Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Sorin Mihai Grindeanu, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 9 noiembrie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, de la Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi parlamentari,

Dragi colegi,

Aţi văzut, probabil, cu toţii haosul care s-a instaurat la reînceperea şcolii, după terminarea vacanţei forţate şi după noile reguli anunţate intempestiv de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

Fără să fiu un adversar al vaccinării anti-COVID, fiind chiar un susţinător al vaccinării personalului din sectoarele critice cu un grad mare de interacţiune socială, aşa cum e şi cazul dascălilor din instituţiile de învăţământ, îmi exprim totala indignare pentru acea regulă a vaccinării de cel puţin 60% a personalului din şcoli.

Prima întrebare pe care o adresez public ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii, care au semnat ordinul comun prin care a fost introdusă această regulă, e de ce îi sancţionaţi pe elevi pentru ceea ce fac sau ceea ce nu fac dascălii lor?

O astfel de măsură introduce o gravă discriminare între elevi, în raport cu dreptul lor constituţional de a avea acces la educaţie. Ce vină are un elev dintr-o şcoală în care gradul de vaccinare al personalului este mai mic de 60%?

Ce vină au elevii din mediul rural, unde gradul de vaccinare este mai scăzut, dar unde, culmea, este şi cel mai scăzut acces la Internet şi, implicit, la educaţia online?

Dincolo de faptul că, potrivit tuturor organismelor internaţionale respectabile, precum OMS, UNICEF, Comisia Europeană, educaţia online nu se ridică nici pe departe la nivelul de calitate pe care îl are educaţia cu prezenţă fizică! Este evident că atunci când îi spui unui elev că poate să meargă la şcoală, iar altuia îi spui să stea acasă din motive pe care nu le poate controla în niciun fel, atunci ai introdus o gravă discriminare!

Este inadmisibil ca într-o ţară europeană democratică, stat membru al Uniunii Europene, să vă bateţi joc în asemenea hal de viitorul unor copii, care nu au nicio vină pentru ceea ce fac dascălii lor!

Acest ordin este rupt de realitate. Avem şcoli unde profesorii sunt vaccinaţi în număr mult mai mare decât în altă parte, unde se fac cursuri cu prezenţă fizică, dar totuşi şcoala nu se poate deschide pentru că femeia de serviciu, electricianul şi secretara nu s-au vaccinat, iar din acest motiv gradul de vaccinare a scăzut sub pragul impus de ordinul comun al Ministerului Educaţiei şi al Ministerului Sănătăţii. Adică închidem o şcoală, unde dascălii care interacţionează direct cu elevii sunt vaccinaţi, doar pentru că nu s-au vaccinat alte categorii de personal care nu intră în clasele de curs!

Cine oare ia astfel de decizii aberante care nu ţin cont în niciun fel de realităţile din teren?

Este evident că, şi dacă am avea un grad de vaccinare de 100% într-o unitate de învăţământ, tot ar fi absolut necesar să avem testare periodică a elevilor şi a dascălilor pentru a opri transmiterea virusului şi pentru a asigura condiţiile de siguranţă pe care ni le dorim cu toţii. Vorbim de aceeaşi testare periodică pe care PSD o cere încă din luna iulie a acestui an şi pe care ministrul educaţiei şi ministrul sănătăţii au ignorat-o până de curând!

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Viorica Sandu, de la Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Ziua europeană a inegalităţii salariale".

Vorbim adesea despre inegalitatea salarială dintre femei şi bărbaţi. Asta înseamnă că două persoane într-o societate fac munci similare, la acelaşi nivel de calificare, dar nu sunt plătite în mod egal.

De aceea, în acest an a fost ales simbolic începutul de noiembrie pentru Campania "10 noiembrie - «Ziua europeană a inegalităţii salariale!»", pentru că, practic, spre deosebire de bărbaţi, femeile din Europa muncesc gratuit aproape două luni pe an. Sau anul ar trebui să fie mai lung cu aproape două luni de zile pentru ca o femeie să poată aduce acasă aceiaşi bani ca un bărbat.

Diferenţa medie între remuneraţiile femeilor şi bărbaţilor din Uniunea Europeană este de 14,1%.

Femeile din ziua de azi, deşi sunt la fel de bine pregătite, ca educaţie, comparativ cu bărbaţii, beneficiază de un tratament diferenţiat în privinţa salarizării, cauzat de faptul că, în mod frecvent şi pentru perioade mai lungi de timp, sunt nevoite să lucreze mai puţine ore decât bărbaţii şi tind să-şi întrerupă cariera pentru a fi motorul familiei şi a se achita de sarcini casnice care în mod normal ar trebui împărţite echitabil cu partenerul de viaţă şi restul familiei. De aceea, sloganul pentru campania din acest an a Partidului Socialiştilor Europeni, care promovează egalitatea de gen şi drepturile femeilor, atât în interiorul, cât şi în afara partidului, este "Partajaţi sarcinile în mod egal acasă, pentru şanse egale la locul de muncă!".

Prin prisma pandemiei COVID-19, la un an şi jumătate de la debutul ei, putem spune că aceasta a avut un preţ diferit pentru femei, raportat la bărbaţi. Impactul economic al crizei COVID e mult mai dur când vine vorba despre femei.

Una dintre cauze este tocmai faptul că pandemia a mărit în mod disproporţionat timpul pe care femeile îl petrec cu lucruri ce ţin de responsabilităţi domestice. Ceea ce în termeni de specialitate intră sub umbrela "muncă neplătită".

Femeilor le-a crescut povara muncii neplătite în pandemie. Dintr-o dată s-au trezit şi mame, şi educatoare, şi angajate, şi partenere. Totul, între aceiaşi pereţi. Astfel, unele femei au fost nevoite să renunţe la serviciu şi să se dedice familiei.

Deşi România este una dintre ţările care stă cel mai bine când vine vorba de diferenţele salariale dintre femei şi bărbaţi, rata şomajului în pandemie a fost profund dezechilibrată şi la noi, pe criterii de gen.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, două treimi dintre cei care şi-au pierdut locurile de muncă în 2020 sunt femei. Datele arată că numărul femeilor şomere din România a crescut cu 50% din cauza pandemiei, în timp ce ponderea bărbaţilor şomeri a fost doar de 16%.

De aceea, este important ca măsurile ce trebuie luate să înceapă de la nivel guvernamental, ajungând până la nivel de companie.

Ca membru în Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, consider că este necesar să implementăm, în perioada viitoare, programe de incluziune şi dezvoltare pentru femei. Acest demers înseamnă de fapt recunoaşterea aportului social şi economic indirect, dar esenţial, pe care femeile şi mamele, în special, îl aduc societăţii româneşti.

Sandu Viorica, deputat al PSD de Galaţi. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Radu-Marcel Tuhuţ, de la Grupul parlamentar al PSD.

Aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este "Fără standarde duble între multinaţionale şi companiile româneşti!".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

În urmă cu doar câteva zile, liderii politici ai celor mai mari 20 de economii ale lumii s-au reunit la Roma pentru Summitul G20. Ca şi reprezentativitate, naţiunile care fac parte din acest grup însumează aproximativ două treimi din populaţia lumii şi 85% din întreaga producţie economică globală.

De asemenea, G20 reuneşte cele mai puternice guverne ale lumii, iar în aceste state se află şi cele mai mari companii multinaţionale. G20 este un forum care include atât puterile tradiţionale, din secolul 20, ale Occidentului, cât şi giganţii emergenţi ai lumii în curs de dezvoltare. În ultimii 20 de ani, acest grup de 20 de state a devenit blocul definitoriu al ordinii internaţionale.

În ciuda faptului că acest mecanism nu a reuşit să adopte o poziţie comună pentru contracararea răspândirii pandemiei, iată că liderii G20 au ajuns la un acord istoric asupra unei arhitecturi fiscale internaţionale mai stabile şi mai echitabile, care stabileşte la nivel mondial un impozit de cel puţin 15% pe profitul multinaţionalelor. Cu toate acestea, punerea în aplicare a acestor măsuri, la nivel naţional, ar putea dura mai mult timp.

Stimaţi colegi,

Aceasta este şansa pe care România a aşteptat-o ani la rând.

Acum avem şansa să îndreptăm lucrurile faţă de antreprenorii români care se luptă să genereze plusvaloare în economia naţională şi care se află într-o bătălie inechitabilă cu multinaţionalele, pe o piaţă aşa-zis liberă.

În acest moment, multinaţionalele nu fac altceva decât să invadeze pieţele emergente aflate în dezvoltare şi să profite de lacunele legislative din domeniul financiar.

Spre deosebire de antreprenorul român care nu îşi permite să îşi înfiinţeze compania într-un paradis fiscal, multinaţionalele apelează frecvent la astfel de practici neloiale pentru a-şi externaliza profiturile şi pentru a fenta practic sistemele naţionale de impozitare, deşi la nivel internaţional sunt raportate profituri de miliarde de euro, capitalul multinaţionalelor depăşind deseori PIB-ul mai multor state la un loc.

Astfel, de fiecare dată când traversăm o criză, greul cade întotdeauna pe umerii micilor antreprenori autohtoni, care sunt impozitaţi drastic de stat, care sunt verificaţi până la ultima factură şi amendaţi la prima greşeală.

Stimaţi colegi,

Cu o astfel de strategie, România va rămâne la stadiul de piaţă de desfacere şi consum pentru multinaţionale, cu o mână de lucru ieftină şi prost plătită, care nu ne va permite niciodată să putem acorda respectul cuvenit salariaţilor din ţara noastră, cu atât mai puţin pensionarilor sau copiilor. Cât despre investiţiile majore în infrastructură şi creşterea nivelului de trai, nici nu putem visa.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Comportamentul colonial actual trebuie să înceteze cât mai urgent şi vreau să înaintez o solicitare Guvernului, de a armoniza cât mai curând posibil legislaţia fiscală naţională cu acordul istoric al statelor membre G20, pentru a crea un cadru echitabil pentru firmele româneşti şi condiţii egale de evoluţie şi dezvoltare pentru fiecare antreprenor român!

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

Dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute la dispoziţie, cu rugămintea să vă încadraţi în ele.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "O nouă şansă pentru dezvoltarea energetică a României".

De curând, a fost semnat un tratat între România şi Statele Unite ale Americii, care vizează introducerea în România a tehnologiei de tip SMR. Este vorba de reactoare modulare de mică dimensiune.

Este o tehnologie inovativă, o tehnologie care a apărut în Statele Unite şi care tinde să fie una din oportunităţile cu privire la dezvoltarea sectorului energetic pe plan internaţional.

Din perspectiva siguranţei, îndeplineşte standarde înalte şi, de asemenea, nu poluează, putând fi aplicată inclusiv în această proiecţie care se face acum la nivel european, cu privire la reducerea emisiilor de carbon.

Deci, în tot acest context în care Europa suferă din pricina unei crize energetice, o criză energetică provocată de Rusia - de Rusia şi prietenii săi, să spunem aşa, că nu este singură Rusia, are colaboratori în mai multe părţi ale lumii -, în acest context în care dependenţa de gazul rusesc, iată, împinge Europa într-o criză energetică deosebit de gravă, precum este cea pe care o traversăm astăzi, mi se pare un element fundamental ca România să beneficieze din plin de această oportunitate care s-a deschis acum, în virtutea acestui protocol semnat alături de Statele Unite.

Şi, nu în ultimul rând, spun acest lucru deoarece România are şansa de a fi prima ţară din Europa care va introduce aceste microcentrale pe energie nucleară şi care va putea astfel să-şi asigure un grad mult mai ridicat de securitate energetică şi, totodată, să fie capabilă să renunţe la importul de gaz dinspre Est, cât şi la alte surse care îi pot crea prejudicii sau pot duce la o anumită dependenţă care, iată, cum se întâmplă şi astăzi, în timpul crizei energetice, ne arată care sunt limitele a ceea ce înseamnă dezvoltarea unui sistem energetic naţional eficient, sustenabil cu adevărat şi capabil să genereze dezvoltare pe termen lung.

Ca atare, ţin să închei prin a spune faptul că mi se pare fundamental parteneriatul strategic cu Statele Unite din perspectiva energetică, din perspectiva economică, din perspectiva faptului că România poate să fie un pionier la nivel european în dezvoltarea unor sisteme sigure, eficiente, ieftine şi sănătoase pentru mediu, de producere a energiei.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat János Kiss, de la Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul János Kiss:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Criza pandemică nu reprezintă un motiv pentru a ne abandona principiile".

În această perioadă am fost cu toţii martori la efectele devastatoare pe care le-a provocat pandemia de SARS-CoV-2 - zeci de mii de bolnavi şi mii de morţi, un sistem medical întins până la punctul de rupere şi o economie care gâfâie din ce în ce mai mult sub presiunea creşterii preţurilor la energie şi gaze. Populaţia se simte din ce în ce mai abandonată de noi, cei care am jurat să o reprezentăm, şi ruptura dintre clasa politică şi cetăţeni este, din păcate, evidentă. Lipsa de încredere în oamenii politici este o consecinţă directă a deconectării de la interesul public, de prea multe ori având întâietate interesul de grup sau cel personal.

Zilnic mă întâlnesc cu oameni care îmi spun că sunt sătui de lupta politică, sunt sătui de certuri sterile care nu au altă finalitate decât alimentarea ego-ului celor implicaţi, sunt sătui de balet politic şi, mai ales, sunt sătui să le fie insultată inteligenţa. Nu putem continua pe această linie fără a fi pregătiţi să decontăm consecinţele acţiunilor sau, mai grav, ale inacţiunilor noastre.

În mod cert prioritatea zero este învestirea unui Guvern funcţional, însă, cel puţin din punctul meu de vedere, aceasta nu ne dă dreptul să abandonăm promisiunile din campania electorală, nu ne dă dreptul să-i trădăm pe cei care ne-au acordat încrederea lor. Constat cu uimire cu câtă uşurinţă se vorbeşte despre unele alianţe cu partide care până mai ieri erau duşmani de moarte, azi suntem fraţi de cruce, mâine... mai vedem.

Şi aici mă refer, desigur, la Programul de guvernare pe care l-am asumat cu doar un an în urmă, program care, după părerea mea, ar trebui să fie punctul inamovibil în orice configuraţie guvernamentală. Lepădarea de valorile liberale şi principiile pe care a fost construit acest partid, doar pentru a obţine un avantaj efemer, nu poate reprezenta o soluţie viabilă, iar efectele pe termen mediu şi lung vor fi devastatoare. Avem şansa de a dezvolta această ţară, şi istoria nu ne va ierta în cazul unui eşec, oricâte alibiuri am construi noi. Cred că unele măsuri, pe care populaţia le aşteaptă, nu pot fi adoptate decât într-o configuraţie guvernamentală de centru-dreapta şi este imperativ necesar să trecem peste orgolii şi ambiţii personale.

Fără îndoială că politica este arta negocierii, dar, chiar şi aşa, unele substanţe nu sunt şi nu ar trebui să fie vreodată miscibile. Nu putem, sub umbrela interesului naţional şi a urgenţei medicale, să fim artizanii unei alianţe care, în cel mai scurt timp, va devora şi ultimele bucăţi de încredere pe care oamenii o au în noi. Nu aceasta este soluţia, iar diluarea valorilor liberale, prin hibridarea cu cele socialiste, este cea mai mare ofensă pe care o putem face la adresa Brătienilor.

În încheiere, mi-am adus aminte cum un titan al României moderne spunea că "Negociem orice, dar nu negociem principii". Poate că aceste cuvinte ar trebui inscripţionate deasupra intrării în Parlamentul României.

Mulţumesc.

Deputat de Bihor, Kiss János.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Dau cuvântul domnului deputat Brian Cristian.

Vă rog, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Astăzi voi vorbi despre necesitatea deschiderii unui nou punct de trecere a frontierei, în Maramureş, în zona Poienile de sub Munte.

Judeţul Maramureş şi regiunile Transcarpatia şi Ivano- Frankivsk din ţara vecină, Ucraina, împart multe elemente comune, din punct de vedere cultural, istoric şi geografic. Cu toate acestea, posibilităţile de interacţiune şi colaborare sunt limitate din cauză că singurul punct de trecere a frontierei din zonă este la Sighetu Marmaţiei. Podul cu un singur sens care face conexiunea între cele două ţări este depăşit în totalitate de nevoia de mobilitate din zona respectivă.

În urma multiplelor discuţii pe care le-am avut cu autorităţile locale, dar şi cu cetăţenii, am ajuns la concluzia că se impune o analiză mai atentă a nevoilor şi oportunităţilor pentru deschiderea de puncte de trecere a frontierei cu Ucraina la nivelul judeţului Maramureş. Acestea sunt necesare atât pentru traficul rutier de mărfuri, dar şi pentru reluarea circulaţiei pe calea ferată, între România şi Ucraina, în zona amintită.

Prin prezenta doresc să aduc în atenţia publică nevoile cetăţenilor, dar şi oportunităţile de dezvoltare dintre Regiunea Ivano- Frankivsk şi judeţul Maramureş, zone ce împart peste 50 de kilometri de graniţă, în zona UAT-ului Poienile de sub Munte.

Cetăţenii aflaţi şi de o parte şi de alta a graniţei au nevoie de o legătură directă pentru că în acea zonă relaţiile culturale îi unesc de veacuri, iar, în ultimii ani, singura rută disponibilă îi obligă la efectuarea a sute de kilometri suplimentari.

Relaţiile dintre administraţiile celor două regiuni au o colaborare intensă şi printre obiectivele comune se numără şi deschiderea unui punct de trecere a frontierei în zona Şebene - Poienile de sub Munte. Demersuri în acest sens s-au făcut chiar la începutul anului, când preşedintele Consiliului Regional al Regiunii Ivano-Frankivsk s-a întâlnit cu consulul general al României la Cernăuţi, fiind purtate discuţii despre posibilităţile de implementare a proiectelor comune ale programelor de cooperare transfrontalieră ale Uniunii Europene, dar, de asemenea, s-au purtat şi discuţii despre deschiderea acelui punct de trecere a frontierei în zona menţionată anterior.

Din păcate, în ciuda acestor declaraţii şi angajamente anunţate cu regularitate în ultimii 15 ani, situaţia rămâne neschimbată. De aceea, invit parlamentarii de Maramureş, dar şi parlamentarii din Grupul de prietenie cu Ucraina, să se alăture acestui demers. Trebuie să dăm o utilitate acelor grupuri de prietenie, care, majoritatea dintre ele, există doar pe hârtie, dar şi să rezolvăm problema acestei comunităţi. Problemă care trenează de foarte mult timp şi care condamnă la subdezvoltare o zonă cu mult potenţial.

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Radu Molnar, de la Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Voi vorbi astăzi despre "Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă".

După cum ştim, România trece printr-o criză energetică previzibilă şi preventibilă. Vorbim despre un dezechilibru energetic, în care producem tot mai puţină energie electrică faţă de cât avem nevoie. În acest context, era evident că o piaţă care importă din ce în ce mai mult va fi destabilizată de orice şoc economic. Iar eforturile de până acum s-au dovedit insuficiente pentru a contracara explozia preţurilor. Dar noi suntem o ţară producătoare de energie electrică! Încă din anii '80 s-a demarat proiectul construcţiei a 5 reactoare nucleare la Cernavodă, unităţile 1 şi 2 producând astăzi aproximativ 20% din consumul de energie electrică al ţării. Nu e suficient, dar ne arată care este potenţialul energiei nucleare pentru România! Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă se află în conservare, cu o rată de finalizare de circa 15%. Din 2007, de la punerea în folosinţă a Unităţii 2, dezvoltarea de noi reactoare a rămas un deziderat neîmplinit. Trebuie să facem paşi spre autonomia energetică.

Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, a declarat, în luna februarie a acestui an, că în caz ideal, şantierul unităţilor 3 şi 4 s-ar putea deschide în anul 2024, iar intrarea în operare a uneia dintre unităţi, abia în 2030 sau 2031. Acest lucru l-a confirmat şi ministrul energiei, Virgil Popescu, în luna iunie, într-o intervenţie publică. Reieşea din spusele domnului director că investiţia estimată la 7 miliarde de euro era în acel moment pe punctul de a finaliza studiul de fezabilitate, în paralel cu o serie de evaluări ale conformării structurilor şi ale proiectului tehnologic cu directivele de securitate nucleară. Următorul pas preconizat era prezentarea în faţa AGA a propunerii de demarare a proiectului.

Cunoaştem, de asemenea, faptul că pe 9 octombrie 2020 s-a parafat la Washington Acordul Interguvernamental extins între România şi Statele Unite ale Americii, care permite cooperarea în domenii de importanţă pentru ţara noastră şi domeniul nuclear civil, cu precădere proiectul Unităţilor 3 şi 4 şi retehnologizarea Unităţii 1 şi că a fost semnat şi un Memorandum de Înţelegere cu Exim US, prin care SUA îşi manifesta interesul de a sprijini şi financiar dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic nuclear românesc.

În acest context, trebuie să aflăm care este stadiul proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. De ce nu poate fi deschis mai repede de 2024 şantierul acestor reactoare?

Ministerul Energiei se confruntă cu piedici în executarea acestui proiect şi trebuie să aflăm care sunt ele şi cum putem să le depăşim, pentru că energia electrică din sursă nucleară este soluţia României pentru autonomie energetică.

Mulţumesc.

Radu Molnar, deputat al USR PLUS de Cluj.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu domnul deputat Dănuţ Aelenei, de la Grupul parlamentar AUR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Regresul României".

Cu ceva timp în urmă, fostul premier, Florin Cîţu, cu cinism, ne anunţa că "alimentele sunt ieftine, puterea de cumpărare creşte, creşte şi consumul. Românii sunt mai fericiţi". A fost vreodată domnul Cîţu într-o piaţă, a vorbit cu vreun cetăţean de rând al "României lucrului bine făcut"? Este o întrebare retorică.

Asistăm acum, în prag de iarnă, la o explozie de scumpiri ale tuturor alimentelor, energiei şi carburanţilor. Salariile sunt, în schimb, aceleaşi, sunt sute de români care nu au unde munci din cauza situaţiei sanitare actuale. Antreprenoriatul local traversează o perioadă plină de provocări. Dacă anul trecut românii mai aveau ceva rezerve, acestea au fost epuizate, şi cei mai mulţi nu îşi vor mai permite nici măcar alimentele de bază sau plata facturilor la energie.

Ne-am întors în timp, în urmă cu 31 de ani!

Atunci, ca şi acum, oamenii nu aveau ce mânca. Deosebirea este că atunci nu găseai mâncare, chiar dacă aveai bani. Acum este mâncare din belşug, dar nu mai sunt bani.

Atunci mai puneam un pulover, o plapumă pentru a ne încălzi deoarece nu se furniza aşa-numitul agent termic. Acum avem gaze, avem tot ce ne-am putea dori, doar că nu ne putem permite să plătim pentru acestea.

Atunci România nu avea datorii externe. Mai mult, erau state care erau datoare la noi.

Acum suntem îndatoraţi pentru generaţii întregi şi marionetele de la conducerea ţării ne văd "fericiţi".

Atunci ne doream libertate de exprimare, să putem călători, să fim egali cu cetăţenii din Europa. Acum avem libertate de exprimare, doar că nu ne ascultă nimeni. Putem călători, dar nu mai avem cu ce şi avem o grămadă de restricţii.

Nu vreau să se creadă că fac această comparaţie din nostalgie sau pentru că am vreo părere de rău pentru un regim totalitar apus.

O fac pentru a aduce aminte că pentru aceste lucruri românii au ieşit în stradă şi au înfăptuit o revoluţie.

Oare ce ar trebui să facă acest popor acum, când nu răspunde nimeni de nimic şi pentru nimic?

S-a ajuns la o sărăcire gravă a populaţiei României, fără a se întrevedea vreo speranţă de îmbunătăţire a situaţiei.

Să oprim, deci, sacrificarea României şi a românilor!

Deputat AUR de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei politice - "9 noiembrie - zi de sărbătoare pentru etnicii ucraineni din România".

Diversitatea lingvistică este o componentă fundamentală a identităţii europene, iar cultivarea limbii materne rămâne un element prioritar pe continentul european şi cel mai puternic instrument de conservare a patrimoniului unui popor.

În permanenţă, această temă se află în centrul dezbaterii publice şi politice, fapt care a transformat respectarea drepturilor minorităţilor naţionale într-o valoare fundamentală mondială, pe care ţara noastră şi-a asumat-o, devenind chiar model de bune practici în domeniu.

România rămâne cel mai bun exemplu în ceea ce priveşte conservarea limbii materne, preluat de tot mai multe state, care, urmând modelul ţării noastre, îşi ajustează legislaţia din domeniul protecţiei drepturilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, îmbunătăţind, în acelaşi timp, inclusiv mecanismele de transpunere a acestora în practică.

În ţara noastră, ucrainenii reprezintă a treia minoritate, după numărul de etnici. Foarte multe dintre localităţile în care trăiesc compact aceştia sunt atestate documentar de peste 7 secole, iar locuitorii acestora au participat la numeroase evenimente marcante din istoria României. De tot atâtea secole, o sărbătoare importantă a comunităţii ucrainene rămâne cea dedicată limbii materne, moştenirea sacră a unei naţiuni.

Un popor poate exista doar prin perpetuarea specificităţii sale culturale, tradiţionale şi lingvistice, iar, în România, Legea nr. 213/2018 a transpus în practică o dorinţă mai veche a etnicilor ucraineni de a celebra Ziua Limbii Ucrainene, în fiecare an, la 9 noiembrie.

Doamnelor şi domnilor, limba maternă este primul şi cel mai important indiciu al apartenenţei noastre etnice şi culturale, este primul şi cel mai important element al definirii noastre, care ne însoţeşte pe tot parcursul vieţii, indiferent de mediul lingvistic în care trăim sau de obstacolele pe care, nu de puţine ori, le avem de înfruntat pentru a o păstra şi a o perpetua.

Aşa cum suntem cu toţii preocupaţi de sănătatea noastră fizică şi mentală, de aspectul nostru exterior, de crearea unui mediu propice dezvoltării noastre emoţionale şi intelectuale, tot aşa trebuie să fim preocupaţi de păstrarea şi cultivarea limbii noastre materne, pentru că, doar dezvoltându-le pe toate armonios, ne putem defini identitatea umană, completând şi îmbogăţind tradiţiile şi cultura europeană, oferind totodată şi o perspectivă de ansamblu asupra modului în care tradiţiile minorităţilor şi cele ale populaţiei majoritare s-au influenţat şi potenţat reciproc de-a lungul timpului.

Cu toate acestea, trebuie să rămânem conştienţi că adoptarea unei legi nu reprezintă o garanţie că limba maternă va rămâne vie.

Din păcate, încă există cazuri - izolate, ce-i drept - ale unor funcţionari şi aleşi locali, care, prin politici populiste sau tendinţe negative în ceea ce priveşte respectarea unor drepturi, care contravin spiritului european, rămân în antiteză cu politica naţională şi cea europeană, încercând să genereze, de dragul unor calcule pur electorale, o competiţie de rele practici.

Aşadar, este nevoie de eforturi permanente şi consecvente pentru păstrarea şi transmiterea acestui tezaur lingvistic mai departe, către urmaşii noştri, continuând astfel traiectoria europeană şi mondială a respectării specificului identitar naţional.

Promovarea conservării limbilor materne rămâne un deziderat major, pentru că acestea încurajează diversitatea lingvistică şi educaţia multilingvă, contribuind într-o mare măsură la dezvoltarea conştiinţei privind tradiţiile lingvistice şi culturale din întreaga lume, consolidarea solidarităţii bazate pe înţelegere, toleranţă şi dialog, rămânând consecvenţi bunelor practici democratice, cu ajutorul cărora statul român devine tot mai puternic şi respectat.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat neafiliat Mihai Lasca.

Vă rog, aveţi cuvântul, trei minute la dispoziţie.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Paşaportul verde este un paşaport al sclaviei".

Stimaţi colegi,

Un poet belgian, Achille Chavée, spunea - "Nu întotdeauna trebuie să întoarcem pagina, uneori trebuie s-o rupem!".

Înţelegeţi că românii nu vor certificate sau paşapoarte pentru a umbla liberi pe pământul câştigat cu sângele înaintaşilor! Românii nu acceptă sclavia impusă de un Guvern demis care sfidează Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 672 din 20 octombrie 2021, prin care s-a constatat că Hotărârea Parlamentului României nr. 5 din 20 mai 2020 pentru încuviinţarea stării de alertă este neconstituţională, demers pe care eu l-am iniţiat alături de alţi 49 de colegi deputaţi.

În acest moment, avem un Guvern surd sau care nu vrea să audă litera legii. Sper, alături de poporul român, că nu vom avea şi un Parlament orb, sau care nu vrea să vadă suferinţele prin care trec românii din cauza restricţiilor care nu au legătură cu sănătatea, ci cu libertatea.

Românii au fost minţiţi sistematic de Preşedinte şi Guvernul său mult dorit. Nu o să menţionez toate minciunile acestora, dar o să vă aduc aminte doar două dintre acestea. Prima minciună a fost că injectarea nu va fi obligatorie şi a doua că paşaportul aşa-zis verde nu va fi introdus.

Românii au ajuns la capătul răbdării! Românii nu se vor lăsa şantajaţi cu seruri experimentale periculoase pentru sănătatea lor! Pentru români este evident că aceste seruri reprezintă sclavie, şi nu sănătate. Din păcate, pentru unii au reprezentat paralizii şi alte reacţii adverse grave. Românii văd că şi injectaţii, aşa-zişii vaccinaţi, mor în spitale. Un fost cântăreţ de muzică populară se lăuda că a fost primul din breaslă care s-a vaccinat şi că vrea să moară el primul şi în plină glorie. Din păcate, gluma lui sinistră s-a adeverit. Dumnezeu să-l ierte!

Peste tot, în România ultimilor doi ani, există doar COVID - în televizoarele românilor, COVID este promovat de presa cumpărată de Guvern cu peste 30 de milioane de euro, COVID este responsabil pentru aproape toate decesele, COVID este motivul pentru care dreptul la sănătate şi, implicit, la viaţă al bolnavilor cronici a devenit facultativ, COVID este mai important decât prăbuşirea economiei şi pierderea locurilor de muncă.

Singurul loc unde nu a ajuns COVID, după ce a călcat în picioare Constituţia României, este terenul de golf. Se pare că jucătorii de golf nu sunt afectaţi de COVID şi nici de restricţii în vacanţe. Ferească Dumnezeu să se apuce toţi românii de golf...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

...că, dacă nu vor găsi crose suficiente prin magazine, cu siguranţă, vor folosi nişte bâte pe teren.

Stimaţi colegi,

Răbdarea românilor a ajuns la limită! Nu îndrăzniţi să legalizaţi sclavia! Nu îndrăzniţi să impuneţi certificate de injectare care nu oferă nicio siguranţă medicală, ci atestă doar calitatea de participant la un experiment!

Jos labele de pe drepturile şi libertăţile românilor!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Nu este.

Doamna deputat Alexandra Huţu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Şcolile trebuie să înceapă pentru toţi elevii, fără nicio discriminare!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Aproximativ o treime din numărul total al şcolilor care au reluat cursurile în această săptămână o fac în regim online pentru că prin ordinul comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii se prevede acea condiţie ca 60% din personalul unităţilor de învăţământ să fie vaccinat pentru a putea începe cursurile cu prezenţă fizică.

Dacă ne uităm pe harta vaccinării din România, vom constata imediat că aceste şcoli se află acolo unde, în general, avem un grad mic de vaccinare, deoarece campania de vaccinare a Guvernului acolo a mers cel mai greu, adică în zonele rurale.

Altfel spus, începem şcoala în regim online exact acolo unde avem cel mai scăzut acces la Internet, iar în unele cazuri nu este nici măcar acces la energie electrică.

Eu nu ştiu cine a venit cu o asemenea idee, dar vă pot spune care este realitatea din teren, pentru că la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul unei acţiuni organizate împreună cu colegele mele din PSD Botoşani, am vizitat mai multe familii din mediul rural, aflate la limita sărăciei, şi le-am dăruit copiilor rechizite, tocmai pentru a-i sprijini pe aceştia să aibă ce le trebuie când încep şcoala din nou. Toţi îşi doresc deschiderea şcolilor pentru că toţi înţeleg cât de importantă este nu doar activitatea şcolară, dar şi relaţionarea socială.

Nici nu vreau să detaliez acum dezavantajele pe care le au folosirea unui ecran mic de tabletă sau de telefon atunci când faci şcoală, pentru că în cazul acestor familii nici nu putem discuta despre tablete sau telefoane pentru toţi copiii. Eventual, există în familie doar o singură tabletă pe care ar trebui să o folosească 3-4 copii, dar care se mai strică, iar profesorii, directorii şcolilor ridică din umeri când sunt întrebaţi de părinţi dacă nu există cineva care să le asigure mentenanţa.

