Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, înlocuit de doamna deputat Alexandra Presură, şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A treia parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 29 iunie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 - PNL, 2 - USR şi câte unul de la AUR, UDMR, minorităţi naţionale şi neafiliaţi.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o singură declaraţie sau intervenţie în această şedinţă.

Intrăm deci pe lista colegilor înscrişi pentru a prezenta declaraţii politice şi intervenţii.

Începem cu Grupul PSD.

Doamna Cristina Dumitrache înţeleg că nu este.

Îl invit la microfon pe domnul Dan-Cristian Popescu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună dimineaţa!

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică - "Barilul, profitul şi românul".

România nu este singura ţară care se confruntă cu o creştere accelerată a preţurilor la carburanţi, dar este ţara în care Ministerul Energiei se mişcă atât de greu, încât nici până acum nu avem o strategie clară despre cum am putea combate acest lucru.

Preţul carburanţilor a crescut accelerat de la începutul acestui an, în special după ce războiul Rusiei în Ucraina a scumpit barilul de petrol. În prezent, preţul unui litru de benzină trece de 8,5 lei, iar cel al unui litru de motorină este de peste 9 lei. Spre comparaţie, la începutul anului, benzina şi motorina costau, în medie, 6,3 - 6,5 lei pe litru.

În opinia Partidului Social Democrat, Guvernul trebuie să intervină rapid pentru a pune capăt creşterii de preţuri la carburanţi. Există deja mai multe propuneri clare, dintre care una cu efect imediat, şi anume o plafonare a preţurilor, respectiv introducerea preţului maximal pe o durată limitată de timp.

Mai clar explicat, intenţia Partidului Social Democrat este de a plafona adaosul pe lanţ, în prezent de 37%, şi să lase o marjă de profit, de 5%-10%, de exemplu, pentru a aduce benzina înapoi la un preţ aproximativ de 7 lei, pe un termen limitat.

În cazul în care PNL sau ministrul energiei nu sunt de acord cu propunerea Partidului Social Democrat, aceştia trebuie să vină urgent cu o soluţie alternativă care să aibă ca finalitate oprirea creşterilor preţurilor de la pompă. Este inadmisibil să tratăm cu indolenţă şi nepăsare această creştere haotică a preţurilor, ce apasă din ce în ce mai greu pe umerii românilor.

Aş vrea să amintesc două momente pentru a susţine această intenţie.

La începutul lunii martie, panica din benzinării a dus la formarea unor cozi de zeci sau sute de maşini. În acel moment, preţul barilului de petrol atinsese un vârf de 123 de dolari, iar preţul mediu la pompă era de 7,5 lei/litrul de carburant. Presa economică susţine că la acel moment adaosul comercial practicat în medie pe lanţul comercial din piaţa de combustibili era de 37%.

În prezent, preţul barilului este de aproximativ 110 dolari, deci cu aproape 11% mai puţin decât în acel moment de panică de la începutul lunii martie. În aceste condiţii, preţul la pompă ar fi trebuit să scadă la 6,7 lei, însă pe piaţă preţurile au crescut la circa 9 lei/litru. Rezultă, în mod necesar, că adaosul comercial şi, implicit, marja de profit a companiilor este mai mare, în timp ce banii din buzunarele românilor sunt din ce în ce mai puţini. Acest lucru se vede cu uşurinţă cu profiturile triplate ale operatorilor din piaţa de carburanţi. De exemplu, OMV Petrom, cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din Europa de Sud-Est, a raportat un profit net de 1,74 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, de trei ori mai mare decât cel aferent primului trimestru al anului trecut, potrivit datelor transmise de companie.

La fel de cert este că această creştere de preţuri este pur speculativă, fără o legătură directă cu preţul materiei prime şi cu costurile de producţie, lucru remarcat şi de preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, în declaraţia sa - "Sunt anumite companii prestigioase, corecte care, într-o conjunctură cum a fost pandemia, au avut nişte venituri excepţionale. Sau cum a fost această criză din energie, la carburanţi. Unele dintre ele sunt bazate pe un preţ speculativ. Aştept de la ministrul energiei explicaţii".

Aşadar, este nevoie rapid de soluţii. Nu mai putem amâna, nu mai este timp de discuţii. Partidul Social Democrat îşi doreşte să limiteze temporar acest adaos comercial, la un nivel care să reducă preţul la combustibil, fără a afecta buna funcţionare a companiilor, dar ajutând în acest fel consumatorul final, românul. Sper ca partenerii noştri să susţină acest demers sau să vină imediat cu soluţie alternativă, întrucât a venit vremea faptelor, nu doar a vorbelor.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, Dan-Cristian Popescu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe, la Grupul PSD, să văd dacă mai avem colegi.

Domnul Vulpescu?

Doamna Huţu?

Domnul Dan Şlincu?

Domnul Tuhuţ?

Domnul Viorel Salan sau domnul Romulus...

Vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de azi am intitulat-o "NATO - garanţia unui viitor în pace pentru România".

Chiar acum are loc la Madrid un summit istoric. Liderii ţărilor membre NATO s-au reunit pentru a dezbate teme importante pe care realitatea le-a impus atenţiei.

Printre principalele puncte pe agenda reuniunii la cel mai înalt nivel de la Madrid se află pe primul loc întărirea capacităţii de apărare. Apoi, este obligatorie adoptarea unui nou concept strategic al NATO. Trebuie, de asemenea, avute în vedere relaţiile cu partenerii Alianţei, primirea Finlandei şi Suediei ca membre NATO şi distribuirea responsabilităţilor financiare prin reiterarea angajamentului ca fiecare stat membru să cheltuiască cel puţin 2% din produsul intern brut pentru apărare.

Dar la ce se poate aştepta România de la acest summit?

Mai întâi, în noul concept strategic al NATO, Marea Neagră va apărea în premieră ca punct important în ceea ce priveşte securitatea colectivă. De asemenea, documentul strategic va insista asupra apărării colective, piatra de temelie a NATO, care prevede că, dacă un aliat este atacat militar, toate celelalte state membre vor interveni în conflict.

Apoi, grupurile actuale de luptă ale NATO din România şi alte ţări estice vor putea fi ridicate la rang de brigadă, ceea ce înseamnă creşterea numărului de militari până la 4.000.

Vor fi create forţe speciale de întărire ce vor putea fi trimise rapid, în maximum 48 de ore, în ţările din estul NATO, în cazul unei agresiuni. Practic, vor fi zeci de mii de soldaţi din trupele NATO pregătiţi permanent să fie trimişi în ţările din Est în caz că Rusia ar ataca o astfel de ţară. Potrivit unor informaţii apărute în presă, această forţă de reacţie rapidă ar urma să numere peste 200.000 de militari.

Sunt doar câteva dintre deciziile ce au ca scop final întărirea securităţii pe Flancul de Est, inclusiv a României, iar impactul lor va fi imediat.

Capacitatea unei organizaţii de asemenea dimensiuni, de a se adapta permanent la schimbările globale prin care trece lumea şi de a răspunde adecvat la orice provocări, demonstrează validitatea sistemului de valori pe care aceasta a fost constituită încă de la început.

Summitul NATO de la Madrid reprezintă o confirmare că decizia României, de acum 18 ani, de a deveni membru al Alianţei, a fost cea corectă.

Este ceea ce ne-am dorit şi ne dorim cu toţii, ca naţiune. Un viitor în pace pentru noi şi pentru copiii noştri.

Viorel Salan, deputat al PSD, Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Romulus Damian, dacă a ajuns? Nu.

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

Doamna Cătălina Ciofu?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cătălina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se numeşte "Educaţia - şansa unei vieţi mai bune pentru comunităţile vulnerabile din România".

Nu cu mult timp în urmă, cu toţii vedeam în deschiderea unei noi întreprinderi industriale, în descoperirea şi exploatarea unor noi resurse naturale sau în relocarea în centre urbane majore şansa unei vieţi mai bune. Şansa de a depăşi limitările economice inerente existenţei într-o comunitate lipsită de resurse materiale.

Cu toate acestea, în economia prezentului şi, mai ales, în cea a viitorului, acestea nu mai sunt suficiente, iar uneori nu sunt nici măcar necesare. Aceasta deoarece economia prezentului şi cea a viitorului se bazează, respectiv, se va baza tot mai mult pe cunoaştere. Dar o populaţie educată nu înseamnă numai angajaţi de succes. Nu înseamnă numai întreprinzători performanţi. Nu înseamnă, deci, numai venituri pentru stat. Înseamnă şi oameni conştienţi de propriile capacităţi, de propriile aşteptări, de propriile valori. Înseamnă oameni cu un nivel ridicat al conştiinţei propriei identităţi. Înseamnă oameni fericiţi, optimişti şi siguri pe ei. Şi, nu în ultimul rând, înseamnă cetăţeni responsabili.

O populaţie educată înseamnă cetăţeni care ştiu ce oferă societăţii în care trăiesc şi ştiu ce să aştepte de la ea. Cetăţeni care oferă, astfel, baza de selecţie performantă de care şi statul are atâta nevoie. Cetăţeni care, prin acţiunile lor de zi cu zi, conduc la neproliferarea comportamentelor incorecte, corupţiei, risipei. Se creează, astfel, un cerc virtuos care promovează exact ceea ce noi, liberalii, ne străduim să promovăm - o bună guvernare! Iar buna guvernare se autoîntreţine, devenind din ce în ce mai performantă, pe măsură ce investiţiile în educaţie îşi fac efectul.

Iar pentru comunităţile mai puţin favorizate, un proces educaţional de calitate începe cu prevenirea abandonului şcolar. Acest aspect este nu doar foarte important, ci chiar vital. De aceea, statul are datoria de a se implica mai profund şi mai profesionist în acest domeniu. Însă, de cele mai multe ori, cauzele abandonului şcolar sunt culturale, sociale şi profund locale. De aceea, este foarte important ca tot la acest nivel să fie identificate şi soluţiile necesare. Fără implicarea părinţilor şi a liderilor acestor comunităţi nu vom putea oferi niciodată copiilor din aceste comunităţi şansele pe care le merită.

Primii care trebuie să realizeze câtă nevoie au de educaţie sunt chiar beneficiarii ei. Pe aceşti beneficiari dorim noi să îi responsabilizăm, să îi încurajăm şi să îi ajutăm, astfel încât să îşi pună în practică iniţiativele.

Educaţia, dragii mei, este o responsabilitate comună. A statului, a factorilor de decizie, a profesorilor, dar şi a părinţilor, a comunităţilor locale şi chiar a elevilor. Doar înţelegând aceasta vom putea beneficia, în viitor, de un sistem de educaţie de înaltă performanţă.

Haideţi, aşadar, alături de noi să realizăm un sistem educaţional performant şi, astfel, să punem România acolo unde îi este locul şi să dăm şi celor mai puţin favorizaţi copii şansele pe care le merită!

Cătălina Ciofu, deputat al PNL de Bacău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Leoreanu n-a ajuns.

Domnul Valentin Făgărăşian.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

M-am întristat foarte tare atunci când un membru al Parlamentului României afirma că românii plecaţi la muncă în străinătate "nu au nicio contribuţie la economia românească". Cu toţii ne-am fi aşteptat ca Domnia Sa să-şi ceară public scuze sau partidul din care face parte să ia atitudine, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Să sperăm că pe viitor nu vom mai avea asemenea derapaje din partea unor oficiali ai statului român.

Stimaţi colegi,

Îmi doresc ca autorităţile române să înţeleagă că cei peste 4,5 milioane de români, care muncesc onest în afara frontierelor ţării nu sunt doar cel mai puternic investitor străin al României, prin miliardele de euro transferate anual în ţară, ci şi factorul cel mai puternic de stabilitate socială pentru familiile rămase acasă, în România. Ar trebui să ne punem doar câteva întrebări ca să înţelegem contribuţia lor. Cum ar trăi milioanele de familii rămase acasă fără banii trimişi de fraţi, surori sau părinţi plecaţi la muncă în străinătate? Câte sacrificii fac ei şi cât de dificilă este viaţa lor în străinătate?

România, ca toate statele membre ale Uniunii Europene, traversează momente dificile din punct de vedere economic, marcate de creşteri generalizate de preţuri pentru aproape toate produsele, de la carburanţi, facturi şi până la produsele alimentare. Cu toţii apreciem favorabil deciziile Guvernului condus de preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, de a sprijini populaţia prin măsuri economice şi sociale, alocând miliarde de lei atât către populaţia cu venituri reduse, cât şi pentru susţinerea antreprenorilor români. Cu toate acestea, trebuie să recunoaştem că munca românilor din străinătate şi miliardele de euro strânşi din sudoarea lor şi trimişi acasă, la familii, reprezintă un factor important nu numai pentru stabilitatea socială, ci şi pentru susţinerea consumului şi a unei rate ridicate de creştere economică.

Chiar dacă foarte mulţi români muncesc în străinătate pentru a le asigura familiilor lor un trai decent, cu toţii ne-am dori ca aceştia să se întoarcă acasă, în ţara natală. Nu cred că avem vreo îndoială că românii îşi doresc cu toată puterea să se întoarcă acasă, însă acest lucru depinde de acţiunile statului român, în sensul modernizării ţării. Salarii mai bune, servicii publice decente, un sistem de educaţie performant pentru copii, un sistem de sănătate care să ofere garanţia unui tratament adecvat reprezintă numai câteva dintre condiţiile pe care România trebuie să le realizeze pentru a-şi repatria cetăţenii.

Vă mulţumesc.

Valentin Făgărăşian, deputat al PNL.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul USR, acum.

Domnul deputat Viorel Băltăreţu, vă rog.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu 20 de minute înainte de miezul nopţii de 14 aprilie 1912, căpitanul Edward Smith îşi întreba echipa - "Ce am lovit?". În ciuda avertismentelor repetate de la alte nave, Titanicul şi-a păstrat cursul şi viteza spre tragedie.

Restul este istorie. Cu multe victime, 67% din cei prezenţi la bord.

Domnule căpitan Ciucă, cursul e greşit, nava e prea grea cu bugetari inutili! Momentul coliziunii se apropie! Cei 50 de bani au acelaşi efect ca orchestra de pe punte care cânta prohodul Titanicului!

Da, România este afectată de o situaţie economică internaţională dificilă pe care nu o poate controla - situaţia geopolitică cauzată de războiul din Ucraina afectează lumea întreagă, costurile transportului maritim au crescut, activitatea rafinăriilor româneşti este afectată. Se adaugă şi reorientarea resurselor petroliere din zona arabă către piaţa asiatică.

Dar ce poate România controla e ceea ce se întâmplă la ea acasă.

Şi ce vedem la noi în ogradă? Pe de o parte, lipsa unei strategii de exploatare a zăcămintelor româneşti, în contextul crizei din piaţa de carburanţi, şi strategii de preţ netransparente şi necorelate cu evoluţia preţului din piaţă internaţională.

După cum vedeţi, e nevoie critică de o intervenţie complexă, adaptată unei situaţii economice complexe. Nu peticeli de 50 de bani!

Ce măsuri pot fi luate urgent:

1. În zona extracţiei - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale să verifice volumele de extracţie în baza licenţelor de exploatare acordate;
2. În zona distribuţiei - Consiliul Concurenţei să verifice respectarea costurilor şi că nu există înţelegeri de tip monopol sau acorduri tacite între comercianţi;
3. În economie - măsuri ce depind strict de Guvern, precum reducerea TVA-ului sau a accizelor la carburanţi. Legea USR, de reducere a TVA de la 19% la 5%, stă în Parlament şi poate fi votată chiar astăzi dacă se doreşte acest lucru;
4. Măsuri proactive pentru stimularea ofertei şi pentru reducerea cererii. Doar un exemplu - subvenţionarea costurilor cu transportul public şi încurajarea românilor să îl folosească mai mult.

Domnule Ciucă, dacă Guvernul pe care îl conduceţi nu ia urgent măsuri adecvate dimensiunii icebergului, ne scufundăm! Deschideţi dialogul cu opoziţia, să găsim soluţii împreună!

Altfel, rămânem să privim cu toţii icebergul de foarte aproape, în timp ce dumneavoastră vă întrebaţi - "Ce ne-a lovit?".

Vă mulţumesc.

Viorel Băltăreţu, deputat al USR PLUS de Cluj.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Lazăr?

Vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Grindeanu, vaporul şi tulcenii".

Stimaţi colegi,

Mi-am propus ca astăzi să discut despre un alt subiect important pentru români-- lipsa de reacţie a ministrului Grindeanu cu privire la problemele cu care se confruntă ministerul pe care vremelnic îl conduce - şi, subiect, care mi-a atras atenţia din nou. Este vorba de situaţia generată de sistarea operării de către Navrom Delta SA din Tulcea a navelor de transport pasageri şi marfă ce deservesc localităţile din Delta Dunării începând cu data de 26 iunie 2022. Astfel, această societate se află în imposibilitatea de a asigura transportul de pasageri şi marfă dintre municipiul Tulcea şi localităţile din Delta Dunării, din cauza unei datorii a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în cuantum de 4,3 milioane de lei, ce se raportează la subvenţia ce trebuie acordată pentru acest serviciu de utilitate publică, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 595/2000.

Totuşi, fără a analiza lipsa de implicare a actualului ministru de resort, în ceea ce priveşte soluţionarea acestei situaţii, cât şi derularea relaţiei contractuale dintre Navrom Delta SA Tulcea şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, un lucru este cert, şi anume faptul că, începând cu 26 iunie 2022, a fost sistată operarea traseelor dintre Tulcea - Sulina, Tulcea - Sfântu Gheorghe, Crişan - Mila 23 şi Crişan - Caraorman. La aceste trasee se adaugă şi traseul Tulcea - Periprava, a cărui operare a fost oprită încă din luna martie, din cauza războiului din Ucraina, şi pentru care nici până în prezent nu s-a găsit o soluţie de transport subvenţionat direct, ci doar soluţia preluării pasagerilor din localitatea Sulina. Astfel, întrucât nu mai este asigurat transportul public subvenţionat pentru localităţile: Ceatalchioi, Plaur, Pardina, Chilia Veche, Periprava, Partizani, Maliuc, Gorgova, Crişan, Sulina, Băltenii de Jos, Mahmudia, Sfântu Gheorghe, Crişan, Mila 23, Caraorman sunt afectaţi în mod direct nu numai cei aproximativ 9.850 de locuitori din Delta Dunării, dar şi activităţile operatorilor de turism din zonă.

Am mai spus, de la această tribună, şi voi repeta, ori de către ori va mai fi nevoie, că în spatele unor cifre seci se află cetăţenii acestei ţări şi greutăţile cărora trebuie să le facă faţă zi de zi. În acest sens, viceprim-ministrul Grindeanu trebuie să înţeleagă că îi revine sarcina de a soluţiona toate problemele din zona de transport şi infrastructură, inclusiv cele din Delta Dunării, şi că nu este suficient doar să se asigure de buna derulare a anumitor investiţii din circumscripţia electorală din care provine - şi mă refer aici la dezvoltarea zonei cargo a Aeroportului Internaţional Timişoara, realizarea autostrăzii Timişoara - Belgrad şi modernizarea Gării din Timişoara.

Mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Doamna Dumitrina Mitrea?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"România, o ţară fără conducători care să o cinstească!".

Cimitirul militar român de la Soultzmatt din Alsacia, Franţa, adăposteşte osemintele a 687 de prizonieri români din cei 2.400, decedaţi în perioada 1917-1919 în regiunile Alsacia şi Lorena, în lagărele aparţinând Imperiului German.

Militarii români au murit în condiţii atroce, din cauza înfometării, frigului şi a bolilor, privaţi de orice legătură cu familiile lor, muncind într-o carieră de marmură şi suportând maltratarea din partea paznicilor lagărului.

Cronicile menţionează, ca urmare a mărturiilor, că "prizonierii români erau atât de înfometaţi, încât erau reduşi la starea de schelete şi mureau ca şoarecii".

În noaptea de 27 ianuarie 1917, o întreagă garnizoană a fost scoasă în frig, la -20 de grade, şi tot efectivul militar - 120 la număr au decedat îngheţaţi.

La 24 septembrie 1919, oraşul Soutzmatt a donat statului român pământul pe care s-a aflat lagărul, platoul de la Val du Pâtre - Valea Pastorului, unde a fost amenajat cimitirul şi au fost reîngropate osemintele ostaşilor noştri.

Cimitirul a fost inaugurat în 1924, în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, care au avut grijă de întreţinerea lui până în 1955.

În fiecare an, în prima sâmbătă după Ziua Eroilor, români din toate zonele Europei se adună, în straie tradiţionale strămoşeşti, pentru a comemora amintirea militarilor români martiri, decedaţi.

Anul acesta, prin eforturi personale, deşi reprezentam Parlamentul României, fiind demnitar, împreună cu colegul meu, deputatul Antonio Andruşceac, am decis să acceptăm invitaţia românilor de la Soultzmatt şi să aducem un omagiu acestor martiri, uitaţi de vremuri şi de autorităţile române.

La ceremonia de depunere de coroane a mai fost prezent un consul rătăcit al Ambasadei României la Strasbourg.

În rest, tăcere din partea statului român.

Iar tăcerea se justifică atât timp cât acest cimitir nu este întreţinut de autorităţile române, ci de cele ale statului francez.

După participarea la slujba comemorativă susţinută de un sobor de preoţi, în limba română şi franceză, la finalul ceremoniei s-au auzit strigându-se numele localităţilor de unde au venit românii, de la sute de kilometri, să aducă amintire celor care şi-au dat viaţa pentru noi, urmaşii lor.

Am fost decepţionată, pentru că acolo trebuiau să fie cel puţin câte doi demnitari din fiecare grup parlamentar, şi nu pot decât să acuz de nepăsare şi indolenţă premierul României, care, înainte de toate, este militar, şi îi acuz în egală măsură şi pe cei care ne ţin în beznă de 32 de ani, ne ascund istoria, lăsându-i pe copiii noştri să creadă că suntem un popor fără trecut, pentru a nu putea fi capabili să privească demni spre viitor.

România a plătit şi plăteşte urmaşilor altor naţii, de zeci de ani, care au suferit şi au murit pe teritoriul României în perioada războiului, dar pentru morţii noştri, martiri în toate colţurile lumii, cine plăteşte? Sau cine îşi mai aminteşte de ei?

Prin această declaraţie politică, mulţumesc sutelor de români veniţi la Soultzmatt, pentru iubirea lor de ţară şi de neam, şi le mulţumesc pentru invitaţia de a cunoaşte adevărurile istorice şi a le onora.

Şi închei, amintind cuvintele scrise pe placa comemorativă a monumentului de la Soultzmatt, şi care i-au aparţinut Reginei Maria, cea care a iubit România mai presus de sine:

"Soldaţi români! Departe de patria voastră pentru care v-aţi jertfit, odihniţi-vă în pace, aureolaţi de glorie, în acest pământ care nu vă mai este străin!".

Deputat Dumitrina Mitrea, Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

De la Grupul UDMR nu sunt intervenţii. Doar o declaraţie depusă în scris de doamna Rozália-Ibolya Biró.

Mergem la Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea? Nu a ajuns.

De la neafiliaţi, domnul Dănuţ Aelenei?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Plafonare, compensare sau reducerea taxării".

Coaliţia de guvernare a ezitat să ia o decizie în ceea ce priveşte preţul carburanţilor.

Pe de o parte, pentru că piaţa carburanţilor este diferită de cea a energiei electrice şi a gazelor naturale.

Pe de altă parte, tarifele gazului natural sau ale energiei electrice sunt mult mai sensibile pentru consumatorii vulnerabili, pentru că încălzirea locuinţei este mai importantă decât transportul.

În aceste condiţii, Guvernul a amânat să ia măsuri concrete pentru reducerea preţurilor combustibililor, până joi, 23 iunie. Şi dintre cele trei măsuri vehiculate, bineînţeles că a ales-o pe cea mai proastă.

O idee a fost plafonarea preţului. Dar plafonarea preţului ar fi venit cu alte probleme. Este vorba despre riscul ca firmele să scadă semnificativ cantitatea de carburanţi pusă pe piaţă, dacă plafonarea nu este însoţită şi de o compensare a diferenţei de preţ, ceea ce presupune că statul ar trebui să îşi asume costurile aferente. Dar plafonarea preţurilor este o măsură total împotriva ideii de piaţă liberă, iar plafonarea ratei de profit pentru companiile petroliere este o eroare.

A doua variantă, luată în calcul, este reducerea taxelor aplicate asupra carburanţilor. Este o măsură care deja a fost pusă în practică de unele state europene. În momentul de faţă, preţul la pompă al combustibilului este dat de:

• Preţul barilului la nivel internaţional, precum şi de costurile de rafinare şi transport ale carburanţilor, toate acestea având o pondere de circa 63% în preţul benzinei şi al motorinei;
• Taxe, accize şi TVA, cu o pondere de până la 36%;
• Adaosul benzinăriei - de circa 4%.

Statul român percepe o acciză fixă, indiferent de preţul carburantului, de 1,9 lei pentru fiecare litru de combustibil vândut la pompă. Astfel, statul, fără să facă nimic, obţine un profit de 3,7 lei la fiecare litru de combustibil.

Avantajul este că reducerea taxelor aduce, pe cale de consecinţă, scăderea proporţională a preţurilor.

În fine, a treia variantă, luată în calcul, este compensarea cu o sumă fixă a unei părţi din preţul la pompă al carburantului. Avantajul acestei metode este că face un compromis între plafonare şi tăierea taxelor. Dezavantajul este că rambursarea presupune cheltuieli bugetare mai mari.

Dintre cele trei variante, Guvernul a ales-o pe cea mai proastă, şi anume soluţia compensării, compensare care să fie plătită din banii publici şi din profitul benzinarilor.

De ce nu a ales Guvernul Ciucă varianta scăderii accizei şi TVA-ului? Este o întrebare retorică.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, neafiliat, Aelenei Dănuţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Romulus Damian.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi - "Introducerea educaţiei sanitare în şcoli".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe 21 iunie, Parlamentul României a adoptat modificările la Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, şi cel mai dezbătut amendament a fost cel legat de introducerea educaţiei sanitare şi, implicit, sexuale, în şcoli, deşi marele beneficiu al acestei legi a fost introducerea burselor pentru copiii instituţionalizaţi, care la 18 ani ies din plasament şi care vor primi de acum burse lunare dacă îşi continuă studiile, de la vârsta de 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dar şi stimulente pentru cei care adoptă copii greu adoptabili.

Am auzit atunci, în plenul Camerei Deputaţilor, diverse comentarii de la anumiţi colegi care vorbeau despre sexualizarea copiilor şi o sfidare a creştinismului. Lucru total fals, care denotă că nu au citit cu atenţie proiectul. Aş dori să clarific faptul că amendamentul adoptat, legat de introducerea educaţiei sanitare în şcoli, implică derularea unor programe de educaţie pentru sănătate, începând cu clasa a VIII-a şi numai cu acordul scris al părinţilor, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor.

De câţiva ani se tot discută despre necesitatea introducerii unei astfel de materii informative în şcoli, iar acest lucru a stârnit multe discuţii în contradictoriu. Pe de o parte, sunt cei care văd un lucru benefic şi necesar pentru sănătatea copiilor lor şi, pe de altă parte, sunt cei care nu sunt de acord cu acest lucru, din diferite motive, fie ele de natură religioasă sau dintr-un sentiment de ruşine, care a fost transmis din generaţie în generaţie şi care ne împiedică să abordăm un subiect care ar trebui să conţină, în primul rând, informaţii medicale. Tinerii trebuie să fie informaţi de specialişti, astfel încât să înţeleagă ce este benefic şi ce nu este, care sunt implicaţiile, dar şi riscurile, pe toate planurile, astfel încât sănătatea fizică şi psihică a tinerilor să fie protejate.

Din nefericire, în România, numărul adolescentelor care ajung să rămână însărcinate şi să dea naştere unui copil, în necunoştinţă de cauză, este foarte ridicat, situându-ne printre primii în Europa, unde are loc acest fenomen, sarcina în adolescenţă având numeroase consecinţe negative asupra viitoarelor mame, precum şi costuri sociale şi economice. În 2019 au fost înregistrate, în România, 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, lucru care face ca România să aibă un sfert din mamele minore din Europa.

Aşadar, cunoaşterea este cel mai important lucru când vine vorba despre decizii informate, şi tinerii din România au dreptul la această cunoaştere, fiindcă scopul principal este să le asigurăm educaţie pentru sănătatea lor şi a întregii societăţi.

Vă mulţumesc.

Deputat de Caraş-Severin, Romulus-Marius Damian.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Dan Şlincu.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

Partidul Social Democrat doreşte să implementeze cât mai repede o serie de măsuri fiscale, care să se aplice începând cu anul viitor, pentru a reduce inechităţile şi diferenţele de natură socială şi salarială, astfel încât să nu mai avem discrepanţe majore între cei care au un nivel ridicat de trai şi cei care sunt la limita sărăciei.

Este important ca cei cu venituri mai mici să obţină o creştere a veniturilor şi o reducere a taxelor. Acest lucru se poate obţine prin deducerea unor cheltuieli.

Românii trebuie să ştie că propunerea de introducere a impozitului progresiv nu urmăreşte creşterea poverii fiscale la angajatori. Impozitul progresiv e necesar pentru a reduce decalajele sociale şi pentru a construi o societate mai echitabilă. Când au vorbit de impozitarea progresivă, social-democraţii s-au referit, în primul rând, la supraimpozitarea veniturilor foarte mari, supraimpozitarea pensiilor speciale şi scăderi ale obligaţiilor fiscale pentru salariile foarte mici.

Trebuie să refacem clasa de mijloc în România şi să ne preocupăm ca toţi românii să aibă un nivel de trai decent.

Experienţa din ultimii ani arată că este nevoie de o reformă care să asigure justiţia socială, precum şi echitate şi solidaritate între contribuabili. De aceea, este nevoie de ajustarea Codului fiscal, care în actuala formă şi-a demonstrat limitele. Nu este o chestiune de ideologie, ci despre realitate.

Oamenii şi economia suferă, deci e nevoie de o schimbare. Este absurd să ne aşteptăm la reducerea decalajelor sociale, mergând mai departe cu acelaşi Cod fiscal. Scopul reformei nu este de a introduce sau scoate anumite taxe, ci de a crea o societate mai echitabilă, care să ofere un trai decent tuturor cetăţenilor.

Partidul Social Democrat a salutat decizia Coaliţiei de guvernare de a accepta propunerea social-democrată privind aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei, astfel încât la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%. Însă, în egală măsură, sperăm că partenerii de guvernare vor înţelege necesitatea şi utilitatea celorlalte propuneri, respectiv supraimpozitarea veniturilor foarte mari şi a pensiilor speciale.

Multiplele crize severe cu care se confruntă societatea românească impun echitate şi solidaritate socială, valori şi principii definitorii, la care PSD se raportează fundamental. Prin urmare, insistăm ca ajustarea Codului fiscal, depăşit de vremuri, după cum demonstrează realitatea, să asigure justiţie socială şi mai multă coeziune.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat al PSD, Botoşani.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la PSD, dacă au mai venit? Doamna Dumitrache văd că nu. Domnul Ioan Vulpescu, Alexandra Huţu şi domnul Radu Tuhuţ? Nu.

De la PNL văd că domnul Leoreanu nu a ajuns.

Nici de la USR.

De la Grupul AUR, domnul Boris Volosatîi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Boris Volosatîi:

"28 iunie 1940 - o zi tragică în istoria poporului şi a statului român"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La 28 iunie 1940 Imperiul Sovietic a anexat Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, urmare a Ultimatumului din 26 iunie acelaşi an, prin care pretindea, în modul cel mai fals posibil, că "În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a rupt de la Uniunea Sovietică o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a acesteia cu Republica Sovietică Ucraineană". Ultimatumul era o urmare a Pactului sovieto-german Ribbentrop-Molotov.

Unsprezece judeţe ale noastre - Bălţi, Cahul, Cernăuţi, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpuşna, Orhei, Soroca, Storojineţ şi Tighina, precum şi o parte a judeţului Dorohoi, cunoscută ca Ţinutul Herţa, au fost smulse din trupul ţării.

Pierderea României a însemnat circa 50.000 de kilometri pătraţi şi circa 4 milioane de cetăţeni. Asupra acestor teritorii româneşti a fost extinsă legislaţia Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, până în 1961.

Cele 11 judeţe ale noastre au pierdut doar în primul deceniu de la anexare peste 800.000 de oameni, iar teritoriul lor a fost dezmembrat şi încorporat în parte Ucrainei, Kievul fiind atunci un auxiliar fidel al Moscovei.

Anexarea sovietică a însemnat refugiu, valuri de deportări în masă în Gulag, execuţii sumare, foamete organizată, colectivizare forţată, persecuţii religioase, genocid cultural, rusificare şi ucrainizare, colonizare cu elemente ruseşti şi ucrainene.

Preţul de sânge plătit de poporul român - aproape un milion de oameni - ne obligă la o reconsiderare a istoriei naţionale şi cinstirea memoriei lor.

28 iunie ar trebui să fie zi de doliu naţional în România. Parlamentul României, ca şi parlamentele mai multor state, a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov. Ne-am bucura dacă, într-o bună zi, acest pact odios va fi condamnat şi de Rada de la Kiev. Până atunci însă trebuie să ne concentrăm cu toţii, în mod exemplar şi acţionând transpartinic, pentru lichidarea consecinţelor odiosului Pact sovieto-nazist pentru ţara şi poporul nostru. Şi prima obligaţie pe care o avem în acest demers este reîntregirea în cetăţenia română, cât mai curând posibil, a tuturor românilor din Ţinutul Herţa şi din cele 11 judeţe anexate.

Vă mulţumesc.

Boris Volosatîi, deputat AUR, Circumscripţia nr. 43.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Cătălin Manea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi am depus un proiect de lege, spun eu, cu caracter istoric pentru minoritatea pe care o reprezint, respectiv pentru minoritatea romă, şi anume înfiinţarea Muzeului de istorie şi cultură a romilor din România. Este un deziderat al Organizaţiei Partida Romilor încă din anul 1990. Sper eu ca dumneavoastră, în calitate de colegi deputaţi, să sprijiniţi, pe linie legislativă, adoptarea acestui proiect de lege şi spun acest lucru gândindu-mă că minoritatea din partea căreia sunt împuternicit să vă adresez acest mesaj este o minoritate istorică, o minoritate consemnată oficial pe teritoriul României încă din anul 1385.

De la prima atestare documentară a romilor în spaţiul românesc, din 1385 şi până la jumătatea secolului al XIX-lea, romii au fost robi în Ţările Române, cea mai lungă perioadă de robie. Este un adevăr istoric trist, dar un adevăr istoric care trebuie cunoscut de generaţiile viitoare şi de toţi ceilalţi.

Un alt moment important, pe care ar trebui să-l cunoaşteţi, este legat de perioada din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, perioada antonesciană, atunci când, într-un număr foarte mare, în anul 1942, peste 30.000 de romi au fost deportaţi în Transnistria.

Una dintre nevoile fundamentale ale oricărui individ este aceea de a se defini ca membru al unui grup etnic, al unei colectivităţi.

Între multiplele apartenenţe la care acesta se poate raporta, un loc important este ocupat de apartenenţa etnică.

De asemenea, menţionez că, printre caracteristicile esenţiale ce definesc un grup etnic, istoria şi cultura reprezintă de departe cele mai importante trăsături.

Stimaţi colegi,

Sper ca, odată intrat pe circuitul legislativ, acest proiect, al cărui iniţiator sunt, să fie adoptat şi, după 32 de ani de democraţie, România, aşa cum a făcut în ultimii ani, să facă încă o dată dovada deschiderii şi să asigure cumva garanţia respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor aparţinând minorităţii rome.

În încheiere, doresc să le mulţumesc tuturor colegilor mei deputaţi, coiniţiatori ai acestui proiect de lege, şi să-i asigur de tot respectul meu şi de tot respectul minorităţii rome.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul minorităţilor naţionale a mai depus declaraţie în scris şi domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Mergem la neafiliaţi.

