Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.03

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Sorin Mihai Grindeanu, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Bună ziua!

Vă rog să vă ocupaţi locurile în bănci.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 163.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 8 noiembrie, şi marţi, 9 noiembrie 2021; programul de lucru pentru perioada 8-13 noiembrie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 3-8 noiembrie 2021 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00 vom continua lucrările Camerei cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate Guvernului.

De asemenea, au fost prezentate şi vă prezint şi informările scrise, din partea doamnei deputat Victoria-Violeta Alexandru şi a domnului deputat Gheorghe Adrian Miuţescu, care ne aduc la cunoştinţă că demisionează din Grupul parlamentar al PNL şi vor activa ca deputaţi neafiliaţi.

Dacă sunt observaţii?

Doamnă deputat Alexandru, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Bună ziua!

Mulţumesc pentru permisiunea de a adresa câteva cuvinte.

În temeiul art. 20 din Regulament, vă informez asupra deciziei mele de a mă dezafilia de la Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal... (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...şi o să vă rog... (Aplauze.) ...având în vedere prevederile regulamentare, şi anume, de a obţine două minute, în vederea susţinerii punctului meu de vedere, să-mi permiteţi să vă adresez câteva cuvinte.

Cererea mea a fost depusă miercuri, pentru dezafiliere de vineri.

Vă informez că am fost "tranşată", ca să spun aşa, la două ore după ce am depus-o, deşi solicitarea mea era să intre în vigoare de vineri, tocmai pentru a vedea în ce măsură în Grupul parlamentar al PNL există o disponibilitate pentru dialog şi pentru a căuta împreună soluţii la ceea ce le-am propus românilor.

Am fost "tranşată" în cam două ore.

Acum, nu ştiu ce satisfacţie aduce acest lucru Partidului Naţional Liberal.

Nu este despre mine ceea ce s-a întâmplat, este, de fapt, un semnal pe care Partidul Naţional Liberal îl dă faţă de nişte oameni care au înţeles ca din prima zi în care s-au înscris în politică să se dedice trup şi suflet pentru ceea ce aveau de făcut.

Nu am nimic să-mi reproşez vizavi de contribuţia pe care am adus-o echipei liberale.

Şi, repet, mi-am depus această solicitare de dezafiliere, miercuri, cu începere de vineri, tocmai pentru a vedea în ce măsură există o disponibilitate de dialog şi de colaborare mai departe. Răspunsul a fost foarte clar.

Mă mir, în schimb, că Partidul Naţional Liberal are asemenea satisfacţii, să se lupte cu Violeta Alexandru.

Dacă aceasta este miza lui Florin Roman - pentru că pe Gabriel Andronache nu îl cred genul de om care să facă aceste gesturi - înseamnă că a uitat colegul meu - şi sper să fie printre puţinii - care sunt cei cu care trebuie să ne luptăm în continuare. Şi aceia sunt, permiteţi-mi să vă spun, Partidul Social Democrat.

Asta este ceea ce am spus... (Aplauze.) ...alegătorilor noştri, asta trebuie să se întâmple.

Dacă Partidul Naţional Liberal şi Grupul consideră că eu sunt un inamic, atunci, asta îmi spune foarte mult.

Acum, am făcut acest gest - şi nu o să mă dau ce nu sunt în faţa dumneavoastră - pentru că îi port un respect imens preşedintelui Ludovic Orban. Sunt un om în care are încredere şi eu am încredere în Domnia Sa.

Activitatea parlamentară nu este doar o activitate tehnică, pe care eu înţeleg să mi-o fac cu toată seriozitatea, este o şi activitate politică.

Preşedintele Orban are experienţa şi flerul necesar pentru a vedea unde anume se greşeşte şi pentru a atrage atenţia asupra acestor greşeli, ceea ce a făcut în relaţie cu Partidul Naţional Liberal.

Atâta vreme cât are încredere în mine şi eu în Domnia Sa, mă veţi găsi în parteneriat cu preşedintele Orban şi cu toţi cei care au înţeles să rămână cu o coloană vertebrală dreaptă şi să spună lucrurilor pe nume.

Al doilea motiv pentru care am luat această decizie este legat de maniera în care văd priorităţile în Grupul parlamentar al PNL şi în PNL.

A trebuit să insist ca Legea privind certificatul de vaccinare să fie pe ordinea de zi a Grupului nostru şi să discutăm. PNL pare că are alte priorităţi. N-am discutat nimic despre pensiile speciale de când suntem la putere, dar nimic. N-am discutat nimic despre reforma administraţiei, despre o administraţie suplă, cât mai suplă în plan central şi cât mai permisivă, în sensul de descentralizare a finanţelor şi a puterii de decizie către administraţia locală. Despre aceste lucruri n-am discutat, pare că avem alte priorităţi.

Din această perspectivă...

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Doamnă deputat, vă rog să vă pregătiţi să încheiaţi.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mă apropii de final.

Din această perspectivă, cred că ne aflăm într-un real pericol, pe care preşedintele Orban l-a sesizat - alegătorii noştri de dreapta, oamenii liberi, oameni care îşi văd de treabă, oameni care au afacere făcută în mod cinstit, nu mai au în acest moment o voce coerentă în Parlamentul României, date fiind priorităţile pe care le-am văzut pentru Partidul Naţional Liberal.

Unde şi-a găsit PNL speranţa pentru reformare? Nu la USR, ci la PSD, ne spune liderul Partidului Naţional Liberal de astăzi.

Acestea sunt cele câteva gânduri pe care am simţit nevoia să vi le transmit.

Daţi-mi voie să mulţumesc colegilor mei din Comisia pentru muncă.

Vă mulţumesc frumos.

Am învăţat foarte mult de la dumneavoastră şi m-am străduit să vă răspund cu aceeaşi seriozitate pe care aţi avut-o şi dumneavoastră în lucrările comisiei.

Şi nu în ultimul rând, permiteţi-mi să vă mulţumesc, domnule Grindeanu, pentru că mi-aţi dat posibilitatea să vorbesc, cred, chiar mai mult decât... vă mulţumesc pentru eleganţă.

Totuşi, pentru că sunt un om direct, trebuie să vă spun că n-aş fi crezut niciodată că, mergând în Piaţa Universităţii să protestez împotriva dumneavoastră, chiar dumneavoastră o să-mi daţi cuvântul de la cel mai înalt scaun, din Parlamentul României. (Aplauze.)

Asta e viaţa! (Aplauze.)

Trist!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Îi dau cuvântul domnului deputat Tătaru Nelu.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

O replică!

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Nu am să comentez, domnule preşedinte - şi vă mulţumesc pentru că mi-aţi dat cuvântul - cele spuse de colega noastră, Violeta Alexandru, pe care o consider în continuare colegă şi împreună cu noi, liberală, dar am venit la microfon să fac o singură precizare.

În Grupul PNL se discută de două săptămâni, la propunerea mea, despre Proiectul de Lege privind certificatul verde. Inclusiv astăzi am stat o oră şi am discutat despre chestiunea aceasta.

Aceasta este realitatea, colegii mei din Grup o cunosc.

Am venit să fac această precizare, pentru a se cunoaşte adevărul.

Vă mulţumesc mult!

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule lider.

Îi dau cuvântul domnului deputat Tătaru Nelu.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să vă rog, pe procedură, să permiteţi ca pe timpul plenului să desfăşurăm în paralel lucrările şedinţei Comisiei pentru sănătate şi familie, tocmai pentru Pl-x 545/2021 (Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri în domeniul sanitar, pe perioada stării de alertă, pentru personalul din cadrul unor unităţi publice şi private), dacă sunteţi de acord.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Înainte de a fi de acord sau nu, are cuvântul domnul Moşteanu Liviu, liderul USR.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Acelaşi lucru voiam să vă cer şi eu.

În urma discuţiilor în Comitetul liderilor, am agreat cu colegii lideri... (Vociferări.) ...să... (Vociferări.) ...să fim de acord cu lucrul în paralel cu plenul, pentru Comisia pentru sănătate. E important să adoptăm cât mai repede certificatul verde.

Înţeleg că domnul Simion nu este de acord şi va trebui supus votului. (Vociferări.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule lider.

Îi dau cuvântul domnului lider AUR, Simion George.

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, domnule Moşteanu, nu sunt de acord.

Şi nu sunt de acord cu ce vreţi dumneavoastră să faceţi.

Domnilor deputaţi, vă sună foarte mulţi oameni din circumscripţiile voastre, vă sună alegătorii voştri, iar liderii... (Vociferări.)

Domnule Cupşa... (Vociferări.)

Domnule Cupşa, vă sună şi de la Bihor, domnule Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa (din sală):

De la AUR, nu de la Bihor!

Domnul George-Nicolae Simion:

Vă sună de la AUR? Nu, vă sună cetăţenii români, nu vă sună membrii AUR. Vă sună cetăţenii dumneavoastră, de la Bihor, care v-au votat, domnule Cupşa.

