Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 8 martie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Romulus-Marius Damian, Grupul PSD. Nu este.

Domnul Bogdan Trif?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Turismul trebuie să redevină o prioritate naţională"

Partidul Social Democrat a făcut o prioritate din sectorul turistic. Cât a fost la guvernare a reuşit să transforme cele mai mari taxe şi impozite din Europa în cea mai redusă taxare, resuscitând această industrie, care se afla în pragul colapsului. Exemplul cel mai elocvent în acest sens este TVA-ul de doar 5% pentru sectorul turistic.

Tot PSD a introdus voucherele de vacanţă, greşit înţelese de mulţi critici ai acestei măsuri, care au văzut în ea doar o măsură socială. Voucherele de vacanţă au fost un ajutor dat direct industriei turistice, în proporţie de 95% privată şi în majoritate cu capital românesc, pentru că aceste vouchere au putut fi cheltuite doar pe teritoriul României, banii intrând efectiv în acest sector.

Acest fapt a determinat foarte mulţi români să nu-şi mai petreacă vacanţele în afara graniţelor ţării. Cu alte cuvinte, banii produşi în România să nu se mai cheltuiască în altă ţară. Cei care, totuşi, au ales altă destinaţie decât România şi-au scurtat concediile în străinătate şi au optat să petreacă o parte din vacanţă în România.

Infuzia de bani în industria turistică, prin voucherele de vacanţă, a avut consecinţe extrem de benefice: hotelurile şi pensiunile au fost ocupate în proporţie tot mai mare, acest fapt determinând angajarea mai multor oameni în structurile de cazare şi în restaurante, cumpărarea mai multor produse alimentare, de igienă şi produse din industria vinului, unde România excelează.

Mai mult, măsura noastră i-a obligat pe proprietarii de hoteluri şi pensiuni să investească în modernizarea şi extinderea structurilor de cazare, astfel încât să devină cât mai atractive. Aşadar, această măsură nu a însemnat doar "ajutorarea unor funcţionari publici", cum greşit a fost interpretată de unii critici ai PSD, ci a sprijinit efectiv întreaga economie, nu doar sectorul turistic. Atât investitorii din turism, cât şi statul român au ieşit în profit în urma aplicării acestei măsuri, sumele colectate la bugetul de stat fiind tot mai mari.

Mă bucur că actualul ministru al turismului a ieşit public şi a anunţat că şi restul măsurilor propuse de PSD vor fi implementate: agenţiile de turism care aduc turişti străini în România vor fi sprijinite, iar pentru 4 nopţi de cazare a unui turist străin, agenţia va primi 50 de euro ajutor de minimis. De asemenea, operatorii din turism vor beneficia de un ajutor de minimis pentru a participa la târgurile internaţionale de turism, pentru a prezenta oferta României. Este vital să fim prezenţi cu oferte pe piaţa externă de turism, pentru turismul românesc, astfel încât acesta să fie promovat. De asemenea, proiectele cu finanţare europeană obţinută pentru digitalizarea sistemului de turism vor fi implementate cu prioritate.

Acestea sunt doar câteva măsuri care trebuie aplicate de urgenţă, dar este nevoie şi de măsuri noi, pentru că în contextul în care turismul din România a fost afectat puternic de pandemia COVID, iar acum războiul de la graniţa României afectează puternic turismul românesc, iată că acest sector riscă să fie afectat pe termen lung.

Turismul nu are coloratură politică. Indiferent de partidul din care fac parte, toţi politicienii trebuie să înţeleagă că este obligatoriu ca turismul să rămână o prioritate şi să devină unul dintre principalele motoare ale economiei româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Piper-Savu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Agricultura, motor important al economiei româneşti".

Stimaţi colegi,

Viitorul României este legat de agricultură. Agricultura este poate cea mai importantă resursă pe care România o are, un motor important al economiei româneşti.

PSD a pus de fiecare dată în centrul deciziilor sale agricultura românească şi tot ce ţine de producţia autohtonă.

După aprobarea celor două programe pentru susţinerea legumiculturii, Guvernul României, la propunerea ministrului PSD al agriculturii, a aprobat săptămâna trecută alte două acte normative în sprijinul fermierilor.

Fermierii români au nevoie de stabilitate în activitatea lor, astfel încât să poată face investiţiile necesare pentru a obţine producţii de calitate, la un nivel ridicat.

Prin hotărârea de Guvern au fost aprobate plafoanele alocate Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, pentru anul de cerere 2021.

Peste 810.000 de fermieri care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate pentru accesarea Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii vor avea la dispoziţie circa 225 de milioane de euro.

Cuantumul sprijinului acordat fiecărui fermier, cât şi bugetul destinat acestor măsuri, a fost majorat. Pentru sectorul vegetal a fost prevăzută o alocare bugetară dublă faţă de anul trecut, iar pentru zootehnie, bugetul alocat are o creştere de peste 6 ori faţă de anul trecut.

Singura posibilitate ca România să devină un stat puternic, un stat important şi care să dea cetăţenilor ei bunăstare este accentul pe agricultură.

PSD este singurul partid din România pentru care siguranţa alimentară şi stimularea creşterii producţiilor fermierilor locali reprezintă prioritate naţională. Hrana sănătoasă pentru fiecare român şi susţinerea permanentă a producătorilor autohtoni, prin investiţii în domeniul agroalimentar, este strategia PSD pentru a readuce agricultura românească în competiţia europeană.

Deputat al PSD, Florin Piper-Savu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Virgil Alin Chirilă?

Vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "România are nevoie de acţiune pentru protejarea cetăţenilor".

Stimaţi parlamentari,

Dragi colegi,

Pe 24 februarie 2022, adică exact în ziua în care Federaţia Rusă începea invazia iresponsabilă în Ucraina, prim-ministrul Nicolae Ciucă anunţa măsurile stabilite la nivel de Guvern şi de coaliţie pentru protejarea cetăţenilor şi a populaţiei faţă de creşterea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale.

Fiecare dintre partenerii la guvernare şi-a făcut treaba: PSD a pus soluţiile pe masa Guvernului, dintre care o mare parte dintre acestea au fost agreate în Coaliţie. Partenerii noştri au analizat propunerile pe care le-am făcut şi au luat decizia. Premierul Nicolae Ciucă, în calitate de şef al Guvernului, şi-a asumat aceste decizii şi le-a anunţat public.

Există un singur lucru care depindea exclusiv de Ministerul Energiei, condus de un ministru al PNL, anume: redactarea actului normativ care să transpună în lege toate măsurile agreate în Coaliţia de guvernare.

De la anunţul domnului prim-ministru privind măsurile din sectorul de energie s-au întâmplat foarte multe lucruri de natură să ne îngrijoreze.

Preţul barilului de petrol a ajuns la 139 de dolari americani, adică cu 44% mai mult faţă de anul trecut. Preţul gazelor naturale a crescut şi el la aproape 2.400 de dolari pe 1.000 de metri cubi.

Inflaţia în Uniunea Europeană creşte cu peste 6% în acest an, iar România va fi cu certitudine cu mult peste această medie. Cresc şi dobânzile, pe fondul instabilităţii din regiune.

Este vital ca Guvernul să emită cât mai urgent măsuri de prevenire a acestui tăvălug care va lovi România în foarte scurt timp.

Sper ca întârzierea de la Ministerul Energiei să fie determinată de aceste noi evoluţii negative şi sper ca proiectul iniţial de ordonanţă să includă noi măsuri care să ia în calcul şi aceste efecte în lanţ care s-au produs după începerea războiului şi după anunţul iniţial al prim-ministrului Nicolae Ciucă.

În acelaşi timp însă cred că România are nevoie de acţiune în aceste momente. Nu mai e timp de cântărit şi de analizat. E nevoie de acţiune, de intervenţie hotărâtă în toate sectoarele economice ale României. Solicit deci ministrului energiei să transmită urgent actul normativ privind măsurile din sectorul energetic. Şi solicit Guvernului României să vină cu noi măsuri de protecţie socială, pe fondul escaladării conflictului din Ucraina, care produce pierderi din ce în ce mai mari pentru economia naţională.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al PNL, doamna Christine Thellmann.

Vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Putem să apărăm România prin legi bune şi necesare".

Legile sunt instrumente prin care statul se dezvoltă şi totodată se apără, la nevoie. Un stat puternic este un stat cu legi bune, care să îi pună la dispoziţie mecanismele necesare pentru a acţiona.

Ne întrebăm cu toţii, zilele acestea, ce putem face să ne apărăm de război, de riscurile şi de consecinţele acestuia, să ajutăm refugiaţii, să ne apărăm drepturile şi libertatea. Îngroziţi de scenele de război din Ucraina, de crimele comise în rândul civililor ucraineni, ne dorim ca noi să trăim în continuare într-o lume liberă, în pace, după valorile democraţiei. Ce putem face concret noi, aici în Parlament, sunt legile de care România are nevoie pentru a răspunde corespunzător noilor provocări de securitate, alături de statele aliate din Uniunea Europeană şi NATO.

Mă bucur să văd că facem paşi în acest sens şi că începem să aducem îmbunătăţiri ale legislaţiei naţionale în domeniul securităţii. Parlamentul a adoptat săptămâna trecută Codul comunicaţiilor electronice. Astfel, ţara noastră îşi îndeplineşte obligaţia de a transpune directiva europeană în domeniu. Prin această lege, România îşi consolidează securitatea cibernetică şi are instrumente de răspuns adecvat la posibile atacuri cibernetice, un risc în creştere semnificativă pe fondul războiului din Ucraina. Eventuale atacuri cibernetice ar putea viza infrastructura critică, precum energia, sănătatea, transporturile, finanţele sau comunicaţiile. De asemenea, legea reglementează că accesul la date poate fi permis strict în scopuri judiciare, sub control judecătoresc. De asemenea, sunt prevăzute proceduri clare pentru combaterea criminalităţii informatice, care fac posibilă o mai bună protejare a minorilor de abuzurile online.

Stimaţi colegi,

Dacă vrem să ne facem partea noastră de treabă, pentru a contribui la apărarea ţării, a partenerilor şi aliaţilor, a democraţiei, a unui viitor în pace, atunci să ne aşezăm la masa dezbaterilor şi să adoptăm aici, în Parlament, toate celelalte legi de care este nevoie în domeniul securităţii şi apărării naţionale.

Christine Thellmann, deputat al PNL Sibiu.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Robert Sighiartău?

Aveţi cuvântul.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Cea mai importantă resursă a României".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem cu toţii îngrijoraţi de războiul groaznic declanşat de Putin în Ucraina, în imediata noastră vecinătate. România şi românii au dat dovadă de un admirabil spirit de solidaritate şi omenie faţă de poporul ucrainean încercat de atâtea suferinţe.

Cu toate acestea, obligaţia noastră, a oamenilor politici responsabili, este să punem în siguranţă viitorul liber al copiilor, să avem o Românie mai puternică şi să începem rezolvarea serioasă a tuturor crizelor care ne vulnerabilizează. O problemă de viaţă şi de moarte a naţiunii noastre este declinul demografic al României. Cea mai importantă resursă a unei naţiuni sunt oamenii.

De 32 de ani, specialiştii ne avertizează tot mai alarmant că România se depopulează. Este o dramă naţională care se accentuează de la an la an. România a ajuns să piardă anual aproape 140.000 de locuitori, adică echivalentul unor oraşe precum Sibiu sau Piteşti, neluând în calcul numărul celor care migrează în diaspora.

În 2020 am pierdut 143.000 de locuitori şi am avut, din păcate, cel mai mare declin natural al populaţiei din Uniunea Europeană.

În 2021, pierderea de populaţie este estimată la aproximativ 150.000 de locuitori.

Perspectivele sunt sumbre, dacă nu luăm măsuri consistente şi curajoase. România va ajunge, în 2050, la doar 15 milioane de locuitori. Toate aceste date sunt estimări realiste ale specialiştilor.

România se stinge! Să stăm resemnaţi şi să acceptăm pasivi condamnarea la declinul naţiunii noastre?

România are viaţă, are energii pozitive şi creatoare. O vedem astăzi, mai ales în situaţii grele. Soluţia este să construim o Românie prosperă, democratică, cu oameni harnici şi generoşi care sunt încurajaţi şi susţinuţi să aibă familii trainice, cu copii. Copiii României sunt viitorul nostru.

Este momentul să abordăm cu curaj această criza demografică, la fel cum o facem cu criza energetică. Situaţia demografică este una ce ţine de siguranţa naţională.

Problema demografiei, crucială pentru România şi alte ţări din Uniunea Europeană, trebuie să fie şi ea în topul acestor agende.

Sunt soluţii inteligente care pot fi adoptate, care nu presupun costuri foarte mari. Dar principul este clar - niciun cost nu poate fi prea mare pentru a opri declinul demografic. Este o luptă care mai poate fi purtată şi nu a fost pierdută definitiv.

Este cea mai pacifistă şi plină de speranţă bătălie - cea pentru a da viaţă României în următoarele decenii, este lupta pentru România generaţiilor viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia de astăzi se intitulează "Investiţiile în apărarea ţării nu mai pot întârzia!".

Pacea de care se bucură ţara noastră în aceste vremuri tulburi pare să nu ne ferească de tragedii. Săptămâna trecută, pe 2 martie, căpitanul Costinel Iosif Niţă, pilotul unui MiG-21 LanceR, s-a prăbuşit în judeţul Constanţa, în apropiere de localitatea Cogealac, în timpul executării unei misiuni de patrulare aeriană de rutină. Pierzându-se legătura între pilot şi turnul de control, o misiune de căutare-salvare a decolat de urgenţă de la baza Mihail Kogălniceanu. Din păcate, veştile terifiante nu s-au oprit. Elicopterul militar tip IAR 330, la bordul căruia se aflau şapte militari români, a pierdut legătura radio cu baza şi s-a prăbuşit în zona localităţii Gura Dobrogei. În total opt vieţi nevinovate curmate mult prea devreme. Cu toţii erau oameni tineri, având o viaţa întreagă înaintea lor. Aceştia au lăsat în urmă familii distruse, copii care se vor întreba de ce nu mai vin taţii lor acasă. Nimeni nu îşi poate închipui durerea pe care apropiaţii o resimt acum.

Avem o datorie morală faţă de aceşti soldaţi, iar acea datorie este de a ne asigura că moartea lor nu a fost una în van. Este imperioasă o intervenţie rapidă şi eficientă, pentru ca astfel de tragedii să nu mai aibă loc vreodată pe teritoriul României. În acest moment, o comisie a Statului Major al Forţelor Aeriene şi Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Constanţa cercetează împrejurările în care s-a produs tragedia. Dacă aruncăm o privire asupra aparatelor de zbor, vom observa că elicopterul IAR-330 Puma nu dispunea de tehnologie de degivrare a palelor rotorului, iar avioanele de tip MiG-21 LanceR se află în serviciul Armatei Române de peste 40 de ani, cu modernizări operate în 1997 şi 2002. Concluzia cred că o putem trage cu toţii. Modernizarea capabilităţilor Armatei Române nu mai poate aştepta nici măcar o clipă. Cu fiecare secundă care trece, vieţile a sute de militari sunt puse în pericol pentru că îşi îndeplinesc datoriile zilnice în aceste sicrie zburătoare.

Programul de guvernare în domeniul apărării abundă de referinţe privind nevoia unei finanţări adecvate, cu ajutorul căreia armata noastră să se alinieze rigorilor NATO ale acestui deceniu. Este salutară propunerea preşedintelui Klaus Iohannis de a majora alocările bugetare în domeniul apărării, de la 2% din PIB la 2,5%, însă simpla mutare a fondurilor publice dintr-un buget în altul nu este suficientă. Alocarea de fonduri nu reprezintă o garanţie în sine pentru realizarea obiectivelor de apărare. Este esenţial ca aceşti bani să meargă strict către achiziţionarea de echipament şi tehnică militară moderne, aşa cum o recomandă specialiştii.

Trebuie să ţinem minte că nu doar aliaţii noştri din NATO au un angajament şi o obligaţie faţă de noi, ci şi ţara noastră şi-a asumat aceleaşi angajamente şi obligaţii faţă de aliaţii săi. Or, prin reşaparea echipamentelor şi capabilităţilor militare care au văzut ieşirea de pe poarta uzinei în vremea Uniunii Sovietice şi a "Epocii de Aur", ne punem în pericol soldaţii, apărarea şi chiar Alianţa. Un plan concret de achiziţii a unor vehicule, nave şi aeronave noi, precum şi o strategie în vederea asigurării mentenanţei pentru cele aflate deja în uz, nu a fost niciodată mai necesar.

Ce se întâmplă cu submarinul Delfinul? De peste 25 de ani stă la cheu, pentru că acumulatorii motorului sunt epuizaţi. Fregata Mărăşeşti, cea mai mare navă de război a Forţelor Navale construită în România, are nevoie de un amplu proces de recondiţionare şi modernizare, la fel şi fregatele Regina Maria şi Regele Ferdinand.

Noul pact pentru apărare trebuie însoţit de un acord politic între toate forţele politice responsabile privind modul de implementare, deoarece decizia în acest domeniu nu a fost caracterizată de stabilitate şi consecvenţă.

Începând cu 24 februarie, clepsidra schimbării situaţiei de securitate a fost definitiv întoarsă de Vladimir Putin.

Timpul nu mai are răbdare cu noi, stimaţi colegi! Dacă nu vom acţiona cât mai rapid cu putinţă, s-ar putea să ne trezim în postura de a nu mai putea acţiona deloc. Vedem cu toţii crima pe care o comite conducerea statului rus zilele acestea şi dezastrul, uman şi material, pe care îl provoacă în Ucraina. România se bucură de avantajele de a fi membră NATO şi de paza bunilor noştri prieteni şi aliaţi, însă Alianţa este atât de solidă pe cât suntem noi toţi, fiecare stat membru la un loc.

Am făcut noi, clasa politică, tot ce am putut pentru a avea un stat solid din punct de vedere militar? Părerea mea este că nu, de aceea avem nevoie să ne trezim din starea de amorţire în care ne aflăm şi să începem să acţionăm concret. Preocuparea noastră principală în următoarea perioadă trebuie să fie alocarea de fonduri pentru asigurarea capacităţii de apărare a ţării. Statul are datoria de a-şi proteja cetăţenii, iar asta nu se poate face decât cu investiţii solide, în caz contrar riscăm să ne transformăm în propriul nostru duşman.

Dumnezeu să îi odihnească pe bravii noştri soldaţi căzuţi, iar familiilor lor să le dea puterea de a trece peste acest nenorocit eveniment!

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al USR, doamna deputat Pollyanna Hangan.

Vă rog, doamnă, aveţi cuvântul.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dacă România nu a ştiut să îi păstreze pe români acasă, are acum o şansă, deşi venită într-un context tragic, să ofere o oportunitate celor care vin de peste graniţe în ţara noastră în aceste clipe de restrişte.

Am depus săptămâna trecută un proiect de lege privind facilitarea încadrării pe piaţa muncii şi ajutor financiar pe perioadă determinată pentru refugiaţii din Ucraina. Această iniţiativă legislativă depusă în procedură de urgenţă îşi propune să ajute şi să valorifice resursa umană impresionantă sosită în ţara noastră, care cuprinde inclusiv etnicii români din ţara vecină.

Românii sunt al treilea grup etnic din Ucraina, potrivit ultimului recensământ, un grup care numără peste 400.000 de oameni. Cu siguranţă mulţi dintre refugiaţii care vor rămâne în ţara noastră vor fi din această comunitate. Unii poate au rude aici, alţii au prieteni sau pur şi simplu se vor simţi în siguranţă într-o ţară a cărei limbă deja o cunosc. Este vital să le arătăm fraţilor noştri că suntem deschişi să îi ajutăm, dincolo de a le oferi cazare şi mâncare. A-i sprijini să se integreze pe piaţa muncii din România ar reprezenta un câştig atât pentru ei, cât şi pentru România deopotrivă.

Gândiţi-vă la aptitudinile şi determinarea cu care aceşti oameni vor creşte valoarea forţei de muncă din ţara noastră şi, totodată, la faptul că îi putem susţine, în acest fel, să aibă o existenţă demnă. Nimeni nu îşi doreşte să aştepte să primească ajutor şi vedem asta inclusiv la mulţi dintre cei sosiţi de peste graniţă, care uneori refuză ceea ce li se oferă gratuit şi vor să plătească pentru servicii sau ne sfătuiesc să oferim ajutorul pentru alţii care vor veni după ei şi nu vor avea deloc posibilităţi.

Propunerea mea este ca toţi acei cetăţeni refugiaţi care solicită orice formă de protecţie în România, în condiţiile legii, să beneficieze de sprijin pentru o existenţă decentă în ţara noastră: să aibă acces la piaţa forţei de muncă, în condiţiile prevăzute pentru cetăţenii români, iar angajatorii care îi încadrează, cu respectarea tuturor cerinţelor legale, să beneficieze de aceleaşi facilităţi acordate de statul român ca pentru angajarea cetăţenilor români. În spiritul solidarităţii cu vecinii şi fraţii noştri greu încercaţi în aceste vremuri de conflict, consider că avem misiunea morală de a-i ajuta în această perioadă dificilă prin a le oferi posibilitatea de a se întreţine.

Totodată, trebuie să conştientizăm faptul că nu îi putem lăsa fără ajutor pe cei care aleg să rămână aici, dar nu au posibilitatea de a lucra. Şi ei trebuie să trăiască decent în România. Avem deja exemplul altor state, precum Cehia şi Slovacia, care au luat o măsură similară, şi avem promisiunea europeană că ţările care primesc refugiaţi vor primi suport financiar pentru asta.

Sper să fim cu toţii alături de românii din Ucraina care doresc să facă din România casa lor, precum şi de ucrainenii care vor vrea acelaşi lucru. Vom avea cu toţii de câştigat, pe termen lung. Numai solidaritatea reală şi eficientă poate învinge războaiele şi vrăjmăşiile.

Fac un apel la umanitatea din fiecare dintre noi, să trecem cât mai repede acest proiect legislativ.

Mulţumesc.

Pollyanna Hangan, deputat al USR, Circumscripţia nr. 22 Hunedoara.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Denisa Neagu?

Vă rog.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulţumesc.

"Laserul de la Măgurele, între reuşită şi eşec!"

Cel mai mare proiect de cercetare al României din ultimii 30 de ani, laserul de la Măgurele, pare un proiect care a intrat într-un con de umbră. Un proiect cu o valoare de 350 de milioane de euro, din care am primit 80% de la Comisia Europeană încă din 2012, riscă să nu fie finalizat.

Laserul de la Măgurele a atins cea mai mare putere din lume. Aceasta este echivalentă cu a zecea parte din întreaga putere a Soarelui concentrată pe un milimetru.

Acest proiect de cercetare este unul dintre puţinele de după 1989 care a avut rezultate notabile. Printre aceste rezultate se numără cele din domeniul medical, cercetările putând influenţa imagistica medicală şi îmbunătăţi metodele de tratament al cancerului.

În 2009 am primit rolul principal pentru a construi o infrastructură pan-europeană, ELI-NP, alături de Cehia şi Ungaria. Dar bineînţeles că nu ne-am putut lua rolul în serios.

Acum, dacă nu accelerăm finalizarea unor componente ale laserului până în 2023, România va dispărea de pe harta cercetării internaţionale. România a reuşit să facă greşeli majore în demararea şi implementarea proiectului. Iar acum suntem la un pas de a-l pierde definitiv.

Drumul prost prin Centura de Sud a Capitalei a izolat laserul de lumea civilizată. Autorităţile române nu s-au grăbit prea mult cu avizele necesare. De exemplu, cel de la Apele Române a întârziat aproape nouă luni. Adăugând birocraţia şi aranjamentele de contractare politizate, România a asigurat întârzieri majore în proiectul laserului.

Şi, ca şi cum toate acestea nu au fost de ajuns, am reuşit să intrăm într-un conflict cu EuroGammaS, care trebuia să ne livreze un fascicul laser gamma. S-a ajuns la rezilierea unilaterală de partea română a contractului, ceea ce a generat excluderea României din proiectul pan-european de cercetare. Nu am primit nici măcar statut de observator.

Pentru a clarifica stadiul implementării proiectului privind laserul de la Măgurele am adresat o întrebare. Am încercat să clarific stadiul şi planul de acţiune pentru proiectul laserului de la Măgurele direct cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Mi s-a comunicat tranşant că proiectul nu prezintă deficienţe majore de implementare şi nici riscuri majore până la finalizarea sa, în 2023.

Cu un picior deja în groapă şi fără mari speranţe, România mai are o ultimă şansă ca în 2023 să se plaseze pe harta cercetării internaţionale.

Sper ca acest proiect de cercetare să nu fie doar o sursă de finanţare internă. De aceea sper că noul Guvern să se implice în dialogul cu Comisia Europeană pentru a facilita discuţiile privind restabilirea relaţiilor de colaborare ştiinţifică la nivel internaţional.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sorin Muncaciu, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Declaraţia politică se referă la războiul mass-media împotriva noastră.

În ultimii doi ani am asistat la un adevărat război informaţional. Psihopaţii care conduc această lume au lansat împotriva noastră o armă biologică, un virus rezultat în urma unor cercetări de tip "Gain to Function". Rezultatul a fost o pandemie pentru a cărei antidot au fost lansat vaccinurile m-ARN, o profilaxie mai rea decât boala în sine.

Dar cel mai grav atac asupra noastră este războiul mass-mediei asupra conştiinţei noastre. În fiecare zi suntem bombardaţi cu ştiri create special cu scopul de a avea un impact emoţional, frică şi consternare. Acest aflux mediatic zilnic se referă la realităţi cotidiene, dar paradoxale în esenţa lor. Astfel, pandemia a fost o absurditate. Războiul din Ucraina este o absurditate. Pe acelaşi tipar, este o absurditate sistemul financiar mondial. Este o absurditate controlul statelor asupra cetăţenilor. Este o absurditate!

Dacă noi acceptăm această lume iraţională, atunci acceptăm şi fărădelegile şi atrocităţile împotriva umanităţii. Astfel, suntem gata să consimţim la aceste monstruozităţi împotriva unor grupuri sociale. Este exact ce doresc psihopaţii care conduc această lume, anume să ajungem să comitem barbarii unii împotriva altora.

Astfel de grozăvii au fost: suspendarea drepturilor fundamentale ale omului, vaccinarea compulsivă-forţată-obligatorie, atacul mediului medical asupra pacienţilor nevaccinaţi, atacul împotriva doctorilor care au recomandat metodele clasice de tratament sau celor care au argumentat împotriva reacţiilor adverse.

Impunerea unor vaccinuri experimentale a fost fără o documentaţie ştiinţifică solidă, trimiterea în derizoriu a medicaţiei antivirale, susţinerea vaccinării copiilor fără suport ştiinţific au fost tot atâtea crime împotriva umanităţii, iar certificatele verzi au fost instituite prin încălcarea drepturilor omului şi a jurisprudenţei secolului XX în ceea ce priveşte consimţământul pentru o astfel de procedură experimentală.

Toate acestea s-au petrecut deoarece unii dintre noi au crezut în absurdităţile promovate de mass-media, curent care a cauzat şi întreţinut această pandemie informaţională, dar şi pentru că unii au urmărit avantaje materiale, călcând în picioare jurământul profesional şi morala creştină.

Ceea ce s-a pierdut a fost în esenţă umanitatea, deoarece atunci când sunt acceptate inepţii ca fiind realitate de urmat au fost gata să comită abuzuri în numele nonsensului. La fel ar trebui să privim şi manifestările conflictului din Ucraina, să nu acceptăm sub nicio formă atrocităţile comise de o parte sau de alta, pentru că asta ar însemna să admitem absurditatea războiului, în numele căruia se va sacrifica din nou umanitatea noastră.

Ideea este că atunci când acceptăm narativul celor care conduc lumea şi mass-media ne pierdem umanitatea şi suntem gata să comitem fărădelegi unii împotriva altora. Este exact ce doresc psihopaţii care conduc această lume! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Zilele trecute, împreună cu colegii din cadrul Organizaţiei "Partida Romilor", am fost prezenţi la punctele de frontieră pentru a veni în sprijinul refugiaţilor de pe teritoriul Ucrainei.

Vreau să semnalez faptul că, printre aceşti refugiaţi, se află foarte mulţi cetăţeni ucraineni aparţinând minorităţii rome. I-am întâmpinat, le-am asigurat translaţia în relaţia cu autorităţile române şi practic le-am acordat sprijin.

Ceea ce vreau să semnalez astăzi, de la tribuna Parlamentului, este legat de condiţiile, spun eu, care nu sunt tocmai bune pentru primirea refugiaţilor. Este clar că România nu a avut un scenariu pentru o criză a refugiaţilor şi ca de obicei ne-a luat prin surprindere. Probabil că nu avem un scenariu nici pentru un cutremur major. Întotdeauna ţara noastră este luată prin surprindere.

De aceea, fac un apel către autorităţile administraţiei publice locale, către Guvernul României, să gestioneze cât mai bine criza refugiaţilor. Am fost în câteva centre de primire a refugiaţilor şi vă spun sincer că am văzut zeci de copii care dormeau pe jos.

