Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10,48.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Înainte de toate aş vrea să-mi cer scuze, în numele colegilor, pentru această mică întârziere.

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 15 iunie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 2 iunie 2021 Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, după cum urmează.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi ai PSD, 3 deputaţi ai PNL, 2 deputaţi ai USR, un deputat AUR, un deputat al UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule deputat, aveţi trei minute.

Vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei politice este "Lacunele învăţământului românesc - tinerii au nevoie de sprijin, nu de declaraţii pompoase".

Şcoala reprezintă un pilon esenţial al evoluţiei societăţii. Aşa cum arată şcoala azi, aşa va arăta societatea de mâine.

Situaţia actuală a învăţământului din România reflectată de evaluări independente, interne şi externe, arată că România s-a plasat pe ultimul loc din Europa la testele PISA.

Potrivit analizelor "Adevărul", universităţile româneşti ocupă locuri codaşe în clasamentele internaţionale; examenele naţionale de absolvire sunt trecute de 50% dintre elevi, dacă ne raportăm la cei înscrişi în clasele terminale; nu avem programe şcolare adecvate etapei de evoluţie a societăţii pe care o parcurgem; nu avem salarizare a profesorilor legată de performanţe şi progresul şcolar al elevilor, situaţie care ar genera competiţie şi autoformarea personalului din educaţie; nu există o corelaţie clară şi predictibilă între piaţa muncii şi sistemul de învăţământ.

Nutream totuşi o speranţă!

Reformele din educaţie, propuse Comisiei Europene de România prin PNRR, erau sub egida proiectului prezidenţial "România Educată".

Însă, tăierile masive ale Comisiei vin în contextul în care educaţia a primit o alocare iniţială de 4 miliarde de euro fonduri europene, din totalul celor 29 de miliarde ale Planului Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă.

Situaţia este mult mai gravă!

Potrivit declaraţiei ministrului educaţiei, Sorin Cîmpeanu, doar 66% - adică două treimi - dintre elevii de clasele a XII-a şi a XIII-a s-au înscris pentru a susţine examenul de bacalaureat, mai puţini decât în alţi ani. Ministrul a precizat că există îngrijorări în rândul specialiştilor cu privire la riscul de abandon şcolar. Problemele generate de pandemie se suprapun peste cele cronice ale educaţiei din România. Ministrul a explicat că există îngrijorări în urma acestei situaţii. Nu ne putem ralia îngrijorărilor domnului ministru. Solicităm un plan concret de acţiune.

Avem tineri minunaţi, campioni ai competiţiilor internaţionale. Ce doreşte Guvernul pentru ei? Plecarea peste hotare sau "o Românie needucată"? Nu putem aştepta până în anul 2030 pentru a avea "o Românie educată"!

Vă mulţumesc.

Constantin Bîrcă, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm tot cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Radu Mihai Popa.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu cred că aţi auzit de Cojasca. Nu cred că aţi auzit de Dobra. Şi nu cred că aţi auzit decât foarte puţini dintre dumneavoastră de Voineşti. Dar cred că majoritatea dintre dumneavoastră aţi auzit de Virgil Guran şi de Dâmboviţa.

Azi dimineaţă, Poliţia PNL, condusă de domnul Guran, a intrat peste nişte oameni în casă.

Pe 27 iunie, la Cojasca, sunt alegeri.

Poliţia încearcă să explice motivul descinderilor prin faptul că există suspiciunea eliberării unor vize de reşedinţă. Dar îl întreb pe domnul Guran, şi pe domnul Bode, şi pe domnul Orban, până astăzi nu ştiaţi că există suspiciunea pe care dumneavoastră o vânturaţi, legată de aceste fapte? Până astăzi, în mijlocul campaniei electorale, n-aţi auzit de Cojasca şi de Dâmboviţa?

Şefii politici ai Poliţiei PNL - l-am numit aici pe Virgil Guran şi pe prefectul Popa - au bănuit că pentru a câştiga alegerile e suficient pulanul mascaţilor. Puterea, însă, domnilor PNL-işti, vine de la oameni, nu de la un sistem, şi le spunem că noi, PSD, nu ne temem nici de Virgil Guran, nici de pulanul Poliţiei, pentru că avem de partea noastră voinţa oamenilor, iar acest abuz, în numele luptei anticorupţie, delegitimează alegerile libere şi democratice, iar atunci când dreptul unui singur om nu e respectat, atunci drepturile tuturor oamenilor sunt în pericol.

La Cojasca PNL nu respectă nici voinţa oamenilor şi nici banii cheltuiţi pe 27 septembrie 2020, atunci când au fost alegeri pentru consiliul local şi PNL nu s-a prezentat timp de trei luni la şedinţă pentru a se putea constitui consiliul local.

Pe 27 iunie vor fi alegeri, doar că astăzi Poliţia şi şefii politici ai PNL au crezut că votul se poate strânge cu pulanul.

Dar de doi ani de zile, stimaţi colegi, Dâmboviţa a devenit un fel de vest sălbatic.

Să vă dau câteva exemple. La Dobra, o altă comună din Dâmboviţa, tânărul primar Daniel Nica este bătut bestial de un simpatizant al PNL, pentru că i-a cerut să nu mai arunce gunoiul pe domeniul public al comunei. Nici până azi şefii Poliţiei judeţene nu au luat nicio măsură în raport cu gravitatea faptei.

La Voineşti, o altă comună din Dâmboviţa, un tânăr de 30 de ani a plecat de acasă şi nu s-a mai întors niciodată, pentru că a fost accidentat mortal. Florin Grigorescu a fost ucis a doua oară de abuzurile poliţiştilor conduşi politic de acelaşi Guran şi, dacă vă vine să credeţi, a fost nevoie ca o hotărâre a unei instanţe judecătoreşti să oblige ofiţerii de poliţie din IPJ Dâmboviţa să grăbească cercetările în dosarul penal nr. 4848/2018 pentru că timp de trei ani nimeni nu a făcut nimic. Acestea sunt abuzurile acestei tiranii politice conduse de un pacient al spitalului de nebuni, care s-a refugiat într-un salon, în 2007, pentru a scăpa de ruşinea de a fi arestat de Poliţie pentru fapte dovedite de evaziune fiscală.

În opoziţie, PNL şi acoliţii lui cereau imperativ instituirea domniei legii. Astăzi asistăm cu toţii la violarea democraţiei, la batjocorirea voinţei cetăţenilor liber exprimată prin votul din 27 septembrie 2020.

Între timp, ca şi când toate astea n-ar fi suficiente, PNL dăruieşte 600 de milioane de euro unor clienţi politici...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Radu Mihai Popa:

...care ar fi trebuit să fie şansa companiilor din energie să revitalizeze sistemul energetic naţional.

Din păcate, această gaşcă de incompetenţi disperaţi au pus mâna pe ţară, şi răspunsul românilor din Dâmboviţa, din Argeş şi din Dolj va trebui să vină pe 27 iunie, să-i trimitem acasă.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm cu domnul deputat Bogdan-Andrei Toader, de la Grupul PSD.

Vă rog, aveţi cuvântul. Cu rugămintea să vă încadraţi în cele trei minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Scurtă dare de seamă de la înscăunarea guvernelor de dreapta".

Stimaţi colegi,

Este în firea lucrurilor ca, cu cât este mai puţină sinceritate din partea primului om în stat, cu atât este mai uşor să faci promisiuni mai mari şi mai pompoase. Aţi văzut că, într-un singur an, guvernarea "Salvaţi România de USR şi PNL" a formulat zeci de promisiuni, imposibil de realizat oricui în cursul unei singure guvernări.

În campania electorală, cele două partide de dreapta au promis întâi transformarea întregii economii, venituri mai mari, un trai mai ieftin, şi acum, după o jumătate de an, este de prisos să mai insistăm asupra seriozităţii şi sincerităţii acestei promisiuni. Veniturile românilor nu au crescut, nici traiul nu s-a ieftinit, doar promisiunile guvernanţilor s-au dovedit într-adevăr mult prea ieftine.

Mai curând decât ne aşteptam, ne-a fost dat să vedem cum preţul gazului s-a mărit de patru ori în câteva luni, cum creşte lună de lună preţul la curent sau cum nu se mai opresc scumpirile la alimentele de bază.

Dacă starea de lucruri de azi continuă, românii vor ajunge cei mai săraci cetăţeni din Europa.

În context, trebuie să ne aşteptăm la o nemulţumire generală în toată ţara. Dar cine va răspunde pentru asta?

O scurtă şi sinceră dare de seamă a guvernelor de dreapta ar conţine faptul că acestea au preluat guvernarea cu o datorie de 34,6% din PIB şi au dus-o la 47,8 pondere în PIB, fără să realizeze nimic important pentru români. Nu mai are rost să vorbim despre gestionarea pandemiei, abuzurile administraţiei centrale sau starea în care a ajuns moneda naţională. "Dezastru" este un cuvânt mult prea blând pentru a descrie situaţia.

În concluzie, cele două partide de dreapta, liberal şi progresist, îi condamnă pe români să aibă parte de Guverne slabe. Am suportat cu toţii Guvernul Cioloş, cunoscut sub eticheta "Guvernul zero", am îndurat Guvernul "Lucovid", iar acum plătim, noi şi generaţiile viitoare, pentru "Guvernul minus".

Nu mai spun că mare parte din promisiunile pe care le-au făcut în campania electorală nu se regăsesc nici astăzi pe agenda Guvernului, iar sloganul "România normală" se citeşte "România sărăcită".

Bogdan Toader, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Cu marea rugăminte să vă încadraţi în cele trei minute, de asemenea.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Luna iunie, luna pătimirii românilor basarabeni".

Pe 12-13 iunie 1941 a fost cel mai mare val de deportări pe care românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa l-au cunoscut în perioada stăpânirii sovietice, 1940-1941, deoarece după 1944 au fost valuri de deportări şi mai mari decât acesta, respectiv 5.479 de persoane sunt arestate, iar 29.839 de persoane sunt deportate de către autorităţile regimului criminal sovietic pe motivul că ar fi membri ai organizaţiilor contrarevoluţionare şi alte elemente antisovietice.

De asemenea, în perioada 1940-1941, au fost arestate, deportate ori ucise de către elementele criminale ale regimului bolşevic, structuri NKVD şi alte structuri de forţă ale regimului de la Moscova, peste 100.000 de persoane, şi peste 1.000 de cetăţeni, pe motive politice, din Basarabia şi Nordul Bucovinei, au fost ucişi fără niciun fel de judecată ori decizie a instanţei, asasinaţi în modul cel mai obscen şi mizerabil, cu instrumentele tipice structurilor sovietice responsabile pentru milioane şi milioane de victime, pe întreg globul putem spune.

Este foarte important să nu uităm niciodată ce a însemnat tragedia Basarabiei, ce a însemnat ocupaţia rusească şi ocupaţia sovietică între Prut şi Nistru. Aceste lucruri sunt fundamentale pentru a putea inclusiv înţelege viitorul celui de-al doilea stat românesc. Iar viitorul celui de-al doilea stat românesc nu este decât împreună cu România, împreună în Europa şi, evident, în perspectiva unirii, pentru că unirea Republicii Moldova cu ţara-mamă România este un act de dreptate al istoriei. În ultimii ani, adevăratul ajutor pentru Republica Moldova a venit aproape exclusiv din România, indiferent dacă vorbim de criza sanitară, indiferent dacă vorbim de susţinerea autorităţilor administraţiei publice locale, indiferent dacă vorbim de criza financiară pe care a traversat-o.

De aceea, este foarte important să nu uităm niciodată că astăzi Republica Moldova este succesoarea acestei tragedii istorice de la 26-28 iunie 1940, când Basarabia este răpită în mod criminal şi brutal României, şi totodată al RSS Moldovenească, acest stat sovietic în care românii au fost reprimaţi şi în care toate comunităţile etnice de acolo care se opuneau regimului sovietic au suferit de acelaşi tratament brutal şi criminal.

Pentru Republica Moldova viitorul este aproape unic, viitorul este alături de România. Nu există alt viitor decât acest statut de stat eşuat şi de periferie, undeva între lumi, la marginea Europei.

Ca atare, în concluzie, mi se pare fundamental să nu uităm niciodată pătimirile prin care au trecut fraţii noştri basarabeni şi să fim mereu alături de ei, pentru că şi ei fac parte din marea naţiune română, o unică naţiune, cu un unic viitor în Europa şi în lume.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Elena Hărătău, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

Trei minute aveţi la dispoziţie, doamnă deputat.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Ia şi locul ei special din patrimoniul cultural naţional".

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Simbol de veacuri al tradiţiilor strămoşeşti, cămaşa cu altiţă, bluziţa cu broderii ample şi colorate lucrate manual, sau pur şi simplu albă, cunoscută sub numele "ie", este o valoare inestimabilă a culturii româneşti.

Ia românească, atât de frumoasă încât a intrat în patrimoniul mondial, este sărbătorită de lumea întreagă, în fiecare an, pe 24 iunie, de Ziua Universală a Iei.

Sute de designeri de pe tot mapamondul s-au întrecut, în ultimii ani, în a crea ii cu o mare paletă de diversitate, încercând să facă din ia noastră tradiţională un simbol universal. Cămaşa cu altiţă este admirată şi achiziţionată acum de tot mai multe femei din toată lumea.

Popularitatea iei româneşti a călătorit, odată cu ea, pe toate continentele, iar România a devenit astfel cunoscută pentru această moştenire cultural-vestimentară inestimabilă.

Certificarea oficială a autenticităţii şi valorii perene a iei româneşti este o preocupare a instituţiilor statului, în contextul numeroaselor tentative de asumare a paternităţii, venite de peste tot din lume.

Consider că portul iei este o mândrie naţională, o obligaţie morală a tuturor românilor, un indestructibil arc peste timp ce ne uneşte prezentul cu trecutul şi spiritualitatea strămoşească.

Mă bucur că în ultimii ani româncele au demonstrat că, prin purtarea iei, nu doar cu ocazia acestei zile festive, pot avea un consens absolut în ceea ce priveşte promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti vechi.

În opinia mea, trebuie să fim mândri, să-i apreciem şi să-i susţinem pe cei care promovează artizanatul în România. Succesul de care se bucură cămaşa cu altiţă, celebră în întreaga lume, trebuie încurajat şi transmis generaţiilor viitoare.

Forţa poporului român stă, în primul rând, în identitatea noastră culturală, iar ia este unul dintre însemnele unice şi distinctive ale acesteia. Este vital ca ia să-şi menţină locul pe care-l merită în patrimoniul cultural naţional, pentru a-l promova.

Vă mulţumesc.

Elena Hărătău, deputat al PNL Bacău.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar al AUR.

Îi dau cuvântul domnului Nicolae Roman.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Roman:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi voi merge şi eu în "concertul" care a început, cel legat de tradiţiile acestei ţări şi mă voi referi la desfiinţarea trecutului neconvenabil.

Înlocuirea, la 14 mai 2019, la Oradea, în judeţul Bihor, a statuii Voievodului Mihai Viteazul - Unificatorul, cu statuia Regelui Ferdinand I - Întregitorul, a generat proteste în comunitate. Această situaţie a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Oradea nr. 1045/2018, iar inaugurarea noii statui a avut loc în data de 23 mai 2019.

Statuia Voievodului Mihai Viteazul, realizată din banii colectaţi de la cadrele militare din 13 unităţi ale Diviziei 11 Mecanizate şi persoane din mediul civil din Oradea, a fost amplasată în 1994 în Piaţa Unirii din oraş. Pentru justificarea înlocuirii s-au adus argumente de natură heraldică şi de amplasament al statuii, aceasta nefiind orientată cu faţa spre graniţă.

Ştim că în perioada 1924 - 1940 a existat un monument similar cu cel inaugurat în 2019, monument dedicat regalităţii. Pentru demolare şi înlocuire a existat avizul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, titulatură avută în 2019, iar o parte a societăţii civile a contestat decizia municipalităţii ca fiind inoportună.

Statuia voievodului, simbol al unificării, a fost utilă atunci când, la aniversarea Centenarului Oradei Mari, la acest monument s-au depus coroane pentru marcarea eliberării de către trupele române a oraşului stăpânit de oştile maghiare ale lui Béla Kun.

Sunt multe semne de întrebare referitoare la evaluarea simbolurilor naţionale în municipiul Oradea, unde Monumentul Independenţei din Centrul Civic, inaugurat în anul 1982, a fost demolat şi trecut în conservare, de unde plăcile de bronz cu scene de luptă au fost furate şi vândute, sau situaţia survenită cu statuia lui Emanoil Gojdu, care a fost scoasă din Piaţa Unirii în 2015 şi instalată în Parcul 1 Decembrie în anul 2019.

Este cel puţin inoportun din partea reprezentanţilor unui partid intitulat "naţional" să îl înlocuiască pe primul unificator cu ultimul întregitor, stabilind o importanţă şi o clasificare istorică greu de calificat.

Consiliul local nu a precizat ce destin va avea statuia lui Mihai Viteazul care, potrivit afirmaţiilor din presa locală, necesită reparaţii, ştiind că statuia Regelui Ferdinand I - Întregitorul a fost finisată după instalarea pe soclu.

Doresc să ştiu care este viitorul acestei statui a marelui Voievod Mihai Viteazul?

Deputat AUR, Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al minorităţilor.

Îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei politice: "Nevoia de creştere a accesibilităţii cetăţenilor la serviciile publice".

Grijile cotidiene din ultimul an ne-au făcut să ne concentrăm mai mult, pe bună dreptate, asupra problemelor din cadrul domeniului sanitar, uitând de vechile, spinoasele probleme cu care se confruntă locuitorii anumitor zone din ţara noastră.

Una dintre problemele la care vreau să mă refer astăzi este cea legată de accesul cetăţenilor la serviciile de utilitate publică, în special la energie electrică, un capitol la care, după cum bine ştim, nu stăm foarte bine, având un număr destul de ridicat de cetăţeni care nu au, nici astăzi, acces la energie electrică, nemaivorbind de canalizare, apă potabilă sau gaz.

În anul 2019, după estimările Ministerului Energiei, aveam aproximativ 52.000 de gospodării fără energie electrică, fără să amintim de cele care sunt racordate la o reţea învechită, lucru neobişnuit pentru un stat care performează în domeniul tehnologiei.