Nu e bine să fiţi în stare de ebrietate când sunteţi în plenul Parlamentului, domnule Cupşa. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Domnule deputat, vă rog să respectaţi sala în care ne aflăm!

Domnul George-Nicolae Simion:

Da...

Respectăm sala, dar respectaţi-i şi voi pe cei care v-au votat şi respectaţi Regulamentul Camerei Deputaţilor, care spune că trebuie anunţaţi cu 24 de ore membrii comisiei, înainte să faceţi respectiva comisie.

De ce neapărat trebuie să se ţină şedinţa Comisiei pentru sănătate în acelaşi timp cu şedinţa de plen? (Vociferări.)

De ce nu se poate aşa ceva, domnule...? (Vociferări.)

Nu? Uitaţi-vă la el!

Uitaţi-vă la el şi uitaţi-vă la ce o să vă zică alegătorii dumneavoastră!

Dacă aveţi impresia că membrii AUR vă sună, vedeţi că vă sună românii nemulţumiţi! (Vociferări.)

Vă sună, nemulţumiţi de ce se întâmplă în momentul acesta.

Treceţi pe repede înainte, în ciuda a ceea ce aţi promis românilor, că veţi scoate o lege corespunzătoare! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Aş vrea, înainte de a-i da cuvântul domnului deputat Cupşa, aş vrea să vă rog şi să fac apel la dumneavoastră, să ne respectăm cu argumente, nu cu etichete, în plenul Camerei Deputaţilor, etichete care nu sunt în favoarea noastră, a niciunuia dintre noi.

Mulţumesc.

Domnule deputat!

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Starea de ebrietate poate... cu siguranţă, este o stare temporară, trece. Nimicnicia, însă, micimea caracterului... este imposibil - şi s-a dovedit în timp - să se întâmple ceva, să se schimbe în cursul vremurilor.

Subliniez încă o dată, nimicnicia, micimea caracterului, nu se mai pot îndrepta, din păcate.

Mai grav însă este că această nimicnicie, această micime a caracterului au drept tribună de exprimare tribuna Parlamentului. Este regretabil!

Dragi alegători, alegeţi! Şi alegeţi cu bună-credinţă! Alegeţi cu mare atenţie, în viitor, ce se întâmplă!

Subliniez încă o dată, nimicnicia, micimea caracterului nu se pot îndrepta. Nimicnicia, micimea caracterului nu se pot exprima de la această tribună.

Iertaţi-mă, vă rog, că am fost nevoit să iau cuvântul astăzi şi să mă exprim astfel, cum m-am exprimat!

Vă mulţumesc.

O voce din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul liderului... (Vociferări.)

Voci de la AUR:

Beţivilor! Fără beţivi!

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

...Grupului PSD, domnului Simonis Alfred-Robert.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E adevărat că ne sună foarte mulţi oameni şi primim foarte multe mesaje. Sunt mulţi cei care ne spun că nu e nevoie de această lege, dar sunt mulţi şi cei care spun că e nevoie de această lege.

Noi, aici, ne-am împărţit între cei care susţinem şi cei care nu susţinem, fără ca niciunul dintre cei care au luat cuvântul astăzi, până acum, să fie specialişti în domeniul acesta.

De aceea, solicitarea domnului Tătaru, de a discuta această iniţiativă în Comisia pentru sănătate, deci acolo unde sunt specialişti, este îndreptăţită şi trebuie acceptată după ce va fi supusă votului.

Ce vor spune specialiştii în acea comisie e ceea ce ar trebui să ne asumăm cu toţii. Avem o situaţie delicată în România şi trebuie să luăm măsuri.

E adevărat că trebuie să vedem ce facem cu cei care au anticorpi şi n-au fost... sau au fost asimptomatici, e adevărat că sunt foarte multe probleme care trebuie discutate, dar de către specialişti, nu de către părerologi, cărora le mai şi sare ţandăra şi acuză sau jignesc anumiţi colegi, în plen. (Aplauze.)

Chiar vreau să fac îndemn la dumneavoastră... (Aplauze.)

Măcar în această perioadă... (Aplauze.)

Măcar în această perioadă, în care situaţia în spitalele din România este tragică, să avem decenţa să fim responsabili, preocupaţi şi măcar, dacă avem păreri divergente, să nu ne jignim unii pe alţii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Văd că sunt în continuare colegi înscrişi pentru a lua cuvântul.

Eu vă reamintesc că dezbaterile sunt legate de ordinea de zi şi că a fost o intervenţie a domnului deputat Nelu Tătaru, de a lucra în paralel Comisia pentru sănătate cu plenul Camerei Deputaţilor.

V-aş ruga...

(Domnul deputat Daniel-Gheorghe Rusu solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu o să fiu atât de dur. Vreau să vă întreb câteva lucruri.

Mai respectăm, în această instituţie minunată, pe care o reprezentăm şi unde suntem prezenţi zi de zi, mai respectăm regulamentele?

Constituţia, am văzut, am constatat că n-o mai respectăm de mult, legile ţării, bâjbâind, aşa, căutând fel şi fel de tertipuri de a ocoli, dar Regulamentul?

Dacă Regulamentul spune, convocarea se face cu 24 de ore înainte, eu cred de cuviinţă că aşa ar trebui, pentru ca toţi cei care sunt în Comisia pentru sănătate să se pregătească, să-şi pregătească materialele, dacă nu cumva unii dintre dumneavoastră le aveţi deja, trimise de acolo, de sus, direct, cu directivă clară. Noi trebuie, totuşi, cu 24 de ore înainte, să ne pregătim, să vedem ce vorbim, să vedem despre amendamente şi aşa mai departe.

Şi nu mai înţeleg un lucru. De ce atâta grabă? - cum zice ardeleanul. Pentru că vă spun un lucru - dacă e vorba despre autostrăzi, n-am văzut pe niciunul dintre dumneavoastră să iasă şi să zică "Haideţi, repede, să facem autostrăzi!".

Dacă a fost vorba despre şcoli, n-am văzut pe niciunul să zică "Haideţi, repede, să dăm finanţare la şcoli, că uite în ce hal au început din nou şcolile!".

Şi exemplele pot continua.

Când este vorba despre a încălca drepturile omului, despre a încălca Constituţia, despre a încălca Tratatul de la Oviedo şi alte dispoziţii, bineînţeles, suntem primii, o facem pe repede înainte.

Nu o văd ca o normalitate şi nu aş vrea să fie folosită ca o cutumă.

Vă mulţumesc.

Şi vă rog mult de tot, gândiţi-vă mult la cei care v-au trimis în Parlament şi care astăzi stau cu înfrigurare să aştepte decizia dumneavoastră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

(Domnul deputat Antonio Andruşceac solicită să ia cuvântul.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Fiind într-o sesiune de dezbateri, vă reamintesc, coform Regulamentului, nu pot să ia cuvântul mai mulţi reprezentanţi ai aceluiaşi grup, spunând acelaşi lucru.

Dacă sunt lucruri diferite, legate de ceea ce înseamnă ordinea de zi şi dezbaterile de astăzi, cu tot dragul, aveţi cuvântul. Dacă e acelaşi lucru, v-aş ruga să vă abţineţi...

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Eram înainte, dar a venit înaintea mea.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

...să intrăm în dezbatere şi să dăm votul.

Îi dau cuvântul domnului deputat Szabó Ödön, reprezentantul UDMR.

Vă mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön:

Domnule preşedinte,

Dacă vorbim despre Regulament, pe procedură, în momentul în care invoci procedura, ieşind la pupitru, trebuie să spui articolul la care trebuie să se refere acea procedură.

Vă rog, dacă mai daţi cuvântul pe procedură, cei care vin să spună care articol pe procedură este încălcat.

Vă mulţumesc.

Şi vă propun să trecem la vot. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule chestor, vă rog să luaţi cuvântul.

Mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Nu o să fac referire doar la art. 26 adus în discuţie şi referitor la termenul de 24 de ore, dar o să vă spun că avem un termen votat în BP care ne dă dreptul ca până pe data de 12 să aducem în cadrul comisiilor amendamente la această lege pe care vreţi să o treceţi astăzi pe repede înainte.

Este dreptul nostru legal. Este un drept pe care l-aţi votat şi cu care aţi fost de acord, acela de a depune amendamente. Amendamentele nu le putem depune - amendamentele de fond - în şedinţe de plen sau aşa mai departe, cum ştiţi, în baza Regulamentului.

Haideţi să respectăm ceea ce noi am votat şi ceea ce toţi cei din această sală, reprezentanţi ai tuturor partidelor, au agreat, adică depunerea amendamentelor la această lege până pe data de 12.

Vă mulţumesc.

Să fim consecvenţi! (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Aş vrea să vă reamintesc că ceea ce discutăm este dezbaterea în interiorul Comisiei pentru sănătate.

