Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Sărut mâna!

Bună dimineaţa!

Este ora 8,30.

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 19 mai 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţii.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Pentru început, pentru că şi eu, fiind de serviciu, am o declaraţie, o voi susţine, pentru ca apoi să avem o continuitate şi cursivitate în desfăşurarea activităţilor.

Vă mulţumesc.

(Coboară la tribună.)

Dacă vorbim despre economia României, observăm că... continuă trendul de creştere şi se pare că în primul trimestru din 2021 am avut o creştere de 2,8% faţă de ultimul trimestru din 2020, atunci când am înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, mai exact de 4,8%. Creşterea de 2,8%, faţă de trimestrul 4 din 2020, este cu atât mai surprinzătoare cu cât specialiştii în economie estimau o creştere de cel mult 1%.

Prin urmare, datele economice demonstrează că măsurile liberale, luate de Guvernele Orban şi Cîţu, s-au dovedit a fi cele corecte.

Adevărul este că guvernele liberale au schimbat radical paradigma guvernării. Guvernele precedente duceau banii către consum imediat, în timp ce guvernele liberale, conduse de Ludovic Orban şi Florin Cîţu, au pus accentul pe investiţii, pe dezvoltare şi pe viitor. Acest lucru demonstrează că măsurile de dreapta creează prosperitate şi dezvoltare.

S-au cheltuit bani munciţi de români fără să se lase nimic în urmă în guvernările precedente. Dar această schimbare se vede deja în economie, toate datele demonstrează că economia merge într-o direcţie bună - au crescut salariul mediu brut, puterea de cumpărare a românilor, iar inflaţia a scăzut.

Avem toate condiţiile pentru a avea în următorii patru ani o creştere economică sustenabilă şi durabilă. Asta înseamnă un număr mai mare de locuri de muncă bine plătite, dar şi o economie puternică, care să susţină dezvoltarea infrastructurii şi modernizarea sistemelor publice de sănătate şi de educaţie. Traversăm acum cea mai rapidă revenire economică din istorie, mult mai rapidă decât cea din urmă cu 100 de ani, sau cea din urmă cu un deceniu. Pentru acest lucru le mulţumim tuturor românilor, în special antreprenorilor români, care în această perioadă au dus greul în economie.

Deja, Guvernul pregăteşte strategia economică post-pandemie. Ne dorim ca economia României să fie mai puternică, mai rezilientă, mai pregătită să facă faţă unor crize multiple. Asta înseamnă că trebuie să producem mai mult, mai bine şi mai repede, aici, în România. Asta înseamnă că vom veni cu măsuri care să susţină antreprenorii români. Ne dorim să producem la noi în ţară îndeajuns de multă hrană, echipamente medicale şi sanitare şi, în general, orice produs sau serviciu de care am avea nevoie într-o nouă criză.

În primul trimestru din 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cifra de afaceri din industrie pe total - piaţa internă şi piaţa externă - a crescut cu 6,9%. De asemenea, o contribuţie la creşterea PIB o reprezintă investiţiile. Investiţiile au fost în valoare de 8,06 miliarde de lei, în creştere cu 37,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Autorizaţiile de construire emise de autorităţi, în martie 2021, au fost în creştere cu 38,2%, faţă de luna martie 2020 - un record al ultimilor 14 ani.

Viitorul poate să sune bine. Potrivit celor mai noi prognoze ale Comisiei Europene, în 2021, România va fi liderul regional la creştere economică. Aceste creşteri economice succesive, puternice confirmă "revenirea în V" a economiei româneşti, precum şi justeţea măsurilor luate, în 2021, de Guvernul Cîţu. Redresarea aşteptată în 2021 va fi susţinută în continuare de investiţii, de sectorul construcţiilor şi de creşterea consumului privat.

Vă mulţumesc.

Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL de Neamţ.

(Revine la prezidiu.)

Din partea Grupului parlamentar al PSD, Adrian Alda.

Se pregăteşte domnul deputat Michael Gudu.

Domnul Adrian Alda:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Satul românesc, împins spre apusul său cu concursul guvernanţilor".

Marele scriitor Lucian Blaga era convins că "veşnicia s-a născut la sat". "Marii" noştri guvernanţi, care ne-au amanetat şi pe noi, şi generaţiile viitoare la FMI şi Banca Mondială, sunt convinşi că satul ar cam trebui să dispară. Că urbanizarea este viitorul. Că doar oraşele favorizează progresul şi dezvoltarea economiei. La fel şi profitul. Adio, sat, adio, tradiţii milenare! Bine ai venit, capitalism forţat prin agricultură modificată genetic şi la sat. Sau la ce a mai rămas din satul românesc!

Secolul trecut, în perioada interbelică, s-a creat o adevărată mişcare socială de salvare a satului românesc, direcţionată către ridicarea nivelului de trai şi de conştiinţă ale ţăranului român. Acum, în ciuda unui climat paşnic, degeaba specialiştii etnologi încearcă să dezvolte conştiinţa locuitorilor de la sat în respectul tradiţiei şi să susţină păstrarea dezvoltării vieţii rurale după modele vechi, dar care, obligatoriu, să includă noul, dacă guvernanţii sunt nepăsători faţă de înţelegerea realistă a dinamicii acestor zone.

Dacă vom accepta apusul satului românesc, vom accepta să nu mai avem repere identitare şi să nu mai ştim de unde venim. Satul este spaţiul de referinţă pentru însăşi cultura românească. Satul va fi întotdeauna locul genezei noastre, însă nu trebuie să ajungă să nu depăşească limitele manualelor de istorie, ci să continue să existe, fireşte că adaptat la inovaţia care îi este benefică.

Spre deosebire de colegii noştri care astăzi sunt vremelnic la guvernare şi care îşi amintesc de sate doar înainte şi în timpul campaniilor electorale, eu militez pentru transformarea satului printr-o urbanizare sănătoasă şi de viitor.

Şi, indiferent de coloratura politică a fiecăruia dintre noi, consider că trebuie să avem curajul să punem ruralitatea în nucleul tuturor viitoarelor proiecte de ţară şi astfel să valorificăm o şansă importantă pentru România şi identitatea noastră în Europa. Satul românesc este cheia înţelegerii noastre ca români în imensul cor al naţiunilor europene, este locul în care trecutul se întâlneşte cu prezentul pentru a pregăti viitorul. Iar la nivelul Uniunii Europene există mereu un plan privind dezvoltarea rurală în Europa, pentru care se alocă, în mod constant, sute de milioane de euro.

Strategia noastră pentru revigorarea satului şi atragerea tinerilor în dezvoltarea sa trebuie să se bazeze pe reducerea abandonului şcolar, pe finanţarea învăţământului, care să dezvolte meserii tradiţionale, să formeze specialişti şi tehnicieni pentru agricultură, dar şi competenţe pentru zona turistică, pe dezvoltarea unei administraţii care să nu-i poarte pe oameni pe drumuri, ci să le rezolve facil doleanţele, dar şi pe instituţii de creditare şi garantare, infrastructură pentru cultură şi civilizaţie. Toate acestea sunt nevoi ale satului românesc pe care trebuie să le conştientizăm ca elemente ale tuturor viitoarelor noastre proiecte de ţară.

Vă mulţumesc.

Adrian Alda, deputat al PSD, Circumscripţia electorală nr. 2 Arad.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Michael Gudu.

Se pregăteşte domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, Grupul USR PLUS.

Domnul Michael Gudu:

Declaraţie politică: "ITI Delta Dunării - un mecanism financiar la discreţia clientelei politice PSD".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mecanismul financiar al Investiţiilor Teritoriale Integrate - ITI - a fost creat la nivelul Uniunii Europene pentru alocarea unor fonduri, din mai multe programe operaţionale, pentru unele zone cu probleme specifice, în vederea dezvoltării acestora. În cadrul Uniunii Europene sunt doar 18 astfel de Instrumente Integrate de finanţare, cel de la Tulcea fiind singurul din România, cu un buget total de 1,2 miliarde de euro din fonduri europene, la care se adaugă finanţarea naţională. Obiectivul său, pe hârtie cel puţin, era cel de a ajuta comunităţile sărace din Delta Dunării, sprijinind ridicarea nivelului de trai al acestora prin implementarea unor proiecte de dezvoltare socio-economică.

În condiţiile în care finanţarea ITI vine din 8 programe operaţionale, prin trei ministere diferite, monitorizarea modului în care este gestionată o sumă atât de mare intră într-o zonă gri a responsabilităţii instituţionale.

Artizanul strategiei de implementare a ITI a fost Eugen Teodorovici, fostul ministru al fondurilor europene din perioada 2012-2015, iar banii au fost gestionaţi de preşedintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu.

Acelaşi domn Teodorovici, din postura de auditor al Curţii de Conturi, de această dată, acuză grave nereguli în gestionarea banilor europeni, considerând că modul în care aceştia au fost cheltuiţi reprezintă "cea mai mare deturnare de fonduri de după Revoluţie"!

Deşi mecanismul ITI Delta Dunării era destinat cu prioritate zonei umede, adică efectiv comunităţilor care trăiesc în interiorul Rezervaţiei, în realitate, mai puţin de 15% din proiectele finaţate au ajuns acolo! Restul miliardului de euro a fost împărţit între oameni legaţi prin relaţii personale, de afaceri sau prin interese politice de preşedintele CJ Tulcea, baronul PSD al Deltei!

Mai mult, după cum recunoaşte chiar domnul Teodorovici, peste 100 de milioane de euro, destinaţi Deltei Dunării, nu au ajuns nici măcar în judeţul Tulcea, ci în judeţe învecinate - Constanţa, Buzău, Vrancea, Galaţi - sau chiar în celălalt capăt al ţării - judeţele Bihor, Sălaj, Cluj sau fieful domnului Dragnea, Teleorman! Pentru a înţelege mai bine, din cele 235 de milioane de euro destinate unor companii private care, prin intermediul Programului Operaţional Regional, puteau să achiziţioneze utilaje şi echipamente, 75% s-au dus către firme din afara judeţului Tulcea, care nu derulează activităţi în regiunea Deltei Dunării!

Încercarea domnului Orlando Teodorovici de a arunca întreaga vină pentru această uriaşă fraudă în spatele foştilor parteneri politici reprezintă doar un tertip, specific celor din PSD, de a fugi de responsabilitate!

Domnul Teodorovici a demisionat din funcţia de auditor al Curţii de Conturi imediat după declanşarea unei anchete jurnalistice despre fraudarea miliardului de euro, sperând că astfel, nemaiocupând o funcţie publică, va ieşi din atenţia mass-mediei. Toţi cei implicaţi în această complexă maşinărie de furt, începând cu preşedintele CJ Tulcea şi acoliţii săi, inclusiv demisionarul domn Teodorovici, trebuie cercetaţi şi aduşi în faţa justiţiei!

Dacă însuşi artizanul strategiei spune că aceasta este cea mai mare fraudă de după Revoluţie, cu atât mai mult trebuie cercetate şi scoase la lumină toate dedesubturile acestei tenebroase afaceri prin care nu s-au furaţi doar bani, ci, înainte de toate, s-a furat speranţa acelor comunităţi sărace din Delta Dunării la o viaţă mai bună!

Vă mulţumesc.

Michael Gudu, deputat al PNL, Tulcea.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Adrian-George Axinia.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Pădurea înseamnă viaţă! Cât valorează vieţile oamenilor pentru cei care permit jaful pădurilor?".

Doamnelor şi domnilor,

Ţara noastră se află, astăzi, printre ultimele state din Uniunea Europeană la capitolul suprafaţă împădurită.

Conform datelor prezentate de Eurostat, pădurile reprezintă doar 29% din teritoriul ţării, cu 10% sub media europeană.

În 2008, deputaţii din Parlamentul României au votat pentru împădurirea a peste 2.000.000 de hectare.

A trecut un deceniu de la demararea proiectului, iar suprafaţa împădurită a crescut cu doar 0,4% din obiectivul asumat în plen. O glumă, o ruşine pentru orice politician care şi-a asumat angajamentul pentru împăduriri doar de ochii lumii! Aceasta este adevărata măsură a onestităţii şi seriozităţii politicienilor care trebuiau să şi implementeze ceea ce proclamă în mod demagogic!

Realitatea o vedem cu toţii - tăieri ilegale ale pădurilor, pădurari omorâţi de hoţii de lemne, uciderea animalelor protejate sub scutul derogărilor.

Rezultatele campaniilor de împădurire - milioane de puieţi plantaţi doar pe hârtie, în timp ce milioane de metri cubi de lemn, păduri care cad sub drujba hoţilor de lemn, în indiferenţa sau, şi mai grav, cu complicitatea unor reprezentanţi ai autorităţilor.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Românii s-au săturat de promisiuni mincinoase!

România pierde 3 hectare de pădure pe zi din cauza defrişărilor, iar cantitatea lemnului pierdut în ultimele 3 decenii depăşeşte cu mult orice limite ale imaginaţiei - 270 de milioane de metri cubi!

În acest ritm, dacă nu stopăm urgent acest fenomen, dacă privim impasibili şi nu ne ocupăm serios de împăduriri, România rămâne fără păduri.

În legislatura trecută, prin propunerea USR privind înfiinţarea DNA-ului pădurilor, se putea face un pas în direcţia bună. Decizia Guvernului, de a ataca la CCR, nu a făcut altceva decât să lase pădurea la fel de vulnerabilă şi fără protecţie în faţa hoţilor de lemn.

În ultimii ani se vorbeşte tot mai des şi despre problemele pe care animalele sălbatice le cauzează gospodăriilor sau crescătorilor de animale. Şi la acest capitol stăm rău; noi nu eliminăm cauza - defrişările; statul român alege să elimine fauna, dacă tot nu suntem în stare să protejăm pădurea.

De la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor avem fotografia unui bilanţ sumbru pentru ultimii 3 ani - au fost ucişi 138 de urşi bruni, 43 de decizii pentru mutarea urşilor într-un alt habitat. În privinţa relocării lor, doar 13 au fost duse la bun sfârşit.

Problemele cauzate de animalele sălbatice derivă din faptul că majoritatea politicienilor refuză să facă conexiunea între cauză şi efect. Cauza - distrugerea pădurilor.

Însă aceiaşi politicieni decid că animalele sălbatice sunt un pericol care trebuie "extras" - un cuvânt folosit în mod cinic pentru a induce în eroare opinia publică, "animal extras" însemnând uciderea acestuia.

Parlamentul nu are nicio scuză. Legislativul poate opri distrugerea pădurilor şi a faunei sălbatice sau poate alege să fie în continuare complice, prin indiferenţă şi inventat scuze pentru lipsa de voinţă politică în rezolvarea urgentă a acestor probleme.

Este momentul să reflectăm cu toţii asupra a ceea ce am putea face, fiecare dintre noi, pentru a proteja natura.

Defrişările, vânătoarea de trofee trebuie să înceteze în România!

Iar dacă asta nu se va întâmpla cât mai repede, vinovaţii suntem noi, parlamentarii!

Soluţii există. Dacă ele nu devin legi şi nu punem în practică măsuri pentru a opri dezastrul, cei care se opun trebuie să-şi asume în mod clar această ticăloşie!

Este responsabilitatea noastră...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încercaţi să încheiaţi!

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

...a fiecărui parlamentar.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Acum, dreptul fiecărui parlamentar de a-şi susţine declaraţia politică este asigurat.

Da.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Adrian-George Axinia.

Se pregăteşte domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, Grupul minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se numeşte "Apelul AUR către toţi unioniştii autentici, de a merge împreună la alegerile parlamentare din Republica Moldova".

Vreau să aduc astăzi în atenţia Parlamentului României o temă care se află printre priorităţile partidului pe care îl reprezint, şi anume alegerile parlamentare din Republica Moldova. În premieră, un partid care a fost validat în România, este vorba de Alianţa pentru Unirea Românilor, candidează cu acelaşi nume şi sub aceeaşi siglă la alegerile parlamentare de pe malul estic al Prutului.

Unii dintre dumneavoastră ar putea spune că este o temă care nu are de-a face cu ţara noastră, că e o problemă internă a unui stat vecin. Nimic mai fals, şi o să demontez această abordare cu două argumente de necontestat - peste un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova au în prezent şi cetăţenie română, iar procentul celor care îşi doresc unirea cu România este de 40%.

Obiectivul AUR, în Republica Moldova, este acela de a oferi o platformă comună forţelor unioniste pentru ca acest curent, cu largă susţinere populară, să fie reprezentat în viitorul Parlament al Republicii Moldova. Aşa cum în România, până la apariţia AUR, forţele care militau pentru păstrarea şi valorificarea patrimoniului naţional erau dezbinate şi se luptau între ele, şi în Republica Moldova unioniştii sunt fragmentaţi şi concurează între ei.

AUR este, în Republica Moldova, un proiect unificator, şi am făcut deja paşi importanţi în această direcţie. Uniunea Salvaţi Basarabia, Partidul Popular Românesc şi, mai recent, Partidul Liberal s-au alăturat AUR. Vom merge împreună la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Pe această cale lansez un apel către toţi unioniştii autentici şi valoroşi, să vină alături de noi. Am convingerea că dezideratul unirii Basarabiei cu România este cu mult mai puternic decât orgoliile care îi separă pe unionişti.

Avem o şansă istorică, ce poate să apară o dată la câteva generaţii, aceea de a da un partid unionist asumat, care să performeze atât în Parlamentul de la Bucureşti, cât şi în cel de la Chişinău.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat AUR, Adrian-George Axinia, judeţul Prahova.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Se pregăteşte domnul deputat Lasca Mihai Ioan, deputat neafiliat. Dacă este?

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Educaţia trebuie să reprezinte o prioritate pentru copiii şi elevii romi!".

Stimaţi colegi,

Cu toţii ştim că cea mai mare rată de abandon şcolar se înregistrează în rândul copiilor aparţinând minorităţii rome.

Potrivit unui studiu recent, 4 din 5 copii care abandonează şcoala aparţin etniei rome.

Cauzele sunt multiple, însă principala barieră pe care n-o pot depăşi copiii romi este determinată de sărăcie, excluziune şi rasism.

Dacă nu vom interveni concret în stoparea acestui fenomen, câteva zeci de mii de copii, care astăzi nu merg la şcoală sau, după caz, au abandonat şcoala, vor deveni foarte curând câteva zeci de mii de adulţi ai României, fără competenţe, fără abilităţi practice, fără şansa de a avea un loc de muncă şi dependenţi de o formă de intervenţie din partea autorităţilor şi instituţiilor statului român pentru a putea supravieţui.

Reducerea fenomenului de abandon şcolar şi creşterea ratei de cuprindere în sistemul educaţional a unui număr cât mai mare de copii romi cu vârsta legală de înscriere în sistemul de învăţământ, copii, de altfel, proveniţi îndeosebi din mediul rural, trebuie să reprezinte priorităţi pentru Guvernul României şi, implicit, pentru Ministerul Educaţiei.

Copiii la care mă refer provin din familii care trăiesc în sărăcie extremă şi aparţin unor comunităţi locale vulnerabile şi defavorizate.

Pe lângă necesitatea intervenţiei punctuale a instituţiilor statului, rezolvarea problemelor menţionate se poate face şi cu sprijinul unor resurse umane specializate, precum mediatorii şcolari şi inspectorii şcolari pentru problemele educaţionale ale copiilor romi.

În acest sens, consider că este foarte important ca la nivelul fiecărui inspectorat şcolar să existe un post de inspector şcolar pentru problemele educaţionale ale copiilor romi.

Principalele atribuţii şi activităţi ale inspectorului şcolar pentru problemele educaţionale ale copiilor romi ar trebui să vizeze în mod prioritar stimularea participării la educaţie timpurie a copiilor romi, monitorizarea şi aplicarea măsurilor afirmative în domeniul educaţiei, cum ar fi: locurile distincte pentru tinerii romi care doresc să urmeze învăţământul preuniversitar profesional, liceal şi universitar; dezvoltarea şi monitorizarea programelor de tip "Şcoală după şcoală", la nivelul comunităţilor unde ponderea elevilor romi este semnificativă; derularea, dezvoltarea şi monitorizarea programelor de recuperare şcolară de tipul "A doua şansă" sau a celor de alfabetizare, la nivelul comunităţilor locale; campanii de combatere şi prevenire a discriminării în şcoli; monitorizarea cazurilor de absenteism şi abandon şcolar; monitorizarea activităţilor mediatorilor şcolari, formarea şi creşterea ponderii angajării acestora în sistemul educaţional.

Pe această cale, solicit Ministerului Educaţiei Naţionale să ţină cont de toate aceste realităţi şi, în consecinţă, să aprobe modificările legislative ce se impun pentru încadrarea în structura inspectoratelor şcolare a unui inspector şcolar pentru problemele educaţionale ale copiilor romi, un post distinct faţă de inspectorul şcolar pentru minorităţi care activează în prezent.

Costul pe care ar trebui să-l suporte România, stimaţi colegi, pentru acest demers este de aproximativ 100.000 de euro/an. Doar atât, pentru o cauză atât de importantă.

Vă mulţumesc.

Cătălin Zamfir Manea.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Lasca Mihai Ioan, deputat neafiliat,

Se pregăteşte domnul deputat Florian-Claudiu Neaga, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "România trebuie salvată de trădători, prin unirea patrioţilor, şi nu prin vaccinarea poporului".

Drag popor,

Stimaţi colegi,

A trecut mai bine de un an de zile de la debutul acestei înşelătorii globale numite COVID. Autorităţile române în martie 2020 au spus adevărul despre această gripă, iar apoi, după câteva săptămâni, cu toţii au schimbat registrul, ca la un semn primit din partea adevăraţilor lor stăpâni. Am înţeles rapid, toţi cei care astăzi suntem numiţi de premierul Cîţu "terorişti", că jocul de-a pandemia este unul pentru bani şi putere, control şi instaurarea unei forme de asuprire a populaţiei la nivel naţional şi global.

Toţi cei care am atras atenţia asupra acestor abuzuri ale autorităţilor am fost cenzuraţi şi amendaţi constant, deşi avem dovezi şi declaraţii ale unor oameni de ştiinţă, medici, economişti şi avocaţi, renumiţi, care spun la unison că măsurile adoptate în numele aşa-zisei pandemii sunt încălcări grave ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În acest moment, autorităţile promovează, prin presa aservită banilor publici, campanii masive de vaccinare cu un ser experimental, modificator genetic, cu ARN sintetic, care nu este deloc un vaccin în sensul clasic. Acest ser experimental a provocat, până în prezent, la nivel european, peste 7.700 de decese şi peste 300.000 de efecte adverse grave, mai multe decât toate vaccinurile cunoscute din ultimii 10 ani la un loc.

După privatizarea României, privatizarea ADN-ului uman a devenit prioritatea Guvernului Cîţu, acesta spunând că doar aşa putem reveni la normalitate. Promovarea ideii vaccinării copiilor cu forţa, prin constrângerea obţinerii consimţământului părinţilor, sub ameninţarea amenzilor şi a decăderii acestora din drepturi, nu face altceva decât să arate, încă o dată, ce fel de hiene cu chip de oameni au ajuns să ne conducă.

Despre părinţii copiilor care refuză vaccinarea acestora, politicieni ca Nelu Tătaru susţin la TV ca aceştia să fie decăzuţi din drepturile părinteşti.

Iniţiatorii obligativităţii Legii vaccinării spun că aceşti copii aparţin statului, nu părinţilor care le-au dat viaţă, iar Cercel şi Rafila afirmă în declaraţiile lor publice că vaccinarea la copii e sigură, deşi, în realitate, există efecte adverse grave şi decese rezultate imediat după administrarea acestui vaccin la foarte mulţi adulţi.

Vă anunţ că sunt şi eu părinte şi nu voi accepta niciodată ca statul să mă oblige sau să mă constrângă să îmi vaccinez copiii, sub ameninţarea că mă va amenda sau îi va lua de lângă mine, pentru că în acel moment, în România, va izbucni o revoluţie în adevăratul sens al cuvântului.

Aviz amatorilor care fac declaraţii publice cu privire la cui aparţin copiii românilor!

Stimaţi guvernanţi şi politicieni,

Potoliţi-vă cu ieşirile şi abuzurile voastre, poporul suferă de pe urma lor, şi nu din pricina virusului! Minciuna, trădarea, vânzarea de neam şi ţară nu vor rămâne nepedespite nici de Dumnezeu, nici de poporul român!

Pentru aceia dintre voi care aveţi suflet, raţiune, dragoste pentru ţară, iubire de viaţă şi Dumnezeu, vă chem pe toţi la unire în faţa poporului român pentru binele acestei ţări şi viitorul copiilor noştri. Acum a venit clipa să lăsăm la o parte vendetele, şantajele şi frica, să acţionăm împreună, uniţi pentru apărarea ţării...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Încercaţi să conchideţi!

Domnul Mihai Ioan Lasca:

...a dreptăţii, a libertăţilor individuale şi naţionale, căci acestea sunt singurele stări politice care vor oferi poporului român viitorul aşteptat atât de mult timp.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Mulţumesc.

Deputat neafiliat Mihai Lasca.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Florian-Claudiu Neaga.

Se pregăteşte domnul deputat George Şişcu, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

România se confruntă cu o situaţie tragică - 470 de localităţi din România nu au medici de familie!

Dreptul la sănătate este garantat de Constituţie, iar actualul Guvern reuşeşte să le încalce acest drept miilor de cetăţeni care, fără un medic de familie, nu au acces la servicii de sănătate, iar în timpul pandemiei, când majoritatea spitalelor din România erau destinate COVID, nu s-au putut trata nicăieri. Au atras atenţia asupra acestei probleme atât Avocatului Poporului, prin raportul recent publicat privind lipsa medicilor de familie din mediul rural, cât şi Colegiul Medicilor din România.

Cu toţii ne dorim să aflăm dacă Ministerul Sănătăţii are o strategie cu privire la eliminarea deficitului de medici de familie în localităţile din România şi asigurarea accesului la servicii de sănătate atunci când oamenii au nevoie, în apropierea domiciliului pacienţilor.

Este nevoie de un plan concret de măsuri pentru a garanta asigurarea accesului la sănătate, în special a populaţiei din mediul rural, acolo unde medicii de familie lipsesc în număr atât de mare. Există 665 de posturi de medici de familie vacante şi nu există niciun stimulent din partea autorităţilor pentru încurajarea medicilor, în special tineri, să le ocupe.

Aş dori să-i reamintesc prim-ministrului Cîţu că în Programul de guvernare al PNL- USR PLUS - UDMR, în cele 12 pagini dedicate Ministerului Sănătăţii, nu apare nicio strategie concretă despre sistemul public de sănătate din mediul rural! Apare totuşi o propoziţie, în tot acest Program de guvernare, în care s-a promis crearea a 1.450 de centre medicale în mediul rural, din cele 2.000 necesare, cu o valoare de 9,5 miliarde de lei. Câte dintre aceste centre medicale au fost măcar începute, nu finalizate?!

Au mai promis că vor stabili stimulente pentru atragerea absolvenţilor de medicină şi farmacie în zonele rurale. Încă nu au fost identificate aceste stimulente? Nu s-a menţionat nicio măsură concretă referitoare la atragerea medicilor în satele şi comunele din România. Cum vor fi stimulaţi aceştia, când nu există niciun fel de susţinere din partea autorităţilor în deschiderea unui cabinet medical?

S-a mai vorbit în acest scurt capitol dedicat sănătăţii, din Programul de guvernare, despre modernizare şi despre digitalizare, însă sunt curios să aflu, cum se vor implementa acestea în cabinetele medicale inexistente din mediul rural?

Este clar că Ministerul Sănătăţii încă nu are o viziune clară pe termen scurt şi mediu pentru rezolvarea acestei probleme dramatice, deficitul de medici de familie din sute de localităţi din România.

Şi îl mai întreb pe ministrul sănătăţii, câţi angajaţi din subordinea sa se ocupă de medicina primară?

Atrag atenţia, pe această cale, Guvernului Coaliţiei PNL - USR PLUS - UDMR că situaţia actuală trebuie remediată cât mai curând, fiindcă reprezintă o încălcare gravă a dreptului la sănătate al românilor.

Vă mulţumesc.

Deputat Florian Neaga, Circumscripţia 33 Sălaj.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat George Şişcu.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Mihai Botez.

Vă rog.

Domnul George Şişcu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Am câştigat împreună o bătălie cu pandemia. Vom câştiga şi războiul la fel, pentru că românii sunt nişte învingători!".

Simţim deja, de câteva zile, un alt aer peste România. Este aerul normalităţii pe care îl aşteptam de ceva vreme. Se vede mai mult optimism în societate, oamenii simt că viaţa lor revine la ceea ce era înainte de pandemie.

Românii au dovedit în ultimele luni că sunt uniţi şi că înţeleg momentul dificil cu care ne confruntăm. Au existat şi destule provocări, însă de apreciat este că oamenii nu s-au lăsat atraşi în capcana manipulărilor.

Avem aproape patru milioane de români vaccinaţi cu prima doză, până în acest moment, iar campania de vaccinare se desfăşoară într-un ritm tot mai alert.

Neîncrederea pe care au sădit-o unii în mintea românilor nu şi-a atins ţinta. Am ieşit la liman, iar totul se întâmplă pentru că acest popor a înţeles care este drumul corect pentru a depăşi cu bine criza sanitară.

Vedem acum că Guvernul, creat în jurul Partidului Naţional Liberal, a luat măsurile corecte. Economia nu a fost afectată în această iarnă, pentru că România nu a închis total sectoarele economice, aşa cum au procedat alte state. Este adevărat că au existat restricţii, dar măsurile au fost luate pentru a-i proteja pe cetăţeni.

Suntem într-un moment prielnic, iar românii au demonstrat că atunci când luptă pentru aceeaşi cauză, nimic nu le stă în cale.

Ne bucurăm cu toţii de primul pas important al revenirii la normalitate. Nu a fost simplu, dar am reuşit, cu înţelepciune şi răbdare, să depăşim momentele dificile cu care ne-am confruntat în ultimul an.

De sâmbăta trecută am renunţat la purtatul măştii în aer liber şi la restricţiile de circulaţie din timpul nopţii. De asemenea, putem sta, până la miezul nopţii, la terase împreună cu prietenii. În plus, se pot organiza din nou evenimente, iar numărul de participanţi va creşte pe măsură ce vom avansa cu vaccinarea.

Felicitări tuturor! România a ajuns un exemplu în Europa pentru modul cum a gestionat pandemia.

George Şişcu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 38 Tulcea.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Mihai Botez, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Se pregăteşte domnul deputat Boris Volosatîi, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă voi folosi de declaraţia mea politică de astăzi pentru a face un apel către primarii din judeţul Vaslui, şi nu numai, pentru a se implica mai activ în campania de vaccinare.

Una dintre cele mai cunoscute "triade" ale României rurale este triada primar - preot - învăţător. Acestea sunt, de obicei, persoanele cele mai cunoscute şi cele mai apreciate printre săteni, chiar şi în 2021.

Suntem în plină campanie de vaccinare, o campanie esenţială pentru combaterea pandemiei de SARS-CoV-2, iar statul se află în situaţia de a avea nevoie de aceste persoane, pentru a ajuta într-un timp în care interesul pentru vaccinare pare să scadă.

Cred că, din orice partid am fi, trebuie să realizăm un lucru - această campanie de vaccinare nu este campania lui Cîţu, Barna, Mihăilă sau Gheorghiţă, este campania românilor, plătită din banii românilor şi care se face pentru sănătatea românilor.

L-am văzut pe domnul Rafila implicat în maratonul vaccinării din Bucureşti şi alte locaţii. Îl felicit pe această cale şi sper ca dumnealui să convingă cât mai mulţi colegi de partid să-i urmeze exemplul! În judeţul Vaslui, acest partid are cel mai mare număr de primari şi consilieri. Îl invit să-i convingă pe primarii şi consilierii din acest partid să meargă printre cetăţeni.

Stimaţi primari din judeţul Vaslui şi din toată România, în campaniile electorale străbatem cu toţii străzile şi cărările localităţilor în căutarea susţinătorilor. Astăzi este nevoie să străbatem aceleaşi cărări pentru a-i informa pe cetăţeni despre vaccin şi a susţine campania de vaccinare. Este un pas necesar pe care trebuie să îl facem pentru binele şi sănătatea comunităţilor noastre şi a României.

Desigur, orice abordare a subiectului vaccinării riscă să-i supere pe cei câţiva care încă se informează din surse de ştiri dinspre Est.

Viaţa omenească este mai importantă decât voturile.

Nu putem guverna şi nu putem să ne desfăşurăm activitatea cu ochii doar pe sondaje. Avem nevoie de oameni politici responsabili, care să se implice pentru binele comunităţii, iar acum binele comunităţii necesită o informare bună despre vaccinare.

Personal, îi invit pe primarii din judeţ să apeleze la mine dacă vor să organizeze astfel de evenimente şi îi voi ajuta în limita atribuţiilor şi posibilităţilor.

Îi invit, de asemenea, pe toţi parlamentarii din judeţul Vaslui, indiferent de partid, să se implice în această campanie. Avem 3 luni de vară în faţă, 3 luni în care ştim că există o transmitere comunitară mai slabă. La finalul acestor 3 luni, putem ieşi mai puternici, cu o rată de vaccinare de peste 70%, sau putem ieşi direct într-un val 4.

Alegerea este a noastră - vrem să ne întoarcem la viaţa normală sau la restricţii?

Eu vreau să mă întorc la o viaţă normală, de aceea mă voi implica în susţinerea campaniei de vaccinare.

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat al USR PLUS de Vaslui.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Boris Volosatîi.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică: "16 mai 1812 - ziua anexării Basarabiei de către Rusia ţaristă".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi români,

Duminică, 16 mai, s-au împlinit 209 ani de la semnarea de către ruşi şi turci, în Hanul armeanului Manuc Bey din Bucureşti, agent al Rusiei, a acelei nenorocite hârtii, numite Tratat de pace, prin care Rusia ţaristă şi Turcia otomană sfârtecau Principatul Moldovei.

Începând cu 16 mai 1812, denumirea de Prut, printr-un joc de cuvinte, singurul posibil prin recombinarea literelor sale, a început să fie citită trup rupt! 16 mai 1812 reprezintă ziua tragică în care Prutul a fost făcut linie de frângere a trupului şi sufletului nostru etnic pe altarul intereselor murdare ale două imperii.

Denumirea de Basarabia, însemnând, din vechime, partea de jos a spaţiului dintre Nistru şi Prut, a fost aplicată pentru tot spaţiul de răsărit al Principatului Moldovei de către Administraţia de la Petersburg. Marele Eminescu scria: "Însuşi numele de Basarabia scârţâie sub condeiele ruseşti".

Ocupaţia rusă a însemnat pentru noi, basarabenii, o cruntă şi sălbatică deznaţionalizare; scăderea procentului de români, de la 98 la 56; deportări şi strămutări masive ale elementului autohton către zone ca Siberia, Orientul Îndepărtat sau Caucaz; colonizarea metodică a elementului străin, în special german, slav şi turcic; exploatarea nemiloasă şi confiscarea abuzivă de bunuri - generalul de tristă faimă, Kutuzov, spunea: "Românilor le voi lua totul. Le voi lăsa doar ochii ca să aibă cu ce plânge!".

Ocupaţia rusească a mai însemnat eliminarea, şi apoi interzicerea completă a limbii române din învăţământ, biserică, administraţie.

Şi totuşi românii din Basarabia au supravieţuit şi au ştiut ca, la 27 martie 1918, după 106 ani de stăpânire ţaristă, să fie primii care s-au reunit cu patria mamă, România. Perioada interbelică, de aur, ne-a oferit posibilitatea refacerii fiinţei naţionale, iar la 28 iunie 1940 şi august 1944 să îndurăm din nou ocupaţia rusească, dar îmbrăcată deja în haină bolşevică.

În accepţia dreptului internaţional clasic şi modern, România este singurul succesor de drept al Ţării Moldovei. Denumirile de Moldova şi Basarabia fac parte din patrimoniul istoric, cultural şi identitar românesc.

Aducându-ne aminte de ororile trecutului ţarist şi bolşevic, rămânem încrezători în forţa de regenerare a poporului român. Privirile noastre sunt îndreptate spre viitor, acolo unde întrezărim reunirea, scopul nostru politic suprem spre care trebuie să mergem neabătut, indiferent de apartenenţa partinică.

Dragi colegi,

Înainte de a fi membri ai unui partid, suntem români. Faptul că Alianţa pentru Unirea Românilor are în această legislatură 6 parlamentari basarabeni oferă un exemplu de bună practică tuturor celorlalte partide din ţară şi constituie o dovadă în plus că România aşteaptă Basarabia acasă.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încheiaţi, aţi depăşit.

Domnul Boris Volosatîi:

Nu vom obosi niciodată să credem şi să afirmăm că, prin voia lui Dumnezeu, Basarabia a fost şi va fi românească.

Vă mulţumesc.

Deputat Boris Volosatîi, Alianţa pentru Unirea Românilor, Circumscripţia nr. 43.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Se pregăteşte domnul deputat Silviu Nicu Macovei, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Luna trecută, cu ocazia Zilei Pământului, am susţinut, de la această tribună, o alocuţiune, în care am evidenţiat posibilele măsuri privind diminuarea schimbările climatice, inclusiv printr-o mai mare implicare a autorităţilor locale.

