste hotare, fie în căutarea unui loc de muncă, fie pentru turism, fie pentru afaceri, vaccinarea este necesară măcar din aceste motive, dacă siguranţa sanitară nu primează.

Să nu uităm că una din importantele surse de fonduri care ajung pe teritoriul naţional este cea dată de sumele câştigate de români peste graniţă, iar aceşti oameni au acceptat fie regulile de vaccinare impuse în statul de destinaţie, fie s-au vaccinat în ţară, iar dacă libertatea noastră de mişcare depinde în mod direct de vaccin, atunci, suntem determinaţi să ne vaccinăm!

Cu toate acestea, nu este de ignorat nici fenomenul care apare la nivel social în România, care oricum este scindată în buni şi răi, în credincioşi şi necredincioşi, iar, acum, mai nou, între vaccinaţi şi nevaccinaţi. Încordarea socială generată de restricţiile impuse de autorităţi pentru a evita răspândirea virusului este pe cale de a deveni o boală cronică la nivel naţional, o boală care sapă adânc în conştiinţele individuale, generând reacţii dintre cele mai bizare, plecând de la ignorarea regulilor până la extrema autoprotecţie în funcţie de personalitatea fiecăruia.

Nu este corect şi nici moral să ignorăm semnalele date de societate în privinţa aspectelor care creează falii în societate, aşa cum este vaccinarea.

Nu avem vaccinare obligatorie, însă autorităţile pot să fie mai atente în a gestiona fenomenul vaccinării, prin politici coerente şi măsuri concrete, astfel încât, la momentul în care se vor elimina restricţiile de circulaţie sau de funcţionare pentru anumite întreprinderi, să fim capabili să nu ajungem la impunerea altor limitări.

De aceea, trebuie să propun autorităţilor câteva măsuri concrete pentru a veni în sprijinul accelerării vaccinării şi acceptării de către o parte a populaţiei a ideii că aceasta este, acum şi pentru perioada care va urma, singura cale prin care ne putem proteja pe noi înşine şi pe semenii noştri.

Astfel, este nevoie ca Guvernul, prin intermediul şi cu prefecturile, să creeze cât mai multe puncte mobile de vaccinare, atât în mediul urban, cât şi în cel rural. În paralel cu aceste măsuri, se impune o nouă campanie de conştientizare a populaţiei cu privire la beneficiile vaccinului, iar mesajele de utilitate publică să fie intensificate pe toate canalele de comunicare, motiv pentru care generarea unui sistem optim de informare şi creştere a notorietăţii funcţionalităţii soluţiei vaccinării este necesar să fie operabil imediat şi de urgenţă.

Nu este de ignorat nici soluţia unei cărţi verzi proprii a vaccinării emise de autorităţile române, ştiut fiind că, în România, afacerile suferă, pe de o parte, pentru că nu îşi pot desfăşura activitatea în mod optim, dar şi pentru că este nevoie de forţă de muncă. Pentru acest palier al persoanelor care vin în România din afara spaţiului UE, este nevoie de facilitarea accesului prin intermediul cărţii verzi, astfel realizându-se şi protecţia populaţiei interne împotriva posibilelor îmbolnăviri dacă fenomenul nu este controlat şi eliminarea carantinei obligatorii.

Am crezut, cred şi voi crede mereu în libertatea de mişcare necondiţionată a noastră, a tuturor şi, totodată, mai cred că această libertate atât de greu încercată şi care ne-a lipsit în ultima perioadă poate redeveni aceeaşi sub condiţia siguranţei sănătăţii publice generată de vaccinare.

Avem o soluţie pentru ca libertatea noastră să revină la adevărata sa esenţă. Să o folosim cu încredere, pentru noi şi pentru toţi!

Domnul Daniel Tudorache:

România se află în scenariul verde din punct de vedere epidemiologic şi, din păcate, în scenariu negru din punct de vedere economic şi al absorbţiei fondurilor europene.

Ministrul fondurilor europene a eşuat lamentabil.

În anul 2021, până în acest moment, România, prin Ministerul Fondurilor Europene condus de ministrul "Zero Ghinea" a absorbit din fonduri europene, pe exerciţiul multianual obişnuit, zero euro.

În campania electorală aţi promis bani europeni pentru industriile viitorului, robotică, energie verde, ecoturism etc., iar până la aproape jumătatea anului 2021 nu aţi fost în stare să atrageţi nici măcar un eurocent din fondurile europene! Această "performanţă" a coaliţiei de guvernare şi a ministrului Ghinea culminează, din păcate pentru România, cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Cele 30 de miliarde de euro pe care România le-ar putea accesa prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt în pericol din cauza incompetenţei coaliţiei de guvernare.

Comisia Europeană a constatat faptul că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu conţine proiecte serioase, iar aşa-zisele proiecte prezentate în PNRR nu pot fi implementate pană în anul 2026. Aşadar, chiar dacă PNRR va trece, România tot riscă să rămână fără bani, deoarece Comisia va verifica implementarea planului de două ori pe an, putând chiar să taie fondurile.

Aţi minţit românii în campania electorală, le-aţi promis lapte şi miere şi continuaţi să îi minţiţi în continuare, iar acum îi lăsaţi fără banii cuveniţi de la Comisia Europeană!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Deva, «Oraş prieten al copiilor»"

Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, UNICEF, înfiinţat în 1946, după cel de-al Doilea Război Mondial, activează în 190 de ţări şi teritorii, inclusiv în România, făcând tot posibilul să ajute fiecare copil să supravieţuiască, să se dezvolte şi să îşi atingă potenţialul maxim, pentru a crea o lume mai bună. Au trecut mai mult de 8 ani de la implementarea iniţiativei UNICEF Maternitatea din Deva - "Spital Prieten Al Copilului".

Ca urmare a acestei iniţiative, UNICEF în maternitatea din Deva, tinerele mame şi bebeluşii lor s-au bucurat de condiţii speciale, care au avut scopul de a le aduce o serie de beneficii pe termen lung. Pe lângă noi abordări privind relaţia mamă-copil, în proiect au fost incluse şi aspecte ce ţin de dotarea maternităţii.

Interesul acordat de UNICEF judeţului nostru se dovedeşte a fi unul constant. Astfel, am aflat cu mare bucurie despre o nouă iniţiativă UNICEF în judeţul Hunedoara, şi anume, cea intitulată Deva, "Oraş Prieten al Copiilor". În acest sens, Primăria municipiului Deva a găzduit, pe 10 mai, o întâlnire care a avut ca temă iniţiativa UNICEF "Localităţi Prietene ale Copiilor", în cadrul acesteia dezbătându-se modalităţile prin care Municipiul Deva poate veni în sprijinul copiilor.

Iniţiativa "Oraşe Prietene ale Copiilor" - program pilot în România - este o iniţiativă globală a UNICEF care sprijină autorităţile locale în materializarea drepturilor copiilor la nivel local şi care are la bază Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului.

O localitate prietenă a copiilor este un municipiu, un oraş, o comunitate sau orice sistem de guvernare locală care se angajează să îmbunătăţească viaţa copiilor din jurisdicţia proprie, prin respectarea drepturilor acestora. Ţinând cont de aceste aspecte, conducerea Primăriei Deva îşi doreşte implementarea Iniţiativei "Localităţi Prietene ale Copiilor" la nivelul comunităţii noastre, ca strategie de dezvoltare comunitară sănătoasă. La evenimentul menţionat au participat consilieri locali din comunitate şi consilieri din cadrul primăriei care au adus împreună autorităţile şi alţi actori relevanţi, cum sunt organizaţiile nonguvernamentale, sectorul privat, mediul academic, mass-media şi, cel mai important, copiii, cei dintâi care doresc ca municipiul şi comunitatea lor să fie mai prietenoasă.

"Copiii reprezintă viitorul", cred că este o afirmaţie care nu a avut niciodată nevoie de argumente pentru a se susţine. Prin aceste acţiuni, în colaborare cu UNICEF, judeţul Hunedoara se poate transforma într-unul dintre cele mai importante unităţi administrativ-teritoriale ale României în ceea ce priveşte promovarea şi apărarea drepturilor copiilor, precum şi oportunităţile de dezvoltare oferite acestora. Resursa umană este cea mai valoroasă resursă pe care o putem avea vreodată. Şi de aceea, cred că modul în care avem grijă de copiii noştri va influenţa direct viitorul nostru şi, evident, prezentul lor.

Închei prin a-l cita pe fostul preşedinte al Statelor Unite, John F. Kennedy, care a exprimat cel mai bine gândul pe care, am speranţa, îl împărtăşim cu toţii: "Copiii sunt cea mai valoroasă resursă a lumii şi cea mai mare speranţă a ei pentru viitor".

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

"Nu împărţiţi românii în vaccinaţi şi nevaccinaţi! Comunicarea Guvernului în campania de vaccinare este dezastruoasă"

Sunt un om care susţine campania de vaccinare şi unul dintre cei care consideră că existenţa unor vaccinuri împotriva coronavirusului este o realizare uriaşă şi calea de a depăşi această perioadă neagră.

Cu toate acestea însă, cred că este o greşeală impardonabilă a Guvernului modul în care a decis să se raporteze la persoanele nevaccinate. Sintagma "doar cine nu vrea, nu se vaccinează" ascunde multe neadevăruri.

Doamnelor şi domnilor guvernanţi, este foarte bine că avem centre de vaccinare mobile sau maratoane de vaccinare. Dar să nu ne minţim singuri!

În ţara asta mulţi români nu trăiesc în marile oraşe, ci în mediul rural, acolo unde nu avem nici maratoane de vaccinare, nici centre mobile, ci foarte mulţi oameni bătrâni, bolnavi şi fără posibilitatea de a se deplasa zeci sau sute de kilometri.

Şi mai sunt şi acei români care au motivele lor să se teamă de vaccinare, fără a fi oameni care cred în conspiraţii, aşa cum facil tind unii să îi prezinte. Sunt români cu boli cronice, sunt români care au avut experienţe neplăcute cu diverse medicamente, sunt români...Mulţi.

Este absolut obligatoriu ca autorităţile responsabile să vorbească şi cu aceşti oameni, dacă se doreşte cu adevărat succesul în această campanie de vaccinare.

În loc de declaraţiile triumfaliste ale premierului Cîţu, dublate de ameninţări mai mult sau mai puţin subtile cu restricţii pentru cei nevaccinaţi, este nevoie de mai multă înţelepciune şi compasiune.

Doamnelor şi domnilor guvernanţi, nu împărţiţi România în vaccinaţi şi nevaccinaţi, în săraci şi bogaţi, în bugetari şi privaţi, doar ca să dezbinaţi!

Domnul Mihai Weber:

Pentru că avem un Guvern care nu este suficient de competent şi calificat pentru a redacta proiecte eligibile în ideea de a fi finanţate din fonduri europene, România riscă să rămână, din nou, ultima ţară din Uniunea Europeană. De această dată riscăm să fim ultimii care vom depune o variantă acceptabilă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar România nu îşi poate permite un nou eşec, o altă respingere a acestui document.

Indolenţa şi iresponsabilitatea fac ca guvernanţii noştri să nu înţeleagă că este nevoie de un efort naţional, de un dialog real cu partenerii sociali, cu societatea civilă, mediul academic şi, nu în ultimul rând, cu Parlamentul României, astfel încât procesul de redactare şi negociere să fie accelerat şi devansat datei de 31 mai.

Jumătate din statele europene au depus deja oficial planurile lor, inclusiv ţări din Estul Europei - iar aici mă refer la statele cu cea mai mare alocare şi care au susţinut crearea acestui mecanism de redresare: Polonia, Belgia, Italia, Austria, Slovenia, Danemarca, Spania, Letonia, Luxemburg, Slovacia, Franţa, Germania, Grecia, Portugalia. Celelalte state care încă nu au depus acest document, printre care din păcate se numără şi România, fie nu au susţinut crearea acestui mecanism de împrumut comun la nivel european, fie sunt state care au primit o alocare mai mică sau trec prin crize politice interne.

Reiterez ideea că astfel de proiecte importante trebuie dezbătute şi adoptate în Parlamentul României, pentru că măsurile care sunt cuprinse în asemenea documente ce afectează viaţa cetăţenilor români trebuie să fie adoptate printr-o decizie care să reprezinte votul tuturor românilor. Un guvern, şi mai ales un guvern incapabil, nu va reuşi niciodată de unul singur, mergând în sens contrar ideilor şi valorilor europene!

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Responsabilitatea României de a lupta pentru egalitatea de şanse"

Egalitatea între femei şi bărbaţi - un aspect pentru care milităm de mai bine de 230 de ani. Sunt convinsă că Olympe de Gouges, care a susţinut egalitatea în drepturi în societatea franceză a secolului al XVIII-lea, nu s-ar fi gândit că în 2021 vom fi atât de departe de a atinge acest obiectiv. În 2021, încă ne zbatem pentru egalitate în procesul decizional, pentru încetarea violenţei fizice şi sexuale împotriva femeilor, pentru eliminarea diferenţelor de remunerare a aceluiaşi tip de activitate între femei şi bărbaţi, şi a disparităţilor de gen în ceea ce priveşte pensiile.

Egalitatea de gen este o necesitate în drumul către reprezentarea corectă a femeilor în domenii precum ştiinţa şi ingineria, în politică şi în funcţii de conducere. Declaraţiile şi producţiile audio-video sexiste, care au circulat pe reţelele de socializare în ultima vreme, evidenţiază un ritm al progresului redus în comparaţie cu gradul de implicare şi responsabilizare a femeilor, care a crescut foarte mult în ultimii 200 de ani.

În secolul XXI, încă mai trăim într-o lume în care sunt tolerate ieşirile denigratoare, obiectificările şi poziţionările grandomane care subliniază că în multe contexte femeile sunt considerate inferioare şi în ziua de azi. Statisticile efectuate la nivel European sunt îngrijorătoare - 55% din femeile din Uniunea Europeană au fost hărţuite sexual, iar 44% dintre europeni cred că rolul primordial al unei femei este de a se ocupa activ de casa şi familia sa. Diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi în Uniunea Europeană este de 15,7%, iar disparitatea de gen în ceea ce priveşte pensiile este de 30,1%.

Potrivit Strategiei privind egalitatea de gen a Comisiei Europene pentru perioada 2020-2025, scopul este ca Europa să devină un spaţiu al egalităţii de gen, în care violenţa bazată pe gen, discriminarea pe criterii de sex şi inegalitatea structurală dintre femei şi bărbaţi să fie aspect de domeniul trecutului. Împreună, trebuie să construim o Românie şi o Europă în care femeile şi bărbaţii, în toată diversitatea lor, să fie egali, în care aceştia să fie liberi să îşi urmeze calea aleasă, în care să aibă şanse egale de a prospera şi în care să poată fi, în condiţii de egalitate, membri sau lideri ai societăţii.

România trebuie să facă eforturi pentru integrarea perspectivei de gen. Progresul nu mai poate fi întârziat. Ca stat membru al Uniunii Europene, România are datoria de a lupta împotriva inegalităţii de gen, prin adoptarea legislaţiei adecvate, dar şi prin susţinerea şi organizarea unor acţiuni de educare şi de informare a societăţii pentru a preveni şi a combate, în parteneriat cu societatea civilă şi cu instituţiile UE, violenţa bazată pe gen şi stereotipurile de gen.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

"Necesitatea încadrării în structura inspectoratelor şcolare a inspectorilor şcolari pentru problemele educaţionale ale copiilor romi - Educaţia trebuie să reprezinte o prioritate pentru copiii şi elevii romi!"