Pe acest proiect de lege n-avem un raport, încă, primit, deci nu facem dezbatere pe lege - ca să fie foarte clar, apropo de acel termen de 24 de ore.

Din partea Grupului minorităţilor, îi dau cuvântul domnului deputat Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Adolf Hitler a introdus aşa binecunoscutul "Der Ahnenpass", prin care deţinătorul trebuia să dovedească că este de origine ariană.

Acest certificat digital care se introduce nu face altceva decât să copieze şi să aducă exact aceleaşi practici pe care în trecut cineva le-a făcut. (Aplauze.)

Toţi cei care vor folosi acest paşaport, pass, nu vor face altceva decât să aplice şi să introducă practica eugenică, care este interzisă de către Carta europeană a drepturilor omului. (Aplauze.)

Drept urmare, înainte să votaţi aşa ceva, să vă mai gândiţi!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Bun.

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Nelu Tătaru, legată de lucrul în Comisia pentru sănătate în paralel cu dezbaterile în plen.

Începem procedura de vot.

Votăm.

Dintr-un total de 227 de deputaţi, au votat "pentru" 184, împotrivă - 29, s-au abţinut 12, "nu votez" - 2. Deci, propunerea domnului deputat a fost adoptată.

Intrăm pe ordinea de zi şi anume, primul punct.

Reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România; PL-x 507/2020/2021.

Potrivit prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, această lege urmează a fi dezbătută în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea legii.

Dacă e cineva din partea Guvernului, iniţiatorul? Nu e nimeni.

O să dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru apărare şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru buget.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Scurt, pe procedură.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă rog, vă rog, domnule lider.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Pe procedură.

Adresez, în numele Camerei Deputaţilor, o rugăminte, la Guvernul României, chiar şi aşa, demis, cum este, să-şi trimită reprezentanţii la şedinţele de plen!

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România - cerere de reexaminare la solicitarea Preşedintelui României.

În cerere se arată că legea trimisă la promulgare se impune a fi reexaminată din următoarele motive - legea vizează, pe lângă aprobarea măsurilor cuprinse în O.U.G. nr. 122/2020, şi o serie de intervenţii legislative referitoare la Programul-pilot de descentralizare pentru dezvoltarea teritorială integrată pentru perioada de programare 2021-2027.

Dispoziţii referitoare la derularea Programului-pilot de descentralizare sunt prevăzute şi la Articolul unic pct. 3 din Legea nr. 176/2020 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 60/2020.

În acest context, al existenţei unor dispoziţii ce reglementează în mod diferit derularea Programului-pilot de descentralizare, precum şi includerea acestor prevederi în acte normative diferite, preşedintele României a solicitat reexaminarea legii pentru a se stabili un cadru normativ coerent prin instituirea unor norme clare, lipsite de orice echivoc cu privire la Programul-pilot de descentralizare.

În urma reexaminării legii şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare?

Domnul vicepreşedinte Florin Roman.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Discutăm astăzi, la dezbateri generale, un proiect de lege extrem, extrem de important.

După ce acest proiect de lege va ajunge în Monitorul Oficial, cele 8 agenţii de dezvoltare regională din România vor deveni, în cadrul Programului Operaţional Regional, autorităţi de management.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că cele 13 miliarde de euro pe care România le are la dispoziţie pe Programul Operaţional Regional nu vor mai fi gestionaţi de la Bucureşti, de la Ministerul Fondurilor Europene, ci aceşti bani practic ajung prin ADR-uri...

Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală):

Prin MDRAP!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...prin MDRAP - mulţumesc, Daniel! - ajung direct către autorităţile locale prin agenţiile de dezvoltare regională.

Ştiu că mai mulţi miniştri au încercat să schimbe acest lucru. S-au lovit de fiecare dată de opacitatea funcţionarilor din minister, care sunt obişnuiţi să strângă într-o singură mână toate deciziile şi toate fondurile necesare.

Această măsură, practic, va duce la creşterea gradului de absorbţie de către cei care sunt beneficiari, în special din mediul urban.

Vă invit să votaţi cu toţii acest proiect de lege, pentru că el aduce bani europeni mai repede la comunităţile locale.

Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect şi ne bucurăm că parte din proiectul pe care noi l-am depus a fost preluat în draft-ul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

PNL susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Îi dau cuvântul, din partea minorităţilor, domnului deputat Merka Adrian-Miroslav.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cum spuneau şi colegii antevorbitori, e un proiect foarte important pentru dezvoltarea regională şi, de ce nu, locală, a României.

Transferarea deciziei la nivel regional a fost visul, cum spuneau foarte mulţi colegi, nu neapărat miniştri, dar şi noi care avem foarte multe întrebări primite din teritoriu şi pe care, bineînţeles, le-a sesizat şi domnul preşedinte al României şi uitaţi, chiar este un pas important şi pentru noi, de a înţelege ce înseamnă transmiterea de către domnul preşedinte, pe anumite puncte de vedere, spre Parlament, din nou.

A fost o propunere pe care am încercat să o facem în regim de urgenţă, dar se poate atunci când toate partidele care sunt în Parlament îşi dau mâna ca să putem să decidem aşa ceva.

Este poate, să spunem, de ce nu, un proiect pentru viitoarea modificare a Constituţiei, de regionalizare şi, atunci, o decizie mult mai apropiată de partea noastră administrativă, adică partea locală.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului Suciu Vasile-Daniel, din partea PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să aduc nişte mici completări şi să introduc în discuţie nişte nume, măcar unul.

În august 2019, fostul ministru al fondurilor europene, de atunci, Roxana Mînzatu, PSD, iniţia primele discuţii cu Comisia Europeană, tocmai pentru descentralizarea Programului Operaţional Regional.

Cred că este printre puţinele subiecte în care există un cvasiacord al tuturor actorilor politici şi nu pot decât să mă bucur de acest lucru.

Vreau să vă spun că în Ministerul... fostul Minister al Dezvoltării Regionale, actualmente Ministerul Lucrărilor Publice, o sută şi puţini oameni gestionau 5.000 de contracte de miliarde de euro. Şi ne mai mirăm că am ajuns în anumite blocaje?!

Astăzi, odată ce vom vota sau, mă rog, la votul final, acest proiect de lege, toate fondurile europene se duc acolo unde le este locul - mai aproape de comunităţi şi de nevoile oamenilor.

Şi, da, descentralizarea aceasta trebuie continuată şi PSD este un partener, inclusiv în ceea ce priveşte descentralizarea şi regionalizarea.

Vom vota cu inima deschisă acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Seres Dénes, din partea Grupului UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că principiul descentralizării este un principiu al administraţiei, atât constituţional, cât şi al legii de reglementare a administraţiei publice.

De fiecare dată UDMR a fost de partea descentralizării, cu atât mai mult cu această intenţie temerară de a descentraliza fondurile europene spre regiunile de dezvoltare.

Sigur, atragerea fondurilor va fi mult mai simplă, mult mai uşoară, în folosul comunităţilor locale.

Ca atare, şi noi suntem pentru şi vom vota acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dezbaterile fiind încheiate, potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nu e cazul.

Drept urmare, legea rămâne la votul final.

Următorul punct pe ordinea de zi.

4. Este vorba despre Proiectul de Lege privind unele măsuri de sprijin financiar acordate Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi Comitetului Naţional Paralimpic; PL-x 401/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea iniţiatorilor sau din partea comisiei?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Ar fi trebuit să fie aici colegul meu, Gigel Ştirbu, împreună cu care am iniţiat acest proiect.

Astfel de prevederi similare au mai existat în perioada 2014-2018, când legislaţia din România prevedea un mecanism de redistribuire a unei cote din taxa de autorizare a jocurilor de noroc şi taxa de licenţiere a jocurilor de noroc către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român.

Din păcate, această lege nu s-a aplicat niciodată din cauza faptului că Ministerul de Finanţe nu a găsit prevederile necesare, în legislaţie, astfel încât să facă acest mecanism funcţional. Legea fiind una ineficientă, după patru ani de zile s-a abrogat.

Astăzi, noi am reluat această iniţiativă, punându-i un mecanism de declarare şi de achitare clară, de către operatorii de jocuri de noroc, a unui procent din taxa de licenţiere şi de autorizare. O parte se duce la Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, o parte se duce la Comitetul Paralimpic Român, tocmai din dorinţa de a le asigura celor două structuri o finanţare certă, clară, predictibilă.

Vă mulţumesc mult de tot.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea PSD, îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Cîtea.

Vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege vine să sprijine activitatea de performanţă a sportului românesc, domeniu în care statul român se mândreşte cu sportivii, se mândreşte cu rezultatele la europene, la campionatele europene, campionatele mondiale sau jocurile olimpice, dar din nefericire facem extrem, extrem de puţin pentru a susţine acest domeniu, în ceea ce înseamnă infrastructura sportivă, finanţarea programelor sportive, prin minister sau prin Comitetul Olimpic.