Un astfel de handicap îngreunează şi mai mult situaţia cetăţenilor, în special în timpul unei pandemii, generând la rândul său o serie de efecte negative cu impact major asupra întregii comunităţi.

Exemplul concret îl constituie numărul ridicat de elevi care nu au reuşit să participe la cursurile online, neavând acces la energie electrică.

Deşi problema cetăţenilor neracordaţi la reţeaua electrică sau care nu beneficiază de servicii de calitate este una bine cunoscută, găsirea unor soluţii concrete se lasă aşteptată.

Mai mult, acest subiect este intens promovat în timpul campaniilor electorale, când, în goana după voturi, competitorii electorali promit soluţii miraculoase, bineînţeles uitând repede de acestea odată cu finalizarea campaniei.

Acest lucru, coroborat cu lipsa de consecvenţă sau cu schimbarea strategiilor, ne-a adus în situaţia în care zeci de locuinţe aflate la doar câteva zeci de metri faţă de drumurile naţionale sau europene nu au acces sau au acces limitat la serviciile de electricitate.

Astfel de cazuri regăsim în special în localităţile aflate la graniţa ţării, cum ar fi pe Valea Ruscovei, Valea Vişeului, în judeţul Maramureş, comunele Brodina şi Moldova Suliţa, judeţul Suceava, comuna Târnova, judeţul Arad, şi comuna Agriş, judeţul Satu Mare.

Nu o dată am prezentat, de la această înaltă tribună, problemele legate de accesul la serviciile de electricitate din aceste zone ale ţării, primind asigurări că aceste deziderate ale cetăţenilor vor fi soluţionate. Din nefericire, acestea au fost soluţionate doar parţial, problemele cele mai spinoase fiind lăsate drept moştenire.

Un astfel de caz îl regăsim în comuna Rona de Sus, judeţul Maramureş, unde, din 2007, mai multe familii aflate la doar câteva zeci de metri faţă de DN 18 încearcă să se racordeze la reţeaua electrică, inclusiv cu fonduri proprii, cu toate că au beneficiat de toate avizele necesare în vederea demarării şi finalizării construcţiilor.

Cu atât mai mult, în lipsa unor explicaţii la problemele nerezolvate de 14 ani, aceşti oameni sunt apostrofaţi tocmai de către cei care le-au promis soluţii miraculoase, pentru simplul fapt că şi-au permis să prezinte situaţia lor autorităţilor centrale.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Văzând modul în care o pandemie poate amplifica efectele negative ale vechilor noastre probleme, avem obligaţia ca în cel mai scurt timp să găsim soluţii eficiente, inclusiv prin implementarea unor reforme reale în domeniul energetic, astfel încât să putem spori accesul cetăţenilor la reţeaua de energie electrică.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Ioan Lasca, dacă este?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Drag popor,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Batjocura la adresa poporului continuă".

Batjocura continuă, iar trădarea la adresa poporului român face parte din agenda politică a celor care guvernează astăzi România.

În primul rând, numărul persoanelor depistate pozitiv la testele PCR a ajuns în ultimele zile la 103 şi, cu toate acestea, starea de alertă nu se ridică, probabil în aşteptarea mult-doritului val patru.

Din 150 de decese declarate în ultima vreme, 130 sunt din perioadele anterioare, doar 20 fiind la zi - asta ca să dea bine la starea de panică necesară continuării experimentului cu poţiunea magică vândută ca ser anti - "nu ştim ce încă".

Nu îmi dau seama cum sună asta în statisticile OMS - păcăleală de doi bani, lipsă de loialitate faţă de obligaţiile internaţionale asumate de România în domeniul sănătăţii globale sau un gest sinucigaş din punct de vedere economic şi medical?!

În al doilea rând, încă o dată, UE a respins Planul - imbecil şi periculos de iresponsabil - de Redresare şi Rezilienţă depus de Ghinea şi scris după dictarea consultanţilor străini, a multinaţionalelor - care nu dau doi bani pe "competenţele" Guvernului Cîţu, de altfel, PNRR urmând a fi reanalizat în toamnă. Până atunci, "negocierea la sânge" cu care se lăuda preşedintele Iohannis - care a înţeles că ia de la UE 79 de miliarde de euro, dar pe parcurs aceste aşteptări s-au redus la 39 de miliarde, după care totul s-a amânat, pentru că Guvernul Cîţu, ca un student foarte, foarte slab, a picat de 3 ori examenul, iar acum mai aşteaptă.

Între timp, Cîţu continuă să împrumute statul roman la bănci, cu dobânzi de vreo 20 de ori mai mari decât cele aplicabile Greciei şi Bulgariei. Băncile utilizează pentru aceste împrumuturi finanţări de la BNR. Astfel, banca "noastră" centrală dă băncilor comerciale bani pentru ca acestea să împrumute statul cu dobânzi de 3-4 ori mai mari. Bănci comerciale care nici nu creditează economia - de ce ar face-o, când riscul asociat creditării statului este zero? -, nici nu prea plătesc taxe şi impozite în România, şi, cu toate astea, Guvernul Cîţu - corigentul Guvern Cîţu - nici nu demisionează şi nici nu este demis.

Dragi români,

Stimaţi colegi,

A venit clipa să lăsăm la o parte vendetele, frica şi teama şi să acţionăm împreună, uniţi, pentru apărarea ţării, a dreptăţii, a libertăţilor individuale şi a interesului comun.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Mulţumesc.

Deputat neafiliat Mihai Lasca. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă prezint astăzi declaraţia mea politică, care se intitulează "Guvernul Cîţu falimentează România!".

Este inadmisibil ca în mai puţin de 6 luni, actualul Guvern să transforme România într-o ţară falimentară! Nu există niciun domeniu în care actualul Guvern să fi făcut ceva bun - nu a reuşit să gestioneze pandemia, nu a reuşit să vaccineze populaţia, nu a sprijinit revenirea economiei!

Românii o duc din ce în ce mai greu. Preţurile sunt într-o continuă creştere, puterea de cumpărare scade accelerat. Îngrijorător este faptul că 120.000 de români au căzut în sărăcie extremă în această Guvernare, după ce Guvernarea PSD redusese cu 1,9 milioane de persoane numărul românilor cu o situaţie precară.

Ţara noastră trăieşte de pe o zi pe alta, din împrumuturi masive luate la dobânzi astronomice. Cu peste 34 de miliarde de euro a fost îndatorată România în ultimele 18 luni, la dobânzi de 10 ori mai mari decât media Uniunii Europene!

Acest Guvern a uitat de firmele româneşti! Cum ne putem explica altfel faptul că, din cele 57 de măsuri pentru IMM-uri, scrise în Programul de guvernare, 55 au fost anulate? Mai mult decât atât, Măsura 3 - "Capital de investiţii" - a fost anulată cu totul! Antreprenorii din HoReCa aşteaptă şi astăzi ajutoarele promise. Şi ca dezastrul să fie total, voucherele de vacanţă au fost anulate pentru întreg anul 2021. Programul de promovare a exporturilor şi Programul de internaţionalizare a companiilor româneşti au fost anulate. Ca şi cum acest lucru nu era destul de grav, importăm din ce în ce mai mult, iar produsele sunt de multe ori de o calitate inferioară celor de la noi! Cei de la Guvernare nu dau semne să aibă o strategie pentru susţinerea agricultorilor şi a fermierilor români. Am devenit o umbră a "grânarului Europei".

Nici domeniul educaţiei nu a însemnat în ultima perioadă altceva decât haos şi improvizaţie. Din păcate, viitorul a generaţii întregi de elevi a fost grav compromis.

Suntem repetenţi şi în ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, respins de nenumărate ori de Comisia Europeană. Acest plan, în loc să ajute la consolidarea şi dezvoltarea economică naţională, a ajuns să umfle cu miliarde de euro conturile clienţilor şi consultanţilor sinecurişti ai actualei puteri.

România mai are o şansă doar dacă acest Guvern pleacă. Ne-am săturat de toate recordurile negative înregistrate de ţara noastră în ultimele luni.

Vă mulţumesc.

Marian-Iulian Rasaliu, deputat de Braşov. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Dau cuvântul domnului deputat Adrian Giurgiu.

Vă rog, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulţumesc.

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declaraţia mea politică se numeşte "Să oprim distrugerea pădurilor României!".

Motivele principale ale despăduririlor şi defrişărilor masive ale pădurilor României sunt determinate atât de tăierile haotice, cât şi de administrarea iresponsabilă a fondurilor silvice, dar şi de legile prost concepute şi prea puţin aplicate.

Din nefericire, niciunul din Guvernele României de după 1989 nu a reuşit să facă ordine în sistemul silvic autohton, acest jaf fără discernământ îmbogăţind un număr restrâns de oameni, în detrimentul prejudiciilor imense aduse statului.

Consider că tăierile ilegale de păduri din România, un fenomen care durează de ani de zile, au fost încurajate în principal de permisivitatea legislaţiei din domeniu. Elocvent este faptul că pentru hoţii care prăduiesc fondul forestier naţional justiţia a decis, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, neînceperea urmăririi penale.

Astfel, s-a ajuns în situaţia ca după 1990 să fie tăiate peste 80 de milioane de metri cubi de lemn, efectele fiind cuantificate în pagubele enorme produse comunităţilor locale - inundaţii devastatoare şi scurgeri de torenţi, care au distrus totul în calea lor.

Extrem de interesant şi dăunător este faptul că România raportează, în statisticile oficiale, suprafeţe de pădure mai mari decât cele existente cu ani în urmă, deşi valoarea prejudiciului produs de furtul de lemn a ajuns la peste 5,7 milioane de euro, anual.

Pe de altă parte, însă, România riscă să rămână fără pădure în următorii 10 ani, potrivit unui recent studiu Greenpeace. Prestigioasa organizaţie a avertizat că în fiecare an dispar 28.000 de hectare de pădure şi în fiecare oră sunt retezate 3 hectare!

În opinia mea, soluţia prioritară şi absolut necesară pentru diminuarea defrişării pădurilor României este modificarea legislaţiei. Un prim şi important pas este educarea şi informarea oamenilor ale căror decizii influenţează direct sau indirect soarta pădurilor. Educaţia trebuie iniţiată şi promovată îndeosebi în rândul tinerilor, cei care, în funcţie de ce păduri va mai moşteni România, au obligaţia să fie responsabili de păstrarea lor peste generaţii.

Responsabilizarea generală se va putea face însă doar prin pedepse direct proporţionale cu prejudiciile despăduririlor, respectiv considerând infracţiunile silvice drept un atentat la siguranţa naţională.

În consecinţă, susţin că modificarea Codului silvic trebuie să prevadă sancţiuni adecvate efectelor devastatoare ale tăierilor de păduri, deoarece, în caz contrar, situaţia se va perpetua, va scăpa de sub control şi în continuare nimeni nu va fi găsit vinovat.

Deputat al USR de Mureş, Adrian Giurgiu.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Dau cuvântul domnului deputat Ciprian Ciubuc.

Vă rog, domnul deputat, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi este intitulată: "Deschideţi târgurile de animale!!!".

Mai mulţi fermieri români din zona Ţării Haţegului, Sibiu, precum şi din alte zone ale ţării sunt disperaţi şi foarte revoltaţi că nu au unde să-şi vândă animalele, târgurile de animale fiind închise din 2019!

Statul, tocmai cel care ar trebui să-şi protejeze fermierii, prin ministrul agriculturii, domnul Oros, şi prin instituţiile din subordine, lucrează împotriva lor, nicidecum pentru a-i sprijini!

Cerinţele lor se lovesc de zidurile ministerului, în timp ce salariile, inclusiv al domnului ministru Oros şi ale funcţionarilor, vin întotdeauna la timp, indiferent de capacitatea lor de a rezolva sau nu adevăratele probleme din zootehnia românească.

Am luat cunoştinţă despre cele mai importante cereri ale fermierilor şi vi le transmit şi dumneavoastră, astăzi:

- Redeschiderea târgurilor;

- Elaborarea unei legi de funcţionare a acestor târguri;

- Revizuirea modului de atribuire a păşunilor aflate în proprietatea primăriilor sau a consiliului judeţean;

- Reglementarea prevederii din Legea vânătorii care interzice păşunatul între 6 decembrie şi 24 aprilie, pe alte terenuri decât cele aflate în proprietate sau arendă. Practic, oamenii sunt obligaţi să-şi ţină animalele 5 luni pe an în saivan, neavând posibilitatea de a le duce de pe o păşune pe alta;

- Şi, în sfârşit, înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare a lânii.

Revenind la problema târgurilor, care au fost închise din anul 2019, cer, şi pe această cale, instituţiilor abilitate ale statului, în speţă, Ministerului Agriculturii, condus de domnul Oros, să revizuiască acest ordin şi să dispună de urgenţă redeschiderea lor!

De asemenea, alături de colegii mei de la Grupul parlamentar AUR, vom analiza modalităţile prin care problemele semnalate de fermieri pot fi transformate în iniţiative legislative sau de modificare a legilor existente, iniţiative care să vină în sprijinul activităţii fermierilor români şi producătorilor tradiţionali, nicidecum să le îngreuneze munca şi efortul lor admirabil!

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Ciprian Ciubuc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cătălin-Zamfir Manea, de la Grupul minorităţilor?

Nu este.

Atunci, domnul deputat va depune declaraţia în scris.

Revin la Grupul parlamentar AUR.

Dau cuvântul doamnei deputat Dumitrina Mitrea.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Tema declaraţiei politice este "PNRR, imaginar şi atât".

Domnule ministru Ghinea,

Aţi spus că aţi supus atenţiei comisiilor parlamentare Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Aşa este, aţi venit în Comisia pentru afaceri europene cu 9 pagini, un schelet al unui PNRR imaginar.

Îmi amintesc că în acel schelet am identificat un pilon în care vorbeaţi de reformarea ANAF.

V-am pus o întrebare în acel moment, şi anume, cum veţi reforma ANAF?

Aţi spus că prin PNRR - un răspuns din care se vedea că nu ştiţi ce cuprinde pilonul cu reformarea ANAF.

Vă spun eu ce spun specialiştii din ANAF.

"Sunt Direcţii în ANAF unde se lucrează arhaic. Imprimante şi servere de acum 15 ani-20 de ani. S-au mai luat nişte calculatoare noi şi cam atât. Nici laptopuri nu prea sunt, iar alea care totuşi mai sunt, au o anumită vechime.

Culmea este că, deşi s-au cumpărat nişte calculatoare noi, nu s-au cumpărat şi licenţe pentru ele. De pildă, sunt zeci de direcţii fără licenţă la Excel, Word etc. De asemenea, sunt departamente speciale în care e nevoie de licenţe speciale, cum ar fi licenţa ADONIS - un soft de tip BPM.

Nu sunt scannere. Nu sunt baze de date care să sincronizeze informaţiile - facturile şi bonurile fiscale - de la contribuabili cu ANAF.

Sunt inspectori în ANAF care sunt atehnici şi care nu ştiu o boabă de tehnologie IT. Sunt rupţi total de realitatea digitală a secolului în care trăim. Aceştia sunt cei mai vehemenţi oponenţi ai digitalizării ANAF, împreună cu o serie de politicieni.

Aceste persoane sunt în funcţii de conducere de peste 15-20 de ani şi nu au reformat nimic în bine. Sau, mai bine zis, «au reformat» numai în interesul clientelei politice şi în interesul lor".

Asta mă aşteptam să punctaţi, domnule ministru, care sunt problemele şi măsurile pe care le luaţi! Nu mă aşteptam să-mi spuneţi sumele pe care le luaţi prin PNRR, pentru că pe acestea văd că le ştiţi la perfecţie.

Vorbim de cea mai importantă instituţie a statului. Iar dacă această instituţie lucrează în felul acesta nu ne miră situaţia în care se află România!

Aţi luat în calculul reformării ANAF situaţia detaliată de aceşti oameni care au lucrat sau lucrează acolo? Nu!

Apoi, am cerut să vedem fişele care au stat la baza calculului acestui proiect, pentru că un proiect porneşte de la calcule amănunţite.

Aţi postat, pe pagina ministerului, 141 de pagini cu nişte sume şi procente, dar fără explicaţii financiare exacte. Aţi spus în permanenţă cât de minunat este acest PNRR, v-am privit la televizor cum aţi semnat cererea pentru Comisia Europeană. Apoi, mândru, aţi bătut cu palma peste acel vraf de hârtii numit PNRR, pe care AUR ar fi vrut să-l vadă, cu fişele de calcul, acel PNRR pe care l-aţi arătat abia după semnarea cererii, acel PNRR de 1.350 de pagini.

Astăzi veniţi şi acuzaţi AUR că are tupeul să voteze moţiunea PSD împotriva dumneavoastră.

AUR nu vă penalizează pentru că asta ne spune PSD. Noi suntem capabili sa vă spunem că aţi avut în mâini posibilitatea unui proiect extraordinar, care putea aduce România la un standard cât mai aproape de normalitate. Că aţi fost arogant în relaţia cu noi, cei de la AUR, şi total lipsit de transparenţă faţă de români.

Tot ce vedem că reprezintă interes pentru dumneavoastră sunt banii care vor îndatora România, cele 16 miliarde de euro - împrumuturi - şi nimic mai mult.

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripţia nr. 29 Neamţ. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc.

Întreb, dacă mai sunt şi alţi deputaţi care nu şi-au auzit numele şi au declaraţii politice de susţinut? Nu mai sunt.

În cazul acesta, am epuizat lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta declaraţii politice şi intervenţii în şedinţa de astăzi.

O să dau citire, în continuare, deputaţilor care au depus declaraţii în scris.

De la Grupul parlamentar al PSD - domnul deputat Ioan Mang, doamna deputat Viorica Sandu şi domnul deputat Mihai Weber.

De la Grupul parlamentar al PNL - domnul deputat Iulian-Alexandru Muraru, domnul deputat Florin-Claudiu Roman, domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola, domnul deputat Marian Cruşoveanu, domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă, doamna deputat Vetuţa Stănescu şi domnii deputaţi Radu-Marin Moisin, Ioan Balan, Nicolae Giugea şi Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Din partea Grupului parlamentar al USR - doamna deputat Diana Stoica.