De aceea, mă îngrijorează două lucruri - primul e că în aceste două ministere sunt oameni atât de rupţi de realitatea românească, încât vin cu astfel de propuneri, iar al doilea e că decidenţii, adică miniştrii şi ceilalţi oameni politici din ministere, aprobă astfel de propuneri.

Cel mai grav e că elevii pe care i-am întâlnit eu săptămâna trecută nu au nicio vină. Pentru ei, şcoala închisă e de fapt o sancţiune, o pedeapsă. Şi toţi se întreabă, care e vina lor, pentru ce au fost pedepsiţi? Ce vină au ei că profesorii nu s-au vaccinat?

Revenind, pragul de 60% nu are nicio legătură cu scopul pe care noi îl urmărim. Scopul nostru este să avem şcoli deschise în siguranţă.

Iar pentru siguranţa copiilor şi a profesorilor, haideţi să ne punem de acord şi să introducem testarea periodică a elevilor şi a profesorilor, pentru a asigura şanse egale la educaţie tuturor copiilor din România! Aceasta trebuie să fie prioritatea, şi nu discriminarea!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Continuăm tot cu Grupul parlamentar al PSD.

Dau cuvântul domnului deputat Dan-Constantin Şlincu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Având în vedere creşterea nejustificată a preţurilor pentru poliţele de Răspundere Civilă Auto, precum şi incertitudinile ce planează asupra pieţei de asigurări din ţara noastră, consider că trebuie să intervenim imediat cu măsuri de stabilizare a situaţiei, mai ales că niciun guvern al Dreptei, Orban şi Cîţu, nu s-a preocupat de reglementarea acestui domeniu care afectează toţi posesorii de autoturisme din România.

În urma discuţiilor pe care le-am avut cu reprezentanţii mai multor operatori de transport, precum şi cu unii posesori de autoturisme care trebuie să-şi reînnoiască poliţele RCA, am constatat că nu există niciun motiv real de creştere excesivă a preţurilor la aceste asigurări obligatorii, care s-au scumpit între 50% şi 100% în doar câteva zile.

Preţurile de pe piaţa de asigurări auto pur şi simplu au explodat.

Stimaţi guvernanţi ai Dreptei, sunt majorări de peste 100%. Oamenii sunt disperaţi pentru că aţi lăsat firmele de asigurări să le bage mâna în buzunar şi să le ia bani pe aceleaşi servicii pentru care în urmă cu două luni îi taxau mai puţin de jumătate pe toţi posesorii de autoturisme.

Am înţeles că domnul Cîţu ne tot spune că aşa este într-o economie de piaţă funcţională şi sănătoasă, dar de ce oare aceste explozii de preţuri la asigurări auto, la gaze şi curent, la combustibil, la alimente au loc doar în ţara noastră, şi nu şi în alte ţări ale Uniunii Europene.

Imediat după falimentul firmei de asigurări care deţinea cele mai multe poliţe de asigurări auto obligatorii, domnul Cîţu ne anunţa public că Guvernul va lua măsuri urgente pentru protejarea tuturor posesorilor de autoturisme.

Am văzut cu toţii rezultatele demersurilor Guvernului PNL-UDMR.

Aşadar, nu mai avem la ce să ne aşteptăm de la acest guvern iresponsabil şi trebuie să intervenim pentru a nu lăsa milioane de români să fie umiliţi şi înşelaţi de interesele financiare ale celor care vor să profite de situaţia actuală de pe piaţa asigurărilor din ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat al PSD, Botoşani.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Întreb dacă domnul deputat Dumitru Coarnă, de la Grupul PSD, este. Nu.

Domnul deputat Constantin Bîrcă? Nu este.

Doamna deputat Dumitriţa Gliga? Nu este nici doamna deputat.

Atunci continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cristian Ichim.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute la dispoziţie.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedintă de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică se numeşte "Suntem pregătiţi pentru schimbările climatice care ne vor afecta în mod direct?".

Peste 35 de hectare de pădure au fost mistuite de flăcări în judeţul Bacău, în zona localităţii Oituz. Pădurea Oituz arde de mai bine de o săptămână. Focul a izbucnit în zona Piatra Şoimului şi s-a răspândit în toate părţile. Sunt convins că puţini dintre dumneavoastră ştiu de existenţa acestei păduri şi doar o parte dintre noi a aflat că această pădure arde.

Intervenţia pompierilor este extrem de dificilă din cauza terenului extrem de periculos, la care se adaugă şi faptul că prin respectiva pădure a trecut linia frontului din Primul Război Mondial, iar acolo există muniţie neexplodată.

Lipsa de informaţii nu este aşa de senzaţională pe cât s-ar crede la prima vedere. Avem multe evenimente periculoase şi ieşite din comun în fiecare zi. Am primit sute de comentarii atunci când am atras atenţia asupra pericolului legat de acest incendiu şi, cu părere de rău, o bună parte din cetăţeni fie au ideologizat situaţia, fie au luat-o în derâdere. La urma urmei, de ce ar arde o pădure când nu suntem într-o perioadă caniculară şi cum altfel decât ideologic poţi vorbi despre încălzirea globală dacă nu e şi sufocant? Ei bine, ce se uită este preţul plătit pentru ignorarea realităţii sau tratarea ei cu superficialitate. Echipele de pirotehnişti din judeţul Bacău, la fel ca Forţele Aeriene Române care au intervenit pentru stingerea acestui incendiu, şi-au pus viaţa în pericol pentru a-şi face datoria.

Faptul că o parte a societăţii este indiferentă sau ia în derâdere aceste situaţii nu face cinste nimănui şi devine demotivant pentru cei care îşi pun viaţa în pericol pentru binele semenilor lor. Situaţia este identică şi pentru lupta din pandemie, unde suficient de mulţi cetăţeni au fost indiferenţi la efortul cadrelor medicale, iar unii dintre cei care au contribuit la acest gen de comportament şi îi găsim acum chiar în Parlamentul României.

Din acest motiv, mă văd îndreptăţit să vă cer şi să îmi cer în aceeaşi măsură să depunem un efort constant şi intens în ceea ce priveşte educaţia socială. Am uitat, ca societate, că datorăm bine personal binelui comun. Nu mai avem grijă de ceilalţi şi credem că e mai important să ne fie nouă bine. Uităm însă, de asemenea, că acest lucru nu se poate îndeplini prin egoism şi egocentrism şi nu pricepem că fără a face ceva pentru celălalt, fără a dărui bine şi a ne gândi la cei din jurul nostru vom fi mai sărăci şi mai nefericiţi deopotrivă. Să recunoaştem că oamenii nu iubesc parlamentarii. E un adevăr care ar trebui să ne preocupe în fiecare zi, dar şi să ne forţeze să ne schimbăm comportamentul şi să devenim vectori ai schimbării şi educaţiei sociale.

Fac un apel la dumneavoastră şi îmi doresc să putem lucra transpartinic, să înţelegem că marile provocări, cele globale - cum sunt schimbările climatice sau pandemia - nu sunt elemente doctrinare, aşa că nu e cazul să luptăm politic şi să încercăm să le ideologizăm, pentru că ele vor avea efecte concrete în cele mai neaşteptate locuri.

Pădurea Oituz resimte efectele schimbărilor climatice indiferent dacă cetăţenii acceptă sau nu acest adevăr. Dar datoria noastră de parlamentari este să îi ajutăm pe cetăţeni să înţeleagă că schimbările prin care trece societatea sunt inevitabile şi trebuie să găsim soluţiile necesare, în afara misticismului şi a populismului electoral.

Sper ca apelul meu să găsească un ecou printre dumneavoastră şi să aibă rezultate concrete în comportamentul nostru şi mai ales în propunerile legislative pe care le vom promova în viitorul apropiat.

Vă mulţumesc.

Deputat al USR PLUS Bacău, Cristian-Paul Ichim.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Oana-Alexandra Cambera.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică priveşte deprofesionalizarea funcţiei de arhitect-şef.

Trăim într-o ţară care a fost urbanizată forţat, necorespunzător, timp de 45 de ani, fără a pune pe primul loc calitatea vieţii locuitorilor şi fără respect faţă de arhitectură. Nu a fost suficient? Vrem să repetăm greşeli? De câţiva ani vedem, pe de o parte, o dezvoltare urbanistică haotică, iar pe de altă parte o ineficienţă a sistemului de a ocupa poziţiile de arhitect-şef din toate primăriile.

Este normal să ne gândim la soluţii, dar soluţia pentru rezolvarea acestei probleme nu trebuie să fie diminuarea condiţiilor de formare profesională. O astfel de deprofesionalizare este propusă prin Proiectul de Lege nr. 359/2021, în ciuda tuturor semnalelor de alarmă repetate transmise de către asociaţiile profesionale. Şi vorbim aici de Ordinul arhitecţilor din România, de Registrul urbaniştilor din România şi de Asociaţia arhitecţilor-şefi.

Nu putem accepta ca ingineri economici să ocupe poziţiile de arhitecţi-şefi, mai ales în municipii şi marile oraşe. Aţi accepta ca un inginer să avizeze şi să coordoneze integral construirea casei dumneavoastră, fără implicarea unui arhitect? Şi atunci cum să avem pretenţia ca aceşti ingineri economici să coordoneze planul urbanistic al unei întregi localităţi?

Stimaţi colegi, o lege similară a trecut prin Parlament şi a fost întoarsă spre reexaminare de către preşedintele României. Iar acum ce face Guvernul? Ne propune o ordonanţă de urgenţă cu aceleaşi măsuri, călcând efectiv în picioare punctele de vedere ale specialiştilor, ale asociaţiilor profesionale. Şi mă întreb de ce. Există oare nişte posturi neocupate de arhitecţi-şefi şi nişte ingineri care vor să le ocupe şi nu îndeplinesc criteriile în acest moment şi ne trebuie pentru asta o ordonanţă de urgenţă?

Lipsa arhitecţilor care să ocupe aceste posturi vacante este un motiv fals. Deficitul există, într-adevăr, dar există preponderent în comune şi în oraşele mici care au oricum un volum redus de activitate. Susţinem pentru aceste situaţii instrumentul asociaţiilor de dezvoltare, prin care se pot asigura în comun aceste servicii şi garantăm astfel profesionalismul şi o eficienţă a costurilor.

Administraţia publică din România suferă puternic de deprofesionalizare şi stă în puterea noastră să stabilim criterii clare pentru oamenii în mâna cărora lăsăm responsabilitatea dezvoltării oraşelor noastre.

Haideţi să facem lucrurile responsabil, gândindu-ne cum vor arăta aceste oraşe peste 10-20 de ani. Şi de aceea vă invit pe toţi să susţineţi amendamentele pe care le-am formulat şi care vor intra la vot în Comisia pentru administraţie publică şi în plenul Camerei Deputaţilor şi care vin în concordanţă cu opinia asociaţiilor profesionale.

Vă mulţumesc.

Deputat al USR, Oana Cambera.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae Roman.

Domnul Nicolae Roman:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Dragi români,

Fiindcă poporul român trebuie să ştie, astăzi voi încerca să răspund la întrebarea "De ce nu vor românii să se vaccineze?".

În actuala situaţie de paroxism al numărului de îmbolnăviri şi de decese din cauza virusului SARS-CoV-2 se observă anumite tendinţe ale propagandei guvernamentale.

În condiţiile în care în secţiile ATI ale spitalelor accesul este restricţionat, totuşi unei televiziuni i s-a permis să filmeze. Probabil pentru a accentua senzaţia de frică indusă populaţiei faţă de efectele acestui virus şi de supraaglomerarea spitalelor.

Acţiunile de dezvoltare a cadrului legislativ, prin propunerile de aprobare a "certificatelor verzi" şi obligativitatea vaccinării cadrelor medicale, prezenţa delegaţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru a analiza situaţia şi a stabili concluzii şi măsuri pentru combaterea epidemiei din România, mesajele repetitive şi într-un ritm crescendo privind numărul victimelor, supraaglomerarea spitalelor, tot mai desele referiri la un val 5 de îmbolnăviri sunt mesaje care completează un sentiment de frică în sânul societăţii româneşti.

Poporul român este atras într-un proces intens de inducere a fricii faţă de boală pentru a fi determinat să se vaccineze. Media nu transmite mesaje privind valoarea terapeutică a vaccinului care în anumite condiţii generează riscuri pentru unii oameni.

Nu se prezintă public mesaje din care să rezulte că vaccinarea nu este singura soluţie de scăpare de sub ameninţarea bolii, deşi există numeroase reportaje, mai ales din alte state, în care se precizează că riscurile îmbolnăvirii sunt aceleaşi atât pentru vaccinaţi, cât şi pentru nevaccinaţi.

Decidenţii din statul român nu doresc unitatea poporului în scopul de a depăşi situaţia de criză multiplă de sănătate, economică, socială, energetică şi educaţională, prin comuniunea de voinţă şi de acţiune. Din contră, se exercită presiuni directe pentru creşterea numărului de vaccinaţi în şcoli, la unele locuri de muncă, prin stigmatizări şi etichetări. Niciodată în comunicatele oficiale nu sunt precizate numărul persoanelor îmbolnăvite sau decedate dintre persoanele vaccinate, creându-se imaginea falsă că doar cei nevaccinaţi sunt vulnerabili.

Un alt vârf al abuzurilor sanitare este acela al creării unor privilegii pentru persoanele vaccinate, în vederea impunerii unor noi reguli restrictive şi punitive pentru a creşte numărul vaccinaţilor.

Prin urmare, îmi reiterez poziţia de a apăra dreptul individului la libera opţiune privind propria fiinţă şi îmi manifest indignarea faţă de propaganda insistentă de influenţare pentru vaccinare, desfăşurată de actualii actori politici şi medicali care dirijează această campanie.

Deputat AUR, Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Aveţi trei minute la dispoziţie.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ştiu că în această perioadă se lucrează la elaborarea unui nou program de guvernare.

În calitatea mea de reprezentant al minorităţii rome, fac un apel către colegii mei parlamentari, în mod special din rândul PSD, PNL şi UDMR, să introducă în programul de guvernare o serie de politici publice destinate incluziunii minorităţii rome.

Din punctul meu de vedere consider că este timpul ca dificultăţile cu care se confruntă cetăţenii români de etnie romă din toată ţara să fie asumate de către noul Guvern.

Stimaţi colegi parlamentari,

Vă rog să ţineţi cont de recomandările Uniunii Europene privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, cuprinse de altfel în Cadrul Uniunii Europene pentru strategiile naţionale care vizează incluziunea romilor.

În opinia mea, principalele măsuri şi politici publice pentru minoritatea romă ce ar trebui asumate de către Guvernul României vizează: locuirea, infrastructura, educaţia, ocuparea, sănătatea, cultura, identitatea şi combaterea discriminării.

În România, vă informez, stimaţi colegi, că aproximativ 80% dintre romi trăiesc sub pragul riscului de sărăcie. Un rom din trei trăieşte într-o locuinţă fără apă curentă. Unu din zece trăieşte într-o locuinţă fără curent electric.

Cred că principala măsură şi urgenţă a noului Guvern este aceea de a adopta cât mai curând noua strategie de incluziune a minorităţii romilor, de altfel un document asumat politic de către Guvernul României, încă din anul 2001.

O altă prioritate este regândirea instituţiei Agenţiei Naţionale pentru Romi, pentru că în momentul de faţă această instituţie este subdimensionată din punct de vedere al resurselor umane, din punct de vedere bugetar, dar şi din punct de vedere al atribuţiilor pe care ar fi trebuit să le aibă, în raport cu comunităţile de romi.

În domeniul locuirii este nevoie să reaşezăm cadrul legislativ pentru punerea în legalitate a romilor cu acte de proprietate atât pe teren, cât şi pe casele în care locuiesc.

În domeniul infrastructurii ar trebui să se facă eforturi minimale, spun eu, în ceea ce priveşte electrificarea gospodăriilor din mediul rural şi reabilitarea drumurilor.

În domeniul educaţiei, care de departe este şi cel mai important pentru noi, ar trebui să combatem cu toţii fenomenul de abandon şcolar şi să creştem rata de participare a copiilor romi în sistemul educaţional, dublate de o măsură care vizează formarea de noi mediatori şcolari şi includerea în structura inspectoratelor şcolare a unui inspector şcolar pentru minoritatea romă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Da, vă mulţumesc mult.

În egală măsură trebuie continuate eforturile în ceea ce priveşte formarea şi identificarea de noi mediatori sanitari, de resurse umane care să activeze în plan local şi care să sprijine autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale.

Am convingerea că noul Guvern va ţine cont de acest document pe care îl am aici şi pe care îl voi trimite oficial astăzi.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD.

Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este despre oprirea discriminării.

"Stop discriminării! Persoane vaccinate vs. persoane nevaccinate"

Conform art. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a Naţiunilor Unite, "Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi, ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii."

Textul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului a fost adoptat în 10 decembrie 1948, la Paris, de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Declaraţia a fost adoptată de 58 de state membre ale Adunării Generale a ONU şi a reprezentat o consecinţă a acelei perioade, după ani de război şi milioane de vieţi pierdute.

Statele semnatare au considerat necesară existenţa unui set de reguli care să stabilească anumite drepturi şi libertăţi universal valabile şi recunoscute, astfel încât să se evite multiplele cazuri de încălcare a acestora.

Conform Constituţiei României, România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.

În esenţă, drepturile omului corespund necesităţilor fundamentale ale oamenilor: educaţia, sănătatea, condiţii adecvate de muncă şi remunerare proporţională lucrului prestat, proprietatea privată, un nivel de trai decent, participarea la viaţa politică, libertatea religiei şi protecţia împotriva abuzurilor. Respectarea drepturilor omului reprezintă o formă juridică pentru asigurarea acestor necesităţi fundamentale.

Drepturile omului sunt drepturile pe care le posedă fiecare fiinţă umană, obţinute la naştere, şi care îi aparţin indiferent de naţionalitate, locul de reşedinţă, sex, etnie, culoare, religie, limbă sau orice alt statut. Ele sunt inerente tuturor fiinţelor umane, ceea ce înseamnă că niciun om, oriunde s-ar afla, nu poate fi vreodată lipsit de drepturile sale, în orice circumstanţe şi indiferent de motiv.

Citând din nou din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, subliniem că "Toate persoanele îşi pot exercita, în acelaşi timp şi necondiţionat aceste drepturi şi libertăţi, având o vocaţie egală în a se bucura de ele, de îndată ce au fost «dobândite», adică de îndată ce persoana fiinţează, fiind exclusă de plano posibilitatea instituirii vreunei condiţii suplimentare pentru acest exerciţiu".

Unul dintre principiile de bază ale drepturilor omului este principiul egalităţii şi nediscriminării, ceea ce semnifică că toţi suntem în mod egal îndreptăţiţi la drepturile noastre, fără deosebire bazată pe sex, etnie, culoare, religie ori limbă vorbită.

În final, facem trimitere din nou la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care nu ne permite să uităm că "Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi drepturi", de unde rezultă cu claritate concluzia, validată şi de instanţele naţionale şi internaţionale, că "drepturile şi libertăţile fundamentale sunt consecinţa automată a calităţii de persoană/ membru al familiei umane/cetăţean, adică de om".

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Călăraşi.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Întreb din nou dacă domnul deputat Constantin Bîrcă, de la Grupul PSD, este prezent. Nu este.

Doamna deputat Dumitriţa Gliga? Nu este.

Atunci continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Dragoş-Cătălin Teniţă.

Vă rog. Aveţi trei minute la dispoziţie.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Mulţumesc, dragi colegi.

Declaraţia mea de astăzi nu este neapărat o declaraţie, ci mai degrabă este un apel la lucrare împreună pe un nou proiect.

Pe scurt, votarea unui amendament aparent tehnic în comisiile de raport poate lipsi 20.000 de copii de masa caldă în semestrul al II-lea.

După cum ştiţi, Programul naţional de masă caldă pentru elevi şi preşcolari se regăseşte în promisiunile electorale ale tuturor partidelor noastre. Este un program probat în peste 100 de ţări din lume, aflate pe diferite niveluri de dezvoltare economică, care scade abandonul şcolar, creşte performanţa academică, reduce inegalitatea şi oferă condiţii de viaţă mai bune copiilor, dar şi femeilor, care obţin astfel mai multă independenţă economică.

România are un program-pilot ce se derulează de 5 ani. Acest program-pilot se adresează actualmente unui număr de doar 150 de şcoli, adică unui număr de mai puţin de 3% dintre copiii înscrişi în învăţământul preuniversitar de stat.

La Cameră avem acum în discuţie PL-x 416/2021 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2021 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.

Am lucrat alături de colegii din toate partidele, la Senat, pentru a introduce o serie de amendamente pentru a-l face mai eficient şi a-l pregăti pentru a fi transformat în program naţional.

Cel mai important amendament este că am reuşit să îl extindem la ambele semestre ale anului şcolar.

Există totuşi o mare problemă. La Camera Deputaţilor, în Comisia raportoare, pentru învăţământ, a picat la vot amendamentul care spunea că în cazurile în care anumite şcoli înrolate în program nu pot să contracteze serviciile care să asigure masa caldă, se prevede o procedură la începutul semestrului al doilea, prin care Ministerul Educaţiei să poată aduce în program un număr de şcoli noi, dat fiind că deja avem bugetul asigurat.

Dacă este să ne luăm după datele de anul trecut, vorbim de circa 30% din şcoli. Anul trecut, din cele 150 de şcoli din lista iniţială, un număr de 46 de şcoli au fost nevoite să se retragă, din diferite motive.

Pe scurt, respingerea amendamentului nostru înseamnă că un număr de 20.000 de elevi, dintr-un total de 70.000 pentru care este alocată resursa bugetară, nu vor primi o masă la şcoală vreme de aproximativ 4 luni.

Eu vă solicit să votăm împreună, în Comisia pentru administraţie şi, dacă e cazul, în plen, în cazul în care amendamentul nostru va fi respins, pentru copiii acestei ţări.

Nu putem pune în balanţă bunăstarea a 20.000 de copii cu câteva zile de muncă pentru a reface procedurile de selecţie pentru 40-50 de şcoli.

Vă mulţumesc mult şi vă solicit încă o dată votul dumneavoastră.

Cu profund respect, Cătălin Teniţă, deputat al USR PLUS, în numele colegilor coiniţiatori ai amendamentelor, senatorii Anca Dragu şi Irinel Darău, şi deputaţii Cătălin Teniţă, Oana Cambera şi Andrei Miftode.

Mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Daniel-Codruţ Blaga, de la Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi trei minute la dispoziţie.

Domnul Daniel-Codruţ Blaga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Supun atenţiei dumneavoastră situaţia Combinatului de Oţeluri Speciale din Târgovişte. Una dintre societăţile emblematice din judeţul Dâmboviţa, cu o activitate întinsă pe aproape 50 de ani, COS Târgovişte are, din păcate, o istorie zbuciumată.

Până în 2002, Combinatul de Oţeluri Speciale a avut peste 10.000 de angajaţi. În urma privatizării, societatea a fost preluată de grupul rus Mechel, trecând apoi în proprietatea unei firme înregistrate în Cipru, iar numărul angajaţilor scade constant până la 1.000.

Lipsa investiţilor şi mutarea utilajelor peste graniţă de către patronatul rus au produs rezultate nedorite, combinatul chinuindu-se tot mai mult şi performând tot mai puţin, de la an la an. În tot acest timp, patronatul rus înregistrează datorii considerabile la bugetul de stat, angajaţii COS revoltându-se pe bună dreptate şi ajungând chiar să protesteze în stradă de mai multe ori, motiv pentru care ANAF a trecut la executarea silită a COS, iar administratorii ruşi decid să vândă combinatul.

Între timp, activitatea combinatului a ajuns să fie paralizată cu totul, iar puţinii salariaţi rămaşi au fost trimişi acasă.

În plină campanie electorală, la sfârşitul anului 2020, statul român şi-a propus să preia activele funcţionale ale combinatului dâmboviţean, prin aşa-zisa "dare în plată" în contul datoriei acumulate, însă nu cred că aceasta ar fi fost soluţia corectă pentru redresarea combinatului. Să nu uităm că patronatul rus are datorii de circa 40 de milioane de euro numai la ANAF.

Anul acesta, după opt ani de insolvenţă, s-a pronunţat falimentul COS în prima instanţă. Încă dinainte de acest moment, am afirmat public că am convingerea că numai un investitor privat serios ar putea readuce combinatul acolo unde i-a fost locul de drept şi că în zona privată stă cheia salvării şi implicit a reluării activităţii COS Târgovişte.

Acum nu pot decât să mă bucur că un astfel de investitor, grupul italian Beltrame, a făcut deja demersuri consistente pentru a prelua societatea aflată în prăpastie. Reprezentanţii grupului italian au inspectat deja utilajele combinatului de la Târgovişte şi au înaintat o ofertă de cumpărare a activului societăţii.

Am participat la mai multe întâlniri cu oficialii italieni şi cu autorităţile din judeţul Dâmboviţa şi municipiul Târgovişte cu privire la această investiţie extrem de importantă. Am purtat discuţii cu mai mulţi angajaţi şi cu liderii de sindicat de la COS şi sper, alături de aceştia, în redresarea COS Târgovişte, o redresare atât de necesară acestor oameni, familiilor lor, economiei judeţului Dâmboviţa şi chiar economiei ţării.

Chiar dacă drumul este încă unul lung, primii paşi au fost făcuţi. COS merită însă din plin această nouă şansă la viaţă.

Mulţumesc.

Daniel Blaga, deputat USR PLUS, Dâmboviţa.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Boris Volosatîi, de la Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia politică: "Salutăm decizia autorităţilor de la Chişinău de anulare a tarifelor de roaming pentru convorbirile telefonice dintre Republica Moldova şi România".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Am luat act cu deplină satisfacţie de recenta decizie a Guvernului de la Chişinău de anulare a tarifelor de roaming pentru convorbirile telefonice dintre locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului. Este o decizie pe care am aşteptat-o de mult, este o înţelegere la care s-a ajuns încă de la sfârşitul anului Centenar 2018, la ultima şedinţă comună a guvernelor Republicii Moldova şi României. Această decizie înseamnă, de fapt, că folosind inteligent fenomenul integrării reuşim să creăm un spaţiu telefonic unic de la Nistru până la Tisa şi că frontiera aşternută pe Prut poate fi ştearsă prin măsuri inteligente, în beneficiul oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Pentru o corectă înţelegere a acestui lucru trebuie să reamintim că un milion de cetăţeni români trăiesc în Republica Moldova. 1.600.000 de cetăţeni stabiliţi în România vizitează Basarabia în fiecare an. Agenţii economici din Republica Moldova au cele mai strânse şi intense legături comerciale cu România. Numărul de persoane în legătură de rudenie de sânge sau prin alianţă din cele două state româneşti este cel mai mare faţă de acelaşi tip de legătură din orice alt stat al lumii. Acestea sunt doar câteva dintre motivele care au condus la necesitatea anulării tarifelor de roaming. Până în prezent, tarifele telefonice pentru convorbirile dintre Republica Moldova şi România, dintre românii din România şi românii din Republica Moldova erau exagerat de mari, fiind comparabile cu cele pentru convorbirile din zone extraeuropene: Caucaz, China, Africa.

Singurele care pot fi nemulţumite de această situaţie sunt firmele- căpuşă care ani de zile au luat bani din acest hotar, pe nedrept, pe Prut.

O singură floare nu face însă primăvara. Decizia Guvernului de la Chişinău privind anularea tarifelor de roaming cu România va trebui urmată de alte decizii cu impact practic şi pozitiv major asupra relaţiilor dintre locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului.

După primul pas al unicului spaţiu telefonic, să creăm un unic spaţiu energetic, un spaţiu unic de învăţământ, sănătate etc.

Sprijinul financiar şi politic al Bucureştiului pentru Chişinău trebuie orientat cu prioritate către proiecte de interes direct pentru cetăţenii Republicii Moldova şi pentru proiecte strategice de natură să sprijine conectarea acestora la spaţiul european de valori şi dezvoltare, spaţiu care începe cu România. Pentru Chişinău, toate drumurile către Europa duc, cum este şi firesc, prin Bucureşti.

Vă mulţumesc.

Boris Volosatîi, deputat AUR, Circumscripţia nr. 43 pentru cetăţenii români din afara ţării. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Revenim la Grupul parlamentar al PSD.

Întreb dacă domnii deputaţi Bogdan Gheorghe Trif, Constantin Bîrcă sau doamna deputat Dumitriţa Gliga sunt în sală pentru a susţine declaraţiile politice. Nu sunt.

În cazul acesta, nemaifiind alţi deputaţi înscrişi pentru a susţine declaraţii politice, o să dau citire deputaţilor care vor depune declaraţiile lor în scris.

De la Grupul parlamentar al PSD: Bogdan Gheorghe Trif, Constantin Bîrcă, Dumitriţa Gliga, Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu, Iulian-Alexandru Badea, George-Adrian Paladi, Oana-Gianina Bulai, Ioan Mang, Nicu Niţă, Adrian Alda, Ştefan Muşoiu, Daniel Tudorache, Romulus-Marius Damian, Alina-Elena Tănăsescu, Holban Georgeta Carmen şi Macovei Silviu Nicu.

De la Grupul parlamentar al PNL, următorii deputaţi depun declaraţii în scris: Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Cristina Burciu, Mugurel Cozmanciuc, George Şişcu, Radu-Marin Moisin, Ervin Molnar, Alexandru Popa, Sebastian-Ioan Burduja, Mircea Fechet, Ioan Balan şi Laurenţiu Leoreanu.

De la Grupul parlamentar al USR vor depune declaraţii în scris Andrei Drancă, Ştefan-Iulian Lörincz, Beniamin Todosiu şi Denisa-Elena Neagu.

De la Grupul parlamentar AUR următorii deputaţi depun declaraţii în scris: Vasile Nagy, Călin Balabaşciuc şi Titus Păunescu.

De asemenea, de la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, Adrian-Miroslav Merka şi Gheorghe Nacov vor depune declaraţii în scris.

Iar de la Grupul neafiliaţilor domnii deputaţi Nicolae Giugea şi Bogdan-Alexandru Bola vor depune, de asemenea, declaraţii în scris.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Închei aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

Reluăm şedinţa de plen la ora 10.00.

Vă mulţumesc tuturor şi vreau să mulţumesc şi staffului tehnic pentru că a fost astăzi alături de noi.

Mulţumim.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Renunţând la orice tergiversare decizională, redresăm România!"

Declaraţia mea politică de astăzi o voi dedica integral doleanţelor populaţiei. Le-am însumat, deja, succint şi etapizat, în alocuţiunile anterioare, cât şi în întrebările săptămânale, adresate miniştrilor, dar este clar că trebuie să insist, şi nu doar eu, ci şi majoritatea dumneavoastră, a celor care nu au uitat că au fost trimişi în Parlamentul României şi chiar în vreun minister strict în folosul celor mulţi, care i-au girat cu încrederea şi speranţele lor, concretizate în multe voturi!

Românii s-au săturat de bâjbâielile şi tergiversarea luării unor decizii importante. Românii nu mai au răbdare şi chiar nu mai pot aştepta după calculele politice ale unor decidenţi bâlbâiţi la figurat, ca să nu-i numesc nepăsători faţă de cei mulţi! Românii decontează direct orice fel de interpretare rezultată din elasticitatea prea mare a legislaţiei. Românii plătesc cu sănătatea, şi, din nefericire, din ce în ce mai mulţi direct cu propria lor viaţă, neaplicarea conformă a legilor în vigoare. Da, acordarea de amenzi şi contravenţii pentru orice fel de derapaje comportamentale şi de limbaj care depăşesc cu mult celebrul "merge şi aşa" se impune. Trebuie să fim realişti şi să admitem că pandemia a accentuat nişte tare comportamentale atât de mult, încât infracţionalitatea, de la cea minoră şi până la crime din ce în ce mai atroce, pare de neoprit! Şi este în detrimentul fiecăruia dintre noi!

Nu trebuie să ne complacem, că azi nu a fost vorba despre vreun apropiat, membru al familiei sau vreun cunoscut în ştirea şocantă X sau Y, ci trebuie ca noi, în calitatea noastră de politicieni, să nu rămânem impasibili în faţa unor astfel de drame. Nu trebuie să ajungă groaza şi şocul ceva obişnuit, asta nu este normalitate! Aşa ceva nu a definit România niciodată!

