Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 170.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi, 14 iunie, şi miercuri, 15 iunie 2022; programul de lucru pentru perioada 13-18 iunie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 7-14 iunie 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările şedinţei cu răspunsurile orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Avem o intervenţie pe procedură.

Vă rog.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Prin prezenta, vă aducem la cunoştinţă că în urma şedinţei de grup din data de 9 iunie 2022, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, domnului deputat Andi-Gabriel Grosaru i-a fost retrasă calitatea de membru al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Roman Nicolae.

Vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art. 13 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi a Hotărârii Curţii Constituţionale, vă aduc la cunoştinţă că, începând de azi, îmi voi desfăşura activitatea ca deputat neafiliat în cadrul Grupului deputaţilor independenţi de dreapta.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Liderul Grupului PNL, domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

O rectificare la ceea ce a anunţat colegul nostru.

Rămâne în continuare colegul nostru deputat neafiliat. Punct!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Aelenei Dănuţ.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Bună ziua!

Acelaşi lucru îl anunţ şi eu, pentru a nu repeta cele spuse de domnul...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Da, da!

Domnul Dănuţ Aelenei:

Cineva va hotărî, nu dumneavoastră!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Rusu Daniel.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În baza art. 154 alin. (1) şi al art. 13 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă anunţ că de azi înainte îmi voi exercita mandatul în cadrul Grupului independenţilor de dreapta.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Aceeaşi menţiune, domnule preşedinte.

Domnul Rusu va rămâne deputat neafiliat.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că cel care a făcut anunţul de la acest microfon nu cunoaşte Regulamentul şi, asta este, îmi pare rău pentru dumnealui.

Ceea ce s-a anunţat nu este aşa, pentru că în primul rând, în conformitate cu art. 13 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, atât timp cât s-a participat la alegeri din partea unei organizaţii etnice, grupul parlamentar este compus din acele organizaţii care au participat la alegeri, inclusiv persoanele care reprezintă aceste organizaţii.

Drept urmare, ceea ce s-a anunţat nu este adevărat.

Vă mulţumesc.

Nu este legal! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Budăi, vă rog.

Domnule Budăi?

Mai interveniţi sau...?

Domnul Marius-Constantin Budăi (din sală):

Nu, mulţumesc!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

OK!

Întreb liderii dacă în legătură cu ordinea de zi au intervenţii? Nu.

Intrăm în ordinea de zi, atunci.

Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală):

Vezi că are Victoria Alexandru!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Violeta Alexandru.

Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Ce mize mici au unii, răutăcioşi aşa din fire, trăiesc pentru răutăţi, ceea ce fiecare dintre dumneavoastră ştiţi că nu e bine să se întâmple în viaţă!

Le mulţumesc celor trei deputaţi care s-au afiliat Grupului independenţilor de dreapta, un grup care s-a creat la începutul acestei sesiuni parlamentare, conform Regulamentului, prin anunţul pe care l-am făcut în termenul regulamentar, respectiv cu respectarea celor două decizii ale Curţii Constituţionale, pe care le cunoaşteţi cei care aveţi experienţă în mandatul de parlamentar.

Le mulţumesc şi la treabă, domnilor!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Andronache, mai interveniţi o dată, vă rog!

Domnul Gabriel Andronache:

Răutăcioşi sunt cei care pleacă dintr-un grup parlamentar şi apoi visează că şi-au înfiinţat alt grup parlamentar. E foarte simplu!

Este evident că deciziile Curţii Constituţionale spun cu totul şi cu totul altceva. Grupurile parlamentare sunt cele care s-au constituit ca urmare a alegerilor.

În rest, faptul că la un moment dat s-a făcut o greşeală - nu ştiu cum poate fi denumită înfiinţarea unui aşa-zis grup parlamentar în legislatura trecută, în orice caz în mod neconstituţional - nu cred că are relevanţă asupra a ceea ce se întâmplă acum şi situaţiei actuale din Parlamentul României, deoarece, în mod evident, toţi liderii de grup au aceeaşi opinie pe care v-o exprim eu astăzi aici, liderii de grup care există ca urmare a dispoziţiilor regulamentare, nu alţii care cred că sunt lideri de grup.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule deputat, ultima intervenţie.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tocmai când am luat cuvântul, domnul Firczak s-a aşezat în locul meu şi mi-a scos cartela din aparat şi refuză să mi-o mai dea. Este o situaţie neplăcută. Nicio problemă, mergem înainte! Dacă aşa s-a întâmplat, n-am ce să-i fac!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Am intrat în ordinea de zi.

Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de secretar al Camerei Deputaţilor; PHCD 49/2022.

Vă aduc la cunoştinţă că la Biroul permanent a fost înregistrată informarea liderului Grupului parlamentar al USR cu privire la încetarea de drept a calităţii de secretar al Camerei Deputaţilor şi membru al Biroului permanent a domnului deputat Lupu Andrei-Răzvan, ca urmare a retragerii sprijinului politic al Grupului parlamentar al USR care l-a propus a fi ales în această funcţie.

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (3) din Statutul deputaţilor şi al senatorilor, retragerea sprijinului politic al Grupului parlamentar care a propus alegerea atrage încetarea de drept a calităţii de secretar al Camerei şi membru al Biroului permanent.

Totodată, reamintesc şi dispoziţiile art. 21 alin. (4) din Regulament, în temeiul cărora, într-un astfel de caz, preşedintele de şedinţă ia act de situaţia de încetare de drept a calităţii de secretar al Camerei şi membru al Biroului permanent şi supune votului plenului Camerei adoptarea hotărârii de vacantare a funcţiei.

În consecinţă, luăm act de încetarea de drept a calităţii de secretar al Camerei şi membru al Biroului permanent a domnului Lupu Andrei-Răzvan.

Urmează să dezbatem Proiectul de Hotărâre de vacantare a acestei funcţii.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Proiectul de Hotărâre privind alegerea unui secretar al Camerei Deputaţilor; PHCD 50/2022.

Grupul parlamentar al USR, căruia îi revine acest loc de secretar, conform art. 29 alin. (2) din Regulament, a propus să fie ales în funcţia respectivă domnul deputat Blaga Daniel-Codruţ.

În acest scop, a fost întocmit proiectul de hotărâre înscris pe ordinea de zi şi distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic? Nu. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul rămâne la votul final.

1. Proiectul de Lege pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003; PL-x 282/2022; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna senator Pauliuc.

Vă rog.

