Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 9.35.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Haideţi!

Bună dimineaţa!

Mulţumesc mult celor care sunt cu prezenţă fizică.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, în cadrul sesiunii extraordinare convocate în temeiul prevederilor art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 84 alin. (8) şi (10) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 192.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru, stabilite de Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare şi înscrise în anexa la decizia de convocare a sesiunii extraordinare, au fost distribuite şi afişate pe pagina de Internet a Camerei.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (9) din Regulament, ordinea de zi şi programul de lucru pentru sesiunea extraordinară se aprobă de Camera Deputaţilor.

Vă consult, dacă sunt obiecţii sau comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi?

Dacă nu sunt, vă supun votului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Supun votului ordinea de zi pentru sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor.

Vă rog să votaţi.

Cu 193 de voturi pentru şi două abţineri, adoptată.

În legătură cu programul de lucru dacă sunt obiecţii sau comentarii?

Supun votului programul de lucru.

Vă rog să votaţi.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat programul de lucru.

Începem dezbaterea proiectului de lege înscris pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Bruxelles, la 5 iulie 2022, de aderare a Republicii Finlanda la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, şi a Protocolului, semnat la Bruxelles, la 5 iulie 2022, de aderare a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949; PL-x 437/2022.

Potrivit prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Guvernul României, are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, vă rog.

Doamna Janina-Mirela Sitaru (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La 5 iulie 2022, reprezentanţii permanenţi ai statelor membre NATO au semnat protocoalele de aderare a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord.

Decizia celor două state de a depune cererile de aderare pentru obţinerea statutului de membru confirmă succesul NATO, ca organizaţie de securitate, dar şi al politicii de extindere a Alianţei, a "Uşilor Deschise", care a extins zona transatlantică de valori şi securitate de-a lungul timpului.

Finlanda şi Suedia împărtăşesc cu statele membre NATO principiile democratice şi valorile fundamentale şi participă la angajamentul deplin al Alianţei faţă de securitatea internaţională.

Prin pregătirea comună cu aliaţii şi participarea la exerciţii, armatele celor două state au atins un înalt nivel de interoperabilitate, aducând contribuţii importante la operaţiunile NATO.

Având la bază aceste coordonate, contribuţia celor două state, în calitate de membre, va determina consolidarea sistemului de apărare aliat, inclusiv din perspectiva posturii NATO, pe Flancul Estic.

În contextul actual de securitate, atât regional, cât şi internaţional, marcat de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, continuarea procesului de extindere cu două state poziţionate strategic care dispun de armate dotate cu echipamente moderne, interoperabile cu cele ale structurii de forţă a Alianţei, constituie o garanţie suplimentară a menţinerii şi consolidării credibilităţii NATO în raport cu provocările externe.

În acest moment trebuie să ne asigurăm că Finlanda şi Suedia vor fi integrate în NATO cât mai curând posibil, abordare care este împărtăşită unanim la nivelul statelor membre, 14 dintre ele deja finalizând procesul de ratificare.

Ratificarea rapidă a aderării de către România va permite un semnal puternic privind susţinerea noastră practică pentru consolidarea Alianţei, a politicii sale de extindere şi de sprijin pentru cele două state aspirante.

În acest sens, vă rog să aprobaţi proiectul de lege pentru ratificarea celor două protocoale de aderare a Republicii Finlanda şi Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnate la Bruxelles, la 5 iulie 2022.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc mult, doamnă secretar de stat.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru politică externă, doamna deputat Carmen Mihălcescu.

Vă rog, prezentarea raportului.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică externă a fost sesizată cu dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, prin adresa PL-x 437/2022, a Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Bruxelles, la 5 iulie 2022, de aderare a Republicii Finlanda la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, şi a Protocolului, semnat la Bruxelles, la 5 iulie 2022, de aderare a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949.

Conform prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Finlanda şi a Protocolului de aderare a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, reprezentând o etapă procedurală în parcursul acestor ţări spre calitatea de membre cu drepturi depline ale NATO.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică au avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică externă a dezbătut proiectul de lege în şedinţa desfăşurată online în data de 19 iulie 2022.

Au fost prezenţi deputaţi, conform listei de prezenţă.

