Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Vă rog să vă ocupaţi locurile, mai ales acest grup compact de tineri deputaţi din stânga prezidiului, de la Bistriţa. Nici nu aveau de unde să fie!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 172.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinile de zi pentru şedinţele Camerei din zilele de luni, marţi şi miercuri, 21-23 martie 2022; programul de lucru pentru perioada 21-26 martie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 15-21 martie 2022; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00 vom continua lucrările Camerei cu primirea răspunsurilor orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Stimaţi colegi,

Urmare a decesului fostului nostru coleg, Lucian Feodorov, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 7, luăm act de încetarea acestui mandat de deputat la data de 16 martie 2022, în temeiul art. 70 din Constituţie şi al art. 7 din Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Potrivit dispoziţiilor regulamentare, hotărârea de vacantare a locului respectiv de deputat urmează să fie întocmită de Comisia juridică şi supusă spre dezbatere şi adoptare plenului.

Stimaţi colegi, întrucât colegul nostru, Lucian Feodorov, a fost primul preşedinte din această legislatură, vă rog să păstrăm un moment de reculegere în memoria colegului nostru defunct.

Vă rog.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!

În conformitate cu prevederile Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vă prezint decizia Biroului permanent al Camerei Deputaţilor privind aplicarea unei sancţiuni disciplinare domnului deputat Ciprian-Titi Stoica.

Astfel, în temeiul art. 53 alin. (3) şi alin. (5)-(7) şi art. 54 din Legea nr. 96/2006, precum şi ale art. 246 alin. (3) şi alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Biroul permanent, în şedinţa din data de 21 martie 2022, având în vedere raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, a hotărât aplicarea sancţiunii avertismentului scris domnului deputat Ciprian-Titi Stoica, pentru încălcarea prevederilor art. 245 lit. f) din Regulament.

Termenul de contestaţie împotriva hotărârii de sancţionare este de 15 zile lucrătoare de la data comunicării, potrivit art. 54 din Statut.

De asemenea, vă rog să-mi permiteţi să dau citire, tot pe procedură, iniţiativelor legislative pentru care Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; Pl-x 537/2021.

Termenul a fost 14 martie 2022.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţei a Guvernului nr. 7/2022 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 din 5 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securităţii aviaţiei, aşa cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/103 al Comisiei din 23 ianuarie 2019; PL-x 47/2022; lege organică.

Termenul a fost 18 martie 2022.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Astăzi este Ziua oltenilor de pretutindeni.

Aşadar, olteni din toate partidele, uniţi-vă!

Vă doresc tot ce este mai bun de la un preşedinte de şedinţă ardelean, dar sunt convins că şi muntenii sunt în asentimentul meu!

Şi totodată un gând de apreciere şi recunoştinţă pentru toate persoanele cu Sindromul Down. Este şi ziua acestei categorii. Suntem sufleteşte şi cu tot dragul alături de ei.

Întreb dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt, îl invit la microfon pe reprezentantul minorităţii tătare, pentru că şi această minoritate are motive de sărbătoare.

Domnule Amet Varol, vă rog.

Domnul Varol Amet:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Anul acesta se împlinesc şapte ani de la momentul în care Parlamentul a adoptat, la iniţiativa mea, deputat din partea Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Legea nr. 333/2015, prin care ziua de 21 martie devine zi oficială de sărbătoare pentru minoritatea tătară din ţara noastră.

21 martie este o zi cu totul şi cu totul specială pentru comunitatea tătară din România - Nawrez-ul - o sărbătoare a vieţii, a renaşterii, a bucuriei sufletului, a respectului faţă de ceilalţi.

Aşadar, astăzi, în toate filialele comunităţii noastre este o zi de sărbătoare, se sărbătoreşte sosirea primăverii, Nawrez-ul, lege care a fost adoptată cu ajutorul colegilor parlamentari în 2015, prilej cu care doresc să le mulţumesc tuturor celor care au susţinut şi susţin minorităţile naţionale din România.

Vă doresc o primăvară frumoasă!

Iar în limba maternă Nawrez bayramî qayîrlî bolsîn!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc şi felicitări!

Intrăm în ordinea de zi.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 22/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul.

Nu sunt obiecţii.

La preambul? Nu sunt obiecţii.

La articolul unic? Nu sunt.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021, la Amman; PL-x 16/2022.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Adrian Voican, sunt secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

Prezentul demers vizează exprimarea consimţământului statului român de a deveni parte la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor.

Acordul de referinţă are drept scop crearea cadrului juridic necesar cooperării şi facilitarea acordării de ajutor reciproc în domeniul prevenirii limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor.

Vă rugăm să adoptaţi proiectul pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021, la Amman, în forma propusă de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi dacă tot aţi vorbit despre Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, dau cuvântul domnului preşedinte Huţucă, pentru citirea raportului.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021, la Amman.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între cele două Guverne, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Neavând amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, semnat la Bucureşti, la 23 noiembrie 2021; PL-x 45/2022.

Dacă din partea iniţiatorului, şi anume Guvernul României, doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă doriţi.

În regulă!

Comisia pentru învăţământ, doamna preşedinte Natalia Intotero.

Vă rog, prezentarea raportului comun cu Comisia pentru muncă.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, semnat la Bucureşti, la 23 noiembrie 2021.

Astfel, perioadele de studii din învăţământul preuniversitar şi universitar din România şi din Republica Moldova, confirmate prin documente şcolare, se recunosc pe teritoriul statului celeilalte părţi.

Actele de studii, diplomele sau certificatele de absolvire, atestatele se recunosc conform prevederilor specifice din Acord.

Recunoaşterea profesională şi încadrarea în activitatea profesională se fac conform legislaţiei naţionale în vigoare pe teritoriul statului fiecărei părţi.

Acordul este încheiat pentru o perioadă de 5 ani şi se prelungeşte automat pe perioade de câte un an, dacă niciuna dintre părţi nu va notifica intenţia sa de a-l denunţa, cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea termenului respectiv.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au propus adoptarea proiectului de lege în forma transmisă de iniţiator.

Mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Ciofu Cătălina, din partea Grupului PNL.

Doamna Cătălina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Faţă de cele precizate, aş mai avea câteva completări.

Acordul în vigoare dintre România şi Republica Moldova, faţă de cel prezent acum, în acest act normativ vin câteva îmbunătăţiri privind recunoaşterea diplomelor certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, astfel - recunoaşterea anumitor diplome şi certificate de nivel preuniversitar din Republica Moldova, precum diploma de absolvire a liceului, a învăţământului în mediul general, diplomele de absolvire a colegiilor şi a şcolilor medicale de bază, cu o durată de minimum trei ani de studii, după absolvirea şcolii generale de nouă ani de studii; de asemenea, recunoaşterea atestatelor de studii medii de cultură generală din Republica Moldova, eliberate înainte şi după 2011, recunoaşterea studiilor universitare de scurtă durată cu studii din învăţământul terţiar nonuniversitar, recunoaşterea diplomelor şi certificatelor obţinute la absolvirea studiilor postuniversitare, a studiilor de specializare postuniversitare şi a cursurilor de perfecţionare de nivel postuniversitar.

Astfel, sunt facilitate mobilităţile academice şi profesionale între cele două state.

De asemenea, prin acest proiect legislativ, cooperarea bilaterală între România şi Republica Moldova este consolidată în spiritul politicilor europene privind accesul la educaţie şi formare profesională a cetăţenilor români şi a celor din Republica Moldova.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea actului normativ, cu modificările şi completările necesare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului USR, doamna Tulbure Simina-Geanina-Daniela.

Ca să nu mai fiu certat că nu citesc toate numele!

Vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş dori să salut această iniţiativă, pentru care vom vota pentru, însă profit de acest moment ca să atrag atenţia asupra faptului că încă avem români în diaspora care nu se întorc acasă din cauza faptului că diplomele universitare nu le sunt recunoscute în România şi încă mai avem foarte mult de muncă pe această temă.

Am primit foarte multe sesizări de la români, şi din Uniunea Europeană, deşi există o directivă în momentul de faţă care prevede recunoaşterea diplomelor universitare şi şcolare, adică cele de bacalaureat, însă tot există o problemă în ceea ce priveşte echivalarea diplomelor. Cele mai mari probleme sunt cele din afara Uniunii Europene, şi avem colegi chiar printre noi, un coleg de-al nostru care a terminat Universitatea în Canada nu a putut să aibă diploma echivalată. Colegul nostru, Daniel Toda, are o experienţă personală în a-şi echivala diploma.

Aşa că, repet, doresc să punem în dezbatere, cu toate grupurile parlamentare, să reuşim să avem diplomele echivalate ale tuturor românilor care îşi doresc să se întoarcă acasă şi vor să-şi echivaleze diplomele.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Boris Volosatîi.

Vă rog.

Domnul Boris Volosatîi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În calitate de deputat, din partea Grupului AUR, spun că AUR va susţine, va vota acest proiect de lege, dar şi în calitate de basarabean.