Domnul Nicolae Roman.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Roman:

Din ciclul care vizează redeşteptarea poporului român, în declaraţia mea politică de astăzi voi vorbi de suveranitate şi demnitate.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Într-un stat de drept, politicile economice, sociale, fiscale, de sănătate sunt parte a suveranităţii statale, iar consolidarea acestor politici de ordine şi de natură internă reprezintă pentru orice ţară fundamentul existenţei sale ca stat suveran şi independent.

Statul suveran este preocupat constant de bunul trai al cetăţenilor săi, de viaţa social-economică a naţiei. Acesta, prin instrumentele sale economico-fiscale şi administrative, aplică, în mod continuu şi permanent, măsuri coercitive pentru menţinerea unui standard de viaţă ridicat al populaţiei sale, ca obiectiv fundamental al existenţei statale. Aceste atribuţii îi sunt conferite şi garantate de caracterul său suveran.

Atunci când suveranitatea este ştirbită prin forţă, presiuni economice şi geostrategice, prin cedare benevolă de suveranitate fără consultarea poporului, statul nu mai reprezintă corect naţiunea, este un stat care tinde spre un caracter dictatorial. El are, în plan intern, doar un rol puţin reprezentativ, numai de marcare a prezenţei sale ca structură socială, de cele mai multe ori caracterul acestuia fiind de organism coercitiv.

Un astfel de stat nu îşi poate reprezenta şi/sau susţine corect naţiunea, şi atunci se produc evenimente mai puţin dorite sau agreabile, care determină scăderea dramatică a credibilităţii sale în rândul populaţiei. Ca urmare a acestei situaţii, apar reacţii negative pe multiple planuri şi sub diferite forme de manifestare.

Nemulţumirea acumulată de popor poate fi virulentă atunci când acesta se simte jignit. Este şi cazul acestui simulacru de măsură de protecţie a populaţiei referitoare la recenta reducere a preţului carburanţilor cu infima sumă de 50 de bani. Poporul a perceput această măsură ca pe un afront moral, chiar cu tente satirice.

Situaţia generează grave întrebări privind capacitatea organelor de stat de a controla piaţa liberă a carburanţilor, dominată de jucători internaţionali puternici, dar şi asocierea unor producători şi/sau retaileri în probleme de stabilire a preţurilor.

Cele de mai sus reprezintă doar una dintre multiplele consecinţe ale ştirbirii şi cedării suveranităţii statului român.

Alegătorii mă întreabă deseori dacă interesele naţionale ale poporului nostru şi suveranitatea naţională mai sunt preocupări importante ale statului şi ale Guvernului României.

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul PSD văd că n-a mai venit nimeni.

Mergem la Grupul PNL.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În aceste zile, vedem foarte multe discuţii despre modificarea Codului fiscal. Mă bucur să văd însă că PNL a reuşit să menţină cota unică, impozitul progresiv nu a fost introdus, taxa de solidaritate nu a apărut, suprataxarea companiilor nu a apărut. Orice măsură pe care o vedem anunţată este rezultatul unei negocieri cu partenerii de coaliţie. La negocieri, PNL şi-a asumat clar sprijinul pentru mediul de afaceri. Ne-am bătut pentru măsuri cât mai eficiente, fiscal, dar care să afecteze cât mai puţin mediul de afaceri.

PNL nu doreşte sufocarea mediului de afaceri. În perioade precum cea pe care o traversăm acum avem nevoie ca România să ofere un climat fiscal care să atragă investiţiile, nu care să le gonească. Redresarea economiei şi creşterea ulterioară se pot obţine numai dacă lăsăm economia reală să se dezvolte.

Nu ne jucăm cu fiscalitatea, pentru că o fiscalitate excesivă va avea următoarele efecte: afectarea investiţiilor, creşterea preţurilor produselor/serviciilor, tăieri de salarii, închiderea unor locuri de muncă. De aceea, tragem cât putem ca să impunem măsuri menite să ajute companiile şi oamenii, ca să depăşim această perioadă cu economia şi nivelul de trai cât mai puţin afectate.

Şi compensarea pentru carburanţi a fost decisă după o analiză temeinică. Vom avea al doilea cel mai mic preţ din Uniunea Europeană. 25 de bani vor fi susţinuţi de la bugetul de stat, prin Ministerul de Finanţe, iar 25 de bani vor fi susţinuţi ca o cheltuială deductibilă de către operatori.

Nu vindem oamenilor iluzii. O asemenea măsură se poate lua doar în limitele permise de banii din buget şi cu un mecanism de aplicare sustenabil, care să nu creeze alte probleme. Nu creăm aşteptări nerealiste, ci căutăm soluţii, dar soluţii reale, care se pot aplica. Şi, pe măsură ce lucrăm la ele, am comunicat, ca să ştie şi românii la ce să se aştepte. Nu am minţit oamenii, ci am prezentat, cu onestitate, ce a avut Guvernul pe masa de lucru.

În aplicarea măsurilor solicitate mizăm pe sprijinul companiilor petroliere. Fiind vorba despre o perioadă dificilă şi despre un cadru legal care nu a mai existat este nevoie de implicarea activă a tuturor actorilor care fac parte din sistemul de comercializare, reglementare, fiscalizare.

Nu este o situaţie care afectează doar România, preţul carburanţilor a crescut galopant la nivel global. Fiecare Guvern încearcă să găsească soluţiile cele mai bune. Nu vrem ca, în România, să se ajungă la limitarea achiziţiei de carburant, ca în Ungaria. Credem că perioada raţionalizării consumului face parte dintr-o epocă demult apusă. Fiecare Guvern din Uniunea Europeană a promovat măsurile care i-au fost permise de bugetul propriu. Aşa facem şi noi, România!

Dumnezeu să ne ajute să trecem peste această perioadă grea!

Deputat al PNL Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul PNL au mai depus declaraţii în scris: domnul Florin Roman, Vetuţa Stănescu, Ervin Molnar, Bogdan Huţucă, Marian Cruşoveanu, Gabriel Andronache, Iulian Muraru, Florin Alexe, George Stângă, George Şişcu, Dumitru Rujan, Radu Moisin, Ioan Balan, Cristina Burciu, Alexandru Popa, Liviu Balint şi Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Doamna Gianina Şerban este?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ascultaţi România!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Anul trecut, în pragul vacanţei parlamentare, tot de la aceeaşi tribună, am încercat să vă dau un sfat, un îndemn, să mergeţi în circumscripţiile electorale unde aţi fost aleşi şi să vedeţi cu ce greutăţi se confruntă românii, să ştiţi ce aveţi de făcut aici, să găsiţi soluţii pentru problemele lor. Speranţele date românilor timp de 30 de ani au fost deşarte, iar faptele pentru binele lor au lipsit şi lipsesc cu desăvârşire.

Aţi fost să vedeţi ruinele în care se află industria românească? Aţi fost să vedeţi cu câte greutăţi se confruntă agricultorii români? Se pare că nu, pentru că, dacă aţi fi făcut-o, nu aţi fi scos la mezat alte obiective de importanţă majoră şi le-aţi fi protejat. Aţi fi venit cu măsuri concrete pentru ca România să aibă agricultura la un asemenea nivel la care să poată hrăni toată populaţia României.

Educaţia este la un nivel chiar mai scăzut şi văd că guvernanţii se miră de rezultatele extraordinar de slabe ale elevilor, când doar 6% ştiu să scrie perfect româneşte.

Spitalele încă ard, iar sistemul de sănătate se află într-o situaţie critică astăzi, fără scuza că pandemia blochează sistemul sanitar.

Stimaţi colegi,

În ultimul an s-a parafat şi Coaliţia de guvernare PNL-PSD, una care, la acel moment, ne spunea că e singura opţiune pentru ţară, singura soluţie care poate da României o şansă. Din păcate, este doar un alt slogan ratat, iar românilor le lipseşte, în timpul iernilor, căldura din case, banii din buzunare, cu care să-şi poată achita facturile imense, iar costul vieţii pentru cei mai mulţi a devenit aproape insuportabil.

25 de euro lunar, ca ajutor, 100 de lei pentru pensionari sau 50 de bani subvenţie pentru combustibil reprezintă praful aruncat în ochii românilor, firimituri aruncate oamenilor, în acelaşi mod ca şi în ultimii 30 de ani, batjocorind un popor întreg.

Astăzi, tot în pragul vacanţei parlamentare, nu vreau să vă mai dau sfaturi sau îndemnuri, ci, după cum vedeţi, vreau să vă atrag atenţia că nu aţi făcut nimic pentru oameni.

Ascultaţi România! România plânge. Aţi adus ţara şi oamenii ei la capătul puterilor, la capătul răbdării. Conştientizaţi asta şi puneţi-vă în locul oamenilor, şi luaţi cea mai bună măsură pe care o puteţi lua: schimbaţi guvernarea. Altfel, o va schimba poporul.

Ascultaţi România! Românii au nevoie să trăiască liberi, să se poată gândi la viitor!

Stimaţi colegi,

Nu vă doresc o vacanţă liniştită, ci o vacanţă plină de înţelepciune!

Gianina Şerban, deputat AUR de Ilfov.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe, la neafiliaţi.

Domnul Gabriel Plăiaşu este? Nu.

Anamaria Gavrilă?

O voce din sală:

Este!

Domnul Ilie Dan Barna:

A, OK, în partea cealaltă!

Vă rog.

Domnul Gabriel Plăiaşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Dâmboviţenii aşteaptă răspunsuri pe tema centralei nucleare care va fi construită la Doiceşti".

Doamnelor şi domnilor,

Pe la sfârşitul lunii mai, anul acesta, dâmboviţenii aveau să afle că pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doiceşti va fi construit primul reactor modular mic - SMR din România, din cele şase prevăzute de proiectul despre care, nici până la acest moment, nu ştim foarte multe detalii.

Vestea a căzut ca un trăsnet asupra locuitorilor din zona vizată, pentru că aceştia nu au fost anunţaţi din timp că, la doi paşi de casele şi de şcoala din comună şi la vreo 10 km. distanţă de Târgovişte, va prinde contur un astfel de proiect experimental refuzat de alte ţări. La fel cum nu au fost întrebaţi dacă sunt de acord să aibă ca "vecin" un reactor nuclear şi, foarte important, nu au fost informaţi asupra riscurilor pe care le presupune construirea, într-o zonă foarte populată, a primei centrale modulare de mici dimensiuni din lume. România, alături de partenerul american NuScale, ar vrea ca, prin 2027-2028, să finalizeze construcţia primului SMR comercial, deşi varianta de test din Statele Unite ale Americii ar trebui să fie gata ceva mai târziu, prin 2029. Am putea să înţelegem de aici că nu se prea grăbesc?

La puţin timp de la apariţia în spaţiul public dâmboviţean a acestei informaţii, când locuitorii din zona vizată începuseră să-şi exprime îngrijorarea pe reţelele sociale, cu privire la această investiţie, sperând că decizia nu este bătută în cuie şi că va fi găsit pentru construirea reactorului experimental un loc mai sigur, aflat mai departe de o zonă locuită, aveam să aflăm că Nuclearelectrica, NuScale şi grupul de companii E-Infra au semnat un memorandum de înţelegere pentru dezvoltarea primului reactor SMR din România pe locul fostei termocentrale de la Doiceşti.

Şi pentru că revolta şi îngrijorările oamenilor din zonă creşteau, mai ales pe fondul lipsei de informaţii privitoare la riscuri, dar şi a deciziilor luate fără să fie întrebaţi, la jumătatea lunii iunie a fost organizată, la Doiceşti, o conferinţă de informare locală, întâlnire care ar fi trebuit organizată înainte de a fi stabilită locaţia pentru proiectul amintit. Din păcate, nici cu această ocazie, care trebuia fructificată pentru a oferi răspunsurile aşteptate despre această tehnologie care nu este implementată nicăieri în lume, nu au fost comunicate datele necesare pentru a ne face o idee despre riscurile la care se expun cei care vor avea centrala nucleară lângă casă. Locaţia aleasă ar trebui să respecte toate standardele industriei nucleare.

Din răspunsurile oferite în conferinţa respectivă n-am reuşit să aflăm care va fi impactul asupra zonei, cât de sigură este tehnologia, cu atât mai mult cu cât vorbim despre un proiect-pilot.

Doamnelor şi domnilor,

În data de 15 iunie am adresat ministrului economiei, domnul Virgil Popescu, o întrebare în care solicitam detalii despre proiectul de la Doiceşti, cerând, printre altele, precizări cu privire la criteriile pe baza cărora a fost stabilit amplasamentul.

Dâmboviţenii trebuie să primească, neîntârziat, răspunsuri clare, complete, asumate de la cei implicaţi în acest proiect. Au dreptul să le afle. Pentru ei, pentru copiii lor şi pentru generaţiile care vor veni.

Gabriel Plăiaşu, deputat Forţa Dreptei, Circumscripţia nr. 16 Dâmboviţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Doamna Oana Ţoiu.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Astăzi, în ultima zi de vot a acestei sesiuni parlamentare, o să ajungem să finalizăm Legea tineretului. Un proiect care aparţine acestei generaţii şi care este rezultatul muncii organizaţiilor naţionale şi organizaţiilor locale de tineret încă din 2018.

Patru ani mai târziu, după o serie de consultări lunare la Comisia pentru tineret şi sport, şi şapte ore petrecute, ieri, în comisie, o să votăm astăzi final Legea tineretului, noua Lege a tineretului, care va fi Legea tinerilor.

Sunt câteva prevederi esenţiale care, odată ce legea intră în vigoare, vor fi de ajutor viitorului acestei generaţii: micşorarea taxelor pentru prima încadrare în muncă; atenţie sporită pentru mamele tinere şi în special mamele minore; clarificarea faptului că tinerii nu pot să fie discriminaţi, nici în funcţie de criteriile etnice, nici în funcţie de apartenenţa socială, nici în funcţie de orientarea sexuală sau gen; sprijin pentru tinerii care urmează învăţământul universitar, atât în ceea ce priveşte transportul, pentru că naveta este esenţială ca ei să poată să facă asta, cât şi în ceea ce priveşte cazarea în căminele universitare; sprijin pentru tineri să se poată angaja, pentru că, deşi avem în acest moment, în România, o criză a resurselor umane şi a resurselor umane calificate şi suntem în competiţie cu alte ţări pentru talentele şi ambiţiile tinerilor noştri, avem, în acelaşi timp, şi una dintre cele mai mari rate de şomaj şi de lipsă de incluziune în educaţie a acestei generaţii de tineri şi e nevoie să luăm măsuri concrete pentru asta.

Este o lege care clarifică şi care sunt partenerii de dialog ai instituţiilor publice şi ai instituţiilor locale, clarificând că reprezentarea naţională înseamnă zece judeţe, şapte centre universitare.

Este o lege care clarifică responsabilităţile şi la nivelul autorităţilor locale, cerându-le acestora să se consulte cu tinerii pentru deciziile care privesc tinerii, astfel încât să construim şi să dezvoltăm comunităţi în care tinerii vor să rămână, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, şi aceasta practic se traduce într-o strategie locală de tineret şi în obligativitatea consultării publice cu aceştia.

Dar, în primul şi în primul rând, este o lege creată de tineri pentru ei, chiar dacă, formal, Guvernul este iniţiatorul. Ieri am lucrat alături de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, şi punctul lor a fost luat în calcul la fiecare amendament, însă sunt zeci, sute de ore ale organizaţiilor de tineri care ne-au adus astăzi aici şi vreau să le mulţumesc. Am ales ordinea alfabetică, pentru că e foarte greu să poată să fie separat efortul lor: Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Asociaţia Elevilor din Constanţa, Asociaţia Tineretului ONU din România, Consiliul Tineretului din România, Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România, Federaţia Tinerilor din Constanţa, Forumul Tinerilor din România, Fundaţia Naţională pentru Tineret, Liga Studenţilor Români din Străinătate, Uniunea Naţională a Studenţilor din România, Uniunea Studenţilor din România, Young Menʾs Christian Association, Organizaţia Tinerilor Medici Dentişti, Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenţi, precum şi membrii români din Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei.

Vă mulţumesc tuturor.

Legea asta, aşa cum va fi votată astăzi şi cum o vom îmbunătăţi de-a lungul anilor, este rezultatul generaţiei voastre.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Este domnul Dumitru Flucuş?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Flucuş:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum ştiţi, în ultimele zile, echipa naţională de fotbal a României a susţinut patru partide în Liga Naţiunilor.

România a fost învinsă de Muntenegru cu 2-0 în deplasare şi cu 3-0 la Bucureşti, apoi şi de Bosnia şi Herţegovina cu 1-0 în deplasare şi a reuşit o singură victorie cu 1-0 pe teren propriu în faţa Finlandei.

Rezultatele echipei naţionale sunt dezamăgitoare. Muntenegru are o populaţie de circa 600.000 de locuitori, aproximativ cât un judeţ din ţara noastră.

Firesc, se pune întrebarea "Cum reuşeşte o ţară cu o populaţie de 30 de ori mai mică să ne învingă la fotbal într-o asemenea manieră?". Acest lucru nu se întâmplă doar la fotbal. Echipele din Muntenegru ne înving şi la handbal, şi la volei, şi la polo, şi la baschet.

Echipa naţională de fotbal a României are rezultate proaste nu numai în faţa Muntenegrului şi a Bosniei, ci şi în faţa multor alte echipe ale unor ţări mici. Despre puterile fotbalistice nu se mai pune problema.

Fac o comparaţie cu ce se întâmpla acum vreo 30 de ani. Echipa naţională învingea Anglia, Argentina, Germania şi alte echipe importante. Jucam de la egal la egal cu orice echipă. Aveam rezultate formidabile şi la echipele de club, lumea ieşea în stradă să manifesteze, plină de bucurie, după succesele echipei naţionale. Presa străină scria elogios, iar noi eram mândri că suntem români.

Îmi pare rău că fiul meu şi tânăra generaţie de astăzi nu poate trăi momentele de bucurie şi mândrie naţională pe care le-am trăit noi în trecut. În afară de jocul slab, am constatat că echipa naţională nu mai poartă echipament în culorile naţionale. De ce?

În Muntenegru s-a jucat în echipament alb complet, iar în celelalte partide cu şort alb. Albul este o culoare minunată, dar nu se numără printre culorile noastre naţionale. Noi avem roşu, galben şi albastru, deci avem o posibilitate largă de a avea echipamente în culorile naţionale.

Ne întrebăm care sunt cauzele evoluţiei penibile ale echipei naţionale. Căderea accelerată a început odată cu alegerea la conducerea Federaţiei Române de Fotbal a lui Răzvan Burleanu.

Vă amintiţi cum a fost?

La conducerea FRF şi-a anunţat candidatura Gică Popescu. Avea un plan clar de dezvoltare a fotbalului românesc, cu deschiderea de centre de copii şi juniori, cu şcoli de fotbal înfiinţate pe întreg teritoriul ţării. Avea experienţă şi susţinerea lui Gică Hagi, precum şi a multor altor specialişti în fotbal.

Candidatura lui încurca însă planurile unor băieţi deştepţi, reprezentanţi ai unor interese netransparente.

Întâmplător sau nu, cu o zi înainte de alegeri, Gigă Popescu a fost arestat. S-a lăsat drum liber unui necunoscut, Răzvan Burleanu, care, susţinut de forţe subterane, a obţinut preşedinţia FRF.

Oricum, atunci era clar că poate fi arestat orice alt candidat care ar fi încercat să încurce "alegerea" lui Burleanu ca preşedinte.

Timpul a trecut, Burleanu este la al treilea mandat de preşedinte al FRF, deşi avea dreptul doar la două. Interesele pe care le reprezintă, nu ne e clar cât de legitime, probabil că încă merg bine. Are susţinerea băieţilor deştepţi din statul paralel şi a unor persoane cu conexiuni în servicii şi organizaţii netransparente, în justiţie, şi cel puţin a unui domn ministru influent.

Pentru ei nu contează că fotbalul românesc a ajuns la dezastru, că naţiunea e tristă şi dezamăgită. Le înţeleg oarecum interesul de a face bani, dar nu înţeleg de ce au înlăturat culorile naţionale de pe echipament. Explicaţia pare aceea că, în afară de distrugerea fotbalului românesc, au ca misiune şi distrugerea spiritului naţional românesc.

Între soarta fotbalului şi soarta ţării noastre există asemănări izbitoare. Acelaşi sistem de relaţii subterane, de stat paralel, promovat de unii reprezentanţi din servicii şi organizaţii netransparente, cu conexiuni în justiţie şi politică, îşi promovează constant, ani la rândul, oameni în funcţii-cheie ale statului.

Rezultatul este acelaşi ca la fotbal. Statul se prăbuşeşte şi decade. Poate că celor ca Burleanu le merge bine, dar majorităţii românilor le merge tot mai rău. Totuşi sunt încrezător şi ştiu sigur că poporul român are un destin măreţ şi că, în mod miraculos, îşi va îndeplini destinul.

Jos mafia din fotbalul românesc!

Vă mulţumesc.

Dumitru Flucuş, deputat, Circumscripţia nr. 8 Braşov.

Domnul Ilie Dan Barna:

De la Grupul parlamentar AUR au mai depus declaraţii în scris: domnul Vasile Nagy, Dumitru Focşa, Sebastian Suciu, Silviu Păunescu, Raisa Enachi şi Lilian Scripnic.

Reluăm.

Îl invit la microfon pe domnul Ştefan-Iulian Lőrincz, de la Grupul parlamentar al USR.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Guvernul României a eşuat!"

Şi nu fac referire la faptul că are un ministru anchetat de DNA pentru că a falsificat concursuri de angajare ca să-şi pună la nişte agenţii oamenii lui fideli, asta în timp ce agricultura românească trece prin cea mai gravă secetă din ultimii 25 de ani, imediat după iarna de la începutul anului 2022, când recoltele erau în pericol de distrugere, iar preţul pâinii creştea tot mai mult.

Nu fac referire la dezastrul economic în care se află ţara noastră şi la bătaia de joc cu cei 50 de bani la pompă, în condiţiile în care există soluţii propuse de USR, precum reducerea TVA de la 19% la 5%, care ar însemna o economie dublă în buzunarul românilor, ci spun asta pentru că sunt deosebit de grave dezvăluirile jurnaliştilor de la "J for Media" despre modul în care a fost repartizat dosarul domnului Ciucă, prin metoda "Coperta", iar apoi, urmele au fost şterse din sistem. Este un caz fără precedent.

Pentru context, în urmă cu câteva luni, premierul Nicolae Ciucă a solicitat anularea tuturor sesizărilor de plagiat din teza sa de doctorat, primite la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Asta după ce a văzut că nu funcţionează acţiunile de intimidare a ziaristei Emilia Şercan, care a dezvăluit plagiatul la începutul acestui an.

Practic, Nicolae Ciucă a rămas fără acuzaţiile oficiale de plagiat. Şi ce să vedeţi? Magistratul care a luat această decizie a fost promovat, în trecut, în mai multe funcţii, de PNL, şi tocmai s-a pensionat, iar, da, acesta va avea o pensie nesimţită, o pensie specială.

Haideţi, totuşi, să ne aducem aminte ceea ce ne spunea Nicolae Ciucă, în urmă cu câteva luni, despre acuzaţiile de plagiat: "Să lăsăm instituţiile să-şi prezinte concluziile, după care o să iau o decizie". Ştia foarte bine la ce se referea! Sunt convins că pentru orice om de bun-simţ din această ţară este foarte clar că domnul Ciucă a plagiat. Eu cred că inclusiv el este conştient că este un plagiator.

Este evident că DNA trebuie să se autosesizeze, în urma informaţiilor apărute în presă, aceste chestiuni trebuie verificate, pentru că furtul academic nu este compatibil cu funcţia publică.

Am încredere că justiţia va face dreptate până la urmă, pentru că sunt foarte mulţi oameni profesionişti în sistemul judiciar, oameni oneşti care înţeleg principiile şi regulile unui stat de drept.

În cazul în care domnul Ciucă are binecuvântarea domnului preşedinte Klaus Iohannis şi mai are un dram de onoare, acesta ar trebui să-şi dea demisia din Guvernul României astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul USR au mai depus declaraţii în scris: Oana Murariu, Beniamin Todosiu şi Brian Cristian.

În momentul de faţă, o să mai citesc o dată colegii care au fost înscrişi, de pe toată lista, şi nu au ajuns încă, să văd dacă mai e cineva în sală.

Doamna Ileana Dumitrache, de la PSD, Ioan Vulpescu, Alexandra Huţu sau Radu Tuhuţ? Nu.

De la USR s-a încheiat.

De la neafiliaţi, doamna Anamaria Gavrilă, Bogdan-Alexandru Bola sau Ciprian Ciubuc? Nu.

Atunci, de la neafiliaţi a mai depus declaraţie în scris domnul Nicolae Giugea.

De la PSD au mai depus declaraţii în scris: Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Ioan Mang, Daniel Tudorache, Virgil Chirilă, Mirela Elena Adomnicăi, Oana Bulai, Silviu Macovei, Florian Neaga, Marian Rasaliu, Mihai Weber, Laurenţiu Marin, Cristina-Elena Dinu şi Daniel-Florin Ghiţă.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

O zi bună!

Vom relua la ora 10.00.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Despre combaterea creşterii preţurilor la carburanţi"

Guvernul a luat, recent, măsura compensării preţurilor la carburanţi cu 5 lei la 10 litri, cu o sarcină împărţită în mod egal între stat şi agenţii economici.

După cum ştiţi, PSD a propus alte variante care, în opinia noastră, erau mai adecvate în momentul de faţă. Înţeleg că propunerea compensării preţurilor a venit din partea companiilor din domeniu şi că, oarecum, s-ar fi agreat în piaţă ca pe lângă cei 25 de bani/litru daţi de stat să pună şi firmele 25 de bani. Măsura ar urma să fie luată pe 1 iulie.

Sunt două mari probleme în această chestiune. Prima este legată de preţul la care se va raporta compensarea. Din ce preţ vom scădea 50 de bani? Cel de acum, cel de la 1 iulie? Va creşte preţul până atunci? Va mai conta compensarea acordată?

În al doilea rând, acest acord general al operatorilor economici din piaţă nu echivalează cu o înţelegere de tip anticoncurenţial? De ce companiile acceptă în bloc să scadă doar cu 25 de bani? Nu ar fi fost normal, în condiţii de concurenţă reală, ca unele să scadă cu mai mult de 25 de bani, pentru a avea un preţ mai competitiv şi pentru a atrage mai mulţi clienţi? Unde este această concurenţă? Iar dacă nu e concurenţă reală, atunci, conform Legii concurenţei, statul are posibilitatea şi chiar obligaţia de a reglementa temporar preţurile din piaţă până la remedierea situaţiei.

Iată câteva întrebări legitime la care nu avem un răspuns concret.

Însă cea mai importantă întrebare, care vizează atât măsura compensării, cât şi celelalte măsuri privind reducerea TVA sau a accizelor, pe care le propun în mod populist unii dintre colegi, este - ce garanţii avem că, după o perioadă, operatorii nu vor majora din nou preţurile, invocând creşterea preţului mondial al barilului de ţiţei? Deşi, ştim bine, că atunci când preţul la baril a scăzut, preţurile la pompă, nu doar că nu au scăzut, ci chiar au crescut şi mai mult.

Deci, ce garanţii avem că, după reducerea taxelor sau după acordarea acestei compensări de la stat, companiile nu vor creşte din nou preţurile, iar avantajele oferite de stat nu se vor regăsi la consumatorul final, ci tot în buzunarele companiilor petroliere.

Deci, stimaţi colegi de la USR, cum garantaţi că dacă Guvernul reduce accizele sau TVA-ul, preţurile nu vor reveni la valorile anterioare, aşa cum s-a întâmplat peste tot în Europa, unde s-au aplicat astfel de măsuri - vezi exemplele din Germania, Franţa, Marea Britanie, Suedia, Olanda etc.

De aceea, noi de la PSD am susţinut fie plafonarea preţurilor, cum s-a întâmplat în Croaţia, Ungaria, Slovenia sau Serbia, fie limitarea adaosului comercial pe tot lanţul de la producători la benzinărie.

Veţi spune că măsurile propuse de PSD vor duce la penurie. Eu cred că penuria, dacă se va manifesta, nu poate fi oprită indiferent de politica preţurilor. Dacă se produce insuficient, atunci, oricât de mic sau de mare ar fi preţurile, cantităţile nu vor ajunge şi se va manifesta penuria. Deci, aceasta este o teză falsă.

Pe de altă parte, este revoltător să vezi că aceste companii din piaţa de carburanţi şi-au triplat profiturile pe fondul creşterii speculative a preţurilor. Deci, nu există o justificare economică pentru majorări. Dacă ar fi crescut costurile firmelor de petrol, în mod proporţional cu preţurile finale, atunci, profitul ar fi trebuit să rămână comparabil cu cel de anul trecut. Dar nu a fost aşa. Aceste firme s-au îmbogăţit în timp ce populaţia a sărăcit, iar economia este în dificultate.

De aceea, spun mereu că aceste mărfuri de care depinde buna funcţionare a economiei, precum energia, carburanţii etc. nu pot fi lăsate la bunul plac al mâinii invizibile care funcţionează doar pe criteriul de a face cât mai mult profit, indiferent de consecinţele colaterale în plan economic şi social.

Deci, tot ce pot să vă spun este că vom monitoriza cu atenţia evoluţia pieţei, iar dacă vom constata că această măsură a compensării nu va produce efectele dorite, cum s-a întâmplat şi în alte părţi, respectiv în Bulgaria, Franţa şi Spania, atunci, vom reveni în coaliţie cu propunerile noastre de plafonare sau de limitare a adaosului comercial pe o durată determinată.

Domnul Alexandru Popa:

"România a demarat primul proiect de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre, din ultimii 30 de ani"

Eforturile PNL de a debloca investiţiile pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră vin cu primele rezultate concrete. M-am bucurat, în acest sens, să aud că ieri s-a dat startul producţiei de gaze naturale în cadrul Proiectului MGD, operaţionalizat de Compania Black Sea Oil&Gas în Marea Neagră. Acest proiect reprezintă un pas important pentru industria energetică românească şi va genera un miliard de metri cubi de gaz metan anual.

Având în vedere amploarea proiectului, trebuie menţionat că această exploatare va contribui semnificativ la asigurarea independenţei energetice a României, aducând la suprafaţă aproximativ 90% din necesarul de consum al României. Salut, pe această cale, implicarea prim-ministrului României şi a ministrului energiei în demararea acestui proiect, precum şi în procesul de elaborare a Legii offshore care a avut un rol esenţial în deblocarea acestor investiţii.

Din păcate, suntem afectaţi la nivel regional şi global de criza energetică şi umanitară provocată de agresiunea Rusiei în Ucraina, iar diversificarea surselor de energie, precum şi valorificarea resurselor de care dispune ţara noastră reprezintă o prioritate pentru actualul Guvern, cu scopul declarat de a reduce dependenţa de importurile energetice din Rusia.

Românii trebuie să ştie că obiectivul PNL pe termen mediu şi lung este de a diminua costurile de zi cu zi la energie, pe de o parte, şi de a reface, pe de altă parte, stocurile cu gaze pentru iarna următoare!

Merită subliniat că la nivel guvernamental avem în vedere şi construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, dezvoltarea tehnologiei reactoarelor modulare mici (SMR) şi creşterea ponderii energiei regenerabile. Aceste măsuri, coroborate cu dezvoltarea producţiei interne de gaze naturale, reprezintă coordonatele strategiei energetice pentru perioada următoare. Doar aşa vom putea asigura independenţa energetică a României, dar şi să ne transformăm într-o ţară furnizor de energie în regiune.

Prin noi înşine pentru România!

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Uniţi pentru visul european, uniţi pentru libertate!"

Robert Schuman, unul dintre cei mai importanţi politicieni care au crezut în visul european, s-a născut la 29 iunie 1886, în suburbia luxemburgheză Clausen, având cetăţenie germană.

După ce a devenit cetăţean francez în 1919, Schuman şi-a dedicat întreaga carieră parcursului european al Franţei. A făcut parte din rezistenţa franceză şi s-a opus nazismului.

În guvernul francez, a ocupat funcţiile de prim-ministru, precum şi ministru de externe, ministru al justiţiei şi ministru de finanţe. Din funcţiile ocupate, a fost unul dintre cei mai implicaţi negociatori ai unor documente esenţiale pentru Europa, precum Statutul Consiliului Europei, semnat în 1949, Tratatul Atlanticului de Nord, semnat în 1949, Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, semnată în 1950, Tratatul de la Paris instituind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, semnat în 1951.

Declaraţia rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, din postura de ministru francez al afacerilor externe, a rămas înscrisă în memoria europenilor ca "Declaraţia Schuman". Textul prevedea înfiinţarea unei comunităţi a cărbunelui şi oţelului. Statele membre ale comunităţii urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse.

Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, înfiinţată de Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxembourg, devenea prima dintr-o serie de instituţii europene care urmau să pună bazele Uniunii Europene din care face parte ţara noastră în ziua de astăzi.

Potrivit Declaraţiei Schuman, "pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă". Prin realizarea unei comunităţi europene a cărbunelui şi oţelului, fondatorii acesteia îşi propuneau să evite un război între Germania şi Franţa. Timpul a demonstrat că fondarea comunităţii a dus la decenii întregi de pace pentru Europa.

Din nefericire, pacea din Europa este ameninţată de acţiunile unui lider iresponsabil. În data de 24 februarie a.c., Federaţia Rusă a invadat Ucraina. Prin modul lipsit de raţiune în care a atacat o ţară vecină, Vladimir Putin a demonstrat că nu pune preţ pe visul european al armoniei şi solidarităţii.

Războiul provocat de Federaţia Rusă a pus nenumăraţi civili pe drumuri. Invazia a provocat criza de refugiaţi cu cea mai rapidă creştere din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Naţiunile Unite estimează că 7,7 milioane de oameni au plecat din Ucraina. De asemenea, o treime din populaţie a fost strămutată.

Modul în care am reacţionat în faţa dramei ucrainene demonstrează că unitatea europeană este puternică şi trainică. Încă de la începutul invaziei, România a oferit hrană, adăpost şi transport refugiaţilor. De asemenea, celelalte state europene au primit şi au oferit sprijinul necesar civililor care fug din calea războiul.

În continuare, trebuie să facem toate demersurile necesare pentru a păstra viu sentimentul siguranţei europene. Suntem determinaţi să sprijinim ambiţiile democratice ale tuturor luptătorilor pentru pace şi libertate.

Uniunea Europeană trebuie să sprijine eforturile tuturor ţărilor care îşi exprimă intenţia de a adera la blocul comunitar. Avem o responsabilitate enormă faţă de Ucraina, Republica Moldova şi Georgia. Modul în care oamenii liberi din aceste state rezistă în faţa presiunii Federaţiei Ruse este admirabil şi contribuie la întărirea identităţii europene.

Din postura de parlamentari, trebuie să ducem mai departe moştenirea lui Robert Schuman şi să apărăm valorile care au pus bazele instituţiilor europene.

Rămânem uniţi pentru visul european! Rămânem uniţi pentru libertate!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Mondială a Refugiatului"

Ziua Mondială a Refugiatului este o zi internaţională desemnată de Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru a onora toţi refugiaţii de pe glob. În fiecare an, pe 20 iunie, se celebrează puterea şi curajul milioanelor de oameni care au fost nevoiţi să fugă din ţara lor pentru a scăpa de conflict sau persecuţie.

Ziua Mondială a Refugiatului este o ocazie pentru a creşte gradul de empatie şi înţelegere faţă de refugiaţi şi situaţia acestora, dar şi pentru a recunoaşte rezistenţa de care dau dovadă în reconstruirea vieţii. Astfel se atrage atenţia asupra drepturilor, nevoilor şi visurilor refugiaţilor, contribuind la mobilizarea voinţei şi resurselor politice, astfel încât refugiaţii să şi prospere, nu doar să supravieţuiască. Deşi este important să protejăm şi să îmbunătăţim viaţa refugiaţilor în fiecare zi, zilele internaţionale, cum ar fi Ziua Mondială a Refugiatului, ajută la concentrarea atenţiei globale asupra situaţiei persoanelor care fug de conflict sau persecuţie.