Doamna Nicoleta Pauliuc (senator):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc sincer pentru emoţia care mă încearcă astăzi, venind în faţa dumneavoastră, şi mi-aş dori ca speech-ul, cuvintele pe care le spun astăzi să poată să vă transmită emoţia care mă încarcă.

Pentru fiecare dintre noi, în momentul în care spui 100.000, sunt cifre care produc fiori.

Astăzi, în România, la fiecare cinci minute un român este diagnosticat cu cancer.

Astăzi, în România, 150 de oameni pierd lupta cu cancerul.

În fiecare an un oraş, şi aş da exemplu, de mărimea Făgăraşului, dispare de pe harta României.

Dar astăzi nu vorbim despre cei care-şi duc războiul lor. Astăzi vorbim despre învingători, despre cei care au reuşit să treacă linia de sosire, vorbim despre supravieţuitori, vorbim despre problemele pe care le au aceştia după ce medicina le spune că sunt vindecaţi, că sunt oameni care-şi pot duce mai departe o viaţă normală.

Proiectul meu de lege intitulat sugestiv "Dreptul la uitare" le dă posibilitatea foştilor diagnosticaţi cu cancer ca după o perioadă de şapte ani de zile să-şi poată duce o viaţă normală, aşa cum o duce şi cel care n-a cunoscut niciodată în viaţa lui această tristă experienţă.

Deci, după şapte ani de zile, un fost pacient oncologic, în momentul în care vrea să-şi facă o asigurare de sănătate, stimaţi colegi, asiguratorul nu mai are voie, nu mai are dreptul să-l întrebe dacă vreodată, în istoricul lui medical, a existat diagnosticul de cancer.

În acelaşi timp, un tânăr care a fost diagnosticat cu cancer până în vârsta de 18 ani, urmează acelaşi lucru. Nu mai are voie, după o perioadă de cinci ani, ca asiguratorul să-l întrebe dacă a fost diagnosticat cu cancer.

Stimaţi colegi,

Pe cale de consecinţă, le dăm posibilitatea românilor ca după o perioadă de timp - 7 ani şi 5 ani - să-şi poată duce o viaţă normală, să-şi poată face un credit imobiliar.

Un tânăr care a fost diagnosticat cu cancer la vârsta de 2 ani, la vârsta de 18 ani să-şi poată lua un credit pentru a-şi continua studiile sau pentru a-şi achiziţiona un bun în aceleaşi condiţii ca cineva care nu a avut acest diagnostic.

Vă mulţumesc mult, în numele pacienţilor oncologici şi ai supravieţuitorilor de cancer, că le sunteţi parteneri şi că împreună dăm un semnal puternic acestora, că există viaţă şi după diagnosticul de cancer.

Şi vă mulţumesc - aş spune eu anticipat - pentru că, pentru prima dată în 30 de ani, Parlamentul a înţeles cât de important este să se aplece asupra acelora care sunt diagnosticaţi cu cancer, iar iniţiativa legislativă care-şi va urma parcursul - mă refer aici la Planul Naţional de Luptă împotriva Cancerului - sper eu că îşi va atinge scopul.

Încă o dată, vă mulţumesc foarte mult, pentru că în comisie colegii parlamentari au dat un vot în unanimitate. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Senat.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Suciu Daniel.

Vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă,

Vorbeaţi de 30 de ani de parlamentarism în care rare, foarte rare, din păcate, au fost momentele în care de la dreapta la stânga, de la stânga la dreapta, cum vreţi, am putea să avem cauze comune.

Îmi este foarte greu să înţeleg şi să cred că există legi, există legislaţie care pedepseşte oamenii de două ori - o dată îi pedepseşte destinul cu o boală cruntă şi a doua oară noi, societatea, suntem incapabili să le dăm o a doua şansă, în condiţiile în care ei, toată viaţa, au luptat pentru această a doua şansă.

Este absolut normal ca, după ce ai trecut prin calvarul cancerului şi te-ai vindecat, să ai dreptul la o viaţă absolut normală.

Este absolut normal ca un copil nevinovat care face această păcătoasă de boală la o vârstă fragedă să poată, atunci când ia decizii pentru viaţa lui, să nu fie împiedicat de societatea în care s-a încăpăţânat să trăiască şi să supravieţuiască.

Cu cel mai mare drag, în numele Grupului parlamentar al PSD, votăm această lege.

Îi felicităm din suflet pe cei care au iniţiat-o, pe cei care au supravieţuit acestei boli şi să sperăm că găsim în noi resurse, nu o dată, de două ori sau de trei ori la 30 de ani, să facem un lucru foarte simplu - dreptate, prin legi în Parlament.

Vă mulţumesc şi felicitări încă o dată! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru drepturile omului, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.

În temeiul art. 95 şi art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate, prin adresa PL-x 282/2022 din 18 mai 2022, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 46/2003 în sensul ca, în situaţia încheierii contractelor de asigurare, în cazul în care distribuitorul de asigurări solicită supravieţuitorului de cancer informaţii şi documente în vederea evaluării riscului pentru preluarea, respectiv menţinerea în asigurare, acesta să aibă dreptul de a nu le furniza pe acelea care vizează afecţiunea oncologică, dacă a trecut un termen de 7 ani de la data încheierii protocolului oncologic. În cazul supravieţuitorului de cancer al cărui diagnostic a fost pus înainte de vârsta de 18 ani, termenul este de 5 ani de la data încheierii protocolului oncologic.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Consiliului Legislativ; punctul de vedere al Consiliului Concurenţei; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi; avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie şi cei ai Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au dezbătut proiectul de lege şi documentele conexe în şedinţa din 8 iunie 2022 şi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 56 şi art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna senator Nicoleta Pauliuc, în calitate de iniţiator, domnul Alexandru Ciuncan, director general UNSAR şi domnul Aurel Mohan, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 16 mai 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, doamna deputat Vecerdi Cristina.

Vă rog.

PNL.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ca medic, trebuie să confirm ceea ce s-a spus aici, la tribună, şi anume că la fiecare cinci minute o persoană din România este diagnosticată cu cancer. Este o tragedie pe care noi, medicii, o trăim în fiecare zi, în care trebuie să anunţăm familiile sau aparţinătorii de drept, sau persoana respectivă, că urmează să treacă printr-un proces lung care poate să se finalizeze cu vindecare sau nu.

Prin urmare, acest proiect de lege care acordă dreptul pacienţilor oncologici de a fi uitaţi după 5 ani, respectiv 7 ani, vine şi face dreptate, astfel încât aceşti pacienţi să nu fie dublu pedepsiţi.