Repet, nu suntem pregătiţi pentru a gestiona o astfel de criză şi eu cred că încă mai este timp pentru a remedia situaţia, astfel încât drepturile acestor oameni care au fugit din calea războiului să fie asigurate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, cum este România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Lasca?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Dictatura militară a Guvernului este mai periculoasă decât orice boală!".

Stimaţi colegi,

De azi România nu mai este în stare de alertă şi se pare că acest fapt nu este pe placul Guvernului, pentru că românii sunt din nou "liberi" şi "au drepturi constituţionale". Acum sloganul prin care se induce frica nu mai este "Viruşii din aer!", ci "Vin ruşii prin aer!".

Guvernul României profită şi exploatează fără scrupule situaţia conflictului din Ucraina şi forţează nota, dorind să inventeze, bineînţeles în acelaşi mod neconstituţional, o nouă stare prin care să panicheze şi să controleze românii - situaţia de criză.

Această situaţie de criză inventată pe repede-nainte de Guvern nu are decât scopul de a scoate din minţile românilor ideea că s-au născut liberi. Acest Guvern meschin doreşte să dispună de vieţile românilor fără a-i păsa de consecinţe, la fel cum au făcut cu serurile experimentale care ofereau în mod iluzoriu privilegii.

Este incredibil de grav că Guvernul îşi inventează neconstituţional, strict pentru sine, o "situaţie de criză" foarte asemănătoare cu dictatura militară.

Prin această situaţie de criză inventată artificial, care nu are la bază vreun argument logic sau legal, se urmăreşte un lucru foarte grav, respectiv transferul de autoritate către forţele armate străine. Oare ce român va accepta să fie folosit drept carne de tun de către străini? Oare Guvernul nu realizează pericolul la care se expune prin această intenţie incredibil de periculoasă pentru români?

Stimaţi colegi,

Situaţia de criză nu există decât în capul guvernanţilor. Pentru aceştia, triplarea facturilor nu a reprezentat o situaţie de criză, dar brusc pentru aceştia reprezintă o situaţie de criză ceea ce se întâmplă dincolo de graniţele ţării. Dacă sunt atât de buni strategi le recomand să plece toţi în Ucraina şi să gestioneze situaţia de criză de acolo şi nu să terorizeze românii cu un război care nu ne priveşte.

După peste 30 de ani de la Revoluţie încă avem mame care îşi abandonează copiii în spitale din cauza situaţiei financiare, încă avem bătrâni cu pensii mizere, încă avem români care mor iarna pe străzi pentru că nu au un acoperiş deasupra capului, iar Guvernul nu a văzut asta ca o situaţie de criză!

Ni se prăbuşesc avioane pe timp de pace, iar Guvernul visează război! Acum se pare că boala covidului nu se va răspândi pe front atunci când răniţii vor fi duşi în spate de camarazi. Acest Guvern ipocrit uită că mitraliera AK-47, inventată de rusul Mihail Kalaşnikov, se află în dotarea a peste 50 de armate din lume. Ţări mult mai puternice decât România au ajutat Ucraina prin aprinderea de lumini în culorile drapelului acesteia, pe când românii i-au primit în case pe cei fugiţi din Ucraina. Eu cred că sprijinul trebuie să se oprească aici, pentru că altfel guvernanţii vor avea de înfruntat o situaţie de criză cu adevărat.

Stimaţi colegi,

În încheiere vă spun doar atât: acest război nu este pentru noi, pentru că nici noi nu suntem pentru el! România trebuie să rămână neutră!

Aşa să le ajute Dumnezeu guvernanţilor!

Deputat independent Mihai Lasca.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Romulus-Marius Damian, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "România iese din starea de alertă după doi ani de pandemie".

Astăzi, 8 martie 2022, după doi ani de pandemie, România iese în sfârşit din starea de alertă, odată cu eliminarea restricţiilor, în contextul în care valul 5 al pandemiei de coronavirus este aproape de a se încheia.

Au trecut doi ani în care românii au trecut prin momente deosebit de grele, în care au fost restricţionaţi în privinţa multor lucruri care le-au schimbat vieţile, în care peste 2,5 milioane au fost vindecaţi şi, din nefericire, peste 60.000 de persoane diagnosticate cu infecţia cu SARS-CoV-2 au decedat.

Pandemia a afectat vieţile tuturor, mulţi români şi-au pierdut persoane apropiate, iar restricţiile au afectat stilul de viaţă al românilor, din mai multe puncte de vedere - medical, economic, social, educaţional. Elevii şi studenţii români au fost lipsiţi de accesul la o educaţie corespunzătoare, mulţi angajaţi români şi-au pierdut locurile de muncă, iar unii antreprenori şi-au închis afacerile.

Astăzi a venit ziua în care restricţiile se ridică şi se anunţă că am fi la finalul acestei pandemii.

Din punct de vedere medical nu aş putea să mă pronunţ, întrucât avem organe competente să facă acest lucru, dar mă bucur că Ministerul Sănătăţii, prin ministrul Rafila, a propus eliminarea restricţiilor.

În domeniul educaţiei trebuie să luăm măsuri astfel încât să nu le mai oferim niciodată elevilor şi studenţilor haosul de la începutul pandemiei. Trebuie să avem în vedere că majoritatea studenţilor, din momentul în care au început să susţină cursurile online, s-au întors în localităţile de unde proveneau sau s-au angajat, iar reîntoarcerea fizică la şcoli a acestora trebuie sprijinită, astfel încât să nu le dea din nou vieţile peste cap. S-a crescut media pentru obţinerea burselor, având în vedere notele obţinute pe parcursul celor doi ani de pandemie, dar, odată ce lucrurile se stabilizează, consider că se poate reveni la media anterioară, pentru a-i ajuta pe studenţi să pună mai mult accentul pe educaţie şi să nu renunţe la studii.

România intra pe 15 mai 2020 în stare de alertă, iar după aproape doi ani de restricţii şi de luptă cu coronavirusul, astăzi românii se pot bucura de eliminarea restricţiilor în condiţii de siguranţă. Lucrurile pot reveni la normal, însă trebuie să învăţăm lecţiile din criza COVID-19, pentru ca pe viitor să răspundem unei astfel de crize cu măsuri care să genereze informare, cooperare, eficienţă, şi nu haos.

Vă mulţumesc.

Deputat de Caraş-Severin, Romulus-Marius Damian.

Şi în final vreau să le spun la mulţi ani doamnelor şi domnişoarelor!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolae Georgescu?

Vă rog.

Domnul Nicolae Georgescu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Având în vedere că epidemia de coronavirus a lovit foarte mult în grupurile vulnerabile, la nivelul Uniunii Europene s-a făcut apel la Programul operaţional pentru ajutorarea persoanelor defavorizate. În România, aproximativ cinci luni de zile a avut la dispoziţie Guvernul Orban şi alte nouă luni Guvernul Cîţu să implementeze Ordonanţa nr. 133/2020, care prevedea oferirea de sprijin educaţional prin intermediul tichetelor sociale pe suport electronic pentru elevii defavorizaţi.

Nu au mişcat un deget, motiv pentru care mii de copii din ţara noastră nu au putut să beneficieze de aceşti bani.

Le-am trimis întrebări, i-am interpelat, le-am solicitat să deblocheze acordarea tichetelor pentru preşcolarii şi şcolarii din mediile defavorizate, în mod repetat, dar se pare că nu am avut cu cine discuta. Cât a existat Coaliţia de tristă amintire a Dreptei la guvernare, totul a rămas doar pe hârtie.

Abia săptămâna trecută, prin vocea doamnei Roxana Mînzatu, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Guvernul a anunţat că începând cu luna aprilie, aproximativ 235.000 de copii dezavantajaţi vor primi cardul electronic educaţional de 500 de lei pentru anul şcolar curent şi, bineînţeles, aceeaşi sumă pentru anul şcolar următor. Astfel, statul, cum prevede legea, va sprijini elevii din toate judeţele ţării, aflaţi în cel mai mare risc de abandon şcolar.

Cardul social pentru educaţie va putea fi utilizat la magazine doar pentru produse educaţionale prevăzute în ordonanţă - materiale şcolare, rechizite necesare frecventării şcolii, articole de papetărie, caiete, stilouri, articole pentru pictură, ghiozdane şi alte articole necesare în şcoli şi grădiniţe.

Închei, pe această cale, prin a felicita conducerea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, inspectoratele şcolare şi, bineînţeles, şcolile din comunităţile defavorizate, prin implicarea cărora practic am arătat că se poate ceea ce Guvernul Orban şi Guvernul Cîţu nu au reuşit să facă pentru o lungă perioadă de timp.

Nicolae Georgescu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 3 Argeş.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu?

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Alături de colegii mei din Comisia pentru muncă şi protecţie socială am completat Propunerea legislativă privind reglementarea statutului personalului care, în perioada stării de alertă, a fost încadrat pe o perioadă determinată. Astfel, pe lângă angajaţii din sistemul sanitar, din spitale şi direcţii de sănătate publică, angajaţii care lucrează în structurile din Ministerul Afacerilor Interne şi din domeniul asistenţei sociale, care au fost încadraţi suplimentar în perioada stării de alertă, au posibilitatea de a rămâne pe posturile pe care le ocupă în prezent.

În sistemul de asistenţă socială din România, un domeniu esenţial pentru societate, mai ales în această perioadă, există un deficit major de angajaţi. În perioada stării de alertă au fost angajaţi în acest domeniu aproximativ 3.000 de salariaţi. Încetarea stării de alertă va atrage şi vacantarea acestor posturi.

De aceea, am luat decizia, împreună cu mai mulţi colegi din Partidul Social Democrat, de a extinde şi la domeniul asistenţei sociale prevederile legii ce are ca obiect stabilirea cadrului legal astfel încât personalul care a ocupat, în perioada stării de alertă, posturi pe perioadă determinată, să le poată ocupa în perioada de valabilitate a actualelor contracte individuale de muncă, prin examen, pentru o perioadă nedeterminată.

Încadrarea personalului are efecte pozitive din punctul de vedere al asigurării resursei umane în unităţile din sistemul asistenţei sociale din toată ţara, în special în oraşele mici şi în comune. Aşadar, se elimină intervalul de timp între vacantarea postului ocupat pe o perioadă determinată şi ocuparea postului prin concurs, deoarece procedura de organizare a concursului durează cel puţin 45 de zile, timp în care unităţile trebuie să acorde aceleaşi servicii de asistenţă socială, cu un număr de personal redus în mod semnificativ. De asemenea, experienţa profesională dobândită în perioada stării de alertă de către personalul încadrat pe perioadă determinată are efecte pozitive, atât asupra locului de muncă unde acest personal îşi desfăşoară activitatea, cât şi asupra comunităţilor locale unde au activat.

Stimaţi colegi,

Trebuie să votăm această propunere legislativă pentru că avem şi o datorie morală faţă de aceşti oameni care au fost în prima linie în lupta cu pandemia.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Beniamin Todosiu, Grupul parlamentar al USR, vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul "Bătaia nu e ruptă din Rai!".

Zeci de mii de femei din România sunt, în fiecare an, victime ale violenţei. Unele dintre acestea au curaj să îşi înfrunte agresorii şi să îi denunţe, în timp ce multe rămân tăcute în propria dramă. Pe lângă cazurile de violenţă fizică, violenţa de limbaj este prezentă tot mai mult în spaţiul public.

Statisticile privind violenţa domestică sunt îngrijorătoare şi ar trebui să ne determine să gândim măsuri legislative care să protejeze victimele şi să îi împiedice pe agresori să recidiveze.

În fiecare an, poliţiştii înregistrează între 25.000 şi 30.000 de fapte de violenţă în familie. În aceste cazuri, peste 90% dintre agresori sunt bărbaţi, iar 80% dintre victime sunt femei şi fete.

Mii de ordine de protecţie sunt emise anual de autorităţi, însă de multe ori se dovedesc inutile, în condiţiile în care agresorii nu pot fi monitorizaţi corespunzător. Doar anul trecut, peste 30% din ordinele de protecţie au fost încălcate. Soluţia ar fi un pachet de măsuri ferme pentru stoparea violenţei asupra femeilor, care ar porni de la monitorizarea electronică a agresorilor şi ar trebui să ajungă până la protejarea reală a victimelor violenţei.

Violenţa împotriva femeii este prezentă, din păcate, tot mai mult în spaţiul public. Am văzut cu toţii cazul revoltător al colegei noastre, Felicia Ienculescu, consilier local în Mogoşoaia, ameninţată şi agresată de alţi doi consilieri locali. Niciunul dintre bărbaţii care asistau la acel incident nu a intervenit în timp ce colega noastră era ameninţată că va fi lăsată "într-un scaun cu rotile". Violenţa am văzut-o apoi pe reţelele de socializare, unde viceprimarul Braşovului, Flavia Boghiu, a ajuns victima unui act degradant iniţiat de un tânăr liberal. Acesta a considerat că este distractiv să distribuie imagini trucate cu colega noastră, după ce ar fi fost bătută, lansând un val de comentarii misogine şi violente. După toate acestea, gândiţi-vă câte femei sunt victime ale violenţei verbale sau fizice, în fiecare zi, dar nu au curajul să îşi reclame agresorul.

Cel mai îngrijorător este că am ajuns în România să privim violenţa ca un lucru firesc şi să nu reacţionăm pentru a condamna actul în sine. O mentalitate arhaică şi anormală generează o agresivitate la care multe femei sunt supuse şi împotriva căreia nu se pot apăra singure.

Bătaia nu este ruptă din Rai, iar violenţa nu poate exista într-o ţară europeană civilizată. De aceea, România are nevoie de un pachet de măsuri ferme pentru stoparea violenţei asupra femeilor!

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Diana Buzoianu?

Vă rog, doamnă.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi, de 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii, doresc să vă întreb dacă consideraţi că România este o ţară sigură pentru femei?

România este ţara de provenienţă pentru cele mai multe victime ale traficului de persoane din Uniunea Europeană.

România este ţara în care, în anul 2016, 55% dintre români considerau că violul poate să fie justificat în anumite situaţii.

În România ultimilor ani, zeci de mii de femei au fost victimele violenţei domestice, cifră care a crescut în pandemie.

Faptul că România nu este un loc sigur pentru femei se vede inclusiv în contextul cu Ucraina, în care vorbim de un posibil risc de trafic de persoane pentru femei şi copii care au fugit - la propriu - de un război şi au trecut graniţa la noi.

Alături de Cătălin Teniţă şi Cosmin Poteraş, lucrez la un proiect de lege care va ajuta la trasabilitatea ucrainenilor cazaţi sau transportaţi de voluntarii români. Vom depune acest proiect în aceste zile.

În ultimii ani, colegii mei din USR s-au implicat în proiecte care au dorit să facă România o ţară mai sigură pentru femei - de la campanii de informare pentru victimele violenţei domestice, la proiecte legislative depuse pentru ca victimele să beneficieze imediat de resursele statului.

Aceste măsuri sunt însă, de cele mai multe ori, reactive. Ştim care sunt cauzele pentru care România este o ţară nesigură pentru femei - sărăcia lucie, lipsa accesului la educaţie, corupţia, incompetenţa şi lipsa empatiei din partea administraţiei publice locale, lipsa consecinţelor reale pentru incompetenţa şi pentru corupţia reprezentanţilor. Ştim deja de ani de zile, de exemplu, care sunt judeţele din care provin cele mai multe victime ale traficului de persoane şi nu întâmplător aceste judeţe sunt unele dintre cele mai sărace judeţe din ţară. Ştim deja că femeile care nu au avut acces la educaţie au un risc mai mare de a deveni victime. Ştim că o femeie care se loveşte de întrebarea "Cu ce erai îmbrăcată?" sau "Cum l-ai provocat?", pusă de un organ oficial, se va gândi de două ori înainte să continue demersul ei de a-şi cere dreptate în justiţie.

Trebuie să luptăm cu tot ce avem pentru ca România să devină o ţară sigură pentru femei. Iar asta se face doar scoţând din sărăcie comunităţi întregi, asigurând femeilor acces la educaţie şi sancţionând rapid şi eficient corupţia şi incompetenţa din partea autorităţilor publice. O parte din aceste măsuri vor ţine de noi, de aici, din Parlament. O parte ţin de Executiv. Îmi doresc ca toate aceste autorităţi de la nivel local şi de la nivel naţional să înţeleagă ce responsabilitate uriaşă se află pe umerii lor şi să caute soluţii. Nu, nu sunt probleme mult prea complicate la care pur şi simplu nu am găsit răspunsuri. Nu, nu avem nevoie de nişte resurse uriaşe pe care pur şi simplu nu le-am găsit. Acestea sunt doar discursuri ale unor oameni care, fie încearcă să-şi găsească scuze, ori, mai rău, profită de pe urma stării actuale. Adevărul este că de tot ce avem nevoie pentru ca România să fie o ţară sigură pentru femei este să ne pese.

Vă mulţumesc.

Diana Buzoianu, parlamentar din Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Aelenei Dănuţ, Grupul parlamentar AUR?

Vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Înainte de toate, vreau să urez un călduros la mulţi ani femeilor!

Bunici, mame, soţii, prietene, să fiţi sănătoase şi mereu frumoase!

Declaraţia mea politică se intitulează "Condamn războiul!".

Uneori, în copilărie, în zilele de sărbătoare, când sfătoşii satului se mai strângeau pe la porţi, ascultam, pitit, poveştile despre război, despre foamete, despre cât de greu a fost şi ce sacrificii au făcut bunicii noştri. Mi se păreau poveşti desprinse dintr-un film. Nu îmi venea să cred că atâtea orori şi atâtea suferinţe s-au putut întâmpla.

În decursul anilor, am fost cam peste tot în această lume, datorită profesiei mele, şi uneori vedeam urmările unor războaie. Ca şi în copilărie, nu îmi puteam imagina prin ce au trecut oamenii în timpul conflictelor armate.

Acum, când nu credeam că atât de aproape de noi ar izbucni un război, când în sinea mea îmi spuneam că nu se poate acest lucru, că totul se poate rezolva prin diplomaţie şi negocieri, am fost puşi cu toţii în faţa faptului împlinit.

A fost declanşat război în ţara vecină. Un război fratricid. Mă întreb, putea fi evitat? Am convingerea că da!

Am văzul la Isaccea oameni care şi-au părăsit casele, rudele, cu o geantă şi cu actele au fugit din calea războiului. Am văzut femei, cu copiii mici în braţe şi cu cei mai mărişori de mână, care se abţineau să plângă, pentru a nu speria copiii. Am văzut frică, durere şi deznădejde în ochii oamenilor. Nu ştiau ce le va aduce ziua de mâine. Nu ştiau dacă se vor mai întoarce vreodată acasă sau dacă îşi vor mai vedea copiii, soţii, taţii rămaşi să apere ţara din care au plecat.

Aş fi vrut să le spun copiilor că taţii lor sunt în siguranţă şi că se vor revedea. Să le spun mamelor că îşi vor strânge din nou copiii la piept. Să le spun soţiilor că se vor reîntâlni cu soţii lor şi vor putea să îşi crească pruncii în linişte şi pace. Atâta suferinţă este greu de suportat.

Ce au adus războaiele bun? Nimic. Doar distrugere şi vieţi omeneşti pierdute sau distruse. Doar suferinţă.

Nu sunt un om violent. Toată viaţa am evitat conflictele, de orice natură. Condamn orice act de agresiune verbală, cât şi fizică. Când văd ce se întâmplă atât de aproape de noi nu mă pot gândi că s-ar putea întâmpla şi aici.

Cât de pregătiţi suntem să ne confruntăm cu o asemenea situaţie?

Sugerez tuturor guvernanţilor să dea dovadă de maturitate diplomatică şi de înţelepciune în privinţa oricărei declaraţii sau acţiuni ce ar putea duce ţara noastră într-un conflict armat!

Condamn cu toată tăria agresiunea armată a Rusiei faţă de Ucraina.

Acestea sunt printre cele mai întunecate zile pentru Europa, de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Aelenei Dănuţ. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marian Mina, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Marian Mina:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Două decizii importante adoptate de PSD vor transforma România într-un hub comercial regional".

Traficul de mărfuri în Portul Constanţa, înregistrat anul trecut, a fost cel mai mare din istoria porturilor maritime româneşti.

Anul acesta, ca urmare a închiderii porturilor ucrainene, este foarte posibil ca acelaşi port, Portul Constanţa, să înregistreze un nou record. Principalul port maritim al României va prelua navele care ar fi trebuit să ajungă în porturile din Ucraina, însă din cauza conflictului militar din statul vecin nu mai au acces şi sunt nevoite să se reorienteze.

Deşi majoritatea covârşitoare a acestor categorii de mărfuri este transportată pe calea ferată şi din şi dinspre Portul Constanţa, mărfurile destinate Republicii Moldova vor fi transportate pe cale rutieră din portul Constanţa la Vama Albiţa.

Ca urmare a evenimentelor nefericite ce au loc în regiune, pe un termen destul de lung, prin România, containerele cu mărfuri destinate Republicii Moldova, care în mare parte se aprovizionau de la Odesa, vor tranzita ţara noastră.

Pe această cale, vreau să subliniez în faţa dumneavoastră cât de importantă se dovedeşte astăzi opoziţia Partidului Social Democrat în ceea ce priveşte vânzarea portului din Constanţa şi cât de importantă a fost introducerea Podului de la Brăila în varianta revizuită a MasterPlanului General de Transport, în iulie 2015, când Ministerul Transporturilor, în perioada respectivă, a aparţinut Partidului Social Democrat.

Au fost două decizii extrem de importante şi de curajoase, care astăzi aduc beneficii României.

PSD va continua realizarea de obiective de infrastructură în zonă şi va pune în valoare acest punct geostrategic important, acest hub comercial cu un potenţial enorm pentru ca România să prospere.

Vă mulţumesc.

Marian Mina, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 19 Giurgiu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vasile Cîtea?

Vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Este nevoie de măsuri pentru ca statul român să nu mai finanţeze războiul din Ucraina"

Odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina, întreaga lume a început să impună sancţiuni economice dure Rusiei. Au început să curgă măsuri fără precedent adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei - excluderea din SWIFT, îngheţarea rezervelor internaţionale ale Băncii Centrale, vânătoarea de active ale oligarhilor ruşi şi altele.

La rândul ei, România are şi ea o relaţie pe plan economic cu Rusia. Datele Ambasadei României în Federaţia Rusă arată că, în aprilie 2021, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Federaţia Rusă era de 1,35 de miliarde de dolari, cu exporturi de 401 milioane de dolari şi o cifră a importurilor de peste două ori mai mare - 948 de milioane de dolari.

În ţara noastră există diverse sectoare influenţate oficial de afacerile ruseşti, în special din industria petrolieră şi a metalurgiei aluminiului. Există la noi în ţară peste 600 de firme ruseşti.

Investitorii ruşi vin la noi în ţară mai ales prin intermediari sau apelează la firme subsidiare din ţări europene cu un regim fiscal mai relaxat, cum ar fi Olanda sau Cipru, sau cu care au parteneriate de tradiţie - Germania, Italia şi altele.

Am fost indignat atunci când am aflat că statul român a susţinut ani de zile aceste afaceri. Diverse companii de stat, ministere sau autorităţi locale au încheiat, de-a lungul timpului, sute de contracte cu o firmă sau mai multe firme ruseşti livratoare de carburant şi au pompat în conturile acestora sute de milioane de euro.

În contextul acţiunilor barbare întreprinse de Rusia, orice legătură cu acest stat trebuie să fie încheiată. Este necesar să luăm măsuri prin care banii noştri să nu mai ajungă să finanţeze războiul.

Am văzut că deja s-au făcut controale la mai multe firme ruseşti şi s-au dat şi sancţiuni acolo unde s-au găsit nereguli. Aceste verificări trebuie să continue şi în perioada următoare. De asemenea, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este autoritatea competentă care poate bloca fondurile sau resursele economice deţinute de oameni de afaceri sau companii ruseşti în România. Mă aştept ca ANAF să ia măsurile necesare. Este necesar şi ca managerii acestor instituţii să verifice companiile cu care colaborează, pentru a reduce riscurile comerciale, precum cel de neîncasare a creanţelor sau de insolvenţă.

Este important ca, în momentul în care facem aceste acţiuni, să avem grijă să nu-i sancţionăm şi pe cei care nu au nicio legătură cu tot ceea ce se petrece în Rusia. Am văzut că şi românii au început să-i sancţioneze pe marii magnaţi ruşi şi să nu mai cumpere produse de la firmele acestora. Instituţiile abilitate trebuie şi ele să-şi facă treaba şi să aplice sancţiunile decise la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, fac un apel către întreaga clasă politică pentru a acţiona ferm, în contextul războiului din Ucraina.

Vă mulţumesc.

Vasile Cîtea, deputat de Iaşi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan-Cristian Popescu?

Vă rog.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Încep prin a spune şi eu la mulţi ani tuturor doamnelor şi domnişoarelor, precum şi celor sărbătoriţi azi!

Declaraţia mea politică se numeşte "Război şi pace".

Au trecut doi ani de când lumea întreagă a intrat în era pandemiei de COVID. Doi ani în care am resimţit din plin, din ce în ce mai accentuat, presiunea psihologică şi pe cea economică.

Din păcate, ceea ce aşteptam toţi, finalul pandemiei, s-a transformat într-o ameninţare şi mai mare - războiul de lângă graniţele noastre, din Ucraina.

Consider că în momentul de faţă este necesară o analiză de ansamblu a situaţiei. Pandemia de COVID, deşi clar pe o pantă descendentă, nu s-a încheiat. Ea continuă şi, dacă nu vom fi atenţi, poate produce şi mai multe victime. Situaţia economică este una extrem de dificilă şi, deşi multe probleme s-au rezolvat şi s-au clarificat de când Partidul Social Democrat face parte din Guvern, sunt o mulţime de aspecte care nu ţin doar de politicile naţionale. Criza energetică este una la nivel global. La fel şi criza materialelor de construcţii. Creşterea dobânzilor, scumpirea banilor, în termeni economico-financiari. Iar peste toate acestea se suprapune o ameninţare de neconceput până de curând, cea a războiului.

În acest context geopolitic, România are un uriaş avantaj, acela de a fi membră NATO. Avantaj de care trebuie să profităm şi să ne folosim. Articolul 5 din Acordul cu NATO prevede explicit că orice atac asupra unei ţări membră NATO va face ca toate celelalte ţări membre să sară în apărare, cu tot ce este nevoie. Astfel, deşi pe alocuri simţim războiul foarte aproape de noi, umbrela sub care ne aflăm trebuie să ne confere cel puţin o siguranţă că nu ne vom găsi în situaţia vecinilor ucraineni, de a fi invadaţi fără să avem vreun sprijin.

Criza umanitară din Ucraina a fost gestionată destul de bine de România, putând astfel să ajutăm numeroase familii fugite din calea războiului. Trebuie să avem grijă în continuare de aceste familii, dar în acelaşi timp să ne asigurăm că ele nu vor deveni pe termen lung o povară pentru românii binevoitori şi nici pentru statul român.

În acelaşi timp, escaladarea conflictului ne poate pune într-o poziţie dificilă, fie printr-o participare efectivă la război, fie prin atitudinea pe care o avem. De aceea consider că poziţia României trebuie să fie una foarte echilibrată în acest moment, în special prin ceea ce face şi declară preşedintele României. Suntem parte din NATO, dar asta nu înseamnă că trebuie să acceptăm orice, fără discernământ. Rolul preşedintelui în acest moment poate fi unul determinant pentru viitorul ţării noastre, de aceea sper ca acesta să şi-l îndeplinească cu maximum de responsabilitate şi grijă. Astfel, deciziile luate de acesta, prin şi cu CSAT, trebuie să reflecte dorinţa românilor, dar şi o voinţă politică unitară, pentru a nu fi expuşi în vreun fel unei decizii pripite.

În plan intern avem nevoie de stabilitate şi încredere. Politicile Guvernului, în special cele promovate de Partidul Social Democrat, pot şi vor ajuta românii să depăşească mai uşor criza economică mondială. Promisiunile făcute sunt onorate, pas cu pas.

În încheiere, îmi exprim dorinţa ca războiul din proximitatea ţării noastre să-şi găsească cât mai rapid sfârşitul, iar noi să ne putem concentra mai departe pe măsurile economice menite să asigure liniştea şi prosperitatea românilor.

Vă mulţumesc.

Dan-Cristian Popescu, deputat de Bucureşti.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Alin Apostol?

Vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Astăzi este 8 Martie, Ziua Femeilor de oriunde şi de peste tot. Dar este un 8 Martie deloc cu bucurie, pe fondul unui război la doi paşi de graniţa noastră. Este un 8 Martie în care ţara noastră primeşte cu omenie şi umanitate femeile Ucrainei - mame ce se păstrează demne, chiar dacă situaţia este dificilă, pentru a-şi proteja copiii. Mame care fug de bombe ca să-şi salve copiii. Le-am privit în ochi şi le-am ajutat, la Vama Siret.