Cu toţii ştim că cea mai mare rată de abandon şcolar se înregistrează în rândul copiilor aparţinând minorităţii rome. Cauzele sunt multiple, însă principala barieră pe care n-o pot depăşi copiii romi este determinată de sărăcie, excluziune şi rasism.

Problematica educaţională specifică copiilor şi elevilor romi din România înseamnă în primul rând reducerea fenomenului de abandon şcolar şi neşcolarizarea unui număr foarte mare de copii romi cu vârsta legală de înscriere în sistemul de învăţământ, copii proveniţi îndeosebi din mediul rural.

Romii, chiar dacă aparţin unor comunităţi tradiţionale în care se vorbeşte limba maternă - romani sau după caz -, nu mai vorbesc limba romani, şi, în mare lor parte, aparţin grupurilor vulnerabile şi mediilor socio-economice defavorizate, caracterizate de sărăcie extremă.

Termenul de grup vulnerabil este folosit în documentele oficiale, reflectând grupul defavorizat, marginalizat sau exclus, principala accepţiune a vulnerabilităţii fiind cea de "slăbiciune", "vulnerabilitate", şi de "lipsă de apărare".

România trebuie să le garanteze tuturor copiilor respectarea dreptului constituţional la educaţie. Cuprinderea unui număr cât mai mare de copii romi în sistemul educaţional trebuie să reprezinte o prioritate pentru Guvernul României şi pentru Ministerul Educaţiei Naţionale.

De aceea, promovarea unui sistem educaţional care pune accent pe rezolvarea problemelor menţionate nu poate fi pusă în practică fără resurse umane la nivelul inspectoratelor şcolare, care să cunoască problematica existentă.

În acest sens, consider că este foarte important ca la nivelul fiecărui Inspectorat Şcolar Judeţean să existe un post de inspector şcolar pentru problemele educaţionale ale copiilor romi.

Principalele atribuţii şi activităţi ale inspectorului şcolar pentru problemele educaţionale ale copiilor romi ar trebui să vizeze:

• Stimularea participării la educaţie timpurie a copiilor romi, monitorizarea programelor naţionale care vizează accesul la educaţia timpurie a copiilor romi;
• Monitorizarea şi aplicarea măsurilor afirmative în domeniul educaţiei, cum ar fi locurile distincte pentru tinerii romi care doresc să urmeze învăţământul preuniversitar liceal, profesional şi universitar;
• Dezvoltarea şi monitorizarea programelor de tip "Şcoală după şcoală" la nivelul comunităţilor unde ponderea elevilor romi este semnificativă;
• Derularea, dezvoltarea şi monitorizarea programelor de tipul "A doua şansă" sau a celor pentru alfabetizare, la nivelul comunităţilor unde ponderea elevilor romi este semnificativă;
• Monitorizarea activităţii grupurilor locale de sprijin pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al elevilor romi;
• Monitorizarea şi intervenţia promptă pentru combaterea cazurilor de discriminare şi segregare şcolară, în baza legislaţiei actuale;
• Campanii de combatere şi prevenire a discriminării în şcoli, medierea conflictelor interetnice apărute la nivelul unităţilor şcolare;
• Monitorizarea cazurilor de absenteism şi abandon şcolar; promovarea diversităţii şi a interculturalităţii;
• Monitorizarea activităţilor mediatorilor şcolari, formarea şi creşterea ponderii angajării acestora în sistemul educaţional.

În contextul în care Uniunea Europeană îşi manifestă interesul pentru integrarea socio-educaţională a romilor, pentru reducerea decalajelor existente, acordând o atenţie deosebită educaţiei şcolare, se impune ca la nivelul fiecărui inspectorat şcolar să existe un inspector şcolar încadrat cu normă întreagă pentru acest segment de populaţie şcolară.

O astfel de abordare în favoarea copiilor romi, poate fi un demers obiectiv din perspectiva realităţilor existente în societatea românească.

Pentru toate acestea, solicit Ministerului Educaţiei Naţionale să ţină cont de toate aceste realităţi şi, în consecinţă, să aprobe modificările legislative ce se impun pentru încadrarea în structura inspectoratelor şcolare a unui inspector şcolar pentru problemele educaţionale ale copiilor romi, un post distinct faţă de inspectorul şcolar pentru minorităţi care activează în prezent.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi vă informez că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 186.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între 10,00 şi 11,30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între 11,30 şi 12,00 - pauză; începând cu ora 12,00 - votul final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă aveţi observaţii în legătură cu ordinea de zi? Întreb liderii grupurilor parlamentare.

Vă rog.

Domnul deputat Gabriel Andronache, Grupul PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă adresăm rugămintea de a aduce mai în faţă un proiect de lege aflat la punctul 31 în ordinea de zi. Rugămintea noastră este de a îl aduce pe punctul 10 din ordinea de zi. Este vorba despre Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic.

Mulţumesc mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Întrebare. Aveţi acordul liderilor? Dacă aveţi...

Domnul Gabriel Andronache:

Din păcate, nu am apucat să discut cu toţi liderii de grup, dar nu cred că...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Întreb dacă Grupul USR este de acord? Da.

Grupul AUR? De acord.

Grupul PSD? De acord.

Minorităţile? De acord.

UDMR? De acord.

Prin urmare, punctul 31 devine punctul 10¹.

Liderul Grupului USR PLUS, domnul deputat Moşteanu Ionuţ.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Vă rog să mutăm de pe locul 30 pe locul 10², dacă aţi pus aşa pe ordinea de zi, PL-x 621/2020. Am acordul liderilor pentru această modificare de ordine de zi.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă aveţi acordul liderilor, atunci punctul 30 devine punctul 10².

Dacă mai sunt alte observaţii la ordinea de zi?

Dacă nu, intrăm în ordinea de zi şi începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

Continuăm cu punctul 2.

Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Românităţii Balcanice; PL-x 45/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Solomon Adrian, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi da citire câtorva informaţii din expunerea de motive, poate că nu toţi aţi reuşit să parcurgeţi acest document.

Înainte de 1947 - şi se leagă poate de o dezbatere pe care am avut-o ieri la Comisia pentru cultură privind Ziua Independenţei Naţionale - pe 10 mai se sărbătorea şi Ziua Românităţii Balcanice, pentru că în 1905 sultanul Abdul Hamid al II-lea a emis un decret, o iradea sultanală, prin care recunoştea comunitatea vlahilor din Balcani, ca naţiune componentă a Imperiului Otoman, diferită de comunitatea elenilor ortodocşi.

Prin urmare, le dădea dreptul să-şi numească muhtari, primari, le dădea dreptul să fie numiţi sau aleşi în consiliile locale, de asemenea să aibă profesori plătiţi de către stat, în şcolile româneşti, în acele comunităţi declarate ca atare, ca aparţinând vlahilor sud-dunăreni, adică aromânii, meglenoromânii.

În semn de recunoştinţă, Carol I a dispus construirea la Constanţa, în Piaţa Ovidiu, a Moscheei Carol I, care a fost inaugurată tot în mai 1913.

Pentru că se simte nevoia din partea noastră, a tuturor, şi în primul rând a statului român să aibă mijloacele necesare să lege legăturile cu comunităţile de români de la sud de Dunăre, această lege ar permite autorităţilor centrale sau locale chiar să dispună de fondurile necesare continuării finanţării unor proiecte culturale la nivelul acelor comunităţi, de multe ori uitate de noi şi aflate într-un proces continuu de înstrăinare de ţară.

Este cazul să urmăm exemplul ţărilor din jur - n-aş vrea să vorbesc doar despre Ungaria şi Polonia, şi alte...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să vă încadraţi. Aţi depăşit deja timpul intervenţiei!

Domnul Adrian Solomon:

Sigur, domnule preşedinte!

...şi alte ţări din jurul nostru îşi susţin comunităţile din afara graniţelor, tocmai pentru a întări legăturile şi nu a se pierde identitatea şi unitatea de limbă, cultură, istorie, tradiţie şi aşa mai departe.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Albişteanu Mihail

Vorbim acum, în momentul acesta, despre iniţiatori, da? N-am intrat pe dezbateri generale.

Eu am întrebat dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Solomon, într-adevăr, a fost iniţiator.

Dacă mai sunt iniţiatori? Nu.

Atunci, din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, vă rog, prezentarea raportului suplimentar.

Să păstrăm totuşi...

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

PL-x 45/2020

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Românităţii Balcanice.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Românităţii Balcanice, în data de 18 februarie 2020.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 10 februarie 2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil iniţiativa legislativă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat negativ proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea Zilei Românităţii Balcanice, în ziua de 10 mai, pentru "aducerea în centrul atenţiei publice a necesităţii de solidaritate naţională şi cultural-identitară cu minorităţile meglenoromână şi aromână înrudite din Balcani" şi pentru continuarea unei tradiţii naţionale "într-o nouă etapă istorică", având în vedere că, potrivit expunerii de motive, între anii 1906 şi 1948 data de 10 mai a fost sărbătorită în ţara noastră ca Ziua Românilor din Balcani.

În şedinţa din 23 martie 2021, plenul Camerei Deputaţilor a retrimis iniţiativa legislativă, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 7 aprilie 2021.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - patru abţineri -, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Românităţii Balcanice, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

Acum intrăm la dezbateri generale şi îl invit pe domnul deputat Albişteanu Mihail, Grupul AUR.

Am o rugăminte pentru toţi colegii. Haideţi să ne încadrăm în cele două minute alocate pentru dezbateri, vă rog frumos, în respect faţă de toţi ceilalţi colegi din sală!

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Pe 10 mai sărbătorim Ziua Regalităţii Române, zi care a fost şi Zi naţională a României, înainte de al Doilea Război Mondial.

Din păcate, acest for legislativ nu a reuşit acum două zile să menţioneze în niciun fel această zi.

Tot ziua de 10 mai este ziua în care România şi-a câştigat independenţa, şi nu ziua de 9 mai, aşa cum greşit se spune.

Tot ziua de 10 mai este ziua în care Regele Carol I a fost încoronat.

De asemenea, ziua de 10 mai are şi a patra semnificaţie - a fost ziua românilor balcanici, meglenoromâni şi macedoromâni din Balcani, în perioada 1906-1948.

În comisii, când una dintre comisii a dat un aviz negativ, s-a spus că nu poate fi ziua de 10 mai ziua românilor balcanici, în aceiaşi zi cu ziua Regalităţii. Tocmai aceasta este problema, că Regele Carol I a dorit în mod special să lege ziua românilor din Balcani de Ziua Regalităţii, care era, cum spuneam, Ziua Naţională a României.

România a făcut eforturi deosebite pentru ca această zi să fie proclamată. Regele Carol I a ameninţat chiar cu ruperea relaţiilor diplomatice cu Imperiul Otoman, dacă sultanul nu acceptă ca această zi să devină Ziua Românilor din Balcani.

De aceea, vă rog foarte mult, pe toate grupurile parlamentare, să votăm ca această zi, Ziua Românilor din Balcani, să fie ziua de 10 mai, nu o altă zi. Să ne gândim la aceşti oameni care au fost părăsiţi, practic, de România după al Doilea Război Mondial. În întreaga perioadă comunistă au fost părăsiţi şi astăzi au nevoie de noi. Să ne gândim la ei şi să votăm această zi!

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mi se pare un lucru absolut benefic faptul că vom reuşi să declarăm din nou data de 10 mai drept Ziua Românităţii Balcanice.

Despre românitatea balcanică se pot spune foarte multe. Noi trebuie să ţinem minte un lucru. Din punct de vedere ştiinţific, limba română este formată din patru dialecte - dialectul dacoromân, pe care-l vorbim noi, românii de aici, din România de astăzi, dar şi din împrejurimi; dialectul macedoromân ori aromân, care se vorbeşte în sudul Peninsulei Balcanice, în Grecia, Macedonia, Albania şi foarte puţin în Bulgaria şi Serbia; dialectul meglenoromân, care se vorbeşte la graniţa dintre Macedonia de Nord şi Grecia şi, nu în ultimul rând, dialectul istroromân, care se vorbeşte în Croaţia, în Peninsula Istriei.

De aceea este esenţial să înţelegem un lucru. Aromânii sunt parte integrantă din naţiunea română, la fel şi megleniţii, la fel şi istroromânii.

Pe lângă aceştia, la sudul Dunării mai există un grup românesc, dacoromân, românii din Timoc, care vorbesc graiurile bănăţean şi oltenesc.

Nu există nicio naţiune vlahă! Este o minciună şi o manipulare a celor care vor să distrugă unitatea identitară a poporului român.

Cu toţii suntem români, atât la sudul Dunării, cât şi la nordul Dunării!

De aceea, cred că este fundamental să înţelegem un lucru. Statul român are datoria de a susţine comunităţile române din sudul Dunării, indiferent dacă vorbim despre aromâni, indiferent dacă vorbim despre românii din Timoc, despre megleniţi ori despre cei din Istria.

Toate aceste comunităţi trebuie apărate şi salvate.

Gândiţi-vă doar că meglenoromânii mai sunt astăzi într-un număr foarte restrâns, iar istroromânii maximum 1.500 de vorbitori.

Şi, de asemenea, este esenţial ca statul român să depună toate eforturile pe lângă partenerii noştri din Balcani pentru ca aceste drepturi să fie respectate, ca românii din sudul Dunării să aibă dreptul la învăţământ, la biserică şi la cultură în limba română. Vorbim despre dialecte ale limbii române, şi nu de limbi separate.

De aceea este inadmisibilă acea tendinţă a unora de a-i declara pe aromâni drept o altă comunitate separată de comunitatea românească. Nu, aromânii sunt tot români!

Un alt lucru fundamental este gestul sultanului Abdul Hamid omagial către Carol I, suveranul României...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Dacă încercaţi să conchideţi, că am depăşit timpul, şi mai sunt colegi?!

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Voi închide!

Mulţumesc.

... de a da această iradea privind drepturile românilor din sudul Dunării, din fostul Imperiu Otoman, pe 10 mai.

10 mai are o însemnătate enormă!

10 mai înseamnă Proclamarea Independenţei Naţionale a României, la 10 mai 1877, de către domnitorul, la acea dată, Carol I, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României, înseamnă declararea ca Domn a Principelui Carol, la 10 mai 1866 şi, nu în ultimul rând, la 1881, 10 mai, declararea Regatului României.

Aşadar, concluzia este una singură.

Trăiască 10 mai, Ziua Românităţii Balcanice, Ziua Regalităţii şi Ziua independenţei naţionale a României! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bravo!

La mulţi ani, să trăiască!

Îl invit pe domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR PLUS. (Vociferări.)

Păi, parcă aţi zis că aşa e bine, nu?! Grupul PSD, aţi transmis că aşa e bine. Domnul deputat Daniel Gheorghe a avut asentimentul tuturor.

Domnul deputat Bulai.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu zic să trăiască, dar să trăiască toţi, nu numai unii!

În raportul acestei legi scrie aşa: "...cultura identitară cu minorităţile meglenoromână şi aromână înrudite din Balcani".

Deci unde sunt vlahii?!

Unde sunt istroromânii?!

Nu sunt!

Facem lege numai pentru unii, de asta este incomplet, şi dacă vrem să facem o treabă bună, ar trebui să retrimitem comisiei, să completăm această lege.

În 2013 eram în Croaţia, în Istria, vizitam satele Şuşneviţa şi Rumâni, unde se vorbeşte o limbă română fantastică, de acum 700 de ani.