Mulţumesc pentru că a existat o coeziune din partea grupurilor parlamentare, este un proiect extraordinar. Mulţumesc iniţiatorilor!

Şi Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Andruşceac, Grupul AUR.

Vă rog.

Grupul USR, vă rog să vă hotărâţi un singur vorbitor de grup, că e procedură de urgenţă.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR salută această iniţiativă şi o va vota.

Considerăm însă că este o reparaţie minoră, dar este un lucru bun. Trebuie să prevedem şi sancţiuni pentru asiguratorii care nu vor să încheie şi continuă să pună în formular acea căsuţă prin care foştii bolnavi de cancer sunt obligaţi să spună că au suferit de această afecţiune şi ce se întâmplă atunci când aceştia refuză să le încheie asigurarea. Asigurarea este o formă prin care predai o anumită problemă către asigurator şi n-o face nimeni doar de dragul de a avea o asigurare şi a băga bani în buzunarele asiguratorilor. În asigurare se prevede un cuantum de risc pe care ei trebuie să şi-l asume.

Lucrurile acestea trebuie făcute şi în asigurările din agricultură, şi în asigurările din construcţii, acolo unde asiguratorii refuză să facă asigurări.

Asigurările nu sunt doar pentru cei care se află într-o situaţie de sănătate perfectă sau pentru cei care au construcţii noi sau construcţii amplasate în zone care nu sunt supuse niciunui risc. Trebuie să ne aplecăm asupra problemelor ăstora şi să prevedem şi acele măsuri care să pedepsească asiguratorii în momentul în care încalcă drepturile cetăţenilor de a-şi face o asigurare de viaţă, asigurare în care ei nu au dreptul să ia în considerare decât starea de fapt actuală a celui care se asigură. Istoricul lui medical nu îi mai priveşte. Dacă omul vine cu documente medicale sau cu documente care atestă că pentru casa pe care şi-a construit-o are autorizaţie de construire, acesta trebuie să-i încheie asigurare.

Să continuăm, aşadar, cu aceste lucruri bune în ceea ce priveşte presiunea pe care trebuie să o punem pe asigurator, de a-şi asuma şi riscurile, nu numai acele părţi care le acordă lor siguranţa primirii unor venituri.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Wiener Adrian, vă rog, USR.

Domnul Adrian Wiener:

Stimaţi colegi,

De multe ori diagnosticul de cancer nu este doar un diagnostic, în România, este o sentinţă.

Pacientul de multe ori se trezeşte într-un hăţiş birocratic, se trezeşte pe liste de aşteptare, se trezeşte într-un sistem care nu are culoare preferenţială pentru pacientul oncologic, pentru care cascada de investigaţii şi de tratament practic are impact asupra supravieţuirii.

Avem cea mai mică supravieţuire a pacientului de cancer din Uniunea Europeană. Multe dintre cancere sunt descoperite în faze finale, în care sancţiunea terapeutică este foarte limitată. Nu avem politici publice în ceea ce priveşte prevenţia, nu avem registre naţionale de cancer. Pot exista, de exemplu, pe teritoriul României, clustere de cancer, zone industriale poluate care să fie corelate cu o incidenţă crescută a acestor boli în anumite zone geografice din România; nu ştim acest lucru.

Sunt foarte, foarte mulţi paşi de făcut pentru ameliorarea medicinei oncologice, cum sunt şi în secvenţa de prevenţie, şi în secvenţa de screening. Foarte puţini dintre români practic urmează acest instrument de a depista precoce boala canceroasă, cum foarte puţine femei îşi fac anual Babeş-Papanicolau, mamografii, screening-ul pentru cancer de colon, care sunt din 2006 în directive europene; de foarte, foarte mulţi ani ne sunt recomandate. Nu am reuşit încă să reglementăm într-un sistem de sănătate care funcţionează la limita de avarie, care practic stinge focuri gata să izbucnească mai degrabă decât să aibă o medicină prespitalicească, firească, care să prevină sau să ducă în zona sancţionabilă, terapeutică aceste boli.

Sunt foarte mulţi paşi de făcut. Un pas important s-a făcut astăzi şi Grupul USR va vota pentru această iniţiativă legislativă, bineînţeles. Este un pas important, dar sunt foarte, foarte multe lucruri care ţin şi de noi. Am avut şansa de a ameliora politicile publice în ceea ce...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog, domnule deputat!

Domnul Adrian Wiener:

... priveşte fumatul, de exemplu.

Acest Parlament a refuzat să o facă. Sperăm pe viitor să fim mult mai sensibili la toate aceste secvenţe care compun ceea ce putem noi face pentru pacienţii cu cancer din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Buicu, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PSD va vota pentru. Am făcut-o şi la nivelul comisiei.

Deşi aici toată lumea votează pentru, în comisie trebuie să vă spun că au fost grupuri parlamentare care mai că votau împotrivă. Dar asta e politica pentru unii!

Dacă vorbim despre accesul la servicii medicale, o să vă mai dau o cifră. Statele Unite ale Americii au, ca şi cheltuială, pentru sănătate, un procent de 19,6% cheltuieli cu sănătatea şi vorbim din PIB-ul american. Aceasta este cheltuiala la americani.

Media europeană este dublu faţă de cât cheltuim noi pentru sănătate, în România.

Mi-aş dori ca, împreună, toate grupurile parlamentare să fie de acord şi să sprijine iniţiativele prin care domeniul sănătăţii este prioritate şi să nu mai considerăm banii din sănătate ca şi cheltuială, ci ca investiţie.

Legat de acest domeniu al oncologiei, în contextul european al Planului European de Cancer, pot să vă spun că a fost finalizat Proiectul Planului Naţional de Cancer care va căpăta forma unui proiect de lege, acest proiect de lege urmând a fi depus la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată - şi aici aş vrea să răspund unui coleg deputat antevorbitor.

Da, facem şi alţi paşi în acest domeniu, dar, repet, banii din sănătate sunt o investiţie şi nu o cheltuială. Şi pentru a asigura acces la tratament, pentru a asigura programe de screening, avem nevoie şi de finanţare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri persoanelor afectate de construcţia infrastructurii de transport; PL-x 575/2009.

Din partea iniţiatorilor, dacă sunt înscrieri? Nu.

Dăm cuvântul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Călin-Ioan Bota:

Raport comun suplimentar 2 asupra Proiectului de Lege privind acordarea de despăgubiri persoanelor afectate de construcţia infrastructurii de transport.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Biroul permanent a sesizat Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi cu Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri persoanelor afectate de construcţia infrastructurii de transport, pentru o nouă examinare şi depunere a unui nou raport comun.

