Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Sărut mâna!

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Vă informez că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 189.

În conformitate cu Regulamentul, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 7, marţi, 8 şi miercuri, 9 iunie; programul de lucru pentru perioada 7-12 iunie; lista rapoartelor depuse, în perioada 2-7 iunie, de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00 vom continua cu răspunsuri la interpelările adresate Guvernului.

Tot cu această ocazie, vă informez că, având în vedere adresa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi nr. 4/13/340/2021 din 4 iunie 2021, supunem atenţiei dumneavoastră Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în şedinţa din data de 3 iunie 2021.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a adoptat un amendament la art. 153 alin. (2) lit. c) Cod penal, referitor la prescripţia care nu înlătură răspunderea penală în cazul infracţiunii, fiind eliminat art. 374 din cuprinsul enumerării la lit. c). În acest sens, din punct de vedere al tehnicii legislative, este necesară corelarea celor două texte mai sus-menţionate, prin reformularea art. 154 alin. (4) astfel - "În cazul infracţiunilor de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile şi al infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, altele decât cele prevăzute la art. 153 alin. (2) lit. c), precum şi al infracţiunii de pornografie infantilă, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului".

Mandatăm Departamentul Legislativ al Camerei Deputaţilor să efectueze corelarea de tehnică legislativă în acest sens.

De asemenea, vreau să dau cuvântul liderului Grupului USR, domnul deputat Ionuţ Moşteanu, pentru a vă face o scurtă informare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu decizia Biroului permanent, de săptămâna trecută, vă aduc la cunoştinţă schimbarea denumirii Grupului parlamentar al Alianţei USR PLUS în "Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România", ca urmare a fuziunii rămase definitive în urma respingerii apelului la Curtea de Apel Bucureşti, din 16 aprilie.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

De asemenea, domnul deputat Iulian Bulai, o scurtă informare doreşte să facă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă informez că am cumpărat o cărămidă pentru a susţine viitorul teatru independent, "Griviţa 53", la iniţiativa doamnei Chris Simion-Mercurian. Această iniţiativă este prezentă în Parlament, la intrarea de la S1.

Vă invit pe toţi să susţinem această iniţiativă minunată, pentru a construi împreună primul teatru independent din România, prezentă astăzi, prin doamna Chris Simion-Mercurian, în Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Doamna va fi prezentă, alături de voluntarii de la S1, până miercuri după-amiaza.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă liderii grupurilor doresc să anunţe anumite modificări sau propuneri? Nu.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu.

Înainte de a începe dezbaterile de astăzi, dau cuvântul doamnei deputat Elena Hărătău pentru o intervenţie cu prilejul Zilei învăţătorului.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Vă rog.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La mulţi ani, dragi învăţători!

Ziua de 5 iunie are o semnificaţie specială pentru învăţământul românesc, fiind ziua în care sunt aniversaţi îndrumătorii copiilor în procesul complex al educaţiei şi formării.

Pentru fiecare dintre cei mai mici, care au păşit pentru prima dată pe porţile şcolii, copii care s-au despărţit cu greutate de jucării pentru a le înlocui cu manualele şcolare, prima întâlnire cu doamna învăţătoare sau domnul învăţător va rămâne de neuitat.

Cinci iunie este o zi importantă şi pentru autorităţi, de la cele locale, îndreptăţite şi obligate să asigure toate condiţiile optime pentru buna desfăşurare a actului de învăţământ, la responsabilii din Ministerul Educaţiei şi, nu în ultimul rând, la parlamentari, care au datoria de onoare de a se implica activ în susţinerea dezvoltării învăţământului şi, implicit, a dezvoltării armonioase a copiilor noştri.

În opinia mea, Parlamentul trebuie să transforme Ziua învăţătorului într-o zi a mobilizării generale pentru îmbunătăţirea condiţiilor din şcolile româneşti.

Este necesar să transformăm această zi într-una de analiză, în care să iniţiem strategii coerente referitoare la ceea ce mai avem de făcut în sistemul educaţional. Mă refer îndeosebi la elevii proveniţi din familiile cu venituri reduse, a căror posibilitate de a frecventa şcoala este redusă, dar şi la cei aflaţi la distanţe mari de unităţile de învăţământ.

"Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat", spunea marele Mihai Eminescu despre procesul de învăţământ. Pornind de la această perspectivă, este îmbucurătoare preocuparea Parlamentului de a asigura condiţiile necesare unei educaţii de calitate învăţătorilor, respectiv celor care au misiunea de a asigura continuitatea naţiunii noastre.

Îmi exprim încrederea că vom găsi resursele financiare necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei generale a educaţiei naţionale, inclusiv prin accesarea de fonduri europene, pentru modernizarea şcolilor şi creşterea gradului de participare a elevilor la procesul educaţional.

Cu ocazia Zilei învăţătorului, urez tuturor dascălilor din judeţul Bacău şi din toată ţara un sincer la mulţi ani, cu sănătate, putere de muncă şi inspiraţie în nobila lor misiune de a-i îndrepta pe copiii noştri pe drumul cunoaşterii.

Profesorii, educatorii şi învăţătorii, în România, sunt aidoma apostolilor, fiind demni de respectul şi recunoştinţa noastră, a tuturor.

Numiţi cândva "cei bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi iubiri de moşie", învăţătorii sunt de cele mai multe ori primii părinţi ai copiilor. Iar pentru acest fapt le mulţumesc din suflet şi îi asigur de toată preţuirea mea!

La mulţi ani, dragi colegi!

La mulţi ani, învăţători!

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Elena Hărătău. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumim frumos.

La mulţi ani tuturor educatorilor, învăţătorilor, profesorilor, întregului corp profesoral din România!

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

Punctul 1, Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 57/2021.

Raport - Comisia pentru Regulament.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prevederea regulamentară referitoare la organizarea şedinţei de declaraţii politice era depăşită de practică. Ea prevedea ziua de joi pentru acest moment; practica este cu totul alta.

Pe de altă parte, s-a constatat faptul că sunt foarte mulţi colegi care fac uz de această posibilitate. Şi, de aceea, liderii de grup, cu toţii, au fost de acord cu faptul că trebuie să oferim posibilitatea extinderii acestui timp în programul săptămânal al Camerei Deputaţilor.

În consecinţă, am formulat propunerea care permite liderilor de grup şi Biroului permanent să extindă şedinţele de declaraţii politice la marţi şi miercuri. În funcţie de situaţia concretă din săptămâna respectivă, această posibilitate va fi conferită de deciziile Biroului permanent, în ceea ce priveşte programul.

Presupun că propunerea se va bucura de susţinerea dumneavoastră.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, preşedintele Comisiei pentru regulament, prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat Gheorghe Şimon.

Domnul Gheorghe Şimon:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru regulament a primit spre dezbatere Proiectul de Hotărâre nr. 57/2021 privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, iniţiat de domnul deputat Ganţ şi de domnul deputat Pambuccian, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, înregistrat la BP cu nr. 295 din 2 iunie 2021.

Comisia a examinat şi dezbătut proiectul de hotărâre în şedinţa din data de 7 iunie 2021.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună Camerei aprobarea raportului asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele de tehnică legislativă prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu doreşte.

Vă informez că sunt 3 amendamente admise.

La marginal 1 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Marginal 2, articolul unic? Nu.

Marginal 3, la art. 215? Nu sunt intervenţii.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul 2, Proiectul de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României; PL-x 66/2017;

- Proiectul de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept "Ziua independenţei naţionale"; PL-x 20/2018.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Gigel Ştirbu, vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi suntem puşi în situaţia de a vota un proiect legislativ care doreşte a restabili adevărul istoric. Un adevăr istoric asupra căruia s-au făcut foarte multe discuţii în ultimii ani de zile. Un adevăr istoric care spune că România este singura ţară europeană care a fost pusă în situaţia de a-şi putea declara independenţa şi este singura ţară care nu-şi serbează independenţa.

Doamnelor şi domnilor,

Considerăm că, pentru restabilirea adevărului istoric, un vot unanim din partea plenului Camerei Deputaţilor ar fi extraordinar de important, pentru că, în definitiv, foarte mulţi istorici contemporani cu noi au adus argumente ale unor instituţii mai presus de orice partizanat politic, cum că 10 mai trebuie să redevină ceea ce a fost timp de 80 de ani, şi anume, sărbătoarea Zilei Independenţei României.

Dragi colegi,

Sunt convins că la această tribună vor veni alţi colegi de-ai noştri care vor spune că ziua sau celebrarea sărbătorii, marii sărbători a Independenţei României, ar trebui să se întâmple în altă zi, dar, totodată, daţi-mi voie să dau citire punctului de vedere al Academiei Române, care a fost exprimat prin preşedintele acestei venerabile instituţii.