Din partea Grupului parlamentar AUR au depus declaraţii în scris doamna deputat Gianina Şerban şi domnul deputat Vasile Nagy.

Iar din partea Grupului parlamentar al minorităţilor - domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Încheiem aici prima parte a şedinţei de plen de astăzi, dedicate declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Ne revedem la ora 12,00, pentru şedinţa de plen.

O zi bună tuturor!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Gianina Şerban:

"Conştientizarea importanţei mediului"

În fiecare an, pe data de 5 iunie, sărbătorim ziua mondială a mediului, atât noi, românii, europenii, cât şi întreaga planetă!

Mi-aş dori foarte mult ca, măcar o dată pe lună, să conştientizăm importanţa mediului, fără de care nu am putea să ne desfăşurăm activităţile zilnice.

Această zi ar trebui să fie marcată de fiecare cetăţean al acestei planete prin simple fapte cum ar fi reciclarea, utilizarea energiilor verzi, utilizarea mijloacelor de transport nepoluante sau chiar plantarea unui copac.

Anul acesta, am marcat această zi importantă printr-o campanie de conştientizare asupra problematicii plasticului şi cât de nociv poate deveni acesta dacă, după utilizare, este aruncat la întâmplare, în loc să fie colectat selectiv, reciclat şi valorificat.

Plasticul este printre cele mai nocive materiale, iar dacă acesta este incinerat, el degajă în atmosferă gaze toxice. Ca să nu mai vorbim despre faptul că zilnic mor zeci, sute sau poate chiar mii de vieţuitoare din mări şi oceane, dar şi de pe uscat, din cauza reziduurilor din plastic.

După marcarea acestei zile, am participat la dezbaterea privind schimbările climatice, eveniment organizat de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, al cărei membru sunt, unde au fost prezenţi toţi actorii din acest domeniu, un domeniu esenţial pentru a ne putea desfăşura viaţa de zi cu zi.

În cadrul evenimentului, au fost enumerate mai multe nereguli din acest domeniu, fiecare instituţie implicată a subliniat problemele cu care se confruntă atât legislativ, cât şi în teren. Am luat act de toate acestea şi mi-am exprimat disponibilitatea pentru găsirea soluţiilor optime atât pentru judeţul Ilfov, judeţ în care activez, cât şi pentru întreaga ţară.

Aşadar, trebuie să conştientizăm importanţa mediului nu doar o dată pe an, ci în fiecare zi a anului, şi să acţionăm acum, până nu este prea târziu!

Domnul Ioan Mang:

"Guvernul Cîţu. Când a tripla înseamnă ZERO!"

"Este o chestiune de decizie politică. Dacă se ia decizia să fie majorate, 2 miliarde de lei probabil că pot fi identificate". Este declaraţia recentă a doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii, referitoare la alocaţiile copiilor din România.

Pe scurt, stimaţi colegi, ar fi fost bani, dar nu guvernanţii de "dreapta" nu au vrut. Iar românii înţeleg asta foarte bine. Şi o simt foarte rău.

La rândul său, primul-ministru ne spune de ce să ne oprim la dublarea alocaţiilor, când pot să fie triplate... După care emite, senin, o ordonanţă de urgenţă prin care amână nu triplarea, ci majorarea acestora, conform legii! Adică triplare, undeva, în viitor (desigur că nu o va face!) şi ZERO acum, când legea l-ar fi obligat să o facă şi când, o spune colega domniei sale de cabinet, ar fi găsit banii necesari.

Subliniez acest lucru pentru că arată relaţia dintre acest guvern, dintre această majoritate, şi lege, în condiţiile în care, chiar dacă fără a câştiga alegerile, a venit la putere clamând respectul faţă de ea. Cred că românii s-au lămurit că nu e cazul. Că au fost minţiţi.

Din păcate, partea cu adevărat monstruoasă abia urmează: "Vorbim de o reducere a deficitului bugetar, un efort la care toţi trebuie să participăm". Sunt cuvintele lui Florin-Vasile Cîţu care ne spune, clar, că până şi copiii, poate şi cei nenăscuţi încă, sunt vinovaţi de deficitul creat chiar de el!

Pentru că, să fie clar, din toamna lui 2019 şi până în prezent, domnul Cîţu, şi nu bieţii copii, au dus deficitul ţării la cote de nesuportat.

Pentru că domnul Cîţu, şi nu copiii României au împrumutat zeci de miliarde de euro despre care, oricât am întrebat la nivel parlamentar, nu am aflat la cine şi pe ce s-au dus. Şi la care, iată, mai adaugă 14 miliarde de euro împrumutaţi prin PNNR pentru 30 de ani, la o dobândă pe care UE nu a anunţat-o, dar despre care premierul spune că este cea mai mică...

Pentru că domnul Cîţu, şi nu copiii pentru care alocaţia e o gură de oxigen, a luat bani de la bănci străine cu dobânzi mai mari decât Ungaria, Polonia, Cehia sau Bulgaria.

Dar acum copiii sunt obligaţi, spune Cîţu, să participe la efort.

Aşa cum sunt obligaţi şi pensionarii, şi cei din sistemul sanitar şi cei din învăţământ, aşa cum sunt obligate şi bietele IMM-uri româneşti, atât de ajutate de Guvernul Cîţu încât, la nivel de sprijin real, România se află abia pe locul 124 în lume...

În schimb, la efortul domnului Cîţu de a exploda deficitul, fără strategie, fără noimă, dar cu comisioane grase plătite şi băncilor intermediare (să nu uităm!) şi celor care l-au împrumutat, nu a participat decât el, guvernul său şi partidele de "dreapta" care îl susţin.

Copiii nu au nicio vină. Pentru ei, triplările promise de Cîţu valorează exact cât vorbele celui care le-a debitat. ZERO.

Domnul Vasile Nagy:

Declaraţia mea politică se numeşte "Reciclarea materialelor polimerice - Plasticul" şi vizează un subiect extrem de important.

Plasticul este un material de bază al economiei moderne, cu nenumărate utilizări industriale şi de consum. El este ieftin, polivalent, uşor şi rezistent şi este folosit pe scară largă în sectoare-cheie, precum ambalajele, agricultura, construcţiile, sectorul autovehiculelor şi sectorul aparatelor electrice.

Plasticul, devenit ubicuu în doar câteva decenii, a revoluţionat majoritatea domeniilor de activitate, a uşurat traiul oamenilor şi a transformat epoca modernă într-o măsură atât de mare încât astăzi nu ne mai putem imagina viaţa fără el.

Însă această binecuvântare şi-a arătat în scurt timp latura întunecată, deşeurile plastice constituind în prezent unul dintre cele mai îngrijorătoare tipuri de poluare la nivel mondial.

Deşeurile de plastic, şi în special deşeurile de plastic deversate în mări şi oceane, sunt o provocare globală majoră.

Reglementările actuale pun tot mai mult accent pe cotele de reciclare şi posibilitatea de reciclare a produselor, pe de o parte, asta în timp ce ţara noastră îşi ia angajamente tot mai ambiţioase privind creşterea ponderii materialului reciclat.

Plasticul este probabil cea mai folosită materie primă din industria alimentară, drept urmare, este deşeul cu cea mai mare "greutate" atunci când vine vorba de reciclare şi ecologie.

În România, eforturile de combatere a crizei poluării cu plastic sunt mai degrabă minore, fragmentate, şi ignoră, în general, consecinţele extrem de nocive pe care atât noi, cât şi mediul înconjurător, trebuie să le suportăm zi de zi.

Cantitatea de deşeuri generate la nivel global va creşte de la 2010 milioane de tone în 2016 la 3400 milioane de tone în 2050.

Este de la sine înţeles că sistemele de reciclare nu pot să ţină pasul cu acest volum uriaş.

În nicio ţară nu se reciclează eficient toate ambalajele din plastic, aşa că, în mare parte, acest material "cu valoare redusă" e aruncat la gropile de gunoi, ars în incineratoare care emit gaze cu efect de seră şi poluanţi în aer, sau e abandonat în mod neglijent.

Covârşitoarea majoritate a întregului plastic produs vreodată la nivel mondial a fost răspândită în mediul înconjurător - 12% din plastic a fost incinerat şi 70% dus la gropile de gunoi sau aruncat direct în natură.

Pentru a ieşi din cercul vicios al unei economii încă liniare, a limita epuizarea resurselor şi a reduce deşeurile generate, a fost lansat, la nivelul Uniunii Europene, conceptul de economie circulară, adică extinderea ciclului de viaţă al unui produs prin reutilizarea, repararea şi reciclarea părţilor componente, pentru a atinge idealul de "zero deşeuri".

Această iniţiativă este reprezentată de Directiva-cadru privind gestionarea deşeurilor, care impune statelor membre să atingă anumite ţinte de reciclare a deşeurilor, şi anume: 50% în 2020, 55% până în 2025, 60% până în 2030 şi 65% până în 2035.

România nu a reuşit să îndeplinească ţinta de 50% de reciclare a deşeurilor până în 2020 din cauză că procesul de selecţie a deşeurilor nu este implementat suficient, pentru că nu au fost adoptate suficiente stimulente pentru direcţionarea deşeurilor către reciclare, nu există o infrastructură de susţinere a colectării selective, ceea ce îngreunează implicarea cetăţenilor în acest proces.

Chiar dacă reciclarea nu se poate substitui nevoii de a reduce considerabil cantitatea de ambalaje de unică folosinţă şi nu reprezintă nicidecum o justificare pentru creşterea producţiei de plastic, ea are un rol important în tranziţia către o economie fără plastic.

România nu şi-a onorat promisiunile nici măcar în acest sector, ceea ce ne vulnerabilizează în faţa unei proceduri de infringement. Nu este suficient să existe prevederi legislative, ele trebuie să aibă şi aplicabilitate practică pentru toţi actorii implicaţi.

La fel de important este ca măsurile să fie abordate în ansamblu, ca schemele privind răspunderea extinsă a producătorilor să fie îmbunătăţite şi ca noile sisteme create să fie funcţionale şi instituite şi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

Autorităţile, la rândul lor, trebuie să prioritizeze politici publice care să pună în centru sănătatea oamenilor şi a mediului şi să creeze un cadru legal favorabil, în care eforturile cetăţenilor să poată fi realmente implementate.

Vrem să ne asigurăm că viitorul, acel viitor verde şi curat, nesufocat de plastic, are o şansă. Lupta pe care o ducem devine relevantă dacă produce schimbări pe termen lung.

În octombrie 2018, Parlamentul European a votat pentru interzicerea articolelor de plastic de unică folosinţă, începând cu 2021. Printre articolele de plastic de unică folosinţă care vor fi eliminate se numără tacâmurile, farfuriile, beţişoarele de urechi, paiele sau ambalajele de polistiren.

Materialele de plastic "alternativ" vor continua să reprezinte un risc pentru viaţa marină, deoarece acestea necesită condiţii speciale pentru biodegradare, care nu sunt îndeplinite în mediul natural. De exemplu, unele necesită expunere prelungită la temperaturi mai mari de 50° C.

Adoptarea lor la scară largă ar putea cauza şi alte probleme, cum ar fi complicarea sistemelor de colectare şi reciclare a deşeurilor, precum şi poluarea cu microplastic, dacă condiţiile necesare pentru biodegradare completă nu sunt îndeplinite.

Oamenii au produs 8,3 miliarde de tone de materiale plastice din 1950; producţia globală de materiale plastice a crescut de la 2 milioane de tone în 1950, la peste 500 de milioane de tone în 2021.

Producţia de material plastic va fi cvadruplată până în 2050, iar producţia de plastic virgin a crescut de 200 de ori din 1950 şi a crescut cu o rată de 4% pe an din 2000.

Au fost produse mai multe materiale plastice în ultimii 10 ani decât în ​​totalitatea ultimilor 100 de ani. Anul acesta vor fi consumate/utilizate cinci trilioane de pungi de plastic. Se cumpără un milion de sticle de plastic la fiecare minut, 500 de miliarde de cupe de unică folosinţă sunt consumate în fiecare an.

Aproximativ 3,5 miliarde de periuţe de dinţi sunt vândute în întreaga lume în fiecare an, dintre care cele mai multe ajung în depozitele de deşeuri sau ca poluatoare de plastic în mediul natural. În fiecare zi, mai mult de un miliard de paie de plastic sunt folosite timp de 20 de minute sau mai puţin şi apoi aruncate în coşul de gunoi.

Aproximativ 8 milioane de tone de plastic ajung în oceane în fiecare an; adică 3% din deşeurile anuale mondiale de materiale plastice.

Până în 2050, dacă tendinţele de consum vor continua, vor exista 12 miliarde de tone de plastic în depozitele de deşeuri.

Plasticul poate dura/rezista în natură până la 500 de ani până se descompune. Apa de la robinet este foarte contaminată cu plastic. Aproximativ 83% din probele de apă de la robinet s-au dovedit a fi poluate de plastic.

O persoană obişnuită ar putea ingera aproximativ cinci grame de plastic în fiecare săptămână. Peste un miliard de pahare de cafea de unică folosinţă care pot fi luate la pachet, ajung în gropile de gunoi în fiecare an, deoarece nu pot fi reciclate. Doar 9% din toate deşeurile de plastic produse vreodată au fost reciclate.

Pe fondul intensificării presiunii publice în privinţa crizei poluării cu plastic şi a numărului crescut al dovezilor ştiinţifice care demonstrează impactul nociv al plasticului asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător, din ce în ce mai mulţi oameni din întreaga lume acţionează lăudabil pe cont propriu şi încearcă să integreze, în viaţa de zi cu zi, soluţii pe care majoritatea companiilor eşuează în continuare să le implementeze: diminuarea producţiei şi respingerea ambalajelor din plastic de unică folosinţă, înlocuirea lor cu alternative sustenabile, reutilizabile şi reîncărcabile.

Când vorbim despre măsuri reale, cu adevărat eficiente pe termen lung, ne referim la soluţiile bazate pe ambalaje reutilizabile şi reîncărcabile. Există numeroase dovezi care arată că sistemele de reciclare nu sunt viabile şi nu reuşesc să asigure eliminarea corespunzătoare a materialului rezultat.

Procentele de reciclare sunt uimitor de mici şi nu pot să ţină pasul cu volumul uriaş de deşeuri plastice produse zilnic.

Jumătate din PET-urile vândute nu sunt niciodată colectate pentru reciclare, şi doar 7% din cele adunate organizat sunt transformate în recipiente noi.

Mare parte a materialului e "sub-reciclată", ceea ce înseamnă că, în loc să se producă acelaşi tip de ambalaj dintr-unul vechi, plasticul e reprocesat în produse de calitate inferioară, care nu mai pot fi reciclate ulterior.

Reciclarea are un rol important în tranziţia către o economie fără plastic, dar ea nu se poate substitui reducerii generale a producţiei ambalajelor din plastic de unică folosinţă şi nu reprezintă nicidecum o justificare pentru creşterea producţiei de plastic.

În acest proces de tranziţie, continuarea oricărui proces de reciclare trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde ecologice şi să ocupe locul cuvenit în ierarhia gestionării deşeurilor.

Împreună putem să combatem poluarea cu plastic. Sunt absolut necesare decizii clare şi măsuri urgente atât din partea companiilor producătoare, cât şi din partea autorităţilor, schimbări care să pună în centru sănătatea mediului şi a oamenilor!

Multe dintre pungile şi foliile de plastic sunt fabricate din acest tip de plastic, iar însemnul pentru acest tip de plastic este vizibil pe recipiente pentru ambalaje alimentare sau nealimentare, folie groasă, saci, cutii pentru margarină, flacoane pentru şampon, pentru înălbitor de rufe, bidoane pentru detergenţi de rufe, bidoane pentru detergenţi de vase, lădiţe pentru fructe - legume, butoaie, bidoane de orice mărime, tubulatură pentru apă.

În ziua de azi, foarte multe deşeuri de materiale plastice sunt prezente în mediu datorită modului necorespunzător de gestionare a acestor deşeuri.

Fiecare dintre noi folosim plastic în viaţa de zi cu zi şi aceasta contribuie la milioanele de tone de deşeuri plastice aruncate în fiecare an, umplând depozitele de deşeuri şi poluând mediul înconjurător.

Aceste obiceiuri de gestionare a deşeurilor trebuie schimbate, pentru a compensa efectele negative asupra mediului, acumulate de-a lungul timpului.

Este deci nevoie de o tranziţie spre o economie verde, circulară, iar reciclarea maselor plastice reprezintă un pas/factor important în tranziţia spre o asemenea economie.

Prin reciclare, ne putem detaşa de dependenţa de resurse naturale şi putem lucra spre a ne îndrepta către o economie autonomă şi sustenabilă.

Conform Agenţiei Europene de Mediu: "O economie circulară ar putea creşte eficienţa utilizării resurselor primare în Europa şi în lume".

De aceea, conservând materialele existente în produsele de înaltă valoare sau reintroducând deşeurile plastice ca materie primă secundară de înaltă calitate, o economie circulară ar reduce cerinţele pentru materia primă principală.

Din cauza aşa numitului "ia, produce, aruncă" model de economie liniară pe care se bazează societatea noastră (şi Europa, în general) foarte multe deşeuri plastice sunt deversate/depozitate în mediu, afectând biodiversitatea, intră în lanţul trofic şi au un impact negativ asupra sănătăţii.

Şi în România, la fel ca în Europa (deşi unele ţări, cum ar fi Germania, Italia şi Regatul Unit stau mult mai bine la capitolul reciclare materiale plastice), cantitatea şi rata reciclării din păcate sunt destul de mici şi duc la pierderi mari atât pentru economie, cât şi pentru mediu.

Este, de aceea, inacceptabil ca reciclarea maselor plastice să rămână pe o poziţie inferioară faţă de celelalte metode de eliminare a deşeurilor, cum ar fi gropi de gunoi sau incinerare.

Doar prin interzicerea depozitarii în mediu a deşeurilor plastice, folosirea de standarde de colectare şi selecţionare, conştientizarea populaţiei asupra importanţei reciclării, precum şi stimularea actului de colectare/sortare (de exemplu, prin înfiinţarea de centre de colectare mase plastice uzate), putem schimba starea de fapt actuală.