Vă mulţumesc tuturor pentru faptul că apropiem prin aşa legi aceste două maluri ale Prutului şi românii de pretutindeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt colegi care doresc să ia cuvântul, neavând nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 538/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru învăţământ, pentru raport.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 538/2021.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 538 din 7 decembrie 2021, Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere în fond, propunerea legislativă menţionată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii obligaţiei de transmitere a raportărilor instituţionale şi a raportărilor individuale privind activitatea ştiinţifică a personalului didactic şi de cercetare, prin intermediul Platformei Naţionale de Raportare Unică în Învăţământul Superior.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţele din data de 2 şi 8 februarie 2022, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, a propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise din Anexă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Elena Hărătău, din partea Grupului PNL.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deşi a trecut o perioadă de timp foarte mare de când au fost înfiinţate platformele de culegere de date din învăţământ, şi vorbim despre o perioadă între 2011-2012, la nivelul universităţilor se generează un efort supradimensionat, personalul didactic fiind nevoit să raporteze adeseori, de mai multe ori activitatea de raportare specifică, alături de alte raportări individuale, necesare la nivelul universităţilor.

Pl-x 538/2021 are în vedere elaborarea şi asigurarea mentenanţei Platformei Naţionale de Raportare Unică în Învăţământul Superior, în vederea colectării datelor statistice a raportărilor instituţionale şi a raportărilor individuale privind activitatea ştiinţifică a personalului didactic şi de cercetare, solicitate de Ministerul Educaţiei şi organismele consultative ale acestuia, de Institutul Naţional de Statistică, de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior sau de alte entităţi ale statului către care instituţiile de învăţământ raportează date instituţionale.

De asemenea, raportările să fie realizate printr-o singură raportare unică, prin intermediul Platformei Naţionale de Raportare Unică în Învăţământul Superior. În era digitalizării este necesar ca acest lucru să se realizeze doar prin această platformă unică.

Universităţile vor avea acces la datele inclusive şi la raportările realizate de această platformă pentru personalul didactic şi de cercetare propriu.

PNL va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul.

Dacă la titlul propunerii legislative există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

9. Propunerea legislativă privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix; Pl-x 575/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond.

Domnule Ivan, vă rog, de la Comisia pentru tehnologia informaţiei.

Vă rog.

(Domnul George-Cristian Tuţă solicită să ia cuvântul.)

Domnule Ivan, numai o secundă!

Domnule Tuţă, trebuie să vă cert!

Aveţi un deget, o cartelă şi un buton. Vă rog, apăsaţi!

Domnul Tuţă, în numele iniţiatorilor.

Vă rog.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi, dezbatem astăzi o lege a cărei necesitate am gândit-o şi simţit-o de foarte multe ori, o lege extrem de utilă, care ar fi trebuit să apară de ani buni în România. E vorba despre extinderea reţelelor de Internet de mare viteză pe întreg teritoriul.

România digitală trebuie să se dezvolte pe baze tehnologice solide, pentru a oferi acel impuls necesar dezvoltării României reale.

România trebuie să îşi conecteze finanţele, comerţul, afacerile şi educaţia într-o configuraţie care să ofere şanse egale oraşelor, satelor, dar şi comunelor.

Extinderea Internetului de mare viteză va permite afacerilor mici din zone defavorizate să identifice mai uşor şanse de dezvoltare şi de acces pe pieţe. Accesul la produse şi servicii trebuie dublat de acces facil la informaţie. O naţiune conectată la informaţie este o naţiune mai deşteaptă, mai rezistentă în faţa minciunilor şi a dezinformărilor.

Cu precădere, astăzi, când vecinătatea României este răvăşită de război, război care se duce atât în zonele fierbinţi, dar şi în subteranele spaţiului cibernetic, Internetul de mare viteză devine rapid o platformă de rezilienţă cibernetică extrem de necesară.

Ştiu că România are voinţă politică pentru a aproba acest proiect şi are capacitatea umană şi tehnică de a-l face să lucreze în beneficiul românilor, cu efecte directe asupra comunităţilor.

Aşadar, vă rog să lucrăm împreună pentru acest viitor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ivan, Comisia pentru tehnologia informaţiilor.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Propunerii legislative privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu prezenta propunere legislativă.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social au avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Concurenţei a exprimat o poziţie favorabilă faţă de această propunere legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea cadrului legal privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix. Potrivit expunerii de motive, iniţiativa vizează crearea unui cadru legal prin care cetăţenii să poată beneficia de accesul la aceste servicii într-un mod cât mai facil şi instituie un set de proceduri pentru a asigura armonizarea cadrului de reglementare.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea propunerii legislative privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix, cu amendamente admise care se regăsesc în anexa prezentului raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, după ce se finalizează furtunoasele aplauze, din partea Grupului USR, doamna Diana-Anda Buzoianu. (Vociferări.)

Este Ziua Olteniei! Astăzi e fără Ardeal!

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În fiecare zi citim ştirile, avem acces la servicii de sănătate, vorbim cu rude şi cu prieteni în străinătate sau ne desfăşurăm activitatea la locul de muncă, cu ajutorul Internetului.

Pentru o parte dintre români aceasta este o realitate, Internetul face parte din viaţa cu zi cu zi, însă pentru aproximativ 1.000.000 de români, conform statisticilor ANCOM, Internetul nu este o realitate, în anul 2022.

Proiectul acesta de lege îşi doreşte să ajute la rectificarea acestei realităţi.

Adevărul este că unele comunităţi locale, astăzi, beneficiază de accesul la Internet, iar unde nu beneficiază, exact acele comunităţi, cu cele mai mici resurse, ar beneficia cel mai mult de conectarea lor.

USR şi-a asumat obiectivul "Internet pentru toţi". M-am bucurat foarte mult să văd iniţiativa colegului meu, George Tuţă, şi a colegului Sabin Sărmaş. De aceea am şi semnat-o şi o susţin.

USR va susţine şi va vota pentru acest proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai cu viaţă, stimaţi colegi!

Domnul Miruţă Radu-Dinel? Tot Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

N-avem voie, din păcate, decât 2 vorbitori, domnule preşedinte.

Da, noi susţinem cu tărie absolut tot ce ţine de Internet, însă eu cred că este momentul, când apar astfel de proiecte în Parlament, să conştientizăm şi altceva.

Şi parlamentarii care suntem în legătură, de obicei, cu primarii - ar fi poate un punct ca aceste reţele integrate de bandă largă, pe care noi astăzi le votăm pentru a se extinde în România, să fie şi funcţionale. Pentru că mulţi dintre noi, atunci când mergem în localităţi şi verificăm spectrul radio şi vedem că există un Acces Point pentru Wi-Fi, el nu funcţionează, şi acolo sunt nişte bani blocaţi, şi doar bifăm că avem o reţea de Wi-Fi.

Poate ar fi indicat să facem o astfel de inventariere, măcar la nivel uman, cu astfel de primării, şi să nu le avem doar pe foaie, să le avem şi funcţionale.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc. (Aplauze.)

Aşa da, mai merge!

Nu mai sunt intervenţii.

Dacă la titlul propunerii legislative există observaţii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2021 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 419/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, Guvernul României? Nu.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului?

Domnul Solomon sau cineva de la Comisia pentru muncă! (Vociferări.)

Da.

Doamnă Csép, vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2021 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În temeiul art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 419/2021 din 4 octombrie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2021 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2021 prin care se propune prelungirea valabilităţii avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite până la data de 1 septembrie 2023, dată până la care angajatorii au obligaţia de a normaliza condiţiile de muncă. Totodată, este vizată reglementarea perioadei cuprinse între data de 1 septembrie 2021 şi data de 1 septembrie 2023, ca stagiu de cotizare pentru condiţii deosebite de muncă, precum şi stabilirea cotei de contribuţie datorată de angajatori.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 9 februarie a participat, în conformitate cu prevederile art. 56 şi art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, domnul Cătălin Boboc, secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, de adoptare a proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

După o absenţă prilejuită de binecuvântate pricini, din partea Grupului PNL, îi dau cuvântul doamnei Raluca Turcan. (Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Acest proiect de lege aprobă o ordonanţă de urgenţă pe care Guvernul a elaborat-o pentru prelungirea valabilităţii avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, pentru că, altfel, oamenii care muncesc în condiţii deosebite ar fi rămas fără facilităţile pe care le au.

1 septembrie 2023 este noua dată până la care angajatorii au obligaţia de a normaliza condiţiile de muncă.

Această prelungire a fost generată de faptul că primul termen pentru normalizarea condiţiilor de muncă era 31 decembrie 2018; acesta fusese prelungit până la 1 septembrie, însă condiţiile de muncă din partea angajatorilor nu fuseseră normalizate.

Avizele acestea de încadrare erau valabile, aşadar, până la termenul de 31 decembrie 2018 şi în felul acesta se puteau modifica pensiile publice, acordarea de sporuri în baza condiţiilor de muncă, dacă ar fi fost eliminate definitiv.

De asemenea, s-a corelat, prin această ordonanţă de urgenţă şi prin actualul proiect de lege, legislaţia actuală, cu o decizie a Curţii Constituţionale a României, prin care a fost stabilit caracterul neconstituţional al sintagmei "preexistent calităţii de asigurat pentru persoanele care dobândesc un handicap".

