Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor!

Am rugămintea să vă ocupaţi locurile, să putem începe şedinţa noastră.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 148.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 16 mai, şi miercuri, 18 mai; programul de lucru pentru perioada 16 - 21 mai; lista rapoartelor depuse în perioada 9-16 mai de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu primirea răspunsurilor orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Stimaţi colegi, întreb liderii de grup dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Domnule Badiu, vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să vă rog să supuneţi la vot retrimiterea la comisie a punctelor 14 şi 15 de pe ordinea de zi, anume PL-x 134/2022 şi PL-x 135/2022. Nu avem acordul liderilor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele. O să votăm pe rând, că aşa este procedura.

Poziţia 14 pe ordinea de zi, PL-x 134/2022 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin), retrimitere la comisie.

Vot, vă rog.

Cu 34 de voturi pentru, 99 contra, o abţinere, propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Poziţia 15 pe ordinea de zi, PL-x 135/2022 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului), retrimitere la comisie.

Vot, vă rog.

Cu 24 de voturi pentru, 114 contra, două abţineri, din 140 de colegi prezenţi, propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Cele două proiecte legislative rămân pe ordinea de zi.

Înainte de a...

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnule preşedinte de şedinţă, pe ordinea de zi, săptămâna aceasta, este Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018... perimetrele petroliere offshore.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Îmi spuneţi şi un PL-x, vă rog?

Domnul George-Nicolae Simion:

PL-x 262/2022. Punctul 5 pe ordinea de zi.

Se dezbate sub rezerva primirii raportului comun.

Iar hărnicie, din partea Camerei Deputaţilor, pe repede-nainte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi o propunere de făcut, domnule Simion?

Domnul George-Nicolae Simion:

Da. Această lege, pe care aş compara-o cumva ca mărime a furtului cu vânzarea Petrom-ului, aş vrea s-o retragem de pe ordinea de zi.

Supuneţi la vot, domnule preşedinte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, aşteptam propunerea regulamentară, restul le putem discuta la dezbateri generale.

Poziţia 5 pe ordinea de zi...

Domnul George-Nicolae Simion:

Legea offshore!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...deşi nu avem raport, PL-x 262/2022 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore), retrimitere la comisie.

Vot, vă rog.

Rectific. Scoaterea de pe ordinea de zi. Ca să rămână pe stenogramă.

21 de voturi pentru, 133 contra.

Propunerea dumneavoastră, domnule Simion, nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Aşadar, poziţia 5 rămâne să se dezbată, sub rezerva primirii raportului.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, daţi-mi voie să vă citesc iniţiativele legislative pentru care Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu e cvorum!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, staţi puţin, aveţi niţică răbdare, să termin şi apoi vă explic şi cu cvorumul.

1. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor; Pl-x 26/2022; lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru muncă erau sesizate.

Termenul de depunere a raportului a fost 29.03.2022.

Data prezentării în Biroul permanent: 07.03.2022.

Data la care se îndeplineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final: 12.05.2022, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 113 din Regulament.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulament.

Nemaifiind alte intervenţii, intrăm în ordinea de zi.

Începem cu Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia UE privind solul pentru 2030. Valorificarea beneficiilor solurilor sănătoase pentru fiinţele umane, alimentaţie, natură şi climă COM (2021) 699; PHCD 39/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Am deosebita plăcere să-l invit pe domnul Ştefan Muşoiu, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, să ne prezinte proiectul de hotărâre.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru deosebita plăcere.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia Uniunii Europene privind solul pentru 2030. Valorificarea beneficiilor solurilor sănătoase pentru fiinţele umane, alimentaţie, natură şi climă COM (2021) 699.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe şi fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut Strategia Uniunii Europene privind solul pentru 2030, valorificarea beneficiilor solurilor sănătoase, a recomandat sprijinirea tehnicilor agricole care menţin sănătatea solului şi capturarea carbonului în sol, a susţinut stabilirea unui cadru juridic la nivelul Uniunii, care să asigure solului acelaşi nivel de protecţie precum în cazul apei şi al aerului.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 4 mai 2022 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Coleşa Alin, din partea Grupului AUR.

Vă rog.

Vă rog să porniţi şi timpul.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul AUR susţine acest proiect de hotărâre privind menţinerea unui sol sănătos, doar cu unele observaţii.

Prin acest proiect de hotărâre noi promovăm un ecologism sănătos, în general, doar că trebuie să notăm că ecologismul este de mai multe feluri: roşu, verde, albastru. Cel roşu pune interesele, să zicem, sau natura deasupra omului şi priveşte omul ca pe un duşman. Există o definire a unui ecologism de tip roşu, ca un pepene, adică verde pe dinafară şi roşu pe dinăuntru.

Deci AUR susţine acest proiect de hotărâre. Doar trebuie menţionat că, de exemplu, se susţine promovarea unor tehnici privind capturarea carbonului în sol. Le susţinem atât timp cât ele au o bază economică, deci ele au un plus de valoare şi nu generează nişte costuri.

Apoi, se susţine generarea a noi spaţii verzi în interiorul oraşelor. Bineînţeles că le susţinem, doar că ceea ce vedem în prezent este total pe dos, o ocupare a spaţiilor urbane prin coeficienţi de utilizare a solului care se apropie de 100%, astfel că nu poate fi vorba de grădini urbane.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, doamna Hărătău Elena.

Doamna deputat?

Doamna deputat?

Domnul... Aşa!

Vă invitam la microfon.

Aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Documentul european supus astăzi spre dezbatere prezintă o nouă strategie care are ca obiectiv refacerea sănătăţii solurilor europene şi atingerea neutralităţii din punct de vedere al degradării terenurilor până în 2030.

În conformitate cu obiectivul de reducere la zero a poluării, poluarea solului ar trebui redusă până în 2050 la niveluri care să nu fie dăunătoare pentru oameni şi pentru mediu.

În acest sens, obiectivele acestei noi strategii vizează creşterea stocurilor de carbon din solul terenurilor agricole, combaterea deşertificării, restaurarea terenurilor degradate şi a solului, precum şi asigurarea faptului că, până în 2050, toate ecosistemele de sol sunt într-o stare bună.

Noua strategie este în strânsă legătură cu alte iniţiative UE, componente ale Pactului Ecologic European, implementarea strategiei contribuind la îndeplinirea obiectivului emblematic al acestuia, şi anume atingerea neutralităţii climatice până în 2050.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Vreau să-mi fac o datorie de onoare, şi cred că şi în numele dumneavoastră, să cinstim în câteva secunde memoria unui fost deja coleg de-al nostru senator Şerban Valeca, fost ministru, care ieri a trecut în nefiinţă.

Vă rog să păstrăm un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc mult.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!

Mergem mai departe.

Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Recomandare a Consiliului privind o abordare europeană a micro-certificatelor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi capacitatea de inserţie profesională COM (2021) 770; PHCD 40/2022.

Proiectul a fost distribuit.

Comisia pentru afaceri europene.

Vă rog, domnule Muşoiu, să reveniţi la microfon.

Prezentaţi proiectul de hotărâre.

Încercaţi mai pe scurt.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Propunerea de Recomandare a Consiliului privind o abordare europeană a micro-certificatelor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi capacitatea de inserţie profesională COM (2021) 770.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe şi fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut recomandarea privind abordarea europeană a micro-certificatelor în învăţarea pe tot parcursul vieţii şi capacitarea de inserţie profesională, a recomandat sprijinirea de către Uniunea Europeană a utilizării micro-certificatelor în zonele rurale dezavantajate, a recomandat utilizarea tehnicilor digitale pentru a asigura calitatea şi recunoaşterea micro-certificatelor la nivelul Uniunii Europene.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 4 mai 2022 şi a fost adoptată cu unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, doamna Thellmann Christine.

Felicitări pentru promovarea echipei Hermannstadt, care s-a jucat pe stadionul de unde sunteţi dumneavoastră!

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Unul dintre obiectivele majore asumate de către Comisia Europeană în mandatul deţinut de către Ursula von der Leyen se referă la eliminarea barierelor în calea învăţării existente în prezent, prin îmbunătăţirea accesului la o educaţie de calitate.

În acest sens, un prim pas a fost reprezentat de lansarea unei strategii prin intermediul căreia cetăţenii Uniunii Europene sunt ajutaţi să-şi dezvolte competenţe pe o piaţă a muncii în schimbare rapidă.

Ulterior acestui moment, instituţia europeană a lansat noi măsuri precum iniţiativa privind micro-creditele în agenda europeană pentru competenţe, comunicarea privind realizarea unui spaţiu european al educaţiei până în 2025 şi propunerea de recomandare a Consiliului pentru a sprijini construirea încrederii în micro-creditele în întreaga Europă.