Minunat! În 20 de ani oamenii respectivi nu vor mai exista, copiii nu mai vorbesc acest dialect acolo!

Ieri am avut o dezbatere interesantă la comisie, în care toate forţele politice au fost prezente cu argumente pro, contra unei zile a independenţei, că e 9 mai, că e 10 mai, şi cumva concluzia a fost că acolo unde noi nu putem accepta veridicitatea unui act istoric, încercăm să facem legi.

Şi aici, în încercarea de a face bine pentru unii, poate că facem rău altora, neincluzându-i.

De aceea, dacă vrem să fim buni cu toţi, organizând un cadru prin care autorităţile locale pot să-i ajute pe toţi românii din Balcani, eu zic să scriem asta în lege, că acum jumătate din toate minorităţile nu sunt incluse.

Aşadar, dacă facem forme fără fond, ceea ce ştiu că am mai făcut în Parlamentul României, eu zic haideţi măcar să le facem pe bune!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Mircia Chelaru, Grupul AUR.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt în faţa dumneavoastră doar în calitatea pe care am exersat-o timp de 20 de ani şi o exersez în continuare, de preşedinte executiv al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, ligă înfiinţată la 1871 de Eminescu şi Slavici, continuată de Delavrancea, şi apoi timp de 40 de ani preşedinte al acestei ligi a fost Iorga, până a fost asasinat.

Pentru această dezbatere cred că era bine să studiem inclusiv discursurile marelui Iorga de la aceeaşi tribună, să fi studiat puţin "Românismul şi românitatea" a lui Rădulescu Motru, pentru că, în cazul în care ne limităm doar la românitatea din Balcani, ar trebui după aceea să facem legi pentru românitatea din Caucaz, sau românitatea din Kazahstan, sau românitatea eurasiatică.

A disocia este un lucru cât se poate de pernicios, dar trebuie să luăm în calcul oportunitatea şi necesitatea. Necesitatea vine din faptul că, din ce în ce mai mult, ne aflăm în faţa expresiei - aş spune vulgare - a unui naţionalism exclusivist şi extremist, în Balcani.

Trebuie să le spunem pe nume. Şi la sârbi, şi la bulgari, şi la grecii din Tetovo, şi la cei din Croaţia, componenta etnică a românităţii este pur şi simplu ostracizată. Foarte mulţi dintre cei care vorbesc limba veche, indiferent de idiom, indiferent de dialect, îşi interzic, în ziua de astăzi, să-şi mai spună români.

De aceea, se ascund sub numele de "vlah", sub numele de "valah", de "rumun" şi alte asemenea improvizaţii.

Nu ştiu în ce măsură, dragii mei, putem găsi o formulă atotmulţumitoare, dar pe această necesitate, din perspectiva oportunităţii momentului, pentru că românitatea este prezenţa etnică, fizică, este bioticul uman, iar românismul este tocmai doctrina, dacă vreţi, în termenii noştri, este forma prin care ea se manifestă identitar.

În toată această zonă se vorbeşte... sub nicio formă limba română, ci cea rumună. Cu rugămintea, pentru cei interesaţi - şi eu subscriu, de data aceasta fără rezerve, 99%, cu ce a spus domnul Bulai. Nu ştiu din ce partid face parte, dar expresia...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să conchideţi!

Domnul Mircia Chelaru:

...problematicii pe care a ridicat-o este corectă şi de aceea, în nume personal, vă rog ca această lege să fie reanalizată din perspectiva binelui comun a tuturor românilor şi românităţii, în general.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Mai este înscris domnul deputat Solomon Adrian, de la PSD, dar înţeleg că aţi adoptat discursul domnului Andrei Gheorghe şi atunci mai aveţi o intervenţie.

PSD. Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Da. Trebuie totuşi să facem apel la lectură.

Cu tot respectul pentru domnul general şi pentru domnul preşedinte Bulai...(Vociferări.)

Nu, a spus ceva, dar mai are pe ici, pe colo...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Nu intraţi în dialog cu sala!

Vă rog, precizaţi dumneavoastră...

Domnul Adrian Solomon:

Nu ştiu de unde a citit sau citat domnul Bulai... probabil din expunerea de motive. Acum n-o să ne luăm şi de sultanul Abdul Hamid al II-lea, de ce n-a folosit el termenii pe care-i doreşte dumnealui! Dar legea, aşa cum apare în raport, spune, la art. 1 - "Se instituie Ziua Românităţii Balcanice, care se sărbătoreşte în data de 10 mai a fiecărui an". Nu distinge că sunt istroromâni, că sunt meglenoromâni, că sunt vlahi, că sunt cuţovlahi, că sunt nu ştiu ce! Adică, de unde pornim în dezbatere şi unde ajungem?! Că aşa l-a indus în eroare şi pe domnul general Chelaru. Eu cred că tot domnul Bulai.

Prin urmare, la art. 3 se dă instrumentul necesar Departamentului Românilor de Pretutindeni să folosească fonduri publice în interesul comunităţilor din sudul Dunării, pentru că pentru celelalte, de dincolo de Prut, din Ucraina şi din alte părţi, avem alte programe.

Pentru cei de la sud de Dunăre am dezvoltat foarte puţine programe în ultimii ani şi este vina noastră, a tuturor. Nu dăm acum, ştiu eu, nu personalizăm şi nu căutăm vinovaţi, dar toţi am cam greşit neuitându-ne cu atenţie către comunităţile acestea din sudul Dunării şi, aşa cum se spunea aici, mulţi dintre ei încep să uite şi generaţiile viitoare, cu siguranţă, vor uita să vorbească româneşte sau un dialect sud-dunărean.

Prin urmare, legea este bună, a fost corectată de către comisia sesizată în fond, lucru pentru care le mulţumesc, completând cu ceea ce n-am reuşit eu, ca iniţiator, la un moment dat să spun.

Iar despre o replică a domnului Gheorghe, aşa este, să trăiască! Dar să trăiască şi 9 mai!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Eu înţeleg că în legătură cu acest proiect de lege toată lumea este de acord. Problema este cât de acoperitor este pentru românii de peste tot, pentru că aici se referă numai la cei din sud. Aici ar fi discuţia.

Şi dacă se doreşte o trimitere la comisie, deşi nu s-a făcut o propunere concretă în acest sens, pentru a fi completată...

N-am înţeles de la nimeni că cineva nu ar dori acest proiect de lege să fie adoptat, doar că doreşte să fie un subiect legat de românismul din afara ţării, la nivel exhaustiv. Cam despre asta vorbim.

Domnule Bulai, vreţi să daţi o replică domnului deputat Solomon?

Vă rog. Dar, vă rog, foarte scurt!

Domnul Iulian Bulai:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc.

Vreau să aduc clarificări...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Păi, asta am spus, că nimeni practic n-a cerut concret!

Domnul Iulian Bulai:

Toţi susţinem această lege, doar că vrem să fie bună, aşa că voi cita din raportul suplimentar, care spune aşa - "Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea Zilei Românităţii Balcanice, în ziua de 10 mai, pentru - şi citează din lege -«aducerea în centrul atenţiei publice a necesităţii de solidaritate naţională şi cultural-identitară cu minorităţile meglenoromână şi aromână înrudite din Balcani»". Atât! Nu se spune, nu se face referire la celelalte minorităţi.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Pe cale de consecinţă, nefiind nicio propunere în afara dezbaterilor ... (Vociferări.)

Poftiţi?

Domnul Iulian Bulai:

Sunt vicelider.

În calitate de vicelider, dacă toţi suntem de acord că vrem o lege bună, propun să o retrimitem comisiei o săptămână, să includem aceste elemente şi apoi o aducem în plen şi o dezbatem.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Nu e vorba acum...

Domnule lider, domnule deputat Simonis, nu e vorba dacă este lider sau nu, e vorba despre o idee prin care o lege poate să fie îmbunătăţită, ţinând cont de faptul că toată lumea agreează acest subiect. Asta era tema.

Practic, nimeni nu este împotriva acestei legi şi chiar este lăudabilă iniţiativa.

Ideea este de a crea un produs legislativ larg acoperitor şi a fost făcută o propunere în acest sens.

Vă întreb, cu retrimiterea pentru o săptămână sunt de acord liderii grupurilor? Nu sunteţi de acord, văd.

Domnule deputat Solomon, vreţi să mai faceţi o precizare.

Domnul Adrian Solomon:

Da.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Vreau să-i readuc aminte domnului preşedinte Bulai, care este de prea puţin timp preşedinte... probabil... şi nu ştie. Una este raportul, alta este textul legii.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Corect!

Domnul Adrian Solomon:

În raport s-au preluat nişte elemente din expunerea de motive, pentru că aşa era iradeaua sultanală. Nu putem să-i băgăm cuvinte în iradea sultanului, pentru că nu le-a băgat el atunci.

Prin urmare, dacă vă uitaţi în tabelul comparativ, textul legii spune clar, la art. 1 - "Este ziua românilor de la sud de Dunăre, din Balcani", românii incluzându-i pe toţi care sunt la sud de Dunăre. Nu trebuie să-i nominalizăm că sunt meglenoromâni, că sunt istroromâni, că sunt cuţovlahi, că sunt ce or fi ei!

Dacă tot propune retrimiterea, să ne spună şi ce să facă comisia, care-i propunerea?!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Nu, dar eu cred că explicaţia de acum a fost justă, a fost în regulă şi cred că a explicat lucrurile, drept pentru care mergem mai departe şi vă informez, nemaifiind dezbateri generale, că există 5 amendamente admise.

Vă întreb dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu.

La marginal 2 art. (1), obiecţii? Nu.

Articolul 2, marginal 3, obiecţii? Nu.

Marginal 4, articolul 3? Nu.

Marginal 5, obiecţii? Nu.

Nemaifiind alte obiecţii, nemaifiind dezbateri generale... (Discută cu domnul deputat Iulian Bulai care a venit la prezidiu.)

A spus că ar fi bine să se trimită. Nu s-a făcut pe procedură.

Bun.

Domnul Bulai spune că a propus să fie retrimisă comisiei.

Pentru a respecta procedura şi a îndeplini litera Regulamentului, supun votului această propunere de retrimitere la comisie pentru o săptămână.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 191; pentru - 58; contra - 84; 49 de abţineri.

Prin urmare, propunerea nu a întrunit numărul de voturi pentru ca proiectul de lege să se reîntoarcă la comisie, aşa încât rămâne la votul final.

S-a respectat procedura şi acesta este votul.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Valorificarea la maximum a potenţialului inovator al UE - Un plan de acţiune privind proprietatea intelectuală care să sprijine redresarea şi rezilienţa UE COM (2020) 760; PHCD 54/2021.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, vă rog?

Domnul deputat Ştefan Muşoiu? Nu.

Doamna deputat Cătăuţă Ana-Maria.

Vă rog.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Bună dimineaţa!

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, Nota de informare transmisă de MAE, Fişa de informare elaborată de DUE a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată în cadrul comisiei, Comisia pentru afaceri europene propune:

- A susţinut planul de acţiune privind proprietatea intelectuală, care sprijină Uniunea Europeană, în vederea valorificării la maximum a potenţialului inovator;

- A recomandat derularea unei campanii pentru conştientizarea importanţei proprietăţii intelectuale;

- A recomandat înfiinţarea unui sistem de indicaţii geografice pentru produsele neagricole şi sprijinirea acestuia.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 27 aprilie 2021 şi a fost adoptată în unanimitate.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt. Ba da!

Domnul deputat Cristea Andi-Lucian.

Vă rog.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau, pe scurt, să spun şi să punctez faptul că progresul şi evoluţiile tehnologice au arătat că este necesară modernizarea cadrului normativ şi programatic al Uniunii Europene referitor la proprietatea intelectuală, prin instituirea unor politici bine calibrate în acest domeniu.

Trebuie să ţinem cont de faptul că Uniunea Europeană dispune de mijloacele necesare pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, din punct de vedere tehnologic, pe baza unui sistem robust şi cuprinzător de brevete ce asigură implementarea rapidă a tehnologiilor de vârf. Şi mai punctez faptul că un cost rezonabil al obţinerii şi menţinerii acestor brevete unitare asigură accesul inclusiv pentru întreprinderile mici nou înfiinţate la mecanismul protecţiei proprietăţii intelectuale.

Prin urmare, susţinem adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea Comisiei, în forma prezentată de colega mea, secretar al Comisiei pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Iulian Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mereu apreciez umorul colegilor.

Da, România are probleme în a susţine sectoarele culturale creative. Este o poveste veche cu care ne luptăm în fiecare an, însă acum, în această perioadă dificilă, după o criză fără precedent, sectoarele cultural-creative au suferit şi au de suferit în continuare şi e mai dificil că nu există sprijin din partea statului român şi, da, trebuie să o recunoaştem, indiferent de unde ne aflăm în arcul guvernamental sau în spectrul parlamentar. Acest angajament care prevede un plan de acţiune privind proprietatea intelectuală, care să sprijine redresarea şi rezilienţa în cadrul Uniunii Europene, trebuie să devină un principiu pentru România, în mod real.

Transpunerea Directivei pentru drepturile de autor în legislaţia naţională trebuie promovată cu celeritate de Guvern. Să nu uităm că directiva a fost o reuşită a preşedinţiei rotative a României la Consiliul UE.

Aşadar, în lumina acestei opinii, aşteptăm directiva privind drepturile de autor, în Parlament, cât mai repede. Trebuie să facem un pas important înainte, pentru a susţine sectorul cultural creativ din ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Nemaifiind obiecţii sau comentarii de ordin general, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate pe acest proiect.

Proiectul de hotărâre rămâne, aşadar, la votul final.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu Noua agendă privind consumatorii - Consolidarea rezilienţei consumatorilor pentru o redresare durabilă COM (2020) 696; PHCD 53/2021.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene?

Nu vrea nimeni de la Comisia pe afaceri europene?

Doamna Cătăuţă Ana-Maria, Grupul PSD.

Dar, vă rog frumos, înscrieţi-vă, apăsaţi... Da?

Haideţi acum!

Domnul deputat Mircea Fechet, Grupul PNL. (Vociferări.)

Da, da, sigur!

Domnul Mircea Fechet:

Îmi cer scuze!

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu Noua agendă privind consumatorii - Consolidarea rezilienţei consumatorilor pentru o redresare durabilă COM (2020) 696.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene.

Comisia, în principal, a susţinut abordarea propusă de Comunicarea referitoare la Noua agendă privind consumatorii, ce vizează Consolidarea rezilienţei, a considerat că este necesară o strategie de conştientizare a consumatorilor, adaptată nevoilor din toate regiunile Uniunii Europene şi specificului zonelor rurale.

A recomandat implicarea organizaţiilor persoanelor vârstnice şi a asociaţiilor persoanelor cu dizabilităţi.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 20 aprilie 2021 şi a fost adoptată în unanimitate.

Aşadar, propunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de către Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Molnar Ervin, Grupul PNL.

Vă rog.

La comentarii de ordin general, intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Vă rog.

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Noua agendă privind consumatorii, lansată de Comisia Europeană, urmăreşte să răspundă nevoilor imediate ale consumatorilor, accentuate de criza provocată de pandemia de COVID-19 şi să sporească rezilienţa acestora.

Pandemia este, în primul rând, o criză sanitară care a adus provocări semnificative şi a modificat în mod vizibil tiparele de consum şi de mobilitate ale cetăţenilor.