"Parlamentul României a votat Independenţa României la 9 mai 1877, dar documentul i-a fost prezentat Principelui abia în 10 mai, când era Sărbătoarea Naţională a României. Atunci, la 10 mai, s-au făcut şi ceremoniile publice privind Independenţa. Independenţa a fost proclamată public de către suveran pe data de 10 mai, pentru a se lega de figura Principelui, viitorul Rege Carol I. Ziua Dinastiei era 10 mai, zi care s-a transformat, după 1881, în Ziua Naţională a României. Ziua Independenţei României s-a sărbătorit decenii la rând în 10 mai. Abia regimul comunist a schimbat lucrurile, ca să se diferenţieze de regimul burghez, pe care... cultivată insistent de propaganda sovietică, pe de altă parte".

Doamnelor şi domnilor,

Scrisoarea a fost semnată de preşedintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop.

Ca atare, dragi colegi, bazându-mă pe votul dumneavoastră, consider că România, începând de miercuri sau de când va fi promulgată această proiecţie legislativă, va intra în rândul ţărilor europene care şi oficial îşi celebrează câştigarea independenţei.

Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră, anticipat. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Raportul!

N-am citit raportul!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Corect.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, prezentarea raportului comun, vă rog.

Domnul deputat Iulian Bulai, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României şi a Proiectului de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept "Ziua independenţei naţionale".

Cele două iniţiative legislative au ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României şi declararea acestei zile ca zi de sărbătoare naţională, lucrătoare.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectelor de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaţilor a prezentului raport comun, de adoptare cu amendamente a Proiectului de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României şi respingerea Proiectului de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept "Ziua independenţei naţionale".

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Şi continuăm cu intervenţii la dezbaterile generale.

Aşa cum anunţasem, domnul deputat Andrei Gheorghe, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Este o onoare şi o bucurie pentru mine şi pentru toţi cei care sunteţi aici să putem vota astăzi declararea zilei de 10 mai drept Zi a Independenţei Naţionale a României.

Este o bucurie să putem vorbi astăzi despre ceea ce a însemnat şi înseamnă 10 mai pentru toţi.

Independenţa României, după cum foarte bine s-a spus, este legată de ziua de 10 mai. Atunci a fost proclamată Independenţa de către Regele Carol I - domnitor la acel moment, rege după 10 mai 1881 - în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului şi atunci au avut loc toate solemnităţile publice legate de această Declaraţie de Independenţă a României. Acest lucru este esenţial. Atunci prim-ministru al României era Ion Brătianu, unul dintre cei mai mari oameni de stat pe care i-a avut România, un adevărat erou naţional, fondatorul liberalismului românesc.

Atunci, la 10 mai 1877, porneşte istoria noastră contemporană, după părerea mea. Şi spun acest lucru deoarece toate marile reforme ale României, după declararea Independenţei, după Războiul de Independenţă, unde prin jertfa ostaşilor români, la sudul Dunării, pentru că românii şi-au câştigat independenţa pe teritoriul Imperiului Otoman, la sudul Dunării, iar acest lucru trebuie evidenţiat istoric, în urma marilor bătălii de la Griviţa, în urma asediului de la Plevna, după Vidin, Rahova, Smârdan şi toate celelalte mari bătălii, prin recunoaşterea, la Congresul de la Paris şi mai înainte, la Conferinţa Păcii de la San Stefano, la 1878, România a devenit independentă... (Vociferări.)

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Istorie ştii, dar geografie...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Evident, la Berlin a avut loc Congresul de Pace de la 1878. (Vociferări.)

Nu, imediat vă voi explica şi istoria, ca să înţelegeţi mai bine cum stau lucrurile. (Vociferări.)

S-a încercat în perioada comunistă ascunderea acestei zile de 10 mai, pentru că, nu-i aşa, monarhia dăuna. Monarhia era ceva de care trebuia să ne temem. Trebuia să ne ferim. Trebuia să ascundem istoria acestei ţări.

Da, 9 mai este o zi cu o însemnătate importantă. 9 mai este Ziua Declaraţiei lui Mihail Kogălniceanu din Parlamentul României, ca urmare a interpelărilor parlamentare aduse cu privire la situaţia relaţiilor dintre România şi Imperiul Otoman, dar Independenţa s-a declarat pe 10 mai.

Comuniştii au încercat să lipească 9 mai de aşa-zisa Zi a Victoriei, de un simbol al regimului sovietic, acel 9 mai, când, de fapt, Ziua Victoriei împotriva fascismului a fost 8 mai. Dar ruşilor le-au venit mai târziu aceste informaţii, a fost un decalaj de câteva ore, şi în lagărul sovietic s-a sărbătorit pe data de 9 mai. Dar adevărata Zi a Victoriei în Europa, în faţa nazismului, este data de 8 mai,

Dar pe 8 mai, ce să vezi, era ziua de naştere a Partidului Comunist Român.

Aşadar, toate aceste lucruri au avut un sens la momentul respectiv. Un sens de a denatura istoria. Un sens de a ascunde realitatea şi de a ascunde ceea ce a însemnat, pentru români, monarhia.

Da, eu vă mărturisesc, eu sunt monarhist. Şi cred că într-o zi va veni şi clipa în care să vorbim despre o reformă constituţională care să ia în calcul şi revenirea României la monarhie.

Regele Carol I este un ctitor de ţară. Regele Carol I, iar apoi Regele Ferdinand, Regina Maria, Majestatea Sa Regele Mihai I al României, pe care l-am avut în mijlocul nostru şi pe care unii l-au întors cu armele de la aeroport, sunt nişte simboluri fundamentale pentru români. Se leagă de ceea ce înseamnă construcţia României moderne. O construcţie pe valori democratice. O construcţie întemeiată pe libertate şi o construcţie unde, de la ţăranul care şi-a dat sângele la Plevna, la Mărăşti, la Mărăşeşti, până la capul încoronat al lui Ferdinand cel loial ori al lui Carol, cel care a condus armatele române pe frontul din Bulgaria, am ştiut să acţionăm precum o naţiune.

Asta aduce monarhia - unitate, demnitate, respect!

10 mai este despre adevăr.

10 mai este despre întoarcerea la rădăcinile fondatoare ale modernităţii româneşti şi ale democraţiei româneşti.

Aşadar, vă rog pe toţi să nu uitaţi un lucru - să ţineţi cont de ceea ce a însemnat jertfa înaintaşilor noştri pentru construcţia acestei naţiuni şi să votaţi această lege. O lege care vine să facă dreptate după zeci de ani de minciuni comuniste, după zeci de ani de batjocură la adresa simbolurilor fundamentale ale acestei naţiuni.

Cred că respectul nostru pentru istorie, respectul nostru pentru coroana română, un simbol peren care trece dincolo de generaţii şi interese imediate, este mai presus de disputele pe care le avem aici. Avem opinii politice diferite, avem orientări politice diferite, dar întotdeauna trebuie să învăţăm să fim demni şi să fim buni români. Să fim buni români, asemenea marelui Rege Carol I, născut german, dar care a luptat cu o demnitate deosebită pentru onoarea şi cinstea acestei ţări.

Trăiască 10 mai, Ziua Independenţei României! (Aplauze. Rumoare.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O lecţie de istorie blitz. (Râsete. Vociferări.)

Voci de la PSD (din sală):

Pe lângă.

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Istoria după Gheorghe!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Pambuccian Varujan, Grupul minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că cel mai bine a sintetizat, în versuri, Vasile Alecsandri semnificaţia acestei zile.

Şi el a spus aşa - "Zece Mai ne-a fi de-a pururi/ Sfântă zi, căci ea ne-a dat/ Domn puternic ţării noastre/ Libertate şi Regat".

Aceasta este marea semnificaţie a zilei de 10 mai, sintetizată simplu şi, ca orice lucru simplu, aproape perfect...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Adică "blitz"!

Domnul Varujan Pambuccian:

...de către poet.

10 mai a însemnat momentul în care acel domn puternic a venit în Bucureşti ca principe domnitor al României.

10 mai a fost ziua în care, simbolic - şi subliniez cuvântul "simbolic" - lucrul acesta a fost bine pregătit de către unul dintre marii oameni politici ai României, de către Kogălniceanu, în care, simbolic, România şi-a declarat independenţa, în aceeaşi zi în care Domnul puternic, cu ani în urmă, intra în Bucureşti.

10 mai a fost Ziua Naţională a acestui regat, pe care - după Primul Război Mondial, după jertfele făcute de Armata Română pe câmpul de luptă şi după extraordinara intuiţie politică pe care au avut-o oamenii politici transilvăneni, în frunte cu Vasile Goldiş - au sintetizat-o în Proclamaţia de la Alba Iulia. Putem considera 10 mai şi ca ziua care a premers ziua în care naţiunea română modernă s-a constituit, odată cu citirea Proclamaţiei de la Alba Iulia, pe 1 Decembrie.