Uniunea Europeană a pus pe primul punct al agendei sale politice Pactul verde european, care doreşte să transforme Europa, până în anul 2050, în primul continent neutru din punct de vedere climatic.

O astfel de prioritizare a politicilor de mediu, precum cea făcută de Uniunea Europeană, are o însemnătate fundamentală şi transmite un mesaj, în special tinerelor generaţii care pot avea un cuvânt important de spus în toată această încercare de reconciliere a omului cu natura.

Astăzi, în continuarea celor menţionate, vreau să aduc în discuţie două dintre cauzele principale care accentuează efectele nocive ale schimbărilor climatice în ţara noastră, şi anume depozitarea ilegală şi neadecvată a deşeurilor, sub toate formele acesteia, şi defrişările ilegale.

Una dintre măsurile la care vreau să mă refer şi care contribuie semnificativ la îmbunătăţirea situaţiei de facto constă în organizarea şi promovarea acţiunilor de ecologizare şi a celor de împădurire, care trebuie realizate periodic, după un plan prestabilit, capabil să asigure eficienţa unor astfel de acţiuni.

Cunoaştem faptul că defrişarea reprezintă un factor negativ în intensificarea fenomenului de încălzire globală, sporind alunecările de teren şi inundaţiile, motiv pentru care beneficiile pădurilor sunt inestimabile, iar valoarea lor nu trebuie sau nu ar trebui să fie "monetizată".

Orice campanie de împădurire, oricât de mică ar fi aceasta, dacă este făcută corect, poate contribui la îmbunătăţirea vieţii fiecăruia dintre noi şi ne poate da speranţa pentru un viitor mai sănătos.

În aceeaşi ordine de idei, o altă măsură care poate contribui, pe de o parte, la diminuarea efectelor schimbărilor climatice, iar, pe de altă parte, la creşterea bunăstării cetăţenilor o constituie punerea în practică, cât mai repede posibil, a campaniilor de ecologizare.

Fără îndoială, aceste acţiuni pot fi întreprinse de fiecare cetăţean al ţării, contribuind, într-o mare măsură, atât la reducerea poluării, cât şi la regenerarea ecosistemelor din zonele în care acestea sunt organizate.

Deşeurile depozitate în spaţiile neamenajate dăunează mediului, producând, în funcţie de materialul din care este confecţionat ambalajul, daune medii ori severe.

Toate aceste aspecte au, inclusiv, un considerabil impact economic negativ, ducând la creşterea costurilor medicale, la reducerea productivităţii, provocând daune culturilor şi faunei, iar expunerea fizică pe termen lung constituie o ameninţare gravă la adresa directă a sănătăţii umane şi a naturii.

Comisia pentru tineret a Uniunii Ucrainenilor din România conştientizează importanţa protejării mediului înconjurător, drept pentru care, anual, se implică activ în protejarea ecosistemului din judeţele în care locuiesc etnicii ucraineni, organizând campanii de împădurire, ecologizare şi, în aceeaşi măsură, de conştientizare a importanţei protejării mediului, acţiuni care au ca rezultate concrete colectarea zilnică a sute de kilograme de deşeuri şi plantarea a mii de puieţi.

Indiferent de religie, naţionalitate, culoare politică sau statut social, cu toţii trebuie să susţinem astfel de acţiuni, încurajând, prin campanii de informare sau prin puterea exemplului, participarea la activităţi de împădurire şi ecologizare, adoptând în permanenţă măsurile necesare pentru combaterea cauzelor şi reducerea efectelor schimbărilor climatice.

Doar în acest mod vom reuşi să diminuăm efectele schimbărilor climatice, asigurând un mediu curat generaţiilor viitoare.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Silviu Nicu Macovei, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Florian-Emil Dumitru, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Din grânarul Europei, am ajuns raiul pâinii congelate!"

Stimaţi colegi parlamentari,

Vă mai amintiţi cum învăţam la şcoală că suntem grânarul Europei? Că producţia românească de grâu ar putea hrăni 80% din populaţia întregii Uniuni Europene? Toate acestea trebuie, cu ruşine, să le uităm! Ţara noastră, cu terenuri extrem de fertile şi cu suprafeţe agricole drepte ca-n palmă, a ajuns raiul importurilor de pâine congelată!

Da, stimaţi colegi parlamentari, noi, românii, din grânarul Europei, importăm pâine congelată din Ungaria, Germania şi Polonia! Anul trecut România a importat doar din Polonia pâine congelată în valoare de peste 2,3 milioane de euro! În ultimii zece ani, importul de pâine în România a crescut de 8 ori.

Nu vreau să arunc anatema pe supermarketuri, însă pâinea "proaspătă" din aceste unităţi vine congelată uneori şi mii de kilometri, se coace repede şi se vinde caldă clienţilor români. Iar justificarea nu poate fi că pâinea de la brutăriile din România este mai scumpă. Kilogramul de pâine la noi este în jur de 4 lei, pe când în străinătate este cam de 4 ori mai scumpă! Nu putem să spunem nici că nu avem grâu. În 2019, România a avut o producţie de peste 10 milioane de tone de grâu, cea mai mare din ultimii 10 ani. Ştiţi cât înseamnă asta? Este suficient grâu cât să hrănească fiecare român cu jumătate de tonă de grâu.

Ruşinea pe care ar trebui să o simţim noi, ca români, se vede şi în faptul că pierdem efectiv bani şi ne batem joc şi de agricultori, şi de consumatori. Exportăm masiv grâu, adică materie primă, şi importăm pâine congelată. Suntem de toată jena, fiindcă exportăm cu 80 de bani pe kilogramul de grâu, dar produsele de brutărie, patiserie şi biscuiţi le cumpărăm cu 9,8 lei pe kilogram, adică, ne importăm propriul grâu la preţuri de 12 ori mai scumpe.

Oameni buni, eu unul nu înţeleg cum am ajuns în halul acesta, ca ţară! Pâinea nu este altceva decât făină, cu drojdie, apă şi sare, toate frământate şi puse la cuptor. Cum am ajuns să mâncăm pâine congelată, când avem producţie atât de mare de grâu? Nu este cine ştie ce tehnologie, ca să spunem că suntem în urmă faţă de Occident. Noi, grânarul Europei, exportăm grâu şi importăm pâine. Ruşine!

Cred că este momentul să ne uităm foarte atent în "ograda" noastră. De ce supermarketurile preferă să cumpere pâine congelată, clar mult mai scumpă, decât să cumpere pâine proaspătă de la brutăriile din România? Economic, nu se justifică. Aluatul este mai scump, transportul este mult mai scump.

Am auzit, adesea, argumente că nu avem ce face, fiindcă este o piaţa concurenţială liberă în UE. Tocmai din acest motiv avem o şansă să susţinem o industrie locală ce poate să aducă plus valoare în domeniul panificaţiei. După cum am mai spus, pâinea congelată este mult mai scumpă în afara ţării, iar scumpirea transportului - şi din cauza pandemiei - face inexplicabilă alegerea supermarketurilor de a cumpăra produse mai scumpe din afară, în dauna celor locale.

Din păcate, nu am auzit nici măcar un sunet din partea ministrului agriculturii sau a premierului Cîţu pe acest subiect. Sigur, unii se laudă cu producţii mari la grâu, dar evită să spună câtă pâine congelată importăm.

De aceea, cred că este un moment bun să dezvoltăm un program de susţinere a brutăriilor româneşti, de încurajare şi stimulare fiscală a producătorilor români de pâine şi produse de patiserie. Materie primă avem, investiţiile sunt destul de reduse, iar un program cu măsuri active poate duce la rezultate spectaculoase, cu o singură condiţie, evident, ca actuala guvernare să înceapă să se uite şi spre producători români, nu doar spre interese proprii de grup.

Silviu Macovei, deputat al PSD de Iaşi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Florian-Emil Dumitru, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Vă rog.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Liceele agricole şi învăţământul dual".

În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai arzătoare problematica modernizării infrastructurii învăţământului agricol. Avem nevoie să atragem tinerii către domeniul agricol, iar aceştia au nevoie de experienţă practică în ferme, combinată cu educaţia antreprenorială, pentru a putea construi noi afaceri în acest domeniu sau pentru a prelua exploataţiile agricole ale părinţilor şi ale bunicilor. Cea mai mare provocare din zonele rurale este îmbătrânirea fermierilor. Conform unui studiu publicat în această lună de Comisia Europeană, în 2016, pentru fiecare manager agricol sub 40 de ani existau trei manageri agricoli cu vârsta peste 65 de ani, în Uniunea Europeană. Acest studiu afirmă că, deşi nivelul de pregătire al tinerilor manageri agricoli sub 35 de ani a crescut în timp, în 2016, doar 43% dintre tinerii fermieri au primit mai mult decât o formare practică la locul de muncă.

Conform datelor Centrului Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic, preluate şi prelucrate de Centrul Român de Politici Europene, în 2020 doar 4% dintre elevii din învăţământul profesional şi tehnic erau înscrişi la o specializare agricolă, numărul acestora fiind în scădere în ultimii ani. Anul trecut, un număr de 57 de licee tehnologice din România puteau fi calificate ca fiind preponderent agricole, în restul învăţământului profesional şi tehnic ponderea specializărilor agricole fiind nesemnificativă. Trebuie spus că în urmă cu 20 de ani existau peste 120 de unităţi şcolare cu profil agricol în România.

În perioada recentă, aproximativ 2,8% dintre manageri au absolvit învăţământ agricol - educaţie de bază - şi doar 0,4% educaţie completă, cu mult sub nivelul Uniunii Europene, unde avem 31,6% educaţie de bază şi completă, în timp ce 96,7% din managerii români aveau doar experienţă practică agricolă, comparativ cu media Uniunii Europene, de 68,3%. În ceea ce priveşte pregătirea tinerilor manageri de exploataţie sub 35 ani, formele de învăţământ agricol absolvite au fost de 3,2% educaţie de bază, 0,9% educaţie completă şi 89,6% aveau doar experienţă practică agricolă.

Din nefericire, numărul elevilor de liceu care optează pentru calificare agricolă este în scădere şi totodată numărul liceelor cu calificări agricole în oferta de şcolarizare a continuat să scadă în ultimii anii. Din păcate, şcolile agricole se situează adesea printre ultimele opţiuni ale elevilor noştri. Tot mai mulţi tineri reclamă lipsa unor oportunităţi reale de practică din partea angajatorilor. Din punctul meu de vedere, aceste situaţii apar din cauza faptului că tinerii nu au încredere că în acest domeniu pot face carieră, iar angajatorii nu dispun de resurse şi nu sunt motivaţi să ofere timp elevilor şi studenţilor, pentru a-i iniţia în acest domeniu. Rolul nostru este să le transmitem elevilor şi studenţilor importanţa pe care fermierii o au în societate şi importanţa agriculturii, nu doar ca sursă pentru aprovizionarea cu hrană, ci şi din punctul de vedere al protecţiei mediului şi resurselor naturale.

Sunt de părere că marea problemă a învăţământului agricol rămâne formarea practică a elevilor. Accentul trebuie să fie pus pe continuitatea dintre învăţare şi muncă şi pe dimensiunea antreprenorială a activităţii fermierului.

Astfel, din analiza efectuată de MADR, la nivelul anului 2018- 2019, a rezultat faptul că dintr-un număr de circa 260 de licee şi şcoli profesionale agricole, inclusiv domeniile conexe ale acesteia, câte avea România în anul 1990, mai existau doar 57 de unităţi de învăţământ agricol, al căror număr de clase, specializate în domeniul agriculturii, era majoritar, în raport cu celelalte discipline neagricole care completa programa şcolară a liceelor.

Putem spune că în prezent niciun liceu agricol din România nu mai şcolarizează în proporţie de 100% în domeniul agriculturii şi serviciilor conexe acesteia. Tot în urma analizei, a rezultat faptul ...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încercaţi să încheiaţi! Aţi depăşit demult.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Da, domnule preşedinte.

De asemenea, trebuie să fim atenţi la situaţia absolvenţilor privind inserţia socială a acestora, astfel încât aceştia, după absolvirea liceului agricol, să nu fie nevoiţi să-şi găsească locuri de muncă în alte ţări.

Cu privire la acest aspect, MADR a făcut o analiză privind inserţia socială a absolvenţilor de învăţământ profesional, liceal şi postliceal agricol, la nivelul anului 2019, rezultând următoarele - la învăţământul...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Deja aţi avut timp dublu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul USR PLUS.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Roman, Grupul AUR.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cel mai complex program de reformă creionat în România, după 1989.

În aceste zile am văzut cu toţii, în spaţiul public, numeroase dezbateri, dar şi atacuri politice pe subiectul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ceea ce nu înţeleg, din păcate, mulţi dintre politicieni, este că PNRR reprezintă cel mai complex program de reformă creionat în România, după 1989.

Pandemia a fost un factor neprevăzut, care a afectat toate statele membre ale Uniunii Europene, iar Comisia Europeană a fost nevoită să intervină cu un plan pentru a determina un impact cât mai mic asupra mediului economic şi social al ţărilor europene. Din fericire, veştile de la Bruxelles sunt bune, iar obiectivele şi reformele majore gândite de Guvern au fost agreate şi de Comisia Europeană.

Vestea şi mai bună este că România cere în totalitate suma de 29 de miliarde de euro, inclusiv împrumuturile pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În acest moment, doar ţara noastră şi Italia vor accesa împrumuturile în întregime pentru reforme şi proiecte majore care să asigure redresarea şi rezilienţa.

Pentru România, acesta este cu adevărat un moment de restart, deoarece PNRR creează premisele pentru o mai bună funcţionare a instituţiilor statului şi ne putem asigura că şi fondurile europene de coeziune vor avea impactul aşteptat în economie.

Chiar dacă există voci critice în zona politică, în special în opoziţie, trebuie amintit faptul că PNRR este rezultatul unui amplu proces naţional de consultare desfăşurat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, consultări care au fost axate pe patru priorităţi: infrastructură, educaţie, sănătate şi mediu.

În final, acest plan va aduce în următorii ani reforme majore, precum reforma pensiilor, reforma fiscală, reforma întreprinderilor de stat, salarizarea sectorului bugetar, crearea şi operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare, administraţie publică, justiţie, transport fără emisii de carbon şi energie regenerabilă.

Dragi colegi,

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va da radiografia viitoare a României şi nu trebuie tratat ca un program politic, ci ca un proiect de stat cu importanţă deosebită. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este cel mai complex program de reformă creionat în România, după 1989. PNRR va produce schimbări structurale în domenii-cheie, în economie, în administraţia locală şi centrală. Vă dau doar exemplul reformei pensiilor, un domeniu care nu asigură echitatea între pensionari şi nici nu este sustenabil.

Am încredere că ministrul Cristian Ghinea va reuşi să încheie cu succes negocierile cu autorităţile europene şi vom începe, în curând, implementarea PNRR. Ceea ce ar trebui să înţeleagă întreaga clasă politică este că acest plan are o importanţă naţională deosebită şi trebuie să îl susţinem cu toţii, fiind singura şansă pentru redresarea după pandemie şi asigurarea rezilienţei în faţa oricăror provocări viitoare.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Nicolae Roman, Grupul parlamentar AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând vreau să mă alătur şi eu mesajului dat pentru Basarabia de cei doi colegi ai mei şi să vă invit şi pe dumneavoastră, prietenii dumneavoastră şi cei care ne-au ales, să fie alături de examenul pe care românii de acolo îl vor da, iar pentru românii care locuiesc în Basarabia, ţin să-i anunţ că, dacă ei nu vor vrea, nu vor putea să vină acasă, de aceea, să facă tot posibilul şi să-şi exprime voinţa la vot.

Astăzi voi vorbi despre Laserul de la Măgurele.

Laserul cel mai puternic din lume - 10 pentawaţi -, adică 10% din puterea soarelui, este la Măgurele. El ne-a costat 66 de milioane de euro.

Un consorţiu european timp de doi ani de zile nu şi-a îndeplinit obligaţiile.

După ani de negocieri, prietenii noştri cehi şi vecinii de la Nord-Nord-Vest, Ungaria, au solicitat ca din Consorţiul ştiinţific România să nu facă parte.

Consorţiul este format din Ungaria, Cehia, Italia şi Serbia. Bulgaria şi Germania sunt observatori.

Excluderea oficială a României din acest consorţiu a avut loc la data de 5 mai 2021, cu argumentul că sistemul Gamma, construit de un furnizor, va fi finalizat în 2023, deci el va fi întârziat.

Interesele României însă sunt periclitate. Numai costurile anuale ale operării infrastructurii se ridică la 30 de milioane de euro. După părerea noastră, există trei tipuri de erori care stau la baza acestui eşec:

• Litigiul dintre Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiilor de la Măgurele şi Consorţiul EuroGammaS, care trebuia să furnizeze tehnologia Gamma şi care este generat de incapacitatea consorţiului de a livra tehnologiile necesare;
• Conflictul între cercetătorii institutului şi fostul director al acestuia, domnul academician Nicolaie Victor Zamfir. Acesta este iniţiatorul proiectului ELI-NP şi a trebuit înlăturat din diferite motive. Dintr-o dată, după o lungă perioadă sub conducerea Domniei Sale, în care n-au fost sesizate astfel de probleme, au apărut probleme de administrare defectuoasă, abuzivă şi neprofesionistă de către subordonaţii săi, care au făcut stagii de pregătire şi studii în alte state, în unele dintre aceste ţări fiind şi partenerii Consorţiului EuroGammaS;
• În organismele europene implicate, se afirmă că Romania nu a dorit să facă parte din consorţiul European, pentru că astfel deciziile naţionale s-ar fi transferat la nivel european.

Se pierde, cel puţin momentan, oportunitatea pentru România de a se integra în structurile europene de cercetare a laserului.

Este o situaţie greu de înţeles pentru o ţară al cărui preşedinte este specializat în studiul fenomenelor fizice şi care este desemnat să apere prestigiul României.

În această situaţie nu se vede intervenţia europarlamentarilor români, fiind interesant de auzit opinia liderilor de partid ai acestora.

Mulţumesc.

Deputat AUR, Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, Grupul minorităţilor.

Se pregăteşte doamna deputat Cristina-Elena Dinu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În perioada septembrie 2020 - august 2022, Uniunea Elenă din România participă la proiectul cu titlul "Teachers for SwanZ" din cadrul Programului european "Erasmus+", aria - educaţie vocaţională.

Partenerii Uniunii Elene din România, în acest proiect, sunt: Liceul de Coregrafie "Floria Capsali" din Bucureşti, "Atitude Studios" din Viena - Austria şi Rousse National School of Arts "Prof. Vesselin Stoyanov" din Ruse - Bulgaria.

Beneficiarii proiectului sunt profesorii, formatorii şi elevii de la liceele de balet şi şcolile de dans din ţările menţionate, cărora li se adaugă membrii Uniunii Elene din România.

Proiectul oferă abordări moderne pentru dezvoltarea profesională continuă a profesorilor şi formatorilor de dans şi non-dans, activi în instituţiile partenere, în cele publice şi private.

"SwanZ" sunt elevi cu vârstele cuprinse între 13 şi 16 ani care aparţin generaţiei Z, studiază în şcolile partenere şi sunt implicaţi în proiect.

Actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor digitale pentru profesorii de dans din instituţiile partenere, în vederea facilitării accesului acestora la instrumentele IT; înţelegerea dansurilor tradiţionale şi contemporane din ţările partenere din punct de vedere tehnic, abordare, simboluri etc. şi includerea diversităţii culturale a ţărilor implicate în proiect, pentru a crea mai multe instrumente sau metodologii educaţional-artistice, sunt o parte dintre dezideratele proiectului.

Uniunea Elenă din România va folosi excelenta colaborare avută cu celebrul teatru de dans "Dora Stratou" din Atena, aducându-i în proiect pe profesorii acestei instituţii, cât şi pe coordonatorii ansamblurilor noastre de dansuri greceşti, tineri certificaţi la Centrul Internaţional al Dansului CID - UNESCO, cu sediul la Paris.

Principalele rezultate scontate ale Proiectului "Teachers for SwanZ" sunt: realizarea unui manual de pregătire şi a unui ghid pentru profesorii şi formatorii de dans, care să îi sprijine în dezvoltarea abilităţilor profesionale, respectiv conceperea unei platforme web, un laborator virtual unde lecţiile de dans vor fi predate online şi unde vor fi încărcate fişiere video cu spectacolele susţinute de participanţii la proiect, interviuri, mărturii etc.

Proiectul sprijină dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor persoanelor implicate direct în gestionarea şi implementarea proiectului - abilităţi profesionale şi de comunicare, abilităţi IT, abilităţi interculturale etc.

Beneficiarii proiectului vor fi motivaţi să înveţe, să experimenteze şi să inoveze, să-şi îmbunătăţească gândirea critică şi să-şi dezvolte abilităţile şi competenţele profesionale.

Instituţiile implicate în Proiectul european Erasmus+ vor câştiga experienţă şi vor avea capacitatea de a construi noi parteneriate la nivel european.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Uniunea Elenă din România, prin intermediul Proiectului cu titlul "Teachers for SwanZ" înregistrează o nouă premieră, fiind prima organizaţie a unei minorităţi naţionale din ţara noastră care participă în calitate de partener cu drepturi depline la un program european de tip Erasmus+, contribuind în acest fel la dezvoltarea educaţiei participative a tinerei generaţii prin intermediul dansului, ca "limbaj al sufletului", ce depăşeşte orice barieră de natură etnică, politică sau culturală.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Cristina-Elena Dinu, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregăteşte doamna deputat Elena Hărătău, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Vaccinare, dar fără discriminare!".

Stimaţi colegi,

PSD susţine vaccinarea şi acordarea stimulentelor pentru persoanele vaccinate, dar împărţirea românilor în două tabere şi umilirea celor încă nevaccinaţi constituie un abuz intolerabil.

Coaliţia "Răului Bine Făcut" s-a autodepăşit în ceea ce priveşte măsurile haotice din pandemie! Culminează însă cu intenţia vădită de a discrimina persoanele nevaccinate, în raport cu cele care au ales să se vaccineze anti-COVID-19.

Guvernul dreptei unite nu face altceva decât să încurajeze înjosirea românilor nevaccinaţi, ceea ce înseamnă încălcarea flagrantă a dreptului fundamental de a decide modul în care trăiesc.

Totul a început cu declaraţia uluitoare a premierului Cîţu, potrivit căreia cei care nu se vaccinează pot fi asimilaţi "teroriştilor". Nu s-a mai pomenit în vreo ţară din această lume ca un lider al vreunui guvern să pună problema de o asemenea manieră. Practic, vorbim despre o ameninţare şi o stigmatizare a nevaccinaţilor, prezentaţi ca un fel de "ciumaţi", toate acestea, în condiţiile în care campania de vaccinare este un uriaş eşec.

Bâlbe, contradicţii, lipsa unor direcţii clare, a informaţiilor esenţiale, lipsa implicării efective a celor cu atribuţii au făcut ca rata de vaccinare să fie în România printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Oamenii şi-au pierdut încrederea, românii nu mai ştiu ce este bine pentru ei şi ce nu, iar vina nu este a lor, ci tocmai a celor care îi jignesc, îi ameninţă voalat şi îi acuză tot pe ei.

Prim-ministrul şi reprezentanţii coaliţiei nu fac altceva decât să recurgă la gesturi extreme de a forţa vaccinarea, prin propuneri ce încalcă inclusiv normele europene. Un exemplu este acela al conducerii Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, care a impus studenţilor să se vaccineze pentru a-şi putea susţine examenele. Au călcat în picioare şi dreptul constituţional la educaţie gratuită, deoarece studenţii ar fi obligaţi să achite teste PCR în valoare de 1.000 de lei pe perioada examenelor, pentru a li se valida prezenţa.

Resping categoric aceste tentative de discriminare a românilor, pe motiv de vaccinare! Totodată, condamn ferm intenţiile Guvernului de a forţa oamenii să se imunizeze, pe considerentul că, în caz contrar, nu pot să intre în restaurante, hoteluri, la teatre sau spectacole, având în vedere organizarea de evenimente doar pentru cei vaccinaţi.

Nu aceasta este soluţia pentru a-i convinge pe români că este bine să se vaccineze, ci ei trebuie sprijiniţi, încurajaţi, informaţi, pentru că este esenţial să înţelegem că doar prin vaccinarea a cât mai multora dintre noi putem reveni la o viaţă cu adevărat normală.

Însă, din nefericire, nu mai are cine să o facă, "magicianul" Voiculescu a plecat fără vreo magie, iar haosul din sistem a rămas, cu tot cu înlocuitorul său.

Deputat al PSD, Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia nr. 19 Giurgiu.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Elena Hărătău, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei Drancă, Grupul USR PLUS.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Regiunea Moldovei şi capitala ţării, interconectate prin Autostrada A7".

Comisia Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunţat finalizarea documentaţiei necesare pentru ultimul tronson al drumului de mare viteză Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani.

Astfel, Bacăul urmează a asigura tranzitul şi către municipiul Iaşi, dar şi către graniţa de nord a ţării, la punctul Siret existând în perspectivă şi o viziune clară pentru lucrarea de infrastructură rutieră Braşov-Bacău-Paşcani-Iaşi.

Secţiunea Paşcani-Siret va avea finanţare din fonduri europene, iar obiectivul contractului scos la licitaţie de către CNAIR a avut în vedere realizarea unui studiu de fezabilitate şi a unui proiect tehnic pentru drumul Expres de la Paşcani la Suceava şi Siret, însă în cadrul documentaţiei prestatorul va realiza un studiu de trafic, în urma căruia se va determina şi definitiva tipul de drum care se va proiecta, şi anume, dacă va fi drum expres sau autostradă.

În acest fel, regiunea Moldovei va dispune de o infrastructură rutieră adecvată care să îi permită mult mai uşor atragerea investiţiilor private străine, asigurându-se prin aceasta şi un "culoar european" pentru Republica Moldova.

Încă o dată se confirmă faptul că municipiul Bacău are o poziţie strategică de mare importanţă, construirea acestor căi de rulare moderne şi de mare viteză putând constitui şi pentru municipiul Paşcani o oportunitate de atragere a unor investiţii străine care să poată constitui, în speţă, un "bum economic" şi pentru acest municipiu.

Autostrada A7 va fi finalizată până în 2026, dar secţiunea Paşcani, care va continua autostrada către graniţa Moldovei, fiind mai uşor de construit, va fi gata mai repede de 2026.

Guvernul României demonstrează, încă o dată, faptul că nu a rămas indiferent la problemele regiunii Moldovei şi că pe agenda sa se află proiecte de mare anvergură pentru această regiune a ţării, astfel încât să se creeze premisele necesare recuperării decalajelor de dezvoltare între această regiune a ţării şi celelalte regiuni mai dezvoltate şi mai agreate de investitori.

Nu în ultimul rând, voi fi foarte atentă la investiţiile pe care Guvernul României le va pune la dispoziţie şi pentru modernizarea infrastructurii feroviare, atât timp cât există obligaţia pentru România de modernizare a ramurii sudice şi nordice a Coridorului IV.

Elena Hărătău, deputat al PNL, Bacău.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Andrei Drancă, USR PLUS? Nu este.

Domnul deputat Andrei Miftode, Grupul USR PLUS?

Vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Nacov, Grupul minorităţilor.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vara aceasta, la încheierea anului şcolar, vor expira mandatele deja prelungite ale tuturor celor aproape 10.000 de directori şi directori adjuncţi, de la toate şcolile de stat din ţară. Tot anul acesta, după mulţi ani, va fi organizat un concurs pentru ocuparea acestor funcţii.

Momentul concursurilor pentru directori este unul crucial pentru viitorul sistemului de educaţie din România. De competenţele manageriale ale directorilor vor depinde viteza şi gradul de implementare a reformelor în şcoli, precum şi capacitatea şcolilor de a funcţiona şi a prospera.

Pe lângă rolul lor în implementarea reformelor mari, sistemice, directorii sunt cei care pot acţiona şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor particulare din fiecare şcoală. Ei sunt decidenţii cei mai apropiaţi de nevoile elevilor şi profesorilor din colectivul pe care îl reprezintă.

Domnul ministru Cîmpeanu a fost ieri invitatul Comisiei pentru învăţământ, în cadrul unei discuţii pe tema stării actuale a educaţiei, iar o mare parte din discuţie s-a concentrat pe acest subiect.

A vorbit, printre altele, despre echitatea şi integritatea concursului pentru directori şi m-am bucurat să aud că are răspunsuri conturate la întrebările noastre legate de aceste aspecte.

Am aflat ieri că, pe lângă transmiterea securizată a subiectelor, care nu vor fi cunoscute în afara comisiei de elaborare, Ministerul are în plan supravegherea video a probei scrise.

Mai mult, pe lângă reprezentanţii profesorilor, aleşi prin vot secret în comisiile de selecţie din etapa a doua, la interviuri vor putea participa şi observatori din rândul elevilor, părinţilor sau sindicatelor.

Sunt câteva măsuri bune, care pot da încredere în proces, şi astfel, şi în rezultat. Integritatea şi echitatea acestui concurs sunt esenţiale pentru a ne asigura că şcolile noastre, şi implicit destinele copiilor noştri, vor fi în cele mai competente mâini pentru următorii patru ani.

Aştept cu nerăbdare publicarea metodologiei de concurs de către minister. Abia atunci vom avea toate detaliile necesare pentru a ne contura o opinie finală.

Vom urmări cu atenţie respectarea acestor "promisiuni", pentru a ne asigura că procesul va fi temeinic respectat şi corect implementat, pentru a se evita orice formă de corupţie sau eventuale abordări lipsite de meritocraţie.

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR PLUS, Braşov.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Gheorghe Nacov, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Se pregăteşte domnul deputat Dumitru Coarnă, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "România sălbatică".

În ultimul timp a curs multă cerneală, inclusiv virtuală, pe tema vânătorii de urşi în România şi a vânătorii în general. Personal, am fost uimit de lipsa de informare privind rolul şi locul vânătorului în natură. În unele cazuri a fost vorba despre interes, fie el politic sau pecuniar, în această dezinformare, dar în multe cazuri a fost vorba despre pură neştiinţă.

România este ţara Uniunii Europene cu cea mai bogată şi diversificată faună. Acest lucru se datorează în primul rând Domnului, care ne-a binecuvântat cu o natură minunată, dar şi vânătorului, unicul ocrotitor de secole al vânatului.

Daţi-mi voie ca, în numele vânătorilor din ţara noastră, să-mi exprim respectul faţă de ministrul mediului, apelor şi pădurilor, domnul Barna Tánczos, pentru recunoaşterea publică a acestui fapt şi a încercării de a aduce îmbunătăţiri acestui sistem.

Vă mulţumim, domnule ministru!

Unicul care are obligaţia legală de a îngriji şi ocroti fauna este vânătorul.

Conform Legii vânătorii, "vânătorul este o persoană fizică, membră a unei organizaţii vânătoreşti gestionare de faună cinegetică, posesoare a unui permis de vânătoare, care ocroteşte, îngrijeşte şi extrage fauna cinegetică, în condiţiile legii". Vânătorii susţin un examen de stat şi sunt membri în asociaţii de vânătoare licenţiate de Ministerul Mediului. Câte alte entităţi de drept privat au personal atât de calificat în acest domeniu?

Din fonduri şi venituri proprii asigură hrana şi paza, atât a speciilor de interes cinegetic, cât şi a speciilor protejate. Acolo unde nu există vânător în teren, fauna începe să dispară.

Celor care se miră de acest fapt le răspundem simplu - dispare pentru că nu este îngrijită, ocrotită şi păzită.

Celor care susţin pseudoprincipiul neintervenţiei omului în natură, le recomandăm să constate că omul a dereglat-o demult şi în niciun caz prin vânătoare.

Celor de rea-credinţă nu vă transmitem nimic! Pur şi simplu ar fi inutil.

Românilor de bună-credinţă le adresăm o rugăminte - dacă iubiţi natura şi România sălbatică, ajutaţi-ne să o apărăm, aşa cum o facem de secole. Dacă astăzi avem o faună minunată, acest fapt se datorează, aşa cum am spus, Domnului şi vânătorilor.

Prea multe ONG-uri solicită fonduri în numele faunei, fonduri care în niciun caz nu se regăsesc în păduri sau pe câmpii. Vânătoarea este unica activitate umană care poate garanta astăzi fragilul echilibru între specii, în vederea conservării biodiversităţii. Ajutaţi-ne în lupta pentru păstrarea habitatelor faunei sălbatice, aşa aţi ajuta-o cel mai bine.

Da, sistemul de management al faunei sălbatice trebuie adaptat şi schimbat, adus la cerinţele acestui secol. Dar acest lucru trebuie făcut de administrator, adică de statul român, prin specialişti autentici, şi nu forţat.

Statul, ca administrator, trebuie să stabilească politica de management al faunei sălbatice, iar acesta trebuie să se axeze pe principiul sustenabilităţii şi păstrării biodiversităţii. Nevalorificarea unor resurse regenerabile...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog frumos să încheiaţi!

Domnul Gheorghe Nacov:

... în mod inteligent duce la grave dereglaje economice şi imposibilitatea de finanţare a activităţilor specifice.

În încheiere, vă garantez că noi, vânătorii României, ne vom face în continuare datoria faţă de natură şi vom participa activ la demersurile profesionale, într-un mod etic, care vor repune ţara noastră pe locul binemeritat în Europa şi în lume.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Dacă doriţi o Românie sălbatică, ajutaţi-ne!

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Dumitru Coarnă, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Gabriel-Ioan Avrămescu, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este despre caracatiţa corupţiei din Ministerul Afacerilor Interne.

"Caracatiţa corupţiei se extinde! Relaţii suspecte între capii poliţiei şi clanurile interlope. MAI închide ochii când vine vorba despre problemele grave aflate la vârful Ministerului Afacerilor Interne".

O parte dintre lucrătorii MAI cu funcţii de conducere beneficiază de protecţie sporită, fiind ocoliţi de anchetele de specialitate, lucru extrem de dăunător pentru sistem, cât şi pentru corecta funcţionare a structurilor componente. Din păcate, unii poliţişti cu funcţii de conducere sunt în slujba interlopilor şi gestionează siguranţa publică apărând interesele acestora.

Miza mare în această ecuaţie este dată de faptul că aceşti oameni, plasaţi în funcţii-cheie, gestionează banul public.

Un exemplu în acest sens este frauda la bugetul MAI, constând într-un prejudiciu material în cuantum de 10 milioane lei, ca urmare a săvârşirii unor ilegalităţi de către persoane cu funcţii de conducere din cadrul Serviciului Omoruri al Poliţiei Capitalei.

La Casa de Pensii a MAI avem o situaţie distinctă, în sensul că sunt în plată pensii majorate prin falsificarea unor documente financiare, fapt cunoscut de conducerea MAI, de domnul Bode, fără a dispune măsuri în consecinţă, în sensul de a recupera prejudiciul cauzat.

Edificator este cazul tot de la Poliţia Capitalei, unde poliţişti din cadrul Serviciului Omoruri, care îndeplineau condiţiile de vechime şi vârstă, au beneficiat de aceste falsuri şi au în plată sume de bani majorate, altele decât cele cuvenite.

S-a creat, astfel, discriminare în rândul acestei categorii profesionale, prin încasarea fără drept a unor sume de bani, fenomen ce generează un prejudiciu în continuă derulare şi creştere.

Sunt oameni în structurile de conducere care trebuie să plece acasă, să elibereze locul pentru profesionişti. Caracatiţa corupţiei s-a extins la nivel naţional.

Am ajuns să trăim într-un stat de tip mafiot, în care o parte dintre politicieni sunt în legătură directă cu lumea interlopă şi dictează regulile siguranţei publice. Mecanismul e simplu - politicieni ancoraţi în zona mafiei sunt sprijiniţi de lumea interlopă şi încearcă să-şi pună în funcţiile-cheie din poliţie "omul lor", un sistem de genul serviciu contra serviciu.

Vorbim despre grave probleme existente în interiorul sistemului, generate în special de cei care ocupă funcţii de conducere şi care au legături suspecte cu clanuri şi infractori, categorii care folosesc sume importante de bani pentru a-şi asigura protecţia.

Reformele promise pentru reorganizarea activităţii Ministerului Afacerilor Interne întârzie să apară, iar funcţiile de conducere se ocupă în continuare pe alte criterii decât pe competenţă. Ca o paranteză, peste 60% din funcţiile de conducere sunt ocupate prin instituţia împuternicirii, care creează, dacă vreţi, un prejudiciu grav de competenţă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi în mod special în Poliţia Română.

Susţin reorganizarea instituţională a MAI şi identificarea măsurilor necesare pentru a construi un sistem sănătos, în care poliţistul să fie protejat, un sistem în care funcţiile de conducere să fie ocupate pe criterii de profesionalism şi integritate.

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Gabriel-Ioan Avrămescu, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte doamna deputat Tulbure Simina-Gianina-Daniela, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi - "Codul administrativ, un document folosit politic de Dragnea şi impus prin ordonanţă de urgenţă".