Dacă fiecare din noi depunem chiar şi un mic efort în această direcţie, efectele pot fi semnificative.

Doamna Viorica Sandu:

"Salariul minim pe economie în România - expresia sărăciei dictate de Guvern"

În această lună, pe 7 iunie, am marcat Ziua Mondială a Salariului Minim pe Economie. Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar, zilnic sau lunar, pe care legea permite angajatorilor să-l acorde unui salariat.

În România, salariul minim la nivel naţional este de 458 de euro, ţara noastră plasându-se între cele trei mai mici salarii minime din UE.

Noua propunere de Directivă a Comisiei Europene, de a stabili standarde în domeniul salariului minim în toate statele, ajunsă acum în Parlamentul European, a generat deja dezbateri intense. Punctul-cheie al Directivei este stabilirea unor valori indicative de referinţă (60% din salariul median brut şi 50% mediu brut), ceea ce ar conduce rapid la o majorare a salariului minim pe economie în România, de la 2300 de lei brut la 2690 de lei brut.

Executivul de la Bucureşti respinge aceasta propunere de Directivă şi, deşi la nivel declarativ "îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale lucrătorilor reprezintă o preocupare constantă", nu dă nicio speranţă de îmbunătăţire a salarizării în zona plăţii muncii la nivelurile minime actuale, situate departe de media europeană.

Austeritatea dusă la extrem este politica actualei Coaliţii de guvernare. Îngheţarea pe termen nelimitat a salariilor şi pensiilor sunt fapte ce contrazic declaraţia premierului Cîţu, care ne minte cu nonşalanţă: "Veşti excelente pentru toţi românii! Salariul mediu nominal CREŞTE semnificativ. Puterea de cumpărare a românilor CREŞTE semnificativ."

Blocul Naţional Sindical sesizează de altfel printr-o scrisoare deschisă faptul că Guvernul se situează în afara Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, care, la art. 3, prevede că: "Hotărârea Parlamentului sau a uneia dintre cele două Camere este preluată de către Guvern la definitivarea poziţiei naţionale de negociere în Consiliu, prevăzută în mandat".

Asta deoarece documentul de poziţie al Guvernului a fost elaborat, asumat şi transmis oficial fără consultarea partenerilor sociali, dar mai ales sfidând Senatul României, care a adoptat şi publicat în Monitorul Oficial nr. 296 din 24 martie 2021, Hotărârea nr. 19/2021, act normativ care este întru totul de acord cu conţinutul şi forma Proiectului de Directivă privind salariile minime adecvate în UE.

Prin urmare, Documentul de poziţie al Guvernului reprezintă de fapt punctul de vedere al Ministerului Muncii. Portavocea puterii şi vârful de lance al politicii de austeritate, prin îngheţarea pe termen nedefinit a salariilor şi pensiilor, fiind ministrul muncii Raluca Turcan, care, de Ziua Mondială a Salariului Minim pe Economie, "s-a trezit moartă", neavând nicio reacţie pe această temă.

Domnul Mihai Weber:

"Copiii românilor nu sunt o prioritate pentru guvernarea liberală!"

După ce Guvernul Orban a refuzat aplicarea legii privind dublarea alocaţiilor pentru copii, votată de parlamentari şi promulgată de preşedintele României, ţin să vă reamintesc, domnilor parlamentari reprezentanţi ai puterii, ceea ce cu toţii aţi promis înainte de alegeri: că veţi eşalona în 5 tranşe dublarea alocaţiilor adoptată de PSD. Vă reamintesc ce aţi promis pentru că domnii Cîţu şi Orban ne anunţă că au ales, din nou, să-şi încalce promisiunile făcute românilor în Programul de Guvernare, să încalce din nou legea şi să anuleze acordarea tranşelor 3 şi 4 din calendarul propus iniţial pentru majorarea alocaţiilor pentru copii. Să furi banii copiilor, direcţionând în schimb sute de milioane de euro către clientela politică şi firmele de casă, este încă o dovadă a meschinăriei fără margini de care această guvernare a austerităţii dă dovadă. Lipsa de viziune, incompetenţa, nepăsarea, iresponsabilitatea - reprezintă caracteristicile acestei guvernări eşuate.

Chiar dacă nu mai are majoritate în Parlament, PSD va susţine un proiect de lege care să oblige Guvernul să majoreze imediat alocaţiile, la nivelul adoptat în 2020, respectiv de la 214 lei la 300 de lei pentru copiii cu vârsta între 2 şi 18 ani, şi de la 427 de lei la 600 de lei pentru copiii sub 2 ani sau pentru cei cu dizabilităţi. Iniţiem acest proiect în speranţa că se vor mai găsi şi alţi parlamentari de bună-credinţă, de la alte partide, care să conştientizeze că viitorul şi bunăstarea copiilor noştri nu se negociază sub nicio formă. Este timpul, domnilor parlamentari, să alegeţi! Este timpul să vă hotărâţi ale cui interese le serviţi în Parlamentul României!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 141.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor.

La ordinea de zi avem înscrise dezbateri asupra iniţiativelor pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi - între orele 12,00 şi 14,00 avem dezbateri asupra iniţiativelor legislative; între orele 14,00 şi 14,30 avem pauză; de la 14,30 avem vot final; iar de la ora 15,00 până la finalizare avem şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Înţeleg că sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Domnul lider de grup Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da.

Vă mulţumesc.

O să vă rog şi o să-i rog pe colegi, o să cer plenului să dea Comisiei pentru cultură permisiunea să lucreze în paralel cu plenul.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Aveţi acordul liderilor de grup sau supunem votului?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

O să vă rog să supunem votului.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Supun votului permisiunea ca, în paralel cu această şedinţă de plen, să lucreze Comisia pentru cultură.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Trebuie să spui de ce, să explici care e urgenţa.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Cu 76 de voturi pentru, 50 împotrivă şi o abţinere, propunerea a trecut.

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterile asupra iniţiativelor legislative.

Punctul 1 de pe ordinea de zi. Avem Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea unor prevederi referitoare la organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie; Pl-x 698/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiilor raportoare, Comisia pentru muncă şi Comisia juridică, dau cuvântul unui reprezentant, pentru citirea raportului.

Doamna deputat Oana Ţoiu, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, prin adresa Pl-x 698/2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative privind modificarea şi completarea unor prevederi referitoare la organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

La întocmirea raportului, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizele negative ale Comisiei pentru buget şi Comisiei pentru drepturile omului, precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă şi de Senat în şedinţa din 12 noiembrie 2018.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunem raport de respingere.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea acestei iniţiative legislative, iar propunerea rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 182/2020.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, dau cuvântul domnului preşedinte Bogdan Iulian Huţucă pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Să-mi dai, după aceea, pe procedură!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Începând cu data de 1 ianuarie 2020, livrările de lemn de foc pentru necesarul de lemn către persoanele fizice, pentru consumul propriu al unităţilor de interes local finanţate, integral sau parţial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului de stat şi consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului, se aplică cota redusă de 5% asupra bazei de impozitare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a proiectului de lege pentru modificarea Codului fiscal, deoarece măsurile propuse nu respectă principiul neutralităţii fiscale în materie de TVA şi generează un impact negativ asupra veniturilor din TVA.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Avem o intervenţie din partea Grupului PSD, doamna deputat Viorica Sandu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Peste 45% dintre gospodăriile din România sunt încălzite cu lemne de foc.

Legea consumatorului vulnerabil de energie, iniţiată de Guvern, nu este aplicată acestor milioane de români. Asta, nu că ar fi fost de folos celorlalţi cetăţeni, în condiţiile în care prevederile intră în vigoare la 1 septembrie 2022, iar pentru aplicare ar trebui ca Guvernul să aprobe până la această dată normele metodologice, ceea ce, din practică, nu prea se întâmplă la liberali.

Probabil că în prag de sezon rece ne vor spune încă o dată, vorba altui mare liberal, democrat-liberal - "Iarna nu e ca vara".

Pe fond, instituirea unor reduceri standard de TVA pentru lemnul de foc nu reprezintă o noutate în practica legislativă europeană. Conform Eurostat, Belgia are o cotă de 6%, Germania de 7%, Lituania de 9%, iar Franţa de 10%.

Singura problemă a acestui proiect este legată de faptul că o astfel de măsură nu poate fi aplicată doar unor categorii de persoane, aşa cum iniţiatorii au dorit, pentru că astfel s-ar încălca principiul neutralităţii fiscale în materie de TVA.

În timp ce Guvernul şi-a frecat mâinile, fericit că scapă de o cheltuială, Partidul Social Democrat a căutat şi a găsit soluţii pentru familiile care se încălzesc cu lemne, pentru cei cu venituri mici, aflaţi la limita sărăciei.

Colegii mei au depus la Senat un proiect de reducere a TVA pentru lemnele folosite la încălzirea locuinţelor, cu respectarea directivelor europene în domeniu. Sunt aproape 4 milioane de români care au nevoie de ajutor în sezonul rece, astfel că vom solicita dezbaterea cu celeritate a iniţiativei Partidului Social Democrat, pe această temă, pentru ca la iarnă cetăţenii vulnerabili să nu rămână fără sprijin.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnul Simonis, aveaţi o intervenţie pe procedură, înţeleg.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă preşedinte,

Pe procedură.

Pentru că, la începutul şedinţei, liderul Grupului USR din Cameră a solicitat acceptul plenului pentru ca membrii Comisiei pentru cultură să se reunească şi vociferam atunci din sală, spunându-vă că o astfel de solicitare trebuie să fie motivată, să ni se spună ce se dezbate în acea comisie şi care este urgenţa.

Între timp, am aflat eu care este motivul pentru care domnul Moşteanu n-a vrut să ne spună de ce trebuie ca membrii Comisiei pentru cultură să lucreze în paralel cu plenul. Şi anume, faptul că domnul Moşteanu, mai novice în ale Regulamentului, încerca să ceară acceptul plenului Camerei Deputaţilor - pentru că acum suntem în plenul Camerei Deputaţilor - pentru ca cele două comisii, din Cameră, respectiv Senat, să se reunească şi să dezbată raportul CNA.

Or, Camera Deputaţilor nu poate permite membrilor comisiei de la Cameră să se întâlnească şi să convoace cumva şi membrii comisiei de la Senat.

Deci noi, practic, astăzi, am votat în plenul Camerei Deputaţilor solicitarea ca membrii Senatului să se reunească în comisie reunită, ceea ce este o aberaţie, din punct de vedere al Regulamentului.

Prin urmare, din perspectiva Regulamentului celor două Camere, dar şi al Camerei Deputaţilor, comisiile reunite nu se pot reuni cu acordul plenului Camerei. Trebuie ca Biroul permanent sau cei doi preşedinţi să facă această solicitare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Noi am votat ca... Comisia pentru cultură să se reunească, să lucreze în paralel cu plenul. (Vociferări.)

Mai avem o intervenţie, din partea domnului Andronache. (Vociferări.)

Şi, după aceea, dacă mai aveţi intervenţii, o să vă dau cuvântul. (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

De fapt, aţi spus ceea ce doream eu să spun - permisiunea a fost acordată membrilor Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor.

Cele două comisii au fost oricum sesizate, ieri, de Biroul permanent reunit sau de către... în şedinţa comună a Biroului permanent al Camerei şi al Senatului, ca să ne exprimăm corect regulamentar.

Ca atare, este perfect regulamentară, prin votul dat de plenul Camerei Deputaţilor, permisiunea membrilor Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor de a desfăşura o şedinţă. Şedinţă care va fi, într-adevăr, comună cu Comisia pentru cultură a Senatului. Comisie care nu are nevoie de aprobarea noastră, aşa cum bine a spus liderul de grup, al PSD, pentru că îşi stabileşte programul în funcţie de programul Senatului, care are program de comisii astăzi. (Vociferări.)

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Nu are program de comisii în acest interval!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bun. Deci, toţi spunem acelaşi lucru, dar fiecare interpretează cum vrea adevărul. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Dar e dreptul nostru!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, Senatul... mă rog, comisiile parlamentare funcţionează într-un interval aprobat de Birourile Camerei, respectiv, Senatului.

În acest interval Senatul nu are program de comisii! (Vociferări.)

Prin urmare, dumneavoastră, în plenul Camerei, aţi convocat şi membrii Senatului. Asta se întâmplă.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Nu e adevărat!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Repet, în acest interval, Senatul nu are program de comisii, stabilit de Biroul permanent.

Poate să se întrunească Comisia de la Cameră, conform votului dat, dar nu puteţi să vă întâlniţi cu cei de la Senat. E foarte simplu. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Am fost ieri în Biroul permanent reunit şi ştiu că s-a discutat ca aceste două comisii să poată să lucreze pentru a emite un raport care ulterior să fie înaintat plenului comun.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Aşa e!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Noi ceea ce am votat astăzi - şi aici vă dau dreptate - este ca... Comisia pentru cultură să lucreze în paralel cu acest plen, ceea ce este perfect regulamentar, da? Iar ieri, în Biroul permanent reunit, am cerut celor două comisii - şi aţi fost şi dumneavoastră prezent - să se reunească şi să lucreze asupra unui raport comun.

Deci, din punctul meu de vedere, toţi paşii procedurali au fost făcuţi.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Îmi daţi voie?

Deci noi am stabilit ieri în Birourile permanente ca aceste două comisii să se reunească, dar n-am stabilit că se reunesc în acest interval. Şi am stabilit un alt program pentru cele două comisii.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Nu e adevărat!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă dumneavoastră identificaţi programul Senatului, de comisii, şi suprapuneţi acest vot peste acel program, suntem de acord.

Repet, acum nu se pot întruni cele două comisii reunite, având în vedere că la Senat nu e program de comisii. (Vociferări.)

Deci, am stabilit că cele două comisii sunt sesizate, dar n-aţi dat un interval. (Vociferări.)

Prin urmare, va trebui să căutaţi intervalul Senatului, de comisii sau... sau să convocaţi plenul Senatului sau Birourile permanente reunite, pentru ca...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Cum să putem să convocăm noi plenul Senatului?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Majoritatea dumneavoastră.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă contraziceţi acum.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă preşedinte,

Vă faceţi că nu înţelegeţi.

Preşedintele Senatului...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Păi, asta aţi spus.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...e membru pe la un partid din Alianţa dumneavoastră, preşedintele Camerei este şi el membru al unui partid. Puteţi convoca ori Birourile permanente, ori Senatul, care să convoace acele comisii.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Am făcut deja asta, ieri.

Vă rog, domnul Andronache. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Uite, au program de comisii.

Domnul Alfred-Robert Simonis: (din sală):

Nu e adevărat!

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ba da, uită-te pe site!

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Aţi făcut acum modificarea. Incredibil!

Domnul Gabriel Andronache:

Doamne fereşte!

Aşa ceva n-am mai văzut!

Domnul Simonis vine la microfon şi spune un neadevăr.

Rugămintea mea e să consultaţi site-ul Senatului. Senatul are de azi-dimineaţă, de la ora 9,00 până la ora 15,00, program de lucrări în comisii permanente.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Nu era acum 5 minute!

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule Simonis...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Acum 5 minute nu era programul! (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache:

Cum să nu fie acum 5 minute? Doamne fereşte!

Senatul are program de lucrări în comisiile permanente, domnule Simonis!

Mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Acum, că am lămurit şi această chestiune procedurală, cele două comisii se pot reuni.

Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor e clar că poate să lucreze în paralel cu plenul...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Convocaţi voi şi Senatul!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...deci am încheiat această dezbatere.

Revenim la ordinea de zi.

Nu mai sunt alte intervenţii pe Proiectul de Lege nr. 182/2020.

Acest proiect are raport de respingere şi va rămâne la votul final.

3. Reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 565 din 19 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 13 noiembrie 2018; PL-x 219/2018/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru constituţionalitate, dau cuvântul domnului preşedinte Ringo Dămureanu pentru prezentarea raportului.

Vă rog, cât mai pe scurt.

Domnul Ringo Dămureanu:

Se pare că sunt singurul căruia îi faceţi această observaţie.

Dacă îmi permiteţi, o să citesc raportul. Dacă nu, o să vi-l înaintez scris.

PL-x 219/2018...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doar o... doar o secundă, domnule preşedinte.

Raportul îl avem cu toţii. Rugămintea este să-l citiţi pe scurt pentru că îl avem în...

Domnul Ringo Dămureanu:

Pe scurt...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...faţa noastră şi l-am studiat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ringo Dămureanu:

Elementele esenţiale - vi le voi da citire.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumim frumos.

Domnul Ringo Dămureanu:

PL-x 219/2018

Raport asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău.

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru constituţionalitate a fost sesizată cu reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 565 din 19 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial din 13 noiembrie, transmisă cu adresa PL-x 219/2018/2021.

Legea a fost adoptată de Parlament, cu respectarea prevederilor art. 75 şi art. 76 din Constituţia României, republicată, şi a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui la data de 10 iulie 2018.

Preşedintele a transmis în data de 27 iulie 2018 o sesizare de neconstituţionalitate.

Ca urmare a acesteia, Curtea Constituţională a pronunţat decizia prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că legea este neconstituţională în ansamblul său.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea în şedinţa din 18 februarie 2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Guvernul, prin adresa nr. 3.288 din 13 mai 2020, precizează că nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat Legea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 565/2018 şi documentele anexate în şedinţa din data de 12 mai 2021.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Legii pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul deputat Ionel Floroiu, din partea Grupului PSD, vă rog.

Domnul Ionel Floroiu:

Împreună cu parlamentarii de Bacău am iniţiat acest proiect legislativ.

Aşa cum ştiţi, dragi colegi, în ţară sunt nenumărate sedii administrative care se află într-o degradare continuă, în paragină.

Şi v-aş spune că Palatul Administrativ de la Bacău e un monument de cultură, din 1886, şi în administrarea Prefecturii şi în domeniul public al statului român.

Din păcate, nu putem să facem nimic, să investim în el, chiar dacă consiliul judeţean ar avea posibilităţi să finanţeze această clădire şi s-o scoată din paragina în care se află.