Este o zi cu foarte multe semnificaţii şi este bine să le sărbătorim împreună pe toate. Pentru că aşa a fost în intenţia Parlamentului României de atunci, aşa a fost în intenţia poporului român de atunci, cel care a făurit România Mare, nu cel care a dus la România mică, în care suntem acum. Nu cel care a dorit să uite, sub un alt sceptru, că este o naţiune independentă şi pe care acum, după Revoluţia din '89, se cuvine să o reafirmăm, această independenţă, această suveranitate, această modernitate a naţiunii române, din care, cu toţii, şi popoarele - cum spuneau la Alba Iulia - "trăitoare pe teritoriul României" o formăm ca părţi constitutive, să o sărbătorim. Dar nu doar într-o zi, dar nu doar într-un moment, ci în fiecare moment al existenţei noastre. Ca să nu uităm nici ce au făcut înaintaşii noştri, nici ce s-a înfăptuit sub marele sceptru românesc, nici ceea ce a dus la libertatea noastră de astăzi.

Şi să nu uităm că aparţinem unei mari naţiuni, chiar dacă astăzi nu ne manifestăm neapărat aşa.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Chelariu Mircia, Grupul AUR.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Onorate doamne,

Iau cuvântul în condiţiile în care revin la definiţia istoriei, ca întotdeauna, cochetând cu cel care o scrie şi, mai mult decât atât, cu cel care o plăteşte.

De la bun început, pentru a spulbera orice bănuială din partea acelora care îşi găsesc răgazul de timp să mă asculte, eu sunt regalist. Mă refer la regalitatea electivă, pentru că este forma naturală perfectă de conducere a societăţii, iar limba noastră din protolatină a păstrat ridicarea perfecţiunii în regalitate.

Trebuie să reţinem că regalitatea este forma prin care... inclusiv Pitagora spunea că se opune tipului de organizare şi administrare a muşuroiului de furnici asemuit republicii. De aceea, regalitatea electivă a celui mai bun se face în pentagrama sacră ridicătoare.

Vă rog să reţineţi - din Regnum, Regulum, Regis, Rex, Rei! Din regnul tău, regula înregistrată a celui mai bun luminător.

Iată de ce sunt regalist şi accept şi voi lupta pentru ca să ne conducă cel mai bun şi cel mai puternic în a lumina naţiunea.

Nu accept, în schimb, monarhos. Monarhia vine din "monos arho", adică autoritatea unică şi, mai presus de atât, chiar cea ereditară. Adică poate să-i succeadă şi unul mult sub regimul de inteligenţă a tatălui său. Cunoaştem că istoria a oferit asemenea "gratitudini" poporului nostru.

România modernă, dragii mei, a fost constituită şi, dacă vreţi, inscripţionată în analele europene, prin perioada lui Alexandru Ioan Cuza. Meritul lui Carol - îl recunoaştem - este că a continuat acele reforme şi le-a ridicat în desăvârşire pentru mai târziu.

Nu se pune problema dacă este 9 mai sau 10 mai, se pune problema Zilei Independenţei. Şi toate naţiunile sănătoase la cap, ale acestei lumi, şi-au decretat Ziua Independenţei atunci când s-a produs declaraţia de independenţă.

Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite a fost făcută pe 4 iulie şi înregistrată de-abia pe 10 iulie.

Declaraţia de Independenţă a României, ca stat, ca principate, a fost făcută pe 9 mai 1877, în prezenţa Camerelor reunite - încă o dată, a Camerelor reunite. E adevărat că a doua zi a fost ratificată prin decret regal.

Aceasta ar fi disputa între regalitate şi invocatele date confiscate de unii sau alţii.

Nu suntem puşi aici să defalcăm esenţialmente particule de adevăr, ci este o hotărâre politică. Şi îmi dau seama că, mai nou, toate hotărârile politice au acest caracter mimetic, copiativ şi al trendului pe care dumneavoastră îl cunoaşteţi mai bine decât mine.

În faţa dumneavoastră, în punctul 2, domnule preşedinte, trebuie să luaţi în calcul, şi dumneavoastră, distinşi colegi, că această lege are 5 avize negative. Absolut toate comisiile, inclusiv Consiliul Legislativ au dat aviz negativ. Singurul aviz pozitiv este al Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor. Anume, de ce?

Şi constat că suntem într-o eroare de fapt. Că suntem în faţa unei supralegiferări. Pentru că există deja lege ferenda, Legea nr. 103/2015, în care ziua de 10 mai este declarată sărbătoare naţională. Iar în interiorul acestei legi, inclusiv în expunerea de motive, se spune aşa - daţi-mi voie să vă citez - "Zi consacrată în Constituţia naţiunii române ca zi naţională, 10 mai glorifică 3 momente istorice diferite - începutul domniei lui Carol I, independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării".

Aşadar, dacă peste această lege venim să mai aducem încă o lege, al cărei titlu mi se pare chiar curios, "Ziua Independenţei Naţionale" - nu naţiunea a fost independentă, ci statul de atunci, numit "Principatele Unite" -, ei bine, cred că facem o eroare. Avem o lege, am hotărât, să o respectăm ca atare.

Şi nu atât, dragii mei, ziua de celebrare a independenţei unei naţiuni nobile şi măreţe, cum spunea Pambuccian, ci capacitatea noastră de a o trăi şi a o cinsti, prin atitudine independentă, suverană, clară şi demnă între naţiunile europene.

Ne facem că uităm, dar, în acelaşi timp, uitarea aceasta este vinovată. Este o amnezie colectivă păguboasă pentru identitatea acestui popor.

Haideţi să o celebrăm excepţional, fie la 9 mai, fie la 10 mai, când vreţi dumneavoastră, dar s-o facem în spirit de adevărată independenţă naţională!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR PLUS, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai:

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Încă de la începutul discursului, ţin să spun că da, noi susţinem această lege... (Vociferări.) ...dar, cum nu ajută, aşa nu încurcă. Şi o să spun de ce. (Vociferări.)

După mine o să vorbească domnul Adrian Solomon, care o să argumenteze pentru Ziua Independenţei României pe 9 mai. (Vociferări.)

Dezbaterea de astăzi nu este despre independenţa naţională a României, ci despre un conflict între monarhişti şi republicani. Despre cine defineşte ce zi capătă mai multă importanţă odată cu declararea Zilei Naţionale de Independenţă a României.

Repet, noi vom vota pentru această lege.

Voi comenta cele spuse de iniţiatorul acestei legi.

O lege nu stabileşte veridicitatea unui act istoric, pentru că acum noi votăm această lege, dar nu reabilităm şi nu facem o reparaţie istorică integrală. Pentru că România nu va deveni monarhie după această lege.

Vom sărbători, într-adevăr, o zi care se numeşte "Ziua Independenţei Naţionale a României", chiar dacă avem deja o lege care sărbătoreşte 10 mai, ca Zi Naţională.

Mai departe, îmi doresc ca această zi să nu fie modificată în viitor, în sensul în care se mai acordă o zi liberă în luna mai.

Avem 1 mai, avem 9 mai, în unii ani avem Înălţarea, în alţi ani avem şi a doua zi de Rusalii. Imediat după mai vine 1 iunie.

Trebuie să ne menţinem în această limită a zilelor de sărbătoare, fără a da liber întregii ţări doar pentru că inventăm legi care reiterează sărbători.

Am observat un paradox, un paradox mare şi o bucurie pe care nu o pot înţelege. Şi o bucurie care am văzut-o la colegii de la AUR, justificată...

O voce din sală:

...pe care...

Domnul Iulian Bulai:

...de sărbătorirea Zilei Naţionale coroborate cu cea a Monarhiei.

Când văd aşa de multă ură faţă de neromâni, faţă de străini, instigarea aproape la violenţă faţă de toţi cei care nu au sânge românesc, îmi pun următoarea întrebare - cum a fost posibil să avem un rege, în România, apreciat de toţi, stimat, neromân, neortodox, nevorbitor de limbă română şi totuşi să-l aplaudăm, să-i mulţumim pentru ce a făcut, dar urând tot ce nu este românesc?

Răspuns la această întrebare nu am. Sper să-l găsesc în timp.

Dar sper ca această disonanţă cognitivă pe care în acest conflict, monarhie versus republică, şi monarhişti care spun că sunt regalişti, dar nu ştiu ce sunt, monarhişti sau oameni care vor rege, dar să fie român, şi ortodox, şi vorbitor de limbă română, când regii noştri, cel puţin primii, nu erau, nu am răspuns la această întrebare.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Adrian Solomon, Grupul PSD.

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Doamnelor şi domnilor,

9 mai este o zi cu multiple valenţe istorice şi politice pentru România.

Aniversăm astăzi 140 de ani de la declararea Independenţei de Stat şi celebrăm, în acelaşi timp, Ziua Europei. Astfel de momente sunt un prilej nu doar pentru a rememora evenimente, ci, mai ales, pentru a stărui mai mult asupra semnificaţiilor lor".