La dezbaterile din cadrul comisiei a participat, în calitate de invitat, doamna Janina Sitaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Având în vedere observaţiile Consiliului Legislativ, în cadrul dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au decis, cu unanimitate de voturi, înlocuirea traducerii în limba română a Protocoalelor cu varianta corectă, primită de la Ministerul Afacerilor Externe şi comunicată prin Secretariatul General al Guvernului, ataşată în original prezentului raport.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului, în forma transmisă de iniţiator.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dacă îmi permiteţi, o să am o scurtă intervenţie.

(Coboară la tribună.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ceea ce se întâmplă astăzi, în Parlamentul României, nu este doar un gest politic şi diplomatic. Ratificarea de către ţara noastră a aderării Suediei şi Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică reprezintă un răspuns ferm pentru Federaţia Rusă! Este dovada că solidaritatea europeană rămâne una dintre principalele arme cu care putem răspunde acestei agresiuni absurde, nedrepte şi profund ilegale. Solidaritatea întregii Europe cu Ucraina şi poporul său este unul dintre elementele fundamentale pe care Putin nu le-a crezut vreodată posibile. Tocmai de aceea, acum regimul de la Kremlin caută cu disperare fisuri şi breşe în acest mecanism, sperând să-l poată sabota şi submina prin încercarea de a provoca crize alimentare şi energetice.

România a mers pe acest traseu al solidarităţii din primele clipe ale invaziei ruse în Ucraina, atât la nivelul NATO, cât şi prin mecanismele Uniunii Europene. Am făcut eforturi pentru a sprijini ţara vecină cu echipamente, asistenţă financiară şi ajutor umanitar, inclusiv provizii medicale pentru forţele ucrainene. Am fost şi rămânem în prima linie a statelor care au desfăşurat acţiuni concrete pentru susţinerea ţării vecine, în special prin hub-ul logistic umanitar operaţionalizat la Suceava, folosit în mod eficient de mai multe state. Iar în ultimele luni, Guvernul şi instituţiile statului au găsit soluţii ce păreau imposibile pentru a facilita tranzitul cerealelor ucrainene către porturile româneşti. Aşa ştiu românii să fie solidari, prin fapte, nu prin vorbe, cu un vecin aflat într-o situaţie grea!

Am fost împreună cu premierul Nicolae Ciucă la Kiev şi am văzut grozăvii pe care nu le credeam posibile în acest secol. Când vezi civili nevinovaţi măcelăriţi pur şi simplu sub o ploaie de bombe, îţi dai seama că oricine ar fi lăsat singur în faţa unui asemenea agresor ar putea avea aceeaşi soartă. Indiferent de naţionalitate, de religie sau de vârstă. Indiferent că ar trăi la Kiev, Bucureşti, Stockholm sau Helsinki. De aceea, faptul că suntem printre primele parlamente europene care ratifică aderarea Finlandei şi Suediei la NATO este nu doar expresia consecvenţei noastre politice, ci şi crezul nostru sincer că, în actualul context politic, aceasta reprezintă o legitimă opţiune de securitate pentru orice stat civilizat.

Ca lider al Partidului Social Democrat, mă bucur că pot da o mână de ajutor unor state în care ambele guverne sunt social-democrate. Apreciez enorm munca celor două doamne premier, Sanna Marin şi Magdalena Andersson, pe care le consider adevărate modele de comunicare publică, pline de empatie, dar, în egală măsură, extrem de energice şi hotărâte. Faptul că au reuşit să-şi convingă popoarele, într-un timp-record, să ia o asemenea decizie strategică reprezintă o realizare istorică. Şi le asigur că au în mine şi în România un aliat sincer şi deschis. Vrem ca Finlanda şi Suedia să se simtă, ca membre ale NATO, aşa cum se simte azi România. Să beneficieze de cele mai importante garanţii de securitate din întreaga istorie, garanţii cât se poate de concrete şi de vizibile.