Cred că nu este numai vina noastră. E, în primul rând, vina guvernelor care s-au succedat, pentru că nu-şi asumă din punct de vedere legal hotărâri de Guvern prin care să treacă toate sediile acestea administrative din domeniul public al statului în domeniul administrativ-teritorial, acolo unde ele se regăsesc şi unde, zi de zi şi lună de lună, se degradează.

Din acest punct de vedere, aş solicita tuturor partidelor politice şi reprezentanţilor Guvernului să se ia în considerare, în cât mai scurt timp, ca aceste sedii să fie trecute printr-o hotărâre de Guvern, o anexă la o hotărâre de Guvern, aşa cum spune Curtea Constituţională prin decizia ei.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm dezbaterile cu domnul deputat Ognean Crîstici.

Domnule Crîstici, doriţi să interveniţi sau aţi apăsat din greşeală? Nu doriţi.

În regulă.

Am finalizat dezbaterile generale.

Legea are raport de respingere şi rămâne la votul final.

4. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; BPI 199/2021; PHCD 50/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru regulament, dau cuvântul domnului preşedinte sau unui reprezentant, care să citească raportul.

Vă rog, domnul secretar Ovidiu Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Am primit spre dezbatere la Comisia pentru regulament Proiectul de Hotărâre nr. 50/2021. El a fost supus dezbaterii.

În consecinţă, toate grupurile fiind reprezentate, am avut rezultatul de 4 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere în favoarea respingerii acestei propuneri.

Deci, cu largă majoritate, Comisia pentru regulament vă propune respingerea acestei propuneri.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale?

Domnul deputat Coleşa, din partea Grupului AUR, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

AUR va vota pentru acest proiect de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, deci împotriva respingerii lui, deoarece noi votăm pentru dreptate, pentru adevăr, pentru transparenţă, pentru soluţii, nu pentru minciună.

Votăm orice iniţiativă bună, indiferent din partea partidului din care vine, chiar dacă sunt partide cu un caracter mai mult sau mai puţin anticreştin sau antinaţional, deci, chiar dacă vine din partea UDMR, PNL, PSD sau, în cazul acesta, din partea extremei stângi, USR PLUS.

Am făcut de fiecare dată acest lucru.

Raportul negativ menţionează că această informaţie a votului din comisii este publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a.

Am căutat aşa ceva pe Internet. Nu există. Şi, chiar dacă ar exista, ar fi total netransparent, ar fi greu să găseşti asemenea informaţii pentru cetăţeni.

Dorim adevăr, dorim transparenţă, cum am făcut-o de multe ori în comisii.

Şi lipsa acestei transparenţe a făcut ca aşa-zisa presă să mintă cu neruşinare, iar votul nostru din comisii să fie denaturat, să fie ocultat. Cum a fost chiar deunăzi, în cazul votului contra pensiilor speciale ale aleşilor locali, în care noi, iarăşi, am fost singurii de partea acestei iniţiative bune, în comisii, când am fost singurii care au votat alături de USR PLUS, însă aceştia au omis să spună acest lucru.

Ca atare, AUR susţine transparenţa, susţine dreptatea şi adevărul, indiferent din partea cui vine.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, proiectul rămâne la votul final, cu raport de respingere.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun; Pl-x 541/2018.

Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi şi, ca urmare, s-a hotărât retrimiterea la comisie şi a fost primit un nou raport suplimentar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru sănătate şi familie, dau cuvântul domnului preşedinte Tătaru pentru prezentarea raportului suplimentar.

Vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În temeiul art. 103 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun a fost retrimisă Comisiei pentru sănătate şi familie cu adresa Pl-x 541/2018 din 18 mai 2021, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 10 octombrie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor menţinerea soluţiei iniţiale de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, exprimată în raportul nr. 4c-10/133 din 15 aprilie 2019.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Atunci, propunerea legislativă rămâne la votul final, cu raport de respingere.

6. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016; PL-x 450/2020/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, această lege urmează a fi dezbătută în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dau cuvântul domnului deputat Mihai Badea, preşedintele comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 450/2020

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre reexaminare, ca urmare a cererii Preşedintelui României, cu Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016.

Parlamentul a transmis această lege Preşedintelui României, în vederea promulgării.

Preşedintele României a transmis Senatului cererea de reexaminare a legii, iar în urma reexaminării, Senatul a respins legea.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Legea cuprinde dispoziţii privind stabilirea datei alegerilor prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua votării sau reducerea la jumătate a unora dintre termenele prevăzute prin Legea nr. 208/2015 şi a numărului minim al susţinătorilor necesar pentru depunerea candidaturilor.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Atunci, această lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Vă rog, domnul Simion.

Doriţi să interveniţi pe procedură sau pe fondul legii?

Pe lege, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Eu vreau să vă atrag atenţia că, deşi această lege a fost retrimisă de preşedintele Iohannis, avem încă mari probleme cu felul în care alegerile parlamentare se desfăşoară, toate alegerile se desfăşoară.

Vreau să reamintesc Coaliţiei de guvernare că şi-a asumat o reformă a... (Vociferări.)

În plen e domnul Simonis.

...şi-a asumat o reformă a felului în care se desfăşoară alegerile în România, şi-a asumat o Comisie pentru Codul electoral, şi n-am văzut la lucru încă această comisie.

Colegii de la USR, e printre obiectivele voastre primordiale schimbarea, ajungerea la două tururi de scrutin pentru primari, obiective pentru reformarea clasei politice, vă rugăm, apăsaţi pedala de acceleraţie, pentru că deja se termină prima sesiune şi n-am văzut această Comisie pentru Cod electoral în funcţiune!

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

7. Reexaminarea Legii privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 242 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 12 iunie 2020; PL-x 149/2020/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, această lege urmează a fi dezbătută în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dau cuvântul domnului preşedinte Ringo Dămureanu, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei juridice şi Comisiei pentru constituţionalitate.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc.

PL-x 149/2020/2021

Raport comun asupra Legii privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale.

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu Legea privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 242 din 2020, publicată în Monitorul Oficial din 12 iunie 2020, transmisă cu adresa PL-x 149/2020/2021.

Legea a fost adoptată de Parlament şi transmisă spre promulgare Preşedintelui în data de 25 aprilie 2020.

În data de 24 aprilie a fost formulată sesizare de neconstituţionalitate de către deputaţi aparţinând unui grup parlamentar, iar Guvernul României a transmis în data de 7 mai 2020 o sesizare de neconstituţionalitate referitoare la prevederile legii.

Ca urmare a sesizării, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 242 din 3 iunie 2020, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că dispoziţiile Legii privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale sunt neconstituţionale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins Legea aflată în procedură de reexaminare în şedinţa din 22 martie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 61, art. 63 şi art. 129 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au reexaminat legea sus-menţionată în şedinţa desfăşurată în sistem mixt, din ziua de 15 aprilie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea şi documentele anexate în şedinţa din 18 mai 2021.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dau cuvântul doamnei deputat Christine Thellmann.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Curtea Constituţională a României a constatat că dispoziţiile Legii privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale...

O voce de la PSD:

Mai tare, că nu se aude!

Doamna Christine Thellmann:

...consacră un paralelism legislativ nepermis, având în vedere că, la data adoptării sale, era în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2014-2020.

Practic, iniţiatorii au vrut să se laude cu o lege în plus, deşi O.U.G. nr. 44/2020 era în vigoare.

Domnii Ciolacu, Ponta şi Tăriceanu au propus această lege pentru că au vrut să confişte un drept al Guvernului, de a organiza alegerile aşa cum prevede legea.

Cu majoritate la Camera Deputaţilor, la momentul iniţierii acestei legi, PSD s-a crezut stat în stat, au legiferat prin sfidarea oricăror reguli... (Vociferări.) ...ale democraţiei. (Vociferări.)

Astfel, Parlamentul de atunci a uitat că avea obligaţia constituţională de a adopta legi să elimine Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2020 din fondul activ al legislaţiei.

Întrucât nu a realizat acest lucru, s-a ajuns la situaţia existenţei concomitente a două acte normative care au acelaşi domeniu de reglementare, ceea ce este contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie.

CCR spune clar că această lege este incoerentă şi prost realizată.

În consecinţă, PNL va vota pentru respingerea acesteia. (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc frumos.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Nicuşor Halici.

Vă rog, aveţi cuvântul, în aplauzele colegilor.

Domnul Nicuşor Halici:

Nu erau pentru mine, nu merit eu aşa ceva şi nici nu-mi doresc câteodată. Mai ales în astfel de situaţii.

Ştiţi cum e aceea cu tăcerea - ştii, tăceai, rămâneai într-un fel!

Păi, pe domnul Kelemen Hunor de ce nu-l exemplificaţi, că e şi Domnia Sa unul dintre iniţiatori? Sau astăzi e în majoritate şi vă e frică să-i mai pronunţaţi numele?!

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Nicuşor Halici:

De ce veniţi şi minţiţi plenul Parlamentului? De ce îi minţiţi pe români?

Această iniţiativă a fost făcută de cei 3 pe care i-aţi enunţat dumneavoastră şi al patrulea, enunţat de mine, înainte de ordonanţa de urgenţă.

Guvernul a aflat, în momentul în care a început iniţiativa să parcurgă traseul legislativ şi a ajuns la Consiliul Legislativ. Atunci a fabricat, în laboratoarele lui, domnul Orban, această ordonanţă de urgenţă.

Ordonanţa de urgenţă a venit anterior proiectului de lege. Guvernul poate să organizeze şi să stabilească data alegerilor.

Dar aici vorbim de mandatele aleşilor locali, care este un atribut exclusiv al Parlamentului.

Din acest punct de vedere, cred că, în primul rând, Curtea Constituţională nu a analizat exact iniţiativa în sensul strict al legiferării, dar asta este, e decizia Curţii Constituţionale şi noi o respectăm. Şi când nu ne convine, nu doar când ne convine, aşa cum faceţi dumneavoastră.

Dar, ştiţi cum e, şi prostia şi trădarea se plătesc.

Prostia aţi plătit-o. Pentru că aţi crezut că o să câştigaţi alegerile, cei din PNL, şi le-aţi pierdut, fiind pe locul 2.

Bine, probabil că dacă nu le făceaţi eraţi pe 3 sau chiar pe 4, după AUR.

Trădarea urmează să o plătiţi în 2024! Pentru că v-aţi permis să faceţi două tururi de alegeri în anul 2020, când aţi blocat absolut, complet, România. Ne-aţi închis copiii în case, aţi închis bisericile şi aţi blocat tot ceea trebuia să fie venit la bugetul ţării.

Şi astăzi veniţi să vă plângeţi, şi vă împrumutaţi, şi îi împrumutaţi pe români şi pe copiii noştri, după ce i-aţi făcut analfabeţi şi o să-i trimiteţi în alte ţări!

Nu e nicio problemă, pas cu pas, veţi plăti absolut tot! 2024 e mâine! Şi trădarea o să aibă preţul ei, o să vedeţi!

O voce de la PSD:

Bravo! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Vă reamintesc că în raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei legi, care rămâne la votul final.

8. Continuăm cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea articolului 5 al Legii nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali; Pl-x 446/2015.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică, dau cuvântul domnului deputat pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, pentru dezbaterea în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea articolului 5 al Legii nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul României, prin punctele de vedere transmise în anii 2015, 2016, 2017 şi 2020, nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi ale art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile au examinat propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

O voce de la PSD:

Bravo!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte.

Atunci, propunerea legislativă rămâne la votul final, cu raport de respingere.

9. Continuăm cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice; PL-x 526/2020.

Din partea comisiilor raportoare, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică, vă rog, aveţi cuvântul, pentru prezentarea raportului.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate pentru dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Potrivit punctului de vedere al Guvernului României, Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei iniţiative legislative.

În conformitate cu prevederile art. 61 coroborat cu art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege, cu un amendament respins prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului deputat Simion, de la Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Am mai discutat şi luna trecută acest proiect de lege.

Este un proiect de lege benefic pentru identitatea naţională, în România, pentru simbolurile naţionale.

Are avizele necesare de la Consiliul Legislativ, are tot ce trebuie pentru ca, din punct de vedere al imnului, din punct de vedere al steagului, din punct de vedere al simbolurilor naţionale, să intrăm în ordine.

De aceea, înţeleg, Coaliţia de guvernare are anumite "angajamente" pe partea de minorităţi naţionale, dar cinstind Tricolorul, care e în comun, al tuturor minorităţilor din România, al tuturor etniilor conlocuitoare, ca şi al românilor, nu cred că aducem vreun prejudiciu relaţiilor dintre noi, ci punem lucrurile în ordine.

De aceea, vă rog, pe parlamentarii din cercul şi din arcul guvernamental, să reconsideraţi acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu mai sunt alte intervenţii de ordin general...

Doriţi să interveniţi?

Vă rog. (Vociferări.)

Simonis, Simion...

Vă rog, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

E adevărat ce spunea domnul Simion mai devreme, şi anume că, în urmă cu o lună, am mai avut acest proiect în dezbatere pe ordinea de zi.

Haideţi să vă spun ce obiect de reglementare are acest proiect.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 75/1994, în sensul incriminării profanării drapelului României, intonării imnului naţional al României cu alt text sau cu altă partitură decât cele stabilite de lege, precum şi a oricărei manifestări publice săvârşite cu intenţia de a defăima drapelul României sau imnul naţional al României.

Deci, dacă cineva îşi bate joc de stemă, de imn sau de steag, să poată fi sancţionat.

Ce face Coaliţia majoritară? Respinge acest proiect de lege.

PNL şi USR doreşte ca steagul României să poată fi călcat în picioare!

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

...doresc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Şi să nu cumva să fie sancţionat cel care face asta! (Vociferări.

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Este incredibil modul în care USR şi PNL abordează acest proiect!

Prin urmare, aştept punctul de vedere al celor două grupuri, şi după aceea am să am o intervenţie pe procedură.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm dezbaterile generale.

Are cuvântul domnul deputat Dan Tanasă, de la Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

În 2014 am înfiinţat un ONG - Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa - şi am reuşit să câştig zeci de procese în instanţele din România, prin care am îndepărtat steagul secuiesc şi drapelul Ungariei de pe instituţiile publice ale statului român.

Toate aceste procese trebuiau să fie câştigate de prefecţii din Harghita, Covasna, Mureş, nu să le câştig eu, cetăţean particular cu un ONG.

Aşa ceva nu se întâmplă în niciun stat cu apă caldă la robinet, ca un cetăţean particular să înfiinţeze un ONG ca să aplice Constituţia şi să facă ceea ce ar trebui să facă instituţiile statului român - Prefecturile! Nicăieri în lume nu se întâmplă aşa ceva!

Mie îmi e ruşine că sunt reprezentat în teritoriu de prefecţi care nu au niciun fel de respect faţă de simbolurile naţionale!

Îmi amintesc, în urmă cu mai mulţi ani, un cetăţean, într-o sală de sport din Sfântu Gheorghe, deci într-un loc public, la intonarea imnului de stat al României s-a întors cu spatele la sală - găsiţi înregistrarea video pe blogul meu - s-a întors cu spatele la sală şi a arătat gesturi obscene. N-a suferit absolut... a existat o..., n-am făcut-o eu, a existat o plângere penală. N-a suferit nici măcar o amendă, o bătaie pe umăr. Parchetul n-a putut să-i facă absolut nimic!

Înţelegeţi, dragi parlamentari de la putere, în Germania, dacă arăţi gesturi obscene în trafic, rişti cel puţin 5.000 de euro amendă; în România, dacă iei drapelul naţional al României de pe stâlp şi îl arunci în noroi, nu rişti absolut nimic.

Iar, de-a lungul timpului, ştiu că pentru oamenii politici de la Bucureşti, Harghita şi Covasna câteodată sunt la mii de kilometri de depărtare, dar să ştiţi că sunt aici, la două ore.

Am semnalat, în ultimul deceniu, nenumărate cazuri în care drapelul României a fost ori incendiat - îmi amintesc, la Târgu Mureş, drapelul României stătea incendiat, ars; n-a păţit nimeni absolut nimic!

În repetate rânduri, drapelul României este batjocorit.

Ştiu, sunt situaţii, nu suntem de acord cu ele, dar trebuie să înţelegem că respectul pentru simbolurile naţionale trebuie să fie o chestiune fundamentală, domnilor!

Nu vă cerem... (Aplauze.) ...nu vă cerem să respectaţi... (Aplauze. Vociferări.) ...drapelele unor partide politice, vă cerem să respectaţi simbolurile naţionale ale României!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Dan Tanasă:

O să termin, doamnă preşedinte.

Nu putem să lăsăm respectul pentru simbolurile naţionale să fie doar nişte vorbe goale! Statul român are datoria să impună respectarea legii! Să existe mecanisme pentru ca simbolurile naţionale să fie respectate!

Din păcate, da, există anumiţi cetăţeni care manifestă dispreţ faţă de simbolurile naţionale, nu e nicio problemă.

Repet, în acest moment, în România, orice cetăţean poate lua drapelul naţional al României de pe un stâlp, de pe o instituţie publică, îl poate arunca în noroi şi nu păţeşte absolut nimic!

Această situaţie este inacceptabilă şi complet, complet nescuzabilă în orice stat cu apă caldă la robinet! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Continuăm dezbaterile generale cu domnul deputat Mihai-Alexandru Badea, din partea Grupului USR.

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am să-i contrazic pe antevorbitorii mei. Această faptă de insultă adusă însemnelor naţionale este incriminată. Este adevărat, nu penal, ci contravenţional.

O voce de la PSD:

Doar o amendă mică!

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Avem o amendă. Nu ştiu, putem discuta, o putem mări. (Vociferări.)

Dacă se aplică sau nu se aplică, iarăşi, este o problemă care nu aparţine Parlamentului.

Dar, din nou, repet, fapta este incriminată contravenţional... (Vociferări.)

Incriminarea penală a fost în perioada comunistă... (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Domnule, nu mai minţi!

Domnule Badea, spune, care e prevederea penală?

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

...acum suntem în Uniunea Europeană... (Vociferări.) ...şi... (Vociferări.) ...tendinţa europeană a fost de a da câştig de cauză dreptului la liberă exprimare şi de a incrimina această faptă, nu penal, ci contravenţional.

Vă mulţumesc. (Vociferări.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Domnul Halici, vă rog. (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Vă rog frumos să vă calmaţi, să luaţi loc în băncile dumneavoastră! (Vociferări.)