Am citat din stenograma şedinţei Camerelor reunite ale Parlamentului, din 9 mai 2017, din alocuţiunea domnului preşedinte Klaus-Werner Iohannis... (Aplauze.) ...care, probabil, nu e chiar aşa monarhist ca Domniile Voastre, de la liberali, cei care astăzi, beneficiind de votul majoritar, vreţi să ajungeţi să schimbaţi şi adevărul istoric, printr-un vot în Parlament.

Adevărul istoric este unul singur - nu a fost nicio şedinţă comună a Parlamentului, nici pe 9 mai 1877, nici pe 10 mai 1877; au fost două şedinţe separate, a Camerei, dimineaţa, 9 mai 1877, când, printr-un vot cu bile, s-a votat o moţiune privind declararea Independenţei de Stat a României...

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Domnul Adrian Solomon:

...şi, mai exact, luându-se act de situaţia de la Dunăre, care de pe 30 aprilie era foarte înfierbântată, trăgându-se, şi dintr-o parte şi din alta a Dunării, cu tunul, cu muniţie de război. Atât otomanii, cât şi noi.

Prin urmare, ce mai era de constatat, decât că suntem în stare de război, că Parlamentul trebuie să dea Guvernului toate armele necesare, din punct de vedere bugetar şi legal, să intre în război cu tot elanul şi să obţină ceea ce doreşte tot poporul, anume independenţa faţă de Puterea Suzerană?

Regele Carol, a doua zi, n-a semnat nimic. Pentru că dacă semna erau plini toţi pereţii din instituţiile publice cu acea declaraţie de independenţă semnată de domnitorul Carol I. Nu există un astfel de document şi nu-l puteţi pune la dispoziţie. Nici măcar un Monitor Oficial al faptelor pe care ziceţi că le cunoaşteţi sau că istoria le-a consemnat. Niciunul.

Există însă un Monitor Oficial, din 14 mai, dată veche, 26 mai 1877, dată nouă, în care se vorbeşte despre sumarul şedinţei din 9 mai, a Senatului.

Şi haideţi să vă spun ce s-a întâmplat a doua zi, pe 10 mai.

"Se ia act, în şedinţă, de adresa domnului preşedinte al Consiliului" - adică a prim-ministrului de atunci - "prin care se comunică că Măria Sa Domnitorul, cu ocaziunea solemnităţii Zilei de 10 Maiu, va primi Senatul, în acea zi, la o oră după-amiezi, la Palatul din Capitală".

Ce să facă la o oră după-amiază? Să ia masa, într-un cadru oficial, alături de Majestatea Sa.

Şi, mai jos - "După ce iau act că vor mânca la Palat cu Majestatea Sa, senatorii votează, cu bile, Moţiunea prin care Senatul ia act de poziţiunea creată României de Imperiul Otoman, consideră Statul Român independinte şi invită pe Guvern a lucra ca independenţa ei să fie recunoscută şi garantată de Marile Puteri Europene, a căror dreptate şi sprijin au contribuit în tot timpul la dezvoltarea României.

Se pune la vot prin bile această moţiune şi se adoptă cu unanimitate de 32 de voturi".

Prin urmare, nimic din ceea ce susţine tabăra liberală nu are corespondent în realitatea istorică.

Dacă ar fi să luăm uzanţele de astăzi ale procedurii parlamentare, o lege, chiar şi o hotărâre a Parlamentului, intră în vigoare odată ce ajunge la cunoştinţă publică prin publicarea în Monitorul Oficial.

Deci, haideţi să luăm data de 26 mai, dată nouă, după calendarul gregorian şi să sărbătorim acea dată, dacă este acel moment când a luat cunoştinţă poporul de ceea ce a făcut Senatul în şedinţa din 9 mai!

Ceea ce încercaţi dumneavoastră este doar o instaurare a unei istoriografii cvasitotale de tip liberal. Încercaţi de 30 de ani lucrul acesta. Şi nu sunteţi cu nimic mai buni decât istoriografii marxişti, de dinainte de '89. Sunteţi la fel de păcătoşi, şi unii, şi alţii!

L-aţi pus până şi pe preşedintele Academiei Române să semneze o fiţuică, prin care... să umble Gigel pe aicea să ne zică că aceasta este părerea Academiei Române.

Părerea Academiei Române se spune în Tratatul de Istorie Naţională, nu se spune în scrisori date la cafea, pe sub masă, unor neaveniţi care habar nu au, nu au citit în viaţa lor un document istoric...

Voci de la PSD:

Bravo!

Domnul Adrian Solomon:

...şi vin aici să ne povestească nouă despre adevărul istoric!

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Adrian Solomon:

Spre deosebire de domnul general, eu rămân republican.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Adrian Solomon:

Imediat, domnule lider, veţi avea procedură. (Vociferări.)

Imediat după ce voi pleca de aici veţi putea să interveniţi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să nu intraţi în discuţie cu sala!

Şi încercaţi să încheiaţi alocuţiunea.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Spre deosebire de domnul general, eu sunt republican. Şi sunt republican de când m-am născut şi până o să mor...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Na, nimeni nu-i perfect!

Domnul Adrian Solomon:

...aşa cum este majoritatea poporului român. (Vociferări.)

Pentru că, dincolo de orice, nu cred că plânge nimeni prin ţara noastră, astăzi, că nu este Hohenzollern la Guvernare sau la Cotroceni.

Nu cred că plânge cineva... (Aplauze.) ...ca să folosim expresia plastică, a poporului român, că nu e Hopînţol la Cotroceni. E bun acesta care este acum! (Râsete. Vociferări.) Mai bun ca aceia!

Că doar n-aţi vrea să instaurăm dinastia lui Radu Duda! Să vină dudele să ne conducă pe noi, acum!

Ce înseamnă lucrul acesta, că tot poporul român gândeşte ca Partidul Naţional Liberal? Nici în interiorul partidului dumneavoastră nu se gândeşte la fel în toate părţile. Şi vedem conflictul care există la nivel interpersonal între liderii acestui partid. D-apoi să mai gândiţi că unii sunt majoritari în ţara aceasta! Aveţi 27%, cum puteţi spune că monarhiştii sunt majoritari în România? (Vociferări.)

Cum puteţi face din istorie o cârpă de şters pe jos, doar ca să vă serviţi intereselor politice de moment? Cum puteţi să veniţi să schimbaţi printr-un vot adevărul istoric?

E drept, înainte de 1947, la 10 mai era sărbătorită Independenţa României. Dar era o chestiune de oportunitate - aşa a dorit Domnitorul, şi poporul i-a făcut hatârul. Tot acel popor care, sub tunurile Guvernului liberal al lui D.A. Sturdza, lăsa vreo 11.000 de ţărani pe câmpurile din România, sub ordinele lui Averescu şi Antonescu.

Ştiţi că Domnul Carol, rege pe atunci, în 1907, i-a graţiat pe toţi generalii Armatei Române, care a împuşcat, care a omorât cu tunul ţăranii la Răscoala din 1907? Ştiţi că printre ei era şi mareşalul Antonescu de mai târziu? (Aplauze.) Ştiţi că printre... (Aplauze.) ...cei care au murit, 300 erau numai din ordinul lui Antonescu, la Galaţi?

Ştiţi lucrurile acestea, dar le treceţi sub tăcere. Cum îi treceţi sub tăcere şi pe cei pe care i-a împuşcat Guvernul Brătianu, în 13 decembrie 1918, când Miron Cristea...

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Adrian Solomon:

...Mitropolitul Ardealului, venea, împreună cu delegaţia de la Alba Iulia, să înmâneze Regelui Ferdinand Actul de Unire, tipografii erau împuşcaţi nu departe de noi, aici, aproape de B1, ca să fie mai aproape geografic, că staţi prost cu geografia, după cum am văzut - la voi Berlinul şi Parisul sunt totuna.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Haideţi, vă rog frumos, să nu divagăm. Totuşi, nu suntem la declaraţii politice, domnule deputat.

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Adrian Solomon:

...cum şi estul României este şi în nord-vest.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Şi vreau să închei.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Ia încheiaţi!

Domnul Adrian Solomon:

Nu vom vota această lege. Eu, cel puţin. Colegii mei - probabil sunt şi monarhişti printre ei - vor face ce ştiu mai bine să facă.

Dar nu supuneţi istoria unor alte presiuni, neavenite, pentru că nu veţi fi cu nimic mai buni decât comuniştii!

Nu vă mai plângeţi de... (Aplauze.) ...ce au făcut cei de atunci, pentru că folosiţi aceleaşi metode - aţi băgat oameni în puşcărie, schimbaţi istoria din pix şi prin votul dumneavoastră... (Vociferări.)

Aşa cum au făcut ei faceţi şi voi!

Halal, capitalişti! Halal, Partid Naţional Liberal!

Şi, probabil, ca domnul Cîţu să nu urmeze sfaturile sau exemplul înaintaşilor săi, să pună tunurile pe agricultorii care se vor plânge acuşi că nu au subvenţii, că nu au niciun ban din PNRR, că nu au nicio atenţie din partea dumneavoastră şi sunt lăsaţi doar la mila Celui de Sus! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Gabriel Andronache, procedură... intervenţie. Vă rog.