Aşadar, consider că trebuie să facem tot posibilul şi uz de toate atribuţiile noastre constituţionale astfel încât cetăţenii să nu mai simtă, ceea ce au conştientizat în ultimii ani, respectiv că pur şi simplu statul nu-i protejează sub nicio formă de niciun pericol, ci doar îi jefuieşte prin taxe şi impozite foarte mari, multe fără noimă, dar şi în mod constant.

Eu pledez, din nou, pentru accelerarea luării deciziilor politice, dar, mai ales, pentru implementarea lor cu celeritate. Doar aşa le putem salva vieţile românilor, afectaţi de pandemie, instabilitate politică, lipsa de predictibilitate financiară, dar şi de ordin familial, siguranţă, încredere în autorităţi şi în clasa politică. La fel şi deciziile instanţelor trebuie să fie oferite la timp, şi nu după ani şi ani, în siajul deja schiţat al distrugătoarei posibilităţi de prescripţie a faptelor!

Vă rog să nu mă înţelegeţi greşit, nu critic actul de justiţie, însă, ca orice român, mă revoltă tergiversarea flagrantă a unor cauze. Oamenii simt nevoia să îşi restabilească încrederea şi în acest domeniu, la fel cum îşi doresc normalizarea tuturor procedurilor derulate de statul român, pe care îl menţin în viaţă prin finanţarea colectivă.

Agenda cetăţeanului trebuie din nou şi cât mai rapid să prevaleze trenărilor de la cel mai înalt nivel. Nu-i poţi spune unui şomer care nu are bani de pâine, nu mai vorbim pentru plata facturilor, sau unui pacient dependent de oxigen că nu îl poţi ajuta pentru că nu ai mijloacele necesare, pentru că România nu este guvernată aşa cum ar trebui!

Este adevărat că ţara a mai funcţionat cu un guvern interimar condus de Emil Boc şi rămas în istorie sub numele generic de Cabinetul "Boc I", în 2009, şi că, în ciuda instabilităţii politice, au fost organizate chiar şi alegerile prezidenţiale în două tururi, respectiv 22 noiembrie 2009 şi 6 decembrie 2009, dar marea diferenţă este că, la acea vreme, nu vorbeam şi despre o pandemie care ne răpeşte aproape zilnic, în medie, 400 de cetăţeni. Devine fără prea multă noimă să mai iei în discuţie sintagma de "iarnă demografică", ce a lovit crunt ţara noastră în ultimul deceniu, când zilnic ţi se sting sute de români şi din cauza faptului că statul doar s-a menţinut pe linia de plutire, fără să fie cu adevărat gestionat în folosul majorităţii.

Un coleg mi-a semnalat că este prea tranşantă abordarea aceasta a mea de astăzi şi cu o doză prea mare de vehemenţă. Poate! Este un punct de vedere al său şi o perspectivă a mea, pe care mi-o asum integral. Trebuie să fim cu toţii cât mai lucizi şi să acceptăm că România are nevoie cât mai rapid de nişte măsuri nepopulare, dure şi care vor fi chiar taxate electoral, pentru că numai în felul ăsta vom reuşi să facem, din nou, bine ţara.

Numai aşa vom opri procesul infernal de autodecredibilizare a ţării, atât în interior, cât şi în plan extern!

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Conform Constituţiei României, singurul act juridic pe care se întemeiază o nouă familie este căsătoria. Legătura dintre cele două instituţii juridice este indisolubilă.

Toate comunităţile s-au format în jurul familiilor şi cred că politicile publice ale Uniunii Europene şi inclusiv ale guvernelor trebuie să meargă înspre familie, înspre susţinerea familiilor, înspre ajutorarea acestora, astfel încât nivelul de trai să crească.

Familii puternice înseamnă ţară puternică, înseamnă naţiune puternică, înseamnă resursă umană puternică şi cred că acest lucru trebuie întărit mai mult în aceste momente. Acesta este şi motivul pentru care, în perioada 19 martie 2021-26 iunie 2022, Papa Francisc a decis proclamarea unui an special pastoral "Familia Amoris Laetitia". În această perioadă, întreaga Biserică este îndemnată să promoveze iniţiative spirituale, pastorale şi culturale, pentru a însoţi familiile care se confruntă cu provocările timpurilor noastre.

Familia se confruntă astăzi cu probleme cum ar fi: rata ridicată a divorţurilor, violenţa domestică, alcoolism, sărăcie, lipsa locurilor de muncă, părinţi despărţiţi de copii, pentru că sunt nevoiţi să lucreze peste graniţe. Această tristă experienţă ne obligă la o grijă particulară pentru sănătate, educaţie, pentru însănătoşirea mentalităţilor şi pentru redarea demnităţii personale şi comunitare.

De curând, în Parlament, a fost respinsă o iniţiativă legislativă care viza parteneriatul civil. Din cauza faptului ca am votat online, sistemul s-a blocat şi la final a înregistrat eronat un vot împotriva respingerii acestei propuneri. Din punct de vedere tehnic, opţiunea mea de vot nu mai poate fi retrasă, însă personal cred cu tărie că societatea românească trebuie să vorbească cât mai des despre teme de actualitate, cum ar fi criza demografică prin care trece ţara noastră şi să găsim soluţii pentru a o depăşi.

România are nevoie de încurajarea familiilor tinere, autorităţile române trebuie să ia măsuri pentru a încuraja viaţa, pentru a susţine femeile şi copiii, în general, pentru a proteja familia, mediul optim de creştere al copiilor.

Cred că suntem cu toţii de acord că încurajarea şi protejarea familiei înseamnă responsabilitatea faţă de viitorul României!

Domnul Iulian-Alexandru Badea:

"Avem o singură şansă - ştiinţa"

Imaginea bolii şi a morţii din spitalele noastre reprezintă o lecţie despre incapacitatea sistemului de a transmite mesaje corecte populaţiei, dar şi despre nivelul scăzut de încredere pe care oamenii îl au în elitele unei societăţi. Fie că este vorba despre medici, profesori, oameni de ştiinţă sau despre administraţia menită să implementeze măsurile impuse de specialişti, niciunii dintre aceştia nu şi-au câştigat credibilitatea în faţa maselor.

Am început campania de vaccinare în plin val 3 al pandemiei de SARS CoV-2, iar România se afla în fruntea clasamentelor mondiale privind numărul celor care se imunizau zilnic. A fost o perioadă de efervescenţă, când o parte a populaţiei se deplasa chiar şi la sute de kilometri de casă pentru a primi serurile de protecţie împotriva noii boli. Acea mişcare de masă nu a fost însă fructificată de coordonatorii campaniei de vaccinare, iar România a scăzut rapid în clasamentul vaccinărilor, ajungând pe un ruşinos penultim loc în rândul ţărilor europene.

Măsurile politicianiste care susţineau relaxarea restricţiilor şi ignorarea ipotezei unui al patrulea val al pandemiei au făcut ca populaţia să renunţe la vaccinare. În paralel cu aceste mişcări periculoase, a crescut numărul teoriilor conspiraţioniste, care au pus şi mai multă frână campaniei de vaccinare. Toate acestea, coroborate cu mesajele ambigue venite din partea politicienilor şi cu o campanie neinspirată de atragere către centrele de vaccinare, au dus la dezastrul pe care îl trăim astăzi. Aproape 20000 de infectări zilnice, aproape 2000 de internaţi în stare gravă în secţiile de terapie intensivă şi sutele de morţi raportate în fiecare zi sunt rezultatul unui eşec al statului şi al populaţiei dezinformate.

Vedem totuşi că restricţiile îi sperie pe români şi îi trimite să se aşeze la cozile din faţa centrelor de vaccinare, semn că restrângerea libertăţilor îi sperie mai tare decât perspectiva bolii, a morţii sau a îmbolnăvirii celor dragi.

Chiar dacă ne aflăm pe marginea prăpastiei, iar sistemul sanitar este foarte aproape de colaps, avem o soluţie pe care evoluţia ştiinţei ne-a oferit-o. Vaccinurile au făcut, de-a lungul timpului, ca boli înfiorătoare să dispară şi să crească speranţa de viaţă a ultimelor generaţii. Astăzi, vaccinul ne poate da garanţia sănătăţii, ne fereşte de moarte, ne oferă libertatea dorită şi ne ajută să ne întoarcem la viaţa normală pe care ne-o dorim.

Fac apel la factorii de decizie să cumpănească foarte bine măsurile de impulsionare a creşterii ratei de vaccinare şi îi rog pe toţi cetăţenii responsabili ai acestei ţări să ia deciziile care să ne scoată pe toţi din era pandemiei de COVID-19.

Domnul Eugen Bejinariu:

Cuvântul cel mai des rostit în spaţiul public în ultima vreme, de politicieni ai tuturor partidelor, este "responsabilitate". Este inflaţie de apeluri la responsabilitate, fiecare către ceilalţi şi inflaţie de împăunare cu virtutea responsabilităţii, fiecare despre propria echipă. Şi totuşi atât de puţini oameni şi chiar mai puţine echipe cunosc înţelesul deplin sau au practicat într-adevăr responsabilitatea în politică.

Criza sanitară, cea economică, cea a energiei şi cea politică, pe care le trăim simultan în România, sunt amplificate de criza profundă de încredere a oamenilor în statul pe care ei îl plătesc ca să aibă grijă de ei.

Dacă privim echilibrat scena politică, vom constata că există câteva certitudini şi mereu aceleaşi surse de conflict. Una dintre constante este politica mereu coerentă, pentru oameni şi în sprijinul lor, politica PSD. Doar noi am guvernat mereu responsabil, cu grijă pentru toate categoriile defavorizate, cu măsuri pentru toate categoriile profesionale, cu atenţie şi ajutor pentru pensionari, dar şi cu soluţii pentru tineri şi pentru meseriile care construiesc viitorul - noi suntem aceia care am iniţiat şi am implementat legi care favorizează IT-iştii, socotind acum mulţi ani că pricepuţii lumii cibernetice sunt aceia de ale căror abilităţi vom avea nevoie în societatea viitorului.

PSD este cu adevărat singurul partid care a luat măsuri responsabile pentru întreg mozaicul societăţii. N-am guvernat doar pentru electoratul nostru, nu am alocat fonduri din programele guvernamentale doar localităţilor conduse de primarii noştri, n-am vorbit doar pentru alegătorii noştri. Am privit şi am acţionat totdeauna pentru toate categoriile de oameni şi profesii, căci societatea nu avansează dacă progresează doar părţi din alcătuirea ei.

O altă constantă a politicii româneşti este comportamentul mereu elegant, aristocrat, echilibrat al UDMR, care ar fi un partid model de atitudine, dacă n-ar avea o agendă limitată la interesele minorităţii pe care o reprezintă.

Celelalte două constante la care aş vrea să mă refer sunt cele referitoare la slalomul printre doctrine pe care îl practică USR, de la fondarea sa, şi pe care l-a practicat multă vreme PNL.

Partidul cel mai zgomotos al scenei româneşti, USR, transformat din "copil năbădăios al politicii" în "adult îmbătrânit în rele" excelează în demagogie, în slogane adresate doar publicului lor pătimaş şi în gândire adresată îmbogăţiţilor din corporaţii. Dacă furia lor eternă şi patima lor gălăgioasă n-ar îmbrăca doar forma urii, poate că ar fi reuşit să construiască ceva într-un deceniu de activitate. Dacă USR-iştii n-ar fi atât de violenţi în limbaj şi atât de agresiv ipocriţi, poate că oamenii ar fi observat mai lesne că USR a politizat deşănţat toate instituţiile statului, că şi-a numit în şase luni de guvernare mii de incompetenţi în funcţii de răspundere, într-un ritm şi la dimensiuni la care celelalte partide nu şi-ar fi permis niciodată. USR-iştii au confiscat agresiv discursul despre justiţie, ca şi cum acest pilon independent şi robust al societăţii n-ar fi fost consolidat prin măsurile legislative ale partidelor care au guvernat înainte ca USR-iştii să îşi descopere vocaţia lor mesianică.

Integrarea europeană, alinierea la valorile şi legislaţia europeană, integrarea în NATO şi adoptarea valorilor transatlantice au fost realizate de noi, de PSD-işti. Toţi cei care au venit după noi sau cu noi la guvernare de atunci încoace n-au făcut decât să conserve pilonii de bază ai unei societăţi democratice, aşa cum i-am consolidat noi. Oamenii si-au pierdut încrederea în ei înşişi, în comunitatea pe care o reprezintă, în statul menit să le guverneze viaţa din cauza discursului urii, din cauza războiului pe care activiştii străzii l-au declanşat împotriva a tot ceea ce nu seamănă cu ei şi cu agenda lor imperativă.

Scena politică românească a adăugat acum un alt "copil rebel" şi năbădăios, AUR, care a preluat ştafeta maşinii de zgomot a ONG-iştilor şi care performează în Parlament circul, exact aşa cum îl organiza USR înainte. Îşi împart sarcina promovării urii şi idealurilor goale de conţinut la care să adere oamenii fără direcţie şi contribuie în mod iresponsabil la haosul care ne-a inundat viaţa.

Doar noi, PSD-iştii continuăm să vorbim mai puţin şi să facem mai mult pentru oameni, să fim preocupaţi de binele tuturor oamenilor, de economie, agricultură, energie şi sănătate, să privim responsabil viitorul, în timp ce acţionăm responsabil în fiecare zi. Responsabilitatea nu se clamează, se pune în practică!

Responsabilitatea nu convinge prin discurs, ci prin fapte!

Domnul Beniamin Todosiu:

"Ministerul Educaţiei îşi demonstrează incompetenţa şi se joacă cu sănătatea copiilor noştri"

A reînceput şcoala. O parte dintre elevi vor fi în bănci, alţii acasă. Redeschiderea fizică a şcolilor a avut loc doar acolo unde peste 60% dintre profesori sunt vaccinaţi. Haosul guvernează educaţia şi totul din cauza incompetenţei fără margini a actualului ministru PNL şi a echipei sale.

Decizia de redeschidere a şcolilor în condiţiile actuale nu are nici cea mai mică urmă de analiză serioasă, bazată pe studii şi recomandările epidemiologilor. Astfel, în opinia ministrului PNL, Sorin Câmpeanu, o şcoală este sigură dacă peste 60% dintre dascăli sunt vaccinaţi, chiar dacă în localitate colcăie virusul şi incidenţa este peste 10%. La polul opus, într-o localitate cu o incidenţă sub 3% sau chiar zero, copiii rămân acasă, având neşansa, din cauza dascălilor care nu s-au vaccinat.

Gândirea şefului de la Ministerul Educaţiei frizează logica şi demonstrează o incompetenţă fără margini, care poate avea consecinţe grave.

În primul rând, şcoala online este în continuare o soluţie nefezabilă, în condiţiile în care sute de mii de copii nu au acces deloc la tehnologie sau locuiesc în zone fără acces la internet. Apoi, cadrele didactice nu au fost pregătite corespunzător pentru digitalizare şi pentru a preda cu rezultate optime în mediul online.

Însă cea mai importantă este sănătatea copiilor, sănătate cu care se joacă, în aceste zile, Guvernul PNL demis şi Ministerul Educaţiei. Potrivit statisticilor, în intervalul 13 septembrie-1 noiembrie, s-au înregistrat peste 52000 de îmbolnăviri în rândul copiilor şi adolescenţilor între 10 şi 19 ani, adică jumătate din numărul de îmbolnăviri de la începutul pandemiei până în prezent. Alţi peste 22000 care s-au îmbolnăvit în această perioadă au vârste sub 9 ani. Cu toate acestea, ministrul educaţiei, Sorin Câmpeanu, continuă să se joace inconştient cu vieţile copiilor noştri.

Oare când îşi va da seama că a rămas repetent la gestionarea pandemiei şi a educaţiei?

Domnul Constantin Bîrcă:

"Necunoscutele luptei împotriva schimbărilor climatice!"

Prezenta declaraţie reprezintă ecoul nedumeririi celor interesaţi de deciziile conferinţei ONU privind schimbările climatice, COP26, desfăşurată recent la cel mai înalt nivel în scopul mobilizării omenirii pentru a combate schimbările climatice.

Urmărind subiectul, am aflat numai din presă şi din declaraţiile evazive despre poziţia României, că "impactul schimbărilor climatice nu are graniţe naţionale", iar România se angajează să susţină un proiect care să sprijine întreaga agricultură din Europa. "Începând cu 2023, România va găzdui un centru inovator al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, care va ajuta sistemele agricole din Europa să răspundă mai bine la provocările climatice" - totul fără informarea şi consultarea Parlamentului, a Academiei de Ştiinţe Agricole sau a dezbaterilor în colective de specialişti.

Măsurile pentru iniţierea şi accelerarea transformărilor trebuie să vină atât la nivelul politicilor şi legilor de mediu, cât şi la nivelul societăţii.

Deşi România trebuia să elaboreze o strategie pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până la finalul anului 2020, aceasta nu există.

De asemenea nu avem un plan de acţiune pentru a combate schimbările climatice.

Este îngrijorător rezultatul raportului publicat de Indicele Performanţei Climei (CCPI) pe 2021, care arată că România se află pe locul 30, coborând cu 6 poziţii faţă de anul precedent.

Problemele întâmpinate de România în materie de mediu sunt marcate şi de procedura de infringement aplicată pentru gestionarea defectuoasă a deşeurilor.

Ne-am confruntat cu o situaţie punctuală şi la Călăraşi.

Săptămâna trecută, o cantitate de combustibil a ajuns în apele Dunării, iar pete negre, de mici dimensiuni au apărut pe luciul apei, din mal în mal, pe o lungime de aproximativ 15 kilometri. Primele date arată că poluarea ar fi fost cauzată de scurgeri de combustibil de la o operaţiune de întreţinere a unei barje, care să fi avut loc în mod deliberat şi pe timp de ceaţă.

Declaraţia Gărzii Naţionale de Mediu este edificatoare: "Nu vorbim de o defecţiune, vorbim de o operaţiune care s-a întâmplat în mod deliberat pe timp de ceaţă. (...) Cu siguranţă efectele pot fi devastatoare, tocmai de aceea se intervine de urgenţă pentru a neutraliza acea peliculă. (...) Pe lângă sancţiunea contravenţională care este de până la 80.000 de lei, vorbim de infracţiune, poluare cu bună ştiinţă, şi vom întocmi sesizări penale, în măsura în care stabileşte că a fost deliberată această activitate".

Este motivul pentru care avem nevoie de dialog instituţional, specialişti competenţi şi multă rigoare în elaborarea politicilor de mediu.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Monumentul comemorativ în cinstea soldaţilor căzuţi în Războiul de Independenţă trebuie să devină o realitate!"

Anul trecut, Ministerul Apărării solicita să preia în administrare un teren în municipiul Constanţa pentru ridicarea unui monument comemorativ în cinstea soldaţilor căzuţi în Războiul de Independenţă. Ideea care a stat la baza acestei solicitări este una simplă - Armata Română a contribuit hotărâtor la alipirea Dobrogei la Principatele Române şi la înfăptuirea Independenţei.

Pentru a sărbători anual acest eveniment la nivelul garnizoanei Constanţa, Ministerul Apărării Naţionale îşi dorea edificarea unui monument, care "va contribui major la cultivarea valorilor naţionale şi a simţului patriotic în rândul tinerei generaţii şi va constitui un reper pentru generaţiile următoare".

În urma analizei efectuate de către Ministerul Apărării Naţionale şi a corespondenţei purtate cu Primăria Municipiului Constanţa pentru identificarea unei locaţii în vederea amplasării monumentului de for public, a fost identificat un teren în suprafaţă de 105 metri pătraţi în zona Tribunalului Constanţa. Să nu uităm că Legea nr. 230/2015 a instituit ca Ziua Dobrogei să fie sărbătorită în fiecare an la 14 noiembrie, în amintirea anului 1877, acela fiind practic primul pas făcut de către poporul nostru către Marea Unire.

Aşa se face că prin Hotărârea de Guvern nr. 653 din 7 august 2020, "se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Apărării Naţionale a imobilului situat în municipiul Constanţa, judeţul Constanţa, având datele de identificare prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, transmis în domeniul public al statului în baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Constanţa nr. 27/2020 şi declararea acestuia ca bun de interes public naţional".

Însă a trecut mai bine de un an şi... nimic. Lunile au tot trecut şi nici astăzi nu ştim exact care este proiectul monumentului şi mai ales când se va demara acesta. Cu această ocazie, mi-am adus aminte că tot în acea zonă, a fostului Palat Regal, a existat un astfel de monument închinat soldaţilor români morţi pe câmpiile Bulgariei, în campania din 1913, care se numea "Avântul Ţării". Acesta a avut o viaţă scurtă, fiind inaugurat în aprilie 1916 şi distrus de trupele bulgare în octombrie acelaşi an. Ziarul "Liberalul Constanţei" menţiona pe atunci - "Din iniţiativa şi prin concursul domnului Mumuianu, prefect, şi a d-lui Andronescu, primarul oraşului Constanţa, s-a ridicat şi se va inaugura în curând, un falnic monument demn de prosperul oraş Constanţa, care să eternizeze memoria ostaşilor morţi pentru Patrie, pe câmpiile Bulgariei, şi avântului cărora se datoreşte mărirea patriei prin anexarea Cadrilaterului. Pentru acest măreţ scop, au fost invitaţi mai mulţi artişti să prezinte machete şi proiecte." Dintre operele prezentate, comisiunea instituită ad-hoc pentru examinarea ofertelor, a ales proiectul arhitectului Cristu Sotiriu din Bucureşti. În mausoleu se pătrunde printr-o uşă de stejar, ce este o operă desăvârşită de artă aplicată. De-asupra uşii se află un fronton ornamental, cu motive războinice: armuri antice. Acest fronton serveşte ca bază unei statui a unui dorobanţ ce stă gata de atac. În întregime monumentul se prezintă graţios, zvelt, cu linii delicate care încântă ochiul, cuprinde în înfăţişare o adevărată poezie, multă poezie. Da, poezie în arhitectură, căci după cum foarte judicios spune John Ruskin, ştiinţa arhitectului, considerată în toată adâncimea ei, în maxima ei extensiune, e una din cele mai nobile creaţiuni ale geniului uman.

Deci, am avea chiar şi o sursă de inspiraţie pentru un viitor monument, ceva din istoria acestor locuri, iar locaţia ar fi aproape identică.

Astăzi, ministrul apărării naţionale, domnul general Ciucă Nicolae, are toate şansele să ajungă premierul României. Sper să nu uite însă de acest proiect pe care l-a demarat în timpul mandatului său şi să ne răspundă la interpelare, mai ales că Ziua Dobrogei este la mai puţin de o săptămână distanţă. Iar dobrogenii merită un astfel de monument închinat acestei regiuni istorice.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Summitul G20 - acordul global istoric pentru taxarea companiilor multinaţionale"

Liderii statelor G20, reuniţi la Roma, au aprobat sâmbătă un acord istoric privind o reformă fiscală internaţională, care îşi propune să pună capăt paradisurilor fiscale, prin introducerea unui impozit minimal de 15% din profiturile companiilor multinaţionale, încheind astfel o suită de acorduri prealabile la nivelul miniştrilor de finanţe G20, precum şi la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Reforma ar urma să le permită acestor ţări să economisească 150 de miliarde dolari graţie impunerii impozitului minim. Unul dintre obiectivele acestei reforme este ca multinaţionalele, mai ales GAFA - acronim ce desemnează giganţii Google, Amazon, Facebook şi Apple - să nu mai plătească impozite derizorii pe veniturile lor. "Planul axat pe doi piloni are rolul de a asigura că marile companii multinaţionale achită impozite acolo unde îşi desfăşoară activităţile şi obţin profituri, conferind siguranţa necesară şi stabilitate sistemului fiscal internaţional" - a precizat OCDE.

Pilonul I al Planului va asigura distribuirea profiturilor şi a drepturilor de impozitare la nivelul ţărilor în cazul marilor companii multinaţionale, inclusiv în cazul companiilor digitale. Vor fi realocate unele drepturi de impozitare asupra companiilor multinaţionale din ţările de origine spre pieţele în care acestea au activităţi de afaceri şi obţin profituri, indiferent dacă aceste companii au prezenţă fizică în acele zone. Pilonul Doi va pune bazele în competiţia privind taxarea veniturilor corporative, prin introducerea unei cote minime de taxare corporativă la nivel mondial, pe care ţările o pot utiliza pentru a-şi proteja bazele de impozitare.

În cadrul Summit-ului, liderii G20 au mai convenit să facă în continuare posibilă atingerea obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade în comparaţie cu nivelurile preindustriale; să îşi accelereze acţiunile în vederea atingerii la nivel mondial a unui nivel net al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero sau a neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon până la mijlocul secolului sau în jurul acestui moment; să reafirme angajamentul ţărilor dezvoltate în ceea ce priveşte finanţarea combaterii schimbărilor climatice de a mobiliza în comun 100 de miliarde USD pe an şi au salutat noile angajamente asumate de unii membri ai G20; să continue eforturile pentru a asigura un acces mai bun şi mai rapid la vaccinurile împotriva COVID-19 în ţările cu venituri reduse şi medii; să instituie un grup operativ comun al G20 privind finanţele şi sănătatea pentru a asigura finanţarea adecvată a prevenirii pandemiilor, a pregătirii pentru acestea şi a răspunsului în cazul producerii lor.

Liderii au luat act de faptul că economia mondială s-a redresat într-un ritm susţinut în 2021, datorită introducerii vaccinurilor şi susţinerii continue a politicilor. Cu toate acestea, redresarea a variat foarte mult de la o ţară la alta şi în interiorul acestora. Acesta este motivul pentru care G20 rămâne hotărât să utilizeze toate instrumentele disponibile atât timp cât este necesar pentru a aborda consecinţele negative ale pandemiei, în special asupra celor mai afectaţi, cum ar fi femeile, tinerii şi lucrătorii informali şi cu un nivel scăzut de calificare, precum şi în ceea ce priveşte inegalităţile.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi: ce putem face?"

În perioada 5-10 noiembrie sunt marcate Zilele europene ale inegalităţii salariale. Această perioadă nu este suficient promovată în România şi consider că este o greşeală.

Prin această declaraţie politică, îmi doresc să atrag atenţia cu privire la diferenţele care există între femei şi bărbaţi, dar şi să aduc în atenţie o serie dintre soluţiile propuse de PES Women la nivel european.

În Europa, diferenţa medie de remunerare între femei şi bărbaţi este de 14,1%. Aceasta este diferenţa de salariu mediu brut pe oră între bărbaţi şi femei din întreaga economie. Situaţia se înrăutăţeşte când vine vorba despre diferenţa în privinţa pensiilor. Diferenţa medie în acest caz între femei şi bărbaţi este de 30,1%.

Ziua europeană a inegalităţii salariale este o zi simbolică ce are drept principal scop creşterea gradului de conştientizare cu privire la faptul că femeile care muncesc în Europa încă au o remunerare mai mică decât bărbaţii. Ziua marchează, la nivel european, data de la care femeile încep efectiv să lucreze gratuit până la sfârşitul anului. La nivel naţional, această zi poate cădea mai devreme sau mai târziu în cursul anului, în funcţie de diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi.

PES Women a lansat o campanie pentru conştientizarea situaţiei existente în privinţa diferenţelor salariale, al cărei mesaj este "Partajaţi sarcinile în mod egal acasă, pentru şanse egale la locul de muncă!" - (https://www.youtube.com/watch?v=8WNib-3aAbs)

Mesajul scoate în evidenţă faptul că femeile muncesc dublu faţă de bărbaţi. Ele se împart, de cele mai multe ori, între îndatoririle de acasă şi cele de la serviciu. De aceea, una dintre principalele cauze ale diferenţelor de remunerare între femei şi bărbaţi este ponderea inegală a muncii în gospodărie şi a responsabilităţilor de îngrijire asumate de femei. Ea are un impact negativ asupra carierei femeilor, iar situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult în timpul pandemiei. Prin creşterea gradului de conştientizare a acestei probleme şi încurajând o împărţire mai echitabilă a responsabilităţilor, putem începe să reducem diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi. Femeile se pot concentra mai mult pe cariera lor, pe veniturile lor, astfel încât să nu mai existe niciun fel de diferenţă de remunerare.

Pentru a reduce diferenţele salariale între femei şi bărbaţi, PSD a pregătit o serie de proiecte care vor fi depuse în Parlament, astfel încât să fie echilibrată situaţia profesională şi, implicit financiară, a femeilor din România.

De asemenea, sunt o serie de măsuri care pot fi adoptate la nivel european şi pe care PES Women le susţine. Printre acestea se numără punerea în aplicare a prevederilor privind egalitatea de remunerare din Strategia europeană pentru egalitatea de gen şi Pilonul european al drepturilor sociale.

Totodată, sunt încurajate negocieri colective puternice şi dialoguri sociale pentru a asigura soluţii colective, mai degrabă decât individuale, pentru obţinerea egalităţii de remunerare.

Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere investiţii adecvate în sectoarele dominate de femei pentru a proteja locurile de muncă ale acestora şi independenţa economică în timpul şi după pandemie.

Stimate colege, ca reprezentante ale femeilor din România în Parlament, avem forţă, avem acces la decizie şi avem şansa de a ne face ascultate, dar avem şi o responsabilitate uriaşă. Avem obligaţia de a duce lupta cea mai puternică pentru drepturile femeilor din România! Ne aflăm în poziţii importante în forul de reprezentare al cetăţenilor. Trebuie să folosim toată această putere pentru a schimba în bine condiţia femeii în România!

Doar dacă acţionăm împreună, putem reduce diferenţa de remunerare dintre femei şi bărbaţi!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"PSD a crescut calitatea vieţii românilor de fiecare dată când s-a aflat la guvernare"

PSD rămâne consecvent apelului la solidaritate naţională pentru depăşirea situaţiei critice din prezent. Evoluţia evenimentelor de pe scena politică din ultimele zile a dovedit clar ceea ce PSD a afirmat încă de la debutul crizei politice, respectiv că guvernul minoritar nu este o soluţie.

Realitatea confirmă avertismentele PSD că un guvern minoritar nu a avut, nu are şi nici nu va avea vreo şansă. Între timp, s-au mai pierdut alte două săptămâni cu această criză politică, în care au mai murit de COVID încă aproape 5000 de români.

Consider că România are nevoie urgent de stabilitate şi de un guvern funcţional, bazat pe o majoritate politică.

După eşecul previzibil al desemnării Guvernului condus de Nicolae Ciucă, PSD este hotărât acum să intre la guvernare, pentru a salva ţara din marasmul actual.

Trebuie să găsim soluţia optimă prin care să ieşim din această criză şi să avem un guvern legitim, cu drepturi depline, bazat pe o majoritate parlamentară concludentă, astfel încât să acţionăm pragmatic şi predictibil pentru rezolvarea problemelor reale ale românilor.

Reamintesc că, ori de câte ori s-a aflat la guvernare, PSD a adus bunăstare cetăţenilor, prin politicile publice pozitive şi măsurile de sprijin luate în favoarea fiecărei categorii a populaţiei.

Iniţiativele transpuse în practică de către PSD au fost numeroase şi s-au îndreptat atât spre creşterea nivelului traiului de zi cu zi al românilor, cât şi spre menţinerea tinerilor în ţară şi oferirea unor şanse concrete pentru un start promiţător în viaţă.

Ultima guvernare a PSD a însemnat o creştere exponenţială a salariilor şi a pensiilor, dublarea alocaţiilor copiilor şi un sprijin esenţial pentru mediul de afaceri.

Sunt convinsă că o nouă participare a PSD la actul de guvernare va reprezenta un salt apreciabil al calităţii vieţii românilor, prin aplicarea măsurilor deja enunţate.

Domnul Călin-Constantin Balabaşciuc:

"Merită suspendat preşedintele?"

Merită suspendat preşedintele Iohannis?

Merita de mult să fie suspendat, dar nu s-a găsit cine să facă asta. PSD şi USR au simţit pe propria piele modul necinstit şi neconstituţional în care a acţionat preşedintele, dar n-au făcut nimic. Este grav că repetatele încălcări ale Constituţiei, comise de-a lungul timpului de preşedintele ţării, au rămas deocamdată nesancţionate doar pentru că unii oameni politici au considerat că nu este "momentul potrivit". Întotdeauna este momentul potrivit pentru a sancţiona încălcarea Constituţiei şi lipsa de onestitate în exercitarea unei funcţii publice, cu atât mai mult când e vorba de cea mai înaltă funcţie în stat.

Voi expune doar ultimele motive pentru care suspendarea acestui preşedinte trebuie făcută.

Este autorul moral al destrămării coaliţiei de guvernare PNL-USR-UDMR, într-un context în care instabilitatea guvernamentală era ultimul lucru de care avea nevoie România. El a supervizat scoaterea USR de la guvernare, deşi avea pârghiile necesare pentru a împiedica acest lucru.

