Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 15.01.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 328 deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 151.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi; programul de lucru pentru perioada 14 - 19 martie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 7 - 14 martie 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit ordinii de zi şi programului de lucru, astăzi vom dezbate iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi şi moţiunea simplă iniţiată de 51 de deputaţi, iar la ora 17.30 vom avea şedinţa de vot final.

Dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii?

Domnule lider Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O să cer acceptul plenului pentru retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, pentru punctul 25, PL-x 95/2020 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2020 pentru completarea art. 284 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011).

Nu am acordul liderilor. Vă rugăm să dăm un vot.

Şi o să mai am încă una imediat!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci nu aveţi... (Vociferări.)

Vă rog, liderii să vină până la mine! (Consultări.)

Băgaţi-vă banii în buzunar, domnule preşedinte!

În condiţiile în care nu există consens, vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Stimaţi colegi,

Domnule Cupşa,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Supun votului solicitarea liderului de grup al USR, şi anume ca poziţia 25 de pe ordinea de zi, PL-x 95/2020, să fie retrimisă la comisie; termen două săptămâni.

Vot, vă rog.

Cu 72 de voturi pentru, 70 contra şi 17 abţineri, solicitarea dumneavoastră nu a trecut, domnule Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc.

O să vă rog din nou să mai punem un vot pentru retrimiterea la comisie pentru două săptămâni pentru punctul 47, PL-x 215/2016 (Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal).

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Îl rog pe colegul nostru drag, Ionuţ Moşteanu, să vină şi să precizeze motivul pentru care cere retrimiterea şi care e obiectul de reglementare. Asta prevede Regulamentul şi îl rugăm să facă lucrul ăsta.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc pentru menţiune, domnule Andronache.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Bun. Este Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Mulţumesc.

Vă cer vot pentru retrimitere la comisie, două săptămâni.

Din punctul de vedere al Grupului USR, acest proiect necesită mai multe discuţii.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg,

Aceasta nu este o explicaţie care poate să stea regulamentar în picioare. Staţi liniştit, că nu încalc Regulamentul!

Domnule Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Era bine dacă această lege, pe care cei de la USR solicită să o retrimitem la comisii, se limita la însemnele naţionale: la drapel, la imn, la ţară. Da, s-au introdus sintagme din acestea care sunt apelative politice. De exemplu, cum apela înainte PNL pe cei de la PSD, "Ciuma roşie", domnii de la putere. Şi nu prea ni se pare normal să încurcăm una cu alta. Ce treabă are "Ciuma roşie" cu drapelul, cu imnul şi aşa mai departe?!

De aceea, noi susţinem retrimiterea la comisii, pentru eliminarea acelui amendament. (Vociferări.)

Ba da, ba da, ba da!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie a poziţiei 47 de pe ordinea de zi, PL-x 215/2016.

Vot, vă rog.

Cu 79 de voturi pentru, 83 contra, 23 de abţineri şi un coleg nu votează, nici această propunere nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Asupra ordinii de zi, domnule Ilişanu?

Vă rog.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să supuneţi votului aducerea punctului 17, adică PL-x 363/2021 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi a Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale), pe poziţia 10.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Are acordul!

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

E consens.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

E consens.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există consens?

În regulă.

Rog stafful tehnic, poziţia 17 de pe ordinea de zi va figura pe poziţia 10, prin consens al liderilor grupurilor parlamentare.

Domnule Tanasă, pe procedură?

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Da, domnule preşedinte.

Mulţumesc frumos.

Intervenţia mea are legătură cu ordinea de zi, şi mai exact cu programul din această săptămână al Camerei Deputaţilor.

Nu putem să nu remarcăm că, din nou, Parlamentul României sărbătoreşte în contumacie Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Tot Parlamentul este trimis acasă, ca să nu jignim, să nu-i supărăm pe anumiţi colegi din Parlament.

În condiţiile în care la Budapesta s-a dat directivă tuturor diplomaţilor să nu participe la manifestările dedicate Zilei Naţionale a României, în condiţiile în care, în Parlamentul României, există demnitari ai statului român care manifestă dispreţ la adresa naţiunii române, considerăm că este o batjocură la adresa bunului-simţ şi la adresa Parlamentului României, să fim din nou trimişi acasă. Iată, Parlamentul României să nu lucreze pe data de 15 martie.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai reţin exact care a fost votul în Biroul permanent asupra programului de lucru, dar nu vreau să continui această... unanimitate.

În regulă.

Intrăm în ordinea de zi.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 20/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă există observaţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare; PL-x 425/2021.

Văd că din partea iniţiatorilor nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Rog reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie sau Comisia pentru buget.

Doamna Oprescu, vă rog, prezentaţi raportul comun.

Doamna Oprescu, numai o secundă!

S-a înscris domnul Miklós Zoltán, în calitate de iniţiator.

Domnul Miklós Zoltán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O să încerc foarte pe scurt să prezint motivele pentru care este importantă această iniţiativă legislativă.

După cum bine ştiţi, la începutul fiecărui an, prefecturile comunică către UAT-uri, către primării, numărul maximal de posturi în care acea primărie trebuie să se încadreze. În acest număr maximal trebuie să se încadreze, dar există şi anumite excepţii. Excepţie face Capitolul "Sănătate", Capitolul "Învăţământ", dar şi Capitolul "Asistenţă socială".

Practic, prin această iniţiativă legislativă, noi propunem ca să mai facem o excepţie de la această regulă, şi anume, acele instituţii culturale care funcţionează în subordinea primăriilor să fie exceptate.

De ce este important acest lucru? Ca să eliminăm o discriminare care există între UAT-uri, între primăriile mari care nu au în subordine instituţii culturale - au instituţii culturale, dar acestea aparţin de ministerul de resort -, faţă de acele primării care au în subordine teatre, opere şi filarmonici.

Cu această iniţiativă practic venim în ajutorul primăriilor, a UAT-urilor, şi creăm spaţiu de mişcare pentru a face anumite angajări de care este atâta nevoie, în vederea elaborării şi implementării unor proiecte.

În concluzie, Grupul UDMR, cu siguranţă, va vota această iniţiativă şi vă invit şi pe dumneavoastră să procedaţi la fel.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Oprescu, vă rog, raportul comun.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru buget au fost sesizate cu dezbaterea în fond asupra Proiectului de Lege PL-x 425/2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Am avut în vedere avizul pozitiv al Consiliului Economic şi Social.

În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 şi ale art. 131 din Regulament, cu modificările şi completările ulterioare, cele două comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate în cadrul dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 63/2010, cu un amendament admis prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp pentru dezbaterea amendamentelor - două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 4 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I, II şi III la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri; PL-x 30/2022.

Suntem în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Dacă din partea iniţiatorului, Guvernul României...?

Vă rog.

Cu rugămintea să vă şi prezentaţi.

Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Adrian Voican, sunt secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Proiectul de act normativ are în vedere transpunerea Directivei delegate 2021/802 a Comisiei din 12 martie 2021 de modificare a anexei la Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului în ceea ce priveşte includerea unor noi substanţe psihoactive în definiţia termenului "drog", fiind completat astfel tabelul-anexă nr. I la Legea nr. 143/2000 cu două noi substanţe.

De asemenea, prin proiect, se propune completarea tabelelor-anexă nr. II şi III a Legii nr. 143/2000 cu un număr de 19 substanţe cu efect psihoactiv, în vederea asigurării aplicării la nivel naţional a Convenţiei unice asupra stupefiantelor din 1961 şi a Convenţiei asupra substanţelor psihotrope din 1971.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I, II şi III la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Rog reprezentantul Comisiei pentru sănătate sau al Comisiei pentru apărare.

Domnule preşedinte, vă rog, raportul comun.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I, II şi III la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7 februarie 2022.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Moldovan Sorin.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Prin adoptarea prezentului proiect de lege transpunem Directiva UE 802/2021.

Adăugarea de noi elemente psihoactive la tabelul deja existent reprezintă efortul statului de a menţine pasul cu schimbările frecvente din acest domeniu de activitate infracţională.

Profit de acest moment să scot în evidenţă şi acţiunile Poliţiei rutiere, care, în ultima perioadă, a crescut considerabil numărul controalelor în trafic, cu scopul de a depista persoane care au consumat substanţe psihoactive şi apoi au decis să se urce la volan, punând astfel în pericol viaţa lor, dar şi a altor participanţi la trafic.

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea prezentului raport.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul AUR, domnul Badiu Georgel.

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc.

Apreciem "operativitatea" cu care Guvernul a venit, în sensul modificării şi completării legii actuale. De un an de zile este decizia europeană şi de abia acum vedem că se procedează la această modificare.

O susţinem, dar ar fi bine, totuşi, să fie un pic mai operativ stimat, onorat Guvernul României.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Nu mai avem nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Reexaminarea Legii pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 561 din 15 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.076 din 10 octombrie 2021; PL-x 134/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului României, iniţiatorul, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Îi dau cuvântul doamnei Vicol, Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea art. 369, "incitarea la ură sau discriminare", din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.

În şedinţa din 17 noiembrie 2021 legea a fost adoptată de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, însuşirea raportului preliminar transmis de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cu amendamentele admise şi respinse redate în Anexa 1 şi Anexa 2.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009, cu amendamentele admise şi amendamentele respinse care sunt redate în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Trei minute, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timp de dezbatere - trei minute.

Vot, vă rog.

203 voturi pentru, 3 contra.

Trei minute timp de dezbatere - aprobat.

Dacă există înscrieri la cuvânt? Nu există.

Trecem la dezbaterea legii.

Dacă la titlu există observaţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecţii sau comentarii? Nu. Aprobate.

Legea rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar; PL-x 178/2021.

Dacă domnul Buican, în stânga mea, în calitate de iniţiator, doreşte să ia cuvântul?

Vă rog, domnule secretar.

Domnul Cristian Buican:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Iniţiativa este o încercare de transpunere în legislaţia naţională a Directivei 663/2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar.

Iniţiativa legislativă are în vedere următoarele: stabilirea domeniului de aplicare a prevederilor directivei; stabilirea practicilor comerciale neloiale, interzise între cumpărătorii şi furnizorii din lanţul de aprovizionare agricol şi alimentar; reglementarea termenelor de plată; reglementarea competenţelor şi atribuţiilor autorităţii de executare din România, desemnată pentru a asigura aplicarea, la nivel naţional, a prevederilor directivei şi reglementarea sancţiunilor aplicabile autorului încălcării.

De-a lungul timpului, Parlamentul României a încercat să vină în ajutorul producătorilor români de produse agricole şi alimentare, pentru a putea să-şi vândă, în condiţii de concurenţă loială şi la preţuri echitabile, în marile lanţuri de supermarketuri, produsele. Din păcate, nu s-a reuşit decât în parte un ajutor al acestora.

Cred că, prin adoptarea acestei iniţiative legislative, Parlamentul României va adopta cea mai importantă lege care vine în sprijinul producătorilor de produse agricole şi alimentare din România care doresc să îşi comercializeze produsele în supermarketuri.

De aceea, dragi colegi din toate grupurile parlamentare, vă mulţumesc pentru sprijinul acordat în comisiile în care s-a dezbătut iniţiativa legislativă şi vă rog să votaţi proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, pentru industrii şi Comisia pentru politică economică, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Aveţi cuvântul.

Domnul Constantin Bîrcă:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 71/25.02.2021, avizează favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 26 aprilie 2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei Uniunii Europene 633/2019 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar, în vederea stabilirii unei liste a practicilor comerciale neloiale interzise în relaţiile dintre cumpărătorii şi furnizorii din cadrul acestui lanţ de aprovizionare, prin reglementarea termenelor de plată, a competenţelor şi atribuţiilor autorităţii de concurenţă, desemnată pentru a asigura aplicarea la nivel naţional a prevederilor directivei, precum şi a sancţiunilor aplicabile autorului încălcării.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar, cu amendamente admise, prevăzute în Anexa nr. 1, şi amendamente respinse, prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Florian-Emil Dumitru.

Vă rog.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În primul rând, trebuie să spunem că transpunerea Directivei 633 ar fi trebuit făcută încă din mai anul trecut, motiv pentru care noi credem că această disproporţie în forţa de negociere între producătorii din industria alimentară şi comercianţi, şi anume hipermarketurile, va fi în momentul de faţă estompată şi acele practici care în trecut au fost nereglementate, şi acum le vom avea reglementate, vor fi sancţionate de către Consiliul Concurenţei.

Am încredere că vom da o şansă în plus industriei alimentare din România şi producătorilor agricoli din România să creeze un parteneriat corect cu lanţul de supermarketuri, pentru că trebuie să ştim cu toţii că 80% din comerţul civilizat, în România, pe produse agroalimentare, se realizează prin aceste reţele comerciale şi cred eu că această lege este binevenită, sprijină şi echilibrează practic forţa de negociere între furnizori şi comercianţi. Şi în acest fel putem să spunem că acele contracte, care erau în trecut abuzive, vor fi eliminate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul AUR, domnul Ciubuc Ciprian.

Vă rog.

Nu.

Nu mai apăsaţi, atunci!

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Miuţescu Gheorghe Adrian.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Directiva aceasta, evident că trebuia pusă în aplicare de peste un an de zile.

De la Senat a ieşit o variantă pe care noi, cei din Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, am apreciat-o şi am susţinut-o.

După negocierile cu reprezentanţii marilor lanţuri comerciale din România, efectiv, varianta din Senat a fost complet schimbată, şi în Comisia noastră pentru industrii şi servicii a fost o amplă dezbatere pe această temă.

Pe mine m-a surprins faptul că, deşi unele grupuri parlamentare, cum este Grupul PSD, au spus tot timpul că apără producătorul român, când am fost la vot, am constatat cu regret că au fost de acord cu toate acele modificări făcute în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, în aşa fel încât varianta din Senat a fost complet modificată în favoarea acestor lanţuri comerciale, motiv pentru care o parte dintre colegii din comisie, mai precis cei de la USR, şi un singur parlamentar de la PSD, am votat împotrivă.

Cred că noi trebuia să profităm de ocazie, pentru a da posibilitatea producătorului român să crească, să poată într-adevăr să aibă un plus pentru a putea face această concurenţă cu producătorii străini şi cu marile lanţuri de magazine.

De aceea, vreau să vă spun că noi, cei din Grupul independent al Forţei Dreptei, ne vom opune acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR, domnul Năsui.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iată un proiect care poate este mânat de intenţii bune, pentru a ajuta producătorii români şi a ajuta micul producător, dar care va avea, din păcate, efectul fix opus.

Dacă înveninezi relaţia între retaileri şi micii producători, nu o să obţii nimic bun. Faptul că acum le este greu micilor producători nu se va schimba, dimpotrivă. Pentru un retailer va fi mai avantajos, foarte probabil, să nu mai aibă de-a face deloc cu producători români, să aibă numai contracte cu grupul mamă, să aibă mărci proprii şi să scurtcircuiteze toate greutăţile pe care le punem noi acolo.

Din păcate, este o vorbă în economie: "Prosperitatea nu poate fi legiferată!". Nu există o lege pe care o putem da noi, să spunem "Gata, să-i meargă bine micului producător sau să-i transferăm profitul de la unul la altul!".

Tot ce vom face, prin această lege, este că vom da fix în cei pe care credem că-i ajutăm. Şi aceasta este cu adevărat trist.

Din acest motiv USR nu va susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul AUR, domnul Ciubuc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am avut acest proiect de lege în dezbatere un an de zile în Comisia pentru agricultură. L-am întors pe o parte, pe alta, am avut dezbateri cu micii producători, cu asociaţiile, păreri pro, contra.

Totuşi am ajuns la unele consensuri şi la unele acorduri în această comisie, şi multe dintre aceste puncte ale acestei legi, multe măsuri sunt bune, care stopează un pic măsurile abuzive luate de supermarketuri, care fac legea în industria alimentară şi a produselor alimentare în România. Practic, sunt un fel de lideri care stăpânesc preţul şi stabilesc condiţiile, în detrimentul micului producător, în detrimentul producătorilor români.

Nu am să ascund faptul că, în ultima perioadă, în faza a treia a dezbaterii acestei legi, au fost tot felul de sfori trase de la supermarketuri, prin reprezentanţii supermarketurilor şi prin culisele diferitelor partide care se află la putere astăzi, şi practic s-a introdus 20%, s-a găsit un consens de introducere a 20%, taxele şi risturnele supermarketurilor către producători să nu depăşească 20%, ceea ce înainte era 35%.

Nu putem fi de acord. Grupul AUR nu poate fi de acord cu acest 20%, pentru că supermarketurile sunt direct responsabile...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ciubuc, vă rog să concluzionaţi!

Domnul Ciprian Ciubuc:

Da, închei!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Şi, atunci, pentru a nu fi "Gică contra", Grupul AUR se va abţine pentru acest proiect, tocmai pentru că este loc de mai bine în acest proiect de lege şi pentru a putea fi amendat ulterior ce va fi adoptat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dacă noi am fi dovedit mai multă aplecare pentru independenţa alimentară a acestei ţări, astăzi nu am mai fi vorbit despre un monopol pe care îl au străinii pe această piaţă şi nici de 80% din producţia de alimente care vine din import, nici de un pericol de a asista la un blocaj sau la o creştere necontrolată a preţurilor, aşa cum se întâmplă în energie, sau la combustibili.

Au fost proiecte bune, proiectul fostului ministru Daea, care a vrut să înfiinţeze un lanţ de magazine. Se puteau face pe fonduri, ştiu eu, de investiţii, posibilităţi ca producătorii noştri să-şi desfacă produsele într-un lanţ de magazine românesc. Nu s-a făcut asta!

În schimb, s-a scos obligativitatea ca retailerii food să ia 51% din producţia de origine română sau produs în România, că puteau să-şi facă fabrici în România şi să vândă acele produse, pe care le importă din ţările lor la un preţ mult mai mare, pentru că ne costă şi transportul, şi acum combustibilul mai scump, RCA-ul mai scump, şi aşa mai departe.

Faptul că nu dăm posibilitatea producătorilor români să vândă măcar la acelaşi preţ de profit pe care-l fac lanţurile de magazine este o vină a noastră şi vom cumpăra noi, domnule ministru, mai scump, pentru că magazinul face preţul producătorului. Nu se poate aşa ceva, să laşi o marjă la limita subzistenţei pentru producătorul român, să-l scoţi de pe piaţă, să nu-l listezi, pentru că nu e mărul cât pepenele, şi tot felul de alte aberaţii pe care le fac!

Eu cred că trebuie să ne aplecăm, măcar de acum înainte, cu mai multă atenţie, pentru că văd că din ce în ce mai mulţi spun că se vorbeşte aiurea despre o criză alimentară, că sunt nişte teme care sunt neadevărate,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Andruşceac, vă rog să finalizaţi!

Domnul Antonio Andruşceac:

... ca la combustibili!

Este foarte adevărat că suntem în pericol de a nu mai avea niciun fel de control asupra a ceea ce trebuie să punem pe masă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Prunean, la dezbateri generale sau susţinerea amendamentelor respinse?

Vă rog.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am avut ocazia, cu transpunerea acestei directive, să corectăm nişte abuzuri pe care parte din marii retaileri le fac asupra producătorilor. Şi, dacă ne uităm la balanţa comercială, în ceea ce priveşte importurile şi exporturile de produse alimentare, aceasta este negativă. Şi de la an la an este într-o stare tot mai negativă, dacă pot să spun aşa. De ce? Foarte simplu. Pentru că cei care produc nu au curajul să propună produs finit pe raft şi preferă să vândă materii prime pentru că avem şi aceste practici comerciale neloiale.

Din păcate, aşa cum spuneau unii dintre antevorbitorii mei, un proiect care a venit într-o stare destul de acceptabilă de la Senat, am reuşit să-l măcelărim la Comisia pentru agricultură de aici, din Camera Deputaţilor.

Sper că la amendamentele respinse care o să fie susţinute azi, în plen, sper să corectăm cel puţin o parte dintre aceste erori.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Am o rugăminte la colegii deputaţi. Să fie atenţi, urmează susţinerea amendamentelor respinse, de la art. 1 la art. 21.

Şi îl invit pe domnul Băltăreţu să susţină amendamentele respinse.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Am o rugăminte la dumneavoastră. Aş solicita, dacă se poate, să votăm amendamentele respinse, unul câte unul.

Sunt, dacă nu greşesc eu, 14.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşa le votăm, unul câte unul.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc mult.

Bun.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am înţeles că aveţi 3 amendamente de susţinut.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Am la punctul 7, 13 şi 14.

Deci, le susţin în momentul în care ajungem la ele. Cred că e cel mai bine. Sau cum vreţi să facem? Că nu ştiu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să citiţi marginal 7, citiţi amendamentul respins.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Da.

Amendamentul de la marginal 7.

Dar permiteţi-mi, înainte, să fac câteva precizări.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg...

Domnul Viorel Băltăreţu:

Da.

A, vă citesc amendamentul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...s-a vorbit la dezbateri generale, din partea grupului parlamentar.

Vă rog să susţineţi amendamentul respins.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Amendamentul respins este următorul: "Să solicite reduceri financiare şi comerciale sub formă de rabaturi, remize şi risturne pentru produse agricole şi/sau alimentare, prin derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare".

Daţi-mi voie să precizez câteva lucruri.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe scurt.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Bun.

Despre ce este vorba?

În momentul de faţă, în baza contractelor... în... aşa cum apare în lege, se permite ca marii retaileri să le ceară furnizorilor, după ce au semnat un contract, deci în mod unilateral, până la 20% reduceri cumulate sub formă de remize şi risturne.

Deci, este practic o prevedere care încalcă... sau este suplimentară contractelor dintre părţi.

Este absolut inacceptabil să se întâmple aşa ceva...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E în regulă.

Domnul Viorel Băltăreţu:

...şi trebuie să lăsăm ca relaţiile comerciale să se deruleze în baza unui contract. Şi, în baza contractului, acolo se pot stabili toate reducerile şi toate modurile în care vor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Băltăreţu...

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la poziţia 7.

Vot, vă rog.

Cu 80 de voturi pentru, 84 contra şi 46 de abţineri, amendamentul a fost respins. Rămâne forma comisiei.

Următorul.