Statul român funcţionează astăzi după un Cod administrativ care ne întoarce în timp, în loc să ne fi ajutat la modernizarea administraţiei publice. Nu cred că greşesc când spun că România funcţionează astăzi după organizarea administrativ-teritorială, modelul comunist din 1968, şi un statut al funcţionarului public după Legea din 1999, în condiţiile în care ne aflăm la zeci de ani distanţă, timp în care lumea a evoluat enorm din punct de vedere economic, social, dar mai ales tehnologic.

Îmi amintesc foarte clar când însuşi fostul ministru al dezvoltării de la PSD, Daniel Suciu, iniţiatorul Ordonanţei de urgenţă privind Codul administrativ, spunea că nu este un document perfect.

Pe de altă parte, PSD, la aceea vreme, a ales să treacă Codul administrativ printr-o ordonanţă de urgenţă care a primit binecuvântarea fostului premier, Viorica Dăncilă, ulterior şi votul parlamentarilor social-democraţi care au dat votul majoritar.

De ce ordonanţa lui Dragnea trebuia să treacă repede atunci? Pentru că servea intereselor oamenilor fostului preşedinte PSD din teritoriu.

Aşadar, stimaţi colegi, ne găsim într-o perioadă care ne-a oferit neşansa să experimentăm o criză în sănătate, dar care ne-a forţat să găsim soluţii pentru funcţionarea statului, prin desfăşurarea activităţii de la distanţă, de cele mai multe ori folosindu-ne de corespondenţa şi interacţiunea online. Tocmai de aceea se impune regândirea sistemului de funcţionare a statului.

În plus, avem de-a face cu aspecte care ţin de funcţionarii publici şi care lasă loc arbitrariului, politicului, în cariera unui funcţionar public. Este necesar să ne axăm funcţionalitatea statului pe principiul meritocraţiei.

Descentralizarea rămâne un proces anevoios, în ciuda angajamentelor pe care România şi le-a luat în faţa Comisiei Europene. În acelaşi timp, avem de-a face cu o lipsă a transparenţei la nivelul autorităţilor locale, din nou un aspect ce contravine principiilor europene.

Sunt foarte multe aspecte de corectat şi mai ales de adaptat la noile condiţii de viaţă, modificări care ar trebui îndreptate către cetăţean, cu scopul de a reabilita relaţia dintre acesta şi cei care lucrează în sistemul de stat.

În plus, consider esenţiale, ba chiar obligatorii, colaborarea şi dezbaterea între factorii decidenţi, respectiv politicul şi reprezentanţii structurilor asociative sau societatea civilă, pentru orice modificări sau îmbunătăţiri ce vor fi aduse legislaţiei, sau atunci când la nivelul administraţiei locale sunt întreprinse decizii care vizează cheltuirea banului public, sau influenţează condiţiile de viaţă a comunităţii locale.

Nu voi promova politica împotriva funcţionarului public. Dimpotrivă, consider că eficientizarea administraţiei publice trebuie să vizeze buna colaborare între cetăţean, societatea civilă, mediul de afaceri şi instituţiile statului.

În acest context, voi propune, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului din cadrul Camerei Deputaţilor, constituirea unei subcomisii speciale pentru modificarea şi completarea Codului administrativ, dar şi a celorlalte legi importante din acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL, Buzău.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Tulbure Simina-Geanina-Daniela? Nu.

Domnul deputat Filip Havârneanu? Nu.

Domnul deputat Radu Panait, Grupul USR? Nu.

Domnul deputat Romulus-Marius Damian, Grupul PSD.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Declaraţia mea politică de astăzi - "Reîncep şcolile, după un an de haos şi incompetenţă!".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La finalul lunii aprilie, i-am trimis ministrului educaţiei, Sorin Cîmpeanu, o interpelare cu privire la măsurile pe care le-a întreprins privind închiderea şcolilor. Întrucât nu am primit niciun răspuns, revin astăzi, cu o declaraţie politică, adresându-mă în mod special domnului prim-ministru.

Anul trecut, fostul ministru al educaţiei declara că, din cei peste 3 milioane de elevi din sistemul de educaţie, în jur de 250.000 de elevi nu au acces la tehnologie. În realitate, analizele au arătat că numărul copiilor care nu pot participa la educaţia online este de 903.870 de elevi, deci, de 3,6 ori mai mare decât evaluarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, adică de la 9 procente la 32 - studiul IRES. În plus, problema nu o reprezintă doar accesul la echipamente, dar şi accesul la Internet - 12% dintre copii rămân în afara reţelelor.

După un an în care Guvernul le promitea acestor elevi tabletele necesare, astăzi avem în continuare zeci de mii de copii afectaţi, mulţi renunţând întru totul la orele online, din lipsa mijloacelor tehnice necesare. Dacă într-o casă există o tabletă sau un telefon, iar numărul copiilor este mai mare de unu, asta nu înseamnă că au mijloacele tehnice pentru a putea participa la activităţile desfăşurate.

Conform datelor UNESCO, în perioada 11 martie 2020-2 februarie 2021, în România, dintr-un total de 157 de zile şcolare, şcolile au fost închise 108 zile şi parţial închise 49 de zile. După eşecul şcolii online, după cinci săptămâni de vacanţă de Paşte, forţată, elevii încep şcoala fizic timp de câteva săptămâni, după care vor avea evaluările naţionale şi apoi vacanţa de vară.

Ce credeţi că vor arăta rezultatele evaluării? Şi a cui va fi vina? A copiilor care au stat mai mult acasă decât la şcoală, care nu au avut acces la cursuri, cărora li s-a încălcat efectiv dreptul la educaţie, prevăzut în Constituţie?

Şcoala reîncepe cu jumătate din dascăli vaccinaţi şi aştept încă un răspuns de la ministrul Cîmpeanu referitor la testarea în şcoli. Câţi elevi şi profesori au fost testaţi la nivel naţional, până în acest moment, şi câte teste rapide au fost folosite pentru aceştia? Care este strategia pentru testare, având în vedere lipsa cabinetelor medicale din şcolile din România?

Sper că ministrul educaţiei şi prim-ministrul Cîţu sunt conştienţi de nivelul la care se situează în momentul de faţă educaţia în Romania şi că vor înceta să se mai joace cu educaţia şi viitorul elevilor. Vorbim despre viitorul pe care îl clădim pentru ţara noastră, pentru copiii noşti!

Vă mulţumesc.

Deputat de Caraş-Severin, Romulus-Marius Damian.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sistemul de asistenţă socială din România are nevoie urgentă de asistenţi maternali profesionişti. Lipsesc peste 3.000 de profesionişti, în condiţiile în care centrele de plasament urmează a fi desfiinţate. Nu putem să îi abandonăm pe aceşti salariaţi care îşi dedică o mare parte din viaţa lor pentru creşterea şi educarea copiilor care sunt lipsiţi de familia lor naturală şi care au nevoie de sprijin şi îngrijire de la naştere până ajung la maturitate.

Dacă facem o analiză a tuturor Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din ţară, veţi constata că fiecare judeţ are în acest moment un deficit de asistenţi maternali profesionişti. Aceştia renunţă la această meserie, fie că au ales alt domeniu, din cauza salariilor prea mici, fie că au ajuns la vârsta pensionării.

Un asistent maternal câştigă, în medie, 2.200 de lei pe lună. La acest salariu se adaugă 600 de lei, alocaţia de plasament a copilului, care creşte cu 50%, dacă este vorba despre un copil cu dizabilităţi.

În opinia mea şi a colegilor mei, care am lucrat mulţi ani în domeniul protecţiei copilului, apreciem că este obligaţia statului să asigure venituri decente pentru toţi profesioniştii din domeniul asistenţei sociale.

Toate studiile, analizele şi experienţele dovedite de-a lungul timpului au demonstrat că dezvoltarea armonioasă a unui copil, din punct de vedere fizic, psihic, intelectual, precum şi integrarea lui socială sunt cel mai bine realizate în cadrul familiei naturale sau adoptive, aici incluzând şi plasamentul la un asistent maternal profesionist.

Având în vedere interesul superior al copiilor şi în acord cu prevederile constituţionale de asigurare a dreptului de ocrotire a sănătăţii şi la educaţie al acestora, este esenţial să ne îndreptăm atenţia către cei care trebuie să fie părinţi profesionişti, iar prin munca lor să contribuie la formarea caracterului acestor generaţii de minori, care, din motive neimputabile lor, au nevoie de ajutorul statului.

Având în vedere aspectele prezentate, vă rog să susţineţi, prin votul dumneavoastră, iniţiativa legislativă pe care o voi prezenta în perioada imediat următoare în comisiile de specialitate şi în plenul Parlamentului, pentru creşterea coeficientului de salarizare a asistentului maternal profesionist de la 1,06, cât este în prezent, la 1,44.

Asistentul maternal profesionist este salariatul calificat care îndeplineşte atribuţiile mai multor profesii, cea de soră medicală, cea de educator, cea de îngrijitor şi exemplele pot continua, fiind obligat la specializare periodică, iar în prezent coeficientul de salarizare din Legea salarizării unitare nu este nici măcar la nivelul muncitorului calificat sau al infirmierei.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat de Botoşani.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Declar închisă şedinţa dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor de astăzi, 19 mai 2021, şi în câteva secunde vom începe şedinţa de dezbateri.

Vă mai informez că au mai depus declaraţii politice, din partea Grupului parlamentar al PSD: Vasile Cîtea, Alexandra Huţu, Natalia-Elena Intotero, Mirela Adomnicăi, Ştefan Muşoiu, Daniela Oteşanu, Daniel Tudorache, Eugen Bejinariu, Ioan Mang, Vasilică Toma, Oana-Gianina Bulai, Daniel-Florin Ghiţă, Rodica Paraschiv, Constantin Bîrcă, Mirela Furtună, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Marius-Eugen Ostaficiuc, Gheorghe Şoldan, Viorica Sandu, Paul Stancu.

Din partea Grupului PNL: Iulian-Alexandru Muraru, Vetuţa Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Marian Cruşoveanu, Bogdan-Iulian Huţucă, Bogdan-Alexandru Bola, Mircea Marius Banias, Cristina Burciu, Radu-Marin Moisin, Ioan Balan, Valentin-Ilie Făgărăşian, Nicolae Giugea, Gabriel Andronache, Christine Thellmann, Florin-Alexandru Alexe, Sebastian-Ioan Burduja, Alexandru Popa, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Liviu-Ioan Balint, Angelica Fădor, Mircea Fechet, George-Cătălin Stângă.

Din partea Grupului USR PLUS: Andrei Drancă, Tulbure Simina-Geanina-Daniela, Filip Havârneanu, Radu Panait.

Din partea Grupului parlamentar AUR, Lilian Scripnic.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Relaxările pentru concedii şi petreceri sunt prioritare, educaţia poate să mai aştepte! «România Educată», încotro?"

Educaţia şi, implicit, marele Proiect "România Educată" au meritat doar o biată remarcă la finalul discursului prezidenţial care anunţa triumfător relaxări peste relaxări în pandemie. Atât a putut profesorul Iohannis, cel care, acum 7 ani, promitea "marea cu sarea" în schimbul votului pentru a deveni preşedinte. Educaţia a fost pe ultimul loc nu doar ca ierarhie între temele alese de preşedinte, dar şi prin importanţa anunţului - marea noutate pentru copii, profesori şi părinţi a fost că pentru ei nu se schimbă nimic.

România este verde, România se relaxează, se ridică restricţiile, se pot face evenimente, nunţi, botezuri, se poate merge la teatru, la restaurant, la concerte, se renunţă la măşti în aer liber, dar nimic nu se schimbă pentru şcoli. Se aplică în continuare regula care impune cursuri online, şi nu şcoală adevărată în localităţile unde rata de infectare este peste 1‰.

Sute de mii de elevi din clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a şi a XI-a sunt obligaţi în continuare să facă şcoală online şi tot aşteaptă, ei şi familiile lor, o decizie a Guvernului care să le permită revenirea în sălile de curs. Cum rămâne cu promisiunea că "toţi copiii se reîntorc în clase", un deziderat pe care preşedintele Klaus Iohannis şi membrii Guvernului l-au vehiculat în ultima lună, invocând interesul superior al educaţiei copiilor?

Atât poate să facă "Guvernul meu", să ţină cât mai mult elevii departe de sălile de curs, deşi toate dovezile arată cât de nocivă este această atitudine, cât de mult afectează educaţia şi viitorul copiilor şi cât de tare îi chinuiesc pe părinţii lor. Sau, poate, aşteptăm ca premierul Cîţu să meargă mai întâi în concediu la Vama Veche, să petreacă toată noaptea, după cum a promis la o televiziune, şi mai vedem pe urmă cu educaţia?

Conform unei analize OECD, publicată la începutul lunii mai, ţările cu cea mai slabă performanţă în materie de educaţie tind să se numere printre cele cu numărul cel mai mare de zile de şcoală pierdute în primul an de pandemie din cauza închiderii şcolilor.

Aşadar, nu doar inegalităţile educaţionale din interiorul ţărilor au fost amplificate de criza COVID-19, ci şi diferenţele de performanţă dintre ţări. Consecinţele sunt sabotarea viitorului economiei naţionale, în condiţiile în care ştim cu toţii că în economia viitorului principala avuţie a unei ţări vor fi competenţele naţionale, şi a-ţi dezavantaja educaţional cetăţenii, în calitate de preşedinte, de premier, înseamnă pur şi simplu a-ţi sabota economia şi prosperitatea din viitor.

Guvernarea coaliţiei de dreapta, PNL-USR PLUS-UDMR, trebuie să revină la raţiune şi să facă ce face întreaga Europă, să deschidă şcolile pentru toţi copiii. Şcoala online nu e şcoală, este doar un simulacru, toate studiile o arată şi e îndelung reclamată atât de profesori, cât şi de părinţi.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

România are o strategie naţională şi un plan de acţiune, cu măsuri concrete, finanţări şi termene pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură pentru perioada 2021 - 2023.

Documentul a fost aprobat în şedinţa de Guvern din data de 13 mai.

Mesajul Guvernului este toleranţă zero faţă de ameninţările cu caracter antisemit, xenofob, faţă de radicalizări, discurs instigator la ură, diverse forme de intoleranţă, discriminare, violenţă politică sau simbolică.

Executivul arată solidaritate faţă de partenerii europeni şi internaţionali, faţă de societate, de comunităţile şi grupurile vulnerabile. În acelaşi timp, adoptarea strategiei este oficializarea implicării tuturor instituţiilor relevante pentru prevenirea şi combaterea acestor fenomene.

Această strategie naţională are scop preventiv şi se va implementa pentru a evita atentatele şi evoluţiile negative din alte ţări, precum şi pentru a sancţiona faptele de antisemitism, xenofobie, sau care sunt asociate radicalizării şi discursului instigator la ură.

De asemenea, această strategie şi planul de acţiune aferent vor aduce, pentru prima dată, date statistice complete de la nivel local şi central cu privire la modalităţile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Se aşteaptă ca măsurile care vor fi implementate în următorii ani să contracareze teoriile conspiraţioniste şi ştirile false, inclusiv mesajele stigmatizante, care pun la încercare rezilienţa societăţii româneşti.

Obiectivele strategiei urmăresc asigurarea protecţiei grupurilor vulnerabile în faţa antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, îmbunătăţirea mecanismelor de colectare a datelor despre aceste ameninţări sau infracţiuni şi crearea de mecanisme complementare noi care măsoară percepţia publică, evaluarea actualelor programe de formare profesională a instituţiilor cu atribuţii în combaterea şi prevenirea acestor fenomene, măsuri pozitive pentru promovarea toleranţei, educaţiei civice şi rezilienţei societăţii, respectiv continuarea demersurilor pe plan internaţional pentru combaterea acestor fenomene.

Ce este foarte important de precizat?

În primul rând, această strategie şi aceste măsuri vor genera un impact semnificativ în rândul elevilor din învăţământul preuniversitar, studenţilor, profesorilor, asupra angajaţilor instituţiilor publice şi activiştilor din societatea civilă, în general. Se aşteaptă ca măsurile care vor fi implementate în următorii ani să contracareze ameninţările, să prevină radicalizările, violenţele, atentatele şi - mai mult - teoriile conspiraţioniste şi ştirile false, inclusiv mesajele stigmatizante, care pun la încercare rezilienţa societăţii româneşti.

În al doilea rând, se va forma un grup de lucru la nivelul Ministerului Afacerilor Interne pentru identificarea şi raportarea infracţiunilor motivate de ură, manifestărilor antisemite, incidentele asociate xenofobiei, rasismului şi radicalizării, anchete sociologice privind percepţia acestor fenomene.

În al treilea rând, vor fi îmbunătăţite şi programele actuale de formare profesională a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie implicaţi în combaterea acestor fenomene.

Ce înseamnă acest lucru?

În privinţa învăţământului preuniversitar, vor fi evaluate manualele disciplinelor actuale relevante din învăţământul gimnazial şi cel liceal şi programele de pregătire profesională pentru profesorii care predau subiecte relevante, respectiv a celor din învăţământul universitar.

În mediul universitar, se vor înfiinţa noi programe de masterat şi doctorat în domeniul studierii antisemitismului, xenofobiei, discursului instigator la ură şi a mijloacelor pentru a preveni şi combate aceste fenomene, elaborarea şi implementarea unor proiecte-pilot pentru cultivarea empatiei şi toleranţei.

De asemenea, prin această strategie naţională se recomandă universităţilor din România să integreze în cartele lor coduri de conduită pentru a preveni şi sancţiona fapte antisemite, xenofobe, discriminatorii, diverse forme de violenţă simbolică.

Foarte important, anual, vom avea sondaje de opinie şi cercetări sociologice care să determine nivelul percepţiei asupra acestor fenomene în societate.

Pentru prima dată, vom avea date statistice complete de la autorităţi de la nivel local şi central cu privire la modalităţile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.

Totodată, strategia oficializează începerea demersurilor pentru înfiinţarea unui Muzeu al Istoriei şi Culturii Romilor.

În final, vreau să apreciez munca tuturor celor care au lucrat aproape doi ani la acest document strategic. Aproape 20 de instituţii publice, printre care cinci ministere cheie, MAE, MAI, Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, Ministerul Public, INM, ONG-uri, zeci de înalţi funcţionari, diplomaţi, experţi au lucrat doi ani la elaborarea acestui document strategic. Un rol de coordonare l-a avut Ministerul Afacerilor Externe. Efortul lor se va vedea în timp şi va ajuta România.

Vă asigur pe toţi că România este pe drumul cel bun şi cu fiecare astfel de pas suntem mai protejaţi, mai solidari cu cei vulnerabili şi mai bine ancoraţi în valorile democratice şi europene!

Domnul Alexandru Popa:

"Măsuri necesare pentru ca agricultura românească să devină competitivă pe termen lung"

PNL depune eforturi constante pentru a veni în sprijinul fermierilor, prin măsuri ţintite care au rolul de a contribui în mod semnificativ la modernizarea agriculturii româneşti, astfel încât acest domeniu să devină unul competitiv pe termen lung.

În acest sens se înscrie şi lansarea, începând de luna viitoare, a unui program de investiţii în agricultură, din fonduri europene, în valoare de 3,2 miliarde de euro. Este o măsură mult aşteptată, având în vedere că aceşti bani vor reprezenta un sprijin real şi consistent pentru fermieri şi micile ferme. După cum a anunţat public ministrul agriculturii, Politica agricolă comună 2021-2027 va începe, efectiv, din 2023, iar, în aceşti doi ani de tranziţie, România va beneficia de o sumă de aproximativ 6,2 miliarde de euro, din care 3 miliarde sunt plăţi directe, plăţile pe suprafaţă sau pe număr de animale, iar 3,2 miliarde de euro reprezintă sprijin pentru investiţii în activităţi agricole.

Este important, totodată, de ştiut că, pentru a facilita absorbţia acestor fonduri europene, Ministerul Agriculturii va lansa în perioada următoare o sesiune de dezbateri în judeţe, prin care ne propunem ca fermierii interesaţi să aplice pentru aceste fonduri să ne comunice nevoile şi priorităţile lor pe care să le preluăm şi să le integrăm în programele finanţate.

Salut, pe această cale, demersul colegilor liberali de la conducerea Ministerului Agriculturii, mai ales că noi, cei din PNL, încurajăm acest tip de comunicare directă între autorităţile statului şi cetăţeni. Consider că doar aşa vom putea să le venim în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă fermierii şi să le găsim rezolvare.

Angajamentul PNL este că va urmări, prin acest program de finanţare, dezvoltarea fermelor româneşti prin politici menite să sprijine atragerea tinerilor în agricultură, creşterea asocierii economice între micii producători şi a puterii lor de negociere, precum şi dezvoltarea pieţelor locale şi promovarea produselor tradiţionale.

Agricultura românească are acum şansa să valorifice oportunităţile accesului la fonduri europene şi piaţa internă şi să promoveze astfel forme de susţinere echitabilă a tuturor fermierilor. În acest fel vom putea ţine pasul cu cerinţele europene în domeniu şi vom putea garanta fermelor româneşti o dezvoltare durabilă, având grijă în acelaşi timp să protejăm natura şi biodiversitatea.

Viitorul României poate fi asigurat doar printr-o dezvoltare sustenabilă a agriculturii, ceea ce va reprezenta moştenirea cea mai de preţ pentru generaţiile următoare!

Doamna Angelica Fădor:

"Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare"

Începând cu anul 2002, după adoptarea de către UNESCO a "Declaraţiei Universale din 2001 privind diversitatea culturală", în fiecare an, în data de 21 mai este marcată "Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare".

Aşa cum este definită în Convenţia pentru protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale (2006/515/CE), "Diversitatea culturală se manifestă nu doar în forme variate, prin intermediul cărora se exprimă patrimoniul cultural al umanităţii, îmbogăţit şi transmis graţie varietăţii expresiilor culturale, dar şi prin intermediul diverselor modalităţi de creaţie artistică, de producţie, de difuzare, de distribuţie şi de beneficiere de expresii culturale, indiferent de mijloacele şi tehnologiile utilizate".

Despre promovarea şi protejarea diversităţii culturale putem vorbi doar în contextul în care vorbim şi despre garantarea libertăţii de exprimare, de informare şi de comunicare, de posibilitatea indivizilor de a-şi alege modalităţile de exprimare culturală.

Data de 21 mai este o bună ocazie pentru promovarea rolului esenţial al dialogului intercultural şi, de asemenea, un bun prilej de a ne reaminti faptul că dezvoltarea unei societăţi nu este posibilă fără cultură, că diversitatea culturală are un rol important în lupta pentru reducerea sărăciei, prin schimbare pozitivă şi incluziune socială.

Ca membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, doresc să marchez această zi, să subliniez necesitatea integrării principiilor diversităţii culturale în toate politicile publice şi să pledez, aşa cum o făcea şi directorul general al UNESCO, doamna Audrey Azoulay, în mesajul său, pentru încurajarea oamenilor în găsirea de "modalităţi de a proteja şi promova diversitatea culturală în propriile comunităţi".

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste"

Pe 16 mai 2017, alături de colegii din Camera Deputaţilor, am votat pentru adoptarea unei iniţiative ce propunea cinstirea martirilor comunismului, care a devenit, după promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis, Legea nr. 127/2017 pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste.

Astfel, la 14 mai este marcată, pe întreg cuprinsul României, Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, în amintirea faptelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi peste 10.000 de tineri care s-au opus regimului comunist, anchetaţi şi, ulterior, condamnaţi şi repartizaţi în puşcăriile unde urmau să execute condamnarea.

Printre cei care au pătimit în temniţe se numără nume mari, precum părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Dumitru Stăniloae, părintele Arsenie Papacioc, părintele Sofian Boghiu, părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, părintele Iustin Pârvu, pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, avocatul şi politicianul Aurelian Bentoiu, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr, filosoful şi economistul Mircea Vulcănescu, chimistul şi fizicianul George Manu, dar şi mulţi alţi tineri pătimitori în timpul regimului opresiv comunist.

Printre închisorile comuniste în care au fost închişi pentru o perioadă de timp sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără: Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcăreşti.

Închisoarea de la Sighet este acum un cunoscut memorial al victimelor comunismului.

În memoria martirilor din închisoarea de la Aiud şi din alte temniţe ale regimului opresiv comunist a fost ridicat, în sud-vestul oraşului Aiud, pe locul cunoscut drept "Râpa Robilor, Monumentul marilor eroi ai neamului românesc numit "Calvarul Aiudului".

La Gherla s-a ridicat, de asemenea, la cimitirul deţinuţilor politici, Ansamblul Memorial dedicat celor care au suferit sub comunism pentru libertate, credinţă şi neam.

Mărturiile celor care au supravieţuit temniţelor comuniste sunt înfiorătoare şi, deşi este foarte dificil să găsim o cale de a-i onora cum se cuvine pe cei care au avut curajul să lupte împotriva regimului comunist, doresc să transmit, pe această cale, gânduri de recunoştinţă şi de admiraţie pentru toţi cei care şi-au dat viaţa pentru democraţie şi libertate.

Domnul Mircea Marius Banias:

Anul 2020, un an încercat de pandemia cu noul COVID-19, este unul în care întreaga populaţie globală a fost luată prin surprindere, economiile ţărilor au avut de suferit, multe dintre întreprinderile mici şi mijlocii s-au regăsit în incapacitatea de a-şi desfăşura activitatea economică în parametri normali, multe dintre acestea fiind chiar nevoite să îşi închidă definitiv activitatea sau să recurgă la restructurări de personal. Prin urmare, mulţi oameni au rămas fără un venit stabil sau chiar fără loc de muncă. Guvernele au fost nevoite să recurgă la măsuri de urgenţă, măsuri care au îngrădit libertatea noastră de mişcare, care ne-au privat de nevoia de socializare, prin impunerea distanţării sociale, şi, totodată, am fost nevoiţi să renunţăm la multe practici şi obiceiuri tradiţionale.

Perioada de izolare la domiciliu - anularea nunţilor, botezurilor şi petrecerilor cu care eram obişnuiţi de sărbători sau în diverse zile speciale pentru noi - a fost un mare şoc pentru întreaga populaţie. Închiderea şcolilor a avut un mare impact asupra elevilor şi studenţilor. Multe măsuri au fost necesare pentru a ne proteja de acest fenomen cu care nu ne-am mai întâlnit până acum, ci doar am auzit sau am citit despre. Au fost măsuri datorită cărora am reuşit să păşim în anul 2021 cu un număr redus de îmbolnăviri şi victime, să avem o speranţă şi să putem reveni, cu paşi mărunţi, la normalul după care toţi tânjim.

Încă de la declanşarea pandemiei COVID-19, oamenii de ştiinţă din întreaga lume au început să lucreze la dezvoltarea unuia sau mai multor vaccinuri împotriva acestui virus. Vaccinurile pentru prevenirea infecţiei cu noul coronavirus sunt probabil cea mai bună speranţă pentru a pune capăt pandemiei şi crizei sanitare globale, care au generat efecte devastatoare asupra sănătăţii populaţiei, dar şi asupra vieţii sociale şi a economiei.

La ora actuală, în Uniunea Europeană, există patru vaccinuri autorizate şi recomandate pentru a preveni infecţia COVID-19 - vaccinul produs de Pfizer-BionTech, vaccinul AstraZeneca, vaccinul Jhonson& Jhonson şi vaccinul Moderna produs de compania americană cu acelaşi nume.

Pentru a fi declarat sigur şi eficient, un vaccin împotriva SARS-CoV-2 trebuie să treacă printr-o serie de teste şi trebuie să îndeplinească standarde riguroase asemenea oricărui alt vaccin sau medicament aprobat pe piaţă.

Cele patru vaccinuri au primit undă verde în Uniunea Europeană, după ce reprezentanţii Agenţiei Europene pentru Medicamente EMA au ajuns la concluzia că în prezent există disponibile suficiente date privind calitatea, siguranţa şi eficacitatea acestora.

În momentul de faţă, avem, în România, un număr de 6.095.252 persoane vaccinate, cu peste 100.000 de persoane vaccinate în ultimele 24 h, iar autorităţile locale au reuşit să se mobilizeze, astfel încât toate centrele de vaccinare sunt disponibile pentru doritori, fără o programare efectuată în prealabil, ci doar cu buletinul, în funcţie de disponibilitatea vaccinurilor.

Deşi s-a reuşit înregistrarea unui număr impresionant de persoane vaccinate până în prezent, statisticile evidenţiază că procentul cel mai mare de vaccinări s-a înregistrat în mediul urban, în timp ce românii din mediul rural au fost cei mai reticenţi în a se vaccina. Fac un apel către liderii locali să se implice activ în această campanie de imunizare a populaţiei şi să pună la dispoziţia oamenilor informaţiile necesare despre beneficiile vaccinării împotriva SARS-CoV-2.

Să nu uitam că prin vaccinarea noastră îi protejăm şi pe cei care nu pot fi momentan vaccinaţi, persoane cu contraindicaţii, copii sub 16 ani, sau pe cei care nu au un răspuns imun adecvat - persoane cu imunodeficienţe.

Invit, cu această ocazie, toate persoanele apte pentru vaccinare să facă acest lucru cât mai urgent. Eroii noştri, personalul medical, au făcut fără pauză eforturi supraomeneşti atât în lupta cu pandemia, dar şi în lupta pentru salvarea vieţilor, o luptă purtată zilnic. Este nevoie de unanimitate, este nevoie de oameni. Vaccinându-ne într-un număr cât mai mare, îi putem proteja pe ei şi pe semenii noştri!

Doresc să închei prin a le mulţumi tuturor celor care deja s-au vaccinat şi doresc să le mulţumesc şi celor care urmează să se vaccineze!

Domnul Constantin Bîrcă:

"Suntem campioni la producerea, importul şi gestionarea deşeurilor! Până când?"

Iubim cu toţii România, dar nu ne putem împăca cu ideea că acest minunat "colţ de rai" capătă, pe zi ce trece, noi valenţe negative sub directa oblăduire a actualului Guvern.

Deşeurile şi importurile ilegale de deşeuri s-au înmulţit considerabil în ultimele 18 luni.

Acesta este rezultatul tristei analize dedicată problemei deşeurilor din ţară, publicată de EUObserver.

În ciuda faptului că are a doua cea mai proastă rată de reciclare a deşeurilor din UE, România a ajuns să dea pe dinafară de deşeuri şi gunoaie - cele mai multe aduse ilegal din străinătate.

Săptămâna trecută au fost descoperite 189 de tone de gunoaie aduse din Italia în curtea unei firme din judeţul Bihor, în vestul ţării. Garda română de Mediu a stabilit că importatorul nu dispune de instalaţii necesare pentru a recicla gunoiul şi că, cel mai probabil, el urma să ajungă în gropi ilegale de gunoi.

Alte 25 de tone de deşeuri din cauciuc au ajuns în România, din Regatul Unit, la Constanţa, expediate în port de diverse state UE. Încă 70 de containere cu deşeuri ilegale, aduse în România din Belgia, au fost identificate în alte câteva porturi româneşti de pe coasta Mării Negre.

Un raport al Poliţiei arată că, în ciuda faptului că documentele declarau deşeuri din plastic, containerele conţineau de fapt deşeuri din lemn şi metal, precum şi materiale periculoase. Containerele fuseseră încărcate în Germania, iar conţinutul lor provenea de la o firmă belgiană.

În afară de gunoaiele aduse din Europa, oameni din justiţie, la curent cu cercetările, spun că în Agigea vor fi descărcate şi containere cu gunoaie venite din Togo. Absolut incredibil!

Şi toate acestea s-au petrecut în mai puţin de o lună.

Vidul legislativ nu poate fi invocat în acest caz.

Avem Legea nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor, care urmăreşte drumul parcurs de deşeu, de la generare până la etapa finală, în toate fazele sale. Nu este vorba numai despre deşeuri, este vorba şi despre aspecte care influenţează ambientul în mod categoric.

Şi străinii ştiu asta, dar, în strânsă legătură cu afacerişti veroşi, îşi exportă gunoaiele la noi. Ne pot tăia pădurile, ştiu că pot veni liniştiţi cu ATV-uri şi maşini de teren, pentru că la noi nu există restricţii pentru asemenea sporturi, ca la ei. Autorităţile tac sau comentează de la peluză. Nicio reglementare adoptată sau înaintată spre legiferare!

Intervenţia societăţii civile este ignorată, deşi ar trebui ascultată măcar această afirmaţie: "E necesar un sistem naţional de monitorizare a deşeurilor pentru a fi identificate şi oprite de la import aşa-zisele mărfuri la mâna a doua care se dovedesc a fi în fapt gunoaie inutilizabile".

Dacă autorităţile actuale nu au aflat sau nu au fost informate, ţin să transmit următoarea decizie a Comisiei Europene: "Statele membre ale UE, inclusiv România, pot face progrese suplimentare pentru a transforma deşeurile într-o resursă şi a construi o economie circulară prin reducerea generării de deşeuri, sporirea gradului de reciclare şi reducerea volumului de deşeuri depozitate. UE are obiective ambiţioase şi a instituit noi norme pentru ca toate statele membre să devină lideri în gestionarea deşeurilor. Aceasta va crea locuri de muncă, o creştere mai durabilă şi un mediu mai curat".

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"România nu trebuie să devină un paradis al mafiei gunoaielor!"

Mafia gunoaielor nu doarme niciodată. Numai săptămâna trecută, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu lucrători ai Gărzii de Mediu Constanţa, au găsit zeci de containere de deşeuri provenite din Germania şi ajunse în Portul Constanţa cu alte documente. Poliţiştii de frontieră constănţeni au verificat, în continuarea cercetărilor în cazul din data de 7 mai 2021, derulate sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, alte containere sosite în Portul Constanţa Sud - Agigea, încărcate cu deşeuri din Germania pentru aceeaşi firmă de pe raza judeţului Prahova care efectuează activităţi de import în România.

Astfel, potrivit Gărzii de Coastă, în perioada 12-13 mai a.c., poliţiştii de frontieră, în cooperare cu lucrători din cadrul Gărzii de Mediu Constanţa, ai Biroului Vamal de Frontieră Constanţa Sud şi a unor reprezentanţi ai Agenţiei FRONTEX, au identificat alte 30 de containere sosite din Germania pentru aceeaşi firmă de pe raza judeţului Prahova.

În urma verificărilor, s-a stabilit faptul că nu corespund datele declarate şi cuprinse în documentele prezentate autorităţii vamale, mărfurile constând în deşeuri, amestec de metal şi hârtie, textile, cauciuc, lemn, baterii şi bucăţi de azbest, în cantitate de aproximativ 600 de tone, ce nu pot fi puse în liberă circulaţie pe teritoriul României.

Şi în acest caz a fost luată măsura nepermiterii importului pe teritoriul României de către comisarii Gărzii de Mediu Constanţa. În acest moment, există 90 de containere ce urmează a fi verificate şi trimise înapoi spre locul de provenienţă.

Nu putem accepta ca România să devină un paradis al mafiei gunoaielor! Autorităţile abilitate au datoria de a creşte substanţial capacitatea de control pentru ca astfel de bombe biologice să nu treacă de zona portuară. Conform şefului Gărzii Naţionale de Mediu, la începutul anului acesta au existat zero plângeri penale, în februarie - 11, în martie - 33, iar în luna aprilie 44 de plângeri penale pe această temă. De asemenea, tot conform şefului Gărzii Naţionale de Mediu, există în acest moment discuţii cu Ministerul Justiţiei pentru a avea un mecanism mult mai robust de verificare, cu Ministerul Mediului, pentru scanere mobile astfel încât să fie executată o scanare în timp real şi eficientă a containerelor, pentru a putea fi urmărite containerele care intră şi primesc aprobare şi, ce este cel mai important, ce se întâmplă mai departe cu ele, pentru ca astfel să fie neutralizată orice structură de crimă organizată care acţionează în acest domeniu pe teritoriul României şi la nivel european.

Încercările repetate ale acestor firme, aşa-zise de import, de a introduce în România în mod fraudulos tone de deşeuri, riscând astfel ca ţara noastră să ajungă o reală groapă de gunoi a Europei, necesită măsuri urgente din partea statului român pentru stoparea acestui fenomen.

Înăsprirea sancţiunilor ar putea fi o primă măsură pe care o putem adopta, mai ales pentru a transmite acestor infractori un mesaj extrem de clar în ceea ce priveşte modul nostru de raportare faţă de ei, şi anume acela că nu putem tolera prejudicierea sănătăţii românilor pentru ca ei să îşi umple buzunarele prin încălcări flagrante ale legii.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Modificări necesare la Legea nr. 241/2006"

Legea apelor nr. 107/1996 stipulează că lucrările de folosire a apelor, cu construcţiile şi instalaţiile aferente, categorie din care fac parte şi instalaţiile pentru alimentări cu apă potabilă, apă industrială şi pentru irigaţii, pot fi promovate şi executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor emis de Administraţia Naţională «Apele Române» şi unităţile aflate în subordine, iar punerea în funcţiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor emise de aceleaşi autorităţi.

