Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prim parte, de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi,

Vă invit să luaţi loc în băncile dumneavoastră, pentru a putea începe această şedinţă a plenului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc frumos.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul de 330 deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 200.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de miercuri, 2 iunie, şi joi, 3 iunie 2021; programul de lucru pentru perioada 31 mai - 5 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 25 mai - 2 iunie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat astăzi, de la ora 17,00 vom continua cu răspunsurile orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Atunci, înainte de a începe dezbaterile de astăzi, aş vrea să dau cuvântul domnului deputat Andi-Gabriel Grosaru, cu prilejul Zilei Naţionale a Republicii Italiene, pentru o cuvântare.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Aniversăm în acest an 75 de ani de la ziua în care s-a născut Italia modernă, ca urmare a Referendumului din 2 iunie 1946, în urma căruia Italia a fost proclamată republică.

Totodată, prin renunţarea la sistemul monarhic de guvernământ, s-au pus bazele Constituţiei aprobate de către Adunarea Constituantă, în 22 decembrie 1947, şi intrată în vigoare la 1 ianuarie 1948. Legea fundamentală a fost scrisă cu contribuţia forţelor politice reprezentative ale republicii nou create, alese de majoritatea covârşitoare a italienilor.

Ziua Republicii Italiene este o zi care marchează un nou început. Această aniversare a schimbării capătă o mai mare semnificaţie în aceste vremuri marcate de provocările pandemiei şi de criza medicală, fiind totodată o aniversare care are loc în anul dedicat marelui poet Dante Alighieri. Opera sa a rezistat până în prezent, iar contribuţia sa la dezvoltarea limbii italiene este una crucială.

Astăzi, mai mult ca niciodată, cultura şi limba italiană sunt în plină expansiune, având un rol foarte important, inclusiv la nivel european.

Astăzi, mai mult ca niciodată, Ziua Republicii Italiene este marcată pe un fond al relaţiilor bilaterale de o mare intensitate, fie că vorbim despre dialogul politic sau despre domeniile securităţii şi apărării, energie, mediu, cultură, justiţie şi afaceri interne, sănătate, cultură şi educaţie, muncă sau domeniul social, sau de cooperare economică. Aici, Declaraţia privind Parteneriatul Strategic, semnată de miniştrii de externe ai celor două ţări, în 17 aprilie 1997, la Bucureşti, şi consolidat la data de 9 ianuarie 2008, oferă un cadru de dialog generos.

Italia este unul dintre partenerii principali economici ai României, atât prin prisma schimburilor comerciale, cât şi prin cea a investiţiilor efectuate.

Nu trebuie uitat şi rolul diplomaţiei parlamentare în dezvoltarea relaţiilor bilaterale, prezenţa mea fiind un element esenţial al acestei politici.

În acest context, sunt încrezător de continuarea excelentei cooperări şi colaborări cu viitorul ambasador al Republicii Italiene la Bucureşti, care va prelua misiunea în perioada imediat următoare, şi îi transmit pe această cale un călduros salut.

Relaţia bilaterală are un potenţial deosebit de creştere, atât prin prisma cooperării la nivelul NATO, dar şi din împărtăşirea unei viziuni comune în ceea ce priveşte cooperarea aprofundată la nivelul Uniunii Europene, atât pentru relansarea economică, cât şi pentru implementarea noilor tehnologii.

România şi Italia susţin o Uniune puternică şi incluzivă, apropiată de cetăţeni, care să le garanteze acestora securitatea şi prosperitatea, aceste principii fiind susţinute împreună, inclusiv cu prilejul dezbaterilor ce vor avea loc în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei.

De asemenea, Italia şi România au o viziune comună cu privire la extinderea Uniunii Europene şi susţin o relaţie transatlantică puternică.

Nu trebuie să uităm faptul că garanţia ultimă a bunelor relaţii este dată şi de bunele relaţii dintre cetăţenii celor două ţări. Merită menţionate eforturile depuse pentru integrarea comunităţii româneşti, cea mai numeroasă comunitate străină din Italia şi din ce în ce mai activă în viaţa socială şi economică din Peninsulă.

Minoritatea italiană din România reprezintă o punte de legătură între cele două ţări, pe cât de străveche, pe atât de solidă. Zi de zi facem eforturi pentru a menţine şi dezvolta o relaţie specială între comunităţile noastre, iar afinităţile de limbă şi istorie nu fac altceva decât să întărească această relaţie.

La moment aniversar, gândurile noastre bune, precum şi mulţumirile noastre se îndreaptă şi către personalul diplomatic implicat în dezvoltarea bunelor relaţii dintre cele două ţări.

Ca în fiecare an, sufletul minorităţii italiene din România se îndreaptă către patria strămoşilor, căreia îi dorim să revină cât mai repede la viaţa dinaintea perioadei pandemice.

Viva l'Italia!

Viva la Romania!

Vă mulţumesc foarte mult! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Permiteţi-mi să urez şi eu la mulţi ani Italiei şi gânduri bune prietenilor noştri italieni!

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

La punctul 1 de pe ordinea de zi nu avem încă un raport comun din partea celor două comisii, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru cultură.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 186 din 9 mai 2003 privind susţinerea şi promovarea culturii scrise; PL-x 220/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, dau cuvântul domnului deputat Iulian Bulai, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Spun şi eu "Auguri!", colegului din partea minorităţii italiene şi întregului popor italian.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 186 din 9 mai 2003 privind susţinerea şi promovarea culturii scrise.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 din Legea nr. 186/2003, intervenţia legislativă vizând, potrivit expunerii de motive, includerea burselor de creaţie printre variantele de care creatorii pot beneficia din partea autorităţilor şi instituţiilor publice, prin intermediul unui proiect, precum şi clarificarea referitoare la cheltuielile ce pot fi acoperite de o astfel de bursă, cine anume o poate oferi şi cine este beneficiarul, în cele din urmă, al drepturilor patrimoniale ale operelor create în cadrul burselor acestora.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi.

Şi am şi o notă prin care aduc la cunoştinţă plenului o eroare care s-a strecurat în raport, şi nume, termenul "firmă" - solicit să fie înlocuit cu cel de "societate", pentru a avea acoperire juridică.

Deci, "firme" înlocuit cu termenul "societăţi".

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Luăm act de eroarea materială pe care aţi semnalat-o.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Vulpescu, de la Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Profit de această ocazie pentru a transmite un semnal Guvernului Cîţu.

Nu putem avea cultură fără creatori, cum nici aceasta nu poate exista fără public.

Prezentul proiect de lege vine în sprijinul unei părţi a celei dintâi categorii, creatorii, şi prevede posibilitatea ca autorităţile locale sau centrale ori alte instituţii publice să ofere burse de creaţie scriitorilor, care astfel să aibă posibilitatea de a se dedica întru totul procesului creator.

Mă tem, însă, că, deşi vom crea cadrul legislativ, aşa cum s-a întâmplat şi cu alte ocazii, Guvernul va proceda în aceeaşi manieră în care a procedat şi până acum cu artiştii independenţi - va promite fonduri, dar nu le va cuprinde şi în buget, sau, din incompetenţă şi rea-credinţă, va proceda aşa cum s-a întâmplat cu alte instituţii care ar putea implementa astfel de programe - şi mă refer aici la cazul scandalos al Institutului Cultural Român.

Institutul Cultural Român avea un program de rezidenţe artistice, dar, preţ de câteva săptămâni, pe fondul unei erori juridice în redactarea unei ordonanţe de urgenţă, a rămas fără conducere. În felul acesta, nu doar că angajaţii nu şi-au putut lua salariile, ci 18 reprezentanţe ale Institutului Cultural Român în străinătate au fost blocate.

Pe de o parte, vedem cum, în plan intern, dinspre Ministerul Culturii nu vine niciun fel de sprijin pentru salvarea culturii naţionale, pe de altă parte, asistăm acum la blocarea reprezentanţelor noastre în străinătate.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat protestează vehement faţă de tendinţa de politizare a Institutului Cultural Român şi de reducere a sa la un soi de direcţie generală în subordinea prim-ministrului.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă sunt observaţii, de la 1 la 4? Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege privind alăptarea în spaţiile publice; PL-x 257/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Holban? Sunteţi iniţiator? Nu sunteţi. Probabil că doriţi să interveniţi la dezbateri generale.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, dau cuvântul domnului deputat Dan Tanasă, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind alăptarea în spaţiile publice.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind alăptarea în spaţiile publice, transmis cu adresa PL-x 257 din 25 aprilie 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 23 aprilie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Membrii Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi au examinat proiectul de lege în şedinţa online din data de 5 mai 2020.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, redate în anexa la prezentul raport.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au examinat proiectul de lege în şedinţa online din data de 18 mai 2020.

În urma examinării proiectului de lege, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, redate în anexa la prezentul raport.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu, din partea Grupului PSD.

Vă rog, două minute aveţi la dispoziţie.

Doamna Viorica Sandu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

România se află la coada clasamentului Uniunii Europene în ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere.

Sunt mulţi factori care influenţează această situaţie, însă ceea ce ştim cu certitudine este că alăptarea previne şi combate mortalitatea infantilă şi răspunde în mod natural cel mai bine nevoilor bebeluşului.

Alăptarea este un drept stabilit prin Convenţia cu privire la Drepturile Copilului şi aparent n-ar fi fost necesară o lege care să întărească acest lucru. Experienţa ultimilor ani ne-a dovedit însă contrariul şi a făcut evidentă necesitatea introducerii unor sancţiuni pentru cei care evacuează din spaţiul public mamele care îşi alăptează bebeluşii. Fără îndoială, vorbim despre discriminare şi despre încălcarea dreptului la hrană al copiilor, iar această lege defineşte fapta drept contravenţie şi o sancţionează ca atare.

Cred însă că eforturile noastre nu trebuie să se oprească aici.

În contextul în care ne confruntăm cu un proces de îmbătrânire a populaţiei, cu un spor natural negativ, de mai bine de un deceniu, în paralel cu scăderea natalităţii şi a fertilităţii, cred că este necesară introducerea mai multor prevederi legale de protecţie a maternităţii, de la bănci de lapte pentru asigurarea alăptării şi până la îmbunătăţirea accesului la servicii de consiliere calificată pentru alăptare, programe care să fie aplicate chiar în unităţile sanitare.

Partidul Social Democrat susţine şi va vota acest proiect de lege. Şi sper că asta vor face şi celelalte grupuri parlamentare, în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu dezbaterile generale.

Are cuvântul doamna deputat Mara Calista, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Probabil mulţi dintre voi ştiţi acele reclame care rulează la televizor, cu alăptarea în primele şase luni ale copilului, care este esenţială pentru viaţa micuţilor.

Da, este, şi nu ştiu câţi dintre dumneavoastră - evident, nu mă refer la genul masculin, mă refer la doamne, care aţi avut şansa şi bucuria să treceţi prin acest moment, prin momentul de a-ţi hrăni copilul la sân.

Din păcate, legătura aceasta care se creează între mamă şi copil, legătură care este mai presus de orice fel de cuvinte, exceptând aspectele de sănătate, din păcate, genul acesta de relaţie, câteodată, surprinzător, este întrerupt sau este oprit brusc de acei operatori privaţi sau de acele persoane care consideră că hrănirea la sân a copilului este un lucru de pudism sau este un lucru de scârbă.

Probabil vă surprinde, dar, da, mulţi aşa gândesc, că a-ţi hrăni copilul la sân este o ruşine.

Ei bine, nu, nu este o ruşine, este un lucru extraordinar, un lucru pe care mi-aş dori din suflet ca toţi care îşi doresc şi toate care îşi doresc să simtă acest lucru, chiar şi dumneavoastră, ca taţi, în relaţia pe care aţi avut-o cu soţiile dumneavoastră - este un lucru extraordinar!