Pe scurt, stimate coleg.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Marginal 13.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă mărginiţi în a-l citi.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Băltăreţu:

La punctul 22: "Să aplice condiţii comerciale diferite pentru produsele marcă privată ale producătorilor faţă de produsele marcă proprie ale comerciantului".

Dar vă rog frumos să-mi daţi voie să fac câteva precizări, ca să înţeleagă toată lumea de aici, din sală.

Dacă un retailer cumpără lapte de la un producător şi îl pune într-o cutie, în ambalajul retailerului, trebuie să aplice acelaşi adaos comercial şi aceleaşi preţuri suplimentare ca pentru... în, să spunem aşa, în momentul în care apare aceeaşi cutie de lapte cu brandul comerciantului, celui care practic a produs acest lapte.

Nu este deloc corect să se aplice adaosuri comerciale diferite.

Sper să înţelegeţi treaba aceasta şi să votaţi acest amendament.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Amendamentul respins de la poziţia 13.

Vot, vă rog.

Cu 89 de voturi pentru, 85 contra, 45 de abţineri, amendamentul rămâne respins.

Următorul.

Poziţia 14.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Poziţia 14. Amendamentul la numărul 26 - "să refuze sau să limiteze listarea produselor alimentare fabricate fără aditivi", adică a produselor bio - le spunem noi - sau de calitate.

Şi aici explicaţia mea este foarte, foarte simplă.

Cetăţenii români au dreptul la produse curate.

În momentul de faţă, retailerii pot să refuze - şi, de fapt, asta şi fac - produse de calitate bună, realizate de producători autohtoni.

Vă rog frumos să votaţi acest amendament pentru că avem nevoie de produse de calitate pe rafturile retailerilor români.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Marginal 14, amendament respins.

Vot, vă rog.

Cu 90 de voturi pentru, 90 contra, 47 de abţineri, amendamentul a fost respins.

Mulţumesc, stimate coleg.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Încep să mă întreb, ce reprezentăm noi, aici, în Parlament? Că văd că...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Viorel Băltăreţu:

...consumatorii români nu îi reprezentăm.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Găsiţi răspunsul...

Domnul Viorel Băltăreţu:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...la dumneavoastră în bancă.

Mulţumesc.

Domnule Simion, doreaţi să susţineţi un amendament respins?

Staţi o secundă, pe procedură sau...? (Vociferări.)

Lăsaţi-mă să finalizez şi după aceea vă dau cuvântul pe procedură.

Nu mai sunt amendamente respinse de susţinut.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Pe procedură, domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Pe procedură, domnule preşedinte.

O dată, vreau să solicit prelungirea timpului de lucru până dezbatem şi ajungem să votăm, în cele din urmă, şi punctul 10 de pe ordinea de zi.

Şi vreau să solicit... (Vociferări.)

Ştiu că suntem la 9.

Vreau să vă solicit, din partea Grupului AUR, să renunţăm la sistemul acesta mixt de vot, la votul online.

Gata, am revenit, văd că mai sunt încă vreo 2, 3 rătăciţi cu mască, dar revenim la normalitate, uşor-uşor.

Aşa că hai să revenim la normalitate şi în activitatea Camerei Deputaţilor!

Şi aşa lucrăm noi mâine, deşi nu trebuia. Sau... unii dintre voi nu lucrează. (Vociferări.)

Aşa că e mai bine să intrăm în legalitate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Simion.

Vom discuta acest subiect la Biroul permanent.

Domnule Andronache, mai aveţi o propunere de făcut? Pentru că trebuie să fac vot.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Rugămintea mea e să supuneţi votului propunerea mea, adică să închidem şedinţa la punctul 15, pentru că e un proiect care va trece tacit în măsura în care nu îl discutăm astăzi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Stimaţi colegi,

Mai avem rapoarte la poziţia 7, 8 şi 10 şi, ulterior, cred că până la poziţia 15 nu mai sunt rapoarte.

Domnule Simion, facem... facem o singură propunere de prelungire, până la poziţia 15?

În regulă.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Prelungirea programului de lucru până la dezbaterea punctului 15, inclusiv, de pe ordinea de zi.

Vot, vă rog.

174 de voturi pentru, 49 contra, 4 abţineri.

Programul de lucru a fost aprobat.

Pe procedură, din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Dancă, vă rog.

Domnul Ionel Dancă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş vrea să spun doar un lucru legat de proiectul de lege la care tocmai am luat parte şi am votat cu toţii, proiectul de lege care ar fi trebuit să ajute producătorii români în relaţia cu marile supermarketuri.

Şi românii trebuie să ştie că amendamentele care ar fi venit în avantajul producătorilor români au fost respinse de PSD, cu abţinerea PNL.

Ca să ştie producătorii români cine le încurcă afacerile în relaţiile cu supermarketurile.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Dancă.

Poziţia 7 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2021 privind echivalarea funcţiilor publice specifice cu funcţiile publice generale, la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor; PL-x 512/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Rog Comisia pentru muncă sau Comisia pentru administraţie sau Comisia pentru industrii, raportul.

Domnule Solomon, vă rog, la finalul intervenţiei dumneavoastră, să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2021 prin care se reglementează echivalarea funcţiilor publice specifice cu funcţiile publice generale, la nivelul ANPC, în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor art. 624 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a votat proiectul de lege în 18 octombrie 2021.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea raportului cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Trei minute, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot, 3 minute - timp de dezbateri.

Vă rog să votaţi.

Trei minute - timp de dezbateri aprobat, cu 193 de voturi pentru şi 4 contra, două abţineri.

Pe procedură, domnul Moşteanu.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă atrag atenţia că acest proiect nu are raportul încărcat pe site.

În momentul acesta, noi dezbatem şi doriţi să puneţi la vot un proiect al cărui raport nu există. Îl are domnul preşedinte de comisie, înţeleg, însă niciun parlamentar nu poate accesa acest raport.

Înţeleg că vă grăbiţi, dar haideţi să facem lucrurile într-o ordine normală!

Nu zicem că e bun, că e rău, dar haideţi să vedem un raport, ca să putem decide ce votăm aici! (Vociferări.)

Voci din sală:

E pe site!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Nu e. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Dacă... (Vociferări.)

Dacă... (Vociferări.)

Nu o să intru în această dezbatere.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Seidler, vă rog, Grupul USR.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Păi, domnule preşedinte de şedinţă, cu tot respectul, ba da, ar trebui să intrăm în această dezbatere, şi anume faptul că discutăm un proiect fără să aibă raport.

Sigur, am fost personal în comisie când s-a discutat despre acest lucru, dar toţi ceilalţi colegi... (Vociferări.)

Ei, acum l-au încărcat?

Mulţumim.

Acum s-a încărcat, perfect.

Aşa că sper că, în următoarele 10 minute, îl veţi citi cu toţii şi îl veţi înţelege.

Pe fond, domnule preşedinte, aici e vorba despre echivalarea unor funcţii; în realitate, este vorba despre măriri salariale. Ca să fie foarte clar.

Deci, în anul în care s-au plafonat, s-au îngheţat toate salariile, totuşi - totuşi - se găseşte o portiţă prin care pentru unii angajaţi ai statului român, egali cu ceilalţi, dar mai privilegiaţi totuşi, că aşa ştim noi să legiferăm, dăm o excepţie şi le mărim salariile.

Să ştie toţi cetăţenii români că unora dintre angajaţii statului român li se măresc salariile prin efectul acestei legi. Şi asta trebuie spus, ca să ştie toată lumea cum se întâmplă lucrurile în România - se legiferează special pentru unii.

Din categoria pensiilor speciale, am ajuns să avem, momentan, salarii speciale şi salariaţi speciali în statul român.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Simion. (Vociferări.)< P>Bun. O dăm din procedură în procedură.

Dacă nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul...

Dacă de la art. 1 la art. 7 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Simion, mai aveţi pe procedură?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu, că am vorbit. Nu mi-aţi dat cuvântul?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Punctul 8, PL-x 484/2021... e scris de mână... Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 484/2021; caracter ordinar.

Rog Comisia pentru sănătate sau Comisia pentru muncă, pentru raport.

Domnul Solomon, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2021 prin care se reglementează modificarea şi completarea Legii nr. 134/2019. Intervenţiile legislative vizează completarea domeniului de activitate al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, cu activităţile privind autorizarea investigaţiilor clinice pentru dispozitive medicale, evaluarea performanţei pentru dispozitive medicale de diagnostic in vitro, autorizarea studiilor clinice pentru medicamentele de uz uman şi monitorizarea siguranţei medicamentelor de uz uman prin activitatea de farmacovigilenţă, precum şi clarificarea unor aspecte privind structura organizatorică.

Proiectul a fost adoptat de Senat în 11 octombrie 2021.

Comisiile propun aprobarea proiectului de lege cu amendamente.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt, la dezbateri generale.

Dacă la titlul legii aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 28 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

Ne întoarcem la punctul 4, că a ajuns...

(Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.)

A, domnul Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

Am două amendamente respinse, vreau să le susţin, la PL-x 484.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ne întoarcem la PL-x 484.

Vă rog să fiţi atenţi pentru că urmează vot pentru amendamentele respinse.

Am rugămintea, domnule Seidler, să fiţi mai atent, să apăsaţi înainte.

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc.

Am apăsat la timpul potrivit.

Anexa nr. 2 din raport are două amendamente respinse.

Doresc să le susţin pe ambele.

Vreau să ştiţi că, dincolo de ceea ce s-a auzit, această propunere legislativă cuprinde şi exceptarea Unifarm de la aplicarea Legii achiziţiilor publice.

Şi primul amendament se referă la faptul că acest lucru să se întâmple doar "în cazuri urgente şi justificate".

Cu alte cuvinte, dacă nu există justificare şi nici urgenţă, Unifarm să se supună Legii achiziţiilor publice, ca orice alt operator economic.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Şi revin la următorul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot pentru amendamentul respins, marginal 1.

Vot, vă rog.

72 de voturi pentru, 92 contra, 66 de abţineri. Amendamentul rămâne respins.

Marginal 2, domnule Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Marginal 2 se referă la obligativitatea publicării contractelor pe care Unifarm le încheie fără respectarea Legii achiziţiilor publice, prin exceptare de la aceasta.

S-a spus în comisie că acest lucru există deja, această obligaţie.

Vă rog pe toţi, cel puţin până în momentul votului final, să intraţi pe site-ul Unifarm şi să îmi arătaţi cel puţin un contract publicat acolo.

Nu există niciunul. Lucru de altfel admis prin tăcere, în cadrul dezbaterilor din comisie, chiar de reprezentantul Unifarm, domnul Dobre.

Aşadar, prin acest amendament, am obligat publicarea contractelor pe site-ul Unifarm.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vot pentru amendamentul respins, marginal 2.

Vot, vă rog.

88 de voturi pentru, 88 de voturi contra, 55 de abţineri. Amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ne întoarcem la poziţia 4, întrucât a ajuns şi raportul.

4. PL-x 258/2021; Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi a Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi pentru completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.

Iniţiator - domnul Benedek Zacharie.

Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupurile UDMR au iniţiat această propunere legislativă.

În momentul când discutăm de transport alternativ, transport verde, putem să vedem că nu există acest aspect, adică drumuri de biciclişti, în legislaţia românească.

În Planul de Redresare şi Rezilienţă s-au prevăzut peste 3.000 de kilometri de drumuri de biciclişti, şi pentru această problemă a fost nevoie de o astfel de propunere legislativă.

Am considerat 3 categorii de drumuri de biciclişti - categoria naţională, judeţeană şi locală.

Se stabileşte şi o lăţime minimă a acestor drumuri, ca să nu se confunde cu pistele de biciclete.

Şi, în primul rând, aş dori să vă rog să votaţi această propunere legislativă.

Şi mulţumesc colegilor din cele 4 comisii, care au susţinut în unanimitate această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Da. Domnul Bende, vă rog, raportul comun al comisiilor sesizate.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Bună ziua!

Mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi a Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi pentru completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate prin adresa PL-x 258/2021 din 9 iunie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 7 iunie 2021.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor 4 comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt, la dezbateri generale.

Nu avem amendamente.

Proiectul rămâne la votul final.

Punctul 10, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi a Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale; PL-x 363/2021.

Iniţiatorii nu doresc să ia cuvântul.

Comisia juridică sau Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului comun.

Stimaţi colegi,

Comisia juridică sau Comisia pentru industrii!

PL-x 363...

Domnul Bende!

PL-x 363/2021.

Raportul Comisiei juridice sau al Comisiei pentru industrii.

Poziţia 10 pe ordinea de zi.

Şi am rugămintea să îmi aduceţi şi documentele pentru poziţia 15 pe ordinea de zi.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi a Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi a Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, transmis cu adresa PL-x 363 din 20 septembrie 2021.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa desfăşurată în sistem mixt - prezenţă fizică şi online - din 8 martie 2022.

La dezbateri, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor, au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi a Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai există înscrieri la cuvânt, nu avem amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Am rugămintea la liderii de grup să vină până la mine. (Consultări.)< P>Da. Ultimul... mă rog, nu chiar ultimul, poziţia 15.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României; Pl-x 561/2021.

Din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Rog Comisia juridică sau Comisia pentru apărare, citirea raportului.

Vă rog, domnule Moldovan.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc.

Raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, trimisă cu adresa Pl-x 561/2021 din 13 decembrie 2021.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1991, în sensul includerii în categoria beneficiarilor de informaţii în domeniul securităţii naţionale a primarilor de sector din municipiul Bucureşti şi a primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ.

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) pct. 2 lit. j) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, cu amendamentele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Rusu, Grupul AUR.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nici nu ştim ce să spunem, pentru că sunt anumite proiecte legislative care ne sunt băgate pur şi simplu cu atâtea sincope, încât nu ştim ce să înţelegem.

În al doilea rând, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, cred că era de bun augur să avem un punct de vedere de la Asociaţia Oraşelor şi de la Asociaţia Municipiilor, pentru a şti exact dacă ei îşi doresc acest lucru.

În al treilea rând, mi se pare o imixtiune a politicului, putem spune, în cadrul administrativ. Pentru că toate aceste informaţii pot fi nişte informaţii clasificate care nu trebuie să ajungă, la un moment dat, pe mâinile unui primar. Ştim bine că nu toţi primarii trebuie să fie foarte profesionişti. Sunt şi cei care au carismă şi care nu au nimic în cap şi pot folosi în mod obscur aceste informaţii.

Grupul AUR se va abţine la acest proiect legislativ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Leoreanu? Grupul PNL.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, pentru că sunt multe discuţii pe marginea acestui proiect, pe care eu îl consider oportun, aş vrea să vă fac câteva precizări.

Informaţiile care vin pentru primarii de sector sau municipii reşedinţă de judeţ vin legate de activitatea pe care o desfăşoară. Aşa cum vin şi informaţiile către prefecţi, către preşedinţii de consilii judeţene.

Până la urmă, sunt nişte pârghii prin care cei aleşi şi care au responsabilităţi pot avea unele oportunităţi pentru a evita anumite vulnerabilităţi.

Aşa încât toate aceste lucruri nu sunt practic o întreagă colecţie de informaţii care sunt puse la dispoziţia aleşilor locali, ci doar cele care prevăd... şi ţin de activitatea directă, a lor, astfel încât să poată să ia măsuri la timp, să poată să prevină anumite lucruri care ar impacta în mod negativ comunitatea sau anumite instituţii publice.

Pe cale de consecinţă, eu văd că nevoia de cunoaştere, fiind satisfăcută şi în acest plan, nu poate să aducă decât un plus în activitatea administrativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 4 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Mai avem două proiecte de hotărâre.

Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 18/2022.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Popa, preşedintele Comisiei de validare, pentru a prezenta raportul comisiei şi proiectul de hotărâre.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Raport privind validarea unui mandat de deputat.

Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului Halici Nicuşor, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 41 Vrancea, pe lista Partidului Social Democrat, la alegerile din 6 decembrie 2020.

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatului şi având în vedere lista supleanţilor comunicată Comisiei de validare de Biroul Electoral Central şi adresa Partidului Social Democrat, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locului de deputat vacant şi propune validarea mandatului de deputat pentru domnul Marin Laurenţiu-Daniel, Circumscripţia electorală nr. 41 Vrancea, candidat pe lista Partidului Social Democrat.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat prevăzut în prezentul raport, precum şi adoptarea hotărârii anexate.

Voi da citire şi hotărârii.

Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat.

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. Se validează mandatul de deputat al domnului Marin Laurenţiu-Daniel, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripţia electorală nr. 41 Vrancea, pe lista Partidului Social Democrat, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Halici Nicuşor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă există obiecţii sau comentarii cu privire la raportul comisiei? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu.

Preambul? Nu.

Articolul unic? Nu.

Rămâne la votul final.

Vă rog să vă întoarceţi, domnule Popa, să daţi citire Proiectului de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 19/2022, de această dată.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Raport privind validarea unui mandat de deputat.

Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, ca urmare a decesului domnului Olar Corneliu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 1 Alba, pe lista Partidului Naţional Liberal, la alegerile din 6 decembrie 2020.

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatului şi având în vedere lista supleanţilor comunicată Comisiei de validare de Biroul Electoral Central şi adresa Partidului Naţional Liberal, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locului de deputat vacant şi propune validarea mandatului de deputat pentru domnul Ignat Ion-Alin-Dan, Circumscripţia electorală nr. 1 Alba, candidat pe lista Partidului Naţional Liberal.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat prevăzut în prezentul raport, precum şi adoptarea hotărârii anexate.

Şi avem şi hotărârea.

Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat.

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. Se validează mandatul de deputat al domnului Ignat Ion-Alin-Dan, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripţia electorală nr. 1 Alba, pe lista Partidului Naţional Liberal, pe locul devenit vacant ca urmare a decesului domnului Olar Corneliu.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există observaţii? Nu.

La preambul? Nu.

La Articolul unic? Nu.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Domnule ministru, vă rog să vă pregătiţi, în 5 minute începe partea a doua a şedinţei, Moţiunea simplă.

Pauză de 5 minute.

Declar şedinţa închisă.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă reocupaţi locurile dumneavoastră. Şi, până faceţi acest lucru, daţi-mi voie să fac o mică sau mare constatare, depinde cum o s-o luaţi. Cred că este pentru prima dată în acest mandat în care, cu toţii, ne putem privi fără să avem măşti. Să sperăm că este un început de bun augur şi tot ceea ce a fost mai rău a trecut.

Aşadar, ne vedem, în sfârşit, cu toţii, la feţele pe care le avem. Şi evident că domnul Simion doreşte să ia cuvântul pe procedură.

Numai o secundă!

Declar şedinţa deschisă.

În continuare, trecem la dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 51 de deputaţi.

Domnule ministru, vă rog să luaţi loc aici.

Domnule Simion, vă rog, pe procedură.

Domnul George-Nicolae Simion:

Referitor la ce aţi spus dumneavoastră, domnule preşedinte, vreau să vă zic că sunteţi frumoşi, mai ales frumoase, colegele noastre. A venit primăvara, a venit libertatea. Haideţi să ne simţim bine şi să renunţăm şi din capul nostru la unele restricţii!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Pe procedură, în temeiul art. 193 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune. Nu.

Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor vă propun următoarele:

• moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari;
• Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor;
• pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi se prezintă astfel:
• Grupul parlamentar al PSD - 18 minute;
• Grupul parlamentar al PNL - 13 minute;
• Grupul parlamentar al USR - 9 minute;
• Grupul parlamentar AUR - 5 minute;
• Grupul parlamentar al UDMR- 3 minute;
• Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute;
• Şi deputaţii neafiliaţi 3 minute.

În total 54 de minute.

Dacă sunt obiecţii cu privire la ceea ce v-am prezentat mai sus?

Dacă nu sunt, vă rog să pregătiţi pentru vot.

Supun votului dumneavoastră propunerile prezentate.

Vot, vă rog.

Cu 181 de voturi pentru, două abţineri, doi colegi nu votează, aprobat.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, rog liderii de grup să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbateri.

Şi îi dau cuvântul doamnei deputat Murariu Oana, pentru citirea textului moţiunii simple.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Moţiunea simplă "Din nou cu tancul peste Justiţie - ministru Cătălin Predoiu".

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru al justiţiei,

După masacrul făcut de PSD - ALDE - UDMR asupra justiţiei, după ce în cursul anului trecut toate proiectele de reformă din justiţie au fost sabotate din interior de către UDMR, cu complicitatea parşivă a unor lideri PNL, şi mai ales a preşedintelui Iohannis, suntem acum în etapa în care opera lui Dragnea e desăvârşită de Klaus Iohannis, iar rolul lui Florin Iordache este preluat de Cătălin Predoiu.

Ce a lăsat în urmă PSD am văzut cu toţii. Nişte legi ciopârţite, instituţii concepute şi folosite ca instrumente împotriva magistraţilor curajoşi, profesionişti şi integri, lupta împotriva corupţiei sabotată din toate direcţiile. PSD a acţionat pe faţă, la vedere. La fel şi UDMR. Diatribele isterice ale lui Nicolicea, Şerban Nicolae, Iordache, Márton Árpád împotriva DNA ne sună încă în ureche.

În vremea asta, Cătălin, viclean copil de case mari, împărăteşti, îşi exersa rolul. Un rol de aşa-zis oponent al celor care măcelăreau legile justiţiei. Cătălin Predoiu, PNL, Iohannis au jucat rolul apărătorilor justiţiei independente, pentru ca apoi să se sucească şi să se alieze exact cu aceia pe care îi criticaseră cu patimă. Şi nu doar că s-au aliat, dar au arătat tuturor că le conveneau de minune şi lor legile promovate de PSD.

Desfiinţarea SIIJ cu refacerea competenţelor DNA n-a fost bună pentru ei, procedura de numire a procurorilor de rang înalt care respecta recomandările GRECO n-a fost bună, trecerea poliţiei judiciare în subordinea parchetelor n-a fost acceptată, reformarea CSM nici ea nu a fost pe placul lor. Dar a fost bună legea lui Rădulescu "Mitralieră" de dezincriminare a unor fapte de evaziune fiscală, promulgată fără ezitare de preşedintele Iohannis. Şi, iată, este bună pentru ei înlocuirea SIIJ cu un mecanism asemănător, dar mai nociv.