În situaţiile de mai sus, la emiterea avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor, ANAR nu ia în calcul prevederea art. 4 alin. (5) din Legea nr. 241/2006, care stipulează următoarele: "(5) În cazul în care cerinţele de apă potabilă ale operatorilor economici nu pot fi acoperite integral sau pot fi acoperite numai parţial, aceştia pot să îşi asigure alimentarea cu apă potabilă prin sisteme proprii, realizate şi exploatate în condiţiile legii".

Drept urmare, foarte mulţi agenţi economici sau persoane fizice execută şi pun în funcţiune instalaţii/sisteme de alimentare cu apă cu sursă proprie fără respectarea prevederilor legale. De cele mai multe ori, se păstrează şi branşamentul la reţeaua publică de alimentare cu apă, astfel încât în reţeaua interioară cele două surse de apă se interconectează fără a mai fi asigurat un control riguros pe calitatea apei furnizate, ceea ce pune în pericol sănătatea consumatorilor. Mai mult, operatorii regionali sunt puşi în imposibilitatea de a realiza indicatorii tehnici şi economici care au fost luaţi în calcul iniţial la aprobarea proiectului, întrucât, după punerea în funcţiune a investiţiei, agenţii economici îşi reduc drastic cantităţile de apă cumpărate, asigurându-şi singuri acest serviciu.

Având în vedere angajamentele asumate de România, prin aderarea la Uniunea Europeană privind asigurarea cu servicii de alimentare cu apă şi canalizare pentru toţi consumatorii, folosirea eficientă a resurselor financiare ale Uniunii Europene, ale bugetului de stat şi bugetelor autorităţilor publice locale, am considerat că este necesară aplicarea în mod unitar a prevederilor legale în vigoare - respectiv ANAR urmând să ţină cont de prevederile art. 4 alin. (5) din Legea nr. 241/2006 -, iniţiind în acest sens un proiect de lege. Astfel, se creează premisele ca, la nivel naţional, implementarea proiectelor de investiţii de către operatorii regionali să asigure în practică respectarea indicatorilor tehnici aprobaţi la finanţarea proiectelor de investiţii de către Comisia Europeană, dar şi mai important asigurarea unor preţuri/tarife suportabile pentru toţi consumatorii.

Trebuie, de asemenea, luate în considerare obligaţiile pentru protecţia şi conservarea resurselor de apă pe care toţi factorii implicaţi în gospodărirea judicioasă a apelor trebuie să le respecte şi care, în cazul corpurilor de apă subterană, se referă la: protecţia şi îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă subterane şi asigurarea unui echilibru între debitul prelevat şi reîncărcarea apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a apelor subterane; inversarea oricărei tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiei oricărui poluant, rezultate din impactul activităţii umane, pentru a reduce în mod progresiv poluarea apei subterane; gospodărirea durabilă a apei şi repartiţia raţională şi echilibrată a acestei resurse, cu menţinerea şi cu ameliorarea calităţii şi regenerării naturale a apelor; promovarea utilizării durabile a apelor pe baza protecţiei pe termen lung a resurselor disponibile de apă; reducerea progresivă a poluării apelor subterane şi prevenirea poluării ulterioare.

Executarea necontrolată de lucrări de alimentare cu apă din surse subterane, fără o gestionare unitară a acestora, pune în pericol realizarea unei protecţii eficiente şi integrate a tuturor apelor, precum şi realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă subterane. Suplimentar completării art.4, propunem şi modificarea alin. (3) al art. 35. Argumentul de bază pentru această modificare îl reprezintă faptul că norma actuală, prevăzută de art. 35 alin. (3), a generat şi generează blocaje majore în procesul de elaborare, aprobare şi implementare a proiectelor majore de alimentare cu apă şi de canalizare finanţate din fonduri europene nerambursabile. Sper ca, prin viitoarea lege, toate aceste inadvertenţe să fie corectate.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Revenirea la normalitate trebuie să includă şi economia!"

Săptămâna trecută a fost prima, după multă vreme, în care am putut renunţa la mască, nu am mai fost obligaţi să fim în case până la ora 22, iar terasele au putut avea program normal, la fel şi magazinele. Am simţit, în sfârşit, ce înseamnă normalitatea, cea pe care am lăsat-o în urmă cu aproape un an de zile. A fost bine, a fost plăcut să văd chipuri de oameni fericiţi.

Totuşi, din câte îmi dau seama, Guvernul condus de Florin Cîţu merge cu frâna de mână trasă în privinţa măsurilor pe care trebuie să le ia. Suntem mai aproape de revenirea la normalitate, doar că avem o mare problemă în privinţa revenirii economice. Spun asta pentru că ne vom afla în următoarea situaţie: revenim la viaţa noastră socială de dinainte de pandemie, dar vom constata că nu avem o economie la care să ne întoarcem.

De peste un an de zile, reprezentanţii firmelor din HoReCa, ai IMM-urilor au cerut sprijin din partea Guvernului, numai că ajutorul întârzie să apară. La ministerele economiei şi finanţelor încă se mai caută miliardul de euro promis firmelor încă de anul trecut. Pentru Măsura II au depus solicitări, până la începutul lunii mai, 22.226 de firme, iar pentru Măsura III - blocată de DNA - au depus 27.736 de companii. Doar că ministrul economiei ne spune acum că trebuie găsite sursele de finanţare, pe care le caută. În vreme ce Guvernul PNL - USR PLUS - UDMR îşi dă coate pentru a căuta noi scuze, tot mai multe firme dau faliment, după ce activitatea le-a fost oprită sau mult diminuată în pandemie. Cu aceste firme ce faceţi, stimaţi guvernanţi?

Ne bucurăm că revenim la viaţa noastră obişnuită, dar cum arată ea pentru milioane de români care şi-au pierdut locurile de muncă sau şi-au văzut veniturile diminuate? La ei v-aţi gândit?

Potrivit unui studiu realizat de Coface România, aproape 26.000 de mici firme, concentrând circa 390.000 de angajaţi, au întâmpinat dificultăţi în 2020. Eurostat ne spune că numărul companiilor din România care au intrat în faliment a crescut cu 7,8% în ultimul trimestru din 2020, faţă de aceeaşi perioadă din 2019. ONRC arată că, doar în primul trimestru al anului 2021, 1.410 firme şi PFA au intrat în insolvenţă. Iar acestea sunt date doar despre firme.

Vorbind despre oameni, România a avut o rată a şomajului de 5% în 2020, în creştere cu 1,1% faţă de 2019, conform datelor de la INS. Rata şomajului a avut nivelul cel mai ridicat (17,3%) în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între15 şi 24 de ani şi a afectat în măsură mai mare pe cei cu studii minime şi medii, pentru care rata şomajului a fost de 8,1%, respectiv 5,1%.

Aşadar, viaţa noastră este tot mai aproape de normalitate, însă ne trezim într-o realitate economică extrem de dură. Guvernul, prin tot haosul creat, ne-a ţinut atenţia captivă pe modul dezastruos în care au gestionat pandemia. Nu am mai fost la fel de preocupaţi de economie. Acum, că lucrurile încep să se îndrepte în privinţa pandemiei, atenţia noastră, a tuturor, trebuie să fie concentrată pe redresarea economiei. Dacă cei de la guvernare nu sunt capabili să găsească soluţii, atunci să întrebe, iar dacă vor să abordeze pe mai departe atitudinea arogantă cu care ne-au obişnuit, atunci să plece acasă.

Reiau azi câteva propuneri pe care le-am făcut şi în urmă cu ceva timp, poate ele vor fi auzite acum mai bine de către cei de la putere. Sunt câteva soluţii rapide care ar rezolva unele dintre problemele cu care se confruntă firmele - scutirea de taxe şi impozite pentru angajatori pe perioada pandemiei; credite nerambursabile pentru firmele ce îşi menţin activitatea; plata unei părţi din salariile angajaţilor.

Stimaţi guvernanţi, România nu are nevoie de orgolii şi frustrări personale, ci are nevoie de o guvernare pentru binele oamenilor, pentru că românii trebuie să fie pe primul loc atunci când vine vorba de guvernare!

Doamna Christine Thellmann:

"Promisiune respectată - agresorii victimelor violenţei domestice vor fi monitorizaţi cu brăţară electronică!"

Am votat, în data de 21 aprilie, Legea, iniţiată de PNL, pentru combaterea violenţei domestice în România şi pentru oferirea unui instrument util justiţiei din ţara noastră. Astăzi, această iniţiativă este lege promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi poate salva vieţi.

Această lege era aşteptată de întreaga societate, mai ales dacă privim ultimele statistici care ne arată că aproape o treime dintre ordinele de protecţie au fost încălcate de agresori. Să nu uităm că unele cazuri au devenit tragice şi s-au soldat cu decese sau mutilări pe viaţă.

O ţară întreagă a fost şocată de atacul armat de la coaforul Perla, din 2012, în care soţul unei angajate a intrat înarmat la locul de muncă şi a început să tragă. Au murit două persoane, iar alte şase au fost rănite. Zilele acestea vedem la ştiri, mult mediatizat, cazul cuplului din Argeş, încheiat tragic cu o crimă. Din gelozie, după ce au făcut show la tv, bărbatul îşi omoară soţia.

Aceste persoane puteau fi protejate. Din 2012 şi până acum am tot văzut astfel de scenarii repetându-se, însă priorităţile majorităţii PSD nu au fost protejarea vieţilor oamenilor şi combaterea violenţei domestice, ci mutilarea legilor justiţiei şi salvarea unei clase politice certate cu legea.

PNL a promis că va aduce îmbunătăţiri în acest domeniu şi s-a ţinut de cuvânt. Şi legile justiţiei vor fi aduse pe linia europeană, democratică, vor fi puse în slujba oamenilor cinstiţi, nu a infractorilor.

"Stop Violenţei Domestice!" nu mai este doar un slogan scris de zilele internaţionale pe paginile de social media şi rostit la conferinţe de profil, a devenit lege şi sperăm să protejeze cât mai multe persoane.

În mandatul meu de deputat voi vota orice iniţiativă legislativă care poate combate violenţa domestică şi care va proteja vieţile femeilor şi copiilor agresaţi în propriile familii.

Domnul Vasile Cîtea:

"Când principala preocupare a autorităţilor locale este rămânerea în libertate, dezastrul este iminent pentru comunităţile locale!"

După două amânări consecutive în Dosarul nr. 1803/245/2021/a1, data de 25 mai 2021 va confirma faptul că inculpatul Mihai Chirica, în Dosarul SKODA, are "parte" de un rechizitoriu amănunţit, despre care controlul judecătoresc din camera de consiliu a ajuns la concluzia că este legal, că probele pe care se sprijină acuzarea sunt pertinente, concludente şi utile cauzei.

Deşi hotărârea judecătorului din camera de consiliu nu echivalează cu o veritabilă hotărâre de condamnare, atât timp cât se constată legalitatea rechizitoriului şi a probelor pe care se sprijină acesta, o hotărâre de condamnare este doar o chestiune de timp.

Da, doar o chestiune de timp, timp care nu curge deloc în beneficiul locuitorilor din Iaşi. Vă mai aduceţi aminte de promisiunile autorităţilor guvernamentale făcute la Iaşi cu ocazia cuvântărilor la sărbătoarea unirii românilor de pe 24 ianuarie ? Nu a trecut mult timp de atunci, însă "palmaresul" infracţional de care se bucură atât primarul PNL Chirica, cât şi preşedintele consiliului judeţean Alexe Costel, aparţinând aceluiaşi partid PNL, a făcut ca premierul României să fugă ca "Dracul de tămâie" când vine vorba de Iaşi.

Dacă judeţele Bacău şi Neamţ au primit promisiuni că, până în anul 2026, vor avea autostradă, dacă Suceava a primit promisiuni că, până în anul 2030, va avea autostradă şi că se va realiza legătura cu A7 şi A8 printr-un drum de mare viteză, în regim de autostradă, şi nu de drum expres, de la Paşcani şi până la Siret, Iaşiul a primit şi el asigurări, dar de altă factură, şi anume, atât Mihai Chirica, cât şi Costel Alexe vor fi suspendaţi din funcţiile de conducere din cadrul filialei locale a PNL.

Din păcate, aceasta este realitatea într-un oraş şi într-un judeţ în care administraţia PNL-istă are ca principală preocupare rămânerea în libertate prin achitare sau măcar prin pronunţarea unei pedepse cu suspendarea executării de către cei doi inculpaţi. Trist, dar adevărat pentru un oraş care ar fi trebuit să fie o metropolă veritabilă, pentru o capitală istorică a României, care constituie, de fapt, şi cea de-a doua capitală a ţării, după cea administrativă.

Ca o ironie a sorţii de care nu noi, cetăţenii, suntem vinovaţi, Iaşiul nu mai are parte nici măcar de prezenţa şi discursurile autorităţilor de la Bucureşti, autorităţi îngrozite de palmaresul infracţional al celor care ar putea să îţi aducă prejudicii de imagine ireversibile doar dintr-o simplă apariţie într-o poză.

Ruşine, Mihai Chirica, ruşine, Costel Alexe! Demisia, Mihai Chirica, demisia, Costel Alexe !

Doamna Cristina Burciu:

"Paşi concreţi pentru liniştea şi siguranţa victimelor violenţei în familie"

Acţiunile de prevenire şi combatere a violenţei în familie vor fi mult simplificate după intrarea în vigoare a Legii privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea iniţiată de parlamentarii PNL, care reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), adoptată cu unanimitate de voturi de Camera Deputaţilor.

În esenţă, legea prevede utilizarea brăţărilor electronice pentru monitorizarea respectării ordinelor de protecţie în cazul agresorilor vinovaţi de acte de violenţă domestică. Persoanele pe numele cărora s-a emis un ordin de monitorizare electronică vor avea brăţări fixate la nivelul gleznei sau pe braţ - în cazul în care nu este fizic posibil ori au contraindicaţii medicale.

Dispozitivele electronice fixe de supraveghere se montează în imobilul în care se execută măsura arestului, la domiciliu sau în imobilul de care persoana supravegheată nu are voie să se apropie.

Dacă persoana supravegheată va depăşi limita impusă prin ordinul de restricţie, sistemul va emite o alertă direct către secţiile de poliţie, pentru ca intervenţia să fie cât mai rapidă. De asemenea, în acelaşi scop, al diminuării fenomenului alarmant al violenţei în familie, persoanele protejate vor primi, la rândul lor, astfel de dispozitive, ce vor permite alertarea Poliţiei în situaţiile în care agresorul se apropie la o distanţă mai mică faţă de cea stabilită iniţial.

Mecanismul de supraveghere va fi implementat în sistem pilot, începând, cel târziu, cu data de 1 martie 2022, în cazurile de aplicare a ordinului de protecţie provizoriu, ordinului de protecţie şi ordinului european de protecţie.

Salut intrarea în vigoare a acestei legi, un pas înainte, imperios necesar pentru combaterea violenţei în familie în toate formele sale. Doar anul trecut, au fost încălcate 40% din cele peste 8.000 de ordine de protecţie, ceea ce înseamnă că victimele nu au reuşit să scape de agresori, în ciuda ordinelor de protecţie de care beneficiau.

De acum înainte, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică va face mult mai dificilă apropierea agresorilor de victime, care vor putea astfel, în sfârşit, să îşi recapete liniştea şi să ducă o viaţă normală şi în siguranţă.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Viaţa are prioritate!"

În fiecare an, România primeşte de la Comisia Europeană cele mai îngrijorătoare veşti în materie de siguranţă rutieră. În 2019, ţara noastră s-a clasat pe primul loc la numărul deceselor cauzate de accidente rutiere, având o medie de 96 de decese la milionul de locuitori, dublul mediei Uniunii Europene. Conform cifrelor provizorii oferite de către Comisia Europeană, în 2020, pe şoselele europene au fost cu 4.000 de victime mai puţin faţă de anul precedent. Pandemia de COVID-19 a redus mobilitatea participanţilor la trafic, iar numărul victimelor a scăzut. Din nefericire, România rămâne ţara din Uniunea Europeană cu cele mai multe accidente soldate cu victime, 85 la un milion de locuitori, conform informaţiilor oferite de Comisia Europeană în aprilie 2021.

Conform statisticilor puse la dispoziţie de către Institutul Naţional de Statistică, INS, în 2019 au fost accidentate 41.533 de persoane, răniţi şi decedaţi, dintre care 8.232 au fost tineri cu vârstă sub 20 de ani, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din totalul persoanelor accidentate. Cele mai multe accidente au avut loc în rândul pietonilor, şoferilor şi pasagerilor din autoturism, cele trei categorii însumând un număr de 30.650 de persoane accidentate din totalul de 41.533, adică un procent de 74%.

În ceea ce priveşte ultimele statistici ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, IGPR, în anul 2020 au fost înregistrate 6.272 de accidente, în urma cărora au fost rănite grav 5.484 de persoane şi 1.644 au decedat. Conform IGPR, principalele cauze ale accidentelor rutiere grave, în anul 2020, au fost: nerespectarea vitezei legale (17,3%), indisciplina pietonilor (17,3%), abaterile bicicliştilor (11,8%), neacordarea priorităţii de trecere a pietonilor (9,7%) şi neacordarea priorităţii de trecere a vehiculelor (8,2%). Astfel, accidentele produse din cauzele amintite anterior reprezintă 64,3% din totalul accidentelor rutiere grave. De asemenea, cele cinci cauze menţionate au generat 62% din totalul deceselor. Deşi, în anul 2020, numărul de accidente grave a scăzut, există în continuare o medie de 9 persoane decedate la fiecare 2 zile în accidente rutiere. Toate aceste cifre ne arată nevoia iminentă de a face educaţie rutieră şi de a sprijini astfel de iniţiative, care ar trebui să reprezinte o prioritate pentru România.

În acest context, Asociaţia EDIT implementează cel mai complex Program Naţional de Educaţie pentru Siguranţă din România, din ultimii 5 ani, care are la bază expertiza Proiectului "Ora de Educaţie Rutieră" şi care urmează modelul ţărilor din topul clasamentelor privind siguranţa pe drumurile publice. În cadrul proiectului s-a realizat un sondaj în rândul elevilor din clasele a III-a şi a IV-a care arată faptul că aproximativ 24% dintre părinţii elevilor respondenţi nu poartă centură de siguranţă, iar un procent de aproximativ 70% dintre elevi au văzut un adult în maşină folosind telefonul în timp ce şofa şi declară că nu s-au simţit în siguranţă. De asemenea, 26% dintre copii au văzut cel puţin un membru al familiei care a traversat pe culoarea roşie a semaforului.

În ceea ce priveşte rezultatele studiului realizat în rândul liceenilor, acestea ne arată faptul că peste 95% dintre elevii de liceu doresc să obţină permis de conducere, iar aproximativ 35% dintre ei au condus fără permis, iar dintre aceştia aproximativ 61% se aflau în maşină cu un adult. Dintre cei chestionaţi, aproximativ 74% au folosit telefonul mobil în timpul şofatului sau se aflau într-o maşină în care şoferul folosea telefonul mobil în timpul condusului. Nu în ultimul rând, aproximativ 72% dintre cei chestionaţi s-au aflat într-o maşină care a circulat cu o viteză mai mare decât cea legală. Aceste date ne demonstrează că există o nevoie reală de educaţie rutieră.

Costurile sociale cauzate de accidentele de circulaţie din România sunt estimate, conform Autorităţii Rutiere Române (A.R.R) - în temeiul prevederilor art. 27 din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructură rutieră -, în jurul valorii de 1.082.964,44 euro/deces şi 168.569,09 euro/accident grav. Astfel, conform Buletinului Siguranţei Rutiere din anul 2018, România cheltuieşte aproximativ 3 miliarde de euro cu victimele rezultate în accidentele rutiere grave.

Prevenţia este cea mai bună soluţie!

Într-un comunicat oficial publicat de Comisia Europeană, comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: "România trebuie să investească masiv şi urgent în soluţii pentru siguranţa rutieră: infrastructură adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educaţie, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu".

Având în vedere datele expuse, dar şi exemplele de bună practică ale ţărilor cu un număr scăzut de accidente rutiere (Norvegia - Planul Naţional de Acţiune pentru Siguranţă Rutieră Vision Zero; Suedia - Şcoala de siguranţă rutieră Vision Zero; Finlanda, Franţa ş.a.m.d), se impune, de urgenţă, un Program Naţional de Educaţie pentru Siguranţă şi în România: Viziunea zero accidente rutiere!

În acest sens, în calitate de parlamentar şi om de acţiune, împreună cu Asociaţia EDIT şi alţi specialişti din domeniul educaţiei, ne-am propus să venim în completarea legislaţiei actuale cu măsuri concrete care să faciliteze educaţia pentru siguranţă în România. Pregătim demersuri legislative cu impact pe termen scurt, mediu şi lung în vederea modificării poziţiei României în clasamentele UE în ceea ce priveşte accidentele rutiere. Am demarat o amplă analiză pentru a identifica cele mai bune soluţii.

România se face bine! Viaţa are prioritate!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Investiţiile Guvernului condus de PNL, în judeţul Alba, continuă"

Este ziua veştilor bune pentru oamenii din judeţul Alba! Anunţul de licitaţie pentru cei 50 de kilometri de covor asfaltic nou a fost publicat pe SEAP, iar DN 75 - pe raza localităţilor Ocoliş, Poşaga, Sălciua, Baia de Arieş, Lupşa şi Bistra - intră în reabilitare. Calvarul şoferilor care circulă pe acest tronson va înceta. 17.868.799 lei, fără TVA, este suma totală alocată de Regionala Cluj a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru frezarea şi turnarea covorului asfaltic pe DN 75. Lucrările au fost uşor amânate din cauza adoptării întârziate a Legii bugetului de stat, însă, în cele din urmă, aşteptarea a meritat. Anul trecut a fost reabilitat DN 74, iar cu porţiunea de 10 kilometri, care va fi finalizată luna aceasta, între Abrud şi Câmpeni, avem covor nou asfaltic.

De asemenea, Consiliul Judeţean Alba a dat în exploatare performantul sistem integrat al deşeurilor de la Galda, care rezolvă o mare problemă a judeţului. Şi veştile bune vor continua! Am susţinut, împreună cu primarii liberali, această finanţare şi ne-am ţinut de cuvânt. De altfel, sub guvernarea liberală, în ultimii doi ani, vorbim în total de peste 120 de kilometri de drum naţional, pe DN 74 şi DN 75, adică ce nu s-a făcut în 30 de ani. Iar celor care au politizat aceste eforturi, dar nu au mişcat un deget cât timp au guvernat, le spun un singur lucru - fapte, nu poveşti, domnilor PSD-işti!

Investiţiile sunt abia la început. În acest moment se desfăşoară ample lucrări la Stadionul Cetate din Alba Iulia. Săptămâna trecută a început turnarea stratului de uzură, o etapă foarte importantă a acestei lucrări, întrucât peste acest strat se va aplica stratul de tartan. Se estimează că la mijlocul săptămânii viitoare stratul de uzură va fi turnat pe toată suprafaţa de peste 6.500 m² prevăzută în proiect, pentru ca apoi să înceapă aplicarea stratului impermeabil de tartan, de tip sandvici, cu rezistenţă foarte bună la intemperii şi uzuri mecanice.

Administraţia liberală înseamnă eficienţă, înseamnă respect pentru banul contribuabililor obţinut prin efortul fiecăruia. Încă de la finalul anului 2019, guvernarea liberală a arătat că se poate guverna şi altfel, demonstrând haosul pe care a putut PSD să îl pună în scenă, la nivel local sau central. Toate aceste proiecte de infrastructură arată clar filosofia acestei guvernări liberale. Dovada cea mai clară este bugetul de anul acesta, un buget cu sume record alocate investiţiilor, pentru că numai investiţiile îţi pot aduce o dezvoltare reală, sustenabilă şi durabilă, lucru pe care PSD-iştii nu au reuşit să-l priceapă niciodată.

PNL va fi mereu partidul prosperităţii şi inovaţiei, partidul care va da mereu încredere investitorilor naţionali şi străini. Politica economică populistă a PSD, pe care continuă să o practice încă, a făcut, din păcate, un rău greu cuantificabil ţării noastre. Însă, acum, România are în faţă trei ani de dezvoltare bazată pe investiţii şi politică economică responsabilă.

Odată ce efectele pandemiei de COVID-19 se vor diminua, pe măsură ce procesul de vaccinare va avansa, am speranţa că noi, toţi cei din coaliţia aflată la guvernare, vom putea contribui şi mai mult la refacerea ţării noastre şi la menţinerea ei pe panta economică ascendentă pe care se află de la sfârşitul lui 2019 încoace.

Doamna Mirela Furtună:

"Angajamentul pentru o Europă socială"

În perioada 7-8 mai a avut loc la Porto reuniunea informală a şefilor de stat şi de Guvern, reuniune finalizată cu adoptarea Declaraţiei de la Porto cu privire la chestiuni sociale.

Declaraţia adoptată, care priveşte în principal echitatea socială în cadrul Uniunii Europene, este de o importanţă vitală pentru viitorul proiectului european.

În România, concluziile acestei reuniuni au trecut aproape neobservate, din păcate, având în vedere importanţa lor pentru milioane de cetăţeni.

Ne referim la un document care a abordat în special chestiuni sociale şi care nu a ţinut cont de orientarea politică a grupurilor parlamentare.

Recrudescenţa orientărilor politice extremiste sau populiste au cauze mult mai profunde sociale, segmente întregi ale populaţiei se consideră nereprezentate la nivel politic, ceea ce duce la subminarea Uniunii Europene.

Liderii politici trebuie să ia în considerare adoptarea unor măsuri sociale care să facă sustenabil viitorul european pe care ni-l dorim cu toţii.

Aş vrea să evidenţiez câteva politici sociale care sunt menţionate în Declaraţia de la Porto. Astfel, încă din primul paragraf se pune accentul pe necesitatea unei Europe sociale: "Mai mult ca niciodată, Europa trebuie să fie continentul coeziunii sociale şi al prosperităţii. Ne reafirmăm angajamentul de a acţiona în direcţia unei Europe sociale."

Incluziunea, egalitatea de şanse ori solidaritatea sunt elemente care ajută, nu impietează, o economie sustenabilă şi competitivă: "Pilonul european al drepturilor sociale este un element fundamental al redresării. (...) Dimensiunea socială, dialogul social şi implicarea activă a partenerilor sociali au constituit întotdeauna componente centrale ale unei economii sociale de piaţă cu grad ridicat de competitivitate. Angajamentul nostru privind unitatea şi solidaritatea implică, de asemenea, asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi şi a faptului că nimeni nu este lăsat în urmă".

Un alt punct extrem de important, subliniat în Declaraţia de la Porto, îl reprezintă reducerea inechităţilor sociale şi protejarea categoriilor vulnerabile: "Ne angajăm să reducem inegalităţile, să susţinem salarii echitabile, să luptăm împotriva excluziunii sociale şi a sărăciei, asumându-ne obiectivul de a combate sărăcia în rândul copiilor şi de a contracara riscurile de excluziune pentru grupurile sociale deosebit de vulnerabile, cum ar fi şomerii de lungă durată, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele fără adăpost".

Combaterea discriminării, asigurarea unui nivel decent al pensiilor, echitatea şi egalitatea sunt principii de bază ale Uniunii Europene: "Vom intensifica eforturile de combatere a discriminării şi vom depune eforturi active pentru a elimina disparitatea de gen în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, remunerarea şi pensiile, precum şi pentru a promova egalitatea şi echitatea pentru fiecare individ din societatea noastră, în conformitate cu principiile fundamentale ale Uniunii Europene şi cu principiul 2 al Pilonului european al drepturilor sociale".

Nu în ultimul rând, se arată necesitatea includerii unui set alternativ de indicatori prin care să fie analizat nivelul de trai al cetăţenilor, pe lângă produsul intern brut: "Salutăm, ca pe un nou succes al dialogului social european, faptul că partenerii sociali europeni au înaintat o propunere comună cu privire la un set alternativ de indicatori pentru măsurarea progresului economic, social şi de mediu, care să vină în completarea PIB-ului ca măsură a bunăstării, în vederea unei creşteri durabile şi favorabile incluziunii".

Această declaraţie arată că viitorul Europei nu poate fi decât unul social, unde nevoile oamenilor trebuie să fie centrate în efortul de dezvoltare economică.

Consider că şi viitorul României trebuie să fie social, iar măsurile propuse în Declaraţia de la Porto să reprezinte elemente centrale în definirea de politici publice.

Domnul Gabriel Andronache:

"18 mai, Ziua internaţională a muzeelor, ziua unor lumi pline de bogăţii"

Sunt convins că fiecare dintre noi ne aducem aminte cu multă nostalgie de momentele când, în copilărie sau în adolescenţă, păşeam timizi pe culoarele muzeelor pline de mister, dar şi de bucuria descoperirii unor lumi pe care doar în cărţi le întâlneam. Făceam atunci cunoştinţă cu elemente ale naturii, în diferite forme de agregare, unele mai colorate decât altele, cu forme mai mult sau mai puţin ciudate. Vedeam, prin geamul vitrinelor, fosilele formelor de viaţă - de la cele mai simple, la cele mai complexe vietăţi -, dar şi rămăşiţe ale vegetaţiei existente pe suprafaţa Terrei, din cele mai vechi timpuri şi până aproape de zilele noastre.

Acestora li se adaugă o multitudine de alte tipuri de muzee, de la cele tehnice - în care putem observa evoluţia acelor instrumente, mecanisme şi alte proceduri care au ajutat şi ajută omenirea în dezvoltarea sa - până la muzeele de artă contemporană. Muzeele de istorie şi arheologie ne ajută să înţelegem mai bine, prin observarea directă a diferitelor exponate, cum s-a dezvoltat omenirea, care au fost principalele unelte şi arme, dar şi cele mai importante creaţii ale omului, din cele mai vechi timpuri şi până în contemporaneitate, în toate domeniile, de la agricultură, ceramică, textile, construcţii, reprezentări artistice pe diferite suporturi, până la invenţii tehnice, care au dus omul în spaţiul cosmic, dar şi reconstituiri ale unor conflicte internaţionale, momente dramatice pe care nu ar trebui să le mai repetăm.

Am mai putea adăuga muzeele etnografice, muzeele literaturii, dar şi casele memoriale dedicate unor personalităţi care au marcat cultura şi civilizaţia. Adevărate tezaure de obiecte de artă şi de cult le regăsim, atent păstrate, în anumite biserici sau mânăstiri. După căderea regimurilor totalitare a fost imperios necesară constituirea unor memoriale şi muzee în care să se prezinte atrocităţile la care a fost supusă omenirea, astfel încât generaţiile tinere să nu mai repete greşelile trecutului.

Data de 18 mai ne oferă plăcutul prilej de a saluta şi de a aduce în prim-plan lumea minunată a muzeelor de pe întreg mapamondul. Chiar dacă anul trecut pandemia cauzată de COVID-19 a redus drastic accesul publicului în spaţiile muzeale, totuşi s-a reuşit, prin mijloace digitale, să se suplinească, în mare parte, accesul la bogăţiile muzeelor.

Avem încredere că, încet-încet, ca urmare a relaxării restricţiilor impuse de pandemia COVID-19, muzeele de la noi din ţară, dar şi din alte ţări îşi vor deschide larg porţile publicului iubitor de cunoaştere.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un proiect pentru toţi românii!"

Ne aflăm într-o perioadă extrem de dificilă, în care obiectivul naţional al tuturor, indiferent de culoarea politică, trebuie să fie acela de a aduce România la un nivel în care redresarea să fie una efectivă, conducând-o la acea rezilienţă care să îi permită să facă faţă cu brio oricăror crize majore prezente şi viitoare, cum este cea provocată de pandemia de coronavirus.

În fapt, acesta este şi rolul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care reprezintă viziunea şi misiunea fiecărui stat membru, transpuse în proiecte necesare, durabile şi coerente.

Săptămâna trecută, premierul Cîţu a făcut noi paşi importanţi înspre aprobarea planului României, ca urmare a discuţiilor purtate, la Bruxelles, cu oficialii Comisiei Europene. Dialogul constant, schimbarea percepţiei externe cu privire la România, după epoca neagră a PSD-ismului, sunt cheia pentru a avea o politică externă de succes. Am încredere că, după întâlnirile avute de premierul Cîţu, lucrurile vor merge în direcţia bună, în privinţa PNRR.

Însă, ceea ce trebuie să ştim este că, pentru a obţine finanţarea prin PNRR, trebuie să facem reforme structurale amânate în ultimii ani. Trebuie să recuperăm timpul pierdut în guvernările PSD şi trebuie să o facem cât mai repede. PNRR ne oferă această posibilitate!

Programul de aproape 30 de miliarde de euro va aduce investiţii masive în domenii precum infrastructura rutieră şi feroviară, spitale, educaţie sau sprijin pentru mediul privat. PNRR înseamnă resurse pentru investiţii şi reforme!

România are nevoie de investiţii, motiv pentru care va investi în perioada următoare. Acesta este un angajament pe care PNL şi l-a asumat încă din momentul preluării guvernării. Iar PNRR este doar o sursă de finanţare pentru proiectele pe care noi ni le-am asumat în programul de guvernare.

România va avea la dispoziţie 29,2 miliarde de euro prin PNRR şi 46 de miliarde de euro din fonduri europene, plus bugetul de stat. Proiectele de investiţii de care are nevoie România vor fi abordate din toate cele trei surse de finanţare puse la dispoziţie. Important este ca proiectele care sunt eligibile pe PNRR să acopere întreaga sumă. Alte investiţii vor fi finanţate din fonduri europene sau de la bugetul de stat.

În PNRR avem tot felul de borne pe care trebuie să le atingem pentru a putea lua bani din program. Legat de acest plan, sper să înţelegem cu toţii că e o chestiune pe care, dacă o ducem în zona de bătălie politică, atât românii vor pierde, cât şi România va pierde.

PNRR este un proiect pentru toţi românii, nu aparţine doar acestui Guvern. Angajamentul Guvernului condus de PNL este ca România să depună un plan realist şi ambiţios pentru a ne îndrepta rapid spre o redresare sustenabilă post-pandemie şi pentru a construi o economie puternică. PNRR va conţine cele mai mari investiţii făcute în România, după 1990, în şcoli, în spitale, în protecţia mediului şi în infrastructură, gaze, educaţie şi digitalizare.

România face progrese în privinţa investiţiilor şi reformelor, iar toate acestea se datorează unei guvernări bazate pe principii liberale.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Cum îşi bat joc de români furnizorii de energie"

Liberalizarea pieţei de energie a declanşat o competiţie feroce între companiile furnizoare naţionale şi multinaţionale pentru acapararea de clienţi persoane fizice sau persoane juridice. În această competiţie au fost utilizate şi mijloace mai puţin ortodoxe pentru atragerea clienţilor altor companii. Scopul final este obţinerea de profituri cât mai mari pe spinarea românilor. În acest sens, o să prezint un exemplu concludent din judeţul Cluj. În ultimele zile ale lunii iulie 2020, un reprezentant al Companiei Enel Energie SA a încheiat contracte de furnizare cu mai mulţi locuitori în vârstă, aproape toţi pensionari, din localitatea Dăbâca, judeţul Cluj, dându-le de înţeles că ar fi reprezentantul vechiului furnizor al acestora, SC Electrica Furnizare SA.

Domnul Simion P., care locuieşte în Dăbâca nr. 437, a reclamat faptul că, la finele lunii iulie 2020, în timp ce lipsea de la domiciliu, fiind la spital, bolnav de cancer în stadiu terminal, un reprezentant al SC Enel Energie SA a încheiat, pe numele său, un contract de furnizare a energiei electrice, pe care i-a solicitat să-l semneze soţia sa. Reprezentantul Enel a indus-o pe aceasta în eroare, spunându-i că este încheiat cu furnizorul cu care au avut contract în perioada anterioară, SC Electrica Furnizare SA. Sesizând ulterior că au fost păcăliţi şi că au încheiat contracte cu un alt furnizor, Simion P. şi vecinii săi au sesizat primăria locală şi au anunţat Compania Enel Energie că renunţă la contractele încheiate în mod fraudulos, respectiv că le reziliază. Cu toţii au reîncheiat contracte cu furnizorul iniţial, SC Electrica Furnizare SA. Mai exact, Simion P. a reîncheiat contractul cu SC Energie Furnizare SA în data de 7 septembrie 2020, acesta având nr. 2763283-2 şi intrând în vigoare în data de 22 septembrie 2020, perioadă în care un reprezentant al SC Electrica Furnizare SA i-a comunicat că a fost notificată Companiei Enel Energie încheierea acestui contract.

Simion P. a achitat facturile emise de Enel Energie pe perioada 31 iulie -30 septembrie 2020, respectiv o factură în valoare de 124,06 lei şi o factură în valoare de 105,54 lei, iar începând din luna octombrie 2020 şi până în prezent a achitat facturile emise de furnizorul legal şi real, SC Electrica Furnizare SA. Compania Enel i-a transmis însă în continuare facturi lunare, pe perioada 1 octombrie 2020 - 31 martie 2021, cu valori cuprinse între 120 lei şi 130 lei, totalizând 632 lei. Mai mult, în perioada februarie-aprilie 2021, Enel Energie i-a transmis nu mai puţin de 5 preavize de deconectare, iar în data de 18 martie 2021 i-a fost expediată o somaţie de plată de către firma recuperatoare EOS KSI România SRL, un fel de pitbull al companiilor multinaţionale din Romania, fapte care i-au agravat starea de boală.

