Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,28.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 16 iunie 2021, dedicată declaraţiilor politice.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă.

Vă rog.

Vă rog să ne încadrăm în cele 3 minute.

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică - "Distribuţia de măşti de protecţie neconforme. Să-l întrebăm pe domnul Arafat, cine este responsabil pentru nerespectarea normelor din domeniul sanitar, prin introducerea pe piaţă de produse neconforme? Lipsa unui standard de produs pentru masca de protecţie!".

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a efectuat controale la peste 500 de operatori economici, la nivelul întregii ţări, care comercializau măşti de protecţie, controale în urma cărora a scos de pe piaţă peste 30 de milioane de măşti neconforme. Rezultatele investigaţiei ANPC relevă faptul că 90% dintre măşti încalcă prevederile legale. Populaţia respectă obligaţia de a purta mască, pentru a limita extinderea epidemiei, însă autorităţile statului rămân în pasivitate, în timp ce piaţa s-a umplut de produse neconforme.

De asemenea, sistemul de alertă a înregistrat în 2020 peste 200 de alerte din 20 de ţări, în principal cu privire la măşti defecte. Chiar dacă Comisia Europeană oferă sprijin financiar pentru proiecte comune şi contribuie la coordonarea supravegherii pieţei, statele membre au competenţa de a reglementa utilizarea adecvată a măştilor de protecţie.

Autorităţile române au pus în ultimul an o presiune uriaşă pe cetăţean pentru respectarea unor reguli stricte în vederea limitării răspândirii virusului, dând indicaţii şi făcând schiţe privind purtarea corectă a măştii de protecţie.

Să-l întrebăm pe Arafat, cine este responsabil pentru nerespectarea normelor din domeniul sanitar, prin introducerea pe piaţă de produse neconforme, punând în pericol viaţa şi sănătatea cetăţenilor? De ce nu există un standard de produs pentru masca de protecţie, implementat la nivel de ţară, pentru a evita importul măştilor neconforme?

Comisia Europeană a dezbătut în plen problema distribuţiei măştilor de protecţie şi a reamintit că statele membre au responsabilitatea privind elaborarea campaniilor de informare cu privire la măştile faciale şi competenţa de a reglementa utilizarea adecvată a acestora. De asemenea, Comisia atrage atenţia asupra obligaţiei producătorilor de a furniza instrucţiuni şi alte informaţii relevante, inclusiv gradul de protecţie pe care îl poate asigura masca facială, informaţii clare, uşor de înţeles, inteligibile şi lizibile.

Aşa cum am fost informaţi, Comisia şi statele membre aplică în permanenţă o gamă largă de măsuri, pentru a se asigura că în întreaga UE sunt vândute numai măşti de protecţie sigure şi conforme, fiind elaborate standarde europene armonizate, utilizate în prezent pe scară largă.

Astfel, statele membre sunt responsabile pentru sănătatea publică pe teritoriile lor şi pot primi finanţare în cadrul Programului UE în domeniul sănătăţii. Documentele de orientare ale Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor pentru măştile faciale constituie referinţe ştiinţifice solide cu privire la protecţia oferită de diferitele tipuri de măşti, dar România n-a aflat de ele şi continuă să livreze cetăţeanului produse neconforme.

În acest context, rămân multe întrebări fără răspuns. Oare acţiunile autorităţilor competente nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de zădărnicire a combaterii bolilor?

Considerăm că autorităţile competente naţionale trebuie să se alinieze standardelor europene, să dispună măsurile necesare pentru evitarea introducerii pe piaţă a măştilor neconforme şi să efectueze demersuri clare pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin punerea în circulaţie a produselor neconforme.

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Domnul deputat Florin Piper-Savu.

Se pregăteşte doamna deputat Christine Thellmann.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deputat Florin Piper-Savu, Circumscripţia 36 Teleorman.

Declaraţia politică se intitulează "Copiii, pe primul loc!".

Datele statistice arată că România este ţara în care:

• 36 % dintre cei 3,7 milioane de copii ai României sunt în risc de sărăcie şi excluziune socială, iar 3% dintre copii adorm flămânzi şi nu au niciodată suficientă mâncare;
• 400.000 de copii de vârstă şcolară nu merg la şcoală;
• anual, peste 46.000 de copii părăsesc timpuriu şcoala;
• rata copiilor de vârstă şcolară neînscrişi la şcoală este de 6% la nivelul întregii populaţii, dar ajunge la 22% pentru copiii de etnie romă şi la 29% pentru copiii cu dizabilităţi;
• peste 50.000 de copii sunt separaţi de familiile lor, în mare parte din cauza sărăciei, violenţei sau abandonului.

Înţelege, oare, Guvernul aceste date? Mai sunt copiii pe primul loc?

Înainte de alegeri, PNL, prin premierii Cîţu şi Orban, promitea eşalonarea în 5 tranşe a alocaţiilor dublate prin legea adoptată de PSD. Acum, anunţă că vor anula două dintre acestea. Scuza premierului, aceea că nu are cei 2,1 miliarde de lei necesari pentru copii, este penibilă, în contextul în care alocă, prin PNRR, 2,9 miliarde de lei pentru unul dintre sponsorii de partid.

Alocaţiile dublate nu vor rezolva toate problemele copiilor din România, dar sunt un ajutor important. Cunosc familii care îşi cresc cu decenţă copiii, doar din alocaţii şi din munca cu ziua, familii care ştiu să îşi drămuiască fiecare bănuţ pe care îl investesc în educaţia copiilor.

Alocaţiile copiilor nu sunt pomană din partea Guvernului şi nici nu sunt bani de cheltuit în cârciumă. Majoritatea PNL-USR-UDMR trebuie să înţeleagă că "niciun copil nu poate fi lăsat în urmă" şi să pună în aplicare legea adoptată de PSD.

Problemele copiilor din România nu pot rămâne doar în atenţia unor organizaţii neguvernamentale, care, în lipsa unei puteri de decizie, glăsuiesc în pustiu, fără să fie luate în seamă.

Se dovedeşte astfel că cei 3,7 milioane de copii ai României trăiesc azi într-o ţară de fum, care se construieşte pe dictoane lipsite de substanţă şi emise numai pentru a suna bine în urechile alegătorilor; copiii noştri trăiesc într-o "Românie educată" prin foamete şi sărăcie; într-o "Românie a bunului-simţ" pe care înşişi decidenţii nu-l mai respectă de mult.

"Copiii sunt pe primul loc" rămâne scris frumos, caligrafic, pe o hârtie, în timp ce copiii, mai ales cei din medii sărace, rămân pe ultimul loc în atenţia guvernanţilor.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Doamna Christine Thellmann, vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi vine în contextul participării preşedintelui ţării noastre la Summitul NATO de la Bruxelles.

"România este o ţară respectată de partenerii internaţionali, datorită eforturilor preşedintelui Klaus Iohannis!"

Dacă ne amintim de combinaţiile făcute de PSD şi Dragnea pentru a ajunge la aceeaşi masă cu preşedintele Statelor Unite, ni se face ruşine, vrem să uităm cât mai repede acele momente.

Dacă este cineva care ne face cu adevărat să fim mândri că suntem români, acesta este preşedintele Klaus Iohannis. Cu fiecare participare a Domniei Sale la o reuniune internaţională, ne face cinste ţării.

Preşedintele nostru nu este ocolit de aliaţi, are un cuvânt de spus pe plan internaţional şi este ascultat. Să ne amintim doar de Summitul UE organizat la Sibiu, unde întreaga elită europeană s-a simţit cu adevărat "acasă", iar România s-a simţit, cu această ocazie, cu adevărat o ţară europeană.

Preşedintele a susţinut procesul de adaptare a Alianţei Nord-Atlantice la actualul context de securitate, astfel încât organizaţia să devină mai puternică politic şi militar şi mai capabilă să facă faţă noilor provocări de securitate.

Pe agenda Summitului s-a aflat şi decizia de declanşare a negocierilor privind un concept nou, Conceptul Strategic al Alianţei, în contextul schimbărilor fundamentale ale mediului internaţional de securitate faţă de momentul adoptării, în 2010, a celui actual. România va fi una dintre ţările care va beneficia în mod direct.

La Summit, preşedintele României a pledat pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe flancul estic aliat, în special în regiunea Mării Negre.

De asemenea, a vorbit şi despre rolul activ al ţării noastre, care reprezintă un furnizor de stabilitate şi securitate în regiune.

Alături de preşedintele Biden şi de ceilalţi lideri aliaţi, preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat unitatea, solidaritatea şi coeziunea NATO. Prin deciziile adoptate la Summitul de la Bruxelles, securitatea României şi a cetăţenilor săi este mai bine asigurată.

O lecţie de diplomaţie şi de demnitate, cu adevărat!

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim.

Are cuvântul domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, Grupul parlamentar al USR.

Se pregăteşte domnul Dan Tanasă, Grupul AUR. Nu este.

Domnul Lilian Scripnic?

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Acum două săptămâni, la scurt timp de la prezentarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aici, în Parlament, domnul Ciolacu anunţa furios că PSD va depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Cîţu. Apoi, atacurile absurde s-au îndreptat împotriva ministrului investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, în încercarea de a discredita şi "a rupe" ceva capital electoral.

Putem constata că retorica absurdă a PSD împotriva PNRR s-a transformat în grotesc.

Doamnelor şi domnilor de la PSD,

Cum puteţi susţine public că PNRR ar fi un plan de austeritate, să susţineţi că fiecare zi înseamnă pierderi imense din fondurile europene, când prognoza Comisiei Europene estimează creşterea PIB cu 3,8% în 2021 şi 4% în 2022, creşterea estimată în cazul României fiind mai mare decât media Uniunii Europene?

Doamnelor şi domnilor de la PSD,

Am văzut cum denunţaţi public PNRR ca fiind instrument de îmbogăţire ilicită a dreptei, iar asta pentru că nu-l administraţi, aşa cum aţi făcut pe vremea lui Dragnea!

Tactica aceasta, de inversare a predicatelor şi de răsturnare a indicatorilor negativi, nu este una originală şi este redată plastic prin formula "Hoţul strigă - «Hoţii!"»". Aţi practicat-o în trecut, sub conducerea lui "Daddy" şi speraţi acum că românii nu-şi mai aduc aminte şi vă vor crede din nou - nimic mai fals!

Ce vă supără în acest Plan, doamnelor şi domnilor de la PSD? Oare nu acele reforme de care v-a fost întotdeauna teamă sau pe care niciodată nu aţi fost capabili să le înţelegeţi? Nu cumva acele planuri de modernizare, pe care le-aţi tot promis românilor, pe tot parcursul celor 3 decenii? Sau poate măsurile concrete, iniţiate de ministrul Ghinea, pentru debirocratizarea proiectelor pe fonduri europene?

Dar mai trebuie să înţelegeţi un lucru - că aceşti bani nu se dau pe ochi frumoşi! Granturile nu sunt alocate discreţionar, pe baza loialităţilor baronilor locali şi a clientelei politice, aşa cum v-aţi obişnuit în toţi aceşti ani!

De-asta nu vă convine şi atacurile sunt în continuare îndreptate împotriva ministrului Cristian Ghinea, pentru că nu cedează şantajelor şi minciunilor sfruntate lansate de propaganda PSD-istă!

De ajuns! Nu aţi reuşit nici de această dată să treceţi moţiunea voastră hilară şi aţi vrut să furaţi până şi rezultatul moţiunii simple de ieri, inventând noi chichiţe legislative!

România are nevoie acum de acest Plan, pentru a ieşi cât mai rapid la mal, înfundată în datorii şi subdezvoltare, tot de voi!

PNRR este şansa României de a ţine pasul cu Europa modernă şi să declanşeze transformări reale!

Obiectivul pe termen lung nu ţine de PNRR, acesta reprezintă doar baza prin care România să aibă posibilitatea în continuare să se dezvolte singură.

PNRR are reforme, are investiţii, iar această Coaliţie merge mai departe!

Şi, cu părere de rău, atât pentru colegii de la AUR, cât şi de la PSD, moţiunea de cenzură care urmează să fie votată peste câteva zile...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

...peste câteva zile, va avea aceeaşi soartă ca moţiunea de ieri - va pica!

Vă mulţumesc.

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Dar de unde sunteţi atât de sigur?

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim.

Domnul Lilian Scripnic.

Se pregăteşte domnul deputat Romulus-Marius Damian.

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este următoarea - "În loc să mărească vârsta de pensionare, Guvernul trebuie să adopte politici profamilie, de încurajare a creşterii natalităţii!".

În lipsa politicilor publice de creştere a natalităţii, actualul Guvern introduce, prin PNRR, perspective revoltătoare pentru românii care au muncit o viaţă întreagă pentru a beneficia la bătrâneţe de o pensie decentă. Mai precis, Guvernul ne spune că toate contribuţiile la pensie, plătite de cetăţenii acestei ţări, vreme de zeci de ani, devin irelevante odată cu creşterea vârstei de pensionare. Filozofia Guvernului în domeniul pensiilor încurajează tranziţia de la locul de muncă direct la locul de veci.

Alternativa la această filozofie este încurajarea natalităţii, astfel încât populaţia activă să fie mereu la un nivel care să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii. Alte ţări, cum ar fi Ungaria şi Polonia, cheltuiesc masiv pentru încurajarea natalităţii. Alocaţii lunare, bani pentru casă şi maşină, ajutor de şcolarizare, garantarea unei pensii pentru "mame eroine", construcţia de creşe şi grădiniţe, tabere de vară ieftine pentru copii, alocaţii pentru bunicii care îşi îngrijesc nepoţii, concediu plătit pentru bunicii care muncesc, dar care vor să îngrijească nepotul nou-născut - acestea sunt doar câteva dintre măsurile cuprinse în politicile profamilie adoptate în ţările care lucrează intens pentru a inversa tendinţele demografice negative.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică:

- În anul 2020, numărul nou-născuţilor vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 178.630 de copii, cel mai mic număr de nou-născuţi din 1930 până în prezent;

• La începutul anului 2021, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani, cu domiciliul în România era de 3.895.000, în scădere cu 40.000, comparativ cu anul anterior;
• În anul 2020, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori, ajungând la 34 de nou-născuţi la 1.000 de femei fertile, adică între 15 şi 49 de ani;
• Tot în 2020, speranţa de viaţă a fost de 74,2 ani, însemnând o scădere cu 1,3 ani, comparativ cu nivelul din anul 2019. De menţionat că speranţa de viaţă din România, oricum fiind mai mică cu 7-8 ani decât în Europa, a înregistrat o stagnare din 2013 până în 2019.

Având în faţă acest tablou dezolant, solicit Guvernului să implementeze politici de corectare a tendinţelor demografice negative. Dacă acest lucru nu se întâmplă cât de curând, România se va transforma...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Lilian Scripnic:

...într-o insulă depopulată a Europei, iar conceptul de pensie va deveni, cu adevărat, un concept golit de conţinut.

Deputat AUR, Lilian Scripnic, Circumscripţia electorală nr. 18 Galaţi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim.

Domnul deputat Romulus-Marius Damian.

Se pregăteşte domnul deputat Valentin-Ilie Făgărăşian. Nu este.

Domnul deputat Florică Ică Calotă?

Domnul Romulus-Marius Damian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de azi - "Demisia, domnule ministru Ghinea!".

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi face referire, poate, la cel mai incompetent ministru din Guvernul Cîţu, la ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea.

Este de neconceput cum acesta încă deţine o funcţie atât de importantă pentru dezvoltarea României, după eşecul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Este inadmisibil ca după două eşecuri, să se depună la Bruxelles a treia variantă, la fel de dezastruoasă, a PNRR, un plan atât de important prin prisma celor aproape 30 de miliarde de euro alocate ţării noastre.

Este inadmisibil şi ce s-a întâmplat ieri în Parlamentul României, când reprezentanţii puterii nu au vrut să recunoască faptul că moţiunea simplă iniţiată de PSD împotriva ministrului Ghinea a trecut, datorită votului deputaţilor prezenţi în sală! În schimb, PNL-USR PLUS-UDMR preferă să lase în funcţie un ministru care şi-a dovedit lipsa de performanţă în timpul guvernării Cioloş, ca ministru al fondurilor europene, şi care şi-a dovedit-o din nou şi în Guvernul Cîţu.

Cum să ai tupeul să deturnezi un plan care ar putea ajuta românii şi să aloci sute de milioane de euro clientelei de partid, firmelor private, sponsorilor de partid?!

Cum să îndatorezi ţara pe 30 ani cu alte 15 miliarde de euro, prin PNRR?!

Românii vor avea numai de suferit de pe urma Planului propus de USR şi PNL! Nu vor primi niciun sprijin financiar, dar vor primi în schimb taxe şi impozite noi - taxe noi pe mediu, pe transport, pe IT.

Este de-a dreptul tragic că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene rămâne sub conducerea celui care a îngropat fondurile europene în 2016 şi care acum riscă să aducă pierderi de miliarde de euro României.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Marius-Romulus Damian, Caraş-Severin.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Domnul deputat Valentin-Ilie Făgărăşian.

Vă rog.

Se pregăteşte doamna deputat Natalia Intotero.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi - "Despre protecţia lucrătorului român în străinătate, unde s-a vorbit puţin şi s-a făcut şi mai puţin!".

Libertatea de circulaţie în spaţiul Uniunii Europene a dat cetăţenilor români şansa uriaşă de a lucra pentru salarii mai bune decât a putut şi poate să ofere economia naţională. Aceste milioane de români, care sunt părinţii, fraţii şi surorile noastre, contribuie astăzi la creşterea economică şi la prosperitatea statelor dezvoltate din Uniune. În acelaşi timp, prin miliardele de euro câştigate cu sudoarea muncii lor, pe care le transmit lunar acasă, în România, către copiii şi părinţii lor, ei contribuie la susţinerea creşterii economice din ţara noastră şi contribuie la subzistenţa a sute de mii de familii rămase acasă.

Din păcate, în ultimii ani nu am observat vreo preocupare deosebită a statului român faţă de soarta cetăţenilor săi din afara frontierelor, deşi presa din Europa a relatat constant despre abuzurile la care sunt supuşi lucrătorii români din statele UE. Dimpotrivă, Guvernele PSD au făcut tot ce le-a stat în putere ca să taie din drepturile şi libertăţile românilor. Mai mult decât atât, atunci când au venit acasă să-şi strige nemulţumirea faţă de acţiunile toxice ale PSD, au fost bătuţi în Piaţa Victoriei, pentru că îşi doreau o "ţară ca afară".

Stimaţi colegi,

Abia odată cu preluarea guvernării de către Partidul Naţional Liberal, Guvernul Orban a schimbat atitudinea statului român faţă de diaspora, declanşând o serie de acţiuni care să conducă la o mai bună respectare a drepturilor lucrătorilor români din spaţiul Uniunii. Pentru mulţi dintre dumneavoastră, a fi plecat la muncă în străinătate este sinonim cu a pleca în vacanţă în lumea dezvoltată. Din păcate, lucrurile nu stau deloc aşa. Dimpotrivă, pentru prea mulţi români, munca în străinătate este un calvar.

Vă mărturisesc că sunt unul dintre cei care au luat calea străinătăţii încă din primii ani de după căderea comunismului şi am trăit pe propria experienţă cele mai multe dintre problemele cu care se confruntă astăzi românii care câştigă o pâine cinstită, muncind din greu. Abuzurile la care sunt supuşi unii lucrători români sunt multiple şi aş enumera numai câteva dintre acestea - spaţiile de cazare improprii, lipsa accesului la spaţii sanitare curate, hrană de slabă calitate, nerespectarea orarului de muncă şi a timpului de repaus, nerespectarea termenelor de plată a salariilor sau chiar a sumelor cuvenite, dar şi multe altele. Şi, de parcă nu ar fi îndeajuns, nici măcar instituţiile statului român din acele state nu îi bagă în seamă pe cetăţenii români.

Stimaţi colegi,

Cred că puterea unui stat se măsoară în capacitatea sa de a-şi proteja cetăţenii. Nu cred că toate problemele cu care se confruntă lucrătorii români din diaspora se pot rezolva numai prin acţiunile Ministerului Muncii...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

...sau ale Ministerului Afacerilor Externe. Dimpotrivă, cred că toate instituţiile statului român trebuie să acţioneze convergent pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui român aflat în afara graniţelor ţării sale.

Chiar şi noi, parlamentarii, prin relaţiile parlamentare bilaterale, în special cu Parlamentele din statele unde se află cele mai mari comunităţi de români, putem iniţia demersuri şi negocieri politico-diplomatice pentru a apăra drepturile românilor.

De asemenea, cred că şi la nivel intern...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

...avem datoria de a reglementa mai bine situaţia firmelor de intermediere pe piaţa muncii, precum şi modul în care acestea încheie contracte de muncă cu angajaţi din România.

Vă mulţumesc.

Valentin Făgărăşian, deputat al PNL.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Doamna deputat Natalia-Elena Intotero.

Se pregăteşte domnul deputat Dragoş-Gabriel Zisopol.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Copiii etnici români din Ucraina, abandonaţi de Guvernul României".

Constituţia României menţionează importanţa românilor de pretutindeni în esenţa statului nostru. Articolul 7 spune astfel - "Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt".

Astăzi, vreau să discutăm despre comunităţile istorice şi despre situaţia etnicilor români din Ucraina.

În luna martie, Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina le-a adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Iohannis şi prim-ministrului. În cuprinsul acesteia, semnatarii menţionează că programul de burse pentru elevii etnici români din Ucraina, proiect iniţiat de PSD în 2018, este în pericol, iar împreună cu acesta, viitorul întregii comunităţi româneşti - "Acest program ne redase speranţa că vom putea salva învăţământul în limba română din Ucraina şi încetini procesul tot mai accentuat de asimilare lingvistică şi etnică".

În 2018, programul de burse a acoperit nevoile elevilor români din clasele I. În 2019, am dezvoltat acest proiect, acordând burse celor din clasele I şi a II-a. În 2020, Guvernul liberal a recunoscut importanţa acestui proiect şi a decis să îl continue, bursele ajungând la aproximativ 5.500 de elevi din clasele I-III.

Anul acesta, în 2021, nu avem burse. Bugetul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni nu prevede acest proiect în lista de acţiuni finanţate. Avem, în schimb, nesiguranţă şi promisiuni - promisiuni că statul va ajuta, promisiuni că Departamentul o să primească bani la rectificare, promisiuni că românii din Ucraina nu sunt uitaţi de un Guvern aflat în derivă politică. Faptele, însă, ne arată altceva.

Timpul este scurt. În anul 2019, atunci când numărul beneficiarilor acestor burse de studiu a fost de aproximativ 3.900 de elevi înscrişi în anul şcolar 2018-2019, angajaţii ministerului au trudit pentru a se încadra în termenele presupuse de acordarea de avansuri şi decontarea lor, procedurile necesitând timp şi atenţie, asta, când banii au fost prevăzuţi pentru acest program, de la bugetul de stat, încă de la începutul anului. Mă tem că anul acesta nu va fi timp suficient, aflându-ne deja la jumătatea anului, fără bani, fără proceduri, ci doar cu o linişte deranjantă a acestui Executiv, pe acest subiect.

Este vorba de aproximativ 7.500 de elevi etnici români din Ucraina, care aşteaptă sprijinul venit din partea statului român.

Respectaţi Constituţia, respectaţi responsabilitatea pe care o aveţi, iar dacă acestea nu vă conving, măcar respectaţi-vă propriul program de guvernare!

Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD de Hunedoara. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Se pregăteşte domnul deputat Florea Daniel.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Ziua drapelului naţional al României - 26 iunie"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Alături de stemă, sigiliu şi imn, drapelul nostru este un simbol naţional, aşa cum prevede Constituţia României din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. În forma actuală, Constituţia stabileşte prin articolul 12 că "drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu".

În îndelungata istorie a ţării, drapelul României nu a suferit transformări majore, cu excepţia proporţiilor şi poziţiilor culorilor. Conform legii, drapelul României este dreptunghiular, cu lăţimea egală cu 2/3 din lungimea lui, dimensiunile fâşiilor fiind de 33% pentru fiecare culoare. Culorile drapelului sunt roşu vermillon, galben crom şi albastru cobalt, plasate vertical, albastrul fiind aşezat aproape de lance, galben la mijloc şi roşu în exterior.

Tricolorul a fost stindard şi martor al multor momente definitorii din istoria poporul român.

În anul 1821, cele trei culori se regăseau pe drapelul de luptă al lui Tudor Vladimirescu. Ciucurii steagului său, singura parte din flamură care a mai rămas mărturie a simbolului celor trei culori - roşu, galben şi albastru - se află astăzi expuşi în colecţia Muzeului Militar Naţional "Regele Ferdinand I" din Bucureşti.

Drapelul conţinând cele trei culori a fost utilizat în secolul XIX ca simbol al identităţii şi unităţii naţionale.

Drapelul Naţional a fost decretat pentru prima dată ca simbol naţional, la 26 iunie 1848, prin Decretul nr. 252 al Guvernului revoluţionar provizoriu din Ţara Românească. Guvernul provizoriu preciza că "Steagul naţional va avea trei culori - albastru, galben şi roşu", iar deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri, cât şi pe monumentele şi decretele publice, va fi "Dreptate, Frăţie". Drapelul naţional tricolor astfel decretat a fost sfinţit a doua zi în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci "Câmpia Libertăţii".

În anul 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite, afirmând că "Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea".

În timpul domniei lui Carol I, în anul 1867, este adoptat drapelul cu forma pe care o are şi astăzi. În data de 17 iulie 1877, la cartierul general de la Poiana, când au fost înmânate câteva steaguri, Carol I le-a spus ostaşilor români prezenţi - "Dându-vă drapelul corpului, vă încredinţez onoarea României, pe care o pun astfel sub scutul curajului, devotamentului şi abnegaţiunii voastre...".

Decretul-lege...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

...nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a Consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale, la articolul 1 prevedea, printre altele, faptul că "drapelul ţării este tricolorul tradiţional al României".

La 20 mai 1998, prin Legea nr. 96, ziua de 26 iunie a fost proclamată Zi a Drapelului Naţional al României.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Mai presus de tot şi toate, Tricolorul este mărturia jertfelor eroilor români, este ambasadorul României în întreaga lume, este simbolul fundamental al identităţii româneşti, al tuturor celor pentru care "Acasă-i România, acasă-i tricolorul!".

La mulţi ani Drapelului Naţional al României!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

La mulţi ani Drapelului Naţional al României!

Domnul deputat Florea Daniel.

Se pregăteşte domnul deputat Florică Ică Calotă.

Domnul Daniel Florea:

"S.O.S. educaţia copiilor noştri!"

Trebuie, de urgenţă, să luăm măsuri pentru ca fenomenul abandonului şcolar, care devine din ce în ce mai îngrijorător, să înceteze!

Până acum, tot felul de consultanţi, analişti, specialişti - în doar ei ştiu ce - au făcut tot felul de hârtii, au tocat banii publici şi timpul funcţionarilor şi al cadrelor didactice, dar, din păcate, singurul obiectiv pe care l-au atins a fost că şi-au populat conturile de Facebook, de Instagram şi de Linkedin cu fotografii zâmbitoare şi cu tot felul de citate din operele unor oameni mult mai deştepţi decât ei.

Unul dintre motivele respingerii PNRR de către Comisia Europeană este că, în privinţa abandonului şcolar, Guvernul României a scris că doreşte 100.000 de milioane de euro - adică, 100 de miliarde de euro, în condiţiile în care toţi banii alocaţi României sunt 29,2 miliarde, dintre care 15 miliarde trebuie să le dăm înapoi -, ceea ce demonstrează în mod clar cam câtă atenţie se acordă, de la nivel central, combaterii acestui flagel.

Şi vorbim despre un an în care s-au născut cei mai puţini copii români din 1930 până în prezent, în care s-au născut mai mulţi copii români în diaspora decât în interiorul graniţelor ţării, în care copiii practic nu au fost mai deloc la şcoală, iar aproape 90% dintre ei nu au avut acces la educaţie în mod real.

În aceste condiţii, trebuie neapărat ca guvernanţii să conştientizeze problema, să o înţeleagă şi să creeze cadrul legal ca să o rezolve.

Dacă nu ştiţi cum, guvernanţi, nu este nicio ruşine să întrebaţi specialiştii PSD, pe aceia care la nivel local - primari, preşedinţi de consilii judeţene, consilieri - sau la nivel central, câtă vreme PSD s-a aflat la guvernare, au demonstrat că se poate reduce, cu succes, în mod semnificativ, rata de absenteism sau de abandon şcolar.

Nu cred că veţi face lucrul acesta, nu am nicio aşteptare pozitivă de la această monstruoasă Coaliţie care este mai preocupată de alegerile interne decât de guvernarea ţării. Singurele soluţii pe care le caută membrii de vază ai PNL şi ai USR sunt doar despre cum să-şi procure cuţite mai mari şi mai ascuţite pe care să le înfigă în spatele colegilor lor contracandidaţi la funcţii în micropartidele care au pierdut alegerile şi despre cum să dea pe surse informaţii compromiţătoare - majoritatea, adevărate şi cu iz penal - despre cei care ar putea să-i împiedice să se caţere în funcţii publice mari, pe spinarea pe care deja au umplut-o de sânge, a bietului român.

În acest timp, cel ce munceşte cinstit sărăceşte, în fiecare zi a guvernării exercitate de "looseri" habarnişti, care nu înţeleg, întrucât nu-i interesează, că sunt puşi în funcţii să rezolve problemele ţării, nu să-şi umple CV-urile şi burţile lor şi ale rudelor lor.

Este clar că privirea lor strâmbă asupra realităţii este rezultatul unei gândiri strâmbe.

Acestea sunt motivele pentru care cred cu tărie că aveţi nevoie, guvernanţi vremelnici ai ţării, exact de ceea ce vă lipseşte, şi anume, de sfaturi de la oameni cu meserie asumată, cu dragoste de semenii lor şi cu respect pentru educaţie.

Promit că voi fi prezent şi eu, şi colegii mei, de câte ori mă/ne veţi invita, pentru că experienţa mea, a noastră...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Daniel Florea:

...sigur va fi benefică copiilor României şi educaţiei naţionale.

Daniel Florea, deputat al PSD, Bucureşti.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Domnul deputat Florică Ică Calotă.

Se pregăteşte domnul deputat Radu Miruţă.

Domnul Florică Ică Calotă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Fermele mari versus fermele de familie".

Conform unui studiu publicat recent, 1% dintre ferme exploatează 70% din terenurile agricole ale lumii.

Acest studiu are la bază 17 noi lucrări de cercetare. Autorii susţin că tendinţa a fost determinată de instrumentele financiare pe termen scurt, care modelează din ce în ce mai mult mediul global şi sănătatea umană.

La nivel mondial, între 80% şi 90% din ferme sunt deţinute de familie sau de mici exploataţii. Însă acestea acoperă doar o parte mică a terenului şi a producţiei comerciale.

Cele mai mari diferenţe sunt în China şi Vietnam, iar în America Latină se estimează că cei mai săraci 50% dintre oameni deţineau doar 1% din teren.

Asia şi Africa au cele mai ridicate niveluri de exploataţii mici, unde aportul uman tinde să fie mai mare decât factorii chimici şi mecanici.

Cea mai mare trecere de la mic la mare a fost în Statele Unite şi Europa, unde proprietatea este în mai puţine mâini, iar fermierii individuali lucrează sub contracte pentru comercianţi, conglomeratele comerciale şi fondurile de investiţii.

Dispariţia rapidă la nivelul Uniunii Europene a fermelor familiale se datorează parţial Politicii Agricole Comune - PAC -, conform declaraţiei comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a evidenţiat "erorile şi greşelile" PAC.

Comisarul a subliniat că între 2005 şi 2014 au dispărut până la 4 milioane de ferme în Uniunea Europeană, dintre care multe erau ferme mici, subliniind faptul că procesul de industrializare i-a pus la zid pe fermieri, ceea ce a făcut ca mulţi dintre ei să renunţe la fermele lor.

Nu este singurul care a criticat PAC şi rolul său în sprijinirea micilor fermieri. Eurodeputatul irlandez Chris MacManus este de părere că aceasta va fi ultima generaţie de fermieri de familie din Uniunea Europeană, adăugând că suntem pe ultima sută de metri pentru a adopta măsuri pentru a salva modelul de agricultură familială din Uniunea Europeană.

Potrivit Eurostat, deşi sectorul agricol al Uniunii rămâne caracterizat de un număr mare de ferme mici, există o tendinţă spre consolidare, unde fermele mari reprezintă o proporţie tot mai mare a terenurilor cultivate în Uniunea Europeană.