Acum vreau să vă vorbesc despre un episod pe care l-am trăit ieri, la centrul de refugiaţi de la Şcoala "Ferdinand", din sectorul 2. La 7 dimineaţa, o mamă ucraineană a venit însoţită de fetiţele ei, de 10 şi 8 ani, şi mi-au vorbit ceva în ucraineană. Am înţeles că doresc să caute ceva printre donaţiile aduse de inimoşii români şi am urcat la centrul de donaţii. Şi acolo ele mi-au arătat nişte încălţări umede. Am înţeles că vor să găsească nişte încălţări uscate. Am probat două perechi. Nu s-au potrivit. Am probat a treia pereche. Am găsit nişte ghetuţe frumoase. S-au potrivit. Şi am coborât de acolo. Imediat cum am coborât, fetiţa de 10 ani a făcut o piruetă şi, cu un zâmbet larg pe buze, a arătat cât de fericită era în acel moment. Zâmbetul acestei copile mi-a făcut inima cât un purice. În război, bucuria a devenit sinonimă cu o pereche de încălţări uscate.

Colegi, să fii om nu are culoare politică! Trebuie să ajutăm cu tot ce putem. Haideţi, vă rog, să ne punem în papucii lor!

În mod normal, aş fi urat la mulţi ani doamnelor şi domnişoarelor din România. Azi aleg să le urez pace, lor şi femeilor din Ucraina! În pace, bucuria nu este o pereche de încălţări uscate.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR de Bucureşti.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Radu Ciornei? Nu.

Doamna Oana Cambera.

Vă rog, doamnă.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Asistăm de câteva zile la evenimente care nu credeam că mai sunt posibile în secolul XXI în Europa. În acest context dramatic sărbătorim Ziua Femeilor şi este momentul mai mult ca niciodată să susţinem vocea pe care acestea o pot avea, legitim, în decizii.

Am văzut un vicepremier femeie, în mijlocul războiului, care transmite voinţa unui întreg popor, o deputată ucraineană cu arma lângă ea, determinată să nu cedeze. Femei care s-au înrolat pentru a apăra ţara, femei care s-au pus în faţa tancurilor, femei care îşi protejează copiii şi duc în exod greul, pentru a creşte o nouă generaţie.

Când vă gândiţi la o femeie, vă invit să depăşiţi bariere - nu vă gândiţi doar la fragilitate, emoţie, protecţie, ci adăugaţi curaj, determinare, solidaritate umană. Echilibru.

Cele peste 50% din femeile lumii, din femeile României pot aduce la masa deciziilor aceste caracteristici, printr-o reprezentare corespunzătoare.

Deşi paşi au fost făcuţi, în ultimii 10-15 ani, în Europa, pentru a aduce cât mai multe femei în autorităţile locale şi legislative, România este, din păcate, pe ultimul loc în ceea ce priveşte prezenţa femeilor în politică, cu puţin peste 10%. De exemplu, ştiaţi că procentul de primari femei din România este de doar 5%?

Când doar 5% din primari sunt femei, când doar 12% din consilierii locali sunt femei, când doar 17% dintre parlamentari sunt femei, cum putem spune că acestea sunt reprezentate în politica românească şi că interesele lor sunt auzite?

Drept urmare, subiecte care sunt mai sus pe lista priorităţilor femeilor sunt de multe ori insuficient tratate, ceea ce conduce la o alienare a unui segment de populaţie faţă de agenda autorităţilor. O mai bună reprezentare ar duce la o mai bună abordare a acestor teme şi ar conduce la o implicare mai activă în politică şi în viaţa civică.

Există soluţii deja testate în alte ţări europene care au avut rezultate pentru creşterea reprezentativităţii. Ţări precum Belgia, Franţa, Grecia, Polonia, Portugalia au înregistrat o creştere a numărului de femei care s-au implicat în viaţa politică, în urma introducerii cotelor de gen legislative.

Femeile nu sunt o minoritate! 51% din populaţia României este formată din femei. Subreprezentarea acestora constituie un deficit democratic, iar studiile arată că, atunci când un segment de populaţie este subreprezentat, acesta va fi mai puţin implicat civic, cu o încredere mai scăzută în autorităţile statului.

Aşadar, investiţi în femei, creşteţi încrederea acestora şi sprijiniţi-le!

Doar împreună, cu reprezentarea tuturor vocilor, formăm o societate solidă, incluzivă. Democraţia se consolidează pe măsură ce vocile cetăţenilor care o compun sunt reprezentate corespunzător acolo unde se iau deciziile.

Mulţumesc.

Oana Cambera, deputat al USR, Ilfov.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Viorel Focşa, Grupul parlamentar AUR?

Vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează - o invitaţie sau un apel către domnul ministru Ciucă - "Domnule Ciucă, ori vă daţi demisia, ori demiteţi vinovaţii accidentului aviatic de la Constanţa!".

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimate domnule prim-ministru,

A devenit o obişnuinţă să ne îngropăm militarii căzuţi pe timp de pace. De la lovitura de stat din decembrie 1989 şi până în prezent am numărat cel puţin 26 de accidente aviatice grave, în 95% dintre acestea fiind implicate aeronave de tip MiG 21 LanceR.

Până pe data de 2 martie a.c., bilanţul tragediilor era net defavorabil vieţii - 28 de decedaţi şi 20 de supravieţuitori. Din păcate, drama petrecută recent în judeţul Constanţa a înclinat şi mai tare talgerul balanţei în dreptul celor mutaţi prematur la cele veşnice. Astăzi, România plânge 36 de morţi, toţi oameni nevinovaţi, victime în primul rând ale unei înzestrări precare, din cauza parandărătului care se practică în Ministerul Apărării Naţionale.

Prăbuşirea succesivă a unui avion MiG 21 LanceR şi a unui elicopter IAR 33 Puma, tragedie ce s-a soldat cu decesul a 8 militari, este cea mai mare dramă aviatică după accidentul de la Tuzla din anul 2010. Atunci au murit 12 militari şi s-au salvat 2.

Bilanţul accidente-morţi de după lovitura de stat din decembrie '89 ne spune că, în România, pe timp de pace, s-a înregistrat aproximativ un accident aviatic/an în care a murit cel puţin un militar.

Din păcate, nu există şi un bilanţ similar al demisiilor din fruntea Forţelor Aeriene Române sau a Ministerului Apărării Naţionale, principalele structuri responsabile pentru "sicriele zburătoare" în care militarii noştri sunt obligaţi să îşi desfăşoare activitatea şi să îşi rişte vieţile.

Domnule prim-ministru,

Aţi putea fi primul care dă tonul onoarei în Armata Română, fiind şi general, fie prin solicitarea demisiei Şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, general-locotenent Viorel Pană, fie prin propria demisie, pentru că, nu-i aşa?, aţi păstorit suficient Ministerul Apărării Naţionale pentru a-i cunoaşte realităţile şi vulnerabilităţile şi nu aţi făcut nimic.

Nu de alta, dar privind de la Nord la Est, avem mare nevoie să ne simţim şi să fim în siguranţă, iar acest lucru nu se poate întâmpla cu incompetenţi aflaţi în poziţii-cheie, care se ţin de scaune.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Alexandra Huţu?

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Astăzi se sărbătoreşte în toată lumea Ziua Femeii. Este o zi cu importanţă globală care celebrează drepturile obţinute de femei, atât în plan economic, politic şi social, precum şi importanţa realizărilor femeilor. În zilele noastre a devenit o ocazie prin care în mod deosebit bărbaţii îşi exprimă recunoştinţa, afecţiunea şi atenţia faţă de femeile din viaţa şi din jurul lor. Vreau să folosesc totuşi acest prilej pentru a trage un semnal de alarmă la nivelul societăţii noastre, dar şi al clasei politice.

Cu toate că în ultimii ani au fost realizate progrese în domeniul educaţiei, a pieţei muncii şi a legislaţiei egalităţii de gen, atât în ţara noastră, cât şi în restul statelor din lume, continuă să fie înregistrate foarte multe plângeri şi sesizări cu privire la violenţa, discriminarea şi inechitatea dintre femei şi bărbaţi, pe toate planurile, de la viaţa conjugală, până la şcoală, carieră şi statut social.

Nu intru acum în detalii referitoare la statistici sau analize, dar vreau să subliniez însă că trebuie să ne implicăm cu toţii în această problemă şi, de asemenea, să încurajăm cetăţenii să ia atitudine atunci când sunt martorii unor conduite discriminatorii sau agresive faţă de femei.

Fiecare situaţie în parte trebuie tratată cu maximă seriozitate şi, indiferent de cine este agresorul, societatea, şi cu precădere cei care sunt abilitaţi de lege, trebuie să nu mai întoarcă privirea sau să închidă ochii. Altfel, devenim cu toţii complici la suferinţa femeilor care sunt victime ale acestor comportamente.

Trebuie să vedem realitatea, să conştientizăm această problemă a inechităţilor dintre sexe, a discriminărilor dintre femei şi bărbaţi, a violenţei împotriva femeii şi să acţionăm la nivel legislativ şi la nivel local prin toate instrumentele disponibile.

Doar aşa vom putea creşte nivelul de conştientizare a acestui fenomen care afectează mii de femei şi vom putea combate astfel efectele pe care le generează pe termen lung.

Nu mai putem să ne bazăm doar pe strategii, pe dezbateri, pe discuţii, ci este nevoie de acţiune fermă şi concretă pentru a crea o societate incluzivă pentru femei şi bărbaţi, fără niciun fel de discriminare, stereotip sau inechitate.

În final, urez tuturor femeilor să-şi conştientizeze puterea, să-şi păstreze rezistenţa, să nu-şi piardă gingăşia şi să continue să semene în jurul lor bunătate şi dragoste!

La mulţi ani cu sănătate şi pace!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă? Nu este.

Domnul Iulian-Alexandru Badea? Nu.

Domnul Filip Havârneanu, USR? Nu.

Andrei Miftode?

Vă rog.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Provin dintr-un judeţ care a trimis în 2020 în Parlamentul României, din 13 parlamentari, o singură femeie.

Şi da, de această stare de fapt se fac vinovate toate partidele, inclusiv cel pe care îl reprezint. Dacă nu am fi avut un primar femeie la Victoria, un viceprimar femeie la Braşov şi o preşedintă de filială municipală tot acolo, situaţia ar fi fost cu adevărat sumbră inclusiv pentru USR PLUS, din punctul de vedere al reprezentării de gen.

Dar situaţia reprezentării femeilor în politică rămâne dezechilibrată, la toate capitolele, inclusiv în Parlament. Dintre cei 466 de parlamentari, doar 19% sunt femei.

Pentru a îndrepta această situaţie, săptămâna aceasta a fost depus un proiect legislativ co-iniţiat şi de membri USR PLUS, prin care se instituie un prag minim de 33% pentru oricare dintre sexe, pe listele de candidaţi la alegerile parlamentare şi, de asemenea, păstrarea acestei proporţii în zona locurilor eligibile pe orice listă electorală.

Printr-o astfel de abordare ne vom asigura că facem paşii necesari pentru încurajarea accesului femeilor la viaţa politică şi la funcţiile de reprezentare în Parlament.

Parlamentarii au acum şansa de a plasa România mai aproape de normalitate. Indiferent de sex, trebuie să ne angajăm să corectăm problema lipsei de reprezentare a femeilor în Parlamentul României.

Vă rog ca nu numai astăzi, de 8 Martie, dar şi în restul zilelor anului, să avem în vedere preţuirea egalităţii de gen, promovarea integrităţii şi competenţei femeii, în egală măsură cu cele ale bărbatului, la cel mai înalt nivel de conducere şi reprezentare în statul român.

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Braşov.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Mai departe.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi? Nu.

Anamaria Gavrilă, doamna deputat? Nu.

Am încheiat lista deputaţilor înscrişi la cuvânt.

Mai departe.

Declaraţii depuse în scris.

Din partea Grupului PSD - Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Daniel Tudorache, Alina-Elena Tănăsescu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Oana-Gianina Bulai, Ioan Vulpescu, Nicu Niţă, Georgeta-Carmen Holban, Ioan Mang, Silviu Nicu Macovei, Constantin Bîrcă, Mirela Elena Adomnicăi, Claudiu-Augustin Ilişanu, Marius-Eugen Ostaficiuc, Mihai Weber, Cristina-Elena Dinu;

Din partea Grupului parlamentar al PNL - Iulian-Alexandru Muraru, Vetuţa Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan Huţucă, Marian Cruşoveanu, Sebastian-Ioan Burduja, George-Cătălin Stângă, Ervin Molnar, Ioan Balan, Cristina Burciu, Alexandru Popa, George Şişcu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Angelica Fădor;

Grupul parlamentar AUR - Nicolae Roman şi domnul deputat Vasile Nagy;

Şi din partea neafiliaţilor - domnul Bogdan-Alexandru Bola.

Stimaţi colegi,

Închidem aici prima parte a şedinţei de astăzi.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Un conflict armat nejustificat şi inacceptabil"

De două săptămâni trăim într-o realitate a cărei imagine este tot mai deformată. Într-o Europă în care cetăţenii săi doresc să trăiască în pace, în concordanţă cu valorile democraţiei, regimul de la Kremlin invadează Ucraina, declanşând un conflict armat nejustificat şi inacceptabil. Federaţia Rusă pune în pericol stabilitatea Europei şi încalcă grav legislaţia internaţională şi angajamentele asumate, precum Tratatele de la Minsk, Helsinki, principiile Uniunii Europene şi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Zi de zi, imaginile pe care agenţiile de presă le transmit din teatrul de operaţiuni sunt cutremurătoare. Acest conflict armat, cel mai grav înregistrat după cel de-al Doilea Război Mondial, face ravagii. Pe lângă pierderile înregistrate, viaţa a milioane de oameni a fost grav afectată, însă categoriile cele mai vulnerabile sunt femeile şi copiii, care cu greu au reuşit să fugă din calea tirurilor armatei Rusiei, pentru a rămâne în viaţă.

Comunitatea internaţională s-a mobilizat în sprijinul Ucrainei şi al cetăţenilor acestei ţări. România, care a primit până acum peste 250.000 de refugiaţi, a dat, întregii lumi, un exemplu remarcabil de solidaritate.

Aceste gesturi continuă, iar dialogul cu autorităţile de la Kiev este permanent. Continuăm să ne coordonăm îndeaproape cu partenerii din întreaga lume. Şi rămânem în contacte strânse cu prietenii noştri ucraineni. Îi primim cu braţele deschise pe acei ucraineni care trebuie să fugă de bombele lui Vladimir Putin.

Totodată, UDMR îşi exprimă solidaritatea cu Ucraina şi cu poporul ucrainean. În acelaşi timp, ne îngrijorează soarta românilor şi a tuturor comunităţilor etnice care trăiesc pe teritoriul acestei ţări.

Valorile democratice, dialogul permanent la masa tratativelor, respectarea drepturilor omului, păstrarea identităţii naţionale, limbii materne, acceptarea şi protejarea patrimoniului cultural propriu - sunt principiile care, de mai bine de 30 de ani, constituie baza pe care s-a clădit Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Acestea sunt şi rămân principiile pe baza cărora analizăm şi încercăm să găsim mijloacele prin care putem detensiona situaţia actuală din vecinătatea noastră. Afirm cu toată convingerea că, mijloacele paşnice, chiar şi în vreme de război, sunt cele care pot da rezultate.

Condamnăm ferm orice formă de violenţă, de încălcare a libertăţilor şi a drepturilor fundamentale şi suntem convinşi de faptul că subjugarea unei comunităţi, violarea suveranităţii unui stat, distrugerea integrităţii teritoriului unei ţări provoacă răni adânci răni adânci, care nu se vindecă niciodată şi, mai mult, duc la amplificarea tensiunilor, care, dincolo de orice consecinţă negativă politică sau economic, distrug societatea, afectează grav şi iremediabil familiile, viaţa de zi cu zi a oamenilor.

Afirm cu convingere că nimeni nu are dreptul legitim de a distruge astfel valorile create.

Având în vedere situaţiile dramatice care au apărut în urma invaziei Federaţiei Ruse în Ucraina, UDMR şi Organizaţia de femei din cadrul Uniunii acţionează prin toate mijloacele posibile pentru ameliorarea situaţiilor inumane cu care se confruntă ucrainenii, precum şi comunităţile etnice din Ucraina. Acţionăm prin strângere de fonduri, ajutoare umanitare. Şi, nu în ultimul rând, copiii, femeile, familiile, toţi cei care sunt nevoiţi să îşi părăsească ţara ca să rămână în viaţă, au nevoie, pe lângă asigurarea condiţiilor de locuit, de alimente şi de servicii pentru îngrijirea sănătăţii, dar, mai ales au nevoie de atenţia, de prietenia şi solidaritatea noastră, pentru a depăşi cât mai uşor greutăţile prin care trec. Şi astfel, acţionăm ca atare, cu toate mijloacele pe care le avem la îndemână.

În calitate de vicepreşedinte al Organizaţiei de femei din PPE, am păstrat contactul cu reprezentantele organizaţiei PPE din Ucraina. Prietenii noştri ucraineni au nevoie mai mult ca oricând de sprijinul nostru. Mobilizăm toate eforturile pentru a-i găzdui şi pentru a le oferi tot ce au nevoie refugiaţii care au ajuns în România.

Este impresionant tot ce se întâmplă cu aceşti oameni. Sâmbătă, la Oradea, s-a născut primul copil ucrainean cu statut de refugiat. Tot sâmbătă, am vizitat un centru de primire din Ineu, judeţul Bihor. Problemele cu care se confruntă refugiaţii sunt documentele de identitate. Unii dintre ei au paşapoartele expirate, iar mulţi copii au intrat în România cu certificatele de naştere. Pe această cale, fac apel la autorităţile în măsură, să îi sprijine în toate demersurile necesare pentru a putea să intre în legalitate.

Susţinem principiile democratice şi suntem alături de Ucraina în aceste momente complicate!

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

România a reacţionat cu promptitudine în gestionarea crizei refugiaţilor din Ucraina. Au fost organizate punctele de frontieră, s-au asigurat locuri de cazare, copiii orfani au fost preluaţi în centre de specialitate şi s-a asigurat tranzitul cetăţenilor ucraineni care se îndreaptă către alte destinaţii din Europa.

De asemenea, România a aprobat un ajutor internaţional cu titlu gratuit către Ucraina şi Republica Moldova, constând în alimente, motorină, benzină şi păcură.

Cred, aşadar, că ţara noastră s-a comportat corect în această criză care afectează milioane de oameni din vecinătatea noastră. În acelaşi timp, însă, cred că în scurt timp va trebui să acordăm o atenţie sporită propriilor noştri cetăţeni. Vă reamintesc că, înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina, România se confrunta deja cu o criză energetică şi cu o creştere accelerată a inflaţiei. Aceste două componente economice se vor înrăutăţi şi mai mult în foarte scurt timp, cu efecte negative puternice asupra populaţiei României.

Sistarea exporturilor unor materii prime esenţiale din Ucraina şi Federaţia Rusă va genera o creştere şi mai mare a costurilor de producţie industrială, ceea ce va agrava şi mai mult inflaţia din ţara noastră. În ceea ce priveşte criza energetică şi a preţurilor la carburanţi, este evident pentru toată lumea că situaţia se va agrava şi mai mult în urma conflictului militar din Ucraina.

Este lăudabil că, în acest context dificil, România a găsit resurse pentru a-i ajuta pe cetăţenii ucraineni şi pe cei din Republica Moldova. Cred însă că Guvernul trebuie să vină urgent cu măsuri curajoase de sprijin pentru propriii noştri cetăţeni.

Avem deja peste 40% dintre gospodăriile din România care se confruntă cu sărăcia energetică, adică au dificultăţi mari la plata facturilor pentru utilităţi, iar în scurt timp, pentru un număr mare de cetăţeni vor expira contractele la gaze naturale la preţurile vechi şi vor fi nevoiţi să încheie la preţuri semnificativ mai mari, ceea ce va adânci şi mai mult criza în care se află.

De asemenea, citim în fiecare zi ştiri despre creşterea explozivă a preţului ţiţeiului, care va produce un nou val de scumpiri la carburanţi, pe lângă cel pe care deja îl resimţim în acest moment.

Sistarea exporturilor la produse alimentare care tocmai a fost anunţată de Ucraina, la carne şi cereale, va determina o creştere a preţurilor la aceste produse şi se va resimţi puternic la nivel european şi probabil chiar la nivel internaţional. În mod cert, România va fi afectată de acest lucru.

Nu în ultimul rând, România va fi afectată economic în urma sancţiunilor economice impuse Federaţiei Ruse de către Uniunea Europeană şi comunitatea internaţională. România a fost solidară cu aceste decizii, dar cred că este timpul să cerem mai apăsat Comisiei Europene să fie solidară cu România şi cu celelalte state afectate în mod evident de aceste decizii.

Am văzut că Germania se opune interzicerii importurilor de gaz, carburanţi şi cărbune din Federaţia Rusă, aceasta pentru că o astfel de măsură ar afecta grav economia germană. Iată, deci, că alte state cu economii mai puternice decât cea a României nu sunt dispuse să îşi sacrifice cu totul interesele naţionale.

Nu susţin aici că România ar trebui să încalce embargoul economic impus Federaţiei Ruse. Dimpotrivă, trebuie să-l aplicăm cu severitate, dar în acelaşi timp trebuie să ne îngrijim de cetăţenii noştri, de copii români, de familiile de români care sunt afectate de războiul din Ucraina.

Fac apel la Guvernul României să pregătească deja măsurile economice şi de protecţie socială pentru cetăţenii noştri. Solicit, de asemenea, Uniunii Europene să fie solidară cu România şi să pregătească un pachet de măsuri, de tipul PNRR, pentru redresarea economică, ca urmare a dezechilibrelor produse de conflictul din Ucraina.

Cred, aşadar, că este timpul să ne concentrăm mai mult asupra problemelor cu care se confruntă şi cu care se vor confrunta cetăţenii români. Este timpul să acordăm prioritate copiilor români şi familiilor de români care vor fi afectate de acest conflict.

Domnul Adrian Alda:

"Încă un pas pentru implementarea conformă a PNRR"

S-a tot discutat despre ajustarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, atât înainte de izbucnirea conflictului armat din Ucraina, cât şi după 24 februarie, fireşte că din noi perspective, generate de valurile de imigranţi vecini, aflaţi în tranzit prin România sau care doresc să rămână aici mai mult timp şi a căror prezenţă impune asigurarea unor pachete de sprijin şi asistenţă socială şi sanitară, dar şi datorită altor exigenţe, configurate de evoluţia economică, internă şi internaţională.

Însă vreau să abordez un alt punct de susţinere a aplicării PNRR şi care încă are nevoie de o soluţie. Mă refer la experţii de care autorităţile locale, consiliile judeţene sau primăriile, au nevoie pentru atragerea fondurilor europene. Mulţi dintre foştii colegi consilieri locali mi-au semnalat şi ei acest aspect, militând pentru oportunitatea ca la nivelul consiliilor judeţene să se organizeze departamente conectate la Ministerul Proiectelor şi Investiţiilor Europene, dar şi la primării, la Grupurile de acţiune locală, astfel încât toate aceste entităţi să colaboreze cât mai productiv la redactarea proiectelor fezabile europene şi să sprijine implementarea lor.

Subliniez că atât Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi o serie de alte programe şi măsuri din actualul exerciţiu bugetar, derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, cuprind proiecte comune de finanţare de care se pot bucura mai multe localităţi din fiecare judeţ. În sprijinul observaţiilor mele, vă voi aminti de măsurile de finanţare cu avantaje pentru mai multe comune, în formă asociativă sau nu, pe care le oferă AFIR.

Soluţia pe care o propun este salutară, având în vedere că ar rezulta doar beneficii, atât pentru UAT-uri, cât şi pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. În primul rând, s-ar economisi mult timp încă din stadiul elaborării proiectelor şi până la momentul în care ministerul ar oferi un răspuns. De asemenea, valoarea documentară a proiectelor şi rentabilitatea acestora ar fi în cea mai mare măsură asigurate cu mai puţine eforturi, fiind vorba despre experţii care le întocmesc. Mai mult, toate primăriile ar avea şansa garantată să beneficieze de sume consistente, prin care să le îmbunătăţească viaţa românilor din comunităţile respective.

Guvernarea anterioară PSD a repurtat deja un succes în privinţa calificării optime a peste 1.000 de persoane care au negociat dosarele din cadrul grupurilor de lucru de la Bruxelles, în perspectiva preluării Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019.

Aşadar, există un precedent favorabil şi demn de urmat şi, poate, doar de adaptat pe anumite segmente la cerinţele pe care le impune procesul de redactare a proiectelor necesare atragerii de fonduri atât din PNRR, cât şi din PNDR.

Îmi exprim speranţa ca domnul ministru Dan Vîlceanu să ia în considerare această variantă de lucru, atât de importantă şi de clamată de primari şi de preşedinţii de consilii judeţene, şi să dezvolte un departament naţional cu reprezentanţă în fiecare judeţ. În plus, am încredere că această etapă va fi parcursă în timp util, să putem accesa banii europeni şi să nu irosim nici măcar un leu.

Apreciez că orice altă variantă similară de lucru, angajată la nivelul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cu acelaşi scop, este binevenită având în vedere finalitatea sa esenţială pentru progresul ţării noastre.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Vă mai amintiţi? În martie 2021, preşedintele american, Joe Biden, era întrebat într-un interviu la CNN dacă Vladimir Putin este un criminal şi a răspuns direct - "I think Putin is a killer". Foarte multă lume l-a criticat pentru lipsa de tact şi la fel de multă lume l-a privit măcar circumspect. Din nefericire, declaraţia lui Joe Biden era valabilă şi atunci, iar astăzi o ştim atât de bine, după ce mania militaristă a lui Putin s-a dezlănţuit asupra Ucrainei. Acum, "profileri" din toată lumea încearcă să îl portretizeze pe Vladimir Putin, să înţeleagă ce este în mintea omului care a readus războiul pe continentul european.

Şi care este "vina" Ucrainei, de ce armata rusă a pornit să strivească un popor pe care îl numeşte "frate"? A spus foarte simplu o jurnalistă ucraineancă, când a explicat că Rusia este un stat care priveşte înapoi şi se inspiră din trecutul URSS, în timp ce Ucraina priveşte spre viitor, aspiră la valorile democratice europene şi - păcatul capital în ochii Moscovei - a demarat discuţiile pentru a adera la NATO. Kremlinul consideră că, deşi independentă, Ucraina îi aparţine. Putin a lăsat deoparte menajamentele şi a decis că ucrainenii trebuie "eliberaţi" prin singurul mijloc pe care Rusia îl cunoaşte - tancurile.

Orice conflict armat din istorie este ulterior urmărit de întrebarea "Cum a fost posibil? De ce nu s-a ajuns la clasicul compromis diplomatic?"

Am auzit în nenumărate rânduri în ultimele trei decenii cuvinte admirative despre "redutabila şcoală diplomatică rusă". Nici pomeneală de aşa ceva, a fost şi este vorba despre un mit. Imperiul ţarist şi-a bazat diplomaţia pe armată; URSS, practic, le-a pus pe acelaşi nivel şi diplomaţia pe care au făcut-o sovieticii a fost o mică prelungire a marii Armate Roşii. Or, este simplu să faci diplomaţie împotriva unor state fragile, când în spatele tău ai un colos militar. În zilele noastre se întâmplă acelaşi lucru, diplomaţia rusă nu serveşte negocierilor în vreun fel, ci are rolul agresiv al unor oameni care nu poartă uniformă militară, dar peste umerii lor se vede o turelă de tanc. Diplomaţii ruşi s-au remarcat constant prin sarcasm, tupeu, aroganţă, nesimţire, agresivitate, ultimatumuri şi ameninţări.

Dacă ruşii se pregătesc să atace un stat, diplomaţii lor sunt previzibili, vor începe prin a se plânge că sunt agresaţi, nu sunt în siguranţă şi vor sfârşi prin a spune că se văd nevoiţi să folosească rachetele, tancurile şi avioanele ca să se apere. Ei, un colos militar, se plâng mereu că sunt agresaţi. Ei, un stat care s-a extins la dimensiuni supracontinentale, prin anexări şi invazii, se tânguie că nu au atacat niciodată pe nimeni - un imperiu care se autodeclară drept luptător împotriva imperialismului, un invadator care" eliberează", un agresor care "se apără". Aceasta este diplomaţia pe care au afişat-o toată istoria, rebotezarea acţiunilor militare, prosteala pe faţă, impunerea cu puşca a negrului drept alb. Aceasta este proza proastă şi plină de nonsens pe care o susţine acum Putin&Lavrov. Aşa a fost şi ideologia URSS care a dus la colaps. Nimeni, nicăieri în istorie nu a putut să ascundă adevărul la infinit, să vopsească albul în negru fără să fie deconspiraţi până la urmă.