Prin Programul de guvernare al USL 2.0 se promitea, culmea, tocmai de către cei care au măcelărit legile justiţiei, corectarea legilor cu respectarea recomandărilor din cadrul MCV, a recomandărilor GRECO, a avizelor Comisiei de la Veneţia, a deciziilor CJUE. Promisiuni mincinoase, de faţadă.

În realitate, şi unora, şi altora le convine bilanţul asupra stării justiţiei făcut acum, după atacurile furibunde la adresa justiţiei realizate prin legi strâmbe şi prin campanii concertate, realizate prin trusturile de presă ale securiştilor şi infractorilor. Un bilanţ întunecat care ne arată o magistratură demobilizată, timorată, după sancţiunile aberante orchestrate de Inspecţia Judiciară condusă de cel al cărui mandat a fost prelungit politic prin O.U.G. de PSD-işti.

Magistraţii oneşti, care au îndrăznit să-i deranjeze prin soluţiile lor pe politicieni sau care au criticat proiectele de lege aberante, sunt excluşi din magistratură pentru fapte închipuite, sau suspendaţi din profesie, în vreme ce aceia care au schelete prin dulapuri sunt protejaţi de SIIJ şi vor avea imunitate în faţa DNA şi pe viitor.

Le convine multora liniştea transpartinică aşternută peste subiectul justiţie. Vor putea cu toţii să facă ce ştiu ei mai bine să facă, fără să îi deranjeze nimeni. Sistemul de protecţie, care a funcţionat atât de eficient ani de zile în România, se reactivează acum.

Mulţi politicieni îşi freacă deja palmele la gândul că vor putea cheltui după bunul-plac banii din buget, din PNRR sau din fondurile structurale, cu firmele lor sau ale prietenilor, fără să îi mai deranjeze nimeni. Iar dacă îi va deranja, se va ocupa Reţeaua.

Reţeaua aceasta nu este o invenţie, ea a existat, a fost perfecţionată de politicieni precum Cătălin Voicu. Reţelele infracţionale prin care politicienii corupţi erau protejaţi de unii judecători şi procurori corupţi au existat, au fost descurajate o perioadă de către DNA, dar acum se reactivează. Miza e mare: miliarde de euro, din care mare parte pot ajunge în buzunarele găurite ale politicienilor. "Domne, i-am rezolvat pe toţi, domne, că unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat cu puşcărie (...). În trei ani de zile pot face toată reţeaua din România. Acuʼ, dacă pierdem alegerile, reţeaua e în funcţiune", Cătălin Voicu, fost senator PSD, pe vremea când făcea şi desfăcea iţe în politică şi justiţie, sub oblăduirea PSD.

Şi pentru că miza e mare, misiunea de asigurare a unui cadru normativ, potrivit acestui obiectiv, trebuia încredinţată unui politician cu experienţă. Un adevărat profesionist, un om care şi-a dovedit capacitatea pe această poziţie şi pe alte poziţii importante, aşa cum generos îl descria Klaus Iohannis, la preluarea mandatului de ministru al justiţiei, în noiembrie 2019. Un ministru uns cu toate alifiile, cum s-ar spune, plăcut deopotrivă de PNL-işti, de PSD-işti şi de UDMR-işti, obişnuit cu compromisurile, serviabil şi receptiv la solicitările venite din partea Reţelei.

Aţi ghicit, este vorba despre Cătălin Predoiu. Deţinătorul celor mai multe mandate de ministru al justiţiei după ʼ89. Cel care, teoretic, a influenţat cel mai mult justiţia şi care ne tot promite, de vreo 14 ani, că reformează justiţia şi ne scapă de MCV. Cam greu însă să faci reformă când nu eşti dispus să tragi pentru reformă, ci mai degrabă pentru tine. Când obiectivul tău principal este acela de a ţine cu ghearele de scaun, când ajungi să negociezi cu oricine şi să faci orice compromis doar pentru a fi numit sau a te menţine în funcţie, când încerci să reformezi legislaţia penală negociind cu Hrebenciuc şi având-o drept mâna ta dreaptă, la minister, pe Alina Bica, pe post de secretar de stat, e dificil să faci reforme, dar nu e greu să te pretinzi reformator.

Alina Bica, invitată să fie secretar de stat la ministerul condus de Cătălin Predoiu. Giorgiana Hosu, susţinută să fie şef la DIICOT de Cătălin Predoiu. Nu vă spun nimic aceste "coincidenţe"?

Din noiembrie 2021, Cătălin Predoiu s-a întors la conducerea Ministerului Justiţiei, pentru al cincilea mandat, să încununeze ceea ce a început încă din 2008 şi a perfecţionat în 2020: să dea o spoială peste gardul justiţiei şi să o prezinte drept reformă.

Pentru a-şi atinge scopul, Cătălin Predoiu şi-a găsit repede aliat - cea mai antireformistă grupare din CSM cu care se coordonează perfect: gruparea cere, el execută, cu avântul elevului arogant şi impertinent, dar protejat de diriginte, profesorul de fizică. Atâta vreme cât dirigintele său îşi păstrează pârghiile asupra justiţiei, unele formale, altele informale, unele legitime, altele discutabile, cum ar fi numirea discreţionară a procurorilor de rang înalt, compromisurile le sunt acceptabile. Ca şi cum Iohannis ar fi veşnic pe această funcţie, nu la ultimul mandat, şi ca şi cum înaintea sa nu au mai croit şi alţii legi pentru ei, de care au abuzat succesorii.

Cinci ani şi jumătate petrecuţi deja în scaunul de ministru al justiţiei nu i-au legat numele lui Cătălin Predoiu de nicio măsură curajoasă de reformă din Justiţie. Ba din contră, durata proceselor este extrem de mare; din punct de vedere logistic, instanţele şi parchetele stau în general prost; dincolo de unele decizii CCR, direcţionate politic, Codurile penal şi de procedură penală au avut multe vulnerabilităţi.

La preluarea acestui mandat, ministrul Cătălin Predoiu avea predate, la cheie, proiectele de punere în acord a Codului penal şi a celui de procedură penală cu deciziile CCR, cu etapa transparenţei decizionale parcursă. Le-a îngropat în sertar şi le-a lăsat acolo, în stilul caracteristic. Le va trimite Parlamentului cu puţin timp înainte de termenul-limită asumat în PNRR şi ne va rămâne foarte puţin timp de dezbateri.

Este ministrul care a numit-o pe Giorgiana Hosu la conducerea DIICOT, în dispreţ total faţă de Secţia de procurori a CSM, faţă de asociaţiile respectate ale magistraţilor şi de opinia publică. Cătălin Predoiu spune că a fost corectă numirea şi că nu regretă nimic. Dosarul "10 august" era cât pe ce să fie îngropat, dar ce are a face? Şi a mai făcut şi alte numiri în dispreţ faţă de avizele Secţiei pentru procurori şi faţă de recomandările Comisiei Europene pentru care Cătălin Predoiu a fost criticat în raportul Comisiei Europene din cadrul MCV. I-a păsat cumva? Nici vorbă! Merge înainte ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Vorbeşte sforăitor despre lupta împotriva criminalităţii organizate, făcându-se că uită că, din cauza sa, conducerea DIICOT este în interimat de aproape un an şi jumătate. De unde, în toamna anului 2019, era o urgenţă numirea conducerii la DIICOT, acum, după atâta timp, nu mai este urgenţă. Sigur, ideal este să ai adoptată o nouă procedură de numire, conformă cu recomandările GRECO. Dar dacă nu o ai, ce faci? Stai pe loc? Soluţia este să începi selecţia pe legea actuală, cu respectarea avizului Secţiei pentru procurori a CSM, potrivit recomandării din cadrul MCV.

Legea avertizorilor de integritate, care trebuia adoptată până la 17 decembrie pentru a evita procedura de infringement, a fost ţinută la minister, blocându-se totodată şi propunerea legislativă depusă deja în Parlament. Aşa este ajutată lupta împotriva corupţiei de către ministrul Cătălin Predoiu.

Grupul de lucru de la Ministerul Justiţiei, înfiinţat pentru redactarea proiectului de lege privind DNA-ul pădurilor, a fost abandonat de către ministrul Cătălin Predoiu, pentru că este bine cum este acum. Sistemul pus la punct de Predoiu a fost foarte eficient până acum şi a dat roade, trebuie continuat cu el. Dincolo de orice ironie, lucrurile sunt foarte triste şi se pare că drujbarii României au proptele foarte sus puse.

Sigur, poţi să te scuzi şi să spui că e misiune grea să reformezi justiţia împreună cu PSD, dar dacă ştii că nu poţi face asta, nu eşti obligat să accepţi funcţia de ministru doar pentru a deţine această titulatură şi pentru a te face părtaş la o mascaradă. Iar dacă totuşi ai acceptat cu bună-credinţă această funcţie, măcar ar trebui să încerci să îţi foloseşti experienţa şi calităţile de politician pentru a găsi o soluţie rezonabilă şi pentru a-i convinge şi pe ceilalţi de importanţa ei. Cătălin Predoiu nici măcar nu a încercat să obţină susţinere pentru proiectul de desfiinţare a SIIJ cu refacerea competenţelor DNA şi DIICOT. Pur şi simplu, s-a ascuns în spatele pesediştilor, a făcut jocurile celor care se opun reformei din justiţie şi ne-a oferit SIIJ-ul prelucrat şi învelit în alt ambalaj.

De ce am intitulat prezenta moţiune "Cu tancul din nou peste justiţie?". Pentru simplul motiv că asaltul de astăzi asupra justiţiei seamănă izbitor de mult cu cel din legislatura trecută, realizat sub coordonarea lui Dragnea.

Aşa-zisa desfiinţare a SIIJ ascunde în realitate înlocuirea unei probleme cu o altă problemă, şi mai mare. Deşi ar fi trebuit să fie într-adevăr subiectul principal, desfiinţarea formală a SIIJ devine o chestiune marginală. Subiectul principal a devenit atacul asupra DNA şi ce se pune în locul SIIJ.

Ca şi acum 4-5 ani, puterea forţează cu un proiect nociv, inventat peste noapte şi creat în aceleaşi laboratoare. Este adevărat, despre înfiinţarea şi desfiinţarea SIIJ discutăm de ani de zile. Desfiinţarea SIIJ ar trebui însoţită de restabilirea situaţiei anterioare, de vreme ce se recunoaşte că înfiinţarea SIIJ a fost o greşeală. Problema este că PSD, UDMR şi bună parte din PNL consideră că înfiinţarea SIIJ a fost justificată, prin urmare, SIIJ trebuie înlocuită cu altceva asemănător, care să-i preia rolul.

Despre noul mecanism propus de ministrul Cătălin Predoiu, însă, nu am discutat suficient. Acest mecanism, asemănător cu ce exista în perioada Năstase - Stănoiu, a fost scos la lumină abia pe 21 ianuarie acest an, cu încălcarea flagrantă a termenului de 30 de zile lucrătoare, stabilit de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, proiectul a fost înaintat Parlamentului, fără a se organiza consultări de substanţă cu sistemul judiciar, realizate prin convocarea şi consultarea adunărilor generale ale instanţelor şi parchetelor. Au existat doar discuţii netransparente ale ministrului doar cu unii dintre membrii CSM, exact cu cei care au susţinut şi apărat în trecut SIIJ-ul, şi cu unele asociaţii ale magistraţilor. După sesizarea firească a Comisiei de la Veneţia din partea USR, pe care în mod normal ar fi trebuit să o facă ministrul însuşi, acesta a făcut în aşa fel încât să grăbească procedura pentru a se asigura că proiectul lui va fi aprobat înainte să existe un aviz al Comisiei de la Veneţia cu privire la noul mecanism.

Solicitările noastre, de temporizare a procedurii până la emiterea avizului, au fost respinse cu argumentul fals al existenţei altor trei avize pe aceeaşi temă. Aceste avize însă se referă la SIIJ şi la restabilirea situaţiei anterioare, nicidecum la noul mecanism propus de ministrul Predoiu. Mai mult decât atât, încercările noastre de a participa la discuţiile cu raportorii Comisiei de la Veneţia, purtate cu Parlamentul, au fost blocate, aşa cum nici Florin Iordache nu a îndrăznit în 2017 şi 2018. Discuţiile precipitate din Comisiile juridice ale Parlamentului şi votul de pe o zi pe alta sunt, de asemenea, alarmante. Comisia Europeană ne-a impulsionat, prin recomandările făcute în 2017 şi reluate an de an, să reparăm stricăciunile făcute în anii trecuţi în justiţie, dar a accentuat, în permanenţă, necesitatea asigurării transparenţei şi a predictibilităţii procesului legislativ, a consultării cu autorităţile relevante şi cu părţile interesate în cadrul procesului decizional, mai ales cu privire la proiecte controversate vizând justiţia.

Exact asta nu s-a întâmplat acum. Proiectul de înfiinţare a noului mecanism de anchetare a magistraţilor a fost împins pe repede-nainte, deşi în luna martie este foarte probabil să avem avizul Comisiei de la Veneţia. Recomandările Comisiei Europene sunt în sensul consultării Comisiei de la Veneţia pe problemele spinoase care ţin de domeniul justiţiei, dar solicitarea USR. de anul trecut. referitoare la amendamentul introdus la Camera Deputaţilor, care instituia o superimunitate pentru magistraţi, a stârnit mare nervozitate la Cotroceni şi în zona conducerii PNL, deşi solicitarea de aviz a reprezentant un gest firesc.

Dacă acel mecanism ar fi fost unul corect, în conformitate cu statul de drept, el putea fi păstrat în lege ca un compromis rezonabil. Da, acel mecanism era, poate, mai puţin nociv decât cel propus de Cătălin Predoiu şi împins cu şenilele în Parlament, dar era şi el, potrivit avizului Comisiei de la Veneţia, unul foarte nociv.

De unde această disperare de a fugi de consultarea cu sistemul judiciar? De unde teama aceasta de avizul Comisiei de la Veneţia? E simplu! Ştiţi foarte bine că ceea ce propuneţi acum este un mecanism greşit, strâmb, periculos şi, prin tertipurile pe care le folosiţi, vreţi să ascundeţi cât mai bine asta.

Pentru ce toate acestea? De ce se tem unii de DNA? Până la urmă, despre asta este vorba. S-a remarcat o unitate de parchet specializată pe anchetarea faptelor de corupţie, autonomă, prin rezultate vizibile la nivel intern şi internaţional, pe care nu le-a mai avut anterior o altă structură a ministerului public, iar lucrul ăsta a deranjat grupurile de interese şi reţelele infracţionale formate din politicieni corupţi şi câţiva magistraţi corupţi.

Din păcate, mai nou, ministrul Cătălin Predoiu a preluat şi a devenit deja portavocea antireformiştilor din sistemul judiciar, a publicaţiilor unor turnători la securitate şi ale unor condamnaţi pentru corupţie, aducând ca argument, în numele acestora, aşa-zisele "abuzuri" ale DNA pentru a slăbi lupta anticorupţie, pentru a demola DNA şi DIICOT. Nu vă aşteptaţi ca ministrul Predoiu să şi identifice punctual "abuzurile" DNA! Şi-ar anula singur argumentaţia, din lipsă de dovezi, şi ar trebui să recunoască faptul că e continuatorul ideilor lui Dragnea şi Iordache, Nicolicea şi Tudorel Toader. Nu vă aşteptaţi nici să şi le asume bărbăteşte! Nu, criticile la adresa DNA, chipurile, nu-i aparţin. Ministrul Cătălin Predoiu afirmă că doar a reţinut şi a transmis mai departe criticile şi temerile altora, care i se par totuşi suficient de importante, cât să-i fundamenteze proiectele legislative.

Orice om de bună-credinţă, dacă identifică un abuz, îl izolează şi îl înlătură, nu generalizează, creând conştient impresia greşită că întreaga instituţie anticorupţie este abuzivă şi are nevoie de corecţii.

Cătălin Predoiu a ajuns în punctul în care nu mai dă doi bani nici pe ceea ce el însuşi declară.

"DNA nu mai are competenţe în domeniu, trebuie să le redobândească. Iar SIIJ nu are capacitate funcţională să protejeze sistemul de corupţie şi abuzuri. A demonstrat-o, pentru că este o «construcţie» greşită din start", Cătălin Predoiu, august 2021.

A redat cumva ministrul Predoiu competenţele DNA prin proiectul de aşa-zisa desfiinţare a SIIJ? Nu. Nici măcar nu s-a mai sinchisit să stăruie, să folosească toate pârghiile pe care le are la îndemână. Dacă preşedintele Iohannis, în loc să ceară renunţarea la proiectul iniţial de desfiinţare a SIIJ cu refacerea competenţelor DNA, ar fi dat un semnal în direcţia asta, probabil că altfel ar fi stat acum lucrurile. Ştim cu toţii că preşedintele are încredere în Cătălin Predoiu. Cum a folosit ministrul Cătălin Predoiu acest as? Am văzut cu toţii. DNA nu îşi redobândeşte competenţele de a ancheta cazuri de corupţie în rândul magistraţilor. Nici dacă vreun judecător de la CCR ar comite acte de corupţie nu ar mai putea fi anchetat de DNA, pentru că a avut grijă Cătălin Predoiu să deschidă larg uşa celor care nu mai pot fi cercetaţi de DNA şi de parchete specializate.

Este evident ce se urmăreşte: protejarea unor magistraţi corupţi şi scoaterea dosarelor cu politicieni sau afacerişti corupţi de sub competenţa DNA, pe motiv că în dosar apar şi nume de magistraţi, şi trecerea lor la noua SIIJ, o caracatiţă care va stăpâni întregul sistem de justiţie.

Aici veţi ajunge, domnule Predoiu, pentru că nu desfiinţaţi în mod real SIIJ, ci creaţi o hidră mai mare şi mai periculoasă! PSD nu poate decât să vă admire şi să vă preţuiască - le duceţi visul mai departe.

Şi nu, nu este vina USR sau a altcuiva că PNL are atâtea exemple de politicieni corupţi. Este problema fiecărui partid pe cine promovează, pe ce criterii. Însă, de la un punct, este treaba justiţiei şi a societăţii să reacţioneze şi să se apere.

Am propus modificarea procedurii de numire a procurorilor de rang înalt, astfel încât să mai existe un filtru eficient între propunerea ministrului justiţiei şi decizia preşedintelui, pentru că preşedintele, azi Iohannis, mâine cine ştie cine, să nu poată veni cu nominalizarea în plic. Ar fi nesănătos pentru democraţia noastră ca o singură persoană să aibă o astfel de putere, fără niciun filtru din exterior. Este esenţa principiului separaţiei puterilor în stat. Această propunere a fost făcută pornind de la recomandările GRECO şi cele ale Comisiei Europene din cadrul MCV. A fost apreciată în ultimul raport MCV din vara anului trecut. Cu toate acestea, soluţia a fost respinsă brutal de preşedintele Iohannis, care ţine cu dinţii de păstrarea actualului sistem.

Dincolo de unele diferenţe de opinie, care ţin de teorie şi de viziunea diferită care poate exista asupra acestor mecanisme, ne-a atras atenţia un paragraf dintr-un interviu dat de ministrul Predoiu în vara anului 2021, când a scăpat porumbelul: "Se propune deposedarea procurorului general de atribuţii manageriale şi transferarea lor către Secţia de procurori. Dacă dai praful retoricii la o parte şi tragi linie, rezultă că Ministerul Justiţiei vrea să conducă Ministerul Public, adică procurorii, neutralizând procurorul general, fie în mod direct, fie mijlocit de Secţia de procurori a CSM. Mă întreb, nu e acesta un amestec al politicului în activitatea Parchetelor? Sigur că este, la nivelul Ministerului Justiţiei. Cum rămâne cu controlul politic al activităţii parchetelor? Cine şi de ce vrea să amenajeze şi să conducă parchetele în perspectiva lui 2024?".

Această ultimă întrebare retorică, adresată de către Cătălin Predoiu, ne arată sistemul de gândire în care funcţionează. Acela potrivit căruia cineva, respectiv un alt ministru al justiţiei, de la alt partid, ar vrea să controleze numirile procurorilor de rang înalt pentru a amenaja şi a conduce parchetele din perspectiva alegerilor care vor avea loc în 2024.

Este un sistem de gândire bolnav care, prin proiecţiile pe care le înfăţişează, ne arată de fapt ce este în mintea acestor oameni şi ce îi preocupă pe ei.

Aşadar, temerea lui Predoiu, Iohannis şi care or mai fi este ca, prin modificarea acestor proceduri de numire a procurorilor, să nu fie influenţate alegerile din 2024. Pentru că ei aşa funcţionează, de asta sunt preocupaţi.

Teama asta bolnăvicioasă, care în mod normal nu ar trebui să existe pentru cineva care nu se simte cu musca pe căciulă, este nu doar alarmantă, ci şi stupidă. Cum să influenţezi politic nişte alegeri, prin dosare fabricate, se înţelege din context, câtă vreme tu propui tocmai ca ministrul justiţiei să poată fi oprit a face o anumită propunere de către secţia pentru procurori a CSM? Deci factorul politic să fie diminuat. Preşedintele îşi păstrează pârghiile, atributul numirii, putând refuza orice propunere nu este potrivită. Deci nimeni nu îi putea impune preşedintelui o anumită numire. Însă, e adevărat, nici preşedintele, om politic, nu ar mai putea veni cu o propunere în plic pe care să nu o cenzureze nimeni.

Chestiunea aceasta este foarte importantă pentru că ne arată viziunea lui Cătălin Predoiu, mai exact a actualului preşedinte, asupra modului în care politicul poate influenţa mai ales anchetele penale. Această procedură este vârful aisbergului, pentru că, în viziunea ministrului Predoiu, procurorul general al României, propus de ministrul justiţiei şi numit de preşedinte, cu un aviz anemic, consultativ, al secţiei pentru procurori din cadrul CSM, ar fi urmat să aibă puteri sporite. Ca şi cum acum nu ar avea suficiente pârghii. Se regăseşte această idee şi în proiectele iniţiale ale lui Predoiu, s-a regăsit şi în draftul iniţial al Legii de desfiinţare a SIIJ.

Aşadar, cresc nemăsurat puterile procurorului general al României desemnat eminamente politic, şi asta se numeşte depolitizare de către ministrul Predoiu. Îţi trebuie multă îndrăzneală să vii cu asemenea idei şi justificări.