Categoria fermelor de dimensiuni mici şi mijlocii, care reprezintă procentul cel mai mare din totalul fermelor din România, care produc pentru piaţă sub o formă de organizare economică, în special fermele de familie, au nevoie de un sprijin conjugat pentru a evita abandonul activităţilor agricole, pentru facilitarea accesului pe piaţă şi realizarea de investiţii. Abordarea acestei nevoi specifice României va asigura noi oportunităţi pentru facilitarea restructurării fermelor, integrarea fermelor mici şi medii pe piaţă şi dezvoltarea fermelor de familie. Acest sprijin va crea premisele ulterioare îmbunătăţirii performanţelor economice, prin modernizarea fermelor mici şi mijlocii.

Este necesară o mai bună mobilizare a resurselor locale şi este nevoie de o strategie de dezvoltare a infrastructurii, serviciilor şi patrimoniului rural.

Producătorii mici...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Florică Ică Calotă:

...şi mijlocii trebuie susţinuţi pentru a asigura nevoile pieţelor locale, iar marii fermieri trebuie sprijiniţi pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale şi regionale.

Vă mulţumesc.

Ică Florică Calotă, deputat al PNL.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Domnul deputat Radu Miruţă.

Se pregăteşte doamna deputat Cristina-Elena Dinu.

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Aţi sărit peste AUR, domnule preşedinte!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Nu, nu, nu s-a sărit. Trebuie să facem regula de 3-3-1 şi AUR a avut deja un loc. Este noul Regulament, schimbat.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

De la Grupul AUR, a fost domnul Lilian Scripnic, deja.

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Da, şi au fost şi nu ştiu câţi PSD-işti şi PNL-işti!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Nu o să mai dau cuvântul nimănui, până nu termină toţi domnii deputaţi de la Grupul AUR să facă declaraţiile politice, vă promit. (Râsete.)

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă supun atenţiei declaraţia politică intitulată "Soluţii alternative de finanţare pentru refacerea sistemului de irigaţii".

Faptul că finanţarea refacerii sistemului de irigaţii prin PNRR nu a avut sorţi de izbândă la Comisia Europeană presupune eforturi şi iniţiative noi pentru găsirea unor soluţii alternative de finanţare de către Ministerul Agriculturii.

Regiunea Sud-Vest Oltenia este în continuare una dintre cele mai afectate zone de schimbările climatice. Perioadele de secetă prelungită afectează culturi întregi, inclusiv în judeţul Gorj, pe care îl reprezint, creează dezechilibre economice majore în activitatea agricultorilor şi fermierilor, contribuie la accentuarea deşertificării masive în anumite localităţi din judeţele din regiune.

Este vital ca fermierii să simtă un sprijin real, venit la timp din partea statului, în primul rând prin acordarea subvenţiilor pentru secetă.

Ministrul Adrian Oros a declarat deja că va găsi soluţii şi va lua măsurile necesare pentru ca proiectul privind refacerea sistemului de irigaţii propus Comisiei Europene în vederea finanţării prin PNRR să prindă viaţă.

Consider că domnul ministru Oros trebuie să prezinte public acest pachet de soluţii alternative privind refacerea sistemului de irigaţii, în condiţiile în care există un nivel de aşteptare foarte ridicat din partea tuturor celor interesaţi.

Şi mai consider că dialogul transparent între minister şi fermieri trebuie să devină măcar de acum înainte unul constant, coerent şi consecvent.

Vă mulţumesc.

Radu Miruţă, deputat de Gorj.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Are cuvântul doamna deputat Cristina-Elena Dinu.

Se pregăteşte doamna deputat Maria Stoian.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Politica economică a Guvernului - o continuă strângere a curelei".

Guvernul dreptei reuşeşte să îşi depăşească aproape zilnic limitele în ceea ce priveşte austeritatea oferită românilor, în loc să se ocupe de reclădirea calităţii vieţii lor, aşa cum pompos şi populist se tot laudă. Cât de curând, consecinţele acestor politici total defectuoase şi ale managementului lipsit de o viziune sănătoasă vor fi dureroase, din păcate, pentru oameni.

Pe fondul bâlbâielilor economice şi fiscale, completate de disfuncţionalităţile cauzate de lipsa de eficienţă a administraţiei publice şi a societăţilor cu capital de stat, Fondul Monetar Internaţional a emis o avertizare la adresa Executivului român privind necesitatea relansării luptei împotriva corupţiei.

Misiunea de evaluare a economiei româneşti nu a fost nici pe departe un succes pentru Guvernul de la Bucureşti, din moment ce experţii FMI au recomandat măsuri de strângere a curelei. Observaţiile instituţiei financiare internaţionale sunt aproape identice cu programul de austeritate asumat de Guvernul Cîţu în faţa Comisiei Europene, pentru a suplimenta împrumutul obţinut până acum prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În aceste condiţii, este uşor de presupus că ar putea urma chiar un nou împrumut de la FMI, mai ales că România s-a îndatorat deja în mod consistent încă de anul trecut, sub pretextul că statul nu a avut suficienţi bani la buget pentru combaterea pandemiei.

"Atât lupta împotriva corupţiei, cât şi eforturile de eficientizare a administraţiei, trebuie reenergizate. Nu poate exista o convergenţă a standardului de viaţă cu cel din economiile mai bogate ale Uniunii Europene fără convergenţa standardelor de guvernanţă economică", precizează FMI în aşa-numitele recomandări publice adresate Guvernului "Nu avem bani".

Aplicarea cerinţelor FMI se referă şi la "lărgirea bazei de impozitare", iar Coaliţia de guvernare a inclus în PNRR cel puţin două astfel de măsuri: creşterea taxelor, prin "retragerea graduală a stimulentelor fiscale excesive, mai ales în ceea ce priveşte impozitul pe profit, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale", precum şi creşterea impozitului pe proprietate, prin "revizuirea principiilor impozitării proprietăţilor, în principal în ce priveşte regimurile diferite de impozitare în funcţie de natura proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică".

Deja Guvernul Cîţu a îngheţat creşterile de salarii şi pensii şi refuză să aplice legea privind dublarea alocaţiilor copiilor. În realitate, îngheţarea cheltuielilor publice cu salariile, ca procent din PIB la nivelul anului 2019, reprezintă o diminuare importantă a veniturilor românilor, precum şi a puterii lor de cumpărare, luând în considerare scumpirile uriaşe care au avut loc deja şi care vor mai urma, mai ales la utilităţi - cu 10% la energia electrică şi 20% la gazele naturale -, combustibili şi alimente de bază.

Dacă mai adăugăm şi "flexibilitatea" cursului valutar, cerută tot de FMI, care înseamnă în mod real devalorizarea monedei naţionale, foarte aproape de pragul critic de 5 lei pentru un euro, avem o imagine completă a dezastrului.

În concluzie, românii nu au cum să evolueze din punct de vedere al calităţii vieţii şi al bunăstării promise de liberali şi aliaţii lor, pe fondul măsurilor de austeritate impuse de guvernanţii de dreapta şi al creşterii cheltuielilor la aproape toate produsele indispensabile populaţiei.

Deputat al PSD Giurgiu, Cristina-Elena Dinu.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Are cuvântul doamna deputat Maria Stoian.

Se pregăteşte domnul deputat Dan Tanasă.

Doamna Maria Stoian:

"Uniunea pieţelor de capital la nivelul Uniunii Europene" este declaraţia mea politică de astăzi.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

"Să finalizăm în sfârşit uniunea pieţelor de capital.", aceasta a fost declaraţia de deschidere a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în una din apariţiile în faţa Parlamentului European de anul trecut.

O uniune a pieţelor de capital pentru cetăţeni şi întreprinderi, acesta este noul plan de acţiune la nivel european.

Uniunea pieţelor de capital reprezintă planul Uniunii de a crea o piaţă unică veritabilă pentru capitaluri în întreaga Uniune Europeană. Scopul său este de a stimula circulaţia investiţiilor şi a economiilor, în beneficiul cetăţenilor, al investitorilor şi al întreprinderilor, indiferent de ţara în care se află. O piaţă de capital perfect funcţională şi integrată va permite economiei Uniunii să crească în mod durabil şi să devină mai competitivă. O Europă mai puternică din punct de vedere economic îşi va servi mai bine cetăţenii şi va juca un rol mai important pe scena mondială.

Uniunea pieţelor de capital este esenţială pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor de politică economică urmărite de Uniunea Europeană. Aceste obiective vizează redresarea în urma pandemiei de COVID-19, tranziţia către o economie digitală şi durabilă şi o autonomie deschisă din punct de vedere strategic într-un context economic global din ce în ce mai complex.

Principala prioritate a Uniunii Europene este redresarea în urma crizei economice fără precedent cauzate de pandemie, care a determinat şi va determina în continuare restructurarea multor întreprinderi, punând astfel Europa într-o poziţie dezavantajoasă în comparaţie cu alte economii. Însă uniunea pieţelor de capital poate accelera redresarea în urma pandemiei de COVID-19.

Comisia a adoptat primul plan de acţiune privind uniunea pieţelor de capital în anul 2015. De atunci, Uniunea Europeană a înregistrat progrese semnificative în ceea priveşte componentele de bază. Cu toate acestea, uniunea pieţelor de capital este un proces complex, care nu poate fi realizat printr-o singură măsură. Progrese se pot înregistra doar avansând constant în toate domeniile în care mai există bariere în calea liberei circulaţii a capitalurilor, bariere ce stau în calea dezvoltării şi uniformizării la nivel european a unor domenii precum cel al supravegherii, al impozitării sau al legislaţiei în materie de insolvenţă.

Consumatorii ar trebui să aibă mai multe opţiuni în ceea ce priveşte economiile şi investiţiile lor şi ar trebui să fie bine informaţi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Doamna Maria Stoian:

Accesul la informaţii şi infrastructură ar trebui să fie eficient şi nediscriminatoriu.

Acţiunile întreprinse până acum şi măsurile trasate pentru viitor aduc Uniunea Europeană mai aproape de viziunea privind uniunea pieţelor de capital: o piaţă de capital unică în Uniunea Europeană, care să funcţioneze pentru toţi europenii, indiferent de naţionalitate, de locul unde muncesc sau unde locuiesc.

Vă mulţumesc.

Maria Stoian, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Are cuvântul domnul deputat Dan Tanasă.

Se pregăteşte doamna deputat Alexandra Huţu.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La 31 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 putem trage linie şi putem verbaliza una dintre cele mai îngrozitoare drame ale naţiunii române. În ultimele trei decenii, milioane de români au ales calea străinătăţii pentru un trai mai bun, pentru a putea construi copiilor şi nepoţilor un viitor aşa cum ei nu au avut. 30 de ani de politică făcută de hoţi şi slugi au reuşit să facă ceea ce nu au reuşit să facă secole, în care acest pământ a fost cotropit de hoarde barbare, de huni sau de turci: milioane de români au ales să plece din calea clasei politice de la Bucureşti şi au luat drumul străinătăţii.

Din păcate, această decizie a costat foarte scump naţiunea română. Sute de mii de copii trăiesc adevărate drame departe de părinţii lor, în timp ce sute de mii de părinţi se culcă în fiecare seară cu ochii plânşi de dorul copiilor lăsaţi acasă în grija rudelor. Familii destrămate, copii desfiguraţi sufleteşte de dorul părinţilor, oameni care nu şi-au mai văzut rudele cu anii, familii întregi care încearcă să construiască o mică Românie acolo, departe de ţara în care s-au născut şi în pământul căreia îşi au îngropaţi părinţii, bunicii şi străbunicii.

Am ajuns în situaţia tragică în care se nasc mai mulţi copii în mijlocul comunităţilor de români din afara ţării decât pe teritoriul naţional. Aceasta este una din adevăratele drame ale naţiunii române despre care ar trebui să vorbim în fiecare zi. Mai mult chiar, nu doar să vorbim, dar să şi facem ceva în fiecare zi pentru a inversa această stare de lucruri.

Această realitate dramatică este ignorată de o clasă politică formată în marea ei majoritate de oameni politici extrem de subţiri, fără demnitate, aflaţi în slujba unor interese străine de naţiunea română.

Intrarea Alianţei pentru Unirea Românilor în Parlamentul României a reprezentat o veritabilă palmă dată de români celor care i-au alungat din ţară. Nu este însă suficient pentru a schimba cursul lucrurilor în direcţia pe care ne-o dorim. Avem nevoie de voi, de românii demni şi harnici care nu aţi stat cu mâna întinsă, ci aţi gustat pâinea amară a străinătăţii pentru un loc de muncă care să aducă bunăstare familiilor voastre. De aceea, de la tribuna Camerei Deputaţilor, de la tribuna Parlamentului României, fac un apel frăţesc către toţi românii, oriunde s-ar afla în lumea largă. Veniţi acasă, fraţilor! Haideţi să construim împreună România pe care ne-o dorim, demnă şi respectată în lume! Ştiu ce înseamnă Occidentul, ştiu ce este în sufletul vostru, am locuit şi eu 7 ani în Occident, dar am decis să mă întorc acasă.

Unirea face puterea!

Doar împreună, uniţi, putem construi România pe care ne-o dorim!

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul doamna deputat Alexandra Huţu.

Se pregăteşte domnul deputat George Şişcu.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Sacrificiile eroilor României sunt anulate de o guvernare a Dreptei care instigă cetăţenii la ură, unii împotriva altora!".

Săptămâna trecută, de Înălţare, România şi-a omagiat eroii care au luptat şi şi-au dat viaţa pentru făurirea naţiunii noastre de astăzi. Fără sacrificiile şi suferinţele acestora, niciunul dintre noi nu ne-am putea bucura de liberate, de dreptul de a locui şi de a vieţui în această ţară.

Din păcate, se pare că sacrificiul înaintaşilor noştri nu reprezintă nimic pentru Guvernarea Dreptei, care de un an şi jumătate a început să instige românii unii împotriva altora, la fel ca în 2010, când PDL, actualul PNL, era la conducerea ţării.

În loc să fie promovate valori de stat, precum onoarea, patriotismul, curajul şi demnitatea, actualii guvernanţi îi prigonesc pe români, zi de zi, prin amputarea drepturilor în vigoare pentru alocaţii, salarii, pensii, acces la servicii de sănătate sau educaţie.

Stimaţi guvernanţi,

Aţi depus un jurământ în faţa românilor, dar nu aţi respectat nimic din acesta. Imediat cum aţi ajuns la guvernare aţi adoptat "ordonanţa austerităţii", prin care românii au fost condamnaţi la un sclavagism modern. Salariul minim, care trebuia să ajungă la 60% din salariul mediu, aşa cum se propune la nivel european, nu a mai crescut cum era în calendar. Pensiile, care ar fi fost obligatoriu să ajungă la 45% din salariul mediu, au fost rupte definitiv de realitatea economică. Alocaţiile, care trebuiau dublate o singură dată sau eşalonat, au rămas la fel. În schimb, românii au dat piept unor creşteri explozive în ultimele luni ale preţurilor la alimentele de bază, la facturile la utilităţi şi la medicamente.

Reamintesc că nu v-a interesat să rezolvaţi procedura de acordare a drepturilor legale pentru urmaşii personalului medical decedat din cauza COVID-19.

De asemenea, vă bateţi joc şi de bursele pe care elevii ar trebui să le primească, stabilind un cuantum minim pentru acest an de doar 100 de lei. De mai mult de trei luni, profesorii nu şi-au primit drepturile băneşti pentru orele remediale, iar operatorii de transport au anunţat că vor suspenda transportul gratuit al elevilor, pentru că nu şi-au primit banii, din septembrie 2020 până acum.

Aţi eliminat voucherele de vacanţă pentru anul 2021, deşi acestea susţineau locurile de muncă din HoReCa şi dezvoltarea turismului românesc.

Aş putea continua, însă nu-mi ajunge nici măcar o zi să pot enumera toate măsurile pe care le-aţi adoptat împotriva românilor de când nu guvernaţi.

Ce faceţi din ţara noastră? Opriţi-vă!

Ştiu că nu vă interesează ce vă solicit eu. Observ şi din răspunsurile pe care le primesc la întrebări şi interpelări.

Însă vă dau un sfat totuşi: amintiţi-vă măcar acum de jurământul depus, până nu este prea târziu!

Nu anulaţi, prin instigările voastre repetate sacrificiile pe care le-au făcut înaintaşii noştri!

Întoarceţi-vă faţa şi către popor şi amintiţi-vă că trebuie să-i slujiţi pe cetăţeni! Cu toţii trebuie să o facem, pentru că ei sunt cei care ne-au legitimat cu încrederea lor!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumim.

Domnul deputat George Şiscu.

Se pregăteşte domnul deputat Beniamin Todosiu. Nu este.

Doamna deputat Oana-Marciana Özmen.

Domnul George Şişcu:

Şişcu mă numesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Îmi cer scuze, vine Paştele şi rezolvăm.

Domnul George Şişcu:

Nicio problemă!

Să ştiţi, nu e niciun deranj...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

O să fie şi Paştele şi împreună sunt sigur că vom rezolva problema.

Domnul George Şişcu:

Sunt convins, da.

Mulţumesc.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Ca români, datorăm mai mult respect Deltei Dunării".

Din păcate, activităţile turistice din Delta Dunării ajung să facă tot mai des ştiri negative în presa naţională. Am spus întotdeauna că nu putem face turism de masă în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" şi că aceasta trebuie să rămână o destinaţie aparte, ceva mai scumpă, într-adevăr, dar pe care să o vizităm măcar o dată în viaţă, şi nu una de tip fast-food, aşa cum o transformă unii mercenari într-un mod care devine tot mai vizibil.

De asemenea, am susţinut în timpul campaniei electorale de anul trecut şi nu abdic de la acest principiu, sunt ferm împotriva plimbărilor cu bărci cu motoare puternice care distrug liniştea faunei şi provoacă o poluare fonică imensă.

Săptămâna trecută românii au fost, pe bună dreptate, scandalizaţi de un barcagiu care a intrat cu viteză într-un stol de păsări, după ce şi-a anunţat turiştii să-şi pregătească aparatele, pentru că - citez - "intrăm în trombă". Autorităţile au descoperit ulterior acest individ care opera un tur în Deltă fără ca măcar societatea care deţinea şalupa să fie autorizată în acest scop. Sigur că a fost întocmit un dosar penal, iar vinovaţii vor răspunde. Dar câte astfel de cazuri nu se pot produce fără ştirea noastră? A pretinde că putem preveni orice astfel de abatere ar însemna să ne asumăm că putem pune câte un poliţist să păzească fiecare barcă.

O altă ştire recentă. Apariţia spectaculoasă a unor păsări flamingo a atras atât de mulţi fotografi de ocazie, până când acestea au fost speriate şi alungate pur şi simplu.

Acesta nu este turism într-o rezervaţie naturală de unicitatea şi însemnătatea Deltei Dunării. Acesta este turism, aşa cum am mai spus, de tip fast-food, turism operat de samsari, de "braconieri" ai turismului, ai negoţului de timp irosit în dauna naturii.

Pandemia a atras în mod fericit atenţia românilor către Delta Dunării, o destinaţie pe care cei mai mulţi nu au vizitat-o niciodată. Eu le spun tuturor românilor că sunt bineveniţi în Deltă, că este obligatoriu ca această bijuterie naturală să fie văzută măcar o dată în viaţă. În acelaşi timp, îi invit să aibă mare grijă la serviciile cărei agenţii de turism apelează şi la serviciile căror barcagii.

Dragi români,

Nu există vizite în Delta Dunării pe repede-nainte! Delta se vizitează în linişte, timp de câteva zile, cu bărci de mică viteză sau chiar în caiace! Fauna Rezervaţiei Naturale "Delta Dunării" trebuie strict protejată, şi nu alungată.

Legislaţie avem cu duiumul, amenzile sunt mari, dosarele penale curg. România este un stat de drept unde apelăm, în special, la prevenţie, şi nu putem transforma Delta într-o rezervaţie poliţienească. Din acest motiv, aplicarea legii trebuie să meargă mână în mână cu respectul faţă de natură, cu bunul-simţ şi cu înţelegerea locului pe care îl vizitezi.

Delta Dunării este o minune a naturii, haideţi să ne bucurăm de ea...,

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul George Şişcu:

... să o respectăm mai mult, pentru a ne putea bucura, atât noi, cât şi copiii noştri de ea.

Deputat George Şişcu, Circumscripţia nr. 38 Tulcea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc şi eu.

Ca să mă împac cu dumneavoastră, mai spun o dată. Mulţumim domnului deputat George Şişcu.

O rugăm pe doamna deputat Marciana Özmen.

Se pregăteşte domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Vaccinarea - soluţia pe care o avem astăzi pentru a ieşi din pandemie".

Tot ceea ce am trăit în ultimul an ni s-a părut un vis neplăcut, dar a fost, din păcate, realitatea crudă pe care am traversat-o toţi, împreună, şi nu doar în România, ci la nivelul întregii planete. O anomalie care ne-a forţat să ne punem viaţa pe pauză pentru multe luni de zile.

Ne-am văzut rar, am purtat şi încă purtăm măşti în spaţiile închise. Mulţi oameni dragi nouă sau oameni dragi apropiaţilor noştri nu mai sunt.

În această luptă inegală cu un virus atât de periculos eu mi-am pierdut o bună prietenă, medic primar de familie. Ea, alături de multe alte cadre medicale, sunt eroii pe care noi, toţi, i-am pierdut. Au fost în prima linie a luptei şi au murit făcându-şi datoria.

La începutul acestui an, însă, oamenii de ştiinţă au găsit soluţii pentru a contracara îmbolnăvirea cu SARS-CoV-2. "Arma" împotriva acestui virus, în aceste moment, este vaccinul.

Astfel, odată cu primirea avizelor Agenţiei Europene a Medicamentului, a început o cursă de aprovizionare, de stocare, de imunizare a oamenilor care se află în prima linie, medici şi întreg personalul medical, şi a celor mai vulnerabili dintre noi.

Vaccinul este gratuit şi este singura cale prin care ne protejăm pe noi şi pe cei vulnerabili din jurul nostru. Pericolul încă nu a trecut. În toamnă există riscul apariţiei unui nou val de îmbolnăviri cauzate de virusul COVID-19. De aceea, este extrem de important ca acum, pe timp de vară, când ne bucurăm de măsurile de relaxare, să nu pierdem ceea ce am câştigat în ultimele 5-6 luni.

Faptul că rata de infectare a scăzut şi că acum ne aflăm în scenariul verde se datorează orelor de muncă şi devotament pe care medicii le-au alocat întregului proces de vaccinare, se datorează resurselor şi tuturor oamenilor implicaţi în campania de vaccinare din fiecare localitate din România.

Avem în prezent, în ţară, foarte multe centre de vaccinare, avem şi centre de vaccinare fără programare, de tip drive-thru, care îi aşteaptă zi de zi pe cei care încă nu sunt vaccinaţi, au fost organizate mai multe maratoane de vaccinare în întreaga ţară. Şi avem foarte multe doze de vaccinuri disponibile.

Invit, aşadar, pe toţi cei care nu au făcut-o încă să meargă cu încredere şi să se vaccineze împotriva COVID-19. În centrele de vaccinare vor găsi medici dedicaţi care le vor explica orice neclarităţi ar putea exista.

Este, de asemenea, important ca fiecare dintre noi să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a ne proteja pe noi şi pe cei dragi nouă.

Vaccinul este singura şansă pe care o avem în prezent, în faţa unui virus care a răpit deja prea multe vieţi.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat al USR Bucureşti.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumim.

Are cuvântul domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Se pregăteşte domnul Dănuţ Aelenei.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Partidul Social Democrat a solicitat de nenumărate ori Guvernului Cîţu şi ministrului investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, să asigure transparenţă, descentralizare şi control, sprijin concret pentru firmele româneşti, reducerea decalajelor între regiunea Moldovei şi restul ţării, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Atât eu, cât şi colegii mei social-democraţi am insistat timp de şase luni ca la aceeaşi masă să se aşeze toate partidele politice, toată societatea civilă, toţi specialiştii, sindicatele şi patronatele şi să elaboreze cel mai bun plan de relansare economică a României. Am dorit să ne asigurăm că planul nu este politizat şi că banii ajung în fiecare comunitate şi nu sunt direcţionaţi politic de Guvern.

De asemenea, am vrut să existe mecanisme de control al implementării şi informări transparente ale autorităţilor privind implementarea PNRR. Este esenţial ca România să se dezvolte cu sprijinul european, iar nivelul de trai al românilor să crească în mod real, nu doar în declaraţiile unora.

Din păcate, Partidul Social Democrat a avut dreptate şi am ajuns într-o fundătură, care înseamnă pierderi de miliarde de euro pentru România şi pentru şansa la civilizaţie.

Incompetenţa crasă a Guvernului Cîţu a răbufnit din nou. Comisia Europeană a demolat şi a treia variantă de PNRR trimisă la Bruxelles. Sunt 24 de pagini de critici consistente, de la infrastructură până la educaţie, critici referitoare la costuri nejustificate, supraestimări, neconcordanţe între sume, lipsă de metodologii de calcul, lipsă de informaţii sau informaţii neclare.

Actualul Guvern a reuşit încă o dată să facă România de râs. Însă cel mai grav este că acest nou rateu catastrofal compromite avansul de 4 miliarde de euro de care ţara are nevoie, avans pe care l-ar fi primit până la finalul anului, dacă Guvernul şi-ar fi făcut datoria.

Cristian Ghinea a atins nivelul maxim al incompetenţei sale prin PNRR. Spre deosebire de ţările europene unde aceste planuri înseamnă redresare şi dezvoltare, în România, PNRR aduce sărăcie şi austeritate, respectiv taxe mai mari, îngheţări şi tăieri de venituri, deghizate în reforme.

Orice zi în funcţia de ministru al fondurilor europene înseamnă agravarea situaţiei Românei, iar România are nevoie de un om competent, capabil să nu irosească şansa ţării noastre de a atrage şi utiliza inteligent fondurile europene, pentru dezvoltare şi bunăstare.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, Botoşani.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumim frumos.

Are cuvântul domnul deputat Dănuţ Aelenei.

Se pregăteşte domnul deputat Onuţ Valeriu Atanasiu.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică se numeşte "Era digitală şi nefericirea copiilor".

Fiindu-le furată inocenţa - păstrarea inocenţei jucând un rol esenţial în formarea sistemului lor imunitar -, fiind lăsaţi pradă lumii virtuale şi aruncaţi în braţele tehnologiei, ale cărei tentacule se întind insidios, acaparând şi sufocând tot mai multe zone de realitate şi înlocuind braţele vii, calde, ale părinţilor, ale Bisericii, ale comunităţii, nu ne mai putem aştepta ca tinerii şi copiii noştri să se dezvolte normal, să aibă reuşite şi o viaţă echilibrată şi împlinită. Copiii şi tinerii noştri ajung să se rupă de noi, de familie, de credinţă, de ţara lor, de tot ceea ce le dă sens şi identitate, şi să rătăcească, precum nişte fii risipitori, într-o ţară străină - tărâmul utopic, unde totul stă sub imperiul pseudoculturii - care-i seduce cu promisiuni de fericire, spre a-i înrobi cu totul.

În această "ţară îndepărtată" ei îşi risipesc cele mai frumoase calităţi şi daruri - inocenţa, prospeţimea, vigoarea, curăţia, puterile lor sufleteşti şi mentale - şi se întorc la noi trişti, abătuţi, frustraţi, demoralizaţi, blazaţi, instabili, bolnavi sufleteşte, incapabili să mai creadă în iubire, în prietenie, în ideea de familie şi în existenţa unui rost mai înalt al vieţii. Le este tot mai greu să se acomodeze în lumea reală, tot mai dificil să răspundă provocărilor acesteia şi examenelor vieţii.

Cum îi aducem înapoi acasă pe aceşti copii, înapoi în sânul familiei, al Bisericii, al comunităţii întemeiate pe valorile sănătoase care menţin ţesutul social, stabilitatea morală şi axiologică? Cum refacem legătura cu propriii noştri copii şi cum devenim pentru ei călăuza şi sprijinul de care au atâta nevoie la început de drum? Pentru a-i întoarce pe copii din acea "ţară străină", e nevoie ca mai întâi părinţii înşişi să găsească drumul de întoarcere. În cei 7 ani de acasă trebuie să comunicăm cât mai mult cu ei, să mergem la bunici, să le povestim de străbunici, pentru a cunoaşte de unde vin.

Şcoala primară, gimnazială, liceul în format fizic, nu digital, sunt extrem de importante pentru evoluţia celui care mai târziu va fi adult.

Materii ca "Istoria românilor", "Geografia României" nu pot fi eliminate din curricula şcolară, în detrimentul unor materii noi, cu impact aşa-zis "practic", cum ar fi "Educaţia financiară".

Părinţii şi dascălii au datoria morală de a insufla dragostea de ţară, patriotismul generaţiilor viitoare şi numai în acest fel vom forma buni cetăţeni, buni români, gata oricând să lupte împotriva nedreptăţilor şi pentru ţară.

Şi, parafrazându-l pe Marin Sorescu, "Astfel atenţi/ La toţi şi la toate/ Vom învăţa mereu/ Să fim veşnici".

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Onuţ Valeriu Atanasiu. Nu este.

Vă rog, domnule deputat Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Guvernul PNL-USR a împrumutat România într-un an cu peste 40 de miliarde de euro".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vin în faţa dumneavoastră pentru a vă expune o situaţie extrem de gravă în care ne-au adus guvernele de dreapta într-un tip atât de scurt de guvernare.

În urma unei interpelări adresate ministrului finanţelor, prin care am solicitat să mi se transmită sumele cu care a fost îndatorată România în perioada aprilie 2020-aprilie 2021, domnul Alexandru Nazare mi-a transmis cu nonşalanţă că datoria acumulată de ţara noastră într-un singur an de guvernare de dreapta este de 44,3 miliarde de euro. Da, dragi colegi, aţi auzit bine, 44,3 miliarde de euro! Bani pe care i-am văzut şi eu multiplicaţi în economie, la fel ca şi dumneavoastră.

Unde sunt banii, domnilor guvernanţi?

Pe ce i-aţi cheltuit? Pensiile nu le-aţi mărit nici până în ziua de astăzi, salariile le-aţi redus, iar copiilor le promiteţi de la o lună la alta că le măriţi alocaţiile, dar în realitate nu vă interesează viitorul lor.

Unde sunt banii, domnule prim-ministru?

Firmele româneşti nu au văzut niciun euro din aceste miliarde, ministerul economiei a lăsat zeci de firme să intre în faliment, sute de mii de români au rămas fără locuri de muncă şi au ajuns şomeri, iar măsurile de sprijin au fost aproape inexistente şi au venit mult prea târziu, fără nicio consultare cu sindicatele sau cu patronatele, fără nicio legătură cu realitatea şi fără o viziune concretă pentru adevăratele probleme cu care s-au confruntat antreprenorii.

Unde sunt banii, domnilor miniştri?

Agricultura aţi lăsat-o de izbelişte, subvenţiile nu au fost plătite nici până în ziua de astăzi, iar fermierii au început să-şi închidă exploataţiile, medicii din centrele de vaccinare nu sunt plătiţi de luni de zile, deşi muncesc zi şi noapte pentru campania de vaccinare cu care vă lăudaţi ori de câte ori aveţi ocazia, iar tinerilor le-aţi tăiat toate facilităţile oferite de guvernele PSD şi încă nu înţelegeţi de ce aceştia aleg să plece din ţară.

Domnilor guvernanţi,

De luni de zile nu sunteţi capabili să elaboraţi proiecte sustenabile şi coerente pentru cele 29 de miliarde de euro cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă aţi reuşit să faceţi magia ca cele 44 de miliarde de euro să dispară în timpul pandemiei, fără vreun proiect concret pentru ţară, fără vreun spital nou inaugurat, deşi se puteau construi câte unul în fiecare judeţ cu aceşti bani, sau fără vreun metru de autostradă, deşi se puteau construi mii de kilometri de autostradă.

Aceasta este dovada clară că incompetenţa şi hoţia nu sunt doar o coincidenţă nefastă a guvernării PNL-USR PLUS. Totul este premeditat, pas cu pas, ban cu ban, măsură cu măsură.

Dragi români,

Nu putem avea aşteptări din partea politicienilor acestei coaliţii a austerităţii că ne vor reprezenta interesele şi că vor creiona un viitor pentru România în care să ne regăsim şi noi, şi copiii noştri.