Voci de la PSD:

Bravo!

Bine! (Aplauze.)

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Acum, că s-a consumat momentul de glorie al domnului Solomon, în calitate de lider de grup, constat din nou încălcarea Codului de conduită al Camerei Deputaţilor şi Senatului. (Vociferări.)

Colegul dumneavoastră, stimaţi colegi din Grupul PSD, a jignit doi colegi din Grupul PNL. (Vociferări.)

Prin urmare, vorbim de domnul deputat Gigel Ştirbu, la adresa căruia a perorat anumite invective, şi de colegul deputat, Daniel Gheorghe.

În baza dispoziţiilor Codului de conduită, îi adresez rugămintea domnului Solomon să vină să îşi ceară scuze, de la microfon, pentru invectivele adresate. (Vociferări.)

În situaţia în care... (Vociferări.) ...nu respectăm Codul de conduită... (Vociferări.) ...suntem în mod evident în afara Regulamentului.

Domnule Solomon, cu acordul preşedintelui de şedinţă, ar trebui să vă cereţi scuze! (Vociferări.)

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Dacă doriţi, vizavi de invectivele aduse la adresa celor doi colegi, dincolo de expresia opiniei dumneavoastră, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Domnule preşedinte, dincolo de toate lucrurile acestea, eu nu ştiu care este invectivul care l-am adus colegilor mei.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

...pe care...

Domnul Adrian Solomon:

Că nu a citit domnul Gigel Ştirbu vreun document istoric, e lesne de priceput, la modul în care tratează problema. (Râsete. Aplauze.)

Despre domnul Gheorghe nu cred că am zis ceva care să-l...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ba da!

Domnul Adrian Solomon:

Anume? Spuneţi-mi, ca să-mi cer scuze! Mi-aş cere, cu mare drag, pentru că este un băiat extraordinar de bine pregătit, un istoric tânăr de succes... (Vociferări.) ...care mai are de lucrat la... (Vociferări.) ...la spaţiu... (Vociferări.) ...la timp se pricepe. Nu cred că l-am jignit. Dar, dacă se simte jignit, eu îmi cer scuze!

Oricum, vorbind despre PNL, generic, nu cred că la orice vorbă de-a noastră veţi veni să ne puneţi pumnul în gură, arătându-ne Codul de conduită... (Vociferări.) ... introducând o nouă cenzură în Parlament... care s-o transferaţi pe urmă în societate! (Vociferări.) Pentru că astfel de lucruri trebuie să înceteze, dragii mei!

Nu pentru asta ne-a trimis lumea aici, ca să ne luăm după virgule şi după tot felul de cuvinte, să ne sancţionăm unii pe alţii, şi la un moment dat să vedem că nu mai are cine vorbi!

Dacă vreţi să tăcem, tăcem, dar spuneţi-ne-o cât se poate de clar! Trimiteţi-ne Ministerul Cenzurii sau Propagandei pe capul nostru...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Haideţi... haideţi să nu intrăm în divagare, domnule deputat.

Domnul Adrian Solomon:

...faceţi ceva mai eficient, mai elegant.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Haideţi, că o ducem de-acum pe o turnantă care nu are nici legătură cu subiectul!

Domnul Adrian Solomon:

Deci rămâne de stabilit de către...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Era vorba de încheiat în mod civilizat şi elegant această...

Domnul Adrian Solomon:

...rămâne de stabilit de către istorie dacă eu...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...chestiune, vă rog frumos.

Domnul Adrian Solomon:

...citind... citind stenograma...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

...dacă am zis ceva nelalocul lui. Dar dacă "neavenit" se consideră că e o jignire, îmi cer scuze! Şi nu o să-l mai folosesc. O să caut o altă...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...formulare...

Domnul Adrian Solomon:

...expresie sau...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

...un sinonim.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat...

Puneţi sticla la loc! Nu furaţi sticla de la pupitru! (Râsete. Vociferări.)

Domnul deputat Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Apreciem că, în felul său, specific, domnul Solomon şi-a cerut scuze şi acceptăm aceste scuze.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Ei, aţi văzut? (Aplauze. Vociferări.) Eleganţa între colegi poate să aducă şi o comunicare, chiar dacă este antagonică, dar într-un mod totuşi civilizat.

Domnul deputat Florea Daniel, Grupul PSD.

Domnul Daniel Florea:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu voi vota această lege.

Promit că mă încadrez în 3 minute.

Vă citesc discursul Regelui Carol I de pe 10 mai 1881. Este foarte, foarte scurt.

"Prin serbarea de astăzi se sfârşeşte într-un mod atât de strălucit un răstimp de cincisprezece ani - 1866-1881 - atât de bogat în lupte grele şi fapte mari. România s-a dezvoltat într-un mod deosebit, sub paza Constituţiei şi legilor sale. Neobosita muncă a oamenilor de stat, vitejia oştirii sale şi nestrămutata mea încredere în puterea poporului au adus la bun sfârşit cea mai vie dorinţă a tuturor - astăzi s-a întemeiat Regatul, o garanţie sigură pentru viitor. Deci primesc cu mândrie această coroană. Ea e făurită din metalul unei guri de foc, stropită cu sângele eroilor noştri şi sfinţită de biserică. O privesc ca un simbol al independenţei şi al puterii României, ca un scump odor, va fi mărturia timpurilor triste, dar glorioase. Va aminti generaţiilor viitoare vitejia străbunilor şi legătura ce a fost între Domn şi popor. Şi cea mai frumoasă coroană, pentru Regină, va fi, ca şi pentru mine, încrederea şi iubirea poporului căruia îi aparţin toate gândurile şi simţurile noastre.

În faţa acestor steaguri care au fâlfâit pe câmpul de luptă, în faţa acestor coroane, simbolurile Regatului, şi împrejurul cărora s-ar strânge poporul, ca ostaşii împrejurul acestor steaguri, în faţa acestor prinoase pentru care s-au grăbit poporul spre Capitală, ne unim în strigătul scump inimilor noastre:

"Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin propriile sale mijloace!".

Asta a zis Regele pe 10 mai 1881.

Hai să vedem ce a spus Mihail Kogălniceanu, pe 9 mai 1877, în Parlament.

"Domnilor, şi Camera, şi Senatul, la interpelările domnilor Stolojan şi Fălcoianu, au recunoscut că suntem în stare de rezbel, au recunoscut că suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă şi că acele legături sunt rupte mai întâi de către Înalta Poartă.

(...) În starea de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem?

Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare. Noi nu am fost vasali, Sultanul nu a fost suzeranul nostru. Însă era ceva. Erau nişte legături sui-generis. Nişte legături care erau slabe când românii erau tari; nişte legături care erau tari când românii erau slabi.

Aşadar, domnilor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa reprezentanţei naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă".

Kogălniceanu a vorbit mult mai mult şi mult mai bine.

Dar unde se spune despre independenţă? În discursul de la 9 mai 1877 sau în discursul de la 10 mai 1881?

Sper că acum putem vota toţi în cunoştinţă de cauză. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul AUR consideră că declaraţia făcută de domnul deputat Bulai este o insultă la adresa noastră şi consideră că afirmaţiile pe care le-a făcut... (Aplauze.) ...afirmaţiile pe care le-a făcut la adresa Grupului AUR sunt acuzaţii nefondate, care se constituie în veritabile... (Vociferări.) ...în veritabile atacuri la persoană, care depăşesc Regulamentul Camerei Deputaţilor şi încalcă... (Vociferări.) ...încalcă Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

O voce de la PSD:

Bagă-l în comisie!

Domnul Dan Tanasă:

Apropo de faptul că suntem în permanenţă acuzaţi că am fi noi antistrăini, că am fi xenofobi, că am fi... vă împărtăşesc, domnule Bulai, că suntem mândri că îl avem printre noi pe colegul nostru, Vasile Nagy, care vorbeşte... este dintr-o familie... (Aplauze.) ...dintr-o familie respectabilă şi ne mândrim cu el, că e un ungur neaoş.

Vă împărtăşesc că, dacă-mi amintesc bine, domnul Merka, acum două săptămâni...am asistat, acum două săptămâni, la un moment extrem de emoţionant pentru mine, la declaraţia domnului deputat Merka, şi am fost absolut impresionat şi de declaraţia Domniei Sale, şi de reacţia plenului Camerei Deputaţilor, care s-a ridicat în picioare şi a aplaudat atât discursul domnului deputat Merka, cât şi prezenţa ambasadorului Republicii Slovace la Bucureşti. Am fost impresionat, m-am bucurat că am putut participa la acest eveniment.

Şi vă asigur, domnule Bulai, că întreg Grupul AUR, toţi colegii de la AUR s-au ridicat în picioare şi au aplaudat.

Aşa încât, domnule Bulai, nu pot să vă spun decât că atunci când mai aruncaţi insulte la adresa colegilor din AUR, cu privire la acuzaţii total nefondate, că am fi plini de ură la adresa nu ştiu cui, cred că ar trebui să vă uitaţi mai întâi în sufletul dumneavoastră.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Drept la replică!