Iar această chestiune nu trebuie să fie întreruptă de nimeni care se consideră scârbit sau crede că ruşinea, atunci când îţi alăptezi copilul într-un spaţiu public, trebuie să fie ceva cu care ne confruntăm în secolul în care trăim.

Susţinem din suflet acest proiect de lege, poate şi ca semnatar, poate ca om care crede în acest proiect.

Şi vă rog, ca şi Partidul Naţional Liberal, de altfel, să votaţi acest proiect de lege care vine în susţinerea societăţii româneşti, vine în susţinerea sănătăţii micuţilor. (Râsete.)

Şi cred că nu este absolut nimic de râs din acest punct de vedere, ba chiar cred că trebuie să tratăm cu foarte mare seriozitate această, haideţi să-i spunem, problemă, cu care ne confruntăm.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile cu doamna deputat Georgeta-Carmen Holban.

Vă rog, aveţi cuvântul, două minute.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Proiectul de lege privind alăptarea în spaţiile publice este unul bine-venit, în contextul în care au existat extrem de multe situaţii de discriminare a mamelor care nu au avut cum să evite hrănirea bebeluşilor.

Consider că este profund incorect, ba chiar inuman ca gestul firesc de alăptare a unui sugar să fie tratat în mod distinctiv, iar mamele să fie supuse unor rele tratamente din această cauză, interzicându-li-se accesul în locuri publice sau să fie scoase afară.

Această lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri privind prevenirea discriminării mamelor care alăptează, precum şi combaterea încălcării dreptului la hrană al copilului sau copiilor.

Evacuarea dintr-un spaţiu public a unei mame care are dreptul de a se afla în acel spaţiu şi care alăptează un copil, interzicerea în mod repetat în spaţiile publice, precum şi refuzul furnizării de servicii acestor mame, în condiţiile în care persoana are dreptul de a beneficia de serviciul respectiv, constituie contravenţii şi vor fi sancţionate în consecinţă.

Acum 3 săptămâni am avut pe ordinea de zi Legea privind înfiinţarea Băncilor de Lapte Matern, care avea ca scop salvarea vieţii copiilor, având în vedere beneficiile laptelui matern. PNL, USR şi UDMR, prin votul dat, au împiedicat ajutorul pe care îl puteam da sugarilor, considerând că nu prezintă un interes major sănătatea pruncilor noştri. Aşa au considerat şi cu alocaţiile mărite pentru copii.

Dreptul copilului la hrană, precum şi dreptul copilului la sănătate trebuie să prevaleze şi trebuie protejate de lege.

În consecinţă, vom susţine adoptarea acestui proiect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Oana Ţoiu, din partea Grupului USR PLUS.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Este foarte bine că discutăm în plenul Camerei Deputaţilor despre sâni, fără să suferim de pudibonderism.

Ce vreau să subliniez însă e că nu e vorba doar despre sănătatea pruncului şi nu e vorba doar despre drepturile femeii; este vorba despre noi, ca societate.

Discutăm des despre piramida demografică, când vorbim despre sistemul de pensii.

Discutăm des despre piramida demografică, când vorbim despre noile generaţii de care avem nevoie, care să susţină, nu-i aşa, această generaţie în momentul în care ajungem la pensie, chiar dacă pentru parlamentari au fost tăiate pensiile speciale.

Anul trecut, s-au născut cei mai puţini copii din 1967 până acum. Pandemia a crescut rata deceselor cu 14%.

A discuta despre dreptul de a alăpta în spaţii publice nu ţine doar de copii şi nu ţine doar de drepturile femeii; ţine de felul în care noi, ca şi comunitate, înţelegem că copiii nu sunt exclusiv în responsabilitatea părinţilor lor, ci sunt şi în responsabilitatea comunităţii în care se nasc şi de curajul nostru de a face trecerea de la piedicile pe care le punem câteodată în creşterea copiilor la sprijinul pe care trebuie să-l acordăm. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Continuăm dezbaterile cu domnul deputat Dan Tanasă, de la Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi în calitate de deputat AUR - susţinem cu toată tăria acest proiect legislativ. Ne bucurăm că a ajuns, iată, proiect demarat în 2018, a ajuns la vot.

Îi mulţumesc frumos domnului Andronache pentru disponibilitatea de a sprijini acest proiect legislativ.

Şi fac apel de la tribuna Camerei Deputaţilor către întreaga societate românească, să înţeleagă că este nevoie să sprijinim natalitatea şi, ca atare, este nevoie să sprijinim mamele care alăptează.

Felicit, aşadar, toate grupurile parlamentare care sprijină acest proiect legislativ!

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm dezbaterile cu domnul deputat Iulian Bulai, de la Grupul USR PLUS.

Vă rog, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ce voiam să spun este că, dacă în ultimii 30 de ani au fost probleme cu alăptatul în spaţiul public şi cu afişarea corpului uman, pentru beneficiul sugarului, în spaţiul public, să ştiţi că am fost destul de înapoiaţi.

În perioada interbelică, în România, o bancnotă de 500 de lei - şi aici rog camerele să dea zoom in (Arată ecranul unui laptop.) avea afişată o ţărancă alăptând.

Deci, acum 100 de ani românii n-aveau nicio problemă să arate sânul unei femei care alăptează un copil şi să pună pe... să afişeze pe o bancnotă... (Vociferări.) ...dar în ultimii 30 de ani au fost politicieni şi, poate, poliţişti sau jandarmi, care au făcut exces de zel în a pedepsi acest act.

De aceea, eu felicit iniţiatorii şi felicit fiecare parlamentar care va vota acest proiect legislativ!

Vă mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Mai avem o ultimă intervenţie, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa.

Vă rog, aveţi cuvântul, două minute.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am auzit toate părerile de până acum, au încuviinţat acest proiect de lege şi faptul că alăptarea în public, la sân, trebuie făcută fără a fi abuzat într-un fel sau altul.

Este foarte bine, dar nu cred... şi este necesar, deşi acest fenomen nu a fost foarte răspândit în ultimii 30 de ani.

Şi vă spun, ca părinte de 5 copii, nu au fost situaţii de felul acesta prea multe. Eu nici nu le-am întâlnit.

Asta nu înseamnă că nu este necesar.

Însă, din cauza declinului demografic accentuat, vă spun că sunt necesare proiecte de lege mult, mult mai importante, care să sprijine copiii şi implicit familiile acelor copii, în care ei nu se mai nasc.

Este nevoie nu atât de o politică asistenţialistă, ci de a nu se mai lua... de a nu mai fi taxaţi atât de mult cei cu mulţi copii.

Iar AUR îşi va face un program prin a iniţia proiecte de felul acesta.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc.

Încheiem aici dezbaterile generale.

Văd că mai este o intervenţie, dar au fost deja două intervenţii de la Grupul PSD. (Vociferări.)

Aşa că, încheiem aici dezbaterile generale şi trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 7 amendamente admise.

Dacă sunt intervenţii, de la punctul 1 până la punctul 7? Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Întreb stafful tehnic dacă la punctele 4, 5 şi 6 am primit rapoartele din partea comisiilor sesizate în fond? Nu.

Atunci, continuăm.

7. Proiectul de Lege privind desfiinţarea Universităţii Române de Ştiinţe şi Arte "Gheorghe Cristea" din Bucureşti; PL-x 593/2020.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României, cu rugămintea să vă şi prezentaţi, doamnă secretar de stat.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Bună ziua!

Mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte de şedinţă.

Maria Manea, Ministerul Educaţiei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desfiinţarea Universităţii Române de Ştiinţe şi Arte "Gheorghe Cristea" din Bucureşti.

Începând cu anul universitar 2016-2017, prin H.G. nr. 376/2016 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2016-2017, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte "Gheorghe Cristea" din Bucureşti a intrat în lichidare cu toate programele/specializările de studii din învăţământul universitar.

Astfel, în anul universitar 2020-2021 nu mai funcţionează nicio specializare sau niciun program de studii universitare, la niciun an de studii, la nicio formă de învăţământ, la nicio locaţie din ţară sau străinătate.

Studenţii şi absolvenţii fără diplomă care au fost înmatriculaţi la specializări/programe de studii universitare acreditate sau autorizate provizoriu, din cadrul Universităţii "Gheorghe Cristea", au dreptul să-şi finalizeze studiile la specializări/programe de studii acreditate identice sau similare din acelaşi domeniu al specializării programului de studii în instituţii de învăţământ superior acreditate.

Ministerul Educaţiei susţine raportul Comisiei pentru învăţământ şi vă solicită adoptarea Proiectului de Lege privind desfiinţarea Universităţii Române de Ştiinţe şi Arte "Gheorghe Cristea" din Bucureşti.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul doamna deputat Natalia Intotero, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ a primit spre dezbatere în fond proiectul de lege menţionat.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 21 septembrie 2020.

În urma dezbaterii în şedinţa din 14 octombrie 2020, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea proiectului de lege cu amendamentul admis din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege.

Avem amendamente admise, de la 1 la 6.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 218/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative; PL-x 93/2021.

Potrivit art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog să vă şi prezentaţi.

Domnul Vass Levente (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Sărut mâna!

Vass Levente, secretar de stat, Ministerul Sănătăţii.

În această iniţiativă legislativă, s-a propus prelungirea până la data de 31 martie 2021 a măsurilor în domeniul sănătăţii, pentru care termenul de aplicabilitate era de 31 decembrie 2020, conform O.U.G. nr. 70/2020.

Conţine:

- acordarea şi suportarea medicamentelor şi serviciilor medicale pentru cazurile de COVID-19;

- menţinerea modalităţii de decontare lunară pentru unităţile sanitare cu paturi;

- decontarea serviciilor medicale acordate în asistenţă primară şi ambulatoriul de specialitate; conform Ordonanţei de urgenţă, pot fi acordate şi la distanţă, folosind orice metodă de comunicare, în continuare, până la 31 martie 2021;

- consult de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar autorizat;

- menţinerea valabilităţii biletelor de trimitere.

A fost un proiect legislativ care ne-a ajutat la valul 3 al pandemiei.

Vă mulţumim anticipat pentru votul dumneavoastră.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Comisiei pentru sănătate şi familie, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În temeiul dispoziţiilor art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 218/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, trimis cu adresa PL-x 93/2021 din 10 februarie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 8 februarie 2021.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru sănătate şi familie a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prelungirea aplicării măsurilor în domeniul sănătăţii, prevăzute la art. 10 alin. (1) şi alin. (4)-(13), precum şi la art. 14¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020, până la data de 31 martie 2021.

Totodată, se prevede şi menţinerea, până la aceeaşi dată, a valabilităţii biletelor de trimitere pentru specialităţi clinice, inclusiv cele pentru specialitatea medicină fizică şi de reabilitare, biletele de trimitere pentru specialităţi paraclinice, a recomandărilor medicale pentru dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive, precum şi a deciziilor de aprobare pentru procurarea dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive, care expiră până la data de 31 martie 2021.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au examinat proiectul de lege în şedinţa online din 20 aprilie 2021.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului deputat Corneliu-Florin Buicu, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

Două minute aveţi.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

PSD va vota acest proiect de lege, pentru că vine în sprijinul furnizorilor de servicii medicale.

Dar, fac apel către actuala guvernare - PNL, USR, UDMR, şi ce-o mai fi - şi vă spun în felul următor.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Şi minorităţi!

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Şi minorităţile, altele decât UDMR.

Mulţumesc, domnule lider de grup.

Ideea e în felul următor.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Andronache a zis! Andronache!

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Aşa spune domnul Andronache, că minorităţile sunt la putere. Aşa o fi!