Astfel, vor beneficia de reducerea vârstelor-standard de pensionare şi a stagiilor de cotizare toate persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap, indiferent de momentul dobândirii calităţii de asigurat.

Handicapul preexistent calităţii de asigurat este handicapul congenital sau dobândit înaintea încadrării în muncă şi legea, practic, înainte reglementa posibilitatea pensionării cu reducerea vârstei de muncă numai pentru persoanele care dovedeau că aveau handicapul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Turcan...

Doamna Raluca Turcan:

...preexistent calităţii de asigurat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Doamna Raluca Turcan:

Ulterior, s-a...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...concluzionaţi.

Doamna Raluca Turcan:

Ulterior, am preluat decizia Curţii Constituţionale.

Ca atare, Partidul Naţional Liberal votează pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Nemaiexistând alte înscrieri la cuvânt, nefiind nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum şi reglementarea unor măsuri în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi; PL-x 554/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru sănătate, vă rog, raportul.

Varianta scurtă.

Şi, după aceea, vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum şi reglementarea unor măsuri în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

În temeiul art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 554/2021 din 8 noiembrie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum şi reglementarea unor măsuri în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2021 care stabileşte unele măsuri în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, în sensul instituirii obligaţiei direcţiilor generale şi judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, de a elabora planurile de restructurare a centrelor rezidenţiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri, ţinând cont de nevoile individuale ale beneficiarilor, corelate cu standardele specifice de calitate în vigoare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 3 noiembrie 2021.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ din 4 octombrie 2021; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social din 4 octombrie 2021; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din 7 decembrie 2021; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului din 17 noiembrie 2021; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi din 16 noiembrie 2021; precum şi avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului din 14 decembrie 2021.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege şi documentele conexe în şedinţa din 2 februarie 2022 şi au hotărât, cu majoritate de voturi - 3 abţineri -, aprobarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din raport.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 15 februarie 2022 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege cu amendamente.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise şi respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă întoarceţi şi să ne faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Am rugămintea, la domnul Solomon, să aibă o discuţie cu colegul nostru despre ce înseamnă un raport citit mai pe scurt.

Vă rog, timpii de dezbatere.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

Domnule preşedinte,

Propun două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timp de dezbateri - două minute. Vot, vă rog.

189 de voturi pentru, 3 voturi contra, un coleg nu votează. Aprobat.

Din partea Grupului PNL, doamna Raluca Turcan, vă rog, la dezbateri generale.

Doamna Raluca Turcan:

Acesta este un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanţe foarte importante prin care am dat şansa unei asistenţe sociale de calitate, într-un interval definit de timp, cu responsabilităţi concrete pentru fiecare instituţie a statului.

Am stabilit prin această ordonanţă de urgenţă un calendar de restructurare pentru centrele rezidenţiale şi de zi, publice sau private, astfel încât să aibă 3 ani de investiţii pentru a avea maximum 50 de beneficiari şi, de asemenea, condiţiile alternative să fie acelea de case de tip familial.

În acelaşi timp, am venit în ajutorul consiliilor judeţene, care erau penalizate cu milioane de lei, pentru nerespectarea legislaţiei în vigoare, bani care erau luaţi tot din calitatea serviciilor sociale, şi am corelat procesul de avizare cu procesul de licenţiere.

În timpul procesului de licenţiere a serviciilor sociale se verifică aceleaşi condiţii ca la obţinerea avizului.

De asemenea, s-a permis realizarea simplificată a reorganizării, prin simplificarea tuturor procedurilor de înfiinţare a centrelor rezidenţiale de zi, publice sau private.

Ca cifre care să vă stârnească interesul, aş vrea să menţionez faptul că în România sunt 17.500 de persoane care trăiesc în servicii de tip rezidenţial, dintre care cea mai mare parte se află în centre rezidenţiale - 16.392 de persoane.

Acesta va fi un proces anevoios, dar, la finalul lui, calitatea serviciilor sociale va fi una care într-adevăr să sprijine oamenii aflaţi în dificultate.

Pe perioada implementării planurilor de restructurare - 2021-2023 -, se va asigura finanţarea completă a centrelor respective, în condiţiile legii.

Mai trebuie să menţionez că la începutul anului 2021 erau 85 de centre care nu aveau planuri de restructurare întocmite sau avizate şi, la final de an 2021, în urma solicitării pe care am făcut-o, prin ANDPDCA, de a-şi schimba abordarea şi implicarea, toate cele 85 de centre au venit cu planurile de restructurare avizate.

Ca atare, PNL va vota pentru acest proiect de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnule Wiener Adrian, vă rog, aşteptaţi, să continuăm tot cu o doamnă, aşa e frumos.

Doamna Predescu Ana-Loredana, vă rog.

Este de apreciat condiţia fizică a dumneavoastră, vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să spun că este un proiect de lege care vine în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi.

Reorganizarea centrelor rezidenţiale care să aibă mai mult de 50 de beneficiari este o iniţiativă lăudabilă, fiind cunoscut faptul că o îngrijire personalizată, de preferat, în familie, este cea mai bună soluţie.

Cu toate acestea, ar trebui ca, odată cu închiderea acestor centre, cei cu atribuţii în domeniu să se asigure în mod real şi la faţa locului că serviciile de care au nevoie persoanele cu dizabilităţi sunt integrate şi oferite de comunitatea locală din care aceştia provin. Mă refer aici la persoanele cu dizabilităţi care provin din sate şi comune, acolo unde ştim că, din nefericire, infrastructura nu este foarte dezvoltată şi unde sunt situaţii în care nu există medici sau servicii de recuperare medicală, iar transportul este, dacă nu foarte dificil, chiar imposibil.

Dincolo de aspectele benefice ale acestei legi, primează realitatea din domeniu.

Reorganizarea centrelor şi dezinstituţionalizarea trebuie făcute cu maximă atenţie, grijă şi implicare şi mai ales monitorizare, pentru că persoanele cu dizabilităţi nu trebuie să aibă de suferit.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Wiener Adrian, Grupul USR.

Domnul Adrian Wiener:

Stimaţi colegi,

Felul în care ne tratăm semenii cu dizabilităţi spune totul despre noi, ca societate şi despre fiecare dintre noi, ca indivizi.

Unii dintre noi ne amintim imaginile de coşmar de la Poiana Mare, cuştile de plexiglas de la Sighetu Marmaţiei, ne amintim tratamentul inuman şi degradant, pe alocuri, la limita torturii, din spatele acestor instituţii.

1.500 de oameni mor, în fiecare an, în spatele acestor ziduri. Este cunoscută psihiatrizarea excesivă şi abuzul emoţional, abuzul fizic, abuzul sexual chiar, al copiilor instituţionalizaţi, personalul insuficient pentru asistenţa socială sau consilierea psihologică, care echivalează practic cu perpetuarea abandonului în aceste instituţii.

A existat, într-adevăr, o politică timidă de dezinstituţionalizare - "Europa fără bariere" -, programul dedicat, care era menit să dinamizeze această dezinstituţionalizare a avut termenul... a expirat în 2020, de fapt. Încă 16.000, într-adevăr, peste 16.000 de persoane sunt instituţionalizate în România.

Şi, în fapt, prin această ordonanţă se temporizează această incapacitate a instituţiilor publice de a reforma sistemul, de a face această tranziţie dinspre instituţiile rezidenţiale spre alternativa firească, care este, sigur, suportul familial sau centrele de zi, centrele "Respiro", serviciile de zi oferite acestor oameni.

Implementarea planurilor despre care vorbea colega noastră - practic, au un termen - până la sfârşitul lui 2023.

Există o alocare şi în PNRR, pentru acest scop, şi în Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială, există şi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Adrian Wiener:

...programe de interes naţional şi vom urmări cu atenţie acest proces şi îl vom sprijini ori de câte ori este cazul.

Grupul USR se va abţine de la votarea acestei legi, din motivele pe care le-am menţionat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Antonio Andruşceac.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un lucru bun să ne aplecăm asupra problemelor persoanelor cu dizabilităţi. Şi dacă în cazul persoanelor vârstnice este de dorit să schimbăm mentalitatea, anume aceea de, ştiţi cum se spune, mor la mine în casă, nu plec din casa mea, şi unde trebuie să punem accent pe dezvoltarea centrelor rezidenţiale pentru vârstnici, în cazul persoanelor cu dizabilităţi, este de dorit ca acestea să petreacă cât mai puţin timp în sistem.

A sta legat de o dependenţă nu este nicidecum o soluţie pentru persoanele cu dizabilităţi.

A crea din nou falii şi a face o diferenţiere între noi şi ei nu înseamnă integrare. Integrare înseamnă ca ei să lucreze alături de noi. Şi aici, şi noi, cei din Camera Deputaţilor, trebuie să dăm mai multă atenţie, pentru că plătim statului pentru neangajarea persoanelor cu dizabilităţi - şi am mai spus lucrul acesta. Ei trebuie să fie susţinuţi de familie. Şi aici, din nou, statul trebuie să acorde o parte de cofinanţare pentru acele, ştiu şi eu, zone în care ei au nevoie de asistenţă specializată. Când ei nu stau în zona rezidenţială, statul economiseşte.