Documentul european supus astăzi spre dezbatere şi adoptare urmăreşte să asigure funcţionarea micro-certificatelor la nivelul instituţiilor, al întreprinderilor, al sectoarelor şi chiar transfrontalier.

Pentru împlinirea acestui deziderat statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să convină asupra unei definiţii comune a micro-certificatelor, a elementelor standard pentru descrierea lor, precum şi a principiilor-cheie pentru conceperea şi emiterea acestora.

Un lucru ce trebuie subliniat este acela că scopul demersurilor cuprinse în textul legislativ este acela de a garanta că micro-certificatele sunt de înaltă calitate şi că acestea sunt emise într-un mod transparent, cu scopul de a consolida încrederea în ceea ce certifică.

Propunerea introduce, de asemenea, recomandări privind micro-certificatele în sistemele de educaţie şi formare şi în politicile care vizează pieţele forţei de muncă.

Având în vedere cele menţionate, Partidul Naţional Liberal va vota pentru această propunere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Christine! Am fost corectat.

Doamna Florea Oana-Consuela, din partea Grupului PSD.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Dragi colegi,

Foarte pe scurt. Mi-a atras atenţia această recomandare.

Spre deosebire de directive şi regulamente, acesta nu este un act obligatoriu pentru statele membre. Aşa cum spune şi titlul, e doar o recomandare. Dar mi s-a părut o idee interesantă.

De ce? Pentru că Uniunea Europeană a observat că după pandemia COVID oamenii au trebuit să-şi găsească alte meserii pentru a putea supravieţui, au trebuit să facă repede nişte cursuri de recalificare, apoi a venit peste noi şi parcursul Uniunii Europene către o energie verde, către o economie verde, dezvoltarea tehnologică masivă.

În multe domenii omul a fost înlocuit de calculator.

Pe scurt, prin această recomandare Consiliul introduce un nou termen, acela de micro-certificat.

Statele membre sunt invitate să definească şi să stabilească ce înseamnă acest micro-certificat, astfel încât oamenii, pe tot parcursul vieţii, să-şi poată stabili singuri parcursul profesional, dacă vor să-şi schimbe meseria, dacă vor să se recalifice sau să se upgradeze în meseria lor, şi aceste cursuri pot fi foarte bine formale, informale, iar furnizorul acestui micro-certificat poate fi dintr-o categorie foarte vastă.

Rămâne doar la latitudinea statelor membre să definească şi să stabilească limitele acestui concept. Mie mi se pare unul interesant, de actualitate, şi care ar trebui adoptat şi de noi.

Aşa că vă invit, dragi colegi, să ne gândim la o formulare cât mai coerentă a acestui concept şi vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Aşa cum fac de fiecare dată, daţi-mi voie să remarc prezenţa profund ardelenească a 30 de tineri la balcoane, nişte sălăjeni frumoşi, tineri, care vor să facă carieră politică, aşa că vă rog frumos să ne comportăm astfel încât să-i încurajăm să facă acest lucru.

Bine aţi venit la Palatul Parlamentului!

Continuăm.

Proiectul de Hotărâre privind Propunerea de Recomandare a Consiliului privind conturile personale de învăţare COM(2021) 773; PHCD 42/2022.

Proiectul a fost distribuit.

Domnule Muşoiu, vă rog, haideţi înapoi!

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Propunerea de Recomandare a Consiliului privind conturile personale de învăţare COM (2021) 773.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării şi nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe şi fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut propunerea de recomandare a Consiliului privind conturile personale de învăţare, a recomandat ca procedura de utilizare a conturilor de învăţare să reflecte şi particularităţile zonelor rurale defavorizate sau îndepărtate, a susţinut transferabilitatea drepturilor la formare individuală între statele membre.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 10 mai 2022 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL, doamna Cristina Burciu.

Vă rog, doamna deputat. De la Cluj.

Doamna Cristina Burciu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Pandemia de COVID-19 a plasat o atenţie deosebită pe necesitatea recalificării şi perfecţionării forţei de muncă, pentru a se adapta la evoluţia pieţei şi pentru a răspunde cererii din diferite sectoare.

Mai mult decât atât, succesul tranziţiei digitale şi al tranziţiei verzi este strâns corelat de capacitatea lucrătorilor de a dobândi competenţele digitale adecvate şi de a răspunde provocărilor actuale.

Deţinerea mai multor competenţe oferă acestora mai multe oportunităţi, promovează incluziunea şi progresul social şi oferă forţa de muncă calificată necesară pentru dezvoltare şi inovare.

Cu toate acestea, sunt puţine persoane care participă la activităţi de învăţare periodice, după perioadele de educaţie şi formare iniţiale, fie din motive financiare, fie din lipsă de timp.

În acest sens, propunerea de recomandare a Consiliului are drept principal obiectiv sprijinirea statelor membre, prin reforme menite să permită adulţilor să participe la activităţi de formare profesională.

Propunerea vizează toţi adulţii în vârstă de muncă, indiferent de statutul lor pe piaţa forţei de muncă sau de statutul lor profesional. Astfel, aceasta adoptă o abordare complet nouă în ceea ce priveşte învăţarea pe tot parcursul vieţii, decuplând drepturile de formare de finanţatorul iniţial şi oferind persoanelor dreptul deplin de proprietate asupra drepturilor respective.

Iniţiativa contribuie, astfel, la obiectivul general al Uniunii Europene de a promova o economie socială de piaţă cu grad ridicat de competitivitate, în vederea ocupării integrale a forţei de muncă şi a progresului social.

Propunerea este în concordanţă cu iniţiativele de politică existente ale Uniunii Europene şi le completează, cea mai mare parte a acestora concentrându-se mai degrabă pe conceperea activităţii de furnizare a educaţiei şi formării adulţilor - partea de ofertă, decât pe asigurarea accesibilităţii acesteia pentru adulţi şi încurajarea acestora să o utilizeze - partea de cerere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ultima frază, doamna deputat!

Doamna Cristina Burciu:

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Construirea unei economii în serviciul cetăţenilor: un plan de acţiune pentru economia socială COM (2021) 778; PHCD 43/2022.

Cu permisiunea domnului Ben-Oni Ardelean, domnule Muşoiu, vă rog să vă prezentaţi proiectul de hotărâre.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Construirea unei economii în serviciul cetăţenilor: un plan de acţiune pentru economia socială COM (2021) 778.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de comisiile de resort, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe şi punctul de vedere al Ministerului Finanţelor, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut comunicarea privind construirea unei economii în serviciul cetăţenilor: un plan de acţiune pentru economia socială, a recomandat un cadru armonizat al achiziţiilor publice la nivelul Uniunii, favorabil participării întreprinderilor sociale, a recomandat înfiinţarea unui mecanism de sprijinire a investiţiilor private în economia socială la nivelul Uniunii Europene, adaptat proiectelor cu extindere redusă din mediul rural.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 10 mai 2022 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Făgărăşian Valentin-Ilie.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În ultimul deceniu, comisia a luat măsuri importante pentru a stimula dezvoltarea economiei sociale şi a întreprinderilor sociale, ca parte a economiei sociale de piaţă europene.

Realizările anterioare trebuie să fie consolidate şi intensificate astfel încât Uniunea Europeană să poată răspunde nevoilor şi să profite de oportunităţile care decurg din provocările demografice şi din dubla tranziţie verde şi digitală, construind, totodată, o economie echitabilă, favorabilă incluziunii şi rezilientă, ca răspuns pe termen lung la consecinţele crizei provocate de pandemia de COVID-19.

În contextul economic şi social creat în ultimii trei ani, economia socială nu doar că a creat profit, dar a început să prezinte o nouă logică de afaceri accentuându-şi abilitatea de a crea valoare adăugată şi un model alternativ de creştere care promovează dinamismul economic, protecţia socială şi a mediului şi capacitarea socio-politică.

Cu toate acestea, este în continuare necesar să se îmbunătăţească condiţiile de reglementare pentru întreprinderile sociale din Uniunea Europeană, în special în ceea ce priveşte lipsa de vizibilitate, accesul limitat la finanţare şi diferenţele mari dintre entităţile economiei sociale, în privinţa oportunităţilor de participare la economie, la nivel naţional şi subnaţional.

Planul de acţiune propune măsuri pentru dezvoltarea şi valorificarea integrală a potenţialului economiei sociale, cu deosebire în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă, în condiţiile create de pandemie, precum şi în perspectiva viitoarei redresări a economiei.

Având ca obiect un domeniu interdisciplinar, planul cuprinde şi acţiuni pentru potenţarea, prin intermediul economiei sociale, a incluziunii, tranziţiei ecologice şi a celei digitale.