Uniunea Europeană a anunţat că sprijină Ucraina cu bani pentru arme cu care să ţină piept armatei ruse, iar ministrul rus de externe Serghei Lavrov, absolut previzibil, a întors pe dos semnificaţiile - declaraţiile Uniunii Europene sunt "agresive", iar statele care contribuie la această acţiune "vor suporta consecinţele". Se observă aceeaşi tactică, ca şi cum nu ruşii trebuie să "suporte consecinţele" în calitate de agresori, ci statele care ajută ţara victimă, Ucraina.

În realitate, consecinţele vor fi suportate de Rusia ca stat care a declanşat această crimă, de Putin, Lavrov, Medvedev şi toţi kremlinienii lor. Acum ştim, fără dubii, că Putin "is a killer".

Domnul Constantin Bîrcă:

"Promisiuni îndeplinite!"

Titlul prezentei declaraţii face referire la promisiunile făcute cu puţin timp în urmă. Atunci ne confruntam cu îngrijorările fermierilor faţă de lipsa de sprijin în alocarea fondurilor necesare sectorului vegetal şi cel zootehnic. Cu ocazia dialogului, am promis demersuri pentru soluţionarea solicitării.

Astăzi, suntem în măsura de a da veşti bune fermierilor! În şedinţa Guvernului din 2 martie 2022, a fost adoptată Hotărârea prin care se aprobă plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic.

Pentru sectorul vegetal s-a prevăzut o alocare bugetară dublă faţă de anul trecut, peste 88 de milioane de euro, iar pentru sectorul zootehnic bugetul alocat este de 135 de milioane de euro, o creştere de peste 6 ori faţă de anul trecut.

Astfel, circa 225 de milioane de euro vor ajunge la peste 810.000 de fermieri care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate pentru accesarea ANT.

A fost majorat atât cuantumul sprijinului acordat fiecărui fermier, cât şi bugetul destinat acestor măsuri. A fost aprobat şi ajutorul de minimis pentru programul de susţinere a crescătorilor de suine pentru reproducţie din rasele autohtone.

Ce frumos sună veştile bune!

Şi pentru că astăzi este 8 Martie, le doresc tuturor doamnelor şi domnişoarelor renaşterea speranţei de care avem atât de multă nevoie, împreună cu cele mai calde urări de pace, sănătate şi fericire!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Basarabia în Uniunea Europeană!"

Situaţia geopolitică a Europei de Est a devenit extrem de volatilă, ca urmare a acţiunilor agresive ale Federaţiei Ruse asupra Ucrainei. Însă nu trebuie să uităm că nu doar Ucraina a fost agresată teritorial, ci şi Republica Moldova, prin amplasarea Armatei a 14-a Rusă pe teritoriul suveran al Republicii Moldova şi susţinerea regimului separatist de la Tiraspol.

Republica Moldova este vulnerabilă agresiunii ruse, mai ales în astfel de momente, sub conducerea preşedintelui Maia Sandu care are evidente aspiraţii proeuropene. Consider că, urmând exemplul Ucrainei, este momentul ca România să ceară aderarea de urgenţă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Dacă ucrainenii solicită ca această excepţie să se aplice pentru ei, consider că este de datoria noastră, a României, de a pune presiune ca şi Moldova să intre odată cu Ucraina.

În calitate de membru al Camerei Deputaţilor, solicit Parlamentului României să voteze o declaraţie de susţinere a aderării de urgenţă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. O astfel de decizie nu ar avea de ce să fie interpretată ca o provocare militară, însă ar sublinia clar că, indiferent de evoluţiile militare viitoare, cele două state, Ucraina şi Moldova, ar beneficia de sprijinul tuturor ţărilor din marea familie europeană. Totodată, o astfel de mişcare strategică din partea Uniunii Europene ar asigura flancul estic al ţării noastre şi ar crea premisele ca un astfel de război să nu transforme niciodată cetăţenii români în refugiaţi. Împreună suntem mai puternici şi împreună putem evita astfel de tragedii pe viitor.

Putem arăta astăzi că, prin solidaritate politică/militară a statelor din Uniunea Europeană cu două ţări ameninţate cu dispariţia sau transformarea în state - marionetă, suntem capabili să realizăm o Uniune mai puternică, mai unită şi mai prosperă!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"S-a încheiat criza detaşărilor transnaţionale"

În toamna anului trecut, împreună cu alţi colegi parlamentari liberali, am depus Proiectul de Lege care a vizat amnistia unor obligaţii fiscale stabilite de ANAF din cauza unor interpretări arbitrare a legii, ceea ce a făcut ca anumite forme de plată către angajaţi să fie impozitate ca şi cum ar fi venituri din salarii. Concret, prin iniţiativa PNL adoptată de Parlament, nu li se mai impozitează diurna şi se amnistiază diurnele impozitate în perioada 2015-2020. Aceste forme de plată se întâlnesc la românii care lucrează în ţară sau în străinătate şi care sunt angajaţi la firme de transport, firme care oferă servicii de construcţii, montaj, antrepriză, asistenţă tehnică etc., precum şi în agenţii de muncă temporare din România care recrutează persoane care apoi muncesc în alte ţări.

Totodată, am propus şi crearea unui regim fiscal unitar pentru indemnizaţiile de detaşare, indemnizaţiile de delegare, prestaţiile suplimentare şi alte forme de plată, pentru a ne asigura că astfel de interpretări arbitrare să nu mai existe. Vom avea un regim fiscal unitar pentru toate veniturile destinate compensării dezavantajelor cauzate de toate formele de deplasări în ţară sau străinătate ale angajaţilor prevăzute de legislaţia muncii, indiferent dacă se numesc indemnizaţii sau altfel. Scopul proiectului este acela de stabili prevederi clare şi certe pentru a evita pe viitor interpretarea arbitrară a legii.

Proiectul de Lege stabileşte faptul că ANAF nu mai poate reîncadra aceste sume distribuite angajaţilor care se deplasează în ţară sau în străinătate, considerându-le venituri din salarii şi impunându-le cu impozit pe venit şi contribuţii, decât ca urmare a unor constatări ale Inspecţiei Muncii care stabileşte o altă încadrare juridică pentru aceste forme de indemnizaţie. În plus, legea stabileşte un plafon neimpozabil pentru astfel de indemnizaţii sau sumă de aceeaşi natură acordate angajaţilor.

Prin această lege, punem capăt crizei detaşărilor transnaţionale şi evităm astfel posibilitatea ca un număr uriaş de companii româneşti să invoce insolvenţa din cauza unei legislaţii neclare, interpretate arbitrar în defavoarea lor. În foarte multe cazuri, conform calculelor ANAF, datoria pe care unele dintre aceste firme o aveau, calculată pe ultimii 5 ani, depăşea cifra de afaceri anuală. Protejăm astfel întregi sectoare, care au un aport important la PIB-ul naţional şi care, direct sau indirect, pun pâinea pe masa a mii de familii din România.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"România solidară! România unită!"

În momentele grele, oamenii îşi unesc forţele ca să îi ajute, în primul rând, pe cei cărora viaţa le-a scos obstacole în drum.

O demonstrează din plin românii din toate colţurile ţării, în această perioadă extrem de dificilă cauzată de războiul de peste graniţă. Nu am văzut de multă vreme o asemenea mobilizare a întregii noastre naţiuni.

Sunt emoţionată de atitudinea de care fiecare românaş dă dovadă. Sunt fericită, mă emoţionează, dar, cel mai important, îmi redă credinţa în oameni.

Se pare că lumea s-a trezit în sfârşit şi a înţeles că uniţi suntem mai puternici, că iubirea faţă de semenii noştri este calea care duce la iubirea către Dumnezeu. Nicio naţiune nu ar trebui să rămână indiferentă la ceea ce se întâmplă cu oamenii nevinovaţi.

Sunt mândră de românii mei care dovedesc în aceste zile cumplite că sunt oameni în cel mai pur sens al cuvântului.

Reacţia tuturor din aceste zile, ca popor, este cu mult peste orice aşteptări posibile. Românii au oferit un exemplu de solidaritate, de mobilizare şi de implicare întregii lumi. Am văzut sute de mesaje de apreciere faţă de poporul nostru. Am uimit o lume întreagă prin solidaritate.

Indiferent de vârstă, statut social sau posibilităţi, românii dovedesc că nu au uitat ceea ce este mai important, să fii om, să fii solidar, să arăţi iubire faţă de aproape.

Noi, cei din generaţia tânără, am auzit de război de la bunici şi din cărţile de istorie. Pacea era un dat, o stare de fapt, pe care probabil nu o preţuiam pe măsură, căci nu ne închipuiam că poate fi altfel.

Românii s-au unit atunci când a venit vorba despre a fi alături de cei aflaţi în pericol. Aceştia sunt românii! Sunt oameni cu suflet mare, primitori, săritori. Am văzut oameni care îşi oferă casa şi masa unor persoane pe care nu le-au văzut până acum niciodată. Asta înseamnă pacea - iubirea şi grija faţă de oameni, siguranţă şi protecţie pentru fiecare familie, pentru fiecare om.

Expresia "fii mai bun" îşi găseşte corespondentul mai mult ca oricând zilele acestea în realitate. Noi suntem responsabili de "binele" pe care îl răspândim în lume. Important este să facem pasul şi să intrăm în rândul celor care dăruiesc semenilor fără să ceară ceva în schimb. Orice cauză merită şi va face pe cineva să zâmbească.

În vremuri tulburi, trebuie să putem conta unii pe alţii. Oamenii sunt alături de oameni. Puterea noastră este în capacitatea noastră de a fi uniţi, în omenia de care dăm dovadă, în generozitatea cu care împărţim din puţinul pe care îl avem cu cei care au nevoie de sprijin.

Români, sunteţi minunaţi! Sunt mândră de voi, sunt mândră că sunt româncă!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"România bună într-o nouă Europă. Istoria se rescrie acum"

Probabil că va fi fost nevoie de o pandemie şi de un război ca să vedem Noua Europă pe care o invocăm de mulţi ani. Ambele au apăsat pe răni deschise ale dezbinării europene, în momente diferite. Şi totuşi, Europa a reuşit să surprindă toate vocile care îi propovăduiau finalul, neputinţa, birocraţia sufocantă şi dezbinarea.

În faţa pandemiei, Europa s-a dovedit mai rezilientă decât spera oricine, un răspuns fără precedent la o provocare fără precedent, un mecanism de solidaritate pentru toate ţările şi o mobilizare rapidă. În faţa războiului, după uşoare ezitări, din motive economice şi diplomatice care au făcut subiectul multor dezbateri, UE nu doar că a devenit casă pentru milioane de refugiaţi din calea războiului, ci şi-a deschis braţele pentru Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, arătând că există deschidere pentru un nou val de aderare.

Sigur că vor rămâne întrebări la care generaţiile actuale de decidenţi vor trebui să răspundă în faţa celor viitoare. Şi vor trebui să o facă mai bine decât au făcut-o înaintaşii noştri. Suntem generaţia născută pe pace, am citit despre războaie în manualele de istorie şi cărţi, am auzit poveşti de la bunicii noştri şi am trăit convinşi că noi nu vom mai vedea atât de aproape un război sângeros. Am primit o lume a dialogului, cooperării şi păcii pe care pare că am stricat-o. Vestea bună este că nu e totul pierdut. Mai avem speranţă, umanitate şi energie să o reparăm. Iar cel mai bun exemplu vine chiar de acasă, de la românii minunaţi care au arătat că în vreme de război nici măcar rănile din trecut nu mai contează.

România a demonstrat, în ultimele 12 zile de război, că este mai mult decât o ţară de la periferia UE, geografic şi statistic. Cum? Printr-un răspuns rapid, ferm şi solidar la o criză gravă. Ce putem face mai departe? Dincolo de sprijinirea lărgirii UE spre Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, să ne întrebăm ce fel de Uniune ne dorim şi cum ajungem acolo, şi să împingem transformarea proiectului european pentru viitoarele generaţii. În 2018, am făcut o serie de propuneri pentru reformarea Uniunii Europene, prima iniţiativă românească de transformare a UE. Ele sunt încă actuale, cu unele ajustări, pentru Europa nouă (9):

- Europa cetăţenilor implicaţi - dacă ultimele 12 zile nu ne demonstrează cât de implicaţi suntem, nu ştiu ce ar mai putea să o facă; bugetare participativă la nivel european, primul proiect de bugetare participativă la nivelul întregii Uniuni Europene; dedicarea unei linii bugetare pentru proiecte transnaţionale propuse de cetăţeni şi decise prin vot direct;

- Europa unită politic - unitatea de astăzi a UE trebuie să însemne mai mult; liste transnaţionale şi sistem de vot unic transferabil; alegeri europene prin care fiecare cetăţean al UE să poată vota candidaţi atât din ţara sa, cât şi de pe o listă transnaţională; sistemul de vot ideal este cel al votului unic transferabil, "ranked-choice voting", prin care fiecare alegător clasează candidaţii în ordinea preferinţei;

- Europa democraţiei liberale - pe fondul ascensiunii iliberalismului, nevoia este tot mai intensă; fonduri europene condiţionate de respectarea statului de drept; fondurile europene nu se mai acordă ţărilor unde principiile democraţiilor liberale sunt încălcate; Regimurile din Ungaria sau Polonia trebuie să rămână excepţii şi nu să devină o regulă;

- Europa viitorului comun; un institut de leadership european pentru generaţiile viitoare; înfiinţarea unui institut de leadership european în parteneriat public-privat, ale cărui cursuri să fie destinate tuturor oficialilor publici de la nivelul statelor membre, pentru promovarea şi aplicarea politicilor care apără valorile şi principiile europene;

- Europa competitivă; o Agenţie Europeană pentru Inovare Disruptivă; UE are nevoie de reformarea Agenţiei Europene pentru Inovare după modelul DARPA, agenţia guvernului american, ale cărei inovaţii au dus la inventarea Internetului şi a GPS-ului. Pornind de la proiecte europene actuale precum C.E.R.N., Proiectul Wendelstein 7-X care va revoluţiona producţia de energie sau Laserul de la Măgurele, agenţia va putea finanţa noile domenii de cercetare care definesc cea de-a patra revoluţie industrială - inteligenţă artificială, digitalizare, realitate virtuală - cu scopul de a creşte pe bune competitivitatea statelor europene pe plan internaţional;

- Europa curată; Fond european pentru dezvoltarea vehiculelor electrice; crearea unui fond european pentru investiţii în dezvoltarea transportului în comun electric transnaţional, interurban şi urban, feroviar, naval, auto, tehnologii aerospaţiale şi combustibili alternativi ieftini;

- Europa cooperării; stagii pentru studenţii sau elevii şcolilor profesionale într-un alt stat; extinderea Programului ERASMUS şi pentru elevii şi studenţii din învăţământul profesional care vor putea urma stagii într-un alt stat, pentru sincronizarea know-how-ului, tehnologiilor şi adaptarea la cerinţele pieţei muncii;

- Europa reîntregită; extindere strategică a Uniunii Europene; asumarea de către România a rolului de lider regional, pentru a sprijini eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova, Ucrainei şi a ţărilor din Balcanii de Vest; Iată, acum avem şansa sa o facem;

- Europa siguranţei 2.0; combaterea atacurilor cibernetice; Uniunea Europeană trebuie să rămână un spaţiu al păcii şi siguranţei, inclusiv în mediul virtual; UE are nevoie de o unitate de securitate cibernetică puternică, la care să contribuie toate statele membre, pentru a combate a atacurile cibernetice la care acestea sunt supuse.

Într-un fel sau altul, războiul se va încheia. Indiferent care va fi deznodământul, România poate şi trebuie să joace un rol activ în istoria care se rescrie chiar în aceste zile şi în redesenarea viitorului Uniunii Europene.

"Da, întreaga Europă, de la Atlantic la Urali, va decide soarta lumii", spunea Charles de Gaulle în celebrul discurs de la Universitatea din Strasbourg din 22 noiembrie 1959. Sunt convins că Generalul a avut dreptate. Acum rămâne să ne ridicăm şi noi, ca români, la înălţimea vocaţiei noastre europene.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"România, un exemplu de ospitalitate şi solidaritate pentru toată Europa"

România a dat dovadă de solidaritate în ceea ce priveşte rezolvarea crizei refugiaţilor în urma războiului din estul Europei, demersurile noastre fiind apreciate atât de preşedintele Ucrainei, cât şi de conducerea instituţiilor europene.

Ajutorul necondiţionat oferit ţării vecine, pentru a depăşi problemele cauzate de războiul iniţiat de Federaţia Rusă, a fost fantastic, atât la nivel de stat, cât şi din punct de vedere uman.

În timp ce Guvernul a trimis ajutoare de strictă necesitate în valoare de trei milioane de euro, Ucrainei, românii din toate colţurile ţării s-au mobilizat extraordinar, reuşind un adevărat pod al prieteniei şi solidarităţii. Refugiaţii ucraineni au fost aşteptaţi la toate punctele vamale de intrare în România, cu hrană, transport şi cazare, fiind ocrotiţi şi trataţi în cele mai bune condiţii.

Ajutorul oferit de românii noştri, în buna şi frumoasa tradiţie a ospitalităţii, a fost cu adevărat impresionant, alinând astfel, atât cât s-a putut, durerea, suferinţa şi lacrimile celor care au fost obligaţi să-şi părăsească locuinţele pentru a fugi din calea războiului nimicitor.

Cu siguranţă, drama prin care trec aceste familii scindate, cu femeile şi copiii ajungând în România, în timp ce soţii şi taţii lor au rămas scuturi vii în faţa tancurilor ruseşti, este inimaginabilă. De aceea, uriaşul val de solidaritate umană oferit de români este absolut remarcabil, iar faptul că fiecare a oferit cât şi-a permis este un gest de mare omenie şi nobleţe sufletească.

La nivel instituţional, România va găzdui un centru pentru gestionarea sprijinului internaţional, care va fi susţinut financiar de către Uniunea Europeană, astfel încât colectarea şi transportul ajutoarelor către Ucraina să fie o operaţiune rapidă şi de succes.

De altfel, solidaritatea românească, la toate nivelurile, a fost remarcată de toată lumea, inclusiv de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentă zilele trecute la Bucureşti. "Sunteţi un exemplu extraordinar de solidaritate şi o inspiraţie pentru toţi", a afirmat înaltul oficial european.

În concluzie, România poate să facă faţă tuturor provocărilor de securitate şi umanitare existente în prezent pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina şi sunt încrezătoare că ne vom achita cu brio şi de misiunile viitoare cu care ne vom confrunta până la finalul invaziei din est.

Doamna Cristina Burciu:

"România, un exemplu extraordinar de solidaritate pentru toată Europa"

România rămâne un pol de stabilitate al graniţei estice a NATO, iar susţinerea partenerilor noştri este solidă şi se consolidează în fiecare zi. În această idee se înscriu şi vizitele recente în ţara noastră a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, precum şi a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Întrevederile la nivel înalt ale celor doi importanţi decidenţi, cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă, demonstrează importanţa deosebită a României în actualul context generat de conflictul armat din Ucraina. Ţara noastră este apreciată la superlativ pentru implicarea în criza provocată de războiul din ţara vecină, fapt remarcat, de altfel, şi de şeful statului ucrainean.

Trebuie subliniat că România are în acest moment puternice garanţii de siguranţă şi securitate naţională, în ciuda vocilor pesimiste care susţin că nu am fi apăraţi corespunzător în cazul unei potenţiale escaladări a conflictului din estul Europei.

De altfel, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reconfirmat zilele trecute, la Bucureşti, solidaritatea şi dorinţa Comisiei Europene de a susţine în totalitate eforturile României, în vederea gestionării corespunzătoare atât a crizei refugiaţilor şi problemelor umanitare, cât şi a strategiei de apărare a ţării.

Este de salutat şi demersul statului român de operaţionalizare cât mai rapidă a centrului umanitar înfiinţat sub egida Uniunii Europene, pentru a se găsi rezolvări în regim de urgenţă a necazurilor cetăţenilor din Ucraina care se refugiază la noi.

Până acum, consider lăudabil modul în care România a acţionat în faţa impactului umanitar creat de situaţia dificilă din Ucraina, atât autorităţile statului, cât şi cetăţenii mobilizându-se exemplar pentru a face viaţa mai uşoară sutelor de mii de oameni afectaţi de războiul nemilos. De altfel, Ursula von der Leyen a mulţumit în mod deosebit românilor pentru modul extraordinar în care au ajutat refugiaţii care fug de războiul din Ucraina, oferind astfel un exemplu de solidaritate întregii Europe.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"România trebuie să investească durabil în sănătatea publică de calitate şi la preţuri accesibile!"

Responsabilii europeni din domeniul medical, printre care şi ministrul PSD al sănătăţii, Alexandru Rafila, au dezbătut despre principalele piedici cu care se confruntă cetăţenii europeni în accesul la asistenţa medicală de calitate. Au convenit, de comun acord, că preţurile mari reprezintă în continuare, din nefericire, o barieră importantă pentru mulţi cetăţeni europeni.

Este evident că serviciile de sănătate de calitate nu trebuie să fie niciodată, niciunde în lume, privilegiul celor înstăriţi, care îşi permit cele mai mari prime de asigurare sau plăţi generoase din buzunar. Diferenţele însă există, iar la nivelul Uniunii Europene pacienţii au diferite niveluri de acces, îndeosebi din cauza constrângerilor bugetare, a preţurilor mari la medicamente, precum şi a politicii discreţionare a companiilor de profil.

Din aceste considerente, cei mai vulnerabili cetăţeni îşi amână vizitele la medic şi deseori nu dispun de mijloacele necesare pentru a continua tratamentele prescrise, situaţie considerată inacceptabilă la nivelul decidenţilor europeni ai sănătăţii. Miniştrii europeni au agreat varianta extinderii conceptului de asistenţă medicală, pentru a include şi domenii mai delicate, precum importanţa îngrijirii sănătăţii mintale, în special pentru tineri. UNICEF a descoperit că nouă milioane de adolescenţi europeni trăiesc cu o tulburare mintală, iar în aceste situaţii accesul la terapie şi consiliere nu ar trebui să fie limitat de venituri, fiind vorba despre sănătatea viitoarelor generaţii.

Este fundamental să inversăm tendinţa de austeritate şi reducerile bugetare, pentru a pune capăt privatizării şi transformării în corporaţii a serviciilor de sănătate, pentru ca, într-adevăr, să ne asigurăm că sănătatea rămâne un drept universal.

Soluţia este ca statele membre ale UE, inclusiv România, să investească durabil în instituţii de sănătate publică, de calitate şi la preţuri accesibile. În acest context, digitalizarea sistemelor de sănătate publică este o oportunitate, pentru a se reduce cât mai mult posibil decalajele sociale şi teritoriale existente în prezent.

Ţările europene doresc să asigure, în următoarea perioadă, accesibilitate şi preţuri echitabile, transparente şi durabile ale medicamentelor pentru toţi cetăţenii. De asemenea, Uniunea Europeană trebuie să prioritizeze cercetarea şi dezvoltarea medicamentelor, pe baza nevoilor medicale şi ale societăţii. Astfel, se subliniază necesitatea aprofundării cercetărilor semnificative în medicina specifică genului, asigurându-se că tratamentele sunt testate atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Nu în ultimul rând, responsabilii europeni din domeniul sănătăţii doresc să coordoneze, la nivel continental, acţiunile de reducere a utilizării abuzive a antibioticelor.

În consecinţă, consider că este vital ca sistemul de sănătate din România să fie pregătit din timp şi în afara situaţiilor de criză, precum au fost ultimii doi ani ai pandemiei, pentru ca românii să aibă un acces facil la asistenţa medicală de calitate oferită de sistemul public.

Domnul Ervin Molnar:

"Să păstrăm pădurile şi natura sălbatică a României pentru viitoarele generaţii!"

Am subliniat în repetate rânduri că statul român trebuie să fie extrem de preocupat de protecţia mediului, nu doar la nivel declarativ, ci prin fapte concrete.

În opinia mea, protejarea pădurilor virgine şi cvasivirgine trebuie să constituie o prioritate pentru Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu atât mai mult cele existente în parcurile şi rezervaţiile naturale. Moştenitorul tronului britanic a fost extrem de concret, afirmând că una dintre comorile României, pădurile, denumite de Excelenţa Sa "frumuseţea neatinsă", sunt în pericol iremediabil de dispariţie.

Prinţul Charles, fără îndoială un personaj foarte important pentru naţiunea noastră, care ne promovează mai mult decât orice minister sau ambasador extern, a reiterat că România este unul dintre puţinele locuri în care mai există întinderi uriaşe de păduri virgine, care sunt o adevărată sărbătoare a biodiversităţii şi găzduiesc o treime din populaţia Europei în ceea ce priveşte urşii bruni, lupii şi râşii. "Aceasta face din Carpaţii româneşti o comoară nepreţuită pe un continent care demult şi-a pierdut astfel de comori sălbatice. Ceea ce dumneavoastră aveţi, aici în România, a devenit de o raritate extremă. Pădurile înfloritoare pot fi înlocuite însă cu peisajele mohorâte pe care le vedem în ultimul timp în multe locuri din Europa", a transmis Prinţul Charles, într-unul dintre mesajele sale.

De altfel, chiar nepotul Excelenţei Sale, Prinţul George de Cambridge, a primit o pajişte cu flori sălbatice pe dealurile Transilvaniei, din partea contelui Tibor Kalnoky, un mare prieten ecologist al Prinţului Charles, care are grijă de o proprietate din Transilvania a fiului cel mare al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Militant activ pentru dezvoltarea agriculturii ecologice a României, precum şi pentru menţinerea în starea actuală a bogăţiilor naturale unice în lume pe care noi le avem, Prinţul Charles ne-a deschis îndeajuns ochii în ultimii ani. "Unul din motivele pentru care întotdeauna mi-a făcut mare plăcere să revin în România este frumuseţea naturală extraordinară a peisajelor sale şi a pădurilor sălbatice virgine din Munţii Carpaţi, însă toate acestea pot să dispară cu rapiditate. În anumite zone deja este prea târziu şi situaţia se înrăutăţeşte în fiecare zi", a subliniat oficialul britanic.

Îmi doresc foarte mult ca avertismentele transmise României, atât decidenţilor politici, cât şi cetăţenilor, să nu fie tratate cu indiferenţă de către oficialii guvernamentali. Din contră, responsabilii statului în domeniul mediului trebuie să acţioneze cu rapiditate şi fermitate, pentru a salva ceea ce mai poate fi salvat din rezervele de "aur verde" ale României.

Pierderea acestor bogăţii inestimabile ar fi dramatică pentru noi şi ne-ar atrage desconsiderarea şi dispreţul viitoarelor generaţii. Cred cu convingere ca reprezentanţii autorităţilor statului abilitate în acest sens vor dispune măsuri concrete şi viabile, în vederea soluţionării problematicilor actuale.

Doamna Angelica Fădor:

De la începutul războiului au intrat în ţara noastră peste 170.000 de cetăţeni din Ucraina, iar solidaritatea şi ospitalitatea românilor au fost demonstrate în fiecare zi. Românii şi-au deschis casele, au organizat centre de colectare şi au încercat să găsească soluţii pentru a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului.

Sprijinul acordat de voluntari a însemnat colectarea de alimente şi produse de strictă necesitate, servicii de cazare şi transport, asistenţă medicală gratuită, precum şi servicii de translaţie pentru cei care au avut nevoie.

La nivel guvernamental, se depun toate eforturile, în continuare, pentru a veni în sprijinul refugiaţilor. O hotărâre a CNSU prevede că România va dona 12 ambulanţe către Ucraina. De asemenea, vom putea caza zilnic 70.000 de cetăţeni ucraineni, 50.000 de locuri asigurate de stat şi 20.000 contra cost.

Prin aplicarea mecanismului prevăzut de Directiva de protecţie temporară, se va acorda cetăţenilor ucraineni care solicită, statutul de protecţie temporară. Aceasta înseamnă, printre altele, acces la educaţie, asistenţă medicală, drept la muncă etc.

În perioada următoare, la Suceava, va fi operaţionalizat un hub umanitar, un centru logistic care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar în Ucraina.

În oraşul Siret, din judeţul Suceava, autorităţile au instalat o tabără mobilă formată din 30 de corturi. În componenţa acesteia este şi o bucătărie rulantă auto, care poate asigura prepararea porţiilor de mâncare pentru persoanele din tabără. De asemenea, unitatea este prevăzută cu sisteme de climatizare, sisteme de iluminat, paturi pliante, saci de dormit, mese şi bănci.

Acestea sunt doar câteva date, câteva fapte concrete, din nenumăratele fapte bune pe care românii le-au făcut cu gândul la oamenii care şi-au strâns viaţa într-o valiză şi au plecat în căutarea unei vieţi normale, liniştite.

Astăzi este 8 martie şi declaraţia mea ar fi trebuit să fie despre semnificaţia acestei zile, despre o zi care trebuie să însemne sărbătoare, flori şi zâmbete pentru toate femeile. Azi, gândurile mele se îndreaptă spre cele pentru care această zi înseamnă încă o zi de lacrimi, de nesiguranţă şi de fugă din calea războiului. Pentru mamele care şi-au pierdut copiii, 8 martie va fi doar o zi în care se vor gândi că, dacă acest război absurd nu ar fi existat, ar fi primit o felicitare pe care să scrie "La mulţi ani, mama!".