Domnule Tanasă!

Domnule Tanasă, vă rog frumos să veniţi, să avem o scurtă discuţie! (Vociferări.)

Sunteţi OK acum? (Vociferări.)

Domnul Nicuşor Halici:

Da.

Pot vorbi, doamnă preşedinte de şedinţă?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog.

Domnul Halici, aveţi cuvântul.

Domnul Nicuşor Halici:

În primul rând, nu e incriminată, e sancţionată. Şi atât de bine e şi sancţionată, încât vedem că valorile şi simbolurile fundamentale, ale oricărei naţii de pe acest pământ, în România sunt batjocorite de fiecare care îşi doreşte acest lucru. (Vociferări.)

N-aş fi intervenit dacă n-aş fi văzut atâta demagogie. Dar vorbeam şi mai devreme de trădare. Şi Coaliţia aceasta, de trădători - pentru că despre asta vorbim la acest proiect de lege

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Nicuşor Halici:

...de a trăda valori fundamentale pentru care bunicii şi străbunicii noştri, inclusiv ai PNL şi ai USR, şi-au dat viaţa!

Nu e nicio problemă, nu vor reveni din mormânt să vă sancţioneze, dar au rămas copiii şi nepoţii lor şi o vor face! Pentru că aceste lucruri sunt de nepermis!

În condiţiile în care, în statele Uniunii Europene, la care cu atâta emfază, atunci când vă convine, vă raportaţi, şi la statul de drept, la fel, v-a convenit să vă raportaţi pentru orice nimic. Atunci când e vorba de fundamentarea statului de drept, nu vă mai convine!

Ei, în statele Uniunii Europene este incriminată, adică e faptă penală.

De ce în România să nu fie la fel?

De ce în România doar ceea ce vă convine trebuie să fie ca în celelalte state?

De ce România nu trebuie să fie un stat la fel de puternic?

Pentru că de aici pleacă de fapt puterea unui stat - din valori şi principii. Vă bateţi joc de ele, aşa cum v-aţi bătut joc şi de copii, şi de biserică!

Nu e nicio problemă, românii vă aşteaptă! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Încheiem aici dezbaterile generale.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Voci de la PSD:

Spartacus! Spartacus! Spartacus!

Domnul George-Nicolae Simion:

Este inadmisibil ce a spus domnul preşedinte al Comisiei juridice!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Procedură, vă rog!

Domnul George-Nicolae Simion:

Procedură.

Am dori să cerem retrimiterea la comisii, dar...

Domnule preşedinte al Comisiei juridice,

Nu, nu este libera exprimare! Să batjocoreşti Tricolorul nu înseamnă libertate de exprimare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule deputat, haideţi să ne limităm la procedură!

Domnul George-Nicolae Simion:

Cer retrimiterea...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Retrimitere la comisie.

Domnul George-Nicolae Simion:

...la comisie, pentru două săptămâni.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

În regulă.

Supun votului retrimiterea la comisii, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

O voce de la AUR:

UDMR, la voi cum e, în Ungaria?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Votaţi pentru seva poporului român! (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Cu 105 voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, două abţineri şi doi colegi sau două colege care nu votează... (Vociferări. Aplauze.) ... proiectul a fost retrimis la comisii, pentru două săptămâni. (Aplauze. Vociferări.)

Continuăm cu...

Doriţi să interveniţi, domnule Moşteanu? Nu.

10. Continuăm cu Proiectul de Lege privind statutul ofiţerilor de informaţii; PL-x 609/2007. (Vociferări.)

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte. (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Am rugămintea la dumneavoastră să vă comportaţi într-un mod adecvat plenului Camerei Deputaţilor! (Vociferări.)

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Din partea comisiilor raportoare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, dau cuvântul domnului deputat pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind statutul ofiţerilor de informaţii, trimis cu adresa PL-x 609 din 24 septembrie 2007.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea statutului profesional şi de carieră al ofiţerilor de informaţii, în sensul creării unui nou cadru legal privind drepturile şi obligaţiile acestei categorii profesionale, reglementând limitele activităţii şi responsabilitatea acţiunilor întreprinse. În proiectul de lege se precizează că ofiţerii de informaţii, exclusiv cadrele militare, sunt funcţionari publici. Ofiţerii de informaţii, în raport cu atribuţiile şi competenţele autorităţii în cadrul căreia activează, în exercitarea funcţiei îndeplinite, în condiţiile legii, au dreptul de a utiliza mijloace şi metode specifice activităţii de informaţii şi contrainformaţii şi să solicite oricărei persoane sprijin în realizarea securităţii naţionale a României.

De asemenea, în lege se stipulează faptul că se interzice folosirea ca acoperire a reprezentanţilor şi personalului autorităţilor puterii legislative, executive ori judecătoreşti, precum şi a mass-media, legal constituite. Orice restrângere a unor drepturi şi libertăţi constituţionale, săvârşită în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, în afara situaţiilor prevăzute de lege, atrage după sine răspundere administrativă, civilă sau penală, după caz.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 şi art. 129 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cele două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Astfel, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege în şedinţa desfăşurată în sistem mixt, din ziua de 15 aprilie 2021.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a examinat iniţiativa legislativă în şedinţa desfăşurată în sistem mixt, din data de 18 mai 2021.

Prin urmare, membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind statutul ofiţerilor de informaţii, întrucât în forma propusă nu mai corespunde contextului actual.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 118 alin. (2) şi art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţia României, republicată.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

O voce de la PSD:

Bravo, Silviu! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Nu doreşte.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

11. Continuăm cu Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă; PL-x 373/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, îi dau cuvântul doamnei deputat Oana Murariu pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 10 iunie 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestui proiect de lege, din următoarele considerente: adăugarea unui spor de pedeapsă la infracţiunile sancţionate potrivit iniţiativei legislative nu se justifică, având în vedere că, potrivit regulilor de drept penal, sporul reprezintă o măsură de individualizare a pedepsei, în funcţie de anumite elemente, şi săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate, stare de asediu sau de urgenţă, constituie circumstanţă agravantă, situaţie în care se poate aplica o pedeapsă până la maximul special.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Îi dau cuvântul domnului deputat Gudu, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

Domnul Michael Gudu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Şi Grupul parlamentar al PNL va respinge acest proiect de lege care vizează completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 1/1999.

Lucrurile sunt foarte simple. O asemenea modificare nu se justifică, având în vedere că regulile de drept penal acoperă practic această chestiune. Sporul reprezintă deja o măsură de individualizare a pedepsei, în funcţie de anumite elemente, cum ar fi acel concurs de infracţiuni sau existenţa unor circumstanţe agravante.

Totodată, săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate, o stare de asediu sau de urgenţă, constituie prin ea însăşi, practic, o circumstanţă agravantă, situaţie în care, evident, se poate aplica o pedeapsă până la maximum special, care se completează cu un spor de pedeapsă.

Prin urmare, Grupul parlamentar al PNL solicită respingerea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul domnului deputat Simonis. Nu doriţi să interveniţi. (Vociferări.)

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Vreau şi eu după aceea!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Raportul a fost citit.

Suntem la dezbateri generale.

Am lămurit că raportul a fost citit.

La dezbateri generale, domnul Simonis.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dacă citim raportul sau dacă ascultăm intervenţia colegului de la PNL, constatăm că iniţiativa este o aberaţie, pentru că tot ceea ce este prevăzut în ea se află deja în Legea penală.

Atunci, poate îmi explică Coaliţia majoritară de ce printre cei 21 de iniţiatori se află şi actualul ministru al justiţiei, domnul Ion Stelian. A scris o lege proastă, este atât de incompetent încât habar n-avea că ceea ce propunea dânsul era deja regăsit în Codul penal?

Haideţi că vă spun eu adevărul despre iniţiativa asta. 21 de deputaţi şi senatori ai USR, printre care şi actualul ministru al justiţiei, după cum vă spuneam, făceau o iniţiativă lăudabilă, de altfel, prin care propuneau ca - şi haideţi să vă citesc obiectul de reglementare - majorarea cu o pătrime a limitelor speciale ale pedepselor pentru infracţiunile de corupţie şi de serviciu, prevăzute în Codul penal, precum şi în Legea nr. 78, dacă acestea sunt săvârşite pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă.

Cu alte cuvinte, domnul Ion Stelian şi ceilalţi 20 de la USR propuneau ca cei care au furat - de exemplu, la UNIFARM - pe perioada stării de alertă, din banii românilor, să aibă sporuri la pedepse.

Bun, până aici totul e în regulă!

Ce s-a întâmplat între timp, oameni buni? De ce această iniţiativă are raport de respingere, cu voturile PNL şi USR? Oare de ce? Vă spun eu. Pentru că între timp USR-ul a intrat la guvernare şi o parte din cei care fură din banii românilor în starea de alertă sunt USR-işti. Şi dacă fură USR-iştii nu mai e nevoie de spor la pedeapsă! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da. Nu mai sunt...

Mai sunt.

Vă rog, domnule Halici. Cu rugămintea să apăsaţi un pic mai devreme butonul, ca să pot să vă văd aici pe ecran.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicuşor Halici:

Mai devreme, când? Anterior începerii şedinţei?

Doar o simplă completare. Statul de drept unde e? USR-ul, statul de drept se aplică şi USR-ului sau sunteţi o enclavă în România, care trebuie exceptată de la toate regulile şi responsabilitatea faţă de români? (Aplauze. Vociferări.)

Dacă aveţi responsabilitate să votaţi retrimiterea la comisie, pentru că asta vă cer, doamnă preşedinte de şedinţă, retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, ca această iniţiativă, bună, iniţial, ca şi intenţie, a ministrului justiţiei - şi poate vine şi Domnia Sa, că tot e membru de drept în Comisia juridică, şi să găsim soluţiile legislative pentru ca această iniţiativă să fie una constituţională.

Şi ca subiect, aşa, doar de interes general, în ceea ce priveşte legislaţia penală mai ales, se vede ce fel de atitudine aveţi în ceea ce priveşte legislaţia penală mai ales, pentru că aveţi foarte multe iniţiative şi refuzaţi să aplicaţi Regulamentul, care vă obligă ca, atunci când sunt cu obiecte similare de reglementare, acestea trebuie adunate şi dezbătute în acelaşi timp şi dat un raport de adoptare, şi restul de respingere. Încălcaţi flagrant legislaţia şi Regulamentul Camerei, mai ales în domeniul penal. E adevărat că incriminarea e o idee mai mare puţin decât sancţionarea, dar cred că trebuie avute în vedere, că ne jucăm totuşi cu viaţa oamenilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Votul, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Supun votului propunerea de retrimitere pentru câte săptămâni?

Domnul Nicuşor Halici (din sală):

Două săptămâni.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Două săptămâni.

Vot, vă rog.

Cu 112 voturi pentru, 104 voturi împotrivă şi trei colegi sau colege care nu votează, propunerea legislativă este retrimisă la comisii pentru două săptămâni. (Aplauze.)

12. Continuăm cu Propunerea legislativă privind exploatarea masei lemnoase; Pl-x 417/2020.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, îi dau cuvântul unui reprezentant pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pl-x 417/2020

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă privind exploatarea masei lemnoase.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal în vederea combaterii exploatării necontrolate a masei lemnoase.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative privind exploatarea masei lemnoase, întrucât propunerea este în contradicţie cu prevederile legii-cadru, Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale îi dau cuvântul domnului deputat Grosaru, de la minorităţile naţionale.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Se ştie foarte bine că sunt probleme în ceea ce priveşte exploatarea masei lemnoase. Sunt probleme în piaţă şi cu operatorii economici. Se ştie foarte bine că, în ultimul timp, în ultimii ani, preţul la metrul cub de masă lemnoasă a crescut foarte mult şi asta este şi datorită unei politici de protecţie şi de protejare a pădurilor ţării.

Vreau să vă aduc în atenţie faptul că, odată cu aderarea României la piaţa unică digitală europeană, atât operatorii economici, cât şi persoanele fizice, deci persoanele fizice şi persoanele juridice, vor putea să schimbe informaţii conform principiului once-only, care va fi implementat de către Comisia Europeană până în anul 2023, cum spunem, să schimbe informaţii între ei, pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Este o măsură binevenită, a Comisiei Europene, de implementare a acestui principiu, care va ajuta în primul rând persoanele fizice, cât şi operatorii economici, să schimbe atât informaţii, cât şi să desfăşoare afaceri cât se poate de uşor.

Această chestiune, şi comentariul meu cu privire la acest proiect de lege vine şi în întâmpinarea proiectului de lege la care făceau referire colegii noştri, care se află în continuare în dezbatere, în Parlament, cu privire la acest dosar cu şină care va trebui să dispară. Şi acest aspect, şi lucrurile pe care le-am menţionat sunt tocmai în acest sens.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm dezbaterile generale cu domnul deputat Radu-Marin Moisin, de la Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Chiar dacă această iniţiativă legislativă nu poate fi susţinută din pricina numeroaselor probleme de tehnică legislativă, vreau să vă asigur de faptul că actuala Coaliţie PNL-USR-UDMR, susţinută de Grupul minorităţilor naţionale, are ca prioritate fundamentală apărarea şi protejarea pădurilor, acest tezaur viu al României. Iar în acest sens, ceea ce nu s-a spus ieri în cadrul dezbaterii de la moţiunea simplă, pentru că n-a fost timp, România îşi propune, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, să planteze peste 45.000 de hectare de pădure. Va fi cea mai mare împădurire din istoria României, şi, de asemenea, combaterea tăierii ilegale de arbori va fi făcută cu tehnologie modernă, fie prin cipuri, fie prin camere foarte avansate. Şi, până să ajungem la implementarea PNRR, astăzi, deja Ministerul Mediului are în evaluare un proiect european pentru achiziţionarea de drone inteligente care să monitorizeze în primul rând ceea ce înseamnă depozitările ilegale de deşeuri în păduri.

Aşadar, protejarea pădurilor este prioritate zero pentru noi.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale, şi proiectul rămâne la votul final, cu raport de respingere.

13. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 323 din 10 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 11 septembrie 2020; PL- x 720/2018/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Ţepeluş, sunteţi iniţiator? Nu sunteţi.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru constituţionalitate, îi dau cuvântul domnului deputat Dămureanu pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

PL-x 720/2018/2021

Raport comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei.

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru învăţământ au fost sesizate asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 323 din 10 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României din 11 septembrie 2020, transmisă cu adresa PL-x 720/2018/2021.

Legea a fost adoptată de Parlament, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţie, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 2 martie 2020. Deputaţi aparţinând unui grup parlamentar au trimis în data de 2 martie 2020 o sesizare de neconstituţionalitate referitoare la prevederile acestei legi.

Curtea, admiţând obiecţia de neconstituţionalitate, a constatat că legea respectivă este neconstituţională.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate.

Comisia pentru învăţământ a dezbătut legea în data de 14 octombrie 2020.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 323/2020 şi documentele anexate în şedinţa din data de 18 mai 2021.

Membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Atunci vă reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se doreşte respingerea acestei legi, care rămâne la votul final.

14. Reexaminarea Legii pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 190 din 27 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 din 4 iunie 2020; PL-x 262/2019/2020.

Înţeleg că avem o intervenţie pe procedură, înainte să trecem la dezbaterea legii.

Vă rog, domnule Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Îi mulţumesc frumos domnului Badea. Am lămurit-o - în momentul acesta nu există niciun fel de contravenţie atunci când aduce atingere, ofensă simbolurilor naţionale. S-a lămurit domnul Badea, mi-a dat dreptate, nu există contravenţie pe insultă, defăimare, distrugere şi aşa mai departe. (Aplauze.) Am lămurit-o cu domnul Badea!

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

O să vă rog data viitoare să invocaţi şi motivul procedural pentru care doriţi să interveniţi, şi articolul din Regulament.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

O problemă personală a deputatului.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Revenim la dezbaterea legii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru constituţionalitate, are cuvântul domnul deputat pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Raport comun asupra Legii pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 262/2019.

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru învăţământ au fost sesizate cu reexaminarea Legii pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 190 din 27 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 din 4 iunie 2020, transmisă cu adresa PL-x 262/2019/2021.

Această lege, adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 23 aprilie 2020.

Preşedintele României a trimis sesizare de neconstituţionalitate referitoare la prevederile Legii pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi, prin Decizia nr. 190/27.05.2020, a constată că Legea este neconstituţională în ansamblul său.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Roşca, de la Grupul PNL.

Nu mai doriţi să interveniţi, domnule Roşca? Nu.

Atunci, nefiind intervenţii la dezbateri generale, legea rămâne la votul final, cu raport de respingere.

15. Continuăm cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 219/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru tineret şi sport, îi dau cuvântul unui reprezentant pentru prezentarea raportului.

Raportul va fi citit de domnul secretar Ovidiu Ganţ; şi îi mulţumesc pentru lucrul acesta.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret şi sport a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

Este o lege ordinară.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Intrăm în dezbateri generale.

Îi dau cuvântul domnului deputat Simion.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul George-Nicolae Simion:

Şi sportul este o prioritate naţională. Faptul că ai noştri colegi de la Senat au adoptat această lege este un semn că ai noştri colegi de la Comisia pentru tineret şi sport, care nu sunt în sală sau nu-şi asumă prezentarea raportului, ar trebui să se mai gândească. E vorba de a sprijini tinerii care vor să facă sport. La fel ca şi educaţia, la fel ca şi cultura, sportul este un domeniu esenţial pentru fibra noastră naţională.

De aceea, vă solicit retrimiterea pentru două săptămâni a acestei legi la comisie.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Supun votului retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Vot, vă rog.

Avem consens, se pare.

Cu 186 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege este retrimis la comisie pentru două săptămâni.

16. Continuăm cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 234 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; PL-x 262/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, aveţi cuvântul, domnule deputat, pentru prezentarea raportului.

Mulţumesc.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 234 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Prin propunerea legislativă se doreşte ridicarea măsurilor de executare silită, în situaţia în care creanţele fiscale înscrise în titluri executorii au fost stinse prin plată sau prin poprire, precum şi instituirea obligaţiei organului de executare silită de a informa de îndată băncile asupra ridicării popririi.