De această dată încercăm, prin Comitetul Olimpic, un lucru care a mai fost, aşa cum s-a spus aici, a mai fost înainte încercat şi, probabil, s-au şi încasat ceva bani la vremurile acelea. E o gură de aer, dacă putem spune aşa, pentru că singurele zone de unde mai apar sportivi care să facă performanţă sunt centrele olimpice de juniori şi tineret, iar sumele vor fi consistent direcţionate către aceste CNOPJ-uri sau CNOPT-uri.

Sunt convins că cei de la Comitetul Olimpic ştiu ce au de făcut, şi federaţiile, bineînţeles, vor fi beneficiarele acestor sume care vor fi direcţionate către Comitetul Olimpic.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc şi eu.

Vorbesc - ca să vă aduc aminte - din partea iniţiatorilor.

După aceea trecem la dezbaterile generale.

Tot din partea iniţiatorilor, domnul deputat Stroe Ionuţ-Marian.

Vă rog.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Aş putea aprecia că acest proiect de lege este un prim pas, pentru că mai sunt mulţi paşi de făcut pentru finanţarea sportului românesc. De altfel, problemele reale, în acest moment, vin din zona juniorilor, din zona copiilor.

Din păcate, nu avem bază de selecţie, sau sportul nu mai e o componentă a vieţii sociale, în România, şi ar trebui şi acolo să ne îndreptăm atenţia şi bineînţeles şi finanţarea.

Evident că această instituţie, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, care beneficiază de buget, şi fila de buget a Ministerului Tineretului şi Sportului trebuie ajutată, trebuie sprijinită, dar, în egală măsură, sunt sigur că viitoarele proiecte pe care le vom avea aici, în Parlament, vor viza şi finanţarea segmentului de copii şi juniori.

Cum la fel, să ştiţi, surse importante - apropo de finanţarea sportului în orice societate civilizată - vin, de exemplu, din accizele, din taxarea produselor care afectează sănătatea oamenilor: produsele cu adaos de zahăr, produsele cu adaos de sare, produsele din tutun, produsele din alcool. O parte din accizele pe care statul le încasează ca urmare a comercializării acestor produse care afectează sănătatea tuturor, în această ţară, ar trebui să se îndrepte către sport. Evident că susţinem acest proiect, evident că vom continua cu iniţiative de acest gen şi, de ce nu, poate pe viitor, dacă există consens politic în Parlamentul României, vom adopta şi un regim fiscal special destinat sportului, cum există în Europa peste tot.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiilor sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci sau al celei pentru tineret şi sport pentru prezentarea raportului comun.

Comisia pentru buget.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri de sprijin financiar acordate Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi Comitetului Naţional Paralimpic.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare acordarea de sprijin financiar Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi Comitetului Naţional Paralimpic, în vederea susţinerii în mod adecvat a activităţii olimpice. Astfel, 1% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc se constituie venit la Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, iar 0,2% se constituie venit la Comitetului Naţional Paralimpic.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind unele măsuri de sprijin financiar acordate Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi Comitetului Naţional Paralimpic, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Foarte scurt.

Am dorit să vă adresez rugămintea ca în completarea acestui proiect de lege, care duce o parte din banii de la oficiile jocurilor de noroc la Comitetul Olimpic Român, în paralel, să lucrăm la un alt proiect care este deja în dezbaterea comisiilor parlamentare, prin care practic să suplimentăm bursele de merit pentru cei care au nevoie şi pentru copiii cu nevoi speciale.

Aşadar, vă adresez încă de pe acum rugămintea, plecând de la acelaşi principiu, să ducem aceşti bani, fiind identificată sursa de finanţare, şi către cei nevoiaşi.

Vă mulţumim şi vă invităm să votaţi proiectul Partidului Naţional Liberal.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea USR are cuvântul domnul deputat Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Mulţi dintre noi am fost fascinaţi în copilărie de sportivii de la olimpiade şi de simbolurile olimpice: flacăra, torţa sau drapelul olimpic.

Reunind sportul cu educaţia şi cultura, olimpismul încearcă să creeze un stil de viaţă bazat pe valoarea educativă a exemplului şi pe respectul pentru principiile etice fundamentale.

De când am fost ales, am militat pentru finanţarea adecvată a sportului şi mă bucur de fiecare dată când avem iniţiative în acest sens.

La nivel teoretic, mai mulţi bani către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român ar însemna şi mai multe resurse pentru dezvoltarea sportului românesc care se află într-un declin evident.

Din păcate însă, în ultima vreme, această problemă a fost prost înţeleasă. Ne raportăm mereu la numărul de medalii obţinute la jocurile olimpice, dar uităm că ţara noastră se află pe locul II la nivel european în privinţa sedentarismului, iar 51% dintre români nu se implică niciodată în activităţi sportive, conform celor mai recente eurobarometre.

Ne uităm de fiecare dată la vârf, şi nu la bază. Tratăm efectele, nu cauza.

Şi pentru că am vorbit despre vârf şi bază, aş vrea să punem lucrurile în perspectivă şi să ne gândim la o piramidă. La vârf avem sportul de înaltă performanţă, care poate fi practicat un număr limitat de ani, iar la modul teoretic, entitatea responsabilă de acesta este COSR. Puţin mai jos avem sportul de performanţă care, la fel, poate fi practicat de un număr restrâns de persoane şi care, la nivel instituţional, cade în responsabilitatea federaţiilor sportive. Şi mai jos avem sportul şcolar şi universitar, unde avem Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, Ministerul Educaţiei, iar la baza piramidei avem sportul amator şi de masă, care poate fi practicat de oricine toată viaţa. Acesta cade în sarcina ministerului, prin direcţiile din subordine, dar şi prin autorităţile locale.

Pentru a avea acele vârfuri pe care ni le dorim trebuie să investim la bază. Din fonduri publice trebuie să investim în infrastructura sportivă şi în dezvoltarea sportului de masă, în timp ce sportul profesionist ar trebui să funcţioneze într-o logică comercială.

Cu toate cele expuse mai sus, această iniţiativă vrea să dea mai mulţi bani către sport. Deci este una bună, dar incompletă.

O alocare bugetară mai mare către COSR ar trebui făcută doar dacă această instituţie îşi îmbunătăţeşte transparenţa legată de execuţia bugetară, care, în prezent, lasă mult de dorit.

Pe site-ul COSR nu găsim bugetul, bilanţul contabil sau alte informaţii de acest gen, în timp ce alte organisme olimpice similare din alte ţări publică atât rapoarte anuale, cât şi bugetele detaliate.

COSR a avut anul trecut un buget de aproximativ 70 de milioane de lei. În ultimii 10 ani bugetul aproape că i s-a dublat şi este unul dintre cele mai bine finanţate organisme olimpice din Europa, dacă ne raportăm la numărul de sportivi incluşi anual în competiţii olimpice şi la bugetul alocat.

În plus, mai există o problemă legată de transparenţa execuţiei bugetare. COSR primeşte de la MTS fonduri pe care le transferă mai departe către federaţii, fără a avea criterii de alocare publice şi transparente.

Ni s-a semnalat că o parte din acele fonduri se întorc ulterior către COSR de la federaţii, de data aceasta sub formă de venituri proprii, din închirierea bazelor sportive către federaţii, care au fost date în administrarea COSR de către statul român.

De aceea, în completarea legii, pe care o vom vota săptămâna aceasta, venim cu o nouă iniţiativă care are ca scop transparentizarea activităţii COSR şi prevede următoarele: Comitetul Olimpic şi Sportiv Român are obligaţia de a publica pe site-ul propriu sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil, în termen de 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, iar nerespectarea acestor prevederi va fi sancţionată cu amendă.

USR susţine transparenţa atât în administraţie, cât şi în sport, şi vă invităm să semnaţi iniţiativa noastră legislativă astăzi, la plen, sau la Grupul USR.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Grosaru Andi-Gabriel.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă vorbesc în calitate de fost sportiv de performanţă.

Am performat de multe ori făcând foarte multe sporturi, dintre care fotbalul şi artele marţiale au fost cele care m-au dus spre performanţă.

În ceea ce priveşte finanţarea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, este adevărat, este necesară o alocare suplimentară de resurse, ceea ce este prevăzut în acest proiect de lege.

Dar, în primul rând, trebuie să ne uităm la baza de selecţie, care a scăzut foarte mult. A crescut obezitatea în rândul copiilor, a tinerilor.

Drept urmare, trebuie să ne uităm, în primul rând, de aici, de unde se pleacă, practic de la firul ierbii, pentru că de aici trebuie să începem să lucrăm. Trebuie să mergem prin şcoli, trebuie să mergem prin licee, să vedem ce bază de selecţie putem să găsim. Aşa putem să performăm. Bineînţeles şi urmărind de fiecare dată performanţa.