Fac apel la cine guvernează şi vă spun în felul următor.

În perioada stării de urgenţă şi de alertă, spitalele din România erau finanţate la nivelul cheltuielilor pe care le-au efectuat, şi nu la nivelul serviciilor raportate. Şi trag un imens semnal de alarmă că spitalele vor rămâne fără bani în perioada următoare, în momentul în care se va renunţa la această modalitate de finanţare.

Pentru perioada stării de alertă au fost angajaţi oameni care lucrează în domeniul sănătăţii, a căror situaţie este incertă.

Aşa că, vă rog frumos, stimaţi guvernanţi, rezolvaţi această problemă. Vorbim despre mii de oameni care nu ştiu ce au de făcut sau ce vor face în perioada următoare.

Repet:

1. Asiguraţi finanţarea spitalelor.

2. Asiguraţi trasabilitatea şi viitorul oamenilor angajaţi în sănătate.

Merçi. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, şi potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 221/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora; PL-x 113/2021.

Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României, cu rugămintea să vă şi prezentaţi.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Scrioşteanu Ionel, secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă se urmăreşte stabilirea cadrului de aplicare a prevederilor Regulamentului UE 2020/1054, în principal prin introducerea în cuprinsul O.U.G. nr. 37/2007 a încălcărilor privind nerespectarea noilor dispoziţii adoptate prin Regulament şi stabilirea sancţiunilor contravenţionale corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru transporturi, pentru prezentarea raportului comun.

Doamna deputat Oana Ţoiu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Şi o să vă rog ca la final să propuneţi şi un timp de dezbatere a proiectului.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În temeiul art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, prin adresa PL-x 113/2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 221/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul are ca obiect de reglementare aprobarea ordonanţei.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propun timp de dezbatere cinci minute.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun votului propunerea doamnei deputat - cinci minute, timp de dezbatere.

Vot, vă rog.

Cu 172 de voturi pentru şi 4 voturi împotrivă, propunerea a trecut.

Intrăm în dezbateri generale.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Atunci, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

De la 1 la 10, amendamente admise, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

De la 10 la 20 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

De la 20 la 30? Nu sunt observaţii.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru completarea art. 86¹ din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 359/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă, dau cuvântul reprezentantului pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie, au fost sesizate, prin adresa PL-x 359/2020 din 10 iunie 2020, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru completarea art. 86¹ din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 86¹ din Legea nr. 448/2006 cu un nou alineat, alin. (2¹), urmărindu-se extinderea termenului de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap până la împlinirea vârstei de 18 ani, pentru copiii cu handicap a căror afecţiune se încadrează în patologia bolilor degenerative, pentru cei cărora le lipseşte un membru în urma amputaţiei şi pentru cei cu tulburări din spectrul autismului, certificate de medicul de specialitate.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 3 iunie 2020.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege în şedinţa online din 14 decembrie 2020 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege cu amendamente.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut proiectul de lege în şedinţa online din 13 aprilie 2021 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexa la raportul comun.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Atunci, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

Dacă la amendamentele admise, de la 1 la 4, sunt observaţii? Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2021 pentru completarea art. 25² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative; PL-x 121/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Îi dau acum cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Vass Levente:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Se impunea luarea unor măsuri care să asigure o sustenabilitate financiară spitalelor, în perioada respectivă, şi cheltuielile într-un fel trebuiau să fie suportate din Fondul Naţional Unic de Sănătate.

În completarea celor spuse de domnul deputat Florin Buicu, care ţine şi la această modificare legislativă, Ministerul Sănătăţii o să ajute în continuare şi după starea de alertă, spitalele, să-şi poată deservi pacienţii, însă în mare măsură o să depindă şi de autorităţile publice locale.

Vă mulţumesc anticipat pentru susţinerea Ordonanţei nr. 5/2021.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Intrăm în dezbateri generale.

Avem o intervenţie din partea domnului deputat Buicu, de la Grupul PSD.

Vă rog, aveţi două minute.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vreau să-i mulţumesc domnului secretar de stat Vass pentru ştire, dar deocamdată e doar o ştire, pentru că actul normativ care să asigure finanţare eu nu l-am văzut nici măcar în transparenţă şi nu l-am văzut în Monitorul Oficial.

Aşa că, rămâne valabil faptul că spitalele vor rămâne fără finanţare în perioada următoare. Deja spitalele din România se plâng că nu mai primesc banii de la Casă, astfel încât să acopere toate cheltuielile necesare pentru funcţionare.

Acest aspect vine în plus faţă de lipsa de finanţare pe acţiunile prioritare şi repet, încă o dată, de la această tribună, faţă de anul trecut, acţiunile prioritare care sunt finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii sunt la un procent de cam 35%-40% faţă de finanţarea anului trecut. De ce? Prin Hotărârea Guvernului nr. 171, anul trecut, a fost acordată o sumă consistentă spitalelor, pentru funcţionare. Dispărând această sursă de finanţare, spitalele au rămas fără această sursă de finanţare şi cheltuielile lor practic sunt neacoperite sau în lipsa acestor bani spitalele se vor vedea obligate fie să facă datorii, fie să nu poată asigura serviciile medicale.

După cum am declarat, PSD a fost întotdeauna partidul care pentru orice activitate care este pentru binele românilor, sprijinim această ordonanţă, indiferent de unde vine, vom vota această ordonanţă, dar, repet încă o dată, asiguraţi finanţarea sănătăţii.

Sănătatea trebuie să fie prioritară, chiar dacă actualul prim-ministru şi candidat la preşedinţia unui partid, declara la un moment dat că sănătatea şi educaţia nu trebuie să fie priorităţi.

Aşa că, nu mai ştim pe cine să credem. Să-l credem pe domnul Vass, care ne spune că o rezolvă, sau să-l credem pe domnul premier, care ne spune că sănătatea nu e o prioritate?! (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm dezbaterile generale cu domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru, din partea minorităţilor naţionale.

Vă rog.

Două minute aveţi.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vreau să vă spun şi vreau să-i atrag atenţia colegului care a vorbit mai devreme că, dacă se vorbeşte în numele Coaliţiei sau în numele minorităţilor, lăsaţi-i în primul rând pe cei avizaţi s-o facă.

Mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu mai avem intervenţii de ordin general.

(Domnul deputat Corneliu-Florin Buicu solicită să ia cuvântul.)

Mai aveţi o intervenţie?

Domnule Buicu, vă rog.

30 de secunde.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc. Aveţi perfectă dreptate.

Îmi cer scuze dacă am greşit, dar am fost indus în eroare de PNL. Adică nu de PNL, de liderul deputaţilor PNL care a spus acest lucru.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Şi nefiind amendamente, potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 418 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 31 iulie 2019; PL-x 73/2018/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru învăţământ, îi dau cuvântul unui reprezentat pentru citirea raportului comun.

Doamna deputat Intotero.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru constituţionalitate au fost sesizate cu reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 418 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 31 iulie 2019, transmisă cu adresa PL-x 73/2018/2021.

Preşedintele României a formulat sesizarea de neconstituţionalitate.

Curtea Constituţională a reţinut că sunt formulate critici de neconstituţionalitate extrinsecă.

Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi constată că dispoziţiile art. I pct. 1-6 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei sunt neconstituţionale.

Actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, aceştia propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei.

Amendamentele adoptate de cele două comisii se regăsesc în anexa raportului comun.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte.

Atunci, trecem la dezbaterea legii.

Avem 10 amendamente respinse.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

De la 1 la 10 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Atunci, legea rămâne la votul final.

16. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în semestrul II al anului 2020.

Rog preşedintele comisiei să facă o scurtă prezentare a raportului.

Doamna deputat Cătăniciu, este? Nu este. Este? Este.

Vă rog.

Doamnă deputat,

Dacă puteţi să faceţi o succintă prezentare a raportului?

Dacă nu îl aveţi, poftiţi!

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în semestrul II al anului 2020.

În perioada 1 iulie - 31 decembrie 2020, potrivit prevederilor constituţionale şi regulamentare, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a desfăşurat activităţi în sensul exercitării controlului parlamentar asupra Guvernului şi a celorlalte organe ale administraţiei publice, în vederea soluţionării diverselor reclamaţii şi cereri ale petenţilor.

Comisia a colaborat cu autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale competente legal, activitatea desfăşurându-se în condiţiile restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19.

În perioada de referinţă, cu respectarea programului de lucru, hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, comisia şi-a desfăşurat activitatea în 61 de şedinţe, în plenul său şi în subcomisii de analiză a dosarelor petiţiilor.

Aproape toate şedinţele comisiei s-au desfăşurat online, cu excepţia şedinţei de constituire a noii comisii rezultate în urma alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a şedinţei de audiere a ministrului propus pentru portofoliul Justiţiei.

Condiţiile particulare de desfăşurare a activităţilor comisiei au impus restricţionarea audierilor şi audienţelor.

Comisiei i-au fost adresate în al doilea semestru al anului 2020 un număr total de 193 de petiţii, formulate de persoane fizice şi persoane juridice sau organizaţii nonguvernamentale, în numele propriilor membri, aşa cum prevăd textele constituţionale şi legale.

Memoriile transmise comisiei în acest domeniu, având ca tematică domeniul justiţiei, fac referire în principal la abuzuri ce ar fi fost comise de magistraţi, procurori şi judecători, anchete efectuate incomplet, finalizate cu soluţii considerate nelegale ale organelor de urmărire penală ori pronunţări de condamnări netemeinice de către instanţele de judecată.

De asemenea, petenţii au relatat în cuprinsul memoriilor posibile încălcări ale deontologiei profesionale, diverse aspecte privind încălcarea prevederilor procedurale, penale şi civile, materializate prin tergiversarea cercetărilor penale, având drept consecinţă dispariţia unor probe sau neclarificarea în timp util a situaţiei juridice a învinuitului, respectiv inculpatului, încălcarea dreptului la apărare în faza de urmărire penală.

Inspecţia judiciară.

Prin rezoluţia emisă, în diferite cazuri informează că în cadrul verificărilor strict de natură administrativă, pe care le desfăşoară, nu are competenţe de a verifica măsurile luate ori soluţiile adoptate de procurori, întrucât o astfel de abordare contravine principiului independenţei procurorului, reglementat de art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304 privind organizarea judiciară, republicată şi modificată.

Ţinând cont că în urma verificărilor prealabile efectuate de către inspecţia judiciară această instituţie concluzionează că nu au fost evidenţiate elemente care să contureze săvârşirea unor abateri disciplinare dintre cele prevăzute de dispoziţiile art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004, petenţii au fost informaţi în consecinţă.

În perioada 1 iulie 2020 - 31 decembrie 2020 s-au înregistrat la comisie 104 petiţii ale unor persoane aflate în custodia unor penitenciare, prin care se solicită sprijin în vederea aprobării transferului în unităţi de deţinere, aflate în apropierea localităţilor de domiciliu ale familiilor lor sau care se referă strict la condiţiile de executare a pedepselor, la conduita personalului locului de deţinere sau la prezumtiva încălcare a unor drepturi legale ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

O să vă rog să şi conchideţi, deoarece intrăm peste partea de şedinţă dedicată întrebărilor şi interpelărilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

De regulă, în condiţiile epidemiologice actuale şi în aplicarea prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, transferul persoanelor private de libertate s-a aprobat numai în cazuri speciale, temeinic motivate.

În concluzie, doamnă preşedinte de şedinţă, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaţilor îşi desfăşoară activitatea de soluţionare a petiţiilor, contând pe o relaţie cordială şi deschisă cu ministerele şi celelalte autorităţi şi instituţii publice ale statului român, în spiritul normelor de loialitate constituţională, al colaborării dintre puterile statului şi interesul cetăţenilor români. În cele mai multe situaţii, colaborarea cu ministerele se desfăşoară în bune condiţii, cu respectarea termenelor pe care legea le-a stabilit în procesul de soluţionare a petiţiilor.