După declanşarea invaziei ruseşti, Alianţa Nord-Atlantică a activat pentru prima dată de la înfiinţare planuri concrete de apărare pentru Flancul Estic. Am văzut cum, în foarte scurt timp, forţele de reacţie rapidă ale NATO au fost dislocate în România şi în alte ţări aliate, demonstrând că principiul "toţi pentru unul şi unul pentru toţi" nu este doar un slogan, ci o realitate. Într-un timp foarte scurt, aliaţii au trimis mii de militari în ţările aflate pe acest flanc. Mai mult, punerea în aplicare a deciziilor luate la Summitul NATO de la Madrid va face ca apărarea Flancului Estic să fie echilibrată între regiunea Mării Baltice şi cea a Mării Negre, prin adoptarea unei arhitecturi de securitate coerente, care se bazează pe prezenţa americană şi Grupurile de Luptă NATO. Dacă Vladimir Putin a căutat să semene discordie şi dezbinare în NATO, ceea ce a primit este mai mult NATO în proximitatea ţării sale!

Suntem parte a unei alianţe care nu caută revanşă, care nu provoacă şi nu se poziţionează agresiv, ci îşi exercită, pur şi simplu, dreptul la apărarea propriului teritoriu şi a propriilor valori. Iar prezenţa Finlandei şi Suediei în această Alianţă nu poate decât să ne facă mai puternici, mai empatici şi mai solidari.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

O să invit reprezentantul Partidului Naţional Liberal, pe domnul deputat Florin Alexe.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Războiul din Ucraina reprezintă cea mai gravă criză de securitate din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. În acest moment dramatic pentru pacea şi echilibrul continentului, România se află la adăpostul celei mai puternice garanţii de securitate pe care a avut-o vreodată în istorie, garanţia oferită de apartenenţa noastră la spaţiul euro-atlantic şi de parteneriatul strategic cu Statele Unite. De la momentul aderării la NATO, România a fost un susţinător activ al politicii de extindere a NATO, pentru că înţelegem bine, din proprie experienţă, că noii membri nu sunt doar beneficiari ai umbrelei de rezilienţă şi securitate pe care o oferă Alianţa, ci devin la rândul lor furnizori de stabilitate, atât pentru ţările partenere, cât şi pentru cele vecine.

Politica "Uşilor Deschise" este un succes diplomatic al NATO, fiind o dovadă tangibilă a faptului că Alianţa are capacitatea de a oferi modele de cooperare şi respect între statele membre, care nu suportă niciun fel de comparaţie cu cel oferit de alte state, bântuite de nostalgia imperiului, de pofta de le porunci altora.

Candidaturile depuse de către Regatul Suediei şi Republica Finlanda, la 18 mai 2022, reprezintă un moment istoric, nu doar pentru cele două state, dar şi pentru Alianţa Nord-Atlantică în ansamblul său. Prietenii noştri suedezi şi finlandezi şi-au exprimat limpede şi în mod suveran dorinţa de a se alătura Alianţei, călăuziţi de aceleaşi valori şi principii care ne leagă şi care au stat la baza înfiinţării acestei organizaţii. Ca state membre NATO, Suedia şi Finlanda îşi vor putea apăra mai bine cetăţenii, teritoriul, obiectivele strategice şi de politică externă, dar avem convingerea că vor fi şi contributori neţi la stabilitatea regiunii baltice şi a celei arctice şi la consolidarea rezilienţei tuturor statelor partenere.

România îşi exprimă convingerea că aderarea celor două state va contribui, de asemenea, la o apărare mai eficientă a Flancului Estic, din sudul acestuia, la Marea Neagră, până în nordul său. Suntem printre primele state care au iniţiat demersuri de adoptare, în plan naţional, a deciziei de aderare la NATO a Finlandei şi Suediei. Acest demers confirmă, pe de o parte, succesul Organizaţiei Nord-Atlantice ca organizaţie de securitate, dar şi politica "Uşilor Deschise", care a permis consolidarea, întărirea şi extinderea capacităţii sale de a furniza membrilor săi garanţii de securitate, cele mai puternice garanţii de securitate.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea proiectului de lege supus astăzi spre dezbatere şi adoptare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Bogdan Rodeanu, vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Dragi români,

Stimaţi colegi,

Astăzi facem un prim pas în ceea ce înseamnă ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO. Un acord istoric prin care consolidăm cea mai importantă alianţă politico-militară de după al Doilea Război Mondial. Şi astfel, România mai face un pas şi încă un gest de poziţionare fermă pentru descurajarea şi condamnarea Regimului Putin. Un regim care a declanşat războiul împotriva Ucrainei. Iar acolo vedem cum crimele şi distrugerile săvârşite de Armata Rusiei şi şantajul Moscovei se constituie pentru lumea liberă drept cea mai gravă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice din ultimele decenii.