Măsurile care au limitat circulaţia persoanelor au evidenţiat rolul important al tehnologiilor digitale în viaţa noastră, achiziţionarea de bunuri esenţiale şi accesul la anumite servicii nefiind posibile în lipsa acestora.

Din păcate, practicile înşelătoare îndreptate împotriva consumatorilor s-au înmulţit semnificativ în perioada crizei, autorii acestora profitând de teama consumatorilor şi vânzând produse ineficiente şi potenţial periculoase, pretinzând în mod fals că acestea ar fi benefice pentru sănătate.

Exemple în acest sens sunt comercializarea unor produse de igienizare care aveau caracteristici de protecţie nejustificate sau vânzarea unor măşti care nu îndeplineau cerinţele relevante.

Consumatorii români, la fel ca şi cei europeni, îşi doresc să beneficieze pe deplin de avantajele pieţei unice, să aibă capacitatea de a face alegeri în cunoştinţă de cauză şi să joace un rol activ în tranziţia verde şi cea digitală, în orice moment şi oriunde s-ar afla în Uniunea Europeană.

Drepturile şi siguranţa lor trebuie să fie în continuare protejate, mai ales în această perioadă de incertitudine şi dificultăţi fără precedent, iar asigurarea respectării drepturilor consumatorilor este în primul rând responsabilitatea autorităţilor naţionale.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru aprobarea acestei Comunicări a Comisiei Europene privind consolidarea rezilienţei consumatorilor pentru o redresare durabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Muşoiu Ştefan, Grupul PSD.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Noua agendă privind consumatorii integrează diferite politici ale Uniunii Europene, cu o relevanţă deosebită pentru consumatori. Ea reflectă nevoia de a se ţine cont de obligaţiile în materie de protecţie a consumatorilor, la formularea şi punerea în aplicare a altor politici şi activităţi.

Adoptarea unor abordări cuprinzătoare este un factor esenţial, capabil să impulsioneze o redresare durabilă şi ecologică şi dezvoltarea unei societăţi echitabile, axate pe dezvoltarea digitală.

Sprijinirea cooperării între statele membre în vederea pregătirii expertizei necesare asigurării protecţiei consumatorilor este esenţială pentru a răspunde provocărilor în epoca noilor tehnologii şi implementarea soluţiilor eficiente în societatea digitală.

Grupul parlamentar al PSD susţine adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea COM (2020) 696 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind comentarii de ordin general, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

Dacă sunt la preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul 5, PL-x 114/2021, şi punctul 6, PL-x 135/2021, neavând rapoartele comune depuse, vor fi dezbătute în funcţie de sosirea acestora.

Aşa că, mergem la punctul 7 de pe ordinea de zi.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară; Pl-x 6/2021.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, preşedintele Comisiei juridice sau raportorul din partea Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului?

Domnul deputat Andrei Lupu.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care susţine adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 304/2004, în sensul stabilirii regulii judecării apelurilor în complet de doi judecători, şi nu în complet de trei judecători, aşa cum se prevede, în prezent, în cuprinsul art. 54 alin. (2) din actul normativ de bază.

Potrivit iniţiativei legislative, legea ar urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.

Membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă, avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi punctul de vedere al Guvernului României în şedinţa din 15 aprilie 2021 şi, în urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Băcanu Cristian-Tudor, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Cristian-Tudor Băcanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege vizează reducerea numărului de judecători la completurile de apel, de la trei judecători, cât este prevăzut în prezent în Legea nr. 304/2004, la doi judecători.

Tradiţional, în România, în sistemul judiciar, apelurile erau soluţionate de completuri formate din doi judecători, fondurile dintr-un complet format de un judecător şi recursurile din completuri formate din trei judecători.

În 2018, majoritatea de atunci, aflată pe cai mari, a adoptat Legea nr. 207/2018, prin care, într-un mod inexplicabil, din punct de vedere juridic, a fost crescut numărul de judecători la completurile de apel, de la 2 la 3. Nu a existat atunci un studiu de impact, iar avizul CSM a fost unul negativ, aceasta pentru că sistemul judiciar nu are resursa umană necesară să crească numărul de judecători, conform Legii nr. 207/2018.

Tocmai acesta a fost motivul pentru care, în 2018, Guvernul PSD a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, prin care a fost suspendată de la aplicare norma respectivă.

Ulterior, printr-o serie de acte normative, intrarea în vigoare a normei a fost amânată până în 2022.

Având în vedere şi practica Curţii Constituţionale, în sensul în care nu poate fi amânată la intrarea în vigoare o normă pentru un timp mult prea îndelungat, consider că este necesar să revenim la forma tradiţională din sistemul judiciar românesc, şi anume, să aducem doi judecători în completurile de apel.

De altfel, modificarea numărului de judecători nu aduce niciun beneficiu real pentru actul de justiţie şi este una nejustificată.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Mihai Badea, Grupul USR PLUS.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Una dintre primele măsuri pe care Guvernul le-a adoptat în decembrie anul trecut, după învestire, la propunerea ministrului justiţiei, domnul Stelian Ion, a fost prorogarea prevederii prin care PSD a decis să majoreze de la doi la trei numărul de judecători din completurile de apel.

S-a apelat la prorogare, şi nu la abrogare, tocmai din respect faţă de voinţa cetăţenilor români, care la referendumul naţional din 26 mai 2019 au spus foarte clar că nu mai vor OUG-uri în justiţie şi nu mai vor amnistie şi graţiere pentru corupţi.

Evident că PSD a criticat în continuare această măsură, cu toate că ea salvează sistemul judiciar de la haos, de la colaps.

Măsura pe care o abrogăm astăzi este ruptă de realitate. Nu poţi să faci aşa ceva atunci când deja există un deficit major de judecători şi mai ales nu poţi să faci aşa ceva după ce ai blocat pentru doi ani intrările în profesie dinspre INM şi ai încurajat pensionarea anticipată a magistraţilor.

Şi dacă nu mă credeţi pe mine, vă invit să citiţi avizul CSM, care e foarte clar în acest sens.

Încă un lucru am să vă spun. Pe fondul măsurii nu există nicio dovadă, nu există niciun indiciu măcar, că actul de justiţie este de o calitate superioară atunci când sunt mai mulţi judecători în completuri, aş spune chiar dimpotrivă. Şi vă dau un exemplu. Avem chiar în această clădire o instanţă care funcţionează în complet nu de trei, ci de nouă, şi care aţi văzut cu toţii ce decizii poate să adopte uneori.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Avem 5 amendamente admise, două respinse.

Dacă la titlul legii avem observaţii? Nu.

Marginal 2, art. 1? Nu.

Marginal 3 alin. (2)? Nu.

Marginal 4? Nu.

Marginal 5? Nu.

Amendamentele respinse dacă se susţin? Avem două amendamente. Dacă se susţin?

Domnul Florea Daniel? (Vociferări.)

La generale? Am întrebat.

Nu se susţin.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 9, Pl-x 5/2021, de asemenea nu are raportul sosit.

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940... (Vociferări.)

N-am înţeles! Cum n-are raport? Are raport! Cum nu?

8. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice; PL-x 167/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Vexler Silviu.

Vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege este un act de demnitate şi normalitate morală mult prea mult întârziat faţă de copiii victimelor şi supravieţuitorilor Holocaustului. Este, în primul rând, o recunoaştere morală faţă de suferinţa prin care au trecut, la rândul lor, faţă de sprijinul pe care l-au acordat părinţilor şi faţă de modul în care au înţeles să păstreze memoria acestei suferinţe.

Este aici şi fostul nostru coleg şi prietenul meu, domnul deputat Adnagi, care obişnuia să folosească expresia "copiii fără copilărie". Aş completa-o un pic şi, salutându-l, spunând că este vorba despre copiii care nici nu au avut dreptul la o copilărie.

Îmi aduc aminte de o situaţie a unui coleg dintr-una din comunităţile evreieşti din România, al cărui părinte a fost deportat, a fost suit într-unul din trenurile morţii. A supravieţuit doar datorită faptului că părintele său a avut norocul de a fi aruncat într-o groapă comună, împuşcat, şi nu a murit în acel moment. A ajuns cumva acasă, nu au ştiut niciodată cum a ajuns, şi pe toată durata vieţii sale nu a mai scos un cuvânt, nu a mai vorbit niciodată. Cu toate acestea, copiii săi l-au îngrijit şi i-au păstrat memoria vie până în ultima zi.

Vă mulţumesc frumos tuturor celor care aţi susţinut acest proiect. Apreciez şi sprijinul colegilor din Comisia pentru muncă, unde am adoptat proiectul în unanimitate.

Repet, este un gest de normalitate, un gest de respect.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, doamna deputat Oana Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau, înainte de asta, să-l felicit pe domnul Silviu Vexler pentru extraordinara iniţiativă!

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 167/2021 din 21 aprilie 2021, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea ordonanţei cu un nou articol, art. 3¹, în sensul stabilirii unor drepturi şi pentru copiii celor care au fost victime din motive etnice ale regimurilor instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social şi al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 19 aprilie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Solomon Adrian, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este adevărat că iniţiativa domnului Silviu Vexler este una salutară şi o vom susţine fără comentarii.

Singurul lucru pe care aş vrea să-l spun este pentru marele public.

Vorbim despre copii care sunt astăzi trecuţi bine de 80 de ani. Sunt copii care până la vârsta aceasta n-au avut nicio recunoştinţă, nicio recunoaştere din partea statului român. Sunt copii care au crescut unii fără părinţi, unii cu părinţi afectaţi iremediabil de experienţele acelor ani, fără copilărie, fără o tinereţe, fără un sprijin adevărat în momentele importante ale vieţii.

Din 1999, când Guvernul a dat Ordonanţa nr. 105 pentru recunoaşterea suferinţelor celor care au îndurat ororile regimurilor fasciste din România, între 1940 şi 1945, mult mai târziu decât s-a recunoscut suferinţa celor care fuseseră trimişi în lagăre şi chiar la moarte de către cei de după 1945, iată, de atâţia ani de zile, nimeni nu s-a gândit că, pe lângă cei care mai supravieţuiseră şi trăiau încă, este cazul să ne gândim şi la cei care au suferit indirect ororile acelor vremuri.

Este mai bine mai târziu decât niciodată, dar parcă am făcut prea puţin şi prea târziu pentru unii!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Coleşa Ilie, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Deci, prin acest proiect ni se propune ca drepturile şi indemnizaţiile băneşti ale celor care au suferit pe motive etnice, pe teritoriul statului român - atenţie, doar şi numai pe teritoriul statului român - să fie acordate şi copiilor lor, în procent de 100% pentru cei născuţi în acea perioadă şi în procent de 50% pentru cei născuţi după încetarea persecuţiilor, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, adică pe perioada regimului antonescian, legionar, a Regelui Mihai I, până la instituirea regimului comunist reprezentat de Guvernul Petru Groza.

Grupul AUR găseşte foarte bună această iniţiativă şi o salută. Doar că ea are mari lipsuri, caracterizate de timp şi de spaţiu.

Mai concret, persecuţiile pe motive etnice nu s-au desfăşurat doar în perioada respectivă şi doar pe teritoriul statului român, ci mai ales pe teritoriile vremelnic cedate. Mai exact, este vorba despre faptul că la 28 iunie 1940, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost nevoită să cedeze Basarabia şi Bucovina de Nord, Uniunii Sovietice; apoi, la 30 august 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena, România a fost nevoită să cedeze, mare parte din Transilvania, Ardealul de Nord, Ungariei horthyste.

Şi, ca atare, se vede foarte clar că persecuţiile s-au desfăşurat şi în afara spaţiului, timpului specificat de lege.

În plus, în Basarabia şi Bucovina de Nord...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog frumos să conchideţi, timpul a expirat.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Foarte scurt.

În Basarabia şi în Bucovina de Nord au avut loc deportări, până în anul 1953, de sute de mii de români.

Ca atare, în urma acestor cedări forţate, sute de mii de români, de cetăţeni români sau de cei care au fost nevoiţi să renunţe vremelnic la cetăţenia română şi de toate etniile - români, evrei, romi, chiar maghiari, care au fost persecutaţi, din răzbunare, după recuperarea teritoriilor - nu sunt incluşi în această lege.

Am depus amendamentele. Ele nu au fost luate în considerare.

Ca atare, Grupul AUR anunţă intenţia, pe viitor, de a iniţia un proiect legislativ care să repare aceste lipsuri.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Florin Alexe, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

În primul rând, vreau să-l felicit pe colegul nostru, Silviu Vexler, pentru această iniţiativă şi pentru onoarea pe care mi-a făcut-o, de a mă coopta în realizarea acestei legi!

Pentru colegul de la AUR - este vorba despre întreg teritoriul României, deci răspunde cumva problemelor ridicate de dumneavoastră.

Revenind la acest proiect...

Dragi colegi,

Am semnat această iniţiativă legislativă pentru că avem obligaţia să aducem o minimă reparaţie morală ultimilor martori ai Holocaustului şi copiilor victimelor.

Atât "trenul morţii", cât şi celelalte masacre îndreptate împotriva populaţiei minoritare, deportările şi lagărele de concentrare nu sunt poveşti care se spun şi se uită. Au fost tragedii trăite, mărturisite de victime şi retrăite de copiii acestora în fiecare zi a vieţii lor.

Statul român a condamnat Holocaustul, la nivel declarativ.

Acum, chiar dacă este prea târziu, avem obligaţia să oferim o legislaţie reparatorie pentru persoanele care au fost persecutate în timpul regimurilor totalitare.

Ajutorul financiar nu este mare, dar poate ajuta în acest moment puţinele persoane care mai sunt în viaţă, să-şi procure cel puţin câteva medicamente necesare.

Repet, este un mic şi tardiv ajutor, dar un gest moral obligatoriu pentru un stat democratic şi european ca România. Este un gest de demnitate faţă de copiii victimelor Holocaustului.

Vă îndemn să votaţi această iniţiativă, cu gândul la suferinţa tuturor victimelor regimurilor totalitare.

Noi, ca reprezentanţi ai poporului român, avem datoria să aducem o minimă reparaţie morală.

Vă invit să ne aşezăm de partea adevărului istoric.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Suspend pentru câteva momente dezbaterile generale şi invit liderii de grup, pentru a le face o propunere, vă rog frumos.

(Consultări.)

Da.

Stimaţi colegi,

Am făcut liderilor grupurilor parlamentare următoarea propunere, care a fost şi acceptată, în unanimitate:

Punctul 14 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite (Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, semnat la Bucureşti, la 9 decembrie 2020 şi la Upper Marlboro, la 4 decembrie 2020; PL-x 128/2021), ţinând cont că ieri am aprobat şi constituirea Grupului PRO-America - va fi adus pe poziţia 10³.

Apoi, la punctul 11 avem PL-x 265/2020 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; iar la punctul 12 - PL-x 470/2019/2021; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2019 pentru completarea art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Pe cale de consecinţă, prelungim timpul de lucru până la epuizarea dezbaterii acestor proiecte pe care vi le-am propus - 14 vine pe 10³, 11 şi 12. Şi încheiem cu punctul 12. (Vociferări.)

Nu ştiu ce spun, nu, nu aud de aici. (Vociferări.)

Nu, aici se încheie, aşa au hotărât liderii grupurilor, la punctul...

Rămâne pe urmă...

Deci, avem acordul liderilor.

Pe cale de consecinţă, acesta este programul zilei de azi, pe sesiunea de dezbateri generale.

Continuăm cu dezbaterile generale la punctul 8 - PL-x 167/2021.