Domnul Lucian Feodorov (din sală):

Nu e drept la replică, să-şi ceară scuze!

O voce de la PSD:

Cere-ţi scuze!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Bulai, drept la replică.

Vă rog, concis, dacă vreţi şi la...

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc pentru această oportunitate.

Mă bucur că-l iubiţi pe domnul Vasile Nagy.

Mă bucur că am dezbătut aici.

Concluzia mea este că suntem cu mult în urma societăţii. Pentru că nu asta aşteaptă românii - să folosim o oră să stabilim veridicitatea unui eveniment istoric de acum de mai bine de 150 de ani şi o reparaţie care de fapt nu are loc, ci doar o mică formă fără fond, una pe lângă multe altele pe care le-am discutat aici.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Dezbaterile generale fiind încheiate, trecem la dezbaterea Proiectului de Lege nr. 66/2017, pentru care comisiile sesizate în fond propun adoptarea.

La titlul legii dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Marginal 2, art. 1, observaţii? Nu sunt.

Marginal 3, art. 2, observaţii? Nu sunt.

Marginal 4, art. 3, intervenţii? Observaţii? Nu sunt.

Proiectul de Lege nr. 66/2017 rămâne la votul final, cu propunerea de adoptare, iar Proiectul de Lege nr. 20/2018 rămâne la votul final, cu propunerea de respingere.

Vă mulţumesc.

Timpul alocat dezbaterilor din această zi a expirat, drept pentru care declar şedinţa închisă şi vă urez o seară bună fiecăruia dintre dumneavoastră!

Vă mulţumesc.

Urmează sesiunea de întrebări şi interpelări, de la ora 17,00, condusă de doamna deputat Cristina Prună.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 7 iunie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Vom citi din tabel numele fiecărui deputat înscris pentru primirea răspunsului la interpelare, după care va avea cuvântul ministerul care a formulat răspunsul, urmând ca deputatul care a formulat interpelarea orală să reamintească tema într-un interval de un minut, iar apoi, timp de trei minute, reprezentantul ministerului va răspunde la interpelare, iar dacă autorul care a formulat interpelarea necesită informaţii suplimentare, atunci acesta va avea cuvântul, urmând ca reprezentantul ministerului să răspundă într-un minut.

Începem cu prima interpelare, anume a domnului Nagy Vasile de la Grupul AUR, către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Tema interpelării: "Laserul de la Măgurele, sabotat de statul român".

Domnule Nagy, sunteţi în sală? Doriţi să susţineţi interpelarea?

Un minut. Vă rog.

Aveţi cuvântul. Nu doriţi să o susţineţi.

Atunci, domnul ministru.

Vă rog.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ciprian-Sergiu Teleman (ministrul cercetării, inovării şi digitalizării):

Bună ziua!

Am primit patru întrebări şi o să răspund pe rând la ele.

Prima întrebare: În ce stadiu se află proiectul de construire a Sistemului Gamma, o componentă a laserului de la Măgurele?

Răspunsul e, pe scurt: suntem cu finalizarea fazei a doua. Avem finanţare pentru faza a treia, care va fi realizată în acest an, iar faza a patra va fi planificată pentru 2022.

Avem motive temeinice să credem că în mai 2023 infrastructura va fi funcţională la întreaga capacitate.

A doua întrebare: În ce stadiu se află litigiul în instanţă cu consorţiul EuroGammaS?

O clarificare. EuroGammaS a fost primul furnizor ales de către managementul infrastructurii.

Suntem în curs de închidere a proceselor cu EuroGammaS, prin utilizarea acelei componente care a fost construită într-un accelerator Gamma care va fi livrat şi care va fi complementar infrastructurii laserului de la Măgurele.

A treia întrebare: Când apreciem că România va recupera întârzierile înregistrate?

După cum bine ştiţi, în 2018, managementul de proiect a fost stopat din cauza unor litigii, s-au reluat contactele diplomatice afectate. În acest moment avem garanţii că, la prima adunare a consorţiului, România va fi invitată să facă demersurile necesare pentru a intra în consorţiu, în ERIC. Ieri sau alaltăieri am primit o scrisoare de la directorul ELI DC, Delivery Consortium, care apreciază eforturile depuse de noul management al proiectului pentru realizarea guvernanţei care va administra această infrastructură, domnul Allen Weeks.

A patra întrebare: În condiţiile în care nu am reuşit să obţinem nici măcar statutul de Observator Fondator, adică am eşuat pe linie diplomatică, dacă se impune demisia mea de onoare?

După cum ştiţi, proiectul a început acum zece ani, l-am preluat când dezastrul era în floare. Avem un dialog deschis cu consorţiul. Consorţiul a preferat să închidă etapa de constituire cu statutul în forma actuală, după care România este invitată să facă toţi paşii.

Aşadar, eu mă aştept că mai repede de 2023 România va fi în consorţiu. Avem dialogul deschis cu miniştrii din Ungaria, din Cehia, care vor veni în vizită comună în România. Avem demersuri făcute pentru a expune infrastructura către mediul universitar de înalt calibru de la universităţi mari, vom deschide un birou ELI la Universitatea din Osaka.

Aşadar, nu consider că trebuie să-mi dau demisia, pentru că am repus pe şine Proiectul ELI şi că el va fi livrat la termenele stabilite.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat, doriţi să mai adresaţi întrebări domnului ministru, pe baza răspunsului?

Vă rog.

Aveţi un minut la dispoziţie.

Domnul Vasile Nagy:

Nu.

Vă mulţumesc foarte mult pentru răspunsurile acordate.

Voi reveni cu o nouă interpelare la momentul potrivit.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doriţi să luaţi cuvântul pe procedură, domnule deputat?

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vreau doar să profit de ocazia prezenţei domnului ministru Ciprian Teleman şi, în numele Coaliţiei, să-i mulţumesc că face un gest destul de rar, aici, în Parlamentul României, la răspunsuri şi întrebări, şi vine personal să răspundă întrebărilor deputaţilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

Asta e normalitatea!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mergem mai departe.

Avem o interpelare din partea doamnei deputat Natalia Intotero, către Ministerul Educaţiei, privind "Situaţia copiilor şi tinerilor întorşi în România, în contextul pandemiei".

Doamnă secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul pentru prezentarea răspunsului.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Stimată doamnă deputat,

Răspunsul la prima dumneavoastră întrebare. Care este numărul copiilor şi tinerilor înscrişi în învăţământul primar, gimnazial şi liceal, începând cu anul 2020?

Vorbim despre următoarele niveluri.

Primar: 879.338. În învăţământul privat: 16.440, din acest număr. În învăţământul public: 862.898 de elevi.

Pentru învăţământul gimnazial: 718.310 elevi. În învăţământul privat: 7.482. În învăţământul public: 710.828.

Pentru nivelul liceal vorbim de 617.169 de elevi. În învăţământul privat: 17.042. În învăţământul public: 600.127.

În total: 2.214.817 elevi.

Referitor la cea de-a doua întrebare a dumneavoastră. Există o strategie a Ministerului Educaţiei pentru facilitarea integrării în sistemul educaţional din România a copiilor şi tinerilor întorşi în ţară în ultima perioadă?

Răspunsul este lung, face obiectul a două pagini pe care le am. Dacă veţi considera necesar, le voi citi. Dacă nu, vă pot înmâna acest răspuns, pentru că timpul ar depăşi cu mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Haideţi să vedem dacă doamna deputat Intotero doreşte lămuriri cu privire la răspuns?

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

La final.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

La final. Am înţeles. În regulă.

Atunci, mai avem o interpelare tot din partea doamnei deputat Natalia Intotero, tot adresată Ministerului Educaţiei, privind "Decontarea serviciilor publice de transport judeţean al elevilor din învăţământul preuniversitar".

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Ministerul Educaţiei nu are cuprins în bugetul anului 2021 sume pentru decontarea transportului elevilor. Plata sumelor pentru serviciile publice de transport se face de către consiliile locale, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1¹) şi alin. (1²) din Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare. În vederea asigurării gratuităţii prevăzute la alin. (1), decontarea cheltuielilor se face de la bugetul de stat, prin transfer către autorităţile administrativ-teritoriale.

Gratuitatea este asigurată de către autorităţile administraţiei publice locale, prin subvenţionarea operatorului de transport, conform Legii serviciilor publice de transport persoane în unităţile administrativ-teritoriale cu nr. 92/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Solicitările de decontare a cheltuielilor de transport judeţean al elevilor din învăţământul preuniversitar pentru serviciile publice de transport sunt la nivelul fiecărui consiliu judeţean.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamnă deputat Intotero, doriţi lămuriri suplimentare cu privire la răspunsurile primite?

Da. Vă rog.