Este dovada clară că România lor împrumută miliarde de euro şi le cheltuieşte după bunul plac, în timp ce, în România noastră, generaţiile viitoare sunt condamnate să plătească incompetenţa şi hoţia legiferată prin starea de alertă care a legalizat hoţia din bani publici.

Acest jaf orchestrat asupra viitorului copiilor noştri trebuie oprit acum.

Vă mulţumesc.

Radu-Marcel Tuhuţ, deputat al PSD Alba.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumim frumos.

Are cuvântul domnul deputat Onuţ Valeriu Atanasiu. Nu este.

Domnul deputat Beniamin Todosiu. Nu este.

Consult sala dacă mai sunt domni deputaţi sau doamne deputat care ar dori să depună declaraţie sau să citească declaraţie politică şi sunt în sală?

Domnule deputat, vă rog frumos.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Onuţ Atanasiu, Circumscripţia nr. 18 Galaţi.

Stimaţi colegi,

Una dintre cele mai mari probleme nerezolvate din România este cea a transportului feroviar. În cazul beneficiarilor, problema ţine în primul rând de viteza de deplasare. După cum remarca doamna director de la "Ford" Craiova, marfarele noastre circulă mai lent decât poate merge dumneaei pe bicicletă, fără a fi antrenată.

În cazul călătorilor, ne dorim trenuri cu hidrogen, în vreme ce, din cauza infrastructurii, suntem pe ultimele locuri din Europa la viteza medie de deplasare, cu puţin peste 50 de km/h.

Sunt probleme care, măcar teoretic şi cu investiţii substanţiale, pot fi depăşite. Ce neglijăm în vreme ce stăm cu toţii cu ochii pe vagoane este dispariţia învăţământului de profil.

Din cele 16 licee CFR din ţară, existente până în urmă cu câţiva ani, majoritatea şi-au schimbat denumirea şi aproape toate au calificări exclusiv din afara domeniului feroviar. În cazul lor, nu există, în nomenclator, nicio calificare specifică domeniului căi ferate.

Doar şase dintre ele mai au specializări în domenii conexe, de tehnician transporturi sau electromecanic. Este vorba de liceele din Galaţi, Iaşi, Cluj, Roşiori şi Simeria. Nimic în restul de zece unităţi de învăţământ.

În cazul învăţământului profesional mai există doar două şcoli, la Craiova şi Buzău, cu specializări conexe de electromecanic material rulant şi maşinist utilaje cale şi terasamente. Nimic în restul de zece.

Stimaţi colegi,

Cinci miliarde de euro, adică o şesime din cele 29,2 miliarde primite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ar urma să ajungă în sectorul feroviar. Investim în calea de rulare, în electrificare şi chiar în trenuri cu hidrogen, dar nu investim în ce e mai important, în sectorul uman.

Oricât am moderniza, este nevoie de specialişti pentru întreţinere şi reparaţii. Este nevoie de regândirea şi stimularea unui sistem educaţional în lipsa căruia ne vom trezi cu o gravă problemă într-un sector de importanţă strategică.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumim frumos.

Consult sala dacă mai sunt doamne sau domni deputaţi care şi-ar dori să depună sau să citească declaraţiile politice? Nu.

Vă mulţumesc frumos.

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 16 iunie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Mulţumesc frumos.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Falsurile folosite în agricultură ne omoară, Guvernul doarme!"

Mai multe instituţii europene au atras atenţia, săptămâna trecută, asupra unor aspecte privind falsificarea de substanţe folosite în agricultură, dar şi despre aşa-zisele produse ecologice care au legătură doar cu înşelarea consumatorilor şi ducerea acestora într-o gravă eroare.

Aşadar, în timp ce instituţiile europene se concentrează foarte mult pe controlul şi reglementarea fiecărui aspect care vizează direct sau tangenţial agricultura, pentru că acest domeniu ne determină nu doar calitatea vieţii, ci şi speranţa de viaţă, pe plan intern, miniştrii Guvernului Cîţu sunt preocupaţi doar să îşi ascundă propriul gunoi sub preş sau să-şi plaseze de la unii la alţii, fie de la PNL la USR, fie de la Ministerul Agriculturii la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene responsabilitatea excluderii agriculturii de la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Indiferent de noianul de vorbe, scuze sau acuzaţii şi indiferent de cine este direct responsabil pentru acest eşec de-a dreptul incredibil, agricultura românească va avea de suferit în următorii ani, şi nu doar investitorii agrari, ci fiecare dintre noi. Mai întâi, vom plăti mai mult pentru toate bucatele, pentru că niciodată culturile nu sunt sigure, depinzând de impredictibilitatea vremii, apoi, nimeni nu va avea o garanţie rezonabilă că respectivele produse sunt cu adevărat conforme cu standardele de calitate. În ciuda controalelor privind pesticidele la nivelul Uniunii, există o breşă în piaţă care a dezvoltat o permeabilitate crescută pentru falsuri.

În urma unei anchete, Oficiul European de Luptă împotriva Fraudei trage un semnal de alarmă cu privire la pesticidele contrafăcute, a căror pondere este de "până la 13,8% dintre insecticidele utilizate în UE" şi care reprezintă un pericol la adresa sănătăţii, o sursă de poluare a aerului, pământului şi apei şi o ameninţare mai ales la adresa albinelor. UE a spus, UE a auzit, pentru că în ţară doar mass-media au preluat şi au transmis aceste informaţii.

O altă informaţie la fel de percutantă a reprezentat-o cea legată de falsificarea în masă şi a altor produse de consum, de la cele alimentare la medicamente, parfumuri, vin, jucării, haine sau aparatură electronică. Produsele contrafăcute reprezintă 6,8 % din importurile UE, respectiv 121 de miliarde de euro, potrivit unui studiu comun realizat de EUIPO şi OCDE.

Conform unei alte cercetări, respectiv "Cetăţenii europeni şi proprietatea intelectuală (PI)", realizată de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, consumatorilor le este încă dificil să facă distincţia între mărfurile autentice şi cele falsificate. Aproape unul din 10 europeni (9%) au declarat că au fost induşi în eroare în sensul achiziţionării de produse contrafăcute, cu diferenţe semnificative între statele membre ale UE. România (16%) a înregistrat a doua cea mai mare proporţie de consumatori înşelaţi, în urma Bulgariei (19%) şi înaintea Ungariei (15%). În schimb, Suedia (2%) şi Danemarca (3%) prezintă cele mai mici cifre din UE.

Într-un context global, în care comerţul electronic este în plină expansiune, peste 70% dintre europeni au făcut cumpărături online în 2020, potrivit Eurostat, iar incertitudinile cu privire la produsele contrafăcute rămân o preocupare în rândul cetăţenilor UE. Cu atât mai grav este faptul că o treime dintre europeni, 33%, s-au întrebat dacă un produs pe care l-au cumpărat este original. Iar în privinţa siguranţei alimentare, valenţele acestui cuvânt "original" ar trebui să definească strict conformul între conţinutul real al produselor şi ceea ce este inscripţionat pe ambalaj.

La rândul său, Comisia Europeană a atenţionat întreaga comunitate UE că specificaţia "ecologic" prezentă în mediul online pentru vânzarea diverselor produse este de cele mai multe ori falsă. Anul acesta, pentru prima dată, verificarea s-a axat pe dezinformarea ecologică, denumită şi "greenwashing", practică prin care întreprinderile susţin că fac mai mult pentru mediu decât fac în realitate. Dincolo de afirmaţiile exagerate, false sau înşelătoare, acestea putând fi calificate ca practici comerciale neloiale în temeiul normelor UE, privind toate produsele comercializate, amploarea dezinformării ecologice a crescut pe fondul tendinţei consumatorilor de a alege produse eco.

Totodată, ca parte a strategiei sale "De la fermă la consumator", Comisia a precizat că va propune un model obligatoriu armonizat de etichetare nutriţională pe partea frontală a ambalajelor produselor alimentare, astfel încât consumatorii să aleagă în cunoştinţă de cauză alimente sănătoase şi durabile.

Doar că, deşi îmi doresc de mulţi ani ca amploarea dezinformării consumatorului român să fie redusă printr-o etichetare corectă şi exhaustivă, iar guvernarea PSD a făcut mulţi paşi concreţi în această direcţie, pentru Cabinetul de dreapta de acum nici acest aspect esenţial nu constituie vreo prioritate. Nici stoparea practicilor comerciale neloiale în temeiul normelor UE nu reprezintă un scop în sine pentru miniştrii Guvernului Cîţu! Şi oare de ce ar fi necesar să reprezinte, mă întreb, dacă Domniile Lor, în goana furibundă după creşterea capitalului personal de imagine, nu reuşesc să îl şi obţină din acest domeniu prea puţin evident sau evident doar pentru persoanele cu afecţiuni provocate de alimentaţia neconformă?!

Este clar că, dincolo de avertismentele numeroase lansate de la Bruxelles, avem nevoie de implementarea unor măsuri cât mai ferme pentru reducerea acestor inconveniente majore pentru sănătatea şi bunăstarea noastră! Măcar în al doisprezecelea ceas autorităţile îndrituite ale statului ar trebui să lase somnul de frumuseţe la o parte şi să facă ceva concret şi pentru consumatorul român, astfel încât să desfiinţeze certitudinea că în nici doi ani de guvernare au transformat ţara "din grânarul Europei" în "groapa de gunoi a Europei"!

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Cerem să se facă dreptate pentru victimele Mineriadelor!"

Cerem să se facă dreptate pentru viitor!"

În urmă cu 31 de ani, România trecea prin momente dificile pentru viaţa democratică. Tinerii erau nevoiţi să lupte cu puterea FSN-istă, în stradă, riscând să-şi piardă viaţa în faţa forţelor brutale neocomuniste.

Lungul drum parcurs de România, de la comunism la democraţie şi capitalism, a cunoscut mai multe momente dramatice. În 1989, tinerii ieşeau în stradă şi strigau "Jos Ceauşescu!", crezând că au dreptul la o viaţă în libertate. Regimul comunist cădea, dar, în scurt timp, românii erau nevoiţi să-şi ceară din nou drepturile în stradă.

După ce Frontul Salvării Naţionale a anunţat că o să participe la alegeri, contrar promisiunilor iniţiale ale lui Ion Iliescu că nu o să fie un actor politic implicat la alegerile din 1990, tinerii din PNL şi PNŢ-CD au început ample manifestări de protest. Din nefericire, puterea neocomunistă a reacţionat brutal. Minerii au fost chemaţi la Bucureşti pentru a descuraja tinerii. Sediile partidelor istorice au fost devastate, iar puterea politică şi-a arătat faţa antidemocratică.

Tensiunile dintre puterea neocomunistă şi opoziţia democratică au continuat. În iunie 1990, tinerii protestau paşnic împotriva regimului neocomunist. Regimul Iliescu a dat din nou dovadă de brutalitate. Minerii au fost chemaţi pentru a pune stop protestelor paşnice ale tinerilor care visau la libertate. Patru oameni au fost declaraţi oficial morţi. Peste 1.300 de protestatari au fost răniţi în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Revendicările pentru care tinerii şi-au riscat viaţa în lupta cu puterea neocomunistă erau clare. România trebuia să se despartă de comunism şi de fantoma URSS, să se apropie de UE şi NATO, să creeze instituţii democratice şi să permită cetăţenilor să se dezvolte. Din nefericire, Ion Iliescu şi asociaţii acestuia doreau să ţină ţara în întuneric.

Forţa tinerilor care îşi doreau să ne despărţim de Rusia a învins. La 31 de ani după mineriade, România este un partener esenţial al SUA în regiune şi membru respectat al UE. Avem datoria să întărim parteneriatele cu America şi Europa. Rolul pe care îl jucăm în reţeaua ţărilor democratice ne asigură parcursul sigur pe drumul libertăţii.

Din cauza partidelor neocomuniste care au conservat puterea după 1990, mulţi români au fost nevoiţi să plece din ţară. Avem datoria să intensificăm dialogul cu cetăţenii care studiază, muncesc şi inovează în diaspora. Trebuie să le punem la dispoziţie ţara pe care o visau tinerii care protestau în anul 1990.

Din nefericire, vinovaţii pentru dramaticele evenimente din 1990 nu au fost niciodată traşi la răspundere. Pentru a putea să ne despărţim de trecut, trebuie să se facă dreptate. Avem datoria să ne aşezăm de partea adevărului istoric. Pentru a nu se repeta niciodată mineriadele, trebuie să condamnăm neocomuniştii care au vrut să distrugă viitorul României!

Domnul Gabriel Andronache:

"Donarea de sânge - altruism, generozitate şi civism"

Începând din anul 2004, în data de 14 iunie, în întreaga lume se sărbătoreşte Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. Această dată reprezintă o bună ocazie de a arăta importanţa donării de sânge, precum şi de a încuraja cât mai mulţi oameni, care pot, din punct de vedere medical, şi care nu au contraindicaţii, să doneze în mod voluntar.

Din câte cunoaştem, încă nu s-a descoperit un înlocuitor al sângelui. Astfel, donarea este singura variantă pentru a putea acoperi necesarul de sânge de care este nevoie la intervenţiile chirurgicale cotidiene. Mulţi pacienţi nu ar mai fi în viaţă azi fără gestul de solidaritate al donatorilor de sânge. Este nevoie continuă de sânge din cauza perioadei scăzute de viaţă a componentelor sale şi a condiţiilor de stocare.

Donarea de sânge este benefică şi pentru donatori, întrucât sângele are capacitatea de a se reface, celulele "proaspete" ajung în fluxul circulator, contribuind la starea generală de sănătate, crescând astfel imunitatea organismului. De asemenea, unele cercetări ştiinţifice au relevat faptul că persoanele care donează sânge de câteva ori pe an, respectând recomandările specialiştilor, au o incidenţă de infarct cu mult mai mică decât persoanele care nu donează sânge. În plus, donarea periodică reglează tensiunea arterială, iar hipertensiunea, dacă apare, se va instala mai târziu decât la o persoană care nu donează sânge.

Deşi numărul donatorilor de sânge din România este încă redus faţă de media europeană, poate şi din cauza unei insuficiente mediatizări, totuşi, în ultimii ani, constatăm, cu bucurie, că tot mai multe instituţii publice, precum Ministerul Afacerilor Interne sau cel al Apărării Naţionale, organizaţii neguvernamentale, federaţii sportive, dar şi reprezentanţi ai Bisericii, împreună cu enoriaşii se implică, din ce în ce mai mult, în organizarea campaniilor de donare de sânge, alături de neobosiţii voluntari, prin grija şi devotamentul cadrelor medicale specializate în domeniul transfuziilor sangvine.

Pe această cale, doresc să îmi exprim gratitudinea faţă de donatorii de sânge, care, în mod voluntar, prin gestul lor generos şi altruist, ajută la salvarea vieţii semenilor noştri!

Domnul Eugen Bejinariu:

"Guvernul Zero Bis şi moartea dinaintea pensiei"

După ce Guvernul Orban ne-a certat zilnic, un an de zile, ne-a ameninţat şi a învinovăţit populaţia pentru toate eşecurile lor în gestionarea pandemiei, a venit Guvernul Cîţu, care ne descrie, tot zilnic, o viaţă mai roz decât cea pe care o avem şi o putere de cumpărare crescândă, care, de fapt, n-are nimic în comun cu felul în care creşterea preţurilor a afectat deja buzunarele românilor. Am trecut de la un guvern de ciocli care ne prevestea zilnic apocalipsa, care ne-a aplicat amenzi neconstituţionale, a internat forţat în spitale oameni care nu aveau nevoie de tratament, a închis pieţele şi a condamnat ţăranii să-şi vândă în gerul iernii fructele şi legumele degerate ca mâinile lor, am trecut de la un guvern nesimţitor şi barbar, la guvernul actual - debordând de optimism, de entuziasm şi de accese triumfaliste, dar complet desprins de realitate.

Miniştrii Guvernului PNL-PLUSR conduc România cu slogane aşezate în cartoane uniforme pe Facebook, cu minciuni aruncate în ritm mai alert decât poate verifica publicul, cu aroganţa specifică prostului care se ştie, totuşi, adorat de propria galerie şi cu o înfricoşătoare trufie. Ţâfna îmbufnată şi ameninţătoare a Guvernului Orban a fost înlocuită cu ţâfna solară şi triumfalistă a unor ageamii calici care au ajuns să stăpânească lumea şi banii. S-a ales praful de promisiunile lor de debirocratizare. Au numit acoliţi politici în funcţii pe care altădată clamau că trebuie numiţi profesionişti, au înlocuit oameni competenţi cu amatori penibili, doar pentru că aceştia din urmă le-au lipit lor afişe în campanie şi pentru că au ştiinţa deturnării de fonduri publice către ONG-uri în care s-au antrenat împreună pentru bunăstarea ce va să vină odată cu instalarea lor la putere.

Au coborât limbajul în prăpastia indecenţei în care n-a fost niciodată în ultimii 30 de ani, au golit de substanţă demnitatea publică şi au compromis noţiunea de demnitar. Guvernanţii de la PNL-PLUSR urăsc oamenii şi nu ezită să demonstreze că ei vorbesc doar cu electoratul lor, firav, că le pasă doar de critica propriei galerii, de pe Facebook, că ei construiesc viitorul doar pentru cei care seamănă cu ei - puţini, văduviţi de empatie şi precari intelectual.

Ei vorbesc doar cu tinerii puţin-ştiutori, căci altfel nu se explică seninătatea cu care ne-au anunţat că maturii zilelor noastre trebuie să se pregătească să plece din câmpul muncii direct la cimitir. Ne-au anunţat asumat că pentru generaţiile acum active moartea va veni înaintea pensiei. Iar oamenii care spun şi pregătesc asta sunt încă în funcţie şi nu au prezentat scuze publice! Guvernul PNL-PLUSR nu conteneşte să critice trecutul, dar se laudă, în fapt, cu realizări pe care PSD le-a făcut posibile din trecut până astăzi. N-au adus fonduri din cele disponibile la nivel european, dar ne anunţă încasări din fonduri pe care le-a contractat guvernul nostru. Au trâmbiţat luni de zile binefacerile PNRR, dar au eşuat lamentabil chiar şi în tentativa lor ipocrită de aduce bani oricât de scumpi pentru clienţii lor politici.

Ministrul Fondurilor Europene din Guvernul Zero, cel din 2016, condus de Dacian Cioloş, este responsabilul Guvernului Cîţu pentru a aduce fondurile de restructurare şi rezilienţă. Ori de cate ori s-ar înmulţi eforturile unui zero, rezultatul este acelaşi, un mare şi rotund vid!

Cu aceeaşi atitudine precum a Guvernului tehnocrat din 2016, cu aceiaşi oameni, cu aceeaşi solemnă nepăsare faţă de problemele reale ale oamenilor şi ale economiei, cu aceeaşi impostură a unor incompetenţi deghizaţi în pricepuţi administrativ, cu aceeaşi aviditate de funcţii şi bani pentru propria gaşcă şi cu aceeaşi aroganţă perdantă, Guvernul Cîţu se profilează decis a fi reluarea unui eşec şi a deveni Guvernul Zero Bis!

Domnul Beniamin Todosiu:

"Situaţia copiilor din România şi măsurile de sprijin pentru familii"

În această perioadă, asistăm la o dezbatere intens politizată privind alocaţiile acordate copiilor. Alocaţiile sunt o măsură de sprijin, însă, vă spun că, oricât de mult am încerca să le creştem, nu se vor rezolva problemele reale ale copiilor din România - sărăcia, excluziunea socială, imposibilitatea de a avea acces la educaţie sau la servicii normale de sănătate.

Copiii reprezintă 20% din populaţia României, partea cea mai importantă pentru viitorul societăţii, dar şi partea cea mai fragilă a ei. Copiii sunt categoria socială cea mai expusă la neajunsurile comunităţilor din care fac parte. Patru din zece copii sunt afectaţi de sărăcie şi peste 100.000 dintre ei au cel puţin unul dintre părinţi plecaţi la muncă în străinătate, dar inspectoratele şcolare estimează că numărul acestor copii ar putea fi triplu. În fiecare an, un sfert de generaţie renunţă la şcoală, iar aproape jumătate dintre cei care rămân în şcoală nu pot conecta informaţiile de acolo cu viaţa reală. Gradul de sărăcie relativă a crescut în România. Conform datelor statistice, în 2018, 38,8% din populaţia României era expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială. Copiii sunt printre cei mai afectaţi de această situaţie. Un sfert dintre copiii României nu au minimul necesar pentru a creşte în condiţii corespunzătoare, iar unul din zece copii din mediul rural se culcă flămând. Un sfert dintre copiii de la sate (şi trei sferturi dintre copiii romi) abandonează şcoala, iar circa 40% dintre absolvenţii de gimnaziu sunt analfabeţi funcţional.

Acestea sunt probleme grave cu care se confruntă copiii din România. Obiectivele noastre trebuie să vizeze asigurarea accesului la educaţie pentru fiecare copil, acces gratuit şi la timp la sănătate şi măsuri de prevenire, asigurarea demnităţii copiilor şi şansa la un viitor împlinit.

De asemenea, trebuie să stimulăm creşterea numărului de copii din medii sărace care merg la grădiniţă şi la şcoală, dar şi să dezvoltăm complementar măsuri combinate de sprijin socio-educaţional pentru fiecare categorie de vârstă. Sunt obiective strategice care presupun în primul rând asumarea unor măsuri coerente la nivel guvernamental, dar şi legislativ.

Este vorba despre o acţiune asumată şi coordonată de guvern, printr-un program integrat de interes naţional, care să intervină pentru garantarea şansei la un viitor mai bun tuturor copiilor din România.

Să nu uităm că resursa cea mai importantă a unei naţiuni sunt oamenii, iar cel mai mare potenţial pentru viitorul acesteia îl constituie copiii şi tinerii săi. Este momentul în care trebuie să înţelegem că viitorul nostru depinde de modul în care avem grijă, acum, de tânăra generaţie!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Devalizarea apelor româneşti nu mai poate continua!"

Revin la un subiect pe care l-am adus în discuţie şi cu alte ocazii, şi pe care nu mă voi opri să-l readuc în discuţie până când situaţia nu va fi rezolvată. Aşadar, este vorba despre pescuitul în mod ilegal în apele României, care distruge arii protejate de legea naţională şi internaţională.

Întrebând opt instituţii relevante în domeniul asigurării protecţiei acestor zone, doar patru mi-au răspuns, până acum, solicitărilor. Aceste instituţii, precum şi informaţiile pe care mi le-au furnizat sunt următoarele:

• Inspectoratul General al Jandarmeriei Române a constatat doar 6 infracţiuni în 2020, cele mai puţine în ultimii cinci ani, şi a confiscat 641 de kilograme de peşte, din care 482 de kilograme caras, iar roşioară 108 kilograme - specii de peşti cu valoare economică foarte mică;
• Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a constatat 97 de infracţiuni, cele mai puţine din ultimii 5 ani, exceptând 2018, şi 284 de contravenţii, cele mai multe în ultimii cinci ani, confiscând 5.459 de kilograme de peşte, dintre care 66 de kilogram de sturion - sturionii sălbatici din România sunt printre ultimii din Europa. În momentul de faţă specia este ameninţată cu dispariţia în zona României. La începutul secolului XX, un kilogram de icre negre era echivalentul a 2,3 grame de aur, iar după 100 de ani, un kilogram de icre negre era echivalentul a 97 de grame de aur;
• Inspectoratul General al Poliţiei Române - în 2020, a confiscat 19.436 de kilograme de peşte, cea mai mare cantitate din ultimii cinci ani, şi a constatat 114 infracţiuni, iar din toată cantitatea confiscată, doar 24 de kilograme de sturion, faţă de 151 de kilograme de sturion capturate în 2016;
• Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură - în 2020, au fost efectuate 788 de controale şi au fost încheiate 45 de procese verbale de constatare, rezultând amenzi în cuantum de 16.800 de lei şi peşte confiscat în valoare de 100 de lei. De altfel, în perioada 2016-2020, în baza protocoalelor de colaborare între instituţiile de control, au fost constatate 39 de infracţiuni, cu o valoare totală a sancţiunilor de 58.300 de lei.

Este de la sine înţeles că proporţiile jafului sunt mult mai mari decât reflectă aceste cifre. Situaţia actuală este cauzată, consider eu, în cea mai mare parte, de legislaţia mult prea permisivă în sfera contravenţiilor şi a pedepselor. Atunci când obţii profituri uriaşe de pe urma braconajului, să achiţi o simplă amendă, nu te deranjează cu nimic.

Deşi nu îmi fac iluzii că problema se va rezolva peste noapte, totuşi, cât timp mă voi afla în Parlamentul României, voi face tot posibilul pentru ca prăpădul comis de aceşti infractori să fie redus atât cât este posibil. În acest sens, lucrez la o iniţiativă legislativă de înăsprire drastică a pedepselor pentru pescuitul ilegal şi pentru braconaj. Prea mult timp s-a stat cu mâinile în sân şi s-a asistat pasibil la furtul nesimţit din apele noastre. Este timpul să acţionăm!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Sprijin de la Banca Mondială pentru îmbunătăţirea accesului şi creşterea calităţii serviciilor medicale"

Ultimul an a însemnat cea mai mare provocare cu care s-a confruntat sistemul sanitar românesc în ultimii 76 de ani. Pandemia de COVID-19 ne-a arătat tuturor necesitatea investiţiilor serioase şi constante în sistemul medical, cel care a reprezentat linia frontului în lupta cu virusul SARS-CoV-2. Realizăm ce binecuvântare a fost vaccinul împotriva COVID-19, mai ales din perspectiva degrevării medicilor de supliciul la care au fost supuşi un an de zile, mulţi dintre ei pierzându-şi chiar vieţile.

Mă bucur, aşadar, să aflu că, la 11 iunie, ministrul finanţelor, domnul Alexandru Nazare, şi directorul de ţară al Băncii Mondiale, pentru România, doamna Tatiana Proskuryakova, au semnat, la Bucureşti, Acordul de împrumut aferent finanţării adiţionale, în valoare de 150 de milioane de euro, destinată susţinerii Proiectului privind reforma sectorului sanitar - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar. Această finanţare, se arată în comunicatul remis de Ministerul Finanţelor, completează împrumutul iniţial în valoare de 250 de milioane de euro acordat de Banca Mondială, aflat în prezent în curs de implementare. Pe lângă obiectivele deja demarate în cadrul proiectului iniţial, prin finanţarea adiţională se vor asigura în principal modernizarea sistemului de telemedicină, îmbunătăţirea reţelei de screening pentru cancerul cervical, achiziţia de echipamente pentru centrele de arşi şi construcţia celor două centre de arşi din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" şi, respectiv, a Spitalului Clinic de Urgenţă Târgu-Mureş.

Prin obiectivele urmărite, proiectul răspunde nevoilor critice ale sistemului sanitar, în principal prin întărirea asistenţei medicale în ceea ce priveşte tratarea marilor arşi, diagnosticarea şi tratarea cancerului, precum şi asistenţa medicală de urgenţă şi terapie intensivă. Împrumutul se va rambursa într-o singură tranşă la data 1 martie 2033 şi este acordat la o dobândă variabilă bazată pe rata EURIBOR plus marja variabilă a băncii, cota indicativă actuală fiind 0,83%.

Salut declaraţia doamnei Tatiana Proskuryakova, care a afirmat necesitatea accesului în mod egal la un sistem medical de înaltă calitate ca fiind un element crucial pentru dezvoltarea durabilă a României. Un sistem medical performant înseamnă o ţară dezvoltată. Cele două nu pot exista separat una de alta.

Însă, pentru a putea duce România acolo unde merită, avem nevoie să învingem acest virus, iar singura şansă pentru a ne îndeplini toate obiectivele este vaccinarea. Numai prin continuarea campaniei de vaccinare şi un efort conjugat putem dezvolta România.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"PNRR - născut talent, dar a murit speranţă"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuia să fie un plan al României, făcut de români, pentru români! Însă documentul trimis de Guvernul Cîţu la Bruxelles, făcut de consultanţii ministrului Ghinea şi ai USR PLUS, este o ruşine pentru ţara noastră. Oricâte justificări ar căuta Guvernul în privinţa PNRR, România a fost pusă într-o situaţie jenantă. Clarificările pe care le solicită Comisia arată incompetenţa celor care au transmis documentul. Unele dintre aceste clarificări semnalează necorelări şi erori elementare.

PNRR ne-a fost prezentat ca un plan de salvare a României. Ni se vorbea anul trecut despre cum PNRR va fi un nou proiect de ţară. Vă daţi seama cât de preocupaţi sunt actualii guvernanţi de binele ţării, dacă varianta trimisă Comisiei Europene a fost plină de greşeli? Problema şi mai gravă este aceea că, dacă nu vom reuşi să avem PNRR aprobat într-un timp cât mai scurt, atunci ne putem trezi în situaţia în care să pierdem bani. Şi nu vorbim despre câteva sute de mii de euro, ci despre miliarde!

Totuşi, trecând peste aceste aspecte, ar trebui să vedem cum folosim banii din PNRR în interesul românilor. Faptul că România are o sursă de finanţare prin PNRR, este un lucru bun.

Dar, haideţi să schimbăm paradigma şi să nu luăm banii doar pentru că se dau, ci să facem ceva cu ei! Haideţi să luăm aceşti bani şi să îi investim acolo unde România are într-adevăr nevoie, nu acolo unde vor să-i direcţioneze domnii Cîţu sau Ghinea!

Aş vrea ca guvernanţii, în frunte cu domnii Ghinea şi Cîţu, să nu folosească banii din PNRR pentru a le servi propriilor interese politice. Spun asta pentru că primarii au la dispoziţie un fond special de unde pot lua bani din PNRR. Sunt aproximativ 18 milioane pentru fiecare reşedinţă de judeţ. Mai sunt şi alte două miliarde de euro, cu atribuire prin ministerul condus de domnul Ghinea. De ce să vină aceşti bani prin semnătura ministrului, un om pus acolo pe considerente strict politice?

De asemenea, mai este şi o problemă legată de competenţa actualei echipe de la minister. Ce încredere pot avea primarii din întreaga ţară în activitatea de la minister, dacă cei de la Comisia Europeană au găsit o mulţime de greşeli în PNRR?

Stimaţi membri ai Guvernului şi ai majorităţii parlamentare, primarii nu au niciun fel de încredere în dumneavoastră, mai ales că vreţi să faceţi totul la nivel de minister, şi nu prin ADR-uri. Nu aţi reuşit să îi convingeţi că ştiţi ce faceţi!

Proiectele care trebuie depuse de autorităţile locale pentru PNRR trebuie să aibă relevanţă în dezvoltarea economică şi socială. Dar noi încă nu ştim care este strategia Guvernului în privinţa viitorului României. Ce vrem să facem în România în următorii ani şi cum vrem să fim competitivi? Dacă vreţi să fiţi credibili în privinţa gestionării fondurilor care vin prin PNRR, atunci ar trebui să eliminaţi orice posibilitate de a impulsiona dirijarea unor fonduri într-un mod favorizant. Nu are ce să caute factorul politic în aprobarea unor proiecte de care anumite judeţe sau regiuni au nevoie.

Definiţia cea mai simplă pentru PNRR-ul făcut de Guvernul Cîţu şi de ministrul Ghinea este - "născut talent, dar a murit speranţă!"

Aţi prezentat lucrurile la superlativ, aţi creat o aşteptare falsă, iar acum vedem că nu sunteţi capabili să duceţi la îndeplinire toate promisiunile.

Pe de o parte, PNRR înseamnă angajamente cu o serie de consecinţe extrem de grave în plan social, fiind un fel de plan de austeritate pentru următorii ani. Pe de altă parte, vedem că PNRR este folosit în interes strict politic de domnul Ghinea şi trupa din jurul său, atunci când vine vorba despre banii acordaţi primăriilor.

Domnule Cîţu, domnule Ghinea, stimaţi membri ai majorităţii parlamentare, oferiţi şanse egale de dezvoltare tuturor localităţilor din ţara noastră, nu doar celor care au culorile coaliţiei de guvernare! Dezvoltarea României trebuie să se facă unitar, nu disproporţionat!

Domnul Vasile Cîtea:

"România, în haos"

Dragi colegi, dragi români, cu fiecare zi care trece ne dăm seama că suma incompetenţei din România se regăseşte în Guvernul Cîţu. Dacă Partidul Social Democrat apelează la moţiuni simple împotriva miniştrilor Guvernului României, nu înseamnă că opoziţia uzează de o simplă armă constituţională permisă de legislaţie şi doar pentru a-şi justifica prezenţa în Parlament. Înseamnă că aleşii PSD doresc să aducă la cunoştinţa populaţiei derapajele unor indivizi care se joacă cu proprietatea publică şi privată a ţării.