Bineînţeles, nu trebuie încurajat aşa de mult amatorismul, cât se încurajează în zilele acestea. În primul rând, în ceea ce priveşte sportul de performanţă, trebuie să ne uităm exact la acele sporturi care într-adevăr fac şi pot să creeze performanţă.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Merka Adrian-Miroslav.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După cum scrie, acest proiect a trecut prin cele două comisii, atât cea pentru buget, finanţe, cât şi cea pentru tineret şi sport, unde a fost dezbătut.

Cred că suntem într-un punct extrem de sensibil în viaţa noastră de zi cu zi.

Acum câteva minute am discutat despre certificatul verde, iar acum discutăm despre COSR.

Nu neapărat putem să spunem că discutăm doar despre COSR. Voiam doar să ridic problema sportului românesc, în general. Cred că poate, în timp, vom avea doar exemple ale persoanelor care au trecut în nefiinţă, ale multor sportivi care au făcut onoare ţării atât la olimpiade, cât şi la campionatele naţionale şi foarte multe competiţii internaţionale.

Şi pentru aceasta solicit, stimaţi colegi, ca noi toţi, cei care reprezentăm forţele politice în Parlament, să decidem dacă chiar sprijinim, să spunem, actualul ministru al tineretului şi sportului, care a venit cu o propunere de o nouă Lege a tineretului şi sportului, dar şi necesitatea finanţării mult mai ridicate în sportul românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Miklós Zoltán, din partea UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Miklós Zoltán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu siguranţă că UDMR va susţine această iniţiativă legislativă, aşa cum vom susţine orice altă iniţiativă legislativă care are ca scop finanţarea sportului.

Vă vorbesc în calitate de fost preşedinte de asociaţie sportivă, unde am constatat faptul că sportul este subfinanţat.

Dacă nu ar exista unităţi administrativ-teritoriale care să finanţeze cluburile sportive, practic, astăzi nu ar exista în România nici handbal, nici baschet şi am putea continua cu alte ramuri de sport.

De altfel, am şi depus o iniţiativă legislativă, prin care propun eficientizarea activităţii de sponsorizare. Practic, iniţiativa mea constă în eficientizarea acestei activităţi printr-o practică asemănătoare persoanelor fizice. Aşa cum persoanele fizice pot redirecţiona o parte din impozitul pe venit în anul următor, aşa iniţiativa mea legislativă propune o metodologie asemănătoare, astfel încât fondul de sponsorizare care se alocă din impozitul pe profit şi din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor să poată fi redirecţionat.

Acest demers are, de asemenea, scopul de a finanţa sportul românesc, pentru că, într-adevăr, consider şi considerăm că este nevoie de aşa ceva.

Sigur - mă repet - vom vota pentru această iniţiativă, aşa cum vom susţine orice iniţiativă care are ca scop finanţarea sportului.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea neafiliaţilor, îi dau cuvântul domnului deputat Chira Claudiu-Martin.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Claudiu-Martin Chira:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Ne-am bucurat toţi, zilele trecute, de titlul de campion european al înotătorului David Popovici, titlu obţinut în Rusia, la vârsta de 17 ani. Tocmai aceşti sportivi de vârsta lui şi de vârstă mai mică sunt sprijiniţi prin această iniţiativă legislativă.

Aşadar, grupul deputaţilor dezafiliaţi, de fapt deputaţii dezafiliaţi din Grupul PNL, susţinem şi noi această iniţiativă.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură.

Vă rog, domnule lider.

Domnul Gabriel Andronache:

O simplă rectificare, domnule preşedinte.

Nu există grupul dezafiliaţilor, există doar Grupul neafiliaţilor, potrivit Regulamentului.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală):

Metaforic, merge!

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Nu mai sunt luări de cuvânt în cadrul dezbaterilor generale.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 9 amendamente admise.

Cu permisiunea dumneavoastră, o să le discutăm în calupuri de 3.

De la marginal 1 la marginal 3 dacă sunt observaţii? Adoptate.

De la 4 la 6? Nu. Adoptate.

De la 7 la 9? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule lider Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am venit la microfon pentru a vă propune prelungirea programului de lucru pentru a discuta următoarele două proiecte importante pentru cetăţenii României, de la punctele 6 şi 7, care au obiect de reglementare complementar.

Mulţumesc mult.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Dacă liderii de grup ai celorlalte formaţiuni politice sunt de acord?

Trecem mai departe.

6. Proiectul de Lege pentru completarea art. 291 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 439/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În temeiul art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, în şedinţa din 2 noiembrie 2021, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea propunerii legislative Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

Prin prezenta iniţiativă legislativă se propune completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în sensul aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de lemn de foc către persoane fizice.

În urma dezbaterii iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar de adoptare a propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

În cadrul dezbaterilor generale, îi dau cuvântul, din partea Grupului PSD, domnului deputat Suciu Vasile-Daniel.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, cele două proiecte, şi acesta, şi următorul, sunt complementare. Acesta este al Partidului Social Democrat, următorul al Partidului Naţional Liberal şi, în esenţă, îşi propun cam acelaşi lucru. Sunt evidente pentru toată lumea dificultăţile pe care atât persoanele fizice, dar şi cele juridice le au în a-şi asigura lemnul de foc, mai ales cu explozia preţurilor.

45% dintre gospodăriile României încă, şi din păcate, se încălzesc cu lemne.

85% dintre românii din mediul rural încă se încălzesc cu lemne.

În această jumătate de Românie există şcoli în care învaţă copiii noştri.

În această jumătate de Românie există şi dispensare, şi spitale, şi unităţi de asistenţă socială.

Practic, acest proiect de lege reduce TVA-ul de la 19%, la 5% pentru toate aceste persoane juridice şi, practic, reduce presiunea enormă pe care şi aşa o au consiliile locale, care nu pot să încheie anul, şi este o imensă mână de ajutor nu doar pentru autorităţile locale, dar şi pentru pacienţii din mediul rural, pentru copiii din mediul rural şi pentru persoanele defavorizate din mediul rural.

Şi se vede când există colaborare din partea partidelor, putem găsi punţi de colaborare astfel încât să facem legi bune în acest domeniu şi sper din tot sufletul ca măcar pe aceste două proiecte de lege să avem vot unanim.

Vă mulţumesc.

Partidul Social Democrat susţine aceste două proiecte de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale?

Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 3 amendamente admise.

Cu permisiunea dumneavoastră, o să le discutăm împreună.

Dacă sunt observaţii de la marginal 1 la 3? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

7. Şi ultimul punct de astăzi este legat de Propunerea legislativă pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 8/2018.

Din partea iniţiatorilor?

Înţeleg că din online doreşte, din partea iniţiatorilor, să ia cuvântul domnul deputat Olar Corneliu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Corneliu Olar (prin audioconferinţă):

Domnule preşedinte,

Eu apelasem şi am vrut să mă refer la legile despre care a vorbit şi domnul Suciu, că sunt coautor la lege şi bineînţeles şi iniţiator, şi, ştiţi, de doi ani de zile stă prin sertare această lege, cu referire la lemnul de foc, cu reducerea cotei de TVA de la 19%, la 5%.

Eu apelasem - şi cred că dumneavoastră, nu ştiu, aţi omis - să îmi susţin... Şi Partidul Naţional Liberal susţine acest demers.

Argumentele sunt clare, le-a spus şi colegul meu, şi poate că prin aceasta ajutăm gospodăriile din mediul rural, în primul rând, dar şi pe cei de la oraşele din zona de munte.

Ca iniţiator, eu spun că această lege ajută aproape jumătate din populaţia ţării.

Eu vă mulţumesc şi vă salut de aici, din inima Munţilor Apuseni.

O zi bună!

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Cu menţiunea că aceasta este propunerea legislativă legată de lemnele de foc.

Trecem mai departe.

Dacă nu mai doreşte altcineva dintre iniţiatori să ia cuvântul, îi dau cuvântul, din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, reprezentantului Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Prin prezenta iniţiativă legislativă se propune completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în sensul aplicării cotei reduse de TVA de 5% şi pentru livrarea de lemn de foc către persoane fizice.

În urma dezbaterii iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar de adoptare a propunerii legislative, cu amendamente admise prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte să ia cineva cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnule vicepreşedinte Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi dezbatem un proiect de lege al Partidului Naţional Liberal care se referă la reducerea TVA-ului de la 19%, la 5% pentru lemnele de foc destinate populaţiei.

Înainte, colegii de la PSD au prezentat acel proiect pentru persoanele juridice. Proiectul nostru se referă la persoane fizice. Practic, vorbim de lemnele de foc pentru populaţie.

Îl felicit pe colegul Corneliu Olar. A fost extrem de consecvent în susţinerea acestui proiect de lege.

Şi, în numele Partidului Naţional Liberal vreau să vă mulţumim pentru susţinerea dumneavoastră pentru acest proiect de lege.

Partidul Naţional Liberal, bineînţeles, îşi va susţine propriul proiect de lege.