Ce vedem din 24 februarie încoace că se întâmplă în Ucraina, din dorinţa dementă a unui criminal care se impune şi îşi coordonează dictatorial naţiunea, cu arma, într-o ţară democratică şi suverană, ne arată în plus cât de mare este pericolul, chiar şi acum, în secolul XXI, atunci când toată puterea politică şi militară ajunge în mâinile unui astfel de om, în mâinile unui dictator şi, într-adevăr, cât de mari sunt acum riscurile pentru o ţară non-membră NATO şi pentru regiune, în general.

Vedem în egală măsură cum Alianţa noastră a fost pusă în faţa unei noi realităţi extrem de imprevizibile şi periculoase, faţă de care ne-am reconsiderat acum priorităţile de descurajare activă şi în acelaşi timp ne-am intensificat măsurile de apărare şi garantare a securităţii şi stabilităţii pe tot teritoriul aliat. Pentru a face acest lucru, întărirea cooperării militare este prioritară. Întărirea NATO este un obiectiv asumat de toţi membrii săi.

Sunt aproape 150 de zile ale unui război de invazie şi exterminare purtat de Armata Rusiei, care are întreaga responsabilitate pentru mamele şi copiii morţi în Ucraina, pentru trupurile fără suflare aruncate în gropi comune improvizate, pentru femeile violate, pentru civilii asasinaţi, pentru familiile destrămate şi părinţii care au fugit şi fug în continuare cu copiii de mână. Fug din calea războiului şi caută refugiu aici, în România, dar şi în celelalte ţări civilizate.

În acelaşi timp, vedem implicarea ţărilor din aceeaşi lume liberă, care au ales să sprijine Ucraina şi livrează de la armament, muniţie şi aparatură militară până la hrană, haine şi medicamente, pentru ucrainenii rămaşi să înfrunte moartea coordonată de la Moscova.

Poate în toată această perioadă unul dintre cele mai des auzite cuvinte a fost cel de solidaritate. Pentru că asta au arătat cetăţenii noştri şi asta trebuie să arătăm, la nivel de Alianţă, şi noi, faţă de Finlanda şi Suedia, două ţări care au ales să renunţe la politica lor de neutralitate şi să solicite aderarea la NATO, pentru că îşi doresc mai multă securitate pentru cetăţenii lor.

Atât Finlanda, care are o graniţă de aproape 1.300 de kilometri cu Rusia, cât şi Suedia, care are o graniţă în întregime maritimă cu Rusia, îşi doresc să facă parte din singura alianţă politico-militară care apără şi garantează pacea prin solidaritate şi prin forţă militară defensivă. Iar rolul nostru, al României, este să sprijinim ambele state în demersul lor.

România răspunde astăzi prieteniei oneste arătate de Finlanda şi Suedia, două ţări, popoare şi guverne care au sprijinit integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.

A mări numărul statelor membre NATO înseamnă automat a consolida securitatea şi apărarea la nivelul întregii Uniuni Europene şi a reafirma încă o dată solidaritatea cu Ucraina. Asta ne-am asumat prin Declaraţia de la Haga, să întărim NATO, pentru o nouă realitate de securitate.

Astăzi, stimaţi colegi, vă invit să facem un nou pas în această direcţie.

USR va susţine această ratificare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul deputat George Simion.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

(Se uită în stânga şi în dreapta tribunei.)

Căutam obiectivele politicii noastre externe şi nu le vedeam pe niciunde. Nu ştiu dacă mai există cineva la Cotroceni! De 7 - 8 ani parcă nu se vede lucrul ăsta! Înţeleg că avem un prim-ministru, îl cheamă Nicolae Ciucă. Ministrul de externe e sublim, dar lipseşte cu desăvârşire. Ne-aţi convocat astăzi, pe repede-nainte, de pe o zi pe alta, în Parlament, pentru un vot formal, necondiţionat, pentru o aderare binevenită a Finlandei şi a Suediei la NATO.