S-a implicat în jocurile politice interne ale unui partid, susţinându-l pe Florin Cîţu în campania internă din PNL. Nu intră în sarcina preşedintelui să se implice în viaţa internă a partidelor. Ba chiar e o gravă ieşire în decor, total în afara fişei postului, total în afara prerogativelor conferite de Constituţie. Când te transformi în activist de partid sau de gaşcă, îţi pierzi orice credibilitate morală în exercitarea atribuţiei de mediator în societate.

A făcut nu una, ci două propuneri de premier, fără şanse de a forma o majoritate guvernamentală. Rolul consultărilor pe care le convoacă preşedintele, în care are rol de mediator, este de a identifica, împreună cu partidele parlamentare, o formulă de majoritate guvernamentală. Dacă nu a rezultat o soluţie după prima rundă de consultări, mai organizezi altele. Faci tot ce ţine de tine pentru identificarea unei formule viabile de guvernare. Dar cum să ai credibilitate şi greutate în aceste consultări şi în general în societate, dacă tu te-ai discreditat total prin ceea ce ai făcut?

Or, când propui ca premier o persoană care din start nu are şanse reale de a forma o majoritate, înseamnă că fie tragi de timp şi joci la cacealma, fie eşti pur şi simplu incapabil să înţelegi care este rolul tău în acea funcţie.

De aici rezultă că, dacă joci la cacealma, înseamnă că nu acţionezi cu bună-credinţă, cu onestitate şi în spiritul Constituţiei, iar acest lucru este un evident motiv de suspendare. Iar dacă nu eşti capabil să îţi înţelegi rolul şi atribuţiile, înseamnă că nu răspunzi cerinţelor postului. Prin incapacitatea de a-ţi exercita corect şi deplin atribuţiile, pui în pericol întreaga ţară, caz în care suspendarea devine imperativă.

Este acesta cel mai bun context de a iniţia suspendarea?

Faptul că suntem într-o situaţie gravă, cu crize care se suprapun, nu este un motiv de a nu urmări dreptatea şi de a evita să faci ceea ce este corect. Îndreptarea lucrurilor şi facerea a ceea ce este bine şi corect nu ţine de conjunctură, ci de datoria oricărui om onest. Respectarea statului de drept şi a principiilor democratice nu ţine de conjunctură, ci de datorie.

Aşadar, dragi colegi, dincolo de opţiunile noastre politice diferite, vă invit să faceţi ceea ce este corect şi drept, semnaţi şi susţineţi suspendarea lui Klaus Iohannis!

Doamna Cristina Burciu:

"Sprijin real pentru pensionarii care primesc pensiile prin virament bancar"

La propunerea parlamentarilor PNL, Camera Deputaţilor, în calitate de For decizional, a adoptat cu unanimitate de voturi Proiectul de lege pentru completarea art.109 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Actul normativ instituie posibilitatea transmiterii de către Casa Naţională de Pensii Publice, CNPP, la cerere, în format electronic, pe e-mail sau în contul online deschis în portalul CNPP, a documentului de informare cu privire la sumele plătite beneficiarilor care au optat pentru plata în cont curent sau cont de card. Potrivit legii, aflată în prezent la promulgare, documentul de informare se transmite în format electronic începând cu luna următoare înregistrării cererii, în maximum 48 de ore de la efectuarea plăţi drepturilor pensionarilor care au optat pentru această modalitate.

Necesitatea acestei modificări legislative era absolut necesară, în condiţiile în care art. 109 din Legea privind sistemul unitar de pensii publice stabileşte modalitatea prin care sunt plătite pensiile către beneficiari şi, de asemenea, modalitatea prin care sunt distribuite documentele de informare cu privire la sumele plătite, respectiv "talonul mov", către pensionarii care au optat pentru virarea sumei în contul de card sau în contul curent.

Din numărul total de 4,66 milioane de pensionari aflaţi în plată în luna februarie 2021, aproximativ 40% primesc pensia prin virament bancar. Pentru aceştia, CNPP transmite odată cu virarea sumelor în cont şi documentele de informare, talonul mov, cu privire la sumele plătite, în format fizic (hârtie), prin Poşta Română, pentru a fi înmânate lunar la domiciliul/reşedinţa lor. Pentru persoanele care încasează pensia în contul curent sau în contul de card, în situaţia în care nu au fost găsite la domiciliu, documentele de informare cu privire la sumele plătite (taloanele mov), se păstrează la sediul oficiului poştal pe o perioadă de 24 luni, fără a mai fi restituite caselor teritoriale de pensii.

Semnalele primite de la pensionari indica nemulţumirea acestora pentru faptul că taloanele mov sunt, de cele mai multe ori, rătăcite, sau efectiv întârzie să le fie livrate. Pentru a remedia această situaţie neplăcută, era imperios necesară nevoia de a oferi pensionarilor aceste documente în format electronic.

Majoritatea acestor persoane au optat pentru a primi pensia în cont bancar tocmai pentru a evita ca pensia să le fie livrată în numerar la domiciliu şi doresc ca şi documentele (taloanele de pensie) doveditoare să le fie livrate în format electronic.

Consider lăudabil proiectul votat de Camera Deputaţilor, mai ales că operaţionalizarea noii legi nu presupune cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat şi nici noi obligaţii pentru contribuabili. Dimpotrivă, modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice va conduce la diminuarea cheltuielilor CNPP generate de livrarea fizică a taloanelor prin operatorul Poşta Română.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Educaţia, în România, este pe pauză de aproape 2 ani!"

După două săptămâni de vacanţă forţată, două săptămâni care se puteau desfăşura în online, fără a pune din nou totul pe pauză şi fără a da peste cap programul elevilor, măsurile care le permit sau nu acestora să se întoarcă la şcoală nu sunt deloc fericite şi nici consecvente, având în vedere obiceiul ministrului educaţiei, Sorin Cîmpeanu, de a se răzgândi de pe o zi pe alta.

În funcţie de rata vaccinării cadrelor didactice, elevii s-au întors fizic la şcoală acolo unde rata vaccinării este de peste 60%. Şi pentru că au mai rămas peste un sfert dintre şcoli în online, acum ministrul propune noi modificări, renunţarea la pragul minim de vaccinare în localităţile unde pragul de infectare este sub 3 la mia de locuitori.

Sistemul de învăţământ din România este pus pe butuci de haosul şi lipsa de guvernare coerentă la nivelul acestui minister.

Neregulile sunt şi mai evidente, având în vedere schimbarea uluitoare a cifrelor referitoare la rata de vaccinare raportate la nivelul mai multor şcoli din ţară.

După aproape 2 ani de şcoală online impusă de autorităţi, profesorii s-au obişnuit să dea teme online, şi tuturor le este frică de lipsa condiţiilor care să asigure un mediu sigur în şcoli atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice.

Unde sunt mult promisele teste în şcoli? Aţi anunţat sosirea a 9 milioane de teste salivare la sfârşitul lunii noiembrie în unităţile de învăţământ! Nu credeţi că aceste teste trebuiau să fie puse la dispoziţia elevilor şi profesorilor de la începutul şcolii, nu acum pe final de semestru?! Şi aşa ţinând cont de sosirea întârziată a testelor, cele 9 milioane de teste vor fi disponibile doar două săptămâni, în condiţiile în care acestea se vor folosi de două ori pe săptămână pentru testare. Tot ce le rămâne de făcut elevilor este să aştepte sosirea lotului 2 de teste, dar ţinând cont de rapiditatea primirii primului lot, cel de-al doilea lot poate ajunge şi el pe final de semestru 2. Până atunci tot ce le rămâne de făcut elevilor este să aştepte ideile strălucite din partea Guvernului. În Germania, copiii se testează de 2 ori pe săptămână în şcoli, iar România încă aşteaptă de 2 ani de zile teste gratuite în şcolile din ţară.

Bătaia de joc din sistemul de învăţământ românesc trebuie să ia sfârşit! Măsurile luate de pe o zi pe alta fără să vedeţi dacă aceste măsuri chiar servesc intereselor acestor copii trebuie înlocuite cu decizii calculate, axate pe o strategie clară, pe termen lung, care să fie în beneficiul elevilor, care trebuie trataţi cu grija şi atenţia pe care ar trebui să o avem faţă de viitorul acestei ţări!

Domnul Ervin Molnar:

"Americanii confirmă viabilitatea vaccinului românesc anti-COVID-19"

Cercetătorii americani de la Institutul Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase din Statele Unite confirmă viabilitatea vaccinului românesc anti-COVID-19, bazat pe activarea imunităţii celulare, acesta fiind, potrivit mass-media, cel mai eficient împotriva virusului şi asigurând o protecţie eficientă de până la 17 ani.

Prof. dr. Virgil Păunescu, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, directorul Centrului Oncogen şi unul dintre cercetătorii care lucrează la dezvoltarea unei variante revoluţionare a vaccinului anticoronavirus, susţine că, în ciuda campaniei de denigrare a acestuia, produsul românesc este bazat pe o tehnologie de ultimă generaţie, folosită de doar două sau trei ţări din lume şi confirmată de specialiştii americani în domeniu.

Consider remarcabil că limfocitele T citoxice, pe care se bazează imunizarea conferită de vaccinul românesc, protejează împotriva tuturor tulpinilor de COVID, pentru că, aşa cum susţine prof. dr. Virgil Păunescu, limfocitele T descoperă tipuri diferite de antigene care nu sunt atât de supuse mutaţiilor, respectiv structuri proteice ascunse în zona internă a virusului, şi care nu pot fi atacate de anticorpi.

Astfel, studiul realizat de cercetătorii de la Institutul Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase din Statele Unite a demonstrat că răspunsul celulelor T la COVID-19, în cazul persoanelor infectate cu variantele virale iniţiale, pare să recunoască pe deplin noile variante importante identificate în Marea Britanie, Africa de Sud şi Brazilia.

În aceste condiţii, trebuie apreciată intenţia Băncii Europene de Investiţii (BEI) de a cofinanţa o fabrică în România care să producă vaccinul anti-COVID, asigurând atât jumătate din banii necesari construirii unei fabrici de vaccinuri, cât şi derularea integrală a fazei a III-a, cea mai costisitoare, a studiului clinic necesar. BEI asigură şi consultanţa gratuită pe toată perioada, de la finanţare până la punerea în funcţiune, iar cofinanţarea României urmează a fi asigurată, cel mai probabil, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR.

Sper ca Guvernul să adopte decizia de a finanţa această investiţie, iar în cel mai scurt timp populaţia să aibă acces la un vaccin românesc, mai sigur decât cele existente în prezent, mai ales că tehnologia de activare a imunităţii celulare va putea fi folosită şi pentru alte afecţiuni, nu doar cele generate de SARS-Cov-2.

Domnul Mircea Fechet:

"Orice reformă trebuie să ţină cont şi de tranziţia verde!"

Reuniunea parlamentară din cadrul Conferinţei ONU privind clima, COP26, de la Glasgow, la care am participat zilele trecute, a oferit oportunitatea de a monitoriza, a discuta şi a dezbate realizările de până acum din Acordul de la Paris şi, totodată, de a stabili planuri concrete pentru atingerea obiectivelor de mediu.

Contextul pandemic actual ne-a arătat, poate mai mult decât niciodată, cât de important este să avem o economie sustenabilă şi o relaţie sănătoasă cu mediul înconjurător.

Uniunea Europeană şi-a luat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030. Ca o comparaţie, în România, din 1989 până în 2019, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 64%. Avem una dintre cele mai scăzute rate de emisii pe cap de locuitor din Uniunea Europeană şi este nevoie să rămânem preocupaţi de această ţintă, să venim cu măsuri ambiţioase şi concrete pentru a depăşi provocarea extrem de serioasă a schimbărilor climatice.

Parlamentele, în conformitate cu prerogativele lor specifice, pot juca un rol cheie în atingerea obiectivelor Acordului de la Paris. Prin diplomaţia parlamentară, putem creşte gradul de conştientizare a provocării cu care ne confruntăm şi a necesităţii unei acţiuni coerente şi urgente.

De altfel, ca membru al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, am discutat şi în cadrul Reuniunii pre-COP de la Roma, de la începutul lunii octombrie, despre rolul cheie pe care îl pot avea Parlamentele în creşterea gradului de conştientizare a provocării pe care o reprezintă schimbările climatice.

Sunt necesare multe reforme în ţara noastră, majoritatea dintre ele fiind asumate deja prin PNRR. Inovaţia este cu siguranţă calea spre dezvoltare, dar trebuie să avem grijă ca în acest proces de modernizare să integrăm şi eforturile pentru o tranziţie ecologică. Fie că vorbim despre agricultură, despre educaţie sau despre sănătate, în orice reformă trebuie să avem şi o componentă verde.

Pentru acest lucru, este necesar să punem accentul pe îmbunătăţirea eficienţei energetice, pe transportul sustenabil sau pe soluţiile din natură, cum ar fi reîmpăduririle.

Nu în ultimul rând, combaterea schimbărilor climatice trebuie să se facă ţinând cont şi de reconversia profesională, astfel încât să fie create noi locuri de muncă, iar viaţa oamenilor să nu fie afectată.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Sprijin european pentru IMM-uri"

Faptul că apartenenţa României la familia europeană a fost şi este cel mai bun lucru care i s-a întâmplat ţării noastre în ultimul secol a devenit o axiomă. Nicicând prosperitatea României nu a atins astfel de cote înalte în istoria sa, iar un procent covârşitor din această prosperitate se datorează primirii României în spaţiul comunitar european. Recent, Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 358 de milioane EUR (1,772 miliarde RON) pentru a sprijini întreprinderile mici şi mijlocii afectate de pandemia de coronavirus şi de măsurile restrictive pe care guvernul român a trebuit să le pună în aplicare pentru a limita răspândirea virusului. Sprijinul public a fost aprobat în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de stat. În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenţii directe pentru investiţii în activităţi productive, până la o sumă maximă de un milion euro (4,9343 milioane RON) per beneficiar. Schema va fi deschisă IMM-urilor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele afectate în mod deosebit de epidemia de coronavirus, precum industria prelucrătoare, construcţiile, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea. Pentru a fi eligibile, societăţile trebuie să fi fost înfiinţate în România până la 31 decembrie 2018 şi trebuie să fi înregistrat profituri din exploatare pe parcursul anului 2019.

Se preconizează că schema va aduce beneficii unui număr de 4000 de societăţi. Comisia a constatat că schema românească respectă condiţiile prevăzute în cadrul temporar. În special, ajutorul nu va depăşi 1,8 milioane euro per beneficiar; şi se acordă până la 31 decembrie 2021.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu art. 107 alin. (3) lit. b din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Versiunea neconfidenţială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.100195 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurenţa, de îndată ce vor fi fost soluţionate eventualele probleme legate de confidenţialitate.

Programul IMM Invest reprezintă cel mai mare parteneriat public-privat din România, care a menţinut în viaţă IMM-uri aflate în dificultate din cauza crizei economice declanşate pe fondul pandemiei.

În ceea ce priveşte Agro Invest, cererea foarte mare a făcut ca guvernul să reacţioneze rapid la nevoia fermierilor şi, astfel, în acest moment s-a triplat, practic, plafonul. Solicitările sunt în valoare de 2,7 miliarde lei, iar diferenţa de 12,3 miliarde lei a rămas plafon pentru IMM Invest.

Domnul Gheorghe Nacov:

"România, a doua casă pentru revoluţionarii bulgari"

La începutul lunii noiembrie bulgarii din întreaga lume sărbătoresc Ziua Eroilor Neamului, a tuturor celor care de-a lungul a cinci veacuri au luptat cu sabia, până şi crucea pentru păstrarea identităţii naţionale, pentru conservarea spiritului bulgar şi pentru eliberarea Bulgariei.

Pentru minoritatea bulgară din România, această sărbătoare are o conotaţie specială, dintr-un motiv uşor de înţeles. Unii dintre cei mai revoluţionari bulgari au trăit şi au activat în România - Vasil Levski, Hristo Botev, Gheorgi Stoikov Rakovski şi mulţi alţii.

În vreme ce în patria lor dreptul şi relaţiile sociale erau cele din Imperiul Otoman, Principatele Române şi ulterior România reprezentau libertatea normalitatea europeană a momentului. Destinaţie a multor generaţii de bulgari, care doreau o viaţă liberă, România reprezenta noua Patrie pentru numeroase comunităţi de bulgari, atât în oraşe cât şi în mediul rural.

Acestea au fost, în frunte cu Bucureştiul, destinaţiile multor revoluţionari bulgari. Fără adăpostul acordat de România, eliberarea Bulgariei ar fi fost probabil mult întârziată.

De-a lungul secolelor, cele două popoare au împărtăşit multe lucruri comune - Dunărea, Marea Neagră, scrierea, credinţa ortodoxă, dorinţa de libertate.

Considerăm că Ziua Eroilor Neamului Bulgar este o ocazie cât se poate de potrivită pentru a ne exprima încă odată recunoştinţa faţă de România pentru rolul avut în eliberarea Bulgariei şi pentru faptul că a devenit patria multor bulgari.

Mulţumim România, mulţumim dragi români!

Doamna Dumitriţa Gliga:

"Sincope grave în funcţionarea învăţământului preuniversitar românesc!"

Potrivit anunţului făcut de Ministerul Educaţiei, la 8 noiembrie a.c., s-au redeschis parţial cursurile pentru învăţământul preuniversitar de toate gradele, după o pauză forţată - a se citi vacanţă - de două săptămâni, determinată, potrivit explicaţiilor oficiale, de vârful de "sarcină" al pandemiei de coronavirus, reluare condiţionată, însă, de atingerea unui nivel de minimum 60% rată de vaccinare a angajaţilor din unitatea şcolară respectivă, precum şi de distribuirea efectivă a testelor neinvazive destinate elevilor!

Deci, nici nu a început bine anul şcolar şi, din nou, vacanţă suplimentară şi foarte multe ore pierdute, fără perspectiva clară de a fi integral recuperate. Cât despre aşa-zisele ore remediale, acestea au rămas, în mare măsură, o formă fără fond, de vreme ce, pe de o parte, potrivit cifrelor furnizate de Ministerul Educaţiei, doar un procent nesemnificativ, de sub 10%, din cei aproape 3 milioane de elevi, au fost cuprinşi în această schemă de recuperare a orelor pierdute, iar pe de altă parte, se manifestă sincope serioase în ceea ce priveşte plata cadrelor didactice privind activităţile respective, cu impact negativ evident privind continuarea acestei formule didactice ad-hoc.

Şi pentru că suntem în continuare în plină pandemie, nu pot fi ocolite, sub nicio formă, aspectele legate de învăţământului online.

Cum s-a pregătit Ministerul Educaţiei pentru desfăşurarea cursurilor online, dat fiind condiţiile sanitare excepţionale pe care le parcurgem, corelat şi cu rata de vaccinare şi infectare în localităţile respective? Poate ne explică experţii noştri din Ministerul Educaţiei de ce, la peste un an şi jumătate de la declanşarea pandemiei, procentul cadrelor didactice pregătite pentru învăţământul online se situează la un nivel atât de scăzut, mai precis, sub 20%, adică circa 50000 de cadre didactice din aproximativ 250000, potrivit declaraţiilor recente, făcute în social-media făcute chiar de către ministrul educaţiei?

În acelaşi context, se pune imediat întrebarea, cum se respectă dreptul constituţional fundamental la educaţie al elevilor din zonele defavorizate, lipsite de acoperire Internet, în condiţiile în care autorităţile de resort nu au întreprins toate eforturile şi diligenţele necesare, inclusiv de ordin investiţional, pentru suplinirea lacunelor existente?

Faţă de situaţia existentă, consider că se impune o analiză mai aprofundată şi o abordare mai nuanţată, pentru că nu poţi răpi, pur şi simplu, dreptul elementar al unui copil la educaţie în numele unor cifre abstracte, aplicate mecanic, eventual la indicaţiile unor politruci!

Vom exemplifica cu mediul rural, unde, "volens-nolens", procentul celor vaccinaţi este mult mai mic, dar unde şi incidenţa şi virulenţa pandemiei sunt mult mai mici, iar posibilităţile de distanţare fizica, ambientală sunt net superioare celor din marile centre urbane, din motive evidente, legate de absenţa aglomeraţiilor specifice acestor din urmă zone! Deci, pe de o parte, există un procent mai mic de vaccinaţi, fapt care ar trebui să determine suspendarea cursurilor cu prezenţă fizică, adică desfăşurarea lor în regim online. Dar, pe de altă parte, slaba dotare tehnologica, inclusiv lipsa de acoperire Internet fac imposibilă varianta online de cursuri şcolare, adică, ne confruntăm cu o situaţie fără ieşire!

Oare nu se impune punerea în balanţă a tuturor aspectelor menţionate şi adoptarea celei mai bune variante, în interesul direct al elevului, cu prioritate pentru desfăşurarea cât mai puţin perturbată a procesului de învăţământ?

Cât despre mult discutatele teste conforme neinvazive pentru elevi, care peste tot în lumea civilizată sunt larg folosite, cu rol esenţial în funcţionarea în parametri, cât de cât normali, a procesului de învăţământ, asistăm, din nou, la controverse legate de modul de desfăşurare a licitaţiilor respective şi, de bonitatea celor, prin "mâinile" cărora, metaforic vorbind, vor trece testele care ar trebui să fie distribuie copiilor noştri!

În context, se pune întrebarea - să existe oare vreo legătură între maniera controversată de desfăşurare şi încredinţare a contractelor respective, de cele mai multe ori fără licitaţie şi gestionarea lor de către Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate/ONAC, instituţie aflată sub autoritatea nemijlocită a Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, recent demis prin moţiune de cenzură?

Suntem, încă, în plină pandemie şi foarte mulţi elevi resimt presiunea şi, uneori, şocul social, emoţional şi psihologic al restricţiilor sanitare, similar cu foarte multă populaţie adultă, de altfel. Iată de ce, se pune problema corectării urgente a carenţelor din învăţământul nostru preuniversitar, inclusiv pe planul corpului consilierilor şcolari, al psihologilor care deservesc instituţiile noastre de învăţământ şi al căror rol nu poate fi subestimat în contextul crizei pandemice grave pe care o traversează ţara noastră!

Concluzionând, constatăm că învăţământul preuniversitar românesc, de toate gradele, este grav afectat, în momentul de faţă, de o acută lipsă de predictibilitate, pe toate palierele, cu referire expresă la indicatori esenţiali ai procesului educaţional, de la banala programare a orelor de curs, în format direct sau online, la acoperirea Internet, la utilizarea mult invocatelor şi aşteptatelor, dar şi mult întârziatelor teste neinvazive şi ajungând la programarea incertă a necesarelor teze şcolare şi, ceea ce este mult mai grav, la condiţiile concrete confuze în care se vor desfăşura, inclusiv în acest an, examenele de Evaluare Naţională, respectiv Bacalaureat!

Domnul Ioan Balan:

"Potenţialul agricol al României trebuie pus în valoare cu fondurile europene!"

Prin eforturile diplomatice ale preşedintelui României şi prin acţiunile miniştrilor liberali, România a câştigat şansa istorică de a utiliza, în următorii 6 ani, peste 80 de miliarde de euro, fonduri europene. Valoarea uriaşă poate să fie comparată cu Planul Marshall care a adus dezvoltarea şi prosperitatea în Europa Occidentală. La fel de importantă este şi dinamica economiei româneşti, care, sub guvernare PNL, înregistrează creşteri semnificative ale PIB.

Aşadar, avem toate motivele să ne bazăm şi pe procente importante din PIB care vor continua să fie alocate din bugetul naţional pentru investiţii în infrastructură, în educaţie, în sănătate şi în agricultură.

Chiar dacă traversăm una dintre cele mai severe crize sanitare din istorie, iar atenţia noastră este centrată pe asigurarea sănătăţii oamenilor, tot mai multe organisme internaţionale atrag atenţia guvernelor naţionale asupra riscurilor privind declanşarea unei potenţiale crize alimentare, în viitorul apropiat. Ştim cu toţii că acest lucru înseamnă că producţia nu va face faţă cererii mari, iar consecinţa se va reflecta în scumpiri accentuate. Astfel, tot mai mulţi oameni cu venituri reduse vor fi puternic afectaţi, nu de lipsa alimentelor, ci de faptul că nu-şi vor permite să cumpere alimentele esenţiale, zi de zi.

Nu cred că mai este cineva care să pună la îndoială potenţialul uriaş pe care îl are ţara noastră din punct de vedere agricol. Solul este unul dintre cele mai roditoare din Europa, creşterea animalelor se poate face în condiţii optime, iar acvacultura este propice, graţie resurselor de apă cu care este înzestrată ţara noastră. Aşadar, natura ne-a oferit toate condiţiile, rămânând ca noi să avem dorinţa şi priceperea să punem în valoare acest potenţial. Nu putem să nu recunoaştem eforturile deosebite pe care le fac fermierii români ca să obţină producţii mai mari, de la un an la altul şi de o calitate tot mai bună. Cu toate acestea, fără ajutorul statului român, nu vor reuşi să reziste în faţa concurenţei dure făcută de sistemele agricole dezvoltate din alte state europene.

Pentru acest motiv, cred că o parte importantă din zecile de miliarde de euro care vor intra în ţara noastră în perioada următoare, trebuie să meargă prioritar către investiţii utile în sectorul agricol. Irigaţii moderne, depozite pentru produsele agricole româneşti, drumuri de exploatare agricolă moderne, utilaje noi şi structuri de procesare în mediul rural ne pot asigura că populaţia României nu va duce niciodată lipsă de alimente şi că preţul acestora va fi accesibil pentru toţi.

Am încrederea că viitorul guvern va înţelege necesitatea sprijinirii investiţiilor în sectorul agricol pe termen scurt şi mediu, că va susţine fermierii cu toată forţa, iar la finalul acestui interval financiar plin de oportunităţi, România va recâştiga rolul bine meritat de forţă agricolă europeană!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Chiar şi în plină criză politică, Partidul Naţional Liberal este partenerul mediului de afaceri, un partener care înţelege importanţa pe care sectorul privat o are în dezvoltarea ţării.

Continuăm să sprijinim mediul de afaceri, să facem investiţii şi reforme. Partidul Naţional Liberal este partidul care a pus bazele unei creşteri economice reale, creştere care se va traduce în bunăstarea fiecărui român. Şi am foarte multe argumente pentru a-mi susţine aceste afirmaţii, menţionez doar câteva dintre ele:

Nu am crescut şi nici nu am introdus taxe noi. Mai mult, în plină pandemie, Guvernul liberal a venit în sprijinul mediului de afaceri şi a adoptat măsura de rambursare de TVA cu control ulterior. Această măsură a dus la reducerea întârzierilor ANAF la rambursarea TVA şi multe companii au fost ajutate. Restituirile de TVA au însumat 18,47 miliarde lei în primele nouă luni din 2021, cu 10,3% peste nivelul înregistrat în ianuarie-septembrie 2021.

Avem şomaj în scădere. Rata şomajului în luna septembrie 2021 a scăzut cu 0,2 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna precedentă, ajungând la 5%. De asemenea, de la începutul pandemiei am alocat 7,72 miliarde de lei pentru a proteja 1,4 milioane de locuri de muncă.

Am găsit soluţii pentru reducerea facturilor la energie. Am luat măsuri eficiente, realiste şi simple pentru stoparea valului de scumpiri ale facturilor la curent electric şi gaze naturale. Soluţiile noastre - plafonarea, compensarea şi amânarea la plată - au intrat în vigoare la 1 noiembrie şi pe lângă IMM-uri, vor mai beneficia de aceste măsuri peste 15 milioane de români, mai exact 6 milioane de gospodării.

Avem venituri mai mari la buget. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 270,36 mld lei în primele nouă luni ale anului 2021, cu 18,7% peste nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Am redus birocraţia şi am continuat să eficientizăm relaţia dintre stat şi mediul de afaceri. De exemplu, "Ghişeul.ro" a crescut în ultimele 9 luni cât în primii 9 ani. Până la 1 octombrie, în platformă au fost înregistrate 2,1 milioane de tranzacţii şi au fost colectate aproape 200 de milioane de euro.

Am reuşit să facem aceste lucruri deoarece avem resurse la buget. Am reuşit să gestionăm, alături de mediul de afaceri, economia. Am reuşit să schimbăm radical strategia - de la consumul nesăbuit la dezvoltarea prin investiţii publice şi sprijinirea sectorului privat. Doar în primele nouă luni din 2021, investiţiile au fost în valoare de 33,74 miliarde lei, în creştere cu 13,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

În continuare, PNL este un partener onest şi transparent al mediu de afaceri şi vom milita pentru a nu creşte taxele. Am arătat că atunci când investeşti în economie, poţi să ai venituri la buget mai mari fără să creşti taxele.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Lăsaţi Iaşiul să se dezvolte!"

După cum foarte bine ştiţi, mă aflu în Camera Deputaţilor ca un reprezentant al ieşenilor care m-au votat şi mi-au acordat responsabilitatea de a le face vocea auzită şi drepturile respectate în Parlamentul României. De aceea, cu tristeţe vă reamintesc de uitarea şi ignorarea în care oraşul şi judeţul meu se află atunci când, nedrept, Bucureştiul hotărăşte dezvoltarea unei regiuni sau a alteia!

În urmă cu aproape 160 de ani, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, într-un discurs ţinut în noua capitală, promitea compensaţii pentru Iaşi în urma "loviturii" primite de urbe după centralizarea serviciilor publice în Bucureşti: "Nu voi cruţa nimic spre a ridica, precum merită, oraşul Iaşi care a fost leagănul unirii". Rezultatul a fost că în acelaşi an, propunerea lui Mihail Kogălniceanu de a se acorda minime compensaţii (consolidarea Universităţii, construirea de şosele, Prutul navigabil şi o cale ferată Iaşi-Bucureşti) nu a fost votată în Parlament! Iaşiul a fost prădat chiar şi de minimele compensaţii promise în schimbul cedării statutului de capitală. Rezultatul a fost un exod al familiilor înstărite şi secarea tuturor investiţiilor şi a stilului de viaţă modern. Iaşul a rămas în uitare.

Acum, după aproape 160 de ani, este o ruşine că vin în faţa dumneavoastră cu aceleaşi cerinţe de a respecta şi trata egal Iaşiul faţă de alte judeţe din ţară. În nenumărate declaraţii politice am arătat spre oraşe din Transilvania care au primit sume exorbitante pe proiecte fantasmagorice, în timp ce Iaşiul cere de ani de zile prioritizarea unei autostrăzi cerute de 5 milioane de români. Cu toţii am votat legea pentru A8. În schimb, facem metrou pentru 30.000 de oameni.

Ieşenii vorbesc de prea mult timp despre un adevărat "blestem" pentru oraşul nostru, al doilea ca mărime din România, de a nu avea măcar o uşă deschisă către Bucureşti. Suntem conduşi în aceste zile de cei mai ocoliţi politicieni din România. Avem un primar căzut pradă intereselor imobiliare haotice; judeţul este abandonat complet de orice investiţii majore. Fără autogară, fără filarmonică, fără sală polivalentă, fără şosea de centură, fără aeroport cargo, fără autostradă. Fără speranţă.

Am fost şi voi fi vocea ieşenilor în faţa dumneavoastră, a reprezentanţilor românilor din toată ţara şi de peste hotare, însă vă spun că răbdarea proverbială a moldovenilor se apropie de sfârşit! Din ce în ce mai mulţi se coagulează în formaţiuni politice şi neguvernamentale care cer autonomia regională, gestionarea propriilor fonduri, a propriului destin.

Eu nu cred într-o Românie divizată. Însă eforturile noastre, ale tuturor parlamentarilor, trebuie să se conjuge pentru o dezvoltare echitabilă a tuturor regiunilor. Iaşiul este vitregit şi din interior şi din exterior. La Iaşi ne vom ocupa noi, însă de la Centru trebuie să existe înţelepciunea de a nu ne bate joc de oraşul care a făcut posibilă existenţa României. Unirea a început la Iaşi!

Domnul Ioan Mang:

"Politica înseamnă şi dialog şi negociere, nu doar conflict!"

PSD a înţeles aşteptările şi criticile românilor, dovedind că suntem un partid serios, cu o abordare constructivă şi cu soluţii concrete la crizele momentului. Negocierile cu PNL în vederea asigurării guvernării nu sunt un act de trădare, aşa cum vor unii să prezinte lucrurile. Negocierea este demers prin care vrem să ajungem la un compromis politic în vederea ieşirii din criză. Avem o responsabilitate cu toţii şi numai împreună, solidari, putem face faţă situaţiei. Până la urmă, politica înseamnă dialog şi negociere, nu doar conflict. Pentru a găsi soluţii, în momentele de criză, este nevoie să găsim căile de comunicare cu partea adversă. Cert este că vrem cu toţii stabilitate şi vom face tot ceea ce depinde de noi ca partid pentru a asigura o guvernare eficientă şi spre binele oamenilor.