În urma dezbaterii propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului un raport de respingere.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Intrăm în dezbateri generale.

Îi dau cuvântul domnului deputat János Kiss, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

Domnul János Kiss:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Contribuabilii aveau nevoie de proceduri rapide şi nebirocratice privind ridicarea popririi şi eliberarea imediată a disponibilităţilor lor, deoarece, nu în puţine rânduri, s-au generat blocaje financiare majore pentru cetăţenii aflaţi în această situaţie. Aceştia s-au aflat în imposibilitatea folosirii fondurilor imediat, deşi datoriile lor fuseseră respinse prin plată sau alte modalităţi prevăzute de lege.

Prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr. 5/2020 s-au înlăturat aceste situaţii, prin modificarea art. 234 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, referitor la implementarea mecanismului de procesare a actelor de executare privind înfiinţarea şi ridicarea popririlor bancare.

Grupul parlamentar al PNL va susţine respingerea acestei propuneri legislative, având în vedere că măsurile sunt deja instituite prin această ordonanţă adoptată anul trecut.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

O invit acum pe doamna deputat Viorica Sandu, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc frumos.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Automatizarea instituirii şi a ridicării popririlor este atât în folosul sistemului fiscal, cât şi al celui bancar, respectiv al consumatorului. Implementarea reprezintă însă o altă provocare. Sunt multe situaţii în care cetăţenii rămân blocaţi în continuare pentru câteva zile, deşi au plătit, şi asta din cauza unor probleme de sistem. Autorităţile trebuie să se asigure că aceste mici inadvertenţe vor dispărea în totalitate. Mai rămâne ca şi Guvernul să-şi aplece atenţia şi asupra împovărării fiscale a cetăţenilor, prin corectarea condiţiilor în care s-au făcut suspendările pentru credite în perioada pandemiei.

Partidul Naţional Liberal a promis sprijin pentru români şi ne-a livrat dobânzi la dobânzi.

Dacă partidele de la Coaliţie ar lăsa puţin deoparte lupta politică, poate ar reuşi să se concentreze şi pe nevoile reale ale românilor. Oamenii au nevoie de măsuri clare, reale, ferme şi în avantajul lor, nu de răfuieli publice cu adversarii politici.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

Aşadar, propunerea legislativă rămâne la votul final, cu raport de respingere.

17. Continuăm cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea zootehniei nr. 32/2019; PL-x 313/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, îi dau cuvântul reprezentantului pentru citirea raportului.

Vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc.

PL-x 313/2019

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea zootehniei nr. 32/2019.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 din Legea zootehniei nr. 32/2019, în vederea introducerii crescătorilor de albine în categoriile reglementate de această lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, în unanimitate, respingerea proiectului de lege, deoarece există deja un act normativ distinct care reglementează activitatea din apicultură - Legea apiculturii nr. 383/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Atunci proiectul de lege rămâne la votul final.

18. Continuăm cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 220/2018 privind transmiterea unor suprafeţe de fond forestier din grupa I funcţională - vegetaţia forestieră cu funcţii speciale de protecţie din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale; PL-x 310/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru mediu, Comisia pentru agricultură, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie, vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc.

Comisia pentru mediu, Comisia pentru agricultura, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 220/2018 privind transmiterea unor suprafeţe de fond forestier din grupa I funcţională - vegetaţia forestieră cu funcţii speciale de protecţie din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale transmis cu adresa PL-x 310/2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 220/2018, în vederea sprijinirii unităţilor administrativ-teritoriale, în administrarea cărora se află staţiuni balneoclimaterice, să investească în amenajarea pădurilor-parc din jurul acestor staţiuni.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, din următorul considerent: conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1/2014, în cazul transferului bunurilor imobile trebuie indicate elementele cadru de descriere tehnică, respectiv suprafeţele, numărul de carte funciară, datele cadastrale, în vederea identificării corecte a imobilelor din proiectul de lege.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

19. Continuăm cu Propunerea legislativă privind comercializarea masei lemnoase; Pl-x 416/2020.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru mediu, Comisia pentru agricultură, îi dau cuvântul domnului deputat pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultura au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă privind comercializarea masei lemnoase.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal în vederea combaterii şi prevenirii comerţului cu lemn recoltat ilegal.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative privind comercializarea masei lemnoase, întrucât obiectul prezentei propuneri este deja reglementat de legea-cadru, Codul silvic şi actele normative subsecvente, în concordanţă cu normele Uniunii Europene.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Îi dau cuvântul domnului deputat Dan Tanasă, din partea Grupului AUR.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Înţelegeţi că România are o problemă mare, mare de tot cu jaful din păduri. Nu o spun eu, o spune presa, au fost nenumărate anchete de presă, o spune societatea civilă. Au fost nenumărate anchete ale societăţii civile. Nu o spun cei de la AUR. Deci lăsaţi-i pe cei de la AUR! Înţelegeţi că România are o problemă deosebit de gravă cu furtul de masă lemnoasă din păduri. Şi nu este suficient să avem doar simple dezbateri aici şi să mimăm interesul.

Vă rog frumos, înţelegeţi că pădurile României sunt furate la propriu şi avem nevoie de orice fel de proiect legislativ care poate pune capăt furtului din păduri. Şi, dacă ne spuneţi că nu puteţi să puneţi furtul din păduri, rog colegii de la Coaliţia de guvernare, rog colegii din USR, rog colegii din PNL, din UDMR, opriţi exportul de masă lemnoasă brută! Asta este o dovadă în plus a faptului că suntem o colonie, prin faptul că exportăm masă lemnoasă brută, cherestea.

Lăsaţi lemnul aici, în ţară, şi haideţi să creăm împreună mecanisme sociale economice prin care toată această masă lemnoasă să fie valorificată în România şi să exportăm produse finite.

Aveţi majoritate, domnilor de la UDMR, domnilor de la PNL, domnilor de la USR. Aveţi majoritate, aveţi posibilitatea, aveţi deplina putere să conduceţi această ţară şi să opriţi exportul de masă lemnoasă brută, să opriţi practic furtul din pădurile României.

Nu vă mai faceţi că nu există această problemă pe care au semnalat-o de-a lungul timpului atât presa, cât şi societatea civilă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm...

Domnul Dan Tanasă:

Concluzia...

Iertaţi-mă, doamnă preşedinte!

Concluzia mea este că solicităm retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ. Orice proiect legislativ care poate pune capăt furtului de masă lemnoasă din păduri este foarte bun şi ar trebui să fie adoptat.

Mulţumesc.

Vă rog să supuneţi votului retrimiterea.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Pentru cât timp? Spune!

Domnul Dan Tanasă:

Pentru două săptămâni.

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Supun votului retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Vot, vă rog.

Cu 200 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, o abţinere şi un coleg sau o colegă care nu votează proiectul de lege a fost retrimis la comisii pentru două săptămâni.

Continuăm...

Domnule Csoma Botond, doriţi să interveniţi?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Voia să ia cuvântul!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Pe procedură sau...

Vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Am apăsat butonul înainte de retrimitere. Am vrut să iau cuvântul.

Sunt de acord că se petrece un jaf în România. Eu sunt un om montaniard, mă duc mult pe munte şi văd cu ochiul liber cum s-a furat, în ultimii 30 de ani, lemnul.

Dar nu cred că interzicând exportul am rezolva o mare problemă. Pentru că, dacă mergeţi în judeţul Alba, de exemplu, şi vă uitaţi la Schweighofer, e în România. Deci nu trebuie să exportăm lemn pentru ca cineva să folosească lemnul, ci Schweighofer nu e în Occident, e aici la noi, în România. Vedeţi cât lemn foloseşte Schweighofer acolo, câte camioane cu lemne merg la Schweighofer, zilnic.

Deci, din acest punct de vedere, nu ştiu dacă am ajuta, sau am rezolva o problemă, sau am stopa furtul de lemne dacă interzicem exportul de buşteni, cum au susţinut colegii.

Ţin să vă spun că noi avem acum ministru al mediului, domnul Tánczos Barna, luptă împotriva mafioţilor din acest sistem care fură lemn, a pus în funcţiune sistemul SUMAL 2 şi sperăm că şi prin acest SUMAL 2 vom reuşi să micşorăm cantitatea care este furată anual în România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Domnul Grosaru.

Pe procedură doriţi să interveniţi?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, pe procedură.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog.

Vreau doar să amintesc că am încheiat dezbaterile generale pe proiectul acesta.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc pentru ajutor.

Stimaţi colegi,

Am auzit de cinci ori numele unei companii. Să înţeleg că cineva doreşte o publicitate ascunsă?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

20. Reexaminarea Legii pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II "Rákóczi Ferenc", ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 118 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2018; PL-x 464/2017/2018.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, această lege urmează a fi dezbătută în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru constituţionalitate, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul deputat Ţepeluş.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte

Raport comun asupra Legii pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II "Rákóczi Ferenc", PL-x 464/2017/2021.

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru învăţământ au fost sesizate cu Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II "Rákóczi Ferenc", aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 118 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2018, transmisă cu adresa PL-x 464/2017/2021.

Această lege, adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 14 februarie 2018.

Legea are ca obiect de reglementare înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II "Rákóczi Ferenc" din Târgu Mureş, ca unitate de învăţământ preuniversitar, cu predare în limba maghiară, parte a sistemului naţional de învăţământ, cu sediul în localitatea Târgu Mureş, prin divizarea parţială a Liceului "Bolyai Farkasˮ din Târgu Mureş. Liceul dobândeşte şi păstrează personalitatea juridică, prin derogare de la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Liceul cuprinde clase de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică fiind organizată pe profilurile umanist şi real, iar filiera vocaţională, pe profilul teologic, specializarea cultul romano-catolic.

Actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Ca urmare a sesizării de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 118 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2018, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II "Rákóczi Ferenc" este neconstituţională.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate.

Membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II "Rákóczi Ferenc".

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Propuneţi şi un timp alocat dezbaterilor, fiind în procedură de urgenţă.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Trei minute.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Vot, vă rog.

Trei minute pentru dezbaterea legii.

Cu 201 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, propunerea a trecut.

Intrăm în dezbateri generale.

Vă reamintesc că această lege, fiind în procedură de urgenţă, avem un singur vorbitor per grup parlamentar.

Domnul deputat Coleşa.

Doriţi să renunţaţi.

Atunci, domnul deputat Dan Tanasă.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Ce ironie a sorţii!

Ce ironie a sorţii! Să ajung să vorbesc la microfonul Camerei Deputaţilor despre acest proiect de lege, în urma unei plângeri penale pe care am formulat-o... E un director de şcoală cercetat penal, un fost inspector şcolar destituit, cercetat penal în cazul ăsta.

O să folosesc acest prilej rapid ca să vă transmit, să vă informez că acest proiect a fost un proiect aberant, a fost o negociere cu UDMR, UDMR care încearcă să distrugă Colegiul Naţional "Unirea" din Târgu Mureş. Este un alt exemplu a ceea ce înseamnă separatismul şi segregarea pe criterii etnice în învăţământul românesc, pentru care a militat UDMR întotdeauna, care, din punctul meu de vedere, este efectiv o bombă cu ceas, dar o vom descoperi mai încolo. Segregarea pe criterii etnice a învăţământului este o bombă cu ceas, dar o vom constata mai încolo.

Şi apoi, aş vrea să-i cert prieteneşte, colegial, pe colegii de la PSD şi să le spun că au făcut o greşeală mare, mare de tot, atunci când au cedat, iar domnul Dragnea, atunci când a vorbit prin telefon cu Viktor Orbán şi a obţinut ca prin Parlamentul României să treacă această lege, a fost o greşeală politică. Nu putem ceda în faţa UDMR chiar absolut orice!

Înfiinţarea unităţilor de învăţământ se face la nivel local, prin hotărârile consiliilor locale. Nu se trece o lege prin Parlamentul României doar pentru că Dragnea a avut o discuţie cu Viktor Orbán. Este inacceptabil aşa ceva! Înţelegeţi că politica trebuie să aibă anumite limite, iar demnitatea naţională, simbolurile naţionale, respectul... Sigur, îi respectăm pe colegii de la UDMR, nu se pune problema, dar anumite chestiuni nu pot fi negociate. Chiar să te apuci să treci o lege, ca să înfiinţezi o unitate şcolară, prin Parlamentul României, doar pentru că Dragnea a negociat cu Viktor Orbán, nu e în regulă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Dan Tanasă:

Legea, în mod evident, a fost declarată neconstituţională şi apelez la toţi colegii deputaţi să o respingă ca atare.

Mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Csoma Botond de la Grupul UDMR.

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Epoca de aur a luat sfârşit în 1989, dar, din păcate, reminiscenţele acelui sistem naţional comunist mai bântuie şi acum prin Parlamentul României.

Am fost nevoiţi să iniţiem această lege, care a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională, şi noi ne supunem deciziei Curţii şi în acele situaţii când decizia Curţii nu ne convine. Am fost nevoiţi să iniţiem acest proiect de lege pentru că autorităţile locale au fost de rea-credinţă şi, ani de zile, au blocat, prin rea-credinţă, înfiinţarea unei şcoli maghiare. Sigur, nu cred că s-ar fi opus dacă era vorba de o şcoală românească. S-au opus pentru că acei decidenţi la nivel local erau şovini, doamnelor şi domnilor. Ăsta e adevărul! Şi de aceea a ajuns acest proiect de lege în Parlamentul României, pentru că, dacă acei decidenţi locali nu erau şovini, nici noi nu veneam cu acest proiect de lege aici, în Parlamentul României.

Nu cred că înfiinţarea unei şcoli în limba unei minorităţi naţionale ar afecta cu ceva statul român. E o bazaconie şi trebuie să fii patriotard să faci o plângere penală pe chestia asta, trebuie să fii absolut rău intenţionat.

Sigur, acea problemă a şcolii s-a rezolvat pe alte căi şi, până la urmă, s-au găsit oameni raţionali care n-au fost patriotarzi şi n-au apelat la bazaconii şi stupiditate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Am încheiat dezbaterile generale, iar legea rămâne la votul final, cu raport de respingere.

22. Continuăm cu Proiectul de Lege privind declararea zilei de 9 mai - Ziua Proclamării Independenţei României, ca zi de sărbătoare naţională; PL-x 394/2016.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, îi dau cuvântul unui reprezentant pentru prezentarea raportului.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pe procedură, doamnă preşedinte!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Până atunci, o să-i dau cuvântul domnului Simonis.

Aş aprecia să aşteptaţi să vă dau şi cuvântul înainte.

Vă mulţumesc.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Înţelesesem că mi-aţi dat cuvântul.

Având în vedere că există o iniţiativă în circuitul parlamentar exact cu acelaşi obiect de reglementare, exact acelaşi titlu al legii, vă solicit retrimiterea la comisie a acestei iniţiative până când vor fi gata rapoartele pe ambele, potrivit Regulamentului, pe ambele iniţiative, şi să venim cu ambele la votul final.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Aveţi acordul liderilor de grup? Nu.

Atunci, supun votului retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Vot, vă rog.

Cu 91 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 97 de abţineri şi 3 colege sau colegi care nu votează, propunerea nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi retrimisă la comisie.

Reprezentantul comisiei raportoare, Comisia pentru cultură.

Domnule deputat Bulai, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind declararea zilei de 9 mai - Ziua Proclamării Independenţei României, ca zi de sărbătoare naţională.

În urma examinării iniţiativei legislative, membrii Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi, întocmirea unui raport de respingere a Proiectului de Lege privind declararea zilei de 9 mai - Ziua Proclamării Independenţei României, ca zi de sărbătoare naţională.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii?

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Parlamentul trebuie să ştie, şi românii trebuie să ştie că această iniţiativă se respinge, pentru că tocmai a fost adoptată o iniţiativă legislativă cu un conţinut şi cu un obiect de activitate identic.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai:

Mă scuzaţi! Rectific. Nu identic, ci similar. Nu 9 mai, ci 10 mai!

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte intervenţii la dezbateri generale, proiectul rămâne la votul final.

21. Şi ultimul punct, înainte să epuizăm timpul alocat dezbaterilor, Reexaminarea Legii privind măsurile de protecţie a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar în îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 235 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 19 iunie 2020; PL-x 299/2016/2020.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru constituţionalitate, îi dau cuvântul domnului deputat Dămureanu pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

PL-x 299/2016/2021

Raport comun asupra Legii privind măsurile de protecţie a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar în îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei.

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru învăţământ au fost sesizate cu Legea privind măsurile de protecţie a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar în îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 235 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României din 19 iunie 2020, transmisă în vederea reexaminării cu adresa PL-x 299/2016/2021.

Legea, adoptată de Parlament, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 17 februarie 2020.

La data de 12 februarie 2020 a fost formulată, de către un număr de 26 de senatori, o sesizare de neconstituţionalitate a legii transmisă spre promulgare.

La data de 17 februarie 2020 a fost formulată, de către Avocatul Poporului, o sesizare de neconstituţionalitate a legii transmisă spre promulgare.

Ca urmare a sesizării de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a pronunţat decizia prin care se admite obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că legea este neconstituţională în ansamblul său.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a dezbătut legea în şedinţa din data de 29 iunie 2020.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 235/2020 şi documentele anexate în şedinţa din data de 12 mai 2021.

Membrii celor două comisii, cu unanimitate de voturi, propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii privind măsurile de protecţie a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar în îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu doreşte.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, această lege are raport de respingere şi rămâne la votul final.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Timpul alocat dezbaterilor iniţiativelor înscrise pe ordinea de zi a fost epuizat.

Avem pauză până la 14,30, când vă invit în sală pentru a da votul final pe ordinea de zi de astăzi.

Vă mulţumesc.

După pauză

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă rog să luaţi loc în băncile dumneavoastră, pentru a putea începe sesiunea de vot final.

O să vă rog, de asemenea, să vă pregătiţi cartelele şi tabletele, astfel încât să facem un vot de control.

Rog stafful tehnic să pregătească acest vot.

Vot, vă rog.

Avem o prezenţă de 305 deputaţi.

Intrăm în sesiunea de vot final.

Punctul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; BPI 199/2021; PHCD 50/2021.

Comisia pentru regulament propune respingerea proiectului de hotărâre.