Proiectul de lege a fost transmis cu adresa PL-x 575/2009 din 29 mai 2018 şi înregistrat la comisii cu nr. 4c-2/443/2018, respectiv nr. 4c-11/1030/2018.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare acordarea de despăgubiri de la bugetul de stat persoanelor fizice a căror sănătate a fost afectată ca urmare a depăşirii limitelor maxime admise pentru noxe şi zgomot, rezultate din activitatea de construcţie a infrastructurii de transport şi a persoanelor fizice ale căror imobile au fost deteriorate, fiind situate pe traseul infrastructurii de transport.

Se propune ca nivelul despăgubirilor să fie în cuantum de 90% din cheltuielile efectuate cu tratamentul medical pentru bolile provocate de depăşirea limitelor maxime admise pentru noxe şi zgomot, respectiv de 80% din valoarea de asigurare a imobilelor afectate.

Potrivit prevederilor art. 115 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, este necesar să se prevadă mijloacele necesare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi - două abţineri -, să supună plenului Camerei Deputaţilor un nou raport comun suplimentar de respingere a Proiectului de Lege privind acordarea de despăgubiri persoanelor afectate de construcţia infrastructurii de transport, întrucât s-au identificat dificultăţi în aplicarea măsurilor de despăgubire şi lipsesc reglementări clare de identificare a acestor despăgubiri.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) din Legea privind finanţele publice locale, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget trebuie să se prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci ni se propune, din 2009, să acordăm nişte despăgubiri pentru cei a căror sănătate a fost afectată de depăşirea de noxe şi zgomot, din cauza construirii infrastructurii de transport şi degradarea imobilelor lor pe traseul acestor căi de transport.

În mod normal, într-o societate în care infrastructura şi urbanismul ar fi normal, fără moşteniri dificile, nu ar avea obiect, ar fi extrem de subiectivă, după cum s-a spus, o asemenea lege. Ar fi extrem de dificil de identificat cine şi cât a suferit.

Însă, în contextul actual, de aşa-zis postcomunism, putem spune că este bună şi corectă, însă ne vom abţine nu datorită acestui fapt, ci din cauza faptului că în situaţia actuală în care avem o lipsă acută - puţin spus - de infrastructură, indiferent că vorbim despre autostrăzi, drumuri exprese, centuri ocolitoare sau drumuri prin oraşe, ar duce România la incapacitate de plată. Deci, dacă ar fi să acţionăm corect şi să despăgubim oamenii din cauza faptului că sănătatea lor a avut într-adevăr de suferit din cauza lipsei de infrastructură sau a urbanismului haotic, România ar intra în incapacitate de plată.

Noi am tot vorbit aici despre hotărâri ale Consiliului European, ale Comisiei, ale Parlamentului şi aşa mai departe, vorbeam despre mobilitate urbană, de bauhaus, dezvoltare urbană, dincolo de funcţionalităţi, reţea funcţională de drumuri şi aşa mai departe, în schimb, în societatea actuală, dezvoltarea urbanistică este de tip fundătură.

În Cluj-Napoca, oraşe etalon de cinci stele, toată lumea ar trebui să intre sub...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Concluzionaţi, domnule deputat, vă rog!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Concluzionez!

...a acestor tipuri de legi.

Deci, ne abţinem, din cauza faptului că ar duce la intrarea României în incapacitate de plată.

Vă mulţumim.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Este un proiect de respingere, domnule deputat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; Pl-x 302/2021.

Din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, raportul, vă rog.

Domnul Daniel Florea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative Pl-x 302/2021.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate cu dezbaterea în fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 28 iunie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Sunt avize negative de la Consiliul Economic şi Social, Consiliul Legislativ, Comisia pentru industrii şi servicii.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea cu o nouă literă a art. 2 alin. (4) din Legea nr. 50/1991, intervenţia legislativă fiind argumentată în expunerea de motive în scopul armonizării cu Legea nr. 159/2016, precum şi în vederea stabilirii unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere a Propunerii pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Axinia Adrian-George.

Vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc.

Legislaţia în vigoare este acoperitoare şi suficientă, mă refer la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Această nouă iniţiativă legislativă ar crea un cadru discriminatoriu în cazul dezvoltării infrastructurii de comunicaţii electronice. Avem nevoie de o supraveghere şi verificare din partea autorităţilor locale, a celor care se ocupă cu probleme de urbanism. Legea s-ar aplica diferit pentru anumite tipuri de lucrări. În construcţii avem şi o contradicţie cu condiţiile de mediu.

AUR nu susţine această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor; PL-x 318/2019.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Daniel Florea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a fost sesizată spre dezbatere cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, PL-x 318 din 1 iulie 2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 26 iunie 2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii competenţei consiliilor locale de a pune în executare anumite sancţiuni contravenţionale, precum şi de a stabili înlocuirea amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, în situaţiile în care contravenientul persoană fizică nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu sunt înscrieri în cadrul dezbaterilor.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 29 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali; PL-x 375/2015.

Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Daniel Florea:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 29 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 22 aprilie 2015.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative, conform mai multor puncte de vedere succesive, din 2015, 2016, 2017, 2020 şi 2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 29 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în sensul reducerii cuantumului depozitului care trebuie constituit în contul Autorităţii Electorale Permanente de către fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau candidat independent, cu ocazia depunerii candidaturilor.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenţii.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Propunerea legislativă pentru constituirea, organizarea şi funcţionarea Corpului experţilor şi evaluatorilor tehnici auto din România; Pl-x 85/2015; procedură de urgenţă.

Comisia pentru transporturi şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Daniel Florea:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Propunerea legislativă pentru constituirea, organizarea şi funcţionarea Corpului experţilor şi evaluatorilor tehnici auto din România.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 24 februarie 2015.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare constituirea, organizarea şi funcţionarea Corpului experţilor şi evaluatorilor tehnici auto din România.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare nu sunt înscrieri.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi a Legii nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali; Pl-x 237/2016.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Bună ziua!

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi a Legii nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 25 aprilie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctele de vedere transmise, apreciază că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe cu privire la oportunitatea modificării legii în sensul urmărit prin această iniţiativă legislativă.

Potrivit prevederilor art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Thellmann Christine, PNL.

Vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Prezenta propunere legislativă a fost analizată de comisiile de specialitate şi a primit raport de respingere, pe bună dreptate.

Intenţia iniţiatorului era una bună, să impună candidaţilor la alegerile parlamentare şi locale obligaţia de a depune o declaraţie că nu au datorii la plata taxelor şi a impozitelor.