În contextual agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, peste 7 milioane de oameni au fugit din calea războiului, refugiindu-se în ţări ale UE şi în Republica Moldova. În România, aproape 1,2 milioane de ucraineni au trecut graniţa ţării noastre până în acest moment, însă cifra este în creştere. Dintre aceştia, aproximativ 90.000 au rămas în ţara noastră şi mă bucur că românii s-au mobilizat pentru a le acorda ajutor încă de la începutul războiului.

Numărul persoanelor care fug din Ucraina se poate schimba rapid şi sunt adesea doar estimări, însă mă bucur că cetăţenii şi statul român au dat dovadă de solidaritate şi continuă să acorde sprijin şi asistenţă vecinilor noştri din Ucraina, în speranţa că această criză a refugiaţilor ucraineni îşi va găsi un deznodământ cât mai curând, odată cu încheierea acestui război nedrept, care a cutremurat întreaga lume.

Domnul Beniamin Todosiu:

"Coaliţia PNL-PSD-UDMR continuă să îşi bată joc de români. Compensarea preţului la carburanţi cu 50 de bani este o măsură demnă de un guvern de doi bani"

România continuă să se scufunde într-o criză economică fără precedent, iar nivelul tot mai ridicat al inflaţiei va afecta fiecare român. Creşterile preţurilor la energie şi la carburanţi au generat scumpiri în lanţ pe care românii încep să le suporte tot mai greu. Inclusiv mediul de afaceri simte situaţia economică instabilă, iar firmele, care au scăpat de problemele generate de pandemie, încearcă cu greu să treacă acum de instabilitatea economică creată de Guvernul generalului Ciucă.

În faţa acestor realităţi socio-economice, Guvernul PNL-PSD-UDMR demonstrează că este depăşit de situaţie şi, prin măsurile întârziate şi populiste, pe care le-a adoptat, duce România spre faliment.

Cea mai recentă măsură, compensarea cu 50 de bani pe litru la carburanţi, este doar praf în ochi şi o bătaie de joc. În loc să adopte propunerea USR de reducere a TVA de la 19% la 5%, Guvernul PSD-PNL a decis să vină cu cea mai proastă soluţie. Trecând peste faptul că măsura vine foarte târziu, măsura Guvernului Ciucă este gândită doar pentru trei luni, deşi preţurile cresc constant de la lună la lună. Doar în ultima lună, preţul mediu al unui litru de benzină a crescut cu 6,1%, adică plătim azi cu 25 de lei mai mult pentru un plin de benzină faţă de luna trecută.

Deşi este prezentată ca o soluţie salvatoare, măsura de doi bani a Guvernului este doar o pseudosoluţie populistă care, în final, nu va ajuta pe nimeni. Astfel, vorbim despre o sumă fixă de 0,5 lei/ litru, care va fi nesemnificativă în cazul în care preţul carburanţilor la pompă va continua să crească. Oamenii vor simţi din ce în ce mai puţin în buzunare reducerea aceasta, care se va diminua ca pondere în funcţie de creşterile de preţuri.

Măsura celor 50 de bani pare să stârnească probleme chiar şi în coaliţia de guvernare. În timp ce premierul Nicolae Ciucă îşi demonstrează incompetenţa prin această măsură de doi bani, PSD face o nouă demonstraţie de ipocrizie, criticând măsura, însă fără să mişte concret un deget pentru a îndrepta situaţia în folosul oamenilor.

Uniunea Salvaţi România solicită Guvernului să aplice o măsură cu efecte mult mai mari pentru cetăţeni, scăderea TVA la carburanţi de la 19% la 5%. Iniţiativa USR ar duce la o reducere reală a preţului la pompă cu peste un leu pentru motorină şi benzină. Reducerea va rămâne procentuală, în timp ce o compensare fixă de 50 de bani, cum este cea propusă de Guvern, nu ţine cont de evoluţia viitoare a preţurilor.

În concluzie, Guvernul PNL-PSD-UDMR continuă să îşi demonstreze lipsa de profesionalism prin măsuri populiste, care nu rezolvă problemele economice, ci împing România spre faliment.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"PNL la guvernare înseamnă creştere economică"

Economia este motorul dezvoltării unei ţări. Fără o economie stabilă şi sănătoasă, un stat nu îşi poate atinge obiectivele asumate în faţa cetăţenilor în slujba cărora este. Pentru a putea avea creştere economică, care la rândul ei să creeze progres şi modernizare, mediul privat are nevoie de predictibilitate, în special fiscală.

De aceea, PNL este ferm şi va susţine în continuare menţinerea cotei unice. Mai mult, PNL nu va susţine suprataxarea companiilor, deoarece această povară fiscală va genera creşteri de preţuri pentru produse şi servicii, tăieri de salarii sau închideri de locuri de muncă. Reverberaţiile acestor efecte cauzate de împovărarea mediului privat se vor resimţi pe termen lung, lucru pe care nu-l putem permite. România trebuie să devină atractivă pentru investiţii, nu să descurajeze persoanele sau companiile dornice de a investi în ţara noastră printr-o fiscalitate împovărătoare şi complicată.

Până la această oră, Guvernul condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, a reuşit să menţină stabilă situaţia macroeconomică a ţării. În primele 5 luni ale anului, România a reuşit chiar să îşi îmbunătăţească situaţia, prin comparaţie cu perioada similară din 2021. Acestea sunt rezultatele pe care România le-a obţinut ca urmare a unei guvernări stabile, responsabile şi orientate spre echilibrarea bugetară, chiar şi în cele mai dificile condiţii economice. Avem toate şansele de a ne încadra în ţinta de deficit. Evoluţia pozitivă a României este justificată prin creşterea încasărilor bugetare la un nivel cu mult peste creşterea înregistrată de cheltuielile statului. Cifre - deficitul bugetar a scăzut de la 26,18 miliarde lei la 20,9 miliarde lei. Ca venituri totale, bugetul a obţinut 178,97 miliarde lei, cu 21,5% peste nivelul din primele cinci luni ale anului anterior. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate de veniturile nefiscale (+59,8%), impozitul pe dividende (35,5%) şi încasările nete din TVA (+29,5%). Aceste cifre ne fac să fim optimişti, dar circumspecţi.

Perioada pe care o traversăm este una dificilă. Încă nu ne-am recuperat total în urma şocului pe care l-a adus pandemia de Covid-19, iar acum ne confruntăm şi cu un război în proximitatea noastră. Am încredere că Guvernul condus de PNL va garanta creşterea constantă a economiei şi, mai ales, implementarea reformelor din PNRR, şansă istorică a României.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Este necesar un dialog pentru o viziune mai corectă şi mai solidară pentru România!"

Decizia intrării PSD la guvernare a avut un obiectiv clar şi asumat, acela de a scoate România din spirala catastrofei în care intrase în ultimii ani. Ne-am angajat în faţa românilor ca, într-o perioadă extrem de dificilă pentru noi toţi, să gestionăm coerent şi unitar politicile publice.

Majorarea galopantă a preţurilor, cea care afectează pe toată lumea, are drept cauză principală creşterea continuă a preţurilor la resursele energetice pe piaţa internaţională. În acelaşi timp, preţurile mari la produsele alimentare sunt cauzate şi de stoparea exporturilor din Ucraina şi reorientarea spre produse şi materii din alte zone.

Nivelul inflaţiei este foarte înalt şi bineînţeles că afectează foarte multă lume, iar asta este îngrijorarea noastră majoră. Pe domeniile administrate de către miniştrii PSD am venit cu soluţii care să îi sprijine atât pe fermieri, cât şi românii vulnerabili, pensionari, dar şi pe investitori. Din păcate, nu se văd semne că procesele inflaţioniste se vor tempera, inflaţia creşte peste tot în lume.

Guvernul din care PSD face parte va încerca să ajute cetăţenii. Măsurile propuse de colegii mei miniştri vizează mai multe categorii sociale, dar şi profesionale. Au fost adoptate pachete sociale care vin în sprijinul românilor.

Dacă nu am fi fost prezenţi la guvernare şi nu am fi determinat adoptarea acestor măsuri sociale, poate că lucrurile ar fi fost mult mai grele pentru mulţi români.

Majorarea veniturilor cetăţenilor este una dintre pârghiile prin care Guvernul poate ajuta oamenii să-şi menţină puterea de cumpărare. Creşterea veniturilor românilor este necesară, ca şi creşterea indemnizaţiilor pentru cei care au cea mai mare nevoie.

Este important ca în aceste vremuri grele să nu lăsăm povara generată de creşterea preţurilor doar pe spatele pensionarilor, salariaţilor şi a micilor întreprinzători.

Suntem la guvernare ca să venim cu soluţii. Una dintre soluţiile propuse de PSD este rediscutarea amplă, coerentă şi consensuală a sistemului fiscal. Desigur vor exista voci care vor critica acest lucru, însă ne aflăm într-un context când trebuie să refacem echilibrul intereselor din societate.

Propunerea pe care o face PSD este clară, să reaşezăm sistemul fiscal pe fundamente mult mai corecte. Nu înseamnă că vrem să afectăm mediul de afaceri. Dimpotrivă, obiectivul pe termen lung este tocmai acela de a creşte numărul investiţiilor în România, de a dezvolta industria de prelucrare, să producem acasă, nu să exportăm toată materia primă.

Nu criticând putem găsi soluţii, ci având un dialog pentru o viziune mai corectă şi mai solidară pentru România.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Ipocrizia USR şi impozitarea pensiilor speciale"

În discuţia legată de reformarea cadrului fiscal din România, una dintre propunerile avansate de PSD a fost impozitarea pensiilor speciale, în două trepte, respectiv cu 40% a ceea ce depăşeşte 9.000 de lei şi cu 90% a ceea ce depăşeşte 18.000 de lei. Soluţia propusă de noi este constituţională în măsura în care nu se va aplica asupra pensiilor magistraţilor. Curtea Constituţională a spus clar că impozitarea pensiilor speciale se poate face în mod constituţional, câtă vreme nu sunt afectate pensiile magistraţilor care beneficiază de garanţii constituţionale.

Deci, măsura propusă de noi este absolut fezabilă şi ar putea fi implementată imediat. Asupra pragurilor şi cotelor de impozitare se poate discuta, desigur, dar ceea ce contează este că PSD a propus o soluţie viabilă.

Constat însă că parlamentarii USR au venit din nou cu propunerea de desfiinţare a pensiilor speciale care deja a fost desfiinţată de Curtea Constituţională. Deci, dumnealor ştiu că propun o soluţie care va fi respinsă de CCR, dar, cu toate acestea, o pun pe masa Parlamentului, ştiind bine că în final nu va ajunge să fie aplicată.

Dincolo de populismul grosier pe care îl vedem cu toţii în această acţiune, m-am întrebat de ce USR vine mereu cu un astfel de proiect sortit eşecului, tocmai atunci când PSD vrea să impoziteze drastic aceste pensii speciale.

Oare nu cumva scopul acestui demers este tocmai de a împiedica adoptarea propunerii PSD? Oare nu cumva, în ciuda populismului deşănţat împotriva pensiilor speciale, cei de la USR vor, dimpotrivă, să apere pensiile speciale, propunând cu bună ştiinţă proiecte de lege neviabile şi blocând astfel alte iniţiative fezabile, ştiind că nu putem dezbate două proiecte pe acelaşi subiect în aceeaşi sesiune parlamentară?

Dacă ne uităm la partenerii de afaceri pe care îi avea chiar domnul preşedinte Cătălin Drulă în Felix Telecom, constatăm că sunt printre ei unii beneficiari de pensii speciale foarte grase. Deci, nu pare deloc întâmplător că USR întreprinde mereu astfel de demersuri menite să zădărnicească orice acţiune care reduce beneficiile primite de partenerii de afaceri ai domnului Drulă şi probabil ai multor altora din USR.

În încheiere, mai vreau să adresez o întrebare colegială doamnelor şi domnilor parlamentari din PNL. Am înţeles că nu sunteţi de acord cu taxa de solidaritate sau cu acea contribuţie pentru sănătate şi educaţie. Dar nu v-am auzit exprimându-vă asupra celorlalte propuneri ale PSD pentru reformarea sistemului fiscal, cum e şi cea privind impozitarea în două trepte a pensiilor speciale. În această chestiune cum vă poziţionaţi? Sau nu mai contează promisiunea făcută de domnul prim-vicepreşedinte PNL, Rareş Bogdan, care spunea că va rezolva problema pensiilor speciale în primele 30 de zile de la venirea PNL la guvernare? Cele 30 de zile au trecut demult! Haideţi să o rezolvăm acum măcar! Ce spuneţi?

Domnul Ciprian Ciubuc:

"Măsurile reale pe care trebuie să le ia statul român în vederea diminuării preţului carburanţilor"

Costul carburanţilor a explodat în iunie 2022, iar românii nu au întârziat să reacţioneze prin proteste la pompă. În timp ce în aproape toate ţările europene s-au luat decizii pentru diminuarea poverii unui preţ nejustificat de mare la motorină şi benzină, în România sfidăm orice decenţă faţă de populaţie, prin diminuarea preţului cu 50 de bani la litru. În ultimele două săptămâni, la benzinării tarifele s-au mărit de cinci-şase ori, astfel încât benzina a ajuns să fie mai ieftină decât în ţări ca Polonia (1,797 $/l), Bulgaria (1,776 $/l), Serbia (1,772 $/l) şi Moldova (1,738 $/l).

Şoferii au avertizat că, dacă până la finalul lunii creşterea preţului la carburanţi nu se opreşte, vor organiza cel mai mare protest la care vor participa oameni din toată ţara.

Subliniez faptul că, într-o economie de piaţă, preţul este determinat de cerere şi ofertă şi acesta provoacă un lanţ de scumpiri în toate ramurile economice. O analiză a estimărilor costurilor pentru produsele petroliere de la pompă arată că, la 21 iunie 2022, faţă de acum un an, preţul la pompă este mai mare cu 63%.

Urmărind cotaţiile benzinei în anul 2022, putem să observăm că acestea au crescut cu foarte mult în România, iar cel care a profitat de pe urma acestei situaţii este chiar statul. Mai precis, banii încasaţi din TVA şi din vânzarea benzinei şi a motorinei a crescut cu 40%. În ceea ce priveşte cotaţiile motorinei, în anul 2022 vedem că acestea au crescut cu 80%, mai mult decât dublu faţă de creşterea de preţ din România.

Cunoaştem faptul că evoluţia cotaţiilor produselor petroliere este acţiunea care determină preţul la benzină şi motorină, la nivelul pieţei europene, preţ care prezintă o volatilitate superioară preţului ţiţeiului ca urmare a dificultăţii accesării unor rute de transport şi ca o consecinţă a războiului Ucraina. În mod sigur firmele care vând combustibil au câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut, dar aproximativ a zecea parte din cât a câştigat suplimentar statul.

Din aceste motive cumulative, consider că atât Guvernul, cât şi Parlamentul ar fi trebuit să iniţieze măsuri încă de la începutul anului 2022, în scopul împărţirii câştigului şi în favoarea consumatorului român. Doresc să subliniez că în cazul în care aceşti bani suplimentari ar fi fost daţi consumatorilor, preţul ar fi fost în prezent la un nivel de 7,3-7,4 lei/litru, aşa cum afirmă unii specialişti în domeniul energetic.

Orice diminuare artificială duce la penurie. Trebuie să fim conştienţi că relevant nu este preţul la petrol, că noi avem doar vreo 30% din necesar acoperit de petrol românesc, ci preţul la motorină pe pieţe. Calculat la cursul de schimb, plus acciza, plus TVA de 19%, rezultă preţul motorinei pe burse. Teoretic, statul român poate acţiona, dar orice intervenţie asupra preţului ar provoca un dezastru pentru buget, din cauza faptului că statul se împrumută cu 9%. În acest fel, orice leu tăiat la preţul carburanţilor ar fi de fapt un leu pe datorie.

Ceea ce este clar este faptul că populaţia se simte neputincioasă în faţa acestor majorări şi ajung să suporte nişte cheltuieli suplimentare pentru carburanţi care îi aduce în situaţia de a nu-şi mai permite folosirea automobilului pentru că ajunge să fie efectiv un lux. Ceea ce este mai trist este că, în urma unei analize, statul este un mare câştigător al acestor scumpiri, din care a încasat suplimentar circa 600 de milioane de euro, doar în prima parte a acestui an, raportat la anul trecut.

În concluzie, într-o asemenea situaţie se impune luarea unor măsuri - diminuarea TVA şi acciza la combustibili, limitarea marjelor comerciale la furnizori, accesarea noilor surse şi rute de transport ţiţei, şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea unui plan pentru situaţii de urgenţă pentru consumatorii protejaţi. Aşadar să depunem efortul de a remedia situaţia dramatică în care consumatorii sunt puşi în prezent prin explozia preţurilor la carburanţi.

Din cauza politicilor publice dezastruoase - helicopter money, deficite uriaşe, green deal etc. - pe care tot politicienii le-au adoptat în ultimii ani, ce pot ei face acum? "Cel mai bine cred că ar fi să se abţină să mai strice ceva, că putem ajunge uşor într-o situaţie mult mai grea decât aceea generată de preţurile mari la combustibili: Penuria!", a încheiat Biriş.

De aceeaşi părere este şi sociologul Mircea Kivu. "Situaţia este le fel cam peste tot. Probabil această spirală a preţurilor se va diminua şi se va inversa abia după ce se termină războiul din Ucraina. Trebuie înţeles că o plafonare a preţurilor, o eventuală reducere a taxelor ar creşte deficitul bugetar. Practic, o astfel de măsură poate agrava situaţia, ar duce la inflaţie. Totuşi, statul poate face ceva în domeniul energiei. Să vorbim despre energie electrică, pentru că şi acolo s-au decis nişte plafonări şi efectul este acelaşi. Păi, aici statul ar putea impulsiona achiziţionarea de panouri solare. Dar când vorbesc despre impulsionare, spun de una reală, nu pe hârtie cum se întâmplă acum când oamenii au accesat programul, dar nu au văzut subvenţia de la stat", a precizat Mircea Kivu. Protestul "pipetei" din benzinării continuă, iar între timp, protestele de la benzinării continuă în capitală. Şoferii, revoltaţi că preţul combustibililor creşte pe zi ce trece, au format o coadă şi au cumpărat doar câteva picături de carburant, pentru care au plătit şi mai puţin de un leu. Au fost cazuri în care reprezentanţii unor benzinării au sunat la 112, dar echipajele de poliţie nu au putut să intervină, din cauză că protestatarii nu făceau nimic ilegal.

Asociaţia Energia Inteligentă

În ceea ce priveşte cotaţiile motorinei, în anul 2022, putem să observăm că acestea au crescut cu 80%, mai mult decât dublu faţă de creşterea de preţ din România. În acelaşi timp, trebuie să observăm că statul a profitat din plin de pe urma acestei creşteri, banii încasaţi din TVA în acest an din vânzarea motorinei crescând cu 40%, mai arată AEI.

În fapt, evoluţia cotaţiilor produselor petroliere este acţiunea care determină preţul la benzină şi motorină, la nivelul pieţei europene, preţ care prezintă o volatilitate superioară preţului ţiţeiului urmare a dificultăţii accesării unor rute de transport, urmare a războiului din Ucraina şi închiderea neprogramată a două mari rafinării europene, arată Asociaţia.

Statul, în cazul combustibililor, la fel ca şi în cazul gazelor şi energiei electrice, este cel mai mare câştigător urmare a scumpirilor, susţine Asociaţia Energia Inteligentă. Concret, potrivit calculelor Asociaţiei, statul a câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut (primele 6 luni din anul 2022), 600 milioane de euro din scumpirea benzinei şi a motorinei la pompă. Firmele care vând combustibil probabil au câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut estimativ a zecea parte din cât a câştigat suplimentar statul, prognozează AEI.

Asociaţia face o trecere în revistă şi a riscurilor care vor influenţa securitatea aprovizionării cu combustibil a României:

• sancţiunile adoptate de UE asupra Rusiei - din toamnă Bulgaria şi Ungaria vor putea vinde produsul doar la nivel naţional - determinând ca România să rămână fără o parte dintre produsele petroliere care proveneau din aceste ţări,
• dependenţa României de 78% din importurile de ţiţei şi produse petroliere, mare parte din Federaţia Rusă, creează un risc mare atât asupra securităţii aprovizionării României, dar şi o volatilitate mare a preţului la orice incident internaţional în zona ţiţeiului. Rutele alternative la conducta rusească Caspian Pipeline Consortium de aprovizionare cu ţiţei sunt foarte limitate şi cu impact mare în preţ (Georgia, Turcia, Bazinul Mediteranean), dar care probabil vor ajunge în viitor să fie accesate şi se vor reflecta în creşteri de preţ pentru benzină şi motorină. Creşterea preţului la asigurările navelor din Marea Neagră se va menţine şi în viitor, ca urmare a războiului din zona şi a minelor în derivă din Marea Neagră. În contextul efectelor cauzate de războiul din Ucraina, există şi preocupări tot mai mari cu privire la posibilele eşecuri de livrare a ţiţeiului în portul Constanţa.

Oprirea neprogramată a două mari rafinării din Europa va determina creşterea cererii de produse petroliere din zonele adiacente şi implicit o creştere a preţului benzinei şi motorinei. Ucraina este dispusă să preia toate cantităţile excedente din piaţă la preţ mult peste piaţa din zonă, fapt ce va crea un alt factor de creştere a preţului benzinei şi motorinei. Odată cu pachetul de sancţiuni impuse Federaţiei Ruse, România va importa produse non ruseşti care sunt mult mai costisitoare.

În tot acest context, previziunile Asociaţiei Energia Inteligentă arată că în viitorul apropiat preţul benzinei şi al motorinei va creşte cel puţin până la nivelul cotaţilor pentru motorină şi benzină, respectiv peste 11 lei/l la motorină şi peste 10 lei/l la benzină.

În contextul efectelor cauzate de războiul din Ucraina şi mai ales de sancţiunile impuse Federaţiei Ruse, există şi preocupări tot mai mari cu privire la posibilele riscuri de aprovizionare şi exercită o presiune tot mai accentuată asupra sistemului logistic din UE şi din România. Astfel, contextul din Marea Neagră şi variantele de aprovizionare limitate la momentul actual sunt elemente care pot contribui la penurie de produse petroliere în viitor. În acest context extrem de complicat, o plafonare a preţurilor la combustibil ar determina limitarea acţiunilor realizate de către importatorii de ţiţei, ar arunca România într-o penurie de ţiţei şi ar crea probleme mari cu disponibilitatea de produse petroliere în staţii, arată Asociaţia.

"Măsurile pe care România le ar putea lua pentru a combate actuala situaţie din benzinării, dar mai ales posibilele efecte în securitatea energetică a României, trebuie astfel gândite încât să nu ajungem în situaţia mult mai rea decât ne găsim în prezent şi anume să ajungem în situaţia lipsei efective a carburanţilor la pompă. Una dintre măsurile care ar face mult mai rău decât bine este plafonarea preţului la pompă. Ar fi momentul în care unele companii din România ar reduce eforturile uriaşe pe care le fac în momentul de faţă pentru a găsi soluţii să aducă ţiţei din alte părţi ale lumii decât din Federaţia Rusă, respectiv folosind infrastructura rusească", arată Asociaţia.

Doamna Cristina Burciu:

"Buget dublu pentru Educaţie, din 2023"

Conducerea Ministerului Educaţiei a solicitat dublarea bugetului Educaţiei pentru anul 2023, ceea ce înseamnă că învăţământul va avea la dispoziţie o sumă mult mai mare faţă de acest an. Dacă pentru anul în curs educaţia a beneficiat de 2,28% din PIB, anul viitor această sumă aproape va fi dublată, fapt ce va reprezenta o garanţie considerabilă a progresului, din acest punct de vedere.

Raportat la bugetul Ministerului Educaţiei, anul 2022 a adus, comparativ cu anul 2021, o creştere bugetară de peste două miliarde de lei. Cele mai relevante creşteri au vizat finanţarea de bază şi bugetele destinate burselor elevilor.

Astfel, Acţiunea Învăţământ, ceea ce reprezintă totalul finanţării educaţiei naţionale, a înregistrat în acest an o valoare de 40,96 miliarde lei, respectiv 8,22 miliarde de euro, sumă ce reprezintă un maxim istoric pentru acest domeniu vital. Nu în ultimul rând, bugetului Ministerului Educaţiei, alocat pentru anul 2022, urmează să i se adauge finanţarea obţinută prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru reforma educaţiei, ceea ce se va transpune prin alte fonduri considerabile repartizate educaţiei.

Atât rezultatele la testările naţionale de capacitate, cât şi cele de la bacalaureat, unde rata de promovabilitate a fost în acest an de 73,3%, cea mai mare din ultimii zece ani, confirmă că ministrul PNL al educaţiei este un profesionist care îşi îndeplineşte foarte bine atribuţiile.

Aceste rezultate sunt cele mai bune din ultimii 10 ani şi se datorează simplificării materiilor, fiind eliminate anumite conţinuturi predate pe parcursul perioadelor în care şcolile au fost închise.

Începând de anul viitor, conducerea liberală a Educaţiei naţionale va demara o tranziţie spre normalitate, printr-o serie de măsuri concrete care să conducă la creşterea performanţelor elevilor. Astfel, programa va fi simplificată cu ceea ce s-a predat în clasa a X-a şi eventual în clasa a IX-a, dar vor exista deja conţinuturi complete pentru clasele a XI-a şi a XII-a.

În concluzie, consider lăudabil modul în care conducerea liberală a Ministerului Educaţiei a gestionat ultimii doi ani situaţia delicată din învăţământul autohton, pe fondul crizei sanitare şi a imposibilităţii susţinerii cursurilor în mod normal, în şcoală.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Şanse sporite pentru medicii rezidenţi de a practica medicina în spitalele publice"

Consecventă dezideratului de îmbunătăţire permanentă a sistemului medico-sanitar, conducerea PSD a Ministerului Sănătăţii a iniţiat un proiect de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind unele măsuri din domeniul sănătăţii.

Actul normativ are ca obiect încadrarea medicilor rezidenţi care nu s-au prezentat la examenul de specialist, cu contract individual de muncă, pe durată determinată de maxim un an de la finalizarea stagiului de pregătire, în funcţia de medic. Salarizarea acestor tineri va fi corespunzătoare ultimului an de pregătire, fapt îmbucurător pentru cei care doresc să profeseze.

Potrivit proiectului de ordonanţă, medicii rezidenţi aflaţi în situaţia respectivă pot fi încadraţi în unităţi sanitare publice care înregistrează deficit de personal şi, de asemenea, pot profesa sub îndrumarea unui medic cu drept de liberă practică în specialitatea respectivă.

Actul normativ clarifică şi situaţia rezidenţilor care pe perioada stării de urgenţă/stării de alertă ca efect al pandemiei Covid-19 au fost detaşaţi în alte unităţi sanitare şi au întrerupt modulele de pregătire în care se aflau la momentul respectiv. Astfel, a fost introdusă procedura de modificare/adaptare a curriculum-ului de pregătire, până la finalizarea duratei de pregătire. Acestor rezidenţi li se va permite acum accesul pentru susţinerea examenului de specialist şi, ulterior, obţinerea dreptului de liberă practică în specialitate.

Un alt element care va contribui la creşterea gradului de ocupare a posturilor vacante din sistemul de sănătate este corelarea numărului de rezidenţi de la medicină dentară cu numărul de profesori/îndrumători de formare.

Totodată, au fost elucidate şi situaţiile privind schimbarea specialităţii pentru rezidenţii care, din motive obiective, nu au putut efectua specialitatea aleasă în urma concursului de rezidenţiat. Actul normativ prevede şi reglementarea separată a modalităţii de susţinere a examenului de specialist în specialităţile de anestezie şi terapie intensivă şi medicină de urgenţă.

Toate aceste măsuri propuse de conducerea PSD a Ministerului Sănătăţii au fost aprobate de Guvern, astfel încât urmează să intre în vigoare, în cel mai scurt timp, noile reglementări, urmând să reducă deficitul de personal medical în spitalele publice şi să păstreze în sistemul medical rezidenţii implicaţi în gestionarea pandemiei de COVID-19.

Domnul Dumitru Rujan:

"Trebuie să promovăm sportul în fiecare zi, nu doar când un tânăr român ne cucereşte inima!"

De o săptămână, David Popovici, tânărul campion mondial la nataţie, a devenit nu doar un erou naţional care ne-a cucerit inimile, ci şi un model de urmat pentru tinerii de vârsta sa, în ceea ce priveşte perseverenţa, munca, renunţările sale şi urmărirea unui vis până când acesta s-a împlinit. Este foarte bine că societatea românească a reacţionat pozitiv la succesul lui David şi cred că victoria tânărului înotător va genera decizii şi modificări de atitudine din partea autorităţilor faţă de importanţa sportului în societate. Nu ştiu cu cât a contribuit statul român la victoria lui David, însă, cu siguranţă, acest succes nu ar fi fost posibil fără sacrificiile părinţilor săi.

România este profund deficitară în ceea ce priveşte infrastructura sportivă. Bazinele de înot din ţara noastră sunt mai puţine decât cele care se află într-o singură capitală europeană. Patinoare aproape că nu mai avem. Piste de atletism, săli de gimnastică, terenuri de antrenament şi alte spaţii special destinate sportului de masă şi celui de performanţă sunt tot mai puţine. Singurele spaţii unde sportul se mai poate practica sunt sălile şi terenurile de sport din incintele şcolilor, însă cunoaştem cu toţii foarte bine că, nu de puţine ori, ora de sport este înlocuită de o oră suplimentară de matematică, fizică sau limba română. Chiar dacă în jurul nostru sunt mii de copii talentaţii, mii de posibili campioni, nu vom şti niciodată ce performanţe vor avea aceştia şi nici nu-i vom vedea vreodată practicând acele sporturi la care ar fi cei mai buni.

Statul român trebuie să acorde sportului o atenţie adecvată în fiecare zi, nu doar atunci când un sportiv român surclasează state care investesc miliarde de dolari în sport. Nadia, Ilie, Hagi şi acum David au fost cei mai puternici ambasadori ai ţării noastre, deşi am făcut foarte puţin pentru ei.

Sportul nu înseamnă doar competiţie, mândrie naţională sau emoţia intonării imnului naţional. Sportul înseamnă, în primul rând, o cultură despre o viaţă sănătoasă, o mentalitate de învingător. Cred că ar trebui să ne pună pe gânduri faptul că statele dezvoltate care investesc în sport au cheltuieli mai mici pentru servicii de sănătate, o speranţă de viaţă mai mare şi o populaţie cu un standard de viaţă mai ridicat.

Domnul Ervin Molnar:

"România - pol de securitate energetică"

Potrivit Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, România, pe direcţia de acţiune energetică, îşi propune "asigurarea securităţii energetice prin adaptarea operativă şi optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare, dezvoltarea de capacităţi de producere a energiei, creşterea eficienţei energetice, dezvoltarea proiectelor menite să asigure diversificarea accesului la resurse şi transformarea României într-un actor important pe piaţa energetică, prin valorificarea resurselor de care dispune în Marea Neagră, creşterea capacităţii de interconectare şi a competitivităţii, inclusiv prin implementarea obiectivelor Uniunii Energetice".

Contextul energetic de astăzi, cauzat de agresiunea rusească în Ucraina, a făcut imperioasă diversificarea surselor şi furnizorilor de energie. Guvernul depune toate eforturile pentru ca ţara noastră să securizeze livrările de energie, prin înţelegeri ferme cu parteneri serioşi şi interesaţi de o relaţie economică solidă, aşa cum sunt statele din zona Golfului, principalele producătoare de petrol şi gaz metan la nivel mondial.

Săptămâna trecută a început exploatarea gazelor din Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia, operaţionalizat de Compania Black Sea Oil&Gas, care a permis ca primele gaze din Marea Neagră să ajungă în reţeaua naţională. Acest fapt este rezultatul eforturilor PNL, în urma cărora Legea offshore a fost adoptată, ceea ce a deblocat investiţiile din Marea Neagră. România va produce mai mult decât va consuma şi va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Un lucru benefic a fost faptul că România nu era dependentă de importurile de petrol şi gaz din Rusia. În ceea ce priveşte petrolul, România stă cel mai bine din întreaga Uniune Europeană. În privinţa gazului, doar un sfert din necesarul intern anual de gaz era importat din Rusia. Embargoul pe produsele energetice, impus Rusiei de ţările democratice, oferă o şansă istorică României de a deveni cel mai important actor regional şi furnizor în materie de gaze naturale.

Cu toate acestea, aceste surse de energie trebuie înlocuite cât mai repede posibil cu unele sustenabile şi regenerabile. Umanitatea se află în faţă unei ameninţări fără precedent, şi anume, încălzirea globală. Prezentul în care ne regăsim cu toţii reprezintă unica şansă pe care o mai avem de a face ceva, de a încerca să oprim această degradare a climei care ne pune în primejdie supravieţuirea. Dezideratul este de a reduce constant şi, în cele din urmă, a elimina consumul de energie fosilă.

Am primit cu bucurie declaraţia Preşedintelui Joe Biden la Summitul G7, prin care anunţa că Guvernul Statelor Unite, împreună cu firma americană NuScale Power, va finanţa cu 14 milioane de dolari studiile de proiectare pentru instalarea în România a unor centrale de tip SMR, reactor modular mic, primele de acest fel în Europa. Astfel de proiecte, în parteneriat cu prietenii şi aliaţii noştri, contribuie la independenţa energetică a ţării noastre şi la trecerea spre o energie verde.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"25 de ani de parteneriat strategic România-SUA"

Ieri, în cadrul şedinţei comune de plen al celor două Camere, am celebrat aniversarea a 25 de ani de parteneriat strategic între România şi Statele Unite ale Americii. Acest sfert de secol care s-a scurs a reprezentat o perioadă prolifică pentru ţara noastră, aderând la NATO şi la Uniunea Europeană, realizări pe care nu le-am fi putut realiza fără sprijinul prietenilor şi partenerilor noştri de peste Atlantic.

Parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii a fost lansat la 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton. Vizita preşedintelui Clinton a fost urmată de un schimb de scrisori între miniştrii de externe ai celor două state. La 13 septembrie 2011, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Declaraţia confirmă parteneriatul excelent, pe termen lung şi în continuă dezvoltare dintre cele două state şi stabileşte, de asemenea, pilonii relaţiei România-SUA - dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură.

Relaţia bilaterală România-SUA este mai solidă decât a fost vreodată. Acest lucru este exemplificat foarte bine de angajamentul Statelor Unite de a garanta securitatea României, mai ales în aceste vremuri tulburi, atât cea teritorială, prin prezenţa trupelor americane în România şi a scutului antirachetă, cât şi cea energetică, dovadă declaraţia recentă a Preşedintelui Joe Biden, prin care anunţa că SUA vor finanţa cu 14 milioane de dolari etapa preliminară a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din ţara noastră.

România este o susţinătoare fermă a prezenţei Statelor Unite în Europa, pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii pe bătrânul continent. Primul Război Mondial ne-a demonstrat unde se poate ajunge atunci când Statele Unite se retrag din afacerile europene, urmarea fiind un măcel fără precedent în istorie. De la implicarea SUA în Europa după al Doilea Război Mondial, continentul nostru a fost martorul unei perioade de pace de aproape 80 ani, tulburată astăzi de invazia criminală a Rusiei în Ucraina. Libertatea şi pacea atârnă mereu de un fir de aţă, însă atât timp cât există NATO şi UE, statele-naţionale care odinioară îşi vărsau în mod fratricid sângele pe continent vor contribui la salvgardarea acestor valori universale.

La mulţi ani, prieteniei româno-americane!