În acest sens,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ilie, ultima frază, vă rog!

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

...sunt propuse o serie de iniţiative concrete la nivelul Uniunii Europene şi sunt solicitate acţiuni colective din partea statelor membre şi a tuturor părţilor interesate.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul minorităţilor, domnul Manea Cătălin-Zamfir.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Foarte scurt. Este nevoie de o lege a economiei sociale, dar este nevoie ca această lege a economiei sociale să fie elaborată, dezbătută şi votată de către Parlamentul României. În momentul de faţă avem un act normativ în vigoare, emis de către Guvernul României. Eu spun că e destul de superficial şi, deşi discutăm despre conceptul de economie socială de mai bine de 12 ani, în primă fază din programarea 2007-2013 şi ulterior toate celelalte programări pe fonduri europene, curiozitatea mea este câte structuri sau întreprinderi ale economiei sociale s-au înfiinţat, şi din cele înfiinţate, oare câte sunt funcţionale.

În general, noi suntem de acord, mai ales că pentru comunitatea pe care o reprezint, economia socială reprezintă o soluţie pe termen mediu şi scurt.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul AUR, domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi noi probabil vom vota pentru acest proiect de hotărâre, care a fost introdus de foarte puţină vreme pe ordinea de zi şi nu am avut timp să-l studiem. Însă, la o primă privire pe care am aruncat-o pe site-ul Comisiei Europene, în tot acest text lung, cu chestiuni bune, la o simplă căutare găsim: "În plus, economia socială contribuie la îmbunătăţirea egalităţii de gen".

Deci avem nişte "şopârle", nişte chestiuni ideologice introduse aproape invariabil în nişte chestiuni per ansamblu bune.

Vom lupta împotriva acestor ingerinţe ideologice în nişte chestiuni sociale, economice şi aşa mai departe.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi aşa mai departe. Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR, Molnar Radu-Iulian.

Vă rog.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Văd că, teoretic, cu toţii susţinem economia socială, chiar dacă mă gândesc că foarte mulţi, de fapt, nu ştiu ce înseamnă ea. Dar, în practică, când vine să punem votul acolo unde ne sunt cuvintele, văd că nu facem acest lucru.

USR are depuse o serie de proiecte de lege care să îmbunătăţească tot ce înseamnă acest ecosistem al economiei sociale în România.

Vă încurajez să votaţi aceste legi în comisie, pentru că, până acum, văd că partidele de la guvernare s-au opus acestor proiecte care nu au cum să facă rău.

În schimb, Guvernul a venit cu o ordonanţă de urgenţă prin care reuşeşte să transforme întreprinderile sociale de inserţie, întreprinderi care sunt esenţa economiei sociale, în nişte jucării pentru băieţii deştepţi, prin care să obţină scutiri de impozit.

Da, economia socială este un domeniu extrem de important, este un domeniu prin care pot fi integrate în câmpul muncii persoane din grupuri defavorizate şi trebuie să le tratăm cu seriozitate, nu cu superficialitate, şi să parcurgem toate proiectele, pe care le avem pe masă, la modul serios.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Dacă la titlu există obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2021 privind instituirea unor măsuri pentru derularea Programului naţional de dezvoltare locală, etapa a II-a, şi pentru modificarea art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice; PL-x 418/2021. Suntem în procedură de urgenţă.

Guvernul, domnul secretar de stat Răcuci, în numele iniţiatorului

Vă rog.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prin prezenta ordonanţă de urgenţă a fost suplimentată valoarea totală a PNDL, etapa a II-a, de la 30 de miliarde la 33 de miliarde.

Totodată se prevede posibilitatea prelungirii cu o perioadă de până la doi ani a contractelor de finanţare multianuale încheiate între MDLPA şi beneficiarii PNDL, în vederea finalizării obiectivelor de investiţii incluse în PNDL, etapa a II-a.

De asemenea, prezentul act normativ creează cadrul legislativ care să permită unităţilor administrativ-teritoriale, beneficiare ale Programului Naţional de Dezvoltare Locală, să solicite suplimentarea sumelor alocate de la bugetul de stat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Vă rog să votaţi acest proiect de lege în forma adoptată de comisiile raportoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Bucura, vă rog, raportul comun.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În şedinţa din 27 aprilie 2022, Camera Deputaţilor a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2021, cu adresa PL-x 418/2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

S-a avut în vedere raportul comun suplimentar al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi al Comisiei pentru buget, finanţe.

Potrivit prevederilor art. 62 şi art. 64 din Regulament, membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2021, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte,

Două minute pentru dezbaterea amendamentelor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timpii de dezbatere.

Vot, vă rog.

Cu 169 de voturi pentru, unul contra, adoptat.

La dezbateri generale, doamna Ciofu Cătălina, Grupul PNL.

Vă rog.

Doamna Cătălina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prin acest act normativ Programul Naţional de Dezvoltare Locală, etapa a II-a şi etapa I, este completat cu modificări care să faciliteze implementarea şi finalizarea proiectelor de dezvoltare locală finanţate, care au întâmpinat blocaje legislative din cauza termenelor scurte prevăzute de actuala lege şi a perioadei de restricţii datorate crizei pandemice COVID-19.

Recuperarea decalajelor de dezvoltare dintre localităţile şi regiunile din România reprezintă unul dintre elementele fundamentale ale programului nostru de guvernare.

De ce? Pentru că România de mâine, pe care o pregătim noi, reprezentanţi ai Partidului Naţional Liberal, împreună cu partenerii de guvernare, nu poate fi doar România celor două sau trei centre principale care, graţie capacităţilor superioare de atragere a investiţiilor, reprezintă un model pentru restul ţării.

România pe care dorim să o realizăm este o Românie dezvoltată uniform, în care fiecare copil şi fiecare adult are acces de oriunde locuieşte la beneficiile unei economii dinamice, conectate şi incluzive. Însă o astfel de Românie nu se poate realiza decât printr-un program susţinut de investiţii. Un astfel de program urmăreşte, în primul rând, să elimine lacunele grave din dezvoltarea localităţilor şi regiunilor noastre, urmăreşte să edifice acele obiective, în special de infrastructură, atât de transport rutier şi feroviar, cât şi de alte tipuri, fără de care nu doar că dezvoltarea unei comunităţi nu poate avea loc, dar nici măcar nivelul elementar de confort şi siguranţă pe care orice locuitor al României trebuie să-l aibă în anul 2022, însă nu poate fi obţinut.

Actul normativ stabileşte ca beneficiarii proiectelor de finanţare prin PNDL 2, etapa a II-a, să poată depune solicitare de finanţare în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar beneficiarii PNDL, etapa I, pot depune o nouă solicitare de finanţare în acelaşi termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

De asemenea, beneficiarii pot solicita suplimentarea sumelor alocate de la bugetul de stat, în limita creditelor de angajament aprobate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

De asemenea, sunt reglementate măsuri pentru a oferi posibilitatea de prelungire a autorizaţiei de construcţie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna deputat!

Doamna Cătălina Ciofu:

Am să finalizez.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Doamna Cătălina Ciofu:

...de către investitori, astfel încât să poată duce la bun sfârşit proiectele finanţate prin acest program naţional de dezvoltare locală.

Dacă astăzi nu se adoptă această lege, mii de obiective riscă să rămână în diferite faze de execuţie, iar milioane de români să nu se mai bucure de acele îmbunătăţiri esenţiale ale secolului XXI pentru un trai decent.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cătălina Ciofu:

Grupul PNL va vota pentru adoptarea actului normativ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul Bogdan Ivan Gruia.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vorbim despre un proiect de lege extrem de important pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltarea României.

În momentul de faţă sunt 4.062 de proiecte aflate în derulare prin PNDL 2 care sunt blocate, în cele mai multe cazuri, din motive diverse, cel mai important fiind actualizarea preţurilor la materialele de construcţii.

Prin acest proiect de lege, iniţiat de Guvernul României, fiecare primărie va avea dreptul, în termen suplimentar de 30 de zile, să depună actele pentru actualizarea acestor contracte şi a unor acte adiţionale.

Prin acest proiect de lege, care trebuie votat de Parlamentul României - şi vă invit, în numele Grupului PSD, să votaţi acest proiect de lege, stimaţi colegi -, vom ajunge în situaţia în care să fie deblocate toate aceste proiecte de investiţii la nivel naţional, mai departe primăriile să-şi facă treaba foarte bine, împreună cu consiliile judeţene, companiile să poată să deruleze aceste proiecte, economia să meargă mai departe, salariile să fie plătite, iar România să treacă cât mai uşor prin această perioadă de criză economică.