Cătălin Predoiu va rămâne în istoria justiţiei din România ca fiind ministrul care a atins apogeul în crearea unor categorii speciale: corupţii speciali, care nu pot fi anchetaţi de DNA, nici de parchetele specializate.

Pentru ei, ministrul Predoiu, cu avizul taberei antireformă din CSM, creează o structură naţională, asemenea celei existente în perioada Năstase - Stănoiu, cu nucleu central şi 15 filiale teritoriale. Poate fi denumită RIIJ, Reţeaua de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. În această reţea vor lucra doar procurori selectaţi de plenul CSM. Nu va fi concurs, nu va fi o competiţie. Procurorii vor fi aleşi pe recomandări şi revocaţi după cheful unora, fără criterii obiective. DNA a avut succes şi datorită autonomiei pe care o are faţă de parchetul general. Procurorii anume desemnaţi de la Parchetul General se vor bucura de un fel de imunitate de facto, ei nu vor putea fi anchetaţi decât de către colegii lor, oricare ar fi natura faptei comise. Se calcă în picioare principiul separaţiei carierelor, judecătorii din CSM decid asupra carierei procurorilor, doar pentru că aşa convine acum nucleului de putere din CSM.

De acum încolo, oricine va putea spune: magistraţii nu au încredere în DNA, pentru că au comis abuzuri. Eu de ce să fiu anchetat de DNA? Se deschide cutia Pandorei şi vor exista şi alte categorii de cetăţeni care vor cere să fie şi ei la fel de speciali precum magistraţii şi judecătorii CCR. Se păstrează mecanismul de preluare a unor dosare de corupţie de la DNA, prin formularea unor plângeri şicanatorii împotriva unor magistraţi. Sigur, cauza poate fi disjunsă, dar disjungerea e la aprecierea procurorului anume desemnat.

Prin acest proiect, DNA este slăbit, lupta anticorupţie este slăbită. Cât timp a funcţionat SIIJ, nici măcar un dosar de corupţie nu a ajuns în instanţe. Spre comparaţie, cât timp DNA a avut competenţe să ancheteze procurori şi judecători, a trimis în judecată, în medie, 10 magistraţi pe an. 117 magistraţi au primit deja o condamnare. Vi se pare puţin? Gândiţi-vă că asta este doar partea văzută, dovedită în instanţă.

Prea funcţionau lucrurile, iar asta i-a speriat pe PSD-işti. În 2018, Dragnea şi prietenii săi din sistem au gândit SIIJ, iar subordonaţii lui au validat-o în Parlament. Şi de atunci e linişte.

Ministrul Predoiu a declarat, în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, cităm: "Există cel puţin trei avize, dacă memoria nu mă înşală, emise de Comisia de la Veneţia pe acest subiect".

Nu, domnule ministru, memoria nu vă înşală, doar vă joacă feste. Sau, mai exact, minţiţi prin omisiune. Există avize ale Comisiei de la Veneţia privind SIIJ care critică existenţa SIIJ şi proiectele prin care PSD, PNL, UDMR au tot încercat să menţină SIIJ şi să acorde imunităţi sporite magistraţilor. Doar într-un singur aviz, din iulie 2021, Comisia de la Veneţia felicită autorităţile din România pentru că vor să desfiinţeze SIIJ şi acesta este pentru proiectul din 2021, în forma propusă iniţial, nu în cea modificată de Camera Deputaţilor. "Comisia de la Veneţia salută intenţia autorităţilor române de a reforma sistemul judiciar şi de a restabili competenţa parchetelor specializate, cum ar fi DNA şi DIICOT, şi înţelege că primul pas urgent în această reformă mai amplă este de a desfiinţa Secţia Specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie", paragraf 68, "Concluzii".

În avizele din 2018 şi 2019, Comisia de la Veneţia critică înfiinţarea SIIJ şi recomandă desfiinţarea acesteia şi refacerea competenţelor DNA şi ale parchetelor specializate, subliniind că exista temeri justificate că SIIJ poate fi folosită ca un instrument de intimidare şi pentru a pune presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor. "Secţia riscă să fie un obstacol în calea luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate", se scrie în avizul Comisiei de la Veneţia din 2019.

Reorganizarea SIIJ propusă de Cătălin Predoiu este contrară avizelor Comisiei de la Veneţia şi recomandărilor acesteia, precum şi rapoartelor MCV şi ale GRECO.

În raportul MCV din iunie 2021 se susţine că "un motiv serios de îngrijorare îl reprezintă în special existenţa şi funcţionarea SIIJ" şi că "SIIJ are în continuare un impact negativ asupra cazurilor de corupţie la nivel înalt".

Cum veţi îndeplini obiectivul de ridicare a MCV, domnule Predoiu, când, în loc să desfiinţaţi SIIJ, o faceţi şi mai mare, şi mai periculoasă?

Ceea ce se întâmplă acum cu reorganizarea SIIJ este doar o parte din relele care stau să se pogoare peste justiţie. Complicitatea ministrului Predoiu cu tabăra antireformistă din CSM nu este de bun augur. Conducerea menţinută politic la Inspecţia Judiciară nu este deranjată cu nimic, iar proiectele legilor justiţiei stau să fie promovate într-un larg consens antijustiţie al coaliţiei PSD - PNL - UDMR.

Raportul MCV din iunie 2021 subliniază că Hotărârea Curţii de Justiţie din 18 mai 2021 "oferă un cadru clar şi o direcţie clară în ceea ce priveşte reformele în curs, în vederea îndeplinirii în mod satisfăcător a obiectivelor de referinţă ale MCV, cu respectarea deplină a statului de drept şi a dreptului UE în general. Este esenţial ca hotărârea să se reflecte în mod corespunzător în noua legislaţie care urmează să fie adoptată".

Ce şanse sunt să se întâmple aşa? Aproape spre zero. Până acum, ministrul Cătălin Predoiu a demonstrat, în ciuda declaraţiilor sale, că nu poate sau nu vrea să respecte standardele europene care, în mod obligatoriu, ar trebui aplicate şi în România, de la aderarea la Uniunea Europeană încoace.

În loc să meargă pe drumul consolidării independenţei justiţiei şi al întăririi luptei anticorupţie, ministrul Cătălin Predoiu bate palma cu antireformiştii şi întrerupe cursul reformei în justiţie. Văzând drumul pe care încearcă să ducă justiţia din România şi compromisurile inacceptabile pe care le face, constatăm că cea mai potrivită măsură pe care o poate lua acum ministrul Cătălin Predoiu este aceea de a-şi da demisia din funcţia de ministru. Iar coaliţia trebuie să se abţină a mai intra cu tancul peste acest domeniu vital pentru menţinerea statului de drept, să înceteze să mai inventeze tot felul de mecanisme de protecţie pentru corupţi şi să respecte angajamentele României cu privire la reformarea reală a justiţiei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să o aplaudaţi!

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu criticile de rigoare, să ştiţi că este cel puţin neuzual ca o moţiune simplă să aibă 10 pagini cu scris de 8.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu (ministrul justiţiei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit art. 112 alin. (2) din Constituţie, "Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări".

Acest text constituţional, ignorat de cei 51 de semnatari ai moţiunii simple pe care o dezbatem, obligă la două precizări prealabile.

După cum se ştie, astăzi, a intrat în vigoare Legea privind desfiinţarea SIIJ, iar moţiunea pare a avea ca obiect modalitate de desfiinţare a SIIJ.

Prin urmare, se referă la o problemă deja decisă şi rezolvată de Parlament.

Fractura logică mi se pare evidentă.

De altfel, nici textul moţiunii nu se încheie cu o propunere sau o cerere concretă, nu avansează o soluţie fezabilă, o alternativă realistă asupra problemei. (Vociferări.)

Se pune, deci, întrebarea - care este raţiunea acestui gest politic întârziat, de vreme ce el vine mult după ce procesul de dezbatere şi adoptare a legii a fost lansat şi încheiat? Ce propune această moţiune ca soluţie mai bună pentru subiectul abordat? Care e contribuţia şi finalitatea practică?

Simpla împrejurare că ea a fost anunţată aproape acum o lună de zile şi depusă în preajma dezbaterii legii în cadrul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate la CCR şi în acelaşi timp cu scurgerea în presă a Proiectului de Raport al Comisiei de la Veneţia ne indică din start că şi această producţie intelectuală a USR urmează acelaşi tipar al conduitei politice a USR - nimic! Nimic cu finalitate practică, nimic fezabil, nimic eficient, doar vorbă şi victimizare, acuzaţii şi procese de intenţie!

Pe scurt, nimic pentru fapte, totul pentru propagandă şi zgomot pentru nimic!

"Nimic!" ar putea fi sloganul descriptiv al acţiunii practice a acestui partid care promitea la fabricarea lui reformarea politicii şi salvarea naţională, ambele fiind rămase, din păcate, la stadiul de propagandă goală. (Vociferări.)

În al doilea rând, citind textul moţiunii şi trăgând linie după el, se constată că sub pretextul abordării subiectului SIIJ şi, mai general, al justiţiei, moţiunea nu este decât o nouă descărcare de frustrări, prejudecăţi, clişee, calomnii, procese de intenţie şi atacuri la persoana celui care vă vorbeşte, amestecate într-un amalgam care replică, probabil, haosul din capul celui care a scris-o şi care nu are decât un singur merit, şi anume, că mai demonstrează o dată în plus neînţelegerea subiectului abordat - justiţia -, dar şi o răutate, ură şi agresivitate de limbaj care nu ar trebui să-şi aibă locul într-un Parlament european.

De aceea, din respect pentru instituţia Parlamentului, voi încerca ca prin răspunsul meu la această moţiune simplă să ridic abordarea subiectului de la nivelul de acuzaţii viscerale şi injurii şi să vă fac mai întâi o reinformare succintă asupra modalităţii de desfiinţare a SIIJ, apoi voi răspunde şi chestiunilor mai mărunte ridicate de acest text, pe alocuri fracturat logic, respectiv atacurilor la persoană.

Aşadar, despre desfiinţarea SIIJ, de unde am plecat. În decembrie, 2020, ministru fiind, am propus Guvernului, printr-un memorandum, desfiinţarea SIIJ. Memorandumul a fost adoptat de Guvern. Imediat după, am început consultări în sistemul judiciar, urmate de redactarea unui proiect de lege. Proiectul de lege a fost publicat în dezbatere publică, în termenul anunţat iniţial, 2 februarie 2020, trimis la CSM, urmând ca el să fie trimis Parlamentului în anul 2021, după ce alegerile urmau să aibă loc, pentru ca un Parlament nou, legitimat prin vot, să ia în dezbatere această chestiune, urgent.

Aşadar, exista o întârziere majoră cu privire la adoptarea acestui proiect de lege, cu privire la realizarea acestui obiectiv. De ce? Pentru că tot anul 2021 a fost irosit.

Nu este rostul meu să dezbat acum de ce a fost irosit, dar cert este că un an de zile s-a pierdut. Prin urmare, urgenţa era de la sine înţeleasă.

Trec în paranteză faptul că tot anul 2020 am fost criticaţi, noi, Guvernul minoritar de atunci, că nu emitem o ordonanţă de urgenţă. Nu a mai fost vorba atunci despre niciun fel de aviz al Comisiei de la Veneţia.

Mai departe, în 2021, nu a emis nimeni niciun fel de ordonanţă de urgenţă, deşi cei care ne criticau atunci, în 2020, deţineau portofoliul la justiţie.

Să închidem paranteza.

Acest obiectiv este înscris în Mecanismul de Cooperare şi Verificare. El ar putea avea un impact şi în ceea ce priveşte problema aderării României la Schengen.

Prin urmare, din toate aceste motive, se impunea cu urgenţă adoptarea SIIJ.

Nu mai spun că, prin mandatul acordat de Parlament, de către dumneavoastră, în Programul de guvernare era înscris un termen precis - martie 2022. Proiectul trebuia să treacă prin Parlament, prin urmare, în prealabil propus de minister, şi SIIJ să fie desfiinţat - obiectiv pe care Guvernul şi l-a asumat şi l-a îndeplinit în termen.

Ce am făcut iniţial, după preluarea mandatului? Am început imediat consultări, în sistemul judiciar, dar şi în afara lui.

Am fost acuzaţi acum câteva minute că nu am desfăşurat aceste consultări.

Am aici 3 pagini, 3 pagini cu listarea acestor consultări. Nu am să le citesc, pentru că timpul e preţios. Dar am făcut consultări nu numai cu magistraţii, nu numai cu CSM, nu numai cu asociaţiile de magistraţi, ci şi cu societatea civilă şi cu membri ai Parlamentului, ai Comisiilor juridice din Parlament, membri ai partidelor; oricine a dorit să mă primească, am stat de vorbă cu el.

Am făcut consultări la Bruxelles, la Bucureşti, online, la Bruxelles, am discutat cu toţi cei care aveau legătură cu acest subiect. De ce? Pentru a-mi face o idee cu privire la situaţia concretă din teren. Pentru că nu facem politică în vid, nu facem politică în vise, facem politică în lumea reală. Pentru a atinge un obiectiv, trebuie să te raportezi la realitatea pe care o ai în teren, în faţă. Şi care era acea realitate, ce au arătat aceste consultări? Faptul că magistratura era divizată pe acest subiect.

Când am început consultările, în decembrie 2020, o parte dintre magistraţii cu care am discutat, inclusiv la nivelul CSM, nici nu voiau să audă de desfiinţarea SIIJ. Acesta este adevărul. Dacă unii ne facem că nu vrem să îl vedem, e altă poveste.

Ceilalţi voiau desfiinţarea SIIJ, dar cu o anumită procedură după, şi anume, refacerea competenţei DNA.

După aproximativ o lună şi jumătate, am ajuns la un compromis, şi anume, să se accepte desfiinţarea SIIJ, dar printr-o formulă de echilibru, astfel încât să fie garantată independenţa magistraţilor, astfel încât să nu mai fie niciun fel de temere cu privire la nivelul judecătorilor că ar putea să se întâmple lucruri care s-au mai întâmplat şi care nu ar fi trebuit să se întâmple şi despre care nu vreau să vorbesc azi aici... (Vociferări.) ...nu fac obiectul dezbaterii. (Vociferări.)

Ce opţiuni am avut, aşadar, după aceste consultări, inclusiv cu CSM? Vorbim despre CSM, garantul independenţei justiţiei şi organul reprezentativ al autorităţii judecătoreşti, potrivit Constituţiei!

Fac această paranteză, pentru că se discută de CSM în funcţie de componenţa lui şi opiniile membrilor componenţi, ceea ce nu este în regulă, din punct de vedere instituţional. Sigur că trebuie să ţinem cont de aceste opinii şi de poziţiile fiecăruia, dar, la final, când iei o decizie instituţională, te raportezi la instituţie şi ce poziţie are acea instituţie, care funcţionează pe bază de majoritate în interior, pe bază democratică, nu pe bază de percepţii şi pe baza teoriei că unul are dreptate întotdeauna şi celălalt nu.

Prin urmare, consultările acestea, cu asociaţiile, cu CSM, cu membri ai Parlamentului, au arătat clar că un proiect de lege care, poate, are şansă să treacă avizat favorabil de CSM este unul în forma şi conţinutul pe care ministerul, Guvernul, l-au înaintat dumneavoastră ulterior.

De aceea, proiectul a fost redactat în acel conţinut, cu o formulă echilibrată, care a funcţionat chiar şi înainte de vreme şi care îşi poate arăta viabilitatea, după cum voi demonstra şi în continuare.

De ce era atât de important avizul CSM? Pentru că după evenimentele legislative regretabile din 2017-2018, a existat o opinie conturată în cadrul Parlamentului, şi anume, că nu se va mai intra pe legiferare pe domeniul justiţiei fără un acord cu sistemul judiciar, fără un acord cu CSM, pentru că el reprezintă sistemul judiciar.

Acest deziderat este înscris şi în Mecanismul de Cooperare şi Verificare, unde există o recomandare clară, ca Parlamentul să legifereze numai în acord cu Consiliul Superior al Magistraturii. Această condiţie era pusă şi în Programul de guvernare, unde avem obiectiv desfiinţarea SIIJ, în acord cu avizul CSM.

Prin urmare, Guvernul, Ministerul Justiţiei nu ar fi putut proceda altfel decât în acord cu poziţia CSM, pe care am consultat-o profesionist, atent, răbdător, cu mult înainte de a trimite proiectul către Parlament. (Vociferări.)

De ce Parlamentul a adoptat această poziţie - şi bine a făcut? Pentru că, fără un acord între Parlament şi sistemul judiciar, aceste legi nu vor fi stabile, nu vor avea predictibilitate în viitor, nu va putea funcţiona sistemul.

Prin urmare, ceea ce am dorit atunci când am redactat proiectul de lege a fost să evit următoarea situaţie, aceea în care dumneavoastră aţi fi avut de ales între o poziţie a Ministerului Justiţiei şi o poziţie a Consiliului Superior al Magistraturii. Orice decizie aţi fi luat atunci, s-ar fi produs un rău ireparabil, o fractură, o nouă fractură între Legislativ şi Puterea Judecătorească. Şi dacă Ministerul a reuşit ceva în toate aceste 3 luni de muncă intensă, a fost să armonizeze nişte poziţii, să le aducă la un numitor comun şi să obţină un oarecare echilibru, astfel încât legea să treacă prin CSM. Şi a trecut. (Vociferări.) A trecut cu aviz favorabil, fără observaţii!

Teza potrivit căreia s-a pactizat doar cu o anumită aripă din CSM, cea nereformistă... (Vociferări.) ...că de fapt s-a trecut peste poziţia celor reformişti, a procurorilor, a Secţiei de procurori, este falsă şi este demonstrată de votul care s-a dat în obţinerea avizului.

Pentru proiectul de lege pentru care dumneavoastră aţi votat ulterior, au votat în CSM atât judecători, cât şi procurori, ceea ce dărâmă complet acest argument.

Dacă teoria aceasta ar fi fost corectă, aş fi avut doar votul Secţiei pentru judecători, nu şi votul Secţiei pentru procurori. În realitate, votul demonstrează că s-a votat şi dintr-o parte şi din alta, şi pentru şi împotrivă. Rezultatul a fost o majoritate clară pentru susţinerea proiectului.

Aşa şi numai atunci a ajuns proiectul la dumneavoastră!

Despre mecanism, în două cuvinte, pentru că dumneavoastră aţi dezbătut legea, aţi votat-o. Vorbim aici lucruri care s-au întâmplat, îmi cer scuze, dar mă obligă moţiunea.

Există un sistem foarte simplu care foloseşte ierarhia, structura Ministerului Public, care ia în considerare şi în serios capacitatea fiecărui procuror din această ţară de a-şi face meseria.

Aşa cum am spus şi în dezbaterile parlamentare, eu am încredere în fiecare procuror din această ţară, până la proba contrarie, nu doar în anumiţi procurori, nu doar în nişte procurori de la o secţie specializată sau de la alta. Toţi sunt demni de încrederea noastră. Şi dumneavoastră le-aţi dat această încredere. Sistemul nu este o noutate. Nu eu am inventat Parchetul General. Nu această lege a inventat Parchetele de pe lângă Curţile de Apel. Noi am folosit un sistem care funcţionează şi pe care eu, personal, îl respect, nu îl jignesc, pretinzând că nu-şi poate face datoria pentru că nu face parte din DNA. (Vociferări.)

Deci, nu am avut în vedere altceva decât să folosim structuri existente deja.

Condiţiile pentru selecţia procurorilor asigură experienţă, lucru cerut de judecători în mod expres, pentru că e foarte dificil să anchetezi o cauză cu judecători, pretinse fapte de corupţie, când ai doar câţiva ani de experienţă.

Concursurile prin care au trecut cei care vor fi selectaţi le demonstrează capacitatea. Nu sunt oameni ajunşi acolo printr-un simplu interviu, cum s-a spus aici. Numirile de la CSM au în spate concursuri profesionale repetate, 12-15 ani de vechime şi experienţă probată.

Am fost criticat că am acţionat rapid.

De ce am acţionat rapid? Foarte simplu, ca să recuperez pierderea din anul 2021. A trebuit să recuperăm în 3 luni de zile tot ce s-a pierdut în 12 luni, în 2021, cu proiectul avut pe masă, ca şi alte proiecte, nu numai acesta.

Bun!

Care ar fi efectele acestui proiect pe care dumneavoastră l-aţi adoptat recent şi care, repet, a intrat în vigoare astăzi?

Păi, în primul rând, am realizat un obiectiv din MCV.

Mi se va spune - nu e suficient, nu trebuia făcut aşa şi aşa mai departe.

Bun! Putem căuta pete în soare, putem discuta filosofic la infinit. Întrebarea este - ce cale urmăm?

Stăm şi discutăm despre sexul Secţiei Speciale cum discutau bizantinii despre sexul îngerilor şi turcii erau la porţile palatului? (Vociferări.) Sau trecem şi desfiinţăm, realizăm un obiectiv... (Aplauze.) ...şi îl ducem la capăt? (Aplauze. Vociferări.)

Vom vedea dacă funcţionează sau nu în practică. Eu cred că va funcţiona, pentru că specialiştii mi-au spus că va funcţiona. (Vociferări.)

Iar dacă e ceva de îndreptat - o să discutăm în curând Legile justiţiei, spre tristeţea autorilor acestei moţiuni, vom discuta şi Legile justiţiei. Vom vedea acolo dacă e de îndreptat ceva!

Avizul Comisiei de la Veneţia. Erau 3 pe masă. Ne-am uitat în ele - o serie de comandamente imperioase, altele care nu erau atât de importante. În niciun astfel de aviz nu se scrie expres, textual, trebuie să desfiinţaţi şi să transferaţi competenţa la DNA! În niciunul! Ba chiar într-unul din ele se spune, este atributul statului respectiv să-şi organizeze Ministerul Public, dar e nevoie de specializarea procurorilor, ceea ce legea pe care aţi adoptat-o dumneavoastră asigură.

Pentru ce să cer al patrulea aviz?

Vă rog să mă iertaţi, eu când citesc 3 lucruri le înţeleg, nu am nevoie să citesc a patra oară. (Aplauze.)