Cu miniştrii ne-am lămurit. Simpli obedienţi la politicile trasate ba de la "fotoliul" prim-ministrului, ba de la "tronul" preşedinţial.

Dar, ce ne facem cu domnul Cîţu? Premierul României a ieşit recent în decor, anunţând că românii trăiesc mai bine şi că economia duduie. Oare românii simt acest lucru?

Când compari câştigurile de anul acesta cu câştigurile de anul trecut din pandemie, când se plătea prin măsura şomajului tehnic 75% din salariu, nu înseamnă altceva decât faptul că dai dovadă de foarte mult cinism.

Afirmă domnul Cîţu că salariul din industria mobilei a crescut cu 42%. Oare la această creştere au contribuit şi tăierile ilegale de material lemnos făcute sub patronajul domnului Costel Alexe?

Precizează din nou domnul Cîţu că salariile din industria auto au crescut cu 43%.

Şi, nu în ultimul rând, afirmă domnul Cîţu că salariile din HoReCa au crescut şi ele cu 35%. Serios?

Dar s-a întrebat domnul Cîţu câţi patroni au mai putut să îşi ţină şi să îşi plătească salariaţii? Câţi salariaţi din HoReCa au supravieţuit în sistem sau câţi vor supravieţui în viitor, în contextul în care ratele amânate de patronii angajatori pe parcursul anului pandemic 2020 au ajuns acum la scadenţă, la care se mai adaugă şi celebra "dobândă la dobândă" autorizată tot de acest premier selfie?

Evident că domnul Cîţu nu şi-a pus aceste întrebări şi nici nu prea va mai avea timp să şi le pună, deoarece zilele Domniei Sale şi ale acestei coaliţii de guvernare, la Palatul Victoria sunt numărate.

Pentru că tot se desfăşoară Campionatul European de Fotbal, relevantă în situaţia noastră este o celebră replică folosită în sportul rege - "Cu siguranţă, pe domnul Cîţu nu o să îl mai «prindă paltonul» la Palatul Victoria!"

Doamna Cristina Burciu:

"Donarea de sânge, un act de maximă responsabilitate umană şi socială"

Cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge, aniversată în data de 14 iunie, îmi exprim convingerea că la nivel naţional trebuie să conştientizăm populaţia asupra beneficiilor de care pot beneficia semenii noştri aflaţi în dificultate, mai ales că suntem încă în pandemie, iar pericolul nu a trecut.

În mod evident, avem nevoie de o mai mare implicare a autorităţilor abilitate, în scopul dinamizării şi eficientizării campaniilor naţionale de donare de sânge.

Din experienţa de până acum, marea majoritate a campaniilor de promovare a donării benevole de sânge nu au avut rezultatele aşteptate. Astfel de campanii au fost derulate de ONG-urile din domeniu şi au fost adresate îndeosebi persoanelor care doresc să doneze sânge benevol şi dispuse astfel să salveze vieţi omeneşti, fără a primi recompense şi nici tichetele valorice oferite de statul român. Din păcate, au existat cazuri în care nu s-a înregistrat nici măcar un singur donator benevol, fapt care trebuie să pună pe gânduri autorităţile responsabile, în speţă Ministerul Sănătăţii.

Îi felicit pe toţi românii care au înţeles importanţa deosebită a acestui act de suflet şi generos de a dona sânge, mai ales pe cei care fac acest lucru în mod repetat. Datorită solidarităţii şi conştiinţei lor, multe vieţi au fost salvate şi se bucură acum de o nouă şansă de a trăi sănătoşi în continuare.

Este vital acum ca un număr din ce în ce mai mare de oameni să înţeleagă că donarea este indispensabilă în tratarea anumitor boli, pentru care nu există până acum un produs capabil să substituie sângele uman.

Consider că Ministerul Sănătăţii, împreună cu societatea civilă cu implicare în acest domeniu vital, trebuie să identifice de urgenţă măsurile de stimulare a donării de sânge, mai ales că românii nu prea sunt dornici să facă astfel de gesturi umanitare în lipsa unor beneficii.

Cu siguranţă, avem nevoie, uneori, şi de gesturi simple, mici, care pot ajuta un număr mare de apropiaţi ai noştri aflaţi în suferinţă!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"Domnule Cîţu, ne-aţi făcut de râs. Demisia!"

Pentru a doua oară în ultimele trei luni de zile, v-aţi făcut şi ne-aţi făcut de râsul Uniunii Europene. Guvernul de "profesionişti" pe care, accidental şi regretabil pentru noi, îl conduceţi, a reuşit contraperformanţa de a primi două cartonaşe galbene de la oficialii Comisiei Europene din cauza conţinutului Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

V-aţi bătut cu pumnii în piept că aţi elaborat un Plan beton, că sunteţi mai buni decât cei din PSD, că, în sfârşit, ţara are un Guvern care ştie ce face.

Domnule prim-ministru,

Planul este execrabil conceput şi redactat. Voi, cei din majoritatea PNL-USR PLUS-UDMR, sunteţi la fel de "buni" ca cei din PSD. Habar nu aveţi ce ar trebui făcut pentru ca România să evolueze, să meargă înainte, şi nu înapoi, aşa cum se tot întâmplă de 31 de ani!

Pentru acest Guvern, elaborarea şi depunerea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost prima misiune cu adevărat complexă. Acest plan trebuia să fie unul cu adevărat naţional, un proiect de ţară, şi nu de partid.

PNRR ne dezvăluie care este nivelul real al competenţei, seriozităţii şi profesionalismului dumneavoastră. Este cartea de vizită a alianţei PNL-USR PLUS-UDMR, iar pe această carte de vizită scrie LOSER!

Domnule prim-ministru,

Aţi eşuat lamentabil. Cele două cartonaşe galbene arătate de Comisia Europeană, înseamnă, de fapt, cartonaşul roşu. Înseamnă, în fapt, demisia!

Dacă aveţi un minimum de moralitate, dacă doriţi să vă asumaţi bărbăteşte eşecul, dar mai ales dacă iubiţi această ţară şi pe români, plecaţi acasă!

Orice zi în plus cu acest Guvern în funcţie este o zi pierdută pentru România!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Este Lege - 10 mai, Ziua Independenţei Naţionale!"

Săptămâna trecută, după mai bine de cinci ani de la iniţierea demersurilor procedurale aferente, Parlamentul României a consemnat o reparaţie morală faţă de istoria ţării şi faţă de români, supuşi unui proces de uitare şi renegare a trecutului timp de peste 40 de ani, de către odiosul şi criminalul regim comunist.

Astfel, la iniţiativa deputaţilor liberali, prin votarea Pl-x 66/2016, ziua de 10 mai va fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenţei Naţionale a României. De la venirea Principelui Carol I pe tronul ţării până la instaurarea terorii roşii, după abdicarea Regelui Mihai I, în decembrie 1947, ziua de 10 mai a reprezentat Ziua Naţională a României, o zi cu triplă semnificaţie - venirea Principelui Carol I pe tronul ţării în 1866, declararea Independenţei Naţionale în 1877 şi ceremonia de încoronare a cuplului regal în 1881, după ce se proclamase regatul în acelaşi an, la 14 martie.

A existat o amplă dezbatere cu privire la adevărata zi a Independenţei. Unii sunt de părere că ziua de 9 mai, când Parlamentul României, printr-o moţiune citită de ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu, în care se lua act de starea de război cu Turcia şi "ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României", ar fi adevăratul moment de început al Independenţei. Petrecându-se în timpul Marii guvernări liberale, 1876-1888, moţiunea adoptată de Adunarea Deputaţilor şi Senat a devenit lege prin promulgarea de către Domnitorul Carol I, la 10 mai 1877, fiind, în aceeaşi zi, instituit Ordinul Naţional "Steaua României"'.

Însă ceea ce a făcut ca în societatea noastră să apară această diferenţă de opinii între 9 şi 10 mai a fost procesul prin care comuniştii au încercat să facă o tabula rasa conştiinţei poporului român. 10 mai fiind o zi cu o încărcătură monarhică puternică, ziua de 9 mai a fost mai atractivă pentru comunişti şi astfel s-au născut interminabile polemici. Adevărul este, totuşi, unul singur.

Pentru contemporanii secolului al XIX-lea, singura zi a Independenţei Naţionale a fost 10 mai, Mihail Kogălniceanu însuşi dând citire acelei moţiuni - pe 9 mai - pentru a-i oferi monarhului ocazia de a o declara oficial în următoarea zi. În 1883, şi Ministerul Afacerilor Străine emitea o circulară către toate misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în care menţiona că 10 mai este "sărbătoarea naţională a României, prin excelenţă, deoarece întruneşte în sine titluri nepieritoare - Intrarea Majestăţii Sale în ţară, 10/22 mai 1866, Declararea Independenţei României, 1877, şi încoronarea primului nostru Rege, 1881", misiunile având obligaţia să respecte această dată ca singura zi de sărbătoare oficială.

Deşi România este astăzi o republică, prin votarea Constituţiei la 8 decembrie 1991, avem, însă, datoria da a respecta trecutul nostru şi pe înaintaşii noştri. Nu putem lăsa ca actualele opinii politice să nege anii de regim monarhic, perioadă în care România a devenit o ţară în adevăratul sens al cuvântului, desăvârşindu-se procesul început la 1848 şi, mai ales, cel de la 1859.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

"PNRR nu este jucăria guvernanţilor!"

Mă aşteptam ca observaţiile numeroase şi pertinente pe marginea propunerii României privind PNRR, primite din partea Comisiei Europene, să aibă efect de duş rece asupra guvernanţilor!

Nu au avut!

Dimpotrivă, chiar rostesc, la unison, aceleaşi şi aceleaşi declaraţii goale de conţinut - că solicitatele clarificări sunt unele "normale", că toate ţările au primit astfel de cereri, că este o procedură în curs, căreia Guvernul îi va face faţă... ba, domnului ministru Cristian Ghinea îi arde şi de "mişto"-uri politice - pune pariu, cu mandatul pe masă, că PNRR nu va fi respins.

Evident că, până la urmă, PNRR, tras-împins, va trebui să treacă, pentru că acesta este regula jocului, toate statele membre să ocupe un loc la masa acestui proiect european.

Dar să ne spună domnul ministru când se va întâmpla asta şi cât ne vor costa toate erorile de Gâgă - care puteau fi lesne evitate -, pe care ni le-a semnalat Comisia, erorile de fond, printre care omiterea unor investiţii absolut obligatorii în agricultură şi întârzierea finalizării documentului, care nu ne vor mai da posibilitatea încadrării în termenele alocate cheltuirii sumelor şi aşa ciuntite faţă de cele promise iniţial!

Într-o ţară normală, un guvern responsabil i-ar fi cerut demisia, imediat, unui astfel de ministru incompetent!

În România, incompetenţa este ridicată la rang de politică de stat!

Păcat!

Susţin şi voi vota, alături de colegii mei din PPU social-liberal, atât moţiunea simplă, împotriva ministrului Cristian Ginea, cât şi moţiunea de cenzură, anunţată, astăzi, de colegii din PSD.

Sper ca aceste două instrumente democratice să fie folosite de toţi parlamentarii responsabili, care doresc să pună punct, definitiv, acestei guvernări nocive pentru România!

Doamna Dumitriţa Gliga:

"Învăţământul românesc, încotro?"

Potrivit unor informaţii lansate recent în mass-media de ministrul educaţiei, un procent de doar 66% dintre absolvenţii claselor a XII-a şi a XIII-a, ai promoţiei 2021, s-au înscris pentru susţinerea examenului de Bacalaureat!

Cifra, în sine, este deosebit de îngrijorătoare, marcând o scădere chiar şi în raport cu anii precedenţi, când, oricum, procentul absolvenţilor de studii liceale sau echivalente, care îşi continuau studiile în învăţământul superior, s-a situat pe un trend descrescător, chiar dacă, potrivit motivaţiei avansate de către titularul Ministerului Educaţiei, pandemia a contribuit din plin la acest fenomen.

Consecinţa logică va fi scăderea accentuată, din păcate, a numărului de studenţi din ţara noastră, domeniu în care, din nou, ne situăm pe o nedorită poziţie codaşă la nivelul Uniunii Europene, cu repercusiuni negative directe privind contractarea lentă, în timp, a dimensiunii corpului profesoral din învăţământul superior.

Mai mult, contextul poate că nu ar fi atât de tragic, dacă o mare parte dintre cei care renunţă la studiile universitare ar urma orice alt fel de program educaţional, menit să-i pregătească pentru o integrare uşoară în câmpul muncii.

Situaţia nu este deloc mai bună nici măcar atunci când ne referim la absolvenţii de gimnaziu, în cazul cărora, potrivit Raportului de ţară pentru România, prezentat public recent de către specialişti în ştiinţele educaţiei şi în testare educaţională de la Universitatea Bucureşti, ca urmare a studiului internaţional comparativ, intitulat TIMSS 2019, ne situăm, în mod îngrijorător, la toate capitolele, sub media internaţională şi, mai mult decât atât, cu un scor general mai mic decât cel înregistrat de toate celelalte ţări europene participante. În urma evaluării elevilor de clasa a VIII-a din ţara noastră, rezultatele indică un procent uriaş de analfabetism numeric, de 22%, procent care se menţine şi în cazul "analfabetismului ştiinţific", unde depăşim, din nefericire, recordul tuturor celorlalte state europene.

De asemenea, studiul a indicat, aşa cum era de aşteptat, discrepanţe majore între sat şi oraş, "distribuţia performanţei rămânând o problemă majoră pentru sistemul educaţional românesc". Pentru că aproape "un sfert dintre elevii noştri nu ating criteriile minime de performanţă, atât la matematică, cât şi la ştiinţe", mi-aş dori să observ, la nivel politic, o implicare mult mai serioasă în identificarea unor soluţii rapide şi eficiente de îmbunătăţire a sistemului educaţional românesc.

Desigur, o mare parte dintre problemele prezentate au fost accentuate de starea de pandemie. În România, învăţământul online a fost, în cel mai bun caz, deficitar, de acesta beneficiind doar 2/3 dintre elevi. Fără dubii, cealaltă treime a fost în mod flagrant privată de dreptul la educaţie, fie din lipsa unor condiţii de infrastructură adecvate, fie din neputinţa părinţilor de a suporta costurile unor dotări minime necesare, nemaivorbind despre procedurile de control şi de testare a elevilor pe durata pandemiei, care şi-au lăsat, la nivel psihoafectiv, comportamental şi social, o amprentă negativă asupra unei întregi generaţii de tineri de vârstă şcolară.

Să nu uităm, în acest sens, că, spre deosebire de majoritatea statelor membre ale UE, autorităţile noastre de resort au insistat să menţină închise şcolile şi universităţile, încurajând astfel pierderea de facto a unui an de studiu.

Consecinţele acestei situaţii, a cărei durată sau implicaţii sunt încă greu de prezis, se vor reflecta, din păcate, în creşterea fenomenului abandonului şcolar şi în generarea unor dezechilibre sociale greu de remediat pe termen lung. Nu aş fi surprinsă ca, la momentul ridicării tuturor restricţiilor, să asistăm la o criză fără precedent a forţei de muncă.

Profitând de concluziile studiului recent lansat, mi-am dorit să vă prezint doar câteva dintre problemele cu care se confruntă, în prezent, învăţământul din ţara noastră, pentru că este esenţial să înţelegem, o dată pentru totdeauna, că singura cale către o dezvoltare economică sănătoasă este educaţia!

Deşi sintagma "reforma sistemului educaţional românesc" a devenit un laitmotiv obsedant şi am pierdut numărul schimbărilor asumate, poate cu bună-credinţă, dar cu siguranţă cu mari eforturi, de câţiva politicieni mai bătăioşi, consider că a venit momentul să depunem împreună un efort colectiv major, pentru readucerea învăţământul românesc la cele mai înalte standarde. Fără o înnoire de mentalitate privind programa şcolară şi modernizarea politicilor educaţionale nu vom putea asigura, în viitor, educaţia pe care ne-o dorim pentru copiii noştri!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Se poate şi mai rău decât de la zero la abis?"

Respingerea de către Comisia Europeană a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă este o nouă palmă pe obrazul "Guvernului meu", atât pentru girantul acestuia, preşedintele Iohannis, cât şi pentru partidele alese pentru a desemna Executivul condus de Florin Cîţu.

Consider impardonabil faptul că Guvernul de la Bucureşti a tratat cu o lejeritate aiuritoare observaţiile primite de la Bruxelles, care conţin aproape tot atâtea pagini ca documentul în sine al PNRR, întocmit defectuos de Ghinea şi Cîţu.

Este inacceptabil, de asemenea, faptul că majoritatea criticilor la adresa PNRR se referă la nejustificarea costurilor, la supraestimarea acestora, la lipsa metodologiilor de calcul, precum şi la furnizarea unor informaţii neclare.

Aşa s-a ajuns ca, pentru a-şi satisface clientela de partid, PNL şi USR au înaintat Comisiei Europene un PNRR jalnic, în care, spre exemplu, doar decontarea unui curs de pregătire ajungea la peste 100.000 de euro! Total inadmisibil şi intolerabil!

Aşadar, România este iar în impas şi ajunge de râsul Europei, din cauza acestui guvern incompetent, impus cu forţa, în detrimentul câştigătorului alegerilor parlamentare, PSD. Ca de obicei, însă, în România nimeni nu răspunde. Eşecul PNRR i-a lăsat indiferenţi şi pe ministrul Ghinea, şi pe premierul vaccinului şi al baronilor locali din PDL-PNL, Florin Cîţu.

În consecinţă, va urma o nouă perioadă de austeritate pentru români. Anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis venea pe un imens "cal alb" de la Bruxelles, spunându-le românilor care-l mai cred că ţara noastră va avea 80 de miliarde de euro din partea darnicei Europe. Acum vreo lună, guvernanţii dădeau ca sigură suma de 29,2 miliarde de euro care va veni prin PNRR. Acum, oficialii europeni ne-au dat cu documentul în cap şi nu mai suntem siguri că vom primi mai mult de 16 miliarde de euro, bani împrumutaţi de la Uniunea Europeană pentru redresarea economiei.

Moţiunea simplă "Cristian Ghinea, de la zero la abis!", iniţiată de PSD şi dezbătută în Camera Deputaţilor, este relevantă pentru situaţia în care acest ministru nepriceput, girantul îngropării fondurilor europene în 2016, readuce acum România în aceeaşi fază din urmă cu cinci ani, ba chiar o îngroapă definitiv într-un abis absolut, printr-un diletantism managerial şi politic absolut.

"România Normală" a dreptei este profund anormală, iar pentru toată batjocura de care dă dovadă la adresa românilor, acest guvern trebuie să plece!

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"PNRR, în loc să aducă România mai aproape de Europa prin oportunităţi serioase de dezvoltare, prin ignoranţa şi lipsa de profesionalism a guvernării PNL-USR PLUS, o situează la marginea Europei şi adânceşte stereotipurile despre nivelul de preocupare şi seriozitate şi despre cum ne facem temele în comparaţie cu celelalte state membre"

Săptămâna trecută, am asistat la un moment trist pentru imaginea României în Europa. Dincolo de textele, discursurile, teoriile şi imaginile pe care le vând PNL şi USR PLUS despre raportarea lor la politica şi valorile europene, Guvernul actual, cel mai incompetent din istoria României, a reuşit performanţa de a se face de râs prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe care l-a trimis la Bruxelles. De luni bune, această coaliţie a intereselor proprii şi a dezintereselor faţă de viaţa cetăţenilor români, a inundat opinia publică cu promisiuni şi vorbe goale despre banii care vor veni de la Bruxelles pentru redresarea economiei şi pentru dezvoltarea la cote ce nu au mai existat până acum.

Aceste vorbe goale şi lipsa de preocupare pentru a crea un PNRR realist, care să aibă impact pozitiv în economia şi în viaţa românilor, nu doar că până acum nu au adus nimic concret, ci au situat România la coada Europei în ceea ce priveşte competenţa, seriozitatea, implicarea, obiectivitatea şi transparenţa. PNRR, elaborat de coaliţia de guvernare PNL-USR PLUS-UDMR, se pare că adânceşte şi mai mult falia dintre profesionalismul european şi cârdăşia şi incompetenţa acestui guvern. Feed-back-ul Comisiei Europene la acest document, trâmbiţat de luni de zile de PNL-USR-PLUS-UDMR, a fost dezastruos şi arată fără echivoc dezastrul pe care acest guvern ignorant l-a creat în România în câteva luni de zile.

Pe lângă faptul că au ignorat aspecte esenţiale din viaţa românilor - nu au mărit alocaţiile, pentru că nu le pasă de copii, lucrează la creşterea vârstei de pensionare, preţurile la alimente au explodat, locuri de muncă sunt din ce în ce mai puţine, HoReCa a fost în colaps luni de zile şi încă este pe marginea prăpastiei - nici nu au fost în stare să elaboreze un document solid, realist, care să aducă României oportunităţi de dezvoltare. Nu mai vorbim despre agricultură, care nu are nicio perspectivă cu acest guvern. Argumente pentru a include irigaţiile existau şi puteau fi prezentate ca atare la Bruxelles, însă incapacitatea şi lipsa de bună-credinţă de a face ceva pentru ţară au făcut ca românii să prindă probabil ultimul vagon al acestui tren în care celelalte state europene s-au urcat cu onoare.

Prin introducerea irigaţiilor în PNRR, România avea şansa să se înscrie între acele state unde agricultura este mai puţin expusă riscurilor generate de schimbările climatice, secetei şi încălzirii globală care afectează culturile aproape în fiecare an.

Un echivalent al oportunităţii ca România să urmeze drumul dezvoltării pe alte state europene se află deja, îl reprezintă PNRR-ul, ce creează un cadru de sprijin economic şi facilităţi pentru reforme şi investiţii care ar trebui puse în aplicare până în 2026. Printr-o încăpăţânare şi ignoranţă crasă, Guvernul, în dezacord cu recomandările europene, a evitat Parlamentul în elaborarea PNRR, iar rezultatul de până acum este direct proporţional cu celelalte rezultate pe care coaliţia de guvernare le-a livrat ţării după aproape jumătate de an de guvernare, adică zero rezultate. Rezultate au fost doar în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri care a crescut în toată ţară, mai ales în Bucureşti.

Preşedintele ţării trasa Guvernului, în aprilie, o linie bine definită pentru PNRR, adică, să fie "un plan realist, bine făcut, acceptat de Comisie şi finanţabil şi care reflectă obiectivele României". Priceperea zero a acestui guvern a făcut ca PNRR-ul trimis la Bruxelles să nu fie nici realist şi nici bine făcut. Cuvântul cheie al Comisiei Europene pentru acest pachet de reforme şi proiecte de investiţii publice care trebuie să intre în PNRR este coerenţa. PNRR-ul elaborat de Guvernul PNL-USR PLUS-UDMR este total incoerent, plin de inadvertenţe, semnalate de Comisia Europeană, de greşeli care arată că aceşti oameni nu pot scrie un plan eligibil, iar despre reforme pentru o viaţă mai bună a românilor nici vorbă!

Aceşti pseudolideri au realizat un plan improvizat, cu documente care la aceleaşi capitole au informaţii şi cifre diferite, ori informaţii insuficiente. O studiere atentă a PNRR arată că acest guvern este total depăşit nu doar de ceea ce înseamnă acest plan în pachetul de redresare europeană postCOVID 19, ci şi de o adaptare a sa la problemele reale ale României.

Ne dorim cu toţii ca România să primească acest sprijin, pe care toate statele europene îl vor primi pentru redresare economică şi rezilienţă după pandemia de COVID-19, însă, pentru o realizare onorabilă a acestui plan, era nevoie de munca susţinută a experţilor în fiecare domeniu care să gândească şi să conceapă acest program, în consultări permanente cu toate instituţiile de profil, nu aşa cum s-a făcut, în culisele guvernării. Din păcate, România rămâne codaşă şi de această dată, însă pentru a scăpa de eticheta dezastruoasă pe care acest guvern o pus-o României europene post-COVID 19, acest guvern trebuie să plece. Românii s-au săturat de agenda străină a guvernanţilor, de hazardul şi incompetenţa, dovedite nu doar în elaborarea PNRR, ci zilnic, prin lipsa deciziilor în sprijinul cetăţenilor.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Am asistat, pe parcursul acestei săptămâni, în Parlamentul României, la un recital de încălcări ale actelor normative din ţara noastră. Nimic nu a scăpat reprezentanţilor coaliţiei de guvernare. Nici Regulamentul Camerei Deputaţilor, nici cel al activităţilor comune, nici măcar Constituţia nu au reprezentat mai mult decât fiţuici golite de conţinut, pentru a servi singurelor interese care contează pentru PNL şi USR, cele ale partidelor proprii.

Un exemplu mai mult decât elocvent este cel al Rapoartelor de activitate ale Avocatului Poporului, pe anii 2018, 2019 şi 2020.

Instituţia Avocatului Poporului, fundamentală pentru statul democratic occidental, conform Constituţiei, ocroteşte drepturile şi libertăţile cetăţenilor, iar conform avizului Comisiei de la Veneţia nr. 685/2012, "(...)Pentru a fi eficient în protecţia drepturilor omului, Avocatul Poporului trebuie să fie independent, inclusiv faţă de Parlament, care alege titularul funcţiei".

Ce s-a întâmplat în Rapoartele comune ale Comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului, de fapt? Ce se întâmplă de obicei când coaliţia de guvernare încearcă să îşi impună voinţa cu orice preţ? Absurdităţi, minciuni, ingerinţe în domenii în care nu au dreptul legal de a impune!

Raportul comun al comisiilor cu privire la Raportul de activitate pe anul 2018 contrazice logica elementară. Cei doi preşedinţi afirmă, sub semnătură, că "Din Raport rezultă că în cursul anului 2018, instituţia Avocatul Poporului şi-a îndeplinit misiunea constituţională şi legală de apărare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, în raport cu autorităţile publice şi a desfăşurat, în acest scop, o activitate susţinută", iar apoi, drept consecinţă, membrii celor două Comisii juridice, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, au hotărât să supună Camerelor reunite "raportul comun de respingere". Cum se ajunge de la premisa că a fost îndeplinită misiunea constituţională şi legală la concluzia că raportul trebuie să fie de respingere, este peste puterea de înţelegere a oricărei persoane raţionale!

Rapoartele comisiilor cu privire la activitatea Avocatului Poporului din 2019 şi 2020 sunt şi ele nişte documente care nu demonstrează altceva decât dispreţul membrilor care le-au votat pentru lege, pentru separaţia puterilor în stat, pentru tot ceea ce ar trebui să apere ca aleşi ai cetăţenilor, domnia legii. Membrii comisiilor judecă şi dau sentinţe, iar preşedinţii tratează cu superficialitate rapoartele şi copiază aceleaşi pseudo-argumente doar pentru a umple hârtia.

Rapoartele de respingere sunt o avalanşă de erori de argumentare care, venind din partea membrilor comisiilor juridice din forul legislativ al României, sunt inacceptabile. Chiar dacă, printr-un efort de imaginaţie, le-am considera paralogisme, la acest nivel şi cu implicaţiile care decurg din ele, sunt la fel de îngrijorătoare.

Concluziile rapoartelor din 2019 şi 2020, de fapt concluzia, că este una singură, copiată, inclusiv cu greşelile de scriere şi gramaticale, a fost că "nu a exercitat sau a exercitat necorespunzător ori cu încălcarea prevederilor legale, unele atribuţii". Bineînţeles, semnatarii nu au considerat necesar să precizeze care atribuţii. Rigurozitatea şi demonstrarea afirmaţiilor la membrii coaliţiei sunt noţiuni abstracte şi este preferată simplitatea judecăţilor de valoare.

Noi am primit votul cetăţenilor şi încrederea acestora, pentru că şi-au pus speranţa în noi să le apărăm drepturile, să propunem acte normative care să le îmbunătăţească vieţile şi să luăm decizii care să respecte litera şi spiritul legii. Haideţi să ne exercităm mandatul cu bună-credinţă!

Domnul Ghervazen Longher:

În acest sfârşit de săptămână am avut onoarea să îl avem ca oaspete în Bucovina pe ambasadorul Republicii Poloneze la Bucureşti, Maciej Lang, însoţit de consulul Jarosław Szkirpan, Natalia Mosor, directorul Institutului Polonez din Bucureşti, Krzysztof Grabowski, reprezentant al mediului de afaceri polonez din România şi o delegaţie a Contingentului Militar Polonez care staţionează la Craiova în frunte cu comandantul, maiorul Wojciech Kufliński.

Vineri, 11 iunie, delegaţia a avut o întâlnire de lucru cu autorităţile locale ale judeţului Suceava, după care oaspeţii au vizitat sediul Uniunii Polonezilor din România de la Suceava.

În contextul împlinirii a 100 de ani de la semnarea Convenţiei de alianţă defensivă între Regatul României şi Republica Polonă, 3 martie 1921, pe 12 iunie a avut loc o manifestare comemorativă la Cârlibaba, la care a participat şi Excelenţa Sa Maciej Lang, ambasadorul Republicii Poloneze la Bucureşti, împreună cu întreaga delegaţie menţionată mai sus, prilej pentru care s-a renovat şi mormântul legioniştilor căzuţi în Primul Război Mondial. După Liturghie, a urmat o scurtă ceremonie religioasă, în memoria celor căzuţi, apoi salva de onoare şi depunerea de coroane de flori.

La ceremonie au participat garda de onoare - Batalionul 17 Vânătorii de Munte Dragoş Vodă din Vatra Dornei şi Contingentul Militar Polonez care staţionează la Craiova, precum şi orchestrele militare - Divizia 4 Infanterie şi Brigada 81 Mecanizată.

După încheierea manifestărilor de la Cârlibaba, delegaţia a pornit către Soloneţu Nou, aici fiind întâmpinată de comunitate şi de ansamblul "Sołonczanka" care a susţinut un program artistic.

În ultima zi, duminică, delegaţia a vizitat şi comunitatea poloneză din Poiana Micului, participând la hramul Bisericii "Preasfânta Inimă a lui Isus". Atât la Soloneţu Nou, cât şi la Poiana Micului, militarii Contingentului Militar Polonez care staţionează la Craiova şi comandantul maior Wojciech Kufliński au prezentat copiilor din comunitate tehnica militară, prilej pentru care doresc să le mulţumesc pentru această oportunitate.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Datoria morală de a depune moţiune de cenzură"

În aceste zile, Partidul Social Democrat, pe care îl reprezint în Parlamentul României, intenţionează să depună o moţiune de cenzură contra Guvernului condus de Florin Cîţu şi girat de coaliţia PNL-USR UDMR. În calitatea mea de parlamentar, trimis de ieşeni să le reprezint dorinţele şi aşteptările în Camera Deputaţilor, consider că este o datorie morală de a depune şi a încerca cu stăruinţă să trecem această moţiune de cenzură!

Asistăm de mai bine de doi ani la o joacă jenantă a liberalilor şi, de un an, a USR-iştilor, de-a guvernanţii. O ţară întreagă priveşte îngrozită cum ies la suprafaţă incompetenţa, răutatea, neputinţa şi ţâfna arogantă a unor personaje ajunse conjunctural şi fără legitimitate în fruntea ţării. Dezastrul care ne paşte pe toţi este amplificat de tupeul şi superficialitatea actualului cabinet care, colac peste pupăză, visează la a face praf 30 miliarde de euro pe firme de casă şi proiecte scrise în secret, pe genunchi.

Noi, PSD, vom depune moţiune de cenzură şi ne vom lupta prin toate mijloacele pentru ca această moţiune să treacă, iar Cîţu şi întreaga trupa de circari amatori care se autointitulează "dom’ ministru" să treacă acolo unde le este locul, în parcul de joacă al istoriei, fiindcă guvernarea este o şapcă prea mare pentru imaturii gestionari de la PNL şi USR!

Personal, regret că i-am lăsat pe aceşti oameni să se joace de-a guvernanţii în timp de pandemie, iar apoi cu cel mai ambiţios program de revitalizare a economiei româneşti. Mă rog să nu ajungem cu toţii să regretăm această guvernare nenaturală!

Stimaţi colegi parlamentari, vă aduc aminte că agricultura românească este distrusă sistematic de aceste guverne liberale! Subvenţiile pentru agricultori au întârzieri nemaiîntâlnite de la aderarea la UE. Ajutoarele pentru seceta prelungită din 2020 au ajuns la fermieri şi agricultori cu luni de zile întârziere, încât culturile din acest an erau cât pe ce să fie compromise. Oamenii au ajuns la disperare, au ieşit cu sutele de utilaje agricole în Capitală şi oraşe mari ale ţării.

Despre PNRR pentru agricultură ce să mai spunem? Este un eşec atât de ruşinos, încât cu greu va putea fi egalată această batjocură. Irigaţiile, vitale în contextul schimbărilor climatice, nu au putut fi finanţate prin PNRR? Păi, Polonia cum a reuşit să treacă şi să i se aprobe investiţiile în agricultură prin PNRR-ul lor?

Şi apropo de PNRR, fiindcă sunt votat şi reprezint ieşenii, îmi manifest public revolta şi dispreţul pentru aceşti guvernanţi, pentru că Moldova este pentru ei doar un loc de batjocură, nu o parte mare din ţara noastră! Iaşiul nu are niciun singur proiect serios în PNRR, niciunul! Nu mai zic de Cluj-Napoca, unde se va construi un metrou doar fiindcă PDL-istul Boc îl va sprijini pe Cîţu la congresul PNL. Altfel, nu văd de ce este o prioritate naţională un metrou pentru 30.000 de oameni pe care îi va deservi. Irigaţii nu, metrou da!

Cu autostrada A8, Autostrada Unirii, pentru care există lege, au aruncat praf în ochi. Se finanţează "capetele", dar nici asta nu este sigur. Mai mult, parlamentarii USR şi PNL de Iaşi, de altfel complet inutili, fiindcă nu contează la Bucureşti, se laudă că Moldova va avea autostrăzi. Toate, dar toate, încep de oriunde, numai din Moldova nu.

Stimaţi colegi parlamentari, mai vreţi motive să votaţi această moţiune? Cum le explicaţi românilor care v-au votat că ministrul dumneavoastră de la Energie, Virgil Popescu, se plânge la tv şi ameninţă lumea că li se va scumpi gazul la iarnă cu peste 200 de lei pe lună, fiindcă tot liberalii au eşuat dramatic cu trecerea la piaţa liberă în energie?

Domnilor liberali, aţi lăsat consumatorii vulnerabili pradă şmecherilor din energie! Sunt oameni în vârstă, fără venituri, pensionari cu pensii mici pe care nu vreţi să le măriţi şi aveţi tupeul să îi ameninţaţi că vor plăti mai mult la întreţinere, fiindcă voi v-aţi bătut joc de energie? Şi numai din acest motiv, la iarnă tot vă va cădea guvernul, domnilor liberali şi USR-işti!

În fapt, toate preţurile au crescut, iar Cîţu ne spune cu tupeu incredibil că trăim mai bine! Benzina ajunge la 6 lei, cu 40% mai mult ca acum un an! Carnea, legumele, energia, medicamentele, totul se scumpeşte, dar noi nu ne dăm seama cât de bine trăim!

Este incomensurabil şirul motivelor pentru care Guvernul Cîţu ar trebui să cadă, să plece acasă şi să lase locul unor oameni competenţi, cu legitimitate electorală, fiindcă nici PNL şi nici USR nu au obţinut încrederea cetăţenilor. PSD a câştigat alegerile cu peste 30%, iar această coaliţie contra naturii a demonstrat că a eşuat în orice demers s-au lansat. Este momentul să lăsăm joaca şi să punem nişte oameni competenţi în fruntea ţării.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Cinste eroilor neamului românesc!"

"Precum noi lăsăm la alţii averea şi numele nostru, aceia cari cad pentru Ţară şi viitorul Neamului îşi lasă sufletul întreg, atât de mare cum era în momentul sacrificiului lor, acelora în mijlocul cărora cad. Cel din urmă soldat cu haina sfâşiată de suferinţele şi răbdările îndelungate faţă de asprimea naturii şi de cruzimea duşmanului aduce în făptura sa morală pe toţi acei cari nu-i vom mai vedea aievea niciodată. (...) În colţul acesta unde ne-am strâns, să păstrăm cu scumpătate sămânţa de credinţă, şi vom vedea şi noi la rândul nostru dispărând negura stăpânirii străine şi vom putea zice ca Petru Rareş, fiul lui Ştefan, că vom fi iarăşi ce am fost, şi încă mai mult decât atât". Sunt cuvintele marelui savant şi profesor Nicolae Iorga, rostite de la tribuna Parlamentului din exilul ieşean, despre care I.G. Duca spunea că au reprezentat "unul din cele mai mari discursuri ce s-au rostit vreodată de pe tribuna românească".

Acest fragment din discursul cărturarului botoşănean exprimă cel mai elocvent de ce trebuie să ne cinstim eroii şi să fim recunoscători pentru ceea ce ei, prin sacrificiul vieţii lor, ne-au oferit.

Săptămâna trecută, alături de primarul oraşului Murfatlar, Gheorghe Cojocariu, am depus coroane de flori la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, din localitate, în memoria celor căzuţi la datorie. Am adus un pios omagiu, de sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului, celor căzuţi pe câmpul de luptă, apărând independenţa şi unitatea naţională, libertatea individuală şi suveranitatea statală a României.

Ceea ce avem astăzi - independenţă, libertate şi democraţie - sunt opera unui sacrificiu suprem, un gest nobil al celor care au plătit cu viaţa pentru semenii lor şi pentru România. Prin jertfa pentru apărarea hotarelor româneşti, ei au contribuit la afirmarea demnităţii poporului român.

În acest an, gândurile mele se îndreaptă şi către cei care şi-au pierdut viaţa, aflându-se în prima linie, în lupta cu inamicul necruţător, COVID-19. Chiar dacă nu au ţinut arma de foc în mână, lupta pe care au dus-o aceşti soldaţi în halate albe, cu un inamic invizibil, este demnă de respectul şi preţuirea noastră. Cinste şi veşnică pomenire martirilor noştri!

Doamna Mirela Furtună:

"Copiii nu reprezintă o prioritate"

Majoritatea parlamentară formată în jurul PNL-USR-UDMR a reconfirmat că pentru ei copiii nu sunt o prioritate. În fapt, pentru actuala majoritate de "centru noaptea", românii nu reprezintă o prioritate.

În Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor, actuala majoritate parlamentară a votat împotriva propriului calendar de mărire a alocaţiilor copiilor. Mai mult, au stabilit că alocaţiile se vor indexa cu rata inflaţiei la 1 ianuarie 2022, deci nici vorbă de vreo creştere, doar o actualizare.

În ţara care are cei mai mulţi copii din Uniunea Europeană în risc de excluziune şi de abandon şcolar, actualii guvernanţi nu consideră necesară mărirea alocaţiilor.

Nici nu are rost să mai subliniez faptul că alocaţiile în România sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană. De asemenea, odată cu creşterea preţurilor, în fapt, puterea de cumpărare a scăzut.

Viziunea aceasta, unde oamenii "trebuie să muncească până ies cu picioarele înainte" sau "nu avem bani de alocaţii", nu face decât să reconfirme politica antiromânească dusă de Guvern.

Le transmit guvernanţilor, pe această cale, că foarte mulţi copii se bazează, din păcate, pe alocaţii, pentru a-şi putea procura rechizitele necesare pentru şcoală, hainele de care au nevoie şi, uneori, chiar şi mâncarea de care au nevoie. Avem prea mulţi copii săraci pentru a ne permite să nu le mărim alocaţiile.

În fapt, prin aceste măsuri, copii săraci sunt lăsaţi în urmă, pentru că ei sunt cei mai afectaţi, în rândul lor vom avea cele mai multe abandonuri şcolare.

Alocaţiile, stimaţi guvernanţi, sunt legate şi de educaţie, foarte mulţi copii au nevoie de alocaţii decente pentru a putea merge la şcoală, pentru a putea învăţa şi a deveni cetăţeni pe deplin integraţi la finalul studiilor.

Dar, aşa cum vor cu tot dinadinsul să ne arate, educaţia şi copiii nu reprezintă o prioritate pentru Guvernul PNL-USR-UDMR.

Pun şi eu o întrebare retorică în final - "Care sunt de fapt priorităţile voastre?

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Adunarea privind Agenda Digitală - deceniul digital al Europei"

La începutul lunii iunie, Comisia Europeană şi preşedinţia portugheză a Consiliului Uniunii Europene au găzduit Adunarea privind Agenda digitală, dedicată deceniului digital al Europei. Evenimentul s-a axat pe obiectivele pe care şi le-a fixat UE pentru 2030 în cadrul deceniului digital şi pe Programul Europa digitală, un nou program de finanţare în valoare de 7,5 miliarde euro, destinat implementării de proiecte digitale europene.

La eveniment au participat miniştri din mai multe state membre, reprezentanţi ai Parlamentului European şi ai Comisiei Europene, precum şi reprezentanţi ai sectorului privat şi ai societăţii civile. Aceştia au adus în discuţie promovarea exemplului Europei, dar şi obiectivele pentru 2030 prezentate în Comunicarea Comisiei privind deceniul digital, inclusiv cele referitoare la competenţele digitale, la transformarea digitală a întreprinderilor, la conectivitatea de mare viteză, la infrastructura digitală sigură şi durabilă, precum şi la digitalizarea serviciilor publice.

În prima zi a Adunării privind Agenda digitală, discuţiile s-au concentrat asupra definirii căii pe care trebuie să o urmeze Europa pentru a face din transformarea digitală o reuşită până în 2030, pe baza viziunilor prezentate în luna martie de către Comisie în cadrul Busolei pentru dimensiunea digitală. Urmează investiţii importante în vederea atingerii obiectivelor fixate în acest domeniu, inclusiv prin intermediul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

În a doua zi s-a discutat despre Programul Europa digitală, care are ca obiectiv consolidarea suveranităţii digitale a UE, dar şi sprijinirea celor două obiective ale Uniunii, tranziţia verde şi transformarea digitală. Programul va accelera redresarea economică şi transformarea digitală a Europei, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor. Acesta va finanţa proiecte europene în patru domenii: supercalculatoarele, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică şi competenţele digitale avansate.

În cadrul evenimentului, doamna preşedinte a Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat: "În primul rând, competenţele - până în 2030, ne dorim, de exemplu, ca în UE să fie angajaţi 20 de milioane de specialişti IT; în al doilea rând, infrastructurile - până în 2030, ne dorim conectivitate gigabit pentru toate gospodăriile şi 5G în toate oraşele şi satele; în al treilea rând, transformarea digitală a întreprinderilor - până în 2030, trei din patru companii ar trebui să utilizeze cloud, big data şi inteligenţa artificială; şi în al patrulea rând - serviciile publice digitale. Până în 2030, toţi cetăţenii UE ar trebui să aibă acces la dosare electronice de sănătate".

Un raport realizat de Deloitte aduce în vedere faptul că o creştere a gradului de digitalizare a serviciilor şi lanţurilor valorice în Europa, în următorii 6 ani, ar putea determina un avans al PIB-ului pe cap de locuitor al României cu 16,48% şi al productivităţii cu 16,70%.

Raportul analizează cei 5 indicatori cheie - conectivitatea, capitalul uman, utilizarea serviciilor de internet, integrarea tehnologiei digitale şi serviciile publice digitale - şi dovedeşte faptul că şi micile progrese pot avea un impact semnificativ.

România nu are timp de pierdut în competiţia mondială privind competitivitatea. Trebuie să facem paşi mari, concreţi, pentru a pregăti atât sectorul privat, cât şi cel public în privinţa digitalizării, pentru a nu pierde trenul transformării digitale.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Măsuri de ajutor pentru toţi românii"

Într-o perioadă dificilă din punct de vedere social şi economic, am convingerea că tuturor ne-au fost semnalate în decursul timpului diverse inegalităţi de către cetăţenii români ai circumscripţiilor pe care le reprezentăm. Restructurări în cadrul companiilor, diminuarea salariilor sau chiar insolvenţa sunt doar câteva dintre greutăţile prin care atât angajatorii, cât şi angajaţii au fost nevoiţi să treacă.

Când am venit la guvernare, nu am promis doar reformă, dar şi coeziune, unitate şi integrare în cadrul societăţii. Ne dorim să asigurăm un trai mai bun pentru toţi românii, iar această perioadă în care România îşi revine economic să fie resimţită de fiecare cetăţean în parte. Luna aceasta a fost înregistrată o creştere de aproximativ 10% a investiţiilor nete în economie, indicator al încrederii pe care antreprenorii, investitorii şi companiile multinaţionale o au în piaţa românească. Am construit această încredere prin reforme, modernizare şi performanţă. Concomitent cu această creştere, depunem eforturi şi pentru a reafirma încrederea pe care cetăţenii români o au în noi, element fără de care misiunea noastră nu este nici pe departe îndeplinită.

Fondul Social European+ 2021-2027 vine în ajutorul măsurilor adoptate la nivel naţional, pentru a combate inegalităţile, şomajul şi sărăcia, printr-o abordare integrată şi de lungă durată. Este vorba despre 88 de miliarde de euro destinaţi acestei cauze. Scopul principal al instrumentului aprobat recent în plenul Parlamentului European este investiţia în oameni şi facilitarea obţinerii unui loc de muncă echitabil şi mai ales de calitate.

Principalii beneficiari ai Fondului sunt tinerii, persoanele fără un loc de muncă şi care sunt în dificultate de a-şi găsi oportunitatea potrivită pentru ei. Mai mult decât atât, va fi asigurată îmbunătăţirea accesului la facilităţile de îngrijire a copilului, educaţie, asistenţă medicală şi locuinţe pentru persoanele defavorizate.

Mecanismul de incluziune socială prioritizează investiţiile în domenii-cheie precum educaţie, formare şi formare profesională pentru competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii. Ne concentrăm şi asupra consolidării capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi obţinerea unei administraţii eficiente. Soluţia pentru îndeplinirea obiectivelor este implicarea tuturor părţilor interesate, pentru a asigura o anume stabilitate pe piaţa muncii care va aduce beneficii tuturor românilor.

Perioada de prosperitate este abia la început, urmează mai multe trepte de revenire, dar însoţite de îmbunătăţiri, pentru că nu este suficient să ne întoarcem la scenariul de dinainte de 2020, trebuie să aspirăm către o societate vizibil transformată!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Mineriada din 13-15 iunie 1990 este o pată pe obrazul României post-comuniste"

Mineriada din 13-15 iunie 1990 este o pată pe obrazul României post-comuniste, o pată care putea fi ştearsă de un proces corect şi rapid şi de o acţiune fermă a justiţiei, pentru a-i trage la răspundere pe cei care se fac vinovaţi de cei minimum 6 morţi şi peste 1.000 de răniţi în urma violenţelor de atunci.

Dosarul Revoluţiei, al mineriadei din iunie 1990 şi cel privind represiunea din 10 august 2018 trenează de ani de zile în hăţişuri procedurale din care publicul nu înţelege mare lucru. Singurul lucru care este de înţeles, după ce tragi linie, este că justiţia din România este incapabilă să facă dreptate victimelor.

Am adresat recent o interpelare ministrului justiţiei privind stadiul soluţionării dosarului Mineriadei din iunie 1990. Îmi doresc o justiţie care să facă dreptate victimelor!

Cea mai teribilă formă de manipulare a maselor este aceea care incită la violenţă. Aşa s-au petrecut lucrurile şi în cazul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Printre cei peste 10.000 de mineri din Valea Jiului sub comanda lui Miron Cozma, care au sechestrat garnituri de tren ca să ajungă la Bucureşti, s-au aflat o mulţime de securişti care au incitat la violenţă, la ordinele primite de la Iliescu.

Mineriada a avut morţii ei, a avut victimele ei, din punct de vedere politic i-a trimis pe autorii ei morali la groapa de gunoi a istoriei.

Dar a mai avut un efect dezastruos pentru ţară - acel dezastru care a oripilat Europa a alungat marile companii care băteau la porţile României pentru a investi într-o ţară abia scăpată de comunism, cu forţă de muncă ieftină şi cu o industrie care în parte putea fi reformată şi capitalizată.

Iliescu, "sărac şi cinstit", a trebuit să închidă ţara în faţa oricăror "amestecuri externe". Cei care l-au adus la putere şi l-au susţinut în continuare îşi cereau dijma ce li se promisese. Aşa a început devalizarea economiei pe care a folosit-o toată fosta nomenclatură a comunismului. Aşa a început şi perioada de tranziţie spre nicăieri.

Fac apel şi pe această cale la reprezentanţii justiţiei să grăbească dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, pentru că nu putem merge înainte ca ţară dacă mereu ne uităm înapoi, peste umăr, şi vedem cum scapă de rigoarea legii cei care au comis astfel de acte de barbarie.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"PNRR, una dintre ţintele finale ale voturilor transformate în muniţie"

Preşedintele american, Abraham Lincoln, aprecia că "votul este mai puternic decât glonţul". Istoria i-a dat dreptate nu doar imediat, ci şi în ziua de azi. Aparenta hiperbolă vizionară, care îi este atribuită celui de-al şaisprezecelea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, nu a inclus însă şi gama efectelor pe termen lung şi greu de preconizat pe care votul le determină, cât şi traiectoria glonţului. Pentru mulţi dintre români, votul se oferă în semn de răzbunare faţă de fosta guvernare care nu le-a satisfăcut toate exigenţele şi aşteptările. Însă, în aceste cazuri, raportarea la trecut în momentul prezenţei la urne subliniază o doză de speranţă pentru viitor, dar fără un fundament real, bazat pe o analiză complexă. Spun asta nu doar în baza experienţei pe care am acumulat-o de-a lungul timpului, organizând, de la literă şi până la orice deplasare, mai multe campanii electorale pe care le-am şi câştigat, ci şi în baza efectelor pe care le provoacă o anumită opţiune politică.

Pe de altă parte, trebuie să vă mărturisesc că, nu de puţine ori, am auzit că cineva şi-a schimbat, în ultimul moment, sub imperiul unui impuls şi al unei anumite emoţii colective, opţiunea electorală. S-ar fi gândit oare cineva, la finalul negru al lunii octombrie al anului 2015, marcat de tragedia zguduitoare de la Clubul Colectiv, că drama câtorva sute de familii sau stigmatele fizice ale unor tineri nevinovaţi, care încercau să se rupă de cotidian pentru câteva ore, va propulsa un partid de strânsură de două ori consecutiv direct în Legislativ şi chiar şi la guvernare?! Probabil că doar câţiva sociologi sau politologi. Greu de contabilizat un asemenea efect al unor "arsenale" emoţionale puternice, introduse în urnele de vot. Dar destul de uşor de apreciat că nişte indivizi fără experienţă politică, dar avizi după funcţii de conducere în instituţiile statului şi care s-au autoproclamat "oameni politici", încropind urgent un partiduleţ care ne îndemna pe noi, ceilalţi, să salvăm Bucureştiul şi apoi România în locul lui, nu vor ajunge decât să îngroape uşor, dar sigur toată ţara, iar asta numai după ce au sărăcit-o şi au făcut-o de râs la nivelul Uniunii Europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care nu este altceva decât încă o dovadă clară de diletantism politic fără cusur, realizată de toată dreapta, dar concertată de ministrul USR, Cristian Ghinea.

După cea de-a patra revizuire a PNRR, solicitată de Comisia Europeană în 23 de pagini, buletinele de vot ale unor români emotivi sau cu aspiraţii prea hazardante faţă de partidele nou lansate nu se ştie cum pe scena politică mare s-au transformat în muniţie. Iar aceste proiectile nu s-au întors strict împotriva celor care le-au lansat, ci împotriva tuturor românilor, cu excepţia clientelei de partid a PNL-USR PLUS-UDMR. Cristian Ghinea şi partidul său, alături de partenerii lor de guvernare, fiecare cu "muniţia" proprie oferită de electorat, au configurat o nouă pagină neagră a istoriei naţionale.

Partea şi mai tragică este că această filă va fi multiplicată şi după aprobarea, în cele din urmă, de către Bruxelles a unui PNRR mult mai sărac în fonduri, din cauza corecturilor şi a amânărilor repetate. Clientela actualilor guvernanţi se va înfrupta preferenţial din fondurile destinate dezvoltării României, iar populaţia va plăti în următorii cinci ani pentru irosirea banilor europeni, cât şi pentru dobânzile aferente împrumuturilor contractate de la Uniune. Undeva spre zero vor tinde proiectele în care vrea dreapta să ne angajeze. Nu sunt cuvinte mari aceste consideraţii! Aşa-zisele realizări din toate celelalte guvernări de dreapta vorbesc de la sine despre incompetenţa şi delăsarea iniţiatorilor lor şi despre preocuparea pentru câştiguri rapide, individuale sau de gaşcă.

Dar impulsurile de moment, în special cele din cabinele de vot, se plătesc scump. În timp ce gloanţele rănesc, lasă cicatrice pe viaţă sau suprimă vise şi speranţe, într-un cuvânt distrug destine, voturile se dovedesc letale pe termen lung, preponderent la nivel colectiv.

Dincolo de retorica teoriei buletinului de vot care se confirmă mai puternic decât glonţul, atragerea unui interes real al majorităţii cetăţenilor faţă de hotărârile decidenţilor, implicarea mai activă a cetăţenilor în luarea deciziilor şi creşterea culturii politice sunt aspecte care ar trebui să preocupe întreaga clasă politică. Reformarea acesteia se poate realiza cu cele mai bune rezultate prin aplicarea responsabilă a votului în deplină cunoştinţă de cauză.

Domnul Vasile Nagy:

"Învăţământul"

Rolul educaţiei şi învăţământului într-o societate civilizată este foarte important, pentru că educaţia contribuie la formarea şi dezvoltarea personalităţii individuale. Nivelul de dezvoltare economică al unei ţări depinde şi de nivelul de educaţie a cetăţenilor, de aceea este nevoie de o concepţie clară despre rolul educaţiei într-o societate.

Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat şi private de diverse tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi educare.

Astăzi, obiectivele educaţiei şi procesele educative sunt atât de complexe, încât numai o concentrare a eforturilor întreprinse de mai multe instituţii, concretizată în ceea ce unii au numit "cetatea educativă", prin "redistribuirea" învăţământului către mai mulţi factori, ar putea crea acţiuni ale căror rezultate să fie mulţumitoare, încât, o restructurare a atribuţiilor diferitelor compartimente ale socialului, cu privire la cerinţele educative, pare a fi de bun augur.

Sistemul naţional de învăţământ este structurat în niveluri educaţionale, astfel încât să fie asigurată coerenţa instrucţiei şi educaţiei conform particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor şi studenţilor.

Şcoala de astăzi nu mai reprezintă o instituţie închisă, închistată într-un cadru normativ rigid, ci este un sistem deschis către exterior, un subsistem al sistemului social modern, în care totul comunică cu totul. În prezent, dezvoltarea individului şi a societăţii se află sub puterea ştiinţei, iar ambele sub incidenţa educaţiei.

Sistemul de învăţământ reflectă raporturile dintre sistemul social global şi sistemul de educaţie. Abordarea sistemică a educaţiei permite evidenţierea funcţiilor şi structurilor specifice instituţiei şcolare.

Sistemul de învăţământ este un sistem deschis, în raport cu sistemul social global, având un caracter teleologic, orientat către îndeplinirea anumitor finalităţi, pe termen mediu şi lung, autoreglabil şi de entropie, dezorganizare care include un anumit potenţial de optimizare.

Analiza sistemului de învăţământ din perspectiva sociologiei educaţiei permite definirea instituţiei şcolare în termenii unor teorii care vizează explicarea activităţii de formare-dezvoltare a personalităţii la nivelul unui proces de socializare, proces realizabil prin diferite mijloace de integrare socială, subiectivă şi obiectivă.

Fie că este vorba despre activitatea şcolară timpurie, diverse etape de studii, formare profesională şi documentare în vederea exercitării profesiei, învăţarea reprezintă o activitate dominantă a omului, fie el român sau nu, iar multiplele determinări - poziţie socială, recompensă materială, succes, împlinirea aspiraţiilor sunt în aria de consecinţă a capacităţii de a învăţa.

În ultimii ani, românii au învăţat diverse lucruri, iar aceasta de multe ori sub imperiul necesităţii, al demersului costisitor încercare-eroare. În dizolvarea continuă a normelor sociale, a reglementărilor, concepte cum ar fi capital uman, capital social, competenţă profesională nu pot opera în afara valorilor sau a lipsei de valori a celuilalt.

Există discrepanţe ale sistemului educaţional în ceea ce priveşte cele două medii de rezidenţă, mediul urban şi mediul rural. În prezent, ruralul este o zonă de slăbiciune a învăţământului.

Inegalităţile sociale, sărăcia, declinul demografic, gradul de cultură şi educaţie, rezultatele foarte slabe la învăţătură, lipsa oportunităţilor de angajare, izolarea politică, socială şi culturală sunt reprezentative pentru situaţia tinerilor de la sat.

Satul românesc este cel mai întins spaţiu al României, conservă valorile tradiţionale româneşti, este zona celei mai crescute natalităţi, este, cu alte cuvinte, un mediu fundamental pentru existenţa socială a ţării noastre.

Cu toate acestea, ruralul românesc şi problemele acestuia nu ocupă prim planul preocupărilor legislative, administrative, politice şi economice din România, ba chiar mai mult, anumite disfuncţionalităţi sunt ignorate în mare măsură sau sunt abordate inadecvat.

Aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online, doar 64% dintre cadrele didactice au organizat ore online. Restul au trimis şi exerciţii prin telefon, Whatsapp, Messenger sau teme printate copiilor, pentru că aceştia nu aveau mijloace de conectare online.

Peste 55% dintre părinţi nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie, iar 8% afirmă că nu deţin niciun dispozitiv care să-i permită copilului să-şi continue educaţia acasă, 20% din copii au urmărit emisiunile Teleşcoala organizate de Ministerul Educaţiei.

În România, aspectul practic al învăţământului se află într-o profundă contradicţie cu aspectul teoretic - deşi misiunea şcolii este prezentată într-un set de standarde generale ce interpretează aşteptările beneficiarilor, în realitate se simte lipsa de interes pentru dezvoltare, pentru crearea unor şanse egale cu provocările viitorului, iar învăţământul din mediul rural este principalul domeniu defavorizat.

După 1989, învăţământul românesc a înregistrat progrese în ciuda condiţiilor economice dificile şi a schimbărilor care au intervenit în viaţa socială. După 1998, a fost demarată reforma în educaţie, ca urmare a democratizării treptate şi a infuziei fondurilor europene şi ale Băncii Mondiale.

Educaţia se schimbă odată cu tehnologiile, ştiinţa de carte este mult mai greu de transmis decât acum 20 de ani. Acum, lumea are nevoie de lucruri mult mai complexe decât acum 20 de ani, iar aici este punctul cel mai slab al României.

Există variaţii foarte mari în performanţa diverselor şcoli din România, trebuie diminuată distanţa între ele şi încurajată colaborarea.

Poţi spune că în secolul al 20-lea democraţia ţinea de dreptul de a fi egal cu ceilalţi. În secolul al 21-lea, democraţia ţine de dreptul de a fi diferit. Este nevoie să înţelegem de ce elevii au nevoie să înveţe în mod diferit!

În contextul tehnologic actual, este nevoie de dezvoltarea gândirii complexe şi a abilităţilor diferite - marea provocare pentru România. Nu e nevoie să predai şi mai mult în maniera de până acum.

Este nevoie de mai multă satisfacţie a vieţii pentru elevi şi entuziasm profesional pentru profesori. Este nevoie de profesori de mare calibru, de lideri, de profesori care să colaboreze, să înveţe unul de la altul şi să petreacă mai mult timp cu elevul, în afara clasei.

Lăsând la o parte, pentru moment, faptul că nu doar stelele (căzătoare) ale politicii româneşti sunt în bună parte agramaţi şi dovedit plagiatori şi că au apărut manuale care conţin fragmente plagiate din Wikipedia, învăţământul românesc merită şi necesită urgent o analiză serioasă şi aprofundată a ceea ce se întâmplă în acest mediu.

Ne lamentăm că abandonul şcolar a crescut, că la cunoştinţe suntem în coada Europei şi câte altele. Dar, oare, cu ce s-au ocupat toţi cei care s-au perindat, şi nu au fost puţini, la Ministerul Învăţământului, în afară de faptul că au reuşit să producă confuzie, debusolând elevii şi mai mult cu fiecare aşa-zise îmbunătăţiri?

Să începem cu învăţământul primar, prima etapă şi poate cea mai importantă dintre toate ciclurile, pentru că aici se pun primele cărămizi la temelia a ceea ce se cheamă viitorul copilului. Se întreabă părinţii pentru ce sunt necesare la o materie 3 manuale, de ce nu poate fi cuprinsă materia de studiu într-una singură.

De ce informaţiile privind unele lecţii sunt insuficiente, astfel că elevul este obligat să le caute pe internet în scopul de a putea răspunde la întrebările formulate? Ce se întâmplă cu cei care nu dispun de un calculator? Dacă fiecare elev trebuie sa aibă un computer, pentru că, nu-i aşa, suntem în era digitală, de ce şcolile nu asigură necesarul tuturor elevilor?

De ce trebuie discriminaţi copiii provenind din familii fără posibilităţi financiare, ignorând în felul acesta dorinţa lor de a-şi depăşi condiţia? De ce textele şi grafica din manuale sunt atât de încâlcite, încât sunt derutante şi pot genera confuzii? De ce programa şcolară este atât de stufoasă, încărcată cu lucruri inutile şi greu asimilabile pentru o minte de 5-6-7 ani?

Astfel de întrebări ar putea continua la nesfârşit, de aceea majoritatea părinţilor sunt de părere că şcoala ar trebui să conlucreze mai strâns cu ei, opinia lor să fie auzită şi luată în seamă.

Situaţia actuală a şcolilor este că una din 4 şcoli nu are conexiune la internet, 9 din 10 şcoli nu au laptop - PC - tablete pentru educaţia digitală, 87% dintre directorii de şcoală cred că învăţarea online nu mai trebuie extinsă, 60% dintre ei cred că procesul educaţional va fi afectat din cauza pandemiei şi materia trebuie reluată, 16% cred că starea emoţională a elevilor va fi afectată şi 12% cred că riscul de analfabetism va creşte ca urmare a crizei COVID-19.

Ne confruntăm cu o catastrofă generaţională, în care se iroseşte potenţial uman incalculabil, se subminează decenii de progrese şi se exacerbează inegalităţi deja înrădăcinate.

Odată ce transmiterea comunitară a COVID-19 va fi sub control, readucerea elevilor şi studenţilor înapoi în şcoli şi unităţi de învăţământ, în cele mai bune condiţii de siguranţă posibile, trebuie să fie o prioritate.

Nu mai este un secret pentru nimeni, în primul rând la nivelul instituţiilor abilitate în această privinţă, regresul constant al şcolii româneşti în general, al şcolii rurale, în particular, în ultimii 31 de ani.

Un rol esenţial în dezvoltarea elevilor în sistemul de învăţământ îl are intervenţia profesorului. Şcoala, mediul de educaţie formală a elevilor, dar şi locul de muncă al profesorilor, este considerată ca fiind factorul determinant pentru formarea tinerilor în concordanţă cu cerinţele societăţii.

Problema este că la şcolile din mediul rural nu se înghesuie niciun profesor calificat, iar asta pentru că accesul este dificil mai ales pe timp de iarnă şi salariul mic nu este deloc motivant. Aşa s-a ajuns ca în această toamnă zeci de şcoli de la ţară să aibă doar profesori suplinitori şi fără studii.

Ne aflăm în faţa unei situaţii dramatice - copiii nu mai merg la şcoală, multe şcoli rurale se desfiinţează din lipsă de resurse umane, profesorii nu mai sunt atraşi de acest apostolat pentru a ridica nivelul cultural al satelor, pentru a contribui la acea visată emancipare a maselor prin educaţie şi prin cultură.

Nivelul de sărăcie în satele româneşti influenţează în mare parte învăţământul rural, prin nivelul de frecvenţă a elevilor.

Înainte ca aceşti copii să facă ceva pentru ţara lor, trebuie ca ţara lor să facă ceva pentru ei - să le asigure/garanteze nu doar dreptul la educaţie, ci, mai ales, să-l facă posibil prin ridicarea nivelului economic în mediul rural care să permită familiei "luxul" de a-şi da copilul la şcoală.

Astăzi, învăţământul profesional şi tehnic din România trebuie să facă faţă unor multiple provocări şi presiuni, pentru a răspunde nevoilor elevilor de a avea oportunităţi de educaţie de calitate, care să le dea şansa unei vieţi decente şi pentru a răspunde presiunilor angajatorilor pentru care forţa de muncă bine calificată reprezintă un element foarte important în decizia de a investi şi a dezvolta afaceri pe termen lung.

Acestora li se alătură nevoile unei economii în continuă schimbare tehnologică, care utilizează calificări moderne şi complexe şi presiunile externe din partea UE de a moderniza sistemul de învăţământ profesional şi tehnic, pentru a creşte competitivitatea şi coeziunea socială.

Educaţia în domeniul profesional şi tehnic este absolut necesară pentru a asigura un mediu incluziv şi sustenabil pentru dezvoltarea economico-socială a oricărei ţări. În timp ce dă şanse de valorificare a talentelor individuale, investiţia în această zonă a educaţiei poate aduce o contribuţie majoră la creşterea competitivităţii economice, inclusiv în numeroase sectoare în care omul nu va fi înlocuit curând de maşini.

România anului 2030 va fi, fără îndoială, o Românie a tehnologiei şi digitalizării. Totodată, poate fi o Românie "personalizată", în care ne vom dori cu toţii servicii şi produse cât mai adaptate nevoilor individuale.

În măsura în care doreşte să îi fructifice avantajele economice şi sociale, sistemul educaţional poate să ţină pasul cu aceste dezvoltări doar printr-o adaptare realistă şi flexibilă, bazată pe dialog şi integrare. Pentru a rămâne competitivă în acest sector, oferind în acelaşi timp şanse reale de integrare pe piaţa muncii, schimbarea trebuie să înceapă acum.

Domnul Nelu Tătaru:

"Strategia farmaceutică pentru Europa"

În data de 25 noiembrie 2020, Comisia Europeană a adoptat "Strategia farmaceutică pentru Europa", vizând asigurarea disponibilităţii pentru pacienţi a unor medicamente inovatoare şi accesibile financiar, precum şi sprijinirea competitivităţii, a capacităţii de inovare şi a sustenabilităţii industriei farmaceutice din UE.

"Strategia farmaceutică pentru Europa" are patru obiective principale:

• asigurarea disponibilităţii pentru pacienţi a unor medicamente accesibile financiar şi abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute, de exemplu, în domeniul rezistenţei la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare;
• sprijinirea competitivităţii, a inovării şi a sustenabilităţii industriei farmaceutice din UE şi crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace şi mai ecologice;
• îmbunătăţirea mecanismelor de pregătire şi răspuns la crize şi abordarea securităţii aprovizionării;
• asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate şi siguranţă.

Această strategie vine într-un context dificil, acela al pandemiei COVID-19, care a demonstrat că sistemele noastre de sănătate nu sunt îndeajuns de reziliente şi pregătite pentru criză.

De asemenea, vine şi în contextul în care, în ultimii ani, lipsa, penuria de medicamente a devenit foarte prezentă în foarte multe ţări europene. Evident că acest lucru trebuie să îşi găsească un răspuns şi o strategie pentru ca, în viitor, accesul la medicamente esenţiale, de bază, să nu mai fie problematic.

Accesul pacienţilor români la medicamente de ultimă generaţie reprezintă una dintre problemele majore ale sistemului de sănătate, având în vedere faptul că terapiile inovatoare şi promiţătoare nu ajung întotdeauna la aceştia.

Pacienţii români au dreptul de a fi trataţi conform standardului european, iar transparenţa şi dialogul sunt singurele căi de a transpune acest drept în realitate.

Astfel, una dintre soluţii o reprezintă accelerarea studiilor clinice, întrucât acest proces înseamnă, înainte de orice, acces la medicamente de ultimă generaţie pentru pacienţii români.

O altă soluţie pentru creşterea accesului pacienţilor români la medicamente este cea a accelerării procesului de evaluare a medicamentelor care sunt pe lista de aşteptare pentru a fi introduse la compensare, actualizarea şi simplificarea legislaţiei care reglementează donaţiile de medicamente.

Practic, Strategia va permite României să îşi satisfacă nevoile farmaceutice, inclusiv în perioade de criză, prin intermediul unor lanţuri de aprovizionare solide şi va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic al UE care să fie adaptat exigenţelor viitorului şi rezilient la crize.

Deşi reprezintă mult mai mult decât un simplu instrument de răspuns la crize, Strategia este inspirată din răspunsul iniţial la pandemia de COVID-19 şi face ca sectorul farmaceutic din Europa, inclusiv cel din ţara noastră, să fie mai bine pregătit şi mai rezilient.

Documentul programatic prezintă acţiuni concrete pentru a asigura existenţa, disponibilitatea şi accesibilitatea financiară a medicamentelor. Acesta susţine lanţuri de aprovizionare diversificate şi sigure, asigurând o autonomie strategică deschisă a UE pe plan mondial, şi promovează produse farmaceutice sustenabile din punct de vedere ecologic.

Strategia va asigura, de asemenea, faptul că politica farmaceutică a UE continuă să servească sănătăţii publice într-un mediu în continuă schimbare, caracterizat de transformări ştiinţifice şi comerciale. Ea va susţine inovaţiile centrate pe pacienţi şi va permite adaptarea la schimbările digitale şi tehnologice.

"Strategia farmaceutică pentru Europa" marchează începutul unui proces, iar punerea sa în aplicare include o agendă ambiţioasă de acţiuni legislative şi nelegislative care vor fi lansate în următorii ani. Printre acţiunile emblematice ale Strategiei, se numără:

• o revizuire a legislaţiei farmaceutice de bază, pentru ca acest cadru legislativ să fie adaptat exigenţelor viitorului şi să faciliteze inovarea - termen, 2022;
• o propunere privind o Autoritate a UE pentru răspuns în situaţii de urgenţă sanitară - termen, semestrul II/2021;
• o revizuire a reglementărilor privind medicamentele pentru copii şi pentru boli rare;
• iniţierea unui dialog structurat cu şi între toţi actorii din industria farmaceutică şi autorităţile publice, pentru a identifica vulnerabilităţile lanţului global de aprovizionare cu medicamente esenţiale şi pentru a defini opţiunile în materie de politici menite să consolideze continuitatea şi securitatea aprovizionării în UE;
• cooperarea între autorităţile naţionale în ceea ce priveşte politicile în materie de preţuri, plăţi şi achiziţii publice, pentru a îmbunătăţi accesibilitatea financiară, eficienţa în raport cu costurile aferente medicamentelor şi sustenabilitatea sistemului de sănătate;
• crearea unei infrastructuri digitale solide, inclusiv o propunere privind un spaţiu european al datelor referitoare la sănătate - termen, 2021;
• sprijin pentru cercetare şi inovare, în special prin intermediul Programelor Orizont 2020 şi EU4Health;
• acţiuni de promovare a abordărilor inovatoare, vizând cercetarea şi dezvoltarea şi achiziţiile publice de antimicrobiene şi de alternative ale acestora, precum şi măsuri de restricţionare şi optimizare a utilizării lor.

România a participat şi participă activ în cadrul discuţiilor privind "Strategia farmaceutică pentru Europa", atât în faza premergătoare adoptării ei, cât şi ulterior, prin experţii Ministerului Sănătăţii şi ai Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.

Discuţiile pe anumite iniţiative au debutat deja la începutul anului 2021, urmând a fi abordate la nivel tehnic în cadrul Comitetului farmaceutic sau a altor grupuri de lucru ad-hoc constituite în acest sens.

În plus, la nivelul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a fost operaţionalizat un grup de lucru care are obiectivul identificării aspectelor de interes pentru industria naţională şi, ulterior, poziţionarea României în cadrul dialogului structurat, lansat în baza Strategiei.

România va continua să participe activ şi să îşi aducă aportul la discuţiile care vor aborda iniţiativele Strategiei şi va susţine asigurarea disponibilităţii pentru pacienţi a unor medicamente inovatoare şi accesibile financiar, precum şi sprijinirea competitivităţii, a capacităţii de inovare şi a sustenabilităţii industriei farmaceutice din România şi din UE.

Domnul Nicolae Giugea:

"Stigmatizarea firmelor care fac afaceri cu statul"

În majoritatea statelor dezvoltate, operatorii economici care efectuează lucrări sau prestează servicii către instituţii sau autorităţi statale, pe bani publici, în baza licitaţiilor publice simple şi total transparente, se bucură de recunoaştere în piaţa locală şi internaţională pentru seriozitate, punctualitate, calitate şi transparenţă. A face afaceri cu statul este o garanţie a profilului firmei şi a faptului că statul respectiv a verificat acel operator economic atât înainte de atribuire a contractului, cât şi după ce a finalizat lucrările sau a prestat serviciile.

Din păcate, în România, lucrurile stau exact pe invers. A face a afaceri cu statul este sinonim cu fenomenul corupţiei, cu preţuri hiperevaluate, cu legături de cumetrie între operatorii economici şi decidenţii publici, precum şi cu lucrări de cea mai slabă calitate. Legile s-au tot schimbat în ultimii ani, însă risipirea banilor publici a continuat să se accentueze, Curtea de Conturi a României raportând anual aproximativ 10 miliarde de lei care se scurg în tot felul de contracte dubioase, fără nicio utilitate publică, fără efecte pozitive pe orizontală în economie.

Sunt printre puţinii care susţin că operatorii economici români pot realiza lucrări de cea mai bună calitate, atât în infrastructură, cât şi în alte domenii. De pildă, urmăresc cu atenţie execuţia Drumului expres Craiova-Piteşti şi nu am cum să nu constat că acel constructor român care a câştigat cea mai mare parte a construcţiei munceşte şi mai bine, şi mai repede, şi mai ieftin, şi de mai bună calitate decât ceilalţi concurenţi străini din piaţă.

Aşadar, se poate, iar exemple pot fi găsite în multe alte domenii sau cazuri. De asemenea, mai cred că actualul cadru normativ privind achiziţiile publice nu a eliminat nici derapajele către acte şi fapte de corupţie şi nici nu privilegiază calitatea în detrimentul risipirii banilor pe bunuri cu "preţul cel mai mic", dar şi cu durata de viaţă cea mică.

Ştim cu toţii că nu există problemă fără soluţii, dacă există voinţă politică. În primul rând, dacă ne gândim că urmează să accesăm peste 80 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, echivalentul a circa 400 de miliarde de lei, atunci minima noastră responsabilitate ne obligă să luăm măsuri ca aceşti bani să nu fie din nou drenaţi către buzunare private, iar modernizarea mult aşteptată a României să mai aştepte alte zeci de ani.

Cred că forţele politice din Parlament se pot mobiliza şi pot găsi consensul politic asupra acelor soluţii legislative care să pună capăt risipei de bani publici. De asemenea, autorităţile contractante de orice tip, de la primăria de comună şi până la structurile ministeriale, ar trebui responsabilizate direct atunci când recepţionează lucrări, bunuri sau servicii achiziţionate din bani publici.

Nu în cele din urmă, ar trebui implementat şi în România aşa-zisul cazier de bună execuţie al firmelor care au avut contracte pe bani publici, prin care firmele să obţină calificative sau excluderi viitoare de la procesele de achiziţie pe bani publici. Însănătoşirea sistemului public din ţara noastră depinde de măsuri puţine, dar ferme, reforme care s-a repercuta favorabil asupra fiecărui român.

Domnul Nicu Fălcoi:

"Summitul NATO din 14 iunie 2021, cel mai important eveniment al anului pentru securitatea euroatlantică şi pentru comunitatea naţiunilor democratice"

Summitul Alianţei a fost probabil cel mai important eveniment al anului pentru securitatea euroatlantică şi pentru comunitatea naţiunilor democratice. Au fost aşteptări ridicate faţă de acest eveniment, încă de la începutul anului, dar mai ales de la schimbarea administraţiei de la Casa Albă.

Trebuie spus foarte clar că noul preşedinte american, Joe Biden - un foarte bun cunoscător al Alianţei şi un susţinător al apărării colective - a contribuit major la conturarea agendei Summitului, pentru a întări solidaritatea aliată.

În ultimele luni, refacerea legăturii transatlantice, prin reafirmarea principiului solidarităţii şi al indivizibilităţii spaţiului de securitate al NATO, a fost o prioritate pentru aliatul american. America a muncit foarte mult pe plan diplomatic şi politic pentru a pregăti o revenire în Europa şi Washingtonul a promovat o serie de teme prioritare pentru europeni.

De la încălzirea climatică până la problema tarifelor comerciale şi de la cooperare în domeniul digital până la poziţia faţă de provocările de securitate ridicate de Federaţia Rusă şi China, toate reprezintă teme promovate de SUA pentru a fi gestionate împreună cu aliaţii europeni.

Deciziile şefilor de stat din NATO răspund câtorva provocări cu mare impact pentru viitorul apropiat. Mă voi opri asupra a 3 domenii care ne confirmă succesul acestui Summit.

În primul rând avem o serie de decizii care pot fi grupate sub semnul reafirmării solidarităţii şi identităţii Alianţei. Declaraţia finală cuprinde obiective ambiţioase şi care constituie elementele pivot care confirmă soliditatea Alianţei şi consensul privind sprijinul pentru o apărare colectivă, credibilă în sprijinul valorilor democratice.

SUA a dat tonul acestei reafirmări pe care mulţi o aşteptau şi cu siguranţă va avea un impact pozitiv privind nivelul cooperării politice la vârf în Alianţă.

Strategia NATO 2030 pentru competiţia strategică globală şi descurajare stă sub semnul unor provocări complexe cu elemente de război rece, dar şi cu multe elemente noi, care solicită la maximum resursele NATO. Proiectul noului Concept strategic al NATO va reglementa o nouă viziune actualizată şi va oferi soluţii agreate politic de către aliaţi pentru strategia Alianţei. Se recunoaşte existenţa unor divergenţe majore între NATO şi Federaţia Rusă şi China. Alianţa a dat un răspuns politic ferm şi va trebui să dezvolte măsuri clare de protecţie, la nivel de valori, principii privind respectarea libertăţilor fundamentale şi drepturile omului, securitate şi apărare, precum şi în plan economic, care să o protejeze de acţiunile Federaţiei Ruse şi Chinei. În acelaşi timp, securitatea umană, schimbările climatice, ameninţările nonmilitare vor constitui o preocupare constantă cu bătaie lungă. Dimensiunea tehnologică şi mai ales gestionarea competiţiei din domenii tehnologice de vârf cu China va reprezenta un obiectiv prioritar.

Ţările aliate, împreună, au un potenţial major pentru a face faţă acestei noi curse tehnologice.

Un alt capitol abordat pe larg în cadrul Summitului l-a constituit descurajarea pe flancul estic. Acest obiectiv va rămâne o prioritate şi Alianţa a confirmat că poate asigura o reacţie rapidă şi credibilă pentru a apăra aliaţii de la graniţa de est. România contribuie activ cu facilităţi şi forţe la acest plan care asigură instruire, interoperabilitate, dar şi rezilienţă democratică în regiunea noastră, inclusiv pentru regiunea Mării Negre.

Parteneriatele NATO, planurile de extindere şi stabilitate vor avea în vedere, ca şi până acum, faptul că NATO va rămâne o organizaţie de securitate incluzivă, care investeşte în relaţiile de cooperare cu parteneri regionali şi care promovează o politică a uşilor deschise.

În special pentru Ucraina, Georgia şi Republica Moldova, NATO oferă o platformă comprehensivă de ajutor, asistenţă şi cooperare pentru reforma din domeniile apărării şi securităţii. Este dreptul partenerilor de a decide să candideze la intrarea în NATO şi Alianţa are resursele şi expertiza pentru a susţine efortul lor în această direcţie. Guvernul USR-PNL-UDMR se implică în susţinerea activităţii partenerilor NATO, prin expertiză, stagii de instruire, exerciţii comune, cooperare în mai multe domenii.

Ca şi pentru ceilalţi aliaţi, şi pentru România acest moment reprezintă o oportunitate pentru a contribui activ la obiectivele asumate ale NATO şi pentru a-şi promova iniţiativele.

Ca participant activ la o gamă largă de misiuni internaţionale NATO şi o serie de programe aliate, România şi-a promovat şi cu această ocazie agenda, în special cea pentru regiunea Mării Negre, apărare a flancului estic al NATO şi consolidare a prezenţei militare NATO pe teritoriul nostru. Altă prioritate a noastră, dezvoltată în condiţiile anexării Crimeii şi războiului hibrid iniţiat de Federaţia Rusă, este consolidarea rezilienţei în toate planurile care asigură stabilitatea şi securitatea ţărilor NATO.

Propunerea României de a găzdui Centrul Euroatlantic de Rezilienţă va fi un proiect cu impact pozitiv semnificativ la nivelul aliaţilor şi a fost menţionată în declaraţia oficială finală.

Putem spune că este un nou început de drum pentru NATO, cea mai longevivă alianţă militară europeană care şi-a pus amprenta asupra stabilităţii şi securităţii în Europa. Anii următori vor confirma importanţa acestui Summit NATO pivotal, dar mesajele de astăzi ne obligă să punem în practică probabil una dintre cele mai ambiţioase agende asumate de Alianţă încă de la înfiinţarea ei.

USR va urmări constant ca obiectivele asumate de Alianţă să primească susţinere permanentă şi substanţială din partea României, pe măsura profilului nostru strategic.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Cîţu şi Barna dau vina pe copiii din România pentru creşterea deficitului, nu pe incompetenţa propriului Guvern!

Justificarea premierului Cîţu pentru nerespectarea promisiunii de majorare a alocaţiilor este perfidă şi profund incorectă. Nu copiii şi pensionarii sunt de vină pentru creşterea deficitului, ci catastrofala gestionare a economiei de către Guvernul Cîţu. Numai dobânda suplimentară plătită la împrumuturile nebuneşti ale domnului Cîţu este de 7 ori mai mare decât era nevoie pentru majorarea alocaţiilor de la 1 iulie.

Rolul unui guvern nu este să se plângă că nu sunt bani. În guvernarea PSD, s-au dublat alocaţiile şi au crescut veniturile, iar deficitul a fost sub 3%.

Coaliţia a ajuns imediat la consens pentru anularea majorării alocaţiilor, dar nu s-au putut înţelege pentru anularea pensiilor speciale. Aceasta este echitatea promisă de guvernanţii dreptei!

Din momentul în care a fost numit ministru al finanţelor şi până în prezent, când exercită funcţia de premier, domnul Cîţu a îndatorat ţara cu 31 de miliarde de euro. Doar pentru aceste împrumuturi, România trebuie să plătească în fiecare an băncilor dobânzi de peste un miliard de euro, adică 5 miliarde de lei.

Efortul bugetar pentru majorarea alocaţiilor cu 20 de puncte de la 1 iulie, cum promiseseră Cîţu, Orban şi Barna înainte de alegeri, era de 700 de milioane euro până la finalul anului, adică de 7 ori mai puţin decât dobânzile plătite la împrumuturile făcute de premierul Cîţu.

Dacă alocaţiile ar fi crescut de la 1 ianuarie 2021 la valoarea dublată stabilită de PSD încă de anul trecut, atunci efortul bugetar ar fi fost de două miliarde de lei, deci mai puţin de jumătate din dobânzile pe care România le plăteşte la împrumuturile domnului Cîţu!

Înainte de alegeri, PNL şi USR spuneau că vor tăia banii de la pensii speciale şi îi vor da la copii. Acum, însă, în coaliţie s-au pus imediat de acord pentru amânarea majorării alocaţiilor, dar nu au putut ajunge la un consens privind dacă şi când vor tăia pensiile speciale.

Până în prezent, majoritatea PNL-USR-UDMR din Senat a adoptat, cu amendamente, Legea de aprobare a O.U.G. nr. 123/2020, prin care Guvernul Orban, cu domnul Cîţu ministru al finanţelor, a eşalonat dublarea alocaţiilor. Prin modificările făcute, Coaliţia de guvernare a anulat acordarea tranşelor 3 şi 4 din calendarul propus iniţial. Mai exact, nu se mai acordă tranşele de majorare prevăzute pentru 1 iulie 2021 şi pentru 1 ianuarie 2022, cu promisiunea că toate tranşele rămase neacordate se vor aplica de la 1 iulie 2022.

Pe lângă faptul că nimeni nu mai poate avea încredere în acest Guvern, după ce tocmai a spus că nu-şi mai respectă promisiunile din campanie, chiar dacă ar face aşa cum spune acum, faptul că în acest interval copiii nu vor beneficia de majorările promise, reprezintă un furt din banii ce li se cuveneau prin lege. Astfel, pentru a doua jumătate a acestui an, Cîţu fură 700 de milioane de lei, iar pentru prima jumătate a anului viitor mai fură încă 1,4 miliarde de lei.

În total, Guvernul fură 2,1 miliarde de lei de la copii, respectiv câte 522 de lei de la fiecare copil cu vârsta între 2 şi 18 ani şi câte 1.044 lei de la cei sub doi ani sau cu dizabilităţi.

Argumentul invocat de Cîţu şi Turcan este acelaşi folosit şi de Boc, atunci când a tăiat pensiile şi salariile în 2010 - "Nu sunt bani". În realitate, zic că nu au bani pentru copii, dar au bani pentru clientela de partid. În timp ce Guvernul spune că nu are 2,1 miliarde de lei pentru copii, Cîţu a alocat, prin PNRR, 2,9 miliarde lei, adică 585 milioane de euro unei firme deţinute de unul dintre sponsorii principali ai PNL, după cum dezvăluia chiar ministrul Stelian Ion, din Guvernul Cîţu.

PSD s-a mobilizat şi a depus în Parlament un proiect de lege care să oblige Guvernul să majoreze imediat alocaţiile la nivelul adoptat în 2020, respectiv de la 214 lei la 300 de lei pentru copiii cu vârsta între 2 şi 18 ani şi de la 427 lei la 600 lei pentru copii sub 2 ani sau pentru cei cu dizabilităţi.

Domnul Alexandru Popa:

"Moţiunea de cenzură - un exerciţiu de imagine nereuşit, marca PSD"

PSD a regizat pentru acest sfârşit de sesiune parlamentară un eveniment prin care doreşte să puncteze la capitolul imagine în ochii electoratului - depunerea unei moţiuni de cenzură. Ce omit însă liderii PSD să spună este că acest demers nu are nicio şansă de reuşită, având în vedere că actuala coaliţie guvernamentală este solidă şi hotărâtă să continue împreună pentru a-şi îndeplini obiectivele de dezvoltare asumate prin Programul de Guvernare.

Astăzi, mai mult ca oricând, România are nevoie de stabilitate pentru a putea implementa măsurile menite să salveze economia grav afectată de criza sanitară, asta cu atât mai mult cu cât semnalele din economie sunt extrem de bune. Este o certitudine deja faptul că, în ultimul an, au crescut semnificativ veniturile românilor, dar şi puterea de cumpărare a acestora. Acest lucru reiese din datele publicate de INS care arată că în luna aprilie a acestui an, comparativ cu luna aprilie 2020, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,9%, iar puterea de cumpărare a înregistrat o creştere de 8,4%. Asta înseamnă că veniturile românilor cresc în mod real ca urmare a măsurilor luate de guvernul liberal!

În cifre, susţinerea Guvernului pentru angajaţi şi angajatori, în perioada pandemiei, a însemnat 1,2 milioane de locuri de muncă salvate şi 7, 4 miliarde lei alocaţi acestor măsuri de sprijin. Iar rezultatele au fost conform aşteptărilor noastre!

Pentru PNL, menţinerea unui ritm accelerat al reformelor este esenţială pentru dezvoltarea ţării. Ne vom concentra atenţia, în continuare, pe implementarea acelor măsuri menite să sprijine mediul economic şi care să conducă la crearea de noi locuri de muncă. Ştiu că misiunea noastră este una dificilă, având în vedere că PSD, în anii în care a guvernat, a dus economia României pe marginea prăpastiei, ignorând total apelurile mediului de afaceri asupra iminenţei unei noi crize financiare, totul doar pentru a satisface interesele de partid şi ale clientelei politice.

Satisfacţiile noastre sunt cu atât mai mari ştiind că rezultatele bune din economie vin în contextul în care am preluat guvernarea ţării într-un moment economic dificil, în care trebuiau luate măsuri rapide şi nepopulare, dar bine fundamentate economic. Iată că am avut dreptate, iar promisiunea noastră este că vom continua să ne facem treaba cu responsabilitate faţă de românii care ne-au acordat încrederea!

Jocurile politicianiste pe care le face PSD nu fac decât să ne arate că suntem pe drumul cel bun şi să ne motiveze şi mai mult! Am încredere că votul pe care îl vor acorda parlamentarii la moţiunea de cenzură va fi un vot pentru viitorul României!

"Prin noi înşine" pentru România!

Doamna Raisa Enachi:

"Incompetenţa autorităţilor din judeţul Vaslui, mai ales a Preşedintelui Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură. Oare cât de importante sunt problemele judeţului, în viziunea autorităţilor din judeţul Vaslui?"

Aproape de fiecare dată când se organizează întâlniri şi dezbateri de către instituţiile statului, printre alte discuţii, se pune accentul pe depolitizarea acestora, de parcă, n-am ştii cu toţii că, de fapt, depolitizarea, în viziunea PSD-PNL-UDMR şi USR, nu înseamnă decât o clasică rotire de cadre, "Pleacă-ai noştri, vin ai noştri!", după cum ar fi spus marele Tănase.

La fel s-a întâmplat şi la întâlnirea din 11 iunie 2021, dedicată prezentării principalelor probleme din mediul economic vasluian, la care am participat şi eu, fiind invitată de Preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Vaslui, domnul Ionel Constantin.

Printre alţi invitaţi au fost manageri de companii, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi profesionale, specialişti în economie, finanţe, reprezentanţi ai administraţiei publice locale. Prezent a fost doar primarul Vasile Pavăl, Secretarul General al C.C.I.R., iar dintre deputaţii de Vaslui doar subsemnata, pentru că, se pare pe restul nu prea-i preocupă problemele unuia dintre cele mai sărace judeţe ale ţării.

Nu m-a deranjat atât de tare că reprezentanţii judeţului ori televiziunea s-au prefăcut că nu văd unicul parlamentar prezent la şedinţă, ci, mai degrabă, cantitatea de minciuni şi platitudini care au umplut timpul alocuţiunilor.

Întâlnirea a debutat cu o critică la adresa celor care au confirmat invitaţia, dar nu s-au prezentat, după care s-au abordat problemele din mediul economic vasluian.

Scopul discuţiilor a fost unul de informare asupra realităţilor mediului de afaceri din judeţ. S-au enumerat măsurile propuse pentru a fi aplicate la nivel naţional precum şi la nivel local.

Măsurile care au fost evidenţiate la nivel local sunt:

• Crearea de facilităţi locale pentru investitori - scutirea de taxe şi impozite pentru investiţii, crearea de noi locuri de muncă, proiecte inovative care implică folosirea energiilor verzi ş. a.;
• Stimularea investiţiilor în mediul rural, dezvoltarea infrastructurii de drumuri judeţene, extinderea reţelelor de gaz metan;
• Procedura concesionării terenurilor pentru activităţi economice, care este complicată;
• Lipsa resurselor financiare din bugetele locale pentru organizarea de evenimente;
• Constituirea unei reţele de colectare cu implicarea autorităţilor locale şi a fondurilor europene şi crearea unor pieţe în vederea distribuţiei produselor tradiţionale, zonale ale producătorilor mici şi mijlocii;
• Refacerea şi completarea infrastructurii de irigaţii, dată fiind ponderea activităţilor agricole;
• Dezvoltarea de parcuri industriale;
• Refacerea staţiunii Ghermăneşti pentru valorificarea apelor cu indicaţii terapeutice;

Nu în ultimul rând, ţinând cont de aglomerările de autovehicule la nivel urban, amenajarea de noi parcări.

Vasluienii mi-au semnalat multe probleme care blochează dezvoltarea judeţului, iar rolul meu este să duc aceste subiecte în discuţie în plenul Camerei Deputaţilor, nu doar de a lua act ele, ci şi de a le găsi soluţii.

Vasluienii solicită finanţări alocate judeţului, în măsura în care să le permită să construiască afaceri şi să contribuie cu alocări la bugetul local şi, respectiv, să dezvolte comunităţile.

Însă, din păcate, cu asemenea reprezentanţi politici, aceiaşi de 30 de ani, care se tot rotesc în funcţii, pe bani publici şi care, deja, şi-au dovedit incapacitatea de a gestiona bunul mers al judeţului nostru, lucrurile vor fi în van şi vor rămâne doar la nivel de discuţii, fără niciun beneficiu real!

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Inadvertenţe în fişiere diferite, costuri supraestimate, lipsa justificării unor sume şi detalii omise despre preţul unor investiţii - sunt doar câteva dintre clarificările cerute de Comisia Europeană cu privire la PNRR-ul României, iar aceasta în timp ce pagina oficială a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene a devenit un loc de răfuială politică între ministrul Ghinea şi duşmanii săi imaginari. Firesc ar fi ca acolo românii să găsească proiecte de investiţii şi oportunităţi de relansare economică. Însă, de când sunt la guvernare, USR şi PNL au făcut deja o obişnuinţă din a utiliza resursele statului în disputele politice, uitând de menirea reală a instituţiilor publice.

În timp ce România pierde o şansă istorică, domnul ministru Cristian Ghinea joacă la pariuri viitorul românilor şi al copiilor acestora. PNRR reprezintă o oportunitate reală pentru noi, iar ministrul investiţiilor şi fondurilor europene, în loc să se asigure că trimite în faţa Comisiei Europene cel mai bun plan, atent realizat şi cu ţinte specifice, a tratat totul cu superficialitate şi le-a înmânat oficialilor europeni o fiţuică prost făcută. Alte ţări se pregătesc să primească banii şi să demareze programele de relansare economică, noi revizuim, corectăm, dăm explicaţii şi facem pariuri. Nu m-ar mira ca mâine domnul Ghinea să vină în faţa noastră şi să ne spună că a ales proiectele în PNRR în funcţie de ce i-a ieşit la barbut, de vreme ce este atât de familiarizat cu jocurile de noroc!

Domnule Ghinea, ţara nu se joacă la pariuri! Aţi fost pus în funcţie ca să faceţi un plan bun pentru România, nu să ne demonstraţi că sunteţi un fin cunoscător al limbajului suburban!

Este ruşinos ceea ce se întâmplă cu PNRR-ul României, iar domnul ministru nu conştientizează obligaţia dumnealui de a duce la bun sfârşit îndatoririle pe care şi le-a asumat prin jurământ.

Şi la fel de ruşinos este şi ceea ce s-a întâmplat ieri, în plenul Camerei Deputaţilor, la votul pe moţiunea simplă împotriva ministrului Cristian Ghinea. Reprezentanţii Coaliţiei de dreapta au făcut front comun în faţa ministrului, chiar cu încălcarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, doar-doar mai câştigă ceva timp la putere. Din nefericire, această tragere de timp nu înseamnă decât ocazii pierdute pentru românii care îşi pun toate speranţele în fondurile europene şi în relansarea economică a ţării. Ieri, incompetenţa a fost semnalată de votul din plenul Camerei Deputaţilor, care a fost, categoric, împotriva ministrului Ghinea.

Stimate colege, stimaţi colegi, suntem aici, în Camera Deputaţilor, pentru că oamenii ne-au acordat toată încrederea lor. Haideţi să nu-i dezamăgim şi să facem ceea ce este firesc, să propunem, să adoptăm sau să respingem legi, dar mai presus de toate, să fim noi înşine un exemplu de bune practici, respectând legile şi regulamentele interne.

Haideţi să nu mai facem politică pe genunchi şi să nu mai tolerăm astfel de situaţii imorale şi ilegale care nu ar trebui să aibă loc în forul reprezentativ suprem al statului!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Un semnal bun pentru România - revenirea investiţiilor străine directe, plus 800 de milioane de euro în aprilie 2021"

După creşterea de 957 de milioane de euro, înregistrată în luna martie 2021, investiţiile directe străine îşi menţin trendul pozitiv şi înregistrează o creştere de 800 de milioane de euro în aprilie 2021. Ce înseamnă acest lucru? Că marii investitori străini ALEG România. Nu doar se uită, ci ne aleg în competiţia de nivel european şi global.

În lunile martie-aprilie 2021, investiţiile străine directe au crescut cu peste 1,7 miliarde de euro. În perioada ianuarie-aprilie, acestea au totalizat 2,33 miliarde de euro, conform datelor BNR apărute în documentul "Balanţa de plăţi şi datoria externă - aprilie 2021".

De asemenea, investiţiile străine înregistrează o creştere mult mai amplă decât în anii de dinainte de pandemie, ceea ce arată că investitorii au mai multă încredere într-o guvernare de dreapta, după un an de şoc pandemic şi economic, decât în fostele guvernări de stânga, chiar dacă au avut şansa unui context economic favorabil. Nu doar cifrele contează, ci fundamentele lor, şi mai ales cea mai importantă monedă de schimb din lume, încrederea.

Astfel, este remarcabilă creşterea faţă de primele patru luni din 2018 şi 2019, când investiţiile străine directe se cifrau la 1,4 miliarde de euro, respectiv 1,5 miliarde de euro. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele patru luni din 2021, cu 32,84%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 1.711 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Privite pe domenii, noile firme înfiinţate de investitorii străini arată şi sectoarele care continuă să prezinte interes - repararea auto şi moto (29,68% din total), dar şi noi perspective încurajatoare - activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (22,32%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (15,16%).

Cifrele arată creşterea încrederii mediului de afaceri în economia românească şi demonstrează eficienţa măsurilor liberale aplicate în ultimul an şi jumătate. În plus, cu menţinerea actualului regim fiscal, fără taxe şi impozite mărite şi cu reformele structurale pe care le vom face, România va deveni din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini în căutare de oportunităţi, iar fiecare leu în plus investit aici înseamnă un viitor mai bun pentru copiii noştri.

Domnul Vasilică Toma:

"Uniunea Scriitorilor Rataţi care scufundă România"

Istoria poartă cu sine dovezi repetate şi nenumărate ale unor persoane şi entităţi care şi-au făcut din radicalism un titlu de glorie, pentru ca, mai apoi, să se dovedească că acest radicalism nu este altceva decât o formă iminentă şi extrem de gravă de distrugere.

Şi tot istoria cu exemplele şi dovezile sale atât de dure ne învaţă că cei care se erijează în salvatorii unei naţiuni şi ai unei ţări sunt tocmai aceia care, din păcate, devin inamicii şi factorii principali de destrucţie.

Trăim nişte momente pe care eu nu mi le-aş fi dorit niciodată repetate pentru ţara şi poporul nostru, momente în care persoane care s-au autoerijat în oameni politici şi de stat şi care au condus populismul şi demagogia dincolo de orice limită a decenţei, îşi închipuie că Romania şi românii au devenit proprietatea lor exclusivă, scoasă la mezat pentru interese personale şi de grup, momente în care, în timp ce se vorbeşte despre transparenţă, despre bun-simţ, despre interes naţional, despre dezvoltare, de fapt, se dovedeşte că realitatea şi intenţiile acestor persoane autonumite salvatori sunt complet opuse.

Ca şi cum nu era suficient că lupta intestină pe funcţii şi privilegii, incompetenţă, iresponsabilitatea, aroganţa feroce, lipsa de scrupule şi dezinteresul complet faţă de orice înseamnă nevoile şi interesele reale ale României şi românilor, au devenit expresia unei guvernări care şi-a încălcat cuvântul şi a desconsiderat voinţa populară exprimată în decembrie anul trecut.

Şansa fără precedent, care a fost acordată României pentru a contracara şi a-şi reveni din criza provocată de pandemie, a fost transformată într-o povară şi exemplificarea celui mai mare eşec şi celei mai uriaşe rele-credinţe pe care o guvernare o poate avea.

Şi fac referire, aici, la Planul National de Redresare şi Rezilienţă, PNRR, un plan pe care USR şi l-a însuşit prin ministrul său, Cristian Ghinea, un plan transformat în plan de afaceri pentru satisfacerea intereselor personale şi de grup, un plan devenit ţinta negocierilor pentru aceleaşi funcţii, privilegii şi câştiguri, un plan în care mult clamatele transparenţa şi revoluţia bunului-simt lipsesc cu desăvârşire.

Cu o aroganţă şi o lipsă de scrupule incredibile, aceşti scriitori rataţi ai politicii româneşti au dovedit şi continuă să dovedească că singura salvare este aceea faţă de ei înşişi, că, uniţi în aceleaşi interese meschine şi antinaţionale, se salvează pe ei, în timp ce scufundă România şi condamnă românii la sărăcire, umilinţă şi datorii pe care alte generaţii vor trebui să le plătească din munca şi viaţa lor.

Aceasta este marea salvare adusă, doamnelor şi domnilor!

Aceasta este marea transparenţă şi aceasta este marea reformă a acestor scriitori rataţi uniţi în destrucţie şi eşec!

Au reuşit!

Au distrus!

Şi nu se vor opri până nu vor "salva" şi ultima rămăşiţă!

Este momentul să punem punct acestei groaznice pagini din istorie, până nu este prea târziu, înainte să ne "salveze" şi să "reformeze" pe toţi ca neam şi ţară!

Domnul Daniel Tudorache:

"EURO 2020 trebuia să fie o mândrie pentru România şi o modalitate de promovare a ţării noastre!"

Începând cu data de 10 iunie şi până la finele lunii, România găzduieşte meciurile din cadrul Campionatului EURO 2020 şi aşteaptă zeci de mii de turişti străini într-o capitală sufocată de gunoaie, invadată de ţânţari şi şobolani, cu o industrie HoReCa în moarte clinică, cu transportul în comun decimat şi cu stadionul pe care urmează să se dispute meciurile, inundat.

Primarul validat al Sectorului 1 prelungeşte criza gunoaielor în mod conştient, voit şi premeditat, urmărind ca scop final schimbarea operatorului actual de salubrizare, cu o firmă de casă a USR PLUS sau a doamnei Clotilde pe persoană fizică, ignorând într-un mod absolut halucinant interesul public al locuitorilor Sectorului 1, încălcând dreptul acestora la sănătate, dreptul de a avea un sector curat, igienizat si sigur.

Mai mult, în contextul EURO 2020, primarul validat al Sectorului 1 va reuşi "performanţa" de a înscrie sectorul 1 şi întregul Bucureşti pe harta mondială a lumii la capitolul "Aşa, nu", "Acolo, nu", "Cea mai proastă administraţie din univers".

Turiştii străini vor avea acum unica ocazie din viaţa lor să "admire" cei mai înalţi munţi de gunoaie văzuţi vreodată într-o urbe, cele mai frecvente crescătorii de şobolani, stoluri de ţânţari, vor simţi pe propria lor piele ce înseamnă #NoulBucureşti în care apa caldă-i rece, totodată "delectându-se armonios" cu un circ în toată regula livrat de primarul validat al Sectorului 1 şi de primarul general al capitalei, pe toate canalele de comunicare şi mijloacele mass-media posibile.

Doamnelor si domnilor parlamentari ai coaliţiei de guvernare, niciunuia dintre dumneavoastră nu îi este încă ruşine de români să susţineţi politic nişte străini care îşi bat joc de cei care au avut încredere că îi veţi reprezenta cu onoare şi fidelitate?

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Nu trebuie să ne uităm niciodată eroii!"

O ţară se clădeşte pe sacrificiul vitejilor, care pun interesele naţionale mai presus de propria persoană. Deşi istoria consemnează numele conducătorilor, fie ei civili sau militari, izbânda nu are cum să fie atinsă fără obolul de sânge pe care şi-l dau soldaţii. Peste 1,4 milioane de români au fost răniţi, au dispărut, au rămas invalizi sau au murit luptând în acţiunile militare. Dintre aceştia, peste 4.300 de militari români şi-au pierdut viaţa în Războiul de Independenţă, peste 330.000 de militari români şi-au pierdut viaţa în Primul Război Mondial, peste 92.000 de militari români şi-au pierdut viaţa în cel de-al Doilea Război Mondial. În perioada 1996-2020, România a pierdut 30 de militari în misiunile executate în teatrele de operaţii, iar alţi 185 au fost răniţi.

Ca un gest simbolic, pentru că adevărata recompensă a unui militar este să îşi ştie naţiunea în siguranţă, Guvernul României a adoptat, în şedinţa de miercuri, 9 iunie a.c., Ordonanţa de urgenţă pentru completarea Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război.

Prin actul normativ adoptat, invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război li se acordă, lunar, o indemnizaţie de gratitudine, neimpozabilă, în valoare de 50% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata. Pentru anul în curs, aceasta va fi în valoare de 2.690 de lei, sumă neimpozabilă. Indemnizaţia de gratitudine nou introdusă se va cumula cu indemnizaţia de care beneficiau până acum invalizii, veteranii şi văduvele de război. În România, conform evidenţelor oficiale, existau, la momentul adoptării ordonanţei de urgenţă, un număr de 2.521 de beneficiari ai acestui drept.

Însă modul cel mai bun prin care putem răsplăti oamenii care au pierit apărându-şi ţara, precum şi pe familiile lor, este să ne amintim mereu de sacrificiul lor şi să realizăm că pământul pe care călcăm, limba pe care o vorbim, libertatea de care ne bucurăm se datorează gestului ultim de la care nu s-au dat în lături.

Pentru noi, românii, eroii nu poartă pelerine sau măşti, dar au, cu siguranţă, superputeri, iar superputerile lor au fost curajul, patriotismul şi altruismul.

Avem datoria de a ne omagia şi respecta eroii, pentru că ei ne-au dat o ţară în care să ne naştem, să creştem, să ne educăm şi să ne bucurăm de viaţă, privilegiu la care ei au renunţat. Astăzi, pe lângă rolul de garant al integrităţii teritoriale, Armata Română are rolul de apărătoare a valorilor pe care ţara noastră se clădeşte, şi anume libertatea, statul de drept şi democraţia.

Voi încheia prin a cita o poezie răvăşitoare, găsită în raniţa unui soldat român căzut la datorie în toamna lui 1918:

"Nu plânge, Maică Românie,
C-am să mor neîmpărtăşit!
Un glonţ pornit spre pieptul tău,
Cu pieptul meu eu l-am oprit...
Nu plânge, Maică Românie!
E rândul nostru să luptăm
Şi din pământul ce ne arde
Nici o fărâmă să nu dăm!
Nu plânge, Maică Românie!
Pentru dreptate noi pierim;
Copiii noştri, peste veacuri,
Onoare ne vor da, o ştim!
Nu plânge, Maică Românie!
Adună tot ce-i bun sub soare;
Ne cheamă şi pe noi la praznic,
Când România va fi Mare!"

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 157.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că programul de lucru pentru astăzi arată în felul următorul: de la 10,00 la 11,30 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între 11,30 şi 12,00 avem o pauză; de la ora 12,00 vom avea votul final.

La încheierea şedinţei de vot final continuăm cu şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi cu şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Înainte de a vă întreba dacă sunt observaţii privind ordinea de zi, o să-i dau cuvântul domnului deputat Manea, de la Grupul minorităţilor naţionale, pentru a prezenta o alocuţiune.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi,16 iunie, romii din România sărbătoresc limba romani. Anul trecut, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 20, prin care s-a instituit ziua de 16 iunie, ca Ziua limbii romani.

Limba romani aparţine străvechii limbi sanscrite, limbă în care s-au scris mari texte filosofice ale lumii, precum Ramayana şi cele patru Vede.

Ziua limbii romani reprezintă un moment important pentru a semnala clasei politice româneşti principalele probleme şi dificultăţi cu care se confruntă minoritatea romă.

Stimaţi colegi,

În calitatea mea de deputat al minorităţii rome, afirm cu tărie de la această tribună că problemele minorităţii rome şi decalajele sociale şi economice, care s-au amplificat direct proporţional cu anii de democraţie scurşi din 1990 şi până în prezent, pot fi rezolvate doar printr-o mai mare voinţă politică a tuturor partidelor politice din România.

Principalele probleme ale romilor sunt rezultatul rasismului, discriminării şi nepăsării, aş putea spune, factorilor aflaţi în poziţii de decizie atât în administraţia publică locală, cât şi în cea centrală.

În continuare, principalele probleme ale comunităţilor de romi de la nivel naţional vizează accesul scăzut la educaţie, şi pe această cale vreau să vă spun că cea mai mare rată de abandon şcolar se înregistrează în rândul copiilor aparţinând minorităţii rome. Potrivit unui studiu recent, 4 din 5 copii care abandonează şcoala aparţin etniei rome. Cauzele sunt multiple, însă principala barieră pe care n-o pot depăşi copiii romi este determinată de sărăcie, de excluziune şi rasism.

Stimaţi colegi,

Dacă nu vom interveni concret în stoparea acestui fenomen, câteva zeci de mii de copii care astăzi nu merg la şcoală sau care au abandonat, după caz, şcoala vor deveni foarte curând câteva zeci de mii de adulţi ai României, fără competenţe, fără abilitaţi practice, fără şansa de a avea un loc de muncă şi, evident, dependenţi de o formă de intervenţie din partea autorităţilor şi instituţiilor statului român pentru a putea supravieţui.

Reducerea fenomenului de abandon şcolar şi creşterea ratei de cuprindere în sistemul educaţional a unui număr cât mai mare de copii romi cu vârsta legală de înscriere în sistemul de învăţământ, copii, de altfel, proveniţi îndeosebi din mediul rural, trebuie să reprezinte priorităţi atât pentru Guvernul României, cât şi pentru Ministerul Educaţiei.

Alte probleme, pe care foarte pe scurt aş vrea să le semnalez, sunt legate de accesul scăzut la sănătate. Ştiţi şi dumneavoastră, din teritoriu, că cei mai mulţi dintre ei nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie, copiii nu sunt vaccinaţi împotriva unor boli precum TBC-ul, rujeola şi alte boli care sunt cuprinse în programele Ministerului Sănătăţii.

În continuare sunt probleme foarte mari cu actele de identitate şi cu actele de proprietate. Trebuie să vă spun că zeci de mii de gospodării, îndeosebi din mediul rural, trăiesc în continuare în condiţii de Ev Mediu, fără acces la energie electrică, fără banalul bec care ştim cu toţii că a fost inventat acum mai bine de 140 de ani.

În continuare este nevoie de încadrarea de mediatori şcolari, de mediatori sanitari la nivelul comunităţilor locale, pentru a putea sprijini procesul de incluziune şi pentru a da o mână de ajutor administraţiei publice locale, însă se întârzie cu această măsură. În continuare este nevoie de locuri de muncă, spunându-vă, la acest capitol, că populaţia de etnie romă este, în principal, o populaţie tânără, o populaţie care ar putea să muncească, în condiţiile în care ar fi calificată, şi, de ce nu, populaţia de etnie romă să fie o populaţie activă, şi nu una dependentă de o intervenţie sau de prestaţiile sociale.

Închei prin a vă ruga pe dumneavoastră, şi mai ales pe partidele aflate în Coaliţia de guvernare, să aprobe cât mai curând strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Această strategie, aprobată printr-o hotărâre de Guvern, a expirat încă de la sfârşitul anului trecut. Iată că ne aflăm în luna a şasea şi nu avem documentul în baza căruia comunităţile de romi ar putea să evolueze.

La mulţi ani fericiţi tuturor romilor!

But bersa bahtale sare romenghe!

Vă mulţumesc.

Cătălin Manea, deputat minoritatea romă. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumim frumos, domnule deputat.

Permiteţi-mi să urez şi eu la mulţi ani romilor şi limbii romani.

Continuăm cu ordinea de zi.

Întreb dacă sunt observaţii?

Domnule Andronache, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am mai multe chestiuni de pus în discuţie cu privire la ordinea de zi.

O primă chestiune se referă la introducerea pe ordinea de zi, la punctul 3 din ordinea de zi, a PL-x 227/2021 - şi vă rog să acceptaţi chestiunea aceasta. Se referă la ratificarea unui protocol încheiat între România şi Bulgaria privind operaţiile de poliţie aeriană. Are raport adoptat în unanimitate în Comisia pentru apărare. (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2021 privind ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Ruse, la 18 martie 2021, de amendare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind operaţiile transfrontaliere de poliţie aeriană, semnat la Bucureşti, la 12 octombrie 2011).

Am acordul tuturor liderilor pe tema aceasta.

E OK? Da.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, continuaţi.

Domnul Gabriel Andronache:

Şi câteva modificări în ordinea de zi existentă.

Prima modificare pe care v-o propunem este aceea de a muta punctul 14, PL-x 75/2021, Proiectul de Lege pentru completarea alin. (1) al art. 30 şi pentru modificarea art. 56 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice - este cel care se referă la pensiile minerilor, discutat în Comisia pentru muncă - să devină primul punct pe ordinea de zi, de pe punctul 14.

Şi, de asemenea, o altă modificare importantă, deoarece este vorba despre împlinirea unui termen de adoptare tacită, se referă la punctul 29 din ordinea de zi, Pl-x 126/2021, Propunerea legislativă privind completarea art. 5 din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Are raport şi vă rog să acceptaţi să devină punctul 2 din ordinea de zi, având în vedere că termenul de adoptare tacită se va împlini pe 20 iunie 2021.

Mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Există consens pe toate modificările pe care le-aţi propus, aşa că nu mai supunem votului aceste modificări.

Intrăm în ordinea...

Mai avem o intervenţie.

Vă rog, domnule Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Şi Grupul PSD are două solicitări, şi anume să mutăm punctele 11 şi 12 în continuare, adică pe 3 şi 4. Punctul 11 este COM 70, PHCD 58/2021 (Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare şi industria spaţială COM(2021)70) şi punctul 12 este COM 110, PHCD 59/2021 (Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind acţiunea umanitară a UE: noi provocări, aceleaşi principii COM(2021)110).

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule deputat,

Mai devreme, domnul Andronache a cerut deja mutarea unui punct pe punctul 3, deci în consecinţă nu putem...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

4 şi 5.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Aveţi acordul liderilor de grup?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Am, da!

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

În regulă.

Atunci, cele două COM-uri pe poziţiile 4 şi 5. Şi cu asta am încheiat intervenţiile pe ordinea de zi.

Intrăm în dezbaterea iniţiativelor legislative.

Începem cu punctul 1, Proiectul de Lege pentru completarea alin. (1) al art. 30 şi pentru modificarea art. 56 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 75/2021.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, îi dau cuvântul doamnei deputat Oana Ţoiu pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 75/2021 din 1 februarie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru completarea alin. (1) al art. 30 şi pentru modificarea art. 56 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010, în sensul introducerii unor noi activităţi din domeniul producţiei energiei electrice şi termice în categoria celor care se desfăşoară în condiţii de muncă speciale, precum şi instituirea unei noi excepţii de la prevederile art. 55 alin. (1) lit. b) din lege, stabilindu-se astfel condiţiile de pensionare pentru persoanele care au desfăşurat aceste activităţi.

La întocmirea acestui raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Consiliului Economic şi Social, precum şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru industrii şi servicii, al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi punctul de vedere al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât transmiterea prezentului raport, de adoptare a proiectului de lege cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din raport.

Propun trei minute pentru dezbatere.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Intrăm în dezbateri generale pe proiectul de lege.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Vetuţa Stănescu, din partea Grupului PNL.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Lor de ce nu le atrageţi atenţia că nu este în procedură de urgenţă?

Doamna Vetuţa Stănescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi putem face dreptate angajaţilor care lucrează în sectorul producţiei de energie electrică şi termică, în termocentralele pe bază de cărbune.

Condiţiile de muncă ale acestor oameni sunt extrem de grele, iar bolile nu-i ocolesc odată cu înaintarea în vârstă.

Această propunere legislativă, iniţiată de doi foşti colegi parlamentari liberali hunedoreni, Carmen Hărău şi Lucian Heiuş, propune ca angajaţii care au lucrat cel puţin 25 de ani în industria de producţie de energie termică şi electrică vor putea beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare.

Ca deputat de Hunedoara, cunosc greutăţile prin care trec energeticienii de la mina Mintia şi Paroşeni, dar şi din alte localităţi din ţară. Ştiu condiţiile grele de muncă şi sunt convinsă că aceşti oameni merită mai multă grijă din partea noastră, a tuturor politicienilor. Aceştia lucrează la temperaturi extreme, în spaţii puţin ventilate sau în medii cu puternice degajări de pulberi, în condiţii de muncă periculoase pentru sănătatea lor.

Mai mult decât atât, speranţa de viaţă în rândul angajaţilor din sectorul producţiei de energie electrică şi termică este una dintre cele mai mici din România, ceea ce justifică pe deplin ca aceştia să beneficieze de încadrarea lor în condiţii deosebite de muncă.

Din aceste considerente, Partidul Naţional Liberal susţine această iniţiativă legislativă, prin care se vor reduce inechităţile dintre categoriile profesionale care fac obiectul legislaţiei în vigoare pe domeniul pensiilor.

Aşadar, dragi colegi, vă îndemn să votaţi pentru această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Radu Miruţă, de la Grupul USR.

Înainte, vreau doar să fac o precizare. Acest proiect de lege nu se află în procedură de urgenţă, ca atare nu avem un timp alocat dezbaterilor.

Vă rog, domnule deputat Miruţă, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Când te poziţionezi de partea argumentelor, e doar o chestiune de timp până când şi ceilalţi vor începe să susţină. Acest proiect de lege a ajuns astăzi pe ordinea de zi şi a ajuns în plenul Camerei Deputaţilor cu foarte multe formaţiuni care s-au poziţionat permanent împotrivă. (Vociferări.)

Evident că a fost o majoritate constituită, într-un final, şi pentru acest proiect de lege şi vom vedea dacă această majoritate va susţine până la final acest proiect în forma amendată.

Acest proiect este despre rezolvarea unei nedreptăţi istorice şi despre utilizarea singurei soluţii existente, după zeci de ani de muncă a unor mineri şi energeticieni. Oameni care desfăşurau aceeaşi activitate în acelaşi loc de muncă au fost zeci de ani consideraţi a fi fost încadraţi în condiţii de muncă diferite. Ei făceau aceeaşi activitate, însă erau încadraţi diferit. Ba mai mult, cei care erau încadraţi în condiţii deosebite de muncă, acelora compania nu le-a plătit contribuţiile sociale echivalente.

E foarte important de înţeles că aceste condiţii speciale de muncă nu înseamnă neapărat o pensie specială, ba nu înseamnă deloc. Prin acest proiect de lege amendat de către noi şi de către alte formaţiuni politice nu se cere decât ca oamenii să primească o pensie corespunzătoare contribuţiilor lor, nu pensie pentru ceva ce nu au contribuit. Şi n-ar fi cerut aceste lucruri nici măcar acum, dacă nu ar exista un plan de restructurare, prin care 4.500 de oameni vor fi disponibilizaţi până în 2025. În Complexul Energetic Oltenia, dacă acest proiect de lege ar fi aprobat, 3.684 de oameni ar beneficia, adică mult mai puţini decât cei care sunt pe lista de disponibilizare.

Pensionarea nu este o soluţie ideală, însă este singura care poate fi aplicată în acest context, în care judeţele Gorj, Hunedoara, dar în special Gorj, nu există un mediu economic care să poată absorbi aceşti oameni, pentru că, din păcate, rezultatele politice ale ultimilor 30 de ani au făcut ca Gorjul să fie pe ultimele locuri din ţară la investiţii străine, pe ultimul loc din ţară la atragerea de fonduri europene şi, aşadar, economia locală nu are posibilitatea să absoarbă aceşti 3.684 de oameni.

Câţiva dintre oamenii care se agaţă ca de o ultimă speranţă de prevederile acestui proiect de lege se uită, cel mai probabil, din Piaţa Prefecturii din Târgu Jiu, unde solicită aceste lucruri de vreo 19 săptămâni, se uită astăzi la lucrările Camerei Deputaţilor. Alte câteva mii de oameni, cel mai probabil, se uită din carierele unde ei muncesc. Îi apreciez pentru demnitatea lor, şi garniturile trecute de parlamentari locali şi membri ai Guvernului ar trebui să le datoreze scuze acestor oameni, pentru că nu au făcut nimic ca judeţul Gorj, astăzi, să poată oferi o alternativă acestor oameni.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Aşadar, reţineţi că nu este nici pe departe o pensie specială, este o pensie care permite oamenilor o alternativă, în loc de a fi daţi afară.

USR a fost principalul motor al acestui proiect amendat şi va susţine, astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, adoptarea acestui proiect.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Adrian Solomon, de la Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa este! Este un proiect bun, dar poate fi şi mai bun. Depinde de ce vreţi să faceţi!

Curios parcursul opţiunilor de a susţine sau nu acest proiect, din partea Grupului PNL, care s-a zbătut în comisie să nu fie adoptat, ba a şi retras, iniţiatorii nemaifiind parlamentari, a şi retras sprijinul pentru acest proiect, şi acum iată-l prins pe primul loc pe ordinea de zi, probabil speriaţi de oaspeţii care sunt pe hol.

Curioasă şi evoluţia Grupului USR. Eu vă aduc aminte că, din 2012 până anul trecut, am modificat Legea nr. 263 în chestiunea grupelor de vreo 20 de ori, şi unele din modificări erau chiar acele activităţi care fuseseră uitate din Legea nr. 19 şi care au fost introduse în Legea nr. 263. Chiar anul trecut, în vremea Guvernului Orban, s-au mai introdus nişte activităţi legate de producţia de armament, şi doamna ministru chiar a iniţiat o ordonanţă de urgenţă.

Noi nu avem o problemă cu acest tip de legiferare, ba din contră, tot timpul am susţinut punctul de vedere că, în România de dinainte de 1989 şi o bună parte după, condiţiile de muncă nu au fost cele mai bune în multe domenii de activitate. Chiar şi acolo unde ar fi trebuit să fie condiţii normale de lucru, găseai motive să stabileşti, prin analizele specifice, că e nevoie de încadrarea în grupe de muncă deosebite sau speciale.

Ceea ce reclam eu, astăzi, aici, este incapacitatea colegilor de la USR de a pricepe că legea este incompletă, că mai are nevoie de un articol, şi anume cel privind asimilarea perioadei de dinainte de 2001 şi de după, cu grupa specială.

Forma în care a ieşit de la comisie textul de lege, care se regăseşte în raport, este un text care se va aplica peste 25 de ani. În aceste condiţii, nu faceţi decât să-i păcăliţi pe oameni.

Spuneţi lucrurilor pe nume aici şi vă veţi bucura de calitatea biblică de a fi oameni liberi.

Spunând minciuni, nu veţi face decât să vă încălcaţi jurământul dat în faţa poporului de la această tribună.

Faptul că textul de lege a ieşit aşa şchiop şi că se va aplica peste 25 de ani explică şi întorsătura la 180 de grade a colegilor liberali, care ştiu că această lege nu va avea niciun impact imediat asupra bugetului, nu va avea niciun impact imediat asupra realităţilor din Gorj, acolo unde, asemeni CDR-ului, vreţi să închideţi activităţi, şi ca să închideţi gura oamenilor, vreţi să-i trimiteţi la pensie. CDR-ul era însă mai corect. Dădea ordonanţe punctuale pentru fiecare unitate în parte. Aşa ar trebui să faceţi şi aici. Cum aţi rezolvat problema la Mintia, în Hunedoara, trebuie să rezolvaţi problema şi la CEO Oltenia.

Câteva mii de oameni, care aşteaptă o rezolvare, se vor trezi în faţa unui text care are mari probleme de constituţionalitate, care nu mai seamănă cu iniţiativa, în primul rând, şi oricine va ataca, va avea câştig de cauză măcar pe acel motiv de bicameralism pe care l-aţi invocat de atâtea ori.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Adrian Solomon:

De asemenea, trebuie să le spunem oamenilor că fără susţinerea amendamentelor pe care le avem la respinse în tabel, şi pe care eu le voi susţine aici, nu vor putea ieşi mâine la pensie, ci peste 25 de ani, şi dacă vreunul va ieşi totuşi la pensie nu va beneficia de punctajul suplimentar acordat grupei I de muncă, anume 50% mai mult la punctaj.

Ceea ce faceţi voi este un mod de legiferare care nu s-a mai întâmplat în Parlamentul României. Cu litera legii îi păcăliţi pe oameni.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm cu dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Intotero.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PSD susţine această iniţiativă legislativă, aşa cum am susţinut întotdeauna proiectele care au venit în sprijinul cetăţenilor, şi în special a celor care muncesc în condiţii deosebite.

Însă vreau să atrag atenţia asupra unui aspect. Judeţul Hunedoara, alături de alte cinci judeţe din ţară sunt cuprinse în zona carboniferă, Programul european "Tranziţie Justă", un program european în valoare de 2,2 miliarde de euro.

Şi îl auzeam, adineauri, pe colegul de la USR vorbind de judeţul Gorj. Da, şi în Gorj, şi în Hunedoara, mă refer la judeţul Hunedoara, în următoarea perioadă de timp, aproximativ 4.500 de cetăţeni care muncesc în acest domeniu, al energiei, vor rămâne fără locuri de muncă.

Acest program european vine, cumva, să suplinească şi să ajute pentru crearea de noi oportunităţi de dezvoltare atât a judeţului Hunedoara, cât şi a judeţului Gorj.

Şi aş vrea să îi rog pe toţi colegii parlamentari, care susţin acest Guvern actual, să tragă un semnal ministrului proiectelor şi investiţiilor europene - să trateze cu maximă seriozitate acest program european de tranziţie justă, având în vedere că am aflat, ieri, prin intermediul presei, că tocmai cel care coordonează PNNR la nivel naţional şi-a luat concediu. Sper să nu se întâmple la fel şi cu acest program de tranziţie justă, pentru că judeţul Hunedoara, alături de judeţul Gorj au nevoie de aceste finanţări europene.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Gavrilă, din partea Grupului AUR.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună ziua!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Aceasta este, fără îndoială, o lege foarte bună pentru aceşti oameni care şi-au sacrificat o bună parte din viaţa şi sănătatea lor pentru România, pentru ca România să aibă o anumită suveranitate energetică, pentru ca noi să avem sursa noastră de a ne produce energie.

Întrebarea este cum am ajuns aici. Este, oare, legea aceasta doar o consecinţă a incapacităţii noastre de a asigura această industrie în România? Este, oare, această lege doar un petic pentru faptul că Programul de guvernare, care promitea retehnologizarea acestor termocentrale şi ajutorul pentru această industrie, nu a fost implementat?

Oare când o să ne oprim să peticim şi să căutăm rezolvări pe termen scurt, şi să avem un plan pe termen lung?

Mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm dezbaterile generale cu domnul deputat Simion, de la Grupul AUR.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi susţinem această lege venită la presiunea, la iniţiativa celor din Târgu Jiu, a angajaţilor de la CEO Oltenia care ne-au solicitat sprijinul, îl acordăm. Aceste sume nu o să aducă sănătatea oamenilor înapoi, ci doar retehnologizarea. Retehnologizare care trebuie să vină. Avem lignit pentru încă 200 de ani de acum înainte, şi nu putem renunţa la utilizarea resurselor naturale ale ţării, nu putem renunţa la un mix energetic, care în momentul acesta este stabil, pentru soluţii iluzorii. Aşa că apelul meu este de a nu trece la pensie toţi angajaţii din domeniul energetic şi să rămânem cu fotovoltaice şi eoliene, pentru că această soluţie nu este una sustenabilă.

Înţelegem dorinţa unora, de a termina sectorul energetic românesc pentru a importa energie din alte state, dar această soluţie ne va duce, din păcate, în prăpastie.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Pecingină, de la Grupul PNL.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Observ că şi aici, ca şi la Comisia pentru muncă, vorbim despre o lege pe care n-o cunoaştem.

Nu vorbim, domnule Simion, despre retehnologizare, vorbim despre reducerea vârstei de pensionare. Nu are nicio legătură cu retehnologizarea, sunt alte legi în discuţie.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Dar cu sănătatea oamenilor are!

Domnul Gheorghe Pecingină:

Cu sănătatea oamenilor are, dar cu atât mai puţin cunoştinţele dumneavoastră cu privire la această lege. Veţi vota, mă bucur că veţi vota, dar veţi vota în necunoştinţă de cauză.

În ceea ce priveşte această lege, vă spun, din start, este o lege proastă.

Eu o voi vota, pentru că are un principiu de care trebuie să ţinem cont, şi anume, reducerea vârstei de pensionare. Dar modul în care a fost redactată - şi aici subscriu la ceea ce a spus domnul Solomon - are multe carenţe.

Eu o voi vota, ca şi o parte din colegii mei liberali, dar vă spun că această lege va crea probleme pe viitor.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

O să iau şi eu cuvântul pe această lege.

(Coboară la tribună.)

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aţi fost, în ultimii ani, în Valea Jiului sau în Gorj. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aţi stat de vorbă cu mineri care lucrează atât în subteran, cât şi în carierele din judeţul Gorj.

Personal, am făcut lucrul acesta. Şi n-am făcut-o în campanie electorală, am făcut-o după accidente care au avut loc în aceste zone, în aceste mine de cărbune din subteran, din Valea Jiului.

Şi, de asemenea, am mers în Gorj şi am discutat cu numeroşi mineri care îşi riscă viaţa, zi de zi, şi lucrează cu tehnologii învechite, multe dintre ele dinainte de anii '80, pentru ca noi să avem astăzi lumină, aici, în Camera Deputaţilor, să ne putem folosi telefoanele în fiecare zi, pentru ca economia României să funcţioneze.

De aceea, acest proiect de lege este unul care vine să aducă justeţe socială pentru aceşti oameni, într-un context al tranziţiei energetice, într-un context european al tranziţiei energetice, în care avem ca ambiţie reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Asta nu trebuie să însemne sfârşitul sectorului energetic din Gorj sau din Valea Jiului. Nu. Asta trebuie să însemne o transformare, şi o aducere la zi, şi o reducere a emisiilor de carbon.

CO se află într-un proces amplu de restructurare şi, exact cum s-a spus aici, foarte mulţi mineri şi energeticieni riscă să îşi piardă locurile de muncă.

Şi, atunci, acest proiect de lege vine tocmai să îi scoată la pensie pe cei care sunt foarte, foarte aproape de vârsta de pensionare, astfel încât să nu devină nişte victime ale tranziţiei energetice.

Am mare admiraţie faţă de aceşti oameni, aşa cum vă spuneam, care au lucrat atâţia ani din greu în sectorul minier, şi cred că această lege nu este un cadou, nu este un privilegiu, ci este un lucru care o să-i ajute să iasă la pensie şi să li se facă dreptate.

De aceea, noi, USR PLUS, ne-am luptat pentru ca acest proiect de lege să ajungă pe ordinea de zi, să explicăm tuturor care sunt avantajele acestui proiect de lege, pentru oameni şi pentru economia românească, şi îl vom susţine.

Şi mă bucur că o parte dintre colegii care s-au opus în Comisia pentru muncă, între timp, şi-au regândit poziţia.

Şi cred că este un lucru bun şi ar trebui adoptat de Camera Deputaţilor, astăzi.

Vă mulţumesc frumos.

(Revine la prezidiu.)

Nu mai sunt intervenţii.

(Domnul deputat Radu-Dinel Miruţă solicită să ia cuvântul.)

Au fost deja doi vorbitori de la Grupul USR.

Pot să vă dau cuvântul la explicarea votului.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 7 amendamente admise.

Întreb, dacă sunt intervenţii?

De la 1 la 7? Nu sunt.

Şi 4 amendamente respinse.

Domnul Solomon, vă rog, doriţi să le susţineţi, înţeleg.

Domnul Adrian Solomon:

Da, doamnă preşedinte.

Înţeleg neliniştea Guvernului şi a Companiei în momentul în care vom adopta şi articolele privind recalcularea celor care au muncit în aceleaşi condiţii şi care au ieşit la timp la pensie, şi nu anticipat, aşa cum se prevede în amendamentele admise. Deci, înţeleg că impactul financiar ar fi devastator pentru Companie şi pentru Guvern, totodată, şi nu voi insista pe acele amendamente. Nu le mai susţin pe acelea.

Vreau să susţin, de la amendamente respinse, doar poziţia a doua, unde se zice că la art. 30, după alin. (4³) se introduce un nou alineat, alin. (4⁴) cu următorul cuprins - "Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. i), în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I de muncă".

Am iniţiat acest amendament împreună cu domnul deputat Neaţă Eugen şi domnul Stativă Irinel, tocmai pentru ca dezideratul iniţiatorilor modificării legislative să se împlinească imediat, după 1 iulie, dacă această lege va fi promulgată.

Fără acest text, stimaţi colegi de la USR, dragi colegi de la liberali, cei mai pregătiţi dintre noi - colegii de la UDMR, sper să pricepeţi că-i păcălim pe oameni.

Vă rog frumos să daţi un vot favorabil.

Nu are impact bugetar, se va realiza ceea ce doriţi, să iasă la pensie fără bani, adică fără suplimentul de 50% la punctaj pentru grupă.

Şi, cine ştie, vom deschide vreo 3.000 de procese, care să ducă să-şi câştige în instanţă aceste drepturi, dar nu mai e treaba noastră, deja.

Dar fără acest text, de la punctul 2 de la respinse, nu vom face o lege aplicabilă imediat.

Şi cred că sunteţi sinceri - mă uit şi la USR, mă uit şi la PNL -, cu siguranţă, UDMR este sincer. Vreau să vă rog, pentru cei de afară, pentru oamenii din stradă, pentru cei din exploataţiile miniere şi din termocentrale, să votaţi acest amendament. Şi vom face împreună o lege corectă pentru oameni.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

Dacă nu, vom face doar ceea ce v-am zis mai devreme - texte de lege fără fond. (Vociferări.)

Teoria formelor fără fond n-a fost inventată de PSD, ci de PNL, stimaţi colegi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Supun votului amendamentul respins de la punctul 2.

Vot, vă rog.

Cu 65 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi 99 de abţineri, amendamentul a fost respins.

Nemaifiind alte intervenţii, în ceea ce priveşte amendamentele respinse, de la 1 la 4, proiectul de lege rămâne la votul final.

(Domnul deputat Adrian Solomon solicită să ia cuvântul.)

Doriţi să mai susţineţi un alt amendament? Aţi spus că doriţi să susţineţi doar un singur amendament, domnule Solomon. (Vociferări.)

Domnul Adrian Solomon:

Se mai schimbă oamenii, doamnă. Ce să facem? (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

E bine să fiţi predictibil, domnule Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Unii se schimbă de pe-o zi, pe alta...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

V-aş fi...

Domnul Adrian Solomon:

...unii de la un minut, la altul.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...v-aş fi lăsat să luaţi cuvântul.

Dar spuneţi, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Predictibilitatea... văd că e apanajul dumneavoastră.

Sunteţi predictibili, iar prin votul dat astăzi n-aţi făcut nimic.

I-aţi păcălit pe oameni. Felicitări!

Noi vom vota, că altă variantă mai bună nu există, dar ca să se aplice legea peste 25 de ani.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea art. 5 din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi; Pl-x 126/2021.

Din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru drepturile omului, dau cuvântul domnului preşedinte Tătaru pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa Pl-x 126/2021 din 14 aprilie 2021, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative privind completarea art. 5 din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse, avizul favorabil al Comisiei juridice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Legea nr. 8/2016, în sensul introducerii unei prevederi potrivit căreia, în lipsa preşedintelui Consiliului de monitorizare, exercitarea atribuţiilor acestuia este preluată de vicepreşedintele Consiliului.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului deputat Marşalic, de la Grupul PNL.

Domnul Jaro Norbert Marşalic:

Stimaţi colegi,

În vederea implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi s-a înfiinţat Consiliul de monitorizare a implementării Convenţiei. Preşedintele acestui consiliu are calitatea de ordonator principal de credite, conduce activitatea consiliului şi îl reprezintă în relaţiile cu autorităţile centrale şi locale, persoane fizice şi persoane juridice.

Situaţia actuală a făcut ca revocarea preşedintelui să creeze un vid legislativ, atribuţiile sale neputând fi exercitate de nimeni altcineva.

În contextul celor menţionate mai sus, se impune completarea art. 5 din Legea nr. 8/2016, în sensul introducerii unei prevederi referitoare la exercitarea atribuţiilor preşedintelui.

Considerând toate aceste aspecte, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Adrian Wiener, de la Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Adrian Wiener:

Stimaţi colegi,

Consiliul de monitorizare este, poate, una dintre cele mai importante instituţii din România, şi, în acelaşi timp, este una dintre cele mai politizate instituţii din România. A fost un rezervor de sinecuri, permanent.

Rolul său - ca să înţelegem cu toţii despre ce instituţie vorbim - este de a fi o entitate autonomă şi independentă, care să tragă de urechi instituţiile statului român, în ceea ce priveşte condiţiile în care sunt trataţi şi li se oferă accesul la drepturi fundamentale, pentru persoanele instituţionalizate. Adică, practic, ar trebui să fie cât mai departe politic de instituţiile din România, pe cât se poate, astfel încât să-şi exercite atribuţiile.

Nu s-a întâmplat acest lucru. Ea a fost în permanenţă populată, la nivel de conducători, de directori, de către foşti membri de partid PSD. Întâmplarea face, sau nu întâmplarea, mă rog, regula.

Dar, ideea este că ceea ce facem noi acum - corectăm un reflex al clasei politice, acela de a crea o instituţie pentru un om. Adică, în legea iniţială, care, practic, prevedea felul în care funcţionează instituţia, singurul om care ar fi putut să ia vreo decizie acolo, de la salarii până la mutat din stânga în dreapta o lampă, era directorul.

Acest lucru se corectează prin această lege, adică se prevede, totuşi, şi situaţia, uneori predictibilă, în care conducătorul instituţiei nu poate, din varii motive, să-şi exercite atribuţiile şi, atunci, instituţia să nu se blocheze.

S-a mai întâmplat asta în multe locuri şi s-au găsit soluţii sau petice.

E bine să avem în minte, atunci când legiferăm, şi aspectele colaterale care pot impieta exercitarea atribuţiei de conducător al unei instituţii de către o persoană şi să gândim ca instituţia, în ansamblu, să fie funcţională în mod permanent.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Avem două amendamente respinse.

Vă întreb dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Atunci, propunerea legislativă rămâne la votul final.

Poziţia 3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2021 privind ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Ruse, la 18 martie 2021, de amendare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind operaţiile transfrontaliere de poliţie aeriană, semnat la Bucureşti, la 12 octombrie 2011; Pl-x 227/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnul secretar de stat. Cu rugămintea să vă şi prezentaţi.

Mulţumim.

Domnul Marius Bălu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Marius Bălu, Ministerul Apărării Naţionale.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Obiectivul amendării Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind operaţiile transfrontaliere de poliţie aeriană este reprezentat de facilitarea executării operaţiilor transfrontaliere de poliţie aeriană de către un alt stat membru NATO în spaţiul aerian al celor două state semnatare, asigurându-se creşterea capacităţii de reacţie împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional şi comun al Alianţei Nord-Atlantice, precum şi transmiterea unui mesaj puternic de solidaritate în cadrul NATO.

Precizăm că, prin Hotărârea nr. 9 din 16 februarie 2021, CSAT a aprobat semnarea Protocolului de amendare a Acordului ce face obiectul actului normativ.

Nu în ultimul rând, subliniem faptul că ambele părţi, România şi Bulgaria, au convenit asupra necesităţii urgentării procesului de transpunere în dreptul intern, astfel încât Protocolul de amendare a Acordului să poată fi aplicat din a doua parte a anului 2021, pe durata dislocării în România a detaşamentelor din Marea Britanie - mai - august anul curent şi Canada - septembrie - decembrie anul curent.

Pentru aceste considerente, vă adresez respectuos rugămintea de a acorda un vot favorabil proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru prezentarea raportului.

Şi o să vă rog să propuneţi, la final, şi un timp alocat dezbaterilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2021 privind ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Ruse, la 18 martie 2021, de amendare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind operaţiile transfrontaliere de poliţie aeriană, semnat la Bucureşti, la 12 octombrie 2011, trimis cu adresa PL-x 227 din 2 iunie 2021.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Ruse, la 18 martie 2021, de amendare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind operaţiile transfrontaliere de poliţie aeriană, semnat la Bucureşti, la 12 octombrie 2011, ratificat prin Legea nr. 97/2012. Mecanismul instituit prin protocol stabileşte condiţiile în care un alt stat membru NATO, în calitate de terţ, poate desfăşura operaţii transfrontaliere de poliţie aeriană în spaţiul aerian al României, respectiv al Republicii Bulgaria, presupunând, în principal, următoarele etape premergătoare: exprimarea de către terţ, printr-o notificare scrisă, transmisă pe canale diplomatice, a intenţiei de desfăşurare a unei astfel de operaţii; primirea acceptului din partea României şi a Republicii Bulgaria; încheierea unor înţelegeri tehnice trilaterale privind condiţiile de desfăşurare a operaţiilor; executarea cu succes a unui antrenament sub control şi comandă NATO.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat semnarea acestui Protocol.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil acest proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei, republicat, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi pentru, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege cu modificările de tehnică legislativă cuprinse în anexă.

Mulţumesc.

Timp de dezbatere - două minute.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Supun votului timpul de dezbatere de două minute.

Vot, vă rog.

Cu 158 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi un coleg sau o colegă care nu votează, timpul alocat dezbaterilor este de două minute.

Intrăm în dezbateri generale.

Domnul deputat Nicu Fălcoi, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În calitate de fost executant al acestor misiuni de poliţie aeriană, vă spun că este un proiect de lege necesar.

E frustrant să interceptezi o aeronavă şi, la un moment dat, să fii nevoit să degajezi - cum spunem noi, în limbaj de pilot - să degajezi de lângă aeronavă pentru că aceasta se apropie de graniţă.

În acest moment, partenerii noştri din NATO ne ajută în executarea poliţiei aeriene la baza de la Mihail Kogălniceanu, şi Acordul acesta de colaborare între cele două state este strict necesar.

Noi vom vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Coarnă Dumitru, de la Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Şi Partidul Social Democrat susţine acest proiect de lege.

Este un proiect de lege necesar.

Având în vedere criza militară pe care o traversăm acum în zona Ucraina, sigur că această iniţiativă legislativă este bine-venită şi o susţinem fără niciun fel de dubiu.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Am finalizat dezbaterile generale.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Avem 4 amendamente admise.

De la 1 la 4, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare şi industria spaţială COM(2021)70; PHCD 58/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, dau cuvântul reprezentantului comisiei, pentru citirea raportului.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut Planul de acţiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare şi industria spaţială;

- A recomandat analiza relaţiei dintre industria civilă şi industria de apărare, în scopul identificării celor mai potrivite modalităţi de a gestiona proprietatea intelectuală;

- A salutat înfiinţarea, la Bucureşti, a Centrului de competenţe în materie de securitate cibernetică;

- Şi a recomandat coordonarea acţiunilor pentru industria de apărare şi industria spaţială cu planurile de creştere a rezilienţei la dezastre.

Precizăm că opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 iunie 2021 şi a fost adoptată în unanimitate.

De asemenea, supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia prezentă, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Domnul deputat Căuş, de la Grupul PNL, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile-Aurel Căuş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Asigurarea şi ameliorarea interacţiunilor dintre industriile civilă, de apărare şi spaţială au fost incluse în lista de priorităţi, preconizate de actuala Comisie Europeană, încă de la începutul mandatului său.

În acest sens, Planul de acţiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare şi industria spaţială este construit în jurul a 3 piloni esenţiali:

- Pe de o parte, consolidarea caracterului complementar al programelor şi instrumentelor Uniunii Europene pentru a spori eficienţa investiţiilor şi eficacitatea rezultatelor - sinergiile, într-un cuvânt - în contextul în care cadrul financiar multianual al UE pentru perioada următoare, 2021-2027, vizează sporirea semnificativă a investiţiilor în tehnologii pentru apărare sau pentru utilizări civile conexe, precum securitatea, mobilitatea, sănătatea, gestionarea informaţiilor, cibernetica şi domeniul spaţial;

- Promovarea beneficiilor economice şi tehnologice ale finanţării Uniunii Europene pentru cercetare şi dezvoltare, inclusiv în domeniul apărării şi al spaţiului - aşa-numitele transferuri de tehnologie de tip spin-off;

- Şi 3. Facilitarea utilizării rezultatelor cercetării din industria civilă şi ale inovării axate pe sectorul civil în proiectele europene de cooperare în domeniul apărării.

Având în vedere cele menţionate, PNL va vota pentru adoptarea prezentului proiect de hotărâre.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Nemaifiind intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Atunci, dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul 5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind acţiunea umanitară a UE: noi provocări, aceleaşi principii; COM (2021) 110; PHCD 59/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, dau cuvântul doamnei deputat, pentru prezentarea proiectului de opinie.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc încă o dată.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene - Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut abordarea propusă de Comunicarea privind acţiunea umanitară a Uniunii Europene: noi provocări, aceleaşi principii;

- A subliniat că educaţia eficientă a copiilor care se află în situaţii de urgenţă şi care sunt despărţiţi de familie necesită eforturi pentru asigurarea unui climat psihosocial corespunzător;

- A recomandat intensificarea eforturilor pentru sprijinirea creşterii rezilienţei la dezastre, astfel încât să scadă nevoia de asistenţă umanitară internaţională.

Precizăm că opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 iunie 2021 şi a fost adoptată în unanimitate.

De aceea, supunem plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, dau cuvântul domnului deputat Cristea, de la Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Scopul asistenţei umanitare este de a oferi ajutor de urgenţă persoanelor afectate de crize, însă ajutorul financiar în sine nu poate să combată factorii complecşi care stau la baza conflictelor şi a altor crize, indiferent că este vorba despre aspecte socio-economice, legate de guvernanţă sau de mediu.

Uniunea Europeană s-a angajat să dea un nou impuls politicii sale în domeniul ajutorului umanitar, astfel încât să poată aborda nevoile umanitare într-un mod mai eficient şi să sprijine crearea unui mediu favorabil furnizării de ajutor umanitar oamenilor.

În acest context sunt salutare eforturile Parlamentului European de a contribui la formularea şi implementarea politicii Uniunii Europene de ajutor umanitar şi la dezbaterea globală privind o acţiune umanitară mai eficientă.

Pe scurt, susţinem adoptarea opiniei referitoare la comunicarea COM (2021) 110 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii; PL-x 169/2020.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, dau cuvântul domnului Andronache pentru citirea raportului.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Voi prezenta eu raportul, deoarece ceilalţi membri ai Comisiei juridice sunt la şedinţa convocată de Biroul permanent reunit.

Cu privire la acest raport, Senatul a adoptat iniţiativa legislativă, în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituţia României, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Obiectul de reglementare este completarea cu un nou alineat al art. 33, intervenţia legislativă fiind argumentată prin faptul că înscrierea în registrul special al informaţiilor privind componenţa organelor de conducere ale unei persoane fără scop patrimonial are doar efect de opozabilitate faţă de terţi, şi nicidecum nu este constitutivă de drepturi.

Proiectul a fost dezbătut în Comisia juridică, care, la momentul respectiv, adică în legislatura trecută, a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem două amendamente admise.

Întreb dacă sunt observaţii.

La punctul 1? Nu sunt.

La punctul 2? Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Reexaminarea Legii pentru modificarea art. 135 alin. (1) lit. a) din Legea Dialogului Social nr. 62/2011, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 681 din 23 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1000 din 13 decembrie 2016; PL-x 35/2016/2017.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi Comisia juridică, dau cuvântul unui reprezentant, pentru citirea raportului.

Comisia juridică înţeleg că lucrează.

Dacă de la Comisia pentru muncă este cineva care poate să ne prezinte raportul?

Vă rog, doamna deputat Rizea.

Pe scurt, vă rog, dacă puteţi să prezentaţi.

Mulţumesc.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, prin adresa PL-x 35/2016/2017 din 20 februarie 2017, cu reexaminarea Legii pentru modificarea art. 135 alin. (1) lit. a) din Legea dialogului social nr. 62/2011, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 681 din 23 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1000 din 13 decembrie 2016, prin care s-a constatat că legea este parţial neconstituţională.

Legea adoptată de Parlament are ca obiect de reglementare modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011, în sensul interzicerii concedierii, pe durata mandatului, a persoanelor alese în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la finalizarea acestuia, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului. De asemenea, se prevede corelarea unor dispoziţii din lege referitoare la negocierea contractului colectiv de muncă în unităţile în care nu există sindicate reprezentative.

În urma examinării, Curtea Constituţională admite sesizarea de neconstituţionalitate şi, prin Decizia nr. 681/2016, constată că Legea este parţial neconstituţională.

În urma reexaminării, legea a fost adoptată cu amendamente de către Senat.

La lucrările Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea legii în forma prezentată de Senat.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au reexaminat Legea în data de 12 martie 2019, în vederea punerii acesteia în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 681/2016.

Deputaţii au fost prezenţi la dezbateri conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât adoptarea legii în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

În urma reexaminării legii şi a documentelor însoţitoare, membrii comisiilor au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a legii în forma prezentată de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu doreşte.

Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 8 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind coproducţia cinematografică (revizuită), deschisă spre semnare la Rotterdam, la 30 ianuarie 2017, semnată de România la Strasbourg, la 19 ianuarie 2021; PL-x 148/2021; lege ordinară.

Avem un raport de la Comisia pentru cultură, de adoptare, care a fost distribuit în 13 mai.

Proiectul de lege se află în procedură de urgenţă.

Prima Cameră sesizată.

Data prezentării în Biroul permanent a fost pe 14 aprilie 2021, iar data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final a fost 13 iunie 2021, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

La punctul 9 nu avem încă raportul.

Proiectul de Lege pentru completarea alin. (5) al art. 34 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 243/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, invit un reprezentant pentru citirea raportului.

Comisia juridică, domnule Andronache, prezentaţi dumneavoastră raportul?

Îl am aici, dacă nu-l aveţi. (Vociferări.)

Vă rog, aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului.

10. (Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.; PL-x 244/2021)

Domnul Cosmin Şandru:

Da.

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege mai sus-menţionat în şedinţa din data de 15 iunie 2021.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Aş vrea să aduc câteva precizări.

Colegul a citit raportul de la PL-x 244/2021, anume, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C., deoarece raportul la Proiectul de Lege nr. 243/2021 nu a sosit încă de la comisie.

Aşadar, potrivit art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, menţionez că acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001, în sensul eliminării din structura organizatorică a I.S.C. a inspectoratelor regionale în construcţii şi menţinerea inspectoratelor judeţene în construcţii, respectiv a Inspectoratului în Construcţii al municipiului Bucureşti.

Precizăm că activităţile desfăşurate la nivelul inspectoratelor regionale, precum şi atribuţiile aferente vor fi preluate şi exercitate de inspectoratele judeţene.

Prin eliminarea inspectoratelor regionale, întregul personal din aparatul propriu al acestor structuri se preia şi se reîncadrează în cadrul inspectoratelor judeţene în construcţii şi în aparatul central al I.S.C.

La nivel naţional sunt bugetate un număr de 1.016 posturi, din care sunt ocupate 789.

Propunem să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportul fiind deja prezentat, trecem la dezbateri generale.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Angelica Fădor, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

Doamna Angelica Fădor:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În ultimii ani au existat mai multe formule de organizare şi funcţionare a Inspectoratului de Stat în Construcţii.

O analiză la nivelul activităţii Inspectoratului a demonstrat o suprapunere a atribuţiilor la nivel central, regional şi judeţean, întreaga structură arătând o dublare a sarcinilor şi o ineficienţă a costurilor.

Prin modificările propuse de prezentul proiect de lege, activităţile desfăşurate la nivelul inspectoratelor regionale în construcţii, precum şi atribuţiile aferente vor fi preluate şi exercitate de structurile organizatorice din cadrul inspectoratelor judeţene în construcţii, respectiv din cadrul Inspectoratului în Construcţii al municipiului Bucureşti, aducând astfel instituţia mai aproape de cetăţean.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege, pentru reforma instituţională şi pentru un plus de performanţă în această importantă activitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Moşteanu, de la Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Doamnelor şi domnilor,

Coaliţia de guvernare s-a angajat, atunci când a preluat guvernarea, în decembrie, să depolitizeze, să simplifice toate acţiunile şi interacţiunile între cetăţean şi instituţiile statului.

Şi aceasta este una dintre aceste iniţiative - o propunere prin care nişte structuri, care s-a constatat că nu-şi au rostul în arhitectura administraţiei, se desfiinţează, şi o parte din atribuţii sunt preluate de structurile locale, structurile care sunt aproape de cetăţeni.

Le mulţumesc colegilor din Guvern pentru efort.

Ştiu că - tot legat de acest subiect - Guvernul de coaliţie lucrează la alcătuirea unui cod administrativ, pentru că, în momentul acesta, cetăţeanul trebuie să plimbe de 3 ori o grămadă de hârtii, fie că-şi face o casă, un gard, şi de foarte multe ori se cer aceleaşi hârtii, pentru un gard sau o casă, ca şi pentru o hală industrială. Şi asta trebuie să se schimbe. Lucrurile trebuie să se simplifice. România trebuie să se dezvolte şi se va dezvolta prin simplificare, prin uşurarea interacţiunii între administraţie şi cetăţean.

USR PLUS va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Szabó Ödön.

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este prima iniţiativă legislativă care ajunge în Parlamentul României şi care, practic, readuce în discuţie funcţionalitatea unor instituţii ale statului.

Important este să rămânem la principii. Principiul cel mai important este ca decizia să fie cât mai aproape de cetăţean. Nu cetăţeanul să umble după stat, ci statul trebuie să servească cetăţeanul.

Practic, desfiinţarea unei instituţii suprastructurale de tip regional, în care acelaşi document era o dată avizat la nivel judeţean, ulterior era avizat la nivel regional, practic, prelungea întregul proces şi procedeu, acest lucru este un lucru bun.

Vreau să-l felicit pe colegul meu, Cseke Attila, pentru această iniţiativă şi sper să susţinem cu toţii adoptarea acesteia.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind intervenţii şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Revenim la punctul 9 de pe ordinea de zi. Între timp am primit şi raportul.

9. Proiectul de Lege pentru completarea alin. (5) al art. 34 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 243/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, dau cuvântul domnului Andronache pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Cu privire la Proiectul de Lege pentru completarea alin. (5) al art. 34 din Legea nr. 165/2013.

În conformitate cu dispoziţiile regulamentare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională; proiectul fiind adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în mod tacit, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Este de subliniat faptul că Guvernul a transmis un punct de vedere prin care susţine adoptarea proiectului de lege, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul a fost examinat în fond de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, care a hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea alin. (5) al art. 34 din Legea nr. 165/2013, cu amendamente admise, prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse, prevăzute în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Întreb dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul Vexler, doriţi să luaţi cuvântul?

Dacă nu, avem de la Grupul USR, pe doamna Cambera.

Domnul Vexler, vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc.

Foarte scurt. Vreau doar să salut adoptarea acestui proiect şi să mulţumesc Comisiilor juridice şi tuturor celorlalţi colegi care au fost implicaţi în realizarea proiectului.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Cambera, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mă bucur să adoptăm astăzi acest proiect de lege.

Procesul de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist ştim cu toţii că a durat mult prea mult, s-au creat mult prea multe nedreptăţi şi este departe de finalizare.

De 3 decenii, numeroşi foşti proprietari şi-au irosit sănătatea căutându-şi dreptatea în cadrul instanţelor de judecat. Astfel că astăzi este momentul în care, în final, Parlamentul poate să vină în sprijinul acestora.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Ultima intervenţie, domnul Szabó Ödön, de la Grupul UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă vine să reglementeze inclusiv o speţă punctuală, şi anume aceea a persoanelor care au un grad de handicap şi care, în ultimii 20 de ani, nu au putut beneficia de proprietăţile care le-au fost confiscate în perioada comunistă.

Practic, aceste persoane sunt private de dreptul lor de proprietate şi de beneficiul acestuia.

Legea prevede în două articole două excepţii, discutarea cu prioritate a două excepţii ale dosarelor de retrocedare.

Una dintre acestea este să te adresezi instanţei.

Eu nu cred că pe cei care sunt persoane cu dizabilităţi trebuie să-i trimitem în faţa instanţelor pentru a câştiga un drept de care, din păcate, cu mare probabilitate, o bună parte dintre ei, nu vor ajunge să beneficieze, pe sistemul actual, de propriile proprietăţi, care au fost luate de regimul comunist.

Eu sper ca această iniţiativă legislativă să-şi urmeze cursul. Trebuie să realizăm şi un ping-pong legislativ, în perioada următoare, cu Senatul, pentru a adopta în această sesiune iniţiativa.

Deci, vă rog, staffiul tehnic, ca să ne ajutaţi, ca, în ultima săptămână a acestei sesiuni, să adoptăm, după revenirea de la Senat, această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnul secretar Ovidiu Ganţ, o intervenţie pe procedură.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Să spunem pe scurt ce a spus domnul Szabó Ödön.

Este vorba de o chestiune legată de bicameralism. Plenul Camerei va stabili că acest proiect, după ce va fi aprobat, se duce la Senat, înapoi, şi revine de la Senat, în urma deciziei Senatului, la Camera Deputaţilor, pentru ca, în ultima săptămână din sesiune, să fie adoptat.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Ganţ, pentru aceste precizări procedurale necesare.

Aş vrea să trecem acum la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 6 amendamente admise.

Dacă sunt intervenţii, de la 1 la 6? Nu sunt.

Trecem la amendamente respinse.

Dacă sunt intervenţii la primul amendament respins? Nu sunt.

La al doilea amendament respins? Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Încheiem aici dezbaterile pe subiectele înscrise pe ordinea de zi.

Avem o pauză până la ora 12,00, când vă invit în sala de plen pentru a ne exercita votul asupra proiectelor de lege pe care le-am dezbătut astăzi.

Vă mulţumesc frumos.

După pauză

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă invit să luaţi loc în băncile dumneavoastră pentru a putea începe sesiunea de vot final.

Aş vrea să vă rog să vă pregătiţi şi cartelele de vot.

Vă mulţumesc frumos.

Rog stafful tehnic să ne ajute cu un vot de control, înainte de a intra în votul final.

Vot, vă rog.

Avem un număr de 270 de deputaţi prezenţi.

Intrăm în votul final.

Punctul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare şi industria spaţială; COM(2021)70; PHCD 58/2021.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vot, vă rog.

Cu 295 de voturi pentru şi un coleg sau o colegă care nu votează, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind acţiunea umanitară a UE: noi provocări, aceleaşi principii; COM(2021)110; PHCD 59/2021.

Vot, vă rog.

Cu 296 de voturi pentru, 2 colegi sau două colege care nu votează, de asemenea, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul II. Legi ordinare. A. Adoptări

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2021 privind ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Ruse, la 18 martie 2021, de amendare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind operaţiile transfrontaliere de poliţie aeriană, semnat la Bucureşti, la 12 octombrie 2011; Pl-x 227/2021; lege ordinară aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 299 de voturi pentru şi un coleg sau o colegă care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

De asemenea, vă reamintesc că data depunerii la Camera Deputaţilor a acestui proiect a fost 31 mai 2021, iar data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final era de 29 iunie 2021, potrivit art. 115 din Constituţie şi art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

4. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii; PL-x 169/2020; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 28 de voturi pentru, 157 de voturi împotrivă şi 113 abţineri, proiectul de lege a fost respins.

Continuăm cu punctul III. Legi organice. Adoptări

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 75/2021; lege organică.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 302 voturi pentru, un vot împotrivă şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Miruţă?

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Acest proiect de lege nu face decât dreptate pentru oamenii care de 25 de ani lucrează în cariere, pentru mii de oameni care sunt în instanţă şi se luptă pentru a le fi recunoscute condiţiile de muncă. Acum, aceste condiţii le sunt recunoscute. Când nimeni nu credea în acest proiect de lege, noi, la USR, am crezut şi am căutat soluţii când alţii puneau piedici, şi acest proiect de lege ar fi avut un traseu mult mai uşor dacă şi colegii de la PNL ar fi susţinut aceste lucruri în comisii, pe plan local, unde politicienii de Gorj şi parlamentarii de Gorj ridicau din umeri a neputinţă când se trecea prin Piaţa Prefecturii, unde oamenii au stat 19 săptămâni.

S-a făcut dreptate după 25 de ani. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Continuăm cu punctul 6 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea art. 5 din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi; Pl-x 126/2021; lege organică.

Comisia pentru muncă, Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru drepturile omului propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 308 voturi pentru şi un coleg sau o colegă care nu votează, şi această propunere legislativă a fost adoptată.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea art. 135 alin. (1) lit. a) din Legea Dialogului Social nr. 62/2011, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 681 din 23 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1000 din 13 decembrie 2016; PL-x 35/2016/2017; lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru muncă propun adoptarea legii.

Vot, vă rog.

Cu 136 de voturi pentru, 154 de voturi împotrivă, 18 abţineri şi un coleg sau o colegă care nu votează, legea a fost respinsă.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 243/2021; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 302 voturi pentru şi două voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Şi ultimul punct de pe ordinea de zi, punctul 9, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.; PL-x 244/2021; lege organică aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 304 voturi pentru şi 4 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Încheiem aici şedinţa Camerei Deputaţilor.

Reluăm lucrările plenului comun la ora 13,00, conform agendei aprobate de Biroul permanent reunit.

Vă mulţumesc frumos tuturor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,24.