Se respinge cu votul majorităţii deputaţilor.

Vot, vă rog.

Cu 236 de voturi pentru, 73 de voturi împotrivă şi 2 colegi sau două colege care nu votează, proiectul de hotărâre a fost respins.

Punctul II. Legi ordinare. Respingeri

Punctul 2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal; PL-x 182/2020; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 203 voturi pentru, 109 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 3. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun; Pl-x 541/2018; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 260 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă, o abţinere şi 2 colegi sau două colege care nu votează, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 4. Propunerea legislativă privind exploatarea masei lemnoase; Pl-x 417/2020; lege ordinară.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 315 voturi pentru şi o abţinere, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 5. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 234 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; PL-x 262/2020; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 205 voturi pentru, 109 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 6. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea zootehniei nr. 32/2019; PL-x 313/2019; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 180 de voturi pentru, 137 de voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 7. Proiectul de Lege privind declararea zilei de 9 mai - Ziua Proclamării Independenţei României, ca zi de sărbătoare naţională; PL-x 394/2016; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 205 voturi pentru, 109 voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost respins.

Continuăm cu Punctul III. Legi organice. Respingeri.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea unor prevederi referitoare la organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie; Pl-x 698/2018; lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru muncă propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 316 voturi pentru şi un coleg sau o colegă care nu votează, proiectul a fost respins.

Punctul 9. Legea pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 565 din 19 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 13 noiembrie 2018; PL-x 219/2018/2019; lege organică.

Comisia pentru constituţionalitate propune respingerea legii.

Vot, vă rog.

Cu 209 voturi pentru, 110 voturi împotrivă şi o abţinere, legea a fost respinsă.

Punctul 10. Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 450/2020/2021; lege organică, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune respingerea legii.

Vot, vă rog.

Cu 323 de voturi pentru, în unanimitate, legea a fost respinsă.

Punctul 11. Legea privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 242 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 12 iunie 2020; PL-x 149/2020/2021; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Cu 322 de voturi pentru, în unanimitate, legea a fost respinsă.

Punctul 12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea articolului 5 al Legii nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali; Pl-x 446/2015; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 211 voturi pentru şi 112 abţineri, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 13. Proiectul de Lege privind statutul ofiţerilor de informaţii; PL-x 609/2007; lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru apărare propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 323 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 14. Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 323 din 10 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 11 septembrie 2020; PL-x 720/2018/2020; lege organică.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru constituţionalitate propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Cu 322 de voturi pentru, în unanimitate, legea a fost respinsă.

Punctul 15. Legea pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 190 din 27 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 din 4 iunie 2020; PL-x 262/2019/2020; lege organică.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru constituţionalitate propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Cu 322 de voturi pentru şi un vot împotrivă, legea a fost respinsă.

Punctul 16. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 220/2018 privind transmiterea unor suprafeţe de fond forestier din grupa I funcţională - vegetaţia forestieră cu funcţii speciale de protecţie din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale; PL-x 310/2019; lege organică.

Comisia pentru agricultură, Comisia juridică, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru mediu propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 211 voturi pentru, 110 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 17. Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 118 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2018; Pl-x 464/2017/2018; lege organică, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru constituţionalitate propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Cu 293 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 25 de abţineri, legea a fost respinsă.

Punctul 18. Legea privind măsurile...

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Explicarea votului, doamnă preşedinte!

Am apăsat butonul, doamnă preşedinte!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Explicarea votului, vă rog, domnul Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Constat că UDMR susţine că respectă deciziile Curţii Constituţionale, dar atunci când trebuie să voteze se abţine să voteze.

Legat de proiectul acesta legislativ, ce n-aţi înţeles, dragi colegi de la UDMR, n-aţi înţeles niciodată sau, mă rog, nu vreţi să înţelegeţi... (Vociferări.) ...este că atunci când eu câştig un proces în instanţă, nu eu dictez sentinţa.

Şi, apropo de acest liceu şi de acuzaţiile pe care le-aţi adus la adresa mea, să ştiţi că nu eu cercetez. Nu eu, eu nu sunt procuror. Procurorii investighează şi ei trimit în judecată, nu Dan Tanasă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm explicarea votului.

Văd că mai avem încă o intervenţie de la Grupul AUR.

Nu pot să vă mai dau cuvântul, pentru că avem un singur deputat pe grup parlamentar.

Şi o intervenţie din partea Grupului UDMR, domnul deputat Csoma Botond.

Vă rog.

O voce de la AUR:

Mai încet, mai încet!

Domnul Csoma Botond:

În Ardeal mergem mai încet, aşa facem noi. (Vociferări.)

N-am spus că dumneavoastră anchetaţi. Dumneavoastră sunteţi agentul provocator. Asta faceţi de ani de zile, vedem... (Vociferări.) ...foarte bine. Sunteţi interesaţi ca relaţiile dintre români şi maghiari să fie tensionate. Asta faceţi! Şi asta aţi făcut şi înainte de a intra în Parlament, asta faceţi şi acum, n-am spus eu... (Vociferări.) ...noi...

Voci de la PSD:

Daţi alocaţii la copii!

Domnul Csoma Botond:

...şi respectăm deciziile Curţii Constituţionale, încă o dată vă spun. (Vociferări.)

Voci de la PSD:

Daţi alocaţii la copii!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Continuăm cu punctul 18 de pe ordinea de zi, Legea privind măsurile de protecţie a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar în îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 235 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 19 iunie 2020; PL-x 299/2016/2020; lege organică.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru constituţionalitate propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Cu 319 voturi pentru, în unanimitate, legea a fost respinsă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Urmează să ne pronunţăm asupra moţiunii simple iniţiate de 82 de deputaţi; MS 4/2021.

Vă reamintesc că se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vot, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Procedură!

Înainte să anunţi, procedură, e foarte important!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Suntem...

Domnule Simonis, suntem în... (Vociferări.) ...suntem în procedură de vot. (Vociferări.)

Vreau să anunţ mai întâi rezultatul şi vă dau cuvântul pe procedură. Pentru că suntem în procedură de vot. (Vociferări.)

Domnule deputat, o să vă dau cuvântul după ce anunţ rezultatul votului, pentru că suntem în procedură de vot. (Vociferări. Aplauze. Rumoare.)

Cu 171... (Huiduieli. Rumoare. Aplauze.)

Cu 143 de voturi pentru, 171 de voturi împotrivă şi o abţinere, moţiunea simplă... (Vociferări.) ...împotriva ministrului... (Vociferări.) ...investiţiilor şi proiectelor europene a fost respinsă.

Acum vă dau şi cuvântul, domnul... (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă preşedinte,

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...deputat Simonis.

Vă rog. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Tocmai asta încercam să evit... (Vociferări.) ...să încălcaţi Regulamentul, care este o lege. (Vociferări.)

Şi cred că ar fi foarte bine ca după ce ascultaţi intervenţia mea, ori să reveniţi asupra anunţului pe care l-aţi făcut, ori să chemaţi liderii grupurilor parlamentare, să vedeţi adevărata interpretare a Regulamentului, în sensul acesta. (Vociferări.)

Vreau să se consemneze faptul că moţiunea simplă împotriva ministrului Ghinea a fost adoptată... (Aplauze.) ...de plenul Camerei Deputaţilor! (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Şi am să vă spun... (Aplauze.) ...şi am să vă spun de ce. (Aplauze.)

Potrivit art. 129 alin. (3) din Regulamentul Camerei, putem dezbate şi vota prin mijloace electronice strict actele normative. (Vociferări. Aplauze. Rumoare.)

Moţiunea simplă nu este un act normativ! (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Voci de la PSD:

Afară cu Ghinea!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Rezultatul - pe votul din sală - ne arată o diferenţă de peste 20 de voturi în favoarea adoptării moţiunii simple împotriva lui Ghinea. (Aplauze.)

Prin urmare...

Doamnă preşedinte,

Oricât de ataşată aţi fi de domnul Ghinea şi de partidul din care faceţi parte, nu puteţi lua în calcul, potrivit Regulamentului, voturile date pe tabletă! (Aplauze. Rumoare.)

Colegii dumneavoastră chiulangii... (Aplauze. Rumoare.) ...trebuiau să fie în sală... (Aplauze.) ...să-l susţină pe Cristian Ghinea! (Aplauze.)

Mai mult, Decizia nr. 148 din 2007 a Curţii Constituţionale stipulează foarte clar faptul... (Vociferări.) ...că moţiunea simplă nu este act normativ! (Aplauze.)

Prin urmare, dacă moţiunea simplă nu e act normativ... (Vociferări.) ...dacă noi avem în regulament că putem vota online pe tablete strict acte normative, înseamnă că nu aveţi dreptul, conform legii, pentru că Regulamentul este lege, să luaţi în calcul voturile online!

Prin urmare... (Vociferări. Rumoare.) ...să plece Ghinea! Moţiunea simplă a fost adoptată! (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnul Simion, doriţi să interveniţi pe procedură? (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Mai avem... (Aplauze.) ...mai avem 3 intervenţii.

Vreau să iau intervenţiile pe procedură, ale liderilor de grup.

Vă rog, domnul Simion. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, această moţiune simplă a trecut. (Aplauze.)

Dacă... (Aplauze.)

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Dacă nu anunţaţi corect, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, rezultatul votului celor... deputaţilor prezenţi, este abuz în serviciu.

Aşa că vă rog... (Aplauze. Vociferări.) ...anunţaţi corect rezultatul! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc.

Dau cuvântul mai departe domnului lider de grup, Andronache. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Stimaţi colegi,

Ar fi bine să vă uitaţi ce înseamnă vot prin mijloace electronice. (Râsete.)

Şi, din perspectiva aceasta, avem două modalităţi de exprimare a votului prin mijloace electronice.

Vorbim despre votul cu cartelă, pe care l-aţi exercitat, şi nu aţi exercitat vot prin ridicare de mână, stimaţi colegi... (Aplauze. Vociferări.) ...şi la acesta se adaugă votul pe tabletă. (Vociferări.)

Singura situaţie în care s-a votat strict pe tabletă a fost cea din perioada de urgenţă!

Nu confundaţi perioada de urgenţă cu situaţia actuală!

A fost vot prin mijloace electronice, vot deschis.

Ca atare, votul consemnat de doamna preşedinte de şedinţă este votul corect... (Vociferări.) ...moţiunea a fost respinsă!

O voce din sală:

Ruşine! Ruşine! (Vociferări. Aplauze. Rumoare.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Domnul deputat Badea, vă rog, aveţi cuvântul. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Da.

Vreau să-i dau... (Vociferări. Rumoare.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi,

Comportamentul...

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

...replica...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...acesta nu vă face cinste în niciun fel.

Aşa că haideţi să-l ascultăm pe colegul nostru, aşa cum... (Vociferări.) ...au fost ascultaţi şi ceilalţi colegi, inclusiv liderul dumneavoastră de grup, de la PSD, domnul Simonis.

Vă rog, domnul Badea, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vreau să-i dau replica domnului Simonis, care se află într-o gravă eroare când spune că Regulamentul Camerei Deputaţilor ar fi o lege, da?

Legile se votează de ambele Camere ale Parlamentului şi Regulamentul Camerei se votează doar... (Aplauze.) ...de către Camera Deputaţilor... (Aplauze.)

Prin urmare, nu poate fi lege. (Aplauze.)

De aceea se şi numeşte regulament.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Simonis, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Să ştiţi, domnule preşedinte al Comisiei juridice, faptul că abuzul în serviciu se plăteşte grav... (Vociferări.) ...indiferent dacă e regulament comun sau separat.

Domnule Andronache,

Haide, ca să fie foarte, foarte clar. (Vociferări.)

Păi, dumneavoastră spuneţi că noi am avut această prevedere de vot, prin tablete, de 30 de ani încoace, nu? (Vociferări.) Pentru că dumneavoastră spuneţi că e totuna.

Or, eu ţin să vă aduc aminte că anul trecut, în martie 2020, a fost necesară o modificare a Regulamentului... (Vociferări.) ...Camerei Deputaţilor, în sensul de a putea vota cu tablete în sistem STS.

Unul este votul cu cartele şi altul este cu vot în sistem STS.

Însă... (Vociferări.) ..însă, după ce am... modificat acest articol, art. 129, am spus că putem vota în sistem STS strict acte normative. Iar moţiunea nu e act normativ. Vă tot spun asta până înţelegeţi!

Doamnă preşedinte,

Dumneavoastră aveţi libertatea de a face ceea ce doriţi. Eu vă spun ce se va întâmpla.

Cei de la aparatul tehnic, secretariatul general, vor spune că - potrivit stenogramei - dumneavoastră vă asumaţi distorsionarea adevărului şi încălcarea legii. Pentru că dânşii vor spune că preiau strict ceea ce este pe stenogramă. Şi dumneavoastră vă asumaţi, pe persoană fizică, încălcarea legii.

Vă spun... (Aplauze. Vociferări.) ...cât de clar se poate... (Aplauze. Vociferări.) ...că Partidul Social Democrat nu va accepta aşa ceva şi vom face în aşa fel încât cei care astăzi încalcă legea, indiferent cum se cheamă, să plătească!

De aceea, vă rog să fiţi foarte atentă! (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul deputat Andronache, aveţi cuvântul. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule lider Simonis,

Hotărâţi-vă! Dacă această moţiune a trecut, cum spuneţi, prin votul din sală, atunci aflaţi că moţiunea împotriva domnului Voiculescu a căzut. A căzut, tot pe votul din sală. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Nu.

Domnul Gabriel Andronache:

Ba da, aşa este! (Vociferări.)

Da?

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis vine la tribună.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule... domnule deputat Simonis!

Domnule deputat Simonis... (Vociferări.) ...vă rog să luaţi loc în bancă! (Aplauze. Rumoare.)

Vă rog să luaţi loc în bancă şi, dacă mai aveţi intervenţii, vă voi da cuvântul!

Domnul Gabriel Andronache:

Deci, la votul pe moţiunea domnului Voiculescu, s-a votat... (Vociferări.) ...şi pe tabletă, şi s-a acceptat, şi s-a consemnat acel rezultat.

Pe cale de consecinţă, situaţia este foarte simplă şi clară.

Votul electronic... (Vociferări.) ...este format din cele două componente şi asta am votat întotdeauna.

În raport cu ce spuneţi... (Vociferări.) ...în raport cu ce spuneţi dumneavoastră, au fost multe situaţii în care am votat inclusiv hotărâri ale Camerei Deputaţilor, care sunt acte infraconstituţionale, nu sunt acte normative, şi au fost validate prin vot atât pe cartelă, cât şi prin vot electronic pe tabletă.

Dumneavoastră vreţi să sugeraţi acum, aici, că hotărârile Camerei Deputaţilor, pentru multe situaţii...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Te aude Dorneanu!

Domnul Gabriel Andronache:

...hotărârile sunt acte infraconstituţionale, nu sunt acte normative. (Vociferări.)

Nu sunt acte normative, domnule Simonis! (Vociferări.) Sunt, potrivit dispoziţiilor constituţionale, acte infraconstituţionale.

Deci, dumneavoastră puneţi sub semnul întrebării inclusiv toate hotărârile Camerei Deputaţilor?

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Toate... ilegal, da.

Domnul Gabriel Andronache:

Iar doamna preşedinte, în exercitarea funcţiunii sale, este apărată de toate dispoziţiile constituţionale, îmi pare rău!

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Drept la replică!

Drept la replică, înainte de... (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Avem... avem un... (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Da, da, am drept la replică! Am drept la replică, mi-a zis numele! (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, aveţi... drept la replică.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Andronache,

Nu e adevărat ce spuneţi dumneavoastră! (Vociferări.)

Eu ştiu că dumneavoastră sunteţi mai chiulangii, de la USR şi PNL. (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

De aceea...

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...de 6 luni stăm şi urmărim fiecare vot, la fiecare moţiune, în sală, pe votul din sală. Şi, din păcate, până acum, aţi chiulit mai puţin şi fiecare vot în sală l-aţi câştigat.

Este pentru prima dată, la o moţiune simplă, în această legislatură, de când avem această prevedere regulamentară, când votul în sală este detaşat în favoarea adoptării moţiunii simple.

Ceea ce spuneţi dumneavoastră nu are nicio legătură cu adevărul. Avem o singură modalitate de a vota chestiuni care nu sunt acte normative - votul pe cartele, din sală. Vot pe care l-am câştigat astăzi! (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bine! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, domnul deputat Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Trebuie să acceptaţi rezultatul... (Vociferări.) ...acestui vot - PSD şi AUR au avut cu aproape 30 de voturi mai puţin.

Le mulţumesc colegilor de coaliţie, pentru susţinerea ministrului Ghinea.

Mergem înainte!

Au venit şi colegii senatori, haideţi să încheiem şedinţa!

Degeaba încearcă să se agaţe de nişte chichiţe inventate acum, în ultimul moment... (Vociferări. Rumoare.) ...domnii de la PSD! (Vociferări. Rumoare.)

Suntem... votăm prezenţă... (Aplauze.) ...în plen... (Aplauze.) ...şi vot electronic înseamnă... (Vociferări.) ...vot electronic cu cartelă - în plen - sau pe tabletă. (Vociferări.)

Asta a fost foarte clar, asta am făcut... (Vociferări.) ...toată această sesiune. Au mai fost două moţiuni care au fost dezbătute şi votate...

Voci de la PSD:

Hoţii! Hoţii!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...în această Cameră, Camera Deputaţilor...

Voci de la PSD:

Hoţii! Hoţii! Hoţii! Hoţii!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Hoţii strigă "hoţii"! (Aplauze. Vociferări. Huiduieli. Rumoare.)

Voci de la PSD:

Hoţii! Hoţii! Hoţii! Hoţii! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc frumos. (Vociferări. Rumoare.)

Nu mai sunt intervenţii pe procedură, aşa că declar închisă această şedinţă de plen. (Vociferări.)

Aveţi dreptul, mai departe, să faceţi ce doriţi, inclusiv să sesizaţi Curtea Constituţională.

O zi bună!

Pauză - până la 15,30, când sunteţi invitaţi din nou în sala de plen, pentru a avea plenul comun, alături de colegii de la Senat.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,10.