Voci de la PNL:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Trec peste faptul că acest aviz a fost cerut de partidul care încorporează semnatarii acestei moţiuni simple exact în mijlocul procedurii de adoptare a legii, a proiectului.

Trec peste faptul că în 2020, tot anul 2020, am fost atacaţi şi criticaţi sistematic că nu emitem ordonanţă de urgenţă. Nu mai era vorba despre niciun aviz al Comisiei de la Veneţia atunci, nu mai era importantă Veneţia atunci, acum a devenit importantă, în mijlocul acestui proiect.

Întreb, e de bună-credinţă un astfel de demers?

Spun doar atât, acest aviz nu este inter alia între Ministerul Justiţiei şi Comisie, în acest moment, nu este unul cerut de Comisie, cum a fost data trecută, este un aviz care va merge la un subcomitet al Consiliului Europei. Va fi dezbătut în acel subcomitet. Vedem dacă va fi votat sau nu. Apoi, în plen, vedem dacă rămâne sau nu aşa.

Am avut consultări cu Comisia de la Veneţia. Noi le-am organizat, Ministerul Justiţiei. Am participat la ele. Astăzi, am semnat răspunsul, pe 7 pagini, argument cu argument, la acel proiect. Vom avea om la Veneţia, vom dezbate avizul acolo. Acordăm toată importanţa acestui aviz. Şi vom vedea cum va ieşi, când va fi adoptat.

Deocamdată, Parlamentul României, suveran, a adoptat o lege. Eu o respect. Această moţiune nu o respectă! (Aplauze.)

Bun! Trec acum - mă obligă moţiunea să răspund şi câtorva atacuri la persoană.

Mi s-a spus aşa, că sunt cel mai longeviv ministru al justiţiei, cel mai mare număr de mandate... (Vociferări.) ...am lucrat cu toate partidele, nu am făcut nimic pentru justiţie, nicio reformă curajoasă.

Da, mă fac vinovat de faptul că am depus de 8 ori, şi nu de 5 ori, jurământul, ca ministru, şi am făcut-o de fiecare dată cu aceeaşi emoţie.

Nu văd nicio vină din faptul că a trebuit să lucrez într-un număr de coaliţii, în diverse componente politice.

Da, am lucrat cu toate partidele, şi ca ministru tehnocrat, şi ca ministru membru al PNL, şi cu PNL, şi cu PSD, şi cu UDMR, şi cu UNPR, că era atunci în Parlament.

E adevărat, m-a ferit Dumnezeu să lucrez cu dumneavoastră!

Dar nu se ştie, viitorul ne poate oferi surprize! (Aplauze.)

Deci nu disperaţi, da?

Bun! (Vociferări.)

Mi s-a spus aşa - nu am făcut nicio reformă curajoasă.

Detest să discut despre ce fac sau ce realizez. Nu am făcut-o niciodată.

De altfel, până astăzi, de când am preluat mandatul, nu am răspuns niciunei acuze pe acest subiect, pe SIIJ. Nu am vrut să mă duc la televizor, nu am vrut să ies în spaţiul public, nu pentru că nu respect presa, dar pentru că e mai important ce faci şi după aceea să vorbeşti.

Dar, astăzi, în faţa dumneavoastră, cred că pot să vorbesc câteva lucruri.

Am aici un portofoliu, din 2008-2012. Are câteva pagini, mă rog, 7-8 pagini, nu le-am numărat - legi. Legi, trecute prin Parlament!

Eu îl provoc pe fiecare dintre cei 51 de semnatari ai moţiunii să vină peste câţiva ani şi să prezinte acelaşi lucru!

Cum mi se poate spune că nu am făcut nimic pentru justiţie?

Dau doar două-trei exemple, fără să citesc din el.

Codurile nu înseamnă nimic?

Legea micii reforme?

Apropo, mai ştie cineva de Legea micii reforme?

În orice caz, semnatarii moţiunii nu erau aici, în Parlament, să zicem că nu au de unde să ştie.

Înainte de adoptarea Legii micii reforme, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în iunie 2010, se aflau 98 de cazuri de mare corupţie, cu 498 de inculpaţi, toate fiind întârziate cu ani de zile, din cauza unor proceduri vetuste.

După adoptarea Legii micii reforme, în luna august, sesiune extraordinară, 2010, în mai puţin de un an de zile, 90% din aceste cazuri au fost soluţionate.

Sigur că, în principal, este meritul procurorilor anticorupţie, sigur că e meritul judecătorilor, dar nici procurorii şi nici judecătorii nu pot funcţiona fără legile pe care le dă Parlamentul, acest Parlament, hulit de multe ori.

Legea micii reforme a fost propunerea Ministerului Justiţiei ca soluţie pentru rezolvarea cazurilor de mare corupţie.

În alte cuvinte, celor care spun azi că nu am făcut nimic, am ce să le arăt.

Ei ce îmi arată mie, în afară de o moţiune plină de atacuri la persoane, într-un limbaj nedemn de un Parlament? Nimic!

Se spune că prin acţiunea mea aş favoriza reţele infracţionale, de exemplu, reţeaua Voicu.

Păi, reţeaua Voicu este unul dintre cazurile acelea, de 98 de cazuri - portofoliu, la Înalta Curte, din anii 2010-2012.

Reţeaua Voicu a căzut, a fost investigată şi a fost condamnată în timpul... în orice caz, nu al mandatului dumneavoastră, asta e clar.

Dar, dacă tot vorbim despre reţele, nu aţi vrea dumneavoastră să vorbiţi şi de alte reţele, care se ocupă de fonduri europene?

Voci din sală:

A! Bravo! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Procedura numirii procurorilor.

În ianuarie 2020, Ministerul Public era decapitat, era lipsit de orice funcţie ocupată legitim, prin procedură legală, erau ocupate funcţiile numai prin interimari.

În Raportul de ţară se cerea să stabilizăm rapid Ministerul Public.

E adevărat că se făcea trimitere şi la Legile justiţiei, dar Legile justiţiei păreau a fi adoptate într-un orizont de un an de zile.

Nu puteam sta un an de zile fără să numim în funcţii conducerea Ministerului Public.

În realitate, m-am dovedit optimist, pentru că nici până astăzi nu au fost adoptate Legile justiţiei. De aceea am procedat la o procedură de numire a procurorilor, de propuneri.

De ce nu fac astăzi acest lucru? - mă critică cei care îmi cereau atunci să aştept Legile justiţiei; astăzi mă presează să dau drumul la proceduri, până la Legile justiţiei. Altă fractură logică!

Păi, nu o facem astăzi, că în două-trei luni de zile avem Legile justiţiei. Astăzi are sens, are logică să aştepţi două-trei luni de zile, atunci nu avea nicio logică să aştepţi un an, doi de zile, cum ne-am dovedit corecţi în evaluarea noastră.

Cea mai amuzantă dintre acuzaţiile care mi se aduc - mi se spune - "V-am predat codurile la cheie şi nu aţi făcut nimic cu ele!" E vorba despre Codurile penale.

Păi, măi, oameni buni, mi-aţi predat ce v-am predat eu! (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Deci... Codurile penale, Legile justiţiei, Legea SIIJ, Legea personalului de specialitate, Legea privind arhiva SIPA şi alte 22 de proiecte de lege - le am aici - portofoliu din decembrie 2020, 22 de proiecte de lege, treizeci şi ceva de hotărâri, gata redactate, puse pe masă! Nu era nimic de făcut în minister, era totul de făcut în afară!

Le-am predat, le-am lăsat!

Acum mi se spune -"V-am predat la cheie, domnule ministru, proiectele!"

Păi, sunt proiectele pe care le-am lucrat noi, în 2020, nici asta nu ştiţi?

E adevărat, le-aţi pus în dezbatere publică. Mare efort, îl apreciez, trebuie să le pui pe site şi să faci nişte şedinţe, consumă şi asta intelectual!

Dar s-a făcut. O să venim cu ele, nicio grijă! După Legile justiţiei, vin şi Codurile penale, vom respecta şi PNRR, numai să nu ne criticaţi atunci că respectăm şi termenul din PNRR, da?

Legea avertizorilor. Îmi pare rău, sunteţi în urmă cu evenimentele, e deja trecută prin Guvern, vine la Parlament!

De ce a întârziat? Păi, vă spun eu de ce a întârziat. Că a trebuit reparată, cum a trebuit reparat tot!

Noi suntem de vină că trebuie să reparăm şi să dăm drumul mai departe când e gata?

Am fost criticaţi că nu adoptăm, chipurile, Strategia Naţională Anticorupţie, că sabotăm anticorupţia. Am fost criticaţi la 6 zile după ce strategia trecuse prin Guvern.

Adică, mă rog, faceţi-vă măcar temele când criticaţi!

Bun! DNA Păduri. Păi, de ce nu aţi făcut dumneavoastră DNA Păduri?

Vedeţi, aceasta este culmea, ştiţi, domnule, noi nu am făcut nimic în 2021, dar acum suntem în 2022 şi noi vă cerem să faceţi asta, asta, asta şi se poate foarte repede, că suntem în martie, avem 3 luni de mandat.

Şi când faci ceva, în 3 luni de mandat, după toate canoanele, ca la carte, consultare publică, dezbatere, vot, CSM, Parlament, tot, Curte Constituţională - pierdut în unanimitate acolo de către contestatari -, le faci pe toate, nu e bine, e prea repede!

Păi, ori e prea repede, ori e prea încet? Trebuie să vă hotărâţi cumva!

Bun! (Aplauze.)

Întrerup cursul reformelor.

Care curs? Oameni buni, care curs? În 2021 nu s-a făcut nimic, niciun centimetru în faţă. Nu mai zic "pas cu pas", da, că nu vă place, "pas cu pas". Dar când v-a adus la guvernare "pas cu pas", v-a plăcut! (Râsete. Aplauze.)

Haideţi să spunem centimetru cu centimetru! Uitaţi, o nouă doctrină, USR - "Centimetru cu centimetru". Dar faceţi centimetrul acela! (Vociferări.)

Nu-mi reluaţi mie acum că nu am... ce curs al reformelor am oprit? Arătaţi-mi reforma aceea şi eu vă spun, pe asta am oprit-o, pe aceea nu am oprit-o! Nu am oprit nimic, trebuie să pornesc!

Bun!

Îmi reproşaţi - Bica, Hossu.

Oameni buni,

Alina Bica, cât a fost în minister, a respectat legea, la virgulă.

Dacă Alina Bica a făcut ceva, a făcut în afara ministerului şi nu e treaba mea, e a instanţelor. Şi nici a dumneavoastră. Nu vă substituiţi aici justiţiei!

Dar un lucru pot să vă spun sigur, că în minister Alina Bica nu a comis nicio ilegalitate, ca dovadă că dosarele pe care le-a avut le-a avut în legătură cu fapte comise în afara ministerului, şi nu în coordonarea ministerului. Agenţia respectivă o includea ca un secretar de stat, dar nu în coordonarea ministerului.

Îmi reproşaţi - Hosu. Hosu a avut măcar eleganţa şi şi-a dat demisia pentru o faptă care nu îi aparţine, pentru că soţul ei este implicat într-un proces care nu este tranşat, desăvârşit, nu e judecat definitiv. Dar a avut această eleganţă.

Hosu, cum spuneţi dumneavoastră, a ratat 10 august?

Vă înşelaţi, habar nu aveţi ce e în dosarul acela, înseamnă, aţi trecut degeaba prin minister! E cu totul altceva acolo! În niciun caz imputabilă procurorului-şef DIICOT!

Luaţi referinţe, aţi fost în minister, aţi avut, partidul acesta a avut Ministerul Justiţiei, are în mod normal date instituţionale despre ce se întâmplă acolo, despre cooperări internaţionale, despre dosare cu miză, nu numai în România, ci şi global, despre crimă transfrontalieră.

Dumneavoastră aveţi idee ce înseamnă să scoţi un astfel de om, agreat de toţi partenerii, de procurorii din DIICOT, doar pentru că îl cheamă Hosu? Şi ce deranj produci în tot felul de investigaţii?

Păi, aceea înseamnă sabotare, domnule, dar nu înţelegeţi, nu vă daţi seama!

În orice caz, o fi cum spuneţi dumneavoastră, o fi cum spun eu, dar eu un lucru vă spun - câtă vreme un colaborator de-al meu n-a greşit faţă de ceea ce are de făcut cu mine, eu nu mă dezic de el când e la greu.

Dumneavoastră vă spălaţi pe mâini cum vreţi, cu partidele dumneavoastră, cu lideri, azi îi alegeţi, mâine îi daţi afară, poimâine îşi dau demisia, treaba dumneavoastră! (Vociferări.) Dar în stat nu se funcţionează astfel, trebuie să ai grijă cu mecanismele de stat şi cu oamenii care conduc instituţii-cheie.

Bun. Am terminat să zicem, şi cu aceste...

A, staţi puţin, că mai e ceva - am subminat lupta împotriva crimei organizate, deşi fac declaraţii sforăitoare despre acest lucru.

Păi, haideţi să vă spun ce a mai făcut Ministerul Justiţiei în 2020. A muncit cu 7 instituţii, în tăcere, fără să vorbească, fără să anunţe nimic, inclusiv cu instituţii internaţionale. Şi după 7 luni de muncă, a pus pe masa ministerului şi a acelor instituţii o strategie "la cheie", cum vă place să spuneţi, de combatere a traficului de persoane, care ne-a îmbunătăţit poziţia în Raport.

Ce s-a întâmplat anul trecut? Păi, luaţi Raportul "Trafficking in Persons" al Departamentului de Stat şi vedeţi ce progrese aţi făcut şi acolo, câţi centimetri aţi făcut şi acolo, ce reformă o să opresc şi acolo, de nu ne mai putem găsi cursul reformelor!

Deci, iertaţi-mi puţin pasiunea, dar e puţin revoltător. Înţeleg să spui: "Domnule, am făcut trei lucruri, mata ai făcut două, unul nu e bun!". Dar, când eşti ca în balul ăla cu bilele de oţel, în care ţi se dau două, pe una o pierzi şi una o strici, să vii după aceea să critici, mi se pare deplasat! (Aplauze.)

Mai am puţin, doar puţin!

Ce e mai important, însă, din punctul meu de vedere, în această moţiune? Şi anume, metamesajul transmis de moţiune. Sigur, involuntar! Eu cel puţin nu-i bănuiesc pe semnatari de o astfel de intenţie, dar metamesajul este neînţelegerea acestei teme fundamentale care se cheamă justiţie. Şi nici nu este de mirare, pentru că lipsa de expertiză demonstrată de către aceştia pe tot parcursul mandatului trecut ne arată o limită în modul în care se concepe justiţia. Se degajă din întreg discursul USR pe justiţie o înţelegere rudimentară - şi termenul e al CSM, nu e al meu -, reducţionistă asupra justiţiei, doctrină care seamănă mult cu doctrina totalitar-bolşevică asupra justiţiei (Aplauze. Râsete.) - să-mi fie iertat!

Da, da, puteţi să râdeţi!

Ca să mă explic, pentru că eu nu fac afirmaţii fără să le argumentez. În primul rând, reducerea justiţiei penale la partea de anchetă, la partea de acuzaţii, la partea de inculpare, în întreg discursul USR cu privire la justiţie, inclusiv în prezenta moţiune, este desconsiderată faţă de faza de judecată. Nu mai vorbim despre apărare! Este exacerbată partea de inculpare. Mantra folosită este lupta anticorupţie, iar fetişul instituţional este DNA. (Aplauze.)

Această abordare derizorie face rău în primul rând anticorupţiei şi DNA, îndepărtând suportul moderaţiilor, celor care se întreabă, celor care caută un echilibru în justiţie şi în societate, în general, pentru că orice stridenţă, radicalism, intoleranţă îndepărtează oamenii de bun-simţ, oamenii care raţionează în orice împrejurare.

Simt nevoia să precizez - lupta anticorupţie nu a început cu USR, dar era cât pe-aci să moară cu USR, în 2021, care nu a ştiut cum se promovează şi trece o lege prin Parlament! (Aplauze.)

Lupta anticorupţie nu se rezumă la a declara public că sprijină anticorupţia, eventual rupându-ţi hainele de pe tine şi cablându-te disciplinat, ca să-i înregistrezi discuţii politice! (Aplauze.)

Lupta anticorupţie înseamnă măsuri concrete, o acţiune inteligentă legislativ. Ea a fost consolidată exact în perioada 2008-2012, când DNA a înregistrat cele mai bune performanţe prin cazuri finalizate, cu condamnări fără controverse, inclusiv graţie unor măsuri legislative, logistice şi instituţionale care s-au luat.

Portocală, domnule coleg, apare în 2016!

Eu sunt atent la cuvintele mele!

Fireşte, principalul rol a revenit şi revine procurorilor DNA, dar ei nu funcţionează în vid! Au nevoie de legi, de logistică şi politicienii aceştia mulţi, huliţi, şi-au făcut datoria şi le-au dat atunci, Parlamentul a dat legile respective, Guvernul a finanţat, aşa cum va face şi acest Parlament. Vom vedea împreună ce vom face în acest an pentru justiţie, spre disperarea unora dintre colegi! Am dat exemplul mai devreme cu legea micii reforme, nu-l mai reiau.

În paranteză fie spus, am observat două reacţii la cei care au ceva necazuri cu DNA.

Unii combat instituţia, alţii o proslăvesc ipocrit, din frică şi interesat.

Unii dintre cei care au semnat această moţiune fac parte din a doua categorie.

În al doilea rând, purtătorii acestei doctrine ignoră, în discursul lor, importanţa prezumţiei de nevinovăţie, importanţa apărării şi a procedurilor şi împart, de la sine putere, lumea în vinovaţi şi nevinovaţi, în funcţie de percepţii, de aparenţe şi opinii.

Intoleranţa la nuanţe, subtilităţi, la puncte de vedere diferite, sunt, de asemenea, o marcă a unei mentalităţi totalitare, iacobine, bolşevice - o spun încă o dată. (Aplauze.)

Vă invit să citiţi cu atenţie moţiunea!

Vă invit să citiţi cu atenţie moţiunea!

Se operează cu adevărată prezumţie de culpă colectivă, doar pentru faptul că ai putea fi, ca magistrat, în afara competenţei DNA. E un pasaj acolo în care se spune asta, implicit se spune asta! Nu eşti în competenţa DNA, categoric poţi să fii corupt şi de aceea fugi de competenţa DNA, fiindcă eşti corupt şi trebuie să fugi de DNA. Ăsta e raţionamentul!

Eu astfel de texte nu am întâlnit în tot ce am citit despre drept şi justiţie, decât în scrierile leniniste, că noi trebuia să citim şi din acelea, ştiţi?! (Aplauze.)

Există realmente o problemă de mentalitate nedemocratică aici, în moţiune. Dacă ai cumva cea mai mică nuanţă cu privire la anticorupţie sau DNA, dacă emiţi cea mai nesemnificativă părere cu privire la această mantră şi la acest fetiş, eşti automat declarat mafiot, infractor sau partizan al acestora. Exact la fel procedau şi bolşevicii! Asta e ceea ce văd de o bună bucată de vreme şi n-am văzut niciodată la adresa unui ministru al justiţiei!

Câtă lipsă de decenţă şi de echilibru să poţi să ai, să mistifici realitatea în acest fel şi să arunci cu o astfel de vorbă, dacă ai o astfel de mentalitate despre care vorbesc?!

Ei, bolşevicii, spuneau aşa: "Nu eşti cu noi, eşti împotriva noastră!".

Ce spun USR-iştii de azi? "Nu eşti cu noi, eşti contra DNA!". "Nu eşti cu noi, eşti corupt!". "Nu eşti cu noi, eşti mafiot! Sau cel puţin ai pactizat cu ei!". Da? (Aplauze.)

Concret. Concret şi de exemplu. La fel se raţionează cu privire la opţiunea Legii privind desfiinţarea SIIJ. Prin simplul fapt că s-a optat pentru alt tip de competenţă legală decât competenţele DNA, DIICOT, se trage concluzia că neapărat sunt împotriva DNA şi DIICOT. Nimic mai fals, ignorându-se întreaga complexitate a situaţiei descrise mai sus, situaţia din CSM şi din sistem, în general!

O altă dimensiune a acestei doctrine păguboase asupra justiţiei este cea a scindării, a sectarizării, a secesiunii.

Citiţi, vă rog, cu atenţie moţiunea! Vă rog din nou să citiţi!

Se vorbeşte despre magistraţi oneşti, indicându-se la modul general ideea că ceilalţi nu ar fi oneşti, doar pentru că nu ar protesta împotriva unei legi sau a alteia.

Se vorbeşte despre asociaţii bune, inducându-se implicit ideea că restul nu sunt bune.

Recent, împotriva legii s-au pronunţat trei asociaţii şi o instituţie, DNA. Foarte bine! Nu am avut nicio problemă! La câteva zile după această exprimare publică a DNA, să merg la bilanţul DNA, să discut cu ei ce trebuie să facem mai bine acolo, cum putem să-i ajutăm şi cum să se consolideze şi ei, şi lupta anticorupţie. Nicio problemă n-au avut! Şi am avut un dialog foarte bun, pentru care le mulţumesc procurorilor DNA.

Oamenii aceia sunt mai echilibraţi decât cei din afară, care ţipă pentru ei, domnule! Ăsta este adevărul! Şi cei din afară nu ştiu cât rău le fac celor dinăuntru!

Aceasta nu înseamnă că în mintea USR sau, mă rog, în mintea semnatarilor moţiunii, înseamnă că celelalte trei asociaţii şi restul instituţiilor din justiţie sunt rele! Asta înseamnă!

Dar, acum vin şi eu să întreb, pe ce bază se fac aceste afirmaţii? Ce lucrări despre justiţie au consultat aceşti autori ai moţiunii?! Ce texte au scris despre drept şi despre justiţie?! Ce carieră au în spate? Cu ce sunt dânşii mai buni?! (Aplauze.) Cu ce sunt mai buni decât un preşedinte de curte de apel, cu o carieră precum a judecătorului, a preşedintei Ciucă, de la Târgu Mureş, preşedinte de curte de apel, judecător de scaun de-o viaţă?! Cu ce sunt mai buni?! De ce acel om nu este bun? Doar pentru că a criticat DNA? Pe ce bază să spui aşa ceva?!