Totuşi, în pofida demersurilor repetate şi insistente ale comisiei, unele dintre petiţiile transmise, potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, ministerelor sau instituţiilor aflate în subordinea acestora, au rămas timp îndelungat fără răspuns.

Ca exemplu, întârzierile sunt uneori apreciabile şi menţionăm Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, cu întârziere de 162 de zile; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cu întârziere de 162 de zile; Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, cu întârziere de 50 de zile.

La data redactării prezentului raport au rămas pe rolul comisiei zece petiţii, urmând să se acţioneze în continuare pentru soluţionarea lor, conform anexelor.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Luăm act de raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, care rămâne la votul final.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am încheiat aici prima parte a plenului nostru, şi anume, dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi.

Continuăm cu răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice şi prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Îl invit pe domnul deputat Rafila, vicepreşedinte al Camerei, să continue această şedinţă.

O seară bună tuturor!

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alexandru Rafila:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări din data de 2 iunie.

Prima intervenţie - din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Trif Bogdan.

Întrebarea se referă la "Eliminarea pensiilor speciale".

Răspunde, din partea viceprim-ministrului Dan Ilie Barna, domnul consilier de stat Marius Vulcan.

Vă rog.

Este în sală?

Se pare că nu este în sală, aşa că trecem la următoarea. (Vociferări.)

Păi, nu, nu este în sală persoana care prezintă răspunsul. Asta... asta am sesizat.

Dumneavoastră aţi pus întrebarea, nu?

Păi, e fără răspuns.

Mă rog, probabil că aceasta e importanţa acordată Parlamentului României de domnul viceprim-ministru.

Domnul deputat Ciubuc Ciprian, din partea AUR, s-a adresat Ministerului Sănătăţii, referitor la "Îmbunătăţirea comunicării cu pacienţii la nivelul spitalelor din România".

Răspunde domnul secretar de stat Vass Levente.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Vass Levente:

Stimate domnule deputat Ciubuc,

Am adus în format scris şi o să vă înmânez o copie a răspunsului nostru şi, dacă îmi permiteţi, nu o să-l citesc, pentru că puteţi să-l citiţi şi dumneavoastră.

Însă vă comunic că întrebarea dumneavoastră, mai ales partea referitoare la comunicarea între pacienţi şi aparţinători, într-adevăr, are rost.

Consider că în perioada pandemiei - şi ca om politic şi ca medic - a fost foarte greu să ţii legătura cu aparţinătorul tău care a fost internat la un spital, mai ales dacă era cu boala COVID-19.

Din fericire, însă, sistemul spitalicesc românesc încet-încet s-a acomodat. Am avut posibilitatea şi am încercat şi pot să confirm acest lucru, să sun, şi să sune pacienţii, şi să sune aparţinătorii la spital, şi să facă posibil ca în fiecare zi, măcar o dată, să obţină informaţii prompte de la asistente, de la medicul curant sau medicul de gardă care era în secţia respectivă, legate de aparţinătorul celui care a fost internat.

Foarte important lucru - Guvernul României, când a putut, a permis aparţinătorilor să intre în spitale, inclusiv spitale COVID, secţii COVID, pentru o durată de 15 minute.

Foarte greu e, însă, şi pentru aparţinători să se îmbrace, să intre în spital şi mai ales să-şi vadă persoana iubită într-o stare în care COVID-19 a putut să ducă pacientul respectiv.

Am avut posibilitatea să văd o astfel de vizită şi, să ştiţi, din toate punctele de vedere, personalul medical s-a comportat aşa cum se cuvine.

De aceea, încă o dată vă felicit pentru întrebarea pusă şi vă înmânez răspunsul nostru în format scris.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Interpelarea adresată Ministerului Educaţiei de domnul deputat al PSD, Tuhuţ Radu-Marcel, referitoare la "Situaţia cadrelor medicale din unităţile de învăţământ din judeţul Alba".

Răspunde doamna secretar de stat Maria Ştefania Manea, pe care o şi rog să rămână.

A, sunt 3 interpelări la care va răspunde.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră - "Situaţia cadrelor medicale din unităţile de învăţământ din judeţul Alba", vă comunic următoarele.

Prin Ordinul comun nr. 3.235 din 4 februarie 2021 al Ministerului Educaţiei şi al Ministerului Sănătăţii au fost aprobate măsurile de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2.

În conformitate cu prevederile alin. (1) al art. 1 din OMS nr. 653/2001 privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, cu modificările şi completările ulterioare, "Asistenţa medicală şi stomatologică a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor se asigură în cabinetele medicale şi stomatologice din grădiniţe, şcoli şi unităţi de învăţământ superior, înfiinţate ca urmare a reorganizării dispensarelor medicale din aceste unităţi, integrate în structura spitalelor teritoriale şi finanţate de la bugetul de stat".

Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, a elaborat Ordinul comun nr. 5298 pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenţei medicale gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestei metodologii, pentru asigurarea stării de sănătate a elevilor din unităţile de învăţământ sunt prevăzute atribuţii partajate pentru unităţile de învăţământ preuniversitar - conducerea unităţii şcolare, profesori diriginţi, cadre didactice şi personal auxiliar şi personal nedidactic -, pentru direcţiile judeţene de sănătate publică, cabinete medicale şcolare, medici de medicină şcolară, medici dentişti, asistenţi medicali, precum şi pentru comunităţile locale.

În acest sens, administraţia publică locală are ca atribuţii asigurarea resurselor financiare adecvate pentru acoperirea nevoilor de medicamente, materiale stomatologice, materiale sanitare, obiecte de inventar, mijloace fixe, birotică, truse medicale de prim ajutor.

În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) din Metodologia sus-menţionată - "Unităţile de învăţământ, prin directorul şcolii şi în colaborare cu cadrele medicale, asigură condiţiile necesare examinării şi evaluării stării de sănătate a elevului".

Răspunsul este mai larg, îl am şi în scris, vi-l pot înmâna, dacă sunteţi prezent.

Şi vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

O să vă rog să rămâneţi, doamnă secretar de stat.

Din partea Partidului Social Democrat, doamna deputat Intotero Natalia a adresat o întrebare referitoare la "Situaţia inspectorilor şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveniţi din medii dezavantajate".

Vă rog, răspunsul la această întrebare.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Stimată doamnă deputat,

Aşa cum, de altfel, ştiţi, structura organizatorică a inspectoratelor şcolare este stabilită prin ordin al ministrului educaţiei, în conformitate cu prevederile art. 95 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv OMECTS nr. 5530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările şi completările ulterioare.

Situaţia posturilor pe categorii de personal şi pe funcţii, elaborată de inspectoratele şcolare în baza mai multor criterii, prevede şi posturi de inspectori şcolari care au atribuţii privind problemele copiilor şi tinerilor proveniţi din medii socio-economice dezavantajate. Numărul acestora însă variază de la un judeţ la altul, în funcţie de mai mulţi factori, şi este stabilit de Inspectoratul Şcolar Judeţean, care are obligaţia repartizării numărului maxim de posturi pe categorii de personal şi pe funcţii, în conformitate cu prevederile art. 3 ale Ordinului de ministru menţionat.

Criteriile de selecţie pentru încadrarea în muncă a oricărui inspector şcolar sunt menţionate la art. 3 şi art. 26 alin. (5) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar din inspectoratele şcolare.

Atribuţiile acestor inspectori sunt prevăzute în fişa postului elaborată de aceleaşi inspectorate şcolare, în baza fişei de post cadru.

De asemenea, răspunsul este scris şi vi-l pot înmâna, stimată doamnă deputat.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc.

Tot către Ministerul Educaţiei, domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, din partea Grupului minorităţilor naţionale, solicită informaţii referitoare la "Metodologia de organizare şi desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă pentru admiterea în liceele care organizează clase cu predare în limbile minorităţilor naţionale".

Răspunde tot doamna secretar de stat, Maria Ştefania Manea.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Stimate domnule deputat,

În conformitate cu prevederile Legii educaţiei nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, elevii aparţinând minorităţilor naţionale recunoscute în România au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă şi să fie evaluaţi în limba maternă.

Ministerul Educaţiei a supus dezbaterii publice pe site-ul instituţiei Proiectul de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2021-2022 şi anexele acestuia, pentru toţi cei interesaţi de acest proiect.

De asemenea, Proiectul a fost dezbătut cu partenerii sociali, în cadrul Comisiei de Dialog Social de la nivelul Ministerului Educaţiei.

Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat în vigoare, aprobată prin O.M. nr. 3721/2021 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5457/2020 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul 2021-2022, urmăreşte asigurarea bunei organizări şi desfăşurări a admiterii în anul şcolar 2021-2022 în liceele care organizează clase cu predare în limbile minorităţilor.

Candidaţii la clasele sau la grupele cu predare în limba minorităţilor, care au studiat în limba maternă toate disciplinele conform Planului-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial şi au susţinut evaluarea naţională la limba şi literatura maternă, nu mai trebuie să susţină proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă deoarece prin proba susţinută au fost evaluate competenţele dobândite pe parcursul învăţământului gimnazial.

Candidaţilor care nu au învăţat la clasele/grupele cu predare în limba minorităţilor, nu au studiat toate disciplinele în limba maternă respectivă şi nu au susţinut evaluarea naţională la limba maternă, nu le-au fost verificate competenţele dobândite pe parcursul învăţământului gimnazial în limba maternă, având în vedere faptul că la nivel liceal toate disciplinele vor fi studiate în limba maternă respectivă, aceştia vor susţine o probă de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă online. Această probă se va desfăşura conform unei proceduri elaborate şi adaptate de fiecare inspectorat şcolar pentru fiecare minoritate în parte, procedură care stabileşte modalitatea de organizare şi desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă pentru candidaţii care nu au studiat în gimnaziu limba maternă respectivă, în vederea admiterii în anul şcolar 2021-2022.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Doamnă secretar de stat, domnul deputat Manea, care este coiniţiator al întrebării anterioare, referitoare la "Situaţia inspectorilor şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveniţi din medii dezavantajate", ne-a comunicat că nu aţi răspuns decât parţial la întrebare.

Poate, domnul deputat, vreţi să precizaţi?

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă secretar de stat,

Da, într-adevăr, am intervenit şi am precizat faptul că răspunsul ministerului este doar parţial, ca să nu spun incomplet.

Întrebarea concretă, al cărei coiniţiator sunt, prima întrebare, de altfel - "Care este numărul inspectorilor şcolari de la nivel naţional pentru problemele copiilor proveniţi din medii socio-economice defavorizate?". De altfel, aşa cum prevede art. 95 alin. (5) din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

Dumneavoastră nu ne-aţi dat un răspuns, să ne spuneţi că sunt 3, 4, 5, 10 inspectori sau 41, câte judeţe are România, plus Bucureşti, 42, sau că sunt alţi inspectori care îndeplinesc aceste atribuţii prin cumul, nu am primit un răspuns foarte clar în acest sens.

Şi a doua întrebare, la care aşteptam un răspuns foarte clar din partea Ministerului Educaţiei - "Pe baza cărui algoritm au fost identificate mediile dezavantajate din punct de vedere socio-economic, astfel încât articolul de lege să aibă o bază corespunzătoare pentru implementare?".

Domnul Alexandru Rafila:

Domnule deputat, vă rog să încheiaţi. V-am dat...