Războiul înseamnă copilării şi vieţi distruse. La asta ar trebui să se gândească cei care au decis că nu există alt mijloc pentru a-şi atinge scopurile!

Domnul Filip Havârneanu:

"Oamenii nu sunt cifre"

Ziua 13 de război. Statul român trebuie să înveţe că oamenii nu sunt numere, nu sunt liste. Fiecare refugiat căruia i-am dat ajutor îşi duce crucea şi fiecare voluntar care ni se alătură are povestea lui.

A trebuit să îi cerem toţi preşedintelui să meargă în vamă, ca să părăsească palatul. A felicitat autorităţile care şi-au făcut treaba în timp record. Campioni sunt oamenii de bine, voluntarii. După 10 zile, coloana oficialilor în costume şi-a făcut apariţia, i-au ţinut trena lui Iohannis şi au mimat solidaritatea. După acest episod, domnilor, veţi rămâne în memorie ca nişte conducători care au avut grijă să nu se suprasolicite!

Românii voluntari au făcut "întindere" la frontiere, întindere între ucrainenii care au ţara pârjolită şi umanitatea care izbucneşte din ei. Au format un lanţ uman, nu o coloană oficială. La Vama Siret, autorităţile smerite au pus pe jos plăci şi placaje pentru ca Iohannis şi miniştrii pe care i-a năşit să nu calce pe iarba udă. Nu e ca golf. Noi, voluntarii, avem noroi pe tălpi. Să ne iertaţi că nu s-a putut cu un covor roşu!

Aţi făcut atâta mizerie în ţară şi vă temeţi de murdăria de pe pantofi!

Am văzut gesturi fade, gesturi copiate, pentru a bifa o inspecţie de unde a lipsit emoţia. Nu am văzut compasiune, am văzut doar marketing şi teatru. Tot greul apasă pe umerii voluntarilor, asociaţiilor, ONG-urilor, bisericilor. Am văzut un preşedinte care măcar de data asta putea să nu se poarte cu mănuşi, să simtă suferinţa celor pe care i-a îmbrăţişat, cu mâinile goale. Oamenii necăjiţi nu contaminează. În ţară intră multe mame cu copiii lor, femei bolnave, unele vârstnice, demoralizate şi epuizate. Instituţia Primei Doamne lipseşte cu desăvârşire, susţinerea feminină de la Cotroceni este inexistentă.

Ziua 13. Voi continua să fiu voluntar la Vama Sculeni, 15 ore din zi. Casa mea este plină de refugiaţi, domnule preşedinte, casele dumneavoastră sunt goale.

Vilele politicienilor înstăriţi sunt goale. Sunteţi personalităţi goale.

România frumoasă este protagonista acestor vremuri, dar voi, voi când veţi fi eroi?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"România va lupta mereu pentru dreptate!"

Zilele acestea, mai mult decât oricând, România trebuie să arate că este parte integrantă a comunităţii internaţionale, o comunitate bază pe valori, principii şi scopuri comune. Nicicând, în ultimele decade ale acestui secol, libertatea nu a fost supusă unui mai mare pericol de distrugere. Teroarea pe care o seamănă "Imperiul Răului", în aceste momente, printre cetăţenii Ucrainei, nu a rămas fără răspuns din partea ţărilor libere. În acest context, doresc să adresez felicitări în faţa diplomaţiei româneşti, care a dat dovadă continuă de consecvenţă şi principialitate în apărarea celor oprimaţi de un regim care urăşte omul liber. Ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, a reuşit să readucă Ungaria la sentimente mai bune şi, astfel, să revoce măsura anunţată, prin care ucrainenii care fug din calea războiului fără paşapoarte biometrice nu puteau intra pe teritoriul Ungariei. În urma demersurilor făcute de ministrul liberal de externe, a discuţiilor cu omologul ungur, statul vecin a renunţat la condiţiile impuse pentru intrarea în ţară a cetăţenilor ucraineni.

M-a bucurat alinierea României la demersul comun al unor state, părţi la Statutul de la Roma, de sesizare a Procurorului Curţii Penale Internaţionale cu privire la anchetarea infracţiunilor de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. La demers participă 39 de state - toate statele membre ale UE, Marea Britanie, Canada, Columbia, Costa Rica, Georgia, Islanda, Liechtenstein, Noua Zeelandă, Albania, Australia, Norvegia şi Elveţia. Acest demers urmăreşte accelerarea procedurilor judiciare ale instanţei internaţionale şi demararea de îndată a anchetei Procurorului CPI, în special în legătură cu situaţia actuală. Prin acţiunea antemenţionată, România rămâne consecventă cu misiunea sa, aceea de a folosi mereu pârghiile dreptului internaţional pentru a soluţiona problemele, dar mai ales rămânem consecvenţi cu misiunea de a sări mereu în ajutorul celui aflat în dificultate şi de a nu lăsa făptaşul să scape nepedepsit, iar ceea ce se întâmplă în Ucraina nu trebuie să rămână nepedepsit.

Mă rog la Dumnezeu ca acest conflict să înceteze cât mai repede, pentru ca statul vecin de la Nord să poată trăi din nou în pace şi să poată începe reconstrucţia sa, urmându-şi astfel un parcurs firesc şi democratic.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Eficienţa energetică este un obiectiv european important. România are şansa să implementeze programe durabile prin PNRR, care să o facă mai sigură din punct de vedere energetic şi mai puţin dependentă de alţi factori externi, în contextul geopolitic instabil din Europa de Est"

În urmă cu câteva zile, la 5 martie, a fost marcată Ziua Mondială a Eficienţei Energetice, stabilită în anul 1998 şi care aduce în fiecare an, în prim planul opiniei publice internaţionale, necesitatea ca omenirea să conştientizeze rolul important pe care îl are eficienţa energetică atât în păstrarea echilibrului climatic cât şi în stabilitatea societăţii.

Conform estimărilor Agenţiei Internaţionale a Energiei, în următorii ani consumul mondial de energie va creşte, iar în contextul crizei pandemice şi, mai nou, al crizei războiului, pe care Europa le traversează, este clar că este nevoie urgentă de soluţii rapide pentru utilizarea eficientă şi economisirea energiei din surse regenerabile.

Chiar dacă tendinţele din politica europeană de mediu postpandemie arătau necesitatea unor direcţii de acţiune pentru trecerea la utilizarea energiei cu o eficienţă crescută, direcţii accentuate şi în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030, contextul războiului din Ucraina şi necesitatea reducerii dependenţei europene de gazele ruseşti, reiterată de instituţiile europene, vor face ca Europa să utilizeze în continuare producţia energetică pe bază de cărbune necesară pentru a evita amplificarea crizei energetice.

Totuşi, trebuie să ştim că viitorul stabilităţii pieţei energetice din Europei este strâns legat de o tranziţie energetică care trebuie să fie implementată cu succes şi care să atingă obiective importante pe termen mediu şi lung, cum ar fi neutralitatea climatică până în 2050, conform angajamentului UE faţă de acţiunea la nivel global împotriva schimbărilor climatice, în baza Acordului de la Paris, şi reiterat în comunicarea Comisiei Europene din 17 septembrie 2020 - COM(2020) 562 - Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 - Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetăţenilor.

Accelerarea tranziţiei energetice este esenţială, însă ea trebuie realizată raportat la realitatea actuală din Europa şi de posibilităţile statelor de a implementa programe fără să genereze o amplificare a crizei energetice.

Începând cu luna martie, România va avea disponibile, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, programe de investiţii în sectorul energetic cu implementare până în anul 2026, având deja pregătite ghidurile pentru apelurile pentru proiecte şi scheme de finanţare Renewable Energy Sources şi proiecte prin Fondul pentru Modernizare, cu perioadă de implementare până în decembrie 2030, dar şi prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă 2021-2027. Prin Fondul pentru Modernizare se pot implementa mai mult programe pentru realizarea de capacităţi de stocare a energiei electrice; pentru tranziţia de la cărbune la surse regenerabile; pentru modernizarea şi realizarea de noi tronsoane de infrastructură pentru distribuţia energiei electrice şi a gazelor naturale; pentru producţia de hidrogen verde şi utilizarea industrială pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; pentru realizarea de centrale în cogenerare de înaltă eficienţă şi modernizarea reţelelor de termoficare; pentru producţia de biocarburanţi, şi alte programe. Tot aici trebuie menţionat şi Programul Operaţional Tranziţie Justă din cadrul Programului Operaţional Dezvoltare Durabilă o componentă a Politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027. În Programul Operaţional Tranziţie Justă, Axa 2 - O tranziţie justă prin investiţii în tehnologii şi infrastructuri pentru energie curată cu emisii reduse sunt eligibile investiţii în dezvoltarea de tehnologii pentru eficienţă energetică şi activităţi legate de gazul natural; investiţii în reţele de staţii de încărcare a autovehiculelor electrice; investiţii în achiziţionarea de material rulant pentru transport verde urban; investiţii în realizarea de parcuri fotovoltaice pe terenurile ce aparţin fostelor mine sau uzine; investiţii în realizarea de turbine eoliene, ferme fotovoltaice pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile la nivelul operatorilor industriali.

Contextul complicat de la graniţele României ne face să înţelegem cu toţii urgenţa ca ţara noastră să devină într-un timp scurt, prin implementarea unor proiecte şi programe sustenabile, cât mai puţin dependentă energetic de factori externi. Sustenabilitatea energetică a României va depinde în viitorul apropiat de capacitatea noastră de a realiza o tranziţie rapidă şi eficientă şi de a folosit constructiv toate aceste oportunităţi atât prin PNRR, cât şi prin alte programe europene şi naţionale. Eficienţa energetică va deveni un instrument de stabilitate şi de putere pe care statele îl vor utiliza, iar România trebuie să îşi consolideze acest segment şi să privească cu stabilitate şi optimism în viitorul tot mai imprevizibil.

Domnul Ioan Balan:

"Independenţa energetică a României este prioritatea numărul unu!"

Salut propunerile făcute de preşedintele Klaus Iohannis şi adoptate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de săptămâna trecută, potrivit cărora ţara noastră şi-a definit, fără urmă de îndoială, că obţinerea rapidă a independenţei energetice este prioritatea numărul unu. Este un obiectiv care poate fi îndeplinit într-o perioadă rezonabilă de timp, printr-un efort comun al tuturor autorităţilor, graţie faptului că sistemului energetic al României, spre deosebire de alte state europene, nu are o dependenţă atât de mare faţă de importurile din exteriorul Uniunii Europene. Mai mult decât atât, avantajul apartenenţei României la Uniunea Europeană şi oportunităţile financiare nerambursabile care pot fi utilizate pentru creşterea capacităţilor de producţie de energie regenerabilă ne arată că obiectivul României este realizabil pe termen mediu.

Apreciez, de asemenea, decizia curajoasă de a majora imediat cheltuielile pentru apărarea României la cel puţin 2,5% din PIB, măsură care va consolida, pe termen mediu şi lung, capacitatea Armatei Române de a oferi răspunsuri adecvate oricărei ameninţări la securitatea şi apărarea ţării noastre şi a cetăţenilor români.

Avem printre cei mai bravi soldaţi din lume, lucru demonstrat de aceştia în teatrele de operaţiuni la care a participat România. Este esenţial să asigurăm soldaţilor români şi dotările necesare, moderne şi competitive pentru aceste vremuri negre şi pentru un viitor sigur.

Traversăm o perioadă deosebit de grea, cauzată de decizia cu totul nejustificată a Federaţiei Ruse de a agresa un stat paşnic, independent şi suveran, de a supune terorii un popor ucrainean nevinovat. Vladimir Putin şi Federaţia Rusă au declanşat un conflict nedrept care ameninţă nu numai pacea în regiunea noastră, ci a întregului continent european. Este un conflict care lasă în urma lui mii de morţi nevinovaţi, mii de gospodării distruse până la temelii, prăbuşirea întregii economii ucrainene şi milioane de oameni care se refugiază din calea morţii.

În acest context, România şi-a asumat un rol umanitar apreciat pe tot globul. Grija şi compasiunea pe care fiecare dintre noi o arată mamelor şi copiilor care trec frontiera este demonstraţia cea mai clară că Federaţia Rusă a pierdut deja un conflict pe care l-a declanşat împotriva democraţiei, vieţii libere şi a prosperităţii.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Agricultura României are acum o şansă unică!"

Odiosul război purtat de Federaţia Rusă contra statutului independent al Ucrainei a provocat şi, cu siguranţă, va mai provoca tulburări masive în ecosistemul economiei mondiale, nu doar prin prisma sancţiunilor dure şi absolut necesare contra Federaţiei Ruse, dar şi prin dezechilibrele provocate de distrugerea sistematică a Ucrainei prin bombardamente nediscriminatorii.

Unul dintre aspectele cu adevărat problematice pentru echilibrul economic mondial îl reprezintă prăbuşirea exporturilor de cereale, în special pentru grâu, atât din Ucraina, în urma invaziei, cât şi din Federaţia Rusă, din cauza sancţiunilor.

În primul rând, trebuie să recunoaştem faptul că Rusia are o influenţă colosală asupra preţurilor grâului pe piaţa mondială. Dacă în urmă cu 20 de ani, Rusia era dependentă de importul de grâu, fiindcă nu îşi putea asigura nici consumul intern, la ora actuală Federaţia Rusă este cel mai mare exportator de grâu din lume, devansând în 2020 SUA şi Canada. De altfel, mulţi analişti economici vorbesc despre grâul rusesc drept "noul ţiţei", cu aluzie la politica comercială agresivă a ruşilor pe piaţa energetică şi, acum, pe cea a cerealelor.

În al doilea rând, Ucraina este şi ea în topul exportatorilor de grâu, deţinând o cotă impresionantă de 11% pe piaţa mondială, cu o producţie de peste 87 de milioane de tone. În cazul cotei de ulei de floarea-soarelui, Ucraina deţine 55% din piaţa mondială. Vă daţi seama de impactul colosal pentru economia planetei pe care îl va avea distrugerea Ucrainei de către Federaţia Rusă prin acest război disproporţionat!

Revenind la locul României în această furtună economică globală a pieţei grâului, putem spune că ţara noastră are o oportunitate unică în istorie! Având în vedere că în 2021 România a avut o producţie de 30 de milioane tone de grâu, un record, mai ales că în 2020 au fost "doar" 19 milioane de tone, poate este momentul să începem să jucăm o carte strategică importantă pe piaţa grâului. Deja România a avut o victorie importantă asupra Federaţiei Ruse, când exporturile româneşti în Egipt le-au depăşit notabil pe cele din Rusia.

De aceea, consider că la ora actuală Guvernul României este obligat moral să investească masiv în revitalizarea agriculturii româneşti, după ce ultimele două guverne anterioare aproape au sabotat eforturile agricultorilor români - mai întâi prin întârzierea acordării despăgubirilor pentru inundaţiile din 2019, iar mai apoi prin întârzierea programelor de subvenţii şi a investiţiilor în sisteme de irigaţii. În mai 2021, fermierii au protestat în Bucureşti cu tractoare şi utilaje agricole; în anul anterior, la Iaşi, circulaţia a fost blocată tot din aceleaşi motive.

Ştiu că miniştrii social democraţi din actualul Guvern de coaliţie se străduiesc să recupereze decalajele înregistrate în ultimii ani, însă trebuie să tragem şi noi, parlamentarii, un semnal de atenţionare asupra unei oportunităţi unice de revitalizare a agriculturii din ţara noastră - contextul geopolitic ne poate plasa între principalii jucători ai exporturilor de grâu în UE şi nu numai!

Apoi, preţul grâului este la un maxim istoric, ceea ce poate aduce profituri necesare pentru greu încercaţii agricultori români. Nu în cele din urmă, USR şi PNL au negociat PNRR extraordinar de prost pentru agricultura României. Această eroare impardonabilă pare a nu putea fi reparată, deocamdată, însă Guvernul poate aloca prioritar investiţii majore pentru sisteme moderne de irigaţii şi să dezvolte programe masive de susţinere a achiziţiei de echipamente moderne pentru agricultură.

Domnilor colegi, gândiţi-vă bine şi susţineţi acum agricultura României. Mâine s-ar putea să fie prea târziu, istoria nu ne aşteaptă!

Domnul Ioan Mang:

"Parteneriat şi predictibilitate"

Printre atâtea veşti proaste, în această situaţie geopolitică complicată, iată că această primăvară ne aduce, totuşi, şi veşti bune. După doi ani de pandemie şi măsuri care au afectat viaţa fiecărui român, relaxarea restricţiilor impuse de Guvern a fost nu doar aşteptată de oameni, dar şi absolut necesară, având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice din ţara noastră, dar şi din lume.

În acest sens, aş dori să apreciez activitatea Ministerului Sănătăţii din ultimele trei luni şi faptul că a reuşit să rămână consecvent coordonatelor stabilite în momentul în care PSD a acceptat intrarea la guvernare - parteneriat şi predictibilitate.

Având în vedere îndeplinirea criteriului anunţat de profesorul Alexandru Rafila, respectiv scăderea sub jumătate din total a numărului paturilor ATI ocupate de bolnavii COVID-19, relaxarea restricţiilor - printre care eliminarea certificatului verde pentru accesul în centrele comerciale şi în instituţiile publice, dar şi renunţarea la purtarea măştilor de protecţie în aer liber - este o decizie care ţine de revenirea la normalitate.

România a depăşit cu bine valul 5, mulţumită noii abordări a Ministerului Sănătăţii condus de PSD. Spre deosebire de guvernările "de dreapta" care s-au concentrat mai mult pe lozinci şi lucruri "fantastice" şi mai puţin pe gestionarea corectă şi responsabilă a crizei sanitare, noi am vorbit mai puţin şi am făcut mult mai multe pentru a controla pandemia şi pentru a gestiona mai bine noul val de infectări. Am intrat la guvernare pentru a repara greşelile majore făcute de alţii şi, iată, am reuşit acest lucru, şi nu doar în domeniul sanitar!

Cât timp am fost în opoziţie, PSD a solicitat trei măsuri simple: accesibilitate, testare masivă şi antivirale. Iată că am reuşit să ne ţinem de cuvânt şi toate acestea au fost posibile! Vorbim despre aceste măsuri ca piloni de bază ai noii strategii a Ministerului Sănătăţii, o strategie care, iată, s-a dovedit a fi eficientă!

Dincolo de asta, cred că a contat enorm de mult încă un lucru, şi anume, Ministerul Sănătăţii nu a mai tratat criza cu mijloace strict administrative şi nu i-a desconsiderat pe oameni. Nu au mai fost impuse măsuri şi restricţii fără consultare şi a existat tot timpul o comunicare sinceră cu cetăţenii, aceştia din urmă fiind trataţi ca un partener al autorităţilor în vederea găsirii celor mai bune soluţii.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Fără jumătăţi de măsură - Taxa pe podurile dunărene trebuie anulată, nu suspendată!"

Vă readuc în atenţie celebra taxă de pe podurile dunărene. Este un subiect care merită toată atenţia noastră, pentru că, de aproape 20 de ani, banii colectaţi din această taxă nu au schimbat vizibil infrastructura, cel puţin în judeţele limitrofe. Există un proiect de lege, depus de mai bine de 3 ani în Parlamentul României, de colegul meu, Bogdan Huţucă, deputat ales de Constanţa. Acesta a tot fost amânat, prin diferite artificii, şi retrimis la comisiile parlamentare pentru a fi reanalizat.

Fără să revin asupra argumentelor care au tot fost folosite, un fapt este cert - această suprataxare este obligatoriu a fi eliminată, având în vedere că utilizatorii drumurilor publice plătesc deja rovinieta.

Doresc să vă reţin atenţia cu un aspect extrem de important, acela că bombele căzute peste oamenii din Ucraina i-au trezit pe colegii noştri din USR şi, într-un final, plângând de mila refugiaţilor, aceştia încearcă un demers, cu jumătate de măsură, şi anume, suspendarea taxei de pod, fără a oferi detalii şi argumente concrete. Astfel, dau dovadă de un populism greţos, agăţându-se de un subiect.

De ce afirm acest lucru? În esenţă, parlamentarii USR au blocat acest proiect de nenumărate ori, iar principalul opozant al acestuia este nimeni altul decât actualul preşedinte al USR, Cătălin Drulă, mai ieri ministrul transporturilor.

Într-un context extrem de delicat, care se întâmplă la graniţa României, parlamentarii USR speculează, într-un mod parşiv, drama refugiaţilor din Ucraina şi aplică o schemă cu jumătate de măsură, aceea de suspendare a taxei de pe podurile dunărene. În timp ce ministrul Rangă se opunea anulării acestei taxe, colegii noştri USR-işti din Constanţa se ascundeau sub bănci. Acum, dintr-odată, cum au trecut în opoziţie, le-a venit pofta de a le plânge de milă refugiaţilor şi dobrogenilor. Astfel de tactici sunt de-a dreptul populiste, inconsecvente şi de neacceptat pentru cei care aveau deviza "Oameni noi în politică". Fie vorba între noi, oameni noi, obiceiuri vechi!

Taxa de pod trebuie eliminată complet! Nu este timpul pentru jumătăţi de măsură! Nu este timpul pentru un joc de imagine, joc în care USR se scaldă de ani de zile, prin gălăgie şi vociferări.

Taxa de pod este abuzivă şi trebuie complet eliminată, cât mai repede, fără a face apel la situaţia critică din Ucraina!

Taxa de pod trebuie anulată complet, fiindcă este o suprataxare pentru agenţii economici şi pentru utilizatorii drumurilor publice, care plătesc rovinieta.

Dragi colegi din USR,

Jumătăţile de măsură nu sunt o soluţie, sunt doar o modalitate de a masca realitatea! Ştim bine că unii lideri ai USR sunt specialişti în a farda adevărul, însă constănţenii, dobrogenii, românii au nevoie de măsuri clare, concrete şi imediate! Să speculezi un moment dramatic, criza unor oameni care fug din calea bombelor, doar-doar să punctezi cu nişte ştiri, este sub orice demnitate umană!

PNL rămâne consecvent cu acest proiect de lege şi solicităm atât ministrului transporturilor, cât şi tuturor parlamentarilor să susţină anularea taxei pe podurile dunărene.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Europa stă unită lângă Ucraina"

Săptămâna trecută, au avut loc evenimente istorice pentru parcursul Uniunii Europene, dar şi a întregului continent, evenimente care atestă nivelul de solidaritate între statele democratice, dar şi eforturile pentru a construi un bloc european inclusiv şi rezilient. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat la sfârşitul lunii trecute o cerere de aderare a Ucrainei la UE, sub o procedură specială, deoarece apără de invazia forţelor ruse. Ulterior, Republica Moldova şi Georgia au demarat aceeaşi acţiune, pentru a demonstra Federaţiei Ruse opţiunea lor fermă de a trăi în democraţie, pace şi prosperitate.

În data de 3 martie, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul Natalia Gavriliţa, şi preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, au semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În aceeaşi zi, premierul georgian, Irakli Garibaşvili, a semnat şi el cererea pentru demararea procedurii speciale de recunoaştere a ţării sale drept candidat la aderarea la Uniunea Europeană, marcând astfel un moment istoric pentru Europa. Construirea unui scut democratic care să includă ţările din spaţiul ex-sovietic este metoda cea mai eficientă pentru a descuraja orice intenţie de agresiune viitoare. Aceste evenimente transmit un mesaj puternic pentru blocul euroatlantic, acela că populaţia alege să se alăture misiunii democratice europene într-un timp marcat de război, criză umanitară şi de securitate.

Trăim timpuri în care securitatea europeană este greu încercată şi nu vorbim doar despre cea naţională, dar şi energetică, economică şi ecologică. Consolidarea flancului estic al NATO este un prim pas pentru a contrabalansa acţiunile de destabilizare a alianţei. De curând, prim-ministrul Nicolae Ciucă a fost primit de omologul polonez, Mateusz Morawiecki, unde s-a întâlnit şi cu preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda. Nicolae Ciucă a afirmat că reuniunea a fost planificată cu mult timp în urmă, având o relevanţă aparte pentru întărirea relaţiilor bilaterale dintre România şi Polonia şi pentru problematica de securitate în estul Europei, ca urmare a invaziei forţelor armate ruse în Ucraina. Acum, mai mult ca niciodată, este important să arătăm Federaţiei Ruse gradul de solidaritate al UE şi NATO în faţa ameninţării la adresa integrităţii teritoriale a unui stat suveran care a ales un parcurs democratic.

Ulterior, Nicolae Ciucă a avut o conversaţie şi cu preşedintele Executivului European, Ursula von der Leyen, prilej pentru a consolida o perspectivă comună asupra situaţiei din Ucraina şi impactul umanitar al acesteia. Uniunea Europeană, alături de blocul vestic, a impus sancţiuni economice fără precedent, pentru a constrânge fondurile de război ale Guvernului de la Moscova. Guvernul României, alături de partenerii instituţionali şi nonguvernamentali au susţinut şi activarea la capacitate maximă a instrumentelor europene destinate refugiaţilor pentru gestionarea crizei umanitare. Preşedintele CE a lăudat eforturile şi deschiderea României şi a cetăţenilor săi de a primi cu braţele deschise populaţia ucraineană care fuge din calea războiului. Vom ajuta în continuare atât cât va fi nevoie, întrucât protejarea vieţilor umane este prioritară în conflictul de faţă. Prin extinderea UE, orice stat agresor care va dori în viitor să încalce principiile fundamentale ale dreptului internaţional va fi descurajată din a-şi atinge scopurile imperialiste.

Ne dorim ca războiul să se încheie fără a pierde şi mai multe vieţi omeneşti, însă, până atunci, vom continua să demonstrăm solidaritatea europeană şi susţinerea statului-victimă, în acest caz, Ucraina.

Domnul Vasile Nagy:

"Marea dramă a României - pleacă din ţară tinerii care ar trebui să îşi întemeieze o familie"

Cu un ochi râdem şi cu celălalt plângem, în timp ce privim neputincioşi, an de an, cum zeci de copii buni, care ar putea pune umărul la evoluţia ţării, lasă totul în urmă şi pleacă să studieze la universităţi de peste hotare.

Ne mândrim şi ne bucurăm pentru ei, dar în acelaşi timp ne macină frustrarea că România în continuare nu are prea multe de oferit din punctul de vedere al educaţiei universitare şi, mai apoi, al locurilor de muncă în care aceşti copii să-şi găsească împlinirea. Aşadar, tinerii nu pleacă doar la studiu, sunt prea puţini cei care se mai întorc şi pun în aplicare aici ceea ce învaţă acolo.

Şi poate că n-ar durea atât de tare dacă, în ultimii ani, nu am fi asistat la o decădere continuă a sistemului educaţional românesc, în loc de o evoluţie, fie ea şi lentă.

Ratele de promovabilitate a examenelor finale, precum şi cifrele în creştere anuală ale numărului de analfabeţi funcţionali ne demonstrează însă că România se îndreaptă cu paşi repezi spre un dezastru ce se va traduce pe viitor nu doar într-o involuţie cultural-educaţională, ci şi financiară, pentru că în ritmul acesta nu va mai avea cine să ne plătească pensiile.

Un număr de 193.000 de români au emigrat în 2020 din România, cu 37.000 de persoane mai puţin decât în anul anterior, arată datele Institutului National de Statistică. Dintre aceştia, 60%, adică aproape 112.000, sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 45 de ani, adică intervalul de vârstă în care populaţia este activă economic şi în perioada în care se întemeiază familiile.

"Faptul că numărul de emigranţi a scăzut este o informaţie aşteptată, explicabilă în contextul pandemiei, însă nu suntem conştienţi încă de efectele pandemiei sub aspect demografic" - a explicat profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de sociologie şi asistenta socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Viitorul fenomenului migraţionist depinde de cum va evolua economia României în raport cu evoluţia economiilor din principalele ţări de destinaţie pentru emigranţii români, adică Italia, Germania, Marea Britanie şi Franţa.

Procentul celor care au intenţii, de pe băncile facultăţii, de a pleca în străinătate, este foarte apropiat de 47%-48% din totalul tinerilor.

Dacă în rândul tinerilor care urmează cursurile nivelului universitar de licenţă, tentaţia de a emigra este foarte mare, pe măsură ce aceştia continuă cu următoarele programe de învăţământ, master şi doctorat, procentul celor care doresc să emigreze scade simţitor.

Principalele motive care îi determină pe tinerii din România să plece din ţară sunt neîncrederea în autorităţi şi corupţia. Aproape 20% dintre ei au spus că lipsa locurilor de muncă reprezintă un alt motiv pentru care îşi doresc să plece din ţară. Lipsa infrastructurii, spitale, scoli, drumuri a fost invocată de aproximativ 5,3% dintre respondenţi, la care se adaugă încă un procent de 4,6% dintre respondenţi care se declară nemulţumiţi de imposibilitatea de a avansa în carieră.