De la încheierea contractului şi până acum, la domiciliul său nu s-a prezentat niciun reprezentant al Companiei Enel Energie pentru a verifica consumul înregistrat de contorul de energie electrică, fapt ce creează dubii serioase asupra legalităţii şi realităţii consumului de energie electrică pentru care au fost emise facturi lunare în perioada în discuţie. Este evident că, în speţă, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals şi înşelăciune, sens în care urmează să fie formulată plângere penală.

Rămâne de văzut dacă vajnicii şi bine plătiţii procurori români vor avea curajul să ancheteze afacerile nelegale ale unei companii străine. Compania Enel este, conform Wikipedia, o companie italiană implicată în producerea şi furnizarea energiei electrice. Este cea mai mare companie energetică din Italia, este cotată pe bursele din Milano şi New York şi are o capitalizare bursieră de circa 41 miliarde de euro.

La nivel european, Enel este cotată pe locul 4 în topul companiilor energetice. Cu toate acestea, Enel Energie SA are o politică de comunicare proastă şi arogantă cu consumatorii români, pe care-i tratează ca pe sclavii de pe plantaţie. Pe site-ul companiei şi pe facturile emise de aceasta se află un singur număr de telefon pentru clienţii din România, 021 9977, la care nu prea catadicseşte nimeni să răspundă. Nici pe site, nici pe facturi nu apare vreo adresă de email sau vreun număr de fax pentru a transmite eventuale sesizări şi reclamaţii, ca în cazul altor companii furnizoare de energie.

Dacă soliciţi anumite relaţii sau clarificări de la sediul sucursalelor Enel Energie, ţi se răspunde că baza de date a companiei este blocată, de unde se vede că unele multinaţionale consideră România un sat fără câini. Nu că firmele autohtone de furnizare a energiei electrice ar fi mult mai breze. În ultimii ani, am monitorizat cu atenţie şi practicile frauduloase ale companiei Electrica Furnizare SA în raporturile cu consumatorii persoane fizice şi persoane juridice. Este deja de notorietate că cea mai mare companie energetică autohtonă îi păcăleşte pe consumatorii mioritici cu aşa-zisele facturi estimative, care constituie o formă mascată de creditare, după care îşi ia potul cu facturile de regularizare.

La astfel de practici recurg şi companiile de distribuire a gazului metan. Din păcate, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea Energiei (ANRE), Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi alte organe dorm în cizmele statului.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

"PNRR- Planul lui Năsui şi al alor lui?"

Cred că discuţiile pe tema PNRR s-au prelungit excesiv şi sunt speculate politic mult prea mult, Guvernul încercând să arunce pisica moartă a propriului eşec peste gardul PSD, pe care îl acuză de şantaj!

Dacă iubim această ţară, este momentul să punem lucrurile la punct:

1. Nu este vorba despre niciun şantaj! Nu încercaţi să îi manipulaţi pe cetăţeni cu astfel de acuze nefondate!
2. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie salvat, iar acest lucru nu se poate face altfel decât prin dialog, prin respect reciproc şi prin transparenţă!
3. PNRR nu este nici "Planul lui Năsui şi al alor lui", nici "Planul lui Cîţu" şi nici măcar cel "al Preşedintelui Iohannis", cel de la care puterea ia lumină.

   PNRR este al României şi îşi va pune amprenta pe viitorii săi 33 de ani, pe viitorul nostru, al tuturor.

   Da, este atributul Guvernului să-l alcătuiască, potrivit tiparelor europene deja convenite, dar, în egală măsură, este şi responsabilitatea sa de a ţine cont de priorităţile naţionale, de posibilităţile concrete ale României, de interesele sale.

   Toate acestea nu se pot identifica de 3, 4 oameni într-un birou, cu atât mai mult cu cât ştim limitele profesionale dovedite deja de aceştia!

   Este nevoie de un dialog aprofundat cu toate forţele politice, cu sindicatele, patronatele şi societatea civilă, deci cu toţi factorii chemaţi să promoveze acest document, dar şi să îl ducă la îndeplinire, potrivit etapelor asumate.

4. Dacă cineva îşi imaginează că acest instrument de finanţare poate fi folosit "pe şest" şi "noaptea, ca hoţii" pentru alimentarea clientelei politice şi influenţarea rezultatelor alegerilor interne de partid, îşi face iluzii!

PNRR nu poate fi "ajustat" din vorbe şi cifre precum statisticile COVID-19 înainte de alegeri!

Transparenţă, onestitate şi profesionalism! Cerem prea mult?

Doamna Alexandra Huţu:

"Familia reprezintă portretul societăţii în care trăim"

Pe data de 15 mai am sărbătorit Ziua Familiei, de aceea doresc să atrag atenţia asupra faptului că trebuie neapărat să lucrăm împreună şi să construim politici publice concrete în susţinerea familiilor şi persoanelor care îngrijesc copii.

Familia, indiferent de forma sa, reprezintă unitatea fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea şi bunăstarea noastră ca fiinţe sociale, iar fiecare membru al familiei trebuie să se adapteze schimbărilor din viaţa de zi cu zi. Acest lucru înseamnă că, atunci când copilul bate la porţile grădiniţei sau ale adolescenţei, nu doar el trebuie să înveţe să se descurce în noile contexte, ci întreaga familie.

Având în vedere că, în ultimul an, copiii din ţara noastră au experimentat învăţământul online ca urmare a pandemiei, cred că este important să venim cu soluţii pentru integrarea şi adaptarea acestora la noile realităţi.

Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere ca aceste măsuri, orientate către integrarea tehnologiei în viaţa curentă, să fie corelate şi cu o serie de măsuri de sprijin pentru familiile tinere. Aşadar, pentru creşterea calităţii vieţii în familie, este nevoie ca Executivul să implementeze simultan programele de adaptare digitală şi pe cele de sprijin economic şi social.

Înfiinţarea şi susţinerea de Centre pentru Familie care să asigure servicii dedicate şi personalizate, acordarea de sprijin pentru revenirea în ţară a familiilor tinere emigrate sau reducerea TVA pentru produsele de igienă şi îngrijire necesare copiilor de până la trei ani, sunt doar câteva dintre direcţiile de acţiune pe care Guvernul le-ar putea pune în practică.

Însă eu nu cred că actuala guvernare se gândeşte la familie. Contrar declaraţiilor publice prin care înţelegeam că Guvernele Orban şi Cîţu vor lua măsuri concrete pentru familii, aceştia au lăsat familiile medicilor şi asistenţilor medicali care şi-au dat viaţa în lupta cu COVID, fără drepturile prevăzute în Legea nr. 56 din 15 mai 2020, iniţiată de PSD.

La un an de la intrarea în vigoare a legii, Coaliţia de guvernare refuză acordarea pensiei celor 133 de familii, urmaşi ai personalului medical decedat în linia întâi în lupta cu pandemia. Dintre acestea, 6 familii sunt din judeţul Botoşani, pe care îl reprezint în Parlament. Refuzul acordării acestor drepturi se regăseşte în răspunsul pe care l-am primit la întrebarea adresată premierului, că nu a fost stabilită "instituţia competentă în stabilirea şi plata acestor drepturi".

Ne mai putem gândi oare că această guvernare are vreo urmă de umanitate şi va pune familia în prim-plan? Eu cred că Guvernul nu ne lasă loc nici măcar de speranţă...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Familia, chintesenţa oricărei societăţi mature, sărbătorită anual, în data de 15 mai"

Un lucru este cert - la nivel internaţional, de mai bine de 20 de ani este recunoscut rolul pe care îl are familia în dezvoltarea armonioasă a societăţii. Aici este locul în care iau naştere cele mai nobile sentimente, educaţia şi dorinţa de a participa la actul civic.

Aspectul economic, educaţional şi social, aici, în familie, îşi au rădăcina. Cu cât acest lucru va fi înţeles de tot mai mulţi dintre noi, cu atât vom asista la o creştere graduală a calităţii vieţii, dar şi la o evoluţie a societăţii ca atare. Vă întreb cum ar putea oare o comunitate lipsită de reperul familiei să se bucure de stabilitate şi de ordine?

La nivelul Uniunii Europene, politicile pentru integritatea familiei nu sunt deloc întâmplătoare. Era digitalizării, a globalizării, a vitezei au provocat această formă socială de bază şi i-a minimizat pe alocuri rolul. Copiii, tinerii nu se mai refugiază în sânul familiei, nu mai caută consiliere, sfaturi, informaţie acasă, ci pe Internet. Este o realitate pe care o cunoaştem deja şi care trebuie să ne preocupe.

Însă trebuie subliniat un lucru. În ciuda efectelor tragice provocate de pandemia care ne-a lovit pe toţi, criza sanitară a demonstrat greutatea pe care o are familia în manevrarea situaţiilor limită, o conştientizare forţată a rolului familiei, pentru unii, inclusiv pentru instituţiile publice, iar pentru alţii, o confirmare a trăiniciei ei. Boala a demontat orice iluzie falsă şi a oferit din nou spaţiu familiei să se manifeste.

Indiferent de direcţia pe care o alegem, mereu ajungem la aceeaşi concluzie, şi anume, familia este nucleul societăţii şi elementul prim atunci când avem în vedere elaborarea de politici sociale şi economice eficiente, un fundament al vieţii noastre care ne vorbeşte despre maturitatea, vulnerabilităţile şi despre neajunsurile din societate, de care avem datoria să ne îngrijim!

Domnul Ioan Balan:

"Reparăm erorile PSD! Autostrada Moldovei nu se opreşte la Paşcani, ci leagă Suceava şi Siretul de Bucureşti"

Aproape 3 decenii, moldovenii au fost minţiţi de PSD, PSDR sau cum s-a mai numit în decursul timpului acest partid toxic, că vor avea o autostradă care va lega Capitala ţării de Nordul Moldovei, că vor avea industrie modernă şi locuri de muncă la fel de bine plătite ca în ţările occidentale.

În cei peste douăzeci de ani cât PSD a condus ţara, guvernele pe care acesta le-a condus nu au mişcat un singur deget să pună în practică execuţia unor lucrări de infrastructură, care să aducă un spor de bunăstare în viaţa moldovenilor. Dimpotrivă, în urmă cu numai câteva luni, aflam cu stupoare că Autostrada Moldovei nu era toată autostradă, ci doar o parte, iar de la Paşcani în sus, incompetenţi din PSD deciseseră să se facă doar un drum expres, nu o autostradă, pentru că moldovenii din Nord nu îi votează. Deşi PSD mai tăiase coada ursului din pădure doar pentru a mai diminua din minciuna pe care a rostit-o ani de zile, Guvernele conduse de PNL au fost nevoite să reia construcţia proiectelor strâmbe lăsate de socialişti. Cred că mulţi îşi aduc aminte cum, la sfârşitul lunii martie, eu, personal, somam actualul guvern să nu mai întârzie corectarea măsurilor greşite luate de PSD şi să acţioneze în cel mai scurt timp. Am justificat atunci necesitatea implicării rapide a Guvernului, astfel încât Autostrada Moldovei să meargă de la Bucureşti, prin Suceava, până la Siret şi să putem utiliza banii europeni nerambursabili pentru construcţia acesteia.

Săptămâna trecută, prim-ministrul Florin Cîţu ne-a făcut bucuria de a ne vizita la Suceava şi ne-a garantat că, până la finalul acestui an, toate erorile PSD-iste vor fi corectate, că studiile de fezabilitate pentru Autostrada Paşcani - Suceava - Siret vor fi finalizate şi chiar vom avea în anul 2021 o licitaţie pentru desemnarea câştigătorului care să înceapă lucrările la cea mai aşteptată autostradă din ţară.

Vă spun cu sinceritate că simt o mare satisfacţie când văd că infrastructura prinde contur în Moldova, că avem toate premisele să aducem în regiune investitori care să creeze locuri de muncă bine plătite, că Guvernul dirijează o parte consistentă a viitoarelor fonduri europene către Bucovina şi că cele mai multe erori din vremea PSD sunt una câte una corectate.

Aşa cum bine mă cunoaşteţi, nu voi slăbi atenţia nici măcar asupra Guvernului PNL pe care îl susţin, pentru că românii nu vor trăi mai bine doar din planuri, vorbe şi dorinţe sau din proiecte începute, ci din acţiuni finalizate, de cea mai bună calitate. Aşadar, numai atunci când vom vedea lucrul bine făcut dus până la capăt, abia atunci avem toate motivele să ne bucurăm pe deplin.

Pe toate şantierele abandonate sau blocate de PSD până în anul 2019 astăzi se lucrează. Exporturile României cresc de la o lună la alta, salariul real se majorează treptat şi sigur, veniturile la buget sunt mai mari, ceea ce arată că măsurile liberale îşi fac efectul pe deplin şi duc ţara în direcţia corectă, a dezvoltării şi modernizării.

Am convingerea că, dacă vom continua să eliminăm risipa şi minciuna din administraţie, dacă vom continua să construim infrastructură de calitate, dacă vom crea locuri de muncă superioare în care angajaţii să simtă că viaţa lor este mai bună, dacă vom genera suficiente resurse la buget ca să plătim pensii mai bune părinţilor şi bunicilor noştri, abia atunci vom avea pe deplin satisfacţia că ne-am onorat angajamentele faţă de fiecare român în parte.

Domnul Lilian Scripnic:

"Românii au nevoie de servicii de sănătate performante şi de personal calificat în domeniul sanitar!"

Pandemia a afectat România pe multiple paliere ale societăţii - de la sănătate, economie, educaţie, securitate alimentară, până la exacerbarea încălcării drepturilor omului. Potrivit autorităţilor române, pandemia ar fi dispărut la fel de brusc cum a apărut, mai precis în noaptea de 14 spre 15 mai, când masca s-a transformat într-un accesoriu inutil, s-a dat liber la concedii, manifestări sportive şi a fost anunţat momentul de debut al sezonului de nunţi şi botezuri. Cu toate acestea, discriminarea între cei vaccinaţi şi cei nevaccinaţi se păstrează activă şi riscă să facă victime între românii nevinovaţi.

Ultimul câmp de luptă deschis împotriva celor care au ales să nu se vaccineze este mediul universitar. Universităţile de medicină din Bucureşti şi Cluj-Napoca analizează dacă se impune o decizie similară celei luate deja de UMF Iaşi, potrivit căreia doar studenţii şi profesorii vaccinaţi anti-COVID-19. În numele autonomiei universitare, o seamă de studenţi riscă să nu fie primiţi la examene, dacă alegerea lor este să nu se vaccineze. Nu vreau să pun în discuţie dacă o asemenea alegere este corectă sau nu, este morală sau nu, cert este că alegerea e una garantată de Constituţie şi de tratatele internaţionale la care România este parte, care consfinţesc respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Solicit, pe această cale, Guvernului să renunţe la ţinte false şi să intervină în zonele sociale în care pandemia a creat dezechilibre majore. Potrivit evaluărilor pe care le avem în acest moment, pandemia COVID-19 a avut consecinţe reale şi disproporţionate asupra gospodăriilor vulnerabile şi asupra persoanelor cu venituri mici, a lucrătorilor din sectorul informal şi, adesea, a femeilor, în special în zonele în care populaţia nu este acoperită de plase de siguranţă socială şi este afectată în mod deosebit de şomajul în creştere.

În acelaşi timp, pandemia de COVID-19 a intensificat violenţa de gen, căsătoriile copiilor şi inegalităţile existente, în special în ceea ce priveşte accesul la servicii de sănătate.

Stimaţi guvernanţi, în loc să îi împiedicaţi pe studenţii la medicină să îşi finalizeze studiile, mai bine v-aţi preocupa să daţi ţării mai mulţi medici. Dacă nu aţi aflat încă, vă spun eu, românii au nevoie de servicii de sănătate performante şi de personal calificat în domeniul sanitar!

Domnul Ioan Mang:

"Guvernul de dreapta ascunde adevărul"

Săptămâna trecută, am asistat aici, în Parlament, la o demonstraţie grosolană de lipsă de transparenţă din partea guvernanţilor de dreapta. Prin votul dat împotriva constituirii comisiei de anchetă privind datele din pandemie, parlamentarii şi reprezentanţii coaliţiei au dovedit cu cinism că ascund adevărul.

Mă întreb oare ce abuzuri vor să ascundă? Oare ce nu trebuie să afle românii? Că actualii guvernanţi de dreapta sunt nişte incompetenţi şi că au gestionat dezastruos pandemia şi criza economică? Asta ştim deja! Au dovedit-o, din păcate, prin măsurile catastrofale luate pe spinarea românilor. Că datele oficiale sunt falsificate? Şi asta ştim deja. Au dezvăluit-o chiar "magicienii" din USR PLUS! Oricât de mult s-ar încurca în cifre actualul ministru al sănătăţii, raportările "inexacte" ale spitalelor şi morţii "pierduţi" prin birocraţie stau mărturie!

Din toată însăilarea de date, cifre şi justificări confuze ale ministrului sănătăţii, s-a văzut clar cât de mare a fost şi este în continuare haosul din Sănătate şi mai ales am putut vedea dimensiunile uriaşe ale minciunii, manipulării şi prostiei. Reprezentanţii puterii pur şi simplu îşi bat joc de oameni!

Ce credibilitate mai pot pretinde guvernanţii de dreapta, când, pe zi ce trece, secretomania lor devine tot mai apăsătoare? Cum vor aceşti inconştienţi ca românii să mai aibă încredere în campania de vaccinare, când văd că totul în jurul lor este o mare minciună? De la Guvern, până la Parlament şi Palatul Cotroceni...

Ce înseamnă când din patru tipuri de raportări ale deceselor COVID nicio cifră nu se potriveşte cu alta?

Eu cred că a venit vremea ca cei de dreapta să lase deoparte ipocrizia şi să recunoască, în mod onest, falimentul actualei guvernări! Ar fi primul lor gest de normalitate pe care ar putea construi ceva pozitiv - organizarea de alegeri anticipate!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Summitul B9, succes al diplomaţiei româneşti"

Luni, 10 mai 2021, la Bucureşti, a avut loc Summitul B9, ceea ce poate fi catalogat, fără rezerve, o reuşită uriaşă pentru România.

Formatul Bucureşti (B9) a fost o iniţiativă lansată de preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care au participat liderii statelor membre ale NATO, situate pe flancul estic al Alianţei - Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă şi Ungaria. De asemenea, au luat parte, prin video conferinţă, şi preşedintele american, Joe Biden, secretarul american de stat, Antony Blinken, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Nu putem trece peste acest mare eveniment diplomatic fără să evidenţiem importanţa sa marcantă. Actuala reuniune a avut loc ca urmare a recentelor evoluţii îngrijorătoare de securitate din regiunea Mării Negre şi este un răspuns la provocările Rusiei, lansate în flancul estic al NATO. Summitul de la Bucureşti reprezintă un mesaj extrem de important, de solidaritate transatlantică faţă de ameninţările actuale.

În acest sens, pe agenda discuţiilor au fost evoluţiile de securitate din spaţiul euro-atlantic, oportunitate excelentă de a reitera, în vederea apropiatului Summit NATO, angajamentul pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să devină şi mai puternică, hotărârea ţărilor membre de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. De asemenea, au fost condamnate ferm actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Alianţei, aşa cum au demonstrat exploziile din 2014 de la depozitul de muniţie de la Vrbětice, din Republica Cehă, care constituie o violare gravă a dreptului internaţional.

Terorismul, au mai afirmat liderii NATO, rămâne o ameninţare pentru noi toţi. Războiul hibrid, dezinformarea şi minciuna au ca scop semănarea neîncrederii în societăţile noastre, cu obiectivul final de a şubrezi fundamentul democraţiilor noastre şi de a ne submina unitatea. Cooperarea dintre NATO şi UE s-a dezvoltat considerabil şi este esenţială în faţa provocărilor de securitate comune. Ca aliat al NATO şi stat membru al UE, România are datoria susţinerii parteneriatului strategic şi aprofundarea coordonării dintre NATO şi UE. În acest scop, vom urmări potenţialul combinat al celor două organizaţii, inclusiv creşterea rezilienţei euroatlantice, combaterea ameninţărilor hibride, creşterii securităţii în domeniul cibernetic şi obţinerea unei sinergii sporite de acţiune.

Acest recent summit, care a avut loc la Bucureşti, este o asigurare că Marea Neagră este protejată de NATO şi o confirmare în plus că investiţiile strategice vor continua, mai ales că în judeţul Constanţa se află una dintre cele mai importante baze militare NATO din flancul estic. Pentru noi, românii, apartenenţa la NATO şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă cea mai bună garanţie de securitate pe care ţara noastră a avut-o vreodată, pentru că România este un aliat de încredere în cadrul alianţei, ferm promotor al statului de drept, al libertăţii şi democraţiei.

Noi, constănţenii, putem reţine, în urma acestui eveniment, faptul că judeţul Constanţa, dar mai ales Marea Neagră (re)devin punct nodal al flancului estic al NATO, ceea ce se poate traduce prin faptul că investiţiile strategice în regiunea noastră vor avea un caracter pronunţat în perioada următoare. Chiar zilele trecute, în plenul Camerei Deputaţilor, prin votul a 307 deputaţi care au votat pentru, a fost ratificat Acordul între România şi SUA privind cooperarea în proiecte nuclearo-energetice, ceea ce ajută la creşterea substanţială a investiţiilor la Centrala de la Cernavodă.

Domnul Mircea Fechet:

"Un plan, un obiectiv comun, un viitor verde"

În ultimii ani, la nivel european, şi nu numai, vedem tot mai multe iniţiative şi instrumente concrete, adoptate pentru reducerea poluării şi pentru tranziţia verde.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a adoptat Planul de acţiune al Uniunii Europene -"Către reducerea la zero a poluării aerului, apei şi solului".

Vorbim despre o viziune integrată pentru 2050, în care obiectivul principal este ca nivelul poluării să nu mai afecteze sănătatea oamenilor şi funcţionarea ecosistemelor.

Unele dintre principalele obiective sunt:

• Îmbunătăţirea calităţii aerului, pentru a reduce cu 55% numărul de decese premature cauzate de poluarea atmosferică;
• Îmbunătăţirea calităţii apei, prin reducerea deşeurilor;
• Îmbunătăţirea calităţii solului, prin reducerea cu 50% a pierderilor de nutrienţi şi a utilizării pesticidelor chimice;
• Reducerea cu 25% a ecosistemelor UE, în care poluarea atmosferică ameninţă biodiversitatea;
• Reducerea cu 30% a numărului de persoane cu afecţiuni cronice cauzate de zgomotul produs de transport.

Sunt, aşadar, obiective cu impact direct asupra vieţii noastre şi asupra sănătăţii populaţiei, pe care le putem atinge prin conlucrarea tuturor statelor membre şi prin acţiune imediată.

De asemenea, chiar ieri, Parlamentul European a adoptat Fondul Tranziţiei Juste, prin care România va fi sprijinită cu 1,95 milioane de euro, pentru a putea face trecerea către o economie verde.

România este parte activă a planului de consolidare a unei Europe mai sănătoase şi vom lua toate măsurile necesare pentru ca viitorul copiilor noştri să fie unul "verde".

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Digitalizarea justiţiei, reglementată şi pe perioada stării de alertă"

Viitorul este strâns legat de digitalizare. Digitalizarea nu se referă doar la dosare electronice sau videoconferinţe, ci la un întreg ansamblu de proceduri integrate, bazate pe soluţii IT sigure şi viabile. Pandemia COVID-19 ne-a arătat cât de multă nevoie avem de soluţii digitale în sistemul public şi excepţie nu face nici sistemul judiciar, în care atât instanţele, cât şi avocaţii au fost puşi în faţa unor schimbări accelerate, pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea funcţionării proceselor de judecată.

Recent, preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat Legea nr. 114/2021 care aduce noutăţi în ceea ce priveşte digitalizarea sistemului judiciar. Aceasta are în vedere măsuri de digitalizare care se pot aplica pe parcursul stării de alertă, dar şi la 30 de zile după ce încetează starea de alertă.

Conform prevederilor legii, instanţele judecătoreşti pot decide, în cauzele civile, ca şedinţele de judecată să se desfăşoare prin mijloace de comunicare la distanţă. Astfel, citaţia va cuprinde menţiunea că şedinţa de judecată va avea loc online, precum şi modalitatea tehnică de acces şi de autentificare.

Toate actele de procedură, inclusiv hotărârile judecătoreşti se vor transmite electronic, iar dacă o persoană, parte la proces, se află în carantină din cauza COVID-19, cauza respectivă se va putea amâna printr-o cerere. De asemenea, echipamentele video-audio necesare vor fi asigurate de instanţa în a cărei circumscripţie este situată localitatea în care se află părţile. Şedinţele de judecată vor fi transmise în direct, pe portalul instanţelor de judecată, fiind asigurată publicarea actului de justiţie.

În materie penală, actele procedurale se vor transmite prin poştă electronică, iar organele judiciare pot solicita audieri prin videoconferinţă, în cazul persoanelor private de libertate, altele decât cele aflate în arest la domiciliu, dacă nu se aduc prejudicii bunei desfăşurări a procesului.

Altă schimbare în justiţie, accelerată de pandemie, prevede dosarul electronic, care a fost implementat în majoritatea instanţelor de judecată din marile oraşe. Persoanele implicate într-un proces pot vizualiza şi descărca în format electronic actele din dosarul format la instanţă, iar studiul dosarelor poate fi programat online, iar în acest sens, în perioada stării de urgenţă, mai multe tribunale au făcut un pas decisiv spre digitalizare, judecând anumite cauze prin videoconferinţă.

Momentan, toate aceste măsuri sunt temporare şi au rolul de a "familiariza" sistemul judiciar cu primele elemente care stau la baza digitalizării justiţiei, iar atât Guvernul, cât şi noi, parlamentarii trebuie să ne angajăm la mai multe proiecte care să reglementeze domeniul justiţiei, să asigure calitatea proceselor şi să consolideze transformarea acestuia, înlăturând birocraţia, timpii de aşteptare ori aglomerările inutile, în pandemie, dar mai ales după încheierea acesteia.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Rolul României în flancul estic al NATO"

Dacă scopul principal al tuturor statelor, în ultimul an, a fost înlăturarea unui singur inamic, virusul SARS-CoV-2, ameninţările convenţionale la adresa securităţii transatlantice nu s-au diminuat, indicând importanţa NATO în contextul actual. În ultimele săptămâni, ţara noastră a luat parte la discuţii strategice fundamentale pentru menţinerea securităţii regionale, recent ameninţată.

Luni, 10 mai, două evenimente au confirmat rolul strategic al României pentru combaterea ameninţărilor externe, ce au ca scop destabilizarea reţelei reziliente care funcţionează din perioada de după al Doilea Război Mondial. În primă instanţă, Summitul Formatului Bucureşti (B9) a fost găzduit de domnul preşedinte Klaus Iohannis împreună cu domnul Andrzej Duda, preşedintele Republicii Polonia.

Această oportunitate, menită iniţial să pregătească agenda pentru Summitul NATO, care a avut loc la data de 14 iunie 2021, la Bruxelles, a fost folosită de liderii prezenţi pentru a se adresa populaţiei cu privire la probleme de securitate presante, precum acţiunile Federaţiei Ruse la graniţa cu Ucraina, terorismul mondial sau poziţia îngrijorătoare a Chinei în relaţiile internaţionale. Această problematică nu vizează exclusiv domeniul apărării. Fundamentele democraţiei, ale drepturilor omului, ale integrităţii statale, scopuri pentru care am luptat după căderea comunismului în Europa, sunt toate puse în pericol de climatul regional instabil. Prezenţa preşedintelui SUA, Joseph Biden, în cadrul Summitului Formatului Bucureşti 9, precum şi a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, alături de conducătorii a şapte state europene indică angajamentul pentru menţinerea securităţii transatlantice. Mai mult ca oricând trebuie să fim uniţi, iar eforturile noastre coordonate să fie direcţionate către acelaşi scop.

Al doilea eveniment se referă la cel mai mare exerciţiu al NATO din ultimii 25 de ani, care a început tot în data de 10 mai, pe teritoriul ţării noastre. 15.000 de militari din 17 state ale Alianţei participă la acest demers. Peste 1.000 de militari NATO au fost paraşutaţi în România, cei mai mulţi la Baza Aeriană de la Buzău, una dintre scenele exerciţiului "Defender Europe 2021". Militarii trimişi de SUA în România vor urmări capacitatea de reacţie a aliaţilor. A doua zi s-a desfăşurat un al alt exerciţiu de amploare, cu trageri reale, la Centrul de Luptă din Smârdan, judeţul Galaţi.

Vedem cum sporirea cooperării în cadrul Alianţei Nord-Atlantice devine o prioritate pentru toate statele membre. Flancul estic este cu precădere supus unei presiuni suplimentare. România, prin poziţia sa geopolitică, constituie un partener strategic în regiune. Eforturile noastre sunt distribuite proporţional cu gradul de ameninţare, pentru a atinge cele mai bune rezultate!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Guvernanţii au ratat momentul resetării învăţământului"

Pandemia, dincolo de gama largă a problemelor pe care le-a declanşat sau le-a accentuat, a constituit momentul prielnic pentru resetarea întregului sistem de educaţie. Însă Guvernul Cîţu a ratat şi această oportunitate deosebit de importantă pentru viitorul nostru ca popor, frustrând elevii nu doar de actul educaţional clasic, ci şi de motivaţia obişnuită de învăţare şi de atât de necesara reformă prin care s-ar fi eliminat decalajele noastre faţă de standardele internaţionale de predare-asimilare a cunoştinţelor. Nu a pierdut şi ocazia să le influenţeze soarta celor aproximativ 500.000 de elevi, catalogaţi "neesenţiali" doar pentru că fac parte din clasele V-VII şi IX-XI şi să-i condamne la anxietate prin blocarea accesului la ore în şcoli.

La nivel internaţional, 30% dintre elevi au fost afectaţi de anxietate şi depresie din cauza lipsei interacţiunii normale cu colegii şi profesorii. Acelaşi procent a găsit falsul refugiu în consumul de diverse substanţe interzise. Sunt aspecte îngrijorătoare nu doar pentru părinţi, ci pentru fiecare dintre noi, pentru că speranţele şi aşteptările faţă de generaţiile viitoare scad considerabil. Siajul pe care l-a creat proasta gestionare a învăţământului în timpul pandemiei, dincolo de marcarea posibil ireversibilă a psihicului copiilor, va fi potenţat, în viitor, de traiectul descendent al economiei naţionale prin lipsa calităţii calificărilor.

Ştim cu toţii că, în economia viitorului, principala avuţie naţională va fi reprezentată de competenţele generale, şi nu de resursele naturale.

Cu siguranţă, vom asista la o deteriorare universală a performanţelor educaţionale la nivel naţional, iar în interiorul ţării această deteriorare va fi asimetrică. Copiii cei mai dezavantajaţi din punct de vedere material sunt şi vor fi afectaţi în continuare în cea mai mare măsură.

Dar, vă rog să nu înţelegeţi că cei cu resurse financiare au fost exceptaţi de la efectele dezastruoase ale suspendării actului educaţional clasic, pentru că ne-am minţi singuri! Şi chiar dacă ne vine greu să admitem noua realitate cu gravitatea ei aferentă, este adevărat că niciun şcolar nu a scăpat neafectat de contextul generat de pandemie! Unii dintre elevi nu au avut mijloacele tehnice la dispoziţie, în timp ce părinţii altora nu le-au putut monitoriza procesul de învăţare şi de aici a rezultat o premisă dură, dar reală - au fost asimilate mult mai puţine cunoştinţe decât în mod obişnuit. Iar pentru acest neajuns major, guvernanţii fug de orice responsabilitate, plasând-o direct profesorilor sau dând vina la modul cel mai absurd direct pe copii şi părinţi.

N-am auzit niciun cuvânt de la ministrul educaţiei sau de la premierul Florin Cîţu despre eforturile depuse pentru motivarea copiilor ca să înveţe susţinut, în continuare, în ciuda perspectivelor nebuloase pe care le-a oferit epidemia, în special la începuturile sale. N-am auzit niciun cuvânt despre impunerea unor mecanisme de refacere a motivaţiei faţă de actul de asimilare a noilor cunoştinţe nici de la "primul profesor al ţării", preşedintele Klaus Iohannis.

Probabil că şi tăcerea este un răspuns şi pentru această situaţie extrem de dificilă şi pentru urmările ei... Sau poate cosmetizarea forţată a tuturor împrejurărilor nefericite, legate de educaţie, prin prezentarea unor rezultate fabulos de bune, în urma unor sesiuni de-a dreptul teroriste de testare a cunoştinţelor copiilor, timoraţi în plus de ele, va fi dovada "fiabilităţii" deciziilor celor de la PNL-USR PLUS-UDMR.

Nu sunt profesor, la fel ca mulţi dintre dumneavoastră, ci un părinte care se teme pentru viitorul copiilor săi, un părinte care a observat că din cauza închiderii şcolilor s-a produs o scădere a competenţelor socio-emoţionale ale majorităţii elevilor în această perioadă. Fără instrumentele necesare pentru a învăţa online, cu o logistică foarte târziu asigurată sau încă în aşteptarea implementării conforme, cu profesori mai slab pregătiţi în utilizarea tehnologiei digitale şi cu anunţarea unui exces de teste, orice şcolar ajunge să-şi piardă interesul în faţa atâtor forme ale absurdului la care este împins şi în mod impulsiv să respingă astfel de pretenţii. Numai că, din păcate, şi prin continuarea refuzării cu o abnegaţie absurdă a dreptului "neesenţialilor" de a intra în şcoli, analfabetismul funcţional va fi şi mai mare decât până acum.

În opinia mea, ca să diminuăm cât se poate din impactul negativ, ar trebui instituite cât mai urgent programe remediabile şcolare.

Blocarea accesului la educaţie înseamnă să-ţi sabotezi economia şi prosperitatea din viitor, iar consecinţele se vor traduce prin şi mai multă sărăcie, în raport cu alţii, prin insuficienta asimilare a cunoaşterii.

Domnul Nicolae Giugea:

"Păstrarea elitelor în ţară trebuie să fie preocuparea următorilor ani!"

În ciuda subfinanţării constante şi a lipsurilor logistice cronice, sistemul de învăţământ românesc are în continuare capacitatea de a pregăti elevi şi studenţi la cele mai înalte standarde de calitate. Nu întâmplător, sistemele de sănătate din Marea Britanie sau Franţa se sprijină pe cei mai buni medici români, şcolile şi universităţile din Statele Unite se bizuie pe profesori născuţi în ţara noastră, iar marile centre de cercetare din lume şi cele mai performante companii nu ar performa fără ajutorul specialiştilor şcoliţi în România. Oriunde ai pune degetul pe harta lumii, în statele dezvoltate, descoperi elite ale educaţiei româneşti, care contribuie la dezvoltarea şi prosperitatea din statele gazdă.

În ultimele trei decenii, cea mai gravă pierdere pe care a înregistrat-o ţara noastră a fost tocmai pierderea acestor tineri valoroşi, care nu au găsit perspective de dezvoltare a carierei în România şi au fost nevoiţi să plece oriunde li s-a oferit o şansă reală. Salariile neatractive, locuri de muncă puţine, un stat incapabil să înţeleagă nevoile unui tânăr la început de drum, sunt numai câteva dintre argumentele care au condus la un veritabil exod de tineri valoroşi în străinătate. Mai mult decât atât, statele dezvoltate au înţeles cât de buni sunt tinerii noştri pentru ţările lor, motiv pentru care vin în România şi ne ofertează copiii cu burse de studiu în universităţi de prestigiu, cu pachete salariale de nerefuzat pentru cei care dovedesc performanţă. În perfect contrast, statul român pare că, de ani buni, are o politică de a-i goni pe tinerii performanţi din ţară!

Am urmărit cu mare atenţie evoluţiile economice din anul anterior şi din acest an şi am constatat cu deosebită satisfacţie că măsurile liberale produc efectele aşteptate - industria îşi revine rapid, câştigurile salariale nete încep să crească, exporturile avansează cu viteză, bugetul public dă semne de revenire, iar oportunităţile financiare care vin dinspre Uniunea Europeană sunt fără precedent.

Aşadar, contextul economic şi social care va urma, unul deosebit de favorabil, trebuie fructificat pentru a contribui la modernizarea marilor sisteme publice - educaţie, sănătate, administraţie, infrastructură, piaţa muncii. Concomitent, trebuie să ne concentrăm toate eforturile pentru a găsi cele mai bune politici publice posibile, astfel încât să ne păstrăm elitele intelectuale în ţară şi să generăm atractivitate pentru cei deja plecaţi ca să se întoarcă.

Cred că suntem cu toţii conştienţi că nu putem obliga pe nimeni să rămână în ţară. Libertatea pe care am obţinut-o în urmă cu mai bine de trei decenii este cel mai valoros câştig.