Domnul Gabriel Andronache:

"Parlament şi parlamentarism - garanţia unei vieţi democratice"

După ce, acum câteva zile, am celebrat cu mândrie Ziua drapelului naţional, unul dintre simbolurile identitare centrale ale existenţei unitare a poporului român, ziua de 30 iunie este dedicată sărbătoririi Zilei internaţionale a parlamentarismului.

Bucurându-mă de încrederea electoratului braşovean, am deosebita onoare, dar şi responsabilitate, de a fi parlamentar român şi de a susţine, prin toate mijloacele democratice, rolul Parlamentului nostru în societatea românească, dar şi la nivel internaţional.

Începând cu data de 30 iunie 1889, când a fost înfiinţată Uniunea Interparlamentară - organizaţia mondială a parlamentelor, în fiecare an, această zi reprezintă prilejul de a sărbători rolul important al parlamentelor naţionale la nivel internaţional, dar şi pentru a face o analiză a activităţii lor de peste an. Anul acesta, această dată coincide cu finalul primei sesiunii parlamentare din acest an.

Într-o eră a democraţiei autentice, nu putem concepe viaţa politică a unui stat fără existenţa unui parlament puternic, indiferent de forma de guvernare, monarhie sau republică, Parlamentul jucând un rol central în buna desfăşurare a activităţilor esenţiale oricărei naţiuni libere, influenţând şi controlând instituţiile statului. Poporul, alegând direct reprezentanţii săi, conferă puterii legislative, adică Parlamentului, întreg sprijinul pentru adoptarea sau respingerea legilor. Desigur, nu trebuie omis rolul important jucat de Guvern, care pune în executare legislaţia adoptată de Parlament.

Ca orice sistem de guvernare, şi parlamentarismul are avantajele şi dezavantajele sale. Pe de o parte, vorbim despre asigurarea unei stabilităţi socio-economice, despre posibilitatea de cenzurare reciprocă a puterilor în stat sau despre decizii luate împreună cu Guvernul şi cu Preşedintele, iar pe de altă parte partidul majoritar sau alianţa de la guvernare îşi pot impune viziunea privind guvernarea.

Chiar dacă vorbim despre monarhii parlamentare sau despre republici parlamentare, indicele democraţiei se află la un nivel ridicat.

În multiseculara sa istorie, la nivel internaţional, parlamentarismul s-a dovedit a fi unul dintre elementele motrice şi de dezvoltare a fiecărui stat independent.

Încercând să punctăm câteva jaloane ale evoluţiei parlamentarismului românesc, putem menţiona, ca începuturi, adoptarea Regulamentelor Organice din Ţara Românească, în 1831, şi apoi, în 1832, în Moldova. Ulterior, în 1858, prin Convenţia de pace de la Paris, erau stabilite în cele două principate româneşti câte o adunare electivă. Abia din 1864, prin adoptarea "Statutului dezvoltator al Convenţiei de la Paris", în fapt prima Constituţie românească, este înfiinţat şi Corpul ponderator, Senatul, astfel încât, alături de Adunarea Electivă, este consacrat principiul bicameralismului românesc. După 1866, Parlamentul, alcătuit din Adunarea Deputaţilor şi Senat, devine unica putere legislativă, cu un puternic rol de a cenzura posibile porniri spre autoritarism.

Parlamentul românesc al acelor ani a reprezentat unul dintre pilonii modernizării tânărului stat, România. Legislativul a devenit, aşadar, una dintre instituţiile fundamentale ale ţării. Declararea independenţei de stat, ratificarea actelor de unire ale românilor şi adoptarea diferitelor constituţii au fost unele dintre cele mai importante evenimente în centrul cărora s-a aflat Parlamentul românesc, for ce reprezenta voinţa naţiunii.

Datorită rezistenţei democraţiei româneşti, în anii negri ai începutului totalitarismelor în Europa, România a reuşit să menţină monarhia parlamentară până aproape de începutul marii conflagraţiei mondiale. A urmat, apoi, o perioadă grea pentru parlamentarismul românesc - rolul Parlamentului devine decorativ, apoi este suspendat. Regimul comunist a încercat o formă de democraţie populară, prin care, după 1948, Marea Adunare Naţională devine "organul suprem al puterii de stat", în fapt, acesta adopta cu obedienţă, fără dezbateri adevărate, propunerile conducerii PCR. În realitate, era o pervertire a adevăratului spirit al parlamentarismului.

Abia după adoptarea Constituţiei României, în 1991, putem vorbi despre o revenire la adevăratul parlamentarism românesc, într-un cadru adevărat liber, bineînţeles cu luminile şi umbrele sale, dar care a înscris ţara noastră în categoria statelor democratice.

Această declaraţie îmi oferă posibilitatea de a reafirma dorinţa mea de a consolida şi mai mult rolul pe care îl joacă parlamentarismul în România, dar şi la nivel internaţional.

Parlamentarismul reprezintă una dintre cele mai puternice garanţii ale unei lumi libere şi democratice.

Domnul George Şişcu:

"Ţări pe care le surclasam în diverse competiţii sportive au ajuns acum mult peste noi. Aşteptăm cu nerăbdare Strategia Naţională pentru Sport!"

Ne-am bucurat cu toţii după victoriile fantastice înregistrate de David Popovici la Campionatele Mondiale de Nataţie. Românul a triumfat la două probe de înot, cele de 100 de metri, respectiv 200 de metri, demonstrând un caracter puternic şi o voinţă remarcabilă. La doar 17 ani, David a atins excelenţa, iar rezultatele sale sunt cu atât mai deosebite cu cât în ultimii ani nu prea am avut satisfacţii în domeniul sportiv.

David Popovici a fost decorat de preşedintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler, în timp ce premierul Nicolae Ciucă l-a primit pe David la Palatul Victoria. Totodată, Guvernul a aprobat deja alocarea sumei de un milion de lei de la fondul de rezervă pentru tânărul campion mondial. Sunt decizii fireşti, prin care statul român recunoaşte meritele, talentul şi dăruirea demonstrate de un tânăr care prin ambiţia sa promovează numele ţării noastre în întreaga lume.

Meritele îi aparţin lui şi familiei sale, dar şi a echipei care l-a pregătit pe plan sportiv. David a dat tonul, a arătat că se poate prin voinţă şi muncă multă, iar exemplul său va fi urmat probabil şi de alţi copii care au acum un model.

România are mulţi copii talentaţi, dar ei trebuie descoperiţi şi apoi sprijiniţi pentru a ajunge la nivelul lui David Popovici.

Pentru a redeveni o forţă în sportul mondial, la campionatele mondiale, dar mai ales la olimpiade, România are nevoie de o strategie în domeniul sportiv. Este în lucru deja la Ministerul Sportului un astfel de program care va fi adoptat apoi de Guvern.

În prezent, niciun copil nu ştie care este traseul său către performanţa în sport. Acest proiect vine să clarifice lucrurile, să explice care sunt paşii, astfel încât atât tinerii, cât şi părinţii lor să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză.

La fel au procedat şi alte state europene, iar rezultatele se văd deja. Ţări pe care până nu demult le surclasam în diverse competiţii sunt mult peste noi din punct de vedere sportiv, iar acest lucru trebuie să se schimbe. Nu vom scoate campioni mondiali sau olimpici peste noapte, dar cu răbdare şi cu eforturi susţinute din partea statului vom şti că mergem în direcţia cea bună.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Şi totuşi, care este misiunea DNA?"

Văzând turnura periculoasă pe care a reluat-o activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în ultima perioadă, simt nevoia să pun unele întrebări în faţa dumneavoastră.

Oare, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a autosesizat în cazurile lui Câţu, Tătaru, Arafat, Orban, Vlad Voiculescu, criminalii naţiunii, cei care, acum doi ani, ne-au îngropat morţii în saci de gunoi, fără autopsie şi slujbă? Nu!

Dar dosarul lui Barna mai este instrumentat de DNA? Nu se ştie!

A început cumva cercetarea penală a lui Ghinea, pentru că prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a condamnat România la sărăcie, fără ca parlamentarii României să poată citi şi dezbate acest PNRR? Nu!

În dosarul lui Clotilde Armand, cu frauda electorală, se face ceva? Au trecut doi ani. Corupţie, s-au furat sacii cu voturi, s-a făcut trafic de influenţă şi DNA tace. Tace şi nu face.

Nicuşor Dan, cel care a blocat tot Bucureştiul, avea dosarul din Orăşelul Copiilor, cu fraudă, trafic de influenţă. Unde este dosarul? A auzit o întreagă ţară cum făcea trafic de influenţă. Nu se deranjează DNA? Se pare că nu!

Cîţu a cumpărat vaccinuri de un miliard de euro, pentru a fi aruncate la gunoi! DNA face ceva? Nu mai vorbesc despre împrumuturile luate, fără să ştim unde sunt banii românilor!

Izoletele, camioanele cumpărate în starea de pandemie, jaful cu măştile de Unifarm. Unde sunt aceste dosare penale?

Cei care fură miliarde de euro rămân nepedepsiţi? De ce nu se face nimic în aceste dosare de miliarde de euro?

Pentru că, se pare că DNA a devenit o instituţie de execuţie politică, pentru a distruge liderii politici la comandă, preponderent pe cei din partea stângă a eşichierului politic, aşa cum probabil este stabilit de cei care conduc România din afara ţării.

Astfel, dacă Băsescu a putut să distrugă flota maritimă a României, dar nu a păţit nimic şi a putut astfel să distrugă aproape toată România în cei 10 ani de mandat ca preşedinte, cu ajutorul DNA, în loc să aibă parte de mandatul cuvenit, dacă actualul preşedinte a săvârşit atâtea malversaţiuni cu casele şi cu patrimoniul imobiliar al Sibiului, dar nu a păţit nimic şi este lăsat de DNA să-şi continue opera de distrugere a României, în schimb DNA a distrus carierele lui Adrian Năstase şi Liviu Dragnea pentru fapte absolut banale, pe care le comit aproape toţi politicienii.

Iar acum DNA revine şi anunţă triumfător că este pregătit să distrugă încă o carieră unui politician de stânga, domnul Adrian Chesnoiu, tocmai când acesta se lupta pentru dezvoltarea agriculturii României şi pentru români, şi care, ca ministru al agriculturii, ar fi încercat să influenţeze angajarea unor oameni de încredere care l-ar fi putut ajuta să facă bine pentru ţară, nu aşa cum face DNA bine numai pentru străinătate. Asta e marea corupţie cu care luptă DNA?

Nu, DNA nu este ceea ce ar trebui să fie! Se pare că această instituţie ultrafinanţată din banii românilor are misiunea de a distruge liderii valoroşi ai acestei ţări, nu să cureţe ţara de marii corupţi!

Poate că în loc să îi fie extinse competenţele, aşa cum cerea şeful acestei instituţii acum câteva zile, ar fi mai bine ca pur şi simplu această instituţie să fie desfiinţată, aşa cum s-a desfiinţat şi Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.

Doamna Alexandra Huţu:

Diversitatea culturală înseamnă promovarea dialogului între culturi, a diversităţii etnice prin valorificarea patrimoniului istoric şi prin folosirea mijloacelor de expresie în cadrul evenimentelor derulate la nivel local.

România este o ţară privilegiată sub aspectul diversităţii culturale şi etnice datorită poziţiei geografice, cât şi istoriei. Influenţa diverselor popoare se simte şi în prezent în toate aspectele de la gastronomie, limbă, tradiţii, arhitectură, până la modul de viaţă. Toate acestea se păstrează prin activităţile membrilor comunităţilor etnice care locuiesc pe întreg teritoriul ţării noastre.

Mândria de a face parte dintr-o anumită etnie este un subiect extrem de actual şi capătă numeroase reprezentări. De aceea, este important să înţelegem că numai printr-o atitudine pozitivă şi o acceptare a originii fiecăruia putem avea o societate echilibrată şi incluzivă.

În Botoşani, pe care îl reprezint în Parlament, avem 66 de etnii care trăiesc, locuiesc şi muncesc în cele 78 de localităţi ale judeţului. Acestea au tradiţii culturale, religioase si lingvistice specifice.

Aşadar, este datoria noastră, ca majoritari care facem parte din comunitatea românească, să cunoaştem şi să respectăm diferenţele culturale, pentru a putea aprecia modul acestora de exprimare şi pentru a-i integra la nivel social, fără însă a le distorsiona identitatea.

Din acest motiv, se poate afirma că diversitatea culturală are calitatea de a accepta şi de a împărtăşi, reciproc, caracteristicile unei sau altei culturi într-un anumit spaţiu geografic.

Prin urmare, conceptul de diversitate culturală este strâns legat de semnificaţiile identităţii culturale, interculturalităţii şi multiculturalităţii, ceea ce implică contact între diferite grupuri etnice, expresii artistice, valori, pe care fiecare dintre noi avem obligaţia să le respectăm.

În acest context, este important să avem permanent contacte şi schimburi de cunoştinţe şi expresii, care se pot realiza în principal prin organizarea de evenimente şi manifestări culturale.

Pe această cale vreau să îmi exprim aprecierea şi să vă fac cunoscut Festivalul Transfrontalier al Diversităţii Culturale, care a fost organizat de autorităţile locale, Primăria şi Consiliul Judeţean, în municipiul Botoşani, la finalul săptămânii trecute.

A fost vorba de 3 zile de spectacole pe Pietonalul Unirii, în zona centrală a oraşului, sub umbrela Proiectului "Întoarcere la rădăcinile noastre comune", implementat prin Programul Operaţional Comun România-Ucraina, 2014-2020. A fost un eveniment cu adevărat multicultural, în cadrul căruia au fost prezentate spectacole de dansuri şi muzică tradiţională susţinute de membrii etniilor ce convieţuiesc la Botoşani, dar şi expoziţii fotografice, degustări de bucate tradiţionale, ateliere de artă şi meşteşugăreşti, piese de teatru, momente artistice susţinute de Filarmonica "George Enescu" Botoşani şi de artişti reprezentativi din România şi Ucraina.

În acest context, vă fac cunoscut că în această săptămână, noi, parlamentarii social-democraţi din Botoşani, am invitat la Parlament mai mulţi reprezentanţi ai comunităţii lipovene din Botoşani, pentru a vizita clădirea Legislativului şi pentru a vedea cum se desfăşoară o zi de activitate la nivelul plenului şi comisiilor de specialitate.

În opinia mea, subiectul diversităţii culturale este esenţial să se regăsească pe agenda publică din România, pentru că doar printr-o bună înţelegere a specificităţii etniilor putem să intervenim cu politici ţintite şi specifice pentru dezvoltarea noilor generaţii care fac parte din aceste comunităţi minoritare. Acceptarea identităţii le va permite acestora să se concentreze pe ceea ce îşi doresc să facă şi le va asigura integrarea atât în cadrul comunităţilor etnice din care fac parte, cât şi în societatea românească.

Domnul Ioan Balan:

"Toţi copiii trebuie să meargă la şcoală. Eliminarea abandonului şcolar este o prioritate pentru PNL!"

Chiar dacă România a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare economică semnificativă, mult prea mulţi copii sunt încă lipsiţi de dreptul constituţional la educaţie, nu pentru că nu vor să meargă la şcoală, ci pentru că nu pot. Cel mai important factor care îi ţine departe de şcoală este reprezentat de starea materială a familiilor din care provin, de distanţa prea mare faţă de unităţile de învăţământ, de lipsa unor politici publice care să-i ajute să meargă zilnic la şcoală.

În anul 2013, împreună cu mai mulţi colegi deputaţi, am iniţiat o propunere legislativă prin care propuneam finanţarea Programului "Masă la şcoală" pentru elevii din învăţământul obligatoriu de stat şi privat, primar şi gimnazial. Chiar dacă era evidentă necesitatea acestui program, propunerea legislativă a fost tergiversată, amânată sau considerată mult prea puţin importantă de unii decidenţi.

Mai târziu, la presiunea PNL, programul a fost demarat sub forma unui program-pilot pentru 50 de şcoli şi, în anul 2020, a fost extins de Guvernul PNL până la 150 de şcoli. Doar în anul şcolar care abia s-a încheiat, au beneficiat 68.000 de elevi şi preşcolari. Programul a fost un succes, demonstrând că este un instrument util pentru reducerea abandonului şcolar, pentru eliminarea excluziunii sociale şi pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

Am aflat cu deosebită satisfacţie că, începând cu anul şcolar următor, Guvernul condus de Nicolae Ciucă va dubla numărul de unităţi de învăţământ în care se va acorda masă la şcoală, la un număr de 300 de şcoli şi grădiniţe, bugetul alocat fiind de aproape 355 de milioane de lei.

Îmi exprim speranţa că, la nivelul judeţului Suceava, atât autorităţile administraţiei publice locale, cât şi conducerile unităţilor de învăţământ vor depune toate diligenţele pentru ca tot mai multe unităţi de învăţământ să participe în acest program. Pentru copiii suceveni, în special pentru cei din mediul rural, acest program va fi de un real folos.

Cred cu putere că, dacă vom continua să investim în educaţie, în mod real, aşa cum face Guvernul Ciucă prin Programul "Masă la şcoală", ne vom realiza un obiectiv naţional esenţial, ca toţi copiii să meargă la şcoală.

Domnul Ioan Vulpescu:

Evenimentele din România, în climatul determinat de crizele care trebuie gestionate, politic, în primul rând, pentru că suntem o democraţie, au scos la iveală o profundă necunoaştere a ceea ce înseamnă stat, funcţiunile lui, instituţiile sale, raporturile care se stabilesc între ele. Pe acest teren înfloreşte un populism agresiv, care reduce totul la "legile pieţei libere" şi transformă statul într-o uriaşă corporaţie, centru de profit, dar care nu mai dă beneficii cetăţenilor, celor care au investit şi investesc, prin taxe şi impozite, în stat, pentru că statul nu poate exista fără ei, şi fără contribuţia lor. Cum democraţia nu poate exista în afara statului, oricât ar crede unii contrariul. A văzut cineva democraţie în statele eşuate?

Se promovează o "autonomie locală" anarhică, anumite autorităţi locale îşi asumă, cu binecuvântarea politicului, sarcini şi misiuni care exced legea, funcţionarea lor este tot mai opacă şi, în cele din urmă, împotriva binelui public. Aşa am ajuns să aflăm că se finanţează, cu banii cetăţenilor, companii aeriene de tot râsul, că monumente de arhitectură, parte a patrimoniului, sunt lăsate la voia "forţelor pieţei" - a se citi "rechini imobiliari" - pentru că statul şi autorităţile locale nu-şi exercită dreptul de preemţiune, şi tot aşa.

Toată lumea se plânge că "statul nu o ajută", pentru că dă prea mulţi bani protecţiei sociale, săracilor, şi unor domenii inutile, cum ar fi cultura, educaţia, sănătatea, serviciile publice de transport. Ce înseamnă să subvenţionezi anumite servicii? Cine are bani, se descurcă, cine nu, să stea acasă. Ce, trebuie să circulăm toţi cu transportul în comun? Statul nu câştigă nimic! Atunci, privatizare şi fără subvenţii!

Acest puseu de neoliberalism agresiv, de antietatism violent, vine în cel mai nepotrivit moment, când este nevoie de mai mult stat, de intervenţia lui pe pieţe, de măsuri care să păstreze pacea socială. Da, pacea socială are un cost. Dar refuzul de a plăti acest preţ duce la creşterea atractivităţii regimurilor autoritare, cu democraţii de faţadă, dar care nu se sfiesc să intervină în favoarea cetăţenilor lor, trecând peste "legile pieţei libere". Alegerea politică ne aparţine.

Domnul Lilian Scripnic:

"Haosul din transportul aerian - consecinţa măsurilor luate în pandemie"

În această perioadă se manifestă cu intensitate consecinţele măsurilor aberante luate în cei doi ani de pandemie de către Guvernele din întreaga lume. Perioadele de restricţii de circulaţie mai mult sau mai puţin severe, precum şi constrângerile de mobilitate impuse de deţinerea sau nu a certificatului de vaccinare au avut un impact serios asupra economiei globale. Majoritatea sectoarelor din economie au făcut ajustări considerabile în aceea ce priveşte activitatea lor şi schema de personal.

Un domeniu puternic afectat este cel al transporturilor aeriene. În perioada pandemiei, aeroporturile şi companiile aeriene au fost nevoite să trimită angajaţii în şomaj. Acum, când traficul aerian s-a intensificat, se constată un foarte mare deficit de personal şi incapacitatea de a gestiona fluxul de călători. Aşa cum se întâmplă în întreaga Europă, şi pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă sunt mari dificultăţi în gestionarea zborurilor. Sunt cozi peste tot - la zona de check-in, la controlul de securitate, la punctele de control al paşapoartelor, la bagaje etc. La acest haos generat de lipsa de angajaţi ai aeroportului contribuie şi companiile aeriene, prin practicile lor neloiale. Faptul că nu se pot face angajări de pe o zi pe alta este de înţeles, dar este inacceptabil felul în care acestea îşi tratează clienţii. Sunt cazuri în care se anunţă amânarea sau anularea unui zbor în ultimul moment, când oamenii sunt deja în aeroport. De multe ori, ei pur şi simplu rămân blocaţi în aeroport, fără a li se pune la dispoziţie hrană, apă şi cazare. Este de neînţeles cum se poate întâmpla aşa ceva în era comunicării, în era reţelelor de socializare şi a email-ului. Clienţii companiilor aeriene sunt grav afectaţi, indiferent de raţiunile pentru care călătoresc, în scop turistic, profesional, de afaceri sau medical. Evident că acest haos va genera creşteri de preţuri la biletele de avion şi, din păcate, aceste grave erori de management vor fi suportate de călători.

Consider că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului are datoria de a cere explicaţii companiilor aeriene în legătură cu prejudiciile aduse călătorilor şi de a lua măsuri pentru sancţionarea lor, iar Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, în calitate de operator aeroport şi de instituţie care funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, trebuie să ne prezinte de urgenţă un plan de rezolvare a acestor grave probleme din transportul aerian.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Sprijin strategic pentru consolidarea independenţei energetice a României"

Menţionam în urmă cu ceva timp importanţa deosebită pe care independenţa energetică a ţării trebuie să o aibă în priorităţile îndatoririlor noastre de aleşi ai românilor. După cum bine ştiţi, sunt un susţinător al energiilor verzi, regenerabile şi foarte puţin poluante. Însă, chiar dacă România are doar o minoritară parte din producţia de energie electrică din surse poluante - cărbune, hidrocarburi etc. - suntem nevoiţi, în continuare să producem energie electrică poluantă. Mai mult chiar, dezvoltarea economică a ţării din ultimul deceniu ne-a adus de la poziţia de exportator de energie electrică la cea de importator. Acest lucru se întâmplă fiindcă nu reuşim să producem suficient pe cât avem nevoie în consumul intern.

Totodată, ştiţi foarte bine că am considerat o greşeală strategică majoră decizia Germaniei de a renunţa total la energia nucleară, doar pentru a ajunge să depindă de gazul rusesc. Energia nucleară este considerată, în continuare, de specialişti drept o energie "curată" şi extrem de eficientă. Este adevărat, costurile de întreţinere ale unei centrale nucleare sunt ridicate mai ales pentru că, în caz de incidente sau dezastre naturale, consecinţele pot fi devastatoare pentru oameni şi mediul înconjurător.

Pe de altă parte, iată că Statele Unite ale Americii, un lider în domeniul tehnologiilor avansate, a dezvoltat şi a pus în practică un concept inovator de centrală nucleară de dimensiuni reduse. Este adevărat, capacitatea de producţie a unei astfel de centrale este mult mai redusă comparativ cu o centrală nucleară clasică, însă, în acelaşi timp, riscurile pentru oameni şi mediu sunt semnificativ reduse. Tehnologia folosită la aceste centrale electrice este de ultimă generaţie, la fel şi sistemele de monitorizare şi protecţie.

Iată că dorinţa SUA, principalul partener strategic al României, de a consolida un pol de influenţă democratică în antiteză cu expansionismul chinez sau chiar cu agresivitatea energetică şi militară a Rusiei, a pus ţara noastră pe harta inovaţiilor în domeniul producţiei de energie electrică sustenabilă. Prin noul proiect uriaş de finanţare a infrastructurii în lume, SUA a alocat României primele 14 milioane de dolari pentru proiectul primei minicentrale nucleare din sud-estul Europei.

Scopul declarat al finanţării acestui tip de reactoare modulare mici, tehnologie SMR, este tocmai întărirea profilului energetic strategic al României pe graniţa estică a NATO şi de a reduce dependenţa de producţia de electricitate dependentă de hidrocarburi.

De aceea, investiţiile de tip SMR, alături de finalizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, pot transforma România într-un pol energetic al Europei de Est, crescând astfel şansa istorică a ţării noastre, mereu aflată în zona de confluenţă a marilor puteri.

Domnul Ioan Mang:

"Despre responsabilitate"

În declaraţia mea de astăzi punctez despre responsabilitate. Da, sunt de acord cu premierul Nicolae Ciucă, atunci când spune că o guvernare trebuie să fie responsabilă, aşa cum mi-aş fi dorit să fie responsabilă şi în 2020, când Guvernul Orban a împrumutat 172 de miliarde de lei, sau în 2021, când Guvernul Cîţu a împovărat românii cu alte 76 de miliarde de lei, sau atunci când PNL împreună cu USR comandau vaccinuri fără număr, risipind banii românilor.

Responsabilitatea guvernamentală înseamnă deopotrivă grijă faţă de cei care sunt vulnerabili, dar şi faţă de cei care aduc plus valoare, adică mediul de afaceri. Reducerea inegalităţilor extreme în societate, asumarea măsurilor care pot genera acest rezultat sunt tot o măsură a responsabilităţii. Cum sunt şi investiţiile în viitorul nostru, adică în sănătate şi educaţie.

Este oare corect ca o companie mică să poată plăti 1% din cifra de afaceri, iar o companie mare şi multinaţională doar 0,3% sau 0,5%? Pentru noi, responsabilitate înseamnă şi mai multă echitate şi solidaritate între contribuabili.

De asemenea, pentru PSD, responsabilitatea înseamnă măsuri pentru protejarea populaţiei în faţa diverselor crize cu care ne confruntăm, cum este cazul creşterii preţului la carburanţi. PSD a prezentat în coaliţia de guvernare mai multe soluţii privind reduceri importante ale preţului benzinei şi motorinei. Astăzi, premierul Ciucă şi PNL au decis varianta unei compensări comune, la care să participe atât statul, cât şi operatorii privaţi. Preţul carburanţilor va scădea astfel doar cu 50 de bani. Ştiu, este prea puţin. În plus este o soluţie care îi nemulţumeşte atât pe comercianţi, cât şi pe consumatori.

Respectăm decizia premierului, dar credem în continuare că alternativa PSD ar fi fost mai bună şi ar fi condus la rezultate mult mai apropiate de aşteptările românilor. În plus, în multe ţări europene, soluţia compensării a funcţionat doar câteva săptămâni, după care preţurile au revenit şi au ajuns chiar mai mari. Tocmai de aceea, dacă operatorii din piaţă vor creşte din nou preţurile, PSD va reveni cu propunerea unui preţ maximal sau a limitării adaosului comercial.

Aşa considerăm noi că trebuie să se manifeste responsabilitatea, mai ales atunci când ne aflăm la guvernare. Am dovedit-o de atâtea ori în trecut, vom dovedi şi acum că suntem de partea românilor şi guvernăm pentru ei!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Vom reduce preţul pe litrul de carburant!"

Lumea întreagă se confruntă astăzi cu dificultăţi economice apăsătoare. Din cauza aceasta, statul trebuie să ia măsurile necesare pentru a-şi proteja cetăţenii de valurile de scumpiri. O mare problemă generală a fost şi este preţul carburanţilor. Scumpirile de la pompă afectează întreaga societate, atât persoanele fizice, cât şi operatorii economici, cauzând scumpiri în lanţ.

Astfel, Guvernul României va adopta o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creşterii preţului la combustibil din cauza situaţiei internaţionale. Valoarea ajutorului acordat este de 50 bani pe litrul de combustibil, dar nu mai mult de 400.000 de euro per întreprindere, echivalent în lei. Termenul limită de depunere a cererilor de compensare este 1 decembrie 2022. Ajutorul de stat va fi sub forma unui grant acordat operatorilor economici licenţiaţi în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene, care efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu, contra cost sau transport de persoane, în mod regulat, inclusiv transport public local.

A fost o decizie luată în coaliţie, aprobată de toate formaţiunile care susţin Guvernul, iar PNL şi-a asumat decizia şi am comunicat onest, pentru ca oamenii să cunoască realitatea, nu să le vindem iluzii prin care să prezentăm populist cetăţenilor aşteptări pe care nu le putem realiza. A fost o decizie dificilă fiscal, dar pe care am fost nevoiţi să o luăm în timp util, deoarece evoluţia pieţei nu ţine cont de planurile de cheltuieli ale guvernului.

Astfel, am luat decizia fără a pune în pericol stabilitatea economică. Este o soluţie realistă, care a fost luată numai după ce am aflat care este spaţiul bugetar care ne permite să o aplicăm. Sigur că am fi dorit o compensare mai mare, dar aceasta este realitatea şi atât am putut asigura. Nu dorim să ajungem la o restricţionare a cantităţii ce poate fi vândută. Măsura compensării vizează asigurarea carburantului necesar derulării activităţilor economice. Nu vrem să vindem iluzii cetăţenilor şi nici să ridicăm aşteptările în mod populist. Suntem responsabili şi spunem oamenilor care este situaţia în mod real şi ce poate Guvernul să facă în condiţiile date. Măsuri similare au fost luate în alte ţări europene, precum Franţa şi Spania, dar fiecare ţară a ţinut cont de fondurile disponibile din buget.

Aceasta se va concretiza printr-o ordonanţă de urgenţă şi va fi aplicată de îndată. PNL va fi întotdeauna un partid care caută cele mai responsabile şi adecvate soluţii la crizele pe care le vom întâmpina!

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

"Modificările la Codul fiscal, propuse de PSD, aduc echitate, solidaritate socială şi o economie mai puternică!"

Aşa cum bine ştiţi, Partidul Social Democrat a propus şi face un ultim apel la partenerii de guvernare pentru adoptarea unor modificările ale Codului Fiscal care să aducă echitate şi mai multă solidaritate socială şi care să facă economia mai puternică.

România are nevoie de impozitare progresivă pentru o economie modernă, cu potenţial de creştere, care să fie în linie cu Uniunea Europeană, cu G-7 şi cu majoritatea economiilor moderne, de piaţă liberă din întreaga lume.

Dincolo de cifre şi măsuri, aceasta este viziunea PSD pe care o susţine şi în faţa partenerilor de coaliţie, cu speranţa că se vor alătura efortului de modernizare a economiei naţionale.

Este incorect şi nedrept ca pensiile speciale mari să nu fie impozitate cu o rată progresivă mai mare şi de aceea, noi, social democraţii, spunem că este nevoie de echitate socială. Este nevoie de un sistem fiscal just, corect, modern!

De aceea, PSD nu va abandona să promoveze un sistem fiscal în concordanţă cu UE, SUA, G-7 şi cu majoritatea celorlalte economii de piaţă din lume. Dacă o rată progresivă de impozitare este suficient de bună pentru cele mai puternice economii din lume, ar trebui să fie bună şi pentru România!

Totodată, ţara noastră are nevoie de independenţă energetică de 100%! Trebuie să ne protejăm astăzi populaţia de şocurile preţurilor şi să investim pentru ziua de mâine, pentru a construi independenţa energetică a ţării, cu atât mai mult cu cât UE şi SUA doresc să ne ajute să atingem acest obiectiv.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Comisia Europeană - 500 milioane de euro pentru împădurirea României"

Datele Eurostat arată că, în perioada 2016-2020, suprafaţa împădurită a României a scăzut de la 7,048 milioane de hectare la 6,929 milioane de hectare, însă în anul 2021 s-a înregistrat o creştere cu 0,04% faţă de anul 2020.

Recent, Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Mediului, Ordonanţa de urgenţă pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naţionale de împădurire şi reîmpădurire prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Astfel, cei care decid să înfiinţeze o nouă pădure vor primi anual o primă de sechestrare forestieră, în valoare de 456 de euro, timp de 20 de ani.

Această Ordonanţă de urgenţă a pregătit cadrul prin care România îşi doreşte să ducă la bun sfârşit planurile de împădurire asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ordonanţa prevede 4 categorii de acţiuni de împădurire, în scopul de a realiza obiectivele PNRR:

• Împădurirea terenurilor agricole din categoriile de folosinţă teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente;
• Împădurirea terenurilor agricole degradate devenite inapte pentru agricultură, dar care pot fi puse în valoare prin plantarea acestora;
• Împădurirea terenurilor situate în fondul forestier naţional, cu o suprafaţă de cel puţin 0,5 ha, care anterior manifestării incendiilor forestiere, a fenomenelor meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamităţi naturale, a infestărilor cu organisme dăunătoare sau a evenimentelor catastrofale au fost acoperite cu pădure şi care necesită o refacere a potenţialului forestier prin împădurire;
• Împădurirea terenurilor agricole expropriate de RNP - Romsilva în vederea realizării perdelelor forestiere de protecţie.

Mai departe, Comisia Europeană a aprobat, zilele trecute, o schemă de ajutor pentru România în valoare de 500 de milioane de euro, prin intermediul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, MRR. Această sumă este destinată dezvoltării de noi suprafeţe împădurite, precum şi asigurării protecţiei pădurilor şi biodiversităţii.

Schema are termen 30 iunie 2026 şi vine în sprijinul proprietarilor de terenuri agricole care sunt adecvate pentru împădurire, obiectivul fiind acela de a extinde suprafeţele împădurite. Aceasta presupune oferirea de sprijin sub forma unor granturi directe proprietarilor publici şi privaţi de terenuri agricole destinate împăduririi, inclusiv municipalităţilor şi asociaţiilor acestora.

Pentru a beneficia de ajutor, proprietarii de terenuri agricole trebuie să realizeze mai mulţi paşi, printre care: crearea de trupuri de pădure de cel puţin 0,5 ha sau cordoane forestiere cu o suprafaţă de cel puţin 0,1 ha, să se asigure că terenul pe care sunt plantate trupurile de pădure sau cordoanele forestiere este adecvat pentru împădurire şi realizarea unui plan de proiect aprobat de Garda Forestieră din România, în care sunt detaliate speciile de arbori şi arbuşti care urmează să fie plantaţi, precum şi densitatea plantaţiilor.

În ceea ce priveşte aprobarea ajutorului de către Comisia Europeană, aceasta a constatat că schema facilitează dezvoltarea de activităţi economice, în special împădurirea terenurilor agricole, precum şi promovează asigurarea unei creşteri durabile a suprafeţelor împădurite. În plus, măsura aprobată este în deplină concordanţă cu obiectivele de dezvoltare rurală şi cu obiectivele strategice europene legate de tranziţia verde.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Consolidarea democraţiei în Europa"

Democraţia a fost ameninţată de nenumărate ori în ultimele luni - atacuri violente, bombardamente, distrugerea oraşelor întregi şi forţarea a mii de oameni să adopte statutul de refugiaţi şi să caute adăpost în alte state sunt doar câteva dintre acţiunile Federaţiei Ruse din momentul în care a decis să încalce suveranitatea Ucrainei. Răspândirea de fake news, ştiri care instigă la ură, populismului şi extremismului au avut tendinţa de a acapara eforturile de consolidare a democraţiei şi a drepturilor omului ce au fost demarate de comunitatea internaţională. Din această perspectivă, este cu atât mai importantă vizita preşedintelui SUA, Joe Biden, în Europa, cu ocazia Summit-ului G7, care a avut loc în sudul Germaniei, şi a Summit-ului NATO la Madrid.

Ţara noastră a trecut prin multe încercări de-a lungul acestui an, de la criza energetică la presiunea de a accesa fonduri europene prin PNRR, implementarea proiectelor de dezvoltare şi modernizare, dar şi creşterea inflaţiei. Statele europene şi-au asumat riscul creşterii preţurilor la energie în momentul în care au decis renunţarea la importurile de gaz rusesc. Izolarea politică şi economică a Federaţiei Ruse este fundamentală pentru a descuraja comportamentul agresiv, dar şi pentru a sublinia faptul că democraţia este o condiţie prioritară în cazul oricărui acord bilateral. Asuprirea propriului popor, încălcarea dreptului la liberă exprimare şi a libertăţii presei fac parte din politica Kremlinului.