Vă mulţumim.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Din partea UDMR are cuvântul domnul deputat Károly Kolcsár.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă este binevenită şi este lăudabilă, în contextul în care iarna bate la uşă. Şi, din acest motiv, consider că acest proiect de lege trebuie adoptat cât mai urgent. Acest proiect de lege vine în sprijinul cetăţenilor, mai ales în acele localităţi unde singura sursă de energie este lemnul de foc.

Ca atare, Grupul UDMR va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Nemaifiind luări de cuvânt în cadrul dezbaterilor generale, trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Avem trei amendamente admise.

Propunerea mea este să le discutăm pe toate, în pachet.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Şi declar închisă această primă parte a întâlnirii noastre de astăzi.

Vă mulţumesc.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună ziua, stimate colege, stimaţi colegi!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 8 noiembrie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Vă reamintesc şi art. 205 şi art. 206 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări, autorul interpelării dispune de un minut pentru a reaminti tema. Ministrul vizat trebuie să răspundă în cel mult 3 minute, după care autorul mai are la dispoziţie un minut pentru a cere lămuriri suplimentare, iar ministrul are la dispoziţie un minut pentru răspuns.

Miniştrii interpelaţi sau secretarii de stat desemnaţi de aceştia au obligaţia să participe la şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări.

Dacă un ministru nu răspunde în termenele prevăzute la 3 interpelări, acestea vor fi înaintate prim-ministrului, care va trebui să răspundă la respectivele interpelări în următoarea şedinţă consacrată orei prim-ministrului.

Avem o serie de răspunsuri astăzi.

Începem cu Ministerul Afacerilor Interne.

Avem o interpelare adresată de către domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, de la Grupul parlamentar AUR.

Tema interpelării - "Aţi găsit ţigările de contrabandă transportate la data de 14.09.2021 cu avionul care a aterizat în România? Aţi recuperat prejudiciul?".

Avem un răspuns.

Domnule secretar de stat Gabriel Marius Mureşan, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Marius Mureşan (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi domni deputaţi, Dorel-Gheorghe Acatrinei şi Lucian-Florin Puşcaşu,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Aţi găsit ţigările de contrabandă transportate la data de 14.09.2021 cu avionul care a aterizat în România?" - şi a doua întrebare - "Aţi recuperat prejudiciul?", avem următoarele răspunsuri.

Contrabanda cu produse accizabile şi alte operaţiuni ilicite desfăşurate de reţelele infracţionale reprezintă riscuri şi vulnerabilităţi identificate la nivel naţional, abordate în documente strategice şi operaţionale, elaborate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

De asemenea, potrivit Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, aprobată prin Hotărârea nr. 22, adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună din 30 iunie 2020, contrabanda cu produse din tutun constituie, pe dimensiunea de ordine publică, o ameninţare la adresa securităţii naţionale, iar securizarea frontierei externe a Uniunii Europene, în vederea combaterii contrabandei cu produse accizabile sau contrafăcute, reprezintă o direcţie de acţiune trasată în cadrul Strategiei.

În contextul perfecţionării metodelor de săvârşire a infracţiunilor transfrontaliere de către grupările criminale ce acţionează în principal în zona de contrabandă cu produse accizabile, la nivelul MAI sunt adoptate măsurile necesare în vederea identificării şi angrenării mijloacelor şi metodelor adecvate pentru a combate, cu operativitate şi eficienţă, riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa frontierei de stat.

De asemenea, cu privire la competenţa de cercetare a faptelor de contrabandă, inclusiv cele de la nivel transfrontalier, precizăm faptul că aceasta revine structurilor de parchet din cadrul DIICOT, care desfăşoară activităţi de urmărire penală în colaborare cu brigăzile de combatere a criminalităţii organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în baza ordonanţelor de delegare.

Cu deosebită consideraţie, ministrul afacerilor interne, domnul Lucian Nicolae Bode.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Acatrinei, vă rog, aveţi un minut la dispoziţie pentru a cere lămuriri suplimentare.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

În aceeaşi idee, de fiecare dată, Ministerul Afacerilor Interne răspunde la fel - ori ne trimite pe cineva să ne dea un raport, ori ne răspunde în doi peri.

La o întrebare sau două întrebări concrete nu avem absolut niciun fel de răspuns concret.

De exemplu, întrebare concretă - "Care este motivul pentru care statul român a pierdut lupta cu contrabandiştii de ţigări şi care este strategia dumneavoastră de combatere a acestui mod de evaziune fiscală?".

Întrebarea nr. 2 - "Aţi găsit ţigările de contrabandă transportate la data de 14.09.2021 cu avionul care a aterizat în România? Aţi recuperat prejudiciul?".

Se pare că nu avem absolut niciun fel de răspuns din partea Ministerului Afacerilor Interne.

În această primăvară am mai avut acest tip de răspuns şi, până la urmă, m-am văzut nevoit să răspund şi eu în felul nostru, cum ar trebui să răspundem.

Dacă nu o să înţelegeţi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

...că trebuie să răspundeţi la o întrebare concretă cu un răspuns concret, propun să facem un pichet, aici, o gheretă, la Camera Deputaţilor, unde să creăm modele, să înţelegeţi cum ar trebui să răspundeţi.

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc frumos.

Dacă mai sunt lămuriri suplimentare, domnul secretar de stat la va trimite în scris.

Continuăm cu Ministerul Energiei.

Avem o interpelare din partea doamnei deputat Adomnicăi Mirela Elena, de la Grupul PSD, cu tema "Creşterea preţului la energia electrică şi impactul generat în mediul privat".

Dau cuvântul domnului secretar de stat Ákos Derzsi, de la Ministerul Energiei, pentru a răspunde la interpelare.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ákos Derzsi (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, adresată instituţiei noastre, având ca obiect "Creşterea preţului la energia electrică şi impactul generat în mediul privat", vă comunicăm următoarele.

Preţurile la energie electrică au început să se majoreze, pe fondul unei cereri din ce în ce mai crescute, în toată Europa.

Preţurile tuturor combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei electrice s-au majorat pe toate pieţele europene, influenţând astfel costul final de producţie. Totodată, după cum se ştie, preţul certificatelor de CO₂ a atins valori care nu erau de aşteptat - în jur de 55, chiar 60 de euro/tonă.

Preţurile din România au urmat tendinţa europeană de creştere, piaţa noastră funcţionând cuplat cu celelalte pieţe comunitare.

În ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru IMM-uri, partea a doua a întrebării, după cum se ştie, Legea nr. 259 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" cuprinde măsuri de sprijin şi pentru IMM-uri.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

O întreb pe doamna deputat Adomnicăi dacă doreşte lămuriri suplimentare.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi la dispoziţie un minut.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Referitor la răspunsul pe care l-am primit la întrebarea formulată, clarificarea pe care mi-aş fi dorit-o era în sensul în care aş fi dorit să văd chestiuni mult mai punctuale, referitoare la măsurile pe care este obligat şi le poate întreprinde Ministerul Energiei. Pentru că din răspunsul primit rezultă de acolo că, pe de o parte, ANRE, care este în subordinea Parlamentului, nu a făcut demersurile necesare pentru a propune măsuri - şi am remarcat insistenţa cu care s-a subliniat în răspuns că ANRE este în subordinea Parlamentului -, iar, pe de altă parte, Ordonanţa nr. 118 a fost adoptată destul de târziu, în luna octombrie, în condiţiile în care toată vara am tras semnale de alarmă, vizavi de această liberalizare a pieţei energetice, care a fost făcută haotic.

Înţelegem contextul internaţional care a determinat această criză energetică, dar, pe de altă parte, în mod nefericit, în România, această criză energetică s-a suprapus cu o liberalizare care a fost, repet, făcută haotic, scăpată de sub control şi am avut situaţii punctuale care s-au dovedit ulterior...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

...s-au dovedit ulterior... am avut situaţii punctuale din care a rezultat că am avut creşteri artificiale ale preţurilor, din cauza speculei care a fost în piaţa energetică, în special în rândul furnizorilor.

Şi mi-aş fi dorit răspunsul din partea ministerului.

Şi îmi permit să adresez rugămintea să reveniţi cu un răspuns şi cu completări referitoare la aceste nereguli din piaţa energetică...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

...şi modul în care le puteţi gestiona.

Vă mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Atunci, domnule secretar de stat, dacă puteţi să reveniţi dumneavoastră cu lămuriri suplimentare la doamna deputat Adomnicăi?

Continuăm cu interpelarea adresată de domnul deputat Toma Ilie, de la Grupul PSD, cu tema "Consecinţele închiderii Termocentralei Mintia".

Domnule secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul pentru a răspunde la această interpelare.

Domnul Ákos Derzsi:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, adresată instituţiei noastre, având ca obiect "Consecinţele închiderii Termocentralei Mintia", vă comunicăm următoarele.