Ştim că nu va fi simplu să lucrăm cu cei care până ieri ne înjurau pe unde apucau. Va trebui să luăm multe antivomitive ca să #rezistăm! De asemenea, suntem conştienţi că riscăm să pierdem din punct de vedere electoral, dar, dacă de asta depinde repunerea României pe făgaşul normalităţii, atunci merită să ne asumăm acest risc. Mai bine pierdem noi politic, decât să mai piardă românii şi România prin adâncirea crizei!

PSD este dispus să îşi asume guvernarea într-un moment critic pentru ţară. Din punctul meu de vedere, mandatul noului guvern va trebui să fie unul limitat, cu un program de măsuri bine conturat şi de impact, strict până când va fi posibilă organizarea alegerilor anticipate, unica soluţie pe termen lung. Suntem dispuşi să facem acest pas pentru a asigura stabilizarea economică, sanitară şi socială a ţării.

Desigur, nu trebuie să uităm trecutul pentru a nu a repeta greşelile făcute. Nici nu trebuie însă să rămânem cramponaţi în trecut. Tocmai de aceea, demersul nostru este unul serios, pe baze solide şi transparente. Suntem datori să încercăm să facem tot ce ne stă în puteri pentru a scoate ţara din criză. Poate fi şansa unei guvernări care să se ridice, în sfârşit, la nivelul aşteptărilor românilor.

Cel mai uşor în politică este să stai pe margine şi doar să critici - şi sunt foarte mulţi care doar asta îşi doresc. Mult mai important este însă să îţi asumi responsabilitatea şi să acţionezi. Asta face acum PSD! Am arătat deschidere şi dialog şi nu pentru noi sau pentru partid, ci pentru ca românii să treacă mai repede şi mai uşor peste crizele cu care se confruntă. Ceea ce contează azi sunt faptele prin care dovedim că ne preocupă sănătatea şi bunăstarea lor, viitorul copiilor şi al nepoţilor noştri. Restul ţine doar de lozinci găunoase şi de o politică a trecutului care nu construieşte, ci doar dărâmă.

Indiferent de rezultatele negocierilor cu PNL, PSD va rămâne o forţă care oferă echilibru şi siguranţă pentru români, o alternativă la guvernarea păguboasă de "dreapta" care ne-a adus în această fundătură. Vrem să le oferim o speranţă oamenilor în aceste momente de cumpănă, vrem să le arătăm că suntem capabili să guvernăm bine pentru ei!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Statele Unite ale Americii sprijină dezvoltarea şi autonomia energetică a României"

Statele Unite şi România au anunţat marţi, în cadrul Conferinţei ONU privind schimbările climatice COP26, planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american, SMR. Subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională Bonnie Jenkins a anunţat, miercuri, la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, că Statele Unite se angajează să acorde 25 de milioane de dolari pentru a sprijini extinderea accesului la energie nucleară curată prin ceea ce este cunoscut sub denumirea "Nuclear Futures Package". Prin "Nuclear Futures Package", România urmează să primească asistenţă tehnică din partea Statelor Unite pentru a deveni un centru regional de educaţie şi formare pe teme care ţin de reactoarele modulare de mici dimensiuni, SMR, ca urmare a acordului anunţat marţi, la Glasgow, de emisarul special pentru climă al preşedintelui SUA, John Kerry, şi de preşedintele Klaus Iohannis.

În ce priveşte România, asistenţa acoperă cooperarea pentru înfiinţarea unui simulator SMR la una dintre universităţile de top, sprijinul aferent studiului cu privire la amplasarea reactoarelor, un transfer de bune practici cu deplasare în SUA (de tip "reverse trade mission") şi o serie de seminare pe teme de reglementări aplicabile reactoarelor SMR. Acordul comercial va include o centrală NuScale cu 12 module, care va crea iniţial peste 6000 de locuri de muncă în SUA şi în România, inclusiv locuri de muncă în cadrul sindicatelor, cu potenţialul de a crea 30000 de locuri de muncă în SUA şi în România, pe măsură ce proiectul se va dezvolta.

Implementarea tehnologiei SMR va contribui în mod important la decarbonizarea sectorului energetic şi la un viitor Net Zero. România va deveni astfel prima ţară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenţie, România va include Reactoare Modulare Mici în sistemul naţional de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acest nou acord între Washington şi Bucureşti vine să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral - cel al energiei nucleare civile.

Această cooperare a devenit posibilă după ce preşedinţii Statelor Unite şi României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declaraţie comună prin care au încurajat "puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile". "Nuclear Futures Package" evidenţiază angajamentul solid al Statelor Unite pentru inovaţie în sectorul energetic şi tehnologie nucleară, ca elemente importante pentru atingerea obiectivelor globale privind schimbările climatice. Pe lângă Departamentul de Stat, în aceste activităţi se implică şi Agenţia Americană pentru Comerţ şi Dezvoltare, Departamentul Comerţului şi Departamentul Energiei.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Summit-ul COP26 - Acord internaţional pentru stoparea defrişărilor"

În urmă cu aproape 30 de ani, liderii mondiali s-au reunit pentru prima dată pentru a aborda în mod colectiv schimbările climatice. Anul acesta, summitului privind schimbările climatice - COP26, ţările s-au întâlnit din nou, la Glasgow, în Regatul Unit, pentru a discuta despre progresele realizate şi noile provocări întâlnite de fiecare stat.

La Summit-ul climatic, peste 100 de ţări, printre care şi România, s-au aliniat unei poziţii comune privind oprirea defrişărilor de păduri până în 2030. Acordul vine după ani de negocieri privind modul în care pădurile trebuie protejate. Statele confirmă şi susţin că în anii următori va fi nevoie de schimbări sustenabile în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii, comerţului şi alte domenii interconectate ale producţiei şi consumului durabil.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a confirmat susţinerea Acordului care are drept obiectiv diminuarea, chiar eliminarea defrişărilor până în 2030 şi a atestat angajamentul României în atingerea acestui scop: "România sprijină pe deplin eforturile de lider ale Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi se angajează să contribuie la reducerea emisiilor UE cu 55% până în 2030."

Acordul prevede asumarea eforturilor fiecărui stat, în scopul de a conserva pădurile şi alte ecosisteme terestre, accelerând în acelaşi timp refacerea acestora, a facilita politicile comerciale şi de dezvoltare, la nivel internaţional şi intern, care promovează dezvoltarea durabilă şi producţia, dar şi consumul durabil de mărfuri, reducerea vulnerabilităţilor, a construi rezilienţă şi a îmbunătăţi mijloacele de trai în mediul rural, a dezvolta o agricultură profitabilă, a implementa şi, dacă este necesar, a reproiecta politicile şi programele agricole, pentru a stimula agricultura durabilă, a promova securitatea alimentară.

Prin Declaraţia Naţională a României, Klaus Iohannis a reiterat angajamentul ţării noastre la respectarea condiţiilor prevăzute prin Acordul de la Paris, contribuţia la efortul UE de a realiza neutralitatea climatică până în 2050 şi reducerea emisiilor interne nete de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. De asemenea, Preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat importanţa respectării în continuare a principiilor care au ghidat până în prezent politicile UE în domeniul schimbărilor climatice, anume solidaritate, flexibilitate şi integritate de mediu.

Reuniunea COP din acest an este considerată a fi la fel de importantă precum cea de la Paris, întrucât liderii lumii se reunesc pentru o cauză comună, pentru a acţiona unitar şi rapid în limitarea şi combaterea celei mai mari ameninţări actuale asupra mediului, societăţilor şi economiei fiecărei ţări, iar Regina Elisabeta a II-a a confirmat acest lucru prin mesajul său: "Sunt mulţi care speră că rezultatul acestui summit, înscris în cărţile de istorie care nu au fost încă tipărite, vă va descrie ca fiind liderii care nu au ratat ocazia şi care au răspuns la apelul generaţiilor viitoare."

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Parteneriatul România-SUA, mai puternic ca niciodată"

Potenţialul de dezvoltare a ţării noastre, în vederea adoptării celor mai noi tehnologii, a fost dintotdeauna valorificat de către Guvernul american. Încă de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice, România şi Statele Unite au colaborat neîncetat pentru menţinerea normelor de securitate şi au menţinut un schimb constant de expertiză în diverse domenii. Astăzi, România devine prima ţară din lume care va beneficia de tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Salutăm parteneriatul încheiat între ţara noastră şi Statele Unite şi avem convingerea că va produce efecte benefice atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul înconjurător.

Intenţia construirii primului reactor modular de mici dimensiuni a fost exprimată de către Reprezentantul Special al Preşedintelui SUA pe probleme climatice John Kerry şi Preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, în cadrul Conferinţei ONU privind Schimbările Climatice - COP26. 197 de participanţi s-au adunat la Glasgow, la începutul lunii noiembrie, în vederea identificării progreselor obţinute pentru atingerea obiectivului Acordului de la Paris de a menţine încălzirea globală cu mult sub 2°C faţă de nivelurile preindustriale şi de a continua eforturile de limitare a acesteia la 1,5°C.

Acordul stabilit de Guvernul american şi cel din România constituie o inovaţie şi un progres tehnologic considerabil pentru ţara noastră, care ar duce şi la îndeplinirea obiectivelor naţionale de îmbunătăţire a calităţii aerului şi reducere a emisiilor de carbon. Este vorba de o tehnologie inovatoare, ecologică, care are costuri mult mai reduse. Gradul de flexibilitate de care dispune indică posibilitatea integrării cu alte surse de energie curate. Poate fi folosită în producţia de hidrogen, de energie termică utilizată în procese industriale şi de apă desalinizată.

Securitatea energetică a Europei se află sub o reală ameninţare generată de inflaţia preţurilor la energie electrică. Ne confruntăm cu o criză energetică, dar şi climatică. Ne dorim să contribuim activ pentru a combate ambele crize, dar pentru asta este nevoie de reforme şi inovaţie, scopuri cărora PNL s-a dedicat de la început. Trebuie să asigurăm accesul la energie curată într-o zonă esenţială a Europei şi în lume. Centrala nucleară cu 12 module va fi construită prin cooperarea cu agenţia americană NuScale Power şi va genera doar în primă instanţă peste 6.000 de locuri de muncă în ambele state, având un potenţial de creştere de până la 30.000 odată cu extinderea companiei. Piaţa muncii din România va avea de câştigat; contribuim la combaterea şomajului şi a lipsei de siguranţă în ceea ce priveşte locul de muncă creată de pandemie. Ne dorim joburi pentru tineri şi oportunităţi de dezvoltare, pentru a-i determina să rămână în ţară şi să contribuie activ la procesul de guvernare şi evoluţia societăţii româneşti.

Astfel de acorduri relevă esenţa multilateralismului, a cooperării şi solidarităţii. Soluţiile inovative ţintesc mai multe obiective şi asigură sustenabilitatea societăţii. Strategia şi nivelul de implicare a României la COP26 sunt doar exemple ale direcţiei pe care ţara noastră a adoptat-o. Un singur acord are potenţialul de a produce efecte în numeroase domenii, iar de aceea România consideră dialogul şi cooperarea internaţională drept unica modalitatea de a depăşi o situaţie de criză!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Anul 2022 ar putea fi, în sfârşit, un an bun şi pentru IMM-uri!"

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii are în sfârşit o şansă de redresare începând de anul viitor. Mai mult, este foarte posibil ca multe din companiile, care nu au reuşit să se adapteze condiţiilor vitrege generate de pandemie şi de lipsa suportului guvernamental de până acum şi şi-au sistat activitatea, să reapară. Şi nu vorbesc doar de maturitatea pe care a impus-o parcurgerea ultimilor aproape doi ani de circumstanţe atipice socio-economice, ci de impunerea unor soluţii pe care PSD le-a pregătit, deja, pentru acest sector important de activitate şi care a generat întotdeauna nu doar locuri de muncă, ci şi profit real.

Pentru noi, cei de la PSD, antreprenorii români sunt adevărate modele de redresare şi rezilienţă, care, deşi grav afectaţi de pandemie şi înşelaţi în mod repetat de guvernele de dreapta, reuşesc să reziste. Iar PSD a fost şi va fi mereu alături de ei. Şi ne asumăm inclusiv intrarea la guvernare ca să-i sprijinim să traverseze perioada critică actuală, atât pe ei, cât şi întreaga societate românească.

Noi am pregătit împreună cu specialiştii noştri programul celor 100 de măsuri urgente pentru viitorul guvern. Un capitol consistent din acest pachet este dedicat soluţiilor de sprijinire a activităţii IMM-urilor, fiindcă noi credem că aceasta este calea corectă pentru ca economia ţării noastre să depăşească această situaţie grea. Este adevărat că, în pandemie, mulţi antreprenori au învăţat şi s-au adaptat rapid la tot felul de situaţii neprevăzute, dar, de acum încolo, trebuie să vorbim, din nou, şi de creştere.

De aceea, PSD propune compensarea facturilor la energie electrică şi gaz, programul Rural INVEST, ajutor de minimis pentru IMM-urile care îşi desfăşoară activitatea de prelucrare a resurselor locale în zona rurală şi urbanul mic, pentru investiţii de tip "greenfield" sau pentru dezvoltarea celor existente, garanţii guvernamentale de până la 100% pentru companiile care îşi localizează producţia în mediul rural şi urban-mic, Programul IMM Prod, programe finanţate din fondurile europene destinate dezvoltării rurale din cadrul financiar multianual 2021-2027 pentru activităţi neagricole, programul Garant Construct, granturi pentru digitalizare şi comerţ online pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de un milion de euro sau Programul IMM Export.

Trebuie să ne impunem să împiedicăm definitiv procesul prin care trec multe companii care decid să intre, din nou, într-o zonă de conservare a resurselor şi asta pentru că trebuie să avem în vedere faptul că sunt unele industrii, nu doar la nivelul României, ci şi la nivel mondial, care nu şi-au atins potenţialul de creştere din cauza lipsei de forţă de muncă, în timp ce altele staţionează din cauza problemelor de aprovizionare, iar altele încă rămân sub spectrul măsurilor de protecţie împotriva COVID.

Tocmai din aceste cauze, pentru mine şi colegii mei de la PSD susţinerea companiilor româneşti continuă să fie o prioritate strategică şi care ar putea avea rezultate cuantificabile pe plus începând chiar din debutul anului viitor.

Aşadar, pe lângă schema de măsuri pe care am enunţat-o deja, vreau să mai amintesc şi de impunerea unui program Start-Up pentru studenţi, care s-ar materializa prin finanţarea incubatoarelor de afaceri din universităţi, în conlucrare cu partenerii locali, respectiv autorităţi publice, companii de pe piaţa locală, precum şi de schema de ajutor de stat "INNOVATION" prin care se va putea ajunge la deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenţii, inclusiv pentru cheltuielile cu înregistrarea şi protejarea lor. La toate aceste măsuri stringente pe care PSD le propune pentru normalizarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se mai adaugă şi sprijinirea, în continuare, a accelerării procesului de digitalizare a companiilor, dar şi a instituţiilor statului. Este din ce în ce mai evident că informaţia în timp real poate salva firme, devenind vitală pentru a lua decizii corecte şi informate.

Deşi majoritatea companiilor au devenit mai stabile şi rezistente la neprevăzut decât erau la începutul pandemiei, nu trebuie să eludăm faptul că preţul grâului este la cel mai mare nivel din ultimii 9 ani, că electricitatea pentru industrie s-a scumpit cu 250% în 6 luni, că în octombrie interogările băncilor la ANAF, pentru acordarea de credite, au scăzut cu 37% faţă de septembrie şi că toate aceste impedimente majore sunt interconectate şi că provoacă numai pierderi atât firmelor mari, dar preponderent iniţiativelor economice mijlocii şi mici.

În fiecare zi, noi şi noi informaţii arată cât de urgentă şi necesară este implementarea măsurilor pe care PSD le solicită cu celeritate pentru IMM-uri. Ca să nu mai auzim niciodată de blocarea afacerilor, de magazine închise, de haosul provocat de anularea Măsurii 3 de sprijin pentru companii, de sectorul HoReCa, sector ce a fost pur şi simplu sacrificat de o guvernare care a impus decizii incoerente şi a manifestat o lipsă cronică de viziune economică, trebuie prevăzut încă de pe acum, în proiecţia bugetară pentru anul viitor, efortul financiar pe care îl presupune transpunerea în realitate a soluţiilor PSD. De asemenea, subliniez că nu trebuie tăiate de la finanţare niciuna din aceste măsuri salvatoare, indiferent de calculele politice sau matematice pentru că altfel nu vom putea să revenim la un climat economic prietenos şi propice.

Închei, dând asigurări că, graţie strategiei PSD de redresare, anul 2022 va fi un an bun pentru companiile mici şi mijlocii din România.

Domnul Vasile Nagy:

"Poliţia Locală"

Poliţia Locală a fost înfiinţată prin Legea nr. 155/2010, practic foştii gardieni publici fiind transformaţi de primării în poliţişti locali.

Potrivit legii, Poliţia locală se înfiinţează în scopul exercitării atribuţiilor privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, în domenii precum ordinea şi liniştea publică, precum şi paza bunurilor; circulaţia pe drumurile publice; disciplina în construcţii şi afişajul stradal; protecţia mediului; activitatea comercială; evidenţa persoanelor; alte domenii stabilite prin lege.

Numărul de poliţişti locali este stabilit prin lege, iar primăriile nu au voie să angajeze mai mult de un poliţist local la 1.000 de locuitori.

Principala problemă este suprapunerea pe anumite segmente cu Poliţia Generală şi cu Jandarmeria, astfel încât există o pasare a responsabilităţii.

Când mai multe instituţii se ocupă de aceeaşi problemă, dacă este un lucru rău nu răspunde nimeni, iar dacă este un lucru bun, toţi au merite.

De exemplu, în domeniul ordinii publice, în România sunt cel puţin 3 instituţii care se ocupă de asta: Poliţia Naţională menţine ordinea publică, Jandarmeria restabileşte ordinea publică, Poliţia Locală şi ea poate menţine ordinea publică.

Din cauza acestei suprapuneri de competenţe, în loc să avem la nivel de ţară un sistem în care cheltuielile pe ordine publică sunt la nivel european, noi le depăşim cu mult. România are cheltuieli pe ordine publică mult mai mari decât media ţărilor din Uniunea Europeană în condiţiile în care veniturile publice sunt mult mai scăzute.

În mod esenţial ar trebui făcută o analiză cu privire la competenţe, dincolo de uniformă sau inscripţionare, competenţele sunt uneori destul de complicate sau complexe, fie unele se suprapun, fie unele sunt în contradicţie.

În cazul Bucureştiului, Poliţia Locală a municipiului Bucureşti nu este şefa celorlalte Poliţii locale existente, cele de sector, ci au doar o relaţie de colaborare. Aceasta este una dintre marile probleme. Au un protocol, pe principiul cel mai apropiat intervine dacă sesizează un cetăţean, dar atât.

Personalul a fost angajat, în mare parte, în 1996 sau mai devreme, când s-au înfiinţat gardienii publici. Acei oameni s-au angajat practic ca paznici; păzeau parcuri, gropi de gunoi, cimitire. Nu aveau o pregătire profesională în domeniu, mulţi fiind la origine strungari, tâmplari etc.

S-au trezit peste noapte, în 2010, că s-au transformat în poliţie locală.

Cel mai prost lucru este să rămână entităţi care se ocupă de mai multe probleme. Asta este cea mai mare greşeală pentru că suprapunerile de competenţe creează probleme.

Trebuie făcute separări de competenţe pentru că altfel nu răspunde nimeni de nimic sau răspund toţi de toate.

Este clar că Poliţia locală nu prinde criminali, traficanţi de droguri, mari grupări infracţionale, aceste atribuţii fiind doar apanajul Poliţiei Române, care are specialişti şi tot ce trebuie.

Poliţia Locală are nevoie urgentă de o întoarcere spre misiunea şi valorile care au dus la înfiinţarea ei. Interesul public şi încrederea cetăţenilor sunt lucruri pe care le-au pierdut.

Sunt pentru restrângerea competenţelor Poliţiei Locale şi transferarea acesteia, inclusiv a resurselor sale, către instituţiile naţionale: circulaţia la Poliţia Rutieră, Disciplina în Construcţii la Inspectoratul de Stat în Construcţii, ordinea publică la Poliţie.

Poliţia Locală să lucreze pe principii de management, cu indicatori de calitate pentru fiecare angajat şi pentru fiecare departament.

Domnul Nicolae Giugea:

"Materialele sanitare esenţiale trebuie produse în România!"

Cred că lecţiile nemiloase pe care ni le-a oferit criza sanitară actuală sunt centrate în jurul necesităţii de a acorda cât mai multă atenţie investiţiilor în domeniul sănătăţii şi de a gestiona cât mai responsabil resursele umane din sistemul medical. Mai mult decât atât, criza ne-a arătat importanţa ramurilor industriale naţionale care ar putea furniza materiale sanitare esenţiale aici, în România. Nu trebuie să uităm niciun cât de nepregătiţi ne-a găsit această criză din punct de vedere sanitar, astfel încât nici banalele măşti de protecţie erau importate din Sud-Estul Asiei.

Mulţi vor spune că poate noi nu avem tehnica şi know-how-ul necesar pentru a produce nu ştiu ce tipuri de echipamente medicale sofisticate, cu tehnologii de vârf, de tipul computerelor tomograf sau a aparatelor de rezonanţă magnetică. Eu aş spune că inclusiv aceste echipamente le-am produce în ţara noastră dacă ne-am dori să atragem în România investitori strategici din SUA, Elveţia sau statele Uniunii Europene. De asemenea, avem în România universităţi politehnice al căror potenţial de inovare nu este aproape deloc valorificat de operatoriii economici din piaţă. Cred, însă, că până să vorbim despre fabricarea de tehnologie de vârf în domeniul medical, am putea să pornim de la stimularea operatorilor economici români să producă materiale medicale esenţiale, care nu necesită investiţii colosale. Oare chiar este atât de sofisticat să producem în România măşti de protecţie, ace şi seringi medicale, feşe şi pansamente sterile, ser fiziologic şi medicamente generice? Ştim cu toţii care este răspunsul! Dacă în trecut capitalul autohton a fost neglijat şi chiar împiedicat să se dezvolte, în perioada în care urmează avem oportunitatea să sprijinim fiecare iniţiativă privată care aduce beneficii economice şi sociale la nivel naţional.

Multă vreme s-au făcut glume pe marginea "planurilor cincinale" nerealiste şi mincinoase ale regimului comunist. Cu toate acestea, cred că ar trebui să ne uităm la toate statele dezvoltate şi vom constata că toate funcţionează după o planificare de dezvoltare multianuală şi după implementarea unor strategii sectoriale. Ştiu! Nu ducem lipsă nici de programe generoase şi nici de strategii. Problema noastră este aceea ca ne-am oprit de fiecare dată la întocmirea unor programe şi strategii şi nu am mers mai departe cu implementare acestora, indiferent de culoarea politică a guvernelor care s-au succedat. Cred că pandemia COVID-19, care a luat de lângă noi atâţia apropiaţi, nu mai dă dreptul niciunui politician să nu se gândească şi să nu acţioneze pentru consolidarea sistemului medical naţional şi pentru dezvoltarea unei industrii medicale autohtone.

Domnul Nicu Niţă:

"Explozia preţurilor îngrăşămintelor pune piedici serioase fermierilor!"

Declaraţia mea politică se referă la creşterea record a inputurilor datorită exploziei preţurilor la gaz şi a reducerii producţiei.

În Europa, dar şi în România preţurile ridicate ale gazelor naturale au dus la creşterea record a îngrăşămintelor şi pesticidelor.

Închiderea pe scară largă a fabricilor de îngrăşăminte din Europa datorată preţurilor explozive ale gazelor naturale are consecinţe asupra fermierilor dar şi în aprovizionarea cu alimente la nivel mondial.

Preţurile gazelor naturale în Europa au atins noi recorduri din cauza nivelurilor scăzute de stocare şi a problemelor masive de aprovizionare. Gazul natural este o materie primă importantă pentru producerea de îngrăşăminte cu azot, cum ar fi amoniac şi uree.

Preţurile pentru azotatul de amoniu şi nitrocalcar în Europa a depăşit deja maximele anterioare din anii 2007/2008. Un important furnizor de uree pentru Europa a vândut tona la un preţ de record, care nu s-a mai întâlnit din anul 2012.

Pe lângă creşterea preţurilor la gaze se adaugă şi problema lanţurilor de aprovizionare întrerupte, costurile de transport foarte mari şi probleme logistice semnificative, cum ar fi lipsa forţei de muncă şi stocurile limitate.

Astfel, unele companii raportează o creştere de zece ori a costurilor de transport. Luate împreună cu celelalte cauze, aceste probleme fac aprovizionarea mai dificilă, cresc preţurile, iar lanţul de aprovizionare este deosebit de susceptibil la cele mai mici întreruperi.

De asemenea din cauza incertitudinii privind producţia din China, preţurile pentru glifosat, glufosinat şi alte produse de protecţie a culturilor sunt aşteptate să continue să crească şi anul viitor. Această criză îi determină pe fermieri să îşi schimbe strategia.

Creşterea preţurilor la imput-urile folosite în agricultură va duce la o criză alimentară în ţară, iar statul este obligat să intervină cu măsuri de sprijin pentru sectorul agricol.

Pentru a putea atenua aceste efecte ale crizei inputurilor sunt necesare o serie de acţiuni concrete, prin alocarea de sume de la bugetul de stat pentru sectorul agricol.

Astfel, continuarea şi extinderea sistemului de irigaţii pentru folosirea resurselor de apă pe care le avem, dezvoltarea accelerată a sistemului de combatere a grindinei şi stimularea precipitaţiilor dar şi susţinerea cercetării agricole româneşti pentru crearea de soiuri şi hibrizi cu adaptabilităţi la condiţiile de mediu nou create reprezintă soluţii pentru a atenua criza creşterii preţurilor inputurilor.

În plină criză medicală şi economică, nu trebuie să trecem cu vederea această problemă, care poate duce la o criză alimentară în următorii ani. Trebuie să acordăm atenţie domeniului agricol şi să avem un buget care să asigure măsurile de sprijin fermierilor români.

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD îşi asumă scoaterea ţării din criza sanitară, economică şi socială în care a fost adusă de guvernările dreptei în ultimii 2 ani de zile!"

PSD îşi asumă guvernarea într-un moment critic pentru ţară. PSD este pregătit să participe la formarea unui Guvern cu un mandat limitat, până când va fi posibilă organizarea alegerilor anticipate, cu unica misiune de a asigura stabilizarea economică, sanitară şi socială a ţării.

În acest sens, PSD va face o propunere de premier şi va prezenta clasei politice 100 de soluţii pentru stabilizarea ţării.

Soluţiile au rezultat în urma consultărilor cu specialiştii din domeniul medical, liderii confederaţiilor sindicale, membrii importanţi ai mediului de afaceri, reprezentanţii sistemului de educaţie public şi privat, precum şi reprezentanţii HoReCa.

Pentru noi prioritatea în discuţiile pentru formarea unui nou guvern este realizarea unui program de guvernare pornind de la planul coerent şi predictibil, acceptat la nivel social si economic realizat cu specialiştii din domeniul medical, partenerii sociali şi mediul de afaceri. Abia după ce se convine asupra programului, partidele pot discuta de ministerele pe care le vor coordona. Nu împărţim funcţii în guvern, ci sarcini şi responsabilităţi.

Scopul noului guvern în viziunea PSD este controlul pandemiei, prin reducerea numărului de infectări şi de decese, scăderea presiunii pe sistemul de acordare a asistenţei medicale, pentru toate categoriile de pacienţi, redobândirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului, prin realizarea unui parteneriat real între mediul socioeconomic şi clasa politică, respectiv autorităţi publice, şi susţinerea nivelului de trai al românilor prin adoptarea unor măsuri urgente pentru combaterea creşterii preţurilor. Pe scurt, implementarea unui plan coerent şi predictibil, acceptat la nivel social si economic.

În ceea ce priveşte măsurile propuse pentru combaterea pandemiei este nevoie de accesul la medicaţie antivirală în farmaciile cu circuit deschis, pe bază de prescripţie medicală, la constituirea unităţii de achiziţie, stocare şi distribuţie a medicaţiei specifice pacienţilor COVID-19, la extinderea testării, prin asigurarea de către stat a unui număr lunar de teste gratuite pentru angajaţii sectoarelor esenţiale, pe o perioadă definită de timp, la susţinerea campaniei de vaccinare printr-o abordare onestă faţă de populaţie prin adaptarea acesteia pentru diversele categorii sociale, dar şi în funcţie de zonele ţării, respectiv rural-urban, de extinderea rolului medicilor de familie şi organizarea unor centre ambulatorii de evaluare şi tratare a pacienţilor COVID-19 pentru a scădea presiunea de la nivelul spitalelor.

În domeniul educaţiei se impune asigurarea prin toate mijloacele a posibilităţii desfăşurării cursurilor în regim fizic, descentralizarea reală a deciziilor privind închiderea unităţilor de învăţământ la nivelul consiliului de administraţie al şcolii, cu avizul autorităţii de sănătate publică şi consultarea tuturor factorilor implicaţi, testarea permanentă a elevilor, profesorilor si personalului nedidactic care trebuie realizată săptămânal, operaţionalizarea programului Ministerul Educaţiei privind testarea efectivă în şcoli, cu personal instruit în acest sens.

La nivel economic şi fiscal pentru combaterea creşterii preţurilor este obligatorie plafonarea preţurilor la energie electrică, gaze, lemne de foc, combustibili folosiţi la încălzirea termică pentru o perioadă de 6 luni. Plafonarea preţurilor trebuie realizată la valoarea medie a primelor 6 luni ale anului 2021. În acelaşi timp trebuie asigurată subvenţia la gigacalorie la un nivel echilibrat astfel încât să se asigure aceeaşi pondere în factura finală cu cea avută în luna decembrie 2020.

Aşadar, stimaţi colegi ai partidelor de Dreapta, PSD are şi a avut întotdeauna soluţii eficiente şi rapide pentru a scoate ţara din criză, ori de câte ori a fost nevoie. Niciodată PSD nu a abandonat pe nimeni, de fiecare dată a fost alături de toate categoriile socio-profesionale cu măsuri şi programe de sprijin şi dezvoltare.

Domnul George-Adrian Paladi:

"Absenţa României de la târgurile internaţionale, o lovitură dată economiei româneşti"

În ciuda unor tradiţii de peste un secol de prezenţă a României la toate târgurile internaţionale majore şi în ciuda beneficiilor evidente pe care le aduce o astfel de expunere şi de promovare, guvernarea de dreapta a decis, în mod inexplicabil, să îngheţe fondurile alocate acestor manifestări.

Astfel, s-a ajuns la situaţia incredibilă în care companiile româneşti au lipsit de la târgurile internaţionale pe întreg parcursul anului 2021, tocmai în contextul în care economia globală şi-a repornit motoarele şi ar fi existat, aşadar, posibilitatea reluării contactelor şi parteneriatelor economice internaţionale.

Această decizie nejustificată, venită fără consultarea exportatorilor şi a companiilor din turism, este cu atât mai greu de înţeles cu cât deficitul comercial al României a crescut, iar numărul turiştilor străini care au ajuns în ţara noastră în 2021 a scăzut cu 90% faţă de anul precedent.

Aşadar, tocmai acum, în acest context dificil, Guvernul a considerat potrivit să lase în beznă economia românească pe scena internaţională.

Din fericire, România a scăpat de un ministru de tristă amintire, care s-a trezit într-o funcţie de imensă responsabilitate, din care trebuia să gestioneze Economia, Antreprenoriatul şi Turismul, fără a avea nici calificările, nici buna-credinţă necesare.

Din nefericire, anomaliile au continuat, iar în ciuda apelurilor organizaţiilor patronale, Guvernul întârzie să readucă România în prim-planul vieţii economice internaţionale.

Partidul Social Democrat a prezentat, în nenumărate rânduri, seturi de măsuri concrete inclusiv pentru stimularea exporturilor şi pentru redresarea turismului, atât de grav afectat de pandemia de COVID-19.

Însă nici prin cap nu ne-ar fi trecut că vom fi nevoiţi să tragem un semnal de alarmă asupra unui lucru atât de evident - România şi companiile româneşti trebuie să revină urgent la târgurile internaţionale, iar Guvernul este obligat să ia de îndată măsurile administrative şi financiare în acest sens.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Câinele nu pleacă de la măcelărie!"