România s-a revoltat în 1989 împotriva unui astfel de scenariu, iar acesta este unul dintre motivele pentru care ne dorim o apropiere cât mai mare faţă de blocul european şi euroatlantic. Întrucât am văzut ororile la care este supus poporul ucrainean, precum cele din Irpin şi Bucea, ne-am mobilizat exemplar pentru a-i ajuta pe refugiaţii care au ajuns la noi în ţara. România a devenit, pe această cale, un hub european pentru ajutor umanitar. Am transmis atât cetăţenilor noştri, cât şi partenerilor de pe scena internaţională un mesaj clar - încălcarea principiilor democratice este de neconceput pentru noi. Nu trebuie să uităm că la aceste eforturi s-au adăugat şi diverse demersuri pe plan intern precum obiectivele de digitalizare a aparatului administrativ, de exemplu, o măsura care are ca scop creşterea transparenţei în procesul de decizie.

Totodată, coaliţia de guvernare a aprofundat dialogul cu cetăţenii şi societatea civilă, pentru a găsi cele mai bune soluţii în situaţii delicate. Progresul nu se poate atinge decât prin intermediul şi cu ajutorul valorilor democratice.

Prezenţa preşedintelui SUA în cadrul unor summit-uri istorice în Europa confirmă o mentalitate comună, dar care trebuie aprofundată printr-o strategie clară. UE a adoptat în total şase pachete de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse şi Belarusului, de la începutul invaziei, de pe 24 februarie, dar încă rămân multe sectoare neatinse. Situaţia este mai mult decât delicată, întrucât adâncirea crizei economice pe care o traversăm deja are impact în primul rând asupra populaţie. De aceea, trebuie să existe în continuare dezbateri şi discuţii pentru a găsi o cale de mijloc. Despre astfel de instanţe este vorba într-o democraţie - acceptarea faptului că există opinii divergente, cazuri particulare şi diferenţiate şi discutarea lor pentru a ajunge la un consens.

Statele Unite ale Americii au mobilizat întreaga lume pentru a impune sancţiuni economice Federaţiei Ruse şi a-l priva pe preşedintele Vladimir Putin de veniturile necesare finanţării războiului. Încălcarea principiilor democratice nu mai poate fi tolerată. Vom contribui în continuare la misiunea UE şi NATO şi ne vom ajuta vecinii prin toate mijloacele de care dispunem.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Parteneriatul Strategic dintre SUA şi România împlineşte 25 de ani de existenţă, timp în care relaţiile economice dintre cele două state au evoluat semnificativ. În 2021, valoarea exporturilor româneşti în SUA a fost de aproape 3 miliarde de dolari, în timp ce valoarea exporturilor SUA în România a fost de 1,5 miliarde de dolari. Companiile americane sunt atrase să investească în România datorită calităţii forţei de muncă, a poziţiei geostrategice a acestei ţări, dar şi pentru faptul că, în ultimii 20 de ani, România a devenit un hub în ceea ce priveşte tehnologia mobilă.

Vă reamintesc faptul că, împreună cu o delegaţie a Parlamentului României, am avut o vizită oficială în SUA luna trecută foarte consistentă.

Ne-am întâlnit cu zeci de congresmeni americani, cu numeroşi reprezentanţi ai celor mai prestigioase institute de cercetare americane care lucrează pentru elaborarea strategiilor de politică externă pentru SUA, cu membri ai companiilor de top în domeniul consultanţei şi lobby-ului, reprezentanţi de la vârful Pentagonului, reprezentanţi ai organizaţiilor evreieşti, dar şi cu mulţi simpli români care trăiesc în Statele Unite ale Americii.

Vă spun că am făcut paşi concreţi pentru realizarea introducerii României în Programul "Visa Waiver", obiectiv prioritar de maximă importanţă pentru cetăţenii români.

Ambasada României în Statele Unite ale Americii a făcut un obiectiv principal din acest deziderat.

Programul "Visa Waiver" permite cetăţenilor ţărilor participante să călătorească în Statele Unite pentru afaceri sau turism pentru sejururi de până la 90 de zile, fără viză. Includerea ţării noastre în Programul scutirii de viză ar oferi o confirmare vizibilă a statutului României de partener strategic al SUA.

În toate aceste întâlniri am avut un mesaj comun privind siguranţa militară şi energetică a României, flancul estic al NATO trebuie întărit şi mai mult, pentru ca cetăţenii români şi europeni să se bucure de securitate sporită în contextul războiului din Ucraina, iar rolul României în UE trebuie să fie acela de provider european de energie.

Când vorbeşti despre ţara ta, trebuie să o faci sincer, cu argumente şi determinare!

România are nevoie să crească prezenţa politică şi de reprezentare în capitala celei mai importante democraţii din lume.

România, ca membră NATO, în contextul războiului din Ucraina, se bucură pe deplin de umbrela Alianţei nord-atlantice, implicit de sprijinul Statelor Unite ale Americii, în consolidarea nivelului de siguranţă şi securitate pe flancul estic.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Extinderea accesului la resursele educaţionale digitale va contribui la creşterea calităţii actului de predare-învăţare"

Examenul de Evaluare Naţională nu a relevat niciun progres privind calitatea actului de predare şi nici privind asimilarea informaţiei de către elevi. Din contră, Evaluarea Naţională de anul acesta a subliniat doar cât de nefolositoare se dovedesc aproape toate noile proceduri de predare, şi cât de lipsite de atractivitate au ajuns chiar şi materiile de bază, în urma seriei infinite de modificări succesive, suportate de către programele şcolare, de fiecare dată când o guvernare a fost înlocuită de o altă configuraţie politică. În completarea acestui spectru indezirabil, vin şi efectele şi influenţa pandemiei. Epidemia a indicat efectul inegalităţilor existente în domeniul educaţional la nivel european şi naţional. 20% dintre cursanţii din Europa şi aproape jumătate din elevii din România nu au putut să-şi continue parcursul educaţional din cauza contextului pandemic.

Faptul că 57% dintre elevi au probleme atunci când trebuie să scrie corect în limba română, folosind inclusiv semnele de punctuaţie, este o premisă care, dacă nu va fi decelerată cât mai curând, va conduce, din nefericire, la deteriorarea accentuată a perspectivelor de ţară.

Anvergura învăţământului românesc a ajuns să se poticnească în marja procentului de 43% care îi reprezintă pe elevii care pot identifica verbele! 8% dintre elevi nu pot percepe o informaţie prezentată explicit în primul enunţ al unui text dat. O astfel de realitate va duce la stagnarea sau chiar la o scădere economică, indiferent de eforturile şi de măsurile pe care orice guvern le va genera. Orice economie creşte şi datorită, în principal, calificării resursei umane pe care o angrenează în diversele activităţi derulate. Fără angajaţi competenţi şi serioşi, rezultaţi şi din rândul tinerilor absolvenţi, şansele noastre privind ieşirea din orice tip de criză sunt din start diminuate.

Ştiu că o astfel de remarcă sună îngrijorător, dar ne confruntăm cu o problemă deosebit de gravă a cărei rezolvare nu mai suportă nicio amânare. În ciuda faptului că peste 83% dintre elevi au luat note de peste 5 la Evaluarea Naţională, statisticile şi notările nu îi vor ajuta aproape deloc pe copii în viitor. Carenţele de cunoştinţe ale elevilor doar accentuează şi mai tare faptul că există discrepanţe mari la nivelul de pregătire în şcolile din ţară, în special în ceea ce priveşte folosirea corectă a limbii române.

Raportul World Vision România devoalează, pe de o parte, că pierderile de asimilare de cunoştinţe în perioada pandemiei au fost semnificative, dar şi că intervalul lung de timp petrecut în izolare a avut un efect negativ evident asupra stării psihoemoţionale a copiilor. Potrivit acestei cercetări, situaţia este mai gravă în mediul rural, unde accesul la şcoala online, dar şi la serviciile de consiliere psihologică au fost şi mai limitate. Aceste cifre ne îngrijorează, evident, dar ne şi motivează să continuăm eforturile de a găsi soluţii prin care să venim în sprijinul fiecărui elev.

Una dintre aceste modalităţi de a rezolva, pe cât posibil, o astfel de situaţie privind inegalităţile existente în domeniul educaţional la nivel european şi naţional o constituie îmbunătăţirea accesului la resursele digitale de aprofundare a cunoştinţelor de către elevii care trăiesc în zone izolate, rurale sau montane.

1,2 milioane de euro sub formă de granturi se află, acum, la dispoziţia şcolilor în cadrul acţiunii preparatorii "Creşterea accesului la instrumente educaţionale în zonele şi comunităţile cu conectivitate redusă sau cu acces limitat la tehnologii".

Scopul acestei acţiuni preparatorii, demarată la nivel european, graţie demersurilor iniţiate de către colegii europarlamentari ai PSD, este de a continua să dezvoltăm o strategie menită să sporească accesibilitatea resurselor şi instrumentelor educaţionale în toată Europa, în acele zone şi comunităţi care au cea mai mare nevoie de un astfel de suport, astfel încât să obţinem creşterea incluziunii şi reducerea dezavantajului digital.

Având în vedere că România poate elimina şi ea din decalaje, folosind fondurile Proiectului "Learning from the Extremes", voi sublinia că aplicaţiile pot fi depuse online, până în data de 30 septembrie. Dintre acestea, vor fi selectate 80 de proiecte. Candidaturile vor fi evaluate de o comisie, în baza criteriilor stabilite, iar etapa finală de selecţie va fi realizată de coordonatorii proiectului şi de reprezentanţii coordonatorilor naţionali. Aşa cum am precizat anterior, valoarea totală a sprijinului financiar, sub formă de granturi, este de 1,2 milioane de euro.

Unităţile de învăţământ alese vor beneficia de platforme de învăţare la distanţă mai sigure şi mai performante, de laboratoare şi simulări online. La rândul lor, elevii vor avea acces la spaţii de învăţare moderne, conectate şi constructive. Nu în ultimul rând, cadrele didactice vor beneficia de suportul şi resursele necesare în vederea integrării instrumentelor digitale în procesul de predare.

PSD face dovada clară că este preocupat şi de evoluţia învăţământului românesc şi, în special, de pregătirea elevilor şi va rămâne consecvent în privinţa acestui domeniu, promovând întotdeauna cele mai bune măsuri necesare redresării educaţiei. De sprijinul nostru, al celor de la PSD, se vor bucura atât copiii, cadrele didactice, dar, pe termen lung, şi mediul de afaceri şi economia naţională.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Ziua Internaţională de Luptă împotriva Consumului şi Traficului Ilicit de Droguri"

Consumul de droguri reprezintă un fenomen periculos, într-o continuă creştere, iar România trebuie să intensifice lupta împotriva consumului şi a traficului ilicit de droguri.

În 1987, Adunarea Generală a ONU a stabilit ziua de 26 iunie ca Ziua Internaţională de Luptă împotriva Consumului şi Traficului Ilicit de Droguri, prin care se doreşte întărirea eforturilor, a cooperării şi a acţiunilor care să ne aducă mai aproape de o societate internaţională lipsită de consumul de droguri.

Tema de anul acesta este combaterea provocărilor consumului de droguri în perioade de crize de sănătate şi umanitare. Oamenii din întreaga lume au nevoie ca dreptul la sănătate să le fie protejat, mai ales în această perioadă de instabilitate, provocată de pandemia de coronavirus, de războiul din Ucraina, de criza din energie şi criza alimentară. Organizaţia Naţiunilor Unite încurajează ţările să ia măsuri concrete, atât în materie de prevenţie şi de tratament, dar mai ales de combatere, astfel încât populaţia să fie protejată. Raportul global legat de consumul de droguri pe anul 2022 a fost publicat pe 27 iunie pe site-ul Oficiului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) şi situaţia este îngrijorătoare - 4% din populaţia lumii, adică 209 milioane de oameni au folosit canabis în 2020, fiind cel mai consumat drog din lume; 61 de milioane de oameni au folosit în 2020 opioide, în special heroină, iar 21,5 milioane de oameni de pe glob au folosit cocaină. Abuzul de stimulante tip amfetaminte a crescut în 2020, 34 milioane de oameni, iar o altă categorie periculoasă de droguri menţionată în raport sunt NPS, noi substanţe psihoactive.

În România, Agenţia Naţională Antidrog se ocupă cu elaborarea, coordonarea, evaluarea şi monitorizarea, la nivel naţional, de politici în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi în domeniul asistenţei integrate a consumatorilor, politici aplicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu. Anul acesta, prin H.G. nr. 344/2022, Guvernul a adoptat Strategia naţională în domeniul drogurilor 2022-2026 şi Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale în domeniul drogurilor 2022-2026, care au urmat Strategiei naţionale antidrog pe 2013-2020.

Conform raportului naţional pe 2021 privind situaţia drogurilor consumate în România, 10,7% dintre cei cu vârsta între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, şi 16,9% dintre cei între 15- 34 ani, iar rata este în creştere în rândul populaţiei tinere. Adolescenţa este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la iniţierea consumului de droguri, vârsta de 12 ani fiind cea mai mică vârstă de debut declarată pentru consumul de substanţe psihoactive. Din categoria drogurilor licite, cel mai consumat este alcoolul, cu rate de consum mari în rândul adolescenţilor de 16 ani. Literatura de specialitate indică o probabilitate mai mare de a iniţia consumul de droguri ilicite, prin asociere cu cel de droguri licite.

Prevenirea trebuie să rămână o prioritate, atât la nivel naţional, cât şi local.

Astăzi, cu ocazia Zilei internaţionale de luptă împotriva consumului şi traficului ilicit de droguri, doresc să atrag atenţia asupra problemei cu care se confruntă şi ţara noastră în materie de droguri şi îmi doresc ca toate instituţiile competente să se mobilizeze astfel încât tinerii români şi nu numai să fie educaţi cu privire la riscurile şi pericolele folosirii drogurilor, cei care au nevoie de tratament să fie ajutaţi şi desigur cei implicaţi in traficul de stupefiante să fie aspru pedepsiţi, fiindcă lupta cu acest fenomen trebuie să aibă loc pe toate planurile, spre binele membrilor societăţii în care trăim.

Domnul Nicolae Giugea:

"Să iei de la unii şi să dai la alţii generează şi mai multă nedreptate!"

Ne aşteptam ca o coaliţie de guvernare care se bazează pe o majoritate parlamentară solidă să propună măsuri economice curajoase, să genereze reforme reale asupra marilor sisteme publice, să determine modernizarea instituţiilor şi să stimuleze o creştere a standardului de viaţă al populaţiei, prin creşterea productivităţii. Ne aşteptam ca o asemenea coaliţie de guvernamentală solidă să găsească soluţii, astfel încât gazele naturale româneşti şi petrolul românesc să fie accesibile prin preţ pentru români, pentru că sunt zăcăminte naţionale.

După mai bine jumătate de an, observăm că niciuna dintre aceste aşteptări nu s-a materializat, ci, dimpotrivă, reformele sunt abandonate, instituţiile fac paşi înapoi, gazele naturale şi carburanţii au cele mai mari preţuri în România, iar standardul de viaţă al populaţiei se degradează sub presiunea creşterii preţurilor şi a inacţiunii responsabililor guvernamentali.

De câteva luni, iluştri specialişti din PSD vântură în spaţiul public tot felul de măsuri despre care ei spun că salvează România şi că instaurează dreptatea socială. Concret, singura soluţie pe care au găsit-o - şi pare că le-a luat ceva timp până au găsit-o - este aceea de a mai pune un bir suplimentar pe cei care muncesc, pe angajaţii şi pe antreprenorii români, ca să facă rost de mai mulţi bani la buget şi să distribuie către anumite categorii sociale mici firimituri pe post de compensaţii financiare. Să iei de la unii şi să dai la alţii nu va aduce niciodată nici echitate în societate şi nici bunăstare. Acest lucru a fost demonstrat de PSD în cei peste 20 de ani în care s-a aflat la guvernare.

Este trist că PSD insistă să impună tot felul de măsuri neadecvate, nocive, într-o perioadă de maximă incertitudine economică. Este chiar periculos că PSD găseşte tot felul de scuze, care mai de care mai trăsnite, pentru a amâna o decizie în ceea ce priveşte stabilizarea preţului pentru carburanţi. În luna martie, când românii au luat cu asalt benzinăriile de teamă că preţul la motorină să nu ajungă la 9 lei pe litru, PSD a dat asigurări că un asemenea preţ va fi imposibil de ajuns în România.

Astăzi, când preţul la carburanţi face paşi rapizi spre 10 lei pe litru, avem parte doar de derobări de răspundere din partea Ministerului Finanţelor şi a altor instituţii guvernamentale. Mai mult decât atât, compensarea unei părţi nesemnificative din preţul carburanţilor, de doar 50 de bani pe litru, seamănă izbitor cu situaţia în care hoţul îţi fură portofelul şi tot el se oferă să te împrumute.

Doamna Oana Murariu:

"Educaţie pentru relaţii sănătoase şi consensuale"

Unul dintre proiectele de lege care a stârnit din nou dezbateri aprinse în societate şi în Parlament este cel al educaţiei sexuale în şcoli. Săptămâna trecută, a fost votat, în plenul Camerei Deputaţilor, amendamentul la Proiectul de Lege care modifică art. 46 alin. (3) lit. i) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care înlocuieşte educaţia pentru viaţă, inclusiv educaţie sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor cu educaţia pentru sănătate, începând cu clasa a VIII-a.

Realitatea zilelor noastre, când accesul la surse de informare este la un click distanţă, ne arată că atât copiii de şcoală primară, cât şi adolescenţii sunt expuşi unui "atac informaţional" despre sexualitate din surse necontrolate - internet, TV, reţele sociale, publicitate, de la o vârstă mult mai mică decât vârsta de 14 ani aferentă clasei a VIII-a. Însă nu sunt expuşi concomitent şi informaţiilor ştiinţifice adaptate vârstei privind sănătatea corpului lor, privind sănătatea reproducerii şi, mai ales, privind riscurile de sarcini nedorite, de avort şi de boli cu transmitere sexuală.

Rezultatele acestei lipse de informaţii aduse din timp, sistematizat şi controlat în mediul şcolar, sunt dezastruoase pentru ţara noastră. România se află pe primul loc în UE la numărul mamelor minore sub 15 ani, deci sub vârsta clasei a VIII-a. 44.4% din mamele între 10-15 ani din Uniunea Europeană se află în România. Aproape jumătate din fetele mai mici de 15 ani din UE care au dat naştere unor copii în 2020 provin din România. Ar trebui să ne fie ruşine cu acest procent, suntem ţara copiilor cu copii, ţara fetelor care devin mame la vârste când încă se joacă cu păpuşi. Şi chiar dacă aproape 800 de fete devin mame înainte de 15 ani, doar 200-300 de inculpaţi sunt trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunii de act sexual cu un minor.

În 2016 România şi Bulgaria au avut o rată a natalităţii de 34 şi, respectiv, 36,8 la 1.000 de femei cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, de trei ori mai mare decât media ţărilor Uniunii Europene, pe când cele mai mici rate ale natalităţii în acelaşi interval de vârstă au fost în Danemarca (1,5) şi Olanda (1,7), ţări unde există o tradiţie de 50 de ani de educaţie sexuală obligatorie în şcoli în cadrul unor materii precum "Educaţie pentru sănătate, sexualitate şi familie" şi unde cursurile adaptate vârstei îi învaţă pe copii şi adolescenţi să respecte limitele celorlalţi, subliniind importanţa consimţământului şi a unei relaţii pline de respect şi iubire. Copiii sunt învăţaţi despre cum să spună "nu" până când simt că sunt pregătiţi pentru începerea vieţii sexuale, ceea ce face ca vârsta debutului vieţii sexuale în aceste ţări să fie mai mare decât în ţările care nu au programe de educaţie sexuală în şcoli.

În plus, ratele de abandon şcolar cele mai înalte în România se înregistrează la început de cicluri de şcolarizare, la clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a V-a. Când să aibă timp adolescenţii de 11, 12, 13 ani să înţeleagă importanţa începerii vieţii sexuale la momentul oportun şi în siguranţă, dacă aproximativ 20.000 dintre ei vor abandona şcoala înainte de clasa a VIII-a? Şomajul şi sărăcia sunt ceea ce le aşteaptă pe mamele adolescente şi pe copiii lor, iar cercetările arată că fenomenul este ciclic în cadrul aceleiaşi familii, perpetuând precaritatea economică şi socială, iar dacă nu luăm măsuri din timp îi condamnăm pe aceşti copiii la sărăcie şi subdezvoltare.

Educaţia sexuală nu-i învaţă pe copii să facă sex, ci cum să se protejeze de abuzuri. Conform statisticilor World Vision, în fiecare zi, în România, un copil este violat sau agresat sexual. O dată la trei zile, un copil devine victimă a traficului de persoane. O dată la 3 zile un copil devine ţinta pornografiei infantile. Cum să-i ţinem în siguranţă pe aceşti copii, dacă ei încep doar în clasa a VIII-a educaţia pentru sănătate, fără să ştie cum să se protejeze de limbaj şi atingeri nepermise, cum să recunoască şi să se protejeze de un agresor care de foarte multe ori provine chiar din mediul familial şi care trebuie să-şi dea acordul pentru participarea copilului la orele de educaţie sexuală?

Educaţia sexuală este esenţială pentru prevenirea şi combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor, a violenţei sexuale, a exploatării sexuale, a violenţei bazate pe gen şi discriminării împotriva femeilor. Contrar celor susţinute de persoanele care se opun educaţiei sexuale, cercetările efectuate la nivel naţional şi internaţional au demonstrat în primul rând întârzierea debutului activităţii sexuale în ţările care au implementat curricula şcolară de educaţie sexuală predată gradual din ciclul primar şi secundar.

Educaţia în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii trebuie să devină materie obligatorie, cu un conţinut adaptat vârstei, predată gradual începând cu clasele primare, în care copilul să aibă oportunitatea să înveţe să-şi cunoască corpul, să înţeleagă transformările prin care va trece corpul lui, să înţeleagă egalitatea între femei şi bărbaţi, respectul reciproc, consimţământul privind întreţinerea de relaţii sexuale, soluţionarea paşnică a conflictelor în relaţiile interpersonale şi respectarea integrităţii personale.

Doamna Raisa Enachi:

"Planul Guvernului de a compensa preţul combustibilului cu 50 de bani pe litru, timp de trei luni"

Se spune că inflaţia legată de conflictul din Ucraina ar putea fi plafonată de instrumentele Comisiei Europene, ceea ce nu se resimte la nivelul consumatorilor de rând. Preţurile estimate pentru benzină şi motorină cresc de la o zi la alta în ţările europene, iar preţurile interne ale combustibilului variază. De asemenea, şoferii din alte ţări europene se plâng de preţurile mari la combustibil.

Guvernul a decis să compenseze preţul combustibilului la pompă cu 50 de bani pe litru, timp de trei luni. Nu putem cheltui 50 de bani decât în supermarketuri, îi punem în coşul de cumpărături şi ne plimbăm cu ei, de multe ori nici nu avem la ce să-i folosim. Ştim că această subvenţionare de 50 de bani se va termina repede, la fel ca şi cele două miliarde de lei, din care jumătate vor veni de la bugetul de stat.

Compensarea preţului de combustibili va avea o sumă fixă per litru şi nu un procent din preţ, iar Guvernul va evalua după trei luni cum s-au schimbat preţurile şi dacă acestea au scăzut sau nu. Pentru că nimeni nu poate prezice cum va evolua piaţa petrolului dincolo de acest orizont de timp pe termen scurt, Guvernul va pune în aplicare această măsură doar pentru trei luni.

Aşadar, compensarea ar urma să intre în vigoare doar în iulie, august şi septembrie, potrivit premierului. În plus, s-a negociat doar cu OMV Petrom - pentru 0,25 bani, unde Guvernul vine cu cealaltă parte de 0,25 bani. Cu acest set de măsuri, Guvernul intenţionează să reducă impactul creşterii inflaţiei, precum şi efectele numeroaselor crize cu care ne confruntăm.

Coaliţia de guvernare întârzie să ia măsuri pentru a face faţă creşterii tot mai mari a costurilor carburanţilor, care au depăşit nouă lei/litru. PSD aruncă vina pentru creşterea costurilor de carburanţi în totalitate pe umerii ministrului energiei, Virgil Popescu, căruia i-au cerut să prezinte "imediat" coaliţiei un pachet de soluţii.

Nu ştim, însă, dacă coaliţia doreşte, pe de altă parte, să impună un preţ maxim sau să limiteze adaosul pe lanţul comercial. Obiectivul final al coaliţiei este un preţ de aproximativ 7 lei pe litru. Într-o economie de piaţă, cererea şi oferta decid preţul. Această variantă a provocat cozi lungi la benzinăriile din Ungaria. Asta vrem să facem acum, să stăm la coadă pentru benzină?

În timp ce coaliţia transferă de la un partid la altul bomba creşterii preţurilor la carburanţi, şoferii români protestează în mod regulat la benzinării. Aceştia au avertizat că, dacă majorarea preţurilor la carburanţi nu se opreşte până la sfârşitul lunii, vor organiza cea mai mare manifestaţie din ţară.

Între timp, protestele la benzinăriile din capitală continuă. Şoferii, supăraţi că preţul benzinei creşte de la o zi la alta, au format o coadă şi au cumpărat doar câteva picături de combustibil pentru mai puţin de un leu. În mai multe situaţii, angajaţii benzinăriilor au sunat la 112, dar poliţiştii nu au putut acţiona, întrucât manifestanţii nu încălcau nicio lege.

Nu avem niciun răspuns cu privire la modul în care costurile combustibilului au ajuns la acest nivel. Românii ies în stradă. în timp ce preţul benzinei creşte exploziv. În aceste condiţii, cred că ar fi fost rezonabil ca acele măsuri să se iniţieze încă de la începutul anului 2022, astfel încât câştigurile suplimentare faţă de anul trecut să fie împărţite consumatorului român.

Trebuie folosite toate resursele pentru a reduce preţul combustibilului! Guvernul trebuie să acţioneze imediat şi să susţină interesele românilor!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Impozitarea 0% a salariului minim, un balon de oxigen pentru turism"

Actualizarea Codului Fiscal nu este niciun moft, nici o încercare de impunere a unei ideologii, nicio tentativă de a demonstra puterea, ci este o necesitate impusă de actualele condiţii socio-economice.

Trebuie să avem puterea de a vedea realitatea, iar realitatea este că oamenii suferă, economia suferă, iar într-o astfel de situaţie este nevoie de o schimbare de viziune şi de redefinire a obiectivelor. Decalajele sociale sunt mari şi au fost create, în principal, de actualul Cod fiscal, iar reforma fiscală este absolut necesară. Din fericire, schimbarea începe să se producă, iar asta înseamnă o societate mai echitabilă, un trai mai bun pentru fiecare cetăţean.

Coaliţia de la guvernare a acceptat propunerea social-democrată privind aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile mai mici de 4.500 de lei, astfel încât, la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%.

Cel puţin pentru Braşov, o astfel de măsură ar fi o gură de oxigen. Braşovul este perceput ca un judeţ bogat, dar realitatea este că este marcat de decalaje. Braşovul este un judeţ în care turismul este dezvoltat, un motiv de mândrie. Însă numeroşii angajaţi din acest domeniu nu sunt printre cei mai fericiţi. Salariile în acest domeniu sunt foarte mici, de multe ori fiind vorba despre "minimul pe economie", astfel că noua politică de impozitare poate reprezenta un balon de oxigen pentru salariaţi, dar şi pentru angajatori. Altfel spus, această măsură va fi încă una menită să susţină acest domeniu strategic pentru economia românească.

La fel, de această grilă de impozitare vor beneficia salariaţii din comerţ şi servicii şi agricultură, care, la fel, au salarii mici comparativ cu lucrătorii din alte domenii.

Acestea sunt doar câteva argumente pentru care consider că trebuie să tratăm cu maximă seriozitate problema impozitării salariilor, să punem, înainte de toate, interesul cetăţeanului.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Consumul de droguri - combatere sau stimulare?"

Vreau să aduc în discuţie decesele din cauza supradozei de droguri de la festivalul SAGA din acest an şi aş vrea ca în această discuţie să ne axăm pe responsabilitatea noastră, ca organ legislativ, în ceea ce priveşte combaterea consumului de droguri în Romania.

Avalanşa de ştiri pe această temă mi-a lăsat un gust amar în ceea ce priveşte implicarea statului în combaterea consumului de droguri şi anume, această "faimoasă" Agenţie Naţională Antidrog desfăşoară o activitate atât de stângace, ca să fiu diplomat, încât la prima impresie pare mai mult să promoveze consumul de droguri, decât să-l combată. Iar retorica ANI seamănă mai degrabă cu un ghid pentru consumul corect de droguri. Vă prezint câteva extrase din îndrumările date de ANI referitor la consumul de droguri:

Dacă totuşi ai consumat, nu amesteca mai multe tipuri de substanţe.

Dacă te simţi neliniştit, nu consuma canabis.

Dacă ai consumat Ecstasy şi dansezi, evită supraîncălzirea,

Nu amesteca energizantele cu Ecstasy.

Una dintre concluzii ar putea fi, dacă respectăm indicaţiile ANI, putem consuma droguri fără ca să ne punem viaţa în pericol. Ar mai lipsi ca ANI să publice un ghid practic pentru calcularea dozei potrivite pe kilogram masă corporală, lucru indispensabil pentru un consum sigur de droguri şi toate acestea făcute sub egida unei instituţii de stat plătită din banii contribuabililor, făcută pentru siguranţa contribuabililor.

Deci Agenţia Naţională Antidrog, în loc să facă antireclamă agresivă şi demoralizantă pentru potenţialii consumatori de droguri, după cum ne sugerează şi denumirea acesteia, ea în schimb, este preocupată de educaţia tineretului pentru un consum de droguri sigur şi fără pericol pentru viaţă, astfel creează impresia că funcţionează în completarea serviciilor celor ce furnizează aceste substanţe şi nicidecum împotriva acestora.

Acest lucru mi se pare cel puţin ipocrit din punctul de vedere al numelui şi al scopului pentru care această agenţie a fost creată din banii contribuabililor şi în interesul acestora.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Soluţii pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat"

Şi la capitolul colectare taxe şi impozite România este la coada clasamentului european - doar 27% din PIB sunt colectaţi, faţă de 40% cât este media europeană.

Aşa că vreau, pe această cale, să îi sugerez, atât prim-ministrului Guvernului României, domnul Nicolae Ciucă, ministrului economiei, domnul Florin Spătaru, cât şi directorului ANAF, domnul Lucian Heiuş, câteva soluţii pentru majorarea încasărilor la bugetul de stat.

Astfel, o primă şi eficientă soluţie ar fi renunţarea la sinecuri, pentru că ştim bine că sistemul bugetar este împânzit de personaje care nu au nicio legătură cu posturile ocupate, alta decât numirea pe criterii politice. Iar salariile, nu de puţine ori, îl depăşesc pe cel ar preşedintelui României!

O să vă dau câteva exemple, ca să înţelegeţi, acum, în ultimul ceas, dimensiunea jafului din România: sunt convins că aţi auzit despre Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune, o Companie strategică a statului român. Director al acestei Companii este nimeni alta decât nepoata fostului director al SRI, Radu Timofte. Doamna Ioana Timofte încasează, lunar, 11.000 de euro. Desigur, acest salariu, chiar dacă este plătit din bani publici, adică din taxele şi impozitele noastre, este trecut la "confidenţial" şi numai perspicacitatea presei a reuşit să dezlege iţele limbajului de lemn din răspunsul dat de companie. De ani de zile, doamna a supravieţuit cu brio guvernărilor PSD, PNL, PNL-USR-UDMR, PSD-PNL-UDMR.

Şi tot în cadrul aceleiaşi companii, mai întâlnim un personaj cunoscut, domnul Ionel Georgescu, un fost poliţist din Strehaia, pensionar special, dat afară din structurile Ministerului Economiei de către fostul ministru Claudiu Năsui, salariul lui este un pic mai "mic", doar 9000 de euro lunar.

Salariile a şapte oameni din Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune reprezintă jumătate din profitul Companiei!

Domnul Lucian Heiuş, preşedintele ANAF, care abia anul ăsta a descoperit evaziunea fiscală şi neplata taxelor şi impozitelor, probleme pe care noi, oamenii de rând, le cunoaştem de mai bine de două decenii, şi care anunţă controale drastice pentru persoanele fizice, evitând, abil, cuvântul "politician", de, poate fi zburat oricând din funcţie, îi recomand să înceapă controalele în ograda proprie, adică primii controlaţi la averi să fie chiar inspectorii ANAF!

Apoi, directorii din ministere, din poliţie, servicii secrete şi, nu în cele din urmă, politicienii - şi vă dau, din nou, două exemple recente, deşi ele sunt cu sutele - domnul Costel Alexe, membru marcant al PNL, fost ministru, tocmai a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită. Sau doamna Udrea, care construieşte în Cluj un complex rezidenţial de vreo 10.000 de apartamente, desigur cu fonduri provenite din salariu.

Aşa că, domnule prim-ministru, domnule ministru şi domnule director, soluţii există. V-o spun doar pe prima - nu mai furaţi! Nu ne mai furaţi!

Domnul Daniel Tudorache:

Povestea care trebuia să continue se sfârşeşte într-o secundă, printr-o semnătură, în baza unei decizii având la bază redistribuirea fondurilor în interiorul Clubului Rapid. CS Rapid este o emblemă, un etalon in poloul românesc, alături de Steaua şi Dinamo.

Am primit cu tristeţe vestea desfiinţării secţiei de polo băieţi a clubului Rapid. Această echipă a primit 13 titluri în 88 de ani de istorie, iar primul titlu chiar la înfiinţare, locul 4 în ultimele două sezoane şi a dat sportului românesc sportivi de renume.

În 2019, a fost inaugurat un bazin olimpic pentru care iubitorii poloului au luptat aproximativ 31 de ani ca să îl aibă, iar acum... când echipa se pregăteşte să sărbătorească centenarul, decidenţii, pe cont propriu, trag cortina şi şterg cu buretele zeci de ani din istoria sportului românesc de echipă. Este o tragedie!

Rapid este un brand de ţară, iar numele acestuia trebuie să fie dus în continuare în toată lumea, reluând performanţele existente pe plan internaţional acum mai bine de 20 de ani.

În calitate de suporter rapidist, de deputat din circumscripţia 42 - Bucureşti, precum şi de locuitor al Sectorului 1, fac apel, în primul rând, la conducerea CS Rapid să-şi reanalizeze decizia şi consecinţele desfiinţării echipei de polo masculin, în al doilea rând, la ministrul transporturilor, dl Sorin Grindeanu, în subordinea căruia se află clubul Rapid, la preşedintele Federaţiei Române de Polo şi la ministrul Tineretului şi Sportului. Trebuie găsite soluţii.

Românie are nevoie să găsească motivaţii în toate sporturile, dar mai ales în ceea ce priveşte sportul în echipa. Desfiinţarea secţiei de polo masculin al clubului Rapid reprezintă cea mai grea lovitură aplicată sportului românesc şi, în special, sporturilor de echipă.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Implementarea PNRR şi absorbţia banilor europeni rămân priorităţi pentru miniştrii Partidului Social Democrat!"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă poate reprezenta ultima oportunitate substanţială pentru comunităţile locale din România de a mai recupera din decalajele de dezvoltare dintre noi şi Europa Centrală sau de Vest. Partidul Social Democrat este puternic ancorat în actul de guvernare, miniştrii PSD accelerând discuţiile cu instituţiile europene pentru deblocarea anumitor proiecte de interes naţional care nu au fost cuprinse în proiectul iniţial al PNRR redactat de "partidul salvator din România" care acum se dezintegrează de la o zi la alta.