Sau, procurorii din CSM, care au votat pentru lege, pentru că au votat procurorii în CSM, ei nu sunt buni?! Pe ce bază spui dumneata că nu e bun?!

Aş putea provoca câţiva semnatari ai moţiunii să vină aici la microfon şi să ne spună cât au studiat despre justiţie, despre drept, şi cât l-au practicat şi de ce îşi dau aşa de suficient cu părerea şi împart magistraţii în buni şi răi. Dar nu ar fi corect din partea mea, pentru că printre semnatarii moţiunii nu am găsit niciun jurist sau în orice caz niciunul veritabil! (Aplauze.)

Eu resping o astfel de separare între magistraţi, în buni şi răi.

În fine, - şi mă apropii de final - o altă trăsătură a acestei doctrine este ipocrizia. Faceţi procese de intenţie în cuprinsul moţiunii cum că cineva ar vrea linişte, adică cineva, noi, PNL, Coaliţia PSD, preşedintele Iohannis, bineînţeles vinovatul de serviciu, ministrul justiţiei - noi vrem linişte!

Fireşte că e un clişeu depăşit, pentru că toate dezbaterile acestea, inclusiv cea de azi, în care ne exprimăm cu argumente, spun contrariul. Dar, să-mi fie cu iertare, linişte mai asurzitoare decât aţi aşternut dumneavoastră pe un anumit dosar - nu spun care şi nu spun al cui - eu nu am mai întâlnit! (Râsete. Aplauze.)

Sub liniştea aceasta aţi strivit şi aţi sacrificat până şi lăudabila iniţiativă "Fără penali în funcţii publice!", pentru care personal v-am aplaudat. Dar aveţi acum ocazia să recuperaţi. Aşa că, rog preşedintele USR să vină după mine la acest microfon şi să strige: "Fără penali în funcţii publice!" şi eu promit să-l aplaud. (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

În încheiere, doamnelor şi domnilor, eu propun o altă viziune asupra justiţiei, una în care fiecare judecător, fiecare procuror e în afara oricărui dubiu până la proba contrarie, una în care preţuim importanţa fiecărei rotiţe din acest angrenaj al justiţiei. Procurorul are rolul său atât în cauze civile, cât şi penale, judecătorul, rolul suprem, pentru că face dreptate - este ABC, se învaţă la facultate în anul I, II, acolo, nu ştiu! Dar nu trebuie neglijaţi nici ceilalţi profesionişti, avocaţi, grefieri, experţi.

Propun o viziune integratoare în care actul de justiţie nu îşi poate atinge scopul - dreptate pentru cetăţeni - decât în măsura în care fiecare dimensiune a acesteia e privită şi tratată cu egală importanţă, o viziune în care drepturile, procedurile şi prezumţia de nevinovăţie sunt sacrosante. Doar pe un astfel de fundament putem clădi o solidă politică de anticorupţie şi o indestructibilă independenţă a judecătorului, a justiţiei, în general.

Ministerul pe care temporar îl conduc va merge în această direcţie şi pe aceste baze. Respectăm sistemul, fiecare magistrat, respectăm opiniile, chiar şi cele care ne sunt potrivnice, şi respectăm instituţiile justiţiei. Noi vom dialoga permanent, inclusiv cu cei care ne critică, din acest Parlament, pentru a susţine atât anticorupţia, cât şi independenţa justiţiei.

În încheiere, nu vreau să sporesc tristeţea semnatarilor acestei moţiuni, dar anunţ că în acest an vom face ceea ce nu au făcut dânşii în 2021, adică vom adopta şi Legile justiţiei, şi Codurile penale. Sunt convins că aceasta îi va bucura, dar sunt la fel de convins că îi va şi întrista, pentru că după SIIJ vor pierde şi celelalte teme de propagandă.

Şi pentru că sunt avocat de meserie, daţi-mi voie să iau puţin apărarea semnatarilor moţiunii. Au şi dânşii o scuză, pentru că textul derizoriu trimis astăzi în dezbaterea noastră, şi anume, cel pe care l-am criticat la rândul meu, demonstrează scuza lor fundamentală. Nu au ce căuta aici, e prea devreme! (Aplauze.) E prea devreme! Au demonstrat asta la putere, anul trecut, în 2021, pe toate ministerele! (Aplauze.) A fost prea devreme! Iar această vină nu le aparţine; ştim cu toţii cui îi aparţine, celor care i-au creat politic artificial şi, mă rog, nu mai continui aici. (Aplauze.)

Mai mult, din cei 51 de semnatari - că înţeleg că sunt 51 - 50 au şi o a doua scuză. Au fost induşi în eroare de al 51-lea! (Râsete. Aplauze.) Chiar mai mult îi deplâng, pentru că erorile celui de-al 51-lea i-au costat prezenţa la guvernare.

Eu vă doresc tuturor numai bine!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor,

Poate ar trebui să-l enervaţi mai des pe domnul ministru!

Domnule ministru,

Vă amintesc că din cele 50 de minute aţi consumat 43 şi puţin. Batem nişte recorduri - cea mai lungă moţiune şi cel mai lung răspuns la o moţiune.

Intrăm în dezbateri.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că avem înscrişi 11 colegi.

Vin cu rugămintea la dumneavoastră să vă încadraţi în minutele alocate fiecărui grup parlamentar şi încep prin a-i da cuvântul doamnei Laura Vicol, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

După un asemenea discurs, mă mir că mai este USR încă în sală! Aş fi crăpat de ruşine, vă spun sincer! (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne-am adunat astăzi - ca să-l citez pe domnul ministru - să discutăm despre fix nimic! Pentru că ne pierdem vremea discutând despre mofturile USR, partid veşnic nemulţumit despre tot ceea ce îl înconjoară şi despre tot ceea ce fac alţii.

Cum putem discuta serios despre nemulţumirile USR, când acest partid aflat la guvernare a cerut, dar nu a desfiinţat niciodată SIIJ, iar astăzi ne spune că nu mai este de acord cu desfiinţarea SIIJ?!

Cât de serioasă este această moţiune, când titlul actului politic asumat de USR spune totul despre conţinutul acestuia?!

Dragi colegi din USR,

Cu tot respectul, pentru că sunt un om respectuos şi nu fac atacuri la persoană, aşa cum faceţi Domniile Voastre, v-aţi gândit puţin sau aţi gândit ca Putin când aţi ales titlul moţiunii?! Chiar credeţi că românii numai despre tancuri vor să audă acum?

Însă, cu toată dragostea vă spun că moţiunea USR aduce, totuşi, în atenţie o problemă serioasă, una singură, e adevărat, capacitatea nedisimulată a acestui partid de a desconsidera, de a jigni, de a marginaliza miile de magistraţi oneşti şi competenţi din această ţară.

În moţiunea semnată de parlamentarii USR ni se spune negru pe alb cine sunt magistraţii buni şi cine sunt magistraţii răi din această ţară, cine sunt reformiştii şi cine sunt antireformiştii, cine sunt corupţii şi cine sunt nepătaţii.

Ce aţi făcut voi, din USR, atât de spectaculos pentru această ţară, încât să vă permiteţi să puneţi etichete, să daţi sentinţe, să desconsideraţi activitatea şi competenţele unor oameni, doar pentru că nu sunt dintr-o structură sau din alta, sau pentru că au o altă viziune decât cea pe care o aveţi dumneavoastră?

Cine sunteţi voi toţi, din USR, să arătaţi permanent cu degetul şi să faceţi aceste procese de intenţie?

Cine sunteţi voi, să spuneţi că acest proiect este susţinut doar de magistraţi şi de politicieni corupţi? Ce interese nelegitime, de fapt, aveţi voi, oameni buni din USR?! Chiar credeţi că sunteţi deţinătorii adevărului absolut?! Nu, nu sunteţi! Şi aceasta nu este o gândire democratică!

Aceste procese de intenţie, prin care împărţiţi oamenii, magistraţii, în buni şi răi, pe criterii doar de voi ştiute, sunt caracteristicile unui alt tip de gândire şi nu, nu a unei gândiri democratice! Ar trebui să vă cereţi scuze acum faţă de noi, pentru că ne pierdeţi vremea, şi faţă de magistraţi, de toţi magistraţii din această ţară, pentru că i-aţi jignit şi i-aţi călcat în picioare, doar pentru că nu fac parte din această structură pe care dumneavoastră o apăraţi cu toţii.

Doamnelor şi domnilor din USR, dacă doreaţi să depuneţi o moţiune pe justiţie, trebuia să o faceţi când la conducerea ministerului se afla un ministru din partidul dumneavoastră. N-aţi făcut-o! De ce? Pentru că acele luni de mandat au fost lunile lipsite de sens din toată activitatea Ministerului Justiţiei. Acolo există un întreg domeniu cu foarte multe probleme de remediat, cu elemente care au impact asupra omului obişnuit, dar toţi aţi îngheţat, aţi fost numai împotriva SIIJ - "Desfiinţaţi SIIJ!". Altceva aţi mai ştiut, domnule fost ministru?!

Iar astăzi, când SIIJ a fost în sfârşit desfiinţată, vreţi din nou să blocaţi discuţiile despre problemele reale din acest moment. Nimic nu vă convine, nimic nu vă mulţumeşte, însă nici justiţia din România şi nici România nu poate sta pe loc, pentru că sunteţi nişte copii râzgâiaţi, cărora nu le convine nimic şi vă comportaţi ca atare. Maturizaţi-vă!

Doamnelor şi domnilor din USR,

Dar dacă acest mecanism va funcţiona, veţi veni să vă cereţi scuze? Văd că râdeţi! O să rămâneţi cu zâmbetul pe faţă şi ar fi frumos să veniţi, să vă cereţi scuze în faţa tuturor, că ne-aţi făcut pe toţi să ne pierdem timpul, pentru că această nouă instituţie va funcţiona.

Din nou aţi demonstrat că sunteţi în continuare rupţi de realitate. Mai ieşiţi pe stradă, mai vorbiţi cu românii faţă în faţă! Ieşiţi din bula asta de Facebook, Instagram şi alte reţele de socializare pe care le folosiţi şi pe care vă daţi like-uri sau vă retrageţi like-ul înapoi când v-aţi supărat pe cineva! Ieşiţi şi vorbiţi cu lumea pe stradă! Aşa veţi cunoaşte problemele reale ale României!

Justiţia trebuie să fie nu un spectacol cu artificii, aşa cum vreţi voi, ar trebui să fie o realitate, din care, din păcate, voi nu faceţi parte.

Niciodată nu v-a interesat cu adevărat aşteptările omului simplu faţă de acest domeniu. Aţi demonstrat-o în toate lunile în care aţi fost la guvernare şi o demonstraţi şi acum!

Cuvintele dure, apelativele gratuite pe care le folosiţi în această moţiune, atât de mult vă coborâţi să vă luaţi de numele unui om serios?! Atâta cultură aveţi?!

O fiţuică este doar o fiţuică, indiferent cum o numiţi, iar moţiunea de astăzi este strict o fiţuică!

Sănătate! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei Cristina Trăilă, din partea Grupului PNL.

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Cristina Trăilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, după discursul extraordinar al ministrului justiţiei, poate n-ar fi multe de spus decât că noi nu suntem puţini, domnilor din USR. Şi din start ar trebui să vă spun că condamn chiar denumirea acestei moţiuni, pentru că USR-iştilor li s-a părut amuzant, poate, să o denumească astfel, însă nouă nu, în contextul în care astăzi sunt victime ale ororilor care se petrec în Ucraina. Dar unii sunt obişnuiţi să calce pe cadavre!

Astfel, moţiunea USR nu este numai un atac la adresa ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu, ci un asalt împotriva întregului sistem de justiţie, împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, împotriva Curţii Constituţionale, împotriva preşedintelui României şi chiar împotriva judecătorilor în ansamblul lor.

Se vorbeşte despre antireformă, dar antireformă este chiar întoarcerea pe care o propune USR la ceea ce înseamnă DNA. Se vorbeşte despre grupuri şi reţele, despre teorii ale conspiraţiei, se folosesc afirmaţii false, luând drept model propaganda rusească, pliindu-se foarte bine, în realitate, pe actualul context.

Faptele reale sunt următoarele - PNL şi-a asumat în Programul de guvernare desfiinţarea SIIJ şi a făcut-o până la 30 martie 2022. Şi-a asumat acest termen atât PNL, cât şi ministrul Cătălin Predoiu şi le-a respectat, conform Programului de guvernare.

La baza acestui proiect au stat toate avizele Comisiei Europene, deciziile CJUE şi la fiecare pas a fost făcută informarea ambasadorilor Comisiei şi statelor europene la Bucureşti. Este singurul proiect de desfiinţare a SIIJ care a primit aviz pozitiv, fără nicio observaţie din partea CSM. Este un proiect susţinut public de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost validat, după cum bine ştiţi, de CCR, şi promulgat de preşedintele României.

Moţiunea înaintată de USR nu este altceva decât o încercare penibilă de a discredita un proiect realizat în mod profesionist, cu respectarea tuturor recomandărilor venite din partea instituţiilor europene, cu implicarea asociaţiilor de magistraţi şi a societăţii civile, un proiect perfect constituţional şi care, aşa cum am spus, a fost susţinut public de Înalta Curte.

Probabil, moţiunea reprezintă frustrările unui om care nu a reuşit într-un an de zile, cât a ocupat funcţia de ministru al justiţiei, să desfiinţeze SIIJ, în ciuda faptului că era singurul obiectiv principal, căci era singurul obiectiv, un om care a excelat la simularea activităţii sale de ministru, care în realitate nu a realizat absolut nimic în toată această perioadă.

Dar iată ipocrizia USR. În 2020, pseudoministrul USR critica faptul că a fost începută procedura de selecţie a procurorilor, fără ca legile justiţiei să fie modificate.

În 2021, după ce preia mandatul de ministru al justiţiei, psedoministrul începe intempestiv procedura de selecţie, în ciuda faptului că Legile justiţiei nu fuseseră modificate. Iar acum, prin moţiune, USR-iştii critică exact faptul că nu se continuă selecţia începută de ei, deşi Legile justiţiei nu sunt modificate. Iată lipsa de logică a USR!

Selecţia făcută de ministrul Cătălin Predoiu, în 2020, se impunea cu necesitate, pentru că existau 15 poziţii neocupate, iar Raportul MCV recomanda stabilizarea rapidă a Ministerului Public.

În fapt, vorbim tot despre incompetenţa USR, pentru că, nici până la finalul mandatului său, pseudoministrul USR nu a modificat Legile justiţiei. Dar le vom face tot noi, în 2022!

Or, ţinând cont de toate aceste lucruri, se ridică o întrebare legitimă. De ce s-a grăbit pseudoministrul să dea drumul la selecţie în 2021, într-un moment în care premierul pusese problema remanierii, din cauză de incompetenţă şi de sabotare a Guvernului, respectiv blocarea abuzivă a avizării PNRR?

Oare avea pseudoministrul alte interese?

Tot el a susţinut, încă de la momentul remanierii, că a fost dat afară pentru că preşedintele Klaus Iohannis avea să-şi numească procurorii. Iată că nu a fost numit niciun procuror!

Nu cumva frustrarea aceasta a pseudoministrului USR s-a născut tocmai din faptul că el a vrut să-şi numească în funcţie apropiaţii lui?

USR, după cum se observă, duce o campanie agresivă şi mizerabilă de propagandă cu informaţii false, mincinoase şi acest lucru rezultă chiar din coalizarea cu cei de la AUR, această portavoce a Kremlinului în România, atacând Legea la CCR, ceea ce întăreşte considerabil această convingere.

Nu el a fost sabotat din interior, aşa cum pretinde în moţiune, ci el a sabotat Guvernul şi România, prin faptul că a blocat abuziv avizarea PNRR! El avea avizul redactat în Ministerul Justiţiei şi pretindea fără scrupule că lucrează la aviz şi nu putea să-i dea drumul. Acest lucru oare nu este abuz în serviciu, domnilor procurori?!

Această reţea, despre care vorbeşte, în moţiune, USR, evident este un produs al propagandei USR-iste care seamănă izbitor de tare cu retorica statului paralel, pe care o folosea Liviu Dragnea. Şi el, la fel ca şi USR, ataca sistemul de justiţie şi ducea o campanie de propagandă, folosind informaţii false. Poate, de fapt, asta a învăţat pseudoministrul de la Radu Mazăre. O adevărată reţea, domnule psudoministru!

Toate aceste minciuni şi atitudinea abuzivă a pseudoministrului USR au fost semnalate şi de CSM, prin Hotărârea nr. 208/2021. Plenul CSM a constatat, prin declaraţiile sale - citez - "că sunt rudimentare şi şocante", iar pseudoministrul respectiv a încălcat principiul separaţiei şi echilibrul puterilor în stat, afectând independenţa autorităţii sistemului judiciar în ansamblul său. Adică acest om, care acum se erijează în apărătorul independenţei justiţiei, a abuzat de funcţia deţinută şi a afectat el însuşi independenţa, prin declaraţii rudimentare şi şocante.

În realitate, adevărata reţea de care face vorbire USR şi pe care o atacă în mod mizerabil este formată din magistraţi specializaţi cu cel puţin 12 ani de vechime în activitate şi care se bucură de înaltă reputaţie.

În final, ceea ce rămâne cert este că proiectul elaborat de Ministerul Justiţiei, condus de Cătălin Predoiu, de desfiinţare a SIIJ, este unul care oferă garanţii superioare privind independenţa magistraţilor şi calitatea actului de justiţie sau, cu alte cuvinte, este reforma realizată într-un mod profesionist, cu acordul şi sprijinul tuturor instituţiilor din sistem, o reformă care va contribui major la ridicarea MCV.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului USR, domnul Ion Stelian-Cristian.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vanitatea este un păcat foarte mare, e cel mai mare păcat - era un... (Vociferări. Gălăgie.) ...citat celebru. (Vociferări. Gălăgie.)

Am văzut un... (Vociferări. Gălăgie.) ...ministru... (Vociferări. Gălăgie.) ...foarte vanitos... (Vociferări. Gălăgie.) ...astăzi... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...care...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...lăsaţi-l, vă rog, pe domnul ministru... (Vociferări.) ...să-şi finalizeze... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule deputat, vă rog!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...care a venit aici şi s-a zburlit... (Vociferări.) ...mult mai tare, de la acest microfon, mult mai tare decât a făcut-o în vremea - 2017-2018 - când erau călcate în picioare Legile justiţiei; erau făcute praf. (Vociferări.) Nu l-am văzut aşa vehement atunci. (Vociferări.)

A împrumutat domnul ministru şi retorica lui Liviu Dragnea (Vociferări.) ...a folosit cuvântul "nimic" (Vociferări. Gălăgie.) - "Nimic!"... (Vociferări. Gălăgie.) ..."N-aţi făcut nimic!", "Sunteţi nimic!"... (Vociferări. Gălăgie.) ..."Sunteţi nişte crizatori!". (Vociferări. Gălăgie.)

Păi, nimicul acela, cel care era atât de arogant şi îi făcea pe oameni ca fiind "nimeni" şi "nimic", ştim foarte bine ce a ajuns şi ce s-a întâmplat cu el - a ieşit... (Vociferări.) ...pe uşa din dos a politicii... (Vociferări.) ...exact ca aceia pe care îi numea într-un anumit fel.

Nu prin bunăvoinţa lui Klaus Iohannis am intrat în 2020 la guvernare. "Pas cu pas", cum ziceţi. Nu Înalt... (Vociferări. Gălăgie.) ..."Înălţimea Sa", să-i spun aşa, ne-a oferit această oportunitate, ci votul oamenilor. (Aplauze. Vociferări.) În baza votului lor... (Aplauze. Vociferări.) ...am ajuns atunci... (Aplauze.) ...la guvernare, pentru că, nu-i aşa, era mult prea mult, chiar şi pentru Klaus Iohannis, să schimbe la 180 de grade ceea ce primise, la rândul său, ca vot din partea oamenilor. Să schimbe pe refacerea USL 2.0. (Vociferări.) Nu putea să o facă rapid, a făcut-o ulterior. (Vociferări.)

O voce din sală:

Garsoniera!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da, sigur... (Vociferări.)

O voce din sală:

Garsoniera, Stelică!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...este... (Vociferări.) ...este foarte clar ce s-a întâmplat în perioada aceasta - Liviu Dragnea şi... (Vociferări.) ...Liviu Dragnea... (Vociferări.) ...şi Florin Iordache au reuşit să înfiinţeze SIIJ... (Vociferări.) ...în aproximativ un an şi jumătate; Klaus Iohannis şi Cătălin Predoiu au reuşit să înfiinţeze RIIJ în aproximativ o lună şi jumătate.

Cred că într-adevăr, da, Liviu Dragnea este invidios pe "performanţa" celor de la putere, de azi. Au învăţat cei de acum, a învăţat Cătălin Predoiu cum să bage pe repede înainte, cu şenilele, un proiect de lege, fără să facă dezbateri suficiente, fără să se convoace adunările generale ale instanţelor şi parchetelor... (Vociferări.)

Aşa-zisele "consultări" de faţadă, făcute cu o parte mai mult, a magistraturii, acestea au fost doar pentru a bifa.

Ce se întâmplă acum, de ce toate acestea? Păi, politicienii, cei vechi mai ales, au refăcut USL, şi-au dat mâna unii cu alţii, pentru că, nu-i aşa, sunt miliarde de tocat, miliarde de euro la dispoziţie! (Vociferări.) ...din PNRR... (Vociferări.) ...foarte bine, din PNDL. (Vociferări.)

Lucrurile acestea trebuie aranjate în aşa fel încât politicienii să toace banii aceştia, da, USL-iştii să-i toace fără să mai intre vreun procuror şi să pună vreo întrebare. Se aşterne liniştea, omerta, nimeni nu trebuie să mai gândească, nimeni nu mai trebuie să întrebe nimic, trebuie linişte. (Vociferări.)

De aceea, "reţeaua" despre care am tot vorbit, aceea care a funcţionat şi de care a vorbit şi domnul ministru aici, de care ştie foarte bine, trebuie resuscitată, da. Reţeaua de protecţie din partea unor magistraţi la adresa unor politicieni.

Şi magistraţii, bineînţeles, cei puţini, e adevărat, dar în funcţii-cheie, care ar oferi asemenea protecţie trebuie, la rândul lor, să fie protejaţi de DNA. Despre asta e vorba.