Din păcate, iniţiatorul a omis câteva aspecte importante, cum ar fi: candidatul nu poate depune o asemenea declaraţie în numele administratorilor firmelor; obligaţiile unor persoane juridice nu pot fi aruncate în sarcina unor candidaţi; dacă o firmă sau o persoană fizică nu şi-a plătit taxele şi impozitele, va suporta rigorile legii oricum; nu se pot impune sancţiuni duble.

Această declaraţie are doar un caracter informativ, nu are alte consecinţe decât că nu a fost depusă, şi anume, candidatului să i se interzică să participe la aceste alegeri. Nu se prevăd aceleaşi sancţiuni pentru candidaţii independenţi.

În consecinţă, această măsură se dovedeşte a fi discriminatorie şi inutilă.

În plus, propunerea legislativă este neclară şi impredictibilă.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru respingerea acestei iniţiative.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Badiu Georgel, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E o iniţiativă legislativă care are elemente de neconstituţionalitate. A trebuit să treacă şase ani de zile, ca să poată să ajungă la respingere.

Grupul AUR votează pentru respingerea ei, bineînţeles.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 101 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali; PL-x 288/2016.

Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Daniel Florea:

Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 101 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, PL-x 288/2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 13 iunie 2016.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în sensul modificării modalităţii de alegere a primarului. Astfel, în situaţia în care niciun candidat pentru funcţia de primar nu a obţinut cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, se va organiza al doilea tur de scrutin între candidaţii clasaţi pe primele două locuri.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 547/2020.

Doamnă Şerban Gianina, la ce doriţi să interveniţi?

Doamna Gianina Şerban (din sală):

Eram înscrisă la cuvânt!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Păi, nu aţi apăsat, dar poftiţi, interveniţi!

Apăsaţi din timp, că mie îmi apare când apăsaţi, să ştiţi!

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

AUR a cerut, printr-un proiect legislativ, acelaşi obiect, alegeri în două tururi, însă se pare că nu se doreşte aşa ceva în România.

În urma tuturor alegerilor desfăşurate în ultimii ani, s-a constatat o participare procentuală în scădere, indiferent de tipul de alegeri, fapt care aduce o atingere însuşi statului de drept şi a democraţiei în sine, prin neasigurarea reprezentativităţii puterilor de stat şi implicit nelegitimitatea acestora, la care se adaugă şi nerespectarea principiului majorităţii democratice.

Pe lângă acest fapt, al nelegitimităţii până la urmă al mandatelor câştigate de unii primari, se va evita prin adoptarea acestui proiect de lege o practică învechită şi în multe localităţi din ţară, aceea prin care voturile sunt cumpărate, care nu îşi au rostul dacă o să avem alegeri în două tururi.

Ştim că este un proiect iniţiat de PNL, se pare că şi ei şi-au dorit în trecut acest mod de a avea loc alegerile.

Aşadar, AUR va vota contra respingerii acestui proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Benga, dumneavoastră chiar nu eraţi înscris! Chiar nu eraţi înscris, zic, dar...

Domnul Tudor-Vlad Benga (din sală):

Acum, dacă aţi deschis...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Dacă tot am dat voie, aşa e, circ să fie!

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mulţumesc frumos.

Dezbaterea, într-un fel, e caducă, că ştim, de fapt, deja, ce face coaliţia majoritară. Aşa că am venit să iau cuvântul numai ca să exprim încă o dată o chestie pe care la dezbaterea anterioară, acum vreo lună de zile, tot pe un proiect de lege privind revenirea la alegerea în două tururi, poate nu m-am făcut suficient de clar.

Matematica acestui Parlament, aşa cum a fost în campania electorală din 2020, zice că ar trebui să existe majoritate.

USR e pentru alegeri pentru primari în două tururi - şi cu asta a făcut campanie - AUR este pentru - şi cu asta a făcut campanie -, PNL este pentru - şi cu asta a făcut campanie.

Motivul pentru care nu ne întoarcem la alegerile pentru primari în două tururi este ipocrizia PNL şi o s-o vedem din nou la vot.

Merçi! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la Pl-x 547/2020.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru buget, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi respectiv Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate pentru dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin adresa PL-x nr. 547/2020 din 8 septembrie 2020.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare includerea unităţilor sanitare private, precum şi a cabinetelor medicale ale ambulatoriilor de specialitate în categoria beneficiarilor scutirii de impozit/taxă pe clădiri cu destinaţia exclusivă a furnizării de servicii medicale.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea art. 7 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali; PL-x 329/2016.

Din partea iniţiatorilor nu sunt înscrieri.

Comisia pentru administraţie, Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea art. 7 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Proiectul a fost transmis Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei juridice cu adresa nr. 154 din 09.02.2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 5 septembrie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul, prin punctele de vedere emise susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Potrivit prevederilor art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Am finalizat şedinţa de dezbateri.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

După o scurtă pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 14 iunie 2022, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul deputat Lazăr Ion-Marian, USR, este? Pentru Ministerul Justiţiei; 4916A. Ministerul va răspunde în scris.

Lazăr Ion-Marian, USR, din nou.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Comisie!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

4917A. Ministerul va răspunde în scris.

Domnul deputat Lazăr Ion-Marian, USR - Ministerul Justiţiei; 4918A. Ministerul va răspunde în scris.

Tot domnul deputat Lazăr Ion-Marian, USR - Ministerul Afacerilor Interne; 4873A. Ministerul va răspunde în scris.

Lazăr Ion-Marian, USR - Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse. Ministerul va răspunde în scris.

Domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR? Este? Nu? Nu? Ministerul Educaţiei; 4946A. Ministerul va răspunde în scris.

Lazăr Ion-Marian, USR - Ministerul Educaţiei; 4913A. Ministerul va răspunde în scris.

Lazăr Ion-Marian, USR - Ministerul Energiei; 4914A. Ministerul va răspunde în scris.

Şlincu Dan-Constantin, Grupul PSD? Nu este. Ministerul Energiei; 4529A. Ministerul va răspunde în scris.

Tuhuţ Radu-Marcel, PSD? Nu. Ministerul Energiei; 3936A. Ministerul va răspunde în scris.

Lazăr Ion-Marian, USR - Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării; 4875A. Ministerul va răspunde în scris.

Şlincu Dan-Constantin, PSD - Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului; 4756A. Ministerul va răspunde în scris.

Şi tot domnul Lazăr Ion-Marian, USR - Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului; 4874A. Ministerul va răspunde în scris.