Ca şi în primul trimestru al anului trecut, miniştrii Partidului Social Democrat îşi vor demonstra profesionalismul, rezolvând integral toate jaloanele din PNRR care le revin pentru a accelera şi impulsiona atragerea fondurilor europene. De altfel, jaloanele care revin miniştrilor PSD au fost în mare parte îndeplinite, majoritatea celor care încă un au o rezolvare regăsindu-se la ministere conduce de partenerii actualei coaliţii.

Partidul Social Democrat mai are de îndeplinit doar 6 ţinte PNRR din cele aferente trimestrului al II-lea, în timp ce la nivelul Guvernului mai sunt 22 de jaloane care trebuie îndeplinite. Trei sunt la Ministerul Sănătăţii şi vor fi rezolvate, cel mai probabil săptămâna viitoare. Întârzierea a survenit ca urmare a implicării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fapt cunoscut şi agreat deja de Comisia Europeană.

Mai exact, este vorba despre cadrul legislativ privind dezvoltarea capacităţii pentru managementul serviciilor de sănătate şi managementul resurselor umane din sănătate, pentru care s-a semnat un contract de asistenţă cu OMS, aceasta din urmă transmiţând Comisiei Europene faptul că Ministerul Sănătăţii a lucrat foarte bine în acest domeniu.

Jalonul privind Strategia Sistemelor de Transport Inteligent, coordonat de Ministerul Transporturilor, este în mare parte finalizat, documentaţia fiind deja pe traseul de avizare. Aceasta se referă la sistemele de transport inteligente ca parte importantă a infrastructurii rutiere. Aceste sisteme sunt aplicații avansate, care au ca scop atât furnizarea de servicii inovatoare privind diferitele tipuri de transport și management al traficului, cât și de a permite diverșilor utilizatori să fie mai bine informați și să folosească reţelele de transport într-un mod mai sigur, mai coordonat și mai "inteligent". Progresul înregistrat de viceprim-ministrul Sorin Grindeanu este de necontestat, reformele aplicate de acesta în primele 6 luni deblocând majoritatea proiectelor de infrastructură rutieră.

După victoria privind acceptul Comisiei Europene în vederea modificării PNRR, în privinţa deblocării plafonării pensiilor, ministrul PSD, Marius Budăi, a redactat deja Hotărârea de Guvern cu privire la economia socială, urmând ca aceasta să fie adoptată în următoarea şedinţă de cabinet. Ultimele modificări vor genera un nou set de beneficii atât pentru românii de acasă cât şi pentru cei din diaspora.

În concluzie, jaloanele care sunt în sarcina PSD sunt într-un stadiu avansat al clarificărilor tehnice sau au depins de dialogul cu alte instituţii internaţionale, deci micile întârzieri nu pot fi imputate miniştrilor PSD.

Cel mai mare partid din România, rămâne cel mai puternic partener al fiecărui român în parte, fie că vorbim despre sprijinul acordat autorităţilor locale pentru accesarea fondurilor structurale, fie că vorbim despre criza economică sau cea energetică.

Domnul Vasile Nagy:

"Ariile naturale protejate ale României"

Ariile protejate reprezintă o soluţie eficientă şi ieftină pentru atenuarea impactului schimbărilor climatice. Acestea joacă un rol extrem de important în reducerea emisiilor de dioxid de carbon din atmosferă - 15%.

Ariile protejate sunt adevărate scuturi de apărare împotriva dezastrelor naturale, oferind spaţiu pentru scurgerea inundaţiilor, stabilizând solurile, evitând astfel alunecările de teren şi protejându-ne de ravagiile furtunilor.

România este ţara cu o mulţime de obiective turistice ce pot fi vizitate de turişti pentru a descoperi frumuseţile zonei.

În România există mai multe parcuri naţionale şi parcuri naturale ce sunt recunoscute prin lege ca arii protejate şi au ca scop protejarea elementelor naturale.

Categoriile de arii protejate desemnate în România de interes naţional cuprind Rezervaţiile Ştiinţifice, Parcurile Naţionale, Monumente ale Naturii, Rezervaţiile Naturale şi Parcurile Naturale.

Categoriile de arii protejate desemnate în România de interes comunitar cuprind Arii Speciale de Conservare, Situri de Importanţă Comunitară, Arii de Protecţie Specială Avifaunistică.

Ariile speciale de protecţie avifaunistică sunt desemnate prin Hotărâre a Guvernului şi fac parte din reţeaua Europeană NATURA 2000.

Categoriile de arii protejate desemnate în România de interes internaţional cuprind Rezervaţii ale Biosferei (UNESCO), Zone umede de importanţă internaţională - situri RAMSAR, Situri naturale ale patrimoniului natural universal - UNESCO, Geoparcuri.

Pe măsură ce societatea umană se concentrează mai mult pe dezvoltarea economică, în goana după bunăstarea materială se pierde din vedere faptul că nu există dezvoltare fără resurse naturale. Se poate spune că în ariile protejate oamenii sunt "constrânşi" să-şi redefinească scara valorilor, punând la baza dezvoltării Natura cu resursele ei.

Treptat, toţi "factorii interesaţi", adică toţi cei ce au interese de orice fel în zonele care au fost declarate arii protejate, trebuie să înţeleagă ce reprezintă acestea şi de ce este important să le acceptăm, chiar să ajutăm la menţinerea lor.

Ariile protejate sunt esenţiale în conservarea capitalului natural şi cultural, întrucât includ cele mai reprezentative şi semnificative zone din punctul de vedere al biodiversităţii, al valorilor naturale şi culturale asociate. Măsurile de management în aceste arii se elaborează şi se implementează astfel încât să se menţină sau chiar să se refacă, acolo unde este nevoie, ecosistemele naturale şi populaţiile de specii sălbatice, menţinându-se în acelaşi timp sau căutându-se soluţii pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Ariile protejate sunt adevărate "săli de clasă în aer liber", în care oamenii pot fi educaţi cu privire la importanţa naturii şi necesitatea conservării şi a dezvoltării durabile.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Investiţiile în sport sunt imperioase!"

Sportul a fost întotdeauna o activitate care a antrenat pasiunile, orgoliile şi frustrările atât ale sportivilor aflaţi în centrul atenţiei, cât şi ale celor care privesc de pe margine. Pentru foarte mulţi oameni, sportul poate provoca, în funcţie de reuşitele sau eşecurile echipei sau sportivului preferat, bucurii enorme sau tristeţe.

Zilele acestea, toţi românii au simţit, după trecerea unui timp îndelungat, o mare bucurie atunci când David Popovici a plecat de la Budapesta cu două medalii de campion mondial la nataţie. Alături de acesta, Robert Glinţă, o altă mare speranţă a înotului, a fost la un pas de a ajunge pe podium la proba de 50 de metri în finala campionatului mondial de nataţie. Cei doi au făcut o ţară întreagă mândră şi au readus speranţa românilor că sportul, totuşi, are viitor, că ne putem lupta cu oricine şi să ieşim învingători.

Totuşi, nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Performanţele obţinute de cei doi înotători, în special cele ale tânărului David Popovici, sunt meritul muncii şi seriozităţii lor, precum şi al părinţilor şi al staffului care are grijă de pregătirea lor zilnică. Este evident faptul că statul român a făcut şi poate face încă prea puţin pentru a susţine corespunzător tinerii noştri sportivi. Însă performanţa obţinută la acest campionat mondial de nataţie trebuie să determine o schimbare de paradigmă. Dacă ne dorim ca aceste evenimente fericite să aibă loc regulat, este imperios ca statul român să investească în copii şi juniori.

Tuturor copiilor doritori să practice un sport, şi chiar să facă performanţă, trebuie să li se ofere condiţiile propice pentru a se dezvolta armonios. M-am bucurat să aud că prim-ministrul Nicolae Ciucă a reconfirmat angajamentul Guvernului de a furniza finanţările necesare pentru pregătirea sportivilor care vor reprezenta România la Jocurile Olimpice de Vară. Însă performanţa nu se poate obţine doar dacă finanţăm participări la astfel de mari evenimente. Copiii noştri au nevoie de baze sportive moderne, unde pot practica sportul preferat şi din rândul cărora să se poată ridica viitorii campioni.

Ca deputat liberal, voi fi întotdeauna o susţinătoare a sportului de masă şi a investiţiilor în copii şi juniori. Sportul este unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai ţării noastre în afara graniţelor şi de aceea are nevoie de o susţinere completă şi constant!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"Coaliţia de... 50 de bani"

50 de bani/litrul, dintre care 25 de la buget şi 25 de la companiile din industria petrolieră - iată miraculoasa soluţie găsită de Guvernul PSD-UDMR-PNL pentru compensarea preţului la carburanţi, pentru o perioadă de trei luni de zile! Nu, nu este o glumă, nici nu ne aflăm la un concurs de glume negre, ci este una dintre cele mai batjocoritoare măsuri protecţioniste adoptate de statul român în cei 32 de ani de pseudodemocraţie.

Pentru a-şi desfăşura activitatea profesională şi personală, un conducător auto ar avea nevoie cam de un plin pe lună. La un rezervor de 50 de litri, compensarea oferită de Guvern se ridică la 12,5 lei/lună, la care se adaugă aceeaşi sumă oferită, în mărinimia lor, de companiile din industria petrolieră. Aşadar, în total, discutăm despre o compensare în valoare de 25 lei/lună.

În condiţiile în care coşul mediu de consum pentru o persoană singură adultă se ridică la 2.708 lei, rezultă că măsura compensatorie a preţului la carburanţi, calculată la un plin de 50 l./lună, nu reprezintă nici măcar 1% din valoarea produselor de care un român are nevoie pentru un trai normal.

Cu cinismul şi nesimţirea caracteristice, preşedintele Klaus Iohannis ne-a explicat că şi 50 de bani sunt buni, mai ales pentru bugetele consumatorilor mari. Despre cei mici şi mulţi, foarte mulţi, adică despre noi toţi, niciun cuvânt. Despre faptul că din compensarea oferită de statul român pe litrul de combustibil achiziţionat nu poţi cumpăra nici măcar o pâine, tot niciun cuvânt.

Cu acelaşi cinism, reprezentanţii Guvernului PSD-UDMR-PNL îşi justifică măsura prin faptul că aşa este peste tot în lume. Nu, doamnelor şi domnilor din Coaliţia guvernamentală, nu este aşa! Acolo unde statele practică o compensare similară cu cea românească, este un alt nivel de trai, un alt raport salariu minim-preţuri, grija pentru pâinea cea de toate zilele nu există, aşa cum există acum la noi.

În realitate, această compensare reprezintă, pe de o parte, preţul cu care actuala coaliţie de guvernare îşi preţuieşte propriii cetăţeni, iar pe de altă parte, adevărata sa valoare în raport cu buna guvernare - un leu şi 50 de bani.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Educaţia în România"

Săptămâna trecută s-a desfăşurat examenul de bacalaureat. Din cei 151.906 de elevi înscrişi la începutul anului şcolar în clasele a XII-a zi şi seral, peste 40.000 de elevi nu s-au înscris la examenul din sesiunea iunie-iulie.

Ministrul Educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu, a constatat că, citez: "Numărul celor înscrişi la bacalaureat este cel mai mic din istoria postdcembristă a Românei".

Din păcate, aceste date nu fac decât să acutizeze o altă statistică. Potrivit Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul tinerilor care au absolvit studiile unei instituţii superioare de învăţământ. Mai exact, doar 25 % dintre tinerii români au terminat o facultate.

Diploma de bacalaureat şi, ulterior, absolvirea unei forme de învăţământ superior înseamnă şanse reale pe o piaţă a muncii în permanentă schimbare, înseamnă un loc de muncă mai bine plătit şi mai stabil, înseamnă mai multe oportunităţi şi mai multe opţiuni de carieră.

Din păcate, abandonul şcolar şi lipsa de interes pentru obţinerea diplomei de bacalaureat sunt fenomene care arată că suntem departe de a fi găsit mijlocele prin care sistemul de învăţământ românesc să fie unul eficient şi viabil.

Suntem în punctul în care avem cel mai mare număr de elevi repartizaţi unui cadru didactic, ceea ce ne plasează pe ultimul loc în Europa, în punctul în care investiţiile în construirea unor noi spaţii de învăţământ sunt aproape inexistente. Avem încă şcoli fără laboratoare, biblioteci sau săli de sport nefuncţionale. Sute de şcoli, mai ales din mediul rural, au încă grupurile sanitare în curte, fără apă curentă şi canalizare.

Mii de cadre didactice din învăţământul preuniversitar nu au pregătire de specialitate, cu precădere cele de la şcolile din mediul rural.

De ani de zile la examenele de titularizare aproape 50% dintre cadrele didactice nu obţin note de trecere.

Avem în continuare o relaţie deficitară între profesor şi elev, în care primul predă de la catedră iar elevul ia notiţe fără a fi încurajat să depăşească litera manualului şi programa şcolară deseori obtuză şi insuficientă.

Pe fondul crizei pandemice prin care am trecut în ultimii ani, toate aceste probleme din învăţământ s-au acutizat. Cu scenarii schimbate de la o zi la alta, cu elevi şi profesori debusolaţi de lipsa predictibilăţii, cu şcoli nepregătite pentru desfăşurarea cursurilor online, procentul abandonului şcolar a crescut alarmant.

Îmi doresc ca şcoala românească să fie motorul care să ofere copiilor şi tinerilor din România şansa de a evolua, de a se dezvolta, de a profita de oportunităţile pe care le oferă piaţa muncii. Reforma învăţământului este un proiect de ţară. Educaţia este singura cale către un viitor mai bun pentru copiii şi tinerii noştri.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

"Ziua Mondială a Refugiatului - prilej de conştientizare a dramelor prin care trec semenii noştri"

Acum două zile, mai exact pe 20 iunie, am marcat Ziua Mondială a Refugiatului, eveniment consacrat conştientizării dramelor prin care trec zeci de milioane de oameni din întreaga lume, strămutaţi sau nevoiţi să-şi părăsească ţările de origine din cauza războaielor, persecutaţi din motive etnice, politice sau de altă natură.

Din nefericire, astfel de evenimente s-au înmulţit în ultimele decenii, numărul persoanelor nevoite să-şi părăsească ţara de origine fiind în continuă creştere, căpătând dimensiuni şi mai mari ca urmare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei, punându-ne în faţa unei realităţi de neignorat.

Aş dori să remarc faptul că în aceste momente, atât statul român, cât şi întreaga societate au arătat compasiune şi unitate, fiind alături de cetăţenii ucraineni, refugiaţi în România, punându-le la dispoziţie toate lucrurile de care aceştia au avut nevoie, atât prin modificări legislative, cât şi prin acţiuni umanitare sau asistenţă medicală.

Pentru acest lucru, dar şi pentru buna colaborare pe care a avut-o Uniunea Ucrainenilor din România cu instituţiile europene şi internaţionale, autorităţile centrale şi locale, precum şi cu societatea civilă, doresc să mulţumesc, încă o dată, tuturor celor care s-au alăturat eforturilor de susţinere a Ucrainei şi poporului ucrainean.

Din păcate, războiul continuă, refugiaţii ucraineni nu se pot întoarce în siguranţă în ţara lor şi sunt nevoiţi să-şi continue viaţa în afara Ucrainei. De aceea, trebuie să continuăm eforturile pentru integrarea lor în societate, oferindu-le o şansă la un trai decent şi sigur, atât prin politici publice, cât şi prin deschiderea fiecăruia dintre noi.

Nu în ultimul rând, trebuie să evităm banalizarea răului şi să scoatem în evidenţă drepturile şi nevoile refugiaţilor, canalizându-ne eforturile pentru mobilizarea voinţei şi resurselor politice pentru a le asigura nu doar supravieţuirea, ci şi integrarea deplină în ţara noastră.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Deschidem lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 187.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: de la 10.00 la 11.00 dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi, dar probabil că va fi prelungit; vom avea o pauză şi votul final, iar la încheierea sesiunii de vot final şedinţele Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă sunt obiecţii în legătură cu ordinea de zi.

Aşadar, le luăm pe rând.

Domnule Ilişanu, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Domnule preşedinte,

Poziţia 53, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 254/2013; PL-x 511/2018, aş vrea să supuneţi la vot retrimiterea la comisie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai aveţi şi alta?

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Nu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Poziţia 53, şi anume PL-x 511/2018 (Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal), retrimitere la comisie.

Vot, vă rog.

Cu 120 de voturi pentru, 35 de abţineri, 3 contra, PL-x 511/2018 a fost retrimis la comisie.

Domnul Andronache, Grupul PNL.

Vă rog.

Şi rog stafful tehnic să fie atent la propunerile ce urmează să fie făcute.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc.

Sunt trei propuneri, domnule preşedinte de şedinţă.

O să le citesc rar, tocmai pentru a avea timp toţi colegii să se poată uita pe ordinea de zi.

Propunem ca punctul 41 din ordinea de zi, PL-x 413/2021, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2021 privind transferul drepturilor de pensie ale funcţionarilor şi agenţilor Uniunii Europene, să se mute la punctul 72 din ordinea de zi.

Nu am acordul tuturor liderilor de grup, aşa că vă propun să supuneţi la vot această chestiune.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă!

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Poziţia 41, şi anume PL-x 413/2021, să se mute pe poziţia 72.

Vot, vă rog.

Cu 150 de voturi pentru, 18 contra şi 6 abţineri, aprobat.

Mai departe.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Punctul 63 din ordinea de zi, PL-x 224/2022, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul investiţiilor publice, să devină punctul 35 în ordinea de zi.

Aceeaşi situaţie. Vă rog să supuneţi votului această propunere.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Poziţia 63, şi anume PL-x 224/2022, să figureze pe poziţia 35.

Vot, vă rog.

166 de voturi pentru, 14 contra şi 7 abţineri. Poziţia 63 devine poziţia 35.

Domnul Gabriel Andronache:

În final, ultima propunere, domnule preşedinte de şedinţă, la punctul eliberat anterior, adică la punctul 41, propunem să fie mutat PL-x 125/2022 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul transporturilor rutiere), care actualmente se află la punctul 64 din ordinea de zi.

Deci, punctul 64, PL-x 125/2022, să devină punctul 41 în ordinea de zi.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci PL-x 125/2022, de pe poziţia 64, pe poziţia 41.

Vot, vă rog.

167 de voturi pentru, 12 contra şi 9 abţineri. Aprobat.

Domnul Rodeanu sau domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Am acordul PSD, PNL şi UDMR pentru a introduce pe ordinea de zi şi a retrimite la comisii pentru raport suplimentar PL-x 163/2022 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice). E vorba de Codul rutier, care, în varianta care este acum la raport, este greşit, este toxic, este periculos pentru viaţa fiecărui român de pe şosele.

AUR nu este de acord cu retrimiterea la comisie, aşa că va fi nevoie de un vot.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci propuneţi ca PL-x 163/2022 să fie retrimis la comisie.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Introducere şi retrimitere la comisie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu aveţi acordul liderilor.

Introducere pe ordinea de zi...

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot, vă rog.

Aveaţi acordul liderilor, după ce-am văzut!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Păi, nu am avut, că l-am întrebat de trei ori!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eu am văzut degetele în sus, de la toate grupurile.

195 de voturi pentru.

PL-x 163/2022 a fost introdus pe ordinea de zi şi retrimis la comisie.

Mai sunt intervenţii?

Domnul Coleşa.

Domnul Coleşa este vicelider al Grupului AUR?

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Da, da, da!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Propun retrimiterea la comisie a PL-x 474/2021, de pe punctul 17, Legea acvaculturii, pentru raport suplimentar.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

PL-x 474/2021, retrimitere la comisie.

Vot, vă rog.

Cu 56 de voturi pentru şi 137 împotrivă, propunerea dumneavoastră nu a fost aprobată.

Pe procedură, domnul Simonis.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem o solicitare din partea Comisiei pentru muncă, de a dezbate în paralel cu plenul PL-x 133/2022. Este vorba de Proiectul de Lege privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului, pentru a dezbate şi finaliza raportul pe acest proiect.

Vă rog să supuneţi votului acceptul plenului pentru ca membrii comisiei să se reunească.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Liderii?

AUR?

Există acord al liderilor, aşadar Comisia pentru muncă poate să-şi desfăşoare activitatea în paralel cu plenul pentru PL-x 133/2022.

Nu mai avem alte intervenţii asupra ordinii de zi.

Intrăm în ordinea de zi.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital; PL-x 407/2022. Suntem în procedură de urgenţă.

Vă rog, reprezentantul Guvernului.

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă rugăm să fiţi de acord cu raportul de admitere pentru acest proiect de act normativ, care are în vedere transpunerea de directive europene în domeniul de reglementare al ASF.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, vă rog, raportul.

Domnul Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 10/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prin transpunerea la nivel naţional a prevederilor Directivei delegate 1.270/2021 a Comisiei din 21 aprilie 2021 de modificare a Directivei 43/2010 în ceea ce priveşte riscurile legate de durabilitate şi factorii de durabilitate de care trebuie să ţină seama organismele de plasament colectiv în valori mobiliare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, în şedinţa din 28 iunie 2022, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Neavând nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei Naţionale de Interoperabilitate; PL-x 415/2022. Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna Buzoianu Diana.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Stimaţi colegi parlamentari,

Avem în faţa noastră o lege care va schimba total administraţia publică din România. Şi nu sunt cuvinte mari. Este vorba de Legea interoperabilităţii, care va permite instituţiilor publice să comunice, în sfârşit, între ele.

Vorbim de digitalizarea administraţiei publice deja de ani de zile, şi, cu toate astea, bazele de date ale instituţiilor publice nu sunt conectate între ele. Asta înseamnă că, dacă, de exemplu, voi vreţi să mergeţi să plătiţi o amendă, vă duceţi mai întâi la taxe şi impozite locale, pentru ca apoi să vă duceţi cu hârtia în mână, dovadă, şi la poliţia locală să dovediţi că aţi plătit acea amendă.

Ei, bine, Legea interoperabilităţii va face posibil ca statul, odată ce a luat o singură dată o informaţie de la cetăţeni, să nu mai ceară a doua oară această informaţie.

Este vorba, practic, de un obiectiv pe care inclusiv USR şi l-a asumat la guvernare, de a crea autostrăzi digitale. Practic, infrastructura pe care aceste informaţii să fie transferate. Este un proiect care a fost muncit în Comisia de TIC, împreună cu toţi parlamentarii din toate grupurile parlamentare. Şi vreau să le mulţumesc, pe această cale, şi experţilor din Grupul ON TECH, care au ajutat, şi datorită cărora acest proiect este posibil.

Şi nu în ultimul rând, aş vrea să spun că pentru noi digitalizarea, pentru că de multe ori vorbim despre digitalizare, dar nu explicăm foarte clar ce înseamnă, digitalizare înseamnă mai mult respect pentru cetăţeni, înseamnă că autorităţile publice au în centrul activităţii lor cetăţeanul şi, nu în ultimul rând, înseamnă că cetăţenii au acces la servicii publice de oriunde ar fi ei, pentru că, nu-i aşa, suntem cetăţeni cu drepturi depline chiar şi atunci când nu vrem să stăm la cozi interminabile şi la ghişee. (Aplauze.)

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru tehnologia informaţiei, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Ioan-Sabin Sărmaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să încerc să redau succint raportul.

Raport asupra Proiectului de Lege privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei Naţionale de Interoperabilitate.

Camera Deputaţilor, respectiv Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu prezentul proiect de lege.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social au avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 27 iunie 2022, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri referitoare la tehnologii, echipamente, programe software şi datele utilizate de acestea, în vederea contribuirii la creşterea gradului de interconectare între sistemele informatice ale autorităţilor şi instituţiilor publice şi la facilitatea schimbului de date între acestea, pornind de la principiile şi obiectivele Cadrului European de Interoperabilitate.

Sporirea gradului de interconectare a sistemelor informatice ale instituţiilor şi autorităţilor publice, facilitarea schimbului de date între instituţiile publice şi simplificarea proceselor administrative va conduce la creşterea eficienţei şi eficacităţii actului administrativ prin implementarea principiului "o singură dată", aşa cum a fost amintit.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 28 iunie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 56 şi art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, la lucrările comisiei au participat reprezentanţi ai MCID, ai ADR, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai STS şi ai SRI.

În urma dezbaterilor proiectului de lege, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei Naţionale de Interoperabilitate, cu amendamentele admise regăsite în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse regăsite în Anexa nr. 2.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbateri.

Domnul Ioan-Sabin Sărmaş:

Propun trei minute, ca timpi de dezbatere.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trei minute timpi pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

186. Adoptat.

Din partea grupurilor, domnul Coleşa, dacă nu mă înşel, era.

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, Legea interoperabilităţii este o lege foarte bună.

Îi felicit pe iniţiatori!

Este ABC-ul digitalizării, este legea cu care trebuia să se înceapă de foarte, foarte multă vreme. Este o lege care în esenţă stabileşte un set simplu - adică, nu simplu, simplu spus, un set de reguli de partajare a datelor între instituţiile publice, de transfer a acestor date, de securitate, de aspecte privind securitatea lor.

Din păcate, deşi este o lege atât de bună, planează asupra ei umbra vitezei cu care este trecută prin Camera Deputaţilor.

Alaltăieri a fost votată în Senat, după mai bine de două luni de dezbateri, timp normal, în timp ce la noi a fost înscrisă pe site ieri, fără a avea acces la forma adoptată de Senat, doar după câteva ore, deci un timp extrem, extrem, extrem, simbolic de dezbateri şi de amendamente la ea. Din fericite, este o lege foarte bună. Am propus simbolic un amendament care a fost aprobat şi două care nu, şi pe care aş vrea să le susţin, şi este o mare diferenţă între această lege şi Legea 5G, care este o lege anticonstituţională.

Îi felicit pe cei care au muncit la ea şi să sperăm că vor fi mai multe legi de acest fel şi cu timp de dezbateri real.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 31? Nu. Adoptate.

La respinse? Articolul 1 sau articolul 2?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să expun pe scurt două amendamente care au fost respinse.

Încep cu al doilea, de fapt, care este foarte asemănător cu unul care a fost admis. Şi vi-l expun foarte, foarte pe scurt. Este foarte scurt.

Este vorba de art. 5, "Principii". La "Principiul incluziunii şi accesibilităţii" am propus o nouă literă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 2, da?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, marginal 2.

"Modul tradiţional de furnizare a serviciilor publice, faţă în faţă sau utilizând formulare de hârtie, este necesar să coexiste cu furnizarea prin mijloace electronice, pentru a oferi cetăţeanului dreptul de a opta pentru modalitatea de accesare a serviciilor". Aceasta era în textul iniţial, foarte bun, la care am adăugat: "fără costuri suplimentare în raport cu accesarea serviciilor publice electronice".

Cu toţii suntem de acord că ele sunt necesare, ele...

O voce din sală:

Amendament respins?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, amendament respins.

Pe care l-am expus foarte pe scurt. Şi de ce vreau să fie admis. Lăsaţi-mă să termin! "Fără costuri suplimentare".

Această digitalizare impune nişte costuri suplimentare care sunt suportate de toţi, o parte din societate, subiectiv sau obiectiv, poate nu doreşte, poate nu poate să le acceseze. Ei trebuie să aibă acces la serviciile tradiţionale fără costuri suplimentare.

A fost admis un astfel de amendament la alt articol asemănător, la "nediscriminare", şi aş vrea să-l adoptăm şi pe acesta.

Nu văd...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Vot pentru amendamentul respins, vă rog

Pentru - 19, contra - 160.

Amendamentul a rămas respins. (Vociferări.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mi se spune să termin, că trebuie să mergem acasă.

Dar, fraţilor, am avut două ore să mă uit pe zeci de pagini! Este normal asta?

Este normal să vin aici, să dau un vot doar ca să mă duc acasă?!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Dacă aveţi amendament de susţinut, dacă nu, mergeţi în bancă!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Bun!

Amendamentul 1.

O voce din sală:

Ai microfonul!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Asta e democraţia PSD! Bun!

La "Principii", "Principiul nediscriminării".

Un nou alineat: "Autorităţile şi instituţiile publice şi entităţile private nu vor putea folosi bazele de date proprii sau cele partajate de alte entităţi, funcţionalităţile aplicaţiilor şi serviciile electronice aferente pentru a restrânge sau condiţiona în vreun fel drepturile şi libertăţile fundamentale consfinţite prin Constituţia României şi tratatele internaţionale la care România este parte".

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Marginal cât?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Unu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot pentru amendament respins, marginal 1.

Am început cu 2 noi.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pentru - 19, contra - 162, abţineri - 3.

Amendamentul a rămas respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2021 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 73/2022; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului, vă rog.

Domnul Constantin Ştefan (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ vizează transpunerea în legislaţia naţională a Directivei Uniunii Europene nr. 944/2019 a Parlamentului şi Consiliului European privind normele comune pentru piaţa de energie electrică şi de modificare a Directivei nr. 27/2012.

Ministerul Energiei susţine proiectul de lege cu amendamentele admise.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare sau Comisia pentru industrii şi servicii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2021 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea unor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2021 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea unor acte normative.

Potrivit reglementărilor art. 62 şi ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din data de 15 iunie 2022.

Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 27 iunie 2022.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2021 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu amendamente admise, care sunt redate în Anexa nr. I, ce face parte integrantă din prezentul raport comun. Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr. II, ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propun o dezbatere de trei minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot pentru dezbateri, trei minute.

190 pentru, 3 contra, 5 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul Muncaciu Sorin-Titus.

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Domnule Simonis, domnule Tudorache, nu vă supăraţi, când o să terminaţi cu metoda asta de a pune legi cu o zi înainte sau cu câteva ore înainte? Sunt legi de 200 de pagini! Când să le citim?! Nu se poate aşa ceva! De ce faceţi lucrul ăsta?! Terminaţi cu această metodă! Nu are nimic cu democraţia această metodă!

Puneţi legi pe proiect! Eu printez legile şi văd că nu sunt acolo. Ele au fost băgate după aceea!

Eu înţeleg că aveţi dreptul ăsta, dar de ce abuzaţi de el? Nu se poate aşa ceva! (Aplauze.)

O voce din sală:

Cine e Tudorache?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 100, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

De la 101 la 215, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

La respinse, de la 1 la 3, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

8. Continuăm cu Proiectul de Lege privind protecţia avertizorilor în interes public; PL-x 219/2022. Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă Guvernul României, iniţiatorul, doreşte să ia cuvântul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul George Cătălin Şerban (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Proiectul de lege urmăreşte aducerea la îndeplinire a Jalonului 430 din PNRR, Obiectivul 14, "Buna guvernanţă", Reforma 6, "Intensificarea luptei împotriva corupţiei".

La elaborarea proiectului de lege au fost avute în vedere prevederile directivei, care instituie standarde minime, a căror transpunere va intra sub analiza atentă a Comisiei Europene.

Ministerul a susţinut forma proiectului adoptată de Senat, cu amendamentele transmise Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, amendamente discutate cu reprezentanţii Comisiei Europene, în cadrul PNRR.

Cu toate că unele amendamente dezbătute şi admise în cadrul Comisiei juridice a Camerei prezintă vulnerabilitate, din perspectiva compatibilităţii cu Directiva nr. 2019/1937, considerăm importantă adoptarea proiectului de lege, amânarea intrării sale în vigoare prezentând riscul declanşării unei proceduri de infringement.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică, vă rog, raportul.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege privind protecţia avertizorilor în interes public.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat negativ.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat negativ.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat, vizând transpunerea în legislaţia naţională a Directivei Uniunii Europene 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să propuneţi şi timpii de dezbatere.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Zece minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timpi de dezbateri zece minute.

Vot, vă rog.

Cu 202 voturi pentru, 3 contra, 12 abţineri, cele 10 minute timpi de dezbateri au fost adoptaţi. Timpii de dezbatere.

Vă reamintesc că acele zece minute vor începe să curgă atunci când vom începe să discutăm pe amendamente.

Dacă se vor susţine amendamente respinse, în marja celor zece minute, după expirarea timpului, voi supune în bloc amendamentele respinse.

La dezbateri generale, domnul Stelian, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Legea este una deosebit de importantă, este jalon PNRR. Există o procedură pornită împotriva României. De pe 17 decembrie ar fi trebuit să fie adoptată această lege - 17 decembrie 2021.

Potrivit jaloanelor PNRR, ea trebuia să intre în vigoare la 30 martie 2022.

În ciuda acestui fapt, s-a trenat foarte mult, s-a propus o lege de o calitate departe de a fi excepţională, însă ar fi putut fi acceptată dacă în Comisia juridică nu se intervenea brutal cu nişte amendamente care golesc de conţinut întreaga lege şi o îndepărtează de la scopul ei, şi anume de la punerea în acord cu Directiva Uniunii Europene.

De fapt, din Legea pentru protecţia avertizorilor se transformă în Legea pentru abuzul împotriva avertizorilor. Se micşorează drastic amenzile împotriva autorităţilor sau instituţiilor care abuzează şi au acţiuni de represalii împotriva acestor avertizori, se înlătură noţiunea de avertizare anonimă, se instituie obligativitatea ştergerii tuturor raportărilor după doi ani de zile, astfel încât persoanele care dezvăluie anumite fapte să nu mai poată să se apere în instanţă şi să nu mai poată proba că au făcut acele raportări. Deci sunt foarte multe probleme introduse prin aceste amendamente.

Este păcat, regretabil faptul că ministrul Cătălin Predoiu nu a fost prezent la dezbaterile pe aceste amendamente. Ele erau trimise, se ştia de ele. Este regretabil faptul că ministerul şi Guvernul acceptă o asemenea grozăvie, o asemenea mutilare a legislaţiei care, în loc să sporească gradul de protecţie a avertizorilor, micşorează acest grad de protecţie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Anticipăm că se ...

Finalizez imediat!

Anticipăm că se va porni procedura de infringement împotriva României, că vor fi probleme grave de obţinere a fondurilor din PNRR, dacă se va adopta această formă, şi cei care au adoptat în această formă vor trebui să îşi asume răspunderea pentru ceea ce se va întâmpla.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Stelian!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Noi nu putem vota o astfel de variantă dacă nu vor fi trecute amendamentele pe care le vom susţine imediat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ajungem şi acolo!

Mulţumesc.

Dacă mai există intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Vă rog să daţi drumul la timp. Cele zece minute.

Suntem în procedură de urgenţă, doamna Murariu! Probabil pe amendamente?

Doamna Oana Murariu (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă!

Începem cu amendamentele admise.

Dacă de la 1 la 50 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

De la 51 la 100, amendamente admise?

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este vorba despre amendamentul 63, de la admise, care se reflectă şi în 103, şi în 188, dar acum voi discuta exclusiv de amendamentul 63.

Acest proiect de lege este foarte important, şi de la minister a venit o formă decentă care, din păcate, aseară, în urma şedinţei Comisiei juridice, a fost complet denaturată. În loc să protejăm avertizorii, senzaţia mea este că trebuie să trecem acest proiect de lege, pentru că scrie în PNRR şi nu avem ce face, dar, în rest, scopul lui, scopul pentru care noi am muncit ieri în Comisia juridică până seara a fost denaturat.

Amendamentul admis de la pct. 63 vizează eliminarea raportărilor anonime.

Or, cine are experienţă cu avertizorii de integritate ştie foarte bine că odată ce o persoană raportează un incident, în foarte scurt timp îşi pierde locul de muncă, rămâne fără venit, rămâne fără protecţie, este singur împotriva tuturor şi trebuie să-şi caute dreptatea.

Or, dacă există posibilitatea să se raporteze şi anonim, da, pe de o parte, o să crească numărul raportărilor, numărul sesizărilor, pentru că nu stăm foarte bine, România nu stă foarte bine la corupţie. Dar, pe de altă parte, chiar o să putem să atingem şi celălalt scop al legii, adică chiar să avem indicii, să putem cerceta neregulile care se întâmplă în autorităţi şi în companii.

Aşadar, eliminarea este complet neoportună.