AUR va vota acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, începem cu dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există observaţii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 15 există obiecţii sau observaţii? Nefiind cazul, proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor; Pl-x 589/2021.

Nu avem solicitare la cuvânt din partea iniţiatorilor.

Dacă din partea...

Comisia!

Comisia juridică.

Sau iniţiatorul?

Vă rog, domnule Băcanu, în numele iniţiatorilor.

Domnul Cristian-Tudor Băcanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege vizează instituirea unei proceduri simplificate de soluţionare a plângerilor contravenţionale pentru amenzile cu o valoare până în 3.000 de lei.

Proiectul de lege nu are impact bugetar şi vine. în primul rând, în sprijinul cetăţenilor, care vor avea o treabă mai uşoară atunci când vor să se adreseze instanţelor de judecată.

În al doilea rând, vine în sprijinul magistraţilor, cărora le va simplifica munca.

Şi, în al treilea rând, vine în sprijinul autorităţilor administraţiei publice care aplică sancţiuni contravenţionale, pentru că şi munca acestora va fi simplificată.

Proiectul de lege vizează, în mare, instituirea unui formular de plângere contravenţională pentru plângerile împotriva sancţiunilor până în 3.000 de lei.

Şi, în cel de-al doilea rând, o procedură simplificată de judecată, în cameră de consiliu, în procedură scrisă şi fără citarea părţilor, în anumite condiţii prevăzute de lege.

Susţineţi, vă rog, acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Diana Morar, prezentarea raportului Comisiei juridice.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, trimisă cu adresa Pl-x 589 din 7 decembrie 2021 şi înregistrată cu nr. 4c-13/1003 din 9 decembrie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, în sensul reglementării unei proceduri speciale de judecare a căilor de atac împotriva proceselor-verbale prin care s-a aplicat sancţiunea avertismentului sau sancţiunea amenzii contravenţionale care nu depăşeşte suma de 10.000 de lei.

Potrivit expunerii de motive, intervenţiile legislative preconizate sunt "menite să eficientizeze actul de justiţie în cazul sancţiunilor contravenţionale de valoare redusă".

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea prezentei propuneri legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau observaţii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 10 există obiecţii sau observaţii? Nu. Adoptate.

Dacă de la 11 la 20 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă de la 21 la 22 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Declar şedinţa închisă.

Îl invit pe domnul vicepreşedinte Dan Barna, pentru sesiunea de interpelări şi răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Vă doresc tuturor o după-amiază plăcută!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Continuăm partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 21 martie 2022, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

O să îl invit, în continuare, pe reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe, care va răspunde unei întrebări legate de "Ignorarea Secţiei Consulare a României la Paris este un afront la adresa durerii familiei Strugariu".

Doamna Janina Sitaru, secretar de stat.

Vă rog, doamnă.

Se pregăteşte Ministerul Sportului.

Doamna Janina Mirela Sitaru (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat Lucian-Florin Puşcaşu,

Stimate domnule deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei,

Referitor la întrebarea dumneavoastră nr. 3647A/08.02.2022, având ca obiect "Ignoranţa Secţiei Consulare a României la Paris este un afront la adresa durerii familie Strugariu", vă aduc la cunoştinţă următoarele:

Consulatul General al României la Strasbourg, oficiu în circumscripţia căruia se află localitatea în care s-a produs decesul cetăţeanului român, a efectuat demersuri pe lângă autorităţile locale relevante, respectiv Jandarmeria, Serviciul de stare civilă al Primăriei şi Tribunalul din Sélestat, precum şi Tribunalul de Mare Instanţă din Colmar, pentru a obţine informaţii referitoare la acest caz.

Ca urmare a acestor demersuri, la data de 11 februarie 2022, Parchetul de pe lângă Tribunalul Colmar a pus la dispoziţia oficiului consular dosarul decesului cetăţeanului român.

Documentaţia, în limba franceză, poate fi transmisă domnului Strugariu Gheorghe, pe baza unei solicitări scrise adresate Direcţiei Relaţii Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cu prezentarea dovezii filiaţiei în raport cu persoana decedată.

În încheiere, vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe întreprinde constant demersuri în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru a veni în întâmpinarea solicitării cetăţenilor români.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc şi eu.

Mergem mai departe.

Pentru Ministerul Sportului.

Doamna Intotero este în sală? Vrea să adreseze întrebarea şi oral?

Dacă nu este, o să îl invit pe reprezentantul Ministerului Sportului, domnul Thomas-Răzvan Moldovan, secretar de stat.

Vă rog, domnule.

Domnul Thomas-Răzvan Moldovan (secretar de stat, Ministerul Sportului):

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca urmare a adresei Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul nr. 950/2022 referitoare la întrebarea nr. 3657A, formulată de doamna deputat Natalia Intotero, având ca obiect respectarea prevederilor Legii nr. 23/2022, vă comunicăm următoarele.

Prin Ordinul ministrului sportului nr. 994/2021 pentru aprobarea programelor sportive de utilitate publică şi a metodologiei privind finanţarea federaţiilor sportive naţionale de către Ministerul Sportului în anul 2022, modificat prin Ordinul ministrului sportului nr. 44/2022 privind modificarea Anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sportului, a fost aprobată metodologia privind finanţarea federaţiilor sportive naţionale de către Ministerul Sportului în anul 2022.

Comisia de analiză şi evaluare a cererilor de finanţare a federaţiilor sportive naţionale din cadrul Ministerului Sportului, înfiinţată prin Ordinul ministrului sportului nr. 12/2022, a analizat cererile de finanţare a acestora şi a stabilit ca federaţiile sportive naţionale, care au îndeplinit condiţiile de eligibilitate, să obţină finanţare conform metodologiei privind finanţarea federaţiilor sportive.

De asemenea, potrivit Anexei nr. 2, Capitolul III, art. 3, lit. b) din această metodologie, comisia mai sus-menţionată a verificat, în vederea respectării eligibilităţii, următoarele documente: Statutul federaţiei; forurile de conducere - numele şi prenumele; programele şi strategiile proprii; structura organizatorică; regulamente; lista actualizată a cluburilor sportive afiliate; numărul sportivilor legitimaţi, pe categorii de vârstă; numărul antrenorilor şi instructorilor pe ramura de sport; acte ale adunărilor generale; decizii ale Consiliului de administrare, respectiv Birou federal; rapoartele de activitate şi situaţia financiară pentru anul precedent, precum şi bugetul anului în curs; componenţa loturilor naţionale şi criteriile de selecţie; componenţa loturilor olimpice şi criteriile de selecţie; criterii de selecţie pentru participare la competiţii sportive oficiale de nivel internaţional pentru sezonul competiţional în curs.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Ministerul Educaţiei.

Domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav este în sală?

Dacă sunteţi, vă rog să veniţi să adresaţi întrebarea.

Dacă nu, îl invit pe reprezentantul Ministerului Educaţiei să răspundă, domnul secretar de stat Ionel Lixandru.

Domnul Ionel-Florian Lixandru (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Bună ziua!

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule deputat Petreţchi,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 3.589A/2021, având ca obiect "Regulamentul de organizare a Olimpiadei pentru Limba ucraineană maternă", vă comunicăm următoarele.

Comisia naţională pentru coordonarea competiţiilor şcolare elaborează regulamentele specifice ale competiţiilor şcolare, cu respectarea prevederilor din Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare şi a Regulamentului de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.035/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 15 alin. (3) din metodologia sus-menţionată stipulează că: "Pentru etapa naţională a olimpiadei se atribuie câte un loc pentru fiecare an de studiu sau regim de studiu, disciplină sau modul şi câte două locuri, la nivel de competiţie, pentru olimpiadele multidisciplinare, interdisciplinare sau transdisciplinare fiecărui inspectorat şcolar judeţean şi, respectiv, fiecărui sector al municipiului Bucureşti.

La nivelul Direcţiei Minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei, în perioada 2010-2020, nu s-a înregistrat nicio solicitare sau propunere din partea cadrelor didactice sau a directorilor de unităţi şcolare, sau inspectori şcolari, sau a reprezentanţilor Uniunii Ucrainene din România, sau a Comisiei naţionale de specialitate, pentru modificarea Regulamentului specific privind introducerea participării elevilor din clasele a V-a şi a VI-a la Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Ucraineană Maternă, însă Ministerul Educaţiei va ţine cont de această propunere şi va include posibilitatea susţinerii olimpiadei începând cu anul şcolar următor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc şi eu.

Răspundeţi tot acum şi întrebării privind situaţia manualelor şcolare?

Vă rog.

"Situaţia manualelor şcolare din Cornuţel, judeţul Caraş-Severin".

Domnul Ionel-Florian Lixandru:

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 3.461A/2022, având ca obiect "Situaţia manualelor şcolare din Cornuţel, judeţul Caraş-Severin", vă comunicăm următoarele.