Petreţchi Nicolae-Miroslav, minorităţi? 4955A.

Secretariatul de Stat pentru Culte? Domnul secretar?

Răspunsul a fost transmis în scris, înţeleg. Da?

Pentru domnul Zetea Gabriel-Valer, PSD - Ministerul Sănătăţii, 4999A - se solicită amânare din partea ministerului.

Domnul Şlincu Dan-Constantin, PSD - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, 5008A - se solicită amânare.

Zetea Gabriel-Valer, PSD - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, 4963A - se solicită amânare.

Zetea Gabriel, PSD, 5028A - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, 4963A - se solicită amânare.

Giurgiu Adrian, USR - 4888A; Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - se solicită amânare.

Albişteanu Mihail, AUR şi Cristian-Daniel Ivănuţă, AUR - Ministerul Afacerilor Externe; 5111A - se solicită amânare.

Trecem la deputaţii înscrişi pentru prezentarea interpelărilor.

Domnul Alexandru Cristea, neafiliat? Nu.

Adrian Wiener, USR? Nu.

Florin-Alexandru Alexe, PNL? Nu este.

Nicolae-Miroslav Petreţchi? PSD. (Râsete. Vociferări.)

Vă rog.

Minorităţi. (Râsete. Vociferări.)

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Da, minorităţi, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelare adresată domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

Obiectul interpelării - "Reabilitarea drumului comunal distrus de fenomenele hidrometeorologice în comuna Izvoarele Sucevei, judeţul Suceava".

Stimate domnule ministru,

Fenomenele hidrometeorologice din perioada iunie-august 2018 au afectat vieţile multor cetăţeni, producând pagube însemnate gospodăriilor şi infrastructurii rutiere, în mai multe regiuni din ţară. Imediat după aceste dezastre, Guvernul României a înaintat un plan pentru ajutorarea cetăţenilor afectaţi de calamităţi, precum şi pentru susţinerea autorităţilor locale care nu dispuneau de fonduri necesare refacerii zonelor afectate.

Cu toate acestea, încă există cazuri în care planul pentru ajutorarea cetăţenilor nu a funcţionat, ca urmare a lipsei de interes, precum şi a lacunelor prezente în procesul de finanţare. Cetăţenii afectaţi de fenomenele hidrometeorologice încă din anul 2018 suferă din lipsa fondurilor necesare pentru refacerea infrastructurii distruse.

O astfel de situaţie o regăsim în comuna Izvoarele Sucevei, judeţul Suceava, comună în care convieţuieşte una dintre cele mai importante comunităţi ucrainene din judeţ şi care în anul 2018 a fost afectată de inundaţii.

În vederea reabilitării drumului comunal afectat de fenomenele hidrometeorologice, UAT Izvoarele Sucevei a depus Proiectul "Reabilitare drum comunal afectat de fenomene hidrometeorologice periculoase din perioada iunie-august 2018 în comuna Izvoarele Sucevei, judeţul Suceava".

Cu toate că proiectul era încadrat în subprogramul "Lucrări în primă urgenţă", acesta a fost trecut pe lista de sinteză. Mai mult, ca urmare a adresei CNI nr. 12.495 din 26 martie 2020, UAT Izvoarele Sucevei a transmis documentaţia solicitată pentru ca proiectul menţionat să fie finanţat, însă după 42 de luni de la producerea evenimentului, UAT Izvoarele Sucevei nu a primit niciun răspuns cu privire la stadiul finanţării.

Mai grav este faptul că relieful montan al zonei poate genera noi fenomene asemănătoare cu cele din 2018, care pot distruge în totalitate infrastructura rutieră.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceţi, cu privire la situaţia prezentată, precum şi motivele care au condus la blocarea proiectului depus de UAT Izvoarele Sucevei, mai ales că vorbim despre lucrări în primă urgenţă.

Conform Regulamentului comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Marin Laurenţiu-Daniel este? PSD? Nu.

Doamna Alexandra Huţu, PSD?

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului educaţiei, domnului Sorin Mihai Cîmpeanu.

Stimate domnule ministru,

Am constatat cu toţii dezastrul de la bacalaureat, din acest an, prin raportarea la cifra absenţelor, care este fără precedent în ultimii 30 de ani. Potrivit datelor oficiale oferite de ministerul pe care îl conduceţi, generaţia actuală care a finalizat liceul a generat un număr de peste 40.000 de tineri care nu s-au înscris la examenul din sesiunea iunie-iulie. Este îngrijorător faptul că dintre cei 151.906 elevi care au finalizat anii terminali, atât la cursurile de zi, cât şi la frecvenţă redusă, 26% nu s-au înscris anul acesta la examenul de bacalaureat. Acest procent este echivalentul a 1449 de clase compuse din câte 28 de elevi.

O altă problemă serioasă, dar complementară situaţiei descrise anterior o reprezintă faptul că în prezent nu avem informaţii despre ce se întâmplă cu aceşti tineri - dacă sunt corigenţi, dacă au fost lăsaţi repetenţi sau dacă au abandonat şcoala având situaţia neîncheiată din motive financiare ori personale.

Aici este nevoie de un sistem de monitorizare, de o bază de date electronică, de o situaţie la zi care să ne ofere informaţii complete despre situaţia fiecărui elev, astfel încât să putem lua măsuri individualizate.

Sunt de acord că pandemia este unul din principalii vinovaţi, însă nu putem să lăsăm totul doar pe seama pandemiei.

De aceea, vă rog să-mi comunicaţi soluţiile pe termen scurt şi mediu pentru a recupera decalajul ultimilor ani, dintre absolvenţii de studii liceale fără bacalaureat şi cei care susţin şi promovează examenul maturităţii.

Atât eu, cât şi colegii parlamentari de la PSD vă stăm la dispoziţie pentru a colabora şi pentru a identifica toate cauzele obiective şi subiective care au adus în această situaţie învăţământul preuniversitar din ţara noastră şi, apoi, tot împreună să găsim cele mai bune soluţii, să avem rezultate reale şi să vedem o creştere a calităţii educaţiei în ţara noastră.

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Şlincu, vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi comunicaţi ce soluţii veţi adopta astfel încât să nu mai ajungem în situaţia actuală, când s-au identificat creşteri artificiale ale preţurilor la energie de către unii furnizori, pentru a obţine compensaţii mai mari din partea statului.

Aspectele constatate de ANRE la unii furnizori de energie au un caracter penal, iar autorităţile statului trebuie să acţioneze cu maximă severitate pentru sancţionarea celor vinovaţi.