Grupul PSD susţine, cu toată tăria, acest proiect şi vă invit să-l votaţi cu toţii.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Badiu Georgel.

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc.

Şi Grupul AUR susţine adoptarea acestui proiect de lege.

În teorie sună bine. Haideţi să-l vedem şi pus în practică!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Rusu, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Vă rog.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum bine ştiţi, PNDL 1 şi PNDL 2 au fost cele mai bune programe de investiţii pe care le-a avut România vreodată, şi v-o spun în cunoştinţă de cauză, şi vreau să-i felicit pe această cale pe toţi cei care au muncit pentru a aduce aceste programe de investiţii în România. Dar vreau să vă întreb - pentru că am văzut că acum anumite termene se prelungesc şi că anumite sume de bani se alocă în plus - ce au făcut firmele de casă care au câştigat licitaţiile şi care intenţionat, uneori, au întârziat lucrările în scop electoral? Ce facem cu ele? Dacă erau mai atente, nu ajungeau în situaţia în care trebuia să li se mărească fondurile pentru a-şi achita muncitorii şi materialele.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Violeta Alexandru. Neuzual.

Vă rog.

Neuzual vă dau cuvântul, pentru că a vorbit un coleg de la neafiliaţi!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Vă mulţumesc frumos.

Două observaţii scurte am să fac, cu referire la acest program de investiţii pe care îl susţin, şi eu şi colegii mei, în totalitate. Este necesar pentru investiţiile în plan local. Dar, atenţie, din amendamentele depuse se subînţelege că vor fi 30 de zile, alte 30 de zile pentru primăriile care n-au depus până acum proiecte. Cu tot respectul pentru primăriile care au nevoie de proiecte.

Înţeleg că unii primari sunt la categoria "oameni care au muncit să se încadreze în nişte termene" şi alţii la categoria "excepţionali", care mai primesc încă un termen suplimentar? Asta înseamnă să încurajezi incorectitudinea!

De ce m-aş mai strădui să mă încadrez într-un termen, ca primar, ca aplicant pentru fonduri, că sunt ele naţionale sau europene, din moment ce vine Parlamentul, printr-un instrument politic, şi decide să se creeze o categorie specială, a acelora care nu s-au încadrat, dar au acum posibilitatea să o facă?

Nu sunt împotriva investiţiilor făcute de comunităţile locale, dar pe principii de corectitudine faţă de toţi cei care aplică.

Restul prevederilor sunt prevederi necesare pentru aceste comunităţi locale şi aş încheia spunând un singur lucru. Poate facem totuşi un efort şi gândim acest program bazat pe transparenţă şi pe corectitudine în alocarea banilor.

Va veni o vreme când electoratul va trage linie şi se va uita la cei care vor cu adevărat să ţină liste peste liste, şi acum categoria de primării speciale care nu s-au încadrat în primul termen, deci altă listă, şi cei care încearcă să modernizeze România, creând un sistem transparent prin care proiectele să se încarce fără listele făcute în coaliţiile de guvernare.

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Vasile-Daniel Suciu coboară la tribună.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată doamnă,

Dragi colegi,

Cred că cel puţin unul dintre vorbitorii de aici este într-o mică mare eroare. Nu se creează niciun beneficiu special pentru nicio categorie de primari. Pur şi simplu, acel amendament de care făceaţi vorbire, stimată doamnă, pentru că îmi aparţine şi mie, şi multor colegi, face un lucru foarte simplu. Celor care nu au depus din motive tehnice actualizarea proiectelor - şi vă dau un singur exemplu: s-a dus un deal la vale, şi proiectul tehnic nu a fost finalizat până atunci când ordonanţa a introdus un termen - le dăm posibilitatea, 30 de zile, să depună actualizare, şi nu proiecte noi.

În rest, să dea Dumnezeu ca toate cele 16.000 de proiecte, câte au fost iniţial, să fie finalizate, pentru că nu sunt ale niciunui partid, ci ale cetăţenilor care trăiesc în acele comunităţi.

Aşadar, vă rog şi eu să votaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Aşa e când nu te pricepi la administraţie, dar îţi dai cu părerea despre administraţie.

Îmi pare foarte rău pentru distinsa noastră colegă, dar nu a înţeles absolut nimic din sensul acestui amendament.

Dacă ar fi înţeles un gram de administraţie publică - spun "dacă", că n-a înţeles, repet, absolut nimic -, ar fi înţeles că această reactualizare se face în baza unor indicatori, iar, fără această reactualizare, practic, toate contractele ar fi blocate.

Să înţeleg că doamna ori nu pricepe, ori este împotriva unor investiţii derulate la nivel local.

Sper să fie prima parte, adică sper să nu înţeleagă, pentru că altfel mi-e greu să cred că un om, care spune că este de dreapta, nu susţine investiţiile în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Simion.

Teoretic, vă pot da cuvântul doar pe procedură.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Practic, îmi daţi şi aşa!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă puneţi aşa problema, s-a putea să nu vă dau!

Pe procedură, pentru că suntem în procedură de urgenţă, şi a vorbit deja un coleg de-al dumneavoastră!

Pe procedură. Faceţi acest artificiu!

Domnul George-Nicolae Simion:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru că mi-aţi dat cuvântul pe procedură.

Avem foarte mulţi agenţi economici care nu mai pot să-şi onoreze contractele pe care şi le-au asumat, lucrări publice fără de care multe localităţi din ţară sunt blocate.

De aceea, această lege este utilă şi, în ciuda unor cârcotaşi de serviciu care probabil nu trăiesc în lumea reală, trebuie să susţinem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 6 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mulţumesc.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2020 privind modalitatea de emitere şi prelungirea valabilităţii voucherelor de vacanţă, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea COVID - 19; PL-x 156/2020.

De asemenea, suntem în procedură de urgenţă.

Guvernul, dacă doreşte să susţină?

Vă rog.

Cu rugămintea să vă şi prezentaţi.

Domnul Lucian-Ioan Rus (secretar de stat, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Mă numesc Lucian Rus, secretar de stat la Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

Voucherele de vacanţă reprezintă unul din principalele beneficii, extra-salariale de care beneficiază atât personalul din sectorul privat, cât şi cel din sectorul public, iar volumul tranzacţiilor cu vouchere de vacanţă este într-o continuă creştere în momentul de faţă.

În anul 2019 au fost emise vouchere de vacanţă atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, cu modificările şi completările ulterioare.

Ordonanţa de urgenţă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modalitatea de emitere pe suport electronic pentru anul 2020 a voucherelor de vacanţă, precum şi prelungirea valabilităţii acestor vouchere de vacanţă, a celor emise în perioada martie-decembrie 2019, precum şi în prezent, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea pandemiei de COVID-19.

Vă rugăm să aprobaţi prezentul proiect de lege în forma iniţială.

Vă mulţumim tare mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Vedeţi dacă aveţi cartela şi aţi apăsat butonul?

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

E un proiect benefic, este o facilitate foarte bună de care se bucură în fiecare an milioane de români şi e o bună modalitate de stimulare a economiei româneşti.

Ca atare, AUR va susţine proiectul de aprobare a ordonanţei de urgenţă.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Andrea Csép, vă rog, prezentaţi raportul.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2020 privind modalitatea de emitere şi prelungirea valabilităţii voucherelor de vacanţă, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru antreprenoriat şi turism au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2020 privind modalitatea de emitere şi prelungirea valabilităţii voucherelor de vacanţă, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2020 prin care se propune emiterea voucherelor de vacanţă, pentru anul 2020, doar pe suport electronic, pentru a nu pune în pericol sănătatea beneficiarilor voucherelor de vacanţă, având în vedere situaţia extraordinară cauzată de pandemia la nivel mondial a infecţiei cu COVID-19 şi riscurile asociate acesteia.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

La şedinţa Comisiei pentru antreprenoriat şi turism, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi pentru că mi-aţi atras atenţia, doamna deputat.

La dezbateri generale, Grupul PSD, domnul Bogdan Ivan Gruia.

Vă rog, domnule deputat.

Scurt, să ne putem încadra până la finalizarea programului nostru!

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie să fim corecţi şi să amintim că această măsură, care a adus 400 de milioane de euro pentru turismul românesc, a fost adoptată în timpul guvernării Partidului Social Democrat.

Prin această măsură se continuă acest proiect foarte important. Şi ce e foarte important pentru viitor, e faptul că tot noi, colegii din Partidul Social Democrat, avem un proiect de lege, care sperăm să ajungă să fie votat, prin care voucherele de vacanţă se extind inclusiv în mediul privat.