Prin adresa nr. 129.258 din 2021, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a informat asupra riscului iminent privind sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi stabilirea de sancţiuni pecuniare în sarcina statului român în ceea ce priveşte Sucursala Electrocentrale Deva.

Ministerul Energiei a solicitat întreprinderea măsurilor ce se impun în vederea stopării poluării cu emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi şi pentru punerea în conservare în siguranţă a Electrocentralei Deva, fiind întocmit programul pentru asigurarea securităţii şi punerea în siguranţă a obiectivelor electrocentralei.

În ceea ce priveşte a doua parte a întrebării, asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică, precum şi elaborarea programului propriu în domeniul energiei termice sunt atributul administraţiei publice locale şi responsabilitatea acesteia, potrivit Legii nr. 325/2006.

Administraţia publică locală a adoptat hotărâri de Consiliu prin care a aprobat acordarea de beneficii sociale sub formă de tichete sociale pentru acoperirea parţială a cheltuielilor privind achiziţionarea de centrale termice individuale pentru persoanele/familiile din municipiul Deva, racordate la sistemul centralizat de termificare; obiective de investiţii "Instalaţii termice" pentru instituţiile publice aflate în municipiul Deva, inclusiv spitalul judeţean; obiectivele de investiţii "Sisteme de încălzire proprii cu energie termică prin utilizarea centralelor termice cu combustibil gazos cu dotările necesare" pentru instituţiile de învăţământ din municipiul Deva; reabilitarea, modernizarea, extinderea şi asigurarea infrastructurii educaţionale, obiectiv de investiţii "Creşterea izolaţiei energetice", toate dispuse prin prezenta hotărâre.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl întreb pe domnul deputat Ilie Toma, dacă doreşte lămuriri? Da.

Vă rog, aveţi un minut la dispoziţie.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Cred că nu mai este vorba aici de a mai primi lămuriri suplimentare.

Un lucru este cert - cetăţeanul acela, din judeţul Hunedoara, şi cel din Deva, în mod special, care a rămas în pragul iernii fără încălzire, indiferent că o fi el miner, că o fi electrician, că o fi siderurgist, nu îl interesează cine a trasat aceste lucruri, Uniunea Europeană sau politicienii de la noi.

Nu este drept ca unele ţări, precum Germania, Polonia, Statele Unite ale Americii, chiar deschid... şi Japonia... termocentrale pe bază de cărbune. Da, ştiu că sunt mai bogate şi veţi spune că îşi cumpără acele certificate de dioxid de carbon, dar asta nu are importanţă, omul acela, de la talpa ţării, suferă.

Şi, atunci, nu cred că era momentul oportun să oprim o termocentrală, precum cea de la Mintia, care poate produce 10% din energia electrică a României, în prag de iarnă, nepunând nimic la loc. Nepunând acele proiecte care... am spus că facem două generatoare pe bază de gaz. Nu s-a întâmplat acest lucru.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Ilie Toma:

Concluzionez, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dar este dureros ca mai marii noştri să nu meargă la Uniunea Europeană să ceară o renegociere, să ajungă la un consens. Nu spune nimeni, cu toţii suntem pentru energie verde, dar nu în detrimentul cetăţenilor României şi al celor pe care noi îi reprezentăm.

Deci, încă o dată...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

...vă rog mult, faceţi ceva pentru Mintia!

Mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Mai avem o interpelare, tot din partea domnului deputat Ilie Toma, tot adresată Ministerului Energiei.

Tema interpelării - "Renunţarea la lemn ca sursă de combustibil".

Domnule secretar de stat, vă rog aveţi cuvântul, 3 minute la dispoziţie.

Mulţumesc.

Domnul Ákos Derzsi:

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată instituţiei noastre, înregistrată la Camera Deputaţilor şi Ministerul Energiei, având ca obiect "Renunţarea la lemn ca sursă de combustibil", vă comunicăm următoarele.

Din perspectiva folosirii lemnului de foc drept combustibil pentru încălzire, vă comunicăm că lemnul de foc este gestionat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, iar pe termen lung tendinţa la nivelul Uniunii Europene este de utilizare pe scară largă a unor tehnologii eficiente din punct de vedere energetic, care funcţionează cu valorificarea biomasei, şi nu interzicerea folosirii biomasei forestiere ca sursă de combustibil.

În ceea ce priveşte întrebarea nr. 2 din interpelarea dumneavoastră, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.141 s-au aprobat unele măsuri privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului electroenergetic naţional.

Obiectivul principal al acestui act normativ iniţiat de Ministerul Energiei îl reprezintă evaluarea consumului de energie electrică al ţării în perioada 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022 pentru satisfacerea acestuia la parametrii de calitate şi siguranţă în alimentare, în condiţiile funcţionării sigure şi stabile a Sistemului electroenergetic naţional.

Hotărârea Guvernului prevede constituirea Comandamentului energetic de iarnă, în vederea monitorizării funcţionării Sistemului electroenergetic naţional şi a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale în perioada noiembrie 2021 - 31 martie 2022.

Acest Comandament are ca obiectiv identificarea situaţiilor de disfuncţionalitate ce pot apărea în sectorul de energie şi în cel al gazelor naturale şi stabilirea măsurilor operative, altele decât cele administrative, prin niveluri de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului electroenergetic naţional şi a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale, precum şi măsurile operative privind stocurile de combustibili.

Ori de câte ori situaţia o va impune, acest Comandament energetic de iarnă va informa Guvernul asupra măsurilor de mai sus, precum şi asupra problemelor ce nu pot fi soluţionate în cadrul acestui Comandament.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, întreb, dacă aveţi nevoie de lămuriri? Da.

Vă rog, aveţi un minut la dispoziţie, cu rugămintea să vă încadraţi în el.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Toma:

Acum, eu mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspunsurile destul de pertinente pe care mi le-a dat, dar semnalul de alarmă pe care îl trag cred că este foarte clar. Se aude tot mai des în mass-media şi în alte canale de comunicare cum că, mai devreme sau mai târziu, în România se va interzice lemnul de foc.

Ei, dacă se va întâmpla acest lucru, undeva, 40% din populaţia României nu va mai avea cu ce să se încălzească. Lemnul de foc este combustibilul tradiţional al României.

E foarte greu să auzi acest lucru şi să auzi că vor veni tehnologii noi, adică să ne care lemnul nostru peste hotare, şi noi să nu avem cu ce să ne încălzim. Este groaznic.

Mai mult decât atât, semnalul de alarmă pe care l-am tras, de fapt, este de a nu mai rămâne în iarnă, cum s-a întâmplat în iarna trecută, să rămânem 6 ore fără energie electrică. Atunci s-a întâmplat 6 ore, acum este posibil 6 zile, Dumnezeu ştie. Să nu ajungeţi în acel moment în care să nu ştim ce să facem şi cum să facem.

De aceea am rugat să-mi precizaţi foarte clar, dacă este cazul, să putem să ajutăm şi noi cu ceva, parlamentarii, prin mişcări de propuneri legislative, să nu ajungem în acest colaps energetic.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Următoarea interpelare, adresată, tot de domnul deputat Ilie Toma, Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cu tema "Renunţarea la lemn ca sursă de combustibil".

Înţeleg de la stafful tehnic că domnul secretar de stat nu este, deci răspunsul îl veţi primi în scris.

De asemenea, avem două interpelări adresate Ministerului Sănătăţii, din partea domnului deputat Ilie Toma, cu tema "Raportare cazuri COVID şi închidere spitale" şi încă o interpelare, din partea domnului deputat Zetea Gabriel-Valer, cu tema "Concurs ilegal la Spitalul Judeţean «Dr. Constantin Opriş» Baia Mare".

De asemenea, domnul secretar de stat Vass Levente nefiind prezent, cele două răspunsuri vor fi transmise în scris.

Următoarea interpelare - către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Prim-ministrului - din partea domnului deputat Brian Cristian, de la Grupul USR. O interpelare cu tema "Fondul de rezervă al Guvernului".

Domnule secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci, vă rog, aveţi cuvântul pentru a prezenta răspunsul.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Doamnă preşedinte,

Răspunsul i-a fost înmânat domnului deputat în scris şi a fost de acord să susţină, eventual, anumite obiecţii.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Vă rog, domnule deputat Brian Cristian, aveţi cuvântul pentru lămuriri suplimentare.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Domnule secretar de stat,

Interpelarea a vizat vestitul Fond de rezervă al Guvernului, care, după ştim, s-a acordat discreţionar, pe criterii mai degrabă de apartenenţă politică, şi nu pe nevoile comunităţii.

Practic, mai multe comunităţi au fost izolate, au fost pedepsite pentru că au avut alte preferinţe politice.