Singura modalitate prin care putem să ne păstrăm tinerii valoroşi, acasă, este aceea de a le crea condiţii cel puţin comparabile cu statele dezvoltate care-i ademenesc să aleagă calea migraţiei, adică, salarii atractive, condiţii de muncă moderne, acces la servicii publice de calitate şi certitudinea că-şi pot construi o familie în ţara lor. Am certitudinea că, dacă vom pune la dispoziţia tinerilor valoroşi cele mai bune condiţii, aceştia vor vedea România ca prima lor opţiune pentru carieră şi familie.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Respingerea Comisiei parlamentare de anchetă asupra pandemiei, de către parlamentarii PNL-USR PLUS-UDMR, demonstrează fuga de răspundere a guvernanţilor dreptei faţă de ilegalităţile comise în ultimul an"

PNL, USR PLUS şi UDMR, prin votul împotriva constituirii comisiei de anchetă privind datele din pandemie, şi-au bătut joc de toţi oamenii care au avut rude decedate din cauza COVID, au fost infectaţi sau au fost afectaţi de măsurile de restricţii din ultimul an.

Parlamentarii coaliţiei şi-au dat arama pe faţă şi, astfel, prin gestul lor de blocare a comisiei pentru aflarea adevărului, practic, au recunoscut cu cinism că guvernarea lor minte şi cu premeditare ascunde faptele săvârşite. Ce vor să nu se afle românii? De ce parlamentarii puterii au refuzat o cercetare transparentă a datelor despre pandemie? Ce ilegalităţi protejează guvernanţii şi parlamentarii dreptei? Se tem că grozăviile care ar putea ieşi la iveală îi vor face pe români să-i alunge de la guvernare? Le este frică de un nou scandal Unifarm?

Votul de săptămâna trecută din plenul Parlamentului adânceşte iremediabil lipsa de încredere în instituţiile statului şi va avea efecte devastatoare inclusiv în privinţa vaccinării şi combaterii pandemiei.

PNL, alături de aliaţii lor de la USR PLUS şi UDMR au dat un vot pentru muşamalizarea adevărului. Fiecare parlamentar care a votat împotriva constituirii comisiei este un complice direct al celor care vor să-i ţină pe oameni în minciună şi teroare. Este o sfidare cinică şi o formă de dispreţ împinsă la extrem faţă de populaţia acestei ţări, chemată să facă sacrificii, de către o putere de-a dreptul iresponsabilă.

PSD a cerut cu insistenţă crearea acestei comisii, pentru că era obligatoriu ca românii să afle de ce nu au fost raportaţi peste 5.300 de morţi, adică 18,2% din totalul celor 29.034 de morţi COVID, raportaţi oficial în România.

PSD nu abandonează lupta pentru aflarea adevărului despre morţii COVID ascunşi, pe care actuala putere nu i-a raportat oficial. După ce parlamentarii puterii au respins înfiinţarea comisiei parlamentare de anchetă, PSD a iniţiat rapid procedura de convocare în Parlament a ministrului sănătăţii, pentru a da explicaţii privind decesele COVID neraportate.

Oricât de mult se străduiesc parlamentarii dreptei să bage mizeria sub preş, adevărul tot se va afla, în pofida opoziţiei absurde a actualei puteri, care, prin atitudinea lor, nu doar că-şi bat joc de oamenii care i-au votat, dar calcă în picioare principii demagogic invocate, precum transparenţa, şi se descalifică nu doar ca oameni politici, ci şi ca cetăţeni ai acestei ţări.

Ce credibilitate să mai aibă, deputaţii şi senatorii dreptei, după ce au împiedicat cu premeditare aflarea adevărului, mai ales în chestiuni atât de grave precum manipularea datelor din pandemie şi ascunderea decedaţilor?

Presiunea PSD a dat rezultate, deşi comisia de anchetă parlamentară a fost respinsă de majoritatea de dreapta. PSD, prin toate demersurile parlamentare şi toate apelurile publice la comunicarea adevărului, a forţat Guvernul, prin ministrul sănătăţii, să scoată de la sertar datele despre morţii COVID în pandemie, chiar dacă doamna ministru Ioana Mihăilă, speriată de o dezvăluire oficială în premieră, în faţa Parlamentului, a venit să prezinte public măcar o parte dintre aceste informaţii.

Aşadar, chiar dacă PSD este în opoziţie de peste un an şi jumătate, în toată această perioadă a luptat şi va lupta în continuare pentru aflarea adevărului, pedepsirea vinovaţilor, restabilirea normalităţii în viaţa fiecărui român, atât din punct de vedere sanitar, cât şi economic şi social.

PSD are soluţii concrete şi imediate pentru toţi românii şi pentru repornirea fiecărui domeniu de activitate care a fost afectat de această pandemie.

Dacă PNL, USR-PLUS şi UDMR sunt incapabile să găsească soluţii pentru vaccinarea celor de la sate şi din urbanul mic, atunci să adopte rapid măsurile propuse de PSD, respectiv depolitizarea campaniei şi organizarea unor caravane care să meargă la sate, în toate judeţele, în baza unui calendar prestabilit şi anunţat dinainte prin toate mijloacele de informare în masă.

Doamna Rodica Paraschiv:

"Cum politica românească dilată sau comprimă timpul, în funcţie de moment şi de interese!"

Tot ce a făcut Partidul Social Democrat, în perioadele în care a guvernat, nu a fost bine! PSD nu a făcut spitale regionale, PSD nu a făcut autostrăzi, PSD nu a făcut... orice! PSD este rău, noi suntem buni! Aceasta ar fi concluzia declaraţiilor din campania electorală ale reprezentanţilor partidelor care acum fac parte din coaliţia de guvernare, în special ale PNL şi USR-PLUS.

Însă timpul pare să se dilate sau să se contracte în funcţie de interesele politice, în România de astăzi. În campaniile electorale de anul trecut, Partidul Social Democrat era pus la zid, pentru că nu a construit spitale, nu a edificat autostrăzi care să străbată România de la Est la Vest şi de la Sud la Nord. Acum, cei aflaţi la putere îşi găsesc cu atâta seninătate scuze şi vin cu alte termene decât cele prezentate în programele electorale.

Strigau că PSD nu a făcut spitale regionale, cât ai bate din palme. Acum, noul ministru al sănătăţii, doamna Ioana Mihăilă, urmaşa lui Vlad Voiculescu, vine cu adevăruri "şocante".

"Construcţia unui spital de o astfel de anvergură durează şase, şapte ani", spune Ioana Mihăilă, întrebată despre cât ar dura realizarea unui spital regional, totul ca o scuză pentru faptul că orice idee de construire de spitale regionale este exclusă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Doamna ministru vine şi cu explicaţii, în care afirmă că au vrut să includă spitalele regionale "la un moment dat" în PNRR, dar specialiştii le-au spus că "este destul de riscant pentru anul 2026".

Când vii la putere şi te confrunţi cu realitatea, lucrurile nu mai par atât de simple precum în campaniile electorale. Iar atunci când specialiştii partidelor #haştag sunt doar pe hârtie, alţii trebuie să le explice cum stau lucrurile cu realizarea obiectivelor trecute pe o listă, în campania electorală...

O situaţie similară este în infrastructura rutieră. Autostrăzile, veşnica problemă a României, au fost încă un subiect de atacuri la adresa PSD. Acum, ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, dar şi echipa sa demonstrează, prin declaraţiile şi anunţurile publice, cum doar o reactualizare a unui studiu de fezabilitate poate să dureze 3 sau 4 ani. Când vor fi gata şi sutele de kilometri de autostrăzi, promişi în campania electorală, nu mai precizează nimeni, pentru că puterea a schimbat complet impresiile de campanie electorală ale partidelor de la guvernare.

Niciun oficial nu mai dă termene. Doar că multe dintre lucrările promise este imposibil să fie gata în acest mandat, 2020-2024. Deci ar mai fi nevoie de vreo două-trei mandate pentru a pune în practică promisiunile din campaniile electorale din anul 2020. Chiar şi planurile cincinale prezidenţiale se transformă. Guvernul preşedintelui Iohannis are voie să prelungească termenele, să dilate timpul, să arunce în viitorul îndepărtat şi spitale regionale, şi autostrăzi, şi tot ce şi-a dorit românul şi i-a promis politicianul din USR-PLUS şi din PNL.

Că aşa e la putere! Timpul se dilată. Doar în campaniile electorale se comprimă, iar termenele de finalizare a unor lucrări de importanţă strategică sunt scurte... doar în sloganuri şi în promisiuni.

Realitatea este cu totul alta!

Doamna Viorica Sandu:

"S.O.S! Ţară plutind în derivă, căutăm Guvern responsabil să ne conducă la liman!"

Vârtejul îndatorării continuă şi aceşti bani nu se regăsesc nici în economia românească, nici în creşterea nivelului de trai al populaţiei, care află astfel că Ministerul Finanţelor a împrumutat 699,2 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 43 de luni, la un randament mediu de 2,38% pe an.

Tot Ministerul Finanţelor a planificat, în luna mai 2021, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,2 miliarde de lei, dintre care 800 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount şi 3,4 miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat. La acestea se poate adăuga suma de 510 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Suma totală, de 4,71 miliarde lei, este cu 185 milioane de lei peste cea programată în aprilie 2021 (4,525 miliarde lei) şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Coaliţia austerităţii nu are niciun program de guvernare şi nicio soluţie pentru a relansa economia. Singura strategie este să se împrumute şi să vândă pe nimic, în plină pandemie, companiile cele mai profitabile.

Autorităţile sunt stresate de faptul că pensiile ar trebui să crească din septembrie 2023, dată până la care s-a amânat aplicarea legii pensiilor. Acum analizează, în continuare, modificarea legii. Programului de convergenţă spune că, pe termen lung, riscul privind sustenabilitatea finanţelor publice persistă şi este considerabil.

Oamenii coaliţiei actuale au aere de mari economişti, dar nu ştiu, nu vor, nu pot să scrie proiecte pentru banii europeni. Şi UE s-a prins că elevul Bulă, când este scos la tablă, afişează la cacealma o siguranţă a celui care ştie lecţia, dar de fapt nu a picat pe subiect. Speră doar că "merge şi aşa".

Partidul Social Democrat, cel adesea acuzat de puterea actuală, solicită acum Guvernului transparenţă, explicaţii pentru populaţie, pentru că, în condiţiile unei perioade prelungite de descreştere economică, este justificat să avem multe întrebări legate de datoria publică, ne afectează şi va afecta generaţiile viitoare şi calea spre o viitoare şi solidă creştere economică.

Guvernul se împrumută cu o viteză ameţitoare, astfel încât nici nu vom putea socoti până la a câta generaţie de urmaşi se va întinde această datorie. Şi nu o fac pentru investiţii, nu o fac pentru populaţie.

Aceasta beneficiază doar de frustrare şi sărăcire în formă continuată.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şansa României metropolitane"

De la reformele lui Cuza, anunţate şi solicitate de Convenţia de la Paris din 1858, care cerea explicit "desfiinţarea privilegiilor şi egalitatea în faţa legii", reformele mari pe care le-a făcut acest popor au avut la bază nu doar voinţa politică internă, suverană, ci şi angajamente externe. Cel mai bun exemplu recent este integrarea euroatlantică a României, care a pus suficientă presiune pentru ieşirea din neocomunism spre o democraţie consolidată, cu o piaţă liberă pentru oameni, capital şi idei.

Dincolo de frustrările acumulate, România a primit cea mai mare şansă de dezvoltare prin apartenenţa la Uniunea Europeană, nu doar prin Cadrul Financiar Multianual, ci, iată, şi prin 30 de miliarde de euro alocate de Bruxelles pentru relansarea economică românească postpandemie. Dar aici nu vorbim (doar) despre bani, ci şi de şansa istorică de a moderniza România.

Constrânşi de cerinţele clare ale "tragerii" banilor din PNRR, noi, oamenii politici ai acestei ţări, vom fi forţaţi să facem reformele majore, amânate de prea mulţi ani, de la depolitizarea funcţiei publice şi digitalizare până la reforma pensiilor, bugetare multianuală şi prioritizarea investiţiilor publice pe criterii obiective. Toate sunt necesare, dar poate cea mai importantă reformă pe care România şi-o poate asuma vizează principalele motoare economice ale ţării, oraşele. PNRR poate însemna saltul către România metropolitană.

Să fie clar - dezvoltarea şi urbanizarea merg mână în mână într-o economie liberă, peste tot în lume. Creşterea României din ultimii 20 de ani s-a concentrat în jurul oraşelor - nu doar Capitala şi principalii poli de creştere (Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Constanţa etc.), ci şi oraşe secundare, reşedinţe de judeţ - Oradea, Reşiţa, Piatra Neamţ, Bacău etc.

Datele statistice ale Băncii Mondiale confirmă acest fapt - peste 98% din PIB-ul României este generat de zonele urbane de pe întreg cuprinsul ţării. Mai mult decât atât, 73% din populaţia urbană a României trăieşte la bloc, dar cartierele de blocuri construite în comunism au rămas, în pare parte, ca acum 30 de ani, poate doar cu unele spoieli sau reabilitări ale faţadelor. Iar reforma necesară este cât se poate de clară - regenerarea urbană.

Toate proiectele majore de acest gen includ crearea de spaţii verzi, spaţii pietonale, spaţii partajate şi scoaterea maşinilor de pe trotuare. Obiectivul este evident - creşterea calităţii vieţii oamenilor, ceea ce înseamnă o economie locală mai puternică, deci investiţii private mai mari, o forţă de muncă mai atractivă, servicii publice mai performante.

Un alt aspect important vizează alocările de fonduri pe grupe de localităţi, o parte fixă şi o parte variabilă, de exemplu în funcţie de populaţie (65%). Este evident că un oraş ca Slatina nu poate primi aceeaşi alocare ca Iaşiul, aşa cum Piatra Neamţ nu poate primi o alocare similară cu cea a comunei Dragomireşti. Nevoile sunt diferite, iar resursele trebuie să meargă cu prioritate acolo unde dau cel mai mare randament.

De asemenea, avem nevoie de o abordare a proceselor de dezvoltare la nivel metropolitan. Trebuie să ieşim din paradigma clasică a împărţirii UAT-urilor în clasicele municipiu, oraş, comună, sat şi să fim ancoraţi în dinamicile sociale actuale, care ne arată, de exemplu, că o comună suburbie a unui oraş, cum este Floreşti pentru Cluj-Napoca, nu mai are nimic în comun cu mediul rural, cu zeci de mii de rezidenţi şi nicio diferenţă faţă de municipiul învecinat. În zonele periurbane este şi cel mai mare deficit de infrastructură, care nu a ţinut pasul cu dezvoltarea imobiliară şi creşterea demografică.

Este nevoie de un stimulent prin PNRR, pentru dezvoltarea de proiecte metropolitane şi/sau periurbane, realizate în parteneriat, în condiţiile în care dezvoltarea haotică a oraşelor este unul dintre principalii contributori la creşterea emisiilor cu gaz de efect de seră din România. Proiectele trebuie să includă drumuri echipate cu benzi de transport public şi pentru biciclişti, centuri verzi metropolitane (din 40 de reşedinţe de judeţ, doar 5 au peste 26mp/cap de locuitor de spaţiu verde - norma recomandată de CE), infrastructură de business conectată la nevoile zonei, precum şi infrastructură educaţională nouă, la toate nivelurile.

Reiau şi aici ideea că este nevoie de o flexibilizare a marjelor în care administraţiile locale pot creşte taxele şi impozitele, în funcţie de nevoi. În prezent, o treime din veniturile bugetelor locale provin din trei taxe şi impozite locale - teren, proprietate şi taxa pe autoturisme. O reformă a Codului fiscal ar permite primăriilor din România să genereze o pondere mai mare a bugetului din surse proprii şi să strângă venituri adiţionale pentru investiţii şi servicii publice mai bune. La aceasta se adaugă şi reformarea cadrului achiziţiilor publice, încă dominat de prezumţia de corupţie, ceea ce înseamnă proceduri greoaie, contestaţii şi procese, în timp ce alte ţării absorb fondurile pe repede înainte.

Iată doar câteva exemple de reforme majore, a căror necesitate va fi sigur înţeleasă de Comisie şi a căror implementare va transforma România. Ştiu că în spaţiul public sunt şi mulţi care trâmbiţează că Europa ne impune una sau alta, că suntem condiţionaţi sau restricţionaţi, dar este momentul să facem un exerciţiu de sinceritate - fără o asumare clară, clasa noastră politică şi întregul sistem administrativ şi birocratic nu s-au urnit prea uşor.

Aşa că, este momentul să mulţumim Uniunii nu doar că ne pune pe masă zeci de miliarde de euro, dar şi pentru că ne împinge de la spate să lăsăm lamentările şi să ne apucăm de reforme. Putem avea astfel, până la finalul lui 2026, bazele României dezvoltate - România metropolitană!

Domnul Gheorghe Şoldan:

"Aviz coaliţiei de guvernare - Autostrada Nordului va trebui să fie gata, prin lege, peste 4 ani"

Întrebarea bucovinenilor, "Noi când o să avem autostradă?", a primit răspuns anul trecut, când a fost adoptată Legea nr. 264/2020 pentru aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Nordului, lege iniţiată de colegului meu, domnul deputat Eugen Bejinariu.

Această autostradă va lega Bucovina de Occident, de la Suceava, prin Vatra Dornei, Bistriţa, Dej, Baia Mare, până la Satu Mare. Termenul prevăzut de lege pentru realizarea autostrăzii este de 4 ani, ceea ce înseamnă că, la finalul acestui mandat, Autostrada Nordului trebuie să fie o realitate, atât de necesară pentru creşterea nivelului de trai a oamenilor din regiune, pentru dezvoltarea turismului, pentru facilitarea circulaţiei mărfurilor şi a oamenilor.

Nu sunt surprins, dar remarc că liderii puterii nu par să aibă pe agenda guvernamentală ca obiectiv Autostrada Nordului. Nu am auzit nimic în spaţiul public legat de acest proiect şi de aceea i-am trimis domnului ministru al transporturilor câteva întrebări, săptămâna aceasta, pentru a-i atrage atenţia că suntem cu ochii pe această investiţie pe care o coordonează. Mă voi asigura în acest mandat că proiectul are buget şi un calendar precis pentru implementare.

Voi urmări îndeaproape realizarea Autostrăzii Nordului. Dacă va îngropa şi acest proiect, cum face cu investiţiile în educaţie retrase din PNRR, Coaliţia PNL-USR va îngropa şi viitorul generaţiilor de tineri care-şi caută locul şi rostul în ţară.

Domnul Paul Stancu:

"Dacă ridici colţul României educate, vezi de fapt România spoliată!"

Un stat care nu-şi protejează interesele economice şi care nu susţine investiţiile este un stat slab, pierdut, unde majoritatea cetăţenilor se zbat să reziste cu venitul minim pe economie, unde părinţii şi bunicii noştri aşteaptă cu îngrijorare pensia, unde sănătatea este în moarte clinică, învăţământul a devenit un experiment pe copiii noştri, o ruletă rusească cu viitorul acestei ţări, agricultura, cea care poate deveni motorul creşterii economice este blocată între lipsa de predictibilitate şi lipsa de finanţare, iar economia privată a ajuns singura vacă de muls pentru alocaţii, pensii, salarii, indemnizaţii, pentru ca apoi să nu mai rămână nimic de reinvestit, nimic pentru dezvoltare.

România educată şi dezvoltată de acest guvern a ajuns să arate ca un sac vechi, rupt şi plin de găuri, unde peticele frumos prezentate în campanii de PR costisitoare nu pot acoperi hemoragia resurselor naţionale către toate colţurile lumii. Pleacă la studii, către state unde educaţia este cu adevărat o prioritate naţională, toţi tinerii cu potenţial ai României, pleacă şi nu se mai întorc, se duc cerealele, resursele, materia primă, se duc firmele autohtone şi se relochează în state vecine mai prietenoase cu întreprinzătorii, s-au dus şi se duc medicii, iar pe piaţa muncii este criză majoră de forţă de muncă specializată şi cu calificare.

Aţi promis că salvaţi România cu ajutorul diasporei, pe care voi promiteaţi că o aduceţi acasă, dar voi nu sunteţi în stare să spuneţi câţi români sunt în străinătate! Câţi dintre ei sunt specialişti în sănătate, câţi dintre ei sunt ingineri, câţi au expertiză în zona de educaţie? Nu ştim toate aceste lucruri.

Şi dacă statul nu ştie câţi sunt şi ce sunt aceşti oameni, ce politică viabilă puteţi să aplicaţi? Singura politică este cea electorală, când emoţional v-aţi jucat cu speranţele acestor oameni, iar după ce aţi pus mâna pe putere i-aţi abandonat, pentru că România şi românii nu sunt o prioritate pentru voi. Voi aveţi bani şi funcţii de împărţit, nu vă pierdeţi timpul cu poporul!

Apropo de reconstruirea României, ce s-a întâmplat cu izoletele? S-au luat? Nu s-au luat? Unde sunt? Că de costat, ştim sigur că ne-au costat 140.000.000 de euro. Ce se putea face în România cu aceşti bani? Îi rog pe colegii deputaţi să îşi facă fiecare o listă cu investiţii urgente ce puteau fi rezolvate la ei în judeţ cu banii aceştia, doar aşa putem să înţelegem ce Românie are interesul să dezvolte guvernul actual.

Defilaţi peste tot cu şantierele şi lucrările pe care PSD le-a propus şi le-a demarat!

În judeţul Teleorman nu aţi fost în stare să lansaţi nici măcar o investiţie nouă, nici măcar una, totul este din vremea guvernării Partidului Social Democrat. Sunteţi buni, foarte buni la prezentat pe Facebook, dar, în teren, realitatea este alta şi arată totala incapacitate de a gestiona dezvoltarea României, pe care nici măcar pe hârtie nu sunteţi capabili să o scrieţi.

Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a devenit deja o poveste dureroasă pentru România. Aţi fost de trei ori la Bruxelles şi forţaţi de forurile europene cu greu aţi hotărât să vă consultaţi si cu noi, cei de la PSD, care avem şi oamenii, şi expertiza necesară pentru a elabora un bun proiect de ţară.

Pentru binele României, vă aşteptăm!

Domnul Vasilică Toma:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie să ne reprezinte pe toţi! Este viitorul României. PNL-USR PLUS politizează proiectele şi întârzie deliberat ratificarea Deciziei prin care se acordă finanţările"

Orice stat democratic şi de drept din lume se bazează pe echilibrul puterilor, un echilibru care nu poate fi atins fără cooperare, colaborare interinstituţională şi respectarea rolului fiecărei puteri în parte.

Din păcate, văd cum, din ce în ce mai mult, Guvernul României tinde să se erijeze într-o enclavă de putere absolută pentru care Parlamentul, expresia directă şi indubitabilă a voinţei poporului, este transformat într-un simplu instrument aflat la dispoziţia şi discreţia exclusive ale intereselor guvernamentale, izolând orice reprezentant al cetăţenilor care nu subscrie acestor interese.

Ne aflăm într-o perioadă extrem de dificilă, în care obiectivul naţional al tuturor, indiferent de culoarea politică, trebuie să fie acela de a aduce România la un nivel în care redresarea să fie una efectivă, conducând-o la acea rezilienţă care să îi permită să facă faţă cu brio oricăror crize majore prezente şi viitoare cum este cea provocată de pandemia de coronavirus. Acesta este, de fapt, şi rolul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care, în fapt, reprezintă viziunea şi misiunea fiecărui stat membru translatate în proiecte necesare, durabile şi coerente.

Or, observ, la fel ca în cazul tuturor aspectelor ce ţin de guvernare, prin PNRR se înţelege USR-PNL. Mai precis, interesele lor directe care nu au nicio legătură cu România şi românii. La fel cum manifestarea statului şi poporului român se vor a deveni expresia voinţei exclusive a USR-PNL, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a devenit reflecţia nu doar a incompetenţei şi iresponsabilităţii, ci şi planul guvernanţilor de a-şi atinge propriile ţinte politico-economice.

Acesta este şi motivul pentru care mult clamata transparenţă nu a existat şi nu există în elaborarea şi prezentarea PNRR. Ni s-au servit tuturor teme şi titluri pompoase, explicaţii fără fond, de cele mai multe ori ilogice şi contradictorii, multe scuze arogante, toate transmiţând un singur lucru - "Noi ştim cel mai bine. Nu vă băgaţi. Nu este treaba voastră!"

Astfel, unul dintre cele mai importante documente strategice pentru prezentul şi viitorul nostru al tuturor riscă să devină complet nefuncţional din cauza politizării.

De la 1 iunie, Comisia Europeană este pregătită să iasă pe pieţele de capital pentru a susţine finanţarea Planului "Next Generation EU", a cărui componentă semnificativă este Mecanismul de Relansare şi Rezilienţă, practic cel care susţine şi prin care se finanţează PNRR-urile tuturor statelor membre.

Însă, în acest caz, există o problemă. România nu a ratificat încă Decizia privind Resursele financiare proprii ale UE. Fără aceasta, Comisia nu poate accesa creditele necesare finanţării. Iar când spun România, spun, de fapt, USR şi PNL, cele două partide care se vor a fi sinonime României.

De ce fac asta şi de ce întârzie în mod deliberat ratificarea Deciziei privind Resursele financiare proprii ale UE, care reprezintă condiţia prealabilă pentru lansarea instrumentului de recuperare a UE şi a cărei adoptare are grad de urgenţă, deşi această decizie se află în Parlament?

Pe cât de simplu, pe atât de tragic!

USR şi PNL se opun oricărei analize şi propuneri în privinţa PNRR pe care nici acum nu l-au prezentat integral, firesc, de altfel, având în vedere că PNRR reprezintă eminamente proiecte decise de ei, nicidecum pe cele propuse prin intermediul consultărilor publice pe care le-au realizat formal, mimând transparenţa, dialogul social şi invocând graba, în condiţiile în care au avut aproape un an la dispoziţie şi în care au prelungit data de depunere a PNRR la Comisie!

Astfel, prezentarea şi discutarea PNRR în Parlament este condiţionată de calculele politice ale USR şi PNL, care doresc ca nimeni şi nimic să nu intervină şi să nu ştie cu adevărat în ce au transformat de fapt PNRR, practic, o subminare intenţionată a interesului superior al României şi românilor, o călcare în picioare a tuturor principiilor statului democratic şi anularea voinţei cetăţenilor prin excluderea Forului Legislativ de la orice consultare şi decizie!

PNRR suntem noi toţi şi viitorul nostru. Dincolo de orice interes politic vremelnic şi meschin, USR şi PNL vor dispărea în negura istoriei, însă efectele deciziilor acestora vor rămâne ca un obstacol a tot ceea ce înseamnă dezvoltarea României. Sunt momente cruciale, în care consensul politic nu este doar obligatoriu, este vital şi sacru, momente care, pentru hatârul şi orgoliile unora pentru care guvernarea înseamnă manifestarea intereselor proprii şi de grup, schimbă fundamental parcursul unei ţări şi al unui popor.

Este absolut necesar să se înţeleagă acest lucru şi să se acţioneze ca atare. Parlamentul este singurul care poate să evite o tragedie naţională. Or, dacă îl eliminăm, ce ne mai rămâne? Înregimentarea într-un şir tăcut şi obedient la orice dorinţă politică a celor pentru care această ţară şi acest popor înseamnă doar un mijloc de atingere a propriilor ambiţii?

Domnul Daniel Tudorache:

"Realitatea privind numărul deceselor de COVID-19 nu o vom şti, poate, niciodată!"

Darea de seamă a ministrului sănătăţii referitor la numărul deceselor de COVID-19 a reprezentat un număr de 277, restul fiind cu COVID. Restul până la cât nu este clar, în raportul Comisiei pentru verificarea modului de raportare a deceselor COVID-19 s-au prezentat date diferite, în funcţie de platforma de colectare şi corelare a acestora, respectiv, citez: "Un export din cele două baze de date a relevat că până la data de 31 martie 2021 s-au înregistrat 31.132 decese în alerte.ms.ro şi respectiv 23.931 decese în Corona Forms". Vinovatul pentru măsluirea datelor, este nimeni altul decât "un comitet", ai cărui membri, ne spune doamna ministru, vor fi cercetaţi disciplinar.

Românilor le-au fost îngrădite şi de multe ori încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale, tot românii au decontat şi vor deconta această pandemie şi economic, s-au închis firme, oamenii au rămas fără locuri de muncă şi cu credite la bănci, iar sancţiunea măsluirii datelor va fi decontată de cei responsabili cu sancţiuni disciplinare. Singurii responsabili pentru acest dezastru epidemiologic, sanitar şi economic sunt guvernanţii, care, din incompetenţă coroborată cu rea-voinţă, au dus România în cea mai aprigă criză sanitară şi economică.

Bucureştenii însă au fost poate cei mai batjocoriţi prin aşa-zisele măsuri absurde şi lipsite de orice logică morală şi epidemiologică. De mai bine de un an de zile, importantele spitale din Bucureşti au fost închise unul câte unul şi transformate în spitale suport COVID-19. Un exemplu recent de umilinţă pentru bucureşteni şi nu doar din partea fostului ministru al sănătăţii, Vlad Voiculescu, a fost transformarea Spitalului Foişor în spital COVID-19, evacuarea de urgenţă în toiul nopţii a bolnavilor, unii proaspăt operaţi, pentru ca acesta să funcţioneze, la acest moment, cu 27 de medici şi, atenţie, un singur diagnosticat COVID.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Relansarea economiei naţionale ne permite să ţintim o dată certă pentru aderarea la moneda unică europeană "

Aderarea României la Uniunea Europeană şi NATO reprezintă, fără niciun dubiu, cele mai bune decizii luate în istoria statului nostru naţional. Garanţiile pe care ni le oferă apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică şi Parteneriatul strategic cu Statele Unite pun România în cel mai bun context de securitate în care s-a aflat vreodată. De asemenea, statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene ne-a oferit libertăţi la care înaintaşii noştri doar au visat, precum şi toate instrumentele pentru a aduce mult aşteptata bunăstare pe meleagurile româneşti. Astfel, peste patru milioane de români, călătoresc liberi, trăiesc şi muncesc în state ale Uniunii şi reuşesc, astfel, să-şi întreţină în bune condiţii familiile rămase acasă. În plus, autostrăzile, spitalele, şcolile, utilităţile pe care le vedem construindu-se în preajma noastră se fac cu banii nerambursabili de la Uniunea Europeană.

Aşadar, ar trebui să nu uităm beneficiile aduse de apartenenţa la cele două organisme, precum şi faptul că PSD se străduia, în urmă cu numai câţiva ani, să ne îndepărteze şi de UE şi de NATO.

Deciziile Consiliului European de la Copenhaga din anul 1993 şi Tratatul nostru de aderare la Uniunea Europeană conţin prevederi exprese cu privire la eforturile pe care România trebuie să le facă pentru a adopta, în cel mai scurt timp, moneda unică europeană. Nu cred că este vreun român care să nu simtă pe propriul buzunar cât de neproductiv este să avem aproape 70% din economie legată de moneda euro, dar să nu fim încă membri ai Uniunii Monetare. Zilnic, românii din ţară şi din străinătate sunt expuşi riscurilor valutare, fie că au rate la bănci, fie că au relaţii comerciale cu statele membre, fie că se întorc în ţară, cu bani pentru familie. Fluctuaţiile monedei europene ne scumpesc mâncarea, preţul la carburanţi sau valoarea facturilor. De asemenea, costurile uriaşe de tranzacţie, atunci când schimbi euro pentru lei şi invers, sunt plătite din buzunarele celor care au trudit din greu pentru ei şi familiile lor. Aş mai adăuga şi faptul că puţini români îşi permit un credit ieftin pentru casă sau pentru maşină în lei, având în vedere nivelul mare al dobânzilor. În situaţia în care România ar fi avut moneda euro, aceste costuri şi riscuri nu ar fi existat.

Am aderat de mai bine de 13 ani la Uniunea Europeană, iar guvernele anterioare nu au avut printre priorităţi să integreze România în zona euro. Îmi aduc aminte cu întristare cum ultimul guvern PSD constituise o pseudocomisie de aderare la euro, condusă nu de vreun specialist în politici monetare, nu de Guvernatorul BNR, ci de doamna Dăncilă. Cred că asta spune tot despre intenţia PSD de a integra România în Uniunea Economică şi Monetară.

În anul 2021, ca efect al măsurilor economice corecte luate de Guvernul PNL în anul 2020, economia îşi revine mult peste aşteptările tuturor, chiar şi ale Guvernului, FMI sau ale Comisiei Europene. Aşadar, creşterea gradului de convergenţă reală şi nominală a economiei româneşti creează cel mai bun context pentru asumarea unei date certe pentru aderarea la zona euro. Mă bucură faptul că premierul Florin Cîţu a avansat deja anul 2024, ca ţintă. Îmi doresc ca toţi actorii instituţionali din ţara noastră să contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv, care va aduce un spor de bunăstare în viaţa tuturor românilor.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Veşti excelente pentru economia românească"

Guvernarea liberală dovedeşte în fiecare zi responsabilitatea şi competenţa cu care gestionează economia ţării. Toate măsurile pe care cele două guverne conduse de către PNL le-au luat, anul trecut şi anul acesta, şi-au dovedit valabilitatea în prezent, deşi, după cum bine ştim, acestea au fost foarte contestate de către PSD. Astfel, dovada rezultatelor pozitive ale măsurilor guvernărilor noastre sunt evidenţiate astăzi, conform datelor semnal publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS) - Produsul Intern Brut a crescut cu 2,8% pe serie ajustată sezonier, în trimestrul I din 2021.

Mai mult decât atât, în previziunile economice de primăvară, publicate recent, Comisia Europeană a îmbunătăţit la 5,1% estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% anterior, PIB-ul urmând să consemneze un avans de 4,9% anul viitor, de asemenea în creştere faţă de prognoza de 4% avansată în luna februarie a acestui an. În raportul "World Economic Outlook", publicat în aprilie, Fondul Monetar Internaţional şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 6%.

În acest sens, la sfârşitul lunii aprilie, şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în creştere la 5% estimarea privind avansul Produsului Intern Brut în 2021, la 1.142,9 miliarde de lei, potrivit prognozei de primăvară a instituţiei.

O îmbunătăţire semnificativă este remarcată şi în relaţiile business-to-business. Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut, în termeni nominali, în primul trimestru, faţă de perioada similară din 2020, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,8%, respectiv cu 2,4%, potrivit datelor INS.

Conform INS, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor serie brută în luna martie 2021, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 14,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+34,2%), activităţile de transporturi (+14,9%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+14,8%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+14,3%) şi din activităţile de comunicaţii (+9,0%).

Pandemia de COVID-19 ne-a afectat foarte mult vieţile tuturor, însă mediul economic din zona privată a fost cel mai greu încercat pe mai multe paliere. Dar măsurile întreprinse de Guvernele conduse de Partidul Naţional Liberal, coroborate cu o campanie de vaccinare susţinută, chiar dau roade acum şi au făcut ca revenirea la normalitate să prindă un ritm accelerat.

Am încredere că lucrurile vor continua într-un ritm pozitiv, susţinut, sub competenta şi atenta supervizare a domnului prim-ministru, Florin Cîţu, iar economia românească va reuşi să rămână numai pe un trend ascendent, întrecând orice prognoze.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

"Transparenţa voturilor date în comisii prin consemnarea lor nominală în rapoarte şi avize"

Acum vreo 3-4 săptămâni, am introdus, alături de deputaţii USR PPLUS Diana Buzoianu şi Andrei Miftode un proiect de hotărâre care să modifice Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Este vorba de PHCD 50/2021.

Pe scurt: acele voturi în comisii care sunt definite ca publice, nesecrete (adică o majoritate covârşitoare) să fie şi consemnate uninominal în rapoartele şi avizele emise de comisii. Pentru că degeaba sunt declarate ca fiind publice dacă nici cetăţenii, nici jurnaliştii, nici istoricii nu mai pot să le reconstituie după câteva zile. Responsabilitatea se disipă.

Factorul declanşator a fost un vot dezastruos şi dezonorant într-o comisie de la Senat.

Ei bine, acest proiect a ajuns în Comisia pentru regulament, care acum câteva zile s-a pronunţat: se respinge cu o largă majoritate.

Doar reprezentantul nostru a votat pentru hotărâre (mulţumiri, Silviu Dehelean). În rest, o abţinere şi voturi contra.

Practic rămâne ca în prezent. Deşi consemnarea nominală a voturilor în comisii este practică la Parlamentul European de acum vreo 5-6 ani. La fel în Congresul American. La fel în multe ţări democrate.

Votul în comisii este esenţial. Mai ales în comisiile care dau raportul. Acolo, un număr între 10 şi 20 de persoane prezente decid soarta unei legi. Acolo se poate vedea dacă există suspiciuni de trafic de influenţă, de conflict de interese, de înţelegeri pe sub masă. Şi, cu toate acestea, nu se doreşte transparenţă.

Motivarea raportului mi se pare fundamental eronată.

Se susţine faptul că comisiile sunt doar organe de lucru. Faptul că aceste comisii sunt organe de lucru nu elimină obligaţia de transparenţă. Din contră, tocmai pentru acele avize şi rapoarte unde sunt recomandări ar trebui ca voturile să fie consemnate uninominal. Pentru că o recomandare este intuitu personae. Este foarte importantă persoana, alura morală, expertiza celui care face o recomandare.