DNA a avut 117 condamnări la activ, SIIJ - nicio trimitere în judecată.

Această reţea care se creează acum împrumută exact toate tarele pe care le-a avut SIIJ. Nu se rezolvă o problemă, înlocuiţi o problemă, vă faceţi că rezolvaţi ceva. Vindeţi aceste minciuni gogonate partenerilor externi, le spuneţi că, gata, s-a rezolvat SIIJ, dar dumneavoastră înfiinţaţi o altă reţea, mult, mult mai nocivă.

Cei care au desfăcut şampania când s-a înfiinţat SIIJ au desfăcut-o şi acum, când s-a înfiinţat, cu această minunată lege, pe care, în ropotele dumneavoastră de aplauze, a lăudat-o ministrul Cătălin Predoiu, cei care au înfiinţat RIIJ acum.

Este foarte clar ce aveţi de gând să faceţi. Este foarte clar că la umbra a ce se întâmplă în ţară - am văzut cu toţii, după 2 ani de pandemie, oamenii sunt obosiţi; după toate scumpirile acestea sunt terifiaţi de ceea ce se întâmplă cu facturile, cu carburanţii; vedem ce se întâmplă şi la graniţa noastră, un război teribil pornit de un scelerat - şi, cu toate acestea, profitând tocmai de această atmosferă în care oamenii nu mai au putere şi nu mai au atenţie şi pentru astfel de chestiuni, cum este SIIJ sau RIIJ, aţi împins mai departe acest proiect, fără să ţineţi cont de semnalele pe care le-aţi primit din partea Comisiei Europene, fără să ţineţi cont... (Vociferări.) ...de semnalele pe care le-aţi primit deja din partea Comisiei de la Veneţia, prin draftul de aviz. (Vociferări.) N-aţi mai aşteptat acest aviz, care urma să fie dat peste doar 5 zile. Ce era dacă mai aşteptaţi 5 zile? V-aţi fi încadrat şi în acel program pe care l-aţi avut în vedere.

Deci, mai mult cinism decât s-a întâmplat acum, cu greu mi-a fost dat să văd. (Vociferări.)

Şi să ştiţi, şi domnule ministru, şi domnule preşedinte Klaus Iohannis, poate vă uitaţi, prieteni de-ai noştri îşi fac bagajele văzând că aţi refăcut USL 2, văzând că USL 2 are ce are de gând... (Vociferări.) ...cu corupţia... (Vociferări.) ...că va pune frâne acestei lupte împotriva corupţiei... (Vociferări.) ...încep să-şi facă bagajele şi să plece din nou din ţară. (Vociferări.)

Despre asta ar trebui să discutaţi şi asta ar trebui să vă îngrijoreze. Tineri, oameni tineri, îşi fac din nou bagajele. Unii magistraţi vor să iasă din magistratură prin pensionare, din cauza atacurilor acestora... (Vociferări.) ...pe care le faceţi la adresa justiţiei. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Rusu Daniel.

Vă reamintesc, stimaţi colegi de la AUR, sunteţi 2 înscrişi şi aveţi 5 minute. Şi al doilea este preşedintele, să nu îl supăraţi!

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mai suplimentaţi cu două, că e în regulă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, e chiar devreme!

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Asistăm, parcă, aici, în Parlamentul României, la un teatru de proastă factură. Vedem cum râde ciob de oală spartă. Vedem cum este expusă o moţiune, pe care noi o vom susţine, dar nu pentru argumentele... neapărat pentru argumentele prezentate, pentru că sunt multe alte argumente pe care se pare că totuşi le-a omis.

Sunt nişte argumente simple, pentru care sunt eu acum aici.

Domnule ministru al justiţiei,

Sunteţi un ministru al justiţiei într-o ţară în care spitalele ard şi nimeni nu este tras la răspundere. Într-o ţară în care statul plăteşte, după deciziile CEDO, sume foarte, foarte mari, pentru că "funcţionează" Ministerul Justiţiei. Unde un dosar penal poate să dureze ani de zile.

Sunteţi ministru în ţara în care hoţii de lemne se plimbă singuri şi liberi pe stradă.

Sunteţi ministru în ţara în care dreptatea umblă cu capul spart, domnule ministru.

Deci, domnule ministru al justiţiei, zi de zi suntem din ce în ce mai dezamăgiţi de ceea ce ar fi trebuit să însemne activitatea justiţiară într-un stat de drept.

Demonstraţi zi de zi că vă bateţi joc de România şi de cetăţenii săi, mai ales de cei care nu sunt de acord cu politica şi cu stilul politic de a servi stăpânirea, care v-au propulsat din nou în această funcţie de ministru!

Vă preocupă doar aservirea justiţiei şi a tuturor instituţiilor statului, de către puterea politică pe care o reprezentaţi! Aţi solicitat un buget mare şi vi s-a acordat! Aţi solicitat logistică specială şi vi s-a acordat! Aţi solicitat angajări peste angajări şi s-au deblocat posturi şi s-au aprobat toate acestea!

Dumneavoastră, ce aţi dorit, în schimb? Vă spun eu.

Aţi solicitat şi aţi susţinut desfiinţarea SIIJ, de parcă, Doamne fereşte, nu putea funcţiona statul acesta şi cu SIIJ şi parcă aceasta a fost prioritatea numărul 1 în România, să desfiinţăm SIIJ!

Această criză din justiţie a fost susţinută şi aprobată de o clasă politică, căreia îi arătaţi din când în când câte un schelet, pe care îl ţineţi special în dulap, pentru zilele acestea de criză!

Nouă, celor care îndrăznim să vă mai spunem şi să vă arătăm zi de zi deficienţele penale ale sistemului pe care l-aţi creat şi dumneavoastră, ne cadorisiţi, probabil, pe viitor, cu câte un dosar penal, pentru tupeul nostru!

Suntem curioşi, câte dosare penale aţi deschis şi câte s-au soluţionat cu pedepse, după evenimentele din 10 august, domnule ministru?

Sau după abuzurile jandarmeriei şi ale poliţiei, cu privire la acţiunile lor în timpul pandemiei?

Suntem curioşi să vedem când soluţionaţi dumneavoastră criza achiziţiilor publice din timpul pandemiei.

Criza de credibilitate a României pe plan intern şi internaţional are un nume, să ştiţi - Cătălin Predoiu.

Nu am fi susţinut niciodată o astfel de moţiune, mai ales că a fost depusă, cu o oarecare ipocrizie politicianistă, de USR, care şi ei au făcut parte, nu, deunăzi, din acest sistem.

Suntem obligaţi să o susţinem, pentru că prea vă bateţi joc de sistemul pe care preferenţial îl conduceţi, mai ales într-o Românie tristă, în care ne sunt furate şi pădurile şi bogăţiile şi vieţile şi totul şi nu plăteşte nimeni pentru acest jaf, domnule ministru!

Aţi avea demnitate dacă aţi demisiona sau cel puţin dacă aţi reflecta la această opţiune!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Întrucât mai avem şi sesiune de vot final şi depunere de jurământ şi încă nu am finalizat, vă anunţ de pe acum că nicio secundă în plus nu voi da niciunui grup parlamentar.

V-am rugat de la bun început să vă dozaţi, grupurile parlamentare, timpul.

Rog stafful tehnic, când a expirat timpul, fără să mai anunţ, să oprească microfonul.

Urmează reprezentantul UDMR, domnul Csoma Botond.

Vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Stimaţi colegi,

Anul trecut, după o ceartă cu fostul ministru al justiţiei, aşa, la cald, la nervi, l-am numit "stalinist". Aşa am spus în presă.

Vă spun sincer că prima oară mi-a părut rău după ce am zis chestiunea aceasta.

Dar astăzi, după ce am văzut această... (Aplauze.) ...moţiune simplă... (Aplauze.) ...derizorie şi discursul fostului ministru, vă spun sincer, stimaţi colegi, m-am răzgândit, nu-mi pare rău. (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Am văzut că şi domnul ministru a spus ceva de bolşevici.

Şi CSM a spus despre fostul ministru că a avut o viziune reducţionistă asupra justiţiei.

Din păcate, şi domnul ministru şi CSM au avut dreptate.

Am avut nenumărate conflicte şi certuri cu domnul ministru, din cauza faptului că totdeauna spunea că dacă nu suntem de acord cu ei suntem corupţi.

O dată a încercat să ne acuze şi cu chestiuni naţionaliste, puţin a adus în discuţia justiţiei şi Ardealul, dar un pic, după aceea s-a răzgândit.

Aşa e domnul ministru, ca un adevărat bolşevic.

Ca un adevărat bolşevic, din păcate, şi, cu părere de rău, trebuie să spun că a fost cel mai slab ministru al justiţiei de după 1990. (Aplauze. Vociferări.)

O voce de la PSD:

Aşa este!

Domnul Csoma Botond:

Ultima dată, am avut o dezbatere la Digi 24, unde domnul fost ministru a spus că acei judecători din CSM care nu sunt de acord - nu numai judecători, magistraţi, scuzaţi-mă - care nu sunt de acord cu domnul ministru, sunt nişte "retrograzi". Aşa a vorbit domnul ministru la televizor.

Este inadmisibil, stimaţi colegi, ca un fost ministru al justiţiei să numească magistraţii "retrograzi", pentru simplul fapt că nu au fost de acord cu opiniile emise de ministru.

Şi îmi pare rău pentru colegii de bună-credinţă din USR, pe care i-a păcălit acest fost ministru. Numai pentru frustrările lui, pe care le are. Pentru că nu a făcut nimic, ca ministru, pentru justiţia din România, nici pentru lupta împotriva corupţiei. A avut o retorică fără subiect şi predicat, cu afirmaţii generaliste. Precum am văzut şi acum, la microfon, a spus ceva concret?

Domnul ministru al justiţiei a vorbit concret şi a adus argumente.

Domnul fost ministru a făcut ceea ce a făcut şi la minister, nu ne-a spus nimic. Şi nu a făcut nimic la minister, acesta este adevărul.

Stimaţi colegi,

Nu poţi să ai un asemenea discurs faţă de o instituţie fundamentală a statului român, cum este Consiliul Superior al Magistraturii.

Şi nu poţi să spui că eşti în posesia adevărului absolut. Aşa au făcut bolşevicii, domnule fost ministru, acesta este adevărul. Trebuia să învăţaţi şi dumneavoastră.

Şi cred că... cred că aţi fost o pagubă pentru partidul dumneavoastră şi mai ales pentru colegii de bună-credinţă din... (Aplauze.) ...din USR. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc...

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule deputat.

Domnul Csoma Botond:

...pentru atenţie.

Şi numai... încă o propoziţie, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă bucur că UDMR şi-a adus contribuţia la această lege de desfiinţare a SIIJ. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, doamna Olivia-Diana Morar.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Desfiinţarea SIIJ era şi este un obiectiv major pentru România. Un angajament luat în faţa românilor, în acord cu directivele europene. Blocajul trebuia să înceteze, având în vedere şi termenul din Programul de guvernare pentru desfiinţarea Secţiei - 31 martie 2022.

Până acum fuseseră promovate două proiecte de desfiinţare a SIIJ, niciunul nefiind dus la îndeplinire. În primul rând, niciunul nu a avut suportul CSM, cerinţă menţionată expres în Raportul de ţară - MCV.

Ministrul justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, a venit cu un proiect agreat în Coaliţie, l-a pus în dezbatere publică, CSM a dat aviz favorabil, Parlamentul a adoptat, Curtea Constituţională a respins sesizările, Preşedintele a promulgat legea, deci lucrurile sunt foarte clare.

Este pentru prima dată când, în materialitatea acestui subiect atât de lung dezbătut, actorii implicaţi s-au pus de acord.

Oare de ce nu au făcut acest lucru cei care astăzi contestă forma actuală şi au fost la conducerea Ministerului Justiţiei? Trebuia să amânăm la nesfârşit această cerinţă?

Invocând urgenţa desfiinţării acestei Secţii, în 2020, USR a atacat în permanenţă conducerea PNL a Ministerului Justiţiei, că nu dă o ordonanţă de urgenţă pentru desfiinţarea SIIJ.

Subliniez că Ministerul Justiţiei a pregătit proiectul încă din ianuarie 2020, punându-l în dezbatere publică, însă din cauza instituirii stării de urgenţă, dezbaterea s-a reluat abia în iunie 2020, cu participarea asociaţiilor reprezentative, când s-a concluzionat asupra necesităţii desfiinţării SIIJ.

La data preluării Ministerului Justiţiei de către USR, proiectul era matur, exista majoritate parlamentară, însă ministrul Stelian Ion nu a promovat nici prin O.U.G. şi nici într-un alt mod proiectul de desfiinţare a SIIJ, el fiind prizonierul dublului standard în discursul său.

Mă întreb şi întreb, de ce, în 2021, în aceleaşi condiţii, USR nu a solicitat să se dea o ordonanţă de desfiinţare a Secţiei?

De ce nu a întrebat, pe tot parcursul anului 2021, Comisia de la Veneţia, despre proiectul de desfiinţare a SIIJ? (Vociferări.)

De ce a încuiat proiectul într-un sertar păzit de o armată de consilieri, domnul ministru Stelian Ion?

De ce acum, când PNL a reluat acest proiect, USR cere Comisiei de la Veneţia să se pronunţe, a patra oară, pe acest subiect, în dispreţ total faţă de dezbaterile din Parlament?

De ce încearcă să implice politic acest organism respectabil, afectându-i credibilitatea pe plan intern?

Dosarele privind presupusele fapte de corupţie săvârşite de magistraţi vor fi instrumentate de 42 de procurori - 12 de la Secţia de Urmărire Penală a Parchetului General şi 30 de la Parchetele Curţilor de Apel. Parchetele vor avea competenţa necesară aplicării acestui sistem, pe modelul Parchetului European.

Trebuie să privim lucrurile cu bună-credinţă, să dăm un mesaj de încredere în justiţie, nu să o doborâm cu premise false.

Vrem şi sperăm că vom avea anchete obiective, independente şi eficiente.

Desfiinţarea SIIJ, în forma actuală, reprezintă o soluţie tehnică funcţională, agreată de majoritate.

Revenind la fundamentul moral al acestei moţiuni, care este de fapt mobilul vostru, în condiţiile în care, colegi de la USR, ministrul vostru era asistat de peste 20 de consilieri personali şi totuşi nu aţi făcut nimic cât timp aţi gestionat Ministerul Justiţiei?

Ce aţi făcut timp de 9 luni de zile, dragi USR-işti, la Ministerul Justiţiei?

Vă spun ceea ce am făcut noi, într-o perioadă similară de timp şi cu problemele create de pandemie, de gestionat.

Pe lângă actele normative care au fost adoptate în timpul mandatului PNL, am elaborat 22 de proiecte de lege, 34 de proiecte de hotărâre de Guvern, 16 proiecte de ordin de ministru. Toate lăsate "la cheie", pe masa ministrului Stelian Ion. Acte normative care nu au fost promovate deloc, nu au ajuns nici la Parlament, nici în şedinţele de Guvern, nici nu au fost adoptate de ministrul justiţiei, deşi erau şi sunt necesare!

Pachetul de legi pe justiţie, pachetul privind modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, Legea privind personalul auxiliar din justiţie, Legea privind Registrul Comerţului, transpunerea Directivei 2019/1937, Arhiva SIPA, Strategia Naţională Anticorupţie, Strategia împotriva traficului de persoane, Legea avertizorilor - sunt 72 de proiecte legislative, "la cheie", care sunt relansate în acest moment pe agenda ministrului Predoiu.

Comparând activitatea ministrului PNL cu activitatea ministrului USR, este evident că autocritica ar fi mult mai potrivită în dreptul USR decât iniţierea unei moţiuni simple.

Metaforic, conchid - e uşor a spune versuri, când nimic nu ai a spune. (Aplauze.)

Voci de la PNL:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Nu este un timp foarte nimerit pentru un bărbat, dar în minutul şi ceva rămas, domnul preşedinte Drulă, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog să faceţi linişte şi să îl ascultăm cu atenţie pe domnul preşedinte!

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

43 de minute de discurs, concluzia mea e una singură - vă cam apasă conştiinţa, domnule Predoiu! (Aplauze. Vociferări.)

Altfel... (Aplauze.) ...a fost interesant că v-aţi prezentat adevărata platformă-program, care uneşte, aici, o mare parte din sala aceasta. Toate vechile partide politice, unite acum, ca într-un pumn, aşa. Linişte şi pace peste sistemul de justiţie. Să nu mai vorbim de lucruri rele, precum e corupţia, ostilitate, supărare, arestări şi dosare.

Nu, voi nu furaţi, lucrurile merg bine în ţara asta... (Vociferări.)

O voce de la PSD:

Doar Barna fură! Doar Barna!

Domnul Cătălin Drulă:

...nu există corupţie.

Cineva înaintea mea aducea aminte despre ce spun oamenii pe stradă.

Oamenii pe stradă spun că e plin de hoţi în clasa politică. (Vociferări.)

Voci de la PSD:

De la USR! Barna! De la USR! (Vociferări.)

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule Predoiu, de un lucru, în schimb, puteţi fi mândru - sunteţi un bun băiat de casă al lui Iohannis. Poate îl scăpaţi şi de dosarul acela, cu cele 6 case, că i se termină mandatul în curând! (Vociferări. Rumoare.) Acolo vă puteţi dovedi până la capăt eficienţa şi servilitatea şi... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule preşedinte...

Domnul Cătălin Drulă:

...loialitatea faţă de un sistem cu epoleţi... (Vociferări. Gălăgie.) ...care asta vrea peste România - linişte..., (Vociferări. Gălăgie.) ...control pe magistraţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi, domnule preşedinte. (Vociferări.)

Domnul Cătălin Drulă:

Finalizez, finalizez imediat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acum. (Vociferări.)

O voce din sală:

Tăiaţi-i timpul!

Domnul Cătălin Drulă:

Suntem mândri că ne-aţi atacat aici toţi. Că suntem singurul partid care se luptă pentru o justiţie puternică. Care crede că DNA e o instituţie necesară, ca să vă bage la puşcărie pe aceia dintre voi care furaţi. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului PSD, domnul Alfred Simonis.

Vă rog, domnule lider de grup.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Recunosc, mărturisesc faptul că am citit cu atenţie textul moţiunii simple, am şi ascultat acest text citit la tribuna Camerei Deputaţilor şi am ascultat, de asemenea, şi intervenţiile fiecăruia dintre cei care au luat astăzi cuvântul.

În primul rând, aş vrea să îl felicit pe ministrul Cătălin Predoiu, pentru prestaţia excelentă pe care a avut-o astăzi...

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...la tribuna Camerei! (Aplauze.)

Aproape că nu îmi venea să cred că sunteţi de la PNL, domnule ministru! (Râsete. Aplauze.)

Nu se putea altfel! (Râsete. Vociferări.)

Şi vreau să vă felicit pentru faptul că astăzi, nu doar că a intrat în vigoare, în urma votului pe care l-am dat cu toţii în Parlament, mulţi dintre noi, în urmă cu câteva săptămâni, şi astăzi, pentru că USR, prin atacul la Curte, a întârziat promulgarea legii, astăzi, pe lângă intrarea în vigoare a desfiinţării SIIJ, s-a mai desfiinţat ceva, stimaţi colegi - acea aură conform căreia USR se pricepe la ceva pe pământ şi acel ceva era justiţia!

O voce din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Astăzi s-a desfiinţat acea teorie conform căreia vă pricepeţi la justiţie! (Vociferări.)

N-am prea înţeles, stimaţi colegi de la USR, dintre cei care aţi luat cuvântul, şi nici măcar din textul moţiunii simple, dacă vă convine sau nu că s-a desfiinţat SIIJ.

O voce de la USR:

Nu s-a desfiinţat!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pentru că v-am auzit spunând mai devreme faptul că SIIJ n-a trimis pe nimeni în judecată.

Păi, oameni buni, dacă SIIJ n-a trimis - nu mai intrăm în fond, de ce n-a trimis pe nimeni în judecată şi ce aţi făcut voi ca să nu trimită pe nimeni în judecată - dar, dacă n-a trimis pe nimeni în judecată, deci e rea, de ce n-aţi votat împreună cu noi să o desfiinţăm, şi astăzi să fiţi şi voi parte la această realizare, desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, astăzi în vigoare în România? (Vociferări.) De ce nu aţi făcut-o?

Domnul Ilie Dan Barna (din sală):

E slabă asta, Freddy, e slabă de tot!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Slabă, neslabă, slabe au fost şi intervenţiile dumneavoastră.

Dumneavoastră vă pricepeţi mai mult la altceva, domnule Barna şi domnule Drulă, că tot vociferaţi - să reglaţi la masa verde ceea ce aţi pierdut la congres. La asta vă pricepeţi mai bine decât la justiţie şi mai bine decât la... (Aplauze.) ...luat cuvântul în Parlament. (Aplauze. Vociferări.)

Apropo de prestaţie, poate, domnule ministru Stelian - pentru că, din păcate, o dată ministru, pe viaţă ministru, veţi rămâne cu această titulatură! Din păcate, pentru România!

Domnule ministru Stelian... (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Ca Andruşcă!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...vă fac o recomandare.

Un fel de Andruşcă, ziceţi bine.

Vă fac o recomandare... (Vociferări.)

Vă fac o recomandare... (Vociferări.)

Voi aţi zis-o!

Vă rog să vizionaţi intervenţia dumneavoastră de la tribuna Camerei, de astăzi, sincer, detaşat... (Vociferări.) ...fără niciun fel de subiectivism! (Vociferări.)

După aceea, uitaţi-vă la intervenţia ministrului în funcţie, al justiţiei!

Şi dacă nu vă veţi da demisia din Parlament, pentru că nu o veţi face, măcar poate vă retrageţi câteva luni în munţi, pentru a medita. (Aplauze. Vociferări.)

Voci de la PSD!

În garsonieră! În garsonieră!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

În altă ordine de idei... (Vociferări.) ...în altă ordine de idei, aţi vorbit... v-aţi certat cu Cătălin Voicu, aţi citit nişte stenograme de acum vreo 10-15 ani, v-aţi certat cu "Mitralieră", v-aţi certat cu Iordache. Sunteţi încremeniţi într-o perioadă care e îndepărtată... (Vociferări.)