Vă rog să votaţi contra acestui amendament admis de la punctul 63.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 63, amendamente admise.

Vot, vă rog.

Cu 137 de voturi pentru, 54 contra şi 19 abţineri, amendamentul admis rămâne în vigoare.

De la 101 la 150?

Domnul Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Tot în calupul 50-100, aveam 66...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Tot în calupul... 66. OK!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Solicităm eliminarea amendamentului care prevede ca raportările să fie păstrate în baza de date a instituţiilor timp de doar doi ani de zile.

Câtă vreme ştim foarte bine cât timp durează, din păcate, procesele în România, va fi absolut imposibil să fie folosite ca mijloace de probă acele informaţii aflate în bazele de date ale instituţiilor.

Solicităm eliminarea.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot pentru marginal 66, amendamente admise.

Vot, vă rog.

150 de voturi pentru, 73 contra, amendamentul rămâne.

Dacă în calupul până la 100 mai aveţi intervenţii? Nu.

De la 101 la 150? Adoptate.

De la 151 la 200?

Vă rog, domnule Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La 176 marginal.

Este un amendament care se referă la introducerea unei condiţionări, practic, de a aştepta trei luni de zile de la efectuarea unei raportări interne sau externe pentru a putea face o divulgare publică.

Este o limitare care se îndepărtează foarte mult de la dispoziţiile directivei. Nu sunt prevăzute asemenea condiţionări şi asemenea limitări. Trebuie să existe libertatea pentru avertizorii de integritate să poată alege, în anumite condiţii prevăzute de directivă şi instituite prin proiectul de lege, să poată alege să facă o divulgare publică.

Nu se pot băga gunoaiele sub preş, în modul acesta, nu se pot trece ca nevăzute şi neştiute încălcările flagrante ale legii.

Politica batistei pe ţambal nu poate funcţiona, oricât de mult ar încerca actuala coaliţie.

Vă rog să supuneţi amendamentul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 176.

Vot, vă rog.

Cu 155 de voturi pentru, 74 contra şi o abţinere, amendamentul rămâne.

Până la 200 mai aveţi, stimaţi colegi? Nu.

De la 201 la 268?

Doamna Vicol, vă rog.

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi atenţi!

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pentru marginalele 237, 238, 239, 240 şi 241 solicităm respingerea acestor amendamente privitoare la amenzile date.

Dorim să rămână acelaşi cuantum, în forma venită de la Senat.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ele sunt admise!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

O să le votăm pe rând, pentru că aşa este procedura.

Suntem la amendamente admise şi supun votului dumneavoastră marginal 237.

Vot, vă rog.

Cu 211 voturi contra, amendamentul de la marginal 237 a fost respins.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Marginal 238.

Vot, vă rog.

223 de voturi contra, 6 pentru şi 5 abţineri.

Marginal 238 a fost respins.

Vot pentru marginal 239.

Vot, vă rog.

Cu 228 de voturi contra, 6 pentru şi 3 abţineri, marginal 239 a fost respins.

Marginal 240, de la amendamente admise.

Vot, vă rog.

Cu 214 voturi contra, 5 pentru, 7 abţineri, marginal 240 a fost respins.

Marginal 241, de la amendamente admise.

Vă rog să votaţi.

Vot, vă rog!

226 de voturi contra, 6 pentru, 5 abţineri.

Şi marginal 241, de la amendamente admise, a fost respins.

Doamna Vicol, mai aveţi până la 268?

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Da, un singur amendament, domnule preşedinte de şedinţă.

Amendamentul de la marginal 255. Deşi a fost agreat inclusiv de societatea civilă prelungirea termenului de la 60 de zile, la 120 de zile, trebuie să lăsăm aşa cum a fost formulat în Senat termenul de 60 de zile, pentru a nu fi încălcat termenul din PNRR.

Doresc totuşi să fac această menţiune, pe care nu am cum să nu o fac: directiva este din 2019. Deci ceea ce facem noi, acum, cred că este un lucru foarte bun.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 255, de la amendamente admise.

Vot, vă rog.

Cu 205 voturi contra, 21 de abţineri, 6 voturi pentru, şi marginal 255, de la amendamente admise, a fost respins.

Tot la amendamente admise, doamna Murariu?

Doamna Oana Murariu (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Marginal?

Doamna Oana Murariu:

Marginal 219, de la amendamente admise.

Dacă tot am revenit la forma sancţiunilor prevăzute la Senat, să avem în vedere toate articolele.

Şi eu propuneam eliminarea amendamentelor de la 237 la 241, dar a rămas şi 219, care diminuează cuantumul amenzilor.

Propunerea mea este să-l eliminăm şi să rămână cuantumul mai ridicat al amenzilor, pentru a conferi cu adevărat protecţia avertizorilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Marginal 219, amendamente admise.

Vot, vă rog.

158 de voturi pentru, 82 contra, 3 abţineri.

Amendamentul marginal 219 rămâne.

Numai o secundă!

Stimaţi colegi,

Vă rog să nu părăsiţi sala!

Trebuie să facem o pauză de cinci minute, avem probleme tehnice cu votul. Cinci minute trebuie să ne oprim.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu nedisimulată bucurie, vă anunţ că sistemul a repornit.

Rog toţi colegii să vină în sală, pentru că mai avem voturi la amendamente.

Eram în calupul de la 201 la 268.

Ultimul vot a fost pentru marginal 255.

Şi îl invit la microfon pe domnul Cupşa.

Am înţeles, marginal 257.

Vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Este vorba tot de un termen.

Pe cale de consecinţă, se reduce termenul de la 120 de zile la 60 de zile.

O să vă rog să votaţi contra, pentru a putea elimina acest amendament pe care cu toţii l-am susţinut.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Amendamente admise, marginal 257.

Vot, vă rog.

Cu 206 voturi contra, 7 pentru şi 3 abţineri, marginal 257 a fost respins.

Întreb încă o dată, dacă de la amendamente admise mai există intervenţii? Nu.

Trecem la amendamentele respinse.

Domnul Ion Stelian.

Vă anunţ că un singur amendament veţi putea susţine. După aceea, le voi supune votului pe toate, în bloc.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În cazul acesta, domnule preşedinte, permiteţi-mi să propun votul pe 3 amendamente, e vorba de acelaşi lucru, practic - 39...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Admise sau respinse?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...la respinse... 39, 40 şi 41.

Sunt amendamente propuse de Ministerul Justiţiei, care sunt în concordanţă perfectă cu dispoziţiile directivei. Practic, este o transpunere ad litteram.

Astfel încât, dacă nu vom da un vot pozitiv, e foarte clar un risc de infringement şi nu are rost să riscăm în felul acesta.

Vă rog să daţi un vot favorabil pentru acele amendamente, cele 3 pe care vi le-am spus.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Suntem la Anexa "Amendamente respinse", marginal 39.

Vot, vă rog.

Cu 151 de abţineri, 72 de voturi pentru şi 9 contra, marginal 39 rămâne respins.

Vot pentru marginal 40 - amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Cu 73 de abţineri, 89 de voturi contra, 67 pentru, marginal 40 de la amendamente respinse rămâne respins.

Vot pentru marginal 41 de la amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Cu 164 de abţineri, 70 de voturi pentru şi 5 contra, marginal 41 de la amendamente respinse rămâne respins.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vom da un vot în bloc pentru anexa cu amendamente respinse, mai puţin 39, 40 şi 41, pe care le-am votat deja.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Pentru că timpul a expirat.

Vot, vă rog.

Cu 163 de voturi contra, 43 de abţineri şi 32 de voturi pentru, amendamentele au fost respinse.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996; PL-x 259/2022.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul, şi anume Guvernul, doreşte să intervină? Nu.

Mulţumesc.

Comisia pentru industrii, sau Comisia pentru apărare, sau Comisia pentru politică economică, vă rog, raportul.

Vă rog, domnule Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege, transmis cu adresa PL-x 259/2022.

Consiliul Legislativ avizează favorabil

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru antreprenoriat, cu avizele dezbătute în comisii, au avizat favorabil acest proiect de lege.

Ordonanţa de urgenţă, care face obiectul proiectului de lege aflat în dezbatere, reglementează stabilirea la nivel naţional a cadrului normativ privind examinarea investiţiilor străine directe, stabilirea punctului naţional de contact pentru cooperarea cu statele membre şi Comisia Europeană.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat proiectul în şedinţă separată faţă de membrii Comisiei pentru industrii şi ai Comisiei pentru politică economică.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea acestui proiect de lege cu amendamentele prezentate în anexă.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Iar prin obiectul şi conţinutul său, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu există intervenţii.

Domnul Pavel Popescu (din sală):

Ba da! Ba da! Ba da!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Popescu. (Vociferări.)

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doi ani şi o lună i-au luat acestei legi, acestei ordonanţe, să treacă prin trei sau patru guverne. Doi ani şi o lună!

Dar este o veste excepţională, pentru că, astăzi, România intră în rândul unui club exclusivist de ţări... (Vociferări.) ...care îşi creează unul dintre cele mai eficiente, practice, pragmatice şi securizate mecanisme de investiţii a... de scanare a investiţiilor străine non-UE.

Astăzi, România intră în acest club exclusivist, fiind o dovadă în Europa pentru modul în care, în lumea în care trăim astăzi, guvernele trebuie să-şi protejeze economiile prin tot ceea ce înseamnă screeningul investiţiilor străine.

În această lege am creat, practic, un mecanism extrem de robust, sub premierul României. Un mecanism transpartinic, apolitic, care, prin reprezentanţi, experţi, va scana orice investiţie străină, peste două milioane de euro, non-UE, pe un parcurs extrem de bine definit.

Pentru că ieri s-a vorbit despre Parteneriatul Strategic cu SUA, modelul pe care a fost construit acest model este SIF US-ul american combinat cu modelul european.

Şi am un mesaj pentru cel mai bun prieten al României, aici, în această parte a Europei:

USA, your best friend in this part of Europe is here! Bring some money for investments, we are your best friend!

Thank you very much! (Vociferări.)

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Give peace a chance! (Aplauze.)

Da.

Mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 28 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură, domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să supuneţi votului prelungirea programului de lucru până la ora 13.00, cel puţin, pentru moment.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la cel puţin ora 13.00, pentru moment.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Cu 215 voturi pentru, două contra şi 18 abţineri, programul a fost prelungit până la ora 13.00.

Mergem mai departe.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate; PL-x 546/2019.

Dacă Guvernul României, în calitate de iniţiator, doreşte să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Valentin-Florin Ciocan (preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Prin Ordonanţa nr. 25/2019 au fost introduse o serie de definiţii ale unor sintagme esenţiale pentru domeniul managementului calităţii şi pentru buna desfăşurare a activităţii ANMCS; s-a clarificat modalitatea de adoptare a standardelor ANMCS; s-a introdus măsura suspendării acreditării pentru unităţile sanitare care nu mai îndeplinesc condiţiile de acreditare; s-a clarificat noţiunea de monitorizare a unităţilor sanitare.

Prin urmare, vă propun aprobarea PL-x 564/2019.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Tătaru, raportul Comisiei pentru sănătate şi familie, vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate, trimis cu adresa PL-x 546/2019.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bravo, domnule preşedinte!

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege privind gestionarea şi utilizarea fondurilor Interreg şi a contribuţiei publice naţionale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană", în perioada 2021-2027; PL-x 408/2022.

De asemenea, suntem în procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru buget, raportul.

Domnul Huţucă!

PL-x 408.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege privind gestionarea şi utilizarea fondurilor Interreg şi a contribuţiei publice naţionale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană", în perioada 2021-2027.

Prin prezentul proiect de lege se stabileşte cadrul financiar general pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile alocate României de către Uniunea Europeană pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană - Interreg -, a plăţilor în avans, precum şi a contribuţiei publice naţionale aferentă acesteia, în vederea asigurării unui management financiar eficient al fondurilor aferente programelor Interreg pentru perioada de programare 2021-2027.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind intervenţii şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 409/2022; procedură de urgenţă.

Comisia juridică, vă rog, raportul.

Comisia juridică!

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri destinate să asigure un cadru consolidat şi eficient pentru creşterea gradului de recuperare a prejudiciilor şi produselor infracţiunilor, dezvoltarea reutilizării sociale a bunurilor confiscate, îmbunătăţirea regulilor privind despăgubirea victimelor infracţiunilor, întărirea rolului oficiilor de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni în urmărirea şi identificarea bunurilor aflate în legătură cu infracţiunile.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind intervenţii şi nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

16. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989; PL-x 205/2022.

Comisia pentru cultură.

Domnul Bulai! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog!

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere - avizul favorabil de la Consiliul Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ; avizul favorabil de la Comisia pentru drepturile omului; avizul favorabil al Comisiei juridice.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Şi propun un timp de dezbatere de 5 minute.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Bulai, nu există timp de dezbateri, nu pot să supun votului.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Nu se dezbate nimic?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedural, nu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedural, nu.

În cazul acesta, nu.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ovidiu Victor Ganţ (din sală):

Dar nu e procedură de urgenţă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ (din sală):

...e procedură ordinară.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, daţi-i un Regulament domnului Bulai!

Doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Doriţi, domnule Bulai, la dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mă bucur foarte mult că, la 30 de ani de la Revoluţia anticomunistă... (Vociferări.) ...vom avea un muzeu care va reprezenta cu demnitate ce s-a întâmplat în România, la Timişoara, în decembrie 1989. (Vociferări.)

Ce este foarte important de menţionat este că în România există două tipuri de muzee: unele muzee care se fac doar prin legi, şi nu există, ele existând doar pe hârtie, şi unele muzee la care se începe lucrul, ele neavând corp juridic şi o lege sau un cadru legal după care funcţionează - acesta este tipul de lege şi situaţie la care facem referire astăzi.

Nu mai comentez pe fond, o să trec direct pe subiectul dezbătut în acest raport şi o să spun că mă bucur foarte mult că în cadrul comisiei au fost amendamente care au fost aprobate în unanimitate, şi cele mai importante amendamente au fost cele care au dat o validare ideii de istorie orală şi de documentare contemporană pentru ceea ce va deveni patrimoniul acestui muzeu.

Pentru că vorbim de istorie contemporană şi de evenimente recente, aceste elemente sunt foarte, foarte importante pentru a constitui baza de conţinut pe care va fi construit muzeul.

Acestea fiind spuse, eu sper ca acest muzeu să nu rămână doar pe hârtie, ci să fie finanţat de Guvern. În momentul de faţă există un împrumut de la Banca Europeană, care finanţează edificiul, nu şi conţinutul muzeal, care nu trebuie neglijat.

Cu speranţa ca acest muzeu să fie finanţat mai bine de Guvern decât a fost finanţată Timişoara - Capitală Culturală, unde PNL s-a găsit să dea bani mai degrabă la CJ decât la municipiu, să finanţeze primării şi primari decât proiecte viabile şi concrete pentru Timişoara - Capitală Culturală. (Vociferări.)

Să fie într-un ceas bun, să avem un muzeu bun, să-l umplem de conţinut relevant, de istorie orală şi de documentare contemporană relevantă!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest muzeu nu va fi un muzeu oarecare.

În urmă cu 12 ani, împreună cu prietenul meu, cel cu care candidam împreună, domnul Sorin Grindeanu, candidaţi în Timişoara, am semnat, am iniţiat, iar apoi au cosemnat toţi parlamentarii de Timiş, înfiinţarea şi demararea acestui proiect.

Nu vreau să-i dezamăgesc pe parlamentarii tineri, dar a durat 10 ani ca să ajungem în faza aceasta definitorie, pentru a putea să înfăptuim acest edificiu.

În urmă cu câteva luni, împreună cu sute de parlamentari - şi vreau să mulţumesc tuturor - am cosemnat acest proiect de înfiinţare a instituţiei muzeale de care România are nevoie, pentru că - aşa cum spuneam - va fi un far în noapte, va fi un edificiu al libertăţii, al democraţiei, al dreptăţii.

Vă mulţumesc foarte mult.

Şi cred că acest loc va fi un loc de reper pentru România, pentru Europa de Est, pentru toţi cei care vor să înţeleagă ce înseamnă vigilenţa în a păstra libertatea, dreptatea şi demnitatea umană.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Era de mult momentul să existe acest muzeu, chiar dacă, de peste 32 de ani, nici Dosarul Revoluţiei, nici Dosarul Mineriadei nu au fost finalizate.

Odată şi odată în viaţa asta poate se va face dreptate şi pentru urmaşii celor morţi la Revoluţie şi pentru victimele Mineriadei.

Sper că aşa cum avem şi cinstim memoria luptătorilor antifascişti, anticomunişti de alte etnii, să avem un muzeu care să reamintească generaţiilor care vin după noi de sacrificiul pe care l-au făcut tinerii. Pentru că cei mai mulţi au fost tineri, în '89, care au ieşit pe străzi. Şi nu numai în Timişoara, ci şi în Bucureşti, şi apoi în marile oraşe.

Să ne aducem aminte însă, că, înainte de Timişoara, de Bucureşti, au existat şi alte mişcări - la Braşov, de exemplu -, muncitoreşti, care au dus în final la victoria Revoluţiei din 1989.

Este normal să cinstim memoria martirilor români.

Salut această iniţiativă!

Şi vom vota, cu drag, acest proiect de lege.

Mulţumesc iniţiatorilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simonis, Grupul PSD.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Revoluţia Română a început la Timişoara. De acolo a pornit scânteia care a dus la victoria Revoluţiei Române împotriva comunismului.

Schimbările urmate în aceşti 30 de ani sau 32 de ani se datorează, în mare parte, şi Timişoarei. Evident, şi celorlalte oraşe-martir, oraşe care au luptat împotriva comunismului.

Trebuie să depăşim aceste orgolii dintre unii şi alţii. Trebuie să conştientizăm, să constatăm faptul că, până la urmă, e o chestiune istorică, un adevăr istoric - Revoluţia a început la Timişoara, dar restul orgoliilor nu-şi mai au sensul într-un astfel de moment, atunci când analizăm aceste fapte istorice.

E regretabil faptul că la 32 de ani de la Revoluţie nu există un muzeu anticomunist al Revoluţiei Române - la Timişoara, acolo trebuie să fie, în primul rând. Şi, bineînţeles, dacă alte oraşe îşi doresc, nici asta n-ar fi o problemă.

E bine că am făcut astăzi un pas mic şi punem presiune cumva pe Guvern pentru a se finanţa acest obiectiv atât de important.

E regretabil, de asemenea, că în 2023, anul viitor, atunci când Timişoara va fi Capitală Culturală a Europei, nu va fi finalizat acest muze, pentru că mi-e greu să cred că vom reuşi până anul viitor, pentru că ar fi fost un obiectiv extrem de interesant şi important pentru turiştii care vor veni anul viitor în Timişoara.

E un pas mic, dar important.

Felicit iniţiatorii şi mă bucur să văd că, apropo de orgolii, toate grupurile parlamentare au semnat această iniţiativă, deci este un proiect transpartinic.

Aşa trebuie făcut atunci când vrei să ai proiecte, proiecte care să treacă prin Parlament, proiecte care să aibă o largă susţinere.

Şi, atunci când vorbeşti de chestiuni istorice pentru ţară, e mai puţin important partidul sau zona din care faci parte.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Nicu Fălcoi solicită să ia cuvântul.)

Numai o secundă!

Pe procedură?

Domnul Nicu Fălcoi (din sală):

N-am buton!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Staţi o secundă, vă rog, că au alţii butoane.

Domnul Benedek Zacharie.

Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o propunere legislativă foarte importantă pentru că niciodată nu trebuie să uităm ce s-a întâmplat în acele zile în Timişoara şi în toată ţara. Pe lângă Timişoara, de exemplu, şi în Sibiu.

Am participat în acele zile, ca student, la acele mişcări.

Şi putem consemna aici că la acele mişcări, la acea Revoluţie, au participat toate comunităţile din Timişoara, inclusiv comunitatea maghiară.

Şi daţi-mi voie să vă aduc aminte că primul care a început să cânte Imnul actual al României a fost un profesor de muzică, de etnie maghiară, în după-amiaza de 17 decembrie. Iar, din acel moment, acel profesor a dispărut şi nici până acum nu se ştie unde a dispărut.

Tot aşa, am avut colegi care au fost împuşcaţi şi au dispărut.

Deci, este binevenit acest muze. Dar acest muzeu trebuie să aducă după sine şi rezolvarea juridică a tot ceea ce s-a întâmplat în acele zile în această ţară.

UDMR va vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, de la Grupul USR.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vin aici, în faţa dumneavoastră, stimaţi colegi, în calitate de timişorean şi, în acelaşi timp, de preşedinte al Comisiei pentru Revoluţia din Decembrie 1989.

Şi vă spun că mă bucură că avem un astfel de moment, un moment în care absolut toţi parlamentarii sunt de acord cu ceva.

E bine când ne punem de acord şi reuşim să construim. Pentru că, până la urmă, ţara asta nu are nevoie numai de certuri, de scandaluri, are nevoie şi de a construi ceva, şi noi ar trebui să fim în prim-planul construcţiei pentru această ţară.

Am semnat alături de ceilalţi colegi parlamentari timişoreni acest proiect de lege şi e clar că Timişoara - şi nu numai Timişoara, eu zic că întreaga Românie avea nevoie de un astfel de muzeu.

Suntem la 32 de ani de la Revoluţie şi, din păcate, generaţia tânără a uitat sau începe să uite de tot ceea ce poate să facă în acest moment.

Grupul parlamentar al USR va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Titi Stoica, Grupul AUR.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

De la această tribună, m-aş aştepta de la Domniile Voastre să spuneţi adevărul. (Râsete.)

Nu este deloc această iniţiativă rodul implicării parlamentarilor. Trebuie să le mulţumim asociaţiilor de revoluţionari, Asociaţiei "Memorialul Revoluţiei"...

O voce din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...care ţine acolo flacăra vie, la Timişoara, şi care au pus presiune ani de zile pe Domniile Voastre ca să faceţi acest lucru.

Haideţi să le spunem adevărul! Fără adevăr, în '89, la Timişoara, nu am fi ajuns aici.

Haideţi să continuăm şi să nu întinăm jertfa celor care şi-au pierdut viaţa şi şi-au dat sângele ca noi să putem vorbi astăzi liber!

Dragi români,

Vă spun vouă, este rodul iniţiativei asociaţiilor de revoluţionari de la Timişoara.

Şi dragi colegi,

Vă rog, pe ei să-i aplaudaţi, fiindcă ei merită acest respect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ştirbu Gigel, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi îmi cer scuze că am rupt cutuma înţelegerii între liderii de grup.

Dar foarte scurt.

Dragi colegi,

Îi felicit încă o dată, şi pe această cale, pe iniţiatori!

Era nevoie de această proiecţie legislativă.

Dar eu am luat cuvântul aici pentru a trage un semnal de alarmă.

Sper ca această iniţiativă legislativă, această proiecţie legislativă să nu rămână doar o bună intenţie.

De ce vă spun acest lucru? Pentru că, vă aduc aminte, în 2019, cei care eraţi în Parlament atunci, aţi votat, la fel, o lege pentru înfiinţarea unui muzeu, este vorba de Legea prin care se înfiinţează Muzeul Ororilor Comunismului, iar din 2019, până astăzi, Ministerul Culturii, instituţia care este îndrituită să pună în aplicare această lege, nu a făcut absolut nimic pentru ca această lege să intre în vigoare. Nu avem Muzeul Ororilor Comunismului.

Sper din toată inima ca măcar această lege să fie aplicată de Ministerul Culturii.

De aceea, pe această cale, trag încă un semnal de alarmă şi îi trag de mânecă pe cei care conduc Ministerul Culturii în acest moment, să intre în legalitate.

Vă mulţumesc tare mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ganţ.

Vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Salut această iniţiativă, mă bucur că o serie de colegi s-au gândit să iniţieze acest proiect.

Sper ca, aşa cum s-a spus, la un moment dat, să se şi taie panglica de inaugurare. Vom vedea când va fi aceasta. Sper cât mai repede!

Totuşi trebuie menţionat faptul că Timişoara are o instituţie care ţine în continuare steagul sus în ceea ce priveşte memoria Revoluţiei, şi anume Memorialul Revoluţiei, la Timişoara.

În consecinţă, stimaţi colegi, dacă aveţi ocazia să veniţi la noi, la Timişoara, vă invit să treceţi pe acolo, să vedeţi cum de ani de zile, în ciuda unor greutăţi materiale aproape insurmontabile, Memorialul Revoluţiei reuşeşte să supravieţuiască.

Din cauza unei subfinanţări din partea Ministerului Culturii, care n-a mai majorat alocaţia bugetară propusă de ani de zile, din cauza faptului că nici până acum nu s-au găsit modalităţi de susţinere concrete, nici în plan administrativ local şi judeţean, iar noi toţi ceilalţi, ONG-uri, încercăm cu bani, mai ales din partea unor fundaţii care nu sunt din România, să ajutăm această instituţie să existe, să poată produce expoziţii noi, să-şi desfăşoare activitatea.

Un lucru absolut lamentabil în raport cu memoria Revoluţiei şi a oamenilor care au murit în 1989!

Vina este exclusiv a Ministerului Culturii, pe care sper că luările noastre de poziţie vor reuşi să-l trezească, să-şi facă treaba aşa cum trebuie, astfel încât, anul viitor, când Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii, să nu ne fie ruşine atunci când turiştii din toată lumea se vor duce să vadă Memorialul Revoluţiei.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa solicită să ia cuvântul.)

Domnule Coleşa, de la Grupul AUR au vorbit deja doi oameni. Îmi pare foarte rău.

Domnul Roman, deputat neafiliat, vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Daţi-mi voie ca, de la această tribună, să-i salut pe toţi locuitorii Timişoarei şi să vă spun că este un act de dreptate, prin aceea că acest muzeu poate, în sfârşit, va face ca acest oraş, care este un exemplu pentru întreaga ţară, privind convieţuirea tuturor celor de acolo - şi poate nu degeaba a fost ales Capitală Europeană -, după 32 de ani, să primească dreptul de recunoaştere a meritului pe care l-a avut în ceea ce se întâmplă astăzi.

La Timişoara, printre altele, pe 20 Decembrie, s-a strigat pentru prima oară - "Armata e cu noi!", iar la Timişoara prima conducere a acestei Revoluţii...

Domnul Ioan Cupşa (din sală):

Armata e cu noi, după ce a tras în noi!

Domnul Nicolae Roman:

Stimate domnule coleg,

Dumneata, care eşti, se pare, de justiţie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Roman...

Domnul Nicolae Roman:

...ceva meseriaş, ştii că s-au făcut procesele şi s-au rezolvat toate lucrurile.

Problema este că nu s-a rezolvat problema criminalilor. Aici este.

Domnul Ioan Cupşa (din sală):

Despre aceea vorbeam şi eu.

Domnul Nicolae Roman:

Despre asta trebuie să vorbim însă altfel. Fiindcă este un proces foarte lung, pe care dacă nu-l vom... şi nu vom participa cu toţii, în ţara asta nu se va face dreptate! Aici este toată problema!

Şi cei care au făcut Revoluţia sunt foarte supăraţi că la conducerea ţării au venit neaveniţi, care în loc să ducă ţara unde trebuie, au dus-o în locul în care niciun revoluţionar de la Timişoara nu şi-a dorit, domnule coleg!

Având în vedere însă cele de mai înainte, aş vrea să aduc prinosul meu de recunoştinţă tuturor celor care s-au jertfit pentru ca România să-şi ocupe locul pe care îl merită în lume.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Roman:

Dragi colegi,

Cred că am făcut un lucru foarte bun astăzi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Coleşa, nu vreţi totuşi să dezapăsaţi?

17. Proiectul de Lege - LEGEA ACVACULTURII; PL-x 474/2021.

Domnul Alda Adrian, raportul? Sau din partea iniţiatorilor?

Domnul Adrian Alda (din sală):

Raportul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog. (Se adresează domnului deputat Florian-Emil Dumitru.)

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, după îndelungi discuţii cu organizaţiile profesionale reprezentative din sectorul acvaculturii, ne aflăm astăzi să adoptăm un proiect de lege care are ca scop să dezvolte sectorul acvaculturii din România.

România deţine 22% din suprafaţa amenajată cu acvacultură din Europa, şi, cu toate acestea, avem un deficit anual de balanţă comercială pe peşte de apă dulce de 110.000 de tone, ceea ce înseamnă 350 de milioane de euro.

Trebuie să dăm credit sectorului acvaculturii. Trebuie să putem să ne dezvoltăm şi să accesăm fonduri europene.

Este o lege care respectă toate regulamentele şi directivele europene şi trebuie să atragem cât mai mulţi bani în sectorul acvaculturii, pentru că e un sector în care România se poate dezvolta şi spaţiul rural se poate dezvolta.

Vă mulţumesc.

Şi vă urez la mulţi ani tuturor celor care astăzi aniversaţi ziua numelui!

Pentru că şi Sf. Petru a fost pescar şi este foarte bine că astăzi adoptăm un proiect de lege care pune bazele dezvoltării sectorului acvaculturii din România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Gheba, tot în calitate de iniţiator?

Domnul Daniel-Sorin Gheba (din sală):

Nu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu. Atunci, aşteptaţi.

Vă rog, domnule Alda, raportul Comisiei.

Domnul Adrian Alda:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru mediu au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege - LEGEA ACVACULTURII.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal privitor la activitatea de acvacultură şi de comercializare a produselor obţinute din acvacultură, în scopul asigurării competitivităţii acestei activităţi, în acord cu normele şi exigenţele europene în domeniu.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege - LEGEA ACVACULTURII, cu amendamente admise prevăzute în anexa la prezentul raport comun.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Gheba.

Vă rog.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

LEGEA ACVACULTURII este o lege care separă activitatea de acvacultură de activitatea de pescuit.

La art. 30, dacă ne uităm în proiect, se dă posibilitatea cumpărării terenului de sub luciul de apă, teren din domeniul public şi teren privat al statului, posibilitate care a fost respinsă în ultimii 30 de ani de Parlament.

Deşi proiectul se numeşte "LEGEA ACVACULTURII", acesta conţine şi norme cu privire la piscicultură.

Proiectul de lege este o combinaţie prin care se preiau proceduri din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului.

De asemenea, proiectul de lege mai preia proceduri din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, proceduri care sunt suspendate, până la data de 31 august 2022, prin Legea nr. 173/2020.

În aceste condiţii, există pericolul ca legea după aprobare de Parlament să fie considerată neconstituţională.

Aşadar, USR va vota împotriva acestei legi.

Vă mulţumesc.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu numai că această lege amestecă anumite lucruri şi permite vânzarea despre care s-a vorbit aici, dar dă unei agenţii de 26 de persoane dreptul să administreze luciuri de apă aproape în toată ţara. Aşa ceva nu se poate! (Vociferări.)

Este... este ilegal ca o agenţie a statului de 26 de persoane să devină stăpână pe toate apele şi lacurile, nu se poate aşa ceva!

Vă rog să nu votaţi o asemenea lege, pentru că este un abuz!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Focşa Dumitru.

Vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş face referire doar la producţia de peşte. Într-adevăr, în ape dulci, este foarte scăzută.

Noi am fi votat această lege, dar nu o vom vota, din cauza controlului care se dă unor baroni locali pe luciul de apă, suprafeţe foarte mari, lacuri mari, pe care vor dispărea serviciile de navigaţie, de turism.

Gândiţi-vă cum e Lacul Bicaz şi alte lacuri, da? Acolo este ţinta, ca să aibă control total.

Trebuie să facem cumva să aducem corecţii acestei legi şi o vom susţine cu drag.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt intervenţii sau observaţii?

(Domnul deputat Ciprian Ciubuc solicită să ia cuvântul.)

Nu apari nicăieri.

Ia cuvântul, dar nu apari nicăieri.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Are balta peşte, dar mâncăm din import.

România aduce din afară, cu toţii ştim, 80%-90% din consumul intern de peşte, în condiţiile în care avem râuri, avem lacuri, avem Dunăre, avem mare.

Acum 30 de ani, eram pe locul 3 la producţia şi la exportul de peşte şi produse procesate din peşte.

Astăzi, din păcate, importăm peşte din toate canalizările din Europa şi din ţări din afara Europei.

Din punctul meu de vedere, această lege este bună - LEGEA ACVACULTURII.

Cum am dezbătut şi în Comisia pentru agricultură, Legea laptelui, consider că LEGEA ACVACULTURII va stimula crescătorii de produse piscicole şi de peşte, în aşa fel încât să nu mai importăm cantităţi uriaşe de peşte.

De aceea, eu voi susţine acest proiect de lege şi voi vota pentru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlu? Nu sunt intervenţii. Adoptat.

La amendamente admise, articole admise, de la 1 la 110, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

18. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluţionare a cererilor aflate pe rolul comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 şi a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 400/2021.

Din partea iniţiatorilor nu sunt intervenţii.

Reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci sau Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluţionare a cererilor aflate pe rolul comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 şi a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 şi pentru modificarea unor acte normative.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr. 2.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă sunt intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 25? Nu. Adoptate.

Respinse, 1-25? Nu. Adoptate.

Voci de la USR:

Avem! Avem!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Proiectul de lege rămâne la votul final.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Domnul Stelian.

Nu puteţi ţine pasul, domnule Stelian?

Apăsaţi din timp, să vă văd!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

De la respinse, marginal 24.

Propunem modificarea art. 99 din Legea nr. 303/2004, în următorul sens - se abrogă lit. ş) a alin. (1) din art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 24?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

La respinse!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

La respinse.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Vot, vă rog, la marginal 24, respinse.

Pentru - 39, contra - 123. Amendamentul a rămas respins.

Abţineri - 19.

Domnul Năsui.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

România are o mare ruşine, şi anume acest sistem dual de pensii, în care cu toţii contribuim la fel, dar unii primesc mai mult.

Cea mai nouă categorie de pensionari speciali, pe care o tot prorogaţi anual, sunt primarii, viceprimarii.

Şi aşa că profităm de faptul că vedem că acest proiect de lege suportă modificări pentru mai multe legi şi vă propunem să votaţi, în sfârşit, pentru abrogarea pensiilor speciale ale primarilor şi viceprimarilor, să nu creăm o nouă categorie de speciali în România, să spălăm această ruşine pe care tot dumneavoastră aţi votat-o. A fost votată iniţial în Parlament, prin Codul administrativ, a picat la CCR, atacată de USR, fix pe punctul acesta, după care aţi dat-o prin ordonanţă de urgenţă, câteva luni înainte să pice Guvernul Dăncilă de la acea vreme.

Vedem că a existat susţinere transpartinică, într-adevăr, din toată vechea clasă politică, pentru aceste pensii speciale.

Prin urmare, vă supun votului să se abroge art. 210, intitulat "Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean", din O.U.G. nr. 57/2019.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 25, da?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pe marginal 25, la respinse. (Vociferări.)

Pentru - 61, contra - 128. Respins.

Din online, îl avem pe domnul deputat Ilie Victor.

Domnul Victor Ilie (prin audioconferinţă):

Da.

Mulţumesc.

Eu aş dori să susţin de pe lista amendamentelor admise, de la 19 la 23.

Pentru amendamentul de la marginal 19. Se inserează o modificare care nu are legătură cu obiectul proiectului legislativ, şi anume se modifică Legea nr. 24/2007 privind spaţiile verzi, şi acolo se adaugă, se lărgeşte posibilitatea schimbării destinaţiei de spaţii verzi.

Şi vă rog să votaţi împotriva acestui amendament.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La amendamente admise, marginal 19.

Vot, vă rog.

Pentru - 134, contra - 62. Adoptat.

Susţineţi marginal 20, domnule deputat?

Domnul Victor Ilie (prin audioconferinţă):

Da, vă rog.

De la 20 la 23, toate sunt modificări ale Legii offshore şi se pot modifica mai repede de 1 ianuarie 2023, cum era prevăzut iniţial. Şi din 1 septembrie 2022, deci cu mai puţin de 6 luni înainte, se pot modifica atât redevenţele petroliere, cât şi pragurile pentru impozitul pe venituri suplimentare ale operatorilor din acest domeniu.