La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin, procesul de selectare a necesarului de manuale şcolare pentru anul şcolar 2021-2022 s-a realizat în conformitate cu prevederile din adresa Ministerului Educaţiei nr. 176/30.10.2020, respectându-se procedura de selecţie şi comandă a manualelor şcolare noi nr. 1.449/2016.

Apelurile de selecţie şi comenzile de manuale şcolare au fost transmise prin e-mail în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Caraş-Severin, în data de 11 noiembrie 2020, respectiv 22 ianuarie 2021. Astfel, comanda de manuale primită din partea Şcolii Gimnaziale Cornuţel, completată în aplicaţia web "Selectarea necesarului de manuale şcolare", a fost onorată integral, conform termenelor, atât în ceea ce priveşte manualele de limba ucraineană, cât şi în limba română.

Din informarea primită din partea doamnei director a Şcolii Gimnaziale Cornuţel, privind comanda de manuale şcolare pentru anul şcolar 2021-2022, reiese faptul că manualele şcolare comandate au fost primite, iar elevii dispun de manuale la toate disciplinele de învăţământ pentru care există manual.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

În continuare, pentru întrebarea adresată Ministerului Muncii, de domnii deputaţi Gheorghe şi Puşcaşu, de la AUR, s-a solicitat amânare.

Aceeaşi situaţie pentru interpelarea adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, de domnul deputat Petreţchi, de asemenea, s-a solicitat amânare.

La fel, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei au solicitat amânare pentru întrebările care le-au fost adresate, fapt pentru care încheiem componenta privind răspunsurile orale la întrebări pentru astăzi şi mergem mai departe la lista privind interpelările.

O să îl invit, în continuare, pe domnul deputat Claudiu Năsui, dacă este, să susţină interpelarea. Văd că nu este Domnia Sa.

Domnul Ilie Toma, de la PSD, e prezent?

Vă rog, domnule.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Adresez o interpelare domnului ministru al mediului, apelor şi pădurilor, domnului ministru Barna Tánczos, şi fac referire la siturile industriale contaminate.

Ca urmare a desfăşurării, de-a lungul timpului, de activităţi economice cu specific industrial şi generatoare de poluare, pe teritoriul României există situri contaminate care pot pune în pericol sănătatea oamenilor, şi construirea pe asemenea terenuri este dificilă sau chiar interzisă.

Judeţul Hunedoara are multe astfel de situri contaminate, în anumite zone fiind afectate inclusiv resursele subterane de apă şi ecosistemul. De exemplu, municipiul Hunedoara, puternic industrializat înainte de anul 1989, deţine în jur de 100 ha. cu sol şi ape contaminate, ca urmare a desfăşurării de activităţi în industria siderurgiei.

Decontaminarea acestora şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu au ca efect reducerea riscurilor pentru sănătatea umană şi mediu şi pot să aducă beneficii prin faptul că poate fi redată această suprafaţă de pământ comunităţii, unde se pot desfăşura activităţi economice pe fostele platforme industriale care ar genera noi locuri de muncă şi s-ar reflecta în veniturile bugetelor locale. Totodată, ar creşte speranţa de viaţă a oamenilor prin reducerea poluării mediului.

Contaminarea solului şi a apelor subterane este o problemă reală de care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor ar trebui să se ocupe cu celeritate, valorificarea durabilă a suprafeţelor de pământ fiind esenţială.

Vă pot spune că am fost director executiv pe un astfel de sit industrial, şi din 138 de hectare au fost dezmembrate şi recuperate aproximativ 38 de hectare, unde se desfăşoară activităţi economice. Acum este păcat să lăsăm în paragină 100 de hectare de teren, unde ar putea fi construite zone rezidenţiale sau zone economice importante, prin construcţia de parcuri industriale.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

• Există un inventar naţional actualizat al siturilor potenţial contaminate sau contaminate parţial şi total şi unde poate fi accesat acest inventar?
• Sunt fonduri alocate în acest an pentru reducerea suprafeţei ocupate de situri contaminate, ce sume şi pentru ce zone?
• Ce surse de finanţare există la acest moment, cine sunt beneficiarii şi cum pot fi accesate aceste fonduri?

Fac referire direct la municipiul Hunedoara. Există 100 de hectare care pot fi recuperate.

Vă dau o mică informaţie. De exemplu, un hectar pentru decontaminare, unde solul, apa şi chiar aerul, în anumite zone, au fost afectate, costă cam un milion de euro. Cam acesta este preţul la decontaminare şi redarea în folosinţă a municipiului pentru aceste terenuri.

Deci, solicit răspuns oral şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul George Ionescu, neafiliat, este prezent? Nu este.

Mergem mai departe.

Domnul Radu-Mihai Cristescu?

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Vă mulţumesc.

Interpelare adresată domnului Lucian Bode, ministrul afacerilor interne.

Radu Cristescu, Circumscripţia electorală nr. 32 Satu Mare, Grupul parlamentar al PSD.

Obiectul interpelării: "România are nevoie de măsuri urgente pentru a reduce mortalitatea pe şosele".

Stimate domnule ministru,

Vă adresez această interpelare pentru că ne aflăm într-o situaţie critică, o situaţie care persistă de ani de zile. Şi anume, suntem pe primul loc la numărul de decese în urma accidentelor rutiere. Conform datelor Eurostat, România înregistrează anual cea mai mare mortalitate, cu mult peste media Uniunii Europene. În ultimul deceniu, statistica deceselor a înregistrat o uşoară ameliorare, însă suntem departe de a vorbi despre România ca fiind o ţară sigură din punct de vedere al traficului rutier.

Datele pe care le avem la dispoziţie, la nivel european, evidenţiază următoarele aspecte: "În 2019, aproximativ 22.800 de persoane au murit în accidente rutiere în Uniunea Europeană: 44,2% dintre decese au fost şoferi de autoturisme sau pasageri; 20,2% erau pietoni".

În plus, "România a înregistrat 96 de morţi la un milion de locuitori în accidente rutiere, cel mai mare din Uniunea Europeană". Ca o comparaţie, media Uniunii Europene se situează la 51 de decese la un milion de locuitori şi, în afara Bulgariei, suntem la o distanţă considerabilă faţă de toate celelalte ţări la acest capitol.

Este ruşinos că nu suntem în stare să ne protejăm cetăţenii nici măcar la acest capitol. Da, s-au făcut progrese în ultimul deceniu, dar acest trend s-a înregistrat la nivelul întregului continent.

Îmi este clar că este nevoie de soluţii rapide şi la fel de clar că nu s-au luat măsurile necesare, până în prezent, pentru a transforma drumurile din România în drumuri sigure.

Ca să anticipez unul dintre răspunsuri, lipsa infrastructurii rutiere reprezintă una dintre principalele cauze pentru care am ajuns codaşii Europei la capitolul siguranţei rutiere, dar am convingerea că nu este unicul motiv.

Aş dori să vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este stadiul implementării "Planului de reducere cu 50% a numărului victimelor accidentelor rutiere la nivelul Uniunii Europene 2020-2030" şi care au fost măsurile concrete aplicate până în prezent?

2. Vă solicit o statistică detaliată cu privire la numărul de decese rezultate din accidente rutiere pentru anii 2020 şi 2021 şi cauzele aferente pentru fiecare, adică: alcool, viteză excesivă, depăşire neregulamentară, nerespectarea regulilor de circulaţie, conducere fără permis, substanţe interzise, lipsa de experienţă, utilizarea telefonului mobil la volan şi altele.

Vă rog, aşadar, să precizaţi numărul de morţi pentru fiecare cauză şi cât la sută reprezintă fiecare cauză din total.

3. Care sunt principalele cauze identificate la nivelul ministerului pentru situaţia gravă privind mortalitatea pe şoselele din România?

4. În ce măsură intervine Ministerul Afacerilor Interne pentru a preveni accidentele rutiere? Care sunt soluţiile aplicate în prezent?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns oral şi scris.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Nicolae Georgescu.

Vă rog.

Domnul Nicolae Georgescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării lucrărilor publice şi administraţiei, şi se intitulează "Construcţia de creşe, spitale, cămine şi cantine în România"

Domnule ministru,

România se află în plin proces de redresare economică după pandemia de coronavirus. Guvernul de Coaliţie PSD - PNL - UDMR are misiunea să implementeze Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care presupune, printre altele, investiţii în autostrăzi, căi ferate noi, creşe, spitale, în scopul ieşirii din criză, relansării economice şi creşterii capacităţii de rezilienţă a ţării noastre.

Conform Planului de Rezilienţă şi Redresare, după perioada de licitaţii, vom avea la dispoziţie 3 ani de zile să consumăm 16-17 miliarde de euro, dedicaţi exclusiv investiţiilor în construcţii.

În contextul actual, când Ucraina se află în război, iar lanţul de aprovizionare este perturbat, implementarea unor proiecte poate fi pusă în pericol, deoarece România importa din Ucraina o cantitate însemnată de materiale de construcţii. De fapt, conform datelor furnizate de specialiştii în construcţii, ţara noastră importa circa 70% din materialele de construcţii folosite pe şantiere, ceea ce înseamnă că preţurile se vor schimba, fără să depindă de noi, se va construi tot mai scump, iar unele firme de construcţii nu vor mai putea construi.