Aşa că, dacă vrem să dăm o gură de oxigen turismului românesc, dacă vrem să sprijinim economia şi producătorii locali, vă invit să susţinem acest proiect de lege pe care Partidul Social Democrat îl susţine cu toată tăria.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Neaşteptat de scurt, domnule deputat! Nu vă stă în caracter!

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Îl invit pe domnul Dan Barna, domnul vicepreşedinte, să vină să ocupe acest scaun. Urmează sesiunea de întrebări şi răspunsuri la interpelări.

Această şedinţă o declar închisă.

Vă doresc tuturor o după-masă plăcută!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Continuăm, deci, şedinţa cu sesiunea dedicată răspunsurilor orale la întrebări.

Doamna Intotero Natalia, de la PSD, mi-a comunicat că are comisie; prin urmare, Ministerul Afacerilor Externe este rugat să lase răspunsul în scris.

Urmează apoi răspunsul de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, de la AUR.

Este reprezentantul Casei Naţional de Asigurări? (Vociferări.) OK.

Mergem mai departe la Interne, Ministerul de Interne.

Vă rog.

Întrebarea privind "Motivul refuzului intrării la frontieră a etnicului român Milan Iovanovici".

Domnul secretar de stat Adrian Voican.

Vă rog, domnule.

Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 4.416A/2022, care are ca obiect motivul refuzului intrării în ţară a etnicului român Milan Iovanovici, raportat la competenţele specifice Ministerului Afacerilor Interne, vă comunicăm următoarele.

Legea nr. 299/2007 stabileşte drepturile persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, stabilind, totodată, şi îndatoririle autorităţilor competente din România în domeniul sprijinului acordat românilor de pretutindeni, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 reglementează, printre altele, condiţiile în care se poate efectua intrarea, şederea şi ieşirea străinilor pe/de pe teritoriul României.

Datele puse la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră relevă faptul că, la data de 21 martie 2022, persoana la care faceţi referire s-a prezentat în punctul de trecere a frontierei de stat Porţile de Fier I pentru efectuarea verificărilor specifice la intrarea în România, iar în urma consultării bazelor de date a rezultat faptul că pe numele persoanei în cauză este emisă o semnalare vizând interzicerea intrării pe teritoriul României.

Precizăm faptul că refuzul intrării în România a fost dispus în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002; precum şi faptul că persoana la care faceţi referire are posibilitatea de a solicita încetarea măsurii dispuse sau de a contesta în instanţă actul administrativ.

Cu deosebită consideraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Domnul Acatrinei Dorel este în sală?

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

Sau domnul Puşcaşu Lucian-Florin?

Domnul Mircia Chelaru (din sală):

E aici Acatrinei.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Atunci, o să rog din nou Ministerul Afacerilor Interne să răspundă pe subiectul "...problema funcţionării serviciului Permise Auto Suceava".

Domnul Adrian Voican:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 4.539A/2022, având ca obiect "Când veţi rezolva problema funcţionării serviciului Permise Auto Suceava?", precizăm următoarele.

Până la momentul luării măsurilor preventive faţă de unii dintre examinatorii din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Suceava de către instanţa de judecată competentă, serviciul desfăşura activităţi de examinare a candidaţilor în vederea obţinerii permisului de conducere, în medie cu 8 examinatori din totalul de 16 examinatori atestaţi, restul fiind angrenaţi în alte activităţi din cadrul serviciului sau nu au mai desfăşurat activităţi de examinare pe o perioadă mai mare de 2 ani.

Având în vedere situaţia existentă, atât la nivelul Serviciului de Permise Auto Suceava, cât şi la nivel naţional, D.R.P.C.I.V. va continua să asigure suportul necesar, potrivit competenţei, pentru a oferi cetăţenilor servicii de calitate, în limitele impuse de resursa umană disponibilă, atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial.

Cu deosebită consideraţie.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

O să vă rog să continuaţi, tot dumneavoastră, şi pentru răspunsul pentru domnul deputat Adrian Giurgiu, văd că e în sală - "Procesul de implementare a noilor cărţi de identitate".

Domnul Adrian Voican:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 4.557A din 2022, având ca obiect "Procesul de implementare a noilor cărţi de identitate", vă comunicăm următoarele.

În cadrul proiectului-pilot de emitere a cărţii electronice de identitate, din data de 8 septembrie 2021, până la data de 2 mai 2022, au fost tipărite 1.919 cărţi electronice de identitate, în baza cererilor depuse la Direcţia de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Cluj-Napoca, începând cu data de 2 august 2021.

În ceea ce priveşte dificultăţile pe care Ministerul Afacerilor Interne le-a întâmpinat la implementarea proiectului-pilot, precizăm faptul că implementarea proiectului cărţii electronice de identitate, demarat în cadrul proiectului-pilot, presupune testarea funcţionalităţilor noului act de identitate, înainte de punerea efectivă în funcţiune a sistemului de emitere şi de a stabili în ce măsură cartea electronică de identitate răspunde cerinţelor tehnice.

Referitor la timpul estimat pentru finalizarea proiectului-pilot, precizăm că încheierea acestei etape va determina extinderea emiterii cărţii electronice de identitate la nivel naţional, lucru ce va putea fi posibil ulterior verificării nivelului de satisfacere a cerinţelor cetăţenilor, astfel încât să se poată lua decizii de replicare şi dezvoltare a soluţiilor testate.

Astfel, pentru a asigura eliberarea unui document care să corespundă unor standarde înalte de securitate şi pentru a minimiza riscul de apariţie a unor disfuncţionalităţi este necesară derularea unor activităţi complexe în acest scop, context în care menţionăm că data de la care eliberarea acestor documente se va face, la nivel naţional, va fi anunţată public.

În ceea ce priveşte posibilitatea nerespectării termenului de finalizare a proiectului la nivel naţional, precizăm faptul că proiecţia avută în vedere la acest moment de către D.E.P.A.D.B.D. presupune respectarea termenului de emitere a cărţilor electronice de identitate stabilit de Legea nr. 162/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actelor de identitate ale cetăţenilor români.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

O să vă mai rog să lăsaţi în scris răspunsul pentru domnul Badea, privind operaţiunea de kompromat împotriva doamnei Emilia Şercan, pentru că nu este aici domnul deputat.

Şi o să vă rog să mai răspundeţi de la microfon pentru domnul Dămureanu Ringo, care e prezent în sală - "Manifestarea de forţe de tip stat poliţienesc agresor la Marşul şi Mitingul paşnic pentru Pace şi Libertate din Bucureşti, 27 februarie 2022".

Domnul Adrian Voican:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 3.987A/2022, având ca obiect "Manifestarea de forţe de tip stat poliţienesc agresor la Marşul şi Mitingul paşnic pentru Pace şi Libertate din Bucureşti, 27 februarie 2022", precizăm următoarele.

Efectivele angrenate în activităţile de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, în data de 27 februarie 2022, au fost repartizate pentru a desfăşura activităţi curente de patrulare pedestră sau auto pe itinerare stabilite în funcţie de evoluţia criminalităţii şi pentru a asigura respectarea normelor rutiere, respectiv fluidizarea circulaţiei, tronsonul Ploieşti-Bucureşti având de mulţi ani un trafic aglomerat.

Pe parcursul desfăşurării protestelor, în dinamică, în funcţie de mărimea numărului de participanţi la mitingul în cauză, efectivele de poliţişti au fost suplimentate şi au desfăşurat activităţi de menţinere a ordinii publice şi de asigurare a siguranţei rutiere, atât a participanţilor la adunarea publică, cât şi a persoanelor neparticipante.

Persoanele civile paşnice şi conducătorii autocarelor şi microbuzelor care au transportat participanţi la manifestaţia publică din data de 27 februarie 2022 nu au fost sancţionaţi contravenţional.

Pentru situaţiile în care au fost constatate încălcări ale prevederilor legale, cu ocazia protestului din data de 27 februarie 2022, efectivele de jandarmi au aplicat 31 de sancţiuni contravenţionale.

De asemenea, menţionăm faptul că nu au fost implicate structuri de acţiuni speciale care să aparţină Poliţiei Române ori Jandarmeriei Române.

În exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul Ministerului Afacerilor Interne poate avea asupra sa mijloacele din dotare, necesare executării misiunilor, conform legii.

Cu deosebită consideraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Am încheiat cu Ministerul de Interne.

Revenim la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Domnule preşedinte,

Aş dori să intervin.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Nu sunt absolut deloc mulţumit de răspunsul pe care l-aţi dat, pentru că acolo sunt întrebări punctuale şi nu aţi răspuns absolut deloc în ceea ce priveşte cifrele care vi s-au cerut.