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

O să-l rog şi pe colegul dumneavoastră, tot de la Minorităţi, domnul Petreţchi Nicolae. Şi dânsul s-a confruntat cu aceeaşi situaţie. Şi aş vrea să fie consemnată această situaţie neobişnuită, în care Ministerul Educaţiei nu răspunde la întrebări şi la interpelări decât parţial. Şi dânsul a sesizat acelaşi lucru, la întrebarea referitoare la "Metodologia de organizare şi desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă...".

Vă rog, domnule deputat, 30 de secunde.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnă secretar de stat,

În întrebarea adresată Ministerului Educaţiei, am solicitat următoarele lămuriri, şi anume.

Prima. "Care au fost persoanele sau grupurile consultate cu privire la elaborarea metodologiei prezentate mai sus?".

În întrebare am menţionat că nu au fost consultate persoanele direct implicate şi care răspund de limba ucraineană.

Totodată, la punctul 2 întrebarea sună aşa - "Nu consideraţi că prin această măsură, care se regăseşte doar în liceele ce organizează admitere pentru clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, se pun la îndoială atât aptitudinile şi pregătirea profesorilor pentru limba maternă din ciclul gimnazial, cât şi a elevilor care au studiat limba maternă?".

Precizez că aceşti elevi studiază, din clasa pregătitoare până în clasa a VIII-a, 4 ore de limba maternă, participă la olimpiadele naţionale, obţin premii la olimpiadele naţionale şi mai trebuie să dea admitere online pentru a-şi dovedi aptitudinile.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

O să rog Ministerul Educaţiei, pe doamna secretar de stat, să elaboreze răspunsuri la aceste două subiecte. Să fie răspunsuri precise. Nu trebuie să fie lungi, trebuie să fie precise. Şi într-o sesiune viitoare probabil că o să putem să le includem din nou pe ordinea de zi.

Întrebarea către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a domnului deputat Dămureanu Ringo, AUR, referitoare la "Fondul pentru Tranziţie Justă".

Doamna secretar de stat Mihaela-Cătălina Bădoiu.

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră vă comunicăm următoarele.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va coordona Autoritatea de Management a Programului Operaţional Tranziţie Justă; va fi orientat către fondurile disponibile României din Pilonul I Fondul pentru o Tranziţie Justă, dar va descrie şi corelarea cu ceilalţi 2 piloni ai Mecanismului pentru Tranziţie Justă.

Priorităţile sprijinite în cadrul acestui program vor fi identificate în cadrul fiecărui Plan Teritorial pentru o Tranziţie Justă şi vor avea în vedere recomandările din Anexa D a Raportului de ţară pentru 2020, contribuţia la ţintele şi obiectivele asumate de România în cadrul documentelor programatice naţionale, respectiv - Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, Strategia Naţională de Specializare Inteligentă, Strategii Regionale de Specializare Inteligentă, precum şi contribuţia investiţiilor la diversificare economică, crearea locurilor de muncă sau protejarea mediului, în concordanţă cu obiectivul specific al programului.

Termenul asumat de România pentru definitivarea celei de-a doua versiuni a programului, care va fi transmisă Comisiei Europene, este condiţionat de finalizarea programelor. Acestea vor fi transmise până la data de 31 mai 2021, urmând a fi demarate negocierile informale.

Referitor la existenţa unor norme sau instrucţiuni privind accesarea sprijinului oferit prin programul respectiv, este necesară, în primul rând, adoptarea formei finale a regulamentului specific Fondului pentru Tranziţie Justă, preconizată a se realiza în luna iunie 2021. De asemenea, este necesară finalizarea programelor în care vor fi evidenţiate clar priorităţile selectate la nivelul fiecărui judeţ. Forma finală a planurilor poate influenţa substanţial categoriile de beneficiari, priorităţile, acţiunile şi operaţiunile selectate în cadrul Programului Operaţional Tranziţie Justă.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc şi eu.

O să vă rog să rămâneţi la microfon, pentru o altă întrebare, din partea domnului deputat Trif Bogdan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Întrebarea se referă la "Informarea şi instruirea în vederea accesării fondurilor europene".

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu:

Referitor la această întrebare, voi face o scurtă sinteză, pentru că este destul de lung răspunsul. Răspunsul a fost deja transmis.

Pentru perioada 2014-2020, România are la dispoziţie peste 43 de miliarde de euro, conform Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, din care alocarea pentru Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii este de aproximativ 31 de miliarde de euro. Alocarea pentru Politica de Coeziune, finanţată în cadrul FESI, este de aproximativ 23 de miliarde de euro.

În legătură cu măsurile privind asigurarea informării şi transparenţei, menţionăm că, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, statele membre sau autorităţile de management au obligaţia publicării listelor de operaţiuni, cel puţin o dată la şase luni.

În acest context, precizăm că pentru Programele Operaţionale finanţate prin Politica de Coeziune, informaţiile privind listele proiectelor contractate sunt actualizate trimestrial şi pot fi accesate pe pagina de Internet a MIPE - www.mfe.gov.ro, categoria "Programe", secţiunea "Contracte şi absorbţie", arhiva "Contracte în implementare", precum şi în secţiunea "Harta interactivă", disponibilă la aceeaşi pagină de Internet.

În ceea ce priveşte pregătirea perioadei de programare 2021-2027, MIPE a organizat un amplu proces de consultare publică pe marginea documentelor programatice, precum şi un cadru partenerial extins la nivelul fiecărui Program Operaţional, oferind posibilitatea tuturor partenerilor interesaţi să transmită propuneri sau să participe la masa discuţiilor.

Astfel, încă din luna octombrie 2019 au fost organizate două evenimente de informare şi dezbatere la nivel local - Braşov şi Botoşani -, cu scopul informării cu privire la stadiul procesului de programare, precum şi pentru dezbaterea cu cei mai relevanţi actori - autorităţi publice locale, primării, Consilii Judeţene, autorităţi şi asociaţii locale reprezentative - a posibilităţilor de abordare a instrumentelor teritoriale pentru perioada 2021-2027, şi anume - Investiţii Teritoriale Integrate, Acţiuni de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii.

În perioada mai-iunie 2020, a fost derulat un Apel Naţional Transparent pentru exprimarea interesului privind participarea în cadrul structurilor parteneriale pentru elaborarea Programelor Operaţionale şi a Acordului de Parteneriat 2021-2027. Apelul a vizat organizaţiile interesate din rândul partenerilor relevanţi din mediul economic, social, universitar şi din societatea civilă, astfel încât să se asigure un început cât mai valoros şi reprezentativ pentru interesele tuturor categoriilor de parteneri. Rezultatul procesului de selecţie poate fi, de asemenea, consultat pe site-ul MIPE, la secţiunea "Perioada de programare 2021-2027". Structurile asociative reprezentative la nivel teritorial - Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Comunelor din România, Federaţia GAL-urilor Urbane, Federaţia Naţională a Grupurilor de Acţiune Locală din România, Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării - sunt reprezentate în toate structurile parteneriale aferente Programelor Operaţionale 2021-2027.

Având în vedere contextul pandemic, pe parcursul anului 2020 nu au putut fi organizate evenimente dedicate la nivel teritorial pentru dezbaterea documentelor programatice 2021-2027, însă, în data de 31 iulie 2020, Ministerul Fondurilor Europene - în prezent MIPE - a publicat în consultare publică, pe site-ul instituţiei, primele proiecte ale Acordului...

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog...

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu:

...de Parteneriat.

Domnul Alexandru Rafila:

...să încercaţi să încheiaţi... răspunsul.

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu:

OK.

De asemenea, în perioada 18-27 august 2020 s-au derulat consultări publice la nivelul tuturor structurilor parteneriale constituite pentru Programele Operaţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Ideea era să ne explicaţi pentru Exerciţiul 2021-2027, nu pentru 2014-2020, cum aţi făcut în prima parte. Adică aceasta este ideea unei sinteze, discutăm despre viitor, nu despre trecut.

Mulţumesc.

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu:

Aş dori să menţionez, să vă răspund la această intervenţie.

Consultările au fost pentru perioada 2021-2027, dar au fost realizate în 2020.

Domnul Alexandru Rafila:

Am înţeles, dar aţi făcut referire, în prezentarea dumneavoastră, în mod repetat, la Programul 2014-2020, asta vă explicam. Suntem în 2021.

Mulţumesc.

Din partea domnului deputat Tuhuţ Radu-Marcel - "Eşecul finanţării extinderii reţelei de gaze naturale prin PNRR".

O să vă rog să răspundeţi sintetic, vă rog frumos.

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu:

Referitor la întrebarea nr. 1310A/2021, având ca obiect "Eşecul finanţării...", menţionăm.

Procesele de...

Faţă de răspunsul transmis anterior.

Procesele de consultare dintre ministerele de linie şi Comisia Europeană pentru conceperea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă s-au încheiat. Pe 31 mai 2021, PNRR a fost transmis oficial Comisiei Europene, componentele extinse ale Planului au fost publicate pe site-ul MIPE, secţiunea "mfe.gov.ro/PNRR".

Până la momentul transmiterii oficiale a Planului, relaţiile între serviciile Comisiei Europene şi autorităţile din România au fost informale şi au avut ca scop definitivarea abordării componentelor şi încadrarea reformelor şi investiţiilor în pilonii definiţi de Regulamentul (UE) 241/2021 de instituire a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

În procesul de evaluare a Planului către Comisia Europeană, în vederea emiterii propunerii de aprobare, negocierile vor avea un caracter formal.

Fiind un exerciţiu tehnic laborios, procesul necesită în continuare atât contribuţii tehnice din partea echipelor de experţi din ministerele şi autorităţile implicate, cât şi decizii politice consecvente şi prompte.

MIPE coordonează acest proces şi facilitează dialogul între serviciile Comisiei Europene şi ministerele de linie.

De asemenea, MIPE oferă în continuare ministerelor de linie şi autorităţilor implicate sprijin tehnic şi metodologic în îmbunătăţirea componentelor Planului, astfel încât acesta să corespundă exigenţelor Comisiei Europene.

În cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare - POIM - 2014-2020, prin apelul POIM/859/Axa prioritară 8, Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine, se acordă finanţarea investiţiilor necesare pentru dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale în vederea creşterii nivelului de flexibilitate, siguranţă, eficienţă în operare, precum şi de integrare a activităţilor de transport, distribuţie şi consum final. Perioada de depunere a proiectelor a fost cuprinsă între 17 august 2020 şi 31 decembrie 2020.

Având în vedere numărul mare de proiecte depuse în cadrul acestui apel competitiv, respectiv 243 de proiecte cu o valoare totală de 2.500 de milioane de euro, care depăşeşte alocarea netă POIM - de 117 milioane de euro, dar şi bugetul limită, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare nu a identificat până în prezent alte surse financiare dedicate redeschiderii unui nou apel. Ţinând cont şi de faptul că perioada de eligibilitate a cheltuielilor în cadrul POIM se finalizează în decembrie 2023, în cadrul POIM nu se mai poate avea în vedere deschiderea unui nou apel pentru dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale în vederea creşterii nivelului de flexibilitate, siguranţă, eficienţă în operare, precum şi de integrare a activităţilor de transport, distribuţie şi consum final.

În urma verificării în sistem, a rezultat că în cadrul apelului POIM/Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale cu alte state vecine, în ceea ce priveşte investiţiile pentru extinderea reţelei de gaze naturale în aria de acoperire a Munţilor Apuseni, au fost depuse 47 de cereri de finanţare, aflate în diverse stadii ale evaluării, conform listei prezentate în anexa ce v-a fost transmisă anterior.

În speranţa că am răspuns la întrebarea dumneavoastră, vă mulţumesc pentru buna colaborare.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Şi avem o întrebare punctuală, ultima la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, domnul deputat Tuhuţ Radu-Marcel - "În ce măsură aţi consultat instituţiile judeţului Alba în procesul de elaborare al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă?".