Dar obiectivul nostru, ca popor, l-a urmărit cineva, din structurile care ar trebui să reprezinte politica externă a României?

Intrarea ţării noastre în Schengen mai interesează pe cineva?

Finlanda este unul dintre cei mai duri critici ai României şi cel mai puternic contestatar al aderării României la Schengen.

Iată că astăzi, deşi poate erau lucruri mult mai importante pentru români, ne-aţi chemat aici.

Avem exemple de dialoguri directe, fără menajamente, pragmatice, între ţări care sunt în NATO. De exemplu, am văzut dialogul dintre Turcia şi Suedia, din ultimele săptămâni. Noi, la nivel de politică externă, la nivel de politică şi de interes al naţiunii române, nu contăm, nu s-a pus nicio condiţie şi, deşi noi vom vota şi participăm la această şedinţă, dragi colegi şi dragi cetăţeni ai României, trebuie să vă zic că trăim nişte ani în care se rescrie istoria noastră, trăim nişte ani în care liderii puternici luptă pentru naţiunile lor. Şi ceea ce primesc românii, astăzi, sunt nişte basme povestite de către ministrul de interne, despre faptul că aderarea ţării noastre la Schengen este aproape o certitudine.

Sper din suflet să ne regăsim interesul naţiunii române!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului UDMR, Szabó Ödön, o intervenţie online. Telefonică? Nu mai este.

Din partea Grupului minorităţilor, domnul deputat Ovidiu Ganţ, la fel, online. Încercaţi să luaţi legătura cu dânsul.

Din partea Grupului deputaţilor neafiliaţi, doamna Violeta Alexandru.

Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Este, într-adevăr, un moment istoric, iar Parlamentul trebuie să spună cu voce tare că aderarea acestor două ţări se întâmplă într-un context şi într-un moment extrem de important.

Sigur că ne uităm la NATO ca la o alianţă militară, dar să nu uităm care sunt valorile ei de bază: apărarea libertăţii, a democraţiei, a tot ce înseamnă funcţionarea unor state şi a unor regimuri corecte.

Cele două ţări, cu o armată înzestrată şi cu o capacitate militară incomparabilă cu a altor ţări, au decis să adere astăzi la NATO, într-un moment extrem de important pentru ceea ce se întâmplă în lume. Au aderat în primul rând la aceste valori, au spus sus şi tare, prin acest gest pe care îl fac, că sunt alături, sunt în partea corectă a lucrurilor, sunt alături de toate ţările care apără libertatea, democraţia şi care luptă cu un imperiu al întunericului, care pune, pur şi simplu, bocancul pe gât oricărui om care are o altă părere şi care vrea funcţionarea unui regim democratic.

Nu uitaţi că NATO este o alianţă condusă de politicieni, nu de militari. Militarii au rolul lor în a oferi expertiză celor care iau decizii, iar în acest caz, al aderării celor două ţări, este vorba de o decizie politică gândită şi pusă în operă de oameni cu viziune, care dau astăzi un semnal celui care ne-a trezit fiori în ceea ce priveşte funcţionarea păcii şi a stabilităţii în lume.

Pentru toţi cei care sunt fricoşi, pentru toţi cei care se fac că nu înţeleg care este pericolul Putin şi Rusia, sub regimul lui, cele două ţări dau un semnal de curaj.

Mă adresez celor care încă mai pun la îndoială şi se dau, aşa, delicaţi şi încearcă să ne spună că Rusia nu reprezintă un pericol spunându-le că asta înseamnă curaj politic: să-ţi asumi şi să stai ferm în faţa unui regim care trebuie să înceteze cu tot ce înseamnă teroarea, războiul şi frica asupra unor oameni care n-au nicio vină.

Trăim astăzi un moment istoric, iar Parlamentul României ar fi trebuit să fie plin, nu gol, pentru că, într-adevăr, suntem martorii unui episod în tot ce înseamnă construcţia stabilităţii, a democraţiei şi a libertăţii în lume, pe care ar trebui să-l aplaudăm şi de la care n-ar trebui să absentăm.

Închei spunând că, personal, am reţineri că un singur proiect de lege ar trebui să consfinţească ratificarea celor două ţări.