Domnul deputat Szabó Ödön.

Domnul deputat Szabó Ödön?

La dezbateri generale, punctul 8 - PL-x 167/2021 - v-aţi înscris.

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

A recunoaşte că a greşit la un moment dat cineva şi a recunoaşte că acest stat şi reprezentanţii lui, la un moment dat, au făcut o greşeală enormă, realizând, prin regimul respectiv, un sistem care s-a întors împotriva propriilor cetăţeni care aveau o altă etnie decât majoritatea, este un lucru bun.

A aduce în faţa dumneavoastră şi a noastră, a tuturor, o lege care încearcă, cel puţin, atât la nivel moral, cât şi material, să compenseze un asemenea gest, eu cred că este corect.

Dar cel mai important lucru este să înţelegem că este nevoie de o protecţie, întotdeauna, a majorităţii, faţă de minoritate, care, în cazul în care este lipsită de instrumentele de a-şi păstra şi nu are instrumentele, în general, de a putea să lupte împotriva unor abuzuri care se întâmplă împotriva unei minorităţi.

Trebuie să recunoaştem că această iniţiativă legislativă este una bună şi mă bucur că o susţin toate formaţiunile politice din Parlament, dar trebuie să recunoaştem totodată că mai avem foarte multe lucruri pe care trebuie să le spunem şi să le facem.

Şi anume, faptul că o bună parte dintre proprietăţile pe care le-au avut minorităţile şi o bună parte pe care le-au avut cultele şi care au fost naţionalizate ulterior acestui moment sau antecedent acestui moment, în această perioadă, trebuie să poată să fie recuperate de către comunităţile respective.

Îl felicit pe colegul Silviu Vexler pentru această iniţiativă legislativă!

Mă bucur că sunt printre cosemnatari şi coiniţiatori.

Şi cred că trebuie să fim cu toţii alături pentru a face şi următorii paşi, inclusiv în ceea ce priveşte retrocedarea proprietăţilor comunităţilor noastre, care, într-un alt regim, dar tot la fel, totalitar, abuziv, s-a îndreptat împotriva minorităţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Florin Roman, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să-i felicit pe iniţiatori, pentru că au reuşit să ducă la bun sfârşit acest proiect de lege şi sper să fie cât mai repede promulgat!

Uciderea în masă a poporului evreu a fost, cred eu, cel mai rău lucru care s-a întâmplat în acest ultim veac, în tot ceea ce înseamnă omenire. Victimele poporului evreu sunt poate cele mai dureroase.

V-aş ruga, însă, domnule Vexler, să fiţi la fel de receptiv în ceea ce priveşte traumele şi suferinţele urmaşilor deţinuţilor politici. (Aplauze.)

Am închis astăzi subiectul - şi vă felicit pentru această iniţiativă -, însă vreau să vă reamintesc că atrocităţile au continuat şi după 1945, odată cu instaurarea regimului comunist. (Aplauze.)

Vreau să vă reamintesc, stimaţi colegi, că au fost atrocităţi din motive politice. Foarte mulţi tineri, la acea vreme, care au avut convingeri politice, au murit în închisorile comuniste, iar copiii lor au fost copiii acelor deţinuţi care au fost trataţi toată viaţa lor, la facultate, la locul de muncă, ca nişte, între ghilimele - haideţi, să nu folosesc termeni duri, să le spun doar "copii ai deţinuţilor politici".

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că la Sighet a fost ultimul loc de oprire pentru toată floarea şi pentru tot înaltul cler al Bisericii Greco-Catolice şi Romano-Catolice. Înalţi cardinali au fost bătuţi până când au uitat să spună "Tatăl Nostru".

Cred că trebuie să discutăm despre toate aceste lucruri, despre toţi urmaşii celor care au suferit din motive etnice, din motive politice, din motive religioase.

Şi măcar atât putem să facem - să le arăm că nu discriminăm, că îi tratăm pe toţi cu respectul cuvenit pentru suferinţa lor.

Şi sper să susţineţi şi proiectele legate de urmaşii celor care au suferit din motive politice şi religioase.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Ţoiu Oana, Grupul USR PLUS, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vreau să-l felicit pe colegul nostru, Silviu Vexler, nu doar pentru această iniţiativă, aşa cum au spus şi colegii noştri, ci şi pentru că, în cadrul Comisiei pentru muncă, când a fost discutat raportul, a prezidat extraordinar comisia.

Şi de ce spun asta? Este pentru că, în timpul dezbaterilor, Grupul parlamentar AUR a încercat să scoată din propunerea legislativă sintagma "trenurile morţii".

Eu sunt româncă, sunt mândră că m-am născut în România, că am crescut aici, că-mi cresc copiii aici, că muncesc aici, dar mândria aceasta nu poate să fie bazată pe o încercare de rescriere a istoriei.

Da, poporul român a greşit; pe teritoriul acestei ţări s-au întâmplat multe lucruri despre care noi nu vorbim suficient, despre care copiii noştri nu învaţă suficient la istorie, la şcoală, şi despre care nici noi, ca generaţie de adulţi şi politicieni, nu suntem suficient de vocali.

Aşa că, vreau să-i mulţumesc nu doar pentru că aduce un gest de reparaţie pentru supravieţuitori şi copiii lor, ci şi pentru că e un aliat al adevărului.

Şi cred că mândria de a fi român se bazează pe responsabilitatea noastră de a fi mai mult aliaţi ai acestui adevăr, oricât de dureros este el, pentru că nu putem fi mândri decât dacă învăţăm din ce am greşit. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Simion George, Grupul AUR, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Doamnă Ţoiu, o să vă rog şi pe dumneavoastră ce l-am rugat şi pe domnul Barna - nu politizaţi tema Holocaustului!

Colegii mei spuneau o chestiune istorică; voiau să introducă termenul "trenul", nu "trenurile".

Era o chestiune strict de amendament.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR.

Domnul Iulian Bulai:

"Când naziştii au venit să-i ia pe comunişti, n-am scos o vorbă, nu eram comunist. Când i-au arestat pe social-democraţi, am tăcut, nu eram social-democrat. Când au venit să-i ia pe sindicalişti, nu am protestat, nu eram sindicalist. Când au venit să-i ia pe evrei, nu m-am revoltat, nu eram evreu. Când au venit să mă ia pe mine, nu mai rămăsese nimeni care să-mi ia apărarea".

Acestea sunt cuvintele unui preot creştin, mut în faţa unei realităţi - atrocităţile pe care le creează indiferenţa.

Aceste lucruri s-au întâmplat şi în România. Şi nu le-au făcut străinii în România. Da, şi noi suntem părtaşi - noi, ca popor - la ce s-a întâmplat în perioada respectivă şi, bineînţeles, la ce s-a întâmplat şi după.

Eu mă bucur că, acum, la Bruxelles, Guvernul României, prin PNRR, negociază şi linii de finanţare pentru susţinerea unor muzee memoriale care vor pune în lumină aceste fapte şi care vor vorbi cu sinceritate şi deschidere despre trecutul nostru, ca popor, şi despre rănile noastre, tocmai pentru a le putea vindeca şi a putea trece mai departe.

Felicitări, Silviu Vexler!

Aşa cum am procedat în acest caz, să procedăm şi pentru alte victime şi alte situaţii, în alte perioade de dictatură!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ, online, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să spun că am fost extrem de onorat să pot susţine acest proiect de lege iniţiat de prietenul meu, Silviu Vexler, pentru că este un gest de reparaţie morală absolut necesar, chiar dacă foarte târziu, dar mai bine mai târziu decât niciodată!

Totodată, este o formă de asumare a istoriei, o asumare absolut necesară pentru o societate civilizată. Aceasta este pretenţia noastră, că într-o astfel de societate noi trăim.

Am auzit că legea ar avea lipsuri.

Doamnelor şi domnilor,

Această lege n-are niciun fel de lipsuri. Este o lege foarte bună.

Iar dacă există alte situaţii şi alte categorii care nu se încadrează în această lege, putem oricând să le dezbatem, să le susţinem şi să le rezolvăm.

Dar resping categoric afirmaţia că această lege ar avea lipsuri.

Totodată, am auzit solicitarea ca domnul Vexler să fie deschis şi să susţină şi alte situaţii.

Vreau să vă spun că domnul Vexler a fost deschis. A iniţiat, împreună cu Slavoliub Adnagi, prietenul nostru, şi cu mine, proiecte de lege care au dus la reglementarea unor astfel de situaţii, referitoare la Decretul nr. 118 şi la copiii unor foştilor deţinuţi politici, victime ale comunismului. Şi această soluţie am găsit-o în legislatura precedentă şi a fost adoptată în cvasi-unanimitate de către Parlament.

Aşa că şi pentru acel gest politic îi mulţumesc şi lui Silviu Vexler şi lui Slavoliub Adnagi şi tuturor colegilor care au votat în favoarea acelor iniţiative pe care le-am avut şi care au rezolvat, tot aşa, foarte târziu, dar mai bine decât niciodată, nişte situaţii îngrozitoare create de regimul comunist.

Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor colegi, şi sper că vom vota în unanimitate această iniţiativă!

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Silviu Vexler, care vrea să dea probabil şi replica, pe anumite afirmaţii făcute de la tribună.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu Vexler:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Foarte scurt.

Întâi, să remarc o ironie a istoriei şi a sorţii. În timp ce noi dezbatem acest proiect, astăzi, la Curtea Militară de Apel, după peste doi ani de amânări succesive, se discută cererea de reabilitare a celui care a fost generalul Nicolae Macici, responsabil de execuţia a 40.000 de evrei pe străzile din Odessa, în perioada Holocaustului, o acţiune care trenează de peste doi ani, despre care am mai vorbit în trecut.

Vă mulţumesc tuturor pentru cuvintele pe care le-aţi adresat, care mă bucură şi mă onorează, nu pe mine în primul rând, ci pe urmaşii acestor victime, care urmăresc sau care vor vedea ulterior această şedinţă.

Vreau să-l asigur - aşa cum a spus şi domnul deputat Ganţ -, vreau să-l asigur pe domnul Roman, şi nu doar pe dumnealui, de faptul că am un respect absolut pentru victimele oricărei persecuţii, indiferent dacă a fost etnică, politică sau religioasă.

Aşa cum a spus şi dumnealui, este motivul pentru care, în legislatura trecută, alături de Domnia Sa şi de domnul deputat Adnagi, am lucrat intensiv, în primul rând, la soluţionarea problemei urmaşilor persoanelor persecutate din motive politice.

Tot aşa, alături de alţi colegi, înainte de acest lucru am şi majorat acele indemnizaţii.

Singurul lucru pe care nu l-am făcut şi nu voi fi convins vreodată să îl fac este că urmaşii legionarilor, o organizaţie criminală şi teroristă, care a distrus în primul rând imaginea României, în afară de alte crime, trebuie să beneficieze de indemnizaţie din partea statului român.

Cu această excepţie, aşa cum am spus şi aşa cum am demonstrat, cred cu tărie şi îi respect pe toţi urmaşii victimelor regimurilor totalitare care trebuie condamnate, indiferent de natura lor.

Un alt doilea element, foarte scurt.

Cu puţin timp înainte de depunerea proiectului de lege, la una dintre categorii, este vorba de supravieţuitorii din "trenurile morţii" - pentru că au fost mai multe transporturi definite ca "trenuri ale morţii" -, mai existau 2 beneficiari, 2 supravieţuitori, care erau în viaţă; în prezent, mai există doar unul, care, din păcate, şi el este extrem de bolnav.

Vă mulţumesc tuturor! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dezbaterile generale s-au încheiat.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă informez că sunt 6 amendamente admise, două respinse.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu.

Art. 1, obiecţii? Nu.

Marginal 3, obiecţii? Nu.

Marginal 4, art. 5, obiecţii?

Marginal 5, art. 9, obiecţii? Nu.

Marginal 6, obiecţii? Nu.

Sunt două amendamente respinse. Dacă se susţin? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la Bucureşti, la 5 septembrie 2020; PL-x 143/2021; suntem în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, în dezbatere are cuvântul iniţiatorul, reprezentantul Guvernului României.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru prezentarea raportului, domnul deputat Constantin Şovăială.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Şovăială:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prezint raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la Bucureşti, la 5 septembrie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la Bucureşti, la 5 septembrie 2020 şi trimis cu adresa PL-x 143/2021.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între cele două Guverne, acord ce cuprinde prevederi referitoare la achiziţia de armament şi de tehnică militară în cadrul proiectelor comune, producţia de armament şi de tehnică militară, reparaţia şi modernizarea armamentului, tehnicii militare şi furnizarea altor servicii în domeniul tehnico-militar sau vânzarea de licenţe de producţie a armamentului şi a tehnicii militare, desemnarea autorităţilor competente în aplicarea acestuia, înfiinţarea Comisiei Mixte Româno-Ucrainene de cooperare tehnico-militară, în scopul aplicării prevederilor acordului - protecţia informaţiilor clasificate, modul de soluţionare a divergenţelor, intrarea în vigoare, durata, modalitatea de denunţare, precum şi încetarea valabilităţii acordului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat semnarea acestui acord, prin Hotărârea nr. 61 din 6 mai 2021.

Proiectul de Lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Comisia a dezbătut acest proiect de lege în data de 13 aprilie 2021.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi pentru, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, doamna deputat Hărătău Elena? Nu? Era apăsat, văd.

Dacă nu sunt intervenţii la dezbateri generale, atunci...

Domnul deputat Simion George?

Am o rugăminte, apăsaţi din timp când vreţi să vă înscrieţi la cuvânt, pentru că suntem pe procedură şi intrăm dintr-o etapă în alta.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Poftiţi!

Domnul George-Nicolae Simion:

Avem o problemă cu proiectul de lege.

Acordul tehnico-militar dintre România şi Ucraina.

Avem o problemă nu cu Ucraina, nu cu parteneriatele din care facem parte, nu cu acordul şi strategia NATO, avem o problemă cu noi, cu instituţiile României care ar trebui să vegheze la drepturile românilor din ţară, din jurul graniţelor şi de pretutindeni.

În 2017, Parlamentul României vota cu unanimitate de voturi o declaraţie referitoare la adoptarea recentă a Legii educaţiei din Ucraina.

Nimic din acea declaraţie care viza protejarea minorităţii româneşti din Ucraina nu s-a respectat, şcoli româneşti au fost închise una după alta, din nefericire.

Avem jumătate de milion de români în Ucraina, în Ţinutul Herţa, în Bugeac, în Nordul Bucovinei şi în Transcarpatia. Din păcate, drepturile acestor români la educaţie în limba maternă nu sunt respectate.

Din păcate, statul român, prin instituţiile sale, care au fost foarte, foarte grăbite să treacă acest acord tehnico-militar prin Legislativul de la Bucureşti, nu au făcut aceiaşi paşi pentru a pune presiune pe autorităţile de la Kiev, pentru apărarea celor o jumătate de milion de români din Ucraina. Şi pentru asta dăm un vot de blam autorităţilor române de la Bucureşti. Este cazul ca cineva să o facă, pentru că, altfel, din 2017 până în 2021 trec patru ani.

Avem un minister de externe şi când vine vorba despre drepturile românilor, şi despre apărarea românilor, sau avem instituţii în cadrul statului român, când vine vorba doar despre alte interese?

Asta este poziţia noastră.

Vă mulţumesc.