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu:

Asemenea, în completarea răspunsului transmis, vă comunicăm.

În perioada 1-22 februarie au fost organizate 20 de consultări imterministeriale în cadrul a 10 grupuri de lucru tematice şi 12 evenimente tematice de consultare publică la care au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale, ai societăţii civile, inclusiv organizaţii de tineret, parteneri sociali şi actori economici.

Evenimentele de consultare au fost organizate într-un sistem hibrid, cu respectarea regulilor impuse de situaţia pandemică, respectiv, fizic, pentru număr limitat de participanţi, cât şi online.

Pentru consultările publice a fost publicat un calendar de evenimente pentru a permite participarea tuturor actorilor interesaţi şi un schimb de idei cu perspective variate.

Tot în această perioadă a fost publicat şi un formular online standard pentru a propune reforme şi investiţii în cadrul PNRR.

Câteva cifre relevante pentru a evidenţia amploarea procesului de consultare:

- Au fost organizate 32 de evenimente de consultare;

- Au fost implicate aproape 4.000 de persoane, reprezentanţi ai societăţii civile, ai partenerilor sociali şi economici, precum şi ai instituţiilor şi autorităţilor publice la nivel naţional şi local;

- Au fost primite 1939 de propuneri de reforme şi investiţii - drept rezultat, dintre care 1709 prin intermediul formularului online.

În ceea ce priveşte propunerile primite din judeţul Alba, vă comunicăm că au fost primite 3 fişe de reforme şi investiţii, câte una pe Pilonii I, II şi VI. Acestea au fost analizate de ministerele de linie şi, acolo unde a fost cazul, s-a ţinut cont de propuneri, în vederea definirii reformelor corespunzătoare şi stabilirii tipurilor de intervenţii.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc şi eu.

Urmează Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Aici avem una, două, trei, patru întrebări puse de domnul deputat din partea Grupului AUR, Acatrinei Dorel-Gheorghe.

Este în sală? (Vociferări.)

Nu este în sală? (Vociferări.)

Bun. O să rog pe doamna secretar de stat Alina Pop să răspundă acestor întrebări, dar foarte sintetic, mai ales că domnul deputat nu este în sală, să asculte răspunsul la aceste întrebări şi sunt alţi colegi care sunt prezenţi şi cred că e bine să le...

Şi, atunci, o să...

Prima întrebare a domnului deputat se referă la "Drepturile asistenţilor maternali", care "nu au fost actualizate din 2014".

Doamna Alina Pop (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună seara, domnilor deputaţi!

Doresc să menţionez că toate răspunsurile...

Domnul Alexandru Rafila:

Foarte sintetic.

Doamna Alina Pop:

Da, sintetic.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi le depunem scris, da?

Mulţumesc.

Doamna Alina Pop:

Foarte sintetic.

Deja răspunsurile au fost transmise în scris.

Domnul Alexandru Rafila:

Dacă au fost transmise şi dacă vreţi să adăugaţi ceva suplimentar, atunci...

Doamna Alina Pop:

De vreme ce domnul deputat nu este în sală, nu, nu doresc.

Domnul Alexandru Rafila:

Atunci, eu vă citesc întrebările, cele 4 întrebări ale domnului deputat.

A doua, în afară de "Drepturile asistenţilor maternali", "Câte accidente de muncă ale lucrătorilor români detaşaţi în afara ţării nu sunt decontate de statul român?".

A treia întrebare - "Modificarea contractelor de muncă ale asistenţilor maternali pe perioadă nedeterminată şi acordarea concediului de odihnă".

Şi cea de-a patra întrebare a domnului deputat - "Deblocaţi drepturile persoanelor care au suferit un accident de muncă în afara ţării!".

Acestea sunt cele 4 întrebări.

Şi, în consecinţă, din cauza lipsei din sală a domnului deputat, doamna secretar de stat poate să le depună în scris.

Şi, atunci, trecem la următoarea întrebare, din partea domnului deputat Trif Bogdan Gheorghe, referitoare la "Eliminarea pensiilor speciale".

Doamna secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Alina Pop:

Mulţumesc.

Domnule deputat,

Vă mulţumesc pentru interesul dumneavoastră faţă de activitatea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, doresc să vă comunic următoarele:

• Numărul de pensionari din evidenţele sistemului public de pensii este 4.902.657 de persoane;
• Numărul de pensionari din sistemul public de pensii care beneficiază de pensii de serviciu este de 9.615 persoane;
• Suma cuvenită lunar pentru totalul pensiilor din România este de 7.611.309.232 de lei;
• Suma cuvenită lunar pentru pensiile de serviciu este de 122.627.774 de lei, din care 99.477.139 de lei este suportată de la bugetul de stat.

Precizăm că numărul de pensionari cu sumele cuvenite menţionate sunt aferente lunii martie 2021.

Vă mulţumesc pentru interesul pe care îl arătaţi faţă de activitatea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi vă stăm la dispoziţie pentru alte lămuriri.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Ultima întrebare către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, din partea Grupului AUR, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, "Luna martie, luna pro-viaţă. Despre stimularea natalităţii".

Domnul deputat este prezent?

Poftiţi?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (din sală):

Sunt prezent, dar nu sunt de la AUR!

Domnul Alexandru Rafila:

Domnule, aici aşa scrie! Poate că... Eu nu pot să urmăresc mişcările politice ale colegilor în permanenţă, aşa că îmi cer scuze!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (din sală):

Nu m-am mişcat politic de un secol!

Domnul Alexandru Rafila:

Sunteţi de la PNL? Aripa tânără. OK.

Deci corectez aici.

Secretariatul probabil că o să revadă, pe viitor să nu mai facă astfel de erori.

Vă rog, doamnă secretar de stat, să răspundeţi la această întrebare.

Doamna Alina Pop:

Mulţumesc.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, adresată ministrului muncii şi protecţiei sociale, având ca obiect "Luna martie, luna pro-viaţă. Despre stimularea natalităţii", vă comunicăm următoarele.

În perioada următoare, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va implementa proiectul SIPOCA 706, Politici sociale performante - strategie naţională pentru implementarea performantă a politicilor familiale. Proiectul va fi implementat în perioada 2021-2022 şi va avea ca principale obiective:

• definirea şi elaborarea unor indicatori de performanţă în domeniul politicilor familiale la nivel naţional;
• elaborarea unei proceduri operaţionale de raportare a indicatorilor de performanţă în domeniul politicilor familiale, respectiv a unei machete electronice de raportare periodică a acestor indicatori;
• elaborarea unei strategii naţionale de implementare a politicilor familiale performante;
• înfiinţarea unui mecanism de informare electronică funcţional, respectiv dezvoltarea unei platforme online interactive pentru cetăţeni;
• şi, în sfârşit, înfiinţarea şi operaţionalizarea unui helpdesk funcţionale privind acordarea de beneficii de asistenţă socială.

În conformitate cu Programul de guvernare pentru perioada 2020-20224, Guvernul propune pentru sprijinul copiilor şi al familiilor din care provin, următoarele măsuri ţintite: asigurarea unor servicii competitive care abordează integrat nevoile familiilor în dificultate şi ale categoriilor sociale vulnerabile, beneficiari care se dezvoltă în cadrul serviciilor furnizate; accesibilizarea mediului fizic şi informaţional pentru persoanele cu dizabilităţi; întărirea capacităţii de intervenţie integrată în cazurile de violenţă domestică; măsuri specifice pentru clientul vulnerabil din sistemul energetic, atât prin redefinirea consumatorului vulnerabil, cât şi prin asigurarea conectării şi accesului la electricitate în gospodăriile vulnerabile, cu prioritate pentru cele cu copii, sprijinind astfel şi accesul la educaţia online. În ceea ce priveşte sistemul de asistenţă socială, acesta va trece printr-o transformare radicală în care accentul să fie pus pe măsuri de prevenţie, precum şi pe furnizarea de servicii sociale integrate.

Şi dumneavoastră aţi primit în scris răspunsul nostru.

Dacă doriţi, eu pot să mai citesc din el. Este un răspuns destul de consistent, are şapte pagini.

Doriţi să mai...?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (din sală):

Nu.

Doamna Alina Pop:

Este suficient.

Vă mulţumesc mult pentru interesul pe care-l arătaţi faţă de politicile promovate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de Guvernul României.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Mi-am dat seama acum că într-adevăr domnul deputat nu este de la AUR.

Mulţumesc.

Vă rog, 30 de secunde.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc frumos, doamnă secretar de stat.

Da, răspunsul este unul mulţumitor şi este în direcţia lucrurilor pe care le-am prevăzut şi eu atunci când am scris această interpelare, dar cred că Ministerul Muncii ar trebui să pună un accent mai mare pe ceea ce reprezintă stimularea creşterii natalităţii şi totodată stimularea părinţilor să rămână alături de copii în primii ani de viaţă.

Auzeam mai recent o iniţiativă...

Domnul Alexandru Rafila:

Domnule deputat, mulţumesc frumos!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Staţi un pic! Staţi un pic să vă spun, că e ceva important!

Domnul Alexandru Rafila:

Nu, păi nu mai stau, pentru că sunt mulţi alţi colegi care trebuie să primească răspuns.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Staţi un pic!

Dar mai erau 13 secunde!

Domnul Alexandru Rafila:

V-am acordat 30 de secunde.

Vă mulţumesc frumos.

Mulţumesc.

Urmează Ministerul Afacerilor Interne, domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureşan.

(Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif solicită să ia cuvântul.)

Bogdan, nu mai... Haideţi să...

10 secunde.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Doamnă ministru secretar de stat,

Nu aţi răspuns la toate întrebările.

Aveam şi eu o întrebare punctuală, pentru că doamna ministru, în campania electorală, a promis că o să elimine pensiile speciale.

Ce categorii de pensii speciale urmează să eliminaţi sau dacă aveţi un proiect măcar în sensul acesta?

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

O să rugăm să se consemneze lipsa răspunsului complet la întrebarea adresată de domnul deputat Ministerului Muncii.

De la Ministerul Afacerilor Interne, cum spuneam, răspunde domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureşan.

Prima întrebare: "Revizuiţi criteriile de numire în funcţii a şefilor de la permise auto", domnul deputat de la AUR, Acatrinei Dorel-Gheorghe, care este absent. Deci veţi depune răspunsul în scris.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Trif Bogdan Gheorghe pune întrebarea următoare: "Măsuri de prevenire a folosirii excesive a forţei în intervenţii".

Domnul Gabriel Marius Mureşan (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În legătură cu întrebarea domnilor deputaţi şi a domnului Lucian-Florin Puşcaşu, au fost în sală, le-am înmânat răspunsurile.

Domnul Alexandru Rafila:

Perfect!

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimate domnule deputat Bogdan Gheorghe Trif, în legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Măsuri de prevenire a folosirii forţei excesive în intervenţii", vă comunicăm următoarele.

Structurile de aplicare a legii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne manifestă permanent un comportament activ în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului, în vederea asigurării controlului şi a diminuării fenomenului infracţional, al menţinerii unui climat de siguranţă civică, respectând principiul folosirii graduale a forţei.

În acest sens, la nivelul ministerului s-a elaborat Planul de implementare a angajamentelor MAI din Programul de guvernare, printre care se regăsesc, ca principale priorităţi ale ministerului, creşterea calităţii serviciului de ordine şi siguranţă publică în beneficiul cetăţeanului, prin asigurarea unui grad ridicat de siguranţă a persoanelor şi de protecţie a patrimoniului.

În contextul finalizării perioadei de implementare a actualei Strategii naţionale în domeniul de referinţă, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost iniţiat procesul de elaborare a Strategiei Naţionale de Ordine şi Siguranţă Publică 2021-2025, care are în vedere o abordare proactivă, orientată către nevoile de securitate ale cetăţeanului.