Recunosc că sunt îngrijorat de faptul că unele investiţii ar putea fi anulate, de aceea, domnule ministru, vă rog să-mi spuneţi dacă:

1. Consideraţi oportun să adoptaţi măsuri suplimentare pentru ca proiectele de investiţii în creşe, cămine, cantine, spitale sau secţii de terapie intensivă pentru nou-născuţi să fie implementate, aşa cum am stabilit deja în PNRR?

2. Luaţi în calcul, aşa cum s-a procedat în trecut, ca ministerul să preia o parte din aceste costuri suplimentare pentru lucrările publice?

Solicit să-mi răspundeţi în scris.

Cu stimă, deputat Nicolae Georgescu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Alexandru Muraru, de la PNL, este? Pare că nu.

Mergem mai departe.

Domnul George-Cătălin Stângă, PNL? Nu.

Vasilică Toma, PSD?

Constantin Şovăială, neafiliat?

Domnul deputat Radu Tuhuţ, de la PSD?

Viorel Salan, PSD?

Oana Murariu, USR?

Denisa Neagu, USR?

Merge repede.

Virgil Alin Chirilă, PSD? Nu.

Adrian Gheorghe Miuţescu, neafiliat?

Mihai-Alexandru Badea? Nu este.

Adrian Giurgiu?

Ciprian Ciubuc sau Vasile Nagy, de la AUR? Sunt? Doriţi? Nu.

Andrei-Iulian Drancă, USR?

Viorica Sandu, PSD?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Virgil Popescu, ministrul energiei.

Obiectul interpelării îl face menţinerea echilibrului în preţul carburanţilor.

Stimate domnule ministru,

Am asistat, nu demult, la o isterie naţională generată de o presupusă creştere a preţului la combustibili. Acest lucru, în contextul în care preţul petrolului scăzuse, în data de 9 martie 2022, cu peste 17%, iar benzinăriile aveau stocuri mai vechi. Deci nimic nu justifica o creştere de preţ de la o oră la alta.

Controalele efectuate ulterior şi sancţiunile administrate au demonstrat că specula a fost unica justificare.

Având în vedere că preţurile petrolului au urcat joi, 17 martie, cu aproximativ 6%, continuând o serie de fluctuaţii mari, şi contractele de referinţă pentru petrol au cunoscut, în ultimele săptămâni, cea mai volatilă perioadă înregistrată de la jumătate a anului 2020, cum va gestiona Ministerul Energiei situaţia, pentru a nu retrăi fenomenul 9 martie, seara?

Consider că sunt necesare nu doar asigurări că nu va creşte preţul la combustibili, ci continuarea controalelor din partea Ministerului Energiei, a Consiliului Concurenţei şi a Protecţiei Consumatorului la staţiile de alimentare cu carburanţi. Acest demers este unul îndreptăţit, şi nicidecum un atac al statului împotriva sectorului privat, cum spunea preşedintele Partidului Naţional Liberal: "Statul nu atacă speculanţii prin controalele sale, ci restabileşte ordinea".

Solicit, deci, ca rezultatele acestor controale din teren să fie făcute publice, pentru a fi traşi la răspundere "băieţii deştepţi", autorii tentativei de speculă, echivalentă cu un atentat la siguranţa naţională, şi pentru ca populaţia să se simtă protejată.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns atât în plen, cât şi în scris.

Deputat al PSD de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Mircia Chelaru, de la Grupul AUR, dacă este prezent?

Doamna Oana Bulai, PSD?

A, domnul Chelaru!

Vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul interpelării: "Acordul militar dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, ratificat prin Legea nr. 199 din 16 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 712 din 19 iulie 2021".

Stimate domnule ministru,

Această interpelare vine ca urmare a faptului că s-a produs în spaţiul nostru de securitate o gravă breşă în securitatea zonală, europeană şi chiar cea globală. Războiul dintre Rusia şi Ucraina a modificat în aşa fel, încât termenii iniţiali ai acestui acord sunt puşi sub semnul întrebării.

Vă rog să răspundeţi în ce măsură aţi pus în aplicare acest acord şi, în mod deosebit, în ce stadiu se află intrarea în vigoare, dacă părţile s-au notificat reciproc, în scris, despre îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea acestui acord în vigoare.

În principal, dezvoltând, în interiorul celor trei minute avute la dispoziţie, subiectul, ne interesează dacă s-a constituit comisia, conform art. 2 alin. (2) din acord, şi ce anume din art. 1 alin. (1) al acordului au fost deja rezolvate şi funcţionează fizic între cele două Guverne.

Revin asupra acestei idei, întrucât, odată dezbătută legea în Parlament, am atras atenţia asupra labilităţii constituirii acestui acord, îndeosebi în defavoarea României.

Aştept răspunsul dumneavoastră atât scris, cât şi oral, în plenul Parlamentului.

Deputat de Argeş, din partea Grupului AUR, Mircia Chelaru.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Doamna deputat Oana-Gianina Bulai, PSD? Înţeleg că nu este.

De la Grupul AUR, domnul Dorel Acatrinei sau domnul Lucian Puşcaşu? Dacă sunt? Nu.

Tudor Rareş Pop, USR? Nu.

Adrian Wiener, USR? Nu.

Cristina Dinu, PSD? Nu.

Dumitru-Viorel Focşa, AUR?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii.

Subiectul interpelării este cu referire la dezastrul de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa.

Stimate domnule ministru,

După cum bine ştiţi, Constanţa este singurul oraş reşedinţă de judeţ din România care nu are un spital clinic de boli infecţioase funcţional, nu de ieri, de azi, ci de 6 luni de zile.

De la incendiul din 30 septembrie 2021, care a afectat doar Secţia ATI, situată la parter, şi în urma căruia au murit 11 oameni nevinovaţi, întregul spital a fost închis. Au urmat multiple promisiuni cu privire la redeschiderea parţială a acestui spital, dar şi a amplasării unui spital modular în curtea actualului Spital Clinic de Boli Infecţioase, gata să preia o parte din activitatea acestuia.

Din păcate, constănţenii au avut parte numai de minciuni din partea unei administraţii care se face direct responsabilă, atât de o parte a deceselor de COVID-19, înregistrate începând cu data de 1 octombrie 2021 şi până în prezent, cât şi de lipsa unei facilităţi adecvate tratamentului altor boli infecţioase, din zonă.

Cum un necaz nu vine niciodată singur, zilele trecute, managementul interimar al spitalului a informat în scris personalul angajat cu caracter temporar în timpul pandemiei, cu privire la încetarea contractelor de muncă la 30 de zile după ridicarea stării de alertă, fără un mulţumesc, dar mai ales fără a lua aminte la proaspăta lege care oferă posibilitatea angajării acestor oameni de aur, pe o perioadă nedeterminată, în urma unui examen.

Pe cale de consecinţă, vă rog, stimate domnule ministru, să solicitaţi Corpului de Control să demareze o anchetă la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa, pentru a verifica de ce nu se deschide, fie şi parţial, spitalul, de ce nu se ia în calcul permanentizarea contractelor cu caracter temporar, de ce nu avansează amplasarea spitalului modular.

De asemenea, vă rog să analizaţi oportunitatea preluării acestui Spital de Boli Infecţioase din Constanţa în subordinea Ministerului Sănătăţii, întrucât, dacă acesta va rămâne unde este acum, nouă, constănţenilor, nu ne rămâne decât să ne rugăm bunului Dumnezeu pentru vremuri cu pace şi fără boli.

Solicit un răspuns în scris din partea dumneavoastră.

Cu deosebită consideraţie, deputat de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe.

Domnul Florin Piper-Savu, de la PSD? Nu.

Domnul Dan Şlincu, PSD?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Dan Vîlceanu, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene.

Stimate domnule ministru,

În mai multe declaraţii publice aţi anunţat că o renegociere sau o ajustare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, inclusiv în privinţa condiţionării asumate de România privind procentul de maximum 9,4% din PIB alocat pensiilor, ar întârzia nepermis de mult sau chiar ar compromite atragerea fondurilor disponibile prin acest mecanism european.

În mod evident, în contextul evoluţiilor economice negative la nivel global şi naţional, determinate de conflictul armat din Ucraina, menţinerea acestui nivel de 9,4% din PIB ar conduce, în cel mai bun caz, la îngheţarea pe o durată foarte lungă a punctului de pensie. Acest lucru înseamnă o sărăcire severă a milioane de pensionari, mai ales pe fondul deteriorării dramatice a puterii de cumpărare a acestora, din cauza creşterilor în avalanşă a preţurilor la energie electrică, gaze naturale, carburanţi, alimente şi medicamente.

În aceste condiţii, vă rog să transmiteţi, domnule ministru, dacă viziunea dumneavoastră este de a se renunţa la orice demers de rediscutare cu oficialii europeni a acestui prag al pensiilor, de 9,4% din PIB, menţionat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ceea ce înseamnă condamnarea la sărăcire a milioane de pensionari.

Fac un apel la dumneavoastră, domnule ministru, să daţi curs demersurilor iniţiate şi susţinute de parlamentarii şi europarlamentarii social-democraţi şi să le spuneţi oficialilor de la Bruxelles că România nu-şi poate abandona propriii pensionari.