Este dreptul nostru, ca parlamentari, reprezentanţi aleşi ai poporului, ai celor care plătesc impozite şi taxe, să ştim exact ce forţe, numeric, cantitativ, câte ore a mers elicopterul să survoleze participanţii.

Vă rog să reformulaţi, pentru că nu este cazul să scriem noi o nouă cerere, aveţi acolo toate întrebările la care solicităm răspuns.

Deci nu sunt mulţumit de răspuns şi solicit reformularea răspunsului.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Doamna vicepreşedinte Adela Cojan, răspuns pentru domnul Dămureanu Ringo, de la AUR - "Procedura de decontare a unei facturi aferente serviciilor medicale, în urma unei internări a unui pacient român cu COVID la un spital din Germania".

Vă rog, doamnă.

Doamna Adela Cojan (vicepreşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate):

Bună ziua!

Asiguratul a fost internat în luna martie, într-un spital din Germania; nu a prezentat Cardul European de Asigurări de Sănătate. În această situaţie, trebuia ca asiguratul sau un membru al familiei sau o persoană împuternicită în acest sens să depună la Casa de Asigurări de Sănătate o cerere, în formatul prevăzut în Ordinul preşedintelui Casei Naţionale, pentru a se elibera formularul E126. După efectuarea înregistrării cererii, Casa de Asigurări de Sănătate procedează la analiza acesteia, verificând statutul de asigurat al persoanei şi analizând documentele de plată, din punctul de vedere al clarităţii conţinutului.

În situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile enumerate anterior, Casa de Sănătate demarează procedura privind utilizarea formularului E126, în vederea rambursării. După primirea răspunsului, la formularul E126, din partea Casei de Asigurări de Sănătate din Germania, Casa de Asigurări din România întocmeşte nota de calcul pentru rambursarea contravalorii serviciilor medicale de care a beneficiat asiguratul nostru, apoi Casa Judeţeană solicită Casei Naţionale prevedere bugetară pentru rambursarea acestor servicii.

În situaţia în care Casa de Asigurări de Sănătate constată neîndeplinirea condiţiilor pe care vi le-am enumerat mai sus, cererea de rambursare a contravalorii asistenţei medicale nu este aprobată.

În cazul de faţă, mergând către instituţia competentă din ţara noastră, am aflat că pacientul respectiv s-a întors din Germania după ce a fost internat în situaţie de urgenţă; în luna mai i-a fost eliberat un certificat provizoriu de asigurări de sănătate. Am scris către Casa de Asigurări de Sănătate din Germania şi am solicitat spitalului respectiv, unde a fost internat pacientul, să anuleze factura de plată emisă pentru pacient şi să o trimită către Casa de Asigurări a landului din Germania unde se află spitalul în care a fost internat pacientul. Încă nu s-a primit răspunsul.

Urmând aceste proceduri, contravaloarea serviciilor medicale de care a beneficiat pacientul poate fi rambursată de România.

Au fost transmise aceste informaţii către petent.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Doamna Adela Cojan:

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe.

Ministerul Finanţelor.

Dacă sunt în sală domnii deputaţi Acatrinei sau Puşcaşu? Nu sunt?

Atunci, o să vă rog să lăsaţi răspunsurile în scris.

Şi mergem la Ministerul Dezvoltării.

Din nou, domnii Acatrinei sau Puşcaşu, de la AUR? Înţeleg că nu sunt în sală, da?

Mergem mai departe.

O să-i rog pe domnii secretari de stat să lase răspunsurile în scris.

Ministerul Dezvoltării, domnul deputat Şlincu Dan-Constantin, de la PSD? Este în sală, e prezent.

Atunci, o să-l rog pe domnul Claudiu-Vasile Răcuci, secretar de stat, să răspundă la întrebarea...

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

Mulţumesc.

Domnule deputat,

Referitor la solicitarea privind comunicarea listei detaliate a proiectelor declarate eligibile pentru fiecare unitate din Botoşani şi judeţul Botoşani, vreau să vă spun că aceste liste sunt în faza de evaluare şi vor fi disponibile pe site-ul ministerului în momentul când vor fi finalizate. Atât ceea ce înseamnă infrastructură canalizare-apă, cât şi ceea ce înseamnă reţelele de gaze.

Referitor la normele metodologice pentru aplicarea Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" şi standardele de cost - au fost stabilite prin ordine ale ministrului dezvoltării.

În ceea ce priveşte asigurarea surselor de finanţare pentru Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", vă facem precizarea că s-a modificat această sumă, de la 50 de miliarde de lei, la 65 de miliarde de lei, fiind împărţită astfel:

• 22.500.000 mii lei pentru categoriile de investiţii prevăzute la art. 4;
• 30.000.000 mii lei pentru categoriile de investiţii prevăzute la art. 4 alin. (1); aici intră infrastructură, trotuar, asfalt, podeţe, poduri;
• Şi 13.000.000 mii lei pentru reţelele de gaze.

Vă mulţumesc.

Aveţi detaliat aici tot acest răspuns.

Vă rog să-l luaţi.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Domnul Petreţchi de la minorităţi? Este în sală. Atunci, o să vă rog, domnule Răcuci, să răspundeţi la "Stadiul proiectelor depuse de UAT Moldova-Suliţa, judeţul Suceava".

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

UAT Comuna Moldova-Suliţa din judeţul Suceava a depus, conform prevederilor legale, cererea de includere la finanţare, prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", a obiectivelor de investiţii "Modernizare infrastructură rutieră în comuna Moldova-Suliţa" şi "Modernizare drum comunal pârâul Suliţei din satul Moldova-Suliţa, comuna Moldova-Suliţa".

Cele două cereri de finanţare depuse de UAT Comuna Moldova-Suliţa pentru obiectivele de investiţii menţionate mai sus sunt în analiză, în vederea includerii în program în cadrul judeţului Suceava. Precizăm că această analiză nu a fost încă finalizată.

După finalizarea acestor proiecte, practic, toate listele eligibile vor fi puse la dispoziţia UAT-urilor şi a celorlalţi cetăţeni pe site-ul ministerului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Mergem mai departe la Ministerul Educaţiei.

Îl invit pe domnul subsecretar de stat Cătălin Mihai Micu. Un răspuns pentru domnul deputat Petreţchi Nicolae - "Perspectivele educaţionale ale elevilor ucraineni refugiaţi".

Vă rog.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 4.599A din 2022, având ca obiect "Perspectivele educaţionale ale elevilor ucraineni refugiaţi", vă comunicăm următoarele.

Prevederile Anexei nr. 2 la Ordonanţa nr. 3.363 din 2022 stabilesc moduri de înscriere ca audienţi la cursurile unităţilor de învăţământ a minorilor aflaţi în situaţii deosebite, care provin din zona de conflict armat din Ucraina şi intraţi pe teritoriul României.

Referitor la problematica admiterii, precizăm că la Ministerul Educaţiei se află în proces de elaborare un demers legislativ de urgenţă pentru clarificarea tuturor aspectelor metodologice privitoare la parcursul şcolar al tuturor elevilor şi studenţilor proveniţi din zona de conflict armat din Ucraina, intraţi pe teritoriul României, prin urmare, şi a celor care ar putea urma cursurile unui liceu de muzică sau ale altui liceu cu profil artistic.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc şi eu.

Răspunsurile de la Ministerul Sănătăţii se vor depune în formula scrisă.

Mergem mai departe la Ministerul Energiei.

Sunt mai multe întrebări ale domnului deputat Lazăr Ion. El este în sală.

Avem reprezentant de la Energie.

Vă rog.

Sunt 3 întrebări, pentru domnul deputat Lazăr - "Stadiul de implementare a proiectului BRUA", "Termenele asumate de Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. pentru investiţiile prevăzute în cadrul Strategiei SNGN ROMGAZ S.A. 2021-2030" şi "Stadiul lucrărilor la obiectivele de investiţii aparţinând Societăţii «Hidroelectrica» - S.A.".

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Constantin Ştefan (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domn deputat,

Referitor la "Stadiul de implementare a proiectului BRUA".

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. funcţionează sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului, astfel încât vă adresăm rugămintea de a transmite întrebarea dumneavoastră instituţiei respective.

Referitor la cel de-al doilea set de întrebări - "Stadiul lucrărilor la obiectivele de investiţii aparţinând Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale «Hidroelectrica» - S.A.

Prima întrebare - "Care este stadiul de execuţie a hidrocentralelor amplasate în localităţile Dumitra - Hunedoara şi Bumbeşti Jiu - Gorj?

Stadiul fizic actual de realizare a obiectivului de investiţii "Amenajări hidroenergetice ale râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbeşti Jiu" este de 88,9%, respectiv treapta Dumitra - 98,5%, treapta Bumbeşti - 80%.