Ştiu că suntem presaţi de timp, am pregătit o alocuţiune mai mare dar, cu siguranţă, atitudinea noastră la orice vizează statele vecine, fie că se numeşte Serbia, fie că se numeşte Ucraina, în concordanţă cu apărarea intereselor româneşti,l poziţiile noastre vor fi la fel.

Aveţi grijă cei de la Ministerul de Externe, cei din cadrul statului român, de românii din jurul graniţelor, altfel nu veţi avea cooperarea noastră pe chestiuni de multe ori vitale. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc pentru prezentarea punctului de vedere.

Fiind procedură de urgenţă, este un singur vorbitor. Grupul PSD a cedat domnului Chelaru Mircia intervenţia la dezbateri generale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc pentru amabilitate celor care înţeleg că acest proiect de lege nu poate să treacă pe repede-nainte.

Prietenul nostru, domnul Şovăială, a spus că s-a votat în unanimitate. Îi amintesc că în comisie, votul nostru, de la AUR, a fost abţinere, urmând să propunem grupului o variantă de vot general.

Domnilor,

Este foarte curioasă, analizând acest acord, istoria lui.

A început în 2003, pe baza unei necesităţi. România nu era stat membru NATO şi eram în situaţia în care tehnica de luptă a Armatei Române, îndeosebi cea dependentă de administrarea de piese de schimb din fostul spaţiu ex-sovietic, în mod deosebit, din apărarea antiaeriană, radiolocaţie şi a altor categorii de sisteme de arme se şuntase, nu mai aveam piese de schimb şi canibalizam tehnica de luptă pentru a putea să o întreţinem pe cea existentă.

S-a convenit în 2003, într-o discuţie când ministru era domnul Paşcu şi prim-ministru domnul Năstase, ca Ucraina, care era posesoarea depozitelor de piese de schimb, armamente similare compatibile, să fie furnizoare de piese şi de asemenea tipuri de armamente către România.

În 2005, se reia această discuţie, sub domnul Băsescu, se ia din nou un acord de principiu pentru dezvoltarea discuţiilor în acest acord, numai că, în 2008, după ce acordul este pus în operă, domnul Băsescu refuză să-l mai semneze. De ce? Aţi găsit explicaţiile în ceea ce a spus George Simion înainte.

Mă întreb, din 2008 până în 2017, când s-au reluat din nou discuţiile, ce minuni a făcut ca acest acord să fie redivivat?

Între timp, România a intrat în NATO şi a trecut într-un sistem de compatibilitate a armamentelor şi sistemelor de arme cu NATO. Toată tehnica trebuie să fie interoperabilă şi de factură lucrativă în război, pe tehnologie NATO.

S-a schimbat situaţia geopolitică şi geostrategică, inclusiv din perspectiva tipurilor de ameninţări directe asupra integrităţii României.

Mai mult decât atât, intervine Uniunea Europeană şi atrage atenţia că orice relaţie, indiferent în ce domeniu al schimburilor, de la cele comerciale, la cele de armamente, intervine regula protejării spaţiului european, prin identificarea şi acordul către un terţ.

Se pare că ceea ce trebuia să înceapă cu un acord folositor României, se duce către o zonă în care România nu mai are niciun fel de avantaj în această zonă.

Probabil că raţiuni care ne depăşesc, la ora actuală, au făcut ca acest acord să fie reactivat şi pus sub semnătura ministrului apărării.

Ceea ce este curios, doamnelor şi domnilor, este însăşi conţinutul acordului.

Dacă vă veţi uita la art. 2, la "Autorităţi competente", din partea României semnează Ministerul Economiei, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe, iar din partea Ucrainei doar Ministerul Apărării şi Ministerul Dezvoltării Economice. Dispare simetria şi compatibilitatea interstatală.

Aş vrea să vă mai uitaţi, dragii mei, la art. 8, când se denunţă în caz acest tratat. Se spune că toate se vor face pe cale diplomatică.

Păi, e vorba doar despre diplomaţia economică sau de diplomaţia militară? Pentru că diplomaţia statală lipseşte din partea ucraineană.

Mergem, fără a elabora suspiciuni, nici pe departe, din perspectiva oportunităţii şi necesităţii.

Da, în 2003, poate până în 2005, era oportun şi era necesar să încheiem acest acord. Astăzi acest acord, în opinia noastră, ţinând cont că Ucraina, între timp, este un subiect de drept internaţional în stare de război, stat terţ faţă de Uniunea Europeană, care nu poate furniza subiectele sau titlurile contractului, schimb de tehnologie reciprocă şi mai ales producţie de armament interstatală, toate aceste fraze fiind preluate din vechea înţelegere, momentul de oportunitate şi de necesitate este depăşit şi consider că nu este benefic la ora actuală, din toate punctele de vedere, mai ales a tensiunii strategice din zonă, ca România să angajeze un asemenea acord cu Ucraina.

Mai mult decât atât, la anul vine din nou restanţa acordului cu Ucraina, în baza căruia s-a semnat acest acord militar, prin care Ucraina a încălcat în totalitate prevederile Tratatului din 1997, art. 13, îndeosebi punctul 13 din art. 13. "Ghinion pentru ei!", ca să folosesc expresia prezidenţială.

Doamnelor şi domnilor,

Ştiu că s-a hotărât, într-un fel sau altul, să se voteze acest acord.

Noi ne-am făcut datoria de cetăţeni oneşti şi de oameni care facem politică naţională pentru neam şi pentru ţară, nu pentru grupuri sau pentru interese la mână lungă via România.

De aceea, intervenţia noastră vine doar să vă atenţioneze asupra responsabilităţii pe care v-o luaţi votând acest acord. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dezbaterile sunt convins că au intrat în partea tehnică şi în detaliu la comisie şi aici sigur că trebuia surprins un punct de vedere general vizavi de atitudinea pe acest proiect de lege.

Domnul deputat Rodeanu Bogdan, Grupul USR PLUS, vă rog frumos.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cu permisiunea dumneavoastră, o să fac câteva precizări, cu tot respectul pentru antevorbitorul meu, domnul Chelaru, care a expus tehnic într-un anumit fel perspectiva asupra acestui tratat.

Dar aş vrea să-i spun şi eu ce s-a întâmplat în perioada 2003-2021, ce s-a întâmplat în această perioadă.

Păi, putem să enunţăm şi să furnizăm două momente foarte importante: intrarea României în NATO şi episodul Crimeea.

Şi dacă începuturile discuţiei pe acest tratat, din 2003, puneau România în poziţia de achizitor piese de schimb de tehnologie ex-sovietică, în 2021 ne uităm la o Românie furnizoare de echipamente militare şi de tehnică specială.

În momentul de faţă se pune întrebarea de ce acei miniştri au semnat pe acel tratat.

Da, a semnat ministrul economiei, pentru că în subordinea lui există aceste capacităţi de producţie în care investim şi în care ducem partea de ofset sau de cooperare economică pe achiziţiile foarte mari şi programele de înzestrare a armatei.

Acesta este un răspuns. Este un răspuns la ce s-a spus mai devreme.

Şi aş vrea să fac o precizare. Acesta nu este un acord militar, este un acord comercial, în primul rând, prin care România poate exporta, i se dă instrumentul de a exporta şi de a participa, de a ajuta Ucraina în zona de retehnologizare şi mai puţină dependenţă faţă de ceea ce au în momentul de faţă. Şi vorbeam, şi aminteam de acea tehnologie ex-sovietică.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Cred că precizarea este foarte bună şi, chiar dacă poate uneori un acord nu este acoperitor, este mai bine să existe un acord decât să existe lipsa acestuia.

Nemaifiind dezbateri generale, proiectul de lege rămâne la votul final.

10¹. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic; PL-x 53/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, prezentarea raportului suplimentar.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic a fost transmis Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, cu adresa PL-x 53 din 1 februarie 2021.

Senatul a adoptat această propunere legislativă.

Comisia, în primă fază, a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri emise de Consiliul Legislativ.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor parlamentarilor.

Raportul suplimentar a fost şi el, de asemenea, adoptat în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, domnul deputat Vulpescu Ioan, Grupul PSD.

Încercaţi să surprindeţi succint.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi, ca social-democrat nu pot decât să mă bucur că PNL vede în centralizare o soluţie benefică în domeniul culturii, doar că la distribuirea bugetelor, Ministerul Culturii a fost un perdant clar.

Degeaba vom aduce mai multe instituţii în subordinea ministerului, dacă acestea nu vor avea bugetele minime necesare pentru a funcţiona.

Instituţiile care fac obiectul proiectului, fiind istorice şi cu relevanţă naţională, vor fi trecute în subordinea ministerului, pentru a fi închise, dacă acestea nu vor fi şi finanţate corespunzător.

Ne mândrim cu aceste instituţii, le recunoaştem rolul lor istoric, apreciem că au putut funcţiona şi crea cultură de-a lungul timpului.

A continua practica generală de a subfinanţa este un act de agresiune la adresa culturii şi prin aceasta la dreptul fundamental de acces la cultură.

Prin urmare, chiar dacă Grupul Partidului Social Democrat va vota în favoarea acestui proiect de lege, soluţia, stimaţi colegi de la guvernare, este să finanţaţi instituţiile de cultură, nu doar să adăugaţi "naţională" în denumirea lor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Iulian Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege lărgeşte categoria criteriilor în care se pot încadra instituţii naţionale care pot beneficia de acest termen de interes "naţional". Este un lucru bun!

Acest proiect mai prevede şi că anumite instituţii, care acum sunt subordonate la nivel local sau judeţean, pot fi transferate în ograda Ministerului Culturii. Este un lucru bun, cu o menţiune - dacă acest lucru se va întâmpla acolo unde există doar interes şi capacitate politică, dar şi o potenţă financiară pentru a întreţine aceste instituţii, dar se vrea o eliberare a lor spre bugetul central, nu este bine.

Această lege este făcută în interesul instituţiilor din zonele care au aceste instituţii, dar poate că nu şi le permit şi acolo poate să ajute bugetul naţional, nicidecum un instrument în mâna unor baroni locali, care poate că închid instituţii, poate le comasează şi apoi le trimit în grija Guvernului central.

Este o lege bună, sper ca şi aplicarea ei să se facă cu bună-credinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Badiu Georgel, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Chiar aş fi curios să văd ce parlamentari români vor vota această lege în forma în care este acum, pentru că este - scuzaţi expresia - este o sifonare, o metodă de sifonare a banului public.

S-a scos din textul legii, din textul iniţial al legii, s-a scos condiţia de existenţă de 100 de ani a acestor instituţii şi, prin introducerea art. 7¹, practic orice instituţie culturală - şi când ne referim la instituţii nu vă gândiţi că e vorba doar despre teatre sau... nu, nu, nu! - orice asociaţie, oricine, dacă are pile la domnul onorat Guvern, va beneficia de subvenţii de la bugetul de stat. Pentru că nu mai există niciun fel de filtru în ceea ce priveşte acordarea statutului de instituţie publică de importanţă naţională către orice asociaţie mai mult sau mai puţin oneroasă.

Dacă ai pile la Guvern, ţi se acordă acest statut şi beneficiezi de bani fără niciun fel de problemă. Este o altă metodă de cheltuire, de risipire a banilor publici pe diverse asociaţii. Am observat că pe acolo este inserat şi acel multiculturalism.

Probabil, iar vom vedea de la Guvern bani pentru tot felul de expoziţii care mai de care mai hidoase, semipornografice, dacă le pot spune aşa.

Mulţumesc.

Chiar aş fi curios să văd care deputat poate să voteze o asemenea aberaţie de lege, care la Comisia juridică a fost respinsă în unanimitate.

Ia mai gândiţi-vă! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul UDMR.

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu toţii suntem de acord că instituţiile de cultură, indiferent de nivelul de subordonare, că este cel naţional sau la nivel local, au nevoie de finanţare corespunzătoare.

În acest an, la fel ca şi anul trecut, dar din cauza pandemiei nematerializat, există un fond cultural pentru instituţiile de spectacole, prevăzut în bugetul naţional, şi anume, o cotă parte din IVG este prevăzută a merge exclusiv pentru finanţarea instituţiilor de cultură - teatre, filarmonici, spre administraţiile publice locale care nu au susţinerea instituţiilor Ministerului Culturii, de la nivel naţional, având în vedere că nu sunt în subordinea ministerului.

Iniţiativa colegilor noştri din PNL spune foarte clar, că avem instituţii de cultură, altele decât cele aflate în momentul de faţă în subordinea ministerului, care au prestigiul necesar de a avea în titulatură denumirea de "naţional".

Acest lucru cred că este corect, pentru că, a relua şi a acorda, pe baza unui standard clar, care este prevăzut în lege şi pe care l-au prevăzut colegii noştri, de a prevedea, este similar celor care sunt în momentul de faţă în zona de educaţie. Ai colegiu naţional nu doar în centrele de regiune sau la Bucureşti - şi dacă o anumită instituţie de învăţământ are anumite standarde, atunci şi ea, acea instituţie de învăţământ, poate fi declarată colegiu naţional.

Acelaşi lucru se realizează prin această lege la nivelul instituţiilor de cultură, cele care nu sunt neapărat în subordinea ministerului.

Nu se realizează nicio centralizare în momentul de faţă, prin această iniţiativă legislativă, se dă posibilitatea doar a ceea ce este prevăzut în Programul de guvernare. Dacă în anumite situaţii se doreşte, acoperirea regională istorică să fie mai pronunţată şi cu acordul ambelor părţi.

Eu le mulţumesc colegilor din comisie şi trebuie să dau un răspuns. Au fost inclusiv colegi din AUR care au votat în comisie, în unanimitate, această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul AUR.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Stimaţi colegi,

Trebuie să vă aduc în atenţia dumneavoastră faptul că s-a primit pentru această modificare de lege un memoriu din partea a 59 de directori de teatre care ne cer din tot sufletul să nu facem nicio modificare pe această propunere legislativă.

În plus, aduseseră şi atingere asupra contractelor individuale de muncă, au fost aduse amendamente de domnul deputat Bulai. I-am transmis domnului deputat să scoată acele amendamente, ceea ce s-a şi întâmplat, pentru că altfel trebuia să sesizeze Comisia pentru muncă şi protecţie socială, şi nu o făcuse.

Deci ar trebui să vă mai gândiţi la această propunere legislativă, atât timp cât aceşti 59 de manageri de teatre nu îşi doresc ca această propunere legislativă să fie modificată.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind dezbateri generale, observaţii, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 8 amendamente admise şi unul respins.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Marginal 2, art. 1? Nu.

Marginal 3, art. 4? Nu.

Marginal 4, art. 7? Nu.

Marginal 5, art. 11? Nu.

Marginal 6? Nu.

Marginal 7, art. 11? Nu.

Marginal 8, art. III? Nu.

Amendamente respinse - 1.

Dacă se susţine? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10². Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2020 privind acordarea unui ajutor financiar sub formă de voucher pentru încurajarea şi sprijinirea copiilor în practicarea sportului de performanţă; PL-x 621/2020.

Suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup parlamentar.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Adrian-Ştefan Cîrstea (secretar de stat, Ministerul Tineretului şi Sportului):

Bună ziua!

Adrian Cîrstea, secretar de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului.

Guvernul este de acord cu proiectul de lege în forma sa finală, care a revenit la forma iniţială propusă tot de Guvern.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Prezentarea raportului comun, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru buget.