Solicit răspuns în termen legal.

Cu stimă, deputat Dan-Constantin Şlincu.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Doamna Alexandra Huţu, Grupul PSD?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Educaţiei, domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere alocarea sumei de 400 de milioane de euro în PNRR pentru învăţământul profesional dual, precum şi deficitul de personal calificat din câteva ramuri importante ale economiei noastre, vă întreb dacă sunteţi de acord să investim aceste sume pentru subvenţionarea de programe destinate învăţământului dual universitar, concomitent cu sporirea numărului de clase de învăţământ dual la nivel preuniversitar.

În acelaşi timp, vă rog să-mi spuneţi dacă sunteţi de acord cu introducerea în Legea educaţiei a învăţământului dual la nivelul universităţilor din România, după modelul german şi al altor state europene, care presupune transformarea a cel puţin unui an de studiu în practică la o companie sau instituţie publică. Astfel, un an de studiu va deveni muncă efectivă şi va ajuta tinerii să-şi găsească mai uşor un loc de muncă.

Pentru a face posibil acest nou tip de studiu universitar în România, vă întreb dacă susţineţi adaptarea curriculei şi a surselor de finanţare necesare, ţinând cont şi de nevoile companiilor şi instituţiilor publice din domeniile respective.

Vă transmit această solicitare şi vă propun aceste soluţii, ca urmare a faptului că sunt deja universităţi cu profil economic şi tehnic, în România, care au implementat cu succes astfel de programe, dar care au fost suportate financiar de companiile private beneficiare. În acelaşi timp, mă interesează această temă din perspectiva faptului că din toamna anului trecut, în judeţul Botoşani, s-a înfiinţat o extensiune a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, care are şi cursuri universitare de licenţă în cadrul Facultăţii de Administraţie Publică, şi consider că tinerii din judeţul Botoşani trebuie să aibă acces la studii şi, apoi, la un loc de muncă, la ei acasă.

În altă ordine de idei, ca urmare a faptului că la nivel naţional sunt înregistrate 230 de şcoli care au clase de învăţământ dual, iar 779 au clase de învăţământ profesional, vă rog să-mi transmiteţi care este ţinta propusă de Ministerul Educaţiei, la nivelul ciclului preuniversitar, în urma implementării programelor din PNRR.

Închei această interpelare prin a sublinia faptul că este esenţial ca Ministerul Educaţiei, prin toate programele de finanţare pe care le are la dispoziţie şi prin colaborarea cu Parlamentul, să adopte cât mai repede normele şi cadrul legal necesare pentru deschiderea învăţământului universitar dual şi extinderea acestui sistem în mediul preuniversitar, astfel încât România să aibă cât mai repede tineri calificaţi care să beneficieze, după absolvirea studiilor, de garanţia unui loc de muncă bine plătit la ei acasă, şi nu în străinătate.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Cu stimă, deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mircea Roşca, PNL?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Roşca:

Mulţumesc frumos.

Către domnul profesor universitar doctor Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii.

Obiectul interpelării: "Putem îndrepta grija pe care o arătăm faţă de refugiaţi şi către pacienţii care trăiesc drama unor condiţii inumane în spitalele de stat?".

Domnule ministru,

Situaţia tragică prin care trec oamenii obişnuiţi din Ucraina, care fug din calea unui război sângeros, ne-a demonstrat că noi, românii, avem o mare putere de mobilizare şi suntem gata să-i ajutăm, cu mare grijă, pe cei aflaţi în nevoie şi suferinţă.

Vă mărturisesc că sunt plăcut impresionat de eforturile miilor de români care au contribuit la alinarea durerii refugiaţilor, dar, în egală măsură, şi de eforturile autorităţilor de a organiza, în cel mai scurt timp cu putinţă, echipe de reacţie rapidă, care s-au dovedit a fi utile şi eficiente. Guvernul României, cu sprijinul multor parteneri din societatea civilă, a reuşit să asigure cetăţenilor ucraineni condiţii minime pentru supravieţuire - mâncare caldă, pături, produse de igienă şi un acoperiş decent deasupra capului. Mai mult, a fost stabilit şi alocat un buget de hrană de 20 de lei/zi pentru refugiaţii care ajung pe teritoriul ţării noastre.

Cu toate acestea, în timp ce un refugiat primeşte o indemnizaţie de hrană în valoare de 20 de lei/zi, un român bolnav, internat într-un spital de stat, primeşte 11 lei pentru 3 mese pe zi. Nici nu mă gândesc să critic decizia de a aloca această sumă persoanelor care fug din Ucraina şi nici măcar nu consider că este suficientă, dar mă doare că românii noştri sunt trataţi diferit în viaţa de zi cu zi. Sunt surprins că nimeni nu şi-a pus, nici măcar o secundă, problema că românii vor percepe acest tratament preferenţial, ca pe o discriminare la adresa lor.

Mi-ar plăcea să ne explice cineva cum a fost stabilit bugetul de 20 de lei ca minimul necesar a 3 mese pe zi şi de ce un pacient internat în spital merită să primească pentru hrană o sumă mai apropiată de cea acordată unui deţinut decât de cea oferită unui refugiat. Consider că indiferent de sursa de finanţare, fie ea şi din fonduri europene, acelaşi cuantum minim ar trebui să-l primească şi bolnavii suferinzi din spitale. Cu atât mai mult cu cât cuantumul indemnizaţiilor zilnice de hrană pentru refugiaţi a fost stabilit sub îndrumarea Uniunii Europene, Guvernul, prin intermediul Ministerului Finanţelor, trebuia să interpreteze această decizie ca pe un semnal de alarmă şi să se gândească măcar să alinieze la acest standard şi indemnizaţiile de hrană din spitale, care nu au mai fost actualizate, nici măcar cu rata inflaţiei, încă din anul 2008!

Dragi colegi,

Vă imaginaţi că un bolnav se poate hrăni corespunzător cu suma de 11 lei pe zi? Puteţi trăi zilnic cu această sumă?!

Nu este posibil ca, după mai bine de 30 de ani de democraţie, în care aclamăm răspicat drepturile cetăţenilor români, să rămânem codaşii Europei în ceea ce priveşte cheltuielile pentru sănătate - atât ca procent din PIB, cât şi ca pondere pe cap de locuitor!

Ţinând cont de această situaţie neplăcută pentru români, vă întreb, domnule ministru:

- Aţi solicitat până acum ministrului finanţelor o majorare de buget care să asigure o indemnizaţie de hrană decentă pentru pacienţi? Care a fost răspunsul pe care l-aţi primit?

- Având în vedere că Hotărârea de Guvern nr. 429/2008 prin care este stabilit cuantumul indemnizaţiei de hrană pentru pacienţii din spitalele de stat prevede câteva posibilităţi de majorare a acestor indemnizaţii - prin hotărâri ale unităţilor administrativ-teritoriale pentru spitalele din subordinea acestora sau prin decizii ale conducătorilor unităţilor sanitare, în condiţiile identificării altor surse de finanţare -, ce demersuri aţi iniţiat pentru a încuraja şi facilita aceste majorări?

De asemenea, mi-ar plăcea să profit de această ocazie şi să vă mai întreb:

- Care este cea mai scăzută temperatură ambientală măsurată în prezent într-un spital de stat şi ce măsuri aţi adoptat pentru a vă asigura că niciun pacient din România nu suferă de frig?

Solicit răspuns scris.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Dumitru Coarnă, PSD?

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al educaţiei, Mihai Sorin Cîmpeanu, în sensul că solicităm ca structurile din subordine să dispună măsuri legale de verificare privind încălcarea Regulamentului specific în ceea ce priveşte desfăşurarea Olimpiadei Naţionale de Limba Română, clasele IX-XII, anul şcolar 2021-2022, Etapa judeţeană, din data de 12 martie 2022.

Solicităm domnului ministru ca, în calitate de ordonator de credite şi în calitate de profesor universitar, să constate că, în această etapă judeţeană, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Călăraşi, a fost încălcată legea. Practic, inspectorul judeţean şcolar, prin abuz, a schimbat ordinea celor care au participat la această etapă judeţeană. Şi sigur că există probe extrem de clare în acest sens.

Eu am un material aplicat, cu descrierea în fapt şi în drept a celor pe care le solicit domnului ministru Cîmpeanu şi îl rog, pentru o bună desfăşurare a procesului de învăţământ şi pentru... dacă trebuie să înţeleagă şi cei de la Inspectoratul Judeţean Şcolar faptul că aceste nedreptăţi au un efect negativ în ceea ce priveşte desfăşurarea ulterioară a capacităţilor profesionale ale elevilor pe care noi încercăm să-i pregătim temeinic pentru viaţă.

Sigur că, dacă ei sunt furaţi aşa, din aceste etape judeţene ale olimpiadelor, doar pentru faptul că unui inspector judeţean şcolar nu-i pasă de pregătirea profesională a elevului, vom avea probleme în viitor.