Ministerul Educaţiei nu are un raport despre numărul tinerilor plecaţi să studieze afară, însă, potrivit datelor deţinute de UNESCO, sunt peste 34.000 de tineri români care, anual, îşi continuă studiile în afară ţării, mai mult decât populaţia unor oraşe ca Fălticeni, Caransebeş sau Mioveni. Cei mai mulţi au ales să plece în ţări precum Italia, Marea Britanie, Spania, Franţa şi Danemarca.

Totuşi, datele sunt incomplete. Din acest top lipsesc ţări precum Olanda, unde se regăsesc aproximativ 2.300 de elevi români, iar numărul acestora creşte în fiecare an cu aproximativ 500 de elevi.

Aceeaşi creştere este şi în Marea Britanie, care anunţă un număr mai mare decât în raportul UNESCO. Acolo ar fi cam 8.600 de români la studii universitare. La Manchester, de exemplu, auzi des limba română în campusul universitar.

Şi universităţile occidentale au programe de marketing şi ştiu să se promoveze. Au oferte irezistibile pentru că oferă studii de calitate la preţuri abordabile.

Conform datelor, nu doar tinerilor le vine să plece peste hotare, iar exodul românilor spre ţările occidentale pare a fi unul generalizat.

Cele mai recente statistici arată că aproximativ 9.700.000 de români sunt plecaţi în afara graniţelor, subliniind că motivele emigrării sunt corupţia, calitatea slabă a clasei politice şi sărăcia.

Astfel, din totalul de 9,7 milioane de români de peste graniţe, 5,6 milioane sunt în diaspora. Sursa acestor date este reprezentată de misiunile diplomatice ale României.

În topul judeţelor din care provin cei care au ales calea străinătăţii se află Bucureşti, urmat de judeţele Iaşi, Timiş, Bacău, Galaţi, Mehedinţi, Gorj, Sălaj, Covasna si Harghita.

România se afla pe locul 132 în lume din 137 de ţări analizate din perspectiva capacităţii de a-şi reţine resursa umană talentată în ţară.

Cel puţin 630.000 de copii sunt născuţi în străinătate de românii care au emigrat.

Emigranţii români lucrează în cea mai mare parte în meserii slab calificate, iar dintre cei cu studii superioare, mulţi sunt supracalificaţi.

Emigranţii români în ţările OCDE au de trei ori mai multe şanse decât cetăţenii ţării în care au emigrat de a lucra în activităţi care implică o muncă necalificată sau semicalificată şi jumătate au şanse de a lucra în locuri de muncă cu înaltă calificare. Aproape jumătate din românii cu studii superioare care au emigrat în ţările OCDE ocupă locuri de muncă cu nivel scăzut de calificare.

Pentru a-i convinge pe tinerii plecaţi în afară să se reîntoarcă, eu cred că trebuie să avem încredere în aceşti tineri şi să le dăm acest mandat de digitalizare a administraţiei din România. Dacă am reuşi în 2-3 ani să demolăm această birocraţie apăsătoare, România ar deveni dintr-odată mult mai transparentă şi mult mai atractivă, lumea ar veni cu drag înapoi în ţară.

În primul rând, ar trebui să se rezolve nivelul de confort pe care îl resimte un cetăţean român plecat în străinătate, atunci când interacţionează cu statul român, cum ar fi ambasadele, consulatele. Acolo trebuie să fim empatici, să le înţelegem situaţia şi să le oferim nişte proceduri administrative simplu de gestionat, aşa cum sunt ei obişnuiţi în altă parte.

Aceste proceduri nu sunt dificil de realizat. În perioada carantinei, am observat că timp de 2-3 luni, foarte multe autorităţi publice au făcut saltul către digitalizare. Dintr-o dată am putut să interacţionăm cu casa de pensii, cu oficiul de muncă, cu casa de sănătate prin mail şi internet.

Dacă anterior trebuia să stai la cozi, dintr-odată a fost posibil. Eu cred că există un potenţial foarte mare în ţară, acesta ar trebui coagulat şi dus acolo unde se interacţionează cu cetăţenii români din străinătate. Acesta ar fi un prim pas, să punem la punct interacţiunea cu românii plecaţi, să venim în întâmpinarea lor.

În plus, ar trebui să asigurăm un venit minim pentru oamenii care trăiesc în ţara noastră, trebuie să avem grijă de bunici, de copii şi de cetăţenii noştri. Se pot face salturi mari, având în vedere şi această oportunitate unică de a beneficia de ajutorul Uniunii Europene. Trebuie să începem de la asigurarea unui nivel de trai civilizat, cu salarii civilizate.

Aproape 10 milioane de români trăiesc în afara graniţelor, conform unui studiu realizat de OECD şi finanţat de Ministerul român de Externe din 2019, suntem pe locul 5 în lume în ceea ce priveşte numărul de emigrări, raportat la numărul total al populaţiei.

Avem foarte mulţi tineri valoroşi, inteligenţi care şi-au făcut rostul în altă parte şi cred că îi putem aduce înapoi, dacă începem să oferim salarii decente, o interacţiune empatică şi potrivită cu administraţiile locale şi eliminăm birocraţia, pentru a facilita găsirea unui loc de muncă aici, în România.

Sperăm că efortul de analiză a mentalităţilor şi mecanismelor de gândire ale tinerilor să ofere o înţelegere mai profundă a universului acestora, pentru a putea oferi răspunsuri de politici publice cât mai adecvate nevoilor acestei categorii de vârstă pentru a putea constitui o premisă pentru înţelegerea viitorului, întrucât atitudinile şi preocupările de azi ale tinerilor sunt cele care le vor influenţa acţiunile, iar aceste acţiuni sunt cele care vor modela viitorul.

În aceste condiţii, din păcate, dacă lucrurile vor continua în acelaşi mod, este posibil ca nemulţumirea să persiste şi pe viitor sau poate chiar să crească. Problema reală a tinerilor în relaţie cu politica în România pare a fi una ce ţine de oamenii care fac parte din aceste instituţii.

Toate datele analizate arată neîncredere şi nemulţumire faţă de aceştia. Deşi există motive de încurajare - eficacitatea internă a tinerilor este destul de mare - cele mai multe date prevestesc un viitor destul de sumbru pentru participarea lor politică, dacă situaţia nu se schimbă.

Educaţia politică, la fel ca aproape orice alt tip de educaţie, porneşte în primul rând din relaţia cu părinţii. În condiţiile în care tinerii din România au de ales între educaţia pe care o primesc de acasă, de cele mai multe ori una ce duce la apatie, şi educaţia ce o primesc în instituţiile de învăţământ, de cele mai multe ori absentă sau inadecvată, nivelul lor de apatie ori alienare politică nu este deloc surprinzător.

Această generaţie pare a avea o oarecare propensiune către protest. Apatia lor este faţă de politica organizată clasică, însă ei par a fi mobilizaţi în eventualitatea unor proteste pe diverse teme.

Problema lor pare a fi faptul că nu au găsit o modalitate de a face tranziţia între participarea politică informală - de protest şi împotrivire - către participarea politică formală şi procesul de luarea deciziilor.

Cel mai probabil, există în continuare destul de multă confuzie în a aşeza politica din România pe un spectru ideologic. Totuşi, faptul că mai mulţi tineri se identifică ideologic într-un fel decât spun că urmăresc sau sunt interesaţi de politica din România arată că aceştia au noţiuni de bază în privinţa diferenţelor ideologice.

O altă coordonată importantă a perspectivei politice a tinerilor din România este satisfacţia acestora faţă de democraţia din România. Statisticile ne arată că părerile despre situaţia democraţiei din România sunt destul de împărţite.

Pe măsură ce interesul faţă de politică scade, creşte foarte mult numărul celor care nu oferă un răspuns întrebării referitoare la orientarea politică, iar numărul celor care se identifică ca fiind de dreapta scade. Aceştia ajung aproape la paritate cu stânga.

Practic, diferenţa înregistrată între tinerii care se consideră de stânga şi cei care se consideră de dreapta este constituită în principal din cei care se declară interesaţi de politică. Interesantă este relaţia dintre orientarea ideologică (stânga/dreapta) şi nivelul de religiozitate.

De asemenea, pe lângă faptul că aceştia au mai multe şanse să răspundă la întrebare, tinerii de 25-29 de ani au mai multe şanse de a se defini drept de centru sau de dreapta.

O direcţie similară se poate observa şi în diferenţierea de gen, unde vedem că femeile tind să se identifice mai degrabă de centru şi mai puţin de dreapta decât bărbaţii.

Nu putem spune în acest moment dacă există o tendinţă de orientare ideologică spre dreapta odată cu trecerea pragului de 25 de ani sau aceasta este, poate, un efect întârziat al discursului anticomunist recent care a determinat orientarea politică a acestor tineri, dar nu şi a celor născuţi mai târziu.

Toţi cei sub vârsta de 25 de ani s-au născut după căderea comunismului şi au scăpat de mare parte din discursul virulent de asociere între stânga şi totalitarismul comunist ce a fost întreţinut activ la începutul anilor `90. De altfel, de la vârsta de 25 de ani în jos, tinerii par a se împărţi destul de egal între stânga şi dreapta.

Este certă o diferenţă notabilă cu privire la încrederea tinerilor în instituţiile foarte importante ale democraţiei în România - partide politice, Parlament şi Guvern. Aceste diferenţe au potenţialul de a fi destul de îngrijorătoare în perioada următoare, mai ales în condiţiile în care România nu este o democraţie consolidată, încrederea scăzută în instituţiile democraţiei poate crea o societate cu vulnerabilităţi şi posibile derapaje anti-democratice.

Sesizăm de asemenea şi o încredere semnificativ mai scăzută a tinerilor în biserică, armată şi UE, comparativ cu media naţională.

Domnul Nicu Niţă:

"România, alături de poporul ucrainean!"

Declaraţia mea politică se referă la sprijinul oferit de România cetăţenilor ucraineni, în contextul invaziei militare agresive a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei.

Preşedintele Federaţiei Ruse a luat decizia de declanşa o ofensivă militară agresivă asupra Ucrainei, fapt care conduce la un flux foarte mare de cetăţeni ucraineni care sosesc în România.

În contextul acestui conflict militar, Parlamentul României, reunit în şedinţă comună, a adoptat o declaraţie, prin care condamnă agresiunea Federaţiei Rusiei asupra Ucrainei.

Declaraţia adoptată de Parlament, cu unanimitate de voturi, condamnă agresiunea Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, solicită retragerea tuturor forţelor ruseşti şi evidenţiază susţinerea "puternică pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi pentru aspiraţiile sale legitime de integrare în NATO şi UE".

Alături de societatea civilă, care a răspuns solidar şi s-a mobilizat pentru susţinerea cetăţenilor ucraineni care au fugit din calea agresiunii ruseşti, Guvernul României a analizat toate posibilităţile din punct de vedere instituţional pentru a veni în sprijinul poporului ucrainean afectat grav de agresiunea rusă.

În domeniul sanitar, ministrul PSD al sănătăţii a anunţat că au avut loc întâlniri cu şefii direcţiilor de sănătate şi a propus la nivel guvernamental ca răniţii din Ucraina să poată fi trataţi la spitalele din România şi, desigur, în funcţie de solicitările părţii ucrainene, să sprijine şi cu sânge.

În privinţa dreptului de muncă al cetăţenilor ucraineni, ministrul PSD al muncii a precizat că aceştia pot să se angajeze pe teritoriul României şi nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, potrivit O.U.G. nr. 25/2014. Totodată, ministrul PSD a explicat că în cursul celor 9 luni, ucrainenii care muncesc în România pot cere statutul de refugiat.

O atenţie deosebită de către România vizează şi copii ucraineni care ajung în ţară. În acest sens, ministrul PSD al familiei a mobilizat direcţiile judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului. Au fost luate măsuri suplimentare pentru ca aceşti copii să beneficieze de protecţie specială pentru minorii, care temporar sau definitiv, nu mai pot fi ocrotiţi de părinţii acestora. Toate locurile disponibile în serviciile rezidenţiale şi la asistenţii maternali pentru copii singuri sau mamele însoţite de copii sunt incluse într-o bază de date online pentru a se şti în orice clipă unde pot fi duşi aceşti copii.

Şi în domeniul militar, ministrul PSD al Apărării a anunţat un sprijin de aproape două milioane de euro, ce constă în echipamente militare (căşti de protecţie, veste antiglonţ) dar şi combustibil şi medicamente.

Astfel, măsurile de sprijin propuse de miniştrii PSD vin să sprijine cetăţenii ucraineni care sunt nevoiţi să părăsească ţara din cauza acestui conflict militar declanşat de Federaţia Rusă.

Coaliţia de guvernare condamnă ferm agresiunea armată asupra Rusiei pe teritoriul Ucrainei, care încalcă în mod criminal principiile de drept internaţional şi pune în pericol viaţa a milioane de oameni, deopotrivă copii, bătrâni, femei sau bărbaţi.

În aceste momente, este datoria noastră, a tuturor forţelor politice democratice responsabile româneşti să ne arătăm solidaritatea cu sutele de mii de familii din Ucraina, care fug din calea acestui conflict militar declanşat de preşedintele Federaţiei Ruse.

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"Românii, solidari cu poporul ucrainean"

De când a început războiul din Ucraina, România a oferit întregii lumi un exemplu extraordinar de solidaritate. Românii s-au mobilizat într-un mod exemplar şi i-au ajutat pe toţi cei care au trecut graniţele ţării noastre.

Mii de oameni şi-au oferit propriile case ucrainenilor. Zeci de mii de români au făcut donaţii în bani sau diverse produse necesare refugiaţilor. Mulţi oameni au fost şi încă mai sunt în punctele de trecere a frontierei şi îi întâmpină pe cei care sosesc cu mâncare caldă, pături, medicamente şi locuri în care să se odihnească. Alţii oferă transport gratuit pentru cetăţenii ucraineni, fie în alte oraşe din ţară, fie în alte state.

Este o mobilizare masivă a românilor, în special pe reţelele de socializare. Iar pe lângă ei, şi companiile au luat atitudine. Firme importante din România au derulat mai multe campanii pentru victimele războiului din Ucraina. Au început să strângă bani, mâncare, haine, medicamente, asta pentru se a-i ajuta pe oamenii din ţara vecină.

Şi diverse asociaţii sau ONG-uri s-au implicat. Spre exemplu, voluntarii de la Crucea Roşie le-au oferit ucrainenilor ceai cald, cafea, mâncare, produse igienice, pături, produse pentru copii în Vama Isaccea.

De asemenea, Organizaţia Salvaţi Copiii România a acordat asistenţă umanitară pentru peste 1.170 de copii refugiaţi din Ucraina, dar şi pentru peste o mie de adulţi. Iar Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism a ajutat peste 500 de refugiaţi din Ucraina să ajungă la familiile lor în ultima săptămână.

Şi statul s-a mobilizat. Poşta Română transportă gratuit ajutoare umanitare în Ucraina. De altfel, România a trimis deja echipamente medicale, medicamente, dar şi ambulanţe. În plus, s-a oferit şi ajutor militar în Ucraina, cum ar fi veste antiglonţ, căşti, muniţie şi echipamente militare.

România a cheltuit până acum peste 50 de milioane de lei, pentru a gestiona criza refugiaţilor din Ucraina. Urmează să fie trimise documentele de decontare, în acest sens. Au fost aprobate şi sumele care vor fi decontate pentru cazarea refugiaţilor, iar banii vor fi împărţiţi astfel - câte 50 lei/persoană/zi pentru refugiaţii din spaţiile statului şi câte 100 lei/persoană/zi pentru cei din alte spaţii.

S-au luat măsuri şi în ceea ce-i priveşte pe ucrainenii care rămân în România. Astfel, serviciile medicale vor fi garantate cetăţenilor ucraineni, iar persoanele cu dizabilităţi vor beneficia de protecţia de care au nevoie. De asemenea, copiii ucraineni vor putea urma cursuri în grădiniţe, şcoli, licee şi vor avea acelaşi drepturi ca elevii români, iar studenţii pot studia alături de colegii lor din România. În plus, refugiaţii ucraineni pot ocupa un loc de muncă pentru a se integra mai uşor.

Prin toate aceste lucruri, românii au demonstrat cât de mărinimoşi pot fi.

La finalul acestei declaraţii vreau să le mulţumesc tuturor celor care au făcut un gest, oricât de mic ar fi, pentru a-i ajuta pe fraţii noştri din Ucraina!

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD solicită solidaritate din partea Uniunii Europene faţă de statele membre afectate de conflictul din Ucraina"

PSD condamnă ferm şi categoric invadarea Ucrainei şi sprijină total orice acţiune naţională şi internaţională menită să reinstaureze normele de drept internaţional, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei. Prin urmare, PSD susţine aplicarea fermă şi imediată a sancţiunilor europene dispuse faţă de Federaţia Rusă.

PSD, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, este iniţiator al Declaraţiei Parlamentului României, care a condamnat invadarea Ucrainei şi a solicitat Guvernului şi preşedintelui României să susţină adoptarea unor sancţiuni "cu impact major" pentru actul "profund ilegal" săvârşit de Federaţia Rusă.

Vreau să scot în evidenţă implicarea şi efortul aleşilor locali ai PSD, din judeţele şi localităţile de graniţă. Au făcut tot ce era omeneşte posibil, nu doar la nivel instituţional, dar şi civic, atât prin resursele locale instituţionale puse la dispoziţie, cât şi prin implicarea şi comunicarea locurilor de cazare şi donaţiilor făcute de persoane fizice şi companii.

Cu toate acestea, problemele generate de războiul din Ucraina impun o coordonare naţională sub comanda Ministerului Afacerilor Interne şi a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Prin urmare, ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, şi Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, trebuie să ia măsuri urgente pentru creşterea capacităţii de preluare a fluxului de refugiaţi. Miniştrii PSD sunt gata să sprijine Ministerul Afacerilor Interne, dacă vor exista solicitări în acest sens.

Dacă afluxul de refugiaţi creşte masiv, este absolut necesară coordonarea şi mobilizarea resurselor la nivel naţional, dar şi activarea mecanismelor europene de protecţie şi sprijin. România, ca şi alte ţări din zona de frontieră cu Ucraina, care evident că vor suporta impactul valului de refugiaţi, trebuie să primească nu doar resurse europene pentru asistenţa umanitare necesară, dar şi fondurile necesare pentru compensarea pierderilor suferite.

PSD îşi exprimă compasiunea pentru populaţia Ucrainei afectată de război, sprijină instituţional şi dă un exemplu de implicare prin aleşii săi locali, a membrilor şi simpatizanţilor săi în acţiunile umanitare menite să uşureze soarta refugiaţilor ajunşi în România.

PSD consideră că România trebuie să fie solidară cu toate deciziile Uniunii Europene privind sancţionarea severă a Federaţiei Ruse pentru actul iresponsabil de agresiune militară împotriva Ucrainei.

În acelaşi timp, PSD consideră că Uniunea Europeană trebuie să manifeste solidaritate faţă de toate statele membre sunt afectate de aceste sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse şi în mod special faţă de ţările aflate la graniţa cu Ucraina, care sunt implicate în mod direct în gestionarea situaţiei refugiaţilor şi, conform estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, tinde să devină cea mai amplă criză umanitară de pe teritoriul european, după al Doilea Război Mondial.

Prin urmare, PSD solicită tuturor autorităţilor competente ale statului să iniţieze un dialog activ la nivelul Comisiei Europene, pentru activarea mecanismelor de sprijin existente şi pentru crearea unor mecanisme noi, inclusiv în sectorul energetic, pentru compensarea impactului negativ resimţit de statele membre din cauza războiului dintre Federaţia Rusă şi Ucraina.

PSD a utilizat toate canalele disponibile la nivel european, prin intermediul grupului propriu de europarlamentari social-democraţi sau la nivelul familiei politice europene, pentru operaţionalizarea unor mecanisme de sprijin financiar şi logistic dedicate statelor membre aflate în linia întâi în raport cu zona de conflict. În urma acestor acţiuni, Comisia Europeană a dat curs propunerii PSD privind crearea unui coridor umanitar pentru refugiaţii din Ucraina. PSD a reuşit să determine Comisia Europeană să intervină în mod direct în criza, în sensul sprijinirii României şi a celorlalte state de la graniţa cu Ucraina.

În urma demersului iniţiat de europarlamentarul PSD Victor Negrescu privind crearea unui coridor umanitar pentru refugiaţii din Ucraina, Comisia Europeană a aprobat, săptămâna trecută, activarea Directivei 2001/55/CE privind protecţia temporară acordată persoanelor strămutate.

Domnul Alexandru Popa:

"Războiul din Ucraina impune regândirea strategiei energetice a României"

În aceste momente tulburi, determinate de intervenţia militară a Rusiei lui Vladimir Putin în Ucraina, în contradicţie totală cu normele de drept internaţional, atenţia noastră trebuie să se îndrepte îndeosebi către drama poporului ucrainean, a românilor noştri de acolo, dar şi spre adoptarea acelor măsuri care să reducă la minim efectele războiului asupra întregii regiuni şi a ţării noastre în mod special.

Criza umanitară din Ucraina, sutele de mii de refugiaţi, printre care numeroşi copii despărţiţi de părinţii care au rămas să lupte pentru a-şi apăra ţara, casele bombardate de armata rusă - sunt lucruri aparent de neconceput pentru vremurile noastre, însă, iată, că încă mai sunt posibile atunci când vieţile oamenilor de rând nu reprezintă mai nimic pentru un lider cu minţile tulburi.

Pentru a gestiona această criză umanitară, este într-adevăr nevoie de efortul fiecăruia dintre noi, iar românii nu s-au dezminţit nici de data aceasta! Războiul este, fără îndoială, cea mai mare oroare pe care a cunoscut-o lumea de-a lungul timpului, iar cei vinovaţi de atrocităţile din Ucraina trebuie să răspundă cât mai curând posibil!

Din păcate, ţara noastră se află la graniţa acestui război ale cărui efecte nocive se vor răsfrânge nu doar asupra Ucrainei, ci şi asupra economiei ţărilor din întreaga regiune, inclusiv a economiei româneşti. Pentru a preîntâmpina o criză socio-economică majoră, cred că se impune să eliminăm de urgenţă dependenţa de gazul rusesc şi să compensăm, în ceea ce ne priveşte, necesarul de gaz importat din Rusia cu gaz românesc, prin dezvoltarea capacităţilor de extracţie ale României.

Politica energetică trebuie regândită, aşadar, pe termen lung, având ca obiectiv strategic asigurarea independenţei energetice a României. Pentru aceasta, trebuie să accelerăm modernizarea şi adaptarea legislaţiei româneşti în domeniu la cadrul în permanentă schimbare în care sectorul energetic funcţionează la nivel global. În acest context, este de lăudat angajamentul premierului Ciucă de a aduce în Parlament şi a adopta Legea offshore, pentru a debloca, astfel, investiţiile în Marea Neagră şi a trece la exploatarea gazelor în beneficiul românilor.

Am convingerea că Executivul României va rezolva rapid acest blocaj şi va asigura cadrul legislativ dorit atât de investitorii din industria de profil, cât şi de către consumatorii români. România nu mai poate rata această oportunitate uriaşă pe care o are, de a-şi securiza independenţa energetică şi de a deveni un jucător regional pe piaţa gazelor naturale.

Prin noi înşine pentru România!

Domnul Nicolae Roman:

"Redeşteptarea poporului român - aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică"

Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe sunt afişate informaţii referitoare la candidatura României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ca obiectiv Strategic al politicii externe române. Începând cu anul 2004, România, în mod repetat, şi-a depus candidatura pentru aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

În contextul actualei instabilităţi economice, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică se află în procesul de reformare internă, în scopul revizuirii rolului său global în promovarea dezvoltării sustenabile.

România prezintă un grad înalt de îndeplinire a criteriilor de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, având în vedere că toate drepturile şi obligaţiile României, care decurg din statutul de membru al UE, au respectat recomandările acestei organizaţii. În prezent, candidatura României se bucură de o apreciere generală favorabilă din partea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi a membrilor săi.

România, în calitate de stat candidat, trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să aibă o economie de piaţă şi o democraţie funcţională; să reprezinte o anumită dimensiune şi importanţă economică; să respecte principiul beneficiului reciproc; să respecte o serie de consideraţii globale privind asigurarea echilibrului geografic între membrii organizaţiei.

Menţionez o parte dintre avantajele pe care le poate prezenta eventuala aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - România ar aparţine unui club restrâns al economiilor dezvoltate şi ar avea un statut de economie de piaţă funcţională; România şi-ar putea îmbunătăţi imaginea, raportat la marile economii ale lumii, dar şi în relaţie cu statele din regiune; România ar putea avea acces la instrumentele şi centrele de decizie economică ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi, nu în ultimul rând, ar putea beneficia de asistenţă din partea membrilor acesteia în materie de politici publice, prin realizarea periodică a unor evaluări ale politicilor României în domenii specifice şi emiterea recomandărilor privind îmbunătăţirea acestora.

În opinia premierului Nicolae Ciucă, deschiderea negocierilor de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică constituie cel mai notabil rezultat al României, după aderarea la NATO şi UE.

În baza unui raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, publicat în data de 25 mai 2021, se constată că România îndeplineşte mai puţin de jumătate din elementele "Acţiunii 14 Standarde Minime".

În concluzie, cele mai importante aspecte ce necesită rezolvare urgentă, în vederea aderării României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, implică efortul Parlamentului României de a implementa reformele importante necesare, prin elaborarea unui set de acte normative care pot reprezenta un catalizator puternic în direcţia spre care ţinteşte ţara noastră.

Domnul George Şişcu:

"Solidaritatea noastră trebuie să continue. Nicio naţiune nu poate fi indiferentă la suferinţa unor oameni nevinovaţi!"

Peste un milion de ucraineni au fugit din calea războiului, iar o bună parte dintre ei au intrat deja în ţara noastră. Unii au rămas aici, fiind dezorientaţi şi speriaţi de ceea ce se întâmplă în ţara lor, dar cei mai mulţi au plecat către statele din vestul Europei, la rude şi prieteni.

Din nefericire, lucrurile nu par să se liniştească în Ucraina şi este de aşteptat ca valul refugiaţilor să rămână constant, dacă nu cumva chiar va creşte în perioada imediat următoare.

Este impresionantă solidaritatea românilor, iar ceea ce am văzut în ultimele 10 zile, inclusiv în vama Isaccea, este uimitor. Asistăm la un val extraordinar de omenie care ne umple tuturor inimile de bucurie.

Au venit şi primari din ţară la Tulcea cu ajutoare către refugiaţii din Ucraina, printre ei fiind şi Constantin Vacariu, edilul localităţii Arpaşu de Jos, judeţul Sibiu. El a ajuns în Dobrogea cu ajutoare donate de locuitorii comunei sale, dar şi de câţiva sponsori cu suflet mare.

De remarcat şi atitudinea manifestată de comunitatea ruşilor lipoveni. De altfel, atât ruşii lipoveni, cât şi ucrainenii din Tulcea au înţeles să trăiască în bună înţelegere pe aceste meleaguri binecuvântate, aşa cum o fac de 300 de ani. Ruşii lipoveni şi-au pus la dispoziţia refugiaţilor casele, pensiunile şi ajută la transportul acestora către destinaţiile dorite.

Această solidaritate trebuie să continue, pentru că încă nu vedem capătul drumului către pacea din regiune pe care o aşteptăm cu toţii atât de mult.

Este important să fim implicaţi, iar în săptămânile care vin să arătăm lumii întregi că ne dorim pacea, că îi ajutăm pe cei care se află în dificultate.

Am încredere că vom rămâne puternici şi uniţi, pentru că nicio naţiune nu poate rămâne indiferentă la suferinţa unor oameni nevinovaţi!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Principalele probleme de mediu cu care se confruntă România şi pentru care trebuie să găsim soluţii urgente!"

Principalele probleme de mediu cu care ţara noastră se confruntă sunt, din punctul meu de vedere, reciclarea, tăierea ilegală a pădurilor, dar şi poluarea aerului.

Să le luăm pe rând.

Vorbim în primul rând despre reciclare. Sectorul deşeurilor reprezintă, după părerea mea, cea mai mare vulnerabilitate a României, la acest moment.

Cadrul instituţional neadaptat contribuie, de asemenea, la rata de reciclare foarte scăzută. În afară de lipsurile din infrastructură, există, de asemenea, o lipsă de cooperare între entităţile publice şi private responsabile cu colectarea deşeurilor de ambalaje din surse municipale, în principal gospodării.

Toate aceste lucruri cad în sarcina Guvernului, dar şi a Parlamentului care trebuie să îmbunătăţească legislaţia, astfel încât să asigurăm un sistem al managementului deşeurilor sustenabil şi conform cerinţelor europene.

Sigur, aceste măsuri reprezintă doar începutul corectării ambiguităţilor din piaţă.

Procesul de colectare selectivă a deşeurilor nu este implementat suficient. Nu au fost adoptate suficiente stimulente pentru direcţionarea deşeurilor către reciclare. România reciclează doar 14% din deşeuri, iar rata de eliminare a deşeurilor prin depozitare finală la rampele ecologice este de 69%, printre cele mai ridicate din Europa. Schemele privind răspunderea extinsă a producătorului în ceea ce priveşte ambalajele nu sunt eficiente şi nu au capacitatea de a acoperi costurile colectării selective.