Nu sunt de specialitate, dar atrag atenţia că, procedural, ar fi trebuit să fie două proiecte. Nu că am fi votat diferit la unul faţă de celălalt. Dar, dacă e să fim corecţi şi să facem parte dintr-o familie care respectă regulile şi corectitudinea, aşa trebuie să ne comportăm şi noi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Szabó Ödön, online, din partea Grupului UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Szabó Ödön (prin audioconferinţă):

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem în faţa unei decizii importante pe care trebuie să o luăm, susţinând aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, într-un context regional şi european foarte complicat. Solidaritatea noastră europeană trebuie să prindă valenţe, în acest context, să nu fie doar în teorie, trebuie să dăm un răspuns ferm acţiunilor Rusiei, care sunt şi trebuie să fie condamnate de către toate forţele politice din România, trebuie să demonstrăm că Uniunea Europeană, în această perioadă, este solidară şi încearcă să realizeze împreună o bază sigură pentru viitorul Europei, în care asemenea agresiuni să nu se mai poată repeta cu nicio altă ţară.

Eu cred că am fost şi este foarte bine că România este printre primele ţări care ratifică aderarea acestor două ţări la NATO.

Trebuie să spunem că NATO este o forţă defensivă în această zonă şi este pentru stabilitatea Europei şi pentru stabilitatea întregului mapamond şi încercăm să realizăm un proiect politic, în continuare, în Europa, care să readucă cât mai repede pacea, pentru că repercusiunile acestui război ne afectează pe toţi şi sper ca forţele responsabile din întreaga lume să marşeze mai departe în această direcţie.

Îi felicit, în acest context, pe toţi cei care au adus un aport pentru această decizie curajoasă de extindere a NATO în zona de nord, şi în acest context trebuie să spunem foarte clar că se stabilizează flancul estic şi colaborarea pe flancul estic trebuie să fie o prioritate în continuare a Alianţei Nord-Atlantice.

UDMR va susţine, aşa cum a susţinut până acum, va susţine şi această decizie a aderării la NATO a Suediei şi a Finlandei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului minorităţilor, domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Vă rog.

La fel, online.

Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ (prin audioconferinţă):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi reprezentanţi ai Corpului diplomatic,

Doamnelor şi domnilor,

De obicei sesiunile extraordinare au fost convocate pentru probleme stringente de politică internă.

Iată că astăzi se întâmplă pentru o chestiune de politică externă şi de securitate - aderarea la NATO a Finlandei şi Suediei, un pas foarte important în sine, dar şi mai important în actualul context de securitate globală, care este unul extrem de nefavorabil, generat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.

Demersul e important pentru ambele părţi implicate şi este expresia politicii "Uşilor Deschise" a NATO pentru Finlanda şi Suedia, pentru că e legitim să dorească să-şi întărească apărarea, prin aderarea la cea mai puternică alianţă militară defensivă din istorie, dar şi pentru Alianţa Nord-Atlantică, nu numai pentru că ni se alătură doi membri care au armate moderne, dotate cu armament compatibil cu cel al Alianţei, asigurând deci interoperabilitatea fără mari eforturi de adaptare, ci şi pentru că sunt două democraţii europene solide care reprezintă ele însele valorile care stau la baza acestei construcţii politico-militare care este NATO.

În ceea ce ne priveşte, demonstrăm încă o dată că România este un membru hotărât şi implicat al NATO. Totodată, suntem în continuare unul dintre susţinătorii politicii "Uşilor Deschise".

În concluzie, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale salută atât intenţia de aderare la NATO a Finlandei şi a Suediei, cât şi invitaţia adresată lor de către alianţă, de a deveni membre, şi, deci, vom vota în favoarea Proiectului de Lege pentru ratificarea protocoalelor de aderare ale Republicii Finlanda şi Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem sesiunea de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Să înceapă votul.

224 prezenţi. Suntem în cvorum.

Întreb liderii de grup dacă sunt probleme? Nu.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Suntem în cvorum.

Începem exprimarea votului.

Vot, vă rog.

Cu 227 de voturi pentru şi 3 abţineri, adoptat.

Declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor din cadrul sesiunii extraordinare.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 10.10.