De asemenea, de interes în problematica supusă atenţiei sunt şi modificările operate asupra Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, prin Legea nr. 192/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, prin care s-au urmărit întărirea autorităţii poliţistului.

Astfel, au fost stabilite, cu mai mare precizie, regulile de utilizare a forţei fizice şi a mijloacelor din dotare, soluţiile normative fiind însoţite şi de o serie de garanţii oferite cetăţeanului, care, prin texte de lege predictibile, are posibilitatea să cunoască care îi sunt drepturile, căror obligaţii trebuie să se conformeze, care sunt limitele de acţiune ale poliţistului şi motivele utilizării unor mijloace din dotare.

Totodată, trebuie menţionat faptul că toate demersurile întreprinse la nivelul MAI pe palierul ordinii publice se subsumează unui sistem integrat de acţiune, bazat pe principiile legalităţii şi folosirii judicioase a resurselor.

De asemenea, precizăm faptul că pentru executarea în condiţii optime a misiunilor încredinţate, la intrarea în serviciu, efectivele de poliţie şi jandarmi sunt instruite cu privire la misiunea ce urmează a fi executată, cadrul legal, situaţia operativă, modul de acţiune în situaţia apariţiei unor potenţiale incidente cu impact asupra ordinii şi siguranţei publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Urmează trei întrebări din partea...

Rămâneţi, vă rog, la microfon.

Când terminăm!

Din partea domnului deputat Brian Cristian, USR PLUS. Este în sală? Da.

Vă rog.

"Lipsa dotărilor prevăzute de Codul de procedură penală".

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat Brian Cristian,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Lipsa dotărilor prevăzute de Codul de procedură penală", vă comunicăm următoarele.

La nivelul Poliţiei Române se fac eforturi permanente pentru asigurarea echipamentelor necesare funcţionării adecvate a activităţii de urmărire penală desfăşurate de personalul cu aviz de poliţie judiciară pentru instrumentarea dosarelor penale.

Din informaţiile puse la dispoziţie de către Inspectoratul General al Poliţiei Române reiese faptul că la nivelul structurilor teritoriale ale Poliţiei Române se află în faza de iniţiere un proiect ce urmează a fi realizat în parteneriat cu o organizaţie neguvernamentală ce are ca obiect amenajarea şi dotarea unor spaţii în cadrul unităţilor de poliţie, în vederea efectuării procedurilor de audiere a minorilor, scopul general al proiectului fiind asigurarea accesului la justiţie pentru victimele minore ale infracţiunilor.

Referitor la valoarea investiţiilor în mijloace tehnice audio sau audio-video în ultimii trei ani de zile şi cum au fost distribuite aceste echipamente la nivelul întregii ţări, vă comunicăm faptul că la nivelul IGPR au fost achiziţionate 82 de sisteme de acest gen, fiind distribuite câte două pentru fiecare inspectorat judeţean de poliţie, în valoare de 943.000 de lei.

Anterior perioadei solicitate de dumneavoastră, respectiv în perioada 2014-2015, au mai fost achiziţionate 69 de sisteme de înregistrare audio-video pentru camerele de anchetă, la nivelul inspectoratelor de poliţie judeţene fiind repartizate în medie trei sisteme, iar la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti 17 sisteme.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Tot domnul deputat Brian Cristian - "Dispozitivele electronice de supraveghere a arestului la domiciliu".

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Stimate domnule deputat Brian Cristian,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Dispozitive electronice de supraveghere a arestului la domiciliu", vă comunicăm următoarele.

La data de 21 aprilie 2021, Proiectul de Lege privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, PL-x 129/2020, a fost adoptat de Camera Deputaţilor, iar la data de 17 mai 2021 acesta a fost promulgat de Preşedintele României.

Ulterior intrării în vigoare a acestei legi, Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin structurile de specialitate, va efectua demersurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor actului normativ în discuţie, care se referă şi la dispozitivele electronice de supraveghere.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Ultima întrebare, sau nu ştiu dacă e o întrebare sau o afirmaţie, tot a domnului deputat Brian Cristian, "Autorităţile publice locale în slujba cetăţenilor".

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Stimate domnule deputat Brian Cristian,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect "Autorităţile publice locale în slujba cetăţenilor", vă comunicăm următoarele.

Răspunsul pentru întrebarea nr. 1.

Potrivit prevederilor art. 251 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ mai multe condiţii, printre care şi cele cu privire la absolvirea studiilor universitare de licenţă finalizate cu diploma de licenţă sau echivalentă şi a programelor de formare specializate în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii.

De asemenea, potrivit art. 265 alin. (13), coroborat cu art. 255 din acelaşi act normativ, secretarul general al instituţiei prefectului are ca atribuţie principală sprijinirea activităţii prefectului în exercitarea atribuţiilor privind verificarea legalităţii actelor administrative emise sau adoptate de către autorităţile administraţiei publice locale.

Totodată, precizăm faptul că exercitarea controlului de legalitate se realizează efectiv în numele prefectului, prin intermediul funcţionarilor publici din cadrul structurii de specialitate, aceştia având pregătire în domeniul ştiinţelor juridice şi administraţiei publice.

Răspunsul la întrebarea nr. 2.

Activitatea de verificare a legalităţii actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale presupune o verificare prealabilă a competenţei prefectului de a efectua controlul de tutelă administrativă, raportat la Decizia nr. 11/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Decizia nr. 26/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 747/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 922/2015.

În acest sens, se analizează dacă verificarea legalităţii nu excedează dreptului de tutelă administrativă a prefectului asupra unor categorii de acte sau autorităţi ale administraţiei publice locale.

În legătură cu răspunsul pentru întrebarea nr. 3.

Verificarea legalităţii actelor administrative emise, adoptate de autorităţile administraţiei publice locale, presupune inclusiv verificarea parcurgerii procedurii privind transparenţa decizională, sens în care se solicită comunicarea actelor doveditoare privind realizarea acestor hotărâri, în termenele prevăzute de lege.

Răspunsul la întrebarea nr. 4.

Datele puse la dispoziţie de către structura centrală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu competenţă în domeniul monitorizării, îndrumării şi coordonării prefectului şi a subprefecţilor şi a persoanelor din cadrul instituţiilor prefectului relevă faptul că în perioada la care faceţi referire, în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, instituţiile prefectului au efectuat un număr de 67 de controale, în vederea verificării activităţii secretarilor generali ai prefecturii.

Răspunsul la întrebarea nr. 5.

De asemenea, ...

Domnul Alexandru Rafila:

Încercaţi să încheiaţi, vă rog! S-a scurs timpul!

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Eu am comunicat răspunsurile...

Domnul Alexandru Rafila:

Ştiu. Aţi comunicat răspunsul în scris.

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Mai sunt două răspunsuri.

Dacă doriţi, eu le mai citesc, dacă nu...

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Trecem la Ministerul Finanţelor.

La Ministerul Finanţelor sunt două întrebări, prima lansată de domnul Acatrinei Dorel-Gheorghe, de la AUR, care nu este prezent în sală - "Care este cuantumul prejudiciului suferit de statul român ce rezultă din controalele Curţii de Conturi la Primăria Scheia, judeţul Suceava, şi dacă a fost recuperat de la persoanele vinovate".

Bănuiesc că s-a depus în scris acest răspuns.

Domnul Lucian Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Sigur, domnule preşedinte.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi tot din partea domnului deputat Brian Cristian, de la USR PLUS, "Plata cu cardul bancar de debit sau de credit în România".

Vă rog să răspundeţi la aceste întrebări.

Domnul Lucian Ovidiu Heiuş:

Domnule deputat,

Ca urmare a adresei referitoare la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1109A/2021, având ca obiect "Plata cu cardul bancar debit/credit în România", privind sfera de competenţă a Ministerului Finanţelor, vă comunicăm următoarele.

La prima dumneavoastră întrebare, şi care sună în felul următor: "Care este situaţia aplicării acestor prevederi la instituţiile publice?", vă comunicăm că în ceea ce priveşte instituţiile publice centrale sau locale care au instalate la sediile acestora POS-uri, precizăm că Ministerul Finanţelor, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, nu deţin o astfel de informaţie.

La a doua dumneavoastră întrebare: "Deşi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 nu face diferenţiere între plătitorii de impozite şi taxe persoane fizice sau juridice, în fapt, plata impozitelor şi taxelor la ghişeele trezoreriei nu este permisă agenţilor economici, deşi cardurile de debit şi credit nu sunt o noutate în România", vă precizăm că prin accesarea unui link care se găseşte pe site-ul ANAF se regăsesc indicate modalităţi de efectuare a plăţilor către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, respectiv modalităţi din care trei comune - atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice, şi una distinctă - doar pentru persoane fizice.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

De la Ministerul Energiei acum, domnul secretar de stat Ákos Derzsi. Prima întrebare, din partea domnului deputat Acatrinei Dorel, absent: "Trimiteţi corpul de control să ancheteze angajarea actualului director al Minei Crucea". Bănuiesc că i-aţi făcut un răspuns scris.

Domnul Ákos Derzsi (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Da, am transmis.

Domnul Alexandru Rafila:

Doamna deputat Natalia Intotero: "Criza termoenergetică din judeţul Hunedoara".

Vă rog să răspundeţi doamnei deputat al PSD, Natalia Intotero.

Mulţumesc.

Domnul Ákos Derzsi:

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect "Criza termoenergetică din judeţul Hunedoara" vă comunicăm următoarele.

Măsurile întreprinse în vederea implementării prevederilor O.U.G. nr. 60/2019 au fost prezentate de administratorul judiciar în adunarea creditorilor din data de 9 aprilie 2021, conform procesului-verbal al şedinţei adunării creditorilor, publicat în Buletinul procedurilor de insolvenţă nr. 6.440 din 12.04.2021. În prezent e în curs de aplicare.

Referitor la partea a doua a întrebării privind Consiliul judeţean Hunedoara, şi-a exprimat intenţia de a prelua toate activele energetice existente, ca un întreg: stocuri materiale, piese de schimb, licenţe etc. libere de sarcini şi fără datorii. Întrucât Complexul energetic Hunedoara nu a returnat împrumuturile acordate de Guvern, în temeiul O.U.G. nr. 11/2015, respectiv O.U.G. nr. 22/2015, prin Direcţia Generală a Marilor Contribuabili a instituit sechestre asiguratorii asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea societăţii, astfel aproape întreg patrimoniul aferent Sucursalei Electrocentrale Deva este sub sechestrul instituit de Ministerul Finanţelor.

În luna aprilie 2021, Societatea GSP Power SRL a transmis administratorilor judiciari intenţia de a achiziţiona Termocentrala de la Mintia.

Iar partea a treia a întrebării.

Prin H.G. nr. 51 din 2021, iniţiată de Ministerul Energiei, au fost stabilite unele măsuri pentru sprijinirea angajaţilor din cadrul Complexului Energetic, şi anume, în 28 aprilie 2021 a fost aprobat memorandumul cu tema "Măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare la societăţi în domeniul energiei şi resurselor energetice".

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc şi eu pentru răspuns.

30 de secunde, doamnă deputat.

Următoarea interpelare este tot a domnului Acatrinei Dorel-Gheorghe - "Preluarea producţiei de uraniu de la Mina Crucea la rezerva de stat", aşa că îi răspundeţi în scris.

Mulţumesc.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Aş vrea să rog Guvernul României să vină în judeţul Hunedoara nu doar în campanie electorală.

Minerii au fost blocaţi. Nimeni din Guvern nu a venit să vadă de ei. Chiar şi săptămâna trecută!

Vizavi de prima parte a răspunsului.