Pentru că în acest Cabinet a existat în ultima vreme un obicei, acela de a eluda răspunsul la întrebările puţin mai sensibile şi de a evita, practic, răspunsurile concrete, vreau să vă anunţ că de acum înainte, de fiecare dată, pe lângă interpelările pe care le voi face, voi depune în paralel şi cereri pe Legea nr. 544 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Ca atunci când forma aceasta de control a Parlamentului asupra Guvernului este evitată fără absolut nicio consecinţă, pe Legea nr. 544, se poate da în judecată instituţia respectivă pentru refuzul de a da informaţii.

Deci, vă anunţ pe această cale că urmează să procedăm în acest fel, din cauza lipsei de colaborare, aş putea să spun.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Îl întreb pe domnul secretar de stat dacă doreşte să mai răspundă. Nu.

Şi ultima interpelare - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a răspuns domnului deputat Toma Ilie, interpelării cu tema "Continuarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală".

Vă rog, domnule secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci, aveţi cuvântul.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

Domnule deputat,

Ca urmare a interpelării dumneavoastră, legată de "Continuarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală", aveţi prezentare detaliată, pe un tabel, a Programului de Dezvoltare 1 şi 2.

În ceea ce priveşte adoptarea unei noi etape a PNDL, precizăm că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei nu are, în prezent, în viitor, o altă demarare a acestui program.

Pentru continuarea procesului de dezvoltare a infrastructurii la nivel local a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny", program care, practic, are o continuitate în ceea ce înseamnă PNDL 1 şi 2. Vorbim de infrastructură aici, vorbim de instalaţii de apă şi canalizare şi de distribuţie de gaze.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Toma Ilie, vă rog, aveţi un minut la dispoziţie pentru lămuriri suplimentare.

Domnul Ilie Toma:

Salut prezenţa domnului secretar de stat, fostul nostru coleg. Cred că înţelege mai bine decât alţii, fiind în această funcţie şi având şi experienţa din trecut, pentru ce suntem noi aici şi pentru ce luptăm. Pentru că acele planuri naţionale de dezvoltare locală au fost cele care au modernizat cu adevărat multe localităţi din România. Au modernizat infrastructura, drumuri, alimentare cu apă, canalizare, şcoli, grădiniţe. Pur şi simplu, o modernizare la standarde moderne, europene, aşa cum vorbim în fiecare zi despre Europa.

Ideea acestei interpelări a fost, de fapt, de a trezi un pic conştiinţa şi de a continua ceea ce este bun. Indiferent de partidul care este la guvernare, indiferent de cine a propus, dacă este o lege bună, dacă este un proiect bun trebuie continuat.

Într-adevăr, "Anghel Saligny" este o încercare de a face ceva. Vom vedea cum funcţionează. Însă se pare că, din discuţiile în teritoriu cu conducătorii UAT-urilor, este un pic greoi.

Aş vrea să vă întreb, totuşi, cum este programată distribuirea banilor? Adică primul sosit, primul servit, sau în funcţie de anumite priorităţi?

Scurt de tot vă rog să-mi răspundeţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

Domnule deputat,

După cum ştiţi, este o sumă prealocată pentru fiecare UAT - 4 milioane pentru comune, 7 milioane pentru oraşe, 10 milioane pentru municipii, 43 pentru municipii reşedinţă de judeţ, nu este formula "primul venit, primul servit". Sunt nişte norme de aplicare, norme de... un fel de clasificare în funcţie de numărul de populaţie, ponderea...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Asta e discuţia în teritoriu.

De aceea...

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

Nu, nu, nu, nu, nici vorbă, Doamne fereşte, nu.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Bine.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Am fost anunţată că avem, de asemenea, un răspuns de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului pentru domnul deputat Dunava Costel Neculai, de la Grupul PSD, la interpelarea cu tema "Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice şi producţiei de film în România".

Domnul deputat Dunava nefiind prezent, răspunsul îi va fi transmis în scris.

Şi ultima interpelare, tot către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, din partea domnului deputat Toma Ilie, de la Grupul PSD. O interpelare cu tema "Programe de sprijin pentru IMM-uri".

Domnul secretar de stat Terente Ciui?

Vă rog, aveţi cuvântul pentru prezentarea răspunsului.

Domnul Terente Ciui (secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 441B din 7 septembrie 2021, având ca obiect "Programe de sprijin pentru IMM-uri", vă comunicăm următoarele.

În ceea ce priveşte întrebarea nr. 1 - "În perioada de vârf pandemic al valului 4 veţi fi de acord cu un nou lockdown pentru IMM-uri?", precizăm că în funcţie de dinamica evoluţiei SARS-CoV-2 şi asigurarea sănătăţii publice, atât activitatea operatorilor economici, cât şi măsurile de conduită socială responsabile în prevenirea răspândirii coronavirusului COVID-19, respectiv măsurile de distanţare socială rămân apanajul Ministerului Sănătăţii, ca instituţie competentă, în colaborare cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, structură operaţională a Ministerului Afacerilor Interne.

Referitor la întrebarea nr. 2 - "Ce programe de sprijin al IMM-urilor există şi când se vor aplica la modul concret?" -, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului sprijină mediul economic şi iniţiativele antreprenoriale sustenabile în vederea dezvoltării operatorilor economici, iar facilitarea accesului la finanţare reprezintă o prioritate cheie pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului antreprenorial.

În prezent, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului gestionează schema de ajutor de stat instituită prin OUG nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de pandemia COVID-19, prin implementarea măsurilor:

• Măsura 1 - "Microganturi pentru IMM-uri";
• Măsura 2 - "Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor".

Măsura 2 a fost una dintre cele mai grele provocări ale ministerului. Măsura avea iniţial o finanţare de 265 de milioane de euro, dar OUG-ul dat în 18 noiembrie 2020 prevedea 765 de milioane de euro, 500 de milioane de euro din bani europeni. Măsura a fost deblocată şi s-a reluat plata celei de-a treia tranşe, în valoare de 241 de milioane.

Întrebarea nr. 3 - "Ce soluţii pentru minimizarea efectelor pandemiei aveţi în plan să aplicaţi?".

Activitatea MEAT este orientată în prezent pe direcţiile de acţiune:

• Debirocratizare/reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderi;
• Scheme de ajutor de stat/de minimis pentru IMM-uri:
• Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice:
• Programul privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderi - Măsura 1 - Microgranturi; Măsura 2 - Granturi pentru capital de lucru şi Măsura 3 - Granturi pentru investiţii;
• Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii "Start-up National România";
• Programe de conservare sau de închidere a minelor;
• Programul de marketing şi promovare turistică;
• Programul de dezvoltare a produselor turistice...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, domnule secretar de stat.

Domnul Terente Ciui:

Da.

Sperând că informaţiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră, vă asigurăm de disponibilitatea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului de a vă comunica, în termen, orice alt răspuns ce va fi solicitat.

Deci este depus şi în scris.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Terente Ciui:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule deputat Ilie Toma, vă rog, aveţi un minut pentru lămuriri suplimentare.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc.

Din nou, aţi văzut şi dumneavoastră această prezentare generală, măsuri generale.

Dar, hai să fim sinceri, domnule secretar de stat, nu funcţionează nimic optim din ceea ce mi-aţi spus.

Start-up Nation 1, Start-up Nation 2 erau nişte programe adevărate pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Treaba asta cu COVID-ul spuneţi că e treaba Ministerului Sănătăţii.

Nu, este şi treaba Ministerului Economiei, pentru că odată intrată într-o criză sanitară, aţi văzut că şi criza economică ne-a cuprins peste tot în România.

Nu mai ştiu nimic despre acele vouchere de vacanţă. Acelea sunt măsuri adevărate care se iau când vrei să salvezi o economie, pentru că acei bani tot s-au întors, în general, în mediul privat, să ştiţi, mediul privat a beneficiat de acei bani. Evident, şi bugetarii. Nu se pune problema.

Deci, rog mult, încă o dată, indiferent cine va veni şi cine va fi la conducerea Ministerului Economiei, să aveţi mai multă aplecare asupra problemelor întreprinderilor din România. Nu mai lăsaţi economia să meargă în cap, pentru că o să ajungem într-o zi şi nu o să mai avem ce măsuri să mai luăm pentru că nu o să mai avem economie.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, dacă doriţi să mai luaţi cuvântul?

Un minut, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Terente Ciui:

Sigur.

Referitor la voucherele de vacanţă, sigur că este o chestiune foarte bună pentru economie şi, din câte am înţeles, se vor relua începând cu anul 2022.

În ceea ce priveşte interesul pentru întreprinderile mici şi mijlocii, Ministerul Economiei face eforturi mari, acum, în special pentru informatizarea, debirocratizarea acestor IMM-uri.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Haideţi, să veniţi cu măsuri concrete!

Dumnezeu să vă ajute!

Domnul Terente Ciui:

O să venim.

Mulţumesc.

O zi bună!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte răspunsuri la întrebări şi interpelări adresate de către deputaţi miniştrilor, declar aici închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Seară bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.44.