Am să vă dau răspunsurile pe scurt, domnule deputat, dacă sunteţi de acord?

"2. Care este stadiul de execuție a hidrocentralei ce este amplasată în localitatea Răstoliţa - Mureş?"

Lucrările pentru realizarea Amenajării Hidroenergetice Răstoliţa, Etapa I, sunt realizate în proporţie de 90%.

"3. Care sunt cauzele pentru care aceste obiective de investiții nu a fost date în folosinţă?"

Principalele cauze pentru care aceste obiective de investiții nu au fost date în folosinţă sunt:

- Lipsa avizului Gărzii Forestiere Braşov, din subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor; şi

- Lipsa Hotărârii de Guvern de aprobare a scoaterii definitive din fondul forestier naţional.

Ştiţi că între timp a fost dată această lege, dar ea este atacată acum la Curtea Constituţională.

"4. Când se estimează darea în exploatare a acestor obiective de investiții?"

Acum, toate proiectele de investiţii care vizează acest... să spunem, proiect de scoatere din ariile protejate ar putea fi finalizate la finalul anului 2024, dacă acestea s-ar mişca repede.

"5. Care este stadiul de execuție a obiectivul de investiții «Amenajarea hidroenergetică a râului Strei pe sector Subcetate - Simeria?"

Centrala Hidroenergetică Subcetate este în proporţie de 98,3% executată; CHE Plopi - executat 100%; CHE Bretea - executat 100%; CHE Strei - executat 0%; CHE Călan - 0%, CHE Băcia - 3,7%; CHE Simeria - executat 1%.

"6. Care sunt cauzele pentru care aceste hidrocentrale amplasate în localităţile Subcetate, Plopi, Bretea, Strei, Călan, Băcia şi Simeria nu au fost date în folosinţă?"

Toate aceste microhidrocentrale sunt propuse a fi supuse abandonului, acest lucru fiind motivat de faptul că nu sunt eficiente, conform analizelor economico-financiare efectuate de proiectanţi şi de companie. Mă refer la cele 4 care sunt sub procentul de 4% executate.

"7. Când se estimează darea în exploatare a acestor obiective de investiții?"

Dat fiind faptul că aceste investiţii se află... sau sunt propuse a fi supuse abandonului, acestea prevăd sistarea lucrărilor în rest de executat pe sectorul Strei - Simeria.

"8. Care este stadiul de execuție al centralei hidroelectrice Galu din cadrul Obiectivului de investiții «Amenajare hidroenergetică a râului Bistriţa, sector Borca - Poiana Teiului?"

În anul 2019, Hidroelectrica a elaborat studiul de fezabilitate pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici, în condiţiile abandonării lucrărilor efectuate la treapta Galu şi finalizării treptei Poiana Teiului, documentaţie transmisă ministerului, în vederea iniţierii proiectului de hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici în varianta optimizată, respectiv în condiţiile abandonării lucrărilor efectuate la treapta Galu.

"9. Care sunt cauzele pentru care lucrările la acest obiectiv de investiții au fost sistate?"

În urma analizei tehnico-economice efectuate în cadrul Hidroelectrica se constată că scenariile luate în calcul, care prevăd realizarea treptei Galu şi finalizarea treptei Poiana Teiului, conform proiectului iniţial, sunt nerentabile din punct de vedere economic, fiind recomandată sistarea lucrărilor rest de executat pe treapta Pârâul Pantei Galu şi închiderea investiţiei după treapta de cădere deja realizată.

"10. Când se estimează darea în exploatare a acestui obiectiv de investiții?"

Obiectivul Centralei Hidroenergetice Poiana Teiului a fost dat în exploatare în anul 2004. Pentru treapta Poiana Teiului mai sunt de realizat lucrări de regularizare a albiei râului Bistriţa aval de Barajul Topoliceni şi redarea în circuitul agricol a terenului ocupat temporar de organizarea de şantier, socială şi tehnologică.

"11. Care este stadiul de execuție la centralele hidroelectrice amplasate în localităţile Câineni - Vâlcea şi Lotrioara - Sibiu?"

Treapta Centrala Hidroenergetică Câineni este executată în proporţie de 20%.

Treapta Centrala Hidroenergetică Racoviţa - executată în proporţie de 95%.

"12. Care sunt cauzele pentru care lucrările la aceste obiective de investiții au fost sistate?"

Cauza pentru care aceste investiţii nu s-au realizat este de natură economică, obiectivele dovedindu-se a fi ineficiente.

"13. Când se estimează darea în exploatare a acestor obiective de investiții?"

Având în vedere lucrările executate la treapta CHE Lotrioara şi la treapta Câineni, Hidroelectrica are în curs elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru realizarea în variantă optimizată a treptelor Lotrioara şi Câineni.

La întrebările 14 şi 15 - "Care este stadiul de execuție al centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarniţa - Lăpuşteşti?", "Când se estimează darea în exploatare a acestui obiectiv de investiții...?"

Potrivit scenariilor care au stat la baza elaborării documentului programatic privind Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj devin oportune în mixul de capacităţi din Sistemul Energetic Naţional după anul 2030.

Scenariile estimează capacităţi cu acumulare prin pompaj de aproximativ 1.000 MW în anul 2050, cu variaţii între 850 MW şi 1.100 MW.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc şi eu.

Înţeleg că domnii Acatrinei şi Puşcaşu nu sunt în sală. Deci răspunsul privind solicitarea redeschiderii Minei Crucea vă rog să-l lăsaţi în scris.

Iar pentru celelalte întrebări, ale domnului Şlincu şi ale domnului Tuhuţ, înţeleg că aţi solicitat amânare.

Prin urmare, încheiem cu Ministerul Energiei.

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, domnul secretar de stat Bogdan-Radu Balanişcu, dacă este prezent? Da? OK.

O să vă rog să răspundeţi domnului Dămureanu Ringo, care este în sală - "Cât este de poluat aerul din municipiul Craiova?".

Sunt mai multe, de fapt - "Parcurile fotovoltaice în judeţul Dolj"...

Acestea sunt cele două pentru domnul Dămureanu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Domnule deputat,

Cu permisiunea dumneavoastră, n-aş da curs la toată documentaţia, ci, mai degrabă, să vă spun, să spicuiesc din răspunsul formulat şi să precizez faptul că principalele surse de emisii ale indicatorilor monitorizaţi au fost traficul rutier intens în aproape toate zonele orăşeneşti - sistemul de monitorizare a aerului este un sistem standardizat, îl putem urmări şi pe site-ul pus la dispoziţie la nivel european. Fiecare dintre aceşti senzori sunt montaţi în diferite zone, astfel încât să se poată să se ridice valorile în funcţie de specific - zonă industrială, zonă rezidenţială şi aşa mai departe.

Spuneam că sursele principale - traficul intens, încălzirea rezidenţială, arderi în industria de producere energie electrică şi termică, şantierele cu materiale... şantierele de pe raza municipiului; surse locale necontrolate, cum ar fi: arderea diferitelor materiale sau deşeuri; suspensia pulberilor, în condiţii de salubrizare ineficientă; antrenări de pulberi provenite de pe haldele de cenuşă şi terenuri descoperite din oraş, din apropierea oraşului.

Datele pot fi monitorizate în timp real.

Aveţi la dispoziţie şi grafice cu valorile înregistrate.

O altă precizare ar fi că ozonul, poluant secundar a cărui formare în atmosferă depinde foarte mult de condiţiile climatice, respectiv de radiaţia solară, temperaturile ridicate din sezonul de primăvară-toamnă şi de existenţa, în principal, a precursorilor de natură organică şi a oxizilor de azot, a fost monitorizat şi a înregistrat la staţia Breasta de pe DJ5, numerotată DJ5, şi a avut un număr de depăşiri ale valorilor-ţintă pentru sănătatea umană mai mare decât numărul-limită de depăşiri admise.

Toate informaţiile vi le pun la dispoziţie, ca să eficientizăm... timpul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe la răspunsul pentru domnul deputat Dan Şlincu, de la PSD - "Cum veţi gestiona managementul deşeurilor, astfel încât să atingeţi ţintele de reciclare asumate de ţara noastră la nivelul Uniunii Europene".

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu:

Bună ziua, domnule deputat!

La fel, cu permisiunea dumneavoastră, că materialul este un pic mai amplu, aş spicui şi aş preciza faptul că principalele obiective ale PNG-ului sunt:

• Caracterizarea situaţiei actuale în domeniu, adică cantităţi de deşeuri generate şi gestionate, instalaţii existente; precum şi
• Identificarea problemelor care cauzează un management ineficient al deşeurilor;
• Stabilirea obiectivelor şi ţintelor pe baza prevederilor legale, a obiectivelor strategice stabilite prin Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor; precum şi
• Identificarea necesităţilor investiţionale.