Era doar o chestiune de timp până când vechea frăţie întru jaful banului public, numită USL, alianţa de tristă amintire între PSD şi PNL, se va reactiva. Iar momentul oportun n-a întârziat să apară - zecile miliarde de euro pe care România le va primi prin PNRR reprezintă un adevărat festin pentru câinii care nu pleacă de la măcelărie!

Da, poate par cuvinte dure, dar aceasta este realitatea zilelor noastre. În timp ce sute de oameni mor, zilnic, în spitalele româneşti, în timp ce medicamentele lipsesc cu desăvârşire, în timp ce, din decembrie, românii se vor lupta, la propriu, pentru supravieţuire, având de ales între a-şi cumpăra mâncare şi a-şi plăti facturile, cu un total cinism, câinii de la măcelărie adâncesc criza politică în care ne aflăm, iată, de două luni.

Iar acum, tovarăşii care zeci de ani au fost la butoane, indiferent că s-au numit FSN, PDSR, PSD, prin portavocea partidului, domnul Ciolacu, vor să se întoarcă la popor, adică la veşnica sursă de cotizanţi a fondurilor publice de unde se poate fura cel mai bine, măcelăria.

La fel, PNL, acest PDL metamorfozat, continuă să ţină România cu masca de oxigen pe faţă, în ciuda celor peste 15.000 de decese de la începutul pandemiei, improvizând, zilnic, fără niciun plan concret. Guvernul Cîţu a fost demis, premierul desemnat din partea partidului şi-a depus mandatul, preşedinţia Camerei a fost pierdută, partidul s-a divizat profund. Însă, la fel precum foştii lor colegi de Uniune, nimic nu-i împiedică să rămână în acelaşi loc de unde se poate fura cel mai bine, măcelăria.

Cât despre "arbitrul" scenei politice româneşti, domnul Klaus Iohannis, în afară de excursii şi golf, nici el nu a făcut nimic real pentru aplanarea conflictului. În ciuda rolului său bine stabilit prin Constituţie, conform căruia avea datoria să medieze între partide şi să se consulte cu acestea pentru a identifica o soluţie viabilă de guvernare, preşedintele s-a răzbunat pe USR, prin nominalizarea lui Cioloş şi l-a trimis aiurea, în luptă, pe generalul Ciucă.

Această joacă de-a guvernarea trebuie să înceteze! România nu este o măcelărie, nici la propriu, nici metaforic! Românii nu sunt datori să muncească până la 70 de ani - atunci când nu-i omoară sistemul - doar pentru ca măcelarul şi câinii să fie mulţumiţi!

Primul pas a fost făcut. AUR a iniţiat strângerea de semnături pentru demiterea lui Klaus Iohannis. Urmează anticipatele!

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu:

"Sistemul de învăţământ are nevoie de responsabilitate şi de construirea încrederii!"

Elevii şi preşcolarii s-au întors la grădiniţe şi şcoli, astfel că, acum, este momentul să arătăm responsabilitate în gestionarea situaţiei din învăţământ.

Ne aflăm în punctul în care prezenţa fizică în unităţile de învăţământ este condiţionată de o rată de vaccinare în rândul profesorilor de 60%, iar asta responsabilizează personalul care se ocupă de educaţia copiilor care, prin prezenţa lor la şcoală, sunt supuşi unui risc de a contracta boala şi de a o transmite în familie, dar şi în comunitate.

Desigur că părinţii şi copiii nu au nicio vină pentru această situaţie, de aceea trebuie să găsim soluţii care să vină în întâmpinarea lor pentru o desfăşurare fizică a orelor în cât mai multe dintre şcoli, având în vedere că învăţământul online are multe lacune, iar utilizarea lui aduce lipsuri în procesul educaţional.

Printr-un efort comun, prin concentrarea specialiştilor, trebuie să găsim soluţiile şi rezolvările problemelor pe care părinţii, profesorii şi elevii le ridică zilnic.

Aceştia sunt implicaţi direct în procesul de învăţământ şi ştiu cel mai bine ceea ce lipseşte în sistemul de învăţământ şi în gestionarea acestei situaţii cauzate de pandemia de coronavirus.

Suntem îndatoraţi faţă de ei să le arătăm responsabilitate şi să prezentăm încredere, pentru că elevii sunt viitorul acestei ţări, iar dacă nu îi vom proteja şi nu îi vom educa în mod corespunzător, aceste lucruri se vor întoarce împotriva noastră, în perioada viitoare.

Domnul Alexandru Popa:

"Sprijin pentru mediul de afaceri - 4000 de firme româneşti vor putea beneficia de subvenţii pentru investiţii"

Preocuparea constantă a PNL a fost de a sprijini mediul de afaceri într-un mod real şi susţinut, pentru că acesta reprezintă de fapt motorul economiei româneşti. Tocmai de aceea, consider că este foarte important faptul că am reuşit, în urma discuţiilor cu oficialii Comisiei Europene, aprobarea unei scheme de ajutor în valoare de aproximativ 358 de milioane de euro, ca măsură de sprijin pentru firmele româneşti, în contextul în care acestea au avut foarte mult de suferit de pe urma crizei sanitare.

Este vorba de un număr de aproximativ 4000 de firme care vor putea accesa aceşti bani sub formă de subvenţii directe pentru investiţiile destinate activităţilor productive, până la o valoare maximă de un milion de euro per beneficiar. Trebuie menţionat că prin această măsură sunt vizate firme din domenii precum industria prelucrătoare, construcţii, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea.

De asemenea, este important de ştiut că, pentru a fi eligibile să acceseze aceşti bani, firmele trebuie să fi fost înfiinţate în România până la 31 decembrie 2018 şi trebuie să fi înregistrat profituri din exploatare pe parcursul anului 2019.

Iată că, în ciuda instabilităţii politice din ţară, reuşim să ne convingem partenerii europeni să ne susţină în demersul nostru de a contribui semnificativ la redresarea economică a firmelor româneşti.

Planul de redresare a economiei este unul mai amplu, iar PNL ştie foarte bine care sunt măsurile care pot face ca economia României postpandemie să fie mai solidă şi mai competitivă. Este deja o certitudine că măsurile economice pe care le-am luat au primit un răspuns pozitiv din economie, ţara noastră înregistrând anul acesta cea mai rapidă revenire economică din istorie, într-un context extrem de complicat. Faptul că suntem pe drumul cel bun a fost confirmat inclusiv de agenţiile de rating internaţionale, care au arătat că România are o perspectivă stabilă a economiei. Însă, pentru a ne continua parcursul pozitiv avem nevoie, mai mult ca oricând, de stabilitate.

Am convingerea că actuala clasa politică va înţelege responsabilitatea care apasă pe umerii ei şi va da dovadă de maturitate la nivelul deciziilor politice din următoarea perioadă, pentru a putea asigura ţării un executiv capabil să gestioneze criza economică şi sanitară.

România trebuie guvernată aşa cum merită românii, şi nu cum spun interesele personale!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Testul suprem - contează următoarele alegeri sau următoarele generaţii?"

Suntem la răscruce. Deciziile acestor zile vor determina viitorul următoarelor generaţii. În cel mai dificil moment din ultimii 30 de ani, traversăm cea mai lungă perioadă în care România postdecembristă nu are guvern cu puteri depline. Ce este de făcut?

În primul rând, nu avem timp de arătat cu degetul. A căuta vinovaţi înseamnă acum a dinamita orice şansă de ieşire din criză, pentru că tot aceleaşi partide sunt condamnate să conlucreze pentru o soluţie. Timpul le va lămuri pe toate, iar românii îi vor sancţiona la vot pe cei care au greşit.

În al doilea rând, noi toţi, cei din arena publică, trebuie să ne asumăm răspunderea şi consecinţele deciziilor noastre. Eu unul am ales să intru în politică pentru a schimba în bine viaţa românilor, nu pentru a face calcule cinice despre ce dă mai bine. Acelea sunt pentru analiştii politici, nu pentru oamenii politici.

Înţeleg că mulţi îşi freacă mâinile pentru că Partidul Naţional Liberal, în jurul căruia s-a format guvernul, decontează primul orice se întâmplă rău în ţară acum. Dar realitatea este că punctul în care suntem astăzi este responsabilitatea colectivă a tuturor partidelor şi a tuturor cetăţenilor, în contractul firesc al unei democraţii cu alegeri libere.

Nu doar Partidul Naţional Liberal, ci fiecare partid democratic din România are în faţă o alegere dificilă. Este testul suprem - contează următoarele alegeri sau următoarele generaţii? Răspunsul va face diferenţa între liderii şi politicienii acestor vremuri.

La nivel personal, mi-aş dori refacerea coaliţiei PNL-USR-UDMR. Dacă asta nu se poate sau se poate doar cu o majoritate politică extrem de fragilă în Parlamentul României, cu riscul major al alegerilor anticipate, cel mai negru scenariu pentru România, pentru că în plină pandemie am avea din nou alegeri, iar PSD şi AUR ar fi singurele partide cu ceva de câştigat din asta, atunci militez pentru o largă coaliţie a tuturor partidelor democratice. De ce nu un guvern PNL-PSD-USR-UDMR? Această opţiune nu a fost discutată în spaţiul public, dar ar trebui să fie pe masă.

Dacă ne gândim la următoarele alegeri, nu avem cum să depăşim criza actuală. PNL nu vrea cu PSD, pentru că va pierde voturi, mai ales din urbanul mare şi periurban, la fel şi USR. Nici pentru PSD nu e simplu, pentru că ar însemna să stea la masă cu oameni şi partide care au înfierat, pe bună dreptate, abaterile de la statul de drept şi încercările roşii de subordonare a justiţiei. Şi PSD are un public care nu va fi de acord cu asta.

Dacă ne gândim însă la următoarele generaţii, soluţia optimă devine evidentă. Sunt două obiective mari şi late - pe termen scurt, să facem totul pentru ca românii să nu mai moară; pe termen mediu şi lung, să implementăm reformele asumate în PNRR, să absorbim banii europeni şi să facem saltul de dezvoltare pe care românii îl aşteaptă de 30 de ani.

Dacă există un consens al clasei politice de astăzi, dar şi o aşteptare supremă a românilor, este pentru că avem nevoie urgentă de o guvernare stabilă care să ne scoată din criza actuală.

Aşadar - o formulă PNL-PSD-USR-UDMR, rezultat al unor negocieri pe bune, în care fiecare partid să îşi desemneze cei mai buni specialişti pentru echipa guvernamentală, cu un program de guvernare cu obiective clare şi asumarea colectivă a îndeplinirii ţintelor din PNRR, cu termene limită şi responsabili clar stabiliţi.

Să ne gândim bine. Ar fi un semnal pentru români că ne pasă de nevoile lor şi pentru toată Europa, că partidele politice democratice pot să se unească şi să dea ţării o guvernare nouă, stabilă, dincolo de orgolii individuale. Ar însemna lăsarea în afara arcului guvernării, forţelor politice iliberale, populist-extremiste, izolarea lor. Ar însemna un gest de maximă responsabilitate şi, probabil, al doilea mare test trecut de clasa politică românească după 25 de ani de la Declaraţia de la Snagov pentru susţinerea transpartinică a integrării României în NATO şi UE, o resetare a întregului spaţiu politic românesc, excesiv de polarizat, cu prea multe croşee - unele, la propriu - şi acelaşi discurs negativ nociv, bazat pe ură, nu pe construcţie şi armonie socială.

Rezolvarea crizei pandemice într-o astfel de formulă ar putea fi doar începutul unui nou mod de a face politică în România. Pe această temelie, partidele democratice vor putea aborda împreună reforma marilor sisteme, inclusiv reforma constituţională. Ar fi şi timpul.

Închei prin cuvintele celui mai mare om de stat pe care l-a dat vreodată România: "Un partid poate lupta contra altora ca să dărâme o stare de lucruri, dar ca să zidească trebuie ca naţiunea întreagă, toate partidele să dea concursul lor; altminteri, ceea ce unii vor edifica, alţii vor surpa" (Ion C. Brătianu).

Prea puţină lume ştie că anul acesta s-au împlinit 200 de ani de la naşterea părintelui fondator al Partidului Naţional Liberal şi al României moderne. Cel mai bun mod de a-i cinsti memoria şi exemplul ar fi să-i urmăm îndemnul şi să fim liderii de care România are nevoie - "prin mintea, prin inima şi braţele noastre", pentru următoarele generaţii.

Domnul George Şişcu:

"Reformele importante nu se pot face fără o majoritate solidă în Parlament. PNL are însă câteva principii la care nu va renunţa"

Indiferent de viitoarea configuraţie a majorităţii guvernamentale, PNL are câteva principii de la care nu se va abate. În primul rând, nu vom renunţa la reformele asumate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care va schimba în bine faţa României.

Totodată, este important ca PNL să păstreze Ministerul Finanţelor, astfel încât proiectele deja începute să fie continuate, iar mediul de afaceri să aibă garanţia unui climat stabil şi predictibil din punct de vedere legislativ şi fiscal. Am demonstrat deja în ultimii ani că liberalii pot lua măsuri foarte bune, măsuri care să ducă la creşterea încasărilor la buget, fără a creşte taxele.

PNL trebuie să fie responsabil cu bugetul ţării în continuare, aşa cum a fost în ultimii doi ani, susţinând aceleaşi măsuri, în parteneriat cu preşedintele Klaus Iohannis. Pe lângă reformele din PNRR, avem nevoie de reforma pensiilor, de reforma salarizării, precum şi de o reformă reală a administraţiei publice.

Chiar dacă apar câteva semne bune privind proiectele mari de infrastructură, este momentul să înteţim ritmul construirii de autostrăzi în România, pentru a asigura o dezvoltare armonioasă şi a recupera decalajele existente între judeţe.

Toate aceste lucruri nu se pot face fără o majoritate solidă în Parlament. Polemicile sterile nu-şi mai au rostul, iar confruntarea politică nu se mai justifică, în condiţiile în care ţara are un respiro de câţiva ani până la viitoarele alegeri.

De asemenea, este necesar să menţinem deficitul bugetar la un nivel decent, pentru ca în final să revenim la pragul maxim de 3%. Suntem preocupaţi în permanenţă de creşterea cheltuielilor cu investiţiile. Este singura modalitate de a asigura o creştere economică sănătoasă a ţării.

România are nevoie de reforme reale şi de proiecte sustenabile în anii care urmează. Este timpul să renunţăm la orice tensiune politică şi să rezolvăm acele lucruri pe care românii le aşteaptă de 30 de ani!

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"PSD propune un program de guvernare coerent şi realist care să asigure depăşirea situaţiei critice actuale din ţară"

PSD, indiferent că va fi la guvernare sau va rămâne în opoziţie, a pregătit un plan serios, coerent, cu termene clare, care conţine 100 de măsuri urgente ce trebuie aplicate imediat, fără nicio zi de întârziere.

PSD îşi asumă responsabilitatea politică, într-un moment critic pentru ţară, cu unica misiune de a asigura stabilizarea economică, sanitară şi socială.

Avem soluţii pentru ieşirea din criza medicală în care a fost afundată România de guvernarea dreptei în ultimii 2 ani de zile, avem măsuri pentru combaterea preţurilor şi plafonarea tarifelor la energie, avem programe pentru susţinerea familiilor şi copiilor, pentru majorarea salariilor angajaţilor cu venituri mici, pentru creşterea pensiilor, precum şi scheme de sprijin pentru IMM-urile şi antreprenorii de la nivel local.

Aşadar, avem specialiştii, avem strategia, avem tot ce trebuie pentru implementarea unui plan coerent şi predictibil, acceptat la nivel social si economic.

În domeniul sanitar am prevăzut măsuri concrete pentru reducerea numărului de infectări şi decese, scăderea presiunii pe sistemul de acordare a asistenţei medicale, pentru toate categoriile de pacienţi. Avem soluţii pentru a creşte accesul la medicaţie antivirală în farmaciile cu circuit deschis, pe bază de prescripţie medicală, pentru constituirea unităţii de achiziţie, stocare şi distribuţie a medicaţiei specifice pacienţilor COVID-19 şi, nu în ultimul rând, pentru extinderea testării, prin asigurarea de către stat a unui număr lunar de teste gratuite pentru angajaţii sectoarelor esenţiale, pe o perioadă definită de timp.

Este nevoie de susţinerea campaniei de vaccinare printr-o abordare onestă faţă de populaţie şi prin adaptarea acesteia pentru diversele categorii sociale, dar şi în funcţie de zonele ţării, respectiv rural-urban. În acelaşi timp, este nevoie de extinderea rolului medicilor de familie şi organizarea unor centre ambulatorii de evaluare şi tratare a pacienţilor COVID-19, pentru a scădea presiunea de la nivelul spitalelor.

La nivelul sistemului de învăţământ susţinem asigurarea prin toate mijloacele, a posibilităţii desfăşurării cursurilor în regim fizic, descentralizarea reală a deciziilor privind închiderea unităţilor de învăţământ la nivelul consiliului de administraţie al şcolii, cu avizul autorităţii de sănătate publică şi consultarea tuturor factorilor implicaţi. În acelaşi timp, este nevoie de testarea săptămânală a elevilor, profesorilor şi personalului nedidactic.

În ceea ce priveşte creşterea accesului la educaţie, trebuie modificat urgent cadrul legal care asigură transportul elevilor, astfel încât acesta să fie gratuit, automat, pentru toţi copiii care merg la şcoală, fără să fie necesară o procedură de decontare din partea elevilor sau familiilor acestora.

La nivel social este necesară redobândirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului, prin realizarea unui parteneriat real între mediul socio-economic şi clasa politică, respectiv autorităţi publice şi susţinerea nivelului de trai al românilor, prin adoptarea unor măsuri urgente pentru combaterea creşterii preţurilor.

În domeniul economic se impune compensarea facturilor la energie electrică şi gaz, acordarea de ajutoare de minimis pentru IMM-urile care îşi desfăşoară activitatea de prelucrare a resurselor locale în zona rurală şi urbanul mic, pentru investiţii de tip "greenfield" sau pentru dezvoltarea celor existente.

În acelaşi timp, avem programe dedicate pentru susţinerea antreprenorilor, prin acordarea de garanţii guvernamentale de până la 100% pentru creşterea capacităţii de producţie, reconversia de la intermediere la producţie şi finanţarea investiţiilor. Avem în vedere să continuăm Programul Start-Up, dar şi pentru studenţi, prin finanţarea incubatoarelor de afaceri din universităţi, prin acordarea de granturi, precum şi scheme de ajutor de stat pentru invenţii, inclusiv pentru cheltuielile cu înregistrarea şi protejarea lor, dar şi granturi pentru digitalizare şi comerţ online pentru IMM-uri.

PSD nu intră la guvernare pentru funcţii, ci pentru a veni cu soluţii, pentru a opri dezastrul generalizat.

În ultimul ceas, oamenii politici din toate partidele trebuie să înţeleagă că e nevoie de oameni competenţi, responsabili, oneşti, care au experienţă şi pot scoate ţara din multitudinea de crize în care a fost afundată în ultimii doi ani.

PSD are capacitatea de a conduce o astfel de guvernare, care să pună românii pe primul plan şi să readucă ţara pe linia de plutire.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

"Guvernarea de dreapta a distrus educaţia"

Învăţământul românesc traversează cea mai mare criză, în actuala guvernare de dreapta. Incompetenţa celor care au luat decizii, în ultimii doi ani, în contextul pandemiei COVID, a distrus educaţia.

La debutul pandemiei, când era un număr foarte mic de cazuri în România, Ministerul Educaţiei a suspendat cursurile, deşi mulţi copii nu aveau computere, tablete, telefoane sau acces la Internet.

Apoi, Ministerul a achiziţionat despărţitoare între băncile elevilor, celebrele "pepsiglas-uri" ale doamnei Anisie, fostul ministru PNL al educaţiei. Aceste plăci din plexiglas au costat statul român peste 200 de milioane de euro. Bineînţeles că n-au avut nicio eficienţă, motiv pentru care, în scurt timp, au fost demontate şi aruncate.

Pentru valul 1 al pandemiei, autorităţile ar putea avea o scuză că au fost luate pe nepregătite. Au urmat însă valurile 2, 3 şi 4, în care nivelul dezastrului din învăţământ a atins cote alarmante.

În valul 4, autorităţile centrale au luat o pauză de două săptămâni, decretând o vacanţă forţată pentru învăţământul de stat. În loc să găsească măsuri concrete, s-au spălat pe mâini şi au delegat întreaga responsabilitate consiliilor de administraţie ale şcolilor, să decidă ele când se închid şcolile şi se trece în online. Au inventat, totuşi, un criteriu (aberant) pentru începerea cursurilor în sistem fizic sau online - procentul de vaccinare în rândul personalului didactic şi nedidactic al şcolii să fie de minim 60% pentru predarea la clasă, indiferent de rata de incidenţă a cazurilor COVID de la nivelul localităţii.

Care este garanţia că profesorii sau chiar elevii, vaccinaţi sau nevaccinaţi, nu sunt purtători ai virusului? Am ajuns, astăzi, în situaţia de a avea şcoli închise şi şcoli deschise în acelaşi oraş, după cum a decis consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. Este o fugă de răspundere a Guvernului de dreapta, care, cu siguranţă, va duce şi la situaţii tragice, pentru că acest virus este neiertător.

În această ecuaţie, a fost luată în calcul doar "siguranţa" profesorilor sau, mai bine zis, stimularea lor pentru vaccinare. Copiii nu contează pentru Ministerul Educaţiei, atât timp cât testarea lipseşte cu desăvârşire!

PSD, încă de la începutul pandemiei, prin specialiştii săi conduşi de profesorul Alexandru Rafila şi doctorul Adrian Streinu-Cercel, a subliniat că soluţia pentru stoparea răspândirii virusului şi protejarea sănătăţii populaţiei este testarea în masă. Profesorii şi elevii trebuie testaţi periodic, pentru ca cei bolnavi să fie trataţi de urgenţă, iar riscul de infectare a celorlalţi să fie eliminat.

"În toate acţiunile referitoare la copii, indiferent dacă sunt realizate de autorităţi publice sau de instituţii private, interesul superior al copilului trebuie să fie considerat primordial..." - am citat din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 24 lit. 2.

Unde este interesul superior al copilului în privinţa dreptului la sănătate şi a accesului la educaţie, în viziunea guvernării de dreapta din România?

Întrebarea este retorică, pentru că răspunsul este evident - nicăieri!

Domnul Daniel Tudorache:

"Duduie, Cîţule, duduie, haosul şi criza în care ai băgat România împreună cu USR PLUS!"

Guvernarea dezastruoasă PNL-USRL PLUS s-a încheiat cu o criză politică, economică şi sanitară de amploare care afectează deopotrivă mediul urban şi rural, angajaţii şi angajatorii, profesiile liberale, fermierii, elevii şi studenţii, pensionarii, bolnavii şi inclusiv nou-născuţii.

Prăpastia în care au dus România va fi simţită şi scump plătită de multe generaţii viitoare.

Datoria naţională a ajuns aproape la un record istoric şi va fi pusă pe umerii copiilor şi nepoţilor noştri.

Majestatea Sa, Regele Mihai, într-o intervenţie în Parlamentul României, în anul 2011, a transmis un puternic mesaj testamentar care ar trebui să guverneze toată clasa politică şi mai ales partidele atunci când se află la putere. Citez: "Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară luată cu împrumut de la copiii noştri".

Guvernul de dreapta PNL-USR PLUS nu a guvernat cu responsabilitate, ci, din contră, haotic, dezastruos, în totală contradicţie cu interesele românilor, toate acestea dublate de incompetenţa lor profesională. Şi aceste lucruri se văd şi se simt. Se simt în buzunarele românilor care plătesc facturi uriaşe, se simt în rata de şomaj care este într-o continuă creştere şi, mai ales, se simt în sufletul lor, pierzându-şi zilnic persoanele dragi, pentru că Guvernul a refuzat testarea gratuită în masă, spitalele nu au medicamentaţia necesare şi nici locuri suficiente pentru a tratat bolnavii de covid, ca să nu mai vorbim că bolile grave precum cancer, diabet, cardiovasculare, ortopedice etc., au fost total ignorate şi scoase din lista de priorităţi de tratare în spitalele din România.

Aceasta este România eşuată!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Fondul Social pentru Climă - şansa unui viitor respirabil"

Anul acesta, pe 14 iulie, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi şi fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume, până în 2050, şi pentru a face din Pactul Verde European o realitate. Propunerile vor permite accelerarea necesară a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu. Acestea combină: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare şi consolidarea actualului sistem de comercializare a certificatelor de emisii al UE; utilizarea sporită a energiei regenerabile; o mai mare eficienţă energetică; o dezvoltare mai rapidă a modurilor de transport cu emisii reduse, precum şi a infrastructurii şi a combustibililor care să le susţină; o aliniere a politicilor fiscale la obiectivele europene ale Pactului Verde; măsuri de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon; şi instrumente de conservare şi dezvoltare a absorbanţilor naturali pentru carbon.

Deşi, pe termen mediu şi lung, beneficiile politicilor UE în materie de climă depăşesc în mod clar costurile acestei tranziţii, politicile climatice riscă să exercite pe termen scurt o presiune suplimentară asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor şi a utilizatorilor de mijloace de transport.

Prin urmare, conceperea politicilor din pachetul de astăzi repartizează în mod echitabil costurile de combatere a schimbărilor climatice şi de adaptare la acestea. În plus, instrumentele de taxare a emisiilor de dioxid de carbon generează venituri care pot fi reinvestite pentru a stimula inovarea, creşterea economică şi investiţiile în tehnologii curate. În acest sens, s-a propus crearea unui nou Fond Social pentru Climă, care să ofere statelor membre o finanţare specifică pentru a ajuta cetăţenii să finanţeze investiţiile în eficienţa energetică, în noi sisteme de încălzire şi răcire şi în mobilitatea mai curată.

Fondul Social pentru Climă este finanţat de la bugetul UE, utilizând o sumă echivalentă cu 25% din veniturile preconizate din comercializarea certificatelor de emisii pentru combustibilii destinaţi clădirilor şi transportului rutier. Acesta va oferi statelor membre o finanţare de 72,2 miliarde de euro, pentru perioada 2025-2032, pe baza unei modificări specifice a Cadrului Financiar Multianual. Cu o propunere de a recurge la o finanţare echivalentă din partea statelor membre, Fondul ar mobiliza 144,4 miliarde de euro pentru o tranziţie echitabilă din punct de vedere social.

Beneficiile pe care le aduce o acţiune imediată de protejare a cetăţenilor şi a planetei sunt clare: un aer mai curat, oraşe mai răcoroase şi mai verzi, cetăţeni mai sănătoşi, consum şi facturi energetice mai mici, locuri de muncă, tehnologii şi oportunităţi industriale europene, mai mult spaţiu pentru natură şi o planetă mai sănătoasă pe care să o lăsăm generaţiilor viitoare.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Declaraţie politică despre necesitatea desfiinţării Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, AOŞR, este o creaţie artificială, este o organizaţie care funcţionează paralel cu Academia Română, căpuşând anual bugetul statului cu peste două milioane de euro şi a cărei activitate de cercetare nu aduce niciun beneficiu real României.

AOŞR copiază în cele mai mici detalii modelul Academiei Române. Aceasta este concluzia unui punct de vedere transmis Comisiei de Ştiinţă şi Tehnologie a Camerei Deputaţilor de către cel mai înalt for de ştiinţă şi de cultură din România.

Se menţionează şi faptul că modelul de organizare al AOŞR foloseşte structura Academiei Române până la imitaţie, inclusiv în ceea ce priveşte secţiile de specialitate şi uniformele de gală. În plus, prin numele său, AOŞR induce ideea că această instituţie - şi nu Academia Română - este reprezentanta naţională a ştiinţei din România.

Mai grav este faptul că membrii AOŞR îşi însuşesc adesea titlul de academician. Este o ilegalitate. Conform statutului, aceştia nu au calitatea de academicieni, în schimb, se bucură de aceleaşi beneficii, inclusiv de o indemnizaţie de urmaş pentru soţii sau copiii minori.

Până acum, nu doar că statul a susţinut o academie paralelă, dar a şi finanţat-o cu milioane de euro, fără a avea un beneficiu real.

Finanţarea AOŞR s-a făcut de la înfiinţare şi până acum aproape exclusiv de la bugetul de stat, 95% din bugetul instituţiei fiind subvenţionat de stat, în perioada 2008-2019.

În 2019, statul a alocat peste 10,5 milioane de lei, adică aproximativ două milioane de euro. Un sfert din această sumă a fost cheltuit pentru cheltuieli cu personalul şi mai bine de jumătate din sumă, aproape şase milioane de lei, s-a dus pe indemnizaţiile membrilor.

Aceste indemnizaţii par a fi un fel de "spor de academician", un bonus lunar pentru o activitate de cercetare pe care membrii o desfăşoară oricum şi în afara instituţiei.

Pentru finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare, în 2019, au fost bugetaţi doar 800.000 lei, adică 7,6% din bugetul instituţiei. Cu aceşti bani cercetarea românească ar trebui scoasă din conul de umbră în care se află de peste 30 de ani.

Eforturile AOŞR de a suplimenta finanţarea oferită de stat au fost aproape inexistente. Există nenumărate linii de finanţare europene, multe la care instituţiile de cercetare pot aplica direct, fără să fie necesară intervenţia statului.

Din rapoartele de activitate reiese că AOŞR nu a încercat niciodată să atragă o astfel de finanţare pentru a-şi creşte activitatea de cercetare şi a deveni vizibilă la nivel local şi european.

Dacă această organizaţie este de o importanţă majoră pentru România, de ce nu a încercat niciodată să acceseze finanţările care permit dezvoltarea unor veritabile incubatoare de cercetare ştiinţifică?

În acest context, este clar că oportunitatea existenţei acestei instituţii, în raport cu activitatea prestată şi beneficiile aduse cercetării şi inovării pe piaţa românească, nu este justificată.

Desfiinţarea AOŞR şi transferarea patrimoniului şi personalului către Academia Română este un pas spre normalizarea mediului românesc de cercetare ştiinţifică.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Sorin Mihai Grindeanu, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 132.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi - de la 10.00 la 11.00 - dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 - pauză; la ora 11.30 este votul final; iar la încheierea şedinţei de vot final avem şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă aveţi observaţii... cu ordinea de zi?

Domnul deputat Benedek, vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să cer, de pe punctul 44, PL-x 323/2021 - Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (7) al art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2020 privind unele măsuri financiare în vederea implementării proiectelor de infrastructură fazate din perioada de programare 2007-2013, finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2014-2020 -, să-l aduc în faţă, pe poziţia 12.

Am discutat cu colegii; sunt de acord.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Dacă şi ceilalţi lideri sunt de acord? (Vociferări.)

Neexistând consens, supun votului propunerea domnului deputat Benedek.

Începem votul.

Dintr-un total de 124 de deputaţi prezenţi, pentru - 112, contra - 8, abţineri - 3, "nu votez" - 1.

Propunerea a fost adoptată.

De asemenea, din partea Grupului AUR, domnul deputat Muncaciu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Am văzut că suntem gata să călcăm regulamentele comisiilor şi al Camerei Deputaţilor pentru o urgenţă, şi aceea este certificatul verde.

Dacă aceasta este situaţia, atunci, vă propun următorul lucru.

Haideţi să facem acelaşi lucru şi pentru o situaţie de ultra-urgenţă, care este să aprobăm medicamente antivirale, importul lor în farmacii. Pentru că ne mor oameni în spital şi avem nevoie de aceste medicamente!

De ce să ne împiedicăm de o ordonanţă de urgenţă din 2011?

Atât am avut de spus.

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Corect!

Să supunem votului!

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Dacă mai sunt alte intervenţii la ordinea de zi? Nu mai sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

Avem, la punctul 11, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 369/2021; are caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul?

Domnul deputat Nacov, vă rog.

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Legea are ca unic scop alinierea legislaţiei cinegetice a României cu cea a Uniunii Europene, lucru care s-a constatat a fi necesar de un an de zile, deoarece vânarea păsărilor migratoare, care se reglementează în momentul de faţă prin ordin de ministru, a fost suspendată timp de un an, din cauza unor carenţe ale actului administraţiei publice centrale.

Prin această lege vânătorul îşi va putea face treaba.

Şi vă rog să remarcaţi că legea se numeşte "Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic".

Lipsa vânătorului de pe teren echivalează cu o mai slabă protecţie a faunei.

Vă rog să votaţi această lege pentru că daţi posibilitatea vânătorilor să-şi facă treaba şi îndatorirea legală.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai doreşte cineva?

Dacă nu, din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Vă rog.