În plus, un raport de respingere în comisia raportoare duce proiectul de lege în plenul de respingeri. Nu există o metodă de a trece un proiect din acel plen. Un vot împotriva raportului de respingere doar întoarce proiectul la comisia raportoare.

Mai mult, se specifică acolo că se consemnează de fapt voturile în procesul-verbal al şedinţei. Este profund neadevărat. Nu se consemnează nimic de tipul acesta. Şi am să o dovedesc, cerând câte un proces-verbal sau două de la lucrările fiecărei comisii.

În altă ordine de idei, eu am decis să îmi public voturile în comisii. Să fac transparenţă, aşa cum fac şi pe cheltuielile forfetare.

O să îmi fac un spreadsheet accesibil public şi voi nota acolo vot cu vot pe toate rapoartele şi avizele, precum şi pe amendamentele de fond care modifică major forma iniţială a proiectului de lege.

Cred că asumarea ţine de esenţa reprezentării parlamentare.

Vă mulţumesc foarte mult şi vă invit să facem împreună paşi spre transparenţa reală a activităţii noastre parlamentare.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă informez că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 142.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între ora 10,00 şi ora 11,30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între orele 11,30 şi 12,00 - pauză; la ora 12,00 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă aveţi observaţii în legătură cu ordinea de zi? Da.

Vă rog.

Domnul deputat Gabriel Andronache, liderul Grupului PNL.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să vă propun două modificări în ordinea de zi, acceptate de toţi liderii de grup, în sensul în care propunerea legislativă aflată la punctul 5 (Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G; PL-x 161/2021) din ordinea de zi să devină punctul 2 în ordinea de zi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Punctul 5 devine 2, da?

Domnul Gabriel Andronache:

Da. Se referă la... proiectul referitor la...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

5G!

Domnul Gabriel Andronache:

Exact!

Proiectul referitor la reţelele 5G.

Şi, de asemenea, vă adresăm rugămintea ca punctul 15 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 225/2020 privind modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii (PL-x 97/2021) din ordinea de zi să devină punctul 30 din ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Înţeleg că aveţi acordul liderilor, prin urmare am şi făcut această modificare.

Vă rog, domnule deputat Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Tot cu acordul liderilor o să vă rog să aducem de pe poziţia 26, PL-x 16/2021, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.176/2020 pentru modificarea art.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.157/2020 privind acordarea unui ajutor financiar sub formă de vouchere pentru încurajarea şi sprijinirea copiilor în practicarea sportului de performanţă, proiect care a avut unanimitate în comisie, să-l aducem de pe 26, pe 7, tot cu acordul liderilor.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

De pe 26, PL-x 16/2021, pe 7, da?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bine. Acordul liderilor? Deci de acord.

Dacă mai sunt alte observaţii?

Dacă nu, intrăm în ordinea de zi şi vom începe dezbaterea iniţiativelor legislative.

Pentru început, stimaţi colegi, vă informez asupra solicitării iniţiatorilor, de retragere a Propunerii legislative pentru ratificarea Protocolului opţional la Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptat la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, şi semnat de România la 25 septembrie 2008; Pl-x 150/2021.

Solicitarea iniţiatorilor, a 39 de deputaţi şi senatori aparţinând Grupurilor parlamentare ale Alianţei USR PLUS, îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit căruia iniţiatorii proiectului de lege sau al propunerii legislative pot să-şi retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului Camerei Deputaţilor.

Dacă sunt observaţii cu privire la această solicitare? Nu sunt.

Atunci solicitarea iniţiatorilor rămâne pentru şedinţa de vot final.

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Mitrea.

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

AUR fireşte că va vota pentru retragerea Propunerii legislative, pentru motivul dat de Consiliul Legislativ, că singurul care poate ratifica un tratat semnat cu un stat sau un protocol semnat cu un stat este preşedintele României.

Înţeleg de ce iniţiatorii au cerut retragerea acestei propuneri legislative, însă nu înţeleg de ce fostul preşedinte şi actualul preşedinte al României nu a ratificat, de 12 ani, un tratat care priveşte o categorie de persoane extrem de sensibile şi vulnerabile, şi anume drepturile pe care le pot avea persoanele cu dizabilităţi din România.

Prin ratificarea acestui tratat, persoanele cu dizabilităţi pot semnala către ONU încălcări ale drepturilor lor.

Aşa cum arată iniţiativa, neratificarea protocolului ar priva cetăţenii cu dizabilităţi din România de o pârghie importantă de raportare a posibilelor abuzuri sau încălcări ale drepturilor acestora de către statul român şi trebuie avută în vedere situaţia incomodă în care se află România pe plan internaţional, fiind semnatara protocolului pe care nu l-a ratificat.

Sperăm ca preşedintele ţării să rezolve aceste probleme cât mai repede posibil.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 1 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum şi privind unele măsuri fiscale; PL-x 114/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Paul Ene (secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului):

Bună ziua!

Paul Ene, secretar de stat la Ministerul Economiei.

Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă nr. 224, adoptată în şedinţa de Guvern din 30 decembrie 2020.

Este o schemă de ajutor mult aşteptată de cei din domeniul HoReCa. Este vorba de un ajutor de stat sub formă de despăgubire, în forma a 20% din pierderea de cifră de afaceri pe anii 2019 şi 2020, aceasta fiind necesară pentru că cei din domeniul HoReCa au avut activitatea restricţionată pe perioada pandemiei.

Guvernul susţine acest proiect de lege şi vom discuta un pic detaliile şi pentru Ordonanţa de urgenţă nr. 10 care va fi pe punctul următor, cu câteva modificări care ajung să operaţionalizeze această schemă de ajutor de stat.

Mulţumim.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii.

Prezentarea raportului comun, domnul deputat Bogdan Huţucă.

Vă rog.

Şi vă rog, domnule deputat, preşedinte al Comisiei pentru buget, să faceţi şi propunerea pentru timpul afectat dezbaterii proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum şi privind unele măsuri fiscale.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19.

Scopul măsurilor de sprijin este să asigure continuitatea activităţii agenţilor economici din sectorul turistic, structuri de cazare, structuri de alimentaţie, agenţii de turism, grav afectaţi de impactul economic al epidemiei de coronavirus, prin îmbunătăţirea accesului la lichidităţi, pentru a-i ajuta să îşi continue activitatea şi să păstreze locurile de muncă.

Valabilitatea schemei de ajutor de stat poate fi prelungită doar după obţinerea aprobării din partea Comisiei Europene.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Timpul?

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Trei minute.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

S-a propus timpul de dezbatere de trei minute.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 136, pentru - 134, un vot împotrivă şi o abţinere.

Deci a fost adoptat timpul afectat dezbaterii proiectului de lege, de trei minute.

Întreb dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Năcuţă Sorin, Grupul PNL.

Domnul Sorin Năcuţă:

Stimaţi colegi,

Măsurile obligatorii, dar necesare, impuse în perioada de pandemie au afectat negativ, direct, operatorii din industria HoReCa, iar măsurile instituite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020 au drept scop sprijinirea acestor operatori din acest domeniu grav afectat de pandemie, accesul la lichiditate şi păstrarea locurilor de muncă.

De altfel, sprijinirea întreprinderilor economice este o prioritate a programului de relansare economică a Guvernului României, aceşti operatori având o contribuţie importantă la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.

La Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare deputaţii PNL au dat un aviz pozitiv pentru acest proiect.

Ca urmare, Grupul PNL va vota pentru aprobarea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Tot la dezbateri generale, domnul deputat Victor Ilie, online.

Vă rog.

Domnul Victor Ilie (prin audioconferinţă):

Stimaţi colegi,

Aş vrea să adresăm împreună mulţumiri celor din sectorul HoReCa, care au respectat restricţiile şi ne-au ajutat să trecem cât mai bine posibil prin această pandemie.

Vă solicit votul pentru acest proiect extrem de important, pe care toată lumea îl aşteaptă, din acest domeniu grav afectat de criză. Dar vreau să vă spun că nu este suficient şi trebuie să facem mai mult.

Vă solicit sprijinul pentru măsuri viitoare, inclusiv zero taxe pe salariul minim. Trebuie să facem un efort, suntem ţara cu cel mai înalt nivel de taxe pentru salariile mici şi trebuie să schimbăm acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă nu mai sunt intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Vă informez că raportul comisiilor conţine 5 amendamente respinse şi întreb dacă se susţin. Nu.

Prin urmare, proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G; PL-x 161/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Alexandru Bologan (secretar de stat, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării):

Bună ziua!

Mă numesc Bologan Alexandru, sunt secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Proiectul de act normativ urmăreşte stabilirea unor mecanisme de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software, utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, fiind urmărite considerente ce ţin de eliminarea oricăror riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale şi apărarea ţării.

Actul normativ propune măsuri de eliminare treptată, acolo unde este cazul, a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software electronice care sunt utilizate în prezent de către furnizorii de reţele de comunicaţii, de producători care nu obţin sau nu deţin autorizaţia instituită prin lege.

Guvernul României susţine proiectul de lege în forma adoptată în Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru tehnologia informaţiei, Comisia pentru apărare, Comisia juridică pentru prezentarea raportului comun.

Domnul deputat Constantin Şovăială.

Vă rog.

Preşedintele Comisiei pentru apărare.

Domnul Constantin Şovăială:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezint raportul comun asupra Proiectului de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G; PL-x 161/2021, trimis Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cu adresa PL-x 161 din 21 aprilie 2021.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, în conformitate cu dispoziţiile art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă, conform adresei cu nr. 202/2021.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil proiectul de lege, conform Hotărârii nr. 37 din 7 aprilie 2021, în temeiul prevederilor art. 4 lit. d) pct. 1 din Legea nr. 415/2002.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu majoritate de voturi.

Comisia pentru industrii şi servicii a avizat favorabil această iniţiativă legislativă, cu majoritate de voturi.

În conformitate cu prevederile art. 61, art. 63 şi art. 129 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, ai Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege în şedinţa comună desfăşurată în sistem mixt din ziua de 12 mai 2021.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, ai Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G, în forma iniţiatorului - Guvernul României, cu amendamentele respinse prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să propuneţi şi timpul afectat dezbaterii, fiind în procedură de urgenţă şi având amendamente, conform art. 120 din Regulament.

Vă rog.

Domnul Constantin Şovăială:

Mai am o ultimă frază, să închei.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. e) şi k) din Constituţia României, republicată.

Mulţumesc.

Trei minute. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Supun votului plenului propunerea timpului de trei minute.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 168 prezenţi, pentru - 161, contra - 5, abţineri - două, "nu votez" - 0.

Adoptat.

Intervenţii la dezbateri generale.

Domnul deputat Grosaru Andi-Gabriel, Grupul minorităţilor.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un proiect important şi de aceea am să vă spun care sunt problemele cu acest proiect.

În primul rând, proiectul de lege nu prevede un regim special de protecţie a drepturilor de autor pentru producerea, administrarea şi utilizarea tehnologiilor 5G pe teritoriul României.

Proiectul nu prevede o procedură concurenţială clară de atribuire a contractelor pentru reţelele 5G.

Proiectul de lege facilitează crearea şi menţinerea oligopolului, care poate controla piaţa de reţele 5G, neexistând garanţii legale de asigurare a unor standarde concurenţiale de selecţie şi prestare a serviciului din prezentul proiect de lege.

Proiectul nu prevede, de asemenea, şi nu defineşte administratorii, operatorii, utilizatorii de reţele 5G, ci doar producătorii.

Proiectul nu este în acord cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice.

Definiţia, de asemenea, a ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor de la art. 2 din proiectul de lege nu corespunde definiţiilor din Legea nr. 51/1991.

De altfel, definiţiile de la art. 2 sunt lipsite de claritate, previzibilitate şi calitate şi au caracter circular şi echivoc.

Competenţa prevăzută de art. 3 din proiectul de lege nu este proprie prim-ministrului, ci se suprapune cu atribuţiile şi competenţele ANCOM.

De altfel, art. 8 din proiectul de lege este neconstituţional.

Articolul 12 este lipsit de calitate şi previzibilitate.

Sancţiunile încalcă standardele de calitate, claritate şi previzibilitate ale normelor contravenţionale.

Articolul 15 nu prevede durata pedepsei complementare, care, conform jurisprudenţei şi doctrinei, trebuie să fie determinată.

De altfel, proiectul nu prevede o modalitate concretă prin care se stabilesc criteriile în funcţie de care se realizează selecţia reţelelor de 5G, fiind încălcată Decizia CCR nr. 17/2015.

Totodată, proiectul de lege nu stabileşte competenţe de control şi monitorizare faţă de toţi deţinătorii de infrastructuri 5G.

De asemenea, proiectul de lege nu prevede competenţe proprii ale SRI.

Totodată, proiectul de lege nu prevede mecanisme de prevenire şi combatere a încălcării de către producătorii, administratorii şi operatorii de reţele 5G...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

V-aş ruga să concluzionaţi!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Bineînţeles, domnule preşedinte!

...a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români.

În acelaşi timp, proiectul de lege nu prevede mecanisme de control democratic şi parlamentare al activităţii prevăzute la punctele 14, 15 şi 16.

Domnule preşedinte,

Având în vedere faptul că şi în cadrul discuţiilor din comisiile reunite procedura de vot a fost viciată, şi nu în ultimul rând s-au pronunţat nume de firme, suntem la momentul zero pentru implementarea acestui proiect.

Noi, ca Parlament al României, nu facem publicitate companiilor.

Drept urmare, avem motive de reexaminare...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Drept pentru care v-aş ruga să nu pronunţaţi numele niciunei firme şi să încheiaţi prezentarea.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

V-am şi spus, avem motive de reexaminare, sens în care vă solicit, domnule preşedinte, dumneavoastră, conform art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, să trimiteţi legea la comisii şi să sesizaţi în acelaşi timp Comisia pentru constituţionalitate pentru punerea în acord a acestei legi importante cu prevederile actelor normative menţionate de către mine şi nu în ultimul rând cu decizia Curţii Constituţionale nr. 17/2015 privind securitatea cibernetică a României.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ, pe procedură.

Vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ceea ce aţi auzit nu reprezintă punctul de vedere al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Este opinia unui deputat, care e liber s-o exprime.

Totodată, neavând calitatea de lider de grup, şi nici de vicelider, vă rog să ignoraţi solicitarea de retrimitere la comisie.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Numai un pic!

Domnul Gabriel Andronache, pe procedură.

E pe procedură. Procedura are întâietate, conform Regulamentului. Un pic de răbdare!

Domnul deputat Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este corect ceea ce a spus domnul deputat Ganţ, în sensul în care articolele din Regulament trebuie citite în ansamblul lor, nu pe fragmente.

Astfel, este adevărat, art. 70 dispune ca în situaţia în care se constată că un amendament sau mai multe amendamente au impact asupra conţinutului reglementării, preşedintele de şedinţă poate dispune retrimiterea la comisie. Dar, această solicitare - tot Regulamentul spune - o poate realiza un lider sau un vicelider de grup.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Vreţi un drept la replică?

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da.

Domnule preşedinte,

În primul rând, cu părere de rău, ar fi trebuit să spun asta, ceea ce colegul meu a afirmat nu este adevărat, în condiţiile în care am avut şi am în continuare acordul grupului şi al liderului de grup.

Deci nu permit ca un coleg să pună la îndoială, în primul rând corectitudinea cu care îmi desfăşor activitatea în Parlamentul României şi după aceea procedurile. Procedura art. 70, într-adevăr, menţionează că, la solicitare, preşedintele şedinţei poate trimite proiectul de lege, spre discuţii, înapoi la comisii, dar acest lucru poate fi făcut la solicitarea oricăruia dintre noi. Hotărârea aparţine preşedintelui de şedinţă sau, în cazul prevăzut de lege, poate fi solicitat direct de către liderul de grup sau de către iniţiator, sau de către unul dintre iniţiatorii proiectului de lege.

Vă rog frumos să lecturaţi art. 70 din Regulament.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu pentru intervenţie.

În momentul în care propunerea vine de la un lider sau vicelider, atunci o voi lua în calcul. Deocamdată liderul Grupului minorităţilor nu a intervenit în acest sens.

Îl rog pe domnul deputat Popescu Pavel, Grupul PNL, să îşi exprime punctul de vedere pe dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt aproape doi ani şi trei luni de când sămânţa acestei legi a fost plantată în România de Partidul Naţional Liberal. O spun astăzi aici foarte clar.

Această lege este o lege istorică pentru România, din toate punctele de vedere.

În primul rând, pentru că în dezinformarea acestor zile, în propaganda în care suntem învăluiţi, România îşi menţine cursul corect pe traiectoria valorilor democratice şi transatlantice.

În pofida miilor, sutelor de mii de voci care au stat în faţa acestui proiect, împotriva acestui proiect, România demonstrează astăzi că este un stat matur, deşi e o democraţie tânără, şi că, în pofida tuturor presiunilor care s-au făcut în aceşti doi ani şi câteva luni, România alege calea corectă. Calea corectă pentru România este în primul rând pentru protecţia datelor cetăţenilor ei, este pentru protecţia siguranţei şi securităţii statului român, şi astăzi România alege calea corectă.

Ceea ce vreau să nu uitaţi niciodată este că, în mod istoric, aşa cum întotdeauna s-a întâmplat în istoria acestei ţări, cei care au dus România din punct de vedere politic pe traiectoria corectă şi astăzi sunt cei din Partidul Naţional Liberal.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Grindeanu Sorin, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Sigur, am să încerc să nu fiu aşa, poetic, ca antevorbitorul meu, cu "însămânţări" şi aşa mai departe, şi am să încerc să mă refer la proiect.

Proiectul este urmarea unui memorandum semnat de Guvernul României, în 2019. Nu de altcineva, ci de Guvernul României, în 2019, împreună cu Guvernul Statelor Unite.

Acest proiect transcende problema de comunicaţii. Aşa cum s-a spus şi în raport, şi în ceea ce spuneau cei care au iniţiat, este o problemă şi de siguranţă naţională şi de securitate naţională.

Atâta timp cât România face parte dintr-o alianţă, şi de tip militar, şi acest proiect a primit şi avizul CSAT, cred că această componentă pe care v-am amintit-o este extrem de importantă.

Totodată, apropo de ce spunea colegul Popescu, mi-aduc aminte tot o declaraţie de acest tip, făcută undeva prin toamna anului 2019, tot a dânsului, în care spunea că la o lună după ce vine PNL la guvernare se va da această lege - asta, aşa, pentru aducere aminte. (Vociferări.) După care, sigur că în ultimele zile - şi aici tind să-i dau dreptate - am văzut tot felul de fluctuaţii şi de bătălii, dincolo, poate, de un anumit cadru normal.

Chiar a fost un semn de întrebare pe care l-am ridicat noi, cu privire la intenţia ministrului Năsui de a retrage acest proiect de pe ordinea de zi.

Sigur, s-a revenit, dar nu rămâne fără acest semn de întrebare: domnul Năsui dându-şi avizul în Guvern; domnul Năsui fiind ministrul economiei, fiind membru al CSAT, şi-a dat şi acolo avizul; s-a trimis acest proiect; ca să se răzgândească peste vreo două-trei zile sau o săptămână. Dar e neimportant, important e fondul problemei. Iar fondul problemei este cel pe care l-au prezentat colegii mei şi în comisie.

În concluzie, pentru că nu vreau să vă reţin foarte mult, Grupul PSD susţine acest proiect, chiar dacă în toată această perioadă am avut diverse discuţii cu cei care sunt în această piaţă şi care au trimis diverse observaţii vizavi de acest proiect. Pentru că vorbim şi de reţelele deja existente, cele de 2G, 3G, 4G, şi există un anumit impact şi asupra reţelelor deja existente.

Revenind la fondul problemei, având toate aceste avize, Grupul PSD va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Îl rog pe domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul AUR, să prezinte opinia grupului.

Domnul George-Nicolae Simion:

Fondul problemei aici sunt banii, foarte mulţi bani, interese majore. Toate grupurile parlamentare, toate partidele parlamentare au fost apelate de companiile de telecomunicaţii, cu diferite oferte, la vedere, mai puţin la vedere... (Vociferări.) ...inclusiv noi, domnule Roman, şi e de datoria noastră să spunem acest lucru, sunt interese mari.

Nu avem nicio problemă cu fondul, cu ideea centrală a acestei legi.

Totodată, ce a încercat domnul deputat Grosaru, să retrimită, să propună un vot pentru retrimiterea la comisii, nu cred că trebuia respins aşa, brutal.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Cere tu, poţi!

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, nu ştiu dacă are rost.

E clar, această lege a mers pe repede înainte.

Eu mi-am spus îndoielile în cadrul Biroului permanent.

Unul dintre deputaţii noştri a făcut o solicitare la Comisia Europeană, care spunea că... legislaţia tehnică trebuie agreată întâi cu cei de la Comisia Europeană.

Avem un ministru, pe domnul Claudiu Năsui, care a încercat să retragă această lege, probabil din aceleaşi considerente.

Noi, la Biroul permanent, am primit asigurări că... Comisia Europeană avizează doar chestiunile tehnice şi acestea se reglementează prin legislaţie secundară.

Acum, companiile, operatorii pot solicita despăgubiri de până la un miliard de euro, care vor fi plătite, în eventualitatea în care ajungem acolo, în eventualitatea unei legi scrise prost.

Iar ce-mi zic colegii mei de la comisie este faptul că legea face referire doar la producători, şi nu la operatori. Iar relaţia noastră directă, ca stat, este cu operatorii, nu cu producătorii. Putem ajunge - şi vreau să existe asumarea de răspundere din partea fiecărui parlamentar pe acest lucru. Dacă ajungem să plătim despăgubiri de un miliard şi jumătate, lucrul acesta este grav.

E important ca legea, trecută prin procedură parlamentară, prin Cameră, prin Senat, să fie tratată cu grijă. Poate CSAT-ului i-au scăpat unele aspecte, unele dintre ele remarcate de Andi Grosaru.

Fără a dori să luăm partea acestor firme de lobby, fără a dori să ne punem împotriva intereselor noastre euro-atlantice, vă semnalăm totuşi o voce a românilor, care nu trebuie să ajungă să plătească pentru o lege scrisă prost.

Aşa că asumaţi-vă responsabilitatea!

Domnul Pavel Popescu, ca iniţiator şi principal artizan, ar trebui să răspundă dacă se va ajunge la despăgubiri pentru operatori.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Îl rog pe domnul deputat Miruţă Radu, care este înscris pentru dezbatere, online, să intervină.

Vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruţă (prin audioconferinţă):

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Vă mulţumesc frumos pentru cuvânt.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Înainte de a începe ceea ce voiam să spun, i-am auzit pe antevorbitorii mei vorbind despre vocea românilor.

Cred că ar fi important să vorbim şi despre urechile românilor. Şi în acest sens e de subliniat faptul că notificarea Comisiei e necesară doar pentru normele tehnice, nu şi pentru legea-cadru care se votează acum în Parlament.

Acum 20 de ani se vorbea despre Internet. Acum, de fapt, provocarea nu mai este conexiunea la Internet; provocarea este Internetul lucrurilor, cel în care foarte multe dispozitive din jurul nostru o să fie din ce în ce mai mult interconectate.

Latenţa în reţelele de 5G va fi de 10 ori mai mică decât în cele de 4G şi asta, pentru cei care lucrează un pic în domeniu, permite de fapt să executăm activităţi de la distanţă în timp real.

Ce ar însemna ca un medic, având în vedere sistemul medical din România, "îngrijit" foarte bine de antevorbitorii mei şi partidele lor în ultimii 20 de ani, ar putea să intervină într-o operaţie a unui pacient dintr-o altă zonă a ţării, precizia instrumentelor, care de fapt este problema actuală, rămânând aceeaşi.

Sau despre sistemul de transport fără şofer, care acum este mult mai aproape de implementare în contexte diferite.

Despre reţelele cu procesare bazată pe conţinut, care vor deschide multe alte orizonturi în ceea ce priveşte experienţa utilizatorului.

Numărul mare de dispozitive conectate odată cu implementarea acestei tehnologii va permite în mod cert o tranziţie mult mai rapidă către oraşe inteligente, către autoturisme autonome.

Iar trendul acesta, pe care oricum nu-l poate nimeni opri, va împinge Parlamentul, va împinge Guvernul, va împinge instituţiile deconcentrate înspre digitalizarea atât de dorită, dar pe care se pare că de-a lungul timpului responsabilii au mişcat-o foarte, foarte greu.

5G nu e o tehnologie perfectă, dar în mod cert va fi rapid adoptată de consumatori într-un mod în care nici nu va putea şi nici nu trebuie să fie oprit.

În contextul acesta, al creşterii volumului de trafic digital, evident că securitatea informaţiei este crucială, dar, domnule Grindeanu, standardele adoptate şi algoritmii de criptare din zilele noastre garantează ştiinţific că informaţia nu poate fi utilizată maliţios în condiţii normale.

Despre eventualele condiţii anormale - e de datoria reprezentanţilor din CSAT să se asigure că producătorii de software, producătorii de hardware îndeplinesc nişte rigori concrete şi nişte rigori care pot fi măsurate.

Prin tehnicalitatea sa, reglementarea 5G nu prea poate fi făcută în piaţa publică, cu o participare colaborativă, din partea tuturor, ci de către specialiştii pe care, indirect, noi, cetăţenii, prin parlamentarii aleşi, care desemnează Guvernul, sau prin preşedintele ţării, care împreună compun acest CSAT, acest CSAT are atribuţii de intervenţie concretă atunci când există indicii de alterare a siguranţei transmisiunii informaţiei.

Pentru evidentele avantaje...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încercaţi să...

Domnul Radu-Dinel Miruţă (prin audioconferinţă):

...pe care tehnologia 5G...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...conchideţi.

Domnul Radu-Dinel Miruţă (prin audioconferinţă):

Pentru evidentele avantaje pe care tehnologia 5G le... ia amploare în România, Grupul parlamentar al USR PLUS va vota astăzi acest proiect de lege.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, aşa.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Pavel Popescu, drept la replică, vă rog.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă (din sală):

Luaţi-vă şi roaba! Roaba!

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule George Simion, trebuie să vă dau replica pentru că, da, deşi mă consider artizanul acestei legi, iniţiatorul este Guvernul României.

Şi vreau să vă spun că ceea ce spuneţi dumneavoastră cu privire la plăţile sau despăgubirile pe care ar trebui să le plătesc eu sau cineva în această ţară..., este simpla propagandă pe care am auzit-o în ultimii 2 ani de zile.

Dimpotrivă, această ţară va câştiga din punct de vedere financiar enorm de mult, pe această lege.

Vreau să vă spun că în centrul acestei legislaţii a stat Preşedintele României, să nu uităm acest lucru!

Şi sper că astăzi partidul dumneavoastră, în spiritul patriotic pe care îl predicaţi zilnic... (Vociferări.) ...să fie alături de noi. (Vociferări.)

Cât pentru...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

...colegii...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încheiaţi...

Domnul Pavel Popescu:

Domnule preşedinte...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...domnule deputat.

Domnul Pavel Popescu:

Cât pentru colegii... (Vociferări.) ...care au fost aici... (Vociferări.) ...la tribună... (Vociferări.) ...şi au denaturat, ca să spun aşa, realitatea evenimentelor, vreau să spun că un vechi proverb spune aşa - "După război... (Vociferări.) ...mulţi viteji se arată!". (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Îl rog pe domnul deputat Rodeanu Bogdan, pe procedură. (Vociferări.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă văd nevoit să fac câteva precizări în ceea ce priveşte tehnica legislativă care derivă de aici, din Parlamentul României, dar şi din spectrul guvernamental.

Avizele Comisiei Europene se referă la normele tehnice care derivă din normele de implementare, care, la rândul lor, cad în sarcina instituţiilor guvernamentale după aprobarea acestei legi, care este, de fapt, o lege-cadru.

Deci, în momentul de faţă, sarcina Parlamentului este doar de a adopta un proiect de lege care ulterior va fi prelucrat de Guvern şi căruia i se vor livra normele de implementare - ale prezentului proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumim şi noi pentru precizări.

Domnul deputat Simion, drept la replică, 30 de secunde.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă (din sală):

Ziceţi-i de roabă, domnule Simion, dacă are roaba la el!

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnule Popescu, nu este nicio garanţie faptul că preşedintele Iohannis este implicat în această lege.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Era vorba de Guvernul României, nu de Preşedintele României. (Aplauze.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Ba da, însuşi...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Atenţie un pic la instituţii, vă rugăm!

Domnul George-Nicolae Simion:

Ba da, domnule vicepreşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

A spus de Guvernul României, domnul Popescu. Eram aici... (Vociferări.) ...şi a spus că iniţiator e Guvernul României. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

A spus de preşedintele Iohannis, domnul Popescu.

Şi atâta timp cât nu dezbatem - pentru că această lege nu a fost dezbătută, din cauza multor presiuni din partea companiilor, inclusiv cele din China, această lege nu a fost dezbătută pe articole, în comisii. Au fost respinse amendamente doar pentru a trece pe repede înainte.

În sensul acesta, da, dumneavoastră, care votaţi pentru şi care sunteţi artizanii acestei legi, ar trebui să răspundeţi, să vă asumaţi răspunderea dacă se va ajunge la despăgubiri.

Este normal şi este în spirit democratic să punem... să adresăm aceste chestiuni, având grijă să nu fim influenţaţi de anumite companii de lobby, pe care le înţelegem, înţelegem că există pe piaţă şi că... caută să intervină pe chestiuni cât se poate de normale, legate de protecţia datelor, legate de siguranţa persoanelor şi de dreptul nostru la viaţă intimă.

Aceste chestiuni trebuie puse în discuţie, absolut de acord.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Alfred Simonis, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Nu intenţionam să iau cuvântul la această iniţiativă pentru că nu sunt specialist în domeniu, însă atunci când Grupul PNL a propus 3 minute ca timp de dezbateri pentru această lege m-am amuzat.

Constat, la finalul dezbaterilor, că poate era mai bine să fie doar 3 minute, ca să nu ne fie dat să auzim atâtea lucruri neadevărate.

Interesant este că domnul Popescu, pe de o parte, ne spunea faptul că...

De fapt, nu, haideţi să o luăm invers.

S-a explicat foarte mult cum s-a născut, cum s-a "însămânţat" această lege, şi anume, un memorandum iniţiat de Guvernul României, în 2019, în parteneriat cu Guvernul Statelor Unite, avizat în CSAT şi trecut prin comisiile parlamentare, în regim de urgenţă, fără foarte multe dezbateri, pentru că pare că am înţeles cu toţii nevoia de a adopta această lege.

După aceea, ne spune domnul Popescu că dânsul este artizanul acestei legi, ceea ce mă zgârie pe urechi, trebuie să recunosc, şi mi-e foarte complicat să accept.

În acelaşi timp, domnul Popescu ne spune că "Preşedintele României a stat în centrul legislaţiei pe această temă".

Aţi devenit cumva Preşedintele României, că nu mai înţeleg? Haideţi să fim serioşi!

Este o iniţiativă împotriva căreia pare că nu e nimeni. Este o iniţiativă, aşa cum vă spuneam, aprobată în CSAT.

Mi-e greu să cred că un astfel de memorandum, trecut prin Guvern, trecut prin CSAT, trecut chiar de Parlament, de comisii, poate avea acele consecinţe catastrofice despre care se vorbea mai devreme.

Nu pare că se opune nimeni vehement acestei iniţiative.

Aşa că, haideţi, dacă tot suntem cu toţii de acord sau majoritatea, cu excepţia domnului Năsui - pare că domnul Năsui încă nu e convins -, haideţi să trecem peste şi să trecem la vot.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Cu aceasta, sistăm discuţiile pe dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă informez că raportul comisiilor conţine 4 amendamente respinse.

Întreb, dacă se susţin? Nu.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

O voce din sală:

Susţine amendamentul.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Am sistat discuţiile, am anunţat deja, şi proiectul rămâne la votul final, am încheiat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum şi privind unele măsuri fiscale; PL-x 135/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Prin acordul liderilor, s-au stabilit 2 vorbitori de grup.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României, vă rog.

Domnul Paul Ene:

Bună ziua!

Paul Ene, secretar de stat la Ministerul Economiei.

Este vorba de Ordonanţa nr. 10, iniţiată de Guvern pentru a operaţionaliza acordarea ajutorului de stat celor din domeniul HoReCa.

S-au adus câteva îmbunătăţiri tocmai pentru a uşura modul de acordare şi tocmai pentru a acorda acest ajutor celor care au avut într-adevăr activitatea restricţionată.

S-a introdus un raport de audit sau de expertiză contabilă care să certifice sumele pe fiecare cod CAEN, astfel încât doar codurile CAEN eligibile să primească acest ajutor de stat.

Şi unul dintre cele mai importante lucruri care s-au adăugat a fost proratarea ajutorului de stat, tocmai pentru ca toţi cei care vor fi declaraţi eligibili în urma evaluărilor să primească o parte din aceşti bani.

Evident, suma stabilită prin ordonanţă este în total de 500 de milioane de euro şi contractele vor fi semnate pe această sumă, dar, în limita creditelor bugetare, toţi vor beneficia la finalizarea evaluărilor de ajutor de stat.

S-au mai rezolvat alte mici probleme legate de discriminarea pe care o aveau agenţiile de turism care aplică regimul special, şi atunci s-a luat în calcul pentru baza de calcul rulajul.

Vreau să mulţumesc totodată colegilor din Parlament care au venit, şi în Senat, şi în Camera Deputaţilor, cu amendamente care să uşureze şi mai mult. Şi aici un lucru foarte important adăugat este includerea băncilor ca parteneri, tocmai ca plata ajutorului de stat să se facă prin intermediul băncilor, în loc de trezorerie.

Salutăm, totodată, şi adăugarea CAEN-ului organizatorilor de evenimente şi congrese. Şi ei au avut activitatea restricţionată pe tot parcursul anului 2020, dar şi la începutul anului 2021.

Şi Guvernul susţine forma adoptată în comisiile din Camera Deputaţilor şi vă mulţumim pentru ajutor.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiilor raportoare, Comisia pentru industrii, Comisia pentru buget şi Comisia pentru politică economică, prezentarea raportului comun, vă rog.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisiile avizatoare au dat aviz favorabil.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propun, ca timp de dezbatere, 10 minute, pentru acest proiect.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Dacă vreţi să propuneţi şi timpul alocat dezbaterilor pe acest proiect, fiind în procedură de urgenţă şi având 20 de amendamente admise.

Domnul Costel Neculai Dunava (din sală):

Am propus 10 minute.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Scuză-mă!

10 minute?

Domnul Costel Neculai Dunava (din sală):

Da, da.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Supun votului dumneavoastră timpul alocat dezbaterii, de 10 minute.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 170, pentru - 166, contra - 2, "nu votez" - 2.

Timpul alocat dezbaterilor pe acest proiect de lege a fost votat - 10 minute.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii?

Vă rog, domnul deputat Dancă Ionel, Grupul Partidului Naţional Liberal.

Domnul Ionel Dancă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Suntem în faţa unei realităţi economice pe care şi cei mai optimişti cu greu ar fi garantat că astăzi, după un an de zile de pandemie, România va fi pentru al doilea trimestru, consecutiv, campioana creşterii economice în Europa. (Vociferări.)

Acesta este rezultatul Guvernării liberale, doamnelor şi domnilor. (Vociferări.)

Sunt soluţii liberale pe care Guvernul Partidului Naţional Liberal... (Vociferări.) ...le-a adoptat în perioada de pandemie, în cea mai dură criză sanitară din ultimii 100 de ani... (Vociferări.) ...şi care, iată, au dat roade.

Astăzi... (Vociferări.) ...suntem chemaţi să adoptăm... (Vociferări.) ...aici, în Parlament, o altă schemă de sprijin pentru unul dintre sectoarele cele mai afectate de această criză sanitară... (Vociferări.) ... sectorul HoReCa.

Este o altă soluţie liberală, adoptată, propusă anul trecut de Guvernul liberal şi pe care noi astăzi suntem chemaţi s-o adoptăm în Parlament, pentru a putea fi implementată cât mai rapid.

Pentru că, pe lângă faptul că încă de la preluarea Guvernării liberale, la începutul anului 2020, a trebuit să reparăm toate aberaţiile toxice PSD-iste care au distrus economia, de la salvarea Pilonului II de pensii până la taxarea sectorului energetic... (Vociferări.) ...şi a multor sectoare economice, prin Ordonanţa nr. 114... (Vociferări.) ...lucru pe care l-am făcut încă din primele zile ale Guvernării; după aceea, ne-am confruntat cu cea mai dură criză sanitară, şi soluţiile liberale au dat roade. România a avut cea mai mare creştere economică în ultimul trimestru din anul 2020 şi în primul trimestru din 2021 suntem în continuare campionii creşterii economice din Uniunea Europeană.

Aceste rezultate nu au venit din senin. Este meritul economiei private, este meritul antreprenorilor şi meritul Guvernului, care a înţeles să fie alături de acest mediu de afaceri... (Vociferări.) ...confruntat cu această criză economică foarte dură.