O voce de la PSD:

I-a abuzat rău Dragnea!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...a trecut ceva timp de la perioada aceea şi poate că vă e ciudă că nu mai aveţi cu cine să vă certaţi dintre cei care astăzi sunt în băncile Parlamentului şi e singurul motiv pentru care văd că îi regretaţi.

N-aţi făcut nimic în acel an la putere, nici dumneavoastră, cei de la USR, şi cu atât mai puţin dumneavoastră, domnule ministru Stelian! Nu aveţi nicio realizare pe care să veniţi să o invocaţi la tribuna Parlamentului! (Vociferări.)

O voce de la AUR:

Corect!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nici măcar desfiinţarea Secţiei Speciale, pe care aţi promovat-o foarte mult, n-aţi reuşit să o promovaţi în niciun fel. Nu mai spun că nici n-aţi votat-o atunci când am făcut-o noi, fără ca dumneavoastră să aveţi vreun merit.

A pretinde că nimeni în afară de procurorii... niciun procuror din România, cu excepţia celor de la DNA, nu mai este corect este o mentalitate stalinistă. Şi aici îi dau dreptate colegului de la UDMR. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Ce ai tu cu DNA? Ce ai cu DNA?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

A pretinde că singurul om din România care se pricepe la justiţia asta, de pe pământul acesta, românesc, singurul om care se pricepe este Ion Stelian este, iertaţi-mă, ceva ce...

O voce de la PSD:

De noaptea minţii!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...de noaptea minţii, ca să fiu elegant.

Cred că ştiu - şi cu asta închei sau mă apropii de final - de ce totuşi v-aţi răzgândit.

Vă spuneam în urmă cu două-trei săptămâni, atunci când votam Proiectul de desfiinţare a Secţiei Speciale, vă spuneam, stimaţi colegi de la USR, pe care... pe mulţi dintre voi vă apreciez, că de fapt dumneavoastră nu vă doriţi desfiinţarea Secţiei Speciale, pentru a avea ce să criticaţi în continuare, de acum înainte. Pentru că dacă Secţia nu mai e, nu-i aşa, ce mai criticaţi voi, că nu prea mai aveţi ce?

Între timp, mi-am dat seama că mai aveţi un motiv, mai întemeiat, pentru care vă doriţi ca Secţia Specială să nu fie desfiinţată şi să rămână slăbită, aşa cum aţi slăbit-o dumneavoastră când aţi fost ministru, domnule Stelian. Şi anume faptul că aţi furat foarte mult din PNRR! (Râsete. Aplauze.) Miliarde date pe consultanţă au făcut deliciul presei, ca să nu vorbesc şi de fondurile europene deja luate!

Domnul Marian Mina (din sală):

Barna ştie!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Miliarde de euro date pe consultanţă firmelor de partid sau de casă, ale partidului dumneavoastră, vor face, evident, obiectul unor investigaţii ale procurorilor. Şi, nu-i aşa, nu vă mai convine acum cu aia, cu "Fără penali în funcţii publice"!

Cele 25 de milioane - şi este doar un exemplu - date pe consultanţă pentru a obţine o finanţare de 5 milioane reprezintă doar un exemplu din multele exemple pe care dumneavoastră, partidul dumneavoastră şi domnul Ghinea le-a implementat în PNRR, pentru a frauda Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. E foarte clar acest lucru.

O voce de la USR:

Fake news!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

În final, vă spun un singur lucru. Indiferent că v-aţi opus pentru că nu mai aveaţi ce critica sau că v-aţi opus pentru că vă e teamă de puşcărie, vă garantez că toţi cei care au fraudat şi au furat în PNRR vor plăti! (Aplauze.)

Voci de la PSD:

La puşcărie! (Aplauze. Vociferări.)

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă...

De la Grupul AUR, un minut, atât a mai rămas.

Vă rog să vă încadraţi în acest minut.

Cred că s-ar putea şi mai puţin de un minut.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnule ministru, aşa e, sunt de acord cu dumneavoastră, moţiunea depusă de USR e subţire rău de tot şi e plină de clişee.

În acelaşi timp, sunt de acord că trebuie să plecaţi. Pentru că, da, sunteţi cel mai prolific ministru, doar că sunteţi ministru al justiţiei şi aţi fost de nenumărate ori ministru al justiţiei în ţara care este lider la trafic de carne vie, este lider la trafic de minori.

Sunteţi ministru al justiţiei în ţara în care un dosar penal durează 4 ani în cercetare la procuror, un dosar în justiţie durează 2 ani în recurs la Înalta Curte.

Sunteţi ministru al justiţiei în ţara în care oamenii ard de vii prin spitale şi prin cluburi şi nu răspunde nimeni niciodată.

Mie mi-ar fi ruşine să ies la acest microfon şi să afirm că am ocupat de nenumărate ori acest post.

Dar, dincolo de clişeele şi de vorbele goale, rămâne starea actuală a justiţiei în România. Românii simt pe propria lor piele că în România se face justiţie, dar nu se face dreptate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Am înţeles că Grupul minorităţilor a cedat cele 3 minute reprezentantului PNL.

Ultimul vorbitor din partea Grupului PNL, domnul Gudu Michael.

Se pregăteşte deputatul neafiliat, domnul Kocsis-Cristea. Şi cu asta încheiem vorbitorii din partea grupurilor.

Vă rog.

Domnul Michael Gudu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Moţiunea simplă depusă de USR PLUS împotriva domnului ministru Cătălin Predoiu, nefericit intitulată "Din nou cu tancul peste Justiţie", în contextul evenimentelor actuale, este o bu-fo-ne-ri-e, cu vagi accente umoristice şi timide tuşe poetice, din care rămâi cu impresia că autorul s-a străduit mai degrabă a umple spaţiul cu rânduri decât cu idei.

În fapt, moţiunea dezvoltă în 10 pagini două idei, singurele acuze aduse domnului ministru Predoiu, şi anume înfiinţarea SIIJ şi desfiinţarea SIIJ, care, la fel de bine, puteau fi expuse în mai puţine pagini, cu argumente mai pertinente.

SIIJ a fost înfiinţat în anul 2018 de Liviu Dragnea şi Tudorel Toader, în pofida opoziţiei unanime a lucrătorilor din sistemul judiciar.

Iniţiativa a fost dur criticată de toate organismele internaţionale, dar şi de opoziţia internă, din care, la acea vreme, făcea parte şi PNL. Fapt pe care îl recunoaşte şi autorul moţiunii când afirmă că PNL, Klaus Iohannis şi Cătălin Predoiu au jucat rolul apărătorilor justiţiei independente.

Atunci, care consideră autorul moţiunii că este vina domnului Predoiu în chestiunea înfiinţării SIIJ? Niciuna, în afara faptului că PNL, care se afla atunci în opoziţie şi critica ingerinţele PSD în justiţie, s-a aliat "exact cu aceia pe care îi criticaseră cu patimă" - referire la actuala alianţă de guvernare.

"Un bilanţ întunecat" - se arată în moţiune - "arată o magistratură demobilizată şi timorată" - fără ca această constatare să aibă vreo legătură cu SIIJ.

De la înfiinţare, SIIJ a trimis în instanţă 5 rechizitorii, niciunul pentru vreo faptă de corupţie. În fapt, din dosarele care îi priveau pe magistraţi, luate de la DNA, nici unul singur nu a ajuns în instanţă, din 2018 şi până azi.

Desfiinţarea SIIJ este una dintre priorităţile Guvernării PNL.

Având în vedere MCV, precum şi decizia CJUE, care cer desfiinţarea SIIJ, dacă România nu se conformează, va urma un infringement, ridicarea monitorizării pe justiţie nu mai intră în discuţie, iar aderarea la spaţiul Schengen va fi blocată.

Acuzaţiile aduse ministrului justiţiei, că ar intenţiona reorganizarea SIIJ, astfel încât aceasta să devină "o hidră mai mare şi mai periculoasă", sunt total nefondate, de vreme ce proiectul de lege a fost dezbătut şi adoptat de Parlament.

Competenţele Secţiei Speciale, după cum prevede proiectul, vor fi preluate de o structură inspirată după modelul Parchetului European.

Stimaţi colegi,

Desfiinţarea SIIJ este nu numai un demers simbolic al desprinderii de epoca Dragnea şi al revenirii în linia principiilor europene, dar şi un imperativ de care depinde bunul mers al justiţiei în ansamblu, nu doar pentru corupţi şi penali, ci pentru toţi cetăţenii României.

Desfiinţarea Secţiei Speciale este şi despre garantarea unui act de justiţie independent şi imparţial pentru toţi cetăţenii.

În concluzie, stimaţi colegi de la USR PLUS, sunteţi dramatici în intenţii şi hilari în efecte!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Voci de la PNL:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Kocsis-Cristea.

Vă rog.

Totuşi, stimate coleg, am rugămintea, atunci când veniţi la microfon, să luaţi un sacou pe dumneavoastră!

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Domnule ministru Predoiu,

Este de reţinut momentul în care vă faceţi un titlu de glorie din faptul că aţi lucrat cu toate partidele, cu UNPR, cu PSD, dar v-a ferit Dumnezeu, după cum spuneţi, să lucraţi cu USR.

Probabil că acesta este noul PNL, noul suflu dat de USL.

Vă simţiţi bine aplaudat în picioare şi lăudat de cei care au dat O.U.G. nr. 13! (Aplauze.)

Vă simţiţi bine aplaudat de fosta armată a lui Dragnea... (Aplauze.) ...care a schilodit justiţia, cei împotriva cărora ieşeam ca fraierii în stradă, ca să ajungeţi dumneavoastră, acum, să ne certaţi de la tribuna Parlamentului şi să ne spuneţi cât de bine este să lucrezi cu PSD, iar ei să vă aplaude frenetic!

Chiar vă stă bine să fiţi apărat şi aplaudat în picioare de PSD, "duşmanul poporului român" - ca să îl citez pe preşedintele dumneavoastră? (Vociferări.)

Domnule Predoiu,

Faptul că aveţi cele mai multe mandate de ministru al justiţiei, faptul că sunteţi cel mai longeviv ministru nu este o laudă pe care cu aroganţă ne-o aruncaţi în faţă, ci o obligaţie în plus, pentru că se presupune că sunteţi superexperimentat. (Vociferări.)

Din păcate, nu aţi adus nicio îmbunătăţire palpabilă în Ministerul Justiţiei.

După atâtea mandate în fruntea Ministerului Justiţiei, sunteţi mulţumit de felul în care arată justiţia din România? (Vociferări.)

Care este valoarea adăugată adusă de dumneavoastră în acest minister? (Vociferări.)

"Cartierul Justiţiei" nu există, informatizarea justiţiei este întârziată, procesele din România durează ani de zile şi mulţi oameni mor cu dreptatea în mână, judecătorii sunt supraîncărcaţi, iar pe SIIJ... v-aţi complăcut să faceţi jocul PSD - părinţii SIIJ.

Acestea sunt nerealizările dumneavoastră şi din acest motiv ar trebui să aveţi decenţa de a face un pas în spate.

Ne-am săturat de oameni care doar zac pe cele mai înalte funcţii din statul român! Ne-am săturat de turişti în funcţii publice! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La încheiere, îi dau cuvântul domnului ministru Predoiou.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Doar pentru a răspunde acuzaţiilor suplimentare din discursurile antevorbitorilor am acceptat să mai iau cuvântul.

Dincolo de retorică, iau foarte în serios tot ce se spune la acest microfon.

O să le iau pe rând.

Cel mai serios lucru ridicat este legat de traficul de persoane. Şi, într-adevăr, aici avem o mare, mare problemă. Dar pentru că mi s-a pus în responsabilitate această chestiune, eu aş vrea să îl invit pe antevorbitor, colegul din Parlament, să cerceteze rapoartele privind traficul de persoane din anii în care am avut mandat - 2008-2012, respectiv 2020. Şi să mai ia act că în 2020, tocmai ca urmare a acestei probleme care a evoluat între timp, în ultimii ani, mână în mână cu evoluţia crimei organizate, am luat nişte măsuri. Şi le-am citat, nu le mai reiau.

În ceea ce priveşte activitatea mea din 2017-2018, în Comisia juridică, unde, potrivit unui antevorbitor, nu aş fi fost suficient de vocal. E foarte adevărat că nu mi-am folosit acolo decât glasul raţiunii şi un ton moderat. Nu îmi stă în obicei să produc dezordini, să ţip, să fiu violent în limbaj şi aşa mai departe.

Dar îl asigur pe colegul de comisie, care, la vremea respectivă, îmi cerea foarte atent anumite sfaturi, că am fost mai eficient decât o boxă pusă în Comisia juridică.

Voci de la PNL:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Şi dacă anumite soluţii... (Aplauze.) ...n-au fost trecute prin acea comisie este şi pentru că argumentul raţiunii a fost mai puternic decât cel decibelic.

În legătură cu intrarea la guvernare, şi anume că voturile oamenilor v-au adus la guvernare. E pe aproape, adică în linii mari e adevărat, dar nu riguros. Voturile oamenilor v-au adus aici, în Parlament. De aici, din Parlament, la guvernare, de mânuţă v-a dus PNL... (Vociferări.) ...da, care v-a luat în Coaliţie! (Vociferări. Aplauze.)

Şi, dacă ar fi altfel, şi ar fi votul oamenilor, automat, care vă propulsează la guvernare, ar fi trebuit să rămâneţi acolo şi să fie PNL aici, în opoziţie. Că tot votul oamenilor îl aveţi şi acum, acelaşi vot de acum 2 ani de zile... 3, nu? Aproximativ 4%.

Cu tot respectul, cu tot respectul, să nu mi se ia în nume de rău, am încercat să înţeleg ce vrea domnul Drulă. N-am înţeles. (Vociferări.) Asta e, nu comentez. Dar, mă rog, dânsul e proaspăt în funcţie şi se va lămuri treptat cum e cu justiţia. O să aibă cine să-l consilieze, sunt convins. (Râsete. Aplauze.)

"Titlu"... (Aplauze.) ..."titlu de glorie". Nu, nu îmi fac niciun titlu de glorie.

Şi vreau să ştiţi, stimaţi colegi - cei mai vechi aici, în Parlament şi în politică, ştiu foarte bine -, în absolut nicio ocazie, dar în absolut nicio ocazie în care am devenit ministru, nu a fost pentru că am cerut, nu a fost pentru că am dat cumva din coate pentru asta.

Puteţi verifica acest lucru, este o realitate.

Nici asta nu e un titlu de glorie, nu vreau să mă înţelegeţi greşit, dar vreau să luăm realitatea aşa cum e.

În această sală nu ar trebui să mai fie propagate jumătăţi de adevăruri sau minciuni întregi.

De ce îmi reproşaţi că mă apăr în legătură cu o acuzaţie care mi s-a făcut?

De ce, domnule fost coleg, dacă nu mă înşel, care n-aţi avut nicio problemă în anii trecuţi şi cred că m-aţi şi votat să devin ministru, nu reproşaţi celor care au făcut moţiunea de cenzură, că vă acuză inclusiv pe dumneavoastră, care la vremea respectivă eraţi în PNL, pentru faptul că m-aţi votat, implicit? (Vociferări.)

În sfârşit - şi cu asta am încheiat.

Domnul Csoma Botond mi-a stimulat o reflecţie, apropo de această paralelă cu bolşevismul şi aşa mai departe. Şi sunt şi eu tentat să fac o reevaluare, dar în sens invers, domnule Csoma Botond. În sensul că mie îmi pare rău totuşi că am făcut comparaţia - USR şi bolşevism -, pentru că am impresia că am fost foarte nedrept cu bolşevicii.

Mulţumesc. (Râsete. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule ministru.

În sfârşit, dezbaterile au fost finalizate.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Nu facem pauză.

Nu facem pauză!

Un vot de control.

Vot, vă rog.

255 de colegi prezenţi, suntem în cvorum.

Începem cu I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 18/2022.

Vă rog să votaţi.

Cu 261 de voturi pentru, două abţineri, 2 colegi care nu votează, adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 19/2022.

Vă rog să votaţi.

Cu 273 de voturi pentru, unul contra, o abţinere, un coleg care nu votează, adoptat.

Stimaţi colegi,

Urmează depunerea jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor de către cei doi colegi ai noştri.

Vă reamintesc procedura:

• la strigarea numelui, deputatul va rosti solemn, de la tribună, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, jurământul scris, pe care îl va semna şi încredinţa spre păstrare preşedintelui de şedinţă;
• jurământul se poate depune şi fără formula religioasă, aceasta fiind înlocuită cu formula "Jur pe onoare şi conştiinţă", care prefaţează jurământul.

Îl invit la tribună pe domnul deputat Ion-Alin-Dan Ignat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog să depuneţi jurământul.

Domnul Ion-Alin-Dan Ignat:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Ignat Ion-Alin-Dan, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 1 Alba,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la tribună pe domnul Marin Laurenţiu-Daniel, pentru depunerea jurământului.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Marin Laurenţiu-Daniel, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 41 Vrancea,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Felicitări ambilor colegi!

Spor la treabă, dragilor!

Continuăm.

Punctul 3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 20/2022.

Vot, vă rog.

Cu 274 de voturi pentru şi o abţinere, adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare; PL-x 425/2021; lege ordinară.

Vă rog să votaţi.

269 de voturi pentru, unul contra, 9 abţineri.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I, II şi III la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri; PL-x 30/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Vă rog să votaţi.

278 de voturi pentru, unul contra.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 484/2021; lege ordinară.

Vă rog să votaţi.

164 de voturi pentru, 14 contra, 103 abţineri.

Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar; PL-x 178/2021; lege ordinară.

Vot, vă rog.

155 de voturi pentru, 46 contra, 63 de abţineri.

Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi a Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi pentru completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local; PL-x 258/2021.

Vă rog să votaţi.

Cu 246 de voturi pentru, 27 contra, o abţinere...

Rog unul dintre chestori să îndepărteze reprezentantul Guvernului de lângă pupitru. (Vociferări.)

Nu sunteţi chestor. (Se adresează domnului deputat George-Nicolae Simion.)

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi a Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale; PL-x 363/2021; lege ordinară.

Vă rog să votaţi.

200 de voturi pentru, 48 contra, 29 de abţineri.

Explicarea votului, Grupul PSD, Bogdan-Gruia Ivan, vă rog.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Astăzi s-a scris istorie în Parlamentul României, prin adoptarea acestei legi.

De ani de zile, sistemul de achiziţii publice din România a fost blocat de această aberaţie şi sute de milioane de euro s-au pierdut.

Primăriile au de câştigat, administraţia are de câştigat, consiliile judeţene au de câştigat şi companiile româneşti au de câştigat.

Pentru că nimeni nu putea să explice cum poţi să aduci, de exemplu, cornuri din Dolj mai ieftine în Bistriţa-Năsăud sau invers.

Aşa că principiul ecologic în achiziţii publice va fi unul fundamental de acum înainte şi companiile româneşti, companiile locale vor avea mult de câştigat.

PSD a iniţiat acest proiect şi mă bucur foarte mult că el a fost îmbrăţişat de o majoritate parlamentară largă.

Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

10. Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 561 din 15 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1076 din 10 octombrie 2021; PL-x 134/2021; lege organică.

Vot, vă rog.

Domnule Simion, rataţi votul pe moţiune, nu plecaţi! (Vociferări.)

Cu 194 de voturi pentru, 76 contra, 8 abţineri, un coleg care nu votează, adoptată.

Explicarea votului, domnul Badea?

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul USR ar fi votat pentru acest proiect de lege dacă ne-aţi fi admis un singur amendament, şi anume amendamentul prin care unul dintre acele criterii ar fi fost eliminat.

Ne-aţi respins însă amendamentul respectiv, iar acum sunteţi pe cale să legiferaţi un delict de opinie practic, în România anului 2022.

Vă întreb, ce înţelegeţi prin "instigare la ură împotriva unei persoane sau unei categorii de persoane pe criteriul opiniei sau apartenenţei politice"? Pentru că în Codul penal nu există o definiţie a acestei noţiuni, care rămâne practic la aprecierea judecătorului.

Practic, orice critică mai substanţială pe care un jurnalist sau un cetăţean obişnuit ar aduce-o unui politician sau unui partid poate fi considerată infracţiune şi pedepsită ca atare.

Nesocotiţi nu doar dreptul la liberă exprimare, dar şi principiul constituţional al calităţii, preciziei şi clarităţii legii.

În timp ce în Ucraina vecină se moare şi se luptă pentru libertate... (Vociferări. Gălăgie.) ...în Parlamentul României... (Vociferări. Gălăgie.) ...Coaliţia PSD - PNL... (Vociferări. Gălăgie.) ...votează o lege prin care limitează dreptul la liberă exprimare... (Vociferări.) ...care ne apropie practic de Rusia, da?, unde simpla referire la conflictul sângeros ca fiind un război în toată regula poate conduce la închisoare 15 ani. (Vociferări.)

Nu mă surprinde că PSD susţine acest proiect, pentru că PSD e un partid care a apărut din eşalonul 2 al PCR. Mă surprinde că PNL, care încă se autointitulează "partid liberal", susţine acest proiect de lege.

Prin urmare, vă anunţ că deputaţii USR vor sesiza Curtea Constituţională şi dacă va fi nevoie ne vom adresa şi Preşedintelui României... (Vociferări.) ...pentru a trimite acest proiect de lege la reexaminare.

Vă mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Şi eu vă mulţumesc.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2021 privind echivalarea funcţiilor publice specifice cu funcţiile publice generale, la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor; PL-x 512/2021; lege organică.

Vă rog să votaţi.

217 voturi pentru, 60 contra, 4 abţineri.

Adoptat.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 11 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României; Pl-x 561/2021; lege organică.

Vot, vă rog.

232 de voturi pentru, 25 contra, 22 de abţineri.

Adoptată.

Ultimul punct de pe ordinea de zi.

13. Moţiunea simplă iniţiată de 51 de deputaţi; MS 2/2022.

Vă rog să votaţi.

Cu 80 de voturi pentru, 192 contra, 3 abţineri, un coleg care nu votează... (Aplauze.) ...moţiunea a fost respinsă. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Vă doresc o seară plăcută!

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.03.