Apoi de a doua parte.

Ieri a fost Ziua internaţională a copilului. Copiii, în Deva, n-au putut merge la şcoală pentru că în Deva, de mai bine de şase luni, nu există apă caldă, nu a fost căldură pe această vreme rece, şi acum veniţi să ne spuneţi că vindeţi termocentrala, în loc să rămână tot a unei instituţii care să fie a statului? Efectiv bătaie de joc!

Şi nu în ultimul rând, astăzi s-a confirmat şi de la CFR Călători. Nu are legătură cu dumneavoastră, dar are legătură cu Guvernul din care faceţi dumneavoastră parte. 100 de oameni vor rămâne fără loc de muncă. Acesta este respectul dumneavoastră pentru oamenii din Valea Jiului, din Deva, care au dat foarte mult acestei ţări, România.

Vă rog să veniţi în judeţul Hunedoara şi să găsiţi soluţii rapide pentru acest judeţ şi pentru hunedoreni.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Domnul deputat Gheorghe Ştefan.

Prima întrebare, din partea domnului deputat Ciubuc Ciprian, de la AUR. Este prezent?

Eu doar citesc întrebarea: "Acordarea despăgubirilor pentru culturile afectate de secetă în primăvara anului 2020".

Tot pe domnul secretar de stat Gheorghe Ştefan o să-l rog să răspundă la întrebarea domnului deputat Trif Bogdan Gheorghe, de la PSD: "Măsuri de stimulare pentru crescătorii de ovine".

Domnul Ştefan Gheorghe (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Să vă fie gura aurită, că m-aţi făcut deputat!

Domnul Alexandru Rafila:

Scuzaţi-mă!

Domnul Ştefan Gheorghe:

Nu mă deranjează!

Domnul Alexandru Rafila:

Scuzaţi!

Sper că nu e...

Domnul Ştefan Gheorghe:

Nu, nu, nu, chiar mi-ar face plăcere!

Domnul Alexandru Rafila:

În mandatul viitor!

Mulţumesc.

Domnul Ştefan Gheorghe:

Stimate domnule deputat Bogdan Gheorghe Trif, referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Măsuri de stimulare pentru crescătorii de ovine", vă comunicăm următoarele.

Acordarea sprijinului financiar pentru comercializarea lânii nu a avut efectul scontat.

Astfel, în anul 2019, s-a înregistrat un număr de 7.552 de beneficiari, în scădere cu 7,2% faţă de anul precedent, iar cantitatea de lână comercializată a fost cu 9% mai mică decât cea raportată în 2018, deşi sprijinul financiar acordat s-a dublat.

Din producţia totală de lână înregistrată, de peste 30.000 de tone, în centrele de colectare a ajuns mai puţin de jumătate.

Cu toate acestea, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, prin submăsurile 6.2 "Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale" şi 6.4 "Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole" s-a acordat sprijin financiar pentru stimularea mediului de afaceri din mediul rural, prin crearea de noi activităţi non-agricole sau prin dezvoltarea activităţilor non-agricole desfăşurate în zonele rurale.

În prezent sunt în proces de consultare cu actorii interesaţi şi cu Comisia Europeană fişele măsurilor care urmează a primi finanţare în perioada de tranziţie 2021-2022, criteriile de eligibilitate şi selecţie aferente acestora putând suferi modificări ca urmare a etapei de consultare. Odată aprobate fişele măsurilor de către Comisie, vor fi definitivate documentele de accesare şi informare.

Programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, instituit prin prevederile Legii nr. 330/2018 privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană, cu modificările şi completările ulterioare, a fost notificat la Comisia Europeană pe 11 iunie 2019.

Ca urmare a mai mult solicitări de clarificări venite din partea Comisiei Europene, această schemă de ajutor a fost retrasă de la notificare în data de 23 decembrie 2019, la solicitarea Comisiei, motivat de faptul că lâna şi pieile nu sunt produse agricole, ceea ce este foarte adevărat.

Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de ovine, care în momentul de faţă nu au posibilitatea de a valorifica lâna, în luna februarie 2021, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin intermediul Agenţiei Naţionale a Zonei Montane, a elaborat fişa sintetică privind "Acordarea de sprijin financiar pentru înfiinţarea a trei centre integrate de colectare şi prelucrare primară a lânii", în valoare de 15 milioane de euro.

Pentru orice alte informaţii şi clarificări privind activitatea instituţiei noastre, vă asigurăm de întregul nostru sprijin şi deplina colaborare.

Cu deosebită consideraţie, în numele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Ştefan, secretar de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

30 de secunde, domnul deputat Trif.

Şi vom încheia cu interpelările adresate Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Vă rog, 30 de secunde.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru secretar de stat,

Să înţeleg că atunci când am ajutat crescătorii de ovine şi am subvenţionat producţia de lână, spuneţi că s-a colectat mai puţină lână, motiv pentru care trebuie să nu mai ajutăm producătorii, nu?! Asta am înţeles din prima dumneavoastră frază.

Este o aberaţie, credeţi-mă!

Deci dacă cu asta veniţi dumneavoastră în faţa crescătorilor de animale, cred că ar trebui să vă daţi de acum demisia.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, domnul secretar de stat Vasile Panaite.

Domnul deputat Trif Bogdan Gheorghe întreabă care este situaţia tăierilor de masă lemnoasă din România.

Vă rog, un răspuns scurt.

Şi o să vă rog să rămâneţi, să răspundeţi şi doamnei deputat Vicol Laura-Cătălina.

Domnul Vasile Panaite (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Sărut mâna, doamnelor deputaţi!

Sărut mâna, doamnelor!

Bună ziua, domnilor!

Referitor la întrebarea adresată de domnul deputat Bogdan Trif, având ca obiect "Tăierile de masă lemnoasă din România", vă comunicăm următoarele.

În cadrul Programului de Regenerare a Pădurilor pentru anul 2020, promovat şi gestionat de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a fost plantată o suprafaţă totală de 11.081 hectare, iar suprafaţa planificată pentru a fi plantată în anul 2021 prin acelaşi program este de 11.245 de hectare.

Menţionăm faptul că în decursul anului 2020 volumul de masă lemnoasă recoltată a fost de aproximativ 19.300.000 de metri cubi.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare.

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Am purtat discuţia şi cu domnul deputat, în preambulul acestei şedinţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Cred că dânsul are o mică obiecţie şi îl lăsăm să spună, după care o să vă invit să răspundeţi întrebării doamnei deputat Vicol.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Rog să se consemneze că nu mi s-a răspuns la două întrebări şi urmează ca domnul ministru secretar de stat să transmită răspunsurile în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Răspunsul pe care-l solicită doamna deputat Vicol-Ciorbă Laura, de la Grupul parlamentar al PSD, se referă la Guvernatorul Deltei Dunării.

Vă rog.

Domnul Vasile Panaite:

Doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "În condiţiile în care mandatul Guvernatorului Deltei Dunării a fost finalizat luna trecută şi dacă putem preciza de ce întârzie numirea unui nou Guvernator al Deltei Dunării" şi "Consideraţi normal ca procesul de selecţie pentru noul Guvernator al Deltei Dunării să fie gestionat direct de către un partid politic, respectiv de USR PLUS, şi nu la nivel instituţional, de către Ministerul Mediului?", vă comunicăm următoarele.

Conform art. 4 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, conducerea administraţiei rezervaţiei este realizată de către Guvernator, cu rang de subsecretar de stat, ale cărei atribuţii se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al administraţiei rezervaţiei.

Guvernatorul este numit şi revocat din funcţie, în condiţiile legii, prin decizia prim-ministrului, la propunerea conducătorului Ministerului Mediului.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Doamnă deputat, 30 de secunde, vă rog.

Domnule secretar de stat, mai sunt două interpelări, de la domnul Dămureanu Ringo, Grupul AUR, dar nu cred că este prezent în sală şi le depuneţi în scris.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am grad de toleranţă zero la sfidarea ridicată la grad de normalitate. Nu omor mesagerul, pentru că aţi fost foarte drăguţ în momentul în care mi-aţi citit răspunsul, care practic nu există.

La prima întrebare nu mi-aţi răspuns deloc, iar la a doua întrebare mi-aţi dat un simplu text din lege, deşi domnul Dacian Cioloş spune în interviul din 2 aprilie 2021 că pe 26 aprilie vom avea o listă scurtă de candidaţi din partea USR PLUS.

Cred că este normal, firesc şi necesar să ni se răspundă de ce Guvernatorul Deltei Dunării este un membru USR PLUS sau de ce este pus acolo cu sprijinul membrilor USR PLUS.

Şi faptul că mi-aţi dat doar un temei legal la întrebarea de ce este direct gestionată Delta Dunării de către un partid politic, în condiţiile în care oamenii au nevoie efectiv de un guvernator, pentru că este multă nevoie de dezvoltare în acea zonă, pentru că oamenii nu au efectiv pe unde să meargă pe canalele Deltei Dunării, pentru că se fură masiv şi pentru că nimeni nu face nimic.

Toată lumea din Guvern solicită transparenţă, dar până la urmă toţi membrii din Guvern sunt doar Pinocchio şi atâta tot.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

O să încheiem acum sesiunea de răspunsuri.

Am prelungit cu 10 minute, pentru că am început la 17,10, dar o să citesc lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări: Piper-Savu Florin, PSD - o interpelare depusă; Ivan Bogdan-Gruia, PSD - o interpelare; Chirilă Virgil-Alin, PSD - o interpelare; Havârneanu Filip, USR PLUS - o interpelare; Ionescu George, PNL - o interpelare; Năcuţă Sorin, PNL - o interpelare; Chesnoiu Adrian-Ionuţ, PSD - o interpelare; Dumitrache Ileana Cristina, PSD - o interpelare; Toma Vasilică, PSD - trei interpelări; Tuhuţ Radu, PSD - 24 de interpelări; Ghiţă Daniel-Florin, PSD - trei interpelări; Miruţă Radu, USR PLUS - două interpelări; Merka Adrian-Miroslav, minorităţi - o interpelare; Coarnă Dumitru, PSD - două interpelări; Stoian Maria, PNL - o interpelare; Atanasiu Onuţ-Valeriu, PNL - două interpelări; Hangan Pollyanna-Hanellore, USR PLUS - o interpelare; Stângă George-Cătălin, PNL - trei interpelări; un grup mai mare de la PSD: Halici Nicuşor, Vicol Laura, Popa Ştefan-Ovidiu, Cătăniciu Steluţa, Teodoroiu Maya, Popica Eduard-Andrei, Gliga Dumitriţa, Tănăsescu Alina - o interpelare; Zetea Gabriel - o interpelare; Şerban Ciprian-Constantin, PSD - două interpelări; Lasca Mihai Ioan, neafiliat - o interpelare; Alda Adrian, PSD - o interpelare; Acatrinei Dorel-Gheorghe, AUR - două interpelări; Aelenei Dănuţ, AUR - o interpelare; Coleşa Ilie-Alin, AUR - o interpelare; Enachi Raisa, AUR - trei interpelări; Burduja Sebastian, PNL - o interpelare; Intotero Natalia, PSD - cinci interpelări; Muraru Iulian-Alexandru, PNL - o interpelare; Rasaliu Marian-Iulian, PSD - o interpelare; Bîrcă Constantin, PSD - o interpelare; Gheorghe Andrei Daniel, PNL - şase interpelări; Gliga Dumitriţa, PSD - o interpelare; Huţu Alexandra, PSD - o interpelare; Popescu Vlad, PSD - o interpelare; Şlincu Dan, PSD - o interpelare; Toma Ilie, PSD - două interpelări; Şerban Gianina, AUR - o interpelare.

Vă mulţumesc foarte mult pentru participare.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,14.