Pe lângă problema de constituţionalitate, respectiv, nu se respectă bicameralismul, din nou suntem în faţa unei modificări care nu are legătură cu obiectul de reglementare iniţial al proiectului, avem şi o nerespectare a termenului de 6 luni în care ar trebui să intre în vigoare modificările fiscale. Este un principiu de care trebuie să ne ţinem şi pe care îl călcăm în picioare, pe repede înainte, la iniţiativa Grupului parlamentar al PSD-PNL...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Sunt două grupuri.

Domnul Victor Ilie (prin audioconferinţă):

...fără explicaţii concrete, fără o justificare în comisii, de ce se doreşte acest lucru.

Vă rog să votaţi împotriva acestor amendamente.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Marginal 20, amendamente admise.

Vot, vă rog.

133 pentru, 46 contra. Amendamentul a rămas admis.

Marginal 21.

Vot, vă rog.

125 pentru, 42 contra, 13 abţineri, un coleg nu votează.

Marginal 22.

Vă rog, vot.

138 pentru, 44 contra, 15 abţineri.

Şi marginal 23.

Vot, vă rog.

138 pentru, 48 contra, 16 abţineri.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

19. Proiectul de Lege "Legea tineretului"; PL-x 716/2018.

Din partea Guvernului, vreo intervenţie? Nu.

Din partea comisiei, reprezentantul Comisiei pentru tineret şi sport, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă înaintăm raportul suplimentar asupra Proiectului de Lege "Legea tineretului"; PL-x 716/2018, trimis Comisiei pentru tineret şi sport, spre dezbatere în fond, prin adresa Biroului permanent din 31 martie 2021.

Menţionăm că punctul de vedere al Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse asupra amendamentelor depuse la comisie a fost transmis comisiei în data de 28 iunie 2022.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem plenului Camerei Deputaţilor, Cameră decizională, raport favorabil de adoptare a legii, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Propun timpi de dezbatere şase minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă sunt intervenţii? Nu.

Domnul deputat Cristian Brian.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În vechile partide tinerii lipesc afişe. În USR PLUS tinerii sunt pe afişe. Cel puţin asta credeam când am ajuns în Parlament şi m-am bucurat când am văzut cât de mulţi aleşi sub 30 de ani am avut în această legislatură, de la toate partidele. Am sperat atunci că tinerii din România vor avea o voce puternică şi că au ajuns aici nu ca în trecut, din cauză că erau odraslele baronilor locali, impuse pe liste, sau cine ştie ce anomalii electorale la redistribuiri. Şi m-am bucurat şi mai tare când am văzut că avem o comisie dedicată pentru tineret şi sport.

Din păcate, am rămas la ideea iniţială, pentru că vocea tinerilor din majoritatea grupurilor parlamentare nu prea s-a auzit, iar deciziile, în numele lor, sunt luate tot de către greii partidelor.

Dar nu sunt aici să vorbim despre politica de cadre ale colegilor.

Acum, la vot avem Legea tineretului, proiect început la ministerul de resort în urmă cu mai bine de şase ani şi care a fost depus la Senat în 2018, proiect care a stat ani buni în sertarele comisiilor până când a fost deblocat de USR şi proiect care a fost discutat în zeci de dezbateri, atât la Parlament, cât şi în teritoriu, cu tinerii şi cu reprezentanţii acestora, organizaţii şi federaţii de şi pentru tineret, cărora le mulţumesc pentru aportul adus la această lege.

Şi, totuşi, ce reprezintă tineretul, în acest context? Întrebare cu care au fost prinşi în ofsaid mulţi miniştri care au avut în responsabilitate acest domeniu, atât de ignorat de clasa politică.

Haideţi să vorbim puţin despre asta, măcar azi, când se votează Legea tineretului, în Anul European al Tineretului.

Tineretul reprezintă întregul sector de relaţii dintre actorii relevanţi, precum autorităţi publice locale şi centrale de resort, direcţii judeţene de tineret, casele de cultură ale studenţilor, centrele de tineret ale primăriilor sau direcţii, departamente de tineret ale acestora, organizaţii neguvernamentale de profit, ONG-uri de şi pentru tineret, studenţeşti sau de elevi, precum şi profesionişti, potrivit standardelor ocupaţionale, ca lucrători de tineret, facilitator de dezvoltare comuniară, consilieri de dezvoltare personală sau formatori care au ca scop susţinerea contribuţiei active pe care tinerii o pot avea în societate.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, domnule deputat, vă rog!

Domnul Brian Cristian:

Domnule preşedinte,

Timpul propus a fost de şase minute, iar pe ecran doar trei minute mi-aţi alocat! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Sunteţi în eroare, domnule deputat!

Finalizaţi! Sunt 30 de secunde, văd timpul acolo!

Domnul Brian Cristian:

Domnule preşedinte,

E o lege care comasează tot domeniul de tineret, care se discută o dată la câţiva zeci de ani. Acum vă rog frumos să mă lăsaţi să-mi termin intervenţia, pentru că sunt şi singurul vorbitor!

Tot acest ecosistem al tineretului gravitează în jurul tinerilor care, potrivit legii, sunt cetăţeni cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani. Ei trebuie să fie principalii beneficiari ai acestei legi, iar ce votăm noi azi să ducă la îndeplinirea nevoilor tinerilor.

În prezenta lege sunt şi multe soluţii la aceste nevoi, prin amendamentele pe care le-am depus, în urma consultării cu tinerii şi cu organizaţiile, dar, indiferent de cadrul legislativ, este important şi ca Executivul să-şi facă treaba şi să aloce resursele necesare către acest domeniu.

Încă de la învestirea noului Guvern, USR a atras atenţia asupra problemelor viitoarei generaţii din România.

Cu un minim istoric la educaţie şi un buget derizoriu al noii entităţi care cuprinde tineretul, am spus atunci că Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse nu este, de fapt, un minister, ci mai degrabă o scenă de ministru, având şi cel mai mic buget dintre toate ministerele, de 130 de ori mai mic decât cel al MAI.

Menţionez aici că este obligatorie finalizarea urgentă a procesului de tranziţie a componentei de tineret de la fostul Minister al Tineretului şi Sportului, la noul Minister al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi operaţionalizarea lui.

Noi ne-am făcut treaba aici, în Parlament, e timpul să o facă şi Guvernul.

Iar, în încheiere, vreau să spun că investiţia în tineri nu este opţională, banii alocaţi activităţilor şi programelor de tineret nu sunt o cheltuială, ci o investiţie, o investiţie în viitor, o investiţie profitabilă.

Şi haideţi să nu mai ignorăm nevoile tinerilor, munca de tineret şi, practic, un sector întreg vital societăţii româneşti care îşi doreşte o schimbare de mentalitate şi atitudine!

Daţi-le tinerilor o voce şi mai ales daţi-le resurse!

Stimaţi colegi,

Nu-i mai trimiteţi pe tineri la lipit afişe! Puneţi-i, în schimb, pe afişe!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Cîtea Vasile.

Vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În mod sigur, ceea ce s-a întâmplat înainte s-a întâmplat înainte. Important este că, astăzi, Guvernul, care se află în funcţie, şi ministerul au reuşit să pună pe masă, până la urmă, această lege mult aşteptată şi mult dorită.

Mi-aş dori, şi sunt sigur că multe dintre lucruri sunt bune, vor fi şi lucruri perfectibile, important este că s-a pus în mişcare şi, începând de astăzi sau de când va fi promulgată legea, sigur, va produce efecte avantajoase pentru tinerii din România.

Succes tinerilor, atunci!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Kolcsár.

Vă rog.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă bucură faptul că azi vom vota în plenul Parlamentului Legea tinerilor.

Pe această cale aş dori să mulţumesc colegilor din Comisia pentru tineret şi sport pentru colaborarea bună pe care am avut-o.

Este imperios necesar să înţelegem importanţa încurajării tineretului din România, iar pentru aceasta trebuie să pornim de la stabilizarea bazei legale, a prevederilor legale care reglementează multe aspecte lipsă din legislaţia anterioară.

Am făcut toate demersurile ca, după patru ani de dezbatere parlamentară, să avem o lege actualizată. Am reuşit cu această lege să avem o definiţie corectă, concretă a taberelor, deoarece a existat un vid legislativ în acest domeniu, nefiind definit acest termen, şi este necesar să existe în legislaţie condiţiile de organizare şi responsabilităţile celor care le organizează.

Această lege aduce multe beneficii, dintre care voi sublinia doar câteva: tinerii aflaţi la prima încadrare în muncă sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit pentru o perioadă de un an; asigurăm condiţii corespunzătoare pentru integrarea socio-profesională a tinerilor aparţinând grupurilor vulnerabile, cu prioritate pentru tinerele mame, şi a tinerilor care pot fi discriminaţi pe criterii etnice, religioase şi de limbă; facilităm, prin reduceri de tarife şi taxe, accesul tinerilor la toate categoriile de transport efectuate de societăţile comerciale de stat; sprijinim construcţia sau achiziţia de locuinţe pentru tineri şi familiile tinere, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani.

Consider că, prin adoptarea acestei legi, cu amendamentele admise, venim în sprijinul tinerilor creând posibilitatea de a beneficia de multe facilităţi.

Istoria ne arată că tinerii au forţa să facă diferenţa, prin implicare, ceea ce demonstrează adeziunea la un sistem de valori esenţiale într-o societate modernă şi democratică.

De aceea, îmi doresc să văd mulţi tineri merituoşi care se implică în viaţa comunitară, care nu fug de responsabilitate şi care au voinţa de a crea ceva mai bun pentru comunitatea lor şi pentru generaţiile următoare, iar, pentru asta, noi suntem cei care trebuie să facem primul pas, să-i încurajăm, să venim cu soluţii, posibilităţi prin care tineretul va înţelege că într-adevăr lucrăm pentru ei şi dorim să construim viitorul pentru ei.

Ca atare, Grupul UDMR va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Ţoiu.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

E important să mulţumesc şi eu tuturor grupurilor parlamentare pentru buna colaborare în comisie.

Pe de altă parte, există ceva ce merită, de asemenea, menţionat: absenţa doamnei ministru Firea atât din aceste dezbateri, acum, în plen, cât şi de la dezbaterile din comisie. Pentru un domeniu atât de important, pentru un minister pe care îl conduce, şi simbolic, şi procedural, prezenţa dumneaei în această sesiune parlamentară ar fi fost necesară, pentru că noi am invitat-o.

Acestea fiind zise, însă, să ne concentrăm pe lucrurile bune. Legea are un set de soluţii pe care tinerii le vor simţi însă doar dacă ministerul îşi duce responsabilităţile până la capăt.

În momentul de faţă, România are cel mai mic procent de învăţământ terţiar în rândul tinerilor. Ce înseamnă asta? Comparativ cu celelalte ţări ale Uniunii Europene, avem cei mai puţini tineri cu diplomă de studii universitare absolvite.

Avem, de asemenea, cel mai mare procent de şomaj, tot în rândul tinerilor, în segmentul 15-34 de ani.

De asta scutirile de taxe pe venituri, pentru primul an de încadrare în muncă, sunt un mecanism care ajută nu doar tinerii, ci şi antreprenorii care îi recrutează şi îi formează la locul de muncă, de asta prevederile din lege care prevăd sprijinul pentru navetă şi transport, cât şi pentru cazare, pentru a asigura accesul grupurilor vulnerabile la studii universitare, sunt foarte importante şi de aceea parteneriatul între autorităţile centrale şi autorităţile locale, cu organizaţiile de tineret care au dus mare parte din greul acestor consultări, în ultimii patru ani de zile, sunt esenţiale, ca să nu mai avem proiecte, aşa cum am avut, în care milioane de euro au fost consumate prin AJOFM-uri, ca să ajungă la tineri, fără să ajungă de fapt şi de drept la ei, ajungând să plătim numai XL-uri cu numere de telefon şi adrese unde n-au mai fost găsiţi de-a lungul timpului.

Legea tineretului a devenit Legea tinerilor nu doar pentru că tinerii sunt cei care au creat amendamentele, în marea lor parte, ci şi pentru că tinerii sunt cei care vor măsura succesul ei. Şi succesul ei nu se măsoară doar astăzi la vot, în plen, ci în implementarea care urmează.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Andruşceac.

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este o ocazie bună să ne aplecăm cu şi mai mult interes către problemele tinerilor.

Din păcate, cea mai mare parte a forţei de muncă pe care o formează tinerii este acum în afara ţării. Cei mai mulţi copii se nasc în afara ţării.

Intenţiile pe care le avem, prin votul pe care-l vom da pe această lege, trebuie dublate de alocări bugetare.

Dacă nu ne vom apleca decât asupra nevoilor pe care le au poliţiştii din sistem, tinerii magistraţi, nu vom putea aduce în ţară, înapoi, oameni care să construiască această ţară şi să creăm noi locuri de muncă, să punem mâna şi umărul la dezvoltarea unui antreprenoriat român puternic.

Desigur că sunt o serie de măsuri binevenite, unele dintre ele destul de tardive, dar dacă nu vom dubla tot ceea ce vom face, de alocări bugetare care să creeze posibilitatea ca tinerii să-şi întemeieze familii şi să poată să aibă un acces facil, adevărat, la creditare, vorbim degeaba şi vorbim doar pentru a încerca, în continuare, să vânăm nişte voturi din partea tinerilor. Deci haideţi să vedem cum în bugetul anului viitor, pe care în curând îl vom construi, vom prinde banii necesari şi vom avea discuţiile şi proiectele de lege care să le permită credite pentru achiziţionarea caselor. Ceea ce înseamnă întemeiere de familie şi poate o creştere demografică la care nimeni nu s-a gândit în ultimii 30 şi ceva de ani, creştere demografică care are o balanţă negativă, în momentul în care mai sunt câţiva ani până când vor ieşi la pensie cei din cea mai mare generaţie a României.

Vom vota acest proiect, dar vă rog, haideţi să facem paşi înainte pentru ajutorarea tinerilor.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 100, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

De la 101 la 245? Nu. Adoptate.

La respinse, de la 1 la 50? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 219/2015 privind economia socială; PL-x 230/2022 şi

- Proiectul de Lege pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială; PL-x 78/2022; procedură de urgenţă.

Din partea Comisiei pentru industrii, Comisiei pentru muncă şi Comisiei pentru politică economică, prezentarea raportului.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cele două iniţiative legislative au acelaşi obiect de reglementare, respectiv modificarea şi completarea Legii nr. 219/2015, astfel:

Proiectul de lege PL-x 230/2022 reglementează aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2022, care vizează, în principal:

- redefinirea domeniului economiei sociale şi completarea categoriilor de persoane juridice care pot fi întreprinderi sociale;

- completarea principiilor care stau la baza economiei sociale;

- dezvoltarea incluziunii şi coeziunii sociale;

- introducerea întreprinderilor sociale ca beneficiar al mecanismelor de sprijinire, dezvoltate de către autorităţile locale;

- modificarea condiţiilor de acordare a atestatului de întreprindere socială, fiind diminuat procentul alocat rezervei statutare sau realizării scopului social la minimum 70% din profitul sau excedentul realizat;

- modificarea criteriilor de acordare a certificatului de întreprindere socială de inserţie;

- măsuri de finanţare a întreprinderilor sociale şi a întreprinderilor sociale de inserţie şi mecanisme de sprijinire şi încurajare a acestora.

PL-x 78/2022 propune modificarea art. 6 alin. (1) lit. j) şi alin. (2) din Legea nr. 219/2015, în sensul redefinirii "grupului vulnerabil".

Cele trei comisii propun aprobarea, cu amendamente, a Proiectului de Lege PL-x 230/2022 şi respingerea Proiectului de Lege PL-x 78/2022.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Prin urmare, în urma preluării din PL-x 78/2022 a unor amendamente la PL-x 230/2022, propunem adoptarea Proiectului de Lege PL-x 230/2022 şi respingerea Proiectului de Lege PL-x 78/2022.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Faceţi propuneri pentru timpi, vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Solomon:

Cinci minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Cinci minute timpi pentru dezbatere.

Vot, vă rog.

170 pentru.

Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Manea.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege, într-adevăr, vizează redefinirea unor noţiuni importante precum grupul vulnerabil şi apartenenţa la grupul vulnerabil, situaţie specifică pentru multe dintre comunităţile de romi din România.

Aş vrea să subliniez faptul că economia socială, pe care o cunoaştem ca fiind economia solidară sau cel de-al treilea sector între public şi privat, s-a dezvoltat, în primul rând, din necesitatea de a identifica o serie de soluţii la problemele sociale şi economice ale comunităţilor ignorate şi insuficient acoperite de sectorul public sau de cel privat.

În opinia mea, într-adevăr, principalul obiectiv al economiei sociale nu este profitul, ci îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru cetăţenii care provin din aceste grupuri vulnerabile. Şi nu trebuie să ne ascundem şi ar trebui spus răspicat că, în continuare, în România, sărăcia este o caracteristică definitorie mai ales pentru cei din mediul rural, şi mai ales pentru comunităţile de romi.

Înţeleg şi situaţia de urgenţă pentru adoptarea acestui proiect de lege, care este justificată prin obligativitatea respectării termenelor de îndeplinire a jaloanelor din PNRR, şi, nu în ultimul rând, îmi doresc ca îmbunătăţirea şi revizuirea legislaţiei în domeniul economiei sociale să contribuie, într-adevăr, la asigurarea forţei de muncă necesară angajatorilor din întreprinderile sociale şi, implicit, la creşterea incluziunii sociale, dat fiind faptul că în România, în momentul de faţă, există aproximativ 2.500 de astfel de întreprinderi sociale.

M-aş fi bucurat, în egală măsură, să fi avut ceva mai multă experienţă şi expertiză, să fi cercetat mai mult cum funcţionează cel de-al treilea sector, economia socială, în ţări precum Italia, Franţa, care au deja o experienţă foarte vastă.

Consider că, în continuare, este loc de îmbunătăţire legislativă, în beneficiul celor mai necăjiţi oameni din această ţară.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Molnar Radu.

Vă rog.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu mi-a fost dat să spun până acum lucrul acesta, în acest mandat, dar o spun astăzi pentru prima dată. Traseul acestei ordonanţe de urgenţă este chiar un exemplu de parlamentarism funcţional. Adevărul e că Guvernul ne-a trimis un O.U.G. foarte slab, un O.U.G. care afecta însăşi esenţa şi principiile fundamentale ale economiei sociale, dar odată ajuns în Parlament, a fost îmbunătăţit în mod substanţial.

Şi doresc să le mulţumesc pe această cale colegilor şi colegelor din Comisia pentru muncă, care s-au arătat foarte deschişi pentru a ne asigura că ajungem la o formă chiar bună a acestei legi, şi mai ales că au fost integrate unele propuneri ale USR, cele din PL-x 78/2022, propuneri prin care se extinde şi se flexibilizează noţiunea de grup vulnerabil. Mai exact, în momentul de faţă, analizarea vulnerabilităţii se face exclusiv din perspectiva sărăciei, lucru care este profund greşit. Boala, discriminarea, lipsa experienţei sau deprofesionalizarea sunt şi acestea criterii care pot duce la o stare vulnerabilă pentru familii şi pentru persoane. România chiar are multe strategii naţionale care menţionează categorii vulnerabile, cum ar fi persoanele care trăiesc în comunităţi marginalizate, persoanele eliberate din detenţie, persoanele de etnie romă sau chiar tinerii NEETs.

Odată cu trecerea acestei legi, cu amendamentele aduse de USR în Parlament, toate aceste categorii sociale vor putea beneficia de avantajele economiei sociale şi vor putea fi integrate şi reintegrate în societate, nu vor mai fi asistaţi social, îşi vor putea câştiga independenţa prin accederea la un loc de muncă.

USR va susţine această ordonanţă de urgenţă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Andruşceac.

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Încep prin a mulţumi tuturor colegilor din Comisia pentru muncă şi domnului preşedinte pentru seriozitatea cu care s-au aplecat asupra acestor probleme.

Economia socială nu este doar o bifă în calendarul şi pe agenda noastră politică. Trebuie să devină o realitate, pentru că acolo vorbim despre întreprinderi de inserţie socială, despre scoaterea din zona de asistenţă socială a unor oameni din categorii defavorizate, introducerea lor pe piaţa reală a muncii, redarea demnităţii acestor oameni, pe de o parte, iar, pe de altă parte, plusvaloarea adusă societăţii.

Ne dorim ca aceste întreprinderi de inserţie socială să poată deveni autosustenabile, dar nu doar acesta este scopul existenţei lor, pentru că şi partea socială, pe lângă partea aceasta de buget, este extrem de importantă şi trebuie să ne aplecăm şi asupra laturii sociale şi a tot ceea ce creează beneficiu pentru persoane aflate temporar în dificultate.

Salut această iniţiativă. Iar, dacă vorbim despre continuarea acestor iniţiative, care să vină în ajutorul persoanelor cu dizabilităţi, a grupurilor defavorizate, o putem face adăugând poate nişte modificări, prin care instituţii ale statului să cumpere o parte din ceea ce le este necesar, de la aceste întreprinderi de inserţii sociale, din banii pe care i-ar datora statului pentru neangajarea persoanelor cu dizabilităţi.

Încă o dată mulţumesc tuturor colegilor pentru felul în care s-au aplecat asupra acestui proiect şi vom vota de fiecare dată când este vorba despre economie socială şi despre mecanisme reale de implementare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Grosaru.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc foarte mult.

Vorbim principial că putem să ne aplecăm mai mult, că trebuie să facem anumite activităţi, dar legat numai de aspecte de principiu.

În ceea ce priveşte economia socială şi având în vedere că sunt anumite sectoare de populaţie care se gândesc la un job, se gândesc la cum să-şi ocupe timpul liber, să poată să câştige sume de bani pentru a putea să trăiască - acum este un fenomen la modă, apărut în ultimii ani, şi este vorba despre gig economy, care dă posibilitatea celor care sunt dezocupaţi să se ocupe de tot felul de activităţi, de freelance, aspecte, joburi accesibile pentru fiecare dintre ei.

Deci acest proiect de lege cred că ar fi fost mai bun dacă ar fi fost completat cu aceste posibilităţi de a-şi câştiga existenţa.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, dacă sunt observaţii sau intervenţii? Nu. Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 45, observaţii sau intervenţii? Nu. Adoptate.

Respinse.

Articolul 1, observaţii sau intervenţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de Lege PL-x 230/2022 rămâne la votul final cu propunere de adoptare, iar PL-x 78/2022 rămâne la votul final cu propunere de respingere.

21. Proiectul de Lege privind cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor; PL-x 352/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru antreprenoriat, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru antreprenoriat şi turism au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor, transmis cu adresa PL-x 352/2022.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 8 iunie 2022.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat, tot aşa, favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea prevederilor Directivei Uniunii Europene 2019/882 a Parlamentului European privind cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor.

Potrivit proiectului de lege, acesta vizează stabilirea cadrului legal pentru buna funcţionare a pieţei interne în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor, prin eliminarea şi prevenirea barierelor din calea liberei circulaţii a acestora.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Faceţi, vă rog, propuneri şi pentru timpul de dezbateri.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Trei minute, vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trei minute, timp de dezbateri.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 172.

Adoptat.

Din partea grupurilor, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, dacă sunt observaţii sau intervenţii? Nu. Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 47? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2022 pentru completarea art. 43 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat; PL-x 190/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2022 prin care se completează art. 43 din Legea nr. 411/2004 cu un nou alineat, urmărindu-se majorarea contribuţiei la fondurile private de pensii, de la 3,75% la 4,75%, începând cu 1 ianuarie 2024.

Face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat în aprilie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport suplimentar, de menţinere a soluţiei anterioare, respectiv adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timpul, domnule deputat!

Domnul Adrian Solomon:

Un minut.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Un minut.

Vot pentru timpul de dezbatere.

Vot, vă rog.

172 de voturi pentru.

Adoptat.

Doamna Dumitrina Mitrea.

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

AUR va susţine această propunere legislativă. Am lucrat 20 de ani în sistemul de asigurări de pensii şi pensii obligatorii private. Vreau să vă spun că e cam târzie această creştere, ea trebuia să aibă loc în 2008, şi aş vrea să vă întreb pe dumneavoastră cum veţi fi responsabili să le spuneţi oamenilor că ar fi trebuit să crească conturile lor în această perioadă de timp, pentru că acel cont pe care îl deţine fiecare, în caz de deces, familia îl moşteneşte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Seidler, din online.

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă):

Mă auziţi?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Da, vă auzim!

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă):

Mulţumesc.

Această creştere a contribuţiilor la Pilonul II de pensii este o reparaţie parţială şi insuficientă. Adevărul este că aşa-zisa revoluţie fiscală a făcut ca începând cu 1 ianuarie 2018 contribuţiile în contul individual al fiecărui cetăţean care contribuie şi la Pilonul II să scadă, de fapt, cu 12%. Acum se creşte cu un punct procentual, de la 3,75 la 4,75, dar adevărul este că creşterea ar fi trebuit să fie mult mai mare, pentru a acoperi şi acea scădere de 12%, ascunsă şi nerecunoscută la vremea respectivă de Guvernul PSD.

Încă o dată, reparaţia este doar parţială şi doar la presiunea externă şi datorită includerii acestei chestiuni în PNRR, altfel, intenţia de a distruge Pilonul II de pensii se află încă în capul mult prea multora care nu înţeleg că un fond de pensii nu poate fi doar cel administrat de stat care, apropo, nu are randament, aşa cum în mod fals s-a susţinut despre Pilonul I, de-a lungul timpului.

De fapt, soluţia este tranziţia treptată şi integrală, dacă vreţi, de la Pilonul I la Pilonul II, altfel sistemul public de pensii este nesustenabil şi această afirmaţie nu este una politică, ci este una dată de experţi care au studiat sisteme de pensii şi demografie nu doar în România, ci şi în alte state.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, şi colegii care au vorbit anterior au dreptate, şi cei care au luat deciziile, în urmă cu câţiva ani, au avut dreptate. Problema este că noi am retrimis acest raport la comisie pentru a putea face o dezbatere serioasă despre ceea ce înseamnă plasamentele acestor administratori de fonduri private, pentru că au apărut informaţii în presă cum că un miliard de lei din banii noştri, din Pilonul II, au fost investiţi în Banca de Investiţii a fostului CAER, din care statul român iese cu mare viteză în zilele acestea.

Prin urmare, trebuie să ştim, de la ASF, ce se întâmplă cu banii investiţi în acea zonă şi dacă vor fi vreodată recuperaţi şi care sunt riscurile pentru cei care au de aşteptat câţiva ani până îşi vor vedea pensiile administrate privat în conturi.

Prin urmare, discuţia noi o vom face oricum, cu vicepreşedintele ASF-ului, vom afla lucrurile acestea, fără îndoială. Viteza de adoptare, după părerea mea, nu se justifică, datorită faptului că până la 1 ianuarie 2024 mai sunt vreo câţiva ani buni, iar dezbaterea putea fi făcută pe îndelete.

Am schimbat jaloanele din preaderare în jaloanele din PNRR, iar lucrul acesta nu ne face bine nouă, ca societate.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Simonis, pe procedură, înţeleg?

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că am dezbătut 13 sau 14 iniţiative până în acest moment şi ar mai fi încă 18, vă cer prelungirea programului de lucru până la 14.30, urmând ca în jurul orei 14.30 să reevaluăm situaţia.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot pentru prelungirea programului până la ora 14.30.

180 de voturi pentru, 3 contra, 8 abţineri.

Aprobată.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România; PL-x 234/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timpul pentru dezbateri, domnule preşedinte?

Domnul Bende Sándor:

Propun două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Două minute timp pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

177 de voturi pentru, 9 contra, două abţineri.

Adoptat.

Domnul deputat Puşcaşu Lucian-Florin, din partea Grupului AUR.

Vă rog.

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Urgenţa Guvernului pentru asemenea legi arată, de fapt, prioritatea de a aduce cât mai mulţi bani la buget şi de a-şi alimenta astfel lăcomia, în opoziţie cu interesul cetăţenilor români.

O lege care să urgenteze construcţia Autostrăzii A7 a fost scoasă de pe ordinea de zi în Comisia pentru transporturi, ieri, în timp ce această lege de validare a creşterii amenzilor pentru roviniete este trecută în regim de urgenţă.

Un guvern preocupat doar de mărirea taxelor şi a amenzilor pe care vrea să le aplice propriilor cetăţeni este în opoziţie cu naţiunea, preocupat doar de a aduce bani la buget pentru a-şi alimenta propria lăcomie şi aparatul pe care încearcă să-l menţină cu orice preţ.

Vă cerem să votaţi împotriva acestei adoptări de lege. Comparaţia cu amenzile din celelalte state europene este una profund inechitabilă. Dacă ar trebui să le comparăm, ar trebui să o facem în toate domeniile, nu doar al cuantumului amenzilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Articolele admise, de la 1 la 4? Nu. Adoptate.

Articolul 1, respins, intervenţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

25. Proiectul de Lege privind valorificarea adaptată a unor măsuri dovedite benefice pentru instituţiile din domeniul justiţiei instituite pe perioada stării de alertă declarate în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19; PL-x 353/2022; procedură de urgenţă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a avizat favorabil.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea posibilităţii aplicării, cu caracter temporar, sau, după caz, adaptarea unor măsuri instituite pe durata stării de alertă declarate în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, necesare funcţionării justiţiei ca serviciu public, în domeniul activităţii de judecată a instanţelor civile, în domeniul insolvenţei, precum şi în domeniul executării pedepselor, al măsurilor educative şi al altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu există intervenţii.

Ba există intervenţii!

Doamna Oana Murariu, Grupul USR.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege este, să zicem OK.

De ce spun asta?

Doreşte să prelungească nişte măsuri bune, adoptate în timpul pandemiei, astfel încât sistemul judiciar să nu le uite, să le aplice în continuare.

De ce spun că este doar OK? Pentru că este foarte mult atenuat. Dacă instanţa apreciază, după caz, cu acordul părţilor, practic rămâne la latitudinea fiecărui judecător să le aplice sau nu, ceea ce va însemna, din păcate, că ele nu se vor aplica.

Vă rog frumos să avem curajul să votăm şi pentru reforme reale în justiţie, nu cu bâjbâieli.

Deşi şi acesta este un pas bun, trebuie să avem curajul să adoptăm reforme reale în justiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai există înscrieri la cuvânt, nu avem nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

26. Proiectul de Lege privind obligaţiunile garantate, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar; PL-x 374/2022; procedură de urgenţă.

Rog raportul, Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru buget.

Dacă tot v-aţi ridicat, domnule Huţucă, haideţi!

Vă rog să faceţi la final şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind obligaţiunile garantate, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general şi a condiţiilor pentru emisiunea de obligaţiuni garantate de către emitenţi, persoane fizice române, reglementarea drepturilor şi obligaţiilor conferite de acestea deţinătorilor lor, elaborarea procedurii de aprobare a emisiunilor de obligaţiuni garantate, stabilirea categoriilor de active eligibile pentru includerea în portofoliul de acoperire, înfiinţarea instituţiei de administrator de portofoliu, precum şi etichetarea obligaţiunilor garantate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor, adoptarea proiectului de lege, cu un amendament admis redat în anexă.

Propun timp de dezbatere trei minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Trei minute timp de dezbateri.

Vot, vă rog.

Cu 210 voturi pentru, 3 contra, 3 abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

Dacă există înscrieri la cuvânt? Nu.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 2 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

32. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea art. 4 din Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România"; PL-x 19/2022.

Iniţiatorii nu doresc.

Comisia pentru...

(Doamna deputat Vetuţa Stănescu solicită să ia cuvântul.)

Acum abia a apărut!

E o mână de bărbat, totuşi!

Doamna Stănescu, vă rog.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Mulţumesc.

Programul naţional "Schi în România" cuprinde 22 de judeţe şi şi-a propus încă de la început susţinerea şi dezvoltarea durabilă a turismului montan.

Programul este aprobat şi reglementat prin Legea nr. 526/2003, iar de la adoptare a suferit mai multe modificări. Sigur că modificările au venit în sensul uşurării extragerii din domeniul forestier a suprafeţelor necesare investiţiilor.

Unităţile administrativ-teritoriale angrenate în acest proiect au început să deruleze programul, dar s-au lovit de imposibilitatea de scoatere din domeniul forestier a suprafeţelor necesare realizării investiţiilor.

Modificarea legislativă pe care o propunem vizează chiar eliminarea acestui ultim obstacol, în vederea continuării şi finalizării acestor obiective de investiţii, şi anume compensarea terenurilor. Acest lucru îl putem realiza tocmai prin modificarea şi completarea art. 4 din Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului în România "Schi în România".

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii. (Vociferări.)

Raportul, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Poate menţineţi ordinea în sală, domnule preşedinte!

Raport comun asupra...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este foarte ordine în sală.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Nu, a început... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Tocmai i-aţi stârnit!

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Daţi-i afară, domnule preşedinte!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Uitaţi-l!

Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Mai avem câteva ore de stat. Haideţi să le petrecem în bună ştire.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Şi civilizaţi. 7 ani de acasă... Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea art. 4 din Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România"

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru antreprenoriat şi turism au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu proiectul de lege menţionat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 2 februarie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 526/2003, în scopul de a facilita dezvoltarea acestui sector turistic. Astfel, se propune scutirea unităţii administrativ-teritoriale şi respectiv a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de la plata tarifelor de scoatere definitivă a terenurilor din fondul forestier.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenţi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale? Nu.

Domnule Flucuş.

Vă rog.

Domnul Dumitru Flucuş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Evident că este bine să stimulăm dezvoltarea schiului în ţara noastră, totuşi legea nu surprinde nişte aspecte foarte importante, şi anume nişte limite de altitudine în care ar trebui făcute investiţiile, pentru că, e clar, ar trebui să dezvoltăm schiul undeva pe versant nordic, la altitudini peste 1.000 sau 1.500 de metri ca într-adevăr să fim competitivi.

Evident că fiecare dintre primari sau dintre autorităţile judeţene încearcă să-şi dezvolte în zona lor, dar dacă e necesar să avem un plan de dezvoltare la nivel naţional, ar trebui să identificăm exact zonele care au potenţial, altitudine înaltă şi zăpadă multă într-o perioadă cât mai întinsă din an.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlul legii aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 4 aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Rămâne la votul final.

33. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie; PL-x 165/2020.

Vă rog, Comisia pentru industrii sau Comisia juridică sau Comisia pentru buget sau domnul Sándor Bende.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, transmis cu adresa PL-x 165/2020.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, pentru asigurarea respectării obligaţiilor ce revin României potrivit Directivei 2009/138/CE şi Directivei 2009/103/CE, în forma adoptată de Senat, cu amendamentele respinse prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu doreşte nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că raportul conţine 48 de amendamente respinse. Se susţin? Nu.

Am încheiat dezbaterea.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

34. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 402/2021.

Dau cuvântul domnului Solomon, dacă e.

Doamna Mara Calista.

Stimaţi colegi,

Până ajunge colega noastră, vă rog să o şi aplaudaţi, este în luna a noua şi este zi de zi alături de noi.

Stimată doamnă... (Aplauze.) ...am înţeles că luna viitoare este sorocul fericit, vă ţinem pumnii!

Vă rog, raportul.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mersi frumos.

Sper să nu fie mai devreme, ca să vă fac o adevărată surpriză.

Mulţumesc pentru cuvintele apreciative, domnule preşedinte de şedinţă.

M-aţi făcut să roşesc, aşa, de... de final de mandat. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai să nu vă îngălbeniţi! (Vociferări.)

Voci din sală:

De sesiune.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Nu, nu, nu.

De sesiune, corect, într-adevăr.

Permiteţi-mi să citesc întâi raportul şi, ulterior, dacă îmi daţi voie, o să intervin şi la dezbateri.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010, urmărindu-se extinderea categoriilor de persoane care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, din cauza poluării remanente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră, în şedinţa din 20 septembrie 2021.

În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei prezentul raport, de adoptare a propunerii legislative cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.