Doamna deputat Intotero.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun al celor două comisii, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, care au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege menţionat.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal necesar acordării unui ajutor financiar, în anul 2020, sub formă de vouchere, pentru achiziţionarea de echipamente sportive, în cuantum de 300 lei, pentru copiii născuţi în perioada 1 ianuarie 2005-31 decembrie 2014, care se vor legitima la cluburile sportive deţinătoare a certificatului de identitate sportivă. Ajutorul financiar se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului, şi se distribuie de către direcţiile judeţene pentru tineret şi sport, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti, prin cluburile sportive.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 7 octombrie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern, cu amendamentele admise din anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale?

Vă rog, din partea Grupului PSD, domnul deputat Piper-Savu Florin.

Domnul Florin Piper-Savu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Iniţiativa legislativă a Guvernului, de acordare a unui ajutor financiar sub formă de vouchere pentru achiziţionarea de echipamente sportive, în cuantum de 300 de lei, este oportună, dar nu rezolvă problemele cluburilor sportive şcolare şi nici nu creşte numărul de sportivi legitimaţi.

Cluburile sportive şcolare din România se confruntă cu o serie de probleme, de la cele legate de inexistenţa sediilor şi a bazelor sportive, la lipsa fondurilor pentru materiale şi echipamente sportive, la un buget insuficient pentru utilităţi şi participarea la competiţii naţionale şi internaţionale.

Îmi exprim speranţa că sportul românesc va ocupa un loc important pe agenda de lucru a actualului Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Zisopol Dragoş, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Măsura la care s-a făcut referire în cadrul raportului contribuie la combaterea pandemiei de COVID-19 în domeniul sportului. Acest lucru este clar, chiar foarte clar, aş spune eu, şi de aceea toţi membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din comisiile avizatoare sau raportoare au votat în favoarea proiectului de lege.

În acest context, acelaşi lucru se va întâmpla şi în cadrul plenului. Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea PL-x 621/2020.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Hărătău Elena, Grupul PNL.

Doamna Elena Hărătău:

Stimaţi colegi,

Doresc să subliniez că în activitatea pe care am desfăşurat-o în şcoală, am întâlnit situaţii în care elevi selectaţi de cluburile sportive nu au putut continua activitatea sportivă, unul dintre motive fiind imposibilitatea achiziţionării echipamentului sportiv corespunzător.

Mă bucur că PL-x 621 are în vedere crearea cadrului legal necesar acordării unui ajutor financiar sub formă de vouchere pentru achiziţionarea de echipamente sportive, în cuantum de 300 de lei, pentru copii născuţi în perioada 1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2014, care se vor legitima la cluburile sportive deţinătoare ale certificatului de identitate sportivă.

Prin introducerea acestui sprijin, Guvernul intervine în favoarea creşterii numărului de sportivi legitimaţi care să practice activităţile fizice şi sportive în mod continuu şi organizat, precum şi asigurarea bazei de selecţie pentru sportul de performanţă, adresată copiilor din sistemul de învăţământ primar şi gimnazial.

Neadoptarea prezentei ordonanţe va duce la scăderea numărului de sportivi legitimaţi în România, aspect care va genera un impact negativ asupra practicării sportului de performanţă într-o formă organizată şi va afecta nivelul competiţional naţional.

PNL va vota pentru.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Fiind un proiect de lege aflat în procedură de urgenţă, are 11 amendamente.

Invit, din partea Birourilor comisiilor, să se propună timpul afectat dezbaterii proiectului de lege.

Cine a prezentat raportul comun, vă rog. (Vociferări.)

Atunci, vă propun două minute pentru dezbatere.

Vot, vă rog.

Vă mulţumesc.

A fost adoptat timpul de două minute.

Din 205 colegi prezenţi, 201 au votat pentru, două voturi contra, o abţinere, 1 - "nu votez".

Trecem la dezbaterea pe articole.

Aşa cum v-am informat, sunt 11 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 2 la 5? Nu.

De la 6 la 11? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10³. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, semnat la Bucureşti, la 9 decembrie 2020 şi la Upper Marlboro, la 4 decembrie 2020; PL-x 128/2021; suntem în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrii şi servicii.

Vă rog, domnule preşedinte, prezentarea raportului.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, semnat la Bucureşti, la 9 decembrie 2020 şi la Upper Marlboro, la 4 decembrie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 99/2021, avizează favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării avizează proiectul de lege prin Hotărârea nr. 21, adoptată în şedinţa din 12 martie 2021.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 30 martie 2021 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, semnat la Bucureşti, la 9 decembrie 2020 şi la Upper Marlboro, la 4 decembrie 2020, în forma prezentată de iniţiator, cu următoarea precizare - din cauza unei erori materiale, iniţiatorul a transmis comisiei pagina numărul 10 din versiunea în limba română şi, respectiv, pagina numărul 10 din versiunea în limba engleză ale acordului supus ratificării, anexate în original prezentului raport, acestea înlocuind paginile corespunzătoare din forma înregistrată, depusă iniţial.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm pe dezbateri generale şi aş vrea să-l invit pe domnul deputat Virgil Popescu, în calitate de ministru şi semnatar al acestui acord, reprezentant al Guvernului României, să facă precizări şi să ne aducă la cunoştinţă elemente care ţin de acest acord încheiat între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Virgil-Daniel Popescu (ministrul energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

În octombrie, la Washington, am parafat acest acord interguvernamental între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite, un acord de o importanţă deosebită, care întăreşte latura economică, respectiv energetică, a Parteneriatului Strategic pe care îl avem cu Statele Unite ale Americii. El vine ca o continuare firească a Parteneriatului şi a laturii cooperării militare foarte bune între cele două state, între România şi Statele Unite ale Americii.

Am notificat Comisia Europeană cu parafarea acestui acord, am obţinut aprobarea Comisiei Europene, iar în decembrie, în paralel, la Bucureşti şi în Statele Unite, acest acord interguvernamental a fost semnat.

Practic, astăzi vă rog să votaţi acest acord interguvernamental; este o realizare a României în Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, o colaborare în domeniul energetic şi în domeniul nuclear civil, atât pentru România, cât şi pentru Statele Unite ale Americii.

În paralel cu acest acord, trebuie să ştiţi, am semnat inclusiv un memorandum între Guvernul României şi U.S. EXIM, Banca de Export-Import a României, obţinând o linie de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru proiecte în domeniul nuclear şi domeniul energetic.

Practic, astăzi vom pune bazele şi vom merge mai departe în implementarea acestui acord.

În paralel, lucrăm pentru finalizarea unui consorţiu între România, Statele Unite ale Americii, Canada şi Franţa, pentru a realiza Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi a întări această colaborare în domeniul nuclear.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Elemente consistente şi bine de ştiut.

Şi, acum, dintre colegi, dezbateri generale?

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus, vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR va vota acest proiect de lege, însă aş vrea să fac unele precizări în ceea ce priveşte baza acestui acord.

Baza acestui acord - este un acord comercial. Or, noi nu prea avem cunoştinţă despre termenii acestui acord.

Şi s-a mai întâmplat în istoria noastră ca acorduri comerciale să treacă exact cum, probabil, va trece acesta.

Întâmplarea face să am o oarecare experienţă cu cetăţenii din Cernavodă şi povestea lor este destul de, cum să vă spun...

Au avut un buget de 7 milioane de euro, 8 milioane de euro, pentru că n-au reuşit să fiscalizeze clădirile din această centrală atomică şi nucleară, iar după ce au reuşit să fiscalizeze aceste clădiri, bugetul lor a devenit de 80 de milioane de euro.

De aceea, este foarte important să ştim datele şi anumite detalii despre aceste condiţii ale tratatului comercial.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Acum, nu cred că tratatul acesta surprinde elemente care ţin de impunerea locală.

Doamna deputat Cătăuţă Ana-Maria, deputat al PSD.

Vă rog.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de comisie.

Eu mă bucur... (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

De şedinţă, nu de comisie.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Îmi cer scuze!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Am şi eu emoţii, na, aşa e la primul mandat...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog, vă rog.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

...trebuie să fiţi mai înţelegători.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog frumos.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Eu vreau să vă spun că mă bucur foarte mult că astăzi ratificăm acest acord, pentru că, în cei 24 de ani de Parteneriat Strategic între România şi Statele Unite, în principal ne-am axat pe dimensiunea militară, ceea ce a fost un lucru bun, ne-a asigurat o ancoră strategică, dar nu este suficient.

Eu sper ca acordul de azi să fie un precursor pentru întărirea dimensiunii economice, şi, de ce nu, de transfer de tehnologie, dintre statele noastre.

Şi mai vreau să... mai vreau să spun ceva.

Vreau să vă mulţumesc pentru votul de ieri. De ieri sunt vicepreşedinte al Grupului PRO-America.

Şi vreau să vă spun că împreună trebuie să lucrăm mai mult şi la întărirea dimensiunii parlamentare a acestui Parteneriat Strategic.

Şi aş vrea să felicit numirea unui nou ambasador român la Washington. Sunt convinsă că relaţia noastră bilaterală are nevoie de un... să-i spunem... suflu nou.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc frumos.

Aţi trecut cu bine emoţiile şi discursul a fost unul pe măsură.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Din partea Grupului USR PLUS, doamna deputat Prună Cristina.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Avem, astăzi, în faţa noastră un proiect cu o miză strategică, pentru România, deosebit de importantă - ratificarea Acordului dintre Guvernul SUA şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul nuclearo-energetic şi în domeniul energetic nuclear civil.

Probabil, ştiţi, o parte dintre dumneavoastră, că în mixul energetic, energia nucleară joacă un rol deosebit de important, în România şi, evident, acest acord o să contribuie la întărirea securităţii energetice a ţării noastre, iar la nivel diplomatic acest proiect contribuie, de asemenea, la întărirea Parteneriatului Strategic pe care îl avem cu Statele Unite, dar şi la întărirea relaţiei bilaterale cu Statele Unite.

Şi, evident, USR PLUS va susţine acest proiect care ratifică acordul.

M-am bucurat să văd că şi în Comisia pentru industrii a fost o susţinere transpartinică şi aceasta arată că, indiferent de lucrurile care ne despart, pe lucrurile cu adevărat importante putem să dăm cu toţii şi să avem aceeaşi poziţie şi asta mă bucură foarte mult.

Îmi doresc, de asemenea, ca susţinerea intereselor strategice ale României să existe şi pe alte problematici din sectorul energetic.

Aşa cum ştiţi, probabil, în contextul Pactului verde european, energia va suferi foarte multe transformări şi de aceea este necesar ca noi, în Parlament, să ne uităm foarte bine la deciziile pe care le luăm aici.

Ţinând cont că, în acest moment, la Bruxelles, se discută principiile taxonomiei, sper că grupurile politice care sunt prezente şi în Parlamentul European să susţină includerea gazului natural şi a nuclearului în taxonomie.

Evident, ambele elemente joacă un rol deosebit de important şi România are un potenţial foarte mare în aceste două domenii.

Şi aici nu vorbim doar despre o miză a USR PLUS, a PNL, a UDMR, a PSD, a Minorităţilor sau a Grupului AUR, ci vorbim despre un interes pentru România şi pentru români.

Aşadar, sper ca în continuare să facem front comun pe tot ce înseamnă susţinerea proiectelor din sectorul energetic, pentru că este un sector cu o miză extrem de importantă, şi noi, Parlamentul României, trebuie să ne uităm în viitor şi trebuie să ne uităm la interesele strategice ale României.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Miuţescu Gheorghe Adrian, Grupul PNL.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Văd că este o susţinere unanimă privind acest acord şi ne bucură acest lucru.

Precizările pe care le-a făcut şi domnul ministru Popescu cred că au fost foarte clare şi definesc într-adevăr valoarea acestui acord şi a tot ceea ce va urma.

Grupul Partidului Naţional Liberal evident că va susţine şi va vota pentru ratificarea acestui acord.

Şi vreau să vă spun că este foarte importantă, pentru că, de fapt, această relansare a direcţiilor strategice privind energia nucleară va genera o nouă deschidere şi noi posibilităţi pentru anii care vin.

Eu mulţumesc tuturor colegilor şi mulţumesc celor care au contribuit la semnarea, la negocierea acestui acord.

Vă mulţumim.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Iată că după ce, aseară, prin votul Parlamentului, a fost constituit Grupul PRO-America, astăzi ratificăm Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite, deci elemente constitutive ale unui parteneriat stabil, solid şi furnizor de securitate, aici, pe flancul estic al NATO.

Da, vă mulţumesc.

Suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor pe grup.

Vă mulţumesc.

Nemaifiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; PL-x 265/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului?

Comisia pentru muncă, să vină cineva!

Uite, vine!

Doamna deputat Eva Csép.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 265/2020 din 13 mai 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001, intervenţiile legislative vizând îmbunătăţirea prevederilor privind acordarea ajutoarelor de urgenţă din bugetul de stat sau bugetele locale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 5 mai 2020.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, domnul deputat Avrămescu Gabriel, Grupul parlamentar al PNL, vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul PNL din Camera Deputaţilor susţine adoptarea acestei propuneri legislative care vine în sprijinul românilor care sunt puşi în faţa unor situaţii limită, mai ales că rezolvarea acestora depinde de urgenţa cu care instituţiile statului sunt capabile să reacţioneze.

Concret, prin acest act normativ noi dorim să aducem claritate în interpretarea legii, în ceea ce priveşte modalitatea acordării de ajutoare de urgenţă persoanelor sau familiilor care sunt aflate în situaţii dificile, atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele locale.

Considerăm că se impune modificarea Legii nr. 416/2001, astfel încât să se facă o distincţie clară a tipurilor de ajutoare de urgenţă, în funcţie atât de sursa de finanţare, cât şi de scopul acordării acestora.

Până acum am constatat că mecanismul de justificare a situaţiei de urgenţă putea să conducă la interpretări neclare şi se creau astfel situaţii divergente între autorităţile locale şi auditorii publici externi ai Curţii de Conturi.

Este, aşadar, datoria noastră să intervenim şi să corectăm legislaţia în vigoare, pentru că doar aşa putem reacţiona rapid şi vom putea ajuta toţi românii aflaţi la ananghie din diverse motive, independent de voinţa lor, precum calamităţi naturale, incendii, accidente, epidemii, precum şi alte situaţii deosebite, determinate de starea de sănătate ori de alte cauze.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Csép Éva.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intenţia Grupului parlamentar al UDMR a fost de a clarifica reglementările care reglementează acordarea ajutorului de urgenţă.

Este foarte clar că autorităţile publice locale sunt acele organisme care cunosc foarte bine comunităţile locale. Cunosc problemele comunităţilor şi ştiu foarte bine şi de problemele de zi cu zi ale oamenilor, de care răspund.

Pe de o parte, şi până acum, în legislaţia în vigoare, aveam posibilitatea, UAT-ul, de a acorda aceste ajutoare de urgenţă. Singura problemă intervenea în momentul în care - de exemplu, Curtea de Conturi a venit să verifice acordarea acestora şi din interpretarea lor nu reieşea foarte clar textul legii, interpretat de UAT-uri.

Modificarea priveşte în special introducerea, prin hotărâre a Consiliului Local, a unei metodologii de acordare, a unei metodologii aprobate prin hotărâre a Consiliului Local.

Astfel, prin metodologia aplicată, se pot acorda aceste ajutoare acelor persoane vulnerabile care au nevoie de ajutor.

Deci, pe această cale, doresc să mulţumesc colegilor mei din Comisia pentru muncă şi protecţie socială, care m-au sprijinit în această iniţiativă.

Şi sperăm că şi colegii din plen vor vota în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul.

Avem 5 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu.

Marginal 2? Nu.