Aveţi cuvântul un minut.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă secretar de stat,

Cred că nu a fost înţeleasă prima mea întrebare. M-am referit dacă aveţi un număr al copiilor întorşi în ţară, copii proveniţi din rândul familiilor din diaspora. Şi aceeaşi întrebare am adresat-o şi Ministerului Muncii şi cred că urmează să primesc răspunsul.

Am adresat această întrebare în urma declaraţiilor făcute de doamna ministru Raluca Turcan, care spunea că aproximativ un milion de români s-au întors acasă.

Eram curioasă câţi copii s-au înscris în sistemul de învăţământ din România şi ce programe pentru integrarea acestora oferă Guvernul României.

Poate că o să veniţi cu lămuriri suplimentare, iar partea de detaliu o s-o primesc din partea dumneavoastră în scris.

Cât priveşte transportul elevilor, această întrebare a fost formulată în urma solicitărilor venite din teritoriu, în cadrul audienţelor, din partea autorităţilor locale, ce mi-au spus că nu au primit bani de la bugetul de stat pentru a efectua aceste decontări pentru transportul elevilor. Şi aici solicit de urgenţă intervenţia Guvernului, pentru că este nedrept, copiii au pierdut foarte mult pentru că nu au reuşit să meargă la şcoală până în momentul de faţă, iar acum să mai fie nevoiţi să-şi plătească şi aceste cheltuieli, e un lucru de nedorit.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamnă secretar de stat, doriţi să mai interveniţi? Nu.

În regulă.

Atunci, doamna deputat aşteaptă lămuriri suplimentare cu privire la chestiunile evocate.

Urmează două interpelări adresate Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, tot din partea doamnei deputat Natalia Intotero.

Doamna secretar de stat Alina Pop. Vă rog.

Este vorba de interpelarea privind situaţia românilor întorşi acasă în contextul pandemiei şi cea privind suplimentarea numărului de angajaţi ai CNPP.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Viorica Alina Pop (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale):

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi domni deputaţi,

Doamne deputat,

Doamnă deputat Intotero,

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale v-a pregătit răspunsuri la interpelările dumneavoastră.

La prima dintre ele, răspunsul este consistent, are şapte pagini, pe care dumneavoastră le-aţi primit, înţeleg, în format scris.

Eu voi da citire, dacă sunteţi de acord, în rezumat, întrebării dumneavoastră privind situaţia românilor întorşi acasă în contextul pandemiei.

Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027 are ca scop conturarea pentru următoarea perioadă de programe a unei viziuni integrate asupra politicilor relevante pentru piaţa muncii, atât din perspectiva dezvoltării cererii, cât şi din perspectiva ofertei forţei de muncă.

În ceea ce priveşte integrarea pe piaţa muncii din România a cetăţenilor români care s-au întors sau care se vor întoarce în ţară, precizăm că, în cadrul planului de acţiuni pe perioada 2021-2027 pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2020-2027, este propusă o acţiune care vizează furnizarea de pachete de servicii şi măsuri adaptate grupurilor dezavantajate, printre care sunt avute în vedere inclusiv persoanele reîntoarse în ţară.

Această strategie, precum şi planul de acţiuni pentru implementarea acesteia au fost aprobate de Guvernul României în şedinţa din 19 mai 2021.

MMPS implementează, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ANOFM, atât măsuri de creştere a şanselor de ocupare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în categoria cărora se găsesc şi cetăţenii români care au revenit sau îşi doresc să revină din străinătate, cât şi măsuri de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor.

Printre măsurile disponibile angajatorilor menţionăm subvenţia acordată pentru ocuparea forţei de muncă. Angajatorii primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, o subvenţie în cuantum de 2.250 de lei pentru încadrarea în muncă a fiecărui şomer înregistrat din grupuri ţintă, precum: absolvenţii instituţiilor de învăţământ, inclusiv persoane cu handicap, indiferent de nivelul acestora, persoane cu vârsta peste 45 de ani, şomeri de lungă durată, tinerii NEETs, persoane cu dizabilităţi, persoanele care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale sau şomeri care mai au cinci ani până la pensia anticipată, parţială sau cea pentru limită de vârstă.

ANOFM aplică măsuri de stimulare a ocupării, precum informare şi consiliere profesională, acordare de servicii de îndrumare pe parcursul procesului de integrare socioprofesională la noul loc de muncă, medierea muncii, formare profesională, servicii de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale, precum şi consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri.

Totodată, pentru stimularea mobilităţii interne a forţei de muncă şomerii înregistraţi au acces la următoarele prime: prima de încadrare, prima de instalare, prima de relocare. Toate aceste prime sunt dezvoltate în răspunsul scris pe care ministerul l-a pregătit.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Viorica Alina Pop:

Persoanele aflate, în prezent, în căutarea unui loc de muncă beneficiază gratuit de programe de formare profesională continuă, inclusiv ucenicie, prin intermediul agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă, în baza planului anual de formare profesională a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă aprobat de Ministerul Muncii.

Şomerii pot alege dintre programele de formare organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, conform nivelului de studii şi abilităţile deţinute.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Şi o să vă rog să continuaţi şi cu următorul răspuns, după care o să-i dau cuvântul doamnei deputat Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

Da.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

"Suplimentarea numărului de angajaţi ai CNPP".

Doamna Viorica Alina Pop:

Sigur.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră referitoare la suplimentarea numărului de angajaţi ai CNPP doresc să vă comunic următoarele.

În anul 2020, la nivelul caselor teritoriale de pensii s-au soluţionat un număr de 754.970 de dosare de pensii naţionale, respectiv s-au emis şi transmis la plată un număr de 754.970 de decizii, din care 290.715 de decizii de stabilire de noi drepturi şi 464.255 de decizii de recalculare/modificare a drepturilor de pensie.

Precizăm că numărul maxim de dosare soluţionate pe zi de către un angajat al Casei Teritoriale de Pensii nu este relevant, întrucât durata de soluţionare a unui dosar de pensii depinde de mai mulţi factori, cel mai relevant fiind gradul de complexitate al dosarului de pensie.

Referitor la stadiul suplimentării numărului de angajaţi ai Casei Naţionale de Pensii Publice, vă facem cunoscut că la nivelul MMPS se află, în faza de analiză şi studiu, proiectul actului normativ prin care se va suplimenta personalul necesar aducerii la îndeplinire a procesului de evaluare şi recalculare a dosarelor de pensii din sistemul public.

Modalitatea de recrutare a noilor angajaţi pentru acţiunea de evaluare şi recalculare a dosarelor de pensii din sistemul public va fi stabilită prin actul normativ care va fi elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

În ceea ce priveşte numărul de noi angajaţi, acesta a fost estimat la 1.000 de angajaţi.

În vederea implementării proiectului de suplimentare a numărului de noi angajaţi care vor participa la acţiunea de evaluare şi recalculare a dosarelor de pensii din sistemul public de pensii, cu accesarea fondurilor europene prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cheltuielile de personal estimate privind salarizarea celor 1.000 de noi angajaţi sunt în sumă de 17.650.433 euro, aproximativ 88.252.165 lei.

Vă mulţumesc pentru interesul pe care-l acordaţi instituţiei noastre şi vă stăm la dispoziţie cu orice alte lămuriri.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Doamnă deputat Intotero, aveţi cuvântul pentru un minut, pentru eventuale întrebări.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Vreau să-i mulţumesc doamnei secretar de stat pentru răspunsurile oferite.

Vizavi de primul răspuns, am o dezamăgire, din cauza faptului că aţi vorbit foarte mult de şomeri. Românii întorşi din diaspora nu-i putem considera a fi şomeri, pentru că foarte mulţi dintre ei au avut acolo locuri de muncă şi nu cred că se încadrează la această categorie.

Pe de altă parte, aş fi aşteptat aici răspunsuri de genul: vom avea noi proiecte Start-Up Nation, Diaspora Start-Up, proiecte prin intermediul cărora foarte mulţi români s-au întors acasă şi proiecte care au adus plusvaloare României.

Pe de altă parte, nu putem vorbi de toţi românii din diaspora că ar face parte din categorii vulnerabile. Chiar ieri seară am văzut pe un post naţional de televiziune un român care ne-a făcut încă o dată să fim foarte mândri, un om care a reabilitat sediul NATO şi care, după multe lucrări pe care le-a avut în afară şi a făcut cinste, şi face cinste ţării noastre, România, a decis să revină acasă. Aşa că avem categorii diferite, dar oameni care, până la urmă, îşi doresc să revină aici, acasă, iar dacă s-au întors un milion de români, aş vrea din partea Ministerului Muncii o mai mare implicare, corelat bineînţeles şi cu Ministerul Educaţiei, gândindu-ne aici la copiii acestora, pentru a-i păstra acasă.

Repet, România a pierdut foarte, foarte mult prin plecarea atâtor români din ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm răspunsurile la interpelări cu interpelarea domnului deputat Ringo Dămureanu, adresată Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, cu privire la tema "De ce evită să răspundă Ministerul Muncii întrebărilor lucrătorilor din sistemul public de asistenţă socială pe tema stimulentului de risc?".