O să închid acest lucru pentru că materialul, pe care l-am înaintat, este extrem de aplicat, este motivat în fapt şi în drept şi am încredere că domnul ministru Cîmpeanu o să dispună acele măsuri pe care legea i le conferă şi, în virtutea prerogativelor dumnealui, o să dispună anularea acelor rezultate publicate în data de 17 martie 2022.

Solicităm ca răspunsul să fie transmis atât în scris, cât şi în formă orală.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deputat al PSD, Dumitru Coarnă.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Gianina Şerban, de la AUR? Nu este.

Domnul Nicolae Roman? Nici el.

Domnul Dan Tanasă? Nu.

Domnul Nicolae Petreţchi, de la minorităţi?

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Având în vedere că am avut dreptul la replică, în ceea ce priveşte răspunsul primit din partea Ministerului Educaţiei nr. 1988 din 11 martie 2022, pentru stenogramă, vă rog să-mi îngăduiţi, domnule preşedinte, să fac câteva completări.

În ceea ce priveşte "Regulamentul de organizare a Olimpiadei pentru Limba ucraineană maternă", în răspunsul primit de la Ministerul Educaţiei mi s-a comunicat faptul că "la nivelul Direcţiei Minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei, în perioada 2010-2020, nu s-a înregistrat nicio solicitare/propunere din partea cadrelor didactice/directorilor de unităţi şcolare/inspectorilor şcolari/ reprezentanţilor Uniunii Ucrainenilor din România sau ai Comisiei naţionale de specialitate, pentru modificarea Regulamentului specific privind introducerea participării elevilor din clasele V-VI la Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Ucraineană Maternă".

Doresc să fac următoarele completări.

Atât cadrele didactice, cât şi directorii unităţilor de învăţământ în care este studiată limba ucraineană au solicitat în fiecare an completarea acestui regulament, astfel încât elevii claselor V-VI să poată participa la Olimpiada Naţională de Limba Ucraineană, la fel cum se întâmplă şi în cazul celorlalte discipline şcolare.

Mai mult decât atât, personal, am prezentat reprezentanţilor Ministerului Educaţiei această problemă cu care se confruntă elevii care studiază în limba ucraineană.

Mai mult, dacă cineva din cadrul Direcţiei Minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei ar fi participat la ultimele consfătuiri organizate de Ministerul Educaţiei, în parteneriat cu Uniunea Ucrainenilor din România, în ceea ce priveşte consfătuirile naţionale ale cadrelor didactice, ar fi putut constata această solicitare, venită atât din partea profesorilor care predau Limba Ucraineană sau în limba ucraineană sau a directorilor.

Şi acum, dacă îmi îngăduiţi, domnule preşedinte de şedinţă, să vă prezint şi interpelarea adresată domnului Sorin Cîmpeanu, ministrul educaţiei şi cercetării.

Obiectul interpelării...

Domnul Ilie Dan Barna:

Sigur, aveţi şi minute în plus, ca să puteţi să o finalizaţi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc tare mult.

"Integrarea elevilor ucraineni în unităţile de învăţământ din România".

Stimate domnule ministru,

De peste 3 săptămâni, întreaga lume este martoră la agresiunea Federaţiei Ruse, agresiune nemaiîntâlnită pe teritoriul european, de aproape 8 decenii.

Consecinţele nefaste ale acestei agresiuni au unit milioane de oameni de pe întregul mapamond, România numărându-se printre primele state europene care au răspuns prompt şi fără echivoc, reuşind să mobilizeze societatea civilă şi autorităţile centrale, regionale şi locale, pentru a veni în sprijinul statului prieten şi vecin, Ucraina, şi, implicit, a poporului ucrainean, fiind adoptate şi o serie de măsuri în acest sens.

Cu toate acestea, trebuie să rămânem conştienţi de posibilitatea că respectivul conflict poate fi unul de durată, motiv pentru care, în situaţia dată, ajutorul acordat elevilor ucraineni care s-au refugiat în ţara noastră trebuie să fie unul constant.

Astfel, ca urmare a ultimelor hotărâri, elevii ucraineni refugiaţi în ţara noastră post asista la diverse activităţi desfăşurate în unităţile şcolare din regiunile în care sunt cazaţi, însă, pe termen lung, toţi aceşti tineri trebuie introduşi într-un sistem bine proiectat înspre recuperarea materiei didactice pierdute, precum şi pentru dobândirea de noi cunoştinţe, conform programelor şcolare.

Încă de la începutul agresiunii Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, copiii refugiaţi la sediile Uniunii Ucrainenilor din România, aflate la graniţa României cu Ucraina, beneficiază de servicii medicale şi consiliere psihologică, aceştia având acces şi la bibliotecile care conţin ghiduri de conversaţie român - ucrainean şi ucrainean - român, cărţi şi reviste în limba ucraineană, acestea putând fi distribuite, la cerere, inclusiv pentru copiii cazaţi în alte zone ale României, iar cadrele didactice care predau limba sau în limba ucraineană îşi pun la dispoziţie expertiza şi experienţa didactică pentru a facilita accesul elevilor ucraineni refugiaţi la o educaţie de calitate.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, în condiţiile în care conflictul din Ucraina o să dureze mai mult timp, vă rog să-mi comunicaţi, în scris şi oral, ce măsuri vor fi întreprinse de Ministerul Educaţiei în ceea ce priveşte integrarea în sistemul educaţional românesc a elevilor ucraineni refugiaţi în ţara noastră, inclusiv prin utilizarea învăţământului la distanţă.

Domnule preşedinte, vă mulţumesc mult.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc şi eu.

Mergem mai departe.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu, de la AUR?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea, către domnul ministru al energiei, domnul Virgil-Daniel Popescu, se intitulează "Creşterea preţurilor la carburanţi".

Domnule ministru,

Războiul din Ucraina continuă să afecteze, atât economic, cât şi din punct de vedere energetic, ţara noastră. Dacă, în primele zile, România şi celelalte ţări membre ale Uniunii Europene au reuşit să se pună de acord în ceea ce priveşte sancţiunile economice asupra Federaţiei Ruse, astăzi vedem că aceleaşi ţări au reuşit să intre într-o criză generată de creşterea preţurilor la carburanţi, gaze naturale şi cereale.

Anunţul privind o posibilă creştere a preţului la carburanţi, pe care operatorii privaţi din România urmează să o realizeze în următoarele luni, pe fondul refuzului de a mai cumpăra petrol din Rusia, va afecta în mod direct şoferii din România, firmele de transport şi, implicit, traiul de zi cu zi al românilor.

În Europa, dependenţa tot mai mare, din ultimii ani, faţă de Rusia, în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze şi petrol, poate genera o criză asemănătoare cu Criza Petrolului din 1973. Dacă, în 1973, România nu a fost vizată de embargoul impus de ţările producătoare de petrol asupra Occidentului, astăzi stoparea importului de petrol rusesc va afecta din plin ţara noastră.

Aşa cum spuneam, criza preţurilor la combustibil, corelată cu o inflaţie generată de creşterea preţurilor la energie, poate duce România în pragul unei crize economice majore, prin creşterea preţurilor la bunurile de consum.

Având în vedere cele menţionate mai sus, vă rog să precizaţi următoarele:

- În ce măsură consideraţi dumneavoastră că activitatea grupurilor petroliere active la nivel naţional şi reţeaua de distribuţie şi comercializare a carburanţilor constituie o vulnerabilitate naţională, ca sursă de riscuri severe?;

- Ce măsuri aveţi în vedere pentru suplimentarea cantităţii de petrol din ţara noastră, în cazul în care se decide să nu mai cumpărăm petrol din Federaţia Rusă?;

- Putem să avem în vedere o plafonare a preţurilor la carburanţi, după modelul celei practicate pe piaţa energetică în această iarnă?

Vă mulţumesc.

Deputat Rusu Daniel-Gheorghe.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul Ioan Mihai Lasca, neafiliat, dacă este?

Vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Vasile Dîncu, Ministerul Apărării Naţionale, având ca obiect "Prăbuşirea/doborârea unui avion MIG-21 şi a unui elicopter IAR 330 - Puma, ambele aparţinând Aviaţiei Române.

În temeiul art. 112 alin. (1) din Constituţia României şi ale art. 202 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă adresez următoarea interpelare.

Domnule ministru Vasile Dîncu,

În data de 2 martie 2022 a apărut în presa din România faptul că două aparate de zbor ale Aviaţiei Române s-au prăbuşit în zona Dobrogea.

S-a anunţat la acea vreme faptul că o posibilă cauză ar fi condiţiile meteo nefavorabile, dar site-ul "Military Watch Magazine" a scris că ar fi posibil ca aparatele de zbor să fi fost doborâte de rachete ucrainene.

Având în vedere aspectele de interes naţional expuse în prezenta, vă solicit, domnule ministru, să daţi un răspuns cât mai clar şi direct, care să nu lase loc de alte interpretări, respectiv, dacă aparatele de zbor au fost sau nu au fost doborâte de rachete ucrainene.

Aştept un răspuns scris şi oral.

Cu stimă, deputat independent Mihai Lasca.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

În acest moment, lista colegilor înscrişi pentru interpelări s-a epuizat.

Închei şedinţa.

O după-amiază plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.52.