Marginal 3? Nu.

Marginal 4, art. 28? Nu.

Marginal 5, art. II? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Şi ultimul proiect care intră în dezbatere astăzi.

12. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2019 pentru completarea art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 470/2019/2021.

Legea a fost reexaminată şi adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, fiind de acord cu prevederile introduse şi adoptate de Camera Deputaţilor în şedinţa din 31 martie 2021.

Procedură de urgenţă.

Prezentarea punctului de vedere al iniţiatorului? Nu.

Se dă cuvântul comisiilor raportoare, Comisia pentru buget, Comisia pentru administraţie, Comisia pentru muncă, Comisia juridică, prezentarea raportului comun.

Da, o rog pe doamna secretar.

Vă rog frumos, prezentaţi raportul.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc.

În temeiul art. 114¹ din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, prin adresa PL-x 470/2019, au fost sesizate, cu dezbaterea în fond, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2019 pentru completarea art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în data de 14 octombrie 2019.

Camera Deputaţilor, în şedinţa din 31 martie 2021, a adoptat proiectul de lege şi a retrimis Senatului proiectul de lege, în temeiul art. 114¹ alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Prevederile nou introduse se referă la completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, în scopul reglementării situaţiei comisiilor de disciplină constituite în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.

Astfel, Senatul, în calitate de primă Cameră, a fost sesizat numai în ceea ce priveşte prevederile nou introduse şi adoptate de Camera Deputaţilor în şedinţa din 31 martie 2019...

Voci din sală:

2021.

Doamna Oana Murariu:

...şi a adoptat iniţiativa în forma votată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 31 martie 2021.

Scuze, pentru eroare!

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor patru comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi şi o abţinere, să propună plenului adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2019 pentru completarea art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, în forma adoptată de Senat.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Gabriel Andronache, pe procedură.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervin pe procedură, pentru a explica situaţia acestui proiect de lege.

Este o procedură de excepţie, pe care am reuşit să o aplicăm ca urmare a modificării Regulamentului Camerei Deputaţilor.

De asemenea, Senatul a modificat Regulamentul Senatului, tocmai pentru a introduce procedura bicameralismului.

Ce este important de subliniat - Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege şi a transmis Senatului doar partea, din legea adoptată, referitoare la amendamentele pe care comisiile raportoare le-au dezbătut şi le-au adoptat, cu privire la Comisiile de disciplină. Doar acea parte a plecat la Senat şi a avut caracter de iniţiativă legislativă.

Acea parte a fost discutată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Ulterior, Senatul adoptând aceste reglementări, proiectul s-a întors cu acest caracter, de proiect de lege, în Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.

Practic, noi acum discutăm doar acea parte, din reglementarea respectivă, pentru care comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor au dat raport pe reglementări care nu au fost cuprinse în proiectul iniţial privind aprobarea ordonanţei de urgenţă.

Este important să explicăm acest aspect pentru a înţelege că în discuţia noastră, acum, se află un proiect de lege şi nu o lege adoptată anterior de Camera Deputaţilor, pentru că am fi fost în situaţia în care am fi votat de două ori aceeaşi reglementare. Nu, ne pronunţăm în interiorul procedurii privind respectarea principiului bicameralismului, strict pe acele amendamente.

Şi se naşte o întrebare - este o procedură stufoasă aceasta, o procedură greoaie?

Da, este o procedură greoaie. Şi trebuie să rămână o procedură greoaie, pentru că ea trebuie aplicată numai pe cale de excepţie.

Mulţumesc mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Precizări consistente şi relevante.

Vă mulţumim, domnule deputat Gabriel Andronache.

Pe dezbateri generale, domnul deputat Pecingină Gheorghe, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL va susţine acest proiect de lege.

Prin acest proiect de lege se urmăreşte eliminarea unor sincope care pot să apară în buna desfăşurare a activităţii administrative a unui minister.

De-a lungul timpului am văzut că pot apărea situaţii în care se vacantează postul de ministru, iar activităţile sunt blocate, atât în ceea ce priveşte relaţiile interne într-un minister, cât şi relaţiile cu terţi, ducând, de multe ori, la situaţii care pot cauza prejudicii statului român.

Pe cale de consecinţă, aşa cum v-am spus, Grupul PNL va vota acest proiect de lege.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să mulţumesc celor 4 comisii care au dezbătut această iniţiativă legislativă.

Şi cred că este un lucru bun să încheiem această procedură greoaie şi, în acest fel, o decizie a Curţii Constituţionale, care a fost luată anul trecut, să fie rezolvată printr-un proces legislativ în Parlament.

Şi este un lucru bun că acest Guvern şi-a asumat să o rezolve în Parlament, şi nu printr-o ordonanţă de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ionuţ Moşteanu, Grupul USR PLUS.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da, acelaşi moment, al mulţumirilor.

Mulţumesc colegului Gabi Andronache, pentru soluţiile regulamentare găsite.

Mulţumesc colegilor din Comisia pentru buget, finanţe, Comisia pentru administraţie, Comisia juridică, Comisia pentru muncă, preşedinţilor acestor comisii, pentru disponibilitatea de a trece acest proiect. (Vociferări.)

Poftiţi?

Bineînţeles, şi colegilor lideri de la celelalte grupuri.

Mulţumim.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, suntem la ora mulţumirilor.

Mulţumesc şi eu tuturor colegilor care au avut disponibilitatea să prelungim timpul de lucru şi să abordăm toate punctele înscrise pe ordine, cu prioritate, în această zi.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Declarăm închisă această sesiune de dezbateri generale.

10 minute - pauză.

În 10 minute intrăm la votul final.

După pauză

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Îi rog pe colegi să ia loc în bancă, să ne pregătim de sesiunea de vot final.

Cei care suntem prezenţi fizic utilizăm consola şi cartela din dotare, cei care nu pot fi prezenţi fizic să se logheze şi online să-şi exercite votul.

Domnul deputat Silviu Vexler m-a rugat ca, înainte de a intra în sesiunea de vot, pe parcursul a 1-2 minute să vă prezinte o situaţie legată de ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în ţara prietenă Israel.

Vă rog, domnule deputat.

În acest timp, rog colegii să se pregătească pentru sesiunea de vot final.

Vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

De peste două zile statul Israel este supus unui atac animalic de către Organizaţia teroristă Hamas.

În mai puţin de 48 de ore au fost trase peste 1.000 de rachete, care au fost îndreptate exclusiv către oraşe cu populaţie civilă, către ţinte civile. Este vorba despre Ierusalim, este vorba despre Ashkelon, şi chiar aseară Ierusalim.

Situaţia de acolo este înfiorătoare din toate punctele de vedere. Nimic nu poate justifica un atac militar îndreptat exclusiv împotriva populaţiei civile. În ciuda sistemelor de protecţie avansată, din cauza numărului imens de rachete, o parte au căzut chiar în centrul oraşului.

Orice stat din această lume are dreptul să-şi apere, aşa cum ar şi trebui, populaţia de astfel de atacuri. Şi aş vrea să vă rog să vă gândiţi ce ar însemna să pornească brusc sirena care anunţă un atac şi să aveţi doar câteva secunde să ajungeţi şi să vă ascundeţi într-un adăpost, dacă îl aveţi la îndemână.

Au fost mame care au trebuit să părăsească sala în care abia născuseră, zone întregi din ţară în care au fost nevoiţi să-şi petreacă noaptea ascunşi în adăposturile de apărare civilă.

Aş vrea să vă rog să vă gândiţi la suferinţa acelor oameni şi la drama care este acolo.

Am condamnat şi condamn în continuare aceste acţiuni, din toate punctele de vedere, şi vă rog, la rândul meu, şi pe dumneavoastră să faceţi aceste lucruri.

Repet, e vorba despre atacuri îndreptate exclusiv împotriva populaţiei civile, lipsite de apărare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Într-adevăr, foarte trist ceea ce se întâmplă, mai ales că aceste atacuri au loc asupra unor obiective civile. Am înţeles că şi un spital a fost lovit.

Regretăm cu toţii acest lucru. Sperăm să se revină cât mai repede la situaţia de pace.

Acestea fiind zise, intrăm în sesiunea de vot final.

Aş vrea, pentru început, să dăm un vot de control.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 274, voturi pentru - 180, voturi contra, 3 abţineri, "nu votez" - 89 de colegi. Probabil unii care sunt logaţi sau au cartela introdusă în consolă, dar nu au apăsat. Vă rog frumos să fim cu toţii atenţi şi să ne exercităm acest drept, dar şi obligaţie de vot.

Vom intra în votul pe proiectele de hotărâri sau pe proiectele de lege.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Valorificarea la maximum a potenţialului inovator al UE - Un plan de acţiune privind proprietatea intelectuală care să sprijine redresarea şi rezilienţa UE COM (2020)760; PHCD 54/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 294, voturi pentru - 294.

Adoptat. (Aplauze.)

Mă bucur că vă bucuraţi că acest PHCD a fost adoptat. (Râsete.)

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu Noua agendă privind consumatorii - Consolidarea rezilienţei consumatorilor pentru o redresare durabilă COM (2020) 696; PHCD 53/2021.

Vot, vă rog.

Vă rog, concentraţi-vă asupra votului, lăsaţi comentariile auxiliare!

Rezultatul votului: prezenţi - 298, voturi pentru - 297, o abţinere.

Adoptat.

Intrăm în Secţiunea a II-a. Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Românităţii Balcanice; PL-x 45/2020; lege ordinară.

Comisia pentru drepturile omului propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 298, voturi pentru - 293, două voturi contra, două abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului?

Domnul deputat Simion George, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Vreau să vă felicit pentru acest vot pe toţi parlamentarii de la toate grupurile politice. Este o zi istorică. Revenim la o politică a statului român, prin Parlamentul României, care recunoaşte oficial românitatea de la sud de Dunăre, atât meglenoromânii, cât şi aromânii, cât şi istroromânii, şi le acordă importanţa cuvenită.

"Avem români şi la nord de România, şi la sud de România", cum spunea Nicolae Iorga, suntem o ţară înconjurată de români, aşa că mesajul meu pentru toţi parlamentarii este un simplu mulţumesc, în sensul celor discutate ieri, de a încerca să colaborăm între noi pe mesajele importante.

Cred că asta vrea să ne zică şi domnul Daniel Gheorghe.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Iată cum elementele de românism autentic aşază concordia între grupurile parlamentare.

Domnul deputat Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Naţional Liberal susţine această iniţiativă legislativă şi ...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

A şi votat-o!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... şi a votat-o, şi cred că este fundamental să avem consens pe tot ceea ce înseamnă chestiuni de identitate naţională şi de interes naţional.

Românii din sudul Dunării, românii balcanici, indiferent că se numesc aromâni, meglenoromâni, istroromâni, sau sunt românii din Valea Timocului, sunt parte integrantă a naţiunii române, iar noi, ca stat, şi noi, ca Parlament al României, avem datoria de a le apăra drepturile, de a le afirma identitatea şi de a le cultiva conştiinţa naţională.

Mi se pare foarte important ca în chestiunile mari, de interes naţional, care privesc soarta noastră, ca români, să existe unitate, să existe consens şi să nu uităm niciodată de fraţii noştri. Românii din Balcani au nevoie de noi şi de susţinerea noastră.

Împreună cu toţii suntem o singură naţiune română în lume.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Aşa este, aşa să fie!

Doamne ajută!

Domnul deputat Solomon Adrian, Grupul PSD.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc.

Eu, ca iniţiator, ce să zic?

Mulţumesc tuturor pentru votul dat, dar nu pot să nu amintesc astăzi că cel care a stat la baza ideii acestei legi este un fost secretar de stat la Ministerul Românilor de Pretutindeni, domnul Victor Alexe, un basarabean cu inimă mare, mult mai mare decât a multora dintre noi de aici.

Felicitări tuturor pentru vot şi, de astăzi, Parlamentul a dat un instrument util Guvernului de a se implica activ, mai activ în viaţa comunităţilor sud-dunărene, care să se simtă mai aproape de noi! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumim.

Mai ales că aţi intrat şi în elemente de cardiologie...

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice; PL-x 167/2021; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 301, voturi pentru - 298, voturi contra - 2, o abţinere.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la Bucureşti, la 5 septembrie 2020; PL-x 143/2021; lege ordinară; suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 300, voturi pentru - 265, voturi contra - 30, abţineri - 5.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic; PL-x 53/2021; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune adoptarea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 305, voturi pentru - 274, voturi contra - 28, o abţinere, doi colegi nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Pecingină Gheorghe, Grupul PNL. Sau aşa a fost? Aţi apăsat greşit.

Dacă s-a apăsat greşit, mergem noi mai departe.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2020 privind acordarea unui ajutor financiar sub formă de voucher pentru încurajarea şi sprijinirea copiilor în practicarea sportului de performanţă; PL-x 621/2020; lege ordinară.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru învăţământ propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 301, voturi pentru - 301.

Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernului României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, semnat la Bucureşti, la 9 decembrie 2020 şi la Upper Marlboro, la 4 decembrie 2020; PL-x 128/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 309, voturi pentru - 307, două abţineri.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Virgil Popescu, şi în calitate de ministru al energiei, semnatar al Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite.

Vă rog.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Vă mulţumesc pentru votul acordat astăzi, într-o cvasiunanimitate.

Este un pas mare pe care l-am făcut spre adoptarea, spre ratificarea acestui acord şi spre întărirea parteneriatului strategic între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite.

Repet, a fost semnat la Bucureşti în decembrie, a fost semnat, de asemenea, un memorandum între Guvernul României şi Banca de Export-Import a Statelor Unite, pentru o linie de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru proiecte de energie în domeniul nuclear şi în domeniul gazelor naturale.

Este un acord istoric care sunt convins că va fi ratificat în scurt timp şi de colegii din Senat şi îl vom putea pune în practică în aşa fel încât să putem începe investiţiile de la Cernavodă, Unităţile 3 şi 4 şi retehnologizarea Unităţii 1.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru.

Explicarea votului. Sunt înscrişi doi colegi.

Domnul Tanasă sau domnul Feodorov?

Dumneavoastră, da? Din partea grupului parlamentar.

Vă rog, domnule deputat Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Sigur că am susţinut acest proiect de lege.

Şi aşa este, domnule ministru, e un acord istoric, la fel cum ne dorim să trăim împreună şi acel moment istoric în care partenerii noştri americani vor ridica obligativitatea vizelor pentru români.

România a dovedit că este deschisă parteneriatului, colaborăm şi în domeniul militar, şi în domeniul politic, acum colaborăm şi economic, şi ne dorim ca România să beneficieze de acelaşi tratament pe care îl au, spre exemplu, vecinii noştri maghiari în relaţia cu Statele Unite, fără vize în Statele Unite ale Americii.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Trecem la Secţiunea a III-a. Legi organice. Adoptări.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară; Pl-x 6/2021; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 310, voturi pentru - 207, voturi contra - 103.

Adoptată.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; PL-x 265/2020.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 310, voturi pentru - 309, voturi contra - 1.

Adoptat.

11. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2019 pentru completarea art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 470/2019/2021; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia juridică, Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă propun adoptarea legii.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 308, voturi pentru - 308.

Legea a fost adoptată în unanimitate.

Sesiunea de vot final s-a încheiat.

Mulţumesc tuturor colegilor. A fost o săptămână densă, cu rezultate frumoase, dinamism şi implicare.

O zi bună tuturor!

Urmează şedinţa de Birou permanent şi Comitetul liderilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,11.