Din punctul acesta de vedere, vreau să vă informez că la nivelul ministerului puteţi... sunt făcute publice informaţii cu privire la cantităţile de ambalaje introduse pe piaţa naţională şi obiectivele îndeplinite pentru perioada 2008-2019, şi acestea sunt disponibile pe un link de site.

Până în 2025, România trebuie să ajungă la 55% rată de reciclare, o ţintă greu de atins - şi o recunoaştem - pentru ţara noastră, care încă se luptă cu închiderea gropilor de gunoi ilegale şi cu importurile ilegale de deşeuri. Aceasta presupune o provocare pentru România, adică reducerea până la 10% a cantităţii de deşeuri municipale depozitate până în 2035.

În prezent, românii depozitează aproximativ 70% din gunoiul pe care îl produc, în timp ce media europeană este de doar 24%, deci avem mult de recuperat din această perspectivă.

De asemenea, în sensul întrebării dumneavoastră, ministerul desfăşoară mai multe programe şi acţiuni, unul dintre acestea este "Curăţăm România", care tocmai a fost prelungit până la finalul lunii mai, program prin care încercăm să încurajăm UAT-urile pentru partea de ecologizare.

Precizăm faptul că tot ceea ce înseamnă parte de deşeuri pe raza U.A.T.-urilor este în responsabilitatea acestora.

Dacă mai sunt alte informaţii, vă pot sta la dispoziţie, detaliem, ca să eficientizăm timpul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Întrucât domnul deputat Adrian Giurgiu nu mai este în sală, o să vă rog să lăsaţi răspunsul scris în ceea ce priveşte întrebarea Domniei Sale privind exploatarea forestieră şi...

De asemenea, domnul Daniel Ghiţă văd că nu se află în sală, o să vă rog, în scris, şi pentru dânsul, să lăsaţi răspunsul.

Domnul deputat Botez Mihai? Nu este nici el prezent.

Nici domnul Giurgiu Adrian.

În acest moment se încheie sesiunea de răspunsuri orale la întrebări.

Mergem mai departe. Partea de interpelări.

O să-l invit la microfon pe domnul Romeo-Daniel Lungu, din partea PSD, pentru a-şi susţine interpelarea.

Vă rog, domnule deputat.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Sebastian-Ioan Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării.

Domnule ministru,

În data de 6 mai 2022 a fost anunţat parteneriatul dintre compania Auchan şi Compania Naţională Poşta Română, parteneriat prin care se vor vinde diverse produse în incinta oficiilor poştale din ţară.

Conform declaraţiilor directorului general al Companiei Naţionale Poşta Română, clienţii vor putea accesa serviciile clasice ale oficiilor poştale, dar şi "o ofertă bogată de produse alimentare şi nealimentare din portofoliul partenerului nostru, ceea ce va avea un efect pozitiv pentru consumatorii care îşi doresc să poată rezolva lucrurile repede şi uşor".

Având în vedere acestea, vă întreb:

1. Cine va efectua efectiv serviciul de vânzare a produselor din oferta partenerului Auchan?;

2. Cum vor fi afectaţi timpii de accesare a serviciilor clasice oferite de Poşta Română, în contextul introducerii la vânzare a produselor alimentare şi nealimentare din parteneriat, şi cum se vor putea "rezolva lucrurile repede şi uşor" în privinţa acestor servicii clasice?;

3. Cum contribuie acest parteneriat la creşterea standardelor de calitate a condiţiilor de lucru pentru salariaţii din oficiile poştale şi eficientizarea activităţii operaţionale, obiective asumate public de directorul general al Poştei Române?

Solicit răspuns oral şi în scris.

Deputat Romeo-Daniel Lungu, Circumscripţia nr. 10 Buzău.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe la domnul Dan Şlincu.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului energiei, domnului Virgil-Daniel Popescu.

Stimate domnule ministru,

Aşa cum bine ştiţi, în România, exploatarea de petrol şi gaze are o istorie de peste 120 de ani şi o mare parte dintre sondele şi infrastructura de gaze utilizate în prezent sunt în funcţiune de 30-60 de ani. La nivel naţional, există doi producători mari - Romgaz - doar gaze - şi Petrom - petrol şi gaze -, care acoperă peste 90% din producţie, alături de alte companii mai mici.

Având în vedere că România este al doilea mare producător de gaze din Uniunea Europeană, dar cu o producţie în scădere, infrastructură îmbătrânită şi capacitate administrativă şi instituţională insuficientă pentru a susţine o politică ambiţioasă la nivel european, ce soluţii aţi adoptat pentru a reface funcţionalitatea reţelei de gaze la nivel naţional?

De asemenea, în ceea ce priveşte depozitele de înmagazinare şi reţelele de transport şi distribuţie, care au fost construite în urmă cu peste 60 de ani, aveţi vreun plan de înlocuire sau modernizare a acestor instalaţii?

Solicit răspuns în termen legal.

Cu stimă, Dan-Constantin Şlincu, deputat din Botoşani.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O să trec acum prin lista celorlalţi colegi înscrişi la interpelări, pentru a vedea dacă mai este cineva în sală.

Domnul Vasilică Toma, PSD.

Daniel-Sorin Gheba, USR.

Nicolae-Miroslav Petreţchi, minorităţi.

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei.

Obiectul interpelării - "Nesoluţionarea problemei racordării la reţeaua electrică a locuitorilor din comuna Rona de Sus, judeţul Maramureş".

Stimate domnule ministru,

În ultimii 30 de ani, România a făcut progrese remarcabile în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităţilor, iar eforturile depuse de clasa politică, dar şi de către cetăţeni revitalizează ţara noastră, aliniind-o la standarde occidentale, România devenind un stat respectat şi acceptat în rândul ţărilor civilizate.

Cu toate acestea, încă există situaţii izolate care, deşi uşor soluţionabile, sunt tergiversate din lipsa de interes sau pricepere a unor funcţionari, fapt care mă face să revin la Domnia Voastră, prin a vă semnala acelaşi simptom intolerabil din cadrul Ministerului Energiei, care se transmite de la un mandat ministerial la altul.

Un caz concret, pe care l-am prezentat reprezentanţilor Ministerului Energiei, este cel al comunei Rona de Sus, judeţul Maramureş, comună cu populaţie majoritar ucraineană, unde pe strada Calea Ferată, situată la doar câteva zeci de metri de DN18, zeci de case nu sunt conectate la reţeaua electrică, cu toate că cetăţenii beneficiază de toate avizele necesare.

În anul 2021, după zeci de corespondenţe ale locuitorilor comunei cu reprezentanţii Ministerului Energiei, de la tribuna Camerei Deputaţilor, în cadrul întrebării nr. 1.002 A vă prezentam, din nou, în detaliu, situaţia atipică în care se regăsesc locuitorii comunei Rona de Sus, în speranţa că, după 14 ani, prea bine cunoscuta situaţie îşi va găsi rezolvarea.

Spre surprinderea mea, răspunsul primit a constat în copierea unui articol din Legea nr. 123 din 10 iulie 2012, pasând responsabilitatea către A.N.R.E., toate acestea în condiţiile în care, din toată corespondenţa purtată până în prezent, nu era invocat acest aspect.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule ministru, vă rog să îmi comunicaţi, oral şi în scris, punctul de vedere al Ministerului Energiei cu privire la această speţă, precum şi măsurile concrete care vor fi întreprinse pentru cele prezentate mai sus.

Totodată, stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi dacă, până în prezent, au fost stabilite motivele pentru care, de 14 ani, având toate avizele necesare, locuitorii de pe strada Calea Ferată nu se pot racorda la reţeaua electrică.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe în listă.

Mara Calista, PNL.

Oana-Gianina Bulai, PSD.

Daniel-Florin Ghiţă, PSD.

Simion George-Nicolae, Dorel-Gheorghe Acatrinei, Florin Puşcaşu, AUR.

Francisc Tobă, neafiliat.

Constantin Şovăială, neafiliat.

Oana-Consuela Florea, PSD.

Diana Stoica, USR.

Cristian Ichim, USR.

Bogdan-Iulian Huţucă, PNL.

Adrian Wiener, USR.

Boris Volosatîi, AUR.

Dumitru-Viorel Focşa, AUR.

Şi Alexandra Huţu, PSD.

Vă mulţumesc.

În acest moment declar închisă şedinţa de răspunsuri la întrebări şi interpelări.

Mulţumesc.

O zi bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.38.