Pachetul de sprijin adoptat de Guvernul liberal în anul 2020... ... (Vociferări.) ...a fost unul dintre cele mai consistente din Uniunea Europeană, care s-a ridicat la aproximativ 7% din PIB, prin măsuri, atât active, pentru cei care sunt afectaţi, care au avut locurile de muncă afectate, cât şi pentru companii.

30 de miliarde de lei au fost instrumente financiare de garantare a creditului pentru capital de lucru şi de investiţii... (Vociferări.)

4 miliarde de euro... (Vociferări.) ...domnule Solomon, 4 miliarde de euro, am salvat locurile de muncă ale românilor! (Vociferări.)

N-aveţi ce vorbi dumneavoastră!

Dumneavoastră aţi vrut să distrugeţi economia! Aţi vrut să distrugeţi Pilonul II de pensii... (Vociferări.) ...să lăsaţi românii fără dreptul la o pensie privată!

Noi am salvat economia de la colaps... ... (Vociferări.) ...şi, iată, astăzi, suntem campionii creşterii economice!

Grupul Partidului Naţional Liberal vă cheamă, vă solicită să adoptaţi această schemă de sprijin pentru HoReCa...

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Care HoReCa? Că aţi omorât-o!

Domnul Ionel Dancă:

...şi odată adoptată, Ministerul Economiei trebuie să o implementeze cât mai rapid. (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul deputat Budăi Marius, Grupul PSD.

(Domnul deputat Adrian Solomon solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule deputat Solomon Adrian, drept la replică. (Vociferări.)

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ce pot să-i spun antevorbitorului? Decât că aşa este, domnule! (Râsete. Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. (Aplauze.)

Îl rog pe domnul deputat Budăi Marius, Grupul PSD.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mai că sunt tentat, domnule preşedinte, să folosesc aceeaşi tactică, ca a domnului Adrian Solomon.

Dar, oameni buni, dacă aveţi creştere economică, dacă situaţia este aşa de roz cum o prezentaţi, de ce nu daţi, domnule, banii la oameni? De ce nu respectaţi Legea pensiilor? (Aplauze.) De ce nu dublaţi alocaţiile? De ce nu măriţi salariile?

Într-o creştere economică în care, pe medie, într-un coş al produselor de bază, scumpirea este de 10% şi veniturile sunt îngheţate, şi dumneavoastră veniţi să ne spuneţi că ce bine e în România?

Daţi banii la oameni dacă aveţi creştere economică!

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Doamna deputat Burciu Cristina, Grupul PNL.

Doamna Cristina Burciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi prevede sprijinirea societăţilor comerciale din domeniul ospitalităţii, grav afectate în pandemie, în urma închiderii parţiale sau totale a activităţii acestora. (Vociferări.)

Grupul parlamentar al PNL apreciază reacţia promptă şi obiectivă a Guvernului României, care a adoptat decizii pragmatice pentru atenuarea efectelor crizei economice şi reducerea impactului negativ asupra operatorilor economici din turism.

Amintesc între acestea - extinderea perioadei de derulare a schemelor de ajutor de stat de la 30 iunie 2021 la 31 decembrie 2021, precum şi modificarea termenului de plată a sumelor corespunzătoare de la 30 de zile de la semnarea contractului de finanţare până la data de 30 iunie 2022, în limita creditului bugetar.

Consider că Parlamentul este o instituţie esenţială în cadrul procesului de revenire la normalitate a României, astfel încât dezbaterea şi adoptarea în procedură de urgenţă a acestor modificări reprezintă o dovadă de solidaritate cu operatorii economici din sectorul turistic şi de alimentaţie publică, care au avut de suferit în ultima perioadă.

Proiectul de lege conţine măsuri concrete de sprijin şi, în consecinţă, va fi votat de către deputaţii Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Kolcsár Károly, Grupul UDMR.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ştim cu toţii cât de mult a fost afectat acest sector al industriei HoReCa.

Cunosc situaţia dramatică câteodată, chiar nu foarte uşoară, a angajaţilor din sectorul HoReCa, deopotrivă şi a patronilor care îşi desfăşoară activitatea în acest sector.

Proiectul pe care îl vom adopta azi este necesar pentru a putea redresa economia în sectorul HoReCa.

Fac apel pe această cale ministerului de resort, să facă demersuri ca, cât mai repede, să ajungă aceşti bani la beneficiari.

O.U.G. nr. 10/2021 nu este perfectă, dar este echitabilă, în sensul că toate societăţile care se califică în acest criteriu de eligibilitate vor beneficia de acest ajutor de stat, nemaiexistând această competiţie inutilă între societăţi, datorată principiului "primul venit, primul servit", unii da, alţii ba.

Am rămas datori câtorva societăţi care organizează evenimente de mare anvergură, societăţi a căror activitate este restricţionată şi în ziua de azi.

Sper ca Executivul să rezolve şi această problemă.

În consecinţă, UDMR va vota acest proiect de lege.

Şi vă invit pe toţi ca să ne urmaţi exemplul!

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului PSD, al doilea vorbitor, şi ultimul, doamna deputat Predescu Ana-Loredana, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Vezi că la 5G aţi vorbit 3!

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Adoptarea acestui proiect de lege este mai mult decât necesară, având în vedere măsurile anti-COVID care au dus la distrugerea industriei HoReCa, afectată masiv, cu pierderi grave, atât asupra angajaţilor, cât şi asupra operatorilor economici şi mai ales a bugetului de stat.

Şi aici aş vrea să-i atrag puţin atenţia domnului Dancă, vizavi de câteva cifre, care vorbesc de la sine despre "performanţele" actualului Guvern.

De la 400.000 de angajaţi, cât număra industria în 2019, au rămas 280.000 în 2021.

De la 40.000 de unităţi în 2019 au ajuns la 28.000, cifră în continuă scădere.

Pierderile sunt estimate la peste 3 miliarde de euro, mare parte din ele resimţindu-se în capitala turismului românesc şi Colegiul din care provin, Braşov.

Potrivit INS, la capitolul înnoptări, în primul trimestru din 2021, în Braşov s-au înregistrat 260.000 de înnoptări, cu scădere de 24,7% faţă de cele din aceeaşi perioadă, apropo de performanţe economice!

Mă bucur acum că Braşovul a revenit în scenariul verde şi terasele şi restaurantele se pot deschide, în anumite condiţii, pentru că operatorii economici trebuie să-şi desfăşoare activitatea economică.

Vreau să spun că, cu opoziţia iniţială a Guvernului, reprezentat de Ministerul Economiei, şi aş spune chiar o opoziţie destul de vehementă, ce aduce nou PL-x 135/2021 este că alături de HoReCa va fi inclusă şi industria organizării de evenimente de business şi high-tech, târguri şi congrese, ramură conexă HoReCa, ignorată total de Guvernul României, dar sprijinită de Grupul PSD în Comisia pentru industrii şi servicii.

Vorbim de o industrie 100% românească, construită în 15 ani, care este în pericol de a da faliment.

Vorbim de încă 2.000 de firme cu peste 3.000 de angajaţi, ale căror cifre de afaceri s-au redus cu 50%-80% în 2020 şi care considerăm că trebuie să supravieţuiască pandemiei. În 2019, doar TVA-ul plătit la cifra de afaceri depăşeşte cu mult sprijinul de care este nevoie în acest moment pentru a nu intra în faliment.

Prin urmare, considerăm că introducerea codului CAEN 8230 în lista beneficiarilor schemei de ajutor de stat înseamnă un sprijin real pentru supravieţuirea firmelor din industria de organizare de evenimente, târguri şi congrese, un motiv în plus pentru ca acest proiect să fie votat poate în aceeaşi unanimitate ca şi cea din comisie, dovadă că suntem aici pentru a veni în sprijinul antreprenorilor din HoReCa, turism şi organizatorilor de evenimente.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Simonis, o intervenţie pe...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Foarte scurt, domnule preşedinte.

În primul rând, aş întreba, stimaţi colegi sau domnule Dancă, dacă aveţi probleme cu auzul? (Vociferări.) Pentru că... (Aplauze.)

În al doilea rând, v-aş întreba, la care Guvern liberal vă refereaţi când spuneaţi că aţi făcut minuni?

La acela... (Vociferări.) ...cu care aţi plecat dumneavoastră de la Guvern printr-o demisie ruşinoasă, în urma unui rezultat ruşinos la alegerile parlamentare? (Aplauze.)

La acel Guvern liberal vă referiţi că a făcut minuni? (Aplauze.)

Sau la Guvernul Cîţu, actual, pe care trebuie să fiţi mai atent, dacă îl lăudaţi, că s-ar putea să se supere şeful!

La care Guvern vă referiţi? La acela care a făcut ca în România acum să avem creşteri şi la energie şi la carburant de peste 10%-15%? La acela care pierdea măştile prin depozite, în timp ce populaţia vulnerabilă avea nevoie de ele?

Pentru că e o dispută între Orban şi Cîţu, acum, cu măştile acelea, ştiţi, nu ştiu cui să le dea.

Sau acela care raporta măsluind propriile cifre cu numărul de infectări şi de morţi?

Ori acela... ori acela care, conform anumitor statistici, ne-a situat pe locul 129, după Congo şi Afganistan, la măsuri implementate în România pentru a sprijini economia?

Coborâţi din maşinile luxoase pe care le aveţi de la Parlament... (Vociferări.) ...sau pe care le-aţi făcut din banii de la Guvern... (Vociferări.) ...în România reală, şi vorbiţi cu oamenii, şi întrebaţi-i pe aceştia dacă economia duduie, aşa cum spuneţi dumneavoastră, sau dacă oamenii au probleme reale, din cauza incompetenţei Guvernelor dumneavoastră? (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul AUR.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Şi tu ai maşină luxoasă, Freddy!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Are, dar el n-o foloseşte, o ţine în garaj. (Râsete. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Eu umblu cu Duster.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

N-aş fi vrut să intervin, dar domnul Dancă m-a convins că trebuie să intervin, când l-am văzut atât de energic, pe domnul Dancă, cum ne explică.

Economia României duduie doar în minţile voastre tulbure, domnilor de la PNL, domnule Dancă! (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Tulburi, tulburi, acordul! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă:

Economia României duduie... (Aplauze. Vociferări.)

Economia... economia României duduie... (Vociferări.) ...doar în capetele voastre stricate şi alterate... (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Să nu jigniţi!

Şi vă iau microfonul în momentul de faţă! (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Dan Tanasă:

Am înţeles.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să tăiaţi microfonul vorbitorului, acum! (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Vă mulţumesc.

Mergeţi...

Domnul deputat Andronache, pe procedură. (Vociferări.)

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

Nu putem să ne jignim aici, v-am luat cuvântul! (Vociferări.)

Domnul Andronache, pe procedură, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Da,

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iată că sancţiunea aplicată zilele trecute a fost justificată. (Vociferări.)

Este de neacceptat un asemenea limbaj în Parlamentul României!

Pe cale de consecinţă, îl rugăm să vină să îşi ceară scuze pentru limbajul pe care... (Vociferări.) ...l-a folosit mai înainte! (Vociferări.)

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Lăsaţi, să nu mai îşi ceară scuze, că... (Vociferări.) ...scuzele ar jigni peste măsură.

Da.

S-au încheiat aici dezbaterile...

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

Vreţi să vă cereţi scuze?

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Pe procedură.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Pe procedură, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Sancţiunea aplicată în cazul meu a fost complet nejustificată şi ilegală, pentru motivele pe care vi le-am arătat.

Acum sunteţi la putere şi... cum să spun, aveţi majoritate, şi de aceea aţi aplicat sancţiunea, domnule... (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog, procedura...

Domnul Dan Tanasă:

Îmi cer scuze...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...s-o precizaţi.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Îmi cer scuze pentru... îmi cer scuze pentru limbajul pe care l-am...

Mulţumesc frumos. (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Am încheiat dezbaterile generale.

Se trece la dezbaterea pe articole.

Sunt 20 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 2 la 10? Nu.

De la 11 la 20? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 33/2021.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Nu, e în regulă.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru regulament, domnul deputat Gheorghe Şimon, pentru prezentarea raportului suplimentar.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Şimon:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

În 13 aprilie 2021, membrii comisiei au reexaminat şi dezbătut Proiectul de Hotărâre nr. 33/2021 privind completarea Regulamentului, iniţiat de domnul deputat Grosaru, dezbătut iniţial în 9 martie 2021, propunându-se plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de hotărâre.

În şedinţa din 6 aprilie 2021 s-a hotărât retrimiterea la comisie, pentru o nouă dezbatere.

Potrivit expunerii de motive, proiectul de hotărâre propune modificarea modalităţii de lucru a comisiilor, şi anume, pentru invitarea persoanelor de specialitate la lucrări, să existe şi motivaţia scrisă pentru participare.

Având în vedere temele iniţiativelor legislative puse în discuţie, necesitatea invitării specialiştilor, a corpurilor profesionale, în funcţie de domeniul reglementat, este o normalitate.

În 13 aprilie 2021, Comisia pentru regulament s-a întrunit în şedinţă pentru o nouă examinare, iar în urma examinării raportul comisiei a fost adoptat cu 5 voturi pentru şi o abţinere.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru regulament propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea raportului suplimentar asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei, cu amendamentele de tehnică legislativă din anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre, pe articole.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu.

La 2? Nu.

La 3? Nu.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind realizarea Spaţiului european al educaţiei până în 2025; COM (2020) 625; PHCD 55/2021.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri, raportul, domnul deputat Ştefan Muşoiu, vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind realizarea Spaţiului european al educaţiei până în 2025; COM (2020) 625.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- a susţinut abordarea propusă de comunicarea privind realizarea Spaţiului european al educaţiei până în 2025;

- a recomandat sprijinirea investiţiilor în infrastructura de educaţie, astfel încât să se ţină seama de extinderea învăţării online;

- a recomandat coordonarea învăţământului cu educaţia ştiinţifică în afara şcolii, astfel încât să se poată dobândi rapid abilităţile şi competenţele cerute de piaţa muncii.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 11 mai 2021 şi a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Domnul deputat Varga Glad, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Glad-Aurel Varga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Comisia Europeană răspunde la nevoile urgente ale sistemului comunitar de educaţie şi formare relevate de situaţia pandemică actuală şi îşi propune să realizeze Spaţiul european al educaţiei până în 2025.

Concret, pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Comisia Europeană grupează eforturile statelor membre pe 6 direcţii principale, care se referă la:

- calitatea educaţiei şi formării;

- incluziunea şi egalitatea de gen;

- dubla tranziţie verde şi digitală;

- instruirea profesorilor şi formatorilor;

- consolidarea învăţământului superior prin internaţionalizare şi mobilitate şi

- întărirea atributelor geopolitice prin cooperare şi promovarea intereselor şi valorilor europene.

Putem observa clar că cele 6 direcţii de acţiune nu sunt decât o transpunere a celor mai stringente schimbări pe care trebuie să le facem pentru o Europă durabilă - educaţie, mediu, digitalizare, mobilitate. Toate trebuie să se concretizeze în competenţe utile şi adaptate unui viitor care să susţină reformele naţionale propuse prin Planul de Redresare şi Rezilienţă.

În 2022, Comisia Europeană va publica un raport intermediar privind Spaţiul european al educaţiei şi în 2023 va organiza un eveniment de evaluare, la jumătatea perioadei, împreună cu Parlamentul European.

Pe lângă opinia favorabilă acordată politicilor incluse în comunicarea Comisiei Europene, sper ca România să se regăsească, în evaluările menţionate, în partea superioară a indicatorilor identificaţi, adică cetăţenii români să beneficieze în mod real de reformele în domeniul educaţiei şi pentru investiţii în educaţie şi în infrastructură.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Diana Tuşa, Grupul PSD.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc mult.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ştim cu toţii că o educaţie de calitate le oferă sau ar trebui să le ofere tinerilor cunoştinţele, competenţele şi aptitudinile necesare pentru a reuşi în viaţă, pentru a face faţă multiplelor provocări cu care se confruntă. Însă, în condiţiile pandemice actuale, provocările privind asigurarea dreptului la educaţie pentru toţi copiii au fost şi rămân în continuare şi mai mari, iar diferenţele dintre statele membre, în ceea ce priveşte asigurarea acestui drept, au fost mult mai vizibile.

Un exemplu îl constituie România, unde, practic, deşi unii dintre noi nu vrem să recunoaştem acest fapt, milioane de copii au fost lipsiţi de acest drept la educaţie timp de un an de zile.

De aceea, acum este cu atât mai important Spaţiul european al educaţiei, un proiect ale cărui rădăcini se află în decenii de colaborare în privinţa educaţiei la nivelul Uniunii Europene.

Până în prezent, am văzut cum această cooperare a obţinut rezultate semnificative în ceea ce priveşte asigurarea capacităţilor necesare cadrelor didactice, ameliorarea educaţiei generale, adaptarea la transformarea digitală şi stabilirea unor noi principii pentru îmbunătăţirea educaţiei şi formării profesionale, ajutând, pe de o parte, sau forţând, pe de altă parte, unele state membre să recupereze, chiar şi parţial, decalajele.

Ridicarea calităţii în educaţie necesită în continuare, însă, eforturi coordonate, adaptate la provocările fiecărui sistem.

Schimbul de experienţă şi susţinerea reciprocă, la nivelul Uniunii Europene, vizează oferirea de informaţii privind elaborarea de politici, de către statele membre.

Comisia va propune în perioada următoare o serie de iniţiative noi, pentru a realiza, împreună cu statele membre, dar şi cu toate persoanele interesate, un Spaţiu european al educaţiei, ambiţios, până în 2025.

De aceea, pentru toate aceste motive, susţinem adoptarea opiniei privitoare la comunicarea COM (2000) 625, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii?

La titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 176/2020 pentru modificarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 157/2020 privind acordarea unui ajutor financiar sub formă de voucher pentru încurajarea şi sprijinirea copiilor în practicarea sportului de performanţă; PL-x 16/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul Radu Lebădă (subsecretar de stat, Ministerul Tineretului şi Sportului):

Bună ziua!

Radu Lebădă, subsecretar de stat în cadrul Ministerul Tineretului şi Sportului.

Prin acest proiect de lege se doreşte corectarea metodologiei de aplicare a prevederilor referitoare la atribuţiile contractului de achiziţii publice şi... o corecţie privind eliminarea înscrierilor de către emitent a codului numeric personal al beneficiarului pe voucher.

Vă propunem spre adoptare forma aprobată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, Comisia pentru tineret şi sport, pentru prezentarea raportului.

Prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Tudor Rareş Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru tineret şi sport au fost sesizate, prin adresa PL-x 16 din data de 1 februarie 2021, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 176/2020 pentru modificarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 157/2020 privind acordarea unui ajutor financiar sub formă de voucher pentru încurajarea şi sprijinirea copiilor în practicarea sportului de performanţă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 176/2020 pentru modificarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 157/2020 privind acordarea unui ajutor financiar sub formă de voucher pentru încurajarea şi sprijinirea copiilor în practicarea sportului de performanţă, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Chira Claudiu, Grupul PNL.

Domnul Claudiu-Martin Chira:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu avem cum să trecem cu vederea faptul că sportul de performanţă este într-un impas financiar fără precedent.

În acest sens, o primă victorie a fost adusă de Guvernul liberal, în favoarea copiilor, prin acordarea unui sprijin financiar sub formă de voucher pentru încurajarea şi sprijinirea acestora în practicarea sportului de performanţă.

Şi nu ar trebui să ne oprim aici.

De asemenea, ţinând cont de necesitatea unei clarificări, prezentul proiect de lege armonizează o serie de acte normative, motiv pentru care Ministerul Tineretului şi Sportului va putea demara procedura de achiziţie publică a voucherelor destinate copiilor care s-au înscris prima dată la un club sportiv, până la data de 30 noiembrie 2020, fără ca ulterior desemnării câştigătorului licitaţiei să mai fie o condiţie cu privire la capitalul social al câştigătorului.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Un vot negativ adus proiectului de ordonanţă de urgenţă ar duce la imposibilitatea demarării procedurii de achiziţie publică şi poate conduce la posibile contestaţii din partea operatorilor economici.

Pe cale de consecinţă, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 197/2020 privind unele măsuri în domeniul asistenţei medicale pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; PL-x 36/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României, vă rog.

Domnul Octavian Oprea (preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Octavian Oprea, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României.

Campania de informare derulată de Guvernul României în contextul pandemiei de COVID-19 a avut un rol extrem de important. Scopul campaniei a fost informarea cetăţenilor României cu privire la măsurile pe care fiecare dintre noi le poate aplica pentru a atenua efectele crizei sanitare.

Conştientizarea efectelor benefice ale purtării măştii, precum şi respectarea recomandărilor de sănătate publică şi a...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Dacă vreţi...

Domnul Octavian Oprea:

...măsurilor...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Dacă vreţi să vă opriţi?

Aţi sărit, era următorul proiect, vorbiţi pentru următorul proiect.

Trebuie să vorbească reprezentantul Guvernului pe PL-x 36/2021. (Vociferări.)

Domnul Octavian Oprea:

Nu e problemă.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, dar...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Nu e problemă, că noi am modificat ordinea de zi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, da, s-a modificat ordinea de zi, dar pentru respectarea...

Da.

Vă rog să vă prezentaţi şi să prezentaţi dumneavoastră punctul de vedere al Guvernului...

Domnul Gabriel Marius Mureşan (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...ca iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Gabriel Mureşan, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 197/2020 se asigură creşterea capacităţii de îngrijire a pacienţilor cu COVID-19 prin acordarea dreptului de liberă practică temporară medicilor rezidenţi, indiferent de anul pregătirii în rezidenţiat, şi medicilor care exercită profesia cu competenţe limitate, care vor putea acorda îngrijiri medicale independent.

Este, de asemenea, valorificată competenţa persoanelor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior cu profil medical, prin crearea posibilităţii de a participa la procesul de îngrijire a bolnavilor, pe bază de voluntariat, a studenţilor din anii terminali ai facultăţilor de medicină şi asistenţă medicală, fapt care va duce la creşterea numărului personalului calificat care acordă îngrijiri medicale de specialitate în cadrul unităţilor sanitare.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 197/2020 privind unele măsuri în domeniul asistenţei medicale pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Prezentarea raportului, Comisia pentru sănătate şi familie, domnul deputat Nelu Tătaru, preşedintele comisiei, vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 197/2020 privind unele măsuri în domeniul asistenţei medicale pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, transmis cu adresa PL-x 36 din 1 februarie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 28 decembrie 2020.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ şi avizul favorabil al Comisiei pentru apărare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege în forma înaintată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, doamna deputat Dinu Cristina, Grupul PSD, vă rog.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege aflat în dezbatere dă dreptul, mult prea târziu, medicilor rezidenţi, indiferent de anul pregătirii în rezidenţiat, medicilor cu competenţe limitate şi studenţilor din anii terminali ai facultăţilor de medicină, să vină în sprijinul medicilor şi asistenţilor medicali din spitale, epuizaţi din cauza pandemiei.

Asta, în timp ce Ministerul Sănătăţii nu a fost în stare să scoată la concurs şi să asigure tinerilor absolvenţi de rezidenţiat în specialitatea ATI, şi nu numai, posturile vacante de la nivelul spitalelor.

Iar dacă tot vorbim de ATI, deşi la aprobarea Legii bugetului, PSD a făcut amendamente pentru suplimentarea bugetului pentru programele naţionale, aflăm astăzi de la specialiştii ATI că bugetul pentru AP-ATI - acţiunile prioritare ATI - este de 65% din cel de anul trecut, în condiţiile în care anul trecut aveam 1.300 de paturi - ATI cu ventilatoare şi acum avem 3.000.

Sper ca noul ministru al sănătăţii să rezolve această problemă pentru că tratarea bolnavului critic nu se poate face cu economie.

PSD va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Doamna deputat Vecerdi Cristina, Grupul Partidului Naţional Liberal.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri în domeniul asistenţei medicale, referitoare la creşterea capacităţii de îngrijire a pacienţilor cu COVID.

Creşterea pe termen limitat a capacităţii de îngrijire a fost o cale pe care au urmat-o multe state europene.

Şi venirea rezidenţilor din toţi anii de pregătire, a studenţilor şi a voluntarilor a adus o energie şi o forţă proaspătă şi a făcut parte din acest moment istoric prin care a trecut generaţia noastră în sistemul sanitar.

Pandemia ne-a surprins însă cu un normativ insuficient, în condiţiile în care, după cum ştiţi deja, îngrijirea unui pacient critic cu COVID presupune 3-4 persoane la patul bolnavului, simultan, în mod constant.

Ca exemplu, normarea pe un pat de ATI este de un asistent la două paturi.

Deci stă în puterea noastră şi în efortul nostru de a schimba aceste normative pe viitor.

Şi sperăm să se deblocheze procesul destul de greoi încă şi alambicat de scoatere la concurs a posturilor vacante, chiar dacă s-a permis, pe scoaterea stării de alertă, pe o perioadă de 6 luni, dorim prelungirea acestor termene şi posibilitatea de angajare a personalului medical.

Partidul Naţional Liberal, evident, votează pentru acest proiect de lege, având în vedere că ea şi-a făcut deja efectul şi a fost foarte bine-venită această ordonanţă în perioada anterioară, în cele două valuri pandemice.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Timpul alocat dezbaterilor generale s-a încheiat, aşa încât declar închisă şedinţa.

Urmează, la ora 12,00, să intrăm în sesiunea de vot final.

După pauză

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm în şedinţa prin care ne vom exprima votul. Îi rog pe liderii de grup să-şi invite colegii în bancă.

Colegii care sunt online să fie pregătiţi, pentru că intrăm în sesiunea de vot final.

Pentru început, vom face un vot test.

Rog stafful tehnic să ne sprijine în acest sens.

Vot, vă rog.

Iată ce ne spune votul test.

Prezenţi - 269, pentru - 172, contra - 4, abţineri - 4, "nu votez" - 89 de colegi.

Prin urmare, putem intra în sesiunea de vot propriu-zisă şi voi începe prin a vă propune votului Solicitarea iniţiatorilor de retragere a Propunerii legislative pentru ratificarea Protocolului opţional la Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptat la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, şi semnat de România la 25 septembrie 2008; Pl-x150/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 283, pentru - 281, "nu votez" - 2.

Prin urmare, solicitarea iniţiatorilor a fost aprobată.

Trecem la proiectele de hotărâri.

Secţiunea I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea alin. (2) al art. 56 din Regulamentul Camerei Deputaţilor; BPI 173/2021; PHCD 33/2021.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Vot, vă rog.

Acest proiect de hotărâre, pentru a fi adoptat, are nevoie de votul majorităţii deputaţilor, adică cel puţin 166.

Rezultatul votului este după cum urmează: prezenţi - 296, pentru - 274, contra - 22.

Prin urmare, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind realizarea Spaţiului european al educaţiei până în 2025 COM (2020) 625; PHCD 55/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 299, pentru - 299.

Adoptat.

Secţiunea a II-a. Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum şi privind unele măsuri fiscale; PL-x 114/2021; lege ordinară.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 303, pentru - 303.

Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum şi privind unele măsuri fiscale; PL-x 135/2021; lege ordinară.

Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru politică economică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 303, pentru - 303.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Horga Gabriela, Grupul PNL.

Vă rog.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aprobăm astăzi o schemă de ajutor de stat care a fost propusă în anul 2020 de Guvernul condus de Ludovic Orban pentru a compensa pierderile din industria HoReCa, o industrie care a fost grav afectată de condiţiile pandemiei şi de restricţiile impuse.

Ceea ce am reuşit, împreună cu colegii mei, a fost includerea unui amendament..., cu colegii mei liberali, includerea unui amendament prin care organizatorii de evenimente neculturale, de congrese, de târguri, de expoziţii, să poată beneficia de acelaşi ajutor de stat şi de compensarea pierderilor cu 20%.

Demersul este unul just, echitabil, pentru că toţi organizatorii de evenimente au fost extrem de afectaţi în această perioadă, neputându-şi desfăşura activitatea, de 14 luni.

Au nevoie de ajutor ca de aer, iar implementarea acestei scheme este acum responsabilitatea Ministerului Economiei, trebuie să o facă în cel mai scurt timp, am încredere că o va face, iar cel mai important lucru este că, dacă astăzi vorbim de creştere economică, şi de cea mai mare creştere economică trimestrială din Europa, o facem pentru că Guvernul de anul trecut a avut măsuri pentru mediul de afaceri. Este un fapt. Iar dacă colegii de la PSD fac un exerciţiu, gândiţi-vă cum ar fi fost cu un guvern condus de Viorica Dăncilă. (Vociferări.)

Cred că şi dumneavoastră răsuflaţi uşuraţi că a picat acel Guvern la moţiunea de cenzură, pentru că nu am fi avut măsuri precum IMM Invest. Nu cred că Guvernul condus de Viorica Dăncilă ar fi fost un partener al mediului bancar şi ar fi putut să ia măsuri împreună cu mediul bancar.

Dacă vorbim de amânarea ratelor timp de nouă luni pentru firmele din România şi pentru mediul de afaceri şi faptul că au putut răsufla uşuraţi, şi faptul că au avut capital de lucru să-şi continue activitatea, o facem pentru că acel guvern a fost condus de Ludovic Orban, şi nu de Viorica Dăncilă. (Aplauze.)

O voce din sală:

Astăzi e consilier!

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Da, astăzi este consilierul guvernatorului! Cred că sunteţi mândri şi de acest lucru!

Şi aş vrea să închei prin a spune că dacă astăzi vorbim de revenire, o facem pentru că guvernele liberale, guvernele conduse de premieri liberali au fost capabile să vină cu măsuri precum şomajul tehnic, precum compensarea a 41,5% din salariu, precum munca flexibilă, măsuri pe care în martie anul trecut mediul de afaceri nici nu spera că le poate primi de la un guvern din România, având în vedere experienţa pe care o avuseseră cu guvernele conduse de PSD.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 176/2020 pentru modificarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 157/2020 privind acordarea unui ajutor financiar sub formă de voucher pentru încurajarea şi sprijinirea copiilor în practicarea sportului de performanţă; PL-x 16/2021; lege ordinară.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru tineret şi sport propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 299, pentru - 298, o abţinere.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 197/2020 privind unele măsuri în domeniul asistenţei medicale pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; PL-x 36/2021; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 303, pentru - 302, un vot împotrivă.

Adoptat.

Secţiunea a III-a. Legi organice. Adoptări.

7. Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G; PL-x 161/2021; lege organică.

Comisia pentru tehnologia informaţiei, Comisia pentru apărare şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 303, pentru - 277, contra - 1, 23 de abţineri, doi colegi nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Andruşceac Antonio, în numele Grupului AUR.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să motivez votul de abţinere al Grupului AUR, legat de corespondenţa pe care am avut-o cu Comisia Europeană, pornind de la cererea - culmea! - ministrului Năsui către Parlament, cerere de notificare a Comisiei Europene care a fost ulterior trecută sub tăcere.

Apoi aş vrea să fac referire şi la ceea ce s-a spus în cadrul Comitetului liderilor, şi anume că cei de la PNL îşi vor asuma răspunderea pentru faptul că aceasta este o lege care ţine de legislaţia secundară.

O să vă citesc, pe scurt, pentru că tot v-aţi dat votul, răspunsul pe care l-am primit de la Departamentul juridic al Comisiei Europene: "Stimate domnule Andruşceac, aş dori să reamintesc că, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Directiva UE 2015/1.535, statele membre comunică imediat comisiei orice proiect de regulament tehnic, cu excepţia cazului în care doar transpune textul integral al unui standard internaţional sau european".

Această dispoziţie citită, coroborată cu art. 1 din directivă, stabileşte definiţia unei reglementări tehnice - şi aici vin reglementările.

Din textul directivei reiese că nu se face nicio distincţie între legislaţie primară şi legislaţie secundară.

Prin urmare, aş dori să reiterez că în cazul în care proiectul naţional de norme conţine reglementări tehnice, inclusiv specificaţii tehnice sau alte cerinţe sau norme privind serviciile societăţii informaţionale, astfel cum sunt ele definite la art. 1 din Directiva UE, aceste reglementări trebuie notificate comisiei, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din directivă.

Conform jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cazul CIA International: "Neîndeplinirea obligaţiei de notificare, în temeiul Directivei UE, constituie un defect procedural substanţial în adoptarea şi reglementarea tehnică în cauză, care implică faptul că orice persoană interesată ar putea contesta legalitatea reglementării tehnice în faţa unei instanţe naţionale şi ar putea solicita inaplicabilitatea acesteia".

În ceea ce priveşte întrebarea privind despăgubirile, aş dori să vă reamintesc Hotărârea CJUE privind cazul Berlington Ungaria - şi îmi dă şi cauza: punctul 107 - "articolele din directivă nu sunt destinate să confere alte drepturi, în aşa fel încât încălcarea lor de către un stat membru dă dreptul persoanelor fizice de a obţine de la statul membru respectiv despăgubiri pentru prejudiciul suferit, ca rezultat al încălcării pe baza legislaţiei UE".

Este vorba despre 1,5 miliarde de euro care pot fi cerute ca despăgubiri în urma unei legi care încalcă procedurile Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Pavel Popescu, Grupul PNL.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-o faimoasă istorioară biblică, împăratul Saul i-a zis lui David: "Nu poţi să te duci să te baţi cu filisteanul Goliat, căci tu eşti un copil, şi el este un om războinic din tinereţea lui".

Asta mi s-a spus de zeci de ori, ni s-a spus, mie, Partidului Naţional Liberal, şi în toată propaganda din media statului român în ultimii doi ani, fiind portretizaţi ca un David incapabil să ducă o astfel de luptă.

Astăzi, PNL, prin Camera Deputaţilor, cred că obţine o mare victorie cu Goliatul zilelor noastre. Goliatul zilelor noastre este reprezentat de propaganda, dezinformarea şi interesele economice ale unor dictaturi cu privire la securitatea datelor cetăţenilor români.

Preşedintele României, Guvernul Orban - şi subliniez aici - Guvernul Orban, apoi Guvernul Cîţu, CSAT-ul şi instituţiile statului sunt cei care conduc astăzi România în direcţia corectă, pentru că există patru parteneriate sfinte în această ţară - parteneriatul cu UE, parteneriatul cu Statele Unite, parteneriatul cu NATO şi nu în ultimul rând, cred eu, ca o ţară creştină, parteneriatul cu Dumnezeu, care a lăsat valorile şi libertăţile individului, pe care le vom proteja.

Vă mulţumesc tuturor colegilor care au votat această lege. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Pambuccian, în numele Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul nostru parlamentar a votat pentru acest proiect de lege, dar nu pentru asta am ieşit la microfon.

Am ieşit pentru a face câteva clarificări care ţin de raţionalitatea acestui proiect.

În primul rând, orice lege care vizează aspecte tehnologice trebuie să aibă în vedere principiul neutralităţii tehnologice şi să ducă la nivelul legislaţiei secundare şi terţiare chestiunile care ţin de o tehnologie sau alta. Logica fiind următoarea, se schimbă tehnologia, nu schimbăm legea.

Proiectul acesta de lege face acest lucru, deci are lucrul acesta în vedere.

Din acest motiv, orice recurs la chestiuni care se referă la legislaţia secundară terţiară din spaţiul european către noi este rezolvat şi este treaba celor care vor scrie legislaţia secundară şi terţiară de aplicare a acestei legi să respecte principiile statuate de către Comisia Europeană.

Reţelele 5G sunt reţele extrem de complexe, diferă foarte mult de lucrurile cu care suntem obişnuiţi acum în comunicaţii. Pe de o parte ele adresează zona de IoT, de Internet of Things, adică adresează mult mai multe puncte finale de acces decât reţelele de comunicaţii cu care suntem noi obişnuiţi. În sprijinul ideii pe care vreau s-o spun, gândiţi-vă că a existat un moment de blocaj al Internetului, în Statele Unite, de câteva ore, pentru că toate computerele erau atacate cu Denial of Service, de frigidere, de camerele de supraveghere, de toate dispozitivele, să spunem inteligente, care erau conectate la Internet.

Din punctul acesta de vedere, reţeaua trebuie să fie extrem de sigură. Aici suntem în zona infrastructurilor critice care ţin de securitatea naţională, şi din punctul acesta de vedere noi suntem într-o alianţă care asigură securitatea naţională a României şi într-o construcţie politico-economică care asigură dezvoltarea României. Or, de data asta, de aceste alianţe trebuie să ţinem cont. Şi legea asta a făcut. Ţine cont de lucrurile acestea.

Acestea sunt cele două chestiuni pe care voiam să le subliniez, aşa, absolut neemoţional, raţional, ca să fie cât se poate de limpezi. Ele au fost subliniate şi de colegi înainte, dar de colegi care, aflându-se în tabere politice antagonice, au mai băgat aşa câte puţin fiecare din tabăra lui. E un lucru normal care face deliciul şedinţelor noastre, dar cred că e bine ca şedinţa despre această lege să se încheie cu un punct de vedere absolut raţional şi rece despre necesitatea acestei legi, pe care mă bucur că am adoptat-o.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Declar închisă şedinţa pentru votul final.

Urmează şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, urmată de Comitetul liderilor.

O zi bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,28.