În acelaşi timp, vreau să atrag atenţia asupra necesităţii ca România să nu închidă capacităţile de producţie a energiei electrice fără să pună ceva în loc.

În contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor impuse Federaţiei Ruse, România trebuie să-şi folosească întreaga capacitate de producţie de energie, inclusiv pe bază de cărbune, la fel cum fac şi alte state ale UE, unele chiar mai dezvoltate decât ţara noastră.

Ar fi sinucidere pentru România dacă, în actualele condiţii de criză, producţia de energie electrică ar scădea şi mai mult, pentru că ar alimenta o iresponsabilă scumpire a energiei. În plus, s-ar pierde zeci de mii de locuri de muncă.

Aşadar, înainte de a închide anumite capacităţi de producţie pe bază de cărbune, trebuie să investim în dezvoltarea unor alte capacităţi, pe bază de energie curată. Întâi să creştem producţia de energie verde şi abia apoi putem lua în considerare închiderea celor pe bază de cărbune.

Solicit răspuns în termen legal.

Cu stimă, Dan-Constantin Şlincu, deputat din Botoşani.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Raisa Enachi, Grupul AUR?

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii.

Obiectul interpelării - "Principalele avantaje ale căilor ferate din judeţul Vaslui".

Stimate domnule ministru,

Transportul a avut întotdeauna o mare importanţă în dezvoltarea economică, în orice epocă. Transportul feroviar este o modalitate eficientă şi rentabilă de a transporta un număr mare de pasageri şi mărfuri pe distanţe lungi. O infrastructură de transport dezvoltată corespunzător ar putea deveni un catalizator pentru dezvoltarea tuturor sferelor vieţii. Pe de o parte, creşte productivitatea, deoarece creşte accesul la factorii de producţie - materii prime, resurse de muncă - şi, pe de altă parte, creşte posibilitatea extinderii pieţelor, lucru ce a devenit imposibil din cauză că, nici acum, nici 31 de ani mai târziu, judeţul Vaslui nu a fost niciodată atractiv pentru investitori, pentru că nu are autostrăzi, căi ferate bine dezvoltate şi alte investiţii în infrastructură. Vasluiul, un judeţ care nu are nicio şansă de dezvoltare cu aşa atitudine.

De exemplu, în judeţul Vaslui, pe unele linii de cale ferată, infrastructura este atât de veche încât viteza medie este de numai 20-25 km/h, ceea ce face ca trenurile să se deplaseze prea încet, chiar şi pentru deplasările scurte, de 30-40 km. Staţiile, precum Huşi şi Fălciu, au ajuns acum în stare de degradare.

Drept urmare, domnule ministru al transporturilor şi infrastructurii, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este suma alocată pentru infrastructura căilor ferate din judeţul Vaslui?
2. Când a fost ultima dată când v-aţi interesat de starea staţiilor din Huşi şi Fălciu, ale judeţului Vaslui?

Vă mulţumesc.

Raisa Enachi, deputat de Vaslui.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Dumitrina Mitrea?

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului ministru al transporturilor şi infrastructurii, Sorin Mihai Grindeanu.

Obiectivul interpelării - "Clarificări asupra situaţiei prăbuşirii podului de la Luţca, judeţul Neamţ".

Stimate domnule ministru,

După cum bine ştiţi, zilele trecute a avut loc un incident pe raza judeţului Neamţ, şi anume prăbuşirea podului de pe drumul judeţean de la Luţca, din comuna Sagna. La momentul prăbuşirii, pe pod se aflau un camion şi o autoutilitară. Conform ISU Neamţ, şoferul camionului a fost rănit.

Podul a fost recent dat în folosinţă, în luna noiembrie 2021, iar pe perioada lucrărilor, aproape săptămânal, preşedintele Consiliului Judeţean a făcut vizite şi şedinţe foto pe şantier, afirmând că este una dintre cele mai mari şi mai importante investiţii în judeţ făcute de Consiliul Judeţean Neamţ.

În noiembrie 2021, la momentul inaugurării podului, acelaşi Ionel Arsene declara: "Dragi nemţeni, vă garantez că zeci de ani podul de la Luţca nu va mai reprezenta vreo problemă pentru participanţii la trafic". Iar la finalul anului trecut, după efectuarea testului de rezistenţă, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ a declarat că podul va putea fi folosit în condiţii optime.

Anul trecut, podul a intrat în reparaţii capitale, pentru că nu mai fusese modernizat niciodată de când a fost construit, adică de mai bine de 50 de ani, şi nu mai prezenta siguranţă de exploatare, iar după finalizarea lucrărilor şi în urma rezultatului testului unei verificări de forţă, Ionel Arsene a declarat: "Pot afirma că încă 50 de ani, la Luţca, peste râul Siret, se va circula în condiţii de siguranţă, datorită unei investiţii derulate de către Consiliul Judeţean Neamţ".

De asemenea, doresc să precizez că, conform informaţiilor publice, lucrările la acest pod sunt parte dintr-un pachet mai mare de obiective din judeţ finanţate din PNDL, realizate de o asociere de opt firme de construcţii.

Ţinând cont de cele mai sus expuse şi de incidentul de o gravitate deosebită care a pus viaţa cetăţenilor în pericol, vă solicit să dispuneţi Corpului de Control al ministerului efectuarea unei anchete detaliate şi să-mi puneţi la dispoziţie documentaţia completă referitoare la:

• Procedura de organizare şi desfăşurare a licitaţiei pentru acest obiectiv de investiţii şi în ce condiţii s-a derulat licitaţia?;
• Dacă şi cine este asigurătorul de risc de daună la acest proiect?;
• Cine a efectuat lucrările la acest obiectiv şi în ce condiţii au fost efectuate aceste lucrări?:
• Cum şi cine a efectuat procesul de recepţie?:
• Cum şi cine a efectuat testul verificărilor de forţă şi rezistenţă?:
• Care a fost suma totală încasată de către compania care a efectuat lucrarea?:
• Cine este responsabil pentru această situaţie îngrijorătoare?:
• Şi cum va răspunde entitatea care se face vinovată de cauzarea acest incident?

Solicit răspuns în scris.

Cu respect, Mitrea Dumitrina, deputat AUR, Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Mihail Albişteanu sau Cristian-Daniel Ivănuţă, AUR?

Vă rog.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată ministrului culturii, domnul Lucian Romaşcanu.