Nu există o infrastructură de susţinere a colectării selective, ceea ce îngreunează implicarea cetăţenilor în acest proces.

Care sunt soluţiile pe termen scurt, mediu şi lung pe care le văd?

În primul rând, pentru creşterea volumului de reciclare şi valorificare a deşeurilor, există un cumul de trei factori care şi-au demonstrat în timp eficacitatea în ţări europene cu rate de reciclare de peste 65%, de exemplu Austria sau Belgia, şi anume, suprataxarea deşeurilor depozitate la groapa de gunoi, responsabilizarea producătorilor şi educarea populaţiei.

Pentru a se atinge neutralitatea climatică până în 2050, pentru a ne conserva mediul natural şi pentru a ne consolida competitivitatea economică, avem nevoie de o economie pe deplin circulară.

Astăzi, economia noastră este încă în cea mai mare parte lineară şi doar 12% din materialele şi resursele secundare sunt reintegrate în economie. Numeroase produse se strică prea uşor, nu pot fi refolosite, reparate sau reciclate sau sunt produse doar pentru o singură utilizare. Există un potenţial uriaş care poate fi exploatat atât pentru întreprinderi, cât şi pentru consumatori.

A doua problemă de mediu importantă cu care ne confruntăm se referă la tăierile ilegale de păduri. Aceasta este o problemă de siguranţă naţională, pentru rezolvarea căreia trebuie acţionat pe mai multe fronturi. Fac pe această cale o invitaţie către toţi cetăţenii români să se implice în procesul de protejare şi recuperare a pădurilor.

Tăierea ilegală a pădurilor a fost un subiect prezent în mod constant în mesajele venite din partea românilor. Este o problemă care vine din timp şi care necesită atât soluţii imediate pentru a ţine sub control procesul, dar şi soluţii pe termen mai lung pentru a eradica fenomenul tăierilor ilegale.

Din momentul în care PNL a preluat guvernarea, am adoptat mai multe măsuri de ordin legislativ pentru controlul tăierilor ilegale de păduri. Dar lupta cu tăierile ilegale are nevoie de măsuri şi pedepse aspre. Sper ca în Parlament să reuşim promovarea legilor care ne apără pădurea.

O altă problemă importantă cu care se confruntă ţara noastră în materie de mediu este poluarea aerului cauzată din diverse lucruri, precum arderi ale deşeurilor. Poluarea aerului provine din cele trei, patru surse importante - transport, mobilitate, poluare industrială şi poluarea prin încălzire rezidenţială, în anumite perioade.

Cu siguranţă sunt zone din ţară, precum Bucureştiul, care se confruntă şi cu o altă problemă, din cauza acelor arderi ilegale de deşeuri care creează foarte multe probleme.

Gestionarea traficului este o provocare uriaşă pentru mai multe zone din ţară. Aici, noi putem asigura prin ministerele de resort, Ministerul Dezvoltării de exemplu, soluţii multiple şi finanţări multiple pentru primării pentru gestionarea inteligentă a traficului.

Totodată, trebuie să începem să încurajăm transportul alternativ, cel hibrid sau electric.

În cazul arderilor ilegale de deşeuri, aici lucrurile sunt cât se poate de simple - mai multe controale şi sancţiuni mai aspre pentru cei care sunt vinovaţi. Altă soluţie pentru a descuraja pe termen scurt acest fenomen nu există.

Dacă vom reuşi să venim cu soluţii pe aceste direcţii, atunci sunt convins că viaţa noastră, sănătatea şi aerul pe care îl respirăm vor fi mai bune.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"România este un pilon de rezistenţă în cadrul NATO şi al crizei refugiaţilor ucraineni"

Situaţia din ultimele zile ne-a pus la încercare capacitatea de a răspunde eficient la provocările cu care se confruntă ţara noastră. Războiul din Ucraina şi criza refugiaţilor au determinat nevoia de adaptare rapidă la incertitudinea cu care ne confruntăm zi de zi.

Astfel, preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat necesitatea creşterii cheltuielilor în domeniul apărării, de la 2% din PIB la 2,5%. România şi-a respectat mereu angajamentele şi promisiunile faţă de aliaţii săi din NATO, alocând 2% din PIB pentru domeniul apărării, până în prezent. Însă degradarea situaţiei din ţara vecină impune o creştere bugetară, pentru a putea să fim pregătiţi corespunzător, alături de partenerii noştri din NATO. România are capacitatea financiară de a susţine această creştere semnificativă a bugetului apărării în anii care vin, în condiţiile în care fondurile consistente din PNRR, corect folosite, scad presiunea de pe bugetul public. De aceea, este esenţială implementarea la timp a PNRR de către toate ministerele, pentru a crea astfel spaţiul bugetar menit să consolideze capacitatea de apărare. Mai mult, Guvernul României a eliminat taxele pentru avioanele militare NATO care tranzitează spaţiul aerian românesc. Mai multe ţări trimit în România soldaţi pentru apărarea flancului estic.

În ceea ce priveşte implicarea României în criza umanitară generată de acest război, pe teritoriul ţării noastre au intrat deja peste 260.000 de cetăţeni ucraineni. Ministerele responsabile au discutat deja măsurile necesare pentru a acorda atenţia cuvenită tuturor persoanelor care fug din calea războiului, măsuri ce vor presupune coordonarea dintre guvern şi autorităţile locale, precum şi legătura cu ambasada Ucrainei la Bucureşti pentru a asigura evidenţa minorilor, dar şi a cetăţenilor ucraineni care rămân aici. Opinia publică internaţională descoperă şi apreciază în aceste zile disponibilitatea, empatia şi solidaritatea României, dovedite atât la nivel instituţional, cât şi la nivelul societăţii, al oamenilor simpli.

La discuţiile de zilele trecute cu preşedintele SUA şi cu ceilalţi lideri aliaţi care susţin Ucraina în faţa invaziei ruse, preşedintele Klaus Iohannis a propus ca România să devină centrul de distribuţie a asistenţei umanitare pentru Ucraina, în condiţiile în care, între statele NATO şi UE, România are cea mai lungă frontieră cu Ucraina - 649 de kilometri.

Gândul meu se îndreaptă către toţi cei afectaţi de acest conflict, iar speranţa pe care o port este că pacea îşi va reintra în drepturi în cel mai scurt timp posibil!

Domnul Daniel Tudorache:

După 13 zile de bombardamente masive în Ucraina, cu sute de morţi şi răniţi civili şi peste 1,5 milioane de oameni care au fugit din Ucraina căutând refugiu în străinătate, a treia rundă de negocieri a eşuat.

În urma negocierilor, după cea de-a treia rundă, negociatorul ucrainean, Mihailo Podoliak, a transmis prin intermediul Twitter: "Mici paşi pozitivi pentru îmbunătăţirea logisticii coridoarelor umanitare. Situaţia generală nu s-a îmbunătăţit".

Ucraina negociază cu sabia deasupra capului, bombardamentele continuă şi au fost chiar intensificate, iar forţele de invazie par că pregătesc un asalt asupra Kievului, deşi capitala Ucrainei este în continuare sub controlul armatei ucrainene, la fel şi Harkov, al doilea cel mai mare oraş al tării.

În opinia mea, ţinând cont că Ucraina negociază cu adversarul în timp ce catastrofa de pe teritoriul său continuă să se producă, pentru a preîntâmpina escaladarea conflictului ruso-ucrainean, suportul pe care ar trebui să îl ofere SUA, NATO şi UE este cel diplomatic. Sprijinirea cu arme şi muniţie a oricărei părţi aflate în acest conflict nu va aduce pacea.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Astăzi o instituţie, iar mâine întreg sectorul cultural"

Într-un context în care cuvântul de ordine pare a fi "distrugerea", atât pe plan intern, cât şi extern, veştile rele nu încetează să apară. Încă o dată, pentru a nu ştiu câta oară în ultimii doi ani, sectorul cultural independent trage un semnal de alarmă, care anunţă tot mai răspicat iminenţa unui colaps generalizat. Încă o instituţie culturală din sectorul independent îşi închide definitiv porţile, după o luptă îndelungată pentru subzistenţă. Recent, Fabrica de Pensule - o organizaţie neguvernamentală şi nonprofit din Cluj-Napoca, activă în zona artei contemporane, şi-a anunţat decizia de închidere definitivă a proiectului, după 13 ani de activitate, după 13 ani de expoziţii, reprezentaţii ale spectacolelor de teatru şi dans contemporan, dezbateri, ateliere, proiecţii de film, concerte şi alte evenimente culturale.

O astfel de veste ar putea trece cu uşurinţă neobservată în contextul actual de criză, însă închiderea Fabricii de Pensule este ea însăşi simptomul unei crize care s-a acutizat în ultimii doi ani de pandemie. În ciuda faptului că sectorul cultural independent nu se afla într-o situaţie înfloritoare nici înaintea declanşării crizei sanitare, se bucura totuşi de "şansa" de a-şi câştiga existenţa. Dar instituţiile culturale au fost primele care s-au închis odată cu venirea pandemiei şi ultimele care s-au deschis odată cu ameliorarea situaţiei epidemiologice. Artiştii independenţi au fost, paradoxal, ultimii la care guvernarea liberală s-a gândit în vremuri de răstrişte, dar primii care au avut de suferit de pe urma măsurilor hazardate ale unei guvernări aculturale.

Ultima măsură concretă pentru sprijinirea acestui sector a fost luată în 2015, în timpul mandatului meu de ministru al culturii, conform căreia 2% din câştigurile Loteriei Române merg către Administraţia Fondului Cultural Naţional. De atunci, însă, pare că măsurile fie au fost luate în detrimentul sectorului cultural, fie au lipsit cu desăvârşire în momente cheie ale existenţei acestui sector. Doar anul trecut am asistat la un festival al subfinanţărilor, în care bugetele festivalurilor de film TIFF şi Astra de la Sibiu au fost tăiate cu până la 65%, bugetul de proiecte al Muzeului Naţional al Literaturii Române a fost şi el diminuat cu 74%, iar pentru a încheia simetric festivalul măsurilor cinice, să nu uităm că, începând cu anul acesta, Festivalul Internaţional "George Enescu" a rămas fără director executiv şi, implicit, fără garanţia unei ediţii viitoare şi a unui destin.

Astăzi, sectorul cultural face încă un pas spre colaps. Fabrica de Pensule îşi încheie activitatea şi, odată cu ea, zeci de artişti şi de agenţi culturali sunt scoşi în afara sferei de activitate şi lăsaţi să se descurce într-o infrastructură legislativă care nici măcar nu i-a luat în calcul.

De Fabrica de Pensule se leagă numele unor artişti mari, semnificativi pentru cultura şi arta contemporană românească. Pictorul Adrian Ghenie, de pildă, este unul dintre fondatorii Fabricii de Pensule. Lucrările sale sunt prezente în unele dintre cele mai importante muzee, galerii şi colecţii private din lume - Centrul Pompidou (Paris), SFMOMA (San Francisco), Muzeul Hammer şi Muzeul de Artă Contemporană din Los Angeles. De asemenea, Adrian Ghenie a reprezentat România la Bienala de la Veneţia, din 2015, când expoziţia sa a fost considerată una dintre cele mai bune din cadrul Bienalei, de către presa internaţională. Însă acesta este doar un exemplu care înnobilează existenţa şi activitatea Fabricii de Pensule, care a oferit ocazia, de-a lungul timpului, mai multor artişti, de a-şi desfăşura activitatea şi de a-şi promova munca într-un cadru tot mai rar întâlnit astăzi în lumea culturală a artei independente.

Sper că nu ni se va spune iarăşi platitudinea "Când armele vorbesc, muzele tac!" La noi muzele tac tot timpul, fie că este pace, fie că este război. Nu este vorba doar despre finanţare, care este importantă, desigur, ci şi de sau mai ales de statutul culturii în societatea noastră. Despre asta trebuie să discutăm serios. Dar se pare că la noi niciodată nu este momentul potrivit pentru asta. Şi vom deconta această lipsă de interes.

Trebuie să ieşim din această criză a gândirii şi să decidem ce este important pentru viitorul nostru, ca naţiune!

Domnul Mihai Weber:

"Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, coordonatorul Green Deal, recunoaşte că a fost o greşeală când s-a impus renunţarea la cărbune!"

În contextul războiului din Ucraina şi în contextul crizei energetice, Europa a înţeles, în fine, ce înseamnă să fii dependent de resurse din Rusia.

După ce PSD a solicitat inutil, de nenumărate ori, ca termenul stabilit pentru renunţarea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune să fie prelungit, iată că vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, vine şi recunoaşte că a fost o greşeală atunci când s-au impus termene atât de scurte pentru renunţarea la producerea energiei pe bază de cărbune.

Prin urmare, este momentul ca România să renegocieze rapid prelungirea termenelor de eliminare a surselor de producere de energie pe bază de cărbune, în speranţa că, dacă partenerii din Uniunea Europeană au înţeles acest lucru, politicienilor români care au militat în ultimii ani pentru închiderea termocentralelor şi exploatărilor de cărbune, le va fi şi mai uşor să înţeleagă că au greşit şi că este momentul să creăm împreună acel mix energetic de care România are atâta nevoie pentru a-şi asigura independenţa energetică.

Nu mai este vreme pentru orgolii, nici timp pentru a ne pune cenuşă în cap. Trebuie ca toată clasa politică să colaboreze pentru a realiza securitatea energetică a României! Este nevoie de înţelepciune şi determinare pentru a acţiona, de această dată, în interesul României, în interesul poporului român!

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Protejarea mediului şi investiţiile în energie verde sunt în continuare suspendate"

În cadrul declaraţiei mele de astăzi, vreau să aduc în discuţie o situaţie care mi-a fost semnalată în cadrul audienţelor de la cabinetul parlamentar de foarte mulţi cetăţeni interesaţi de posibilitatea accesării

unor programe care să le ofere posibilitatea de a crea energie verde şi de a-şi transforma gospodăriile din gospodării consumatoare de energie, în gospodării producătoare.

Trebuie să recunoaştem că apetitul românilor pentru programele de mediu a crescut substanţial în ultimii ani, în mod cert, datorită implementării şi extinderii Programelor "Rabla" Clasic şi Plus, Programul Rabla pentru tractoare sau pentru electrocasnice.

Programul "Casa Verde", care urma să asigure cofinanţare pentru aplicanţi, în vederea instalării panourilor fotovoltaice pe acoperişurile caselor, a fost anunţat de către Ministerul Mediului şi de către Administraţia Fondului pentru Mediu, la sfârşitul anului trecut.

Având în vedere că românii au îmbrăţişat şi au înţeles pe deplin responsabilitatea implementării unor soluţii care să reducă poluarea la nivel naţional, dar care să crească producţia de energie şi care să genereze o oarecare independenţă energetică faţă de sistemul la care majoritatea sunt acum branşaţi, aceştia au urmărit cu real interes dezvoltarea acestui program, implementarea şi deschiderea perioadei de depunere a dosarelor de finanţare.

Deşi lansarea programului a avut loc abia spre sfârşitul anului 2021, numărul solicitărilor a fost covârşitor. Acest lucru denotă faptul că cetăţenii sunt pregătiţi să susţină viziunea europeană de a se dezvolta o infrastructură locală de energie verde şi, mai important de atât, aceştia sunt să şi acţioneze în acest sens.

Problema semnalată de românii care mi-au trecut pragul cabinetului parlamentar provine din faptul că, în aceeaşi zi în care a fost anunţată lansarea programului, acesta a fost suspendat de către Administraţia Fondului de Mediu, sub pretextul unor defecţiuni ale aplicaţiei informatice care deservea acest program guvernamental.

Mai mult decât atât, toate aplicaţiile care fuseseră iniţial înregistrate au fost anulate, fără a se comunica o dată ulterioară privind reluarea procesului, iar această situaţie trenează deja de 3 luni de zile.

Stimate domnule ministru,

Vă solicit să remediaţi problemele în cel mai scurt timp şi să reluaţi procedurile de înregistrare a solicitărilor privind finanţarea Programului "Casa Verde"! Românii îşi doresc să investească în energie regenerabilă şi să atingă independenţa energetică, haideţi să nu îi dezamăgim!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 328 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 120.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între orele 10.00 şi 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între orele 11.00 -11.30 - pauză; 11.30 - vot final. La încheierea şedinţei de vot final, şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Vă rog, domnule Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În primul rând, la mulţi ani, doamnelor şi domnişoarelor colege, la mulţi ani, doamnelor şi domnişoarelor din toată România!

Legat de ordinea de zi, o să vă rugăm să supuneţi la vot retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a punctului 14, Pl-x 614/2021 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011). Este un proiect legat de educaţia în mediile defavorizate, în care, ieri, în Comisia pentru învăţământ, s-a strecurat un amendament buclucaş care amnistiază plagiatorii de dinainte de 2011. Este un proiect iniţiat de mai mulţi domni şi doamne deputaţi de la PNL, de la PSD, de la minorităţi, de la UDMR, este un proiect al cărui iniţiator este chiar domnul Marcel Ciolacu şi cred că nu vrea să rămână în istorie ca cel care a amnistiat plagiatele de dinainte de 2011.

Deci vă rog să fiţi de acord să-l retrimitem la comisie pentru a reîntoarce acest proiect la obiectul de reglementare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să repetaţi Pl-x-ul, domnule deputat!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Pl-x 614/2021, punctul 14 de pe ordinea de zi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu aveţi consens, înţeleg? OK.

Supun votului retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Vot, vă rog.

Cu 64 de voturi pentru, 29 contra şi 17 abţineri, propunerea a fost adoptată. (Aplauze.)

Se întoarce la comisie pentru două săptămâni.

Vă rog, domnule Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PNL s-a abţinut în acest caz nu pentru a da apă la moară unor colegi care folosesc un termen, iar apoi dau bir cu fugiţii. Chiar subsemnatul a fost ţinta unui atac din partea aceloraşi colegi.

Între timp am început o acţiune în instanţă cu preşedintele dumneavoastră. Iar cum credeţi că se apără preşedintele dumneavoastră în instanţă? În instanţă, preşedintele dumneavoastră care spune: "Jos imunitatea parlamentară!" susţine: "Domnule, eu beneficiez de imunitate parlamentară!". (Râsete.)

Cum se mai apără preşedintele dumneavoastră, deşi nu este parlamentar român şi nu l-am văzut niciodată la rubrica de declaraţii politice? Preşedintele dumneavoastră se apără susţinând că a fost o declaraţie politică.

Cum credeţi că se mai apără preşedintele dumneavoastră în instanţă? Spunând că politicienii pot spune orice fără să răspundă în faţa legii.

Stimaţi colegi,

Eu vă sugerez să fiţi mai atenţi când vă jucaţi de a da verdicte. În România, aceste verdicte le dau comisiile conform legii, nu dumneavoastră, iar pe viitor vă sugerez să fiţi foarte atenţi, pentru că, la rândul dumneavoastră, puteţi fi victime ale discursului politic.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Stelian-Cristian.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi să anunţ în plenul Camerei Deputaţilor depunerea, în conformitate cu art. 189 şi cu art. 190 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a moţiunii simple "Din nou cu tancul peste Justiţie - ministru Cătălin Predoiu".

Mulţumesc.

Vă voi înmâna documentele.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Dacă mai sunt intervenţii?

Dacă nu, intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

Prezentarea de către domnul deputat Dan Tanasă, preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, a unui mesaj cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ziua Internaţională a Femeii este sărbătorită la data de 8 Martie pentru a marca atât realizările sociale şi politice ale femeilor, cât şi discriminarea şi violenţa la adresa acestora.

Dar, pentru că există un "dar", 8 Martie s-a impus ca Zi Internaţională a Femeii sub influenţa socialismului internaţionalist. În statele foste comuniste, această sărbătoare încă e percepută ca "o moştenire" a comunismului, deoarece în acei ani ea a fost folosită în scop propagandistic. Aici, femeia, cu mândrie proletară, era scoasă din familie şi aproape forţată să se "integreze în câmpul muncii", în timp ce propagandiştii de partid se străduiau să arate că numai în socialism femeia era apreciată la adevărata ei valoare. Pentru comunişti, 8 Martie era ziua unui anumit tip de femeie - femeia revoluţionară.

Astăzi, tot mai mulţi dintre noi înţelegem că femeia nu înseamnă numai loc de muncă, dimpotrivă, înseamnă redescoperirea marilor valori perene ale stabilităţii şi subtilităţii omeneşti care se asigură în cadrul familiei, aceasta din urmă având în centru copilul, mai precis mama şi copilul, esenţa a ceea ce numim comunitate morală. Mama şi copilul sunt aproape criminal uitaţi astăzi. Nu întâmplător societatea este în derivă, iar nucleul ei moral este slăbit.

Ziua femeii este, deci, şi ziua mamei, al cărei model, prin excelenţă, să nu uităm, este Fecioara Maria, care ne alină pe toţi. Pentru că, iată, mult înainte de sărbătoarea adusă de socialismul internaţionalist, omenirea creştină se bucura de Buna Vestire, pe 25 martie. Aceasta este sărbătoarea originară a femeii, mai precis a tuturor celor care ne-au dat nu numai viaţă, dar şi chip. Da, Ziua Internaţională a Femeii este o sărbătoare a femeii muncitoare, dar să nu uităm de Buna Vestire, Ziua creştină a femeii milostive, pentru care îndatoririle înseamnă originea însăşi a vieţii.

Uitându-mă la statisticile realizate de către Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, nu pot să nu remarc câteva lucruri total îngrijorătoare pentru vremurile pe care le trăim. La absolut toate categoriile analizate - loviri sau alte violenţe, viol, agresiune sexuală, acte sexuale cu minori, omoruri, tentative de omor - majoritatea victimelor sunt femei din mediul rural. Mai mult decât atât, cazurile de viol, agresiune sexuală şi acte sexuale asupra minorelor au crescut cu 30% în perioada 2019 - 2020, iar cel mai îngrijorător lucru este faptul că, din totalul ordinelor de protecţie în sprijinul femeilor, peste 30% au fost încălcate. Statul, astăzi, nu numai că se aşază pe sine în afara marilor valori ale familiei, deci ale feminităţii şi maternităţii, dar nici nu e capabil să gestioneze violenţa la adresa acestora. Din acest punct de vedere, statul de astăzi este şi mai puţin prietenos cu femeia decât statul comunist.

Fac un apel către toate instituţiile implicate ca dincolo de toate aparentele obstacole birocratice să urgenteze implementarea şi aplicarea legii supravegherii electronice. Necesitatea aplicării unor măsuri cu efect imediat este dată de lipsa unei adevărate strategii de educaţie naţională care să aibă în centrul ei intensificarea dialogului, iar scopul educaţiei ar deveni astfel nimic altceva decât crearea condiţiilor şi posibilităţilor de comuniune sufletească între oameni. Totodată, se impun măsuri urgente şi reale, nu propagandistice, de susţinere a femeii la locul de muncă şi în familie, aşa încât unicitatea ei, aceea de a da viaţă, de a fi principal educator, să fie protejată aşa cum se cuvine.

La mulţi ani tuturor femeilor din România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a decesului domnului deputat Corneliu Olar; PHCD 16/2022.

Pe ordinea de zi avem Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a decesului domnului deputat Corneliu Olar, în data de 14 februarie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 240 din Regulament, proiectul de hotărâre a fost întocmit de Comisia juridică.

Comisia juridică, vă rog, pentru prezentarea proiectului.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Nicuşor Halici; PHCD 17/2022.

Pe ordinea de zi avem Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Nicuşor Halici.

Potrivit prevederilor statutare şi regulamentare, întreb dacă domnul deputat este prezent? Nu este.

Luăm act de demisia din calitatea de deputat începând cu data de 1 martie 2022.

Avem raportul? Nu.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu.

Articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006; PL-x 562/2020 şi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006; PL-x 775/2011.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Domnul Vulpescu.

Vă rog.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care l-am iniţiat va contribui la optimizarea protejării şi promovării culturii şi identităţii naţionale, pe de o parte prin clarificarea atribuţiilor şi obligaţiilor ce revin instituţiilor publice în materie de protejare a monumentelor de for public şi de instituire a unui regim de protecţie mai bun, iar pe de altă parte prin protejarea şi cultivarea memoriei naţionale.

Trăim ceea ce pare a fi un paradox - în era informaţională suntem tot mai dezinformaţi -, motiv pentru care este cu atât mai important să nu uităm cine suntem. Însă nu doar oamenii, ci şi locurile au memorie, iar în ultimii ani dezvoltarea imobiliară haotică a făcut ca aceasta să fie ştearsă cu buldozerele.

În unele situaţii încă putem interveni, pentru multe însă este prea târziu.

Concret, modificările legislative pe care le propunem ne vor permite amplasarea de plăci comemorative dedicate unor mari personalităţi sau evenimente în locuri legate de acestea, inclusiv pe imobilele nou construite.

Aceste plăci vor afişa un cod QR, care, odată scanat, va redirecţiona utilizatorul către o pagină de Internet administrată de Ministerul Culturii, de unde va afla mai multe informaţii despre personalitatea sau evenimentul respectiv.

Le vom oferi astfel tinerelor generaţii, aşa-numiţilor nativi digitali, posibilitatea de a accesa istoria naţională într-un mod pe care ei îl consideră firesc, combinând realul cu digitalul, şi poate astfel îi vom face să fie mai conştienţi cu privire la moştenirea lor istorică şi culturală. Însă o astfel de măsură nu se adresează exclusiv tinerilor născuţi în era digitală, ci este, înainte de toate, o modalitate de a facilita accesul la informaţiile istorice legate de un anumit loc sau monument şi totodată este o măsură menită să stimuleze conştientizarea valorilor naţionale, a căror istorie a rămas prinsă în zidurile monumentelor de for public.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota în favoarea acestui proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Iulian Bulai, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006.

S-au primit avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, de la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, avizul negativ de la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi avizul favorabil de la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Au fost două iniţiative legislative, pe una am adoptat-o cu raport favorabil, pe una am respins-o, nemaiavând sens, în sensul conţinutului.

A fost o dezbatere bună care a dus la o decizie unanimă a Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace mass-media.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Domnul Szabó Ödön?

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dezbatem practic două legi: o iniţiativă a Guvernului din 2011 şi o iniţiativă care a fost depusă mai târziu, anul trecut, de colegul nostru, domnul Vulpescu. Una se propune a fi respinsă, cealaltă a fi adoptată.

Cele două iniţiative legislative practic mergeau pe propuneri similare. În ultima perioadă, în cele circa trei luni de la discuţia din plen, când a fost retrimisă comisiei, am reuşit să căutăm şi să găsim o soluţie pentru adoptarea acestei legi, care să-i ajute atât pe cei care deţin acest patrimoniu, pe cei care creează acest patrimoniu, cât şi pe cei care trebuie să gestioneze acest patrimoniu comun.

Administraţiile publice locale faţă de varianta iniţială nu vor trebui să vină cu toate avizele la Bucureşti, vor ajunge să depună documentaţiile la centrele zonale, deci practic nu punem pe drumuri administraţiile publice locale.

Şi a doua chestiune importantă, că acele bunuri care au fost realizate de către artişti, în perioada următoare, şi sunt în patrimoniul public, în tabere de creaţie, şi aşa mai departe, vor putea să intre în patrimoniul public al autorităţilor administraţiei publice locale, pe baza acestei legi.

Mulţumesc domnului Vulpescu pentru deschidere şi domnului Bulai, preşedintele comisiei, pentru răbdarea cu care a acceptat să avem aceste discuţii şi sper să se adopte astăzi cu amendamentele admise în comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul AUR.

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă bucur foarte mult că luăm o decizie în ceea ce priveşte monumentele, în ceea ce priveşte istoria noastră, a românilor. Mă bucur foarte mult că se poate face un pas înainte în ceea ce priveşte istoria noastră, a românilor.

Vreau să vă spun un lucru, că la Târgu Neamţ, zilele trecute, săptămânile trecute s-a luat o decizie de demolare a biroului în care a activat Kogălniceanu.

Aş vrea să vă amintesc că în judeţul Neamţ sunt foarte multe monumente istorice care ar trebui să fie reconstruite, să fie reamenajate şi să se dea bani pentru asta, însă nu ştim exact cine ar trebui să se ocupe ca ele să rămână în viaţă şi să ne amintească de istoria noastră.

Vreau să vă spun că îmi doresc foarte mult să se întâmple ceva cu fostul cazinou din Comuna Bălţăteşti.

Mai avem Biserica "Buna Vestire", din Mănăstirea Bisericani, Conacul Krupenski, casa entomologului Aristide Caradja.

Mai avem Cetatea Nouă a Romanului, Palatul Cnejilor.

Poate reuşim să facem ceva cu ele, prin toate propunerile legislative prin care ne dorim ca aceste monumente să rămână istorie a românilor.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Bulai Iulian?

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt nevoit să fac nişte clarificări care sper să compenseze buna intenţie a colegilor, şi în special a doamnei care a vorbit înainte.