Domnul Costel Şoptică:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 407/2006. Potrivit expunerii de motive, iniţiativa vizează diverse aspecte, între care menţionăm - nu este nevoie de cote de recoltă la păsări migratoare a căror populaţie este stabilă sau în creştere; modificarea condiţiilor de obţinere a permisului de vânătoare permanent; introducerea, după Anexa nr. 1, a unei anexe noi, şi anume Anexa nr. 1¹.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu amendamente admise care se regăsesc în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 7 amendamente admise.

De la marginal 1 la marginal 3, dacă sunt observaţii?

Şi, de la 4 la 7, dacă sunt observaţii?

Dacă nu sunt, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

12. Următorul punct pe ordinea de zi este Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (7) al art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2020 privind unele măsuri financiare în vederea implementării proiectelor de infrastructură fazate din perioada de programare 2007-2013, finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2014-2020; PL-x 323/2021; legea are caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Îi dau cuvântul domnului secretar Ovidiu Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (7) al art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2020 privind unele măsuri financiare în vederea implementării proiectelor de infrastructură fazate din perioada de programare 2007-2013, finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2014-2020

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul vicepreşedinte Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ieri am închis dezbaterile generale pe un proiect de lege extrem de important, cel care transformă ADR-urile în autorităţi de management şi, practic, ne ajută să descentralizăm cheltuirea celor 13 miliarde pe POR, pe următoarea perioadă de alocare.

Acest proiect de lege vine în completarea a ceea ce am discutat ieri, prin înfiinţarea acelor ITI-uri, care devin un fel de ADR-uri, dar nu pe o regiune, ci pe mai multe regiuni, având acelaşi rol - de autoritate de management pe toate tipurile de fonduri europene, nu doar pe ceea ce însemna POR pe agenţiile de dezvoltare regională.

Practic, prin acest proiect de lege ducem toată descentralizarea deciziilor, toată descentralizarea alocărilor de fonduri către ADR-uri, către ITI-uri şi, practic, dăm o şansă reală de absorbţie eficientă a fondurilor europene, indiferent, vă repet, în acest caz, de modalitatea de alocare, nu discutăm doar de POR, pentru tot ceea ce înseamnă nevoile de dezvoltare ale comunităţilor locale.

Partidul Naţional Liberal votează şi susţine acest proiect de lege.

Iar după votul final de astăzi, când vom avea, practic, şi transformarea ADR-urilor în autorităţi de management şi înfiinţarea acestor ITI-uri, practic, avem instrumentele necesare pentru buna descentralizare şi buna absorbţie a fondurilor europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Benedek Zacharie, din partea UDMR.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum a zis şi domnul Roman, este vorba de descentralizare. O să ducem fondurile, o să ducem deciziile mai aproape de comunităţile locale şi prin această propunere legislativă dăm posibilitatea, repet, dăm posibilitatea acelor investiţii teritorial integrate cu care sperăm noi ca în următorii ani să se dezvolte ţara.

UDMR va vota şi susţine această propunere legislativă şi sper că o să primească această propunere un vot unanim.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind nimeni înscris pentru dezbateri generale, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Sunt 17 amendamente admise.

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

Domnul deputat Tanasă doreşte la dezbateri generale?

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Da.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Atrag atenţia tuturor colegilor că aici vorbim de... ceea ce doreşte UDMR este să introducă două asociaţii.

Şi asta încercam să-i explic şi domnului Moşteanu.

Se introduc două noi asociaţii în acest... care să beneficieze de finanţare. Una dintre asociaţii are o denumire în limba maghiară.

Şi uite cum, încet-încet, limba maghiară se strecoară în documente oficiale ale statului român, aici, în administraţia publică centrală.

Nu găseau domnii de la UDMR o asociaţie cu un nume românesc, că suntem în România. Acesta e un aspect.

Şi al doilea aspect. Să ştiţi, domnilor, dragi colegi deputaţi, să ştiţi că lucrurile funcţionează - când e vorba de UDMR - funcţionează în felul următor - tot ce produce UDMR la nivelul judeţelor Harghita şi Covasna, din taxe şi impozite, adică din ceea ce atrag acolo, sunt bani pe care UDMR îi foloseşte la nivel local exclusiv pentru propagandă iredentist-şovină pentru construirea visului Ungariei Mari şi sunt bani care sunt direcţionaţi exclusiv către comunităţile unde conaţionalii noştri de etnie maghiară sunt majoritari.

Atunci când vine vorba de construire de săli de sport, de asfaltări, de canalizare, de gaz, întotdeauna, dar întotdeauna, o să vedeţi că banii sunt alocaţi de la Compania Naţională de Investiţii, din Fondul de rezervă la dispoziţia prim-ministrului, din diferite alte surse.

De altfel, acum, am înţeles, s-a aprobat construirea unui complex balneoclimateric în oraşul Covasna, dar nu se construieşte... se construieşte tot cu bani de la Bucureşti.

Sigur că aici este şmecheria celor de la UDMR, iau şi bagă ei bucăţica lor într-o chestiune mult mai mare, care sună frumos.

Domnule, cum adică, vă opuneţi, vă opuneţi ca UAT-urile să se poată strânge laolaltă, să poată accesa bani europeni mai repede şi mai facil?!

Evident că nu ne opunem.

Ne opunem acestor "şopârle" ale colegilor de la UDMR.

Că acum îi explicam domnului Moşteanu o denumire în limba maghiară. Şi zice, păi, e o localitate în România.

Nu există în România o localitate...

Şi a verificat, e localitatea din Ungaria.

Una dintre asociaţii, pe care o vom introduce acum prin votul nostru - nu al celor de la AUR, evident - este o denumire exclusiv în limba maghiară.

Sunt chestiuni, detalii, micuţe, care în 30 de ani s-au adunat, s-au adunat, s-au adunat şi, sigur, ele, singure, nu... nu e nicio problemă, nu fac nicio problemă, însă, cu totul, dragilor, ideea este să erodeze caracterul de stat naţional unitar al statului român.

Sigur, au fost atâtea legi adoptate în această încăpere şi toate par inofensive.

AUR nu susţine acest demers. Nu pentru că este împotriva acestui mecanism care a dus la dezvoltarea unor zone din România.

AUR nu susţine acest PL-x pentru că, repet, conţine nişte chestiuni cu care nu ar trebui să fim cu toţii de acord.

A, suntem de acord să meargă bani în Harghita şi Covasna, sigur că suntem de acord. Pentru că, spre deosebire de colegii de la UDMR, noi nu suntem anti nimeni, noi suntem pentru. (Râsete.)

Susţinem doar alocarea fondurilor, nu pe criterii etnice, aşa cum v-aţi obişnuit şi aţi fost toleraţi de 30 de ani în Harghita şi Covasna. (Aplauze.)

Când trebuie să construiţi spitale, săli de sport... (Aplauze.) ...când trebuie să asfaltaţi... (Aplauze.) ...veniţi tot timpul la Bucureşti, dar când trebuie să alocaţi bani pentru proiecte culturale, pentru dezvoltarea tuturor cetăţenilor din Harghita şi Covasna o faceţi exclusiv pe criterii etnice.

Dacă în loc de unguri şi maghiari, în Harghita şi Covasna aveam negri şi albi, aţi fi fost nişte rasişti, pentru felul în care împărţiţi banii în Harghita şi Covasna. (Aplauze.)

Dar aşa... (Aplauze.) ...domnule, dacă e vorba despre români... (Aplauze.) ...e vorba despre românii aceia din Harghita şi Covasna, care oricum nu contează în calculele politice de la Bucureşti, şi, atunci... nici pentru PSD, nici pentru PNL, nici pentru USR, şi, atunci, nu ne interesează.

Noi, cei de la AUR, susţinem că şi românii din Harghita şi Covasna merită să beneficieze de aceste fonduri.

Iar dacă... în 30 de ani UDMR n-a oferit niciodată garanţia că românii din Harghita şi Covasna beneficiază de un tratament nediscriminatoriu.

Iar eu am, din păcate, zeci de decizii ale Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care confirmă ceea ce spun eu.

AUR va vota împotriva acestui PL-x.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Dau cuvântul domnului Benedek Zacharie.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am un amendament introdus de mine în această propunere legislativă, în care am introdus Asociaţia de Dezvoltare "Monte Făgăraş Bîlea", care atinge judeţele şi va dezvolta judeţele - Sibiu, Braşov, Argeş şi Vâlcea. În toate aceste judeţe, maghiarii sunt majoritari, oare?

Avem ITI Bacău, introdus tot de mine, unde, într-adevăr, maghiarii sunt "majoritari"!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Moşteanu Liviu-Ionuţ.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Trebuie să restabilim un pic adevărul istoric. A spus o bucăţică domnul Benedek Zacharie.

În realitate, proiectul acesta, prin amendamentele adăugate, deschide nişte porţi de dezvoltare.

În trecut, aceste ITI-uri - şi avem foarte bine documentat în spaţiul public cazul ITI Delta Dunării. A fost o ocazie pentru baronii locali de a fura pe rupte bani europeni.

Şi căutaţi despre ITI Delta Dunării şi o să vedeţi.

Însă dacă unii au furat nu înseamnă că nu există şi oameni de bună-credinţă.

Şi noi suntem cei care credem că există şi bună-credinţă la cei care administrează fonduri publice.

Şi vă dau câteva exemple.

Domnul Tanasă a vorbit despre înfiinţarea acelui ITI pe Harghita şi Covasna, însă este unul, aşa cum spunea domnul Benedek Zacharie, pe Sibiu, Argeş, Vâlcea, Braşov, un domeniu schiabil pe care aş dori să-l văd făcut în viaţa asta.

Aş dori să văd că vin şi cetăţeni maghiari din Ungaria, cetăţeni bulgari să vină să schieze la noi, în Argeş, între Argeş şi Sibiu.

Nu mă interesează cum o să se cheme domeniul acesta schiabil, însă aş vrea să-l văd făcut şi o să fie un avantaj pentru toţi românii.

Există un ITI, în acest proiect, de la Buzău, unul din Munţii Apuseni, unul de la Bacău şi aşa mai departe. Se deschid nişte porţi, nişte oportunităţi de dezvoltare.

Proiectul spune că ADR-urile trebuie să dea bani pentru asistenţă tehnică pentru dezvoltarea strategiei pentru fiecare dintre aceste ITI-uri şi de acolo încolo este treaba oamenilor gospodari şi corecţi să facă să se întâmple aceste lucruri.

Deci noi vom vota pentru. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul liderul deputaţilor UDMR, domnul Csoma Botond.

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cred că dacă Caragiale ar trăi ar scrie o piesă despre dumneavoastră. Despre acest fals patriotism presărat cu prostii şi bazaconii, că n-am ce altceva să vă spun.

Vorbiţi despre un judeţ pe care nu-l cunoaşteţi, vorbiţi despre o regiune pe care nu o cunoaşteţi.

Ţin să vă anunţ că Balvanyos este şi denumirea în maghiară şi în română a localităţii la care aţi făcut referire.

Deci să vă mai documentaţi, ori pe Google, ori pe Wikipedia, e foarte uşor şi o să vă daţi seama ce prostii vorbiţi de la acest microfon.

Stimaţi colegi, "şopârlele" le băgaţi sau le introduceţi dumneavoastră, noi nu dorim nicio "şopârlă", dorim să avem o Românie stabilă, care se dezvoltă.

Ţin să vă anunţ că la Balvanyos vin foarte mulţi turişti români, inclusiv de la Bucureşti, şi se simt foarte bine în Ţinutul Secuiesc.

Deci aceste prostii pe care le susţineţi şi vreţi să contribuiţi în mod artificial la crearea unor tensiuni între români şi maghiari nu mai ţin. Oamenii s-au prins... (Vociferări.) ....oamenii s-au prins că vorbiţi prostii. (Vociferări.)

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Budăi Marius-Constantin, din partea PSD.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Există o hartă a Europei, cu aceste ITI-uri, la nivel european. România are un punct aici, Tulcea, atât, la această oră.

Celelalte state, extrem de dezvoltate sau mult mai dezvoltate decât noi, sunt pline de astfel de... ADI-uri să le spunem, că sunt ADI-uri - asociaţii de dezvoltare intercomunitară -, care dezvoltă, pe părţi, în afara sau complementar fondurilor europene şi fondurilor de la bugetele fiecărui stat, acele comunităţi.

În această lege, de exemplu, este şi ITI Ţara de Sus - Botoşani, Suceava, Iaşi, pe lângă celelalte ITI-uri.

Că au pus colegii un nume, că n-au pus colegii un nume, vorbim de dezvoltarea unor zone extrem de sărace.

Cred că măcar la astfel de proiecte am putea lăsa un pic acuzaţiile deoparte şi să vedem ce e bun pentru cetăţenii din acele zone.

Uitaţi-vă pe această hartă, eu v-o pot pune la dispoziţie, România are doar unul singur!

Apreciez foarte mult aici ce a spus domnul Moşteanu. A ieşit, în schimb... sau într-un final, USR din acea schemă - că toată lumea fură - şi e un lucru foarte bun, e un pas înainte.

Mulţumesc frumos.

Şi PSD va vota acest proiect.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dan Tanasă, a doua intervenţie.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Voiam doar să spun că "Ţinutul Secuiesc" există doar în mintea celor care vor "Ungaria Mare". În realitate, "Ţinutul Secuiesc" nu există, iar cei care susţin că "Ţinutul Secuiesc" există... (Aplauze.) ...sunt nişte nostalgici ai "Ungariei Mari"... (Aplauze.) ...şi, ca atare, nişte duşmani ai României, fără doar şi poate.

Şi a doua chestiune. Denumirea acestei asociaţii care urmează să fie cuprinsă acolo este Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Csomad-Balvanyos - să ne înţelegem foarte bine, ca să ştie toţi parlamentarii.

Iar, domnule ministru Budăi, sigur că mâine o să propună colegii de la UDMR dezvoltarea României sub sintagma "Proiectul de Dezvoltare Naţională a României «Ungaria Mare»". Şi, la fel, veţi ridica mâna şi o să votaţi, că doar e pentru dezvoltarea României, domnule, cum să nu votez?!

Sau vor pune mâine "Proiectul de Dezvoltare a României «Wass Albert»". Şi o să-l votaţi şi pe acela. De ce? Păi, pentru că e pentru dezvoltarea României, nu contează că poartă denumirea unui criminal de război vinovat de moartea unor români şi evrei! Nu contează, e pentru dezvoltare!

Eu înţeleg, dar trebuie să fiţi atenţi şi la aceste mici detalii.

Repet, băgaţi într-o lege o denumire exclusiv în limba maghiară.

Trebuia să le spuneţi colegilor de la UDMR, domnilor, vă susţinem, sigur, susţinem, să meargă bani şi acolo, dar hai să găsim o asociaţie cu un nume care să respecte atât, nu să respecte ce vrea AUR sau Dan Tanasă, să respecte Constituţia României, unde este prevăzută o singură limbă oficială de stat.

Până acum le-aţi permis la nivel local şi şi-au bătut joc peste tot. Şi-au bătut joc şi au făcut, în Harghita şi Covasna, din limba maghiară au făcut, practic, prima limbă oficială de stat.

Sunt nişte detalii care ţin... nu ţin de ceea ce vreau eu sau ce vrea AUR, ţin de respectarea Constituţiei României şi de respectarea limbii oficiale de stat.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Înainte de a da cuvântul domnului deputat Avrămescu Gabriel-Ioan, vreau să vă aduc aminte că intervenţiile, pe fiecare grup în parte, sunt în număr de două, da? La dezbateri.

O să-i dau cuvântul domnului deputat.

Vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu sunt deputat de Buzău şi unul dintre aceste ADI-uri despre care se vorbeşte este ADI Ţinutul Buzăului, care include judeţele Prahova, Buzău şi Vrancea.

Cred că mult mai important decât o banală denumire, cred că mult mai important este ce vrem să facem noi cu aceste proiecte. Pentru că acum, ştim cu toţii, zona de munte a judeţului Buzău este una dintre cele mai frumoase şi cu potenţial turistic deosebit, iar din punctul de vedere al potenţialului turistic - ca să vezi! - Ministerul Agriculturii consideră că zona de munte a Buzăului nu are potenţial turistic ridicat.

Tocmai de aceasta trebuie să venim cu aceste strategii ale teritoriilor respective, să regândim modul de abordare, ca fiecare componentă sau în fiecare program operaţional care va fi finanţat din fonduri europene să existe o componentă dedicată acestor zone sărace care au nevoie de această finanţare, pentru că despre aceasta este vorba în această ecuaţie. Este vorba despre dezvoltarea unor zone care sunt în dificultate. Şi dacă nu înţelegem cu toţii să susţinem dezvoltarea României şi să dezvoltăm şi turismul, să dezvoltăm partea de infrastructură din zonele sărace, nu vom face altceva decât să fim condamnaţi la sărăcie şi oamenii să ne judece în continuare şi nu cred că vom vrea niciunul dintre noi să se întâmple treaba asta.

Tocmai de aceea, Grupul PNL susţine această iniţiativă. Ba, mai mult, ea nu face altceva decât să aprobe o ordonanţă de urgenţă de anul trecut, Ordonanţa nr. 60/2020, a Guvernului liberal.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Feodorov Lucian.

Domnul Lucian Feodorov:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aveam de gând să intervin în această întâlnire, însă ce am văzut m-a supărat şi m-a revoltat efectiv.

Ca director de unitate, la Revoluţie am primit nu ştiu câţi ingineri stagiari în unitatea în care am lucrat, pentru că au fost fugăriţi efectiv din Ardeal, sub diferite moduri. Chemaţi la cimitir şi întrebaţi: "Ăsta e locul vostru? Aveţi aici morţi? Nu. Valea!". Aşa li s-a spus. Şi aşa mai departe.

Spun acest lucru nu în ideea unei revanşe, ci în ideea unei raţiuni ulterioare care să ne permită să coexistăm. Asta e situaţia. Suntem împreună şi atunci haideţi să nu fim machiavelici şi să spunem adevărul în faţă. Şi nu cu ură, ci cu înţelegere, cu minte şi cu un mod de a acţiona care să permită dezvoltarea acestei ţări.

Întâmplător eu sunt din Botoşani, am trecut de multe ori munţii şi mi s-a întâmplat de multe ori la Târgu Secuiesc sau în alte locuri în care să mi se spună că: "Nu ştim limba română". (Vociferări.)

Nu v-am întrerupt!

Deci eu vă spun să tragem învăţămintele, nu spun pentru altceva! Ştiţi? Am iertat, dar n-am uitat! Şi trebuie să fim foarte atenţi ca în etapa următoare să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat.

Mulţumesc.

Sănătate!

Nu voi vota acest proiect.

Sănătate! (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Din partea UDMR, domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să răspund doar la două acuzaţii. Şi dacă o să citiţi - este la dispoziţia tuturor - faptul că Csomad-Balvanyos este un sit de importanţă comunitară. Această denumire este denumirea românească a localităţii. Desemnat în scopul protejării biodiversităţii şi menţinerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane şi faunei sălbatice, precum şi a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul judeţului Covasna. Deci aceasta este denumirea în limba română.

Faptul că de la acest microfon anumiţi colegi vin să mintă, pentru a crea o anumită tensiune între comunităţi, este foarte grav.

A doua chestiune.

Cei care sunt patrioţi poate cunosc şi ceea ce a scris Ion Neculce şi cei care sunt cărturarii moldoveni.

Dacă o să citească aceste opere din nou, atunci o să vadă că acolo vorbeşte de secui şi de Ţinutul Secuiesc, care au luptat alături de Ştefan cel Mare.

Dacă domnul coleg vrea să-i rescrie pe cărturarii moldoveni nu are decât, dar eu am învăţat la şcoală despre aceste lucruri. Că lui îi lipsesc aceste acţiuni şi vorbeşte împotriva unei comunităţi, care chiar dacă este negată de dumnealui, există şi a existat, şi există în literatura de specialitate, există în istoriografia românească, aceasta nu face nimic altceva decât că denotă o cultură cu multe lipsuri.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Îi dau cuvântul domnului deputat Suciu Vasile-Daniel, din partea PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cam prea multe s-au spus de la acest microfon şi chiar n-au nicio legătură cu ceea ce scrie acolo, pe ecranul din spate.

Stimaţi colegi,

S-a spus că ar trebui să învăţăm din propriile noastre greşeli. Aşa este! Ar trebui să învăţăm că toate ţările din jurul nostru au accesat bani europeni prin ITI. Ceea ce se întâmplă astăzi şi vom vota este, dacă vreţi, recunoaşterea unei scăpări de care toţi suntem vinovaţi. Cât mai multe ITI-uri cu denumiri diferite, foarte bine! Şi mai spun un lucru. Probabil că vom mai aproba aici şi Munţii Rodnei un ITI, dar nu s-a întrebat nimeni, nu a acuzat nimeni că ne fură cineva ţara, când am accesat bani europeni, prin proiecte transfrontaliere: România - Ungaria, România - Republica Moldova, România - Bulgaria, România - Serbia.

Aceasta este o temă falsă!

Şi, dragi colegi, de la dreapta la stânga, haideţi să nu cădem în această capcană, în a duce discuţia în termeni etnici, acolo nu există această discuţie.

România are această şansă de a accesa bani europeni în plus, acolo unde până acum am eşuat şi am avut un singur ITI, Delta Dunării.

Nu contează ce naţionalitate are omul din Braşov, Harghita, Covasna, contează că prin acest proiect de lege avem un instrument în plus să accesăm bani europeni. Restul e doar demagogie şi temă falsă care folosesc doar unui partid sau altuia.

Vă mulţumesc.

Votăm acest proiect de lege cu inima deschisă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Sunt 17 amendamente admise.

Cu permisiunea dumneavoastră, le vom dezbate în calupuri de trei.

De la 1 la 3, observaţii? Nu. Admise.

De la 4 la 7? Nu sunt observaţii.

De la 8 la 11? Nu sunt observaţii.

De la 12 la 15? Nu sunt.

16 şi 17? Nu sunt observaţii.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Următorul punct pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor deţinute de Ministerul Apărării Naţionale şi de forţele armate străine pe teritoriul României; PL-x 467/2021.

Proiectul de lege are caracter ordinar şi se află în procedură de urgenţă.

Potrivit prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă din partea iniţiatorului, din partea Guvernului României este cineva?

Vă rog.

Vă rog să vă şi prezentaţi.

Domnul Marius Bălu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Marius Bălu, secretar de stat la Ministerul Apărării.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cadrul legislativ actual este insuficient dezvoltat pentru combaterea activităţilor neautorizate ale dronelor, acest fapt devenind o vulnerabilitate la adresa securităţii obiectivelor militare.

În acest sens, s-a impus redefinirea sintagmei de "dispozitive militare" pentru a fi cuprinse şi aceste dispozitive necesare contracarării dronelor.

De asemenea, s-a introdus o nouă sintagmă, respectiv "echipament radioelectric", precum şi introducerea conceptului de dronă.

Totodată, propunerile prevăzute în demersul legislativ asigură cadrul necesar pentru ca personalul Ministerului Apărării Naţionale care execută misiuni de protecţie a obiectivelor militare să facă uz de armă şi să utilizeze dispozitivele militare din dotare împotriva dronelor care comit un act ostil.

Proiectul de lege a fost avizat de CSAT, conform Hotărârii nr. 105/2021.

Pentru aceste considerente vă rog respectuos să acordaţi un vot favorabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnule preşedinte Şovăială, vă rog.

Domnul Constantin Şovăială:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor deţinute de Ministerul Apărării Naţionale şi de forţele armate străine pe teritoriul României

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor deţinute de Ministerul Apărării Naţionale şi de forţele armate străine pe teritoriul României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 122/2011.

Potrivit expunerii de motive, intervenţiile legislative vizează modificarea definiţiei "dispozitivului militar", pentru a include în această categorie principalele caracteristici ale echipamentelor care sunt utilizate pentru contracararea dronelor.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 octombrie 2021.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat, de asemenea, acest proiect de lege.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 3 noiembrie 2021.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Din online doreşte cineva.

Domnul deputat Moldovan Sorin-Dan.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Dan Moldovan (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege schimbă o serie de definiţii, astfel încât legea să ţină pasul cu evoluţiile tehnologice şi astfel să protejăm obiectivele strategice ale statului român.

Dronele - fiindcă ele sunt cele vizate de modificările legii - sunt din ce în ce mai populare şi mai accesibile publicului larg, însă trebuie să dăm celor care au în grijă obiective strategice militare posibilitatea de a acţiona atunci când un astfel de aparat intră într-o zonă protejată.

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea prezentului raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea PSD are cuvântul domnul deputat Coarnă Dumitru.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi noi credem că era nevoie de aceste clarificări din perspectivă juridică pentru a proteja acţiunile militare, în sensul de a avea clarităţi fără niciun fel de dubiu. Ştiţi că de multe ori au fost foarte multe controverse în spaţiul public în legătură cu acţiunile Poliţiei sau ale Armatei.

De aceea, şi noi am votat pentru. Susţinem acest raport de adoptare.

Lucrurile trebuie să fie extrem de clare şi eu cred că aceste modificări sunt coerente şi sunt obligatorii.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea USR are cuvântul domnul deputat Rodeanu Bogdan-Ionel.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În completare cu ceea ce s-a spus mai devreme, nu este doar o adaptare simplă a cadrului legislativ din prezent, ci este o dovadă a evoluţiei şi a întăririi României, ca partener principal şi element de stabilitate în cadrul Alianţei NATO, pe flancul estic al Europei.

În momentul de faţă lucrăm împreună cu partenerii noştri, utilizând echipamente specifice, iar acest concept de dronă, de vehicul fără pilot, în momentul de faţă este un activ des folosit şi care răspunde unor ameninţări comune.

Prezentul proiect adaptează şi pune în legalitate acest parteneriat, conform legislaţiei româneşti.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Nemaifiind doritori şi nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

14. Următorul punct pe ordinea de zi este Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 212/2020. Legea are caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Se pare că nu.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 212/2020 din 29 aprilie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reglementării unor noi excepţii de la aplicarea prevederilor art. 25 referitoare la limitarea sporurilor salariale acordate personalului din familia ocupaţională de funcţii bugetare sănătate şi asistenţă socială.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate şi familie.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 23 aprilie 2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Coleşa Alin-Ilie, din partea AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Noi am considerat această lege bună, doar că varianta propusă spre vot, cea din raportul comisiei raportoare, diferă foarte mult de forma adoptată de Senat.

Ca atare, ne întrebăm dacă nu va exista o problemă de respectare a principiului bicameralismului.

Nu putem fi împotriva formei din raport, care prevede, pe de o parte, eliminarea unor articole, iar, pe de altă parte, adăugarea altora, care nu au legătură cu forma iniţială a legii.

Ca atare, probabil ne vom abţine.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Sunt 11 amendamente admise.

De la marginal 1 până la marginal 4, inclusiv, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

De la 5 la 8, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 9 la 11, dacă sunt? Nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Înainte de a trece la următorul punct, avem o solicitare, conform Regulamentului, din partea domnului deputat Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Bună ziua!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Am cerut să iau cuvântul pe procedură, conform art. 154 alin. (5), o problemă personală. Înţeleg că există un consens între colegii de la PNL, de la PSD şi de la USR pentru a adopta o hotărâre de Birouri permanente reunite, prin care să interziceţi intrarea în plen a deputaţilor care nu sunt vaccinaţi.

Consider că o astfel de hotărâre de Birouri permanente ar fi un act, în mod evident, cu caracter nazist. N-aţi înţeles că deputaţii nu au contract de muncă cu Camera Deputaţilor şi că nu au niciun fel de relaţie contractuală nici cu Birourile permanente. Nu aţi înţeles că Birourile permanente nu pot să adopte orice hotărâri le trece prin cap membrilor birourilor permanente, că mâine o să ziceţi că se adoptă o hotărâre a Birourilor permanente prin care Grupul AUR se desfiinţează şi toţi sunt trimişi acasă.

Argumentul acela că există tablete şi că putem să ne desfăşurăm mandatele de aleşi ai poporului pe tabletă este un argument care izvorăşte, la fel, din mintea unui om tulburat, pentru că mâine o să spuneţi că se adoptă o hotărâre de Birouri permanente ca toţi deputaţii să vină în şlapi la birou sau să vină în pantaloni scurţi, şi cine nu vine în pantaloni scurţi la Parlament poate să lucreze de acasă, de pe tabletă.

Nu puteţi, deputaţii... Da? Toate mandatele noastre sunt egale.

Dacă doi deputaţi se adună la o masă nu pot ei să hotărască cum îmi pot eu exercita, al treilea deputat, mandatul.

Fac un apel la raţiune. Eu zic să ne calmăm şi să nu împingem demenţa asta într-o zonă în care mai târziu vă va fi ruşine.

O hotărâre de Birouri permanente prin care interziceţi accesul în plen şi în clădirea Parlamentului deputaţilor care nu sunt vaccinaţi va fi o hotărâre nazistă. Şi fac un apel la voi să vă calmaţi şi să înţelegeţi că toate mandatele noastre sunt egale, nu sunt unii mai egali decât alţii. (Aplauze.)

Şi vă rog eu frumos să înţelegem că Birourile permanente reunite pot adopta anumite hotărâri, dar nu pot adopta orice hotărâre le trece prin cap membrilor Birourilor permanente reunite.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Sunt membru al Biroului permanent. Nu am auzit o asemenea discuţie.

16. Aşa că o să trecem la punctul următor, şi anume, Proiectul de Lege privind declararea zilei de 15 mai ca "Ziua picturii naţionale"; PL-x 211/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiilor sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru administraţie publică sau reprezentantul Comisiei pentru cultură pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc.

Pot doar să spun că eu mă bucur că la Comisia pentru cultură deputatul AUR va veni, pentru că este vaccinat.

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind declararea zilei de 15 mai ca "Ziua picturii naţionale"

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Asemenea face şi Consiliul Economic şi Social.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind declararea zilei de 15 mai ca "Ziua picturii naţionale", cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Înainte de a intra în dezbateri, cu permisiunea dumneavoastră, prelungim cu câteva minute, până închidem acest punct de pe ordinea de zi.

Îi dau cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale, domnului deputat Ioan Vulpescu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege declară 15 mai, data la care s-a născut marele pictor Nicolae Grigorescu, ca "Zi naţională", un omagiu adus poate celui mai cunoscut şi reprezentativ pictor român, originar din satul Pitaru, comuna Potlogi, judeţul Dâmboviţa, circumscripţie pe care sunt onorat să o reprezint în Parlamentul României.

Aducem astăzi un omagiu unui mare pictor român şi în acelaşi timp tuturor artiştilor din România care se confruntă în această perioadă cu mari probleme.

Pornind de la statutul artiştilor şi mergând până la problemele finanţării sectorului cultural totul se află într-o stare permanentă de nesiguranţă şi indiferenţă.

Trebuie spus că acest proiect nu aduce niciun fel de povară pe bugetul de stat. În acelaşi timp, nu pot să nu mă gândesc că celebra sută de milioane de euro promisă sectorului cultural, artiştilor noştri s-a dovedit a fi de fapt un tablou suprarealist.

Profilul artistului este încă neclar, nu avem legi care să-l protejeze şi care să-i asigure un loc în nomenclatorul de profesii şi implicit o pensie la încheierea activităţii profesionale, nu un jignitor ajutor social, aşa cum se întâmplă în acest moment.

La capitolul "Politici Publice", în sectorul cultural, în sectorul cultural artistic, deplângem de multă vreme absenţa unui Fond Naţional de Artă Contemporană, prin care artiştii vizuali să poată promova şi vinde producţia artistică. Nu există un sistem de achiziţii din partea statului român, aşa cum putem vedea în ţări precum Franţa, Italia sau Olanda, unde 1% sau 2% din investiţiile în construcţii sunt redirecţionate pentru comenzi de artă care să asigure calitatea estetică a noilor construcţii.

De asemenea, insuficienţa spaţiilor de creaţie, în raport cu numărul de creatori, face desfăşurarea producţiei artistice imposibilă sau extrem de costisitoare pentru artiştii ce nu şi-au găsit un loc printre cele doar 250 de ateliere rămase în posesia UAP, din cele aproape 4.000 de ateliere existente la începutul anilor '90.

Şi pentru că suntem la capitolul politicilor publice în acest domeniu, noi avem în vedere şi un alt proiect pe care dorim să-l implementăm, şi anume o bursă de creaţie, bursa "Nicolae Grigorescu" pentru absolvenţii universităţilor de artă din România, care poate reprezenta un sprijin real pentru continuitatea şi consolidarea producţiei artistice a absolvenţilor de artă.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Bulai Iulian, din partea USR.

Domnul Iulian Bulai:

Ajunge, ajunge, ajunge!