Domnule ministru,

Una dintre cele mai impozante clădiri din Iaşi, Casa Callimachi-Ghica, înscrisă pe lista monumentelor istorice în judeţul Iaşi, se află într-o stare avansată de degradare. Clădirea are o istorie îndelungată, cronicile secolului al XIX-lea făcând referire la aceasta. Imobilul a fost în posesia familiilor Mavrocordat şi Callimachi. Se afirmă că însuşi Regele Carol I i-a trecut pragul, în calitate de oaspete al unei recepţii organizate în timpul vizitei sale în Iaşi.

Ion Mitican, bun cunoscător al istoriei construcţiilor din Iaşi, considera că aici şi-ar fi stabilit cartierul general eteriştii de la Iaşi, motiv pentru care clădirea a fost distrusă în vara anului 1821, fiind reconstruită ulterior. Aici a funcţionat Hotelul Petersburg, clădire în care a izbucnit Revoluţia de la 1848 din Moldova, aici a fost citită Petiţiunea-proclamaţie a revoluţionarilor moldoveni, iar între 1860 şi 1897 a funcţionat ca sediu al Universităţii ieşene, fiind primul sediu al acesteia.

Acestea sunt doar câteva frânturi din povestea îndelungată şi tumultuoasă a Casei Callimachi-Ghica. Din nefericire, clădirea se află într-o stare de degradare extremă. În anul 2021, clădirea a fost inclusă pe lista de proiecte ce urmează a fi finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Casa Callimachi-Ghica, monument istoric al Iaşilor, necesită reparaţii urgente, altfel riscăm să pierdem încă o piesă valoroasă a istoriei la nivel local.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog să precizaţi:

• Ce măsuri veţi adopta în vederea reabilitării urgente a Casei Callimachi-Ghica?
• Şi, în cazul în care a fost alocată o sumă de bani, care este aceasta?

Solicităm răspuns scris.

Deputaţi AUR de Iaşi, Mihail Albişteanu şi Cristian-Daniel Ivănuţă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa, Grupul AUR?

Vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru, Nicolae Ciucă, subiectul fiind "Demolarea Bisericii cu hramul Izvorul Tămăduirii din municipiul Constanţa".

Stimate domnule prim-ministru,

Mă adresez Domniei Voastre, atât în calitate de premier al României, cât şi de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, ce se află în faţa unui moment istoric cu o profundă conotaţie negativă - demolarea unei biserici creştin-ortodoxe de un coleg de partid. Probabil că sunteţi la curent cu ultima ispravă a primarului liberal al municipiului Constanţa, domnul Vergil Chiţac, angajamentul său public este de a demola Biserica cu hramul Izvorul Tămăduirii din municipiul Constanţa.

Înţeleg că orice demnitar ales sau înalt funcţionar public este obligat să respecte legea şi să pună în aplicare o hotărâre definitivă a unei instanţe de judecată, însă în aceeaşi poziţie este la fel de obligat să respecte şi o lege nescrisă a bunului-simţ, o lege a firii care protejează sacrul de profan, care se îngrijeşte cu prioritate de maica spirituală a neamului românesc, Biserica.

Stimate domnule prim-ministru,

Opriţi-l pe distrugătorul municipiului Constanţa şi ordonaţi-i, ca de la fost ministru al apărării naţionale şi şef al Statului Major, general al Armatei Române, la amiral de uscat, să lase de o parte secera, ciocanul şi buldozerul şi să caute soluţii privind intrarea în legalitate a lăcaşului de cult creştin-ortodox în cauză.

Nu permiteţi unui fost comunist vopsit astăzi în liberal ceea ce fondatorii PNL nu au îndrăznit nici măcar să gândească - demolarea unei biserici!

Nu le întinaţi memoria prin neimplicare, ci duceţi mai departe moştenirea creştin-ortodoxă a părinţilor PNL, care fie au ctitorit biserici, fie îşi dorm somnul de veci în biserică, precum cea de la Florica, fie au murit în temniţele comuniste, inclusiv pentru dreapta credinţă.

Domnule prim-ministru,

Pe 19 iunie anul curent se împlinesc 35 de ani de la demolarea Bisericii "Sfânta Vineri" - Herasca din Bucureşti, demolare efectuată la ordinul Elenei Ceauşescu.

Nu îi îngăduiţi primarului liberal Vergil Chiţac să facă din prima lună de vară a acestui an o iunie neagră pentru creştinii ortodocşi constănţeni, aşa cum a fost cea din 1987 pentru bucureşteni!

Vă mulţumesc.

Şi vă solicit răspuns în scris.

Cu deosebită consideraţie, deputat AUR de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Acatrinei Dorel-Gheorghe sau Lucian-Florin Puşcaşu, Grupul AUR? Nu sunt.

Ultima intervenţie, domnul deputat Brian Cristian, USR, vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor şi pădurilor şi are ca obiect "Exploatările ilegale de andezit din Maramureş".

Domnule ministru,

Mafia exploatărilor ilegale de andezit din Maramureş afectează patrimoniul natural şi prejudiciază statul român prin defrişări ilegale de pădure, urmate de activităţi sistematice de exploatare a pietrei, fără autorizaţie de mediu şi cu încălcarea prevederilor Legii nr. 85/2003, Legea minelor.

Din sesizările primite de la cetăţeni reiese faptul că aceste activităţi ilicite s-ar desfăşura în situl de importanţă comunitară ROSCI0092 Igniş, parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, provocând distrugerea mediului înconjurător.

Având în vedere art. 112 din Constituţie şi art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată:

1. Câte încălcări ale normelor de exploatare şi transporturi forestiere au fost identificate în perioada 2019 - martie 2022 de către instituţiile aflate sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în ceea ce priveşte tăierile ilegale pe fondul forestier aferent ariei protejate ROSCI0092 Igniş? Care au fost sancţiunile aplicate?:
2. Au existat avize pentru exploatare de andezit în zona ariei protejate ROSCI0092 Igniş, perimetrul Vârful Negru, eliberate de către instituţiile aflate sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în perioada ianuarie 2019 - martie 2022? Câte încălcări ale prevederilor Legii nr. 85/2003, Legea minelor, au fost identificate în perioada 2019 - martie 2022 de către instituţiile aflate sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în ceea ce priveşte desfăşurarea de activităţi de exploatare a pietrei pentru construcţii, fără a deţine autorizaţii de mediu, în cadrul aceleiaşi arii protejate de care vorbeam mai devreme - ROSCI0092 Igniş -, şi care au fost sancţiunile aplicate?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Deputat de Maramureş, Brian Cristian.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă.

O seară bună!

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.27.