Nu este vorba despre monumente istorice, stimată doamnă, este vorba despre monumente de for public, adică artă în spaţiul public, care pot fi şi monumente istorice, dacă se încadrează în această categorie.

Dar vorbim despre artă contemporană, vorbim despre elemente care reprezintă un interes în spaţiul public şi se încadrează în această definiţie legislativă, de monument de for public. Cu alte cuvinte, artă publică în spaţiul public.

Acestea fiind spuse, da, pot să se includă şi elemente de monument istoric, în rândul acestei categorii.

Monumentele istorice au fost privilegiate având parte până acum de un afişaj corespunzător. Nu acelaşi lucru s-a aplicat şi monumentelor de for public.

De aceea, am salutat această iniţiativă a colegului Vulpescu, m-am bucurat că a fost o discuţie, o negociere bună, împreună cu colegul Szabó Ödön, şi s-a ajuns la un compromis care descentralizează decizia şi care dă putere autorităţilor locale de a decide şi de a aviza afişaj corespunzător pentru monumente de for public. Ar fi fost nedrept ca instituţii centrale din Bucureşti să decidă pentru toată ţara. De aceea, mă bucur de acest lucru.

Mai mult, această modificare legislativă vine şi cu amenzi ridicate pentru proprietarii de monumente de for public care nu le îngrijesc corespunzător.

Pragul minim se menţine la 5.000 de lei. Se măreşte pragul maxim de amendă la 15.000 de lei. Şi pentru acest lucru a existat un consens.

De astăzi înainte, sau de când se va aplica legea, sper eu ca cei de la INP şi cei de la minister să acţioneze cât mai repede. Aşa cum vedem pe fiecare clădire monument istoric un afişaj corespunzător, vom avea şi pe monumente de for public.

De aceea, felicitări pentru acest consens, felicitări domnului Vulpescu şi domnului Szabó Ödön pentru forma în care această lege a fost dezbătută şi votată în comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Mitrea.

Scurt, vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Vreau doar să-i dau un drept la replică domnului Bulai.

Atunci cred că ar fi necesar, domnule Bulai, să extindem tot ce înseamnă apărarea culturii şi să mergem şi pe celelalte monumente care sunt lăsate în paragină şi distruse.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Bulai, nu mai generaţi un drept la replică şi dumneavoastră!

Mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Repet a doua oară. Monumentele istorice au acest afişaj, îl vedeţi. Sunt în culoarea albă şi maro. Aici vorbim despre altceva - monumente de for public.

Mă bucur că aţi înţeles. Dacă n-aţi înţeles, vă explic şi în privat.

Dar în faţa tuturor vă explic că e vorba despre monumente de for public, nu monumente istorice, adică edificii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Pambuccian Varujan, din online.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

N-aş fi vrut să intervin.

Sigur, toate lucrurile acestea sunt clare, vorbim despre afişaj, numai că doamna Mitrea a ridicat o problemă extraordinar de gravă şi după părerea mea ea trebuie semnalată ca atare în Parlamentul României.

Să distrugi o locaţie în care şi-a desfăşurat activitatea Kogălniceanu şi să laşi lucrul ăsta să se întâmple, aşa cum am lăsat multe lucruri să se întâmple, la modul ăsta, începe să semene a cretinism naţional.

Cred că trebuie să luăm măsuri foarte serioase şi vă propun, stimaţi colegi, toţi colegii care doresc să aibă o iniţiativă în această direcţie, să avem o iniţiativă legislativă şi să oprim această barbarie la adresa respectului de sine, până la urmă.

Uitaţi-vă la marea naţiune americană, care reuşeşte să pună în valoare orice lucru cât de mărunt pe care îl au.

Noi nu avem atât de multe lucruri de pus în valoare, dar măcar acestea care au mai rămas şi pe care le avem să nu le lăsăm pradă distrugerii.

Sigur, discuţia nu are legătură cu subiectul acestui proiect de lege, dar faptul că ea a fost provocată în plen este un lucru, după părerea mea, pozitiv şi pentru care trebuie urgent să facem ceva.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 până la art. 10, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege PL-x 562/2020 rămâne la votul final cu propunere de adoptare, iar Proiectul de Lege PL-x 775/2011 rămâne la votul final cu propunere de respingere.

10. Proiectul de Lege privind căutarea persoanelor dispărute; PL-x 600/2021; procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Vă rog.

Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Adrian Voican, sunt secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

În primul rând, vă rog să îmi permiteţi ca în numele conducerii Ministerului Afacerilor Interne, cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii, să urăm tuturor doamnelor şi domnişoarelor, la mulţi ani, multă sănătate şi fericire!

Proiectul de act normativ supus dezbaterii reglementează stabilirea cadrului organizatoric şi a procedurilor specifice activităţii de căutare a persoanelor dispărute. Astfel, proiectul vizează în principal: constituirea de structuri specializate pentru căutarea persoanelor dispărute, în cadrul Poliţiei Române; stabilirea obligaţiei oricărei unităţi de poliţie de a primi sesizări privind dispariţia unor persoane, dar şi de a se sesiza din oficiu cu privire la dispariţia unei persoane, în situaţiile în care informaţiile primite nu pot fi înregistrate ca sesizări; stabilirea unui mecanism simplu de aderare a persoanelor fizice sau juridice la activităţile de găsire a persoanelor dispărute.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind căutarea persoanelor dispărute, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia juridică sau Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului?

Vă rog.

Vă rog să propuneţi şi timpul pentru dezbatere, doamnă deputat.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, împreună cu Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu Proiectul de Lege privind căutarea persoanelor dispărute.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului organizatoric, a procedurilor administrative, metodelor şi evidenţelor specifice activităţii de căutare a persoanelor dispărute.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind căutarea persoanelor dispărute, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnule preşedinte, propun timp de dezbatere - 3 minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timp de dezbatere - 3 minute.

Vot!

Cu 152 de voturi pentru, adoptat.

Dacă din partea grupurilor sunt intervenţii?

Domnul Salan, vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aşa cum am scos în evidenţă şi în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, este o iniţiativă a Guvernului salutară şi în acelaşi timp necesară.

Prin acest act normativ, statul va oferi intervenţia calificată în cazul persoanelor vulnerabile, a victimelor, în care categorie se încadrează şi persoanele dispărute.

Astfel că, prin adoptarea acestei iniţiative legislative, vom consfinţi, în termeni legali, dreptul persoanelor dispărute de a fi găsite şi reintroduse într-un mediu sigur.

De asemenea, consider foarte necesar - aşa cum scotea în evidenţă şi reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne - că va fi foarte importantă pentru Ministerul Afacerilor Interne crearea structurilor operative, atât în plan teritorial, dar mai cu seamă, domnule secretar de stat, crearea unităţii centrale la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

De asemenea, vă rog să aveţi în vedere să nu neglijaţi specializarea personalului, pentru care eu am atras atenţia în foarte multe situaţii, în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Totodată, v-aş ruga să aveţi în vedere, ca un aspect de fond, problemele legate de cooperare şi colaborare, având în vedere că este o activitate foarte complexă, care incumbă atât forţe foarte mari, cât şi tehnică pentru căutarea acestor persoane.

Speranţa noastră, a tuturor celor care azi o să ne dăm votul pentru acest proiect de lege, este aceea ca să crească numărul persoanelor găsite în primele 48 de ore de la semnalarea acestor situaţii.

Pentru toate aceste argumente pe care le-am adus în faţa dumneavoastră, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Tanasă Dan, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Este regretabil că abia acum reuşim să punem în practică un astfel de sistem, după ce statisticile arată că în fiecare an în România sute de copii dispar şi nu mai sunt găsiţi niciodată.

Salutăm iniţiativa Guvernului şi, în mod evident, AUR va susţine acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 1 până la art. 10, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 10 la 20? Nu. Adoptate.

20 - 30? Nu. Adoptate.

30 - 40? Nu. Adoptate.

De la 40 la 50 dacă sunt observaţii? Adoptate.

De la 50 la 60? Nu. Adoptate.

De la 60 la 70? Nu. Adoptate.

De la 70 la 80? Nu. Adoptate.

De la 80 la 95 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul I al anului 2021.

Doamna Cătăniciu? Sau altcineva, pentru prezentare?

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Îl aveţi? Îl aveţi acolo? (Merge la prezidiu să ia raportul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Da, trecem peste.

Trebuie să fiţi de la Comisia pentru abuzuri.

21. Propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu "Erou al Naţiunii Române"; Pl-x 677/2018.

Din partea iniţiatorilor?

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Bota Călin-Ioan, vă rog.

Domnul Călin-Ioan Bota:

La mulţi ani, doamnelor!

La mulţi ani, domnişoarelor!

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a susţine Propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu "Erou al Naţiunii Române".

Anul acesta, pe 29 noiembrie 2022, se împlinesc 100 de ani de la moartea lui Vasile Lucaciu, "Leul din Şişeşti", un luptător neobosit pentru drepturile românilor din Transilvania şi pentru unirea tuturor românilor.

Apreciez şi sper că sunteţi de acord cu mine că această comemorare e un bun prilej de a-l aşeza pe părintele Vasile Lucaciu acolo unde îi este locul, în galeria eroilor naţiunii române.

Vasile Lucaciu şi-a dedicat întreaga viaţă luptei românilor pentru unitate, asumându-şi ani grei de închisoare pentru crezul său. A predicat pentru Unire, a luptat pentru Unire şi a fost unul dintre făuritorii ei.

E un model pentru noi şi trebuie să transmitem acest model de mare iubitor de ţară şi generaţiilor viitoare.

Cea mai bună lecţie pentru noi astăzi este să ne gândim la lupta lui Vasile Lucaciu şi a celorlalţi militanţi pentru Unire, să ne gândim la sacrificiile făcute de ei pentru a realiza dezideratul istoric al românilor. Şi îl citez - "Dacă n-aş avea cerneală, v-aş scrie-o cu sângele meu, pentru a vă face să lăsaţi teama şi să veniţi să începem lupta, lupta cea mare, care ne va aduce izbăvirea. Trebuie să ne-o aducă, fiindcă dreptatea e cu noi".

Aşa îi îndemna Vasile Lucaciu pe membrii Comitetului Director al Partidului Naţional Român din Ardeal să meargă la luptă pentru Marea Unire.

Părintele Vasile Lucaciu a crezut în visul său de a-i vedea pe toţi românii laolaltă, a luptat pentru acest vis, a suferit represiuni, a fost condamnat la închisoare, dar nimic nu l-a oprit din drumul său şi în cele din urmă visul său s-a împlinit.

În anul 1918 a fost unul dintre membrii Consiliului Dirigent al Transilvaniei, iar la alegerile din 1919 a fost ales deputat în Parlamentul României, din partea Partidului Naţional Român.

Marele luptător pentru drepturile românilor din Transilvania şi pentru unitatea românilor a trecut la cele veşnice în 29 noiembrie 1922, iar la înmormântarea lui, din 1 decembrie 1922, au participat cele mai de seamă personalităţi ale timpului, în frunte cu prim-ministrul României, Ion I.C. Brătianu, şi bunul său prieten, Octavian Goga.

Majestatea Sa Regele Ferdinand I a decretat doliu naţional în onoarea lui Vasile Lucaciu, iar prim-ministrul României a decorat sicriul în care se afla corpul neînsufleţit cu Ordinul "Steaua României" în grad de Mare Comandor.

Din discursul emoţionant rostit de Octavian Goga, vă redau doar un scurt fragment - "...s-a dus din mijlocul nostru părintele Vasile Lucaciu, închizând în sicriul lui protestarea istoriei Ardealului românesc de o jumătate de veac. Sunt oameni predestinaţi să concentreze în sufletele lor aspiraţiunile publice, oameni care se ivesc pe toate câmpurile de luptă, aducând parcă de sus mistica flacără a credinţei. Vasile Lucaciu a fost zidit din acest rar aluat".

Stimaţi colegi,

Regele Ferdinand, prim-ministrul României, Brătianu, şi toate personalităţile vremii au cinstit cum se cuvine memoria părintelui Vasile Lucaciu şi au apreciat anii dedicaţi luptei pentru drepturile şi libertatea românilor.

Noi, în Maramureş, la fiecare 1 Decembrie ne strângem la Biserica Sfintei Uniri a Tuturor Românilor din Şişeşti, ctitorită de părintele Lucaciu, şi onorăm memoria şi personalitatea celui numit "Leul din Şişeşti".

Astăzi, în Camera Deputaţilor, putem face un gest simbolic prin care să apreciem la nivel naţional personalitatea şi faptele părintelui Vasile Lucaciu şi să-l declarăm "Erou al Naţiunii Române".

Lupta sa neobosită pentru ţară şi români trebuie onorată şi trebuie cunoscută de generaţiile viitoare, care au nevoie de eroi, precum Vasile Lucaciu, pentru a înţelege mai bine că istoria României înseamnă şi multă luptă şi multă jertfă.

Avem această datorie şi trebuie să o împlinim în memoria "Leului de la Şişeşti". (Aplauze.)

Voci de la PNL:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raportul comun privind Propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu "Erou al Naţiunii Române", trimis cu adresa Pl-x 677 din 5 noiembrie 2018.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu "Erou al Naţiunii Române".

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare declararea lui Vasile Lucaciu ca "Erou al Naţiunii Române".

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a Propunerii legislative pentru declararea lui Vasile Lucaciu "Erou al Naţiunii Române".

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Cu această menţiune, încă o dată, mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Este într-adevăr o mare bucurie să-l declarăm pe Vasile Lucaciu "Erou al Naţiunii Române".

Vasile Lucaciu se înscrie în generaţia idealului naţional. O generaţie care şi-a dedicat întreaga sa viaţă luptei pentru împlinirea idealului de veacuri al românilor, consfinţit prin Marea Unire de la 1 Decembrie, de la Alba Iulia.

Rolul lui Vasile Lucaciu, ca figură politică, ca om al bisericii, fiind educat în spiritul teologiei greco-catolice, ca activist pentru drepturile românilor şi ca luptător pentru unitatea şi identitatea naţională a poporului român este fundamental pentru a înţelege dinamica tuturor lucrurilor care au dus până la finalitatea momentului glorios de la 1 Decembrie 1918.

De numele lui Vasile Lucaciu se leagă o serie de evenimente fundamentale pentru istoria românilor ardeleni - Memorandumul de la 1892, un act prin care românii, avându-i în fruntea lor pe Gheorghe Pop de Băseşti, Ioan Raţiu, Vasile Lucaciu şi alţi mari patrioţi, îşi fundamentau foarte bine cererile lor către Curtea de la Viena şi către Împăratul Franz Joseph, pentru că în acest document fundamental care l-a adus pe Vasile Lucaciu chiar şi în temniţă, fiind apoi eliberat, la intervenţia Regelui României, Carol I, se arată foarte clar toate principiile fundamentale democratice pe care Regimul Austro-Ungar le încălca la acea dată, cât şi argumentele esenţiale, de ordin istoric, economic, juridic, moral şi cultural, care definesc tot ceea ce înseamnă naţiunea română din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş şi tot ceea ce înseamnă drepturile fundamentale ale românilor.

De asemenea, este esenţial de amintit rolul diplomatic pe care l-a jucat Vasile Lucaciu la 1918, când a călătorit pe la Geneva, la Paris, la Roma, chiar în zilele în care se împlinea Marea Unire, spre a obţine recunoaşterea acestui act istoric al poporului român.

Vasile Lucaciu a fost un om care şi-a dedicat viaţa unei lupte.

Vasile Lucaciu a reuşit să contracareze abuzurile la adresa românilor, prin prezenţa sa în Parlamentul de la Budapesta şi prin intelect. Intelectul, credinţa şi conştiinţa naţională...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...fiind...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

..armele sale principale.

Să nu-l uităm, să-l cinstim cum se cuvine pe "Leul din Şişeşti"!

Şi să nu uităm că adevăratul ideal al generaţiei lui Iuliu Maniu, Ion I.C. Brătianu, Vasile Lucaciu, generaţia care a împlinit Marea Unire, este construcţia unei Românii moderne, puternice şi cu adevărat democratice.

În politică mai este nevoie...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...şi de lei...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...asemeni "Leului de la Şişeşti".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

V-aţi încadrat în timp.

Doamna Predescu Ana-Loredana, din online, vă rog. (Vociferări.)

Cred că este o greşeală.

Mergem la domnul Pop Darius, Grupul AUR.

Domnul Darius Pop:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă bucur că încă ne mai aducem aminte şi cinstim memoria făuritorilor Marii Uniri.

Fiind maramureşean, mă bucur că am fost reprezentat şi am fost reprezentaţi în prezidiul Marii Adunări Naţionale de oameni de seamă, precum preotul Vasile Lucaciu, supranumit şi "Leul de la Şişeşti", împreună cu tribunul Gheorghe Pop de Băseşti, tot maramureşean, cei care au dat citire Rezoluţiei Marii Uniri la 1918, în capitala de suflet a României, Alba Iulia.

Grupul AUR va vota pentru acest proiect de lege şi vom cinsti memoria eroilor cu fiecare ocazie.

Mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Bulai?

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi începe prin a spune că festivalul ipocriziei este foarte mare în Parlamentul României, pe o temă care ar trebui să unească, nu să dezbine, pentru că Vasile Lucaciu este un mare român. (Vociferări.)

Dar un mare român are nevoie de dreptate, a instituţiilor care trebuie să împartă dreptatea, nu de un festival al ipocriziei în Parlament.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Dar unde e ipocrizia?

Domnul Iulian Bulai:

Şi o să dezvolt această temă.

Pe strada Vasile Lucaciu, în Baia Mare, există o biserică, există o catedrală, care aparţine de drept Bisericii Greco-Catolice din România, care alături de Catedrala Greco-Catolică din Gherla sunt singurele care nu au fost retrocedate şi sunt acum folosite în mod abuziv de Biserica Ortodoxă din România.

Acesta este un abuz faţă de înaintaşii şi fraţii în credinţă ai părintelui Vasile Lucaciu.

Ipocrizia este că nu poţi să dai o lege prin care îl declari pe un om, în mod ridicol, erou, el fiind erou, prin actele şi faptele sale, dar nefăcând dreptate cultului care a dat acest erou, oamenilor care aşteaptă să slujească în Catedrala din Baia Mare, de pe strada Vasile Lucaciu.

Acum există un proces la CEDO şi pentru că toţi parlamentarii de la PNL... (Vociferări.) ...şi de la AUR, dar foarte recent, că AUR nu era atunci partid parlamentar... (Vociferări.) ...dar cei de la PNL nu au făcut nimic pentru a face dreptate celor două biserici naţionale - una, Biserica Ortodoxă Română, şi una, Biserica Greco-Catolică.

Deci nu poţi unei biserici să îi iei edificiile, să-i încalci drepturi fundamentale de proprietate şi să dai în mod simbolic legi care, cum s-ar zice, compensează acest abuz.

Domnule Florin Roman,

Domnilor de la PNL,

Nu aţi acţionat atunci când trebuia acţionat şi nu aţi fost de partea enoriaşilor greco-catolici din Baia Mare şi din Ardeal atunci când au avut nevoie! Aţi fost nişte martori laşi ai acestui abuz faţă de edificiile, proprietăţile Bisericii Greco-Catolice!

Şi acum, în mod ipocrit, doriţi să daţi o lege care consemnează drept erou o persoană care este...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Iulian Bulai:

...de fapt erou.

Noi ne vom abţine la acest proiect legislativ, din argumentele pe care le-am adus în discuţie.

Cu menţiunea că aşteptăm ca dreptatea să vină de la CEDO, dacă instituţiile din România şi justiţia nu-şi fac treaba.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc.

Domnul Tanasă Dan, AUR?

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Iată că suntem învinuiţi! Noi, cei de la AUR, suntem învinuiţi şi atunci când... şi pentru chestiuni care nu au nicio legătură cu existenţa noastră în Parlament sau ca partid politic. Dar nu e nicio problemă, ne-am obişnuit.

Din păcate, am ajuns în acest moment în care suntem nevoiţi să adoptăm legi, în Parlamentul României, pentru a stabili nişte chestiuni care ar trebui să fie respectate, nu prin lege, ci prin programe şcolare.

În lipsa unei strategii guvernamentale cu privire la educarea copiilor noştri, cu privire la insuflarea anumitor valori naţionale, suntem nevoiţi să adoptăm legi, în Parlamentul României, prin care să impunem prin lege, iată, respectul cuvenit faţă de personalităţi care au construit România Mare.

Ştiu, foarte mulţi dintre semenii noştri au impresia că România asta, în care locuim noi acum, ne-a fost dată cadou sau am primit-o pleaşcă de la cineva. Nu! Pentru ţara asta, pentru România asta, aşa cum este ea acum, au murit nişte oameni, alţii au fost închişi, alţii au avut de suferit.

Din păcate, felul în care s-a făcut politică în România în ultimii 32 de ani a dus la batjocorirea tuturor valorilor naţionale. Toţi aceşti oameni care au luptat să construiască România Mare au fost rând pe rând scoşi din manualele de istorie.

Şi, iată, suntem în situaţia inedită de a adopta o lege prin care să impunem respectul faţă de valorile naţionale şi faţă de cei care s-au luptat pentru idealul naţional al tuturor românilor.

Sigur că da, Alianţa pentru Unirea Românilor va susţine acest proiect legislativ.

În acelaşi timp, tragem un semnal de alarmă cu privire la modul în care ne educăm copiii.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, trecem la dezbaterea propunerii.

La titlu...

Domnul Nicolae Giugea (din sală):

Am eu!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Apăsaţi, domnule deputat Giugea Nicolae, apăsaţi pe buton!

Domnul Nicolae Giugea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Cel mai bine ar fi atunci când luăm cuvântul să vorbim exact la subiect, despre ceea ce trebuie, nu să denaturăm importanţa istorică pe care a reprezentat-o Vasile Lucaciu pentru tot ceea ce înseamnă neamul românesc.

Şi vreau să... am şi eu o întrebare, la care... n-am reuşit să-mi dau un răspuns până acum, de câteva săptămâni de zile.

Pentru ce o fi fost respins, în Comisia pentru cultură, proiectul meu, ca oraşul Calafat să poarte denumirea de "Oraş al Independenţei"?

Poate unii nu ştiu ce s-a întâmplat la Calafat, dar poate nici nu ştiu unde e Calafatul. Da? Iar de acolo vine celebra replică a lui Carol I - "Asta-i muzica ce-mi place!". Şi nu desfăcea o sticlă de vin atunci când dădea această replică; era primul foc de artilerie, da, pe malul bulgăresc, împotriva... care marca începutul Războiului de Independenţă.

Nu am cerut bani, nu am cerut nimic altceva decât titulatura "Oraş al Independenţei".

Poate vă mai gândiţi şi poate vă schimbaţi decizia, domnilor.

Mulţumesc. (Vociferări.)

(Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Trebuie să-i dau răspunsul domnului! (Vine la tribună.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Bulai...

Domnule Bulai...

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Bulai...

Domnul Iulian Bulai:

Am fost...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...nu v-am dat cuvântul!

Domnul Iulian Bulai:

Trebuie să-i dau răspuns domnului Giugea, pentru că a pus o întrebare...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Dar nu v-am dat cuvântul...

Domnul Iulian Bulai:

...foarte pertinentă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule Bulai!

Domnul Iulian Bulai:

M-am înscris şi sunt următorul la cuvânt.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Şi eu nu v-am dat cuvântul. (Vociferări.)

30 de secunde, te rog.

Domnul Iulian Bulai:

Da.

A fost un vot împotrivă pentru că colegul dumneavoastră, domnul Gigel Ştirbu, a spus că nu se justifică un asemenea proiect legislativ şi că PNL nu susţine.

Ca să ştiţi şi dumneavoastră şi să fiţi împăcat cu ideea, poftim! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Da.

Iertaţi-l pe domnul Bulai, el în afară de Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, alte oraşe în ţara asta nu mai ştie!

Nu ştie nici de Calafat, nu ştie nici de fraţii noştri din Timoc şi nu ştie nici că avem 500.000 de români la Storojineţ, Cernăuţi, Hotin, Cetatea Albă, Ismail, Reni, Apşa de Mijloc şi Slatina.

Vă văd pe toţi cu steaguri cu Ucraina la profil, dar aţi uitat de românii din Ucraina şi aţi uitat să fiţi solidari cu ei!

Numai la Kiev vă uitaţi, dar de Cernăuţi uitaţi, din păcate!

(Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul. Vociferări.)

Nu-ţi mai dăm nicio replică, stai acolo, în banca ta! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterea propunerii.

La titlu dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La art. 1 - 2 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Propunerea rămâne la votul final.

Domnul Szabó, vă rog, pe procedură.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doar un singur lucru. Vă rog să nu permiteţi ca în plenul Parlamentului, un coleg, indiferent dacă este de acord sau nu cu părerea altui coleg, să spună: "Să treci în bancă!", să îl jignească şi aşa mai departe.

Avem un cod de conduită votat de acest Parlament, avem regulamente care trebuie ţinute, vă rog frumos să puneţi în valoare aceste regulamente şi să nu permiteţi asemenea lucruri.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Am reţinut.

Stimaţi colegi,

Închidem şedinţa aici.

Ne revedem la votul final, la ora 11.30.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în bănci.

Vom începe cu un vot de control.

Vot, vă rog.

236 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a programului de politică pentru 2030 - "Calea către deceniul digital" COM (2021) 574; PHCD 7/2022.

Vot, vă rog.

Cu 272 de voturi pentru, adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Economia UE după pandemia de COVID-19: implicaţii pentru guvernanţa economică COM(2021) 662; PHCD 15/2022.

Vot, vă rog.

274 de voturi pentru.

Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a decesului domnului deputat Corneliu Olar); PHCD 16/2022.

Vot, vă rog.

280 de voturi pentru.

Adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Nicuşor Halici); PHCD 17/2022.

Vot, vă rog.

284 de voturi pentru.

Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 492/2021; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot.

227 de voturi pentru, 12 contra şi 51 de abţineri.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru completarea art. 106 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 455/2021; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

289 de voturi pentru.

Adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006; PL-x 562/2020; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

277 de voturi pentru, 9 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Domnul Vulpescu, explicarea votului.

Vă rog.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Introducerea plăcilor comemorative cu elemente digitale de tip QR nu este numai o măsură informativă, ci este şi un mod de a pune presiune, pentru ca lucruri care în trecut s-au întâmplat şi care au însemnat ştergerea identităţii şi memoriei unor entităţi de patrimoniu să nu se mai întâmple.

Mulţumesc pentru acest vot şi mulţumesc colegilor din Comisia pentru cultură pentru colaborare şi cred că este un pas înainte pentru conservarea memoriei unor locuri importante de patrimoniu din România.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

8. Propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu "Erou al Naţiunii Române"; Pl-x 677/2018; lege ordinară.

Comisia juridică şi Comisia pentru cultură propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

232 de voturi pentru, 53 de abţineri.

Adoptată.

Legi ordinare. Respingeri.

Domnul Cozma, explicarea votului.

Vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Constat cu mâhnire că Propunerea legislativă pentru declararea marelui om politic Vasile Lucaciu "Erou al Naţiunii Române" a fost respinsă în Senat, însă vă mulţumesc, stimaţi colegi, pentru votul acordat azi, cu atât mai mult cu cât anul acesta se împlinesc 170 de ani de la naşterea sa şi 100 de ani de la decesul marelui om politic.

Vasile Lucaciu a fost o personalitate marcantă a istoriei noastre, în special pentru luptele duse pentru apărarea libertăţilor şi drepturilor românilor transilvăneni din a doua parte a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

A fost un apărător al neamului său, cel care a ţinut nestinsă flacăra reîntregirii ţării, asumându-şi riscuri extreme, una dintre personalităţile care nu doar că merită cinstite o dată pe an, ci care ar trebui să primească un loc pe deplin meritat în cărţile de istorie, dar şi o recunoaştere de către Parlamentul României a jertfei sale exemplare pentru cauza naţională. Poporul i-a păstrat vie memoria în povestiri şi doine, care şi astăzi se mai cântă, prin părţile Sătmarului, existând acolo un adevărat cult pentru acest mare erou.

Mă bucur că am putut îndrepta votul din Senat şi îi acordăm azi marelui om politic recunoaşterea binemeritată.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi, în numele sătmărenilor. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Legi ordinare. Respingeri.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006; PL-x 775/2011; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

276 de voturi pentru, un vot contra, 11 abţineri.

Adoptată respingerea.

Legi organice. Adoptări.

10. Proiectul de Lege privind reglementarea statutului personalului care, în perioada stării de alertă sau a situaţiilor de risc epidemiologic şi biologic, determinate de pandemia de COVID-19, a fost încadrat pe perioadă determinată, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 59/2022; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

230 de voturi pentru, 12 contra, 47 de abţineri.

Adoptat.

Şi ultimul proiect.

11. Proiectul de Lege privind căutarea persoanelor dispărute; PL-x 600/2021; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia juridică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

284 de voturi pentru.

Adoptat.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Membrii Biroului permanent, vă rog, în sala de şedinţe.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.44.