Îi dau cuvântul doamnei secretar de stat pentru prezentarea răspunsului.

Aveţi trei minute la dispoziţie.

Doamna Viorica Alina Pop:

Bună ziua, domnule deputat.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru interesul pe care-l arătaţi activităţii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Şi dumneavoastră aţi primit un răspuns în scris, pe care încerc să-l rezum acum.

Anume, prin Legea nr. 82/2020 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 s-a reglementat acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din domeniul asistenţei sociale şi comunitare, indiferent de forma de organizare a furnizorului de servicii sociale implicat direct în sprijinirea sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a altor grupuri vulnerabile pe perioada stării de urgenţă din fondul de salarii al unităţii angajatoare, prin transferul de la bugetul de stat, de la Titlul VI "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice" sau de la alte titluri, unde sunt bugetate sume cu această destinaţie, prin ordonatorul principal de credite sau din fonduri europene.

Acelaşi act normativ prevede că, pentru furnizorii de servicii sociale privaţi, decontarea stimulentului de risc se face la cerere, prin agenţiile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Inspecţie Socială, prin transferuri de la bugetul de stat, prin ordonatorul principal de credite sau din fonduri europene, conform unor proceduri stabilite prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale.

Actul normativ menţionat nu prevede elaborarea de norme, instrucţiuni sau proceduri din partea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale pentru personalul din sectorul public.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020, aşa cum a fost aceasta modificată prin Legea nr. 82/2020, conţine reglementări echivoce cu privire la categoriile de personal şi la sursele de finanţare, fapt pentru care este necesară clarificarea acestor aspecte pe cale legislativă.

Menţionăm că la nivelul Parlamentului se află o iniţiativă legislativă prin care se propun unele modificări la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020, iniţiativă pentru care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a formulat un punct de vedere favorabil.

Cu deosebită consideraţie, vă mulţumim pentru interesul acordat activităţii instituţiei noastre.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Dămureanu, dacă aveţi nevoie de lămuriri suplimentare?

Aveţi un minut la dispoziţie.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă secretar de stat,

Nu sunt mulţumit de răspunsul pe care l-aţi dat. Nu sunt mulţumit deloc de conduita pe care Ministerul Muncii înţelege să o abordeze. Din februarie este depusă această întrebare, sunt practic patru luni. Termenul dumneavoastră de răspuns era de doar 15 zile. Veniţi acum, după 4 luni, citiţi un text de lege, spuneţi că legea este inexactă, vorbiţi de lucruri fără caracter de certitudine, cum ar fi alte iniţiative legislative.

Am să vă rog să reveniţi şi să vă referiţi exact la obligativitatea Ministerului Muncii de a emite acel ordin privind aprobarea normelor metodologice de decontare a acestor sume către instituţiile bugetare şi să ne spuneţi foarte clar de ce acest ordin al ministrului muncii nu a fost emis în termen legal.

Vă rog să reveniţi şi să ne răspundeţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doamnă secretar de stat, doriţi să interveniţi sau dacă doriţi să trimiteţi şi în scris un răspuns, de asemenea este o opţiune.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Viorica Alina Pop:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă veţi considera necesar, după ce veţi fi citit răspunsul scris, aşteptăm în continuare întrebări, interpelări din partea dumneavoastră pe acest subiect. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale vă stă la dispoziţie cu informaţii suplimentare.

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Să vă faceţi temele! Vă rog să vă faceţi temele, că de aceea sunteţi plătiţi!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să încheiaţi alocuţiunea.

Doamna Viorica Alina Pop:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc mult pentru răspuns. Evident, puteţi trimite informaţii suplimentare domnului deputat Dămureanu.

Următoarea interpelare, din partea domnului deputat Daniel Tudorache. Cred că nu este în sală. A primit deja răspunsul scris la interpelare. Deci aceasta nu se va susţine în plen.

Continuăm cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Avem o interpelare, din partea domnului deputat Mihai-Alexandru Badea, privind rezultatul negocierilor cu Comisia Europeană privind subvenţionarea pisciculturii în apă dulce şi politica Guvernului în acest domeniu.

Domnul secretar de stat Gheorghe Ştefan.

Aveţi cuvântul pentru prezentarea răspunsului.

Aveţi trei minute la dispoziţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Gheorghe (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat Mihai-Alexandru Badea, referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect rezultatul negocierilor cu Comisia Europeană privind subvenţionarea pisciculturii în apă dulce şi politica Guvernului în acest domeniu, vă comunic următoarele.

În perioada de programare 2007-2013, respectiv 2014-2020 au fost finanţate inclusiv activităţile de acvacultură în apă dulce. Investiţiile în acest sector în ultimii ani s-au realizat fie din fonduri proprii, fie prin intermediul fondurilor europene unde, pe lângă sumele nerambursabile, şi beneficiarii au investit 40%, respectiv 50%, conform Regulamentului european.

Investiţiile realizate prin proiectele Programului Operaţional de Pescuit au determinat obţinerea unor producţii de 2.064 de tone, prin intermediul Măsurii 2.1, 7.753 de tone, prin Măsura 2.1 Acţiunea "Variaţia producţie, datorită extinderii şi furnizării exploatărilor piscicole existente" şi 1.848 de tone de peşte, în cadrul programului, pe Măsura "Acvacultură", prin finalizarea proiectelor care s-au aflat în implementare.

În ceea ce priveşte tipurile de investiţii finanţate prin POPAM 2014-2020, 57% sunt reprezentate de investiţii pentru producţie şi 6% diversificare, adică pensiuni, restaurante, comerţ online, pescuit recreativ, iar 37% includ atât activităţi pentru producţie, cât şi pentru diversificare.

Regulamentele europene aplicabile sectorului piscicol, în perioada de finanţare 2007-2013, 2014-2020, cuprind reglementări referitoare la finanţarea activităţii de acvacultură, înfiinţare, modernizare, extindere de ferme care poate fi desfăşurată în orice locaţie, şi aici mă refer la mare, ocean, ape dulci, neexistând nicio restricţie cu privire la specia de peşte cultivată.

Ca urmare a acestor reglementări, în perioada 2007-2013 au fost contractate 100 de proiecte cu valoare publică de aproximativ 87 de milioane de euro, iar în perioada 2014-2020 au fost contractate 116 proiecte cu valoare publică de aproximativ 76,5 milioane de euro.

Referitor la noul Program pentru Acvacultură şi Pescuit, că aşa se numeşte acesta, pentru perioada 2021-2027, vreau să vă informez că am fost săptămâna trecută, personal, la Bruxelles, la DG MARE, şi suntem prima ţară care am depus draftul aproape final al noului program operaţional. Urmează să primim la sfârşitul acestei luni, din partea Comisiei Europene, regulamentul final şi suntem în măsură ca în iulie, maxim început de august, să avem forma finală a programului operaţional.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat, dacă aveţi întrebări suplimentare cu privire la răspunsul domnului secretar de stat? Nu aveţi.

Vă mulţumim frumos pentru răspuns, domnule secretar de stat.

Continuăm cu o interpelare a domnului deputat Ioan Mihai Lasca.

Este domnul deputat Lasca? Nu este.

Răspunsul a fost deja publicat. Domnul deputat a primit răspunsul la interpelarea privind "Lipsa compartimentelor de relaţii cu publicul/consiliere şi a personalului cu atribuţii specifice la nivelul secţiilor de poliţie urbane subordonate IPJ-urilor la nivel naţional. Funcţionarea defectuoasă a serviciului public de urgenţă SNUAU 112".

Aşa cum spuneam, domnul deputat a primit deja această interpelare în scris şi nu mai are nevoie de alte informaţii suplimentare.

De asemenea, mai avem o interpelare din partea doamnei deputat Oana Murariu, care, de asemenea, nu este, tot către Ministerul Afacerilor Interne, privind "Procedura de intervenţie a forţelor de ordine în cazurile de violenţă domestică".

De asemenea, răspunsul la interpelare a fost deja adresat doamnei deputat şi nu sunt întrebări suplimentare cu privire la acest răspuns.

Mai avem încă trei interpelări pentru care se solicită amânare, anume din partea domnului Dorel-Gheorghe Acatrinei, către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor privind "Distrugerea brandului Bucovina prin amplasarea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş care trebuie oprită".

Din partea domnului deputat Daniel-Florin Ghiţă, o interpelare adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor privind "Clarificări cu privire la împuşcarea unui urs trofeu de vânătoare de către prinţul Emanuel von und zu Liechtenstein".

Şi o ultimă interpelare, pentru care se solicită amânarea, din partea doamnei deputat Anamaria Gavrilă, către Ministerul Energiei, privind "Sistemul Energetic Naţional".

Stimate colege şi colegi,

Am finalizat şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări şi închidem aici şedinţa plenului de astăzi.

Vă urez tuturor o seară plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,38.