Domnule ministru,

Aţi fost ministru de două ori şi aţi venit cu toate argumentele pertinente pentru care nu ar trebui să votăm această lege, nicidecum să o susţinem. Aţi venit punctual cu tot ce are nevoie de îmbunătăţit acest sector, dar aţi uitat să spuneţi că aţi fost două mandate ministrul culturii, iar aceste lucruri nu s-au întâmplat.

Cu tot dragul, cu toată prietenia, ar trebui făcută mai multă mea culpa decât a arăta cu degetul ce n-au făcut alţii.

Şi, într-adevăr, aţi spus foarte bine. Pe 18 noiembrie 2020, un iluminat ministru liberal se angaja în faţa mediului cultural că va veni cu 100 de milioane de euro pentru a susţine mediul cultural independent.

Ştiţi câţi bani au primit artiştii până acum? Zero!

Vă mai spun ceva. În ianuarie 2021, acelaşi ministru şi-a negociat suma, şi de la 100 de milioane a ajuns la 50 de milioane propuneri pentru a susţine mediul cultural independent, actorii, artiştii. Ştiţi cât au primit? Zero!

Forme fără fond, cuvinte goale, propuneri neasumate, deziluzii.

Ceea ce a făcut PNL, de fapt ceea ce nu a făcut PNL desăvârşeşte PSD prin această lege care, într-adevăr, nu ajută cu nimic mediul cultural, nici actorii, nici artiştii.

Istoricul acestei legi este unul hilar. Dintr-un amendament ciudat la Legea mediatorului s-a ajuns la această zi. Mă bucur totuşi că s-a refăcut o lege, nu s-a mers mai departe cu acel amendament foarte hilar.

Dar unde o să ajungem, stimaţi domni, stimate doamne? La Legea Zilei sculpturii naţionale? Legea Zilei desenului? Legea Zilei artei video? Performance-ului, instalaţiilor? Este ridicol, ridicol, ridicol!

Nu aşa trebuie să mergem înainte ajutând mediul cultural! Asumând ce nu s-a făcut, dar nu creând alte forme fără fond!

USR va vota evident împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea AUR, domnul deputat Nagy Vasile.

Domnul Vasile Nagy:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi susţinem cultura, susţinem arta.

Alianţa pentru Unirea Românilor va vota în favoarea acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Terminând dezbaterile generale, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Sunt trei amendamente admise.

Dacă sunt observaţii?

Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul final.

Declar închisă această primă parte.

Avem o pauză până la 11.30, când vom avea sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii să ia loc în bănci, pentru a începe votul final.

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control asupra verificării cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

Dacă n-au fost sesizate disfuncţionalităţi, intrăm în ordinea de zi.

Suntem în cvorum, sunt 282 de deputaţi prezenţi.

O să începem prin a vă citi iniţiativele legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.

1. Propunerea legislativă pentru completarea art. 249 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 269/2021; este lege organică.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar cu taxă, peste locurile finanţate de la bugetul de stat, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 283/2021; de asemenea, este lege organică.

Termenele pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, propunerile legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Fiind în cvorum, intrăm în partea de vot final.

Punctul 1 pe ordinea de zi este Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 507/2020/2021; este lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea Legii pentru aprobarea O.U.G. nr. 122/2020 în forma adoptată de Senat.

Vă rog să începem procedura de vot.

Votăm.

Prezenţi - 307, pentru - 305, contra - un vot, abţinere - niciuna, "nu votez" - unul.

Explicarea votului.

Domnul deputat Dancă Ionel, vă rog.

Domnul Ionel Dancă:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vreau să explic votul acordat de grupul dezafiliaţilor din Grupul parlamentar al PNL... (Vociferări.) ...dezafiliaţilor de la PNL... (Aplauze.) ...sau, mai simplu, pe româneşte spus, grupul parlamentarilor liberi din Partidul Naţional Liberal, votul pe care l-am dat pentru acest proiect de lege.

Aş vrea să fac o precizare, pentru că am văzut la dezbaterile generale doi colegi, unul de la PSD, unul de la PNL - tot PSD-ist, "după vorbă, după port" - clamând revoluţia care începe în autorităţile de management ale Programului Operaţional Regional odată cu adoptarea acestei legi. Un fel de impostură prin care cei doi colegi vor să arate că noua frăţie, PNL-PSD, face reforme.

Adevărul este simplu, stimaţi colegi, şi oamenii îl cunosc. Cu atât mai mult mă surprinde de la doi parlamentari care nu sunt la primul mandat. Vorbim de un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanţe de urgenţă. Prin urmare, acea revoluţie este deja în desfăşurare şi acea revoluţie a fost începută de Guvernul Orban.

Ordonanţa nr. 122/2020... (Vociferări.) ...este ordonanţa care descentralizează managementul Programului Operaţional Regional la nivelul autorităţilor de management şi este o reformă începută de Guvernul Orban, chiar în condiţii de pandemie, chiar cu un Guvern minoritar.

Aşa încât cei care caută acum scuze pentru a nu face reforme într-o majoritate stabilă cu PSD nu fac decât să trădeze încrederea românilor.

Se poate, dragi colegi de la PNL, ca împreună cu USR, cu UDMR, să facem în continuare reforme. (Vociferări.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Din partea Grupului PNL are cuvântul domnul Gabriel Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Anunţ că voi veni la microfon de fiecare dată când cineva spune lucruri care nu au legătură cu Regulamentul.

Citez din art. 13 - pe această temă, a grupului parlamentar al neafiliaţilor.

Citez din Regulamentul Camerei Deputaţilor art. 13 alin. (6) - "Deputaţii care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte devin deputaţi neafiliaţi".

Nu există grup al neafiliaţilor, nu există grup al dezafiliaţilor, există doar deputaţi neafiliaţi.

Domnule preşedinte,

Am marea rugăminte ca atunci când cineva vine la microfon şi prezintă lucruri care nu au legătură cu realitatea parlamentară regulamentară să îi atrageţi atenţia să se prezinte corespunzător.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Din partea AUR, are cuvântul domnul deputat Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

PL-x 507 - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Voiam doar să informez plenul că AUR a votat pentru, a votat în favoarea... pentru că, aşa cum am explicat şi în intervenţiile mele anterioare, AUR, contrar afirmaţiilor colegilor, nu este împotriva dezvoltării României şi, iată, am dovedit-o la vot, votând acest PL-x care se referă la acele ADR-uri şi ITI, da, deci suntem pentru dezvoltarea României - pentru cine înţelege limba română.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Legea a fost adoptată.

Punctul 2...

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Pe procedură, domnule preşedinte, pentru explicarea votului.

Partidul Naţional Liberal va vota orice proiect de descentralizare a fondurilor europene către autorităţile locale.

Colegii din Partidul Naţional Liberal au muncit pe acest proiect, au depus amendamente în comisii, au susţinut legea de aprobare a ordonanţei, pentru că noi suntem adepţii descentralizării fondurilor europene către UAT-uri.

Nu am transformat un subiect important în subiect politic, nici nu dăm explicaţii unor traseişti, nici nu le spunem unor paraşutaţi prin alte judeţe că e important să vii la muncă ca să înţelegi ce se întâmplă în Parlament şi astăzi vom vota şi transformarea ADR-urilor în autorităţi de management.

Unii au putut să le facă, nu le-au făcut şi vin astăzi să-şi dea cu părerea.

Partidul Naţional Liberal rămâne consecvent principiului descentralizării.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru completarea art. 20² alin. (3) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 401/2021; este lege ordinară.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru tineret şi sport propun adoptarea proiectului de lege.

Începem votul.

Votăm.

314 deputaţi prezenţi, pentru - 312, contra - 0, abţinere - una, "nu votez" - unul.

Pentru explicarea votului, din partea UDMR, domnul deputat Kolcsár Károly.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

UDMR a votat cu unanimitate de voturi acest proiect de lege care permite finanţarea Comitetului Olimpic şi Sportiv şi Comitetului Naţional Paralimpic.

Noi considerăm că orice demers pentru finanţarea sportului, în general, şi a sportului de performanţă, în particular, este bine-venit şi încerc să vă explic de ce.

Dacă pe mapamond întrebăm nişte cetăţeni cam ce ştiu despre România, probabil nu sunt mulţi care ştiu mare lucru, probabil sunt câţiva care au auzit de Dracula.

Dar dacă vorbim de "Zeiţa Jocurilor Olimpice de la Montreal", acea gimnastă fantastică, care a luat prima notă de 10 la gimnastică - şi ştiţi despre cine vorbim, despre Nadia Comăneci -, dacă vorbim despre regretatul campion olimpic multiplu, Ivan Patzaichin, sau dacă vorbim despre ceilalţi campioni olimpici - Gabi Szabó, Cati Szabó, Lavinia Miloşovici şi mai putem enumera - dacă întrebăm cetăţenii mapamondului cam ştiu de unde provin aceşti sportivi.

Eu consider că cei mai buni ambasadori ai ţării sunt sportivii.

Şi aceste performanţe n-ar fi putut exista dacă nu am fi avut şi antrenori pe măsură. Şi aici aş vrea să enumăr doar câţiva - pe Károlyi Béla, pe Károlyi Márta, pe Octavian Bellu, pe Mariana Bitang şi aşa mai departe.

Şi, da, stimaţi colegi, am votat pentru susţinerea sportului, din aceste considerente.

Şi să vă mai explic încă ceva.

Între noi există şi trăiesc împreună cu noi şi persoane cu dizabilităţi. Şi astăzi am votat şi această posibilitate de a finanţa Comitetul Naţional Paralimpic.

Şi aici aş vrea să vă reamintesc faptul că avem un membru al Guvernului care este multiplu campion paralimpic şi se numeşte Novák Eduard, este ministrul tineretului şi sportului.

Şi pe această cale vreau să-l felicit pe domnul ministru pentru performanţa obţinută la Olimpiada Paralimpică de la Tokyo de anul acesta!

Şi aş vrea să vă felicit, domnilor colegi, şi pe dumneavoastră, pentru că aţi votat acest proiect!

Cred că astăzi am votat un proiect foarte util ţării, am votat pentru viitorul României.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea PNL, are cuvântul domnul deputat Ştirbu Gigel-Sorinel.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vorbesc în calitate de iniţiator; din partea Grupului parlamentar va vorbi altcineva.

Mulţumesc, dragi colegi, pentru votul pe care dumneavoastră astăzi le-aţi dat.

Vă vorbesc în calitate de iniţiator.

Alături de domnul deputat Bogdan Huţucă şi de domnul deputat Ludovic Orban am iniţiat această propunere legislativă.

Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră, pentru că aţi demonstrat că aţi înţeles ceea ce Guvernele din '90 până astăzi nu au înţeles, şi anume faptul că domenii precum educaţia, cultura, sportul, sănătatea sunt domenii extraordinar de importante pentru o naţiune.

Iar totodată aici putem spune că sportul şi cultura sunt veritabili ambasadori ai fiecărei naţiuni.

Dacă aveţi curiozitatea să faceţi o comparaţie între ceea ce s-a întâmplat acum 40 de ani, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, şi ceea ce s-a întâmplat anul acesta, la Jocurile Olimpice de la Tokyo, veţi vedea o diferenţă extraordinar de mare între rezultatele pe care România le-a obţinut. Rezultatele pe care olimpismul românesc le-a obţinut.

Dacă în '84 România era a treia ţară pe naţiuni în lume ca număr de medalii, şi a doua în lume ca număr de medalii de aur, obţinând cred că vreo 46 de medalii sau 40 de medalii, anul acesta, la Tokyo, România a fost pe locul 46, obţinând o singură medalie de aur şi 3 de argint.

Iar acest lucru... am ajuns la acest lucru din cauza faptului că acest domeniu este subfinanţat.

De aceea, astăzi, dumneavoastră, prin votul pe care l-aţi dat, aţi demonstrat că vă gândiţi foarte serios la viitorul olimpismului românesc şi la viitorul ambasadorilor României pe mapamond.

Vă mulţumesc încă o dată şi vă felicit! (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Din partea USR, are cuvântul domnul deputat Pop Rareş Tudor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

13 milioane de euro pe an e o sumă bună pentru COSR. Aceasta este suma alocată anual Comitetului Olimpic, una bună chiar şi pentru nivelul Uniunii Europene.

Prin acest proiect pe care l-am votat astăzi se vor mai adăuga anual, grosso modo, alte 6 milioane de euro.

Întrebarea mea sinceră şi cumva în răspăr cu ce se discută aici este: pe ce se vor duce aceşti bani? Unde este înalta performanţă? Unde ne sunt medaliile? Ce ne lipseşte, mai exact, dacă bani avem, centre de pregătire naţionale avem, antrenori buni şi bine plătiţi avem, dacă voinţă şi dorinţă din partea COSR, iată, ne gândim că există?

Din punctul meu de vedere, ce ne lipsesc cel mai mult sunt copiii şi juniorii. Avem o bază de selecţie extrem de firavă, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

Nu poţi să faci înaltă performanţă cu 2.000 de sportivi legitimaţi la înot.

Nu poţi să faci înaltă performanţă cu câteva mii de sportivi legitimaţi la tenis.

Popovici şi Halep, cu tot respectul, sunt nişte excepţii, sunt aproape nişte miracole în actualul peisaj sportiv.

Mi-aş dori foarte mult ca o parte din aceste 6 milioane să meargă către acele federaţii olimpice capabile să ofere nişte programe şi nişte iniţiative care să crească numărul copiilor şi juniorilor practicanţi.

Şi tot în această idee vă propun ca din 10 lei alocaţi de către autorităţile publice şi locale sportului, 3 lei să meargă exclusiv către copii şi juniori.

Degeaba construim infrastructură, degeaba alocăm bani dacă nu investim acolo unde ne doare cel mai tare.

Iar în sensul acesta am scris un proiect de lege pe care vă invit să-l semnaţi şi să-l susţineţi dacă vreţi ca aceşti bani pe care i-am alocat astăzi să genereze cu adevărat rezultate.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea PSD, îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Cîtea.

Vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

S-au spus multe lucruri aici şi unele dintre ele cred că ar trebui reluate şi ţinut minte despre ceea ce s-a vorbit.

Faptul că aceşti bani se duc doar către Comitetul Olimpic nu înseamnă că finanţăm sportul românesc în integralitatea lui. Sunt aceste centre olimpice de juniori şi tineret care sunt pepinierele, practic, viitorilor mari performeri.

Din nefericire, sunt extrem de puţini şi extrem de puţine resurse pentru a face într-adevăr mare performanţă, aşa cum se spunea aici, comparaţia cu Los Angeles-ul.

Nu cred că vom mai reuşi vreodată să ajungem acolo. Ne lipseşte infrastructura, în primul rând, infrastructura adevărată, ce înseamnă săli, bazine, patinoare şi alte utilităţi şi facilităţi în sportul românesc.

În plus, se vorbea de faptul că avem antrenori bine plătiţi şi profesori în domeniul respectiv.

Vă spun eu, nu mai avem. Cei care sunt, sunt pensionari. Diferenţa este foarte mare pentru că sunt nemotivaţi din punct de vedere financiar, salariile sunt foarte mici.

Şi lucrurile acestea, dacă într-adevăr credem, şi văd că toată lumea este de acord să finanţăm sportul şi să redevenim una din ţările care se numără printre primele 10 naţiuni în olimpismul internaţional, atunci să facem lucrurile aşa cum trebuie - cu investiţii, cu motivarea specialiştilor din sport şi cu motivarea sportivilor ca să facă mare performanţă.

Altfel, vom vorbi doar de "am fost cândva" şi din amintiri.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Pe procedură, îi dau cuvântul domnului deputat Stroe Ionuţ-Marian.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Evident că este un proiect de lege pe care astăzi l-am votat, a cărui utilitate nu poate fi pusă la îndoială, dar e bine să lămurim acum câteva aspecte, apropo de destinaţia acestor bani.

Peste tot în lume, şi în Uniunea Europeană, taxarea zonei de betting finanţează cu prioritate centrele de tineret şi copii.

Există un principiu conform căruia trebuie să existe paralelism între interesele din zona de betting, această industrie, şi rezultatele anumitor competiţii practicate de seniori, care nu trebuie influenţate.

De aceea mă bucur şi sunt sigur, apropo de ce spunea domnul preşedinte Pop, că mare parte a acestor bani vor finanţa centrele de excelenţă ale Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, pentru copii şi juniori, evident.

În egală măsură, mă bucur că există voinţă politică, există un consens în Parlamentul României pentru a găsi noi şi noi surse de finanţare a sportului în România. Pentru că, din păcate, în momentul de faţă există mult prea puţine resurse şi o legislaţie total inadecvată pentru a sprijini sportul în această ţară.

Ar fi bine, şi folosesc acest prilej, să ne gândim, de exemplu, apropo de Marea Britanie, să taxăm produsele cu adaos de zahăr, care influenţează în sens negativ sănătatea populaţiei tinere, în special. Peste 1,2 miliarde de lire sterline finanţează, atenţie, sportul în şcoli. Sportul în şcoli. Sportul de masă, sportul practicat de copii şi tineri. Am putea să facem acest lucru şi la noi.

La fel, trăim, din păcate, un moment bizar, în sensul că sportul românesc are în momentul de faţă o cifră mai mare a seniorilor decât a copiilor şi juniorilor, care, practic, ar trebui să asigure viitorul sportului în România.

Tocmai din acest motiv este, din punctul meu de vedere, imperios necesar să ne gândim a taxa, de exemplu, zona alcoolului, şi la reintroducerea procentului din accize la alcool, la tutun, la produse de lux, la produsele cu adaos de sare, care, şi ele, la rândul lor, pot să finanţeze activitatea sportivă în România.

Nu în ultimul rând, aş vrea să subliniez că bani din zona de betting pot să finanţeze direct şi organizatorii de competiţii, adică federaţiile.

Până la urmă, spunea domnul preşedinte al Federaţiei de Box, domnul Cîtea, că COSR este o entitate separată.

Da, există federaţii care susţin competiţii în România.

Şi, dacă e să ne uităm la exemplul Franţei sau al Poloniei, banii ar putea să finanţeze, de exemplu, zona fotbalului, de ce nu?, pentru că fotbalul, hai să o recunoaştem, este principalul furnizor de rezultate care susţine această industrie a bettingului în România. Şi, bineînţeles, toate celelalte sporturi care pot beneficia în mod direct.

Şi cred că ne-am putea, în viitor, gândi şi la o legislaţie similară, nu numai pentru COSR, dar şi pentru federaţii, în egală măsură.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Şi sper ca împreună să lucrăm, apropo de invitaţia domnului preşedinte Pop, la o legislaţie adecvată, care să ne asigure un regim fiscal benefic sportului în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Coleşa Ilie-Alin, din partea AUR.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aici s-a discutat foarte bine de bani alocaţi pentru performanţă, de infrastructură, însă antevorbitorul meu a punctat un lucru foarte important - nişte politici prin care copiii noştri să ajungă într-adevăr la această infrastructură, la aceşti antrenori, la aceşti bani. Pentru că, în prezent, problema principală care există între copii şi sport este complexă.

Sunt necesare măsuri prin care copiii noştri să fie scoşi, protejaţi de digitalizarea excesivă, deci de ecran, care îi scoate din zona sportului, de hipersexualizare, de o lipsă de repere adevărate.

Doar scoţându-i pe copii din aceste influenţe nocive putem să-i aducem în zona sportului şi să avem o bază de selecţie şi numeroasă şi calitativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Pe procedură, mă gândesc, doreşte să ia cuvântul domnul deputat Acatrinei.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Şi dacă tot suntem în pandemie COVID-19 de doi ani de zile, cred că este timpul să ne gândim şi la faptul că pandemia obezităţii nu o mai rezolvă nimeni. Unul din trei copii este supraponderal. Poate, cu această ocazie, nădăjduim că vom rezolva şi o parte din această problemă.

Şi nu în ultimul rând să vedem dacă peste un an de zile, aş fi curios să vedem dacă această lege cu adevărat este funcţională.

Mulţumesc frumos.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru completarea art. 291 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 439/2021. Este lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Începem procedura de vot.

306 prezenţi, 291 voturi pentru, un vot contra, 13 abţineri, unul "nu votez".

Proiectul de lege a fost adoptat.

Pentru explicarea votului, din partea AUR, domnul Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da! Evident că şi Grupul AUR a votat pentru orice iniţiativă prin care se reduce cota de TVA pentru lemn de foc, astfel încât el să ajungă la populaţie la un preţ mai mic.

Ar fi trebuit să participăm şi noi la dezbaterile pe acest PL-x şi pe cel următor, însă ne-aţi trimis cu forţa la acel simulacru de dezbatere a Comisiei pentru sănătate, care a lipsit cu desăvârşire.

Ce vreau să menţionez este că, în opinia noastră, lemnul de foc reprezintă nu doar materialul trecutului, ci şi al prezentului, şi al viitorului. Dacă el este ars în condiţii eficiente amprenta ecologică este minimă, iar o balanţă pozitivă între creşteri, între plantări şi tăieri reprezintă cu adevărat soluţia cea mai ecologică pentru gospodăriile individuale.

Întrebarea care rămâne în urma votării acestui proiect de lege este combinată cu votarea următorului, este de ce avem două PL-x-uri cu acelaşi subiect, unul din 2018, ţinut la sertar, de ce trei ani de zile cetăţenii nu au putut beneficia de reducerea TVA-ului pentru lemnul de foc. De ce a trebuit să apară un alt PL-x anul acesta pentru ca acest proces să se deblocheze?

Avem impresia că imaginea, interesul politic primează în faţa interesului cetăţeanului. Contează de multe ori cine iniţiază un proiect, şi nu ce se votează.

Am repetat de multe ori. Noi, AUR, vom vota întotdeauna conform proiectului, iar nu conform iniţiatorului.

Fac un apel să încetăm acest fel de practici, pentru că şi mie, personal, îmi sunt respinse iniţiative legislative doar cea cu reducerea taxei...

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Domnule deputat, vă rog să vă pregătiţi să încheiaţi.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... pentru familiile cu mulţi copii.

Deci închei. Atât.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Din partea Grupului USR are cuvântul doamna vicepreşedinte Cristina Prună.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Şi USR a votat acest proiect de lege. Considerăm că reducerea de fiscalitate pentru lemnul de foc este o măsură foarte bună.

Însă aş vrea să fac apel la memoria dumneavoastră şi să vă spun că acum două săptămâni am votat un proiect de lege pentru compensarea facturilor la energie. Şi vă spuneam atunci că noi, USR, am propus un proiect de lege care venea ca alternativă la acel proiect de lege şi care prevedea tocmai această măsură foarte simplă pe care marea majoritate a dumneavoastră aţi votat-o şi astăzi, anume reducerea TVA-ului la 5% pentru energie electrică şi gaze naturale.

Ce vreau să vă spun este că, din păcate, văd o lipsă de consecvenţă astăzi, în rândul dumneavoastră, şi că aşa cum pentru lemnul de foc am putut să reducem TVA-ul la 5%, am fi putut să acţionăm în mod similar şi pentru energia electrică şi gaze naturale. Ar fi fost o măsură extrem de simplă, care s-ar fi văzut imediat în factură, de acum, de la 1 noiembrie. Aţi ales, din păcate, calea complicată. Şi vă mai spun încă o dată că sper ca aceasta să se poată aplica şi românii chiar să vadă acea diferenţă de preţ în factură, chiar dacă n-aţi vrut să mergeţi pe soluţia USR.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Simonis Alfred-Robert.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Evident, mă bucură faptul că iniţiativele PSD sunt votate de toţi colegii în Parlament, inclusiv de Grupul USR. Mulţumim pentru asta. Însă nu e niciun fel de lipsă de consecvenţă.

E foarte simplu. Iniţiativele PSD sunt bune şi sunt votate şi de USR, iar cele ale USR-ului nu pot fi votate, pentru că nu sunt bune! (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 8/2018. Este lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea propunerii legislative.

Începem procedura de vot.

309 prezenţi, 308 pentru, un vot împotrivă, 0 abţineri, 0 "nu votez".

Propunerea a fost adoptată.

Îi dau cuvântul domnului vicepreşedinte Roman Florin.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În numele Grupului PNL, vreau să mulţumesc tuturor colegilor pentru votul pe acest proiect de lege care reduce TVA-ul de la 19% la 5% pentru populaţie, o măsură bine-venită şi aşteptată de populaţie, în condiţiile unei crize şi pe zona energetică, dar şi pe cea a unei ierni care se anunţă destul de dificilă şi în condiţiile în care preţul lemnelor de foc practic s-a dublat în ultima perioadă.

Vreau să transmit mulţumirea colegului deputat Corneliu Olar, cel care a iniţiat acest proiect de lege în 2018, care a insistat, a fost consecvent, şi astăzi el devine lege.

Vă mulţumim pentru votul dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea USR, domnul deputat Năsui Claudiu-Iulius-Gavril.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E puţin ridicol ce se întâmplă acum. Practic sunt două proiecte de lege care reglementează acelaşi Cod fiscal, acelaşi aspect, dar o să mă întrebaţi de ce sunt două, de ce nu sunt contopite într-unul singur. Ca amândouă partidele să poată să spună că ele au făcut un anumit lucru.

Da, domnule Simonis, într-adevăr, USR a votat şi va vota pentru aceste partide şi va vota întotdeauna în interesul României. Şi asta este exact ceea ce vom face şi ne-am dori să vedem acelaşi lucru şi de la dumneavoastră. Pentru că atunci când USR propunea fix aceeaşi soluţie pe care o aveţi dumneavoastră acum pentru lemnele de foc şi pe care noi o susţinem tocmai pentru că e bună pentru România, PSD şi PNL s-au opus. Şi aceasta este o lipsă de consecvenţă. Doar pentru că ideea a venit de la USR, v-aţi opus. Chiar dacă ea era bună pentru România, şi vedeţi şi dumneavoastră acum că e bună pentru România, în cazul lemnelor de foc şi în atâtea alte cazuri care au treabă cu energia electrică.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea PSD are cuvântul domnul deputat Simonis Alfred-Robert.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Eu mă bucur că v-am convins să votaţi pentru aceste partide, pentru că aşa aţi spus. E important de ştiut cum votează un membru USR.

Pe de altă parte, vă mulţumesc şi eu pentru votul dat pe aceste două proiecte. Important e că reducem TVA-ul la lemne.

În ceea ce priveşte acuzaţia că n-am votat ceea ce propune USR-ul, este falsă.

Se întâmplă rareori să votăm şi iniţiative ale USR.

Dacă le-aţi face mai bune, mai eficiente, mai elaborate, am vota mai des. Din păcate, nu sunteţi capabili de asta! (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea neafiliaţilor are cuvântul doamna deputat Alexandru Victoria-Violeta.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Am putea totuşi să fim şi noi oameni serioşi, că ne facem de râs?! Este aceeaşi temă cu două proiecte. Aşa cred că o să o ţinem cât supravieţuieşte concubinajul între PSD şi PNL. Este acelaşi proiect. Mă şi mir că în Comisia pentru buget ele nu s-au discutat împreună.

Deci acelaşi lucru cu două proiecte, ca să fie toată lumea fericită. Iată armonie între PSD şi PNL, fiecare cu proiectul lui, ca să arate alegătorilor ce de muncă se întâmplă în Parlament. E puţin caraghios!

Proiectele se discută împreună, pentru că tratează acelaşi subiect, cu diferenţe că la unul se acordă şi societăţilor comerciale, şi la celălalt nu, dar este acelaşi subiect şi dumneavoastră ştiţi acest lucru.

Haideţi să fim serioşi, pentru că se uită o întreagă ţară la noi!

Grupul neafiliaţilor la PNL, domnule Andronache, că asta suntem cei care am plecat din Grupul parlamentar al PNL - puteţi să o spuneţi până la finalul mandatului - în mod evident a făcut ceea ce era de bun-simţ. A votat proiectul la care, ca liberali, am contribuit, pentru că nu putem să ne facem de râs să votăm două proiecte care se referă la acelaşi lucru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Îi dau cuvântul pe procedură domnului lider Gabriel Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Cu colegialitate, o simplă rectificare.

A vorbit doamna deputat neafiliat Violeta Alexandru.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Aşa am şi anunţat.

Îi dau cuvântul domnului lider de grup Simion George-Nicolae, de la AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Ne-aţi plictisit cu telenovela voastră.

Hai, v-aţi despărţit, gata, faceţi alt grup! Tot veniţi la microfon să ce?!

Totodată ne-aţi plictisit lăsându-l pe Cîţu în continuare prim-ministru. Vă jucaţi de-a guvernarea!

Săptămâna viitoare o să avem şi noi un guvern funcţional sau o lăsaţi după 1 decembrie, şi după 1 decembrie vă prefaceţi că nu v-aţi înţeles şi tot îl ţineţi pe domnul Cîţu acolo, la Palatul Victoria, că "dulapul" este cel mai fericit om în momentul acesta. Probabil a văzut piramidele şi pregăteşte un safari, undeva în Africa.

Haideţi, gata, v-aţi pupat, v-aţi plăcut, v-aţi... pe români...

Haideţi, mai repede! (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Am făcut şi ieri apel la dumneavoastră să păstrăm un anumit nivel al limbajului. Îl mai fac o dată. Şi să respectăm şi procedurile.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

Punctul 5, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 369/2021. Este lege ordinară

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.

Începem procedura de vot.

278 de deputaţi prezenţi, 205 voturi pentru, 57 contra, 11 abţineri, 5 "nu votez".

Proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului.

Din partea minorităţilor, domnul deputat Nacov Gheorghe.

Domnul Gheorghe Nacov:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru votul acordat.

Le mulţumesc şi celor care au avut altă opţiune, pe care o respect în egală măsură.

Vreau doar să vă garantez că aţi votat pentru o mai mare protecţie a fondului cinegetic şi a păsărilor, în special, oricât de greu ar fi de înţeles pentru unii. Am constatat în această perioadă că vânătoarea evident nu trebuie justificată, dar ar trebui mai mult explicată. La noi în ţară nu este numai o tradiţie milenară, este o necesitate, având în vedere ce se întâmplă cu mediul, iar păstrarea echilibrului între specii şi conservarea biodiversităţii poate fi făcută doar de ocrotitorul legal al faunei, şi acesta este vânătorul.

Vă mulţumesc, în numele vânătorilor români, că ne-aţi dat ocazia să ne îndeplinim obligaţia legală.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2020 privind unele măsuri financiare în vederea implementării proiectelor de infrastructură fazate din perioada de programare 2007-2013, finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2014-2020; PL-x 323/2021.

(Domnul deputat Benedek Zacharie solicită să ia cuvântul.)

Domnule Benedek, doriţi la explicarea votului?

Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

La punctul 6 sunt două erori materiale şi aş dori să anunţ acest lucru.

La ADR Centru, după judeţul Mureş, corect este "respectiv pentru Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară - Centrul Regional pentru Dezvoltare Durabilă şi Promovarea Turismului - Ţara Făgăraşului şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Monte Făgăraş Bîlea-Capra: judeţele Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş".

Nu este această denumire, dar o să mă duc să explic.

Şi mai avem încă o problemă.

La "ADR Nord-Vest pentru ITI Ier - Barcău - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ITI Ier - Barcău: judeţele Bihor, Satu Mare, Sălaj". Fără Bistriţa-Năsăud, având în vedere că râurile Ier şi Barcău nu trec prin judeţul Bistriţa-Năsăud.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Invit liderii la tribună. (Consultări.)

A fost un consens al liderilor. Mai greu s-a ajuns, dar s-a ajuns.

Retrimitem această...

Deşi ne aflăm în sesiunea de vot final, retrimitem acest proiect la comisie, cu termen de o săptămână.

Da? Pentru raport şi vot final.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor deţinute de Ministerul Apărării Naţionale şi de forţele armate străine pe teritoriul României; PL-x 467/2021; lege ordinară aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Începem procedura de vot.

303 deputaţi prezenţi, 301 voturi pentru, două voturi contra, 0 abţineri, 0 "nu votez".

Proiectul a fost adoptat.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 212/2020; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Începem procedura de vot.

304 deputaţi prezenţi, 302 voturi pentru, 0 contra, o abţinere, unul "nu votez".

Proiectul a fost adoptat.

9. Şi ultimul punct pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 15 mai ca Ziua naţională a pictorului Nicolae Grigorescu; PL-x 211/2021; lege ordinară.

Comisia pentru cultură şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Iniţiez procedura de vot.

300 de deputaţi prezenţi, 242 de voturi pentru, 53 împotrivă, 4 abţineri, unul "nu votez".

Proiectul de lege a fost adoptat.

Închid sesiunea de vot final şi invit membrii Biroului permanent la şedinţă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.24