Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.27.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei din 12 octombrie, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

O să începem, conform regulamentului aprobat de Biroul permanent, cu Grupul parlamentar al PSD.

Îl invit pe domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se numeşte "PNL este condus doar prin corupţie şi mită electorală".

Stimaţi colegi PNL - USR, aveţi măcar vreo remuşcare, după ce aţi văzut cum foloseşte banul public, pentru mită electorală, "echipa câştigătoare" a premierului Cîţu?

În judeţul Sibiu, comunităţi întregi, care au votat în majoritate PNL - cum ar fi Mediaş, Blăjel, Marpod -, au fost pedepsite "la pachet" cu cele conduse de primarii PSD, doar pentru că primarii lor sau liderii organizaţiilor locale PNL au votat împotriva "echipei câştigătoare", la Sibiu, cu contracandidatul doamnei Turcan, iar la Bucureşti, cu domnul Orban.

Primarii PNL au comis aceste "greşeli" şi au fost pedepsiţi primind 0 lei din banii alocaţi din Fondul de rezervă al prim-ministrului.

Chiar şi municipiul Sibiu, deşi se confruntă cu probleme mari şi costisitoare, create de pandemie, a primit tot 0 lei, pentru că aşa au decis fruntaşii liberali Turcan şi Cîţu.

Noi, PSD Sibiu, în frunte cu primarii noştri, am luat atitudine, iar data viitoare nu vom mai merge singuri la instituţiile statului care îşi bat joc de oameni, ci vom merge alături de cetăţenii localităţilor nedreptăţite, indiferent de culoarea politică sau orientarea politică.

Grav este că nu i-am auzit pe parlamentarii sau primarii sau liderii judeţeni ai PNL sau USR să protesteze. N-au luat atitudine publică împotriva reprezentanţilor trimişi de ei în Guvernul României nici atunci când, prin politicile lor dezastruoase, aceştia au împrumutat ţara într-un ritm halucinant, când preţurile la energie, combustibili, medicamente şi alimente au devenit insuportabile pentru milioane de oameni, care riscă să îngheţe în această iarnă în case, să nu aibă ce pune pe masă sau efectiv să moară, fie din lipsa medicamentelor, fie din cauza faptului că nu mai au acces la serviciile medicale din spitale.

Oare aceşti lideri PNL sunt chiar rupţi de realitate, trăiesc doar în bula lor şi sunt mulţumiţi atunci când domnul Cîţu le mai aruncă câte un oscior, le mai dă nişte bani de tocat, prin alocare directă?

Înainte de a fi aleşi locali, care beneficiază de unele privilegii, au uitat să fie oameni?

Stimaţi colegi PNL-USR, e momentul să reveniţi cu picioarele pe pământ! Mai presus de interesele voastre personale, de disciplina de partid, trebuie să puneţi interesele oamenilor. Ei v-au trimis în Parlament sperând că le veţi face viaţa mai bună, iar voi îi vindeţi fără ezitare, pentru o mită electorală dată de Cîţu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Îl invit pe domnul profesor Ioan Mang, deputat din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Ioan Mang:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

La doar o zi după ce a fost demis, premierul Florin-Vasile Cîţu a făcut ce ştie el cel mai bine - o nouă ticăloşie! Penalul Cîţu, cu susţinerea lui Iohannis, şi-a plătit victoria de la Congresul PNL. A fost un act emblematic pentru o guvernare eşuată, ticăloasă şi incompetentă a lui Iohannis!

Alocarea de bani de la bugetul de stat către primării strict pe criteriul de apartenenţă la PNL nu loveşte însă - şi aici e marea ticăloşie - în alte partide, nu mai este doar un act politic, ci, pur şi simplu, un furt care îi loveşte crunt pe români. Îi loveşte mai ales pe românii care trăiesc în sate, acolo unde, la 1907, tot PNL-iştii trăgeau cu tunurile în oameni! Astăzi, "urmaşii" lui Brătianu dau "tunuri" financiare, cu acelaşi efect criminal. Iar românii nu vor uita!

În judeţul Bihor, dar şi în alte judeţe, prefectul PNL "a omis" să consulte primarii PSD şi a trimis către Guvern o listă cu sume care nu are nimic de-a face cu realitatea, cu problemele oamenilor, cu nevoile de dezvoltare ale localităţilor. A comis un abuz în cel mai ticălos mod posibil, faptă pentru care îi cer şi de aici, din Parlamentul României, demisia! Îmi exprim, de asemenea, nădejdea că organele competente se vor sesiza din oficiu şi în acest caz. La fel, şi în cazul lui Cîţu!

În loc să se ocupe de situaţia din sănătate şi educaţie şi să aloce bani pentru spitale sau pentru testele elevilor şi ale cadrelor didactice, Cîţu şi gaşca sa au împărţit peste 200 de milioane de euro strict pe apartenenţa politică a primarului! Ce le spune asta bihorenilor şi tuturor românilor? Le spune că PNL-iştii nu au guvernat şi nu au vrut niciodată să guverneze pentru toţi. Le spune clar că nu le pasă decât de găştile PNL-iste şi că, pentru împărţirea ciolanului între ei, sunt dispuşi la orice. Inclusiv la a-i lăsa pe oameni să moară cu zile!

Şi în 2021, PNL rămâne acelaşi partid nedemocratic, nereformat, care nu doreşte să se implice şi să guverneze pentru români, ci doar pentru propriii baroni locali. Este un grup organizat şi pus pe furt, în care românii nu pot avea încredere. PNL a fost cândva un partid istoric. Sub Iohannis şi Cîţu, PNL va ajunge, în curând, istorie!

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

O invit pe doamna deputat Cristina-Elena Dinu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Şi se pregăteşte, din partea Partidului Naţional Liberal, domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "PSD nu va vota un Guvern condus de «premierul zero»".

Partidul Social Democrat nu va vota propunerea de prim-ministru a preşedintelui Klaus Iohannis, nominalizarea, ca şi candidat, pentru această înaltă demnitate fiind total cinică şi neavenită.

PSD nu are cum să susţină un premier care are o susţinere parlamentară de 15%, fiind evident că şansele ca o asemenea propunere să treacă de votul Parlamentului sunt nule.

Din păcate, Klaus Iohannis a emis încă o dovadă a faptului că nu îl interesează nici soarta românilor, nici ieşirea din criza politică şi guvernamentală a cărui direct girant este! Şeful statului, cu seninătatea caracteristică, îl propune pe Dacian Cioloş candidat pentru funcţia de prim-ministru, după poziţia sa acuzativă la adresa USR PLUS, din ultima săptămână, când a taxat dur ieşirea acestora de la guvernare.

Din respect faţă de românii secătuiţi de explozia preţurilor şi de sărăcie, dar şi faţă de instituţiile democratice ale statului de drept, PSD nu participă la această mascaradă politică. Nu poate vota un premier de la USR PLUS, partid care a contribuit decisiv, alături de liberali, la distrugerea ţării, din ultimul an.

PSD nu se dezice de atitudinea şi comportamentul politic în spiritul apărării intereselor cetăţenilor acestei naţiuni. Săptămâna trecută am demis Guvernul Cîţu prin moţiunea de cenzură ce a fost îndreptată însă împotriva întregului Executiv debarcat, respectiv şi aliaţilor PNL - USR PLUS. Nu putem să ne abatem de la conduita noastră politică. A vota un Guvern condus de Dacian Cioloş ar fi o abdicare de la aceste principii.

Să ne reamintim că liderul de acum al USR-iştilor nu este altul decât fostul prim-ministru de după drama de la Colectiv, şeful Guvernului de atunci rămânând în istorie ca neavând niciun fel de realizare pe perioada mandatului. Absorbţia 0 a fondurilor europene din anul în care Cioloş a fost premier este o demonstraţie elocventă a incapacităţii sale de a conduce Guvernul.

Este clar că Cioloş nu poate fi o soluţie pentru criza sanitară, economică şi socială pe care o traversează astăzi România.

Alegerile anticipate sunt singura soluţie identificată în acest moment de către noi, în urma căreia românii pot decide o majoritate parlamentară consolidată şi legitimă, ce poate susţine un Guvern capabil să scoată ţara din criza actuală.

Deputat al PSD de Giurgiu, Cristina-Elena Dinu.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe.

Se pregăteşte domnul deputat Ervin Molnar. Este? Perfect!

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea se intitulează "Un nou argument pentru Europa naţiunilor".

Nu cu mult timp în urmă a avut loc o decizie a Curţii Constituţionale a Poloniei, cu privire la o serie de dispoziţii ale Tratatului Uniunii Europene, pe care această Curte Constituţională le-a declarat ca fiind incompatibile cu Constituţia poloneză şi, respectiv, imposibil de a fi urmate, vizând acea ierarhie a dreptului, în care Constituţia se aşază deasupra tuturor legilor.

Evident că vorbim de o serie de prerogative europene care nu fac parte din aria exclusivă de competenţă a Uniunii Europene. Există prerogative naţionale, există prerogative care au şi componentă naţională şi componentă comunitară, şi, întotdeauna, când există astfel de situaţii la nivelul unui stat naţional, este firesc - iar acest lucru a fost adoptat şi de Curţile Constituţionale ale altor ţări europene, în ultimii ani - ca dreptul naţional să prevaleze asupra dreptului european, conform Constituţiei.

Ca atare, tot în această direcţie, prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, spunea un lucru care cred că este valabil şi pentru România, este valabil pentru oricare dintre naţiunile care compun Uniunea Europeană - "Avem aceleaşi drepturi ca şi alte ţări europene şi vrem ca aceste drepturi să fie respectate. Nu suntem persona non grata în Uniunea Europeană. De aceea nu suntem de acord să fim trataţi ca o ţară de categoria a doua. Vrem o comunitate a respectului, nu o asociere de egal şi mai de egal. Este, de asemenea, comunitatea noastră. Ne străduim pentru o astfel de Uniune şi vom continua să o creăm".

Consider că o afirmaţie de acest tip este valabilă pentru oricare dintre statele, naţiunile care compun Uniunea Europeană. Uniunea Europeană nu poate să devină un suprastat pe model federalist, în care deciziile să se ia la un nivel birocratic central, la Bruxelles ori la alte Înalte Curţi şi înalte foruri şi comitete nealese, şi la nivel naţional totul să devină strict un atribut de execuţie a ceea ce se decide la nivel federal.

Nu, singura variantă este Europa naţiunilor. Este Europa în care fiecare stat îşi păstrează propria sa identitate, în care fiecare stat îşi păstrează particularităţile sale şi în care dreptul naţional este respectat şi nu este perceput ca fiind o componentă marginală şi perisabilă a legislaţiei locale. Pentru că, să nu uităm un lucru, singura Europă care poate funcţiona este Europa naţiunilor, nicidecum un stat federal.

Cred în Europa naţiunilor şi cred într-o Europă care să nu-şi uite principiile părinţilor săi fondatori.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Ervin Molnar.

Mai este cineva de la Grupul PNL? Nu, deocamdată nu.

Atunci, de la Grupul parlamentar al USR? Nu se vede nimeni.

Şi, atunci, o să-l invit pe domnul doctor Muncaciu, de la Grupul parlamentar AUR. Urmează.

Domnul Ervin Molnar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Măsuri stimulative active în vederea limitării efectelor crizei coronavirusului".

Guvernul Partidului Naţional Liberal a dinamizat măsurile stimulative pentru a ajuta românii să facă faţă cu pierderi minime acestui nou val al pandemiei, având în vedere numărul în creştere al îmbolnăvirilor şi al deceselor. În consecinţă, Executivul PNL a decis reintroducerea şomajului tehnic şi a zilelor libere plătite pentru părinţi. Cele două acte normative fiind în curs de publicare în Monitorul Oficial.

Pentru această perioadă, din păcate, a fost nevoie de reluarea acestor decizii stimulative aşteptate de români, astfel încât angajaţii, angajatorii şi părinţii care au copii la şcoală să primească în continuare sprijin din partea statului, aşa cum au primit anul trecut, în perioada stării de urgenţă şi a celei de alertă.

În prima fază, Guvernul va susţine plata şomajului tehnic pentru sute de mii de angajaţi cu contractele de muncă suspendate temporar, miza fiind salvarea locurilor de muncă. Va fi acordată o indemnizaţie de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021.

De prevederile acestui act normativ, care se va aplica până la 31 decembrie 2021, vor beneficia salariaţii care întrerup pe perioadă determinată activitatea total sau parţial, ca urmare a aplicării măsurilor de prevenire şi control ale infecţiilor cu SARS-CoV-2. De asemenea, sunt cuprinşi în această măsură de sprijin angajaţii cu activitatea în câmpul muncii suspendată din cauza anchetelor epidemiologice, cu excepţia salariaţilor aflaţi în concediu medical şi care primesc în acest moment indemnizaţia de asigurări sociale aferentă.

O altă categorie de beneficiari sunt comercianţii, întreprinzătorii, operatorii economici, precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, persoanele fizice care obţin venituri exclusiv din drepturile de autor şi drepturile conexe, persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, persoane implicate în activităţi sportive, precum sportivi, antrenori, medici, asistenţi medicali, maseuri, kinetoterapeuţi.

Al doilea act normativ se adresează familiilor care au copii la şcoală, părinţilor urmând să le fie plătite zilele libere necesare pentru îngrijirea copiilor, în cuantumul unei indemnizaţii de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut, pentru fiecare zi liberă acordată.

Această măsură va intra în vigoare în cazul suspendării cursurilor cu prezenţă fizică, până la sfârşitul anului şcolar 2021-2022. Vor beneficia de această susţinere financiară părinţii cu copii în vârstă de până la 12 ani sau 26 de ani - în cazul copilului sau adultului cu handicap -, înscrişi la unităţile de învăţământ, inclusiv antepreşcolar.

Imediat ce restricţiile luate din cauza pandemiei vor fi ridicate, salariaţii cărora le va fi plătit şomajul tehnic se vor întoarce la muncă, fără ca ei şi societăţile la care lucrează să acumuleze datorii substanţiale în această perioadă grea.

Guvernul Partidului Naţional Liberal are ca prioritate majoră, în perioada următoare, intensificarea bătăliei pentru păstrarea locurilor de muncă ale românilor, într-o economie lovită dur de criza pandemiei de coronavirus.

Vă mulţumesc.

Ervin Molnar, deputat al PNL de Mureş.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc.

Între timp a sosit domnul Leoreanu, Laurenţiu-Dan Leoreanu, de la PNL. Aş vrea să îl rog să îşi susţină intervenţia, ca să nu trebuiască să ne întoarcem.

Şi, după aceea, pe domnul doctor Muncaciu, de la Grupul AUR.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Suntem într-o situaţie de criză fără precedent, generată şi de alianţa conjuncturală a partidelor care nu ştiu exact ce vor, iar România are nevoie, urgent, de un Guvern cu puteri depline, care să gestioneze pandemia, creşterea preţurilor la electricitate şi gaze - situaţia economică în ansamblu.

Guvernul PNL continuă să guverneze şi chiar în prag de moţiune a luat măsuri deosebit de utile, precum: compensarea facturilor la energie şi gaze; majorarea salariului minim net cu 10%, din ianuarie 2022; reintroducerea şomajului tehnic şi zile libere pentru părinţi, în contextul pandemiei; introducerea sistemului e-facturare pentru mediul de afaceri.

Situaţia pandemică este foarte gravă. Avem zilnic circa 15.000 de cazuri COVID şi ne apropiem de 400 de morţi/zi. Secţiile ATI sunt pline, 400 de copii sunt internaţi, medicii sunt epuizaţi, trebuie să avem grijă ca economia să nu sufere de pe urma crizei sanitare. Pacienţii sunt transportaţi cu aeronave, prin ţară, acolo unde se mai eliberează locuri la terapie intensivă. Există riscul să ajungem curând la 20.000 de cazuri COVID/zi.

Potrivit Constituţiei, în perioada de interimat, Guvernul nu poate să emită ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege. Guvernul poate doar să administreze treburile publice. De exemplu, Guvernul poate prelungi starea de alertă - şi suntem obligaţi să prelungim această stare de alertă, ţinând cont de numărul de infectaţi şi incidenţa din România, din această perioadă -, dar nu putem introduce măsuri noi de protecţie.

România bate pasul pe loc dacă partidele nu înţeleg că trebuie să avem cât mai curând un Guvern pentru a implementa PNRR - care prevede peste două miliarde de euro doar pentru modernizarea sistemului sanitar, pentru a gestiona pandemia, dar şi pentru a găsi soluţiile potrivite pentru preţurile la electricitate şi gaze.

PNL este partidul care îşi asumă guvernarea ţării într-o perioadă deosebit de dificilă, în ciuda tuturor costurilor electorale, şi nu fuge de responsabilitate. Nu lăsăm România pe mâna alianţei conjuncturale şi iresponsabile, pe mâna celor care au abandonat guvernarea. PNL este cel mai mare partid de dreapta şi vom realiza o guvernare de dreapta, în jurul valorilor liberale. Sperăm ca toată lumea să înţeleagă că trebuie să avem cât mai repede un Guvern cu puteri depline, astfel încât să putem gestiona pe bază legală şi corectă această situaţie dificilă, prin care trece România, Europa şi întreaga lume.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, de la Grupul AUR.

Şi se pregăteşte domnul Cătălin-Zamfir Manea.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Arafat a avut o intervenţie în care a spus că sistemul nostru sanitar este o catastrofă.

Aş vrea să îi aduc aminte domnului Arafat ce înseamnă o catastrofă şi cine sunt autorii acestei catastrofe.

În opinia mea, faptul că, conducerea Ministerului Sănătăţii şi ceilalţi, CNSU şi ceilalţi factori de răspundere în politica sanitară au întors spatele medicinei tradiţionale occidentale, bazate pe studiu fiziopatologic, şi apoi amendare medicamentoasă, şi au adoptat ca unică soluţie vaccinarea.

Nu vă spun că în acest timp - deci din primăvara anului 2020, până în decembrie, când a apărut vaccinul, "standard of care", adică procedura prin care un pacient era tratat - pacientul era lăsat acasă, cu un tratament minim, care nu îi era deloc de ajutor. Unii dintre aceştia au avut complicaţii şi au ajuns în spital. În spital s-au aplicat protocoale care au fost dezvoltate. Dar una este tratamentul în spital, şi una este tratamentul în ambulatoriu.

Deşi în Statele Unite ale Americii şi în Italia au fost dezvoltate protocoale ambulatorii prin care pacienţii, imediat ce au fost diagnosticaţi, erau trataţi, medicamentele necesare acestor protocoale au lipsit complet din farmaciile româneşti. Şi aici începe bătălia cu antiviralele. Vorbim despre Hidroxiclorochină, vorbim despre Ivermectină. La Ivermectină este de-a dreptul halucinant ce au făcut - au spus că este un medicament pentru cai, ignorând faptul că în lume au fost date 3 miliarde de doze de Ivermectină şi 109 milioane de oameni au luat acest medicament.

Apoi, Favipiravirul - alt medicament pentru care Terapia se chinuieşte să obţină aprobare pentru fabricarea acestui medicament.

Arbidolul - care vine din Republica Moldova sau din Ucraina.

Şi, nu în ultimul rând, o mare greşeală s-a făcut la Tocilizumab. La Roche a venit la Guvern pentru a contracta o cantitate, în timpul verii, pentru producţie, şi domnii de la Guvern nu au dat niciun răspuns. Iar acum se dau de ceasul morţii, pentru că avem pacienţi în spital care au nevoie de Tocilizumab, şi folosesc ce obţin de la anumite naţiuni care au reuşit să treacă prin pandemie şi mai au Tocilizumab disponibil.

Aceeaşi situaţie se întâmplă şi cu anticoagulantele. În această afecţiune anticoagulantele sunt foarte importante, dar anticoagulantele de heparină cu molecule mici, din cauza procedurii care se numeşte "clawback", cei care fabrică aceste medicamente nu le-au adus în ţară.

Deci, vorbim despre un Guvern care a ignorat total cea mai bună strategie de a rezolva această pandemie, care este tratamentul medicamentos, aceste protocoale ambulatorii.

În momentul în care pacientul se prezintă la medic, în Statele Unite, Texas - vorbim de o grămadă de locuri din Statele Unite - pacientul este imediat trecut pe un protocol de tratament. De ce? Pentru că, dacă tratamentul începe imediat, nu se mai lasă ca pacientul să facă complicaţii şi să ajungă după două săptămâni în spital...

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

...când e mult mai greu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Timpul s-a scurs de mult.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Da.

Îmi pare rău!

Domnul Alexandru Rafila:

Aş vrea să îl invit acum pe domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, de la Grupul parlamentar al minorităţilor.

Nu ştiu dacă domnul Mihai Ioan Lasca este. Este în sală?

Dumneavoastră după, de la Grupul deputaţilor neafiliaţi.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fac un apel de la această tribună a Camerei Deputaţilor către domnul prim-ministru, Florin Cîţu, să urgenteze aprobarea Strategiei Naţionale pentru Incluziunea Romilor.

Stimaţi colegi deputaţi şi stimaţi membri ai Guvernului României,

Vă reamintesc faptul că Strategia Guvernului României pentru Romi a fost adoptată încă din anul 2001, în timpul Guvernului Adrian Năstase. De atunci şi până în anul 2020, adică timp de mai bine de 19 ani, această strategie a fost modificată şi completată, însă niciodată nu a fost întreruptă din procesul de implementare!

Din luna decembrie a anului trecut, data la care a expirat perioada de implementare a vechii strategii, şi până în prezent au trecut mai bine de 11 luni, iar în prezent nu avem adoptat cel mai important document de politică publică al Guvernului României, document asumat de România în relaţia cu Comisia Europeană.

Noua Strategie pentru Incluziunea Romilor, pentru perioada 2021-2027, a fost înaintată de Agenţia Naţională pentru Romi şi se află în prezent pe masa Guvernului României.

Stimate domnule prim-ministru,

Nu puteţi vulnerabiliza şi mai tare comunităţile de romi din România! Aşa cum am afirmat de nenumărate ori, chiar de la această tribună, multe dintre familiile de romi din România trăiesc în condiţii similare cu cele din Evul Mediu, fără acces la electricitate, fără acces la apă curentă şi canalizare, fără acces la medicul de familie, fără acte pe locuinţe, fără locuri de muncă, în fine, familii din cadrul comunităţii rome, aflate într-o stare de sărăcie extremă, care au ca principal obiectiv în secolul XXI, supravieţuirea!

Stimaţi membri ai Guvernului României, accesul şi menţinerea copiilor romi în sistemul educaţional trebuie să reprezinte o prioritate pentru dumneavoastră! Este singura cale prin care le putem oferi o şansă reală în viaţa acestor copii. Dreptul tuturor copiilor la educaţie este un drept garantat de Constituţia României şi trebuie respectat cu sfinţenie. Acest drept al copiilor nu poate fi considerat un privilegiu acordat în cazul copiilor noştri, respectiv al copiilor romi!

În prezent, sute de mediatori şcolari, sute de cadre didactice rome, sute de mediatori sanitari, sute de experţi locali pentru problemele romilor, resurse umane angrenate în plan local în implementarea măsurilor destinate comunităţilor de romi, oameni a căror muncă nu poate fi pusă la îndoială, nu îşi mai pot desfăşura activitatea pentru că nu avem aprobată Strategia Naţională de Incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome!

De aceea, stimate domnule prim-ministru şi stimaţi colegi parlamentari aflaţi în Guvernul interimar, vă solicit, în calitatea mea de deputat din partea minorităţii rome, să urgentaţi aprobarea Strategiei pentru Incluziunea Romilor, pentru perioada 2021-2027!

În încheiere, vă reamintesc faptul că este de datoria noastră să luptăm pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor tuturor cetăţenilor acestei ţări, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de avere sau de origine socială.

Romii sunt cetăţeni ai acestei ţări, cu drepturi, libertăţi şi îndatoriri care trebuie respectate şi evident că romii trebuie respectaţi!

Vă mulţumesc.

Cătălin Manea, deputat din partea minorităţii rome. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Mihai Ioan Lasca.

Din partea Grupului PSD se pregăteşte doamna deputat Viorica Sandu.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Raed Arafat - călăul fără mască al României şi al românilor".

Acum 139 de ani, în data de 13 februarie 1882, în ziarul "Timpul", Mihai Eminescu publica următoarele despre politică - "Greşalele în politică sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se-mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei".

Aceste cuvinte parcă au fost scrise şi pentru Raed Arafat, care, prin Protocoalele criminale elaborate, condamnă românii la suferinţă şi moarte sigură. În ultima perioadă am primit numeroase mesaje din partea rudelor celor morţi, care îmi spun că medicamentele pe care bolnavii le primesc în spitale le cauzează decesul şi nicidecum virusul fals, COVID.

Amintesc doar 3 medicamente extrem de periculoase utilizate în spitale:

• Kaletra - un medicament folosit pentru vindecarea SIDA, care provocă diaree, vomă, hiperglicemie, efect mortal pentru diabetici;

• Remdesivir - cauzează diaree, vomă şi scădere periculoasă a tensiunii arteriale;

• Esmeron - este un anestezic general folosit în cadrul intervenţiilor chirurgicale, ce trebuie administrat doar de medici specialişti şi individualizat pentru fiecare pacient în parte, înainte de operaţie.

Consideraţi că aceste medicamente sunt potrivite pentru a trata o simplă răceală, aşa cum este acest virus fals, COVID? Credeţi că cineva poate ieşi viu şi fără sechele din spital după ce, 14 zile, are parte de acest tratament medical criminal?

Raed Arafat, acest susţinător al Protocoalelor criminale din spitale, a avut neruşinarea să afirme că "nu i s-a spus că ordinele trebuie publicate în Monitorul Oficial" şi că "îi pare rău că medicina de dezastre nu este în concordanţă cu Constituţia".

Constituţia României este obligatorie, şi nu facultativă, domnule Arafat!

Într-o altă ţară acest individ era demis a doua zi şi îi era retrasă cetăţenia. Să vă fie ruşine, domnule Arafat, că nu aţi învăţat să preţuiţi cetăţenia română care v-a fost acordată!

Stimaţi colegi, bolnavilor cronici, internaţi în spitale pentru că ar fi infectaţi cu virusul fals, COVID, nu li se administrează tratamentul pentru boala cronică de care suferă de ani de zile, ci le sunt administrate medicamentele prezentate anterior, conform Protocoalelor criminale preferate de Arafat.

Rezultatul? Aceştia nu mor în spitale din cauza COVID-ului, ci mor din cauză că nu li se administrează tratamentele corespunzătoare bolilor cronice pe care le au. Cine răspunde pentru aceste premeditări din cauza cărora mor oamenii în spitale, ca mai apoi să fie raportaţi pe lista celor care au murit din cauza virusului fals, COVID?

Cine răspunde pentru faptul că Raed Arafat a decis, cu de la sine putere, suspendarea timp de 30 de zile a dreptului la ocrotirea sănătăţii în privinţa celor care au nevoie de operaţii pentru a împiedica evoluţia unor boli?

Raed Arafat trebuie demis urgent! Acest individ pentru care Constituţia României este facultativă trebuie oprit şi anchetat imediat!

Mulţumesc.

Deputat independent Mihai Lasca. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Viorica Sandu.

Se pregăteşte doamna deputat Alexandra Huţu.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Miercurea neagră, în care banii românilor au fost confiscaţi de PNL".

Guvernul demis, condus de premierul demis, a împărţit banii din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia premierului Cîţu.

Doar ceva peste 400 de milioane de lei au fost alocaţi pentru spitale, să cumpere medicamente împotriva pandemiei. În situaţia în care la rectificarea bugetară s-a tăiat din bugetul Sănătăţii, iar zilele acestea observăm cum ne transformăm în focarul COVID-19 al Europei.

Vedeta serii a fost hotărârea de a aloca peste un miliard de lei pentru UAT-urile cu primari PNL şi UDMR.

Mă voi referi la judeţul Galaţi, care are 65 de localităţi, fiecare cu specificul şi necesităţile ei. Şi toate trebuie gospodărite.

În anii de activitate ca şi consilier judeţean am învăţat că oamenii au aşteptări de la cei care gospodăresc banul public, indiferent de culoarea politică.

În Galaţi, primăriile comunelor conduse de Partidul Social Democrat au primit câte 50.000 de lei, indiferent de situaţia economică şi nevoile comunei, indiferent de suprafaţa sa.

Disproporţia este evidentă, dacă ne gândim că localităţi cu o suprafaţă aproximativ egală au primit sume de 10 ori mai mari, singurul argument fiind acela că primarul era PNL-ist.

Nedreptatea şi inegalitatea sunt cu atât mai mari cu cât aceleaşi localităţi PNL-iste s-au înfruptat din banul public şi anul trecut, prin H.G. nr. 758 din 11 septembrie 2020, pentru plata cheltuielilor curente şi de capital, tot din Fondul de rezervă.

Sunt localităţi gălăţene care trec prin aceleaşi vremuri grele generate de pandemie, au probleme şi necesităţi similare. De ce crede Guvernul liberal că vor putea să le rezolve cu bani mai puţini sau fără ajutor de la Guvern?

Pentru că sunt şi localităţi care şi-au căpătat un renume prin oamenii lor gospodari, chiar şi pe plan extern - şi amintesc aici Matca, Cudalbi, care nu au primit absolut niciun leu la această alocare.

Aceşti oameni nu se mai simt acasă în ţara lor dacă cei puşi să gestioneze economia acestei ţări îi ignoră. Le ignoră strigătul de ajutor la nevoie, la legalitate.

Guvernul liberal devine din ce în ce mai toxic pentru români.

Dumneavoastră, domnule Cîţu, aţi făcut de la bun început o delimitare a populaţiei, în PNL-işti şi restul ţării. Aţi dorit să îngropaţi tot ce avea provenienţă PSD-istă.

Aţi îngropat programe, proiecte ale PSD, pe care le-aţi vopsit apoi cu culoare galbenă, însuşindu-vi-le. Fie primit, cum ar zice colega dumneavoastră!

Însă ţara are nevoie de dezvoltare echilibrată, iar alocările de fonduri bugetare continuaţi să le faceţi pe criterii politice, fără a ţine cont de nevoile de dezvoltare ale fiecărei localităţi.

Deputat al PSD de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Alexandra Huţu.

Se pregăteşte domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze naturale - una dintre soluţiile PSD pentru protejarea românilor".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, preşedintele Iohannis, premierul demis, Florin Cîţu, şi ministrul demis al energiei, Virgil Popescu, au admis, la ore de maximă audienţă, că au fost nişte incompetenţi iresponsabili atunci când au respins soluţia PSD de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale.

Vă mai amintiţi, desigur, ce spunea premierul, că soluţia plafonării propusă de PSD nu există nicăieri în Uniunea Europeană. Însă în media observăm că state ale Uniunii Europene adoptă deja această măsură. După mai bine de o lună de la momentul în care PSD a solicitat această plafonare, ridiculizată şi respinsă iniţial, cei trei responsabili de dezastrul din sectorul energetic au admis că asta este singura soluţie pentru a pune capăt creşterilor speculative de preţuri.

Ce este însă notabil este că soluţia propusă de Cîţu şi Popescu este de a plafona preţurile la producător. Nu vor să facă plafonarea la consumatorul final, pentru că nu vor să fie acuzaţi că preiau integral soluţia PSD. Dar ce să vezi? Exact asta fac. Dacă vă amintiţi, plafonarea preţurilor la producător era o măsură prevăzută în mult hulita Ordonanţă 114, o măsură abrogată de PNL şi Guvernul lui Iohannis imediat după ce au preluat conducerea ţării! Este, deci, evident că, dacă acea reglementare nu ar fi fost abrogată, astăzi, consumatorii din România ar fi fost feriţi de criza din energie care se manifestă peste tot în Europa.

Cu toate acestea, dincolo de discursul public, observăm că Guvernul demis, Guvernul Cîţu, face tot ce poate pentru a bloca plafonarea preţurilor la energie, nici până la această oră Guvernul neformulând un punct de vedere cu privire la proiectul de lege depus de PSD, cu toate că noi am cerut dezbaterea în procedură de urgenţă!

Aş vrea să nu ne lovim iar de un orgoliu absolut aberant. Se blochează iniţiativa PSD doar pentru că e de la PSD. Se fac alte reglementări la Guvern, doar ca să nu fie cele propuse de PSD. Iar în final, toţi decidenţii admit că soluţia cea mai bună este soluţia oferită de PSD!

Prin urmare, vă cer tuturor deputaţilor din arcul guvernamental să dezbateţi şi să votaţi în plen, în regim de urgenţă, iniţiativa PSD.

Avem în desfăşurare o petiţie, semnată deja de zeci de mii de cetăţeni, care cer cu disperare să susţineţi această iniţiativă. Nu vă cer să o votaţi pentru că este iniţiativa PSD, vă cer să o votaţi pentru că este soluţia aşteptată cu sufletul la gură de cetăţenii care deja nu îşi mai pot plăti facturile la gaze, la energie sau la căldură!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

De la Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat Cristina Burciu? Este? Perfect!

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Săptămâna trecută am asistat la cea mai mare acţiune de epurare socială pe criterii politice, care a fost pusă în practică mişeleşte de către un premier demis în Parlament. Fără niciun fel de scrupul, premierul demis, Cîţu, a ras de la finanţare municipii, oraşe şi comune întregi pentru că sunt conduse de aleşi locali ai Partidului Social Democrat.

Municipiile Botoşani şi Dorohoi din judeţul Botoşani, pe care îl reprezint în Parlamentul României, au fost complet tăiate de la alocările financiare din Fondul de rezervă al Guvernului pentru că sunt conduse de primari ai Partidului Social Democrat.

La fel s-a întâmplat şi cu majoritatea oraşelor şi comunelor din acest judeţ, care sunt reprezentate de aleşi social-democraţi.

Să spunem că, până la un punct, admitem lupta politică între Putere şi Opoziţie, între PSD şi PNL, dar cât de cinic şi iresponsabil poţi să fii să tai bani de la şcoli, de la grădiniţe, creşe, transportul elevilor, asistenţa persoanelor cu dizabilităţi sau subvenţia pentru încălzirea locuinţelor? Este de-a dreptul revoltător şi lipsit de orice minimă moralitate ca, în calitate de premier, să primească solicitări din partea primarilor care se confruntă cu probleme financiare, în prag de iarnă, în plină pandemie, şi să le trimită în batjocură câteva mii de lei sau să le aloce 0 lei.

Cum e posibil ca premierul demis, Florin Cîţu, să împartă România şi judeţele ţării în bune şi rele, în alb şi negru? Cum e posibilă alocarea a milioane de euro primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene care l-au pus şef la PNL şi să lase milioane de români din comunităţile locale conduse de social-democraţi fără niciun sprijin din Fondul de rezervă al Guvernului?

Din păcate, România, după ce că este o ţară neguvernată, a devenit, în mandatul de premier al lui Cîţu, o Românie scindată, o Românie schingiuită, în funcţie de interesele liberalilor din echipa câştigătoare. Guvernul Cîţu, pe lângă nedreptăţile şi ilegalităţile pe care le-a patronat, prin împărţirea discreţionară a banilor din Fondul de rezervă al Guvernului, a provocat cele patru crize majore în care se află ţara noastră acum - criza politică, prin scandalul cu USR şi agăţarea de scaunul de premier, deşi a fost demis de Parlament; criza sanitară, generată de lipsa pregătirilor pentru valul 4, din cauza Congresului PNL; criza economică, prin liberalizarea haotică a pieţei energiei, care s-a suprapus peste criza internaţională şi a condus la explozia preţurilor tuturor bunurilor şi serviciilor, şi criza socială, cu scăderea abruptă a veniturilor populaţiei şi pierderea locurilor de muncă.

Sunt sigur că atât botoşănenii, cât şi dorohoienii şi toţi locuitorii judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor din România, care au fost practic pedepsiţi de Cîţu pentru că au în fruntea comunităţii aleşi locali de la PSD, nu vor uita şi îi vor sancţiona, în cel mai dur mod posibil, pe liberali şi pe liderii lor.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat, Botoşani. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Cristina Burciu, Grupul parlamentar al PNL.

Nu mai este altcineva de la Grupul parlamentar al PNL, aşa că o să-l invit de la AUR pe domnul Viorel-Dumitru Focşa, ulterior.

Sunteţi? Scuze!

De la USR... N-am văzut! Nu era nimeni.

Domnul Drancă sau Ichim?

Drancă sau Ichim?

Domnul Cristian-Paul Ichim (din sală):

Ichim.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Doamna Cristina Burciu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Reforma sistemului de asistenţă socială, în centrul preocupărilor Guvernului liberal".

Îmbunătăţirea sistemului de asistenţă socială, printr-o serie de măsuri concludente, adoptate în scopul punerii în valoare la modul real a conceptului de ajutor social, constituie o preocupare activă a Guvernului.

Reformele iniţiate de PNL în asistenţa socială sunt ireversibile, acestea aducând predictibilitate, viabilitate şi modernizare sistemului.

Unul dintre argumentele incontestabile ale măsurilor adoptate se referă la utilizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, un instrument financiar care oferă şansa României de a investi în asistenţă socială, pentru prima dată după 1989.

Potrivit programelor guvernamentale operaţionale, în următorii ani, domeniile "Ocupare şi formare profesională", dar şi "Incluziune şi demnitate socială" vor beneficia de o alocare totală de aproximativ 6,3 miliarde de euro din fonduri europene.

Diminuarea efectelor nefaste ale pandemiei în rândul persoanelor vulnerabile reprezintă un obiectiv important al Guvernului liberal, mai ales că un număr considerabil de români sunt în risc major, din acest punct de vedere.

Pentru a veni concret în sprijinul acestora, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a demarat o campanie naţională destinată românilor cu probleme sociale şi materiale, atât prin ajutoare directe, cât şi prin acţiuni de susţinere, în vederea obţinerii de locuri de muncă. Proiectul are în vedere susţinerea persoanelor vârstnice, de peste 65 de ani, care nu beneficiază de pensie sau alte venituri, prin oferirea unui sprijin concret, în vederea angajării, pentru cei care pot şi doresc să muncească.

Reforma asistenţei sociale presupune, de asemenea, diversificarea tuturor formelor de servicii sociale minime obligatorii, dedicate seniorilor noştri cu dificultăţi, deoarece riscul de sărăcie şi excluziune socială este major pentru această categorie a populaţiei.

Schimbările începute de ministerul de resort mai vizează transferul accentului dinspre beneficiile financiare spre serviciile integrate - servicii medicale, educaţionale, îngrijiri la domiciliu, consiliere, precum şi impunerea regulii ca finanţarea să urmeze beneficiarul, după modelul din educaţie.

Este lăudabil faptul că, în prezent, piaţa competiţiei de servicii în asistenţa socială este deschisă, astfel încât autorităţile locale să poată contracta serviciile de strictă necesitate pentru persoanele vulnerabile din comunităţi, la un preţ accesibil şi cu un grad ridicat de calitate.

Apreciez gândirea Guvernului liberal în ideea reformării sistemului de asistenţă socială, într-un timp cât mai scurt posibil, în aşa fel încât adevăraţii beneficiari, respectiv categoriile defavorizate şi vulnerabile ale populaţiei să se afle realmente în atenţia autorităţilor statului, pentru a depăşi în condiţii de siguranţă această perioadă dificilă.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL Cluj, Cristina Burciu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

Şi urmează, atunci, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul Viorel-Dumitru Focşa.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică de azi se numeşte "Imunizarea populaţiei este singura soluţie pentru a ne întoarce la o viaţă normală, fără restricţii".

Numărul persoanelor infectate cu coronavirus a crescut enorm în ultimele săptămâni. Ieri, 11 octombrie 2021, s-au înregistrat 10.400 de cazuri de COVID-19 şi din ce în ce mai multe localităţi trec în scenariul roşu. Cei mai mulţi dintre românii internaţi la terapie intensivă cu forme grave de COVID-19 nu sunt vaccinaţi. Consider că vaccinarea reprezintă calea cea mai eficientă pentru a ne întoarce la o viaţă normală, fără restricţii.

Situaţia pe care o trăim de aproape doi ani de zile ne-a afectat profund viaţa de zi cu zi, timpul petrecut în familie, educaţia copiilor noştri, economia ţării şi a adâncit inechităţile sociale. Există o foarte mare neîncredere şi suspiciune în spaţiul public faţă de eficienţa imunizării, motiv pentru care mult prea mulţi dintre compatrioţii noştri nu sunt încă vaccinaţi.

Varianta Delta a coronavirusului SARS-CoV-2 are un impact mult mai mare decât tulpinile precedente, mai ales asupra tinerilor şi copiilor. Părinţii trebuie să se gândească dacă copiii lor mai suportă încă un an şcolar pe modelul anului trecut. Şcolile nu sunt doar un loc pentru educaţie academică, ci şi pentru învăţarea abilităţilor sociale şi emoţionale, interacţiune şi sprijin social.

Mă îngrijorează profund faptul că Bacăul, judeţul pe care îl reprezint, se numără printre judeţele cu cele mai scăzute rate de vaccinare din ţară. La nivelul Municipiului Bacău, doar 23,7% din populaţie a trecut prin schema completă de vaccinare. Locuitorii din zona rurală rămân încă departe de vaccin şi este vorba în special despre persoane vulnerabile, din cauza bolilor şi a vârstei. Aş zice chiar că sunt cele mai vulnerabile, având în vedere că este vorba, în primul rând, despre sate care nu au acces la asistenţă medicală în general, începând cu faptul că nu au, în unele cazuri, de ani de zile, medici de familie.

De aceea, îndemn autorităţile locale din judeţul Bacău şi din toată ţara să se mobilizeze mai mult în ceea ce priveşte campania de vaccinare, să organizeze caravane mobile care să informeze în primul rând oamenii, dar şi să accelereze activitatea centrelor mobile din judeţ, pentru că încă lipseşte informaţia clară şi documentată.

Dacă vrem să ne fie mai bine tuturor, dacă vrem să evităm decese şi spitalizări, să nu mai avem un sistem medical care poate să intre în colaps, prin aceste cazuri, trebuie să ne vaccinăm, pentru că aceasta este soluţia! Beneficiile vaccinării depăşesc cu mult riscurile îmbolnăvirii cu COVID-19.

Fără solidaritate şi fără responsabilitate în această perioadă nu putem să sperăm că situaţia va fi diferită faţă de celelalte valuri. Trebuie să fim mai responsabili! Pe cei deja vaccinaţi îi îndemn să îşi sfătuiască rudele să îi urmeze, pentru că aceasta este singura soluţie să prevenim răspândirea acestui virus şi să revenim 100% la normalitate.

Am convingerea că împreună vom reuşi să ieşim cu bine din valul 4 al pandemiei!

Vă mulţumesc.

Deputat al USR PLUS, Cristian-Paul Ichim.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul Viorel-Dumitru Focşa.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Petreţchi.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Destructuraţi camarila lui Cîţu!".

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Iresponsabilul guvern condus de Florin Cîţu a căzut. Oamenii care au aruncat România într-un haos sanitar, politic şi economic, unic după 1989, pleacă acasă. Cel puţin aşa ar trebui, să plece acasă, iar unii dintre ei, direct la Parchet. Spun, ar trebui, întrucât se poate observa că echipa câştigătoare se agaţă cu orice preţ de scaune, în fapt, de privilegii.

Este limpede că ţara nu mai poate fi guvernată de aceleaşi personaje care au prăbuşit-o. Tot aşa, administraţiile locale din toată ţara nu mai pot fi administrate de oameni care, după modelul Cîţu, îşi bat joc de comunele, oraşele, municipiile şi judeţele ţării noastre.

La Constanţa am început destructurarea camarilei Cîţu, printr-un demers legal şi moral, suspendarea primarului liberal Vergil Chiţac, membru al echipei câştigătoare.

În doar un an de la învestirea acestui primar, municipiul Constanţa arată mai rău ca după cei 20 de ani de administraţie PSD. Atenţie, nu laud PSD!

Ales de doar 10% dintre constănţenii cu drept de vot, ca mare speranţă a relansării cetăţii tomitane, cea mai mare "realizare" a mandatului primarului liberal este incendiul de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, în urma căruia 11 familii sunt nevoite să îşi îngroape copiii, părinţii sau bunicii.

Orice zi cu Vergil Chiţac este o catastrofă pentru Constanţa, aşa cum orice zi cu echipa câştigătoare la nivel guvernamental este un dezastru pentru ţară.

Noi, parlamentarii AUR, am rezolvat a doua problemă.

Tot noi, parlamentarii de Constanţa, ne vom ocupa şi de prima.

Astfel, la nivelul Municipiului Constanţa am demarat o campanie de strângere de semnături, în vederea organizării unui referendum local pentru demiterea primarului Vergil Chiţac.

Recent, am chemat lângă noi toate partidele parlamentare care sunt reprezentate şi în Consiliul Local, respectiv PSD şi USR. Consider că interesul politicianist, care se traduce prin voturi, trebuie să treacă în plan secundar în faţa interesului comunitar, ce se traduce printr-o guvernare locală performantă şi responsabilă. Aşa cum toate partidele s-au unit pentru ca Guvernul Cîţu se plece, aşa trebuie să ne unească şi pe noi, cei care ne gândim la binele comunităţii, şi din spatele lui Superman ar trebui să plece şi "băieţii".

Aşadar, la Constanţa, AUR a început destructurarea camarilei lui Cîţu. Aşteptăm lângă noi PSD, USR, dar şi pe adevăraţii liberali care pun capul în pământ din cauza "realizărilor" echipei câştigătoare.

Parafrazând refrenul din decembrie 1989, "Azi în Timişoara, mâine în toată ţara", sper ca modelul constănţean să fie preluat în toate judeţele unde echipa Cîţu îşi demonstrează "competenţa", astfel încât nu peste multă vreme să putem spune "Azi în Constanţa, mâine în toată în ţara".

Vă mulţumesc.

Dumitru-Viorel Focşa, deputat AUR Constanţa.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Petreţchi.

Vă rog.

Şi reluăm lista de la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Constantin Bîrcă este? Este.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La nivel global, acţiunile pentru combaterea pandemiei au fost amplificate atât prin eforturile specialiştilor în soluţionarea problemei, cât şi prin îmbunătăţirea comunicării cu populaţia, printr-o informare corectă şi asumată.

În acest sens, rolul radioului public, precum şi al televiziunii publice este esenţial, inclusiv prin prisma pandemiei şi a campaniei de vaccinare, a fenomenelor meteo extreme şi a legăturii între românii din ţară şi cei de peste hotare.

Anul trecut, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat faptul că omenirea se confruntă cu o nouă epidemie, pe lângă cea generată de SARS-CoV-2, şi anume, o infodemie, mai precis cu o abundenţă de ştiri mai puţin exacte şi complete care produc o stare de panică în rândul populaţiei.

Am putut constata faptul că tot mai multe state au acordat şi acordă în continuare o atenţie deosebită acestui sector, utilizând radioul şi televiziunea publică ca surse sigure de informare, mai ales datorită faptului că undele scurte şi cele medii sunt capabile să ajungă în orice locaţie de pe pământ.

Cu toate acestea, cunoaştem dificultăţile cu care se confruntă cele două societăţi, în special, din luna mai, de când SRR şi SRTV nu mai au consiliu de administraţie, preşedinte-director general, nici bugete de funcţionare suficiente, şi asta înainte ca prevederile O.U.G. nr. 89/19 august, aflată acum în circuit parlamentar, să-şi înceteze de facto efectele, iar cele ale O.U.G. nr. 106/29 septembrie, prin care le-au fost prelungite mandatele actualilor directori generali interimari, să expire pe 28 octombrie 2021, adică peste aproximativ două săptămâni.

Astfel, dacă Parlamentul României nu intervine în timp util, neadoptând măsuri urgente, există riscul iminent al producerii unor consecinţe negative de natură să afecteze interesul public, prin încălcarea dreptului constituţional de informare, în special în contextul evoluţiei situaţiei epidemiologice naţionale determinate de răspândirea infecţiei cu SARS-CoV 2, neputând fi asigurată o continuitate a activităţii celor două servicii publice.

Din acest motiv, în pofida crizei politice pe care o traversăm, un punct distinct al discuţiilor purtate trebuie să se axeze şi pe instituirea unui moratoriu între toate forţele politice din Parlament, pentru a putea rezolva criza din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune şi al Societăţii Române de Radioteleviziune.

Totodată, un alt punct al discuţiilor trebuie să-l reprezinte realizarea de urgenţă a unui consens politic privind importanţa SRR şi a SRTV pentru societatea românească şi necesitatea rectificării pozitive, în luna noiembrie, de către viitorul Guvern al României, a bugetelor pentru anul 2021 ale celor două societăţi, pentru a putea închide financiar anul în curs, adoptând în acelaşi timp reforme, aducând cele două instituţii la nivelul de organizare şi dezvoltare atins de principalii difuzori publici din Europa.

În astfel de momente, este grav chiar şi dacă un singur cetăţean este văduvit de dreptul la informare.

Lumea în care trăim se află într-o stare de război cu un inamic invizibil, iar radioul public şi televiziunea publică se numără printre puţinele surse de informare atât pentru cetăţenii români din ţară - în special din mediul rural şi vârstnici -, cât şi pentru cei de peste hotare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Constantin Bîrcă, de la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Şi urmează doamna Georgeta-Carmen Holban.

Domnul Constantin Bîrcă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei politice - "Starea agriculturii, la bilanţul culesului".

Din cele mai vechi timpuri, tradiţia poporului român marca în luna octombrie "Sărbătoarea Recoltei".

Prin producţia sa agricolă, România era considerată "grânarul Europei", ocupând locul şase ca populaţie din Uniunea Europeană şi locul patru ca populaţie rurală.

Avem o suprafaţă agricolă care ne califică pentru a fi un mare producător la nivel european şi chiar mondial.

În numai doi ani, guvernarea de dreapta a adus agricultura la stadiul de "cenuşăreasă" a economiei. Valoarea producţiei agricole nu depăşeşte un nivel mai mult decât modest.

Ex-ministrul demisionar Oros explică modul jalnic în care este tratat sectorul agricol: "Pentru premierul Florin Cîţu, agricultura nu a constituit o prioritate. Nu am avut nici pe departe bugetul de anul trecut, doar 60%; sigur că aceasta afectează programele aflate în derulare".

Potrivit acestuia, nici măcar în PNRR nu a fost cuprins vreun proiect major pentru agricultură, deşi existau două proiecte mari cuprinse în noiembrie în primul draft.

Ministerul Agriculturii avea două proiecte foarte mari - unul legat de infrastructura de gestionare a apei, iar celălalt proiect se referea la o reţea românească de depozitare, procesare şi distribuţie. Erau nişte oportunităţi prin care putem folosi aceste sume importante.

Am abordat aceste teme în declaraţiile şi interpelările mele anterioare, dar nu au fost luate în considerare. Astfel, am ajuns la stadiul să importăm produse alimentare cu peste două miliarde de euro, mai mult decât exportăm.

Totodată, este cazul să ne reamintim faptul că am avut comisarul pentru agricultură al Uniunii Europene, dar nu ne-a folosit la nimic.

Am dus lipsă cronică de politici agricole guvernamentale. Rezultatul? Avem deficit la comerţul cu produse alimentare pentru că exportăm grâu şi porumb şi importăm chipsuri, aluat congelat şi carne de porc.

Un bilanţ trist şi îngrijorător al "Recoltei 2021"!

Deputat al PSD Călăraşi, Constantin Bîrcă.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Georgeta-Carmen Holban.

Şi se pregăteşte domnul deputat Mihai Weber. Online o să fie, de pe tabletă.

Mulţumesc.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Desemnarea lui Cioloş ca premier, o prelungire inutilă a crizei politice".

Desemnarea lui Dacian Cioloş, ca şi candidat pentru funcţia de şef al Guvernului, nu va face decât să prelungească criza politică şi guvernamentală actuală.

Partidul Social Democrat nu va fi complice la această deturnare a atenţiei publice de la ideea iniţială de a-l numi din nou premier pe Florin Cîţu şi, în consecinţă, nu va vota un cabinet condus de liderul USR-ist.

Având în vedere declaraţiile publice ulterioare anunţului preşedintelui, este clar că se conturează imposibilitatea constituirii unui cabinet cu şanse de a trece de votul Parlamentului.

Este dramatic că România nu mai este guvernată de peste patru luni de zile, timp în care românii au asistat la campaniile interne ale celor două partide de la guvernare, aspecte ce au condus la această criză politică profundă.

Preşedintele României trebuie să înceteze joaca cu ţara, cu românii, cu guvernarea şi coaliţia, numirea lui Cioloş fiind un scenariu ce maschează alte interese ale acestuia.

România trebuie să aibă un Guvern responsabil, care să vină cât mai grabnic cu soluţii pentru reducerea efectelor dezastruoase din aceste zile ale pandemiei, precum şi pentru rezolvarea problemelor generate de facturile uriaşe la energie, de preţurile scăpate de sub control, de majorarea dobânzilor creditelor în lei şi de celelalte probleme reale ale românilor. Din păcate, în fosta guvernare Cîţu, acestea nu s-au regăsit printre priorităţile puterii executive ale ţării, fiind înlocuite de interesele politice meschine şi de grup ale decidenţilor liberali şi USR-işti.

Partidul Social Democrat va susţine ideea sa de a adopta măsuri de apărare a nevoilor fundamentale ale românilor, prin organizarea de alegeri anticipate. În actualele circumstanţe politice, este greu de crezut că preşedintele Iohannis va mai reuşi să impună o nouă ediţie a "Guvernului meu".

Deputat al PSD Dâmboviţa, Georgeta-Carmen Holban.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Mihai Weber o să fie de pe tabletă, online.

Domnul Mihai Weber (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Guvernarea de dreapta condamnă România la sărăcie, frig şi foame!".

Stimaţi membri ai Camerei Deputaţilor,

În acest moment, avem un guvern demis, un guvern nelegitim, care nu mai reprezintă pe nimeni şi nimic şi, cu toate acestea, acest guvern pe care îl giraţi în mod tacit, în continuare, îşi permite să sfideze legea şi pe cetăţenii acestei ţări şi să împartă bani publici în mod discreţionar, pe criterii politice. Hotărârea de Guvern prin care fostul prim-ministru Cîţu a alocat bani către primării, din Fondul de Rezervă, prin care îşi achită, cu banii românilor, nota de plată către primarii şi preşedinţii de consilii judeţene care l-au ajutat să devină şef la partid, nu este doar o ilegalitate, dar şi o bătaie de joc faţă de cetăţeni.

În alocarea unui miliard de lei, bani care în proporţie de 80% au mers către administraţii conduse de PNL, nu s-a ţinut cont de nimic - de tipul unităţii administrativ-teritoriale, de mărime, de numărul de locuitori sau de angajamentele în derulare.

Milioane de oameni care trăiesc în localităţi conduse de administraţii PSD nu există pentru guvernarea pe care o patronaţi pe bani publici ca pe propria afacere. Milioane de oameni sunt condamnaţi de către guvernarea de dreapta la sărăcie, foame şi frig. Guvernarea de dreapta, iată, a readus în prim-plan realitatea hidoasă pe care unii dintre noi am trăit-o şi în timpul regimului ceauşist. Pur şi simplu nu vă pasă că, în condiţiile majorărilor masive ale tarifelor la energie electrică şi gaze, fără un minimum de sprijin, şcoli, creşe, grădiniţe, spitale şi multe alte instituţii publice vor rămâne în frig şi în întuneric.

Stimaţi colegi,

Judeţul Gorj este printre judeţele care au primit cei mai puţini bani la repartizarea făcută din Fondul de rezervă. Sunt primării din judeţul nostru care nu au primit niciun leu. Municipiul Motru, de exemplu, nu a primit niciun leu, în prag de iarnă, deşi se află într-o situaţie pe care chiar şi guvernanţii o consideră gravă şi urgentă, care poate lăsa la iarnă în frig şcolile, unităţile medicale, instituţiile publice şi populaţia acestui oraş.

Modul în care a acţionat Guvernul reprezintă o infracţiune. Din acest motiv, PSD va cere tragerea la răspundere a tuturor demnitarilor implicaţi şi va solicita anularea în contencios administrativ a acestui act normativ criminal.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Mihai Weber.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat Weber.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja.

De la USR este domnul Drancă? Nu este.

Atunci, se pregăteşte, de la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu. Este?

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Bursa, motor de creştere pentru economia românească".

În 2021, dacă nu ştiaţi, Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat cel mai spectaculos an din istoria postdecembristă a pieţei de capital din ţara noastră, prin prisma numărului de companii intrate la tranzacţionare şi în contextul unor randamente semnificative.

În mod evident nu există o economie dezvoltată fără o bursă dezvoltată, iar principalul beneficiar al unei burse funcţionale dezvoltate este capitalul românesc, pe de o parte pentru că IMM-urile româneşti se pot lista şi pot atrage capital la costuri mult mai mici decât o fac în prezent, spre exemplu din sistemul bancar, şi, sigur, pe de altă parte, pentru că cetăţenii români pot să investească la bursă şi pot să aibă din nou randamente mult mai bune decât dacă economisesc prin depozite bancare.

Deci BVB, dacă ne uităm pe cifre, a ieşit din paradigma în care stătea cu mâna întinsă la stat să mai facă statul român o listare de mare companie şi a găsit resurse din economia românească să poată să fie una dintre bursele performante din regiune, dar sigur că mai e mult până departe.

Mâine voi depune împreună cu mai mulţi colegi liberali - doamna Horga, domnul Tuţă şi domnul Claudiu Mureşan, de la USR - un proiect pentru simplificarea birocraţiei şi a fiscalităţii pentru investitorii individuali la bursă. Vizăm, practic, reducerea impozitului pe câştig din tranzacţii, de la 10% la 1% pentru titluri deţinute mai mult de un an, respectiv 3% pentru titluri deţinute mai puţin de un an şi vizăm totodată ca pierderile să nu mai fie declarate şi să nu mai fie compensate. Astfel, încurajăm deţinerile pe termen mediu şi lung, încurajăm participarea investitorilor individuali români la bursă, încurajăm, practic, tranzacţii de anvergură.

Prin PNRR, România şi-a asumat, pe de o parte, listarea unui pachet de 15% din Hidroelectrica - şi asta nu înseamnă că ne vindem ţara, stimaţi colegi - şi pe de altă parte o schemă de minimis pentru sprijinirea IMM-urilor româneşti, să se listeze la Bursa de Valori Bucureşti.

În acest context trebuie privită iniţiativa noastră.

Apelul nostru către toate grupurile parlamentare este să semneze această iniţiativă legislativă, să fim şi noi la nivelul altor ţări, cum este Polonia, care are o piaţă de capital cu de zece ori mai mulţi investitori decât România.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult.

De la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu.

Vă rog.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Câte spitale trebuie să mai ardă?".

Încă un spital a luat foc în România, acum câteva zile. Azi nu mai interesează pe nimeni.

Pentru asta ar trebui luată atitudine. Ştiaţi că toate incendiile din spitale au aceeaşi cauză, această cauză fiind reţeaua electrică învechită şi suprasolicitată, mai ales în acest actual context pandemic?

Ce face al nostru... să-l numim fost Guvern, în acest sens? Sau actual? Constată moştenirea grea şi se laudă cu realizări viitoare, adică doar scuze tardive şi inacţiune totală. Nu am văzut nicio acţiune, nicio măsură concretă în acest sens, în afară de schiţe de viitoare spitale şi multă, multă demagogie.

Totuşi, aş vrea să rămân optimist şi să am speranţa că nu este vorba despre o rea-intenţie şi îndemn toţi colegii să adopte o atitudine de condamnare a acestei inacţiuni.

Haideţi să facem ceva în direcţia îmbunătăţirii acestui sistem medical şi, în primul rând, să asigurăm siguranţa fizică a pacienţilor şi a personalului medical! Nu mai avem timp de aşteptat! Acestea sunt situaţii, într-adevăr le putem numi situaţii de urgenţă!

Propun un set de măsuri concrete cu efect imediat şi lipsit de politizare inutilă. Propun evaluarea şi clasificarea tuturor spitalelor, în funcţie de gradul de risc pe care îl reprezintă reţeaua electrică, acesta fiind un prim pas.

De asemenea, propun un pact prin care să se faciliteze procedurile de achiziţii publice pentru infrastructura spitalicească, efectiv să se simplifice toate procedurile pentru construcţia spitalelor şi dotarea acestora.

Astfel, Partidul AUR va propune un set de soluţii legislative pe care le considerăm imperativ necesare pentru asigurarea siguranţei pacientului şi a actului medical.

Vă mulţumesc.

Sebastian Suciu, deputat AUR, Sibiu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile Cîtea.

Şi se pregăteşte domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan, după care revenim la Grupul AUR, pentru ultima intervenţie.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Consultări formale la Palatul Cotroceni, pe tema noului premier. Şi totuşi, ce facem cu facturile populaţiei la energie?".

Venite după o întârziere care nu are cum să fie scuzabilă, consultările cu partidele politice de la Palatul Cotroceni nu au avut niciun rezultat. Cel puţin pentru moment, din fosta coaliţie se pare că doar USR a avansat o nouă propunere de prim-ministru.

Ultimele rămăşite ale "Guvernului meu" au demonstrat că nu mai sunt în stare să propună un premier, atât timp cât prin scrisoarea celor 41 de parlamentari ai PNL a fost cerut, ca şef al Guvernului, tocmai politicianul care a declarat că nu mai poate exista colaborare între Domnia Sa şi preşedintele aflat la ultimul mandat.

USR a avansat totuşi o propunere de premier, iar aceasta nu putea fi alta decât cea a şefului fostului Guvern de tehnocraţi, guvern care a rămas în istoria României ca singurul Executiv care a atras 0% fonduri europene, propunere acceptată de Preşedintele României.

În acest context dificil, în care fosta putere, practic, s-a canibalizat politic, Partidul Social Democrat a susţinut că singurul scenariu sănătos pentru ţară este formarea unei noi majorităţi, ca urmare a desfăşurării alegerilor anticipate. Însă a pus pe masa preşedintelui şi problema, cu adevărat urgentă, cu care se confruntă România şi românii. Ce se va întâmpla cu facturile la energie, asta în contextul în care Legea consumatorului vulnerabil pare a avea efectele mult diminuate dacă preţul la energie va creşte?

Românii trebuie să ştie că Partidul Social Democrat a iniţiat procedura parlamentară a plafonării preţurilor la energie, pentru a preîntâmpina explozia acestor preţuri, tocmai în sezonul în care se înregistrează cele mai mari consumuri la populaţie.

De asemenea, Partidul Social Democrat l-a asigurat pe Preşedintele Iohannis că Parlamentul României va fi sincer şi onest cu cetăţenii României asigurând, de facto, conducerea ţării, în lipsa unui Guvern, în această perioadă de criză politică şi socială.

Rămâne să ne întrebăm care este bilanţul Guvernului condus de cel înscăunat de preşedintele Iohannis la conducerea Partidului Naţional Liberal?

Facturi la energie dublate sau triplate, o monedă naţională devalorizată, preţul la combustibili la cote istorice, îngheţarea salariilor şi a pensiilor, criza pandemică de proporţii catastrofice, după ce în prealabil, timp de 3 luni de zile, guvernanţii s-au ocupat doar de propria campanie electorală, lista dezastrului putând continua!

Regăsiţi dumneavoastră, dragi colegi şi dragi români, vreuna dintre situaţiile enumerate mai sus ca fiind rezultatul oricăreia dintre guvernările PSD de până acum? Fireşte că nu, pentru că în situaţia de azi se poate ajunge doar dacă dai frâiele ţării în mâinile unor aventurieri care nu ştiu nici măcar diferenţa dintre o ordonanţă a Guvernului şi un ordin de ministru.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan.

Şi se pregăteşte domnul deputat Nicolae Roman, din partea Grupului parlamentar AUR, ultima intervenţie.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În toată ţara avem aproape 5 milioane de persoane cu boli cronice, oameni bolnavi care trebuiau operaţi, care suferă de cancer, diabet, hipertensiune sau alte boli. Doar în ultimul an, 88% dintre bolnavii de cancer au murit, foarte mulţi dintre ei şi din cauza faptului că nu au avut acces la medicaţie de calitate.

Vă gândiţi, stimaţi guvernanţi, că spitalele în care astăzi românii nu au voie să intre au fost construite chiar de ei, de părinţii şi bunicii noştri?

Voi cum v-aţi simţi dacă mama, tata, bunica sau copilul vostru ar sta acasă sau ar sta la poarta unui spital, ar suferi şi, Doamne fereşte, din cauză că n-ar avea tratament, ar ajunge poate chiar să şi moară?

Primesc în ultima perioadă zeci de mesaje de la oameni disperaţi care înainte se gândeau de două ori înainte să meargă într-un spital, pentru că le era frică. Astăzi, chiar dacă au curajul să o facă, nu mai au unde să meargă.

Toată răspunderea a căzut pe săracii medici de la UPU, care trebuie să decidă pe cine internează, pe cine salvează sau pe cine trimit acasă.

Dragi guvernanţi provizorii, vreau să ajungă acest mesaj la voi. V-am transmis-o şi din stradă, dintre bistriţeni! Astăzi, o fac şi de la tribuna Parlamentului României.

Plecaţi acasă şi lăsaţi oamenii cu suflet şi profesionişti să conducă destinele sănătăţii din România!

În fiecare clipă în care voi - Iohannis, Orban, Cîţu, Cioloş şi alţii ca şi voi - vă bateţi pentru putere, mor români cu zile! Stau suferinzi, aşteaptă pe la porţile spitalelor, în speranţa unei picături de viaţă. Mulţi dintre ei nici măcar nu ajung să mai fie consultaţi şi ajung să plece dintre noi înainte de vreme.

Nu vă spun lucrurile acestea pentru că le-am citit pe Facebook sau pentru că le-am văzut undeva, vi le spun în urma discuţiilor cu oamenii cu lacrimi în ochi care au pierdut pe cineva drag în această perioadă.

Suferinţa, durerea şi chiar moartea cu zile a acestor oameni e pe mâinile voastre, stimaţi guvernanţi provizorii.

Vă cer din suflet, nu pentru mine, ci pentru acei români care încă mai pot să fie salvaţi, astăzi, să deschideţi spitalele, să anulaţi acest ordin aberant care îi ţine pe români departe de serviciile medicale!

Dacă nu o să faceţi aceasta, nici oamenii, şi nici Dumnezeu, şi nici noi, n-o să vă iertăm niciodată!

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Roman, Grupul parlamentar AUR, pentru ultima intervenţie.

Şi o să dau ulterior citire declaraţiilor depuse în scris, cine le-a redactat.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Poporul român trebuie să ştie câteva aspecte sociale din statutul de colonie a României!"

Potrivit Constituţiei, România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

Situaţia, de fapt, pare să confirme contrariul. Actualul Parlament şi Guvern lucrează pentru entităţi al căror interes nu corespunde cu cel al societăţii româneşti, în ansamblu, iar unii au pretenţii nejustificate istoric.

Aderarea României la Uniunea Europeană a avut un impact major asupra societăţii româneşti. Suportul populaţiei a fost foarte ridicat, pentru că aceasta percepea integrarea în blocul vest-european ca pe repararea unei mari nedreptăţi istorice făcute nouă, menită să ne rezolve problema prosperităţii şi a dezvoltării la noi standarde.

Privind retrospectiv, preluarea de către capitalul străin a sectoarelor de interes ale României a însemnat, din păcate, transformarea ţării noastre în colonie.

Pandemia a scos la iveală obedienţa României faţă de Uniunea Europeană, dar şi dubla măsură de lucru între statele Uniunii, după ce muncitori români au fost angajaţi şi transportaţi în Germania, atunci când toate statele europene au fost practic închise.

Dezorganizarea controlului şi disoluţia aparatului de ordine publică a reprezentat, alături de căderea economiei şi de diminuarea suportului social pentru cei în dificultate, un factor cu o contribuţie masivă la sărăcirea populaţiei şi la migrarea accelerată, în valuri, a forţei de muncă.

Paradoxal, s-a creat şi există un război români contra români. Astfel, românii care au rămas în ţară sunt consideraţi slugile capitalului străin care acţionează în România şi îşi desconsideră obligaţiile, iar cei care au migrat spre vest sunt consideraţi sclavi pe plantaţiile de căpşuni şi sparanghel. Acest fenomen nu poate fi explicat prin tradiţie, mentalitate sau presupusa natură a românilor, ci prin contextul social actual care l-a produs şi care plasează responsabilitatea pe sistemul nostru de guvernare.

Patriotismul, componenta fundamentală a conştiinţei naţionale a fost şters din vocabularul şi din istoriografia românească postdecembristă şi are implicaţii majore asupra angajării forţelor din sistemul de apărare a patriei.

Educaţia, care are şi a avut roluri multiple pentru individ şi pentru societate, prezintă o polarizare accentuată privind accesul tinerilor.

Dacă participarea la formele universitare de educaţie a crescut rapid în ultimii ani, participarea la formele preuniversitare a scăzut. Sistemul de educaţie perpetuează diferenţe enorme între rural şi urban, sau între urbanul sărac şi cel bogat, cu consecinţe multiple pentru români şi nu în ultimul rând pentru economia ţării.

Există situaţii, din păcate frecvente, de neînscriere în sistemul şcolar, de abandon înainte de finalizarea studiilor primare şi gimnaziale. Învăţământul vocaţional este insuficient dezvoltat şi lipsit de o orientare clară.

Întrebarea legitimă faţă de această situaţie este dacă actualul şi viitorul Guvern acceptă să fie în continuare un veritabil asasin economic pentru ţară sau va ieşi din acest statut şi va adopta măsuri benefice de salvare economico-sociale?

Deputat AUR, Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Au fost depuse în scris următoarele declaraţii.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Radu-Marcel Tuhuţ, Daniela Oteşanu, Florin Piper-Savu, George-Adrian Paladi, Viorel Salan, Oana-Gianina Bulai şi Oana-Consuela Florea.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Alexandru Bola, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu şi George-Cătălin Stângă.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Vasile Nagy şi Lilian Scripnic.

Şi cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi.

O zi bună vă urez tuturor!

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Sistemul garanţie-returnare a devenit o realitate"

O veste extrem de bună vine din partea Guvernului. Săptămâna trecută, executivul a aprobat, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Hotărârea de Guvern care reglementează sistemul garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (SGR). Sistemul, ce va intra în funcţiune începând cu data de 1 octombrie 2022 şi care funcţionează deja în 10 state europene, are rezultate care duc la 90% grad de colectare şi procesare din toate deşeurile de pe piaţă. Hotărârea nr. 1.074 din 4 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 955 din 6 octombrie 2021, are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru implementarea pe întreg teritoriul României a sistemului de garanţie-returnare, aplicabil pentru ambalaje primare nereutilizabile prevăzute la art. 10 alin. (5) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, acest sistem presupune o garanţie de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziţionată, sumă care va fi recuperată imediat ce ambalajele folosite vor fi returnate în orice magazin din România. De asemenea, sistemul va fi obligatoriu pentru toate magazinele, de la cele de mici dimensiuni la orice supermarket.

Toate aceste proceduri sunt rezultatul unei consultări publice îndelungate pe care Ministerul Mediului a avut-o cu toţi factorii implicaţi: retaileri, producători, cumpărători. Prevederile acestui HG sunt aplicabile pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri inclusiv, utilizate pentru a introduce pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase.

Conform sistemului garanţie-returnare, cantităţile de ambalaje returnate în magazine vor ajunge ulterior în centre regionale pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori. Întreaga infrastructură de preluare a deşeurilor din magazine va fi organizată printr-un operator unic de sistem. Acest operator va fi o entitate non-profit în care se vor găsi producători sau reprezentanţi ai acestora, comercianţi, dar şi statul român, reprezentat de autoritatea centrală pentru protecţia mediului, cu un procent de 20%.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Investim în sănătatea copiilor noştri. Un nou spital de pediatrie la Constanţa"

Partidul Naţional Liberal s-a diferenţiat de celelalte formaţiuni de pe scena politică ca fiind un partid a cărui viziune economică este centrată pe investiţii. Unul dintre cele mai deficitare domenii din perspectiva investiţiilor, din 1989 încoace, a fost cel al sănătăţii publice. De această dată, însă, vin cu veşti bune, în special pentru locuitorii judeţului Constanţa. Săptămânile trecute, Direcţia de Sănătate Publică Constanţa a depus la Compania Naţională de Investiţii documentaţia completă pentru preluarea de către CNI a proiectului Spitalului de Pediatrie Constanţa, unde vor putea fi trataţi 165 de pacienţi, inclusiv în ambulator.

Noua instituţie de sănătate publică va avea o suprafaţă construită desfăşurată de 7.630 de mp, iar personalul medical va fi alcătuit din 118 medici şi personal medical şi 46 de angajaţi pentru suport medical auxiliar şi administrativ. Spitalul de Pediatrie va avea 93 de paturi pentru pacienţi, din care: 15 paturi UPU la parter, 72 de paturi pe diferite secţii - distribuite câte 24 de paturi pe nivel la etajele 1,2 şi 3 şi 6 paturi ATI la etajul 4. Spitalul va fi dotat cu instalaţii de climatizare, instalaţii de intervenţii semnalizare incendiu, sistem antiefracţie, sistem de control acces în imobil şi va corespunde celor mai ridicate standarde medicale şi de protecţie europene.

Investiţia în acest spital se ridică la 132.212.809,81 lei şi este asigurată din surse bugetare locale şi de la bugetul centralizat al statului, fiind doar un prim pas către un sistem de sănătate constănţean modern. În ultimii 31 de ani s-a investit mult prea puţin în sistemul de sănătate naţional. Din păcate, în multe judeţe nu există un spital judeţean modern, capabil să preia pacienţi cu probleme de sănătate complexe, care necesită servicii medicale mai complicate. Pandemia de COVID-19 a pus sub presiune sistemul sanitar, a pus sub presiune medicii, personalul medical şi chiar şi instalaţiile sanitare, termice şi electrice, fapt ce a provocat mai multe dezastre, în special în secţiile ATI. De aceea, guvernele României din următorii ani au obligaţia de a investi inteligent în construcţia de noi spitale şi de a sprijini financiar primăriile şi consiliile judeţene care au proiecte de construcţie a unor noi spitale. Doar astfel vom reuşi să oferim românilor accesul la servicii medicale de calitate.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Alocările discreţionare din bani publici - noua politică a PNL"

Săptămâna trecută, România a fost din nou împărţită de actuala guvernare. Localităţile care aveau carnet de partid la PNL au primit bani din Fondul de Rezervă al Guvernului, iar restul, fie au primit sume infime, fie nu au primit deloc. Într-o nouă şedinţă de Guvern, organizată "noaptea ca hoţii", cei din PNL şi-au alocat bani doar pentru localităţile conduse de ei sau partenerii lor de guvernare.

Aşa arată România normală a PNL de astăzi? O ţară în care banii publici sunt alocaţi inechitabil? În care doar anumite comunităţi au acces la fonduri, iar acest lucru doar dacă primarul face parte din gaşca corectă din PNL?

Înţeleg frustrarea premierului senzaţie Florin Cîţu că a fost demis, dar se răzbună pe români pentru dezastrul creat la guvernare pentru care a fost dat jos? În loc să se comporte ca un premier, Florin Cîţu foloseşte şi ultimele sale zile la Palatul Victoria pentru a da bani cu nemiluita primarilor PNL care l-au făcut şef la PNL. Pentru că asta e realitatea, stimaţi colegi! Florin Cîţu i-a recompensat pe cei care l-au votat la Congresul ilegal din septembrie, în vreme ce restului de localităţi le-a aruncat firimituri.

Cifrele nu lasă loc de interpretări. Dintr-un miliard de lei alocaţi, grosul, peste 85%, a mers către administraţiile PNL. Aleşii PSD, deşi ca pondere sunt cei mai mulţi, ei reprezentând aproape jumătate din numărul total al primarilor, au primit doar firimituri, doar un rest de 15% din miliardul alocat.

PSD are 1.362 de primari, dintr-un total de 2.907, adică 46,85%. 156 de primării PSD n-au primit NICIUN LEU. ZERO! Alte 1.021 de primării au primit doar câte 50.000 de lei. Adică 10.000 de euro fiecare. Adică aproape ZERO!

Municipiul Roman, casa mea, a primit ZERO lei prin această alocare! Este incredibil ca un municipiu de o asemenea importanţă din judeţul Neamţ să fie ignorat complet de către Guvernul PNL.

Tot ceea ce se întâmplă este o imensă bătaie de joc la adresa românilor! Klaus Iohannis, Florin Cîţu şi toată gruparea de dreapta care s-a cocoţat la putere pedepsesc milioane de români doar pentru că trăiesc în localităţi conduse de PSD. Condamnă mii de comunităţi în prag de iarnă şi când au nevoie de bani pentru a plăti facturi, pentru a face pregătirile pentru iarnă!

Şi, de parcă n-ar fi destul, viitorul pe termen scurt al României arată îngrozitor de rău! Problema României nu este doar aceea că Guvernul PNL sprijină doar acele localităţi unde sunt primarii lor. Nu! Avem o criză sanitară ce se va acutiza şi în faţa căreia guvernanţii sunt incapabili. Ni se vorbeşte despre 20.000 de cazuri pe zi şi sute de români care pierd lupta cu COVID-19 zi de zi.

Aşa cum arată lucrurile azi, din încăpăţânarea lui Klaus Iohannis şi a lui Florin Cîţu criza politică se va adânci, incertitudinea devenind noul normal, cu efecte negative majore asupra calităţii politicilor publice. Apoi, criza economică va fi resimţită din ce în ce mai puternic.

Toată această politică distructivă a Guvernului demis de dreapta va duce la o creştere a tensiunilor sociale. Neîncrederea, creşterea dramatică a costului vieţii, împărţirea românilor între cei din comunităţi PNL şi restul, toate vor contribui la sporirea nemulţumirii sociale.

Dacă e să analizăm toţi indicatorii economiei sau ai societăţii româneşti, din păcate, nu putem identifica vreun element pozitiv pe termen scurt. Sărăcie, Frig şi Foame! Asta-i România condusă de Klaus Iohannis şi de Guvernul dreptei!

Doamna Oana-Consuela Florea:

"120 de milioane de doze, bani aruncaţi în vânt"

Lunile în care la guvernare a fost Florin Cîţu & Co. s-au caracterizat prin măsuri aberante, împrumuturi interminabile şi, nu în ultimul rând, cheltuieli lipsite de raţiune.

În luna iunie a acestui an, în Parlament era depus Proiectul de Lege "pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind reglementarea unor măsuri pentru valorificarea dozelor de vaccin împotriva COVID-19 achiziţionate de statul român prin Ministerul Sănătăţii". În expunerea de motive se afirmă că va rămâne "un surplus de aproximativ 12.000.000 de doze BioNTech/Pfizer, 8.280.000 de doze Moderna, 9.900.000 de doze AstraZeneca şi 6.600.000 de doze Johnson".

În concluzie, în luna iunie se aproxima un număr de 36.780.000 de doze ce urmau să rămână nefolosite, iar o lună mai târziu, Guvernul a mai comandat 120.000.000 de doze, justificând că acestea vor fi folositoare în anii următori. Întrebarea este, cui să fie de folos? În mod evident aceste doze expiră. Sunt bani pierduţi din bugetul statului, şi aşa devalizat de un Guvern iresponsabil.

Foarte interesant cum v-aţi grăbit să faceţi aceste achiziţii, primiţi cumva comision, domnule Cîţu? Altfel nu îmi imaginez cum v-aţi închipuit că vor fi de folos aceste doze, mai ales că aţi condus prin organele ministeriale această campanie de imunizare într-un mod defectuos, demn de bâlci cu mici şi bere... la fel ca la congres.

Un alt lucru pe care ar fi cinstit să îl prezentaţi este preţul dozelor. Măcar acum, când se instrumentează de către Direcţia Naţională Anticorupţie modul defectuos prin care s-au cumpărat dozele de vaccin, să ştie şi românii pe ce irosiţi banii.

Doze aveam destule, altele erau problemele în ţara asta! Din 2020 până acum PNL a fost incapabil să gestioneze criza sanitară. Totul s-a rezumat la declaraţii, nu aţi consolidat spitale, aţi investit prea puţin în sănătate, v-aţi luptat constant pentru putere, chiar şi atunci când teoretic era la dumneavoastră. Atât aţi reuşit... spitale utilate - nu, aparatură - nu... vaccinuri... multe vaccinuri care sunt sortite expirării. Mai devreme sau mai târziu veţi răspunde pentru asta!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Guvernul liberal a alocat 1 miliard de lei autorităţilor locale aflate în nevoie"

Guvernul liberal a alocat 1 miliard de lei autorităţilor locale care au nevoie urgentă de bani pentru a depăşi această perioadă şi pentru a face investiţii. Din această alocare, peste 36,5 milioane de lei revin comunităţilor locale din judeţul Alba. În total, 2.756 de administraţii locale din România au primit sprijin. Nu s-a ţinut cont de culoarea politică a primarilor. Banii au mers către toate cele 41 de judeţe ale ţării. Fondurile sunt necesare pentru finalizarea investiţiilor publice finanţate de stat sau din fonduri UE, precum şi pentru cheltuieli urgente ale autorităţilor publice locale şi cheltuieli cu asistenţa socială.

În total, 2.756 de administraţii locale beneficiază de sprijinul în cuantum de peste 1 miliard de lei, astfel: 2.514 comune din România au primit o finanţare în valoare totală de 614.873.000 lei; 194 oraşe - 95.588.000 lei; 123.346.000 lei au fost alocaţi pentru 48 de municipii; 177.159.000 lei au fost alocaţi consiliilor judeţene.

Ceea ce mă frapează este rumoarea exprimată de USR PLUS. E ciudat să vedem că domnul Barna acum vrea ca primarii USR să primească bani! În urmă cu câteva săptămâni, acesta considera că toţi primarii din România sunt nişte hoţi şi se punea de-a curmezişul Programului "Anghel Saligny", cel mai amplu program de dezvoltare pentru comunităţile locale, care se va desfăşura în următorii şapte ani şi va avea un buget de aproximativ 50 de miliarde de lei!

Cu fondurile oferite de Guvern vor fi construite reţele de apă şi canalizare şi vor fi asfaltate drumuri, adică se vor face investiţii masive în proiectele esenţiale pentru dezvoltarea localităţilor.

La adoptarea Legii bugetului de stat, acelaşi guvern liberal a alocat cea mai mare sumă din judeţul Alba pentru capitala de judeţ, şi anume la investiţia de la Palatul Principilor. Acum, cea mai importantă alocare este pentru finalizarea complexului balnear de la Ocna Mureş, unde sute de persoane vârstnice sau cu diferite afecţiuni vor putea să beneficieze de tratamentul cu ape sărate. USR PLUS ar trebui să îşi clarifice poziţia. Nu poţi striga în gura mare că Programul de investiţii "Anghel Saligny" este un jaf şi toţi primarii nişte hoţi, iar pe de altă parte să fii nemulţumit, invocând că primarii tăi nu primesc bani! În realitate, de această dată, din Fondul de rezervă au primit bani localităţile şi consiliile judeţene care au făcut solicitări la prefecturi. Ajunge cu circul, domnilor de la USR PLUS. Noi vă invităm să preluaţi guvernarea alături de partenerii dumneavoastră din coaliţia haosului, PSD şi AUR, şi să gestionaţi România cum ştiţi mai bine!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Camera Deputaţilor s-a alăturat proiectului Asociaţiei Green Revolution de încurajare a utilizării bicicletelor ca mijloc de transport în marile oraşe"

În data de 1 octombrie am inaugurat la Parlamentul României, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, o staţie automatizată de închiriere de biciclete I’Velo Urban. Acest demers face ca Parlamentul României să se alăture unei iniţiative care promovează transportul cu bicicleta, un transport alternativ, nepoluant, care poate contribui la fluidizarea traficului şi la un mediu mai sănătos pentru noi toţi.

Inaugurarea unei staţii automatizate de închiriere de biciclete reprezintă încă un pas pe care Parlamentul României îl face în vederea conştientizării populaţiei cu privire la pericolul pe care poluarea îl reprezintă pentru mediul înconjurător. Este un exemplu pe care l-am dat, ca reprezentant al Parlamentului României.

Din păcate, atunci când prezentăm bicicleta ca un mijloc de transport care se va dezvolta, ne confruntăm cu o reacţie adversă: bicicleta devine brusc "vehiculul omului sărac", "un instrument greu de manevrat" sau "un talisman ecologic pentru visători". Acest tip de mentalitate trebuie să îl schimbăm şi cred că noi, reprezentanţii românilor din Parlament, putem să facem acest lucru prin exemplul personal sau prin campanii de conştientizare a populaţiei. Contribuţia fiecăruia dintre noi este esenţială dacă ne dorim un mediu curat şi sănătos, în care copiii noştri să crească armonios.

Pentru a face din bicicletă un instrument al mobilităţii viitorului, vor fi necesare investiţii şi elaborarea de politici ambiţioase. Promovarea mersului cu bicicleta ca alternativă la călătoriile scurte cu maşina are mai multe avantaje: contribuie la sănătate, reduce poluarea cauzată de CO₂ şi poluarea fonică şi ajută la fluidizarea traficului, mai ales în marile oraşe.

Majoritatea oraşelor moderne sunt concepute pentru maşini. Doar că numărul de maşini este din ce în ce mai mare, iar spaţiul este din ce în ce mai redus. Dar bicicleta schimbă modul în care oamenii se mişcă prin oraşe. Dezvoltarea unei noi infrastructuri de biciclete poate duce la o serie de beneficii care încep în principal cu câştiguri economice.

În toată Europa, bicicleta este deja o parte importantă a eforturilor depuse pentru a realiza o mobilitate durabilă şi la preţuri accesibile. Bicicleta devine din nou soluţia necesară pentru mobilitate, cea de care au nevoie oraşele noastre.

În comparaţie cu alte moduri de transport, bicicleta este vehiculul schimbării pentru o societate mai bună.

În Bucureşti, dar şi în alte locuri din România, avem nevoie de un pic mai mult ajutor pentru ca utilizarea bicicletei să câştige o importanţă similară cu cea din statele vest-europene.

Vreau să felicit şi pe această cale Asociaţia Green Revolution pentru iniţiativa pe care a avut-o şi pentru munca pe care o depune în vederea conştientizării populaţiei cu privire la importanţa utilizării bicicletei. Această iniţiativă a Asociaţiei Green Revolution completează campania "Vinerea Verde", iniţiată de Ministerul Mediului, care încurajează utilizarea transportului alternativ pentru deplasarea la şi de la serviciu.

Domnul Lilian Scripnic:

"Dacă Iohannis ar fi fost rege, declaraţia privind eşecul statului român era actul de abdicare, de renunţare la tron"

În ultimele săptămâni, Preşedintele Klaus Iohannis s-a remarcat printr-o serie de declaraţii contradictorii şi şocante, care dovedesc clar că acesta nu înţelege rolul şi misiunea pe care le are în conformitate cu prevederile Constituţiei, şi, în consecinţă, nu îi mai reprezintă pe români.

De departe, cea mai şocantă afirmaţie a şefului statului a fost aceea că "Statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii". Dacă Iohannis ar fi fost rege, această declaraţie ar fi echivalat cu un act de abdicare, de renunţare la tron. Vorbind despre eşecul statului pe care îl conduce, Klaus Iohannis nu a făcut altceva decât să îşi recunoască propria neputinţă, propriul eşec, dar a rămas, în continuare, confortabil, fără mustrări de conştiinţă, în fotoliul de preşedinte de la Palatul Cotroceni.

La începutul lunii septembrie, înainte de Congresul PNL, Klaus Iohannis declara că "Ultimele luni au dat românilor şi motive de optimism, pentru că începem să vedem că vaccinarea oferă protecţie împotriva îmbolnăvirii şi facilitează reîntoarcerea la normalitate", respectiv că "în economie sunt semne promiţătoare". Săptămâna trecută, după ce Florin Cîţu, proaspăt ales preşedinte al liberalilor, a fost detronat de Parlament, acelaşi preşedinte ne-a certat pe noi, parlamentarii din Opoziţie, că adăugăm o criză a guvernării peste criza sistemului de sănătate şi cea a preţului la energie. Ori le merge bine românilor şi ţării şi avem motive de optimism, ori suntem în criză şi românii o duc greu? Hotărâţi-vă! De altfel, aţi fi ştiut dacă nu aţi fi pierdut complet legătura cu poporul. Unde aţi fost în 2 octombrie, când românii au ieşit în stradă pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de Guvernul PNL şi faţă de încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti?

Tot domnul Iohannis ne îndemna, în urmă cu o lună, pe toţi, să jucăm golf, un sport la îndemâna tuturor românilor. Domnule Preşedinte, ori sunteţi rupt de realitate, ori aţi vrut să râdeţi de noi.

Nu cred însă că aţi fost vesel când "Guvernul Meu", Guvernul condus de Florin Cîţu, cel pentru care v-aţi luat la trântă cu jumătate din PNL, a căzut în Parlament prin moţiunea de cenzură care a întrunit cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani. Maniera în care v-aţi raportat şi continuaţi să vă raportaţi la guvernul demis vă face astăzi necredibil în postura de mediator, deci inadecvat în funcţia de Preşedinte al României.

În acest context, domnule Iohannis, ar fi un gest de onoare să vă retrageţi din funcţia de Preşedinte al României. Ţara noastră are nevoie de conducători înţelepţi şi capabili, care să îşi iubească şi să îşi înţeleagă poporul, care să pună România pe un parcurs al bunăstării, al prosperităţii.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Guvernul României intervine în ajutorul cetăţenilor afectaţi de creşterea preţurilor la energie"

Statul este o entitate care, înainte de toate, are datoria de a proteja cetăţenii săi. Astfel, menţinerea unui nivel de trai decent al populaţiei, care este afectat în mare măsură de costurile de subzistenţă, inclusiv de cele ale utilităţilor aferente locuinţei, necesită, în condiţiile actuale de creştere majoră a preţurilor la facturile de energie electrică şi gaze naturale, intervenţia statului, care să minimizeze într-o măsură adecvată impactul negativ.

În acest sens, începând cu 1 noiembrie 2021 până pe 31 martie 2022, Guvernul României va compensa facturile pentru energie electrică şi gaze naturale pentru clienţii casnici. Ceea ce trebuie să ştie fiecare român este că reducerea va apărea direct pe factură, astfel încât nu vor fi obligaţi să meargă nicăieri cu acte sau dovezi, pentru a beneficia de reducere. Cu alte cuvinte, sprijinul/compensarea va fi direct aplicată pe factură. Conform Ordonanţei de urgenţă nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", adoptată la începutul acestei săptămâni, de aceste reduceri vor beneficia 5.200.000 de gospodării, adică aproximativ 13 milioane de români, în timp ce factura la gaze naturale va fi compensată pentru 2.200.000 de gospodării, adică, în total peste 3 milioane de români. Prin această măsură extrem de importantă, România se află printre puţinele state din Uniunea Europeană care acordă compensare unui număr atât de mare de consumatori casnici.

Vine o iarnă destul de dificilă pentru România. Pe lângă criza guvernamentală, peste care se suprapune valul 4 al pandemiei, vine şi această creştere a preţului la energie. Guvernul a luat şi ia în continuare măsurile necesare. Însă, în perioada următoare, solidaritatea va fi extrem de importantă, astfel încât românii să nu cadă pradă populismului şi unor mişcări care să genereze şi instabilitate socială! Suntem, cu toţii, obosiţi de acest maraton total neaşteptat al pandemiei şi de rezistenţa virusului, motiv pentru care fac apel la toţi cetăţenii României eligibili să se vaccineze, iar cei care deja au făcut-o, dacă a trecut o perioadă minimă de şase luni, să meargă pentru doza a treia. Este singurul mod real prin care putem depăşi această situaţie. Şi avem, drept dovadă în acest sens, toate acele ţări din Europa şi nu numai, care au deja rezultatele scontate în privinţa depăşirii crizei pandemiei.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Premierul demis Cîţu a condamnat vâlcenii şi toţi românii din localităţile reprezentate de PSD la austeritate în prag de iarnă pentru a se răzbuna pe toţi cei care au votat moţiunea de cenzură!"

Am ajuns să trăim din nou situaţia dinainte de 1989, când apropiaţii lui Ceauşescu aveau acces la alimente din import, la apă caldă, căldură şi condiţii de lux, iar majoritatea românilor îngheţau de frig în case, stăteau pe întuneric şi făceau foamea.

La fel a procedat zilele trecute şi prim-ministrul demis, Florin Cîţu, care şi-a achitat datoriile de la Congresul PNL către primarii PNL care l-au uns şef de partid şi a împărţit firmiturile rămase către primarii PSD, care sunt cei mai numeroşi din ţară şi conduc cele mai mari comune şi oraşe. Practic nu au mai contat deloc tipul localităţii, mărimea, numărul de locuitori, investiţiile în derulare, problemele specifice fiecărei comunităţi locale, ci doar carnetul de partid. Astfel, vâlcenii şi toţi românii au fost împărţiţi în cetăţeni de rangul întâi şi cetăţeni de mâna a doua.

Concret, în judeţul Vâlcea, oraşele conduse de primari PNL au primit 700.000 de lei, în timp ce oraşele cu aleşi locali de la PSD au primit 100.000 de lei. La fel, comunelor liberale din judeţul Vâlcea le-au fost alocaţi 300.000-400.000 de lei, în timp ce comunelor social-democrate le-au fost repartizaţi câte 50.000 de lei. Aceeaşi situaţie a fost şi în cazul consiliilor judeţene şi primăriilor din toată ţara, iar mai grav este faptul că sunt primării care au primit ZERO lei, bineînţeles, pe acelaşi criteriu - că au conducere PSD.

Mentalitatea retrogradă, nepăsarea, cinismul şi reaua-voinţă a premierului demis Cîţu, manifestate în legătură cu alocarea discreţionară a banilor din Fondul de rezervă al Guvernului către autorităţile locale au scos la suprafaţă adevărata faţă a PNL. Astfel, locuitorii judeţului Vâlcea, după ce au fost tăiaţi de la alocările de fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, acum au aflat că dacă locuiesc în comune şi oraşe conduse de primari PSD nu au dreptul la un trai decent, la apă curentă, la drumuri asfaltate, nu au acces la unităţi sanitare şi de învăţământ modernizate şi dotate pentru că nu fac parte din gaşca de liberali din echipa câştigătoare a fantasticului Cîţu.

Nici eu şi nici colegii mei social-democraţi parlamentari şi aleşi locali din judeţul Vâlcea şi din toată ţara nu vom accepta ştergerea de pe harta României a localităţilor cu sute şi zeci de mii de români, condamnarea la frig, întuneric, şi lipsa condiţiilor de trai decente pentru că haita liberală cu demisul Cîţu în frunte au decis din pix cine merită şi cine nu merită să primească bani.

Astfel, în zilele următoare vor fi formulate mii de acţiuni în contencios administrativ, care vor fi depuse de aleşii locali ai PSD în instanţă, în temeiul plângerii-cadru redactate de avocaţii partidului şi distribuite în teritoriu.

Mai grav decât împărţirea românilor în bogaţi şi săraci în funcţie de partidul al cărui reprezentant conduce o comunitate locală este faptul că banii pentru şpaga baronilor PNL au fost luaţi de la fondurile de pensii şi alocaţii. Aproximativ 1 miliard de lei au fost luaţi din cele 3 miliarde de lei tăiate de la Ministerul Muncii. În timp ce le spunea pensionarilor şi copiilor că nu are bani pentru majorarea pensiilor şi alocaţiilor pentru a ţine pasul cu scumpirile, Cîţu muta banii de la Ministerul Muncii în puşculiţa sa de partid, Fondul de rezervă al Guvernului.

Indiferent dacă PNL va rămâne sau nu la guvernare, un lucru este cert: vâlcenii şi toţi românii care au căzut pradă răzbunării echipei câştigătoare a premierului demis Cîţu, din motivul că locuiesc într-o localitate reprezentată de un ales PSD, nu vor uita nicio secundă că au fost abandonaţi şi lăsaţi de izbelişte în prag de iarnă.

Domnul George-Adrian Paladi:

"«Guvernul meu» îngenunchează Romania"

Incompetenţa guvernului condus de Florin-Vasile Cîţu este notorie, iar fiecare zi în care acest cabinet - chiar şi interimar - rămâne la Palatul Victoria este un pericol pentru România. Cu atât mai mult cu cât această incompetenţă este dublată de acţiuni şi atitudini profund antiromâneşti.

Cum altfel s-ar putea califica, decât antiromânească, indiferenţa totală manifestată de guvernul Cîţu faţă de firmele şi de antreprenorii români, puşi în mare dificultate de creşterile galopante ale preţurilor la utilităţi, la carburanţi, la materii prime? În faţa acestor dificultăţi, firmele nu au decât două variante: fie să tragă obloanele şi să lase pe drumuri mii şi mii de angajaţi, fie să crească la rândul lor preţurile de vânzare, îngreunând şi mai mult povara de pe umerii consumatorilor finali, ai românilor şi aşa vulnerabili şi vulnerabilizaţi de pandemie şi de criza economică.

România nu este "un stat eşuat", după cum ne-a informat cu revoltătoare detaşare preşedintele Iohannis, ci este un stat deturnat de incompetenţa şi reau-credinţă a guvernului Cîţu.

Deriva economică şi socială în care pluteşte acum România este consecinţa manierei batjocoritoare în care a înţeles să lucreze "monstruoasa coaliţie" de care oportuniştii se dezic astăzi, uitând că au împărţit aceleaşi fotolii timp de nouă luni.

Toate semnalele pe care le-am primit din partea mediului de afaceri sunt că aceşti antreprenori se simt pur şi simplu abandonaţi de Guvern, de statul căruia îi plătesc taxe şi impozite.

De aceea, pe lângă protejarea consumatorilor casnici vulnerabili, de primă urgenţă pentru cabinetul care se va instala după ieşirea definitivă din scenă a lui Cîţu şi compania sunt măsurile de protecţie şi stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Firmele româneşti au nevoie de sprijin, de siguranţă, de stabilitate pentru a putea să funcţioneze sănătos şi pentru a putea oferi bunuri şi servicii la preţuri corecte.

Antreprenorii români sunt inteligenţi şi de bună-credinţă, spre deosebire de "guvernul meu".

De aceea, acest cabinet trebuie să dispară definitiv cât mai repede, spre binele tuturor românilor.

Domnul Florin Piper-Savu:

"Superman îşi plăteşte votul din congresul PNL"

"Dezvoltăm Teleormanul" şi "Dezvoltăm România" sunt doar lozincile mincinoase ale unei guvernari eşuate.

Guvernul lui Superman-Cîţu, demis pentru incompetenţă, într-o ultimă zvârcolire, mai dă o lovitură românilor. Goleşte Fondul de rezervă şi-l alocă discreţionar primăriilor PNL.

Dintr-un miliard de lei alocaţi, peste 85%, au mers către administraţiile PNL. Aleşii PSD, deşi sunt cei mai mulţi ca pondere, reprezentând aproape jumătate din numărul total (46,85%), au primit doar firimituri.

156 de primării PSD n-au primit NICIUN LEU. ZERO!

Alte 1.021 de primării au primit doar câte 50.000 de lei, adică aproape ZERO!

Încă odată, SuperPNL împarte România în ai lor şi restul, episodul de anul trecut când Guvernul Orban a favorizat edilii PNL şi i-a ocolit pe cei ai PSD s-a repetat.

Nici judeţul Teleorman, în care 49,5 % dintre comunităţi sunt conduse de primari PSD, nu a făcut excepţie. 16,6% din fondurile alocate judeţului Teleorman s-au dus către localităţi administrate de PSD şi 74% către cele ale PNL.

6 din cele 97 de localităţi ale judeţului, evident, toate administrate de edili PSD, nu au primit niciun ban, deşi e vorba de comunităţi care adună peste 120.000 de locuitori (municipiile Alexandria, Roşiori de Vede, Turnu Măgurele şi comunele Peretu, Bujoreni şi Traian), celelalte 42 de administraţii locale PSD au primit, în cea mai mare parte, câte 50.000 lei, o medie de 17 lei/ locuitor, faţă de 20.700 mii lei şi o medie de 159 lei/locuitor, cât au primit localităţile PNL.

Pe ce criterii s-au alocat aceşti bani ?! Nu s-a ţinut cont de tipul unităţii administrativ-teritoriale, de mărime, de numărul de locuitori, de costurile efective, de angajamentele în derulare.

Superman-Cîţu şi-a plătit votul din congresul PNL şi s-a răzbunat pe români pentru votul de la moţiunea de cenzură.

O parte dintre români sunt pedepsiţi doar pentru că trăiesc în localităţi conduse de primari PSD. Aceasta este România lui Iohannis şi a guvernării dreptei. Românii sunt bătaia lor de joc!

Sunt cetăţenii localităţilor administrate de PSD mai prejos decât ceilalţi ? Nu au aceleaşi nevoi şi acelaşi drept la dezvoltare ca şi cei din comunităţile conduse de PNL?

Iohannis, Cîţu şi toată clica de dreapta cocoţată la putere peste voinţa românilor condamnă mii de comunităţi la moarte efectivă!

Fără un minim sprijin nu se mai poate asigura nici măcar plata facturii la energie electrică, în condiţiile scumpirilor masive. De căldură nici nu mai poate fi vorba. Vor rămâne şcoli în întuneric şi frig, spitale, dispensare, creşe, grădiniţe!

Guvernarea de dreapta ne trimite, premeditat, în trecutul întunecat şi rece al regimului ceauşist!

Domnul Viorel Salan:

"Sărăcie, boală, frig şi disperare - aceasta este România lui Klaus Iohannis şi a Guvernării Dreptei"

Hotărârea de Guvern prin care s-au alocat bani către administraţiile locale într-o manieră complet discreţionară ne arată că nimic nu poate opri Guvernarea Dreptei de la a fi esenţial dedicată intereselor înguste ale unui singur partid.

Nu mai încape nicio îndoială că, în prezent, bugetul de stat al României nu este pentru toată lumea. Este doar pentru acelaşi partid şi clientela lui politică.

Felul în care banii din Fondul de rezervă bugetară au fost alocaţi demonstrează cât se poate de evident că premierul Florin Cîţu îşi plăteşte primarii şi preşedinţii de consilii judeţene ai PNL care l-au făcut şef la partid şi lasă peste 70% din români fără bani.

În judeţul Hunedoara, lucrurile stau chiar mai rău decât datele statistice medii la nivel naţional. Din suma totală alocată primăriilor hunedorene, 88 la sută din bani au mers către primarii PNL şi doar 10 la sută către primarii PSD.

Distribuţia de mai sus s-a aplicat complet disproporţionat faţă de numărul locuitorilor din comunităţile locale. Iar cifrele nu mint. 53 la sută dintre hunedoreni trăiesc în localităţi cu primar PSD, faţă de 41 la sută care trăiesc în comunităţi cu primar PNL.

Aproape toate comunele liberale primesc sume de 300.000 de lei sau 400.000 de lei, în timp ce comune mari, cu peste 3.000 de locuitori, precum Băiţa sau Dobra, dar conduse de primari PSD, nu primesc nimic. Restul comunelor cu primari PSD primesc sume de opt ori mai mici.

Municipiul Hunedoara, care are cel mai mare număr de locuitori din judeţ şi numeroase proiecte în derulare, nu primeşte niciun leu. Lucrurile se repetă identic în cazul municipiilor Orăştie şi Lupeni şi al oraşelor Simeria şi Geoagiu.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât toate aceste primării se confruntă şi ele, în prag de iarnă, cu valul de majorări ale preţurilor, mai ales la utilităţi. Fără un minim sprijin financiar, în condiţiile scumpirilor masive, nu se mai poate asigura nici măcar plata facturilor la energie electrică. De căldură nici nu mai poate fi vorba. Vor rămâne în întuneric şi frig şcoli, spitale, dispensare, creşe, grădiniţe!

Doresc să îi reamintesc premierului demis prin moţiune de cenzură Florin-Vasile Cîţu cum a procedat Guvernul Dăncilă când a fost vorba despre bani pentru administraţiile locale.

În octombrie 2019, guvernul Dăncilă a acordat sume importante de bani pentru toate spitalele, indiferent de culoarea politică a administraţiei locale, pentru achiziţionarea de aparatură performantă.

În acelaşi context, Executivul de atunci a adoptat şi o altă hotărâre de guvern privind repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din TVA, fiind distribuită suma de 1,4 miliarde de lei pentru diferite capitole de cheltuieli. S-au avut în vedere cu prioritate asigurarea cheltuielilor de funcţionare, cheltuieli de personal, inclusiv drepturile asistenţilor personali şi persoanelor cu handicap grav.

Expresie firească a respectului faţă de toţi cetăţenii, în judeţul Hunedoara, au fost alocate fonduri tuturor unităţilor administrativ-teritoriale, fără a ţine cont de culoare politică a primarilor. Astfel, au fost finanţate, între altele, şi 71 de proiecte propuse de către 30 de primari aparţinând Partidului Naţional Liberal. Guvernul PSD a decis aşa pentru că a înţeles necesitatea de a rezolva problemele comunităţilor locale, fără a condiţiona acest lucru de apartenenţa politică a edililor aleşi; din respect pentru toţi cetăţenii.

Dar respectul pentru cetăţean a fost înlocuit de actualul guvern printr-un cinism mai mult decât evident, susţinut cu o aroganţă de rău augur de preşedintele Klaus Iohannis. De fapt, Preşedintele României nu mai este de mult preşedintele românilor. Suntem în plin dezastru. Rata de infectare continuă să crească alarmant şi specialiştii spun că, în mod cert, numărul celor bolnavi de COVID-19 este mai mare decât numărul testelor. Mai mic nu are cum să fie. Dar să te duci, în mijlocul crizei politice, la aniversarea unei centrale nucleare, la două zile după ce al doilea Guvern al tău a fost demis prin moţiune de cenzură, este semnul cel mai clar al bolii prezidenţiale de care suferă Klaus Iohannis - lipsa totală de înţelegere faţă de necazurile prin care trec românii acum, într-un "stat eşuat", cum bine a spus.

Sărăcie, boală, frig şi disperare - aceasta este "România educată" a lui Klaus Iohannis şi a guvernării dreptei. Ne aşteaptă pe toţi o iarnă grea.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Radiografia unui stat eşuat sub guvernarea coaliţiei dreptei ne lasă o imagine greu de digerat, o Românie în care principiul solidarităţii, unităţii şi egalităţii între cetăţenii acestei ţări, pur şi simplu nu mai există"

Ne plângem de dubla măsură aplicată de statele din Vest asupra statelor din Est în interiorul Uniunii, însă dubla măsură este literă de lege în guvernarea liberală atunci când se pune problema dezvoltării locale, atunci când vorbim despre şanse egale la viaţă, acces la servicii medicale sau acces la educaţie.

Domnule premier demis,

Deşi aţi aruncat ţara într-o criză sanitară şi energetică fără precedent, în ultima dumneavoastră şedinţă de guvern aţi refuzat să plafonaţi preţul energiei electrice şi al gazelor naturale, aţi refuzat un trai mai bun pentru români, aţi refuzat să stopaţi hoţia din buzunarele românilor, dar în schimb aţi împărţit ţara în România PNL-istă şi restul.

Aţi împărţit banii dedicaţi protejării statului şi societăţii împotriva dezastrelor, aşa cum este şi cel creat de pandemia actuală, şi v-aţi mituit primarii care au venit la Bucureşti să încalce legea şi măsurile impuse tot de guvernul liberal, pentru a vă înscăuna şef peste un partid rupt de realitatea cotidiană şi aflat parcă deja în moarte clinică.

Domnilor guvernanţi,

Domnule prim-ministru,

De ce le furaţi viitorul copiilor din localităţile care nu au un primar PNL? De ce trebuie să plătească aceştia cu viitorul lor, răfuielile voastre politice? De ce trebuie să sufere o ţară întreagă pentru simplul fapt că nu v-au votat oamenii? Aşa înţelegeţi să ne pedepsiţi pe toţi cei care nu am crezut în minciunile liberale? Ce urmează? Să ne obligaţi să purtăm o banderolă distinctă pe mână? Să ne limitaţi accesul şi la alimente? Să luam pâine pe cartelă, ca în timpul comunismului? Aşa arată România aceea normală despre care vorbeaţi în campanie?

Nu vă este ruşine să vă uitaţi în ochii copiilor cărora le furaţi banii de alocaţii, cărora le furaţi viitorul doar pentru că părinţii acestora nu au căzut pradă fantasmagoriilor liberale?

Poate nu aţi înţeles, domnilor guvernanţi, peste 80% dintre români consideră că Superman merge într-o direcţie greşită!

Domnul Vasile Nagy:

Declaraţia mea politică se numeşte "Marele protest din 2 octombrie 2021" şi vizează un subiect extrem de important.

Protestul din 2 octombrie nu a avut o temă specifică, ci a fost determinat de tot valul de nemulţumire populară generat de acţiunile iresponsabile ale guvernanţilor. A fost un protest al tuturor românilor care s-au săturat de restricţii, s-au săturat de preţurile mărite la utilităţi şi combustibili.

Mii de persoane au participat sâmbătă, 02.10.2021, la proteste în Piaţa Victoriei şi în Piaţa Universităţii din Bucureşti faţă de măsurile de prevenire a răspândirii coronavirusului SARS-COV-2. Au fost proteste şi în alte multe oraşe din ţară.

AUR a participat la acest mare protest naţional şi s-a alăturat celor nemulţumiţi de facturile mărite la energie, alături de cei care nu vor să fie vaccinaţi obligatoriu, alături de cei care nu vor introducerea certificatului verde, alături de studenţii care nu sunt lăsaţi să intre în cămine decât pe baza dovezii de vaccinare, alături de toţi cei care s-au săturat de Florin Cîţu şi de guvernul de incompetenţi pe care l-a condus.

Pandemia nu poate fi pretext pentru încălcarea abuzivă a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti sau pentru încălcarea Constituţiei.

Dreptul la protest şi la liberă exprimare sunt garantate prin Constituţie şi nu pot fi îngrădite decât prin lege.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Educaţia - prioritate pentru Partidul Naţional Liberal"

Ca liberal, consider că educaţia reprezintă piatra de temelie a oricărei societăţi. O democraţie consolidată nu poate exista fără o naţiune educată care să o servească. De aceea, finanţarea sistemului de învăţământ românesc trebuie să fie prioritatea noastră principală. În prezent, bugetul alocat educaţiei valorează aproximativ 3,4% din PIB. În cifre absolute, de la preluarea Ministerului Educaţiei Naţionale de către Partidul Naţional Liberal, bugetul a crescut de la 28,276 miliarde de lei la 31,1 miliarde, costul standard per elev a crescut cu 25% şi, un aspect extrem de important, s-au alocat peste 500 de milioane de lei fondului burselor şcolare, cu un minim de 100 de lei per bursă, astfel încât elevii să nu se mai regăsească în situaţia aberantă şi batjocoritoare de a primi burse de 5 lei, cum era practica în unele UAT-uri. Pandemia provocată de virusul SARS-Cov-2 a avut efecte majore asupra elevilor şi sistemului de învăţământ românesc. Mulţi copii nu au avut posibilitatea de a participa la orele online, provocându-se decalaje nedrepte între generaţii şi, de asemenea, între elevii care aparţin aceleiaşi generaţii.

Întrucât capitalul uman reprezintă o resursă esenţială pentru dezvoltarea durabilă a unei economii, demonstrându-se că orice an în plus de şcoală reprezintă un venit mai mare, România trebuie să coreleze sistemul educaţional cu nevoile şi realităţile economice actuale. Finanţarea educaţiei timpurii de calitate nu reprezintă altceva decât o investiţie strategică cu randament excepţional pe termen lung. În acest scop, parteneriatul dintre autorităţile naţionale, judeţene şi locale, întreprinderi, organizaţii non-profit, profesionişti şi părinţi este crucial pentru a oferi fiecărui copil, în special celor vulnerabili, şansa la un viitor mai bun.

Creşterea fondurilor consacrate sectorului educaţiei este o investiţie reală, pentru că reprezintă o investiţie în copii, în viitorul şi bunăstarea ţării. Îmbunătăţirea accesului şcolar şi a calităţii educaţiei este corelată în mod direct cu dezvoltarea economică, iar studiile au demonstrat faptul că educaţia reprezintă unul din factorii cheie care promovează creşterea economică, în baza rolului său de a consolida productivitatea. Un sistem al educaţiei performant nu aduce contribuţii numai la nivel economic, beneficiile sale manifestându-se, totodată, prin reducerea nivelului sărăciei, prin diminuarea violenţei asupra femeilor şi copiilor, prin reducerea nivelului de corupţie, printr-o guvernare mai bună şi o democraţie mai puternică deopotrivă.

Crucială în acest demers este iniţiativa Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, "România Educată", proiect menit să susţină reaşezarea societăţii pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului fundamentată pe performanţă, muncă, talent, onestitate şi integritate. "România Educată" s-a bazat pe o largă consultare, întrucât şi-a propus de la început să coaguleze o parte cât mai mare din populaţia ţării în jurul iniţiativei de a construi împreună un viitor pentru educaţia din România - un viitor aşa cum românii şi-l doresc. O componentă esenţială pentru asigurarea unui sistem de educaţie fezabil şi performant şi implementarea filosofiei şi ţintelor din iniţiativa domnului preşedinte o reprezintă finanţarea prin PNRR. Astfel, se alocă pentru "România Educată" peste 12% din bugetul total al PNRR, peste media europeană îndreptată către segmentul educaţional, de 10%.

Educaţia viitorului României nu mai poate fi neglijată, aşa cum a fost de către PSD. Noi, liberalii, am demonstrat că ne pasă şi acţionăm în consecinţă şi în acest domeniu vital.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 192 de colege şi colegi.

Ordinea de zi pentru astăzi şi programul de lucru au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei.

La ordinea de zi avem înscrise dezbateri asupra iniţiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Şi întreb liderii, dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu.

Dacă nu sunt observaţii, înainte de a începe dezbaterile, conform celor convenite în Comitetul liderilor şi în Biroul permanent, dau cuvântul domnului deputat Varujan Pambuccian, cu prilejul Zilei limbii, alfabetului şi culturii armene.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Când ne-am hotărât să avem în România o zi a limbii, alfabetului şi culturii armene, mie şi lui Varujan Vosganian ne-a fost destul de uşor să găsim un eveniment din istoria poporului armean de care să o legăm, şi aceasta este Ziua Sfinţilor Traducători. Mai greu a fost să stabilim o dată pentru aceasta, pentru că în Biserica Armeană sărbătorile au loc în ziua de repaus cea mai apropiată evenimentului sărbătorit, restul zilelor săptămânii fiind pentru muncă. În anul 2019, atunci când Parlamentul României a adoptat legea - pentru care vreau să le mulţumesc tuturor colegilor care sunt astăzi în sală şi care au fost atunci în sală şi au votat "pentru", Ziua Sfinţilor Traducători a fost 12 octombrie; şi aşa a rămas.

Acum, sigur, o să vă întrebaţi de ce pentru noi este atât de importantă această zi, Ziua Sfinţilor Traducători, şi am să vă spun pe scurt de ce. Pentru că în secolele I şi II ale Erei Creştine, o mare parte a poporului armean a adoptat aproape spontan noua religie care începuse să se răspândească prin părţile locuite de acesta. Propovăduită de Sfinţii Apostoli Tadeu şi Bartolomeu, religia creştină avea să devină în anul 301 singura religie a Regatului Armeniei, statul armean devenind primul stat creştin al lumii. Numai că exista o problemă - Biblia, aşa cum era citită în Biserica Armeană, era o traducere a acesteia în limba greacă. Pentru Sfântul Grigore Luminătorul, primul Catolicos şi Patriarh Suprem al tuturor armenilor, şi pentru regele Drtat I, cei care proclamaseră religia creştină ca singura religie a regatului, accesul direct al poporului la Biblie era un lucru extrem de important. Mai mult, dacă se menţinea limba greacă ca limbă liturgică, riscul pierderii limbii armene şi al asimilării culturale era enorm. De aceea, oamenii aceştia au hotărât să înfiinţeze un ordin călugăresc care să facă din religia creştină o religie naţională.

S-a creat - şi nu suntem un caz singular în istorie - o legendă a căutării unui alfabet armean străvechi pierdut, dar cu un sâmbure de adevăr în tentativele de creare a unui asemenea alfabet în secolele care precedaseră declararea statului armean ca stat creştin. În anul 405, Mesrop Maştoţ a venit cu soluţia: un alfabet care acoperea întregul spectru fonetic al limbii armene - sunt sunete, de exemplu, ca dz, care nu puteau să fie acoperite de alfabetele existente, rhî -, inspirat din alfabetele aramaic şi grec, dar absolut original. Până în anul 425, întreaga Biblie era tradusă în limba armeană, iar în biserică se vorbea doar limba armeană. Au urmat secole în care ştiinţa şi cultura lumii au devenit accesibile tuturor armenilor, prin traduceri foarte bine făcute şi prin alfabetizarea poporului, fiind astfel democratizat nu doar accesul la religia creştină, ci şi accesul la ştiinţă şi la cultură; la ştiinţa şi la cultura lumii. Lucrul acesta avea să rodească, de-a lungul unei istorii destul de zbuciumate, care nu a oferit decât rareori liniştea care dă amplitudine creşterii culturale, mulţi dintre armeni au luat de atunci încolo calea profesionalizării lor în matematică, literatură, muzică, medicină şi ştiinţe naturale. Şi lucrul acesta a arătat justeţea raţionamentului iniţial al regelui şi al Catolicosului. Poporul armean, cu o vechime atestată de peste patru milenii, îşi reclădea o cultură naţională întemeiată pe religia creştină, pe limbă şi pe alfabet.

Şi, vedeţi, poate că nu este întâmplător faptul că prima frază din Biblie tradusă în limba armeană şi scrisă în noul alfabet este din Pildele lui Solomon şi sună aşa - "Folositoare pentru cunoaşterea înţelepciunii şi a stăpânirii de sine".

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

(Domnul deputat Georgel Badiu solicită să ia cuvântul.)

Domnule Badiu, pe procedură doriţi să interveniţi?

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voiam să solicit colegilor să retrimitem la comisie două PL-x-uri - la punctul 41 şi punctul 42. E vorba de PL-x...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat...

Domnule deputat, am rugămintea - să apropiaţi microfonul, că e gălăgie în sală şi nu reuşesc să vă aud.

Domnul Georgel Badiu:

Da, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimaţi colegi,

O să vă rog să luaţi loc.

Colegii...

Domnule Toma, haideţi, vă rog, că nu îl aud pe colegul. (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Deci, voiam să cer colegilor să retrimitem la comisie două PL-x-uri, de la punctul 41 şi punctul 42 - PL-x 379 (Proiectul de Lege de modificare a Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European; PL-x 379/2015) şi PL-x 376 (Proiectul de Lege pentru modificarea art. 27 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României; PL-x 376/2015.) E vorba de reducerea numărului de semnături pentru alegerile pentru Parlamentul European şi pentru alegerea preşedintele României.

Având în vedere faptul că ne confruntăm cu o grămadă de probleme pandemice şi nu se ştie câţi ani şi cum o să mai evolueze lucrurile în lumea aceasta, aşa că... cred că ar fi necesar să ne mai gândim un pic şi să luăm un pic nişte măsuri în consecinţă.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, numărul PL-x-ului şi numărul curent de pe ordinea de zi?

Domnul Georgel Badiu:

La punctul 41 şi punctul 42 - PL-x 379 şi PL-x 376.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Aveţi acordul liderilor pentru aceste propuneri?

Domnul Georgel Badiu:

Nu am. Nu am acordul liderilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Şi dumneavoastră propuneţi, în fapt, scoaterea de pe ordinea de zi.

Domnul Georgel Badiu:

Da, scoaterea de pe ordinea de zi şi retrimiterea la comisie, o săptămână.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bun.

Nefiind acordul liderilor, stimaţi colegi, îi rog pe liderii de grup să fie atenţi, supunem votului propunerea domnului Badiu, Grupul AUR, de scoatere de pe ordinea de zi a punctului 41 - PL-x 379.

Vot, vă rog.

Da.

Rezultatul votului: 175 de colegi prezenţi, 20 au votat pentru scoaterea de pe ordinea de zi... (Vociferări.) ...119 au votat contra, 35 - abţinere, un coleg - "nu votez".

Domnule Badiu, colegul secretar îmi atrage atenţia că cele două puncte pe care dumneavoastră le-aţi semnalat, pe ultima formă a ordinii de zi, ar fi la punctele 40 şi 41.

Deci ne referim la PL-x 379, da? În regulă. E punctul 40 de pe ordinea de zi. Şi rog să facă această rectificare.

Iar la punctul 41 solicitaţi scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 376.

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră propunerea de scoatere de pe ordinea de zi, venită din partea Grupului AUR.

Vot, vă rog.

Da.

Rezultatul votului pentru scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 376, aflat la poziţia 41: sunt 184 de colegi prezenţi, 17 au votat pentru, 129 împotrivă, 37 abţineri, 1 - "prezent, nu votez". Propunere respinsă.

Dacă mai sunt alte intervenţii, alte modificări din partea liderilor, la ordinea de zi? Nu.

Vă mulţumesc.

Prin urmare, stimaţi colegi, intrăm în partea de dezbateri.

Aşa cum am precizat încă de la început, avem astăzi respingeri, acolo unde avem rapoarte.

Şi poate la următoarea şedinţă colegii lideri ne vor trimite la respingeri doar acele proiecte la care avem şi rapoarte.

Punctul 3 de pe ordinea de zi, reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 529 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 3 august 2018; Pl-x 228/2018/3.09.2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Ringo Dămureanu, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate sau un coleg de la Comisia pentru administraţie publică, vă rog frumos, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul deputat Nacov.

Mulţumesc.

Domnul Gheorghe Nacov:

În temeiul dispoziţiilor art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Legea pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 529 din 17 iulie 2018.

Legea a fost adoptată de Senat în şedinţa din data de 20 iunie 2018. În data de 26 iunie 2020 a fost trimisă la Preşedintele României, pentru promulgare.

Un număr de 80 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, Grupului parlamentar al Partidului Mişcarea Populară şi deputaţi neafiliaţi au formulat în data de 25 iunie 2018 sesizare de neconstituţionalitate asupra legii trimise la promulgare.

Ca urmare a sesizării de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 529 din 17 iulie 2018, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că prevederile legii sunt neconstituţionale în ansamblul lor.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiilor au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea legii.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii din partea colegilor? Nu.

Prin urmare, vă reamintesc, stimaţi colegi, că avem un raport, al celor două comisii, de respingere.

Legea rămâne la votul final.

Punctul 4 de pe ordinea de zi. (Gălăgie.)

Stimaţi colegi...

Colegii de la Grupul PNL, rugămintea e... (Vociferări.) ...haideţi să luăm loc în sală pentru că e foarte mare... (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Sunt cam zgomotoşi, domnule preşedinte!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Deci... am o rugăminte, luaţi şi dumneavoastră loc, vă rog frumos.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Gata, domnule preşedinte!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog.

Mulţumesc.

Poziţia 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 32/2018 privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al municipiului Braşov, pentru realizarea obiectivului de investiţie "Construire Spital Clinic Regional de Urgenţă Braşov"; Pl-x 651/2020.

Potrivit prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă urmează a fi dezbătută în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Şi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru agricultură sau Comisia juridică, pentru prezentarea raportului comun.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Bîrcă:

Pl-x 651/2020

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi împreună cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 32/2018 privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, în domeniul public al municipiului Braşov, pentru realizarea obiectivului de investiţie "Construire Spital Clinic Regional de Urgenţă Braşov".

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate în fond au hotărât - cu majoritate de voturi, la Comisia juridică, şi cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, la Comisia pentru agricultură - să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul de respingere al propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale?

Nu sunt intervenţii.

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 330/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Ştiu că avem alte urgenţe sanitare pe cap, în această perioadă, dar cred că este important să vă explic un pic de ce acest proiect este la fel de important şi pe vreme de pace sanitară.

Acest chestionar de satisfacţie a pacientului, acest mecanism de feedback care funcţionează parţial sub forma unui ordin de ministru emis în 2016 este, dacă vreţi, legătura dintre pacient şi actul medical, şi calitatea actului medical.

În acest moment, pacienţii români din spitalele româneşti nu au niciun fel de formular sau de mecanism la dispoziţie pentru a-şi exprima satisfacţia sau insatisfacţia, cu excepţia acestui formular de 10 întrebări, pe care îl primesc electronic, pe telefon, după externare, care este securizat prin STS, de care răspunde Ministerul Sănătăţii şi care este un instrument foarte bun pentru a colecta date şi feedback, repet, despre satisfacţia pacientului din perspectiva actului medical prestat de unitatea spitalicească în care a fost.

Acum, sunt două argumente pentru care acest proiect este propus astăzi la respingeri.

Primul este că există deja un ordin de ministru care îl reglementează.

Da, într-adevăr, există un ordin de ministru, care, din păcate, nu are sancţiuni şi care, din păcate, nu este respectat aşa cum ar trebui să fie de managerii din spitalele româneşti.

Un alt motiv este că nu managerii ar trebui să se ocupe de implementarea acestui mecanism de feedback.

Într-adevăr, acest mecanism, cum spuneam, există, este implementat deja de Ministerul Sănătăţii, iar managerii ar trebui doar să se asigure că acest formular este primit de pacienţi la externare.

Cum spuneam, el există, funcţionează. De exemplu, la Institutul pentru Sănătatea Mamei şi Copilului acest formular funcţionează, dar acolo este un manager care este, să spunem, responsabil faţă de ceea ce înseamnă feedback şi act medical.

Din păcate, v-am spus, acest mecanism nu funcţionează la nivel de ţară, nu funcţionează la nivel de sistem.

Eu vă invit totuşi să susţinem acest proiect pentru că nu face rău nimănui; dimpotrivă, nu obligă pe nimeni dintre manageri sau dintre cei din conducerea spitalului la acte reprobabile legate de relaţia cu pacientul. Dimpotrivă, ne poate oferi o imagine foarte clară asupra sistemului sanitar şi cum funcţionează.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea Comisiei pentru sănătate şi familie?

Vă rog, domnule ministru, pentru prezentarea raportului.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, trimisă cu adresa Pl-x 330 din 22 mai 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei juridice; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; punctele de vedere negative ale Guvernului din 2018 şi 2020.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule doctor Tătaru.

Dezbateri generale.

Înscris la cuvânt, domnul doctor Muncaciu, Grupul AUR.

Vă rog, domnule doctor.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această propunere legislativă are merit, în sensul că, într-adevăr, este necesar un feedback de la pacienţi.

Problema este că în lumea civilizată s-a trecut la o fază superioară. În ce sens? În sensul că, de exemplu, în Statele Unite ale Americii, la capitolul, cum să spun eu, satisfacţia pacientului, aceste formulare şi punctajul acestor formulare a început să fie criteriu de acordare a banilor la medicare. Deci spitalelor care aveau foarte proaste opinii ale pacienţilor li se reduceau rambursarea de la medicare.

De aceea - e adevărat că în sistemul nostru nu se poate aplica, dar se poate adapta, ideea rămâne - atunci când pacienţii au o părere foarte proastă despre un spital ceva trebuie făcut.

Cum luăm noi informaţia aceasta? Acest Pl-x are acest merit.

Noi va trebui să ne gândim însă foarte serios pentru că satisfacţia pacienţilor noştri din spitalele din ţară este probabil la cele mai joase niveluri din cauza conducerii Ministerului Sănătăţii şi celor responsabili. Aceasta este părerea mea.

Dar vom reveni cu un alt Pl-x, pentru că ideea are merit, vă spun.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule doctor.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond vine cu o propunere de respingere.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea prevederilor art. 38 alin. 3 din LEGEA-CADRU Nr. 153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; Pl-x 608/2018.

Raportul.

Reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Doamna Ţoiu e?

Doamna Oana-Silvia Ţoiu (din sală):

Este, este!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 608/2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative privind modificarea şi completarea prevederilor art. 38 alin. 3 din LEGEA-CADRU Nr. 153/2017.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 cu o nouă literă, preconizându-se acordarea unei majorări salariale pentru personalul cu studii superioare de specialitate din cadrul Centrului Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară - CENAFER, începând cu octombrie 2018.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune raport de respingere a propunerii legislative.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt înscrieri.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru completarea Legii-Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 502/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului?

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 502/2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru completarea Legii-Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Obiectul de reglementare este completarea Anexei nr. IX la Legea nr. 153/2017, în sensul majorării cu 1,5 puncte a coeficientului de salarizare pentru primarii şi viceprimarii localităţilor din perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" prevăzute în anexa la H.G. nr. 395/1996.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic şi Social, punctele de vedere negative ale Guvernului, atât din 2019, cât şi din 2020.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaţilor a prezentului raport de respingere a proiectului de lege, având în vedere următoarele:

- Indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică reprezintă unica forma de remunerare a funcţiilor de demnitate publică şi se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în Anexa IX cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare. Coeficienţii prevăzuţi pentru funcţiile alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale sunt stabiliţi în funcţie de numărul de locuitori din unităţile administrative;

- Majorarea coeficienţilor pentru funcţiile de primar şi viceprimar din localităţile cuprinse în perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" ar fi discriminatorie faţă de restul persoanelor care îndeplinesc aceleiaşi funcţii şi chiar faţă de restul persoanelor care sunt supuse aceloraşi condiţii de izolare şi ar genera solicitări similare din partea acestora, fapt care va conduce la cheltuieli suplimentare.

Propunerea este de raport de respingere.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte.

Văd că nu sunt colegi care s-au înscris la dezbateri generale.

Proiectul de lege rămâne la votul final cu raport de respingere.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 32/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor sunt colegi care doresc să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 32/2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, urmărindu-se ca salariile de bază ale personalului Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi ale personalului din unităţile de cercetare-dezvoltare subordonate acesteia să fie stabilite la nivelul salariilor de bază prevăzute pentru aceste categorii de personal pentru anul 2022.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic şi Social şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaţilor a prezentului raport de respingere a proiectului de lege.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Nu sunt colegi care s-au înscris la dezbateri generale.

Prin urmare, proiectul de lege rămâne la votul final cu propunere de respingere.

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007; PL-x 369/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Rog reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să dea citire raportului.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu dispoziţiile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 4 lit. j) şi art. 28 alin. (2) lit. i) din Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007, în scopul instituirii unor măsuri urgente în domeniul social şi economic, având în vedere situaţia excepţională determinată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul României.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

Acesta face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt înscrieri.

Prin urmare, stimaţi colegi, proiectul de lege rămâne la votul final cu propunere de respingere.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind acordarea indemnizaţiei de scurtă durată; PL-x 587/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului de înlocuire.

Vă rog, doamnă preşedinte Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ca urmare a înţelegerii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din decembrie 2020, Proiectul de Lege privind acordarea indemnizaţiei de scurtă durată a fost retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, prin adresa PL-x 587/2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru acordarea unei indemnizaţii de scurtă durată, pe o perioadă de până la 12 luni de la ridicarea stării de urgenţă/de asediu, salariaţilor cărora li se modifică programul normal de lucru cu un program de muncă redus, de către angajator, în temeiul art. 41 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

În urma reluării dezbaterilor, în iunie 2020, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea este de respingere a proiectului de lege, întrucât măsurile propuse au făcut obiectul altor acte normative, care sunt în vigoare.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dacă sunt intervenţii din partea colegilor? Nu.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului de lege, care rămâne la votul final.

Punctul 11 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru instituirea "Anului Promovării Lecturii" în România - 2020; PL-x 197/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, reprezentantul Comisiei pentru cultură.

O să-l rog pe domnul secretar Buican să ne ajute cu prezentarea raportului suplimentar.

Domnul Cristian Buican:

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru instituirea "Anului Promovării Lecturii" în România - 2020, transmis cu adresa PL-x 197 din 29 aprilie 2020.

Iniţiativa legislativă a fost transmisă spre dezbatere şi avizare Comisiei pentru buget, Comisiei pentru învăţământ, Comisiei juridice şi Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 23 aprilie 2020, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură a propus plenului Camerei Deputaţilor adoptarea, cu amendamente, a proiectului de lege.

În şedinţa din 26 mai 2021, iniţiativa legislativă a fost retrimisă comisiei sesizate în fond, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi, întocmirea unui raport suplimentar de respingere a proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat Buican.

Din online, înscris la cuvânt la dezbateri generale, domnul deputat Ioan Vulpescu, Grupul PSD.

Domnul Ioan Vulpescu (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu mă miră că în octombrie 2021 votăm respingerea unui proiect de lege potrivit căruia anul 2020 trebuia să fie declarat "Anul promovării lecturii", în contextul în care actuala guvernare a promis, în 2020, că va sprijini sectorul cultural.

Avem de-a face, fără îndoială, cu o guvernare atemporală.

Pe de altă parte, ar trebui să remarcăm că şi anul 2019 a fost "Anul Cărţii". O aniversare mai mult simbolică, pentru că în plan factual "Anul Cărţii" a fost doar un alt an greu şi ruşinos pentru piaţa românească de carte.

În anul 2020, "Anul promovării lecturii", am înregistrat o scădere a pieţei de carte cu aproximativ 10 procente faţă de anul 2019, în timp ce ţări precum Norvegia, Suedia sau Finlanda înregistrau creşteri cu 10%, în acelaşi an pandemic, faţă de anul precedent.

Soluţia minune a acestor ţări, politicile publice, declararea cărţii drept un produs esenţial şi tratarea librăriilor drept spaţii şi servicii esenţiale, acestea sunt soluţiile magice la care apelează acele ţări în care cultura stă la loc de cinste în cadrul procesului de guvernare.

În tot acest timp, noi votăm aniversări simbolice menite să marcheze vidul măsurilor şi soluţiilor reale.

Ţin să vă reamintesc pe această cale că 2015 a fost anul în care am depus un amendament la Codul fiscal, în urma căruia TVA pentru cărţi, manuale şcolare şi alte produse culturale a fost redusă la 5%. Este ultima măsură pe care un guvern sau un parlament au luat-o pentru a susţine cartea şi lectura. Dar, desigur, anul 2020 va fi fost "Anul promovării lecturii".

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule ministru.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PNL, pe domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cum ştim, legile au efecte pentru viitor. Iată că acum suntem puşi în faţa unei legi care ar crea efecte pentru trecut.

Cred că este un lucru nou, un lucru de încurajat. Cam aşa se derulează lucrurile în Parlamentul României. Adoptăm legi pentru 2020, pe care le respingem în 2021, ca să spunem aşa.

Cu privire la fondul legii, nu cred că ar fi foarte multe de spus, dar e foarte bine.

Poate, domnule Florin Roman, că aţi fost foarte preocupat în mandatul trecut de Centenar, poate iniţiem şi o lege cu privire la anul 2018 şi putem coborî tot mai mult în timp în această direcţie.

Poate că este un bun început. E un început în toate, e un început să vedem ceea ce înseamnă şi aplicabilitatea unor legi către trecut.

În rest, păcat că o respingem şi păcat că timpul trece mult prea repede atât în Parlamentul României, cât şi peste tot prin lume.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

N-am înţeles cum adoptăm în 2020 şi o respingem în 2021!

Vă rog, domnule Burduja.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Permiteţi-mi să fac o corectare.

Este o lege destinată anului 2020, pe care o respingem în anul 2021. Dar, în acelaşi timp, puteam, în anul 2021, să votăm, iată, adoptarea pentru anul 2020, doar că o respingem. Aceasta v-am spus!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

E cu totul altceva.

Mulţumesc pentru precizări.

Vă rog, domnule Burduja.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt.

Românii citesc mai puţin de cinci minute pe zi.

35% dintre români declară că nu au citit niciodată o carte.

Avem, de departe, cea mai mică piaţă de carte din Uniunea Europeană. Doar 20% dintre români citesc o dată pe lună şi 8% citesc zilnic.

E o iniţiativă, pe fond, bună.

De asemenea, mai avem "Ziua naţională a lecturii", şi le mulţumesc tuturor grupurilor care au susţinut-o până acum şi sper să o trecem cât de curând, şi iniţiativa de reducere a TVA-ului la 5% pentru cărţile electronice. De asemenea, mulţumesc pentru suport.

Pentru acest "An al lecturii" ne putem gândi, poate la anul următor, să reintroducem o iniţiativă similară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

E înscris la cuvânt domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aveam de gând să intervin, dar pentru colegii mai noi care n-au fost aici în mandatul trecut, vă spun că au fost legi pentru "Anul lecturii" şi în anul 2018, şi în 2019, şi ar trebui să vedem, statistic, dacă faptul că Parlamentul emite legi pentru "Anul lecturii" rezultă în mai multă lectură în România.

Că se vorbeşte mai mult despre cărţi cumpărate spre lectură, e bine, dar mai este şi un pericol, al formelor fără fond. Pentru o ţară cu aşa de mulţi analfabeţi funcţional, în loc să investim, din punct de vedere al resurselor Executivului, în educaţie şi în învăţământ, noi facem legi.

De aceea, şi pentru toate motivele care au fost adăugate de antevorbitorii mei, cu privire la incoerenţele legislative, ar trebui să spunem stop acestui joc al ipocriziei şi să investim mai mulţi bani în educaţia reală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că avem o propunere de respingere din partea comisiei sesizate în fond.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 12 de pe ordinea de zi, reexaminarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 377 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017; PL-x 107/2017/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea legii.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru constituţionalitate.

E aici domnul preşedinte? Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

PL-x 107/2017

Raport comun asupra Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu legea mai sus menţionată, aflată în procedură de reexaminare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea pentru respingerea ordonanţei de urgenţă, aflată în procedură de reexaminare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au reexaminat legea în şedinţa din ziua de 5 mai 2021.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea şi documentele anexate în şedinţa din data de 2 iunie 2021.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii? Nu.

Vă reamintesc că nu avem amendamente admise sau respinse, prin urmare legea rămâne la votul final.

Punctul 13 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 4³ din Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi a Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; Pl-x 592/2020; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru apărare, Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 4³ din Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi a Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ avizează negativ propunerea legislativă.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil propunerea legislativă.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cele trei comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterii propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Avem o înscriere la cuvânt din online, doamna Vetuţa Stănescu, deputat al PNL.

Ne auziţi, doamnă deputat?

Doamna Vetuţa Stănescu (prin audioconferinţă):

Da, cred că este o greşeală!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă auzim, vă rog!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

E o greşeală!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

A, e o greşeală!

Invit la cuvânt, atunci, din partea Grupului AUR, pe colegul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Această iniţiativă legislativă pleacă de la constatarea corectă că prelungirea stării de alertă, prin hotărâre de Guvern, nu este constituţională, nu este legală, deoarece o hotărâre de Guvern nu este lege, nu are caracter de lege, ci are un caracter administrativ, de organizare a executării unei anumite legi.

Ca atare, această iniţiativă este întărită şi de decizii ale Curţii Constituţionale şi ale instanţelor de fond, care ne arată că, altfel spus, prelungirea stării de alertă care presupune încălcarea sau limitarea, condiţionarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale nu poate fi făcută decât prin lege şi trecută prin Parlament.

Propunerea iniţiatorilor este lăudabilă şi are scopul de a ne aduce în legalitate, în constituţionalitate. Propunerea lor este ca acest lucru să fie făcut prin ordonanţă de urgenţă guvernamentală, lucru cu care nu suntem de acord. Prelungirea stării de alertă poate fi făcută de către un Guvern independent, responsabil, cu bune intenţii, capabil, printr-un proiect de lege trecut în regim de urgenţă prin Parlament şi supus dezbaterii.

Deci nu suntem de acord cu prelungirea lui printr-o ordonanţă de urgenţă guvernamentală, însă suntem de acord cu trecerea lui prin Parlament, până la urmă chiar şi sub forma asta, pentru că în felul acesta apele s-ar clarifica şi s-ar vedea cine în acest Parlament susţine necondiţionat, adică prin hotărâre de Guvern, la propunerea CNSU, încălcarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale şi cine joacă un rol duplicitar.

Se declară pentru aceste libertăţi, dar în realitate dă puterea de decizie în mâna unui Guvern responsabil şi corupt.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Mergem mai departe, stimaţi colegi.

Punctul 14 de pe ordinea de zi, reexaminarea Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 591 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 28 septembrie 2020; PL-x 288/2020/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea legii.

Întreb dacă dintre iniţiatori doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru constituţionalitate sau Comisia pentru agricultură, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

PL-x 288/2020/2021

Raport comun asupra Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile.

Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate cu dezbaterea legii.

Guvernul României a trimis în data de 17 iunie 2020 o sesizare de neconstituţionalitate referitoare la prevederile legii.

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 591/2020 a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată asupra legii şi a constatat că legea este neconstituţională în ansamblul său.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au reexaminat legea în şedinţa din 7 aprilie 2021.

Comisia pentru constituţionalitate a reexaminat legea în şedinţa din data de 8 septembrie 2021.

Membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt colegi care s-au înregistrat.

Vă reamintesc că în raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea legii.

Legea rămâne la votul final.

Punctul 15 de pe ordinea de zi, reexaminarea Legii privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi şi Crişan, judeţul Tulcea, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 636 din 23 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 934 din 12 octombrie 2020; PL-x 527/2019/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi sau al Comisiei pentru administraţie publică sau al celei de constituţionalitate, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, care dintre colegi?

Domnul Ringo Dămureanu:

PL-x 527/2019/2021

Raport comun asupra Legii privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi şi Crişan, judeţul Tulcea.

Comisia pentru constituţionalitate, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu legea aflată în procedură de reexaminare.

Preşedintele României a formulat sesizare de neconstituţionalitate asupra legii trimisă la promulgare.

Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 636, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că prevederile legii sunt neconstituţionale în ansamblul lor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au reexaminat legea sus-menţionată în şedinţa desfăşurată în sistem mixt, din ziua de 15 aprilie 2021.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi-au desfăşurat lucrările în sistem mixt în şedinţa din 20 aprilie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea aflată în procedură de reexaminare şi documentele anexate, în şedinţa din data de 6 iulie 2021.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi şi Crişan, judeţul Tulcea.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

O invit la cuvânt pe doamna deputat Özmen, Grupul USR.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege 527/2019, care are ca obiect reexaminarea Legii privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi şi Crişan, judeţul Tulcea, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 636 din 23 septembrie 2020, care a constatat neconstituţionalitatea proiectului de lege, la cererea formulată de Preşedintele României, precum şi raportul dat de către Comisia pentru constituţionalitate.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Grupul USR va vota pentru respingerea acestei legi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, legea rămâne la votul final cu raport de respingere.

Punctul 16 de pe ordinea de zi, reexaminarea Legii pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Vrancea, în domeniul public al Judeţului Vrancea şi în administrarea Consiliului Judeţean Vrancea, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 640 din 23 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 934 din 12 octombrie 2020; PL-x 568/2019/2021.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru constituţionalitate - pentru prezentarea raportului.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

PL-x 568/2019/2021

Raport comun asupra Legii pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Vrancea, în domeniul public al Judeţului Vrancea şi în administrarea Consiliului Judeţean Vrancea.

Comisia pentru constituţionalitate, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu legea mai sus menţionată, aflată în procedură de reexaminare.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 10 iunie 2020. În 15 iunie a fost trimisă la Preşedintele României, pentru promulgare.

Guvernul României şi Preşedintele României au formulat sesizare de neconstituţionalitate asupra legii trimise la promulgare.

Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 640, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că prevederile legii sunt neconstituţionale în ansamblul lor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au reexaminat legea în şedinţa din ziua de 15 aprilie 2021.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au reexaminat legea în şedinţa din 20 aprilie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea aflată în procedură de reexaminare şi documentele anexate, în şedinţa din 7 iulie 2021.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea legii.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Legea rămâne la votul final cu raport de respingere.

Punctul 17 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 251/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Rog reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială să dea citire raportului.

Vă rog, doamna Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 251/2021, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea lit. d) a alin. (1) şi a lit. d) a alin. (3) ale art. 56, urmărindu-se, potrivit expunerii de motive, aplicarea prevederilor legii în mod nediscriminatoriu pentru angajaţii din sectorul naval.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, punctul de vedere negativ al Guvernului, precum şi celelalte avize.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaţilor a prezentului raport, de respingere a propunerii legislative, întrucât normele propuse prevăd condiţii noi, mai favorabile, cu privire la stagiile de cotizare ale personalului din sectorul construcţii nave, generând astfel posibilitatea pensionării unui număr însemnat de persoane, care ar conduce la un impact financiar semnificativ asupra bugetului de stat. Iniţiatorii nu precizează sursele de finanţare necesare aplicării măsurilor propuse.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dezbateri generale?

Nu sunt intervenţii.

Propunerea legislativă rămâne la votul final cu raport de respingere.

Punctul 18 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru completarea Legii nr. 170/2010 privind impozitul specific unor activităţi; PL-x 355/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Rog Comisia pentru buget, finanţe, bănci să prezinte raportul.

Doamna deputat Horga, vă rog.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru completarea Legii nr. 170/2010 privind impozitul specific unor activităţi

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 355 din 10 iunie 2020, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru completarea Legii nr. 170/2010 privind impozitul specific unor activităţi.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare prelungirea, ca urmare a situaţiei determinate de pandemia de COVID-19, a termenelor de plată ale unor obligaţii fiscale, scadente în prima parte a anului 2020 şi prevăzute de Codul fiscal şi de Legea nr. 170/2016 - adică impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe veniturile din salarii, contribuţii CAS/CASS, TVA sau impozitul pe clădiri, până la data de 25 iulie 2020 sau până la o dată ulterioară, stabilită prin hotărâre a Guvernului, pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi corespunzătoare anumitor coduri CAEN.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a proiectului de lege menţionat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Proiectul de lege rămâne la votul final cu raport de respingere.

Punctul 19 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 29¹ din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004; PL-x 56/2018.

Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru industrii şi servicii sau al Comisiei pentru agricultură şi silvicultură.

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc.

PL-x 56/2018

Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 29¹ din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, din următorul considerent - art. 29¹ din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogat prin Legea nr. 158/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2013 privind modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru modificarea literei e) a alineatului (6) al articolului 3 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dezbateri generale.

Înscrisă la cuvânt, doamna deputat Özmen Oana-Marciana, Grupul USR.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere proiectul legislativ care are ca obiect abrogarea art. 29¹ din Legea îmbunătăţirilor funciare, care a fost abrogat, precum şi raportul comun al celor trei comisii - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică - care a propus respingerea proiectului legislativ.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Grupul USR va vota pentru respingerea proiectului de lege.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Prin urmare, proiectul de lege rămâne la votul final cu raport de respingere.

Punctul 20 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind regimul juridic al patrimoniului sindical din România; Pl-x 654/2009.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind regimul juridic al patrimoniului sindical din România.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect reglementarea regimului juridic al unor imobile care au aparţinut patrimoniului sindical şi a procedurii de restituire a acestora. Restituirea bunurilor este prevăzută a se face în natură, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, vor fi stabilite măsuri reparatorii.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil.

Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună un raport de respingere.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Nu sunt înscrieri la cuvânt, la dezbateri generale.

Propunerea legislativă rămâne la votul final cu propunere de respingere.

Punctul 21 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege referitor la procedura privind emiterea somaţiei de plată pentru creanţele necontestate; PL-x 515/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor sunt intervenţii? Nu.

Rog Comisia juridică să ne prezinte raportul.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Raport asupra Proiectului de Lege referitor la procedura privind emiterea somaţiei de plată pentru creanţele necontestate

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege referitor la procedura privind emiterea somaţiei de plată pentru creanţele necontestate.

Conform prevederilor art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unei proceduri privind emiterea somaţiei de plată în scopul simplificării, accelerării şi reducerii costurilor referitoare la creanţe certe, lichide şi exigibile necontestate.

Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative, potrivit punctelor de vedere comunicate în 2016, 2017 şi 2020.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Prin urmare, legea merge la votul final cu propunere de respingere.

Punctul 22 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 46 din Legea 14/2003, Legea partidelor politice, republicată; Pl-x 389/2015.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Doamna Oana Murariu:

În conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, aprobat în şedinţa Birourilor permanente reunite din 29 ianuarie 2015, Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale a fost sesizată, de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, în vederea analizării tuturor iniţiativelor legislative privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003.

Comisia de Cod electoral a iniţiat o propunere legislativă.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile Regulamentului Senatului, ale Regulamentului Camerei Deputaţilor şi ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, toate celelalte propuneri legislative cu obiect de reglementare similar urmează a se respinge.

Comisia de Cod electoral a fost sesizată cu L60/2015 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 46 din Legea 14/2003, Legea partidelor politice, republicată, care face parte din pachetul de legi cu care comisia comună a fost sesizată în vederea dezbaterii şi adoptării unui Cod electoral.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Guvernul României nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat din nou iniţiativa legislativă, în şedinţa din 26 august 2021, şi, cu unanimitate de voturi, au decis să aprobe un raport de respingere.

Prin conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă nu sunt înscrieri la dezbateri generale, propunerea legislativă rămâne la votul final cu raport de respingere.

Mergem mai departe, stimaţi colegi.

Poziţia 23 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010; Pl-x 410/2016.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului suplimentar.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României.

Plenul Camerei Deputaţilor a hotărât, în şedinţa din 28 martie 2017, să retrimită iniţiativa legislativă la Comisia juridică, în vederea reexaminării şi aprobării unui nou raport.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române, în sensul facilitării obţinerii cetăţeniei române de către anumite categorii de persoane.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a avizat negativ.

Guvernul României nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a aprobat, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Nu sunt intervenţii la partea de dezbateri generale.

Prin urmare, propunerea legislativă rămâne la votul final cu raport de respingere.

Punctul 24 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 391/2014.

Suntem în procedură de urgenţă.

Prezentarea raportului.

Vă rog, doamna deputat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere, în 2017 şi 2021, prin care nu susţine adoptarea proiectului de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Proiectul de lege rămâne la votul final cu raport de respingere.

Punctul 25 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii; PL-x 506/2017.

Rog Comisia juridică să prezinte raportul.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative, în 2017. Ulterior, în 2020 şi 2021, a transmis alte două puncte de vedere prin care nu susţine adoptarea proiectului de lege.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Intervenţii la dezbateri generale.

Înscris la cuvânt, domnul deputat Halici Nicuşor, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicuşor Halici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Două chestiuni, aici.

Una, de procedură, aşa, şi să ne mai dea şi de gândit cum stau puterile în ţara asta.

Vedem că Senatul a aprobat iniţiativa, dar, pentru că onor Guvernul a dat un punct negativ, atunci, dumneavoastră propuneţi o respingere.

Să înţeleg că puterea legislativă este subordonată puterii executive, mai nou, în România?

A doua. Observ că ceea ce spuneaţi când eraţi şi dumneavoastră în opoziţie, în legislatura anterioară - dezvoltare, transparenţă, toată lumea la vedere, cu toate obiectele, bunurile şi aşa mai departe - nu se mai aplică atunci când aţi venit la putere.

Mai continuaţi cu această demagogie?

Credeţi că poporul mai poate înghiţi, la nesfârşit, toată această retorică pe care ne-aţi servit-o când eraţi în opoziţie şi astăzi veniţi să faceţi taman invers?

Despre ce e vorba în iniţiativă? Despre faptul că asociaţiile şi fundaţiile trebuie să lucreze, atât cu veniturile, cât şi cu cheltuielile la vedere, trebuie să şi le publice, ca orice persoană publică, sau de drept privat, sau juridică, trebuie să spună care este destinaţia veniturilor şi a cheltuielilor.

Ce vedem noi din partea puterii de astăzi? Faptul că avem persoane - şi aici mă refer la asociaţii şi fundaţii, persoane de drept public - care trebuie să nu respecte ceea ce cu toţii ar trebui să respectăm.

Unde este retorica din opoziţie, de transparenţă? Unde este principiul egalităţii în faţa legii şi a principiilor acestora? Nu ştiu, dumneavoastră cred că le-aţi pierdut oricum.

Din punctul nostru de vedere, o astfel de lege respinsă, prin care asociaţiile şi fundaţiile - şi făcând o paranteză, ştiţi că avem nişte instituţii care se ocupă de spălarea banilor, de criminalitate organizată, care s-au opus vehement unei astfel de respingeri pentru că scapă de sub control inclusiv criminalitatea organizată.

Eu înţeleg că prin asociaţii şi fundaţii este cel mai mult sponsorizat şi susţinut financiar USR... (Aplauze.) ...dar să ajungem să susţinem şi criminalitatea organizată, cu toate nebuniile care vin după ea, mi se pare mult prea mult chiar şi pentru dumneavoastră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Înscris la cuvânt, din partea Grupului USR, domnul deputat Ilie Victor.

Domnul Victor Ilie:

Dragi colegi,

Vă rog să aveţi un pic grijă să nu confundaţi noţiunile.

Transparenţa pe care o cerem de la Guvern, de la Parlament, de la conducătorii ţării nu este nici pe departe cea pe care trebuie să o cerem de la ONG-uri.

ONG-urile ajută acolo unde statul nu poate să ajute.

Da, avem instituţii pregătite să lupte cu criminalitatea organizată, cu spălarea banilor. Ele nu au nevoie de această normă de transparenţă, ele pot să obţină absolut orice document de la aceste ONG-uri dacă au presupuneri că se spală bani acolo sau aşa mai departe.

Nu avem nevoie de această lege.

De fapt, scopul acestei legi este să scoatem din sfera ONG-urilor de utilitate publică acele ONG-uri care se ocupă de civism, tocmai de verificarea activităţii guvernanţilor.

Deci, practic, prin această iniţiativă, PSD voia să dea mai puţină putere ONG-urilor şi mai multă Guvernului.

Nu, dragilor, noi trebuie să dăm mai multă putere societăţii civile, pentru că în ultimii 30 de ani s-a văzut clar că guvernanţii trebuie păziţi din cât mai multe poziţii, inclusiv de ONG-urile care activează în domeniul civismului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Invit la cuvânt pe liderul Grupului deputaţilor PNL, domnul deputat Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect este unul dintre cele mai toxice proiecte depuse de PSD în Era "Dragnea" şi m-aş fi aşteptat să nu ia nimeni cuvântul de la PSD pe acest proiect.

Este, vă repet, un proiect toxic, în raport cu care Grupul PNL s-a opus prin toate forţele.

Dacă ar fi trecut de Camera Deputaţilor, în mod cert l-am fi atacat la Curtea Constituţională. Nu aţi mai apucat. Aţi reuşit să-l treceţi de Senat, unde domnul Şerban Nicolae era fan Liviu Pleşoianu, dar nu aţi mai reuşit să îl treceţi de Camera Deputaţilor. Şi e foarte bine că acest proiect nu a trecut de Camera Deputaţilor, pentru că el urmărea, practic, să instituie un control absurd asupra sferei activităţii organizaţiilor neguvernamentale.

De aceea există un raport de respingere şi vă îndemn pe toţi să votaţi pentru respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Drept la replică sau pe procedură, domnule Halici?

A doua intervenţie, da? Scurtă şi lămuritoare.

Domnul Nicuşor Halici:

Şi scrută, şi lămuritoare, domnule preşedinte de şedinţă, şi tehnică, pentru ca românii să vadă. N-au timp să citească tot ceea ce facem noi aici, dar măcar noi, secvenţial, să le spunem.

Iniţiativa prevede, printre altele, introducerea unui articol suplimentar, art. 48¹, prin care alin. (1): "Asociaţiile, fundaţiile, federaţiile au obligaţia de a publica semestrial până la 31 iulie, respectiv 31 ianuarie, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, declaraţia de venituri şi cheltuieli pentru semestrul precedent".

În alin. (2) se spune ce trebuie să conţină declaraţia.

"Nepublicarea declaraţiei, conform alin. (3), duce la încetarea activităţii de îndată a asociaţiei, fundaţiei sau federaţiei".

Să înţeleg că trebuie unii să fie mai presus de lege?!

Nu mai veniţi şi minţiţi românii, că nu o să ţină. Dovezile sunt aici.

Aşa cum orice societate comercială are obligaţia de a depune declaraţie de venituri şi cheltuieli, din punctul nostru de vedere şi asociaţiile şi fundaţiile au aceleaşi obligaţii.

Pe de altă parte, tocmai vă spuneam în prima intervenţie că în special Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor se plângea că o astfel de excludere de la lege a asociaţiilor şi fundaţiilor le îngreunează munca şi implicit identificarea celor care se ocupă în special de partea neagră, să-i spunem, a activităţii fundaţiilor, şi anume combaterea terorismului, a pornografiei infantile şi a comerţului cu tineri.

Dacă aceasta vreţi să faceţi şi acesta este viitorul pe care îl vedeţi în această ţară, o să vedem dacă românii sunt de aceeaşi părere. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule Halici.

A doua intervenţie din partea Grupului USR, domnul deputat Lupu Andrei-Răzvan.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Domnule Halici, spuneaţi că veniţi cu o intervenţie tehnică. Nu a fost tehnică; îmi permit eu una tehnică.

Aţi fost preşedinte al Comisiei juridice legislatura trecută. Avem înregistrată această iniţiativă de trei ani şi mai bine, din 2017. Aţi avut ocazia, atâta timp cât aţi avut o majoritate în comisie, în Parlament, să treceţi această lege. Dacă dumneavoastră credeţi cu adevărat în ea, de ce aţi aşteptat trei ani, şi acum să veniţi şi demagogic să ne vorbiţi despre cât de bună era ea?!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da, v-a pomenit numele. Vă rog, dreptul la replică.

Domnul Nicuşor Halici:

Păi, se vede că nu prea citiţi înainte de a veni să vorbiţi despre o iniţiativă legislativă.

Au mai fost alte iniţiative legislative, cu acelaşi subiect, şi pentru a nu intra în paralelism legislativ aceasta a aşteptat.

Din păcate, când aţi venit la putere, aţi anulat-o şi pe cea pe care am trecut-o noi cu privire la această exceptare pe care aţi încercat să o impuneţi - şi să fiţi atent la cuvânt, pentru că încă nu sunt extrem de dur sau de aplicat, apropo de aceasta, când spun impunere, că aţi încercat mai mult decât impunere -, dar pentru că nu v-a ţinut, şi noi am inclus atunci asociaţiile şi fundaţiile, nu a mai fost nevoie ca această iniţiativă să fie finalizată, că intram într-un paralelism legislativ.

Numai că atunci când aţi preluat puterea unul dintre primele obiective a fost tocmai să scoateţi asociaţiile şi fundaţiile din această zonă de exceptare.

Cred că nimeni, dar nimeni, indiferent de statut, de tip public, privat, juridic şi aşa mai departe nu trebuie să fie exceptat de la nimic.

În momentul în care există o excepţie, atunci aceasta nu mai este justificată - şi mă refer la lege - de niciun principiu.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule Halici.

Nemaifiind alte intervenţii, propunerea...

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa este perfectibilă.

Nu era cea mai bună iniţiativă care putea fi depusă vreodată.

Personal nu sunt de acord cu încetarea activităţii unei astfel de organizaţii pe motiv că nu a depus raportul de venituri şi cheltuieli. Însă nişte sancţiuni puteau fi introduse şi modificarea acestei iniţiative ne-ar fi dus în acest punct.

Stimaţi colegi de la USR,

Săriţi ca arşii ori de câte ori se încearcă reglementarea ONG-urilor şi a bugetelor pe care le cheltuiesc ONG-urile, şi aici vorbesc de fonduri publice.

Deşi, repet, această iniţiativă nu e cea mai strălucită, pe fond, aşa cum Guvernul şi ministerele trebuie să justifice banii pe care îi cheltuiesc - şi o fac - aşa cum UAT-urile fac asta, aşa cum Parlamentul face asta, aşa cum toată lumea în ţara asta justifică fondurile publice pe care le cheltuieşte, inclusiv noi, ca parlamentari, tot aşa trebuie să justifice şi ONG-urile banii publici pe care îi primesc de la stat.

Acesta este un principiu pe care ar trebui să-l acceptaţi, însă nu îl acceptaţi. Şi nu îl acceptaţi, pentru că vă bucuraţi de banii prin care vă finanţaţi campaniile electorale, prin intermediul unor ONG-uri. Şi aceasta pot să o înţeleg, că sunteţi cinici.

Ce nu înţeleg este că dumneavoastră nu înţelegeţi sau vă faceţi că nu înţelegeţi faptul că pe lângă banii pe care îi primiţi dumneavoastră se finanţează terorismul, aşa cum s-a spus în mai multe rapoarte ale unor organizaţii internaţionale, traficul de carne vie şi multă criminalitate.

Vă bucuraţi pentru banii dumneavoastră, dar nu vă gândiţi la răul pe care-l fac aceste alte ONG-uri care au scopuri, unele dintre ele, nu neapărat lăudabile.

În final, în încheiere, deşi această iniţiativă va fi respinsă astăzi, poate veţi accepta într-un final ca organizaţiile care au fonduri publice să dea raportul pe banii publici pe care îi cheltuiesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule lider.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Proiectul de lege merge la votul final cu raport de respingere.

Punctul 26 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea art. 3 din Legea partidelor politice nr. 14/2003; Pl-x 387/2015.

Vă rog, doamnă deputat, raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Doamna Oana Murariu:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind completarea art. 3 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, trimisă Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi cu adresa Pl-x 387 din 04.05.2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul României nu susţine adoptarea propunerii legislative.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale.

Este înscris la cuvânt domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această lege este din start neconstituţională, ea încalcă dreptul la libertate religioasă şi dreptul la libertate de conştiinţă şi, de asemenea, nesocoteşte un aspect esenţial. România nu este stat laic, România este un stat, conform Constituţiei, care recunoaşte 18 culte religioase şi recunoaşte dreptul la libera expresie a conştiinţei religioase a fiecărei persoane. După cum ştim, fiecare dintre noi are dreptul să creadă în Dumnezeu, să exercite o anumită credinţă religioasă şi, de asemenea, are şi dreptul să nu aibă vreo credinţă de natură religioasă. Acestea sunt lucruri fundamentale care derivă din dreptul constituţional românesc. Şi spun acest lucru gândindu-mă la aspectul libertăţilor fundamentale şi aspectul conform căruia, în România, dreptul la libertate, indiferent dacă este liberate de expresie, libertate de conştiinţă şi, evident, libertate religioasă este unul inalienabil, imprescriptibil şi care nu poate fi atacat sub nicio formă în cadrul sistemului juridic ori administrativ.

Dar mai există un aspect şi trebuie să-l enunţăm şi pe acesta - o spun în calitate de creştin-ortodox asumat - mi se pare foarte important ca în politică, la fel cum este un lucru nobil, un lucru absolut legitim şi absolut care ţine de exerciţiul liberului arbitru al fiecăruia, acela de a ne exprima credinţele religioase, de a ne exprima valorile de natură religioasă ori lipsa acestora, cred că este foarte important ca în activitatea noastră politică să nu denaturăm sacrul, să nu ne folosim niciodată de credinţa religioasă în scopul manipulării şi în scopul obţinerii unor foloase cu caracter electoral ori foloase materiale.

Credinţa este sfântă, credinţa este fundamentală. De aceea cred că în tot ceea ce facem noi în politică este esenţial să nu târâm în mocirlă, să nu târâm în jocuri meschine şi mărunte acele lucruri care ne definesc şi care fac parte din conştiinţa superioară a umanităţii şi care pe undeva reprezintă elementul care deosebeşte omul de existenţa, să-i spunem, axată exclusiv pe materialism.

Ca atare, o astfel de lege este, din punctul meu de vedere, imposibilă şi impracticabilă constituţional şi legal şi este fundamental să respectăm dreptul fiecărui român, indiferent de credinţa sa, la libertate de conştiinţă şi libertate religioasă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog, domnul deputat Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem o lege, acest Pl-x, această iniţiativă a fostului parlamentar al PSD, Remus-Florinel Cernea.

Este un exemplu de viziune neomarxistă - şi vom vedea de ce -, ce prevede interzicerea simbolurilor religioase specifice unui anumit cult şi a mesajelor electorale cu caracter religios în campaniile electorale. Este evident că autorul ţinteşte în primul rând sau aproape exclusiv la simbolurile creştin-ortodoxe.

Acest iniţiator, Remus Cernea, a fost promovat pe listele PSD. Iniţiativele dânsului au un puternic caracter neomarxist şi vom vedea de ce.

În primul rând, chiar promotorul lui, preşedintele PSD de la acea vreme, avea un cult al personalităţilor neomarxiste, cum era sinistrul Che Guevara.

Regăsirea unor parlamentari pe listele unui partid defineşte, putem spune, ideologia acelui partid.

Care sunt argumentele acestei iniţiative?

Cultele sunt autonome faţă de stat, sunt egale în faţa legii, statul nu trebuie să favorizeze sau să discrimineze un cult, România este patria comună a tuturor cetăţenilor, indiferent de cult, religie şi aşa mai departe. Libertatea de conştiinţă este garantată.

Normal. Ce putem să spunem este că în istorie nu există conducători sau conducere - româneşti - sub care oamenii să o ducă bine sau cel puţin să fie de acord să sufere împreună cu acei conducători care să nu fi fost creştini-ortodocşi.

Deci nu există în istorie o poveste de succes - nici economică, nici culturală sau educaţională - care să fie străină de ortodoxie.

Ca atare, ortodoxia defineşte crearea şi povestea de succes a neamului nostru românesc.

Sufletul nostru este definit de unitatea dintre ortodoxie şi românitate, renunţarea la oricare dintre ele, românitate sau ortodoxie, sau cel puţin creştinism, înseamnă decăderea noastră morală şi materială. Şi acest lucru se vede şi în prezent, pe toate planurile: materiale, culturale sau de libertate.

Vă citez doar câteva cuvinte ale Preafericitului Părinte Daniel.

"În Principatele Române, relaţia Stat-Biserică a urmat iniţial principiul României, adică al Imperiului Roman de Răsărit, principiul simfoniei, adică al armoniei, al înţelegerii şi cooperării dintre cele două instituţii distincte, care sunt unite de viaţa socială comună a oamenilor, în dubla lor calitate de cetăţeni ai Statului şi de credincioşi ai Bisericii.

Existau două sisteme ierarhice, cel al Bisericii şi cel al Imperiului, care coexistau în acelaşi spaţiu, fiecare urmărind, pe de o parte, Biserica - bunăstarea sufletească, iar Imperiul - bunăstarea materială.

Cele două sisteme ierarhice au fost concepute şi înţelese ca diferite şi distincte, iar orice tentativă de a le amesteca s-a dovedit a fi nefastă. În acest sens, un bun exemplu de raport între cele două sisteme ierarhice a fost oferit de către Epanagoga, o codificare a dreptului roman de răsărit bizantin, de la 886, în care legislatorii au juxtapus cele două sisteme, neamestecându-le".

Aşadar, în Imperiul Roman de Răsărit, Biserica, deşi a cooperat strâns cu autoritatea imperială, şi-a păstrat totuşi autonomia sa în raport cu aceasta, în ceea ce priveşte activităţile ecleziale. (Vociferări.)

Haideţi, vă rog, nu mă întrerupeţi, termin!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să vă apropiaţi de concluzie! Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Deci Biserica este un exemplu foarte clar de separare a Statului şi a Bisericii, fără a le amesteca şi în acelaşi timp... (Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimate coleg, vă rog să finalizaţi intervenţia dumneavoastră!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Vă rog să le spuneţi să nu mă întrerupă, iar dacă mă întrerup să rămână la subiect!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Conform Regulamentului, vă rog şi pe dumneavoastră să nu intraţi în dialog cu colegii din sală.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Păi, n-am ce face, dacă strigă!

Deci exemplul nostru, până la urmă, definirea AUR "prin familia tradiţională, prin naţiune, patriotism şi credinţă, şi, mai presus de toate, prin libertate", arată tocmai faptul că fiecare om sau partid este liber să se definească cum doreşte. Prin necredinţă unii, prin neomarxism, prin homosexualitate sau ideologie de gen, prin antinaţionalism, prin globalism, prin îngrădirea libertăţii, aşa cum se vede în prezent. Au dreptul, au tot dreptul să o facă atât în campanie electorală, cât şi în afara campaniei electorale.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Nemaifiind alte intervenţii la dezbateri generale, propunerea legislativă merge la votul final cu propunere de respingere.

Punctul 27 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 218-222 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; Pl-x 33/2016.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pentru prezentarea raportului suplimentar.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 218-222 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 1068 din 2015, a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul României, prin trei puncte de vedere trimise în anii 2016, 2017 şi 2020, nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

În şedinţa din 6 aprilie 2021, Camera Deputaţilor a hotărât retrimiterea propunerii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea articolelor 218-222 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Întreb colegii dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Prin urmare, propunerea legislativă merge la votul final cu raport de respingere.

Punctul 28 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor al Preşedintelui României, al prim-ministrului, al miniştrilor şi al celorlalţi membri ai Guvernului; PL-x 372/2015.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana Murariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor al Preşedintelui României, al prim-ministrului, al miniştrilor şi al celorlalţi membri ai Guvernului, transmis comisiei cu adresa PL-x 372/2015.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa.

Guvernul, prin punctele de vedere negative transmise Parlamentului în anii 2015, 2016, 2017 şi 2020, nu susţine adoptarea iniţiativei.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, din următoarele considerente: proiectul cuprinde soluţii legislative care fie se regăsesc în Constituţie, fie aduc completări la norma constituţională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final cu propunere de respingere.

Punctul 29 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 409/2015.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice pentru prezentarea raportului.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în 2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere, în 2017 şi 2021, prin care nu susţine adoptarea proiectului de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Dacă nu sunt intervenţii la dezbateri generale, proiectul de lege rămâne la votul final cu propunerea de respingere.

Ultimul punct de pe ordinea de zi de astăzi, punctul 30, Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri pentru buna desfăşurare a alegerilor şi a referendumului din România; Pl-x 424/2014.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

O rog pe doamna deputat să prezinte raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Doamna Oana Murariu:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri pentru buna desfăşurare a alegerilor şi a referendumului din România, trimisă cu adresa Pl-x 424/2014 şi înregistrată în cadrul comisiei pe 17 septembrie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul legislativ a avizat favorabil propunerea de act normativ.

Guvernul a transmis Parlamentului punctele de vedere prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative privind stabilirea unor măsuri pentru buna desfăşurare a alegerilor şi a referendumului din România.

În data de 2 februarie 2015, propunerea a fost trimisă pentru raport la Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

A fost dezbătută în şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, din data de 16 septembrie 2021.

Şi în urma dezbaterilor, comisia, cu unanimitate, a hotărât din nou respingerea propunerii legislative din aceleaşi considerente, exprimate în 2014.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă nu sunt intervenţii la dezbateri generale, stimaţi colegi, propunerea legislativă merge la votul final cu propunere de respingere.

Vă mulţumesc foarte mult pentru operativitate.

Declar şedinţa închisă.

Spor